You are on page 1of 94

ZBORLU A NOSTRU

1

UNSER WORT * OUR WORD * NOTRE PAROLE * CUVÂNTUL NOSTRU
Fundator: Prof. Dr. V. G. Barba ***** Anlu XXV. Nr. 1-2/2009

VASILE BARBA Un alumtãtor ti ascãparea a limbãljei shi a culturãljei armâneascã Dr. Katharina Barba Prit votlu tsi lu-deadi Adunarea Parlamentarã a Consiliului ali Europã ti „Recomandarea 1333/97", cari pruvidzu andruparea a lucurlui ti tsãnearea tu banã shi crishtearea a limbãljei shi a culturãljei a armânjilor, ta s-ufiliseascã

limba di dadã tu shcoalã, bãsearicã, mass-media etc. fu un evenimentu di mari simasie tu istoria a alushtor anj dit soni ti aestã etnii, vot tsi spuni shi pricunshtearea grailui armânescu ca limbă (shi nu ca dialectu). Aestu amintaticu spuni ti scutearea ncap a lucurlui, prit cilãstãsearea a profesorului dr. Vasile G. Barba, tu unã alumtã niacumtinatã chiro di dechenii, faptã cu vreari, apufuseari tu mindueari shi ahãrdzeari chiro pãnã di curbani. Dealihea easti, ma sã spunem, cã ,,lucrã multu, pãn di mardzinã ti bãgarea tu lucru/votarea ali Recomandari 1333/97", ama nu easti di primansus nitsi spunearea, cã ,,Vasile Barba fu initsiatorlu, motorlu, mintea, inima shi suflitlu a alishtei recomandari",

2

ZBORLU A NOSTRU

dechenii, faptã cu vreari, apufuseari tu mindueari shi ahãrdzeari chiro pãnã di curbani. Largu di mini naetea, ta s-lu spun ca sãmtu nicuchirlu a meu, ama tu anjilji tsi tricurã, sh-ma multu anjilji dit soni, duchiiu, cã sã spusirã niscãnti zboarã alãtusiti, multi di eali sh-di furnjia a ixichiljei di cunushteari. Vasile, vãrnãoarã, nu s-apãrã, nu sh-chiru oara cu lucri lãvoasi. Cãndu nãscãntsã si ,,armãtusea cu peanili" a lui, totna spunea ,,Nu-ari tsiva, va s-acatsã ma s-

ducã lucurlu ninti". Vahi di aestã furnjie s-agiumsi s-hibã spus nãscãnti ori tamam aljumtrea di cum eara averlu, cari-tsi insu spusi tsi vru, ma nu-lji si cãftã giueapi. Ti atsea va s-caftu mini sã spun nãscãnti lucri alithea, ashi cum li bãnai ningã elu tu unã nicuchiratã di 55 di anj, di-nj cãnãscui nicuchirlu pãn tu ahãndusimea a suflitlui.

Nu voi sã spun cã va s-facu unã prezentari pãn di mardzinã, ma voi scundiljedz sh'mi fac pishmani, cãtse duchescu cã nu s-poati, sã spun, ashi cum nj-aveam bãgatã tu minti, axitili, la tuts sotslji a lui, a curi agiutor

ZBORLU A NOSTRU

3 fu di mari simasie tu alumta a lui, sh-caftu ljirtari ti ixichea cã nãscãnti lucri nu va s-pot s-li spun, fãrã vrearea a mea. Vãrnãoarã nu minduiam, cã va s-yinã dzuua cãndu vrutlu a meu nicuchir, aestu om cu ahãntã puteari, nu mata va s-hibã ningã mini sh-cã va s-am borgea ta s-mi meastic mini/sdau apandisi tu loclu a lui. Ti atsea nj-yini zori sã-anyrãpsescu aesti arãdãrichi di zboarã. Ama, minduescu cã va s-pot s-li zuyrãpsescu nãscãnti lucri, nica sh-dit bana a lui dit nicuchiratã/particularã, cari sã scoatã tu videalã, cadealithea, caractirlu a alushtui om shi alumta a lui ti cauza armâneascã. Ti spunearea a nãscãntor pãristiseri/prezentãri ma minutish, ma completi, suntu cljimats sotslji a lui armãnj ma tiniri. Anj arada, Barba sh-frimta mintea, a curi sã-lj-alasã Biblioteca

Armãneascã, timiljiusitã di el sum avigljarea a Universitatiljei di Freiburg, di agiumsi tu catandisea dramaticã a legendarlui tatã cu trei ficiori, isa axizits sh-vruts, cari avea mash un nel tsi adra nishenj. Afendilu, cu deaspirlu tu inimã, aflã calea, ta s-facã cumandu ti dauã imitatsii, ta s-nu ljanvirinã nitsi un di ficirolji a lui vruts. - Cu aestã minti nchisi shi Barba ta sã u-adarã dipli-dipli biblioteca. Ghini ma, nu-avu cãbili, nu-lj-deadi di mãnã ta sã scoatã ncap aestã mirachi. (Ama, nica nu easti amãnat, ahtãri lucri va sndreagã sh-tu yinitor.) Pãn tu soni apufusi, cã tutã activitatea a ,,Uniuniljei

ZBORLU A NOSTRU 4 trã Limba shi Cultura Aromânã", a ,,Centrului European de Studii Aromâne" di Freiburg, cu revista culturalã ,,Zborlu a nostru" nica sh'tutã ,,Biblioteca Aromânã", (deadun cu tinjia a manuscrisilor, tsi vru s-li tipuseascã, ta s-poatã s-li ghivãseascã cãt ma multsã, ama mash el gol/singur nu putu s-aprãftãseascã), s-hibã mutati Bucureshti tu mãna a vrutãljei a lui sorã, Chirata, cari tu tuts anjlji lo parti la actsiunjli a lui. Chirata, sora Margareta, fratsljii Mihai, Nicu shi Valentin nica sh'nipotslji di frats shi surãri sh-nu dip tu soni hiljilii, dzinirlji shi nipotslji, lu-andrupãrã di tuti pãrtsãli shi-lji deadirã curayiu, sh-furã ningã el cu vrearea a lor la tuti actsiunjili a lui. Sh'cãtse shteam cã shi doamna avocat Chiratsa Meghea poartã tu suflitu idyiul ideal, idyea vreari shi tinjie ti limba shi cultura maternã idyea cum

ljirtatlu a meu nicuchir, escu cãndãsitã, cã-nj feciu borgea, pi ilichia tsi escu, di u dedu tutã activitatea, simfun cu vrearea a nicuchirlui a meu, a sorãljei a lui, sh-escu cãndãsitã cã va-lu ducã ma largu aestu lucru tu spiritlu al Vasile Barba. Ea lu-andrupã, fratili a ljei, naima multu, ea aprãftãsi cu lãcãrnj ntroclji sh-cu cãftãrli niacumtinati, s-mi cãndãseascã, atsea turlie cã

ZBORLU A NOSTRU

5 aprucheai cu mari pon tu suflitu, sã-lu dau vrutlu a meu nicuchir ta sh-aflã arihatea tu Mirmintsãlji di Bucureshti, largu di mini sh-di taifã. Ti furnjia cã lu-agiutai pi hiotea a chirolui, tu-aeshtsã multsã dzãts di anj la tuti minãrli a lui ti fara a lui, feciu aestã curbani, ta s-lã da di mãnã la tuts armãnjlji, sã-lu pitreacã calea dit soni shi s-nu ncheadic mini atsea dit soni furnjie a nicuchirlui a meu, ta sã-lj-aibã nica nã oarã anvãrliga di el cãt ma multsã di vrutslji a lui sots, ti cari el cilãstãsi, nãpoi sã-u-aprindã, pira, a-limbãljei sh'culturãljei a strãpãpãnjlor, cari s-lã ngãldzascã suflitli shi s-lã lunjineadzã calea. ****************** Tsi adrã Barba? Tsi hãirlãticu adusi Barba? Tsi ari la thimeljiu spunearea, cã easti initsiatorlu, motorlu, mintea, inima shi suflitlu ali Recomandari? Ahãndos ciudusit ti atseali tsi li vidzu sh-li tricu cu furnjia cã dusi sveadã locurli iu s-amintã, cãtã tu anlu 1965 hala greauã a farãljei a lui, nuari spuneari cãtu lu-frimta. El duchi, cã lipseashti sã s-lja meatri, altã turlie nãulu bãrnu nu-ari sh'azburascã limba di dadã. Di atumtsea, tutã putearea a lui, tutã axia a lui ti cãndãseari u-aspusi ti aestã cauzã. Featsi cercetãri tu documenti di istorie, s-urdinã cu oaminj cu anami armânj, cu cari sandãmusi shi zburãndalui cu foc cu cât ma multsã armânj dit vãsilie sh-ditu xeani cu furnjia a excursiilor, tsi li featsi cu fumealja tu xinãtati, el ahurhi sã-lu-scoatã tu videalã lucurlu armãnescu, sã-lu facã cunuscut, ufilisindalui tuti cãljiurli shi hãlãtsli tsi li avu, s-hibã duchimãsitã tu mintea sh-tu inima-a armãnjlor ama sh-la tutã lumea. Adrian Pãunescu lu-aspusi aestu lucru tu articolu a lui: ,,Alumta ti Armânj":,,…Apelu ama fu faptu, aoa sh-vãrã 20 anj. Zborlu, armân s-ashtirnu, priayalea-ayalea tu conshtiintsa natsionalã." Barba acãtsã ligãtura cu personalitãts polititsi, sutsati, ministeri, di adutsea dinintea la tuts cãftãrli a lui ti andrepturli a armânjlor, memorii la forurli superioari axiziti. Protili cãftãri li tipusi tu 1976 tu revista a profesorlui Drãgan ,,Noi Tracii" la Milano, deapoa tu tuti documentili pitricuti la CSCS: Madrid tu 1980, (cãndu eara nica tu România sh-nu putu s-ducã personal Madrid, pitricu memoriul a lui prit AFA), Viena, Paris, ONU tu 1981, Kopenhaga 1990, Geneva 1991, Moscova 1991. Limbidzamea, itsrãlja scãntiljoasã ama shi apufusearea a lui tu tut lucurlu tsi lu-featsi, ta sã scoatã ncap unã problemã, ta s-nu tragã mãnã di la calea ndreaptã, u-aspuni sh-atsea, cã aprãftãsi dit ahurhitã s-li nyrãpseascã cãftãrli ti ndrepturli a-armãnjilor, tsi li andrupã deapoa nialãxiti tu tuti

ZBORLU A NOSTRU 6 memoriili yinitoari, di intrarã dinintea a Consiliului ali Europa sh-tsi furã shi votati pãn tu soni pãn di mardzinã, ,,cu tuti voturli a parlamentarlor, pãn di un" tu Recomandarea 1333/97. Andreapsi excursii tu xeani cu familia tu chirolu di vacantsa a taifãljei ahtari turlie, cã a lui cali s-treacã totna sh-pi la armânjilji dit lugoslavia, Gãrtsia shi Vãrgãria. - Ia-lea shi un njic articol di jurnal, scos/tãljat (nu escu siyura, ama minduescu cã fu nyrãpsitu di Dina Cuvata, tsi eara aclo/prezentu, nj-aduc aminti ghini, cã ampãrtsãmu tu salã frãndzãli cu apridutsearea ali conferintsã, tsãnutã pi armãneashti): ,,Meslu alunar 1983 s-tsãnu unã conferintsã Ohãrda - Macedonia. Loarã parti suti di oaminj di shtiintsã dit Europa, conferintsa avândalui subiectulu Balada Balcanica'. Eara cãlisitu shi profesorlu Vasile Barba cu nicuchira - eara shi nãsã profesoarã. Profesorlu Barba, armân di la Livãdz, tsãnu zborlu pi armãneashti. Zburã ti balada armãneascã dit Balcani dit chirolu al Ali Pãshelu. Zburã ti Caciandoni, ti Giuvara, Jaca etc. ama sh-ti tuts atselj armânj, cari s-alumtarã ti ascãparea a Balcanlui di sum turtsã. Multsã oaminj di shtiintsã (tiniri) avdza ti prota oarã ti armãnj sh-ti limba armãnã. El zburã niheamã sh-ti ISTORIA-a ARMANJLOR, iu sapreasirã elj shi cari suntu. Dupã conferintsa, multsã oaminji di shtiintsã vinirã la el, s-nveatsã ma multi ti armânji. Profesorlu Barba cu nicuchira tricurã cu aestã furnjie pi la armãnjilji di Bituli. Tricurã sh-la armãnjlji di Mulovishte, Magarova, Nijopole. Tricurã sh-la armânjlji di Scopia. Aclo ãlj cãftã armãnjilji di la sutsata Pitu Guli. Armânjli lu-ashtiptarã cu mari harauã sh-tinjie. Tu aestu chiro bãneadzã Germania, iu easti profesor-invitat." Unãoarã, cãndu nu-lj si deadi viza di intrari ti Gãrtsia, cari vãrã altu di Barba, vrea s-avea idheea shi giuneatsa, s-lu-lasã niacãtsat tu isapi

ZBORLU A NOSTRU

7 ambasadorlu grec di Bucureshti, ta s-acatsã calea pri tu Turchie, iu deapoa cu un sots s-ducã la ambasada ali Gãrtsie, ta s-lja aestã turlie viza ti cari avea ananghi? Calea strimtã cu ashutsãturi shi di piricljiu tu Gãrtsie, dupã tsi ntunicã, unã aftuchinã nicunuscutã dinãpoi di noi, tsi canda nã viglja noi unã ti dealihea aventurã, eara scutearea mbuveti (încununarea) a alishtei dzuuã ti niagãrsheari, pi cari Vasile aprãftãsi, cum daima u featsi, cu scupolu bãgat tu minti, videarea a armânjilor dit Gãrtsie shi adutsearea tuts paturlji sãnãtoshi dupu njiadzãnaoapti tu un loc mplin di mushuteatsã, Caliroi, iu vimtul eara chischin sh-proaspit, mplin di njiurizmã, cum nu lu-aveam adiljatã vãrnãoarã pãnã tu atsea noapti, iara tserlu eara lunjinat di nãscãnti steali mãri cât pumnul, a curi anyiliceari nu u-ntritsea cã mashi ocljii a taifãljei a noastã, cãtse tu elji s-yilipsea harauua tsi u spunea prosuplu a pãrintilui a lor dupã unã ahtari giuneatsã. Aestã isturiseari easti semnificativa, tipicã ti actsiunjili al Barba: sh-bãgã tu lucru scupolu tsi sh-lu pripusi pi cãljiuri anvãrligati, greali, nica sh-cu piricljiu, tsi li videa mash mintea a lui nturyisitã di diplomat, fãrã s-adarã ama vãrã lucru niundzitu, paranom, di u discurma tru idyiul chiro fumealja, cari nu-lji si-aurã cu el vãrãnãoarã, sh-ti cari aestã dzuuã armasi unã di atseali nai ma msheati shi ahãndoasi adutseri aminti. Editã ,,Latina Suddunareana", unã furnjie ta s-tritsem alti nitricuti noaptea tu izbili a tipografiiljei di Bacãu, iu textili tu limba germanã eara cheaditsi di nitritseari ti tipograflji romãnj. Di scutea unã alathusi, s-dra alti dauã, un luru di sisif. Apruchearea ta s-hibã tipusitã u-avu di la rectorlu a Universitatiljei di Brashov, domnul profesor Florea Duditã, cari tinjisea lucurlu al Barba, di bãgã semnul ti tipusearea a nãscãntor ,,Texte latine'',

ZBORLU A NOSTRU 8 cãtse atseali tsi avea nyrãpsitã nuntru nu vrea s-hibã di tamam tu vrearea a Partidlui. Cãrticica ama sh-agiumsi scupolu, hiindalui em unã carti di ghivãseari fãrã sãtuleatsã, macsus di armânj, va s-dzãcã un nãu izvur di cultivari a limbãljei di dadã, di spuneari a culturãljei armâneascã, ama shi unã scumpã carti di vizita, pi cari Vasile u-avea ndreaptã cu mãsturlãchi shcu scupolu ta s-hibã spusã ti videari sh-la universitãtsili germani. Cãtã diplomatsie, cãti cãljiuri fapti Bucureshti sh-cãtã gaereti featsi Barba ta sã scoatã la Electrecord Bucuresti atseali dauã ploaci tu limba armãneascã tu 1976, 1977 ta s-aibã apruchearea tsi eara ananghi di partea a autoritãtslor tu atsel chiro, s-adunã nãscãntsã oaminj cu anami, sghivãseascã poeziili, sghivãseascã pirmithili etc.! Ama sh-cu cãtã harauuã furã pitricuti aesti texti/nyrãpseri tu dultsea limbã di dadã armãneascã, trãnjipsitã tu ahãti locuri, cându agjumsirã ta s-avdã iholu a lor, urdinati pi trei continenti, di u featsirã cunuscutã limba armãneascã shi scularã sentimenti di pirifanji shi harauuã! Griutãtsli tsi li-avu cu furnjia ti nvitsarea a nisãntor cãntitsi armãneshti cu u corlu studentescu a universitatiljei di Brashov, ashi spuslu ,,Episod Pãunescu-Colev", lu-anvirinarã ahãt multu cã vidzu zorea ta s-yitripseascã tu spital, di iu fudzi ama, acã eara lãndzidu cu heavrã, ta s-poatã s-adunã cu Adrian Pãunescu. Sh-aestã oarã, Barba u spusi itsrãlja, di nu li deadi di mãnar minduerli a alãntor, maca avea aflatã tu Pãunescu omlu nvitsat, cu hari shi giuneatsã, ama shi patriot cu tutã inima, cari lu-mutrea lucurlu pi alithea-lji valoari ama sh-curayilu tsi eara ananghi ta sã-lj-andrupascã cauza, lo izinea nu mash ta s-hibã cãntati atseali cãntitsi, Brasov, ma nica shi s-li înreghistreadzã i ploaci shi s-hibã prezentati la Televiziunea Româna - ti atsel chiro un dealihea evenimentu. Pãunescu, ma multi ori arada sã spusi un dealihea sots shi vãrtos avigljitor a armânjlor: tu articolu a lui ,,Alumta ti armãnj" nyrãpseashti, pi nigã alti:

9 ,,Tricutlu shi livendul armãn, alumtãtor di de cãndu-lu cunoscu ti cauza armãnjlor, profesorlu Vasile Barba ... nj-adusi aminti, ninti di minutili ta sahurheascã atseali dit soni moeabets dit Consiliul-a Europãljei, ti lucãrli di thimeljiu a problemãljei armãneascã. Intrai tu moeabets cu hãshti shi argumenti. … Ambasadorlu ali Gãrtise spusi fãrã s-facã pishmani, cã tu Gãrtsie nu ari armãnj, cã mash grets. Armãnjlji? Domnul ambasador spusi limbid cã ari nãscãntsã grets tsi zburãscu unã turlie di dalectu vlah. Ta svedz tsi adarã niscãntsã grets, pãrinti pãn di hiljiu, shi mamã pãn di hiljie? Zburãscu un dialectu latin altuit pi un cupaciu tracic. Nu acatsã/nu angreacã ici tsiva, ti domnul ambasador grec di Strasbourg, cã adushlji aminti adarã aestu lucru di 2000 di anj. Tsi s-acatsã/cum s-ngreacã, 2000 di anj, cãndu tu Gãrtsie bãneadzã mash grets? Ama tsi fu la gura-a parlamentarlor vãgari u-antreatsi nica shi sigurlãchea ishish a ambasadorlui cari nu pricunoashti existentsa a vãrnãljei minoritati tu vãsilia a lui. Unã deputatã vãryarã, altã turlie cu matuyeali di modã, silighi ca un moscu di importu, teza cu nai marli piricljiu a atsiljei minutã sh-ti cari, cãtu zburãiu, ndaua arãdãrichi mansus: s-nu scutem problemi aclo iu nu-ari. ... Mihailova icã Naumova, cã nu u shtiu dip ghini, apufusi nãsã cã nu lipseashti s-cãrtim problema-a armânjlor, cãtse ea nitsi nu easti/nu existã. Tsi nu anvitsã deputata vãryarã, nitsi nu existã. Avea ndriptati atsel tsi spunea cã orghilji di anda s-amintã nu pricunoscu existentsa-a hromilor. ... Apãndãsi domnul de Puig, ti-anami. Omlu aestu-nj lu-am tu vreari tut ma multu. Cum u-aveam spusã tu zborlu a meu, lucrarea-a lui ti Comisia di Culturã easti capodoperã. Easti tinjsitã shi cãndãseashti, nu-ari prigidiucãts, ama i-amplinã di argumenti. ... Cum s-aproachi aeshtsã oaminj livendzã shi creativi cã suntu bãgats tu arada di parei folcloricã, di ciudie folcloricã, di zuyrãpseari decorativã, exoticlu a majoritatiljei? Ca tsi turlie ãlj-luyursim, elj? Domnjilor, catandisea nu spuni nitsi unã simasie, ma s-nu pricunushtem cã armãnjlji bãneadzã. Frats, cusurinj, tats, soacri, pãpãnj, cum s-nã cadã a nauã shi a italieanjlor, spanioljilor, francezlor, portughezlor, armãnjilj bãneadzã. Elj suntu unã problema. Shi nu va s-trãdzem mãna, va s-alumtãm ti cauza a lor, pãnã cãndu va s-hibã pricãnãscuts, cãtse lã si cadi. Nu avem andreptul sã-ncljdem ocljii dinintea a armãnjilor. ... Armânjlji va s-hibã totna idyiul stur di isihie sh-aveari spirituala, tu statili iu bãneadzã. Escu pirifan cu armãnjlji. Elji au hari shi tinjie, nu trag mãnã vãrnãoarã.
ZBORLU A NOSTRU

10

ZBORLU A NOSTRU

Profesorul Barba, cu a lui ahoryea chipitã di sãyitã ti cauza-a armãnjlor, acãtsã calea Freiburg ma nvirinat, ca tu vecljiul chiro. ... Apelu ama fu faptu, aoa shi 20 anj. Sintagma di armânj s-ashtirnu anarya-anarya tu conshtiintsa natsionalã. Fu zori. Nica easti. Ghini ma, tut ndreapsim tsiva, domnule profesor! Tora lipseashti s-dutsem frontul ma largu: cãtã aver. S-nu vã lãhtãrsits domnule profesor! Armãnjlji suntu tu banã. Adrian Paunescu". Cum lipseashti, sã-lu giudicãm azã, Barba, maca tu alumta a lui ahãt greauã, nu vrea lu-acãtsa tu isapi, aestu avigljitor a cauzãljei, shi vrea strãdzea mãnã di la niscãnti cutuyurseri? Barba nu s-alãsã nu s-aspãre di vãrnu: el apufusi tu dzãlili dit soni a

banãljei a lui, sã-lji si pitreacã-a senatorlui Adrian Pãunescu deadun cu diploma di tinjie sh-un exemplar ali ,,Recomandari 1333" a Consiliului ali Europã, haristuserli a lui cordiali, cu multã tinjie shi vreari, tu numa a unlui lucru deadun tinjisitu-chiro di cama di 30 di anj sh-cama ti tsãnearea tu banã, pisti tut, tu Hamunisia Balcanicã, a întreagãljei romanitati, ti tut agiutorlu frãtsescu tsi-lj lu-deadi pãnã tora, shi lu-cãliseashti, ma largu ,,sducã frontul trã nãinti", cãtse easti cãndãsitu cã un om livendu, mintimen, cari ducheashti ayonja nãulu, un mari patriot român, cari lja meatri unã-sh-

11 unã shi macsus hãirlãticu, cãtse zborlu a lui di cãndãseari, va s-poatã sã-ljagiutã armãnjlji, ta sh-cruiascã tu istorie calea tsi lã si cadi. Barba intrã tu ligãturã cu tuts oaminjlji tsi putea sã-lu-agiutã, acã nu ljantriba ti apartenentsa-a lor politicã, tu tsi thesi suntu, ti ipotisea sutsialã, ti emburlãchea a lor, putea s-hibã secretari di partid, scriitori, poets, minishtri, emburi i icã lucrãtori, cãtse nu eara zborlu ti unã problemã politicã, cã mash unã culturala, ti ascãpari a limbãljei di dadã. Nu acãtsa cãsuri, cum ãlj grea colaboratorlji, avea harea, sensibilitatea, diplomatsia anãnghisitã, sã zburascã cu cafi un tu ,,limba" a lui, simnã "pap" tu ,,Cartea cãtã nipots", ti cari vrea el eara shi ,,lali", ,,frati", ,,sots" icã ,,profesor". Sh-cãtse niscãntsã colaboratori ãlj-grea ,,lali", nu ãlj scãdzu tinjia, hãrli, cã sh-ma multu, aestu lucru spuni nica nã oarã nicurmatili a lui izvuri spirituali. El s-duchea cu tutã inima aprucheat di cafi un sots di alumtã, cãtu tapinu s-eara aestu, nu li-acãtsa tu isapi njitsli lucri, cãtse dininti sh-avea protlu scupo: ascãparea a farãljei a lui di la chireari. Domnul Nicolae Trifon di Paris ducheashti multu ghini: ... ,,Tu absolut el eara un modernu, cu noima naima avutã a zborlui, totna fui cãndãsitu, ama cã stilu alãvdãros, preshcav, alãxitor la multsã di armãnjlji cu cari zbura cum shi unã hari a lui ishish di pruvideari/ta s-aibã ngãtan, ti temporizari, lufeatsi ta s-hibã simfun nica shi s-bagã dininti arada strausheascã di zburari cu interlocutorljii a lui macsus tu sinlu a comunitatiljei. Multu chiro avui ananghi ta s-achicãsescu cã pãn tru soni, mãsturlãchea cu cari domnul Barba ampilti aesti dauã turlii ta s-veadã lucãrli sh-cum s-aibã purtaticlu tu lumi, ãlj deadi izinea s-agiungã la unã dealihea performatsa: s-adunã anvãrliga a unui proiectu identitar, cultural shi politic pãn di mardzina ligat di modernitati un numir cabaia di elementi arãspãnditi a unãljei comunitati, a curi mindueri ti fudzearea largu di problemã numata lipseashti s-hibã adusi aminti. ...Multi ori sã zburã ti hãrli diplomatitsi a domnului Barba: eali ishirã tu videalã nu mash tu scarã europeanã, ama sh-tu atsea a farãljei ". Ta s-nu measticã România tu alumta a lui, noi dolji inshim di pi lucru ninti di chiro. Ashi putum ta s-yinim tu Germania, tu veara al 1983, iu Vasile avea tutã libirtatea ti cum vrea shi minduia tra s-lucreadzã. Aoa aflã nica shi agiutorlu ti cari avea ananghi tu lucurlu a lui, easti cunuscuta adetea di eti a oaminjlor di shtiintsã di limbã germanã: Thunmann, Weigand, Peyfuss, Rohr, Gauss, Gauger, Kramer, Dahmen, Windisch, Kahl etc. ti cercetarea, zuyrãpsearea shi crishtearea a limbãljei ama sh-ti adetsli a armãnjlor.
ZBORLU A NOSTRU

12

ZBORLU A NOSTRU

Nu avea tricutã nitsi un an di dzãli di anda avea agiumtã Freiburg, cãndu aprãftãsi tra s-dishcljidã editura shi revista ,,Zborlu a Nostru", di lu-scoasi shi protlu numir a revistãljei tru yinar 1984, pitricutã tu 24 di stati di pi 3 continenti, cu scupolu ti bãgarea tu lucru crishtearea a limbãljei prit material di lecturã tu armãnã shi dizligãndalui limbili a tutãlor scriitorlor shi poetslor armãnj, ahãrdzindalui ti aestu scupo tribuna tsi eara ananghi. Dr. Ionel Zeana anyrãpseashti di Bucuressti, tu 29.05.1986: ,,Vrute Barba tsã or tuti buni ti lucurlu pisti puteari tsi lu-nchisishi di ridishtiptari a conshtiintsãljei natsionalã a lumachiljei a noastrã trãnjipsitã shi ti

musheata revistã "Zborlu a nostru", tsi u scots cu ahãntã curbani shi ahãntu pidimo, ti cari Armãnamea, vãrãoarã, va tsã pricunoascã, cãtse apostolatlu a tãu nu s-poati s-nu da arod ma ayonya icã ma amãnat." Academicianlu profesor Ion Coteanu di la Universitatea di Bucureshti, nyrãpseashti tu 12 di shcurtu 1985 ,,Am marea harauuã s-vã haristusescu cãtse-nj pitritsets revista ,,Zborlu a nostru" ... escu cãndãsitu cã revista a Dumniljei a voastrã da apandisi cadealihea ti vrerli a armãnjlor ta sh-tsãnã ahãndoasili ligãturi istoritsi cu adetsli a lor culturali nai ma musheati. ... Tutunãoarã vã caftu izini ta s-bag nãscãnti fragmenti dit ,,Zborlu a nostru" tu Shcurta gramaticã aromâneascã, unã carti tsi u bitisiiu tora ayonja sh-tu

ZBORLU A NOSTRU

13 cari dau, tu daua parti, vãrã 100 di frãndzã dactilografiati dit literatura popularã shi dit atsea cultã armâneascã, cãtse tamam aestã eara, nu aveam paradigmi yilipsitoari dit stilu publitsistic di azã. …Ortografia tsi u pripun tu carti ti armâna nyrãpsitã s-aproachi multu di multu di atsea ufilisitã di revista ,,Zborlu a nostru". ,,Lipseashti s-pricunoscu cã tamam tora agiumshu s-cunoscu alithea a ta imaghini di nicurmat organizator sh-cu tut suflitlu. ... Axia u spuseshi macsus cu ,,Zborlu a nostru", dit cari adrashi un lucru di ncljigari a armânjilor" nyrãpseashti Hristu Cândroveanu tu agustu 1985. Tu 23 di mai 1987, Paul Anghel nyrãpseashti a profesorlui Barba : ,,Aprochiu di arada Zborlu a nostru shvã pitrec hiratimatli ti aestã publicatsie tsi easti em interesanta, dit punct di videari shtiintsific, em anãnghisitã salutarã! tu protseslu di xanadishtiptari a unãljei conshtiintsã ishish a fratslor a noshtsã armãnj." Profesorlu universitar Ioan Simiti di la Universitatea di Cluj nyrãpseashti tu revista ,,Desteptarea" di Bucureshti, editatã dã Ministerlu ali Culturã (anlu I, Nr. 1, 1990): 'Zborlu a nostru', ti furnjia cã s-hãrseashti di axia organizatoricã, tsi nu sh-ari preaclj a redactorlui a ljei, tsi avu tu scupo dauã lucri di idyea simasie: andridzearea a unlui cadru institutsionalizat, di apãrari sh'crishteari a grailui armãnescu (congresi di limbã shi di limbã sh'literaturã, cu marli agiutor a nãscãntor cãrturari germanj, deapoa cursuri

ZBORLU A NOSTRU 14 di limbã, etc.) si s-da curayiu, tru frãndzãli a revistãljei, ti unã literaturã armãneascã originalã, ama sh-ti apridutserli tu limba armãneascã. Prit aesti planuri ghini minduiti, publicatsia putu di adusi tu menga ali opinie publicã dit Germania Federalã cum shi a Comunitatiljei Europenã, simpatia shi achicãsearea a aishtor ti unã etnie tsi caftã mash tra s-hibã agiutatã icã barim s-hibã alãsatã s-armãnã tu banã, un ndreptu tsi easti tu aradã, tu lumea contemporanã, un ndreptu tsi easti tu aradã, tu lumea contemporana. ... Revista a profesorlui Vasile Barba agiumsi di multu chiro un dealihea loc di andamusi a scriitorlor armãnj dit tuti bãrnurli shi arãspãndits tu lumea tutã, unã dealihea ligãturã sufliteascã, tsi ascumbuseashti, a ntreagãljei etnie"... "Tu Balcani, aestã revistã avu scupolu s-lã ngãldzascã inima a atsilor tsi

sh-avea chirutã itsi nãdie, a deapoa, pi oaminjilji nvitsats dit Europa sã-lj facã s-achicãseascã, cã ti armânj nu lipseashti sã zburascã cã suntu ca tsiva dit vecljul chiro, cãtse elji suntu unã realitati shi unã prezentsã yie, va sdzãcã lipseashti s-hibã acãtsats tu isapi. Neisi, dupã protlu congres di Mannheim, faptu timbihi di 'Uniunea' sh'di revista a noastrã, jurnalu iugoslav 'Borba' tipuseashti 10 foiletoani cu tema 'Un popul, a curi patridã easti tutã Peninsula Balcanica' cu sumtitlulu: 'Unã mari nidriptati istoricã. Tu arada a lor, armânjilji dit Iugoslavia acãtsarã

ZBORLU A NOSTRU

15 curayiu, shi ashi s-fatsi, cã azã tu aestã vãsilie avem ma multi sutsati culturali armâneshtsã." (dit un interviu loat di L. Cernat). Tacu Piceava nyrãpseashti tu 14.VII.1992: ,, ... nu cu multi dzãli ninti (pi 05.06.92) ghivãsiiu tu jurnalu ,,Românul", ,,Aromânii shi problema macedoneanã", un articol di Vasile Barba, cari-nj umplu suflitlu di harauuã shi-nj deadi multu curayiu". Gheorghe Sideri nyrãpseashti di Bucureshti tu 11 .XII.2006: ,,aprucheai cu mari harauuã revista a noastrã di suflit ,,ZBORLU A NOSTRU" nr. 1/2006 cum shi numirli 3-4 /2002 shi nr. 2/2004, ti cari vã haristusescu dit suflit. Amãrtie cã nu am tuti numirli a alishtei revistã, cari nã hãrseashti suflitli." ,,Votarea ali Recomandari 1333 s-featsi dupã anj sh'anj di activitãts

culturali, diplomatitsi, coordonati di Uniunea trã Limba sh'Cultura Aromânã di Freiburg, agiutatã di tuti sutsatili armâneshstsã cari suntu intrati tu aestã. Incontestabil, prof. Vasile Barba easti atsel tsi u-ahurhi minarea modernã di ridishtiptari natsionalã a armãnjilor. Unãoarã cu timiljusearea tu 1984 a revistãljei ,,Zborlu a nosttru" shi ,,Uniunea trã Limba shi Cultura Aromâna", Freiburg, organizândalui deadun cu universitãtsli germane 4 congresi internatsionali di limbã sh'culturã armâneascã, adusi tu menga a lumiljei europenã unã problemã tsi s-pãrea cã easti di multu ncljisã:

ZBORLU A NOSTRU 16 problema aromâneascã. ... Realizarea a prof. Barba easti incontestabil unã istoricã ti fara a noastrã" (interviu tsi-lu-deadi poeta Kira Mantsu tu ,,Tribuna" nr. 35 - 28 avg. - 3 yism. 1997). Barba lo parti prit ,,Uniunea" di Freiburg, ca membru, la 8 congresi internatsionali ali organizatsie FUEN (Federatsia a Grupurlor Etnitsi Europeani, cari andrupashti njitsli populi sh'trãnjipsiti): Munchen/Germania, Budapesta/Ungaria, Flensburg/Germania, Cotbus/Germania, Sankt Moritz/Elvetia, Gdansk/Polonia, Timisoara/România, Praga/Cehia. El aprãftãsi ta s-cãndãseascã organizatsia FUEN s-bagã semnul tu dauã rezolutsii spetsiali, prit cari aestã fatsi acljimari a statilor dit Balcani, s-bagã tu aradã tuti lucãrli tsi suntu ananghi, atsea turlie cã armânjilji, aestu popul tsi fu-ampãrtsãtu anamia di atseali patru Stati dit Balcani, tuti apufusiti sã-lj tucheascã pãn di mardzina, - s-lã si da ndreptul la nvets tu sculie, bãsericã, mass-media etc. tu limba a lor di dadã, iara FUEN s-hibã hãbãrisitu tu ligãturã cu meatrili tsi s-lja tu aestu plan. Barba aprãftãsi tutunãoarã, s-hibã pãzãripsitor ti apruchearea a niscãntor sutsati aromâneshti tu FUEN, iu putea ta sh'aspunã hala greauã, s-caftã agiutor internatsional, cându tu vãsilia a lor nu eara tu aradã. Barba, cari tu 1990 bãgã thimealjili ti lucãrlu deadun anamisa di sutsatili culturali dacoromâni shi macedo-romani, tsi eara nafoarã di sinurli ali Românie, andrupã apruchearea ca membri ali organizatsie FUEV nu mash a armãnjilor, cã shi a sutsatilor daco-romãni, cari, tamam ca atseali armãneshtsã, nu avea nai ma njitsli ndrepturi culturali. Easti zborlu ti ,,vlahilji" di Timoc, cunuscuts cu numa românj timocenj (Tu Sãrbia di tu Datã) sh-di romãnjilji dit Vãrgãrie. Barba fu prezentu prit ,,Uniune" sh'la tuti organismili a Consiliului ali Europã pi aestã temã, la Strasburg, Viena, Paris, Copenhaga, aprãftãsindalui s-bagã armâna pi harta-a limbilor, tsi lipsescu avigljati, la pozitsia 23, tu

ZBORLU A NOSTRU

17 arada a ,,Statutlui mutrindalui avigljarea a minoritãtslor" (dit interviulu loat di L. Cernat tu arada a Convorbirilor ,,La Românul" tu alunar 1991). Prit aesti ligãturi niacumtinati cu Adunarea Parbamentarã sh'cu Consliul ali Europã di Strasburg, Barba fãtsea cãftãri niacumtinat ti catandisea lãhtãroasã a armânjilor, a curi limbã easti tu piricljiul ta s-chearã, cãtse nu au sculii, bãserits, mass-media etc. Cãndu Parlamentul ali Europã li mutri cãftãrli di aprucheari tu Uniunea Europeanã ali Albanie sh'ali Ripublicã Macedonia, Barba andrupã (prit ,,Uniunea") cã aesti s-hibã aprucheati cãt cama ayonja, atsea turlie cã armânjilji, cari bãna tu aesti dauã stati, s'poatã s-hibã agiutats economic, politic sh'cultural, ama slã hibã asiguripsiti di partea a statilor a lor, idyili ndrepturi di cari s-hãrsea shi alanti populi cari avea agiumtã majoritari. Tu 1994, aprãftãsi s-cãndãseascã delegatsia parlamentarã di Strasburg, cari s-dutsea tu meslu apriiur Ohrida, s-lja ligãtura cu sutsatili a Armânjilor dit Ripublica Macedonia, iu deapoa 10 delegats armânj shi spusirã catandisea multu greauã. Meslu mai a idyiului an, Barba pitricu prit ,,Uniune" unã delegatsie di 10 insh Strasburg cu un memoriu, prit cari cãftã, s-hibã examinatã problema-a armânjilor tu unã adunari plenarã a Parlamentului ali Europã, tsi meatri lipseashti s-hibã loati ti limba sh'cultura armãneascã. Bãgã zori shi aprãftãsi s-lã da hãbari shi s-cãndãseascã delegatsiili parlamentari la Strasburg a atsilor shasi stati europeani cu limbi neolatini (Franta, Italia, Portugalia, San Marino, Spania, România) s'ndreagã deadun pripunirea di rezolutsie cari poartã numa a protlui tsi bãgã semnul. Ashi s-amintã ,,Rezolutsia Ferrarini". Ion Cristofor, tu un articol dit ,,Tribuna" di Cluj-Napoca nr. 39 dit 23.09.1996, nyrãpseashti ,,Nipricunuscuts ca minoritati lingvisticã, nu au shcoljiuri, bãserits, revisti shi jurnali tu limba maternã, fãrã posibilitatea ta sh'ufiliseascã tu dunjeauã limba, armânjilji suntu minoritatea naima

ZBORLU A NOSTRU 18 trãnjipsitã dit unã Europã multiculturalã tsi easti pi cali ta s-facã unã. Ciudia featsi cã tu Parlamentul European di Strasburg, atsel tsi u-spusi catandisea greauã a întreagãljei romanitati suddunãrenã s-hibã un italian, Giulio Ferrarini, ni cã s-hibã un român. Dealihea easti sh'cã rezolutsia Frerrarini, simnatã di atseali shasi stati europeani cu limbi neolatini (Frantsa, Italia, San-Manino, Spania, Portugalia, România) fu adratã cu furnjia a cilstãserlor pi cari Uniunea trã Limba shi Culturã Aromânã di Freiburg (Germania) li featsi, biricheavits a gaeretslor pi cari prezidentulu a aishtei, axizitlu profesor dr. Vasile G. Barba, li adarã cu unã ti-anami energie sh'cu mari pidimo. Orighinar dit Pindu, hiljiu a unlui dascalu vinitu ta s-bãneadzã dupu protlu polim mondial tu Cadrilater, profesorlu Barba ari tuti hãrli shi tãpãrli morali a strãaushlor a lui, a atsilor, pi cari un cãlãtor occidental, L. Heuzey, îlj luyursea 'unã farã di her' ". Dupã trei anj di colaborari a ,,Uniuniljei" (dimi a profesorlui Barba personal) cu parlamentarlu Lluis Maria de Puig sh'cu Comisia Culturalã a Consiliului ali Europã, cumãndusitã di lordul bnitanic Russel Johnston sh'cu secretarlu a aishtei comisie, portughezlu Joao Ary, ,,Recomandarea 1333/97" inshi tu videalã tu 24 di cirishar 1997. Prezidentul di tora ali Adunari Parlamentarã a Consiliului ali Europã, Lluis Maria de Puig, tu ,.Contributsii la omagiul domnului Vasile Barba" dit 12.02.2008, nyrãpseashti ntrã altili:…,,Haristusitã macsus a domnului Barba, di agiumshu s-mi meastic tu istoria sh'prezentul a Armânjilor, shi-lj si pricadi a lui, cã aprãftãsim, tuts deadun, s-adrãm tsiva ti asiguripsearea a yinitorlui a lor. Noi lom parti la unã priimnari - pi hiotea a chirolui, prit adetsli, cultura sh'bana a aishtor oaminj - cari suntu tu idyiul chiro, idyea cu alantsa ama shi extraordinari, cari azvimsirã tuti griutãtsli ali istorie, di s-integrarã acut totalui tu sutsiitãts sh-culturi, tsi prota lã eara xeani, ma cilãstãsirã s-alasã shi dit torlu a lor. Noi lom parti la unã alumtã - nai ma musheatã alumtã - cari easti irinjaticã, sh'cari cilãstãseashti s-tsãnã tu banã unã aveari prit limba, adets, cãntitsi. Noi lom parti la unã cauzã - atsea ti tsãnearea tu banã, multi culturi tu Europa, tsi chirurã icã suntu pi cali ta s-chearã, atsea di dutseari ma largu a unui sistem pluralistu di yishteri culturali, di cari tsãni stabilitatea a continentului a nostru.

19 Tu tut chirolu a aishtei priimnari prit oceanlu di informatsii sh-mãrturii, tsi li-adunai cu scupolu cã raportul ti armânj s-aibã un maximum rezultat dinintea a institutsiilor europeani, domnul Barba eara ti mini ca un capidan. Prit experienta a lui shtiintsificã sh'prit mutrita a lui di istoric informat, el nj-agiutã sã u duc pamporea prit apili mintiti a Balcanjlor. Prit cãrtsãli a lui, lucrãrli a lui sh'prit tritsearea tu revistã a limbãljei shi a culturãljei a armânjlor, nãsu-nj dishcljisi nãi orizonturi. Prit minduita a lui universalã, excluzândalui itsi sectarismu nationalistu, prit turlia di mutreari sh-lucurlu hãirlãtic tru tuti studiile, tsi li nchisea shadra, nãsu-nj dishcljisi unã lumi nauã, di mi ascumbusi tu cercetari, s-mutrescu dit altã videalã statili bãnati traditsional di armânj. Shi prit uminilja a lui, prit vrearea shi filotimia a spiritlui a lui, mi featsi s-mi adun cu oaminj ti-anami/extraordinari, cari nj-armasirã sots ti tutã bana. Mini-lj pricadu multu di multu shi ampartu tutã tutã pricunushtearea, tsi u-amintai ti njca a mea contributsie trã apãrarea a cauzãljei a armânjlor shi a alãntor minoritãts dit Europa. Ti atsea, domnule Barba, vãrnãoarã, nu-ari s-vã agãrshescu". Iara secretarlu ali Comisie di Culturã a Consiliului ali Europã, Joo Ary, tu cartea a lui di pãryurii dit 28 di brumar 2007, nyrãpseashti ntrã altili: "tu chirolu di ndridzeari a raportului prezentat di Domnul de Puig, tu ligãturã cu limba sh'cultura armâneascã, tsi nã-agiutã multu prit colaborarea a profesorului Barba, fui martorlu a vreariljei a lui ti apãrarea a limbãljei shi a culturãljei a lui, unã vreari tsi nu slãghi ici. Ti furnjia a vreariljei a lui, aprãtãsim s-pãrãstisimu un raportu, cari azã fatsi parti dit istorie". Profesorlu dr. J. Constantin Drãgan lj-anyrãpseashti di Milano tu 11.07.1997: "Nvetsu cu harauã, cã ahurhita a mea dit anjilji '50 mutrindalui apruchearea-a armânjilor shi asocierea-a lor tu alumta ti scutearea tu videalã a ndrepturlor culturali sh'lingvistitsi tu multi stati, sh-aflarã hãirea ti furnjia a lucurlui a Vostru, cari spusit giuneatsã tu aestã alumtã. - Mi hãrsescu voi sã spun cã pot s-vã pitrec hiratimatli a meali ti aestu amintaticu prit votarea cu tuti voturli pãn di un a Parlamentului European, cari caftã sh'ali Gãrtsie s-tinjiseascã ndrepturli a armânjilor."ZBORLU A NOSTRU

ZBORLU A NOSTRU 20 Profesorlu Drãgan ãlj deadi mari agiutor ti editarea a revistãljei ,,Zborlu a Nostru", cu tipusearea a ljei shi pitritsearea cu poshta ma multsã anj, acã nu s-misticã tu atseali tsi li-nyrãpsea tu revistã. Cari lucrã cu Barba, shtie, cã nu s-alãsã influentsat di vãrnu, revista dit prota sh-pãn tu atsea dit soni yramã u-aspunea minduita a lui. Alj si cãdea al Barba s-hibã agudit ti colaborarea a lui cu aestu profesor, i naca a profesorlui Drãgan ãlj si cadi haristuserli a noasti a tutãlor, barim deapoa, post mortem? Ntimilje sum avigljarea a Universitatiljei di Freiburg sutsata culturalã ,,Uniunea trã Limba shi Cultura a Armânjlor" (ULCA) tu 1985, prit cari deadi semnul di nai ma marea simasie, mutrindalui idyiul scupo, ridishtiptarea shi crishtearea a limbãljei sh-ascumbusearea a fortsilor culturali armâneshti. Prit tut lucurlu dizvãrtit cu ULCA, Vasile Barba, tu

harea di prezidentu, s-hãrsi di lucurlu deadun shi agiutorlu a sutsatilor armãneshtsã (dit Europa, USA shi Australia), afiliati la ULCA shi macsus andrupãmintul di la AFA (Sutsata a Armãnjilor di Frantsa), cumãndusitã di ing. Iancu Perifan. Stiintsific shi organizatoric, ULCA s-hãrsi tut chirolu di agiutorlu a romanishtilor germanj. Lu-agiutã macsus prof. Rupprecht Rohr di la Univesitatea di Mannheim, prezidentul a protlui congres internatsional a armânjilor, tsi s-tsãnu Mannheim. Profesorlu Rohr cilãstãsi el ishish ti limba sh'cultura armâneascã, scoasi un tom di ,,Studii etimologhtsi di zboarã

ZBORLU A NOSTRU

21 armãneshtsã", un dictsionar shtiintsific di ahãndusimi, lucrat minutish sh-cu axie, tsi lu-dutsi ma largu sh-tu aestu chiro. Altu tsi lu-andrupã niacumtinat sh'hãirlãticu fu prof. Hans-Martin Gauger di la Universitatea di Freiburg, prof. Rudolf Windisch tut di la Universitatea di Freiburg, iu ULCA tsãnu 4 dit atseali 5 congresi, andrupãti macsus sh-di Seminariili di Romanisticã di la Universitãtsli di Tubingen, Bamberg, Heidelberg, Rostock, prof. Thede Kahl di Viena cu lucrãri avuti di cercetãri mutrindalui limba sh'cultura armãneascã, cari deadun cu prof. Maria Bara apridusirã ,,Micul prints di Saint Exuperi, unã cãrticã tsi easti vrutã di njits sh-ma mãri, ti unã ghivãseari msheatã tsi va s-dzãcã unã dealihea carti di limba armãneascã, marli istoric, prof. MaxDemeter Peyfuss di la Universitatea di Viena, hiindalui specialistul di frãmti tu problema armãneascã, cari andrupã niacumtinat tuti activitãtsli cu caractiru shtiintsific shi organizatoric ale ULCA, Nacu Zdru dit America prit ,,Frândza Vlahä" fu un agiutor moral vãrtos, tsi s-alumtã ti idyilji scupadz cum shi Barba, etc. Aestã arãdãpseari spuni mash ndauã exempli, tsi li cunoscu mini, ea caftã ma largu shi adãvdzeari. Tu 1995 sh-lãrdzi lucurlu, cu timiljiusearea-a ,,Centrului European di Studii Aromâne" sum avigljarea a Universitatiljei di Freiburg, ti a curi Consiliu Shtiintsific aprãftsi s-amintã tu harea di membri tsintsi profesori universitari germani, easti zborlu ti: profesorlu Rupprecht Rohr, profesorlu Rudolf Windisch, profesorlu Johannes Kramer, profesorlu Wolfgang Dahmen, ncap cu profesorlu Hans-Martin Gauger di la Universitatea di Freiburg, tu ipotisea di prezidentu a ,,Consiliului Stiitific" a ,,Centrului". Ashi, conferintsili tsãnuti agiumsirã pi naima analtã scarã shtiintsificã, colaborândalui prit prof. Kramer sh-cu ,,Atlaslu Lingvistic" german, cari lucreadzã di multsã anj cu tinje ti limba armãneascã. Tu 1995 bãgã thimealjili ali ,,Bibliotecã Armãneascã", goala bibliotecã di aestã turlie dit tutã Europa, iu profesorlu Barba, cu vrearea shi uspitsãlja

ZBORLU A NOSTRU 22 tsi ashi cum sã shtie u spunea, apruchea cu inima dishcljisã len turlii di cercetãtori di literaturã, folclor, lingvisticã, di arti etc., studentsã icã profesori, oaminj di shtiintsã di iutsido, ti videarea-a materialililor. Ashi ,,sdishcljisi unã njicã bibliotecã armãneascã tsi s-dezvoltã tu un importantu tsentru spritual". Ti crishtearea-a materialilor a bibliotecãljei, tra s-hibã pitricuti la armãnjilji dit tutã lumea, Barba ritipusi diznau tu editura ,,Zborlu a nostru" tu 1988 cunuscuta ,,Gramaticã aromânã" al Mihai Boiagi, tsi inshi Viena tu 1913, prota gramaticã armãneascã, unã carti tinjisitã di Eminescu, tu un chiro, cãndu tu România nica s-nyrãpsea cu alfabetlu cirilic sh-nica nu eara ndreaptã unã gramaticã. Tu aestã editurã scoasi, ahãt cãt putu ,,Caiete literari" tu limba

armãneascã - 6 volumi di poezie sh'di proza, volumul I a romanlui ,,Sirma" di Sterie Guli, hiindalui protlu roman tu limba armãneascã - un documentu lingvistic autentic, tsi spuni tu unã avutã limbã unã zuyrãpseari a banãljei dit unã hoarã armãneascã sum tehnoredactarea ali Andreea Wisoschenski. Avea tu plan sã scoatã shi volumlu II a idyiului roman, cum shi multi alti manuscrisi di mari simasie, di cari lipseashti s-aibã ngãtan ma largu shi nicurmatslji a lui colaboratori tiniri, Andreea Wisoschenski, Daniela Marzavan, Elena Mantsu, Elena Pala, etc., cari cu vrearea a lor di tiniri

ZBORLU A NOSTRU

23 dizvãrtirã unã activitati yie la ,,ULCA", la "CESA", la Biblioteca Aromânã cum sh-la revista ,,Zborlu a nostru", hiindalui di mari agiutor ti Barba. Dit veara-a anlui 1986 ahurhi s-ndreagã la universitãts germani ,,Cursurli di Vearã" tu chirolu di vacantsã, trã tinirlji armãnj dit Balcani, cari yinea cu harauã s-ascultã un ,,Cursu di Limba, Literatura shi Culturã Armãneascã", atsea tsi tu statlu a lor nu putea sã s-facã. Barba avu ngãtam totna cã presa germanã sã spunã, cã ahtãri cursuri nu s-aproachi tu statili, tu cari armãnjilji suntu autohtonj. Tu 1991, Barba ,,nchisi lucurlu ti timiljiuseari Redactsia Armãneascã di la Radio România Internatsional", nyrãpseashti Tashcu Lala pi internet, cari deadun cu Aurica Piha - tiniri cu hari shi mirachi, lucreadzã cu hãiri, scutsãndalui tu videalã ,,Boatsea-a Armãnjilor", fãrã di cari bana di cafi dzuuã a armãnjilor nu sh-ari noimã. Atseali 5 congresi internatsionali spun nica na oarã calitãtsli organizatoritsi extraordinari al Barba. S-tsãnurã tu aada a nãscãntor universitãts germani, Mannheim 1985, Freiburg tu 1988, 1993, 1996, 1999. eara tsãnuti pi un analtu nivel shtiintsific, di itia ca eara vinits la congresi multsã oaminj di shtiintsã, profesori universitari cu anami: profesorlu Rupprecht Rohr di la Universitatea di Mannheim - prezidentul a Protlui Congres a Armãnjilor tu 1985, profesorlu Max Demeter Peyfuss, di la Univesitatea di Viena, a curi zbor angrica multu la congresi, la congresi, hiindalui autorlu a cunuscutãljei lucrari ,,Chestiunea Aromâna", academiceana prof. Matilda Caragiu-Mariotseanu, specialista di frãmti ti problema a spuneariljei avdzarea a limbãljei armãneascã, avãndalui lucrãri consacrati tu aestã dumeni, a curi prezentsã shi macsus colaborari valoroasã sh-pi lungu chiro fu di mari importantsã ti cauza armãneascã, tut ashi shi a profesorlui Nicolae Saramandu, profesorlu Vasile Arvinte di la Universitatea di Iasi, profesorlu Hans-Martin Gauger, di la Universitatea di Freiburg, cari totna fu agiutor la tuti actsiunjli al Barba, profesorlu Paul Miron shi profesoara Elsa Lüder tut di la Univesitatea di Freiburg, marli lingvistu di la Universitatea di Tubingen, profesorlu Coseriu, profesorlu J. Nandris di la Londra, profesorlu Ciufecu Aurel - organizatorlu a congresilor shi a minariljei armãneascã dit USA cum shi profesorlu Tiberius Cunia ,,Coresi" a Armânjilor, cunuscutlu profesor Cicerone Poghirc di Paris, marli istoric romãn, profesorlu Gheorghe Zbuchea di Bucureshti, profesorlu Milan Vancu, profesorlu Zoran Plascovici shi profesorlu Momcilo Savici di Belgrad, profesorlu J. Constantin Drãgan di Milano, profesorlu Gheorghe Carageani di Roma, armatorlu Steryiu Samara, nicurmatlu patriot shi marea nãdie mutrindalui yinitorlu a cauzãljei armãneshtsã. Multu livendu la

ZBORLU A NOSTRU 24 aproapea tuti congresili cum sh'la multi alti activitãts al Barba eara sotslu, anduphistorlu shi nãpoi sotslu a lui di alumtã chiro di dzãts di anj, Iancu Perifan. Mi fac pishmani cã nu pot sã u zuyrãpsescu aestã imaghini completã tu aestu plan. La receptsiili tsi li dãdea primarlu a cãsãbãlui, tu dishcljideari, la congresili di Mannheim shi Freiburg, daima eara cãlisitã shi presa, tsi fãtsea cunuscut tu lumea tutã aestu evenimentu. Dosarlu cu corespondentsa al Barba cu scupolu ti organizarea a protlui congres internatsional ti limba sh'cultura-a armânjlor, cari s-tsãnu Mannheim, easti tu un volum cu multi frãndzã. Ma tricui prit el, nj-adush aminti di tuti frimtãrli, di cilãstãserli mplini di emotsii ti aestu evenimentu,

di canda-lu ved shi bunlu a lui sots, profesorlu Tiberius Cunia di la Universitatea Syracus dit America, (di la cari nchisi ideia ti organizarea a congresilor), cari la zboarãli al Vasile cã ari naeti s-ndreagã un congres internatsional la Universitatea di Mannheim, lj-apãndãsi: ,,Ama tini shtii, tsi va s-dzãcã organizarea a unui congres internatsional la unã universitati?!" Rezultatlu easti cunuscut, spusi mari vazi tu tutã lumea, di sculã mãri dãldzã shi u featsi cunuscutã mira a armãnjilor tru tutã scara, nu mash tu Germania sh-tu Europa cã sh-tu tutã lumea. Yinea participantsã la congresi dit tuti

25 pãrtsãli a lumiljei, tiniri shi tu ilichie la aesti evenimenti culturali shnatsionali, mplini di harauã ti armãnj. Tu presa germanã s-nyrãpsea multi articoli: "Un popul tsi vãrnu nu lu-avea cunuscutã". Un zbor di pricunushteari voi sã spun aoa tu numa a ljirtatlui nicuchir a meu la tuts sh'multsãlji a lui colaboratori, cari lu-andrupãrã tru tuti actsiunjili a lui, cafi un cãtu putu cu putearea materialã shi spiritualã. Vã asiguripsescu cã spusi mari vreari ti tuts colaboratorljii, sh-avea mirachi tu minutili dit soni a banãljei a lui, nica shi s-lã nyrãpseascã, la cafi un ahoryea, ta s-lã haristuseascã ti gaeretea a lor, s-lã da curayiu, ta s-nu dãnãseascã s-ducã ma largu pira a limbãljei di dadã. Lu-agiutarã ahãntsã tiniri tu lucurlu cu organizarea ti durnjari shi measã trã oaspits etc. Un rol ahoryea lu-avu aoa inginerlu Yiani Mantsu, ordonat, tinjisitu shi hãirlãticu, om di pisti tru itsido lucru. Dealihea, ca aesti congresi s-agiungã la scupolu bãgat tu plan, dimi saibã aprucheari tu arada a oaminjilor di shtiintsã di elitã, agiungãndalui aestã turlie pãnã la naima mãrli institutsii ali ,,Europã", shi nu itsido di boatsi vrea sh-afla ecoulu, cãlisearea lipsea s-hibã faptã di unã institutsie cu anami, cum fu Universitatea di Freiburg, cari lj-ahãrdzi a profesorlui-invitat, Barba, sãlijurli di curs, laboratoarili fonitsi, cantina etc. Tu cartea a lui dit 03.08.07, rectorlu lj-asiguripseashti al Barba, cã Universitatea di Freiburg ,,va s-cilãstãseascã ma largu cu tut tsi poati ta s-aibã ngãtan integrarea a limbãljei shi a culturãljei armãneascã tu patrimoniul cultural european".
ZBORLU A NOSTRU

Tutunãoarã cãlisearea lipsea s-hibã faptã di un om cu anami, cari sascumbuseascã tuts oamnjlji di shtiintsã, cu asiguripseari ti lucurlu tinjisit shi nivelu shtiintsific a congreslui, atsea turlie cã rezolutsiili a congresilor sh-aibã vazea pripusã. Tsi turlie di om eara Vasile Barba? Tsi lu-caracteriza? Cãftarea, cã initsiatorlu shi organizatorlu a congreselor s-hibã un om cu anami, Barba u tinjisi con brio: ,,.. .Lucrãrli tipusiti eara multu aprucheeati di specialishtilji dit vãsilie shi dit xeani, hiindalui recenzati shi ufilisiti ca materiali bibliografitsi ti elaborarea a nãscãntor lucrãri di specialitati. ... Cursurli universitari tsãnuti di prof. V.Gh. Barba era cadealihea acti di culturã, un izvur nisicat di shteari cu caractiru economic, cu scupolu ta screascã, simfunipsitor, pregãtirea profesionalã a inginerlor dit industria-a lemnului", nyrãpsea atsel di ma nãinti studentu a profesorlui Barba shi actualu profesor dr.

26

ZBORLU A NOSTRU

Joan Curtu, shef di catedrã la Universitatea di Bra_uv. Dit 1972 Barba fu membru tu Sutsata a Oaminjilor di Shtiintsã dit Romãnia. Tu 1974 lo ,,Diploma di tinjie Joan Curtu, shef di catedrã la Universitatea di Brasov. Dit 1972 Barba fu membru tu Sutsata a Oaminjilor di Shtiintsã dit Romãnia. Tu 1974 lo ,,Diploma di tinjie" a Ministerlui ali Economie Forestierã di Bucureshti ti ,,activitati shtiintsificã hãirlãticã" , easti cetãtsean di tinjie a Municipiului Cluj-Napoca shi a cãsãbãlui Bicaz, easti membru di tinjie la ma multi sutsati culturali macedo shi daco-române. Barba sh-lo licentsa la Facultatea di Dreptu a Universitatiljei di Bucureshti tu anlu 1940 ,,cu mãrdzeali albi shi elogii", sh-featsi doctoratlu tut aclo tu shtiintsili politico-economitsi tu 1942 cu tema ,,Renta ricardiana",

tut cu ,,mãrdzeali albi shi elogii', shi, ma vidzu cã teza-a lui nu fu aprucheatã di regimlu comunistu, cãtse nu eara uidisitã dit videalã politicã, adrã doilu doctorat, pi unã tema dit economia concretã: ,,Custuserli di productsie tu combinatili di industrializarea a lemnului". - Si pisti un ahatri om sã s-arucã nipistipsearea tu tsi mutreashti pregãtirea a lui profesionalã, cã ghio taha fu inginer forestier, cã ari predatã economia politicã shi marxism-leninismul, el cari eara un di putsãnjilji profesori umiversitari, cari tu chirolu di

27 trãnjipseari a comunishtilor nu fu membru a vãrnui partid shi nitsi a Partidlui Comunist. Cum s-nu dai apandisea la ahtãri stepsuri ?! Aestã întribari nj-u-am bãgatã ahãnti ori, ama nu mi mintiiu, cãtse nu vrui sã scot moeabets, cari nu vrea lu-arisea nicuchirlu a meu. El nu dipusi la ahtãri lucri lãvoasi, tatãl a lui shi-anvitsã taifa, s-alasã nanãparti lãschili. Plãcãrsescu ama sã u spun nica unã oarã antribarea, tsi u bãgã Ion Cristofor tu ..Tribuna" nr. 35 (28 di agustu - 3 di yismãciuni 1997), tu interviulu tsi lu-deadi a poetãljei Kira IorgoveanuMantsu: ,,Mi minduescu cadealihea la tinjisitlu Vasile Barba, cari Freiburg editeadzã unã publicatsie armãneascã shi easti prezidentul a 'Uniuniljei di Limba shi Cultura Aromânã'. Cum luyursits cã tu nãscãnti publicatsii dit vãsilie lu-agudeashti cu ahãntã prishcãvilje?" Apandisea a poetãljei - unã colaboratoari niacumtinatã a revistãljei, cari agiutã multu ti crishtearea a limbãljei armâneascã prit poeziili ("Steauã di dor" etc.) ama sh-prit proza a ljei ("Pirmithi di sum aumbra cupacilui" etc). deadun cu nicuchirlu a ljei, Yiani Mantsu, sã spusirã agiutoarili cu naima marea pistusini tu lucru, ti Barba, anj arada, sh-tsi loarã parti la congresi shi alti actsiunj, eara daima ningã elu iu nchisea sh-lu agiuta - eara: ,,ti amãrtie, ari multsã ahtãri intelectualj armãnj, ti cari activitatea a profesorlui Barba easti "i n c o m o d a"/"c ã r t e a s h t i". Tu articolu ,,Un popul, unã cauzã, un om", Ion Cristofor nyrãpseashti: ,,... armãnjlji aflarã tu persoana a profesorlui Vasile G. Barba, savantul shi
ZBORLU A NOSTRU

ZBORLU A NOSTRU 28 omlu di actsiuni, pi un dit naima livendzãlji avigljitori ti cauza a lor, ti ndreptul ta s-armãnã tu banã. Ti atsea aguderli a nãscãntor gazetari xenj icã autohtonj cari nu lu-strãxescu, nu va s-poatã sã-lj curmã calea tsi u nchisi ti planlu a lui: alumta ti armãnearea tu banã a armãnjlor shi a limbãljei a lor, tsi suntu parti ( "lilici" cum spunea ljirtatlu) a yishteariljei culturalã europeanã, tu "Tribuna - Cluj" Nr. 39 dit 23.09.1996 (28 yism. - 5 sumedru 1996). Barba totna u spunea cãndãsearea dit ahãndusimea a suflitlui a lui, el totna sã spunea tinjisitu. Vãrnãoarã nu zbura ti arãu, pi dinãpoi vãrã om, shavea loatã ca borgi sh-avea totna curayilu, s-lã spunã a oaminjlor dininti minduita a lui, di nãscãnti ori eara cama sertu andicra di oaminjilji cu cari zbura, sh-di aestã furnjie sh-avea shi multsã dushmanj. Ashi cum u-am spusã, nu voi sã-lu scot nicuchirlu a meu ca sãmtu, eara sh-el om, ,,errare umanum est", alãtusea shi el. Ntrã altili lã spunea a armãnjlor, ta sh-alãxeascã numili slavizati, fãrã s-aibã tu videalã znjiili ti atselj oaminj shi fumeili a lor, tu dzãlili a noasti, cãndu stihiolu a shomajlui lãhtãrseashti lumea tutã. Andicra di Dina Cuvata - cari eara un di colaboratorlji a lui cu mari pisti, cãtse sh-avu naetea, nica shi sã-lu lja Freiburg, - lucru tsi nu putu sã-lu facã di furnjia a griutãtslor materiali - nu-avu ndriptati, lu-cutuyursi sertu, cãtse shi-apãrã Macedonia etc. S-pari, cã Vasili ascãpã dit videalã, cã sotslu a lui, Dina, eara sh-el armãn, idyealui patriot ca el insushi, cu njclu adgheafur, cã patrida a lui nu eara România, cã Macedonia. Ama Vasile ljispusi al Dina ndreptu, dininti, tut tsi avea ti spuneari, fãrã sã-lu-cãrteascã, cari aljiumtrea, s-himãsi cu zboarã nitinjisiti, ti nipistipseari. Ama, escu cãndãsitã, cã cu chirolu s-featsi pishmani ti nyrãpserli niminduiti, arcati fãrã giudicatã shi va s-bagã tu inimã vrearea a sotslui a lui, Vasile, cari tu dzãlili dit soni a lui s-mindui la alumta a lor deadun sh-mi pãlcãrsi sã-lj pitrec minduerli/urãrli a lui naima buni, cã tsãnu multu la Dina shi sã-lu plãcãrsescu s-nyrãpseascã tu unã limbã armãneascã, avutã, musheatã, ashi cum u spusi axizearea aestu artistu cu hari tru tuti poeziili shi proza-a lui, tianãmãsita apridutseari a ,,Iliadãljei", cari lu-hãrsi, Vasile, pãn di mardzinã, ,,Sârmânjitsa" etc., etc. shi s-li tipuseascã tuti, ta s-nu s-chearã prit saltari, s-

ZBORLU A NOSTRU

29 hibã ghivãsiti shi cunuscuti, cãtse suntu yishteri di asimi ti tutã fara, s-ducã ma largu alumta ti armãnami, ashi cum u featsirã elj dolji anj arada. Bunlu a lui sots sh-di alumtã, Iancu Perifan, eara agiutorlu a lui naima vãrtos, hiindalui nicurmat tu lucru, ti problema armãneascã prit sutsata a lui AFA shi revista ,,Trã Armâname", tsi u-tsãnea ligãtura cu Papanace tu problema armãneascã nica sh-ninti di s-mutã Vasile, Freiburg. Iancu vini la tuti congresili ndreapti di Barba, fu ningã elu tu multi activitãts, di multi ori, Strasburg. Alj pitritsea tu chirolu dit soni pulji/timbrili, Barba lu-adutsea arada sã-lji scoatã tu videalã axizerli, ma multu acã Iancu nu aprãftãsi slucreadzã tamam dupu urnechea al Barba, cari multi ori nu lu-arisea, cãtse videa purtatitsi niuidisiti, alichearea a niscãntor cãrtsã tsi nvirina, zboarã cu grita ma ptsãnu uidisitã etc. Tu dzãlili a lui dit soni, Vasile lj-pitricu shi-al

Iancu urãrli cu tutã inima shi haristuserli ti tut agiutorlu tsi-lj lu-deadi, plãcãrsindalui, aestu sots di tutã bana, s-agãrsheascã tuti atseali tsi cãrtea, shi s-tsãnã minti mash lucãrli musheati, bãnati cu el tu ahãntsã dzãts di anj musheats shi s-ducã ma largu alumta a lor nchisitã deadun di ahãntsã anj. Sponsorizãrli di la sots shi oaminj xenj, Barba li loa cu niheamã ndirseari. Aljiumtrea, agiutorlu di la familia-a lui, frats, surãri, taifã shnipots, lu-luyursea cã easti tu aradã. Shi-lj cãfta naima multu atselj, la cari tsãnea naima multu, cãtse, vahi, luyursea, cã sh-elj lipseashti sã spunã idyea vreari ti el shi s-adarã sh-elj ti nãs itsi curbani. Ashi s-featsi sh-atumtsea, cãndu lipsea s-fugã dit Germania cu lucurlu sh-alãsã a taifãljei a lui tuti problemili greali cu sotslu Hristu Cândroveanu, cari avea vinitã Freiburg ta s-yitripseascã tu spital, ama avea viza bitisitã, tsi va s-dzãcã shi asigurarea di lãngoari ti unã internari tu spital tu xeani, iu taifa al Barba cãtu avea vinitã sh-nu avea casã nica, nu avea ndreapti nitsi

ZBORLU A NOSTRU 30 dosarili a lor ishish, nu lã vini lishor s-li treacã tuti problemili al Hristu, cu cari nica nu s-avea nvitsatã sh-deapoa nica shi s-bagã semnul a lor ti spitalizarea-a unui cetãtsean xen. Un zbor di cutuyurseari s-dzãtsem /di reprosh di partea a taifãljei ca nu fu aileacu sh-nu avu ngãtan ti lucãrlu a lui, vahi lu-cãrti Hristu. Ama ti aestã s-arucã zboarã nitinjisiti al Vasile? Spoati ahtari lucru, dupã tsi Hristu, cu aestã furnjie fu yitripsit tu spital shi agiutat cu hãiri, cãndu aoa nu pãlti nitsi un pãrã shi dealihea cã vãrnu dit fumealja al Barba nu-lj cãftã s-pãlteascã vãrã pãrã ti pidimolu cu problemili a lui, el s-agiungã s-pirmituseascã tamam aljiumtrea? Ti nipistipseari! Ma cãtse de ?! Em nu-lu zburãrã tu unã limbã xeanã, ta s-aibã vãrã niachicãseari. Barba, tamam ca un dirijor di orchestrã, cari s-pidipseashti/arucã vreari

cu truplu shi suflitlu ti lucurlu cu orchestra, di caftã a cafi unlui membru a aishtei idyea vreari, - nu acãtsã tu isapi, cã atselj di anvãrliga era ma frimtats sh-cu alti mindueri, ta sh-hãrneascã fumealja etc. Barba eara singurlu, cari tu dzãtslji anj dit soni, di cãndu eara pensionar, alãsã nanãparti itsi turlii di lucru, shi ahãrdzi tutã putearea mash ti aestã cauzã. Ta sã u zuyrãpsescu cama limbid mastea a alushtui om, lipseashti nica s-adavgu unã njcã spuneari, ama easti semnu, ti cum s-featsi aestu lucru:

ZBORLU A NOSTRU

31 Cându tatãl a meu lãndzidzã greu, lj-aspush al Vasile, cã lipseashti s-lã pitrec a pãrintsãlor a mei cãti 300 di lei tu mes. ,, Nu, nu lã pitrets 300 di lei," - a njeia-nj ngljitsã sãndzulu tu vini - ,,va lã pitrets a pãrintsãlor a tãi cãti 500 di lei tu mes!" - ti mini fu un di sticurli di oarã cu naima marea harauã tu bana a mea: ashi putui sã-nj-agiut, sã-nj hãrsescu pãrintsãlji lãndzidz, tu mari ananghi, shi tutunãoarã s-ved confirmarea, cã omlu di ningã mini ari unã inimã di malãmã. Un lucru greu fu nisimfunizarea namisa di seamnili grafitsi a alfabetlui a limbãljei armãneascã shi posibilitãtsli di atumtsea a computerlor. Cãndãsitu di bunlu a lui oaspi, Tiberiu Cunia, Barba cilãstãsi s-aflã calea naima bunã. Sh-cãtse tut minduia cari di aesti cãljiuri s-acatsã shi nica shi alãxi cu chirolu nãscãnti seamni grafitsi, s-poati sã-lj si caftã giueapi/s-hibã

cãtuyursit? Sh-unã profesoarã, specialistã ti limba armãneascã, lucrã deadun la aestu alfabet, fu simfunã cu el, scriindalui unãoarã un textu cu aesti seamni, ma deapoa li alãsã. Easti tsiva arãu tu aestã? Tuts oaminjilji di shtiintsã cerceteadzã? Tuts oaminjilji di shtiintsã cerceteadza, acatsã vãrã cali, caftã, pãnã u-aflã ceareia tu bitisitã. Alexandru Gica, un tinir multu itru, cu minduita limbidã shi corectã caftã sã-lj aflã explicatsii, scuze al Barba, ca hiindalui ,,aromân safi".

32

ZBORLU A NOSTRU

Mini ama, voi sã shtiu, cãtse lipseashti s-hibã cutuyursitu? Nitsi barim cã nica mindui cearei ti seamnili grafitsi, sh-nitsi cã fu pi dauã, a curi s-alasã biblioteca, nitsi ti frimtãrli a lui mutrindalui statutlu di minoritar tu România sh-nitsi cãtse putea sã zburascã cu cafi sots di alumtã tu ,,limba" a lui, di-lj cãfta cu vreari shi tinjie. Atumtsea cãtse ? El cãfta niscãnti ori s-nu da unã apandisi orlea-zorlea apufusitã/categoricã, cãndu prit harea a lui di diplomat luyursea sh-videa cã va s-yinã oara ti niscãnti cearei. Nu vrea sã s-leagã, sã-shi lja borgi, ahãt chiro tsi nu eara sigura ti vãrã lucru, ,,avea hãrli ti temporizari, sã-lu-aibã ngãtan lucurlu" nã spuni Nicolae Trifon. Ama cãndu agiundzea s-hibã cãndãsit di unã cauzã, atumtsea loa meatri/pozitsie shi acãtsa calea aleaptã pãnã tu pãndzãli albi, cu unã apufuseari ahoryea.

Iu zborlu di diplomatsie di arada sheadi ninga zborlu falsitati, shi arãdeari, lipseashti s-cundiljem, cã nu s-poati s-badz semnul isa anamisa di diplomatsie shi falsitati icã arãdeari, lipseashti orlea-zorlea scundiljedz, cã ahtãri hãri lj-iara xeani, pãn di mardzina. Ta s-aprãftãseascã, Barba nu avea ananghi di arãdeari, ma multu, armaa lui naima vãrtoasã eara averlu. Barba fu ncljis di securitati, atsea turlie cã fumealja a lui s-da a statlui malãma tsi u-avea. Fu prilucrat dzãli arada, ta sã-u-simneadzã colaborarea cu securitatea. Vasile nu apruche, fu livendu, acã-lj si featsi timbihi, cã va

ZBORLU A NOSTRU

33 sh-chearã ipotisea di profesor universitar. Spusi, cã easti patriot romãn, cari nu lipseashti prota s-bagã semnul, ta s-ncheadicã itsi insu, cari va arãulu ti patrida a lui. Ama cara va s-bagã semnul, ta sã-shi tragã di limbã sotslji, sh-deapoa s-hibã purdot, numata va s-poatã s-mutreascã ntrocljilji a studentsãlor a lui. Ma ghini s-ncarcã chetsari tu vagoani, sh-tut va shhãrneascã fumealja. Un ofitser di securitati - minduescu cã fu impresionat di aestu om di caracter - lj-deadi cali, sh-nu lu scoasi di pi ipotisi. Deapoa, functsionarlu, cari nyrãpsi cãrtsãli di eliberari, lj-spusi cã di ahãntsã anj, di cãndu easti pi aestã ipotisi, nu avu nitsi un ahtari caz, cã vãrnu tu unã ahtari catandisi, s-aibã curayilu shi livindeatsa s-nu bagã semnul. Cãndu s-dutsea la securitati s-caftã pashapoartili, ta sh-ducã tutã fumealja tu xinãtati, mi loa totna cu el. Barba nitsi atumtsea nu arãdea cãndu spunea cã easti patriot român, cari nu va shi zburascã tiarãu patrida. Eram marturlu a zborlui tsi lu-tsãnea, giueapea tsi u dãdea, cari era impresionantã, antimiljatã pi puterea-a averlui, ti atsea tritsea ma largu cu aestã cauzã, pãnã di caplu a securitatiljei. Tu tuts anjlji tsi-lj bãnã tu xeani, el ansãrea ta s-apãrã shi s-agiutã, anda yinea zborlu ti România. Eram cu el sh-vidzui ocljilji tsi mutrea cu mintea a prezidentului di tora a Consiliului ali Europã, Lluis Maria de Puig, cãndu-lj bãga multi ntribãri al Barba s-nveatsã cãt cama multi tu ligãturã cu România. Nu lo apandisi cã mash zboarã di alãvdari ti România. Sh-cu tuti aesti, tu suflitlu a lui, el armasi niminat, armãn apres. Prit niapruchearea a lui, ta sã spunã cã easti minoritar, Barba scoati tu videalã nica nã oarã pi ningã itsrãlja a lui aleaptã, shi tinjia, nialãxearea tu tuti tsi tsãnu di caracterlu a lui, cari nu putea s-alasã nanãparti sentimentul ahãndos di patriotismu românescu, tsi lu-cultiva nica dit crehta ficiurami prit praxea tsi u-avea loatã tu familie di la afendã-su - unã personalitati cu anami - sh-deapoa tutã bana a lui. Ama prit aestã el nu trapsi mãnã, nu adusi znjie a farãljei a lui, nica sh-ma multu, el lã zburashti a armãnjlor dit suflit, cari

ZBORLU A NOSTRU 34 pãn tru soni suntu patriots romãnj fideli, idyea cum sh'Barba, ti cari statlu, nica shi zborlu di ,,minoritar" poati s-aibã unã noimã pejorativã, tsi scadi. Dealihea, cara nu vrea s-aibã altã cearei ti ascãparea a farãljei a lui, Barba vrea lu-apruchea shi statutlu di minoritar. Ama el spusi cã pi armãnj nu-lj-ari agiutatã nitsi un stat ahãtu multu cum u featsi România, cã elj iuva nu s-duchescu ahãt ghini, la elj acasã, anamisa di fratslji a lor ma mãri - romãnjlji, shi easti cãndãsitu tutunãoarã, cã filotimia shi mintiminilja a romãnjlor va-lj cãndãseascã s-lã da a armãnjlor tuti ndrepturli di minoritari, fãrã s-lã bagã zori sã s-declarã, dimec, dupã tsi guvernul ali Romãnie, ma s-veadã bãgat dininti saleagã/alternativa, va s-ufiliseascã cu ngãtan shi axizit momentul istoric uidisit shi nu sh-adarã nãi minoritari, avândalui tu armãnj cetãtseanjilji a lui

naima tinjisits shi vãrtoshi. Cara a armãnjilor va lã si facã licshurãri ti tsãnearea tu banã shi crishtearea a limbãljei shi a culturãljei a lor tu România, (ma s-lã si da bursi di studii a nãscãntor tiniri dit statili dit sudlu a Dunãljei, tsi zburãscu limba armãneascã etc.), aeshtsã va s-poatã sndrupascã multu di multu tsãnearea a identitatiljei tu tuti locurli a lor iu shau arãdãtsina: di la Adriatica la Amarea Lae - shi nu va s-facã tuchearea tu alanti milets, grets, slavi shi albanezi. Tsi aspardzi aestã ti România? Tu tsi mutreashti zboarãli di vizionar al Nicolae Bãlcescu tu ligãturã cu armãnjlji ,,aestã farã, cari vãrãoarã va s-poatã s-nã aducã hãiri", nica pot smindueascã shi atselj, cari azã au borgi ti mira a popului român. Ama a armãnjilor lã cadi borgea, ta sh-caftã ndrepturli, a tutãlor di iutsido, cu ndriptati, cã easti/au ananghi. Vãrnu nu va s-poatã s-ncheadicã guvernul ali Românie, s-lja unã apofasi / unã ,,ordonantsã di ananghi" ti aestu ,,caz atipic", icã parlamentul ,,s-voteadzã un nom", cari s-da puteari a guvernului s-bagã tu lucru paragraflu 8 ali Recomandari, cari pruveadi

ZBORLU A NOSTRU

35 agiutorlu tsi easti ananghi s-hibã dat ti nvitsarea a limbãljei armãneascã ca limbã di dadã/maternã shi ufilisearea a ljei tu bãsearicã shi mass-media. Aestu lucru nu va s-caftã curbani materialã multu mari, problema ti predarea a limbãljei armâneascã tu sculii cum shi ufilisirea a limbãljei armãneascã tu bãserits tsi poati s-ndreagã cu unã njcã gaereti financiarã, tu arada a sculiilor shi a bãseritslor tsi lucreadzã tu aestu chiro. Catandisea idealã tu Europa, ashtiptatã di Barba, poati s-hibã atsea pripusã du ,,Proiectul di Constitutsie" minduit di Aromãnlu Riga Fereu Velistinlu aoa shi 200 di anj, cari avea pruvidzutã unã ripublicã mari tu Balcani, tu cari s-lã si asiguripseascã a tutãlor populili idyili ndrepturi, cari-tsi s-hibã limba, buiaua/arasa shi pistea dupã urnechea elvetianã azã un deziderat, mãni, tu unã Europã unitã, poati realitati. Cum s-exighiseashti hãirlãtica fãrã exceptsie a profesorlui Barba nu mash la armãnj, cã shla xenj, la tuts oaminjilji mãri, elevats, cu-anami, cum suntu profesorlji universitari, oaminjilji di shtiintsã, politicieanjilji, diplomatslji? Tuts aeshtsã nu minduia, eara orghi, s-alãsarã arãshi di un tsi nu-ari tinjie, di un om slabu, tsi sh-alãxeashti minduita? Studentsãlji a lui geaba lu-tinjisea shi lu-vrea, profesorlji universitari românj, germanj sh-di alti natsionalitãts lu-tinjisirã fãrã thimeljiu? Nu, cadealihea cã nu! Furã mãyipsits di aestã personalitati carismaticã, vãrtoasã sh-tinjisitã, cari s-alumta cu mari pidimo sh-cu tut suflitlu ti unã cauzã ndreaptã: ndreptul natural a cafi unlui om, ta shi-azburascã shi sã-u creascã limba maternã, di arcarã vreari cãtã elu, idyea cum shi diplomatslji a tutãlor natsiunjilor di la Consiliul ali Europã, iu tutã lumea agiumsi sã-lu cunoascã

ZBORLU A NOSTRU 36 pi ,,profesorlu Barba" shi sã-lj bagã semnul/votlu pi cãftarli nyrãpsiti tu ,,Recomandare" tu unanimitati. Profesorlu Ulrich Engel di la Universitatea di Bonn tu cartea a lui di puryurii zburashti cu multã tinjie ti elu, di-nj spusi cã avui un ,,nicuchir tianami". Prorectorlu di la Universitatea di Freiburg, prof. dr. Karl-Reinhard Volz nyrãpseashti tu cartea a lui di pãryuri ntrã altili: ,,escu nvirinatu deadun cu Dumnilja-a Voastã, ti furnjia cã andamusea shcurtã, ama hãirlãticã sh-fãr di bitiseari cu nicuchirlu a Vostu nj-alãsã mãri etipusi. Am nãdia cã va saprãftãsim sã-lj purtãm tutã tinjia, memoria a alushtui om cu anami". Rectorlu a Universitatiljei di Freiburg tu cartea a lui dit 03.08.07 u spuni tutã tinjia ti aestu om shi lucurlu a lui: ,, Universitatea di Freiburg ari borgea

s-agiutã ti tsãnearea a patrimoniului cultural europan unic, di cari tsãni limba sh-cultura armãneascã shi va s-cilãstãseascã ma largu cu tuti meatrili tsi li-ari tu mãnã ta sã-lu-mutreascã shi s-lj-aibã cãshtiga". Stoica shi Chiratsa Lascu nyrãpsescu tu cartea a lor di pãryurii dit 27 di andreu 2007 ,, ... lali Vasili ... sã spusi/s-featsi unã cu armãnitatea, cama di dauã dechenii, tru tut tsi ari ea cama cu pistusini, cama viryir shi sincer. …" Vergula shi Constantin Nicea di Bitolia nyrãpsescu tu cartea a lor di pãryurii: ,, ... cãndu sh-chirurã tuti nadepturli shi ahurhi un genocid cultural, prit cari armãnjlji cãdzurã tu un somnu greu, sorã cu moartea. Atumtsea, anãltsãndalui-si ca puljilu Foenix dit cinushi, ljirtatlu Vasili Barba u mutã hlambura armãneascã. Cu mintiminilja sh-putearea a lui giuneascã, el nchisi naua xanadishtiptari ali armãnami. …"Prezidentul a Consiliului ali Europã shi spuni tutã tinjia, simbatia nica shi pricunushtearea andicra di un ahtari om: ,,Prit minduita a lui universalã, excluzândalui itsi sectarismu nationalistu ... prit uminilja a lui ... prit vrearea shi filotimia a spiritlui a lui"...,iara secretarlu a Comisiiljei di Culturã a Consiliului ali

37 Europã, João Ary: ,, fui martorlu a vreariljei a lui fãrã mardzinã ti apãrarea a limbãljei shi a culturãljei a lui, unã vreari tsi nu slãghi vãrnãoarã", Ion Cristofor: ,,admirabilu Barba", profesorlu Joan Simiti: ,, . ..revista a profesorlui Barba agiumsi ...un cadealihea liantu suflitescu, mobilizator, ti tutã fara", Adrian Pãunsecu: ,, ... tricutlu shi livendul armân, alumtãtor di cãndu lu-cunoscu ti cauza a armãnjilor…eminenta chipitã di sãghitã ti cauza a armânjilor", Paul Anghel spuni: ,,cunuscutlu om cu anami, profesor dr. Vasile G. Barba li adarã cu mari furteatsã shi cilãstãseari", Ion Cristofor: ,,ari tuti hãrli shi virtutsli morali a strãaushlor a lui" etc., etc. Ia-u-ia exighisearea, di iu yinea lunjina a vreariljei tu ocljilji a aishtui om, putearea a lui di cãndãseari: Dit ahãndusimea a unlui suflit vãrtos, bun sh-chischin. Mama a lui, cari sh-ti mini fu unã dealihea mamã, cu vreari sh-buneatsã, viglja cu multã sensibibitati, cã tuti atseali tu familia a ljei sã s-adarã ,,cu suflitlu curat". Tinjia sh-nãmuzea lj-iara sãmti al Vasile Barba, el fu un idealistu, cari vãrnãoarã nu featsi vãrã compromis ti amintatitsi materiali, shi aestã turlie sã spusi cadealihea armãn. Tu zborlu a lui di la paturlu Congres a Armânjilor, Atanas Yioryitsa spuni: ,,U shtits voi tuts ,,drama" al HagiSteryiu cari dzãtsea: Tsi-nj voi bana di azã sh-ninti, Tsi-nj voi cupii sh-aveari Ma nãmuzea mãni-nj chiari? S-cljeamã, nãmuzea-i la Armãnj nai ma scumpul lucru!" Barba nu a adunã aveari, acã avu tu Germania unã situatsie materialã multu bunã, - aestã spuneari u luyursescu ca unã apandisi anãnghisitã ti niscãnti zboarã tsi nu suntu dealihea. Nu achicãsescu cum di putu un autor
ZBORLU A NOSTRU

ZBORLU A NOSTRU 38 sã spunã, s-ashtearnã pi carti sh-deapoa nica shi s-publicã niscãnti zboarã, cari nu avea nitsi un thimeljiu alithea, hiindalui mash zboarã arcati: Multsã spun cãtse, calea cãtã yinitorlu congres mondial dit yismãciun, di Freiburg, easti ashtirnutã cu mãrchi, tu alti locuri seamnili indicatoari au dinãpoi drahmi etc. - dit Revista 'Desteptarea' , Bucureshti, anlu 7, numirlu 7 (76), alunar 1996." Stiu ghini, cã ,,Deutsche Forschungsgemeinschaft avea tu aradã, sãndrupascã financiar, cu ptsãnj pãradz, congresili shtiintsifitsi, ndreapti la universitãtsli germani. Stiu cã protili dauã icã vahi trei congresi, cãtse tuti eara organizati la universitãts germani, eara agiutati di aestã organizatsie shtiintsificã, ama nu avea nitsi unã misticari politicã. Tsi sinfer putea saibã Germania tu aestu lucru, sh-ma multu Gãrtsia, iu autoritãtsli nitsi nu vor s-pricunoascã existentsa a limbãljei armãneascã ?! Aestã absurditati easti cadealihea unã agudeari/unã calomnie. - Em, atsel tsi scoasi/arcã aesti zboarã, nu sh-ari ici tinjia andicra di el ishish? Cara Barba aprãftãsi s-ciuduseascã prit ishish vidzuta a lui, s-mutreascã apufusit sh-cu tinjie ntroclji la itsi insu shi s-amintã pistipsearea a tutãlor, atumtsea s-agiumsi la aestã tamam cã eara tinjisitu tu tuti atseali. Ca unã arãzbunari/consolari tu aestã catandisi, voi saleg dit zboarãli nyrãpsiti di Dr. Ionel Zeana di Bucureshti, tu 11.12.1986: ,,Revista 'Zborlu a nostru', tsi u scots cu ahãnti curbãnj morali sh'materiali, va sarmãnã ca un zghic lãhtãrsit ti ridishtiptarea a farãljei armãneascã sh'ca un momentu cultural di mari simasie, cari va s-azboairã nsus, pisti zilipseri shi arali, care nu au bitiseari nitsi aoa." Iara Kira Mantsu nyrãpseashti di

39 Rüsselsheim, tu 14.02.2003: ,,Un zbor achicãsitu spuni, cã nu ari profet tinjisitu tu cratlu a lui! Easti dealihea! Profesorlu Vasile Barba, cari cilãstãseashti tutã bana ti fara a lui, fu spus cu zboarã uruti shi mãryit di oaminj, cari nu au putearea s-agiungã pi unã ahtari scarã shi nãmuzi." Taifa shi nipotslji al Barba va s-poatã s-imnã ,,cu caplu ndzeanã", cum di arada spunea el, s-hibã pirifanj cu aestu pap, cari alãsã dupã el unã numã nimãryitã, pisti tut pri iu alãgã, hiindalui alãvdat sh vrut. Nipotlu Valentin tsãni tu biblioteca a lui personalã manualili universitari nyrãpsiti di paplu a lui, tratatili sh-lucrãrli a lui, revista ,,Zborlu a nostru", cãrtsãli editati di el etc. Aestu pap nu vrea sh-alasã familia ti ici tsiva dit aestã lumi. Ti sã-lu zuyrãpsescu prosuplu mplin di lunjinã al Vasile Barba, nu easti ananghi di alãxearea-a noimãljei/denaturari, nitsi barim di spunearea di primansus/exagerãri. Vasile Barba eara familistu prit excelentsã. ,,Nu ari vreari ti farã la un om cari nu cunoashti vrearea di familie" eara sloganlu a lui, spus di el ahãnti ori arada. Si Barba demonstreadzã averlu alushtui prit ishish bana a lui. Nu am cunuoscutã un patriot shi tu idyiul chiro un familistu ma vãrtos, cari pãnã tu minuta dit soni a banãljei a lui s-nu aproachi sã-lj si bagã nãscãnti tranchilizanti, cu tuti durerli tsi sh-li avea, cãtse vrea ta sh-tsãnã mintea limbidã, cãtse eara cu mintea la mira a farãljei a lui, dãndalui apofasi, cum sa s-adarã ma largu shi tutunãoarã cu plãcãrseari la frtas, sã-lj-agiutã, sã-lji-veaglje taifa shi nveasta, cu cari va ta s-hibã ,,înmurmintat Freiburg, pãnã va s-moarã shi ea, pisti un an doi, shdeapoa s-him dushi deadun Bucureshti, iu s-nã aflãm arãpaslu ti daima, ti tinjia shi nãmuzea a taifãljei a noastã", aproapea di vrutslji a noshtsã armãnj. Nu cunuscui un familistu ma cãndãsitu, un tatã di familie, un pap cu ahãntã vreari, mastur ta sh-discurmã taifa, sã-lj facã s-arãdã, el hiindalui naima hãrsit namisa di elj. Familia era ningã el iu vrea s-nchiseascã cu mari sinfer, lu-agiuta tu tuti tsi li-adra.
ZBORLU A NOSTRU

40

ZBORLU A NOSTRU

Profesorlu Hans-Martin Gauger di la Universitatea di Freiburg cari luandrupã shi eara totna ningã el cu pistusini shi vreari ahurhindalui di la protlu congres di Mannheim sh-pãnã la arada di ngrupari tu capela a Mirmintsãlor di Freiburg, cari lu-cunuscu multu ghini, s-ciudusi ti aestã familie unitã pi cari paplu totna aprãftãseashti sã-u-adunã ningã elu, cãti ori ari ananghi di ea. Nu-avea sãtuleatsã nipotslji sã-lu-ascultã, spuni nica, papo, cum fu. Nipotlu Valentin adrã cu el interviuri pi tema a strãpãpnjilor armãnj, adrãndalui filmu cu el tu idyiul chiro. Nipoata Christine nica di njicã, tu ilichia di 7 anj lj-agiuta ti apridutsearea tu limba francezã a corespondentsãljei cu Consiliul ali Europãi, a nãscãntor poezii etc. Atselj trei yiatsrã a casiljei Mihai, Mihaela shi Valentin, lu-mutrirã cu

multã vreari. Dupã tsi s-agiumsi pi isapea, tu martsu, cã easti greu lãndzidu, yinea cafi dzuuã la el. Cu cãtã irushi yinea shi cãtã arãvdari avea dzinirli Mihai sã-lu consultã, sã-lj-aducã yitriili naima cu hãiri, sã-lj-arucã injectsiili, cari eara amintãrli naima nãi a shtiintsãljei medicali pi plan mondial, (Iskador si apoi Helixor) sh-nitsi cã ashtipta vãrã zbor di haristuseari. Cu cãtã vreari-lu mutrea nipoata Mihaela, lj-arca injectsii, lufrica, lj-dãdea curayiu shi-lu-hãidipsea. Cum lu-hãidipsea shi nipoata Christine di Hamburg, cãndu yinea tu vacantsã, ama sh-hilj-sa Gabriela. Cãndu dzinirli Burkhard lj-aspila cicioarli, Vasile lj-spunea: ,,Ai mutrita dultsi a Hristolui, cãndu spila cicioarli a discipoljilor a lui". Cãtu s-pidipsi hilj-sa Cristina ti el, di yinea aproapea cafi dzuuã dupã oarili a ljei di serviciu, s-lucreadzã la calculatorlu a lui, multi ori dupã njadzãnoaptea, ljandridzea computerlu, scanerlu, imprimanta, nidzea mpãzari ta s-ancupãrã atseali tsi eara ananghi deadun cu dzinirli, sh-deapoa purta cu el sh-cu nipotslji corespondentsa di poshtã, dutsea revistili la tipografie, li loa di aclo, li dutsea la poshtã tu Frantsa, cu pulji/timbrili di la Iancu Perifan etc. Vrea s-putea un Vasile Barba, aestu om imir shi bun, cari pi apatlu a lui di moarti shi spusi vrearea, sã s-ndreagã tuti atseali ,,cu vreari shi

41 achicãseari", s-nu s-cãrteascã cu zboarã greali/pejorative nitsi un popul cari bãneadzã deadun cu armãnjilji etc., cari aprãftãsi sã-lu tsãnã mesajlu a imnului natsional - salvgardarea a limbãljei maternã - sh-dupu njitsli alãxeri tsi li featsi agiumsi, dit un greu blãstem tu unã vluyiseari analtã, di u featsi nanãparti aestã turlie, numa lae, ta s-hibã luyursit singurlu imnu natsional tu lumi, tu cari s-blastimã yinitoarili bãrni, ashi cã tora imnul poati shibã cãntat fãrã pishmãnseari sh-tu bãsearicã, - poati s-hibã luyursit, cã un ahtari om sã-shi cãrteascã familia ,,cu limbã di moarti", sã-shi arucã familia anaparti di alumtã/baricadã? Vasile Barba, cu mintea shputearea a lui di cãndãseari shi-ndreapsi dit ahurhitã familia ti actsiunjili a lui, va s-dzãcã lã ngãldza shi a lor suflitli cu vrearea a lui ti aestã cauzã musheatã shi ndreaptã, amintãndalui prit aestã sotslji a lui naima vãrtoshi, cu naima marea pistusini, cari nu lu-alãsarã singur nitsi atumtsea, cãndu ,,aushi domnul Barba", cãndu ,,lu-alãsarã puterli", (cum lj-spusi cu plãngut al Tashcu Lala), cã tamam atumtsea lj-ansãrirã ma multu tu-agiutor, di li-adunarã arãdãrichili anvãrliga di elu, di lu-agiutarã cu ma multã hãiri tu lucru, tu copuslu a lui. Nipotlu Valentin bitisi ti el post mortem numirlu dit soni a revistãljei, lucrat di paplu a lui, di lu-purtã la arãdzli di ngrupari di Bucureshti, tsicara cã nu-avea multu di anda avea ishitã yiatru shi-avea multu gaile ti lucurlu a lui. Cãndu lu-cunuscui Barba, cu vãrã shasi dechenii ninti, protlu lucru importantu, di cari-nj zbura cu mirachi, eara familia a lui, fratsljii shi surãrli ma njits, tsi li vrea, lãavea ngãtan, lã purta gailelu, s-aibã tut tsi lã lipseashti, s-ducã la shcoalã etc. Cãtse el eara ma marli, shi-lji vrea fratslji shi surãrli ca un pãrinti, iutsido nidzea cu elj, lj-ari vigljatã cu mintea tutã bana a lui, lã-ansãrea tu agiutor,
ZBORLU A NOSTRU

ZBORLU A NOSTRU 42 cãndu eara vãrnu di elj tu-ananghi, ndridzea multi lucri greali cu vreari shi achicãseari, nicã sh-atumtsea cãndu avea agiumtã mãri. El cilãstãsi cu tutã putearea ti unitati tu familia a lui, ti tinjisearea a pãrintsãlor a lui vruts. Tu chirolu cãndu, cãtu n-aveam ncurunatã, cljima di multi ori frats a lui la noi, Brashov. Tatãl a meu, pi ningã alti zboarã mintimeni, duchi si-nj spusi s-nu mi cãrteascã aestu lucru, cãtse easti harea naima musheatã la un bãrbat. Cã ari un suflitu fidel, cã easti un dealihea familistu, cari mãni, idyea turliie va u va sh-taifa a lui. Shi avu ndriptati, Vasile fu un ,,pater familias" exemplar. Nu fu vacantsã, tu cari s-nu s-ducã cu tutã familia, tu vãsilie shi tu xeani. Cu aesti furnjii, ma marea harauã ti noi nu eara videarea a nãscãntor locuri istoritsi, cãsãbadz shi muzee, cã andamusili cu armãnjilji, moeabetsli apreasi cu elj sh-deapoa dutsearea ma largu shi comentarea a lor cu familia, dutsearea cu delegatsia di armãnj la ONU, cu furnja ta s-da un memoriu tu numa a armãnjilor, zborlu tsãnut la nãscãnti congresi shi apridutsearea a lor etc. Aesti era multu ma interesanti shi nã angãldza suflitlu andicra di tuti apuntsãli pisti Duna, Budapesta i Cascada Niagara tu SUA. Acã pãn tu aestu chiro ,,Recomandarea 1333/97" nu fu aprucheatã shi bãgatã tu lucru nitsi di Guvernul ali Românie, nitsi di armãnj ashi cum s-ashtipta, ea avu ama scupolu ti ridishtiptarea-a conshtiintsãljei a armãnjilor: sdishcljisirã nãi sutsati, s-ndreapsirã len turlii di actsiunj, andamusi, programi culturali, emisiunji la radio shi televiziuni, s-nyrãpsirã articoli di jurnali shi revisti, s-adrarã poezii, operi nãi di prozã, s-ritipusirã cãrtsã, cã ia avem prit Cunia shi un ,,Coresi" a armãnjilor etc. Cunuscutlu artistu plastic, pictor di icoani, Gheorghe Platari, cari avu totna unã activitati di andrupari a chestiuniljei armãneascã ningã Barba, nyrãpsi lucrãri valoroasi ti bana shi adetsli a armãnjilor.

43 Iancu Perifan rieditã pi CD-uri muzicã armãneascã cum shi ploacili di poezie shi prozã, cari frã imprimati di Barba shi li pitricu tu lumea tutã. Mihali al Prefti cu hilji-su adrarã atseali CD-uri ti anami, cu veclj cãntitsi armãneshtsã, safi, cãntati di el, un intelectual sensibil, cãtse nica shi un xen s-ducheashti mãyipsit di aesti melodii, nyrãpsi shi înreghistrã operli a lui ishish ,,Cartea a Caliljei" etc., di cari adutsea aminti Vasile tu dzãlili dit soni cu pricunushteari shi cãndãseari ta s-ducã lucurlu ma largu. Gica Godi, altu editor di muzicã shi poezii, el ishish poet nica shi compozitor, autorlu nu mash a stihurlo or, ama shi a muzicãljei ti ,,Câmbana a Evropãljei", durusi prit aestã a popului a lui un dealihea imn, pi cari Vasile nu dãnãsea sã-lu-ascultã, entipusitu sh-cu lãcãrnj ntroclji, orchestratia hiindalui tu mari tinjie, ca unã sinfonie di Beethoven, cari adutsi unã hãvaie di nãdie, sh'tsã umpli inima di harauã shi pistusini ti un yinitor lunjnos a farãljei. Lucru vãrtos acãtsarã cata tuti sutsatili armãneshti dit România, cã shdit Macedonia, Vãrgãria shi Albania, ti cari ti amãrtie nu pot sã spun ma minutish, lj-alas altsã, ma informats, s-adavgã aesti ixichi. Ama armãnjilji nu achicãsirã, cã ma sh-caftã niacumtinat ndrepturli pruvidzuti di Consiliul ali Europã prit ,,Recomandarea 1333", atumtsea aestea va lã si da. Nu easti nica dip amãnatu, ama him tu dausprãdzatsea sãhati, cãndu lipseashti cã armãnjilji ma tiniri s-intrã tu lucru, iara atsel tsi sducheashti ma livendulu patriot, sã-u-lja hlambura tsi lji-u-tindi Barba shi s-treacã tu frãmtea a lor, s-aleagã calea naima bunã tu aestã oarã istoricã: icã sã-lji declarã armãnjilji minoritari, icã demonstrãndalui la tuts, cã easti ti sinferlu nu mash a armãnjilor, cã shi a romãnjilor, sã sbagã tu lucru aestã ,,Recomandare", prit cari va s-ndrupascã tsãnearea tu banã, tu tutã hamunisia Balcanicã, a romanitatiljei dit apiritã, fuvirsitã cu chirearea.
ZBORLU A NOSTRU

44

ZBORLU A NOSTRU

Profesorlu Barba amintã hãirlãticu la Consiliul ali Europã di furnja a itsrãiiljei a lui shi a caracterlui a lui tinjisitu, apufusit, constantu, armãtusitu cu vreari, achicãseari shi buneatsã pãn tu ahãndusimea a suflitlui, shi arcã vreari la tuts atselj di anvãrliga: familia, sotslji, colaboratorljii di tutã lumea. Ma mutri dit ahurhitã sh'tuts anjilji scupolu a lui pãn tu bitisitã, fãrã acumtin, ma nu trapsi mãnã di la cãndãsearea a lui, di furnjia a lucurlui tinjisitu tu tuti actsiunjili nchisiti, di furnja a vreariljei shi mirachiljei a lui shi a puteariljei a lui tu alumta ti unã cauzã ndreaptã, ti ndreptul di la Dumidzã a cafi unlui om la limba a lui di dadã, Barba putu di lj-ascumbusi tuts armãnjilji pi tuti ilichiili, (ficiuritslji cãntãndalui shi giucãndalui tu stranjili a natsionali dinintea a Consiliului ali Europã) sh-dit tuti locurli, cari tu arada a lor lj-criscurã dzãts di ori ma multu furteatsa, licshurãndalui s-

aprãftãseascã, el, un nicunuscut, fãrã relatsii, fãrã agiutor material, s-adarã un actu istoric ti armânami, di u dishcljisi poarta mari a ,,Europãljei" cu mãnjili niarmãtusiti, nu preshcav, cã mash cu ,,vreari shi achicâseari", amintãndalui tinjia nica shi simpatia sh-deapoa shi apruchearea di la tuts parlamentarlji ta s-ndrupascã shi s-bagã semnul pi ,,Recomandari" tu unanimitati. Ma s-aruc unã mutritã, tut cu tut, ti bana a lui, cu ndriptati va sã spun, cã al Vasile Barba ãlji si axizeashti ti lucurlu a lui, ti tsi ari adratã ,,shasi mãrdzeali albi", va s-dzãcã ,,suma cum laudae"! S-hibã cã, mastea a alushtui OM tsi easti un tu lumi, di exceptsie, sarmãnã niagãrshitã, hiindalui anvãrligat di unã aureolã solemnã shi sã sarihãtipseascã tu eta a etilor tu irini, ti tinjia shi nãmuzea a taifãljei shi nipostlor a lui vruts, a alishtei familie unitã, frats, surãri sh'nipots, tuts idyealui vruts, ama shi ti tutã fara a lui, a curi lã greashti dit alantã lumi cã au borgi andicra di strãpãpãnj shi nãili bãrnuri tsi yin,

ZBORLU A NOSTRU

45 sã u-mutreascã ma largu ,,cu vreari shi achicâseari" limba shi cultura armãneascã, ta s-aibã ahãrdzitu mãni, tu unã Europa unitã shi irinjaticã, loclu tsi-lji si cadi - cljimari, tsi u spun shi zboarãli impresionanti di pãryurii a talentatlui sh-cu sensibilitati poet conshtiintsa-a suflitlui armãnescu - George Vrana: Lali Vasili, tora lu alinashi muntili a suflitlui s-lu-aynanapseshti Dumnidzãlu, ma va ti tornji s-nã mutreshti-ntr-oclji, s-nã mutreshti tu inimã, s-nã mutreshti tu suflitu, shi atumtsea, noi, diadohlji va dãmu apandisi ti clirunumia tsi u-alãsashi, Lali Vasili.

Freiburg, la 10.10.08

Dr. Katharina Barba Apridutsearea: Tashcu Lala (RRI)

46

ZBORLU A NOSTRU

UNU ARMÃNU CU STEAUÃ
G. Godi Ti mini, cunushtearea a profesorlui Vasili Barba fu di dauã luyii: di alargu sh-di aproapea. Cãndu dzãcu di alargu, s-cljeamã di tsi avdzamu, di tsi ghivãseamu tu rivista "Zborlu a Nostru", icã articoli, interviuri tu alti publicatsii armãneshtsã. Ca unu tsi-i aveamu mirachea a muzicãljei di tuti genurli, sh atsea coralã, mi hãrsii s-avdu una hopã, cu multsã anj nãpoi (anlji '70 ), cã studentsãi di la Universitatea di Brasov au unã parei coralã cari cãntã sh armãneashti sh-cã animatorlu a ljei easti profesorlu Vasili Barba. Hãbarea yinea dupu unã duchimãsiri, dealihea nitihiroasã, tsi u featsimu sh noi Constanta deadunu cu profesorlu Dumitru Galavu. Cu ljirtari cã dishcljidu aua unã parantezã. Aveamu nchisitã unã parei coralã armãneascã, ama tu anjlji atsei eara nica proaspiti fuvirserli di stalinismu. Lumea armãneascã, maxusu tu Dobrogea, eara nica aspãreatã di tuti stinahurli ditu anjlji '50-'60, mea sh ma amãnatu, cãndu unã parei di tiniri di Sinoia furã arcats tu ahapsi cãtse cãntarã "Dimãndarea Pãrinteascã". Urdinãmu unu anu sh trapsimu mãnã, duchimu cã hrioshlji nã pãshtea… Idyili pãtsãrã ma nãpoi sh armãnjlji di Bucureshti cumãndãsits di muzicianlu Ghiorghi Bujduveanu. Nj-aducu deapoaia aminti di imprimarea a puiziiloru cu unã parei di armãnji durusits, in cap cu marli actoru Toma Caragiu, pi cari u apruchemu ca unu evenimentu tu atselu chiro. Initsiatorlu - profesorlu universitaru Vasili Barba. Tu iarna '87, ditu campuslu di Atena iu mi aflamu, pitricui la redactsia ditu Ghermãnii poemlu "Sarpa Mileti". Nu apãndãxeamu atumtsea cã dupu anj, cãndu idyiulu textu agiumsi cãnticu, va-i lu durusescu la yiurtusearea ti 85 di anj di banã. Eara tamamu anjlji cãndu s-dipina congresili ditu Ghermãnii di la cari nagiundzea hãbãri, ama eara tutunãoara sh anjlji grei di ahurhitã a noastã tru xeani sh nu putui s-nergu la vãrã di atseali congresi. Dupu tsi agiumshu tu New York, la unã cusurinã a mea avea pitricutã unã carti poshtalã tu cari domnul Barba antriba desi shtii cãtã iu mi aflu.

ZBORLU A NOSTRU

47 Lu cãnãscui tutu atumtsea pi sotslu a lui, profesorlu Tiberiu Cunia la unu congresu tu Bridgeport.

Cunushtearea di aproapea vini mizi tu aeshtsã ditu soni 7-8 anj ditu ptsãnili andãmuseri. Prota andamusi cu Vasili Barba fu Bucuresti cãndu, deadunu sh-cu doamnili Chiratsa Meghea sh Tana Mina, nã dusimu la Ministerlu di Externi ali Romãnii ti unã moabeti cu oaminji di la chivernisi tu problema armãneascã. Entipusea a mea di atumtsea? Unu bãrbatu aumbrosu, prestantu, cu tuti cã eara tu ilichii mari. Una moabeti fronimã, fraza ghini chindruitã tsi scutea tru miydani harea a unui

om nvitsatu, mãlãxitu, cari sh-aflã lishoru calea cãtrã itsi soi di interlocutoru, cu alti zboarã - unu diplomatu, canda faptu ti-ashi. Boatsea a lui caldã, daima idyea/egalã, adutsea aminti di oaminji ditu chirolu vecljiu cu dhoara a pirmituseariljei. Boatsea i-anvishtea moabetea cu unã shchepi ahorghea, specialã. Eara dealihea unã harauã s-lj-ascultsã zboarãli arãdãpsiti cu mari ifculii, nicãftati sh nimisticati cu zboarã ditu alti limbi, cumu nã pati multsã di noi. Pãnã sh apelativlu - "oaspe", pi cari lu ufilisea cãndu angrãpsea vãrã carti, apelativu di tinjii tsi aproapea cã lu-aveamu agãrshitã, eara sh aestu unu semnu di om pripsitu/manieratu, unã bunã urnechi ti noi

48 tuts, maxusu cãndu nã fuvirsimu unu-alantu…

ZBORLU A NOSTRU

Altã oarã lu aflaiu Eschibaba la Corlu mari tsi-ncljidea Dzãlili a culturãljei sh featsimu moabeti. Vãhi eara ti el oara ditu soni la ahtari mari andamusi… Sh mi minduiamu cã haraua a lui eara ma mari di a noastã a tutuloru sh cã avea ti tsi. Vãhi sh-dipina tru mintea-lj "calea mash cãnghealji" di cãndu nchisi cu-ndoi sots aua sh multsã anj, pãnã tu atsea musheatã mirindi-oarã cãndu videa dinintea a lui njilji di armãnji harsits ca suntu deadunu… Unu armãnu ca tuts armãnjlji, va s-dzãcu tu soni, ama sh-cu tsiva ahorghea, special, unu Armãnu cu steauã. Dzãcu nica unã oarã Dum'ljiartã-lu! cã nu tricu multu chiro di cãndu ãl chirumu… Cu idyea tinjii

ANDREEA WISOSHENSKI - COLABORAREA CU PROFESORLU VASILE BARBA LA CESA, FREIBURG
Rep. -Andreea Wisoshenski, eshtsã unã di tinirili tsi studiashi Freiburg, cãtse avushi hãiri di unã bursã di partea Tsentrului European ti studii Armãneshtsã (CESA), dimi avushi cãbilea sã-l cunoshti ghini prof. dr. Vasili Barba ? A. W. - Ie.Tu chirolu 2000 neshu Freiburg. Mini earamu Constantsa studiam engleza shi germama sh-ti atsea cã shteam limba ghermanã loai unã bursã di la Tsentrul European ti Studii Armãneshti di Freiburg s-nvetsu aclo. Avui tihea sã-lu cunoscu lali Vasili, ca noi ashi-lj dzãtseam studentsãlji, cari mi agiutã multu. Eramu singurã tu xeani shi lali Vasili fu singurlu om tsi lushteam sh-tsi nj-agiutã s-trecu ma lishor tu Germania shi s-nvetsu multi ti armãnj. Pot s-dzãcu cã limba armãneascã u xanaflai cu el, cãtse io shteam limba armãneascã, di acasã ama di cãndu muri maia shi paplu a meu nu mata zburãiu armãneashti. Rep. Cu lali Vasili, tinirilji tsi studiat aclo, avut hãiri s-nvitsats ta sã zburãts, s-nyrãpsits pi armãneahti ? A. W. Noi earam tiniri armãnj tsi zburam armãneashti ama nu aveam unã zburari di-arada. Cu lali Vasili ahurhim sã zburãm armãneashti sã-ngrãpsim armãneashti cã tse scupolu a lui eara s-adarã unã elitã di tiniri armãnj poliglots. Tora him patru di atselj tsi earam Freiburg sh-tsi cafi un di noi acãtsã calea a lui. Niscãntsã suntu politologi, altsã lingvishtsã altsã

ZBORLU A NOSTRU

49 traducãtori. Furã ma multsã tiniri tsi tricurã pi la CESA. Cãndu neshu mini u-aflai Elena Palla cari deapoa fudzi ti shcurtu chiro. Vini deapoa Daniela Mardzavan tsi tora easti Berlin sh- bitisi politologhia. Elena Mantsu di Constantsa bitisi filologhia shi armasi aclo. Sh-mini feciu englezã, germanã. Tut di Constantsa eara vinitu aclo Alexandru Barba ama nu shidzu multu chiro. Rep- Dimi di la prof. Vasili Barba nvitsat multi ti cultura shi isturia armâneascã ama tu idyiul chiro lu-ducheats shi multu aproapea ? A.W. - Prota sh'prota noi lu-ducheam ca un lali, omlu tsi shtea sã zburascã cu noi canda na avea nipots, ama tu idyiul chiro, maca dzãtsea el cã tini adrashi vãrã alatusi shtea shi s-ti vãryeascã. Lali Vasili eara un om tsi zbura cu tutã dunjeaua. Un om cu schinirat/colanã vertebralã tsi aminta tinjia a

tutãlor. Shtea sã zburascã cu naima mãrlji profesori, oaminjilji di simasii, ama shtea s-dipunã sh-la omlu di arada. Pi noi anda nã vãryea nã dzãtsea : " mini vãryescu mash pi atselj tsi-lj voi. Pi atselji tsi nu-lj voi nu-lj vãryescu ". Ducheam vrearea a lui shi atumtsea cãndu nã vãryea. Nu nã nvirinam pi el cãtse avea ndriptati. Vãrnãoarã nu nã si aura moeabetea cu el, acã eara tu ilichie sh-noi earamu multu tiniri, anda aveam adyi unã sãhati i dauã nidzeam s-fãtsem moeabeti cu el. Rep- Eara un om cu autoritati ?

ZBORLU A NOSTRU 50 A.W. - Ma ghini pot s-dzâc cã avea prestantsã. Eara un om cu prestantsã, shtea sã zburascã cu tinirlj cã fu profesor ahãntsã anj Brashov shi shtea saproachi oaminjilji. Rep. Eara ama unã dgheafureauã anamisa di bãrnul a lui shi a vostu ? A.W. - Dheafuraua aestã fu bunã, cã lali Vasili avea multi pirmifi s-nã spunã, dimi lucri bãnati di el. Daima cãndu nidzeam la tsentru nã pirmitusea lucri dit experientsa a lui di banã, cã fu un om cu banã greauã shi cu multi experientsi. Nã dzãtsea multi lucri interesanti shi nvitsam multi di la el. Luducheam ca unã soie di mentor a nostru. Rep. Nãscãntsã di voi colaborat shi la revista Zborlu a nostu. Lucurlu la revistã eara una borgi ti voi ? A.W. Tu aproapea tuts anjlji cãtu shidzum Freiburg lu agiutãm la revista Zborlu a nostru. Nu ducheam aestã ca unã borgi. U-adram prota sh-prota ti armãnami cã tuts eram armãnj shi deapoa ti lali Vasili cã shteam cã ari ananghi di agiutor. Eara multu hãrsitu cãndu videa ca nidzeam la CESA shi cã nã interesam di problema armãneascã. Ti lali Vasili, tu atselj dit soni anj di banã, problema armãneascã fu njedzlu a banãljei a lui, sigura pi ninga fumealja a lui, tsi u vrea multu. Noi, di multi ori îl cãftam pi telefon shi nã apãndãsea tinjisita nicuchirã-lj, Katharina Barba, tsi daima nã spunea cã easti la centru, su-l cãftãm aclo. Rep - Multu pidimo fãtsea ti un om di ilichia a lui ? A.W. - Mini pot s-dzãcu cã fui martor, lali Vasili pãnã tu atsel an dit soni a banãljei a lui s-dutsea cafi dzuuã la tsentru, sãmbãtã shi dumãnica di la 9 tahina pãnã la 8-9 dicsearã. Ma el eara un om tsi tut sh-tsi adra, li adra cu vreari. Daima nã dzãtsea: " maca vrei s-adari un lucru adarã-lu cu vreari. M Maca nu lu-adari cu vreari ma ghini nu lu-adari. " Aesti zboarã nã li dzãtsea daima. Shi tut tsi adra el ti armanami, li-adra cu vreari. Vahi ti atsea nu eara capait varnaoara. Rep - Lu cunuscut lali Vasili shi tu taifã ? A.W.- Lali Vasili u vrea multu taifa a lui, pi doamna Katharina tsi shi ea easti unã muljeari ti-anami, featili shi nipotslji. Eara un pap, afendi shi nicuchir, multu di multu, durut. Ama shi taifa a lui lu-agiuta multu. Lali Vasili vahi nu vrea s-adra ahãnti lucri maca nu vrea s-eara agiutat di fumealja a lui. Maca atselji di aproapea nu vrea-lj achicãsea mirachea a lui, nu vrea lj-eara lishor s-adarã ahãti lucri cãti adrã lali Vasili. Rep- Tsi nsimnã prof. dr. Vasile Barba ti voi, studentsãlji di la CESA? A.W. - Lali Vasili easti un om multu importantu ti mini shi ti studentsãlji di Freiburg tsi lu-luyursim cã fu mentorlu a nostru. El fu un model, fu un om tsi u lo dit ahurhitã di multi ori tu bana a lui, fu un alumtãtor shi tutnaoara

ZBORLU A NOSTRU

51 un om cari tut tsi adra, adra cu multa vreari. Un om multu lunjinos. Daima iu nidzea lali Vasili arãspãndea lunjinã. Rep- Voi, tsi avut cãbilea su-l cunushtets ghini, tsi apandisi dats atumtsea anda dgivãsits lucri ma putsãn tinjisiti anyrãpsiti i spusi ti lali Vasili ? A.W. - Apandisea a mea easti ca ashi cum lu-cunuscui mini, lali Vasili fu un om corectu. Lu-cunuscui optu anj, la Universitati, la simpzionai cu oamiji di simasii, la mãri andamusi, cu taifa a lui. Lu-cãnãscui ghini, fu un om bun shi cu nãmuzi. Amãrtie ti zboarãli psefti, tsi spusirã niscantsa ti el. Atseali tsi li vidzui sh-mini pi internet. Shi cãndu bãna lali Vasili shi li videa nãscãnti di aesti moeabets psefti el daima s-nãrãia ma nu vrea s-da apandisi, cã eara multu mintimen. Dzãtsea: 'mini nu voi s-intru tu polemits cu elj " El fu agudit cu chetsãri, ma el daima nu dzãtsea tsiva. Nu dãdea apandisi la lucãrli psefti. El singur nu s-apãra. Vahi lipseashti noi atselj tsi lu-cunuscum s-adrãm tora tsiva. Noi putem s-dãm mãrtirie ti cum fu lali Vasili sh-ti aestu lucru minduescu cã prindi sã scriem unã carti i niscãnti articoli, s-adrãm tsiva ti memoria a lui. Rep- Vahi shi aestu interviu fu un njic semnu, unã tinjie shi unã mãrtirie ti atsel tsi fu Profesorlu shi Omlu Vasile Barba.

Aurica Piha - 02.2009 - RRI

MINDUIERI TI LALI VASILI Prof. Eva Bozgan (apridutsearea T.L.)
Cari easti Lali Vasili? Nitsi nu lipseashti sã-lj spunj numa, tutã lumea armãneascã shtie. Sã spuni cã oaminjilji mãri suntu alãvdats shi vruts mash dupã tsi tricurã tu alantã etã. Ama cu domnul Vasile Barba nu s-featsi ashi. Pi el lu-vrum cum lu-vidzum. Agiumsim Freiburg tu 1993 shi la autocar eara fumealja Barba: Lali Vasile shi Teta Caterina. Noi, eram marea a lor fumealje tsi u ashtipta cu vreari sh-dor. Protlu lucru tsi vrui sã-lu fac eara ta sã-lj bashu mãna, canda nj-eara, mindueam, un papu. El fu pap ti tuts armãnjilji. Bun, mintimenu, achicãsitu, echilibrat, cu unã dultseami tu boatsi sh-cu multã vreari ti tuts, vidzuta a lui cãfta tinje. Bashearea-a mãnãljei la armãnj easti un lucru tsi spuni mari tinje cãtse paplu dealihea eara un mari lutsitu/patriarhu - eara izvurlu di akicãseari a fumealjiljei.

52

ZBORLU A NOSTRU

Ashi eara Lali Vasili. Arca itsrãlja, akicãsearea dininti. Nu pot sã-ljagãrshescu boatsea. Nu pot sã-lj-agãrshescu cu cãtu focu sh-vreari s-alumtã ti cauza armãneascã s-nu chirem, s-nu chirem prica tsi nã u-alãsarã pãpãnjilji. Nu pot s-agãrshsescu, cum el, Vasile Barba, avea ahãntu ngãtanu s-mi asunã di Freiburg shi sã-nj-aducã aminti, nica, cãti suntu ti adrari. Doamni, cãndu va s-amintã iara un ahtari om ti armãnami ? Nã-adunã Freiburg tu 1993, prota oarã dupã revolutsie. Nã-apruche ca tsiva hiljii a lui shi hiljili a lui, ca fumealja a lui, marea a lui fumealje. Aveam nvitsatã cã eara hiljlu a unlui apostalu a armãnjilor, Gheorghe Barba shi vidzui cu oclji a melj tu tsi thes si shi cãtã tinjie lj-poartã la Universitatea din Freiburg. Mi ntrebu cat lucru ari dinãpoia a unlui Congres tsãnut tu unã ahtari scarã. Nã-adunam di tuti partsãli a lumiljei shi vãrnu nu trãdzea mãnã ta smbãrtsiteadzã un-alantu, s-lãcãrmeadzã, s-hãrseascã, cã ari dininti, nica un frati armãnu. Lali Vasili eara tinjisitu. Ti el escu cãndãsitã cã avea vinitã multi personalitãts, el eara atsel tsi avea faptã moeabeti niacumtinat, lã ngãldzã inima cu tuti dramili a armãnjilor, lã siminã tu suflitu duchearea cã a armãnjilor lã si pricadi s-hibã prifanj di atsea tsi spusirã tu lumi. Lali Vasili eara un patriot. Lj-vrea armãnjlji, nu s-arushina vãrnãoarã cu tricutlu a lui armãnescu. Aestã mi featsi s-duchescu, aestã-nj spunea prosuplu a lui; pãnã la el nu shteam cari escu. Dupã tsi lu-cunuscui el nvitsai cã: escu armãnã cu pistipsearea cã tuts pãpãnjlji shi stripãpãnjlji a melj alãsarã unã entipusi ahãndoasã tu arada a contemporanjilor. Lali Vasili shtea sã zburascã cu tutã lumea: di la parlamentari europeanj, shefi di stati, di guvernie la armãnjilji aplo cari vrea s-nveatsã cari him. El nã spunea cari/ tsi lipseashti s-him/ s-agiunzem noi armãnjilji tu lumi. Aestã nu-ari s-gãrshescu vãrnãoarã. La multsã armãnj lã ngãldzã suflitlu ta s-ducheascã atsea tsi eara un chiro shi suntu armãnjilji. Revista "Zborlu a nostru", revista ndreaptã di dl. Barba, fu ca unã carti di istorie a armãnjilor. Ti prota oarã featsi ta s-urdinã multi informatsii ti armãnji tsi noi tu Romania pãnã tu 1990 nu li shteam. Dishcljideam oclji cãtã unã nauã lumi haristusitã a copuslui faptu di Vasile Barba. El nj-deadi furnja sã-nvetsu istoria a farãljei a mea. Lali Vasili, s-ti videam nica nã oarã dininti, s-tsã bash mãna ! 14. 03.2009 Prof. Eva Bozgan (apridutsearea T.L.)

ZBORLU A NOSTRU

53

Frândzâ di isturii shi di suflitu... Kira Mantsu
Filmulu cari Yioryi Shutaru lu bâgă adzâ pi TV Makidonia mi turnâ aoa shmultsâ anj nâpoi, cându avea ahurhitâ minarea armâneascâ di Freiburg... Filmulu lu-aveamu chirutâ, câ feciu unâ alathusi shi lu-ashtershu... Lali Vasili tutu dzâtsea câ va nâ faca unâ copii, ama nu-aprâftâsi... Cu-ahâtu ma mari nâ fu haraua di adzâ! S-lu vedz prof.Vasili Barba, nicuchira lui Katerina, Apostol Caciuperi, Iancu Perifan, prof.Gauger, tinirilji armânj, cari adzâ agiumsirâ s-ducâ nâinti lucurlu anchisitu Freiburg, aoa sh-cama di 22 di anj – easti unâ harauâ trâ noi tuts shi unâ ti niagârsheari frândzâ di isturia modernâ armâneascâ. Mutrinda filmulu, ânj trecu dininti tuti atseali bânati tu dauli sâptâmânji, tu câsâbâlu cari va s-hibâ, chiro di 25 di anj, loclu di iu ahurhi naua minari armâneascâ evropeanâ. Ascultu zboarâli mintimeni a prof.V.Barba cari furâ di-atumtsea mesagilu armânescu shi evropeanu trâ tutâ armânamea. Canda suntu spusi adzâ, tsiva di axiia loru nu chiru! Shi zboarâli alu Apostol Caciuperi, atumtsea sicritaru la ULCA – suntu unu documentu di mari simasii tra sâ sâ shtii cari fu calea dishcljisâ Freiburg: pricunushtearea a limbâljei armâni ca unâ limbâ neolatinâ! Ti idyia noimâ azburâ shi prezidentul AFA, Iancu Perifan, la adunarea cu primarlu/dimarhulu a câsâbălui Freiburg... Atumtsea, noi, atselji cari fumu la aestu protu cursu di limba shi culturâ armâneascâ, earamu vinits ditu tuti vâsiliili balcanitsi. Aveamu vinitâ câ ducheamu armâneashti, ama multi lucri nu li shtiamu, nu nâ eara nica limbidz. Avemu s-tritsemu tuts, tu anjilji cari va s-yinâ, unu protsesu di limbidzari... Cu ljirari, ma s-vâ ljau di chiro, câ nu potu s-nu nj-aducu aminti di-atseali dauâ sâptâmânji, fârâ s-nj-aspunu sh-di ducherli personali cari mi-aputursirâ adzâ. Atselu cursu di la 1986 nj-alâxi bana trâ daima: aclo-nj cunuscuiu nicuchirlu shi ahurhimu lucurlu, deadunu cu prof.Vasili Barba, la ULCA. Candu cântaiu deadunu cu Yiani cânticlu „Tsi-nj ts-ai, bre gione“, nu shtiamu câ, dupu niheamâ chiro, va s-portu numa Mantsu... Ama, sotslji cari nâ mutrea, avea duchitâ, nintea noastâ, „câ lucurlu s-avea andreaptã“!... La atselu cursu avumu haraua s-nâ cunushtemu cu tiniri armânji cari narmasirâ sots trâ tutâ bana: Vanghiu Dzega, Dimitri Pashancu, Pero Nane,

ZBORLU A NOSTRU 54 Steryiu Abradzi, Vasili Ghiaci, Yiani Bellas, Maria – nicuchira alu Santa Djika... Njica proyramâ artisticâ u-aveamu minduitâ mini; alepshu poeziili, cântitsli shi cathi searâ, sumu cumândâsearea alu Tashcu Cunia (fratili alu Tiberiu Cunia), n-adunamu shi lucramu tra sâ spunemu atsiloru cari n-avea andrupâtâ shi-aprucheatâ cu harauâ la Universitatea di Freiburg, niheamâ di cultura armâneascâ. Chiro di dauâ stâmânji, pi câljiurli di la căminlu di studentsâ di Freiburg arâsuna mashi unu cânticu: „Noi himu Armânji!“ Ti-atseali dzâli tricuti Freiburg anyrâpsiiu tu „Zborlu a Nostru“, numirlu 4, 1986. Ama, zboarâli anyrâpsiti tu idyiulu numiru di poetlu Vanghiu Dzega, tu „Scrisoari di Coceani“, ânj si pari câ spunu ma ghini tuti atseali tsi li duchimu shi bânimu shi bânămu noi atumtsea: „Cându agiumsim Freiburg, nu shteamu tsi n-ashteaptâ. Trapshu pi-ahântâ lungâ cali câ nu-nj shidea inima la loc. Vreamu shi voi sâ shtiu cât ma multu ti noi, armânjilji. Suti sh-njilji di milets zburăscu shi scriu pi a lor limbâ. A, noi? Iu him noi? Ti tsi noi nu avemu zbor la radio-televizii, la revisti, la sculii? Ti tsi noi nu bânămu ca alanti milets? Desi noi avemu lâtusitâ tu tricutlu a nostu, la vârâ? Ashi mi ntribam eu nâinti s-neg Freiburg. Ama, aclo aflai oaminji armânji cu idyi mindueri cu a meali. Cu frica ti a noastâ limbâ. Cu frica ti ficiorilji a noshtsâ câ nã crescu shi u-agârshescu limba. Stuchescu. (...) Vidzui câ aclo tuts eara armânji. A, ahtari ciudii nu s-aflâ totna. Tuts atselji cari eara aclo dauli stâmânj armasirâ la mini ca unâ ni-ashtearsâ parti di bana mea. S-dishcljisi unâ mari nâdii câ va s-easâ, va s-da soarli vârâ dzuuâ sh-ti noi, armânjilji. Eu tu aestâ pistipsescu. Câ mari lucru easti sâ si scoalâ ficiori shi feati – armanj, prota s-ducâ la unu cursu ti limba pârinteascâ. (...) Lipseashti tuts s-u arcămu frica, nishtiarea, andirsea, arshinea shi s-nâmprustămu „ca armânji curats tsi himu“ câ „noi himu armânji, armânji di vâr chiro/sh-armânji va s-armânemu di-aoa shi-nclo“ cu congresuri, cursuri, sutsati, rivisti, cântitsi sh-cu tutâ cultura a noastrâ. Câ, unâ mileti cara sbâneadzâ cu-a lui culturâ, va s-armânâ ca popul. Ama, cara s-bâneadzâ cu xeani culturi, cheari, s-tucheashti tu-alanti milets. Shi unâ ahtari perspectivâ easti atsea ma marea arshini ti intelighentsia a unui popul. Ahât di la mini, cu nâdia câ s-aproachi dzuua cându soarli cu a lui lunjinâ shi câldurâ va sagiungâ sh-la nidriptâtsitlu-a meu popul.“ Haristusimu alu Yioryi Shutaru câ putu adzâ s-nâ toarnâ tu atseali dauâ stâmânji di la Protlu cursu di limbâ shi culturâ armâneascâ – frândzâ di isturii shi di suflitu armânescu... Kira Mantsu – 22.02.09

ZBORLU A NOSTRU

55

IN MEMORIAM - CICERONE POGHIRC
Kira Mantsu La 17-li di Apriiru aestu anu muri shi fu-ngrupatu Paris marli anvitsatu românu shi evropeanu Cicerone Poghirc. Ãlj si cadi aestâ adutseari-aminti shi tinjiseari di partea a noastâ, a Armânjiloru, ti furnjia câ Cicerone Poghirc s-aplicâ cu mari miraki shi shteari pi limba armâneascâ, tsi u luyursi limbâ ahoryea, ca tuti alanti limbi neo-latini... C.Poghirc s-amintâ la 20-li di Martsu 1928, tu unâ fumealji di dhascali. La 1951 lo licentsa tu filologhii clasicâ tu Universitatea di Bucureshti, iu armasi profesoru pânâ la anlu 1979, cându fudzi ditu România tru Evropa ditu Ascâpitatâ, ti furnjia câ nu putea s-astrâxeascâ comunizmolu. Ditu ahurhita a anjiloru di-nvitsari, Poghirc spusi mari sinferu trâ limbili veclji sh-agiumsi unu di nai ma avdzâtslji shi hâbârsitslji anvitsats di indoevropeanâ. Aestâ pricânushteari lu dusi tu mâri universit ts ditu lumi ca "visiting profesor": Bloomington-Indiana, Ann ArborMichigan, Berkeley-California, Padova. Di la 1979 fu profesoru tu universitatea di Bochum, tu Ghirmânie shi Sorbona, tu Frântsie. Pi ninga marli limbi clasitsi, greaca veaclje shi latina, Cicerone Poghirc anvitsâ sanscrita, hitita, gotica, islandeza, lituaniana. Doctoratlu tu shtintsi fililoghitsi lu lo cu unâ anyrâpseari trâ "Ligâturli a limbâljei makiduneanâ veaclje cu greaca veaclje" (1960). Aestu sinferu trâ limba makiduneanâ veaclje lu-apruke di balcanistica veaclje sh-ashi agiumsi sh-la limba armânâ. Tu studiili di balcanisticâ veaclje, C.Poghirc anyrâpsi trâ fenomeni lingvistitsi ligati di limba tracâ, di ligâturli anamisa di limba românâ shi arbineasâ, di limbili balcanitsi - di mari simasii trâ isturia a limbâljei români, ama sh-tr-atsea a limbiloru di arâzgâ tracâ. Tu articolul "Thrace et daco-mésien: langues ou dialectes?", Cicerone Poghirc ambârtsâteadzâ ideea nauâ, spusâ sh-di unu altu mari anvitsatu, Vl.Georgiev, cari andrupa individualitatea a limbilor trac limbilor traca si daco-moesiana. Avea agiumtâ atselu ma avdzâtlu tracologu ditu România shi ditu lumea internatsionalâ. Cunuscutlu anvitsatu Neagu Djuvara (di arâzgâ armâneascâ) tinjisi lucrulu alu C.Poghirc tu dumenea di tracologhii, anyrâpsinda: "Limba Daciloru (bânâtorilji ditu Dacia - adzâ România) nu era unu dialectu di limba tracâ cumu sustsâni sh-adzâ atsea tsi mini u luyursescu "vulgata" istorioyrafii ditu Româia - ama eara unâ limbâ ahoryea, la isa cali andicra di tracâ, ilirâ shi

ZBORLU A NOSTRU 56 vecljili limbi baltitsi. Câftarli shtiintsifitsi a profesorlui Poghirc mi-agiutâ salumtu cu teoriili a natsionalismului falsu/calpu, glârescu." C.Poghirc fu singurlu lingvistu ditu România cari nu fu aputursitu di natsionalismu sh-cari putu s-bagâ nâintea a sinferlui "patrioticu" averlu ali isturie shi lingvisticâ. "Tu Antikitati nu fu unâ unitati lingvisticâ tu Nordulu a Balcanlui shi nitsi unâ mari aprukeari anamisa di limbili ditu aestu arealu" - dzâsi prof.Poghirc. Ashi surpa marli anvitsatu tuti teoriili andicra di identitatsli etnitsi ditu Balcanu, fapti, andrupâti mashi pi natsionalismu... Anamisa di lingvishtsâlj ditu România cari, nai multsâ di elj, anyrâpsirâ sumu cumandu politicu, C.Poghirc fu singurlu cari câlca mashi caleandreaptâ a averlui istoricu. Avuiu haraua s-mi-andâmusescu trei ori tu banâ cu marli profesoru. Prota oarâ fu Mannheim, la Protlu Congresu Internatsionalu di Limbâ shi Culturâ Armânâ (1985). Prizintarea di-atumtsea fu tipusitâ ma amânatu tu rivista "Zborlu a Nostru". Nu agârshiiu aleaptili oari di muabets, tu-atseali seri di congresu. Eara nica tu tinireatsâ, ocljilj njirlji arca unâ mutritâ cari, canda, tutu vrea s-ti-ntreabâ, perlu ca unu cairu sivu tutu lu didea nanaparti di pi frâmti... Avea tsiva ahoryea, unâ altâ soie di purtaticu di-a multsâ compatriots di-a lui, di-atumtsea. Dukiiu câ avea skinâratu moralu, tinjisea zborlu dzâsu shi-nyrâpsitu shi mi hârsiiu atumtsea, Mannheim, cându, la unâ measâ, iu eara tuts oaspitslji-a congreslui, lu-avdzâiu s-dzâcâ :"Amârtie câ nu hiu armânu!" Nu vru s-nâ facâ unâ harauâ cu aesti zboarâ, nu vru sâ-shi scadâ populu di cari s-trâdzea, ama, aestâ vreari, tinjie, spusâ atumtsea trâ Armânj, avea unu thimeljiu sânâtosu: lundzâlji anji di câft di câftari shtiintsifitsi ti limba shi identitatea armâneascâ... Eara omlu cari nu lu-arisea compromislu, minciuna shtiintsificâ trâ amintarea di hari academicâ. (Ãnj si pari câ nu fu aleptu canâoarâ tu Academia Românâ - acâ aestâ tesi-lj si câdea di multu acâ aestâ tesi-lj si câdea di multu!) Deftira oarâ mi-andâmusiiu cu Cicerone Poghirc la Doilu Congresu armânescu di Freiburg, 1988, cându dizvârtimu diznâu muabets trâ limba armânâ. Atsea ditu soni oarâ lu vidzumu Paris, la 1989, cându u dusimu Matilda Caragiu sâ s-caftâ la unu yiatru... Eara sotsu bunu cu Matilda shi andamusea di Paris n-armasi unâ aleaptâ, ahoryea thimiseari... Anjlji tricurâ, tutu minduiamu s-lu mata câft Anjlji tricurâ, tutu minduiamu s-lu mata câftamu... pânâ cându avdzâiu câ acâtsa sh-elu Calea Mari, la niheamâ kiro dupu Matilda...

ZBORLU A NOSTRU

57

Cicerone Poghirc anyrâpsi dauâ studii di mari simasii trâ limba, identitatea armâneascâ. Unu di eali, tu limba frântseasc sh-elu Calea Mari, la niheamâ kiro dupu Matilda... Cicerone Poghirc anyrâpsi dauâ studii di mari simasii trâ limba, identitatea armâneascâ. Unu di eali, tu limba frântseascâ , fu atselu di la congreslu di Mannheim shi tipusitu tu rivista Zborlu a Nostru - "Latin balcanique ou roumain commun?". Tu aestu studiu Poghirc azburashti di unâ alathusi/eroari cari u facu lingvishtsâlji ditu România cându ufilisescu sintayma "românâ comunâ" tu locu di "latina balcanicâ" shi câtâyurseashti istoritslji cari aflarâ soie-soie di arealu di orighini trâ Armânj. Poghirc âlj luyurseashti Armânjilj autohtonji shi zburashti di dheafuraua lingvisticâ anamisa di dauli limbi: românâ shi armânâ. Lingvistica tsi nica lucreadzâ cu contsepti veclj nu ari-ndreptulu s- andrupascâ teorii istoritsi cari potu s-facâ mari znjie - dzâtsi elu. Alantu studiu, ma lungu, "Romanidzarea lingvisticâ shi culturalâ tu Balcanu", fu tipusitu tu cartea andreptâ di Neagu Djuvara - "Aromânii Istorie, Limbâ, Destin" alâncitâ Paris, tu limba frântseascâ, la anlu 1989 shi xanatipusitâ Bucureshti, la 1996, tu limba românâ. Dupu minduearea mea, easti atselu ma di simasii studiu cari fu-nyrâpsitu trâ limba shi identitatea armâneascâ. Nu va s-afli toru di natsionalismu, di sinferu politicu! C. Poghirc, nâinti shibâ românu, easti omu di shtiintsâ shi tr-atsea anyrâpserli-a lui nu va-shi kearâ tu yinitoru tsiva di axiia a loru! Va s-hibâ unu mari amitaticu ti armânamea di iutsido ma s-hi bâ apridusu pi armâneashti aestu studiu, cari da apandasi la multili-ntrib bâ apridusu pi armâneashti aestu studiu, cari da apandasi la multili-ntribari cari sh-li bagâ armanamea sh-adzâ! Poghirc zburashti di acâtsarea Makiduniljei di Roma, di rola cari u giucâ ashkerea a makidonjiloru shi ma multu atsea avdzâta "Legio V Macedonica", di Via Egnatia - Calea Mari a Armânjiloru shi di cumu curdidsi limba latinâ tu Makidunie. "Dupu pârearea a noastâ, tuti factili, spusi ma-nsusu, suntu duri tra sdimunstramu câ Armânjilji suntu tu arealu a loru di tora, di daima shi niacumtinatu, ditu Antikitati sh-pânâ tu dzâlili di-adzâ." - easti unâ concluziuni di mari simasii a marilui profesoru Cicerone Poghirc. Aprukerli di limbâ anamisa di românâ shi armânâ li luyurseashti câ yinu mashi di la latina balcanicâ di cari s-disfeatsirâ dauli limbi.

ZBORLU A NOSTRU 58 Argumentulu atselu ma sânâtoslu cari lu-adutsi Poghirc easti factulu câ arealu makiduneanu fu romanidzatu cu ma multu di dauâ suti di anj nâintea ali Dacia (România di adzâ) shi câ pânâ s-yinâ Slavilji tu Balcanu, di la Adriaticâ sh-pânâ la muntsâlj Car rpatsi, eara unu "continuum Romanicum" . Poghirc andrupashti orighinea "meridionalâ"/ditu Notu a limbâljei armâni shi zburashti di rola zboarâloru di arâzgâ gârtseascâ. Damu ma-nghiosu dauâ di concluziunjili alu Cicerone Poghirc ditu aestu studiu: 1. " Hactirlu latinu a limbâljei armâni, tu gramaticâ sh-tu lexiclu di bazâ, nu poati s-hibâ contestatu/arnisitu shtiintsificu, ashi cumu nu poati s-hibâ arnisitâ lârdzimea shi vicljimea a lexiclui gârtsescu, cari s-exiyiseashti pritu bilingvismulu greco-latinu tsi eara di multu kiro tu aestu arealu."

2.Vrearea a Vlahiloru (Armânjiloru) ti tsivilizatsia shi limba gârtseascâ, ti aestâ vâsilii ti ciudii, Gârtsia, iu, di dauâ njilji di anj, shi-ngroapâ pâpânjilji, easti isa cu vrearea shi-ndreptulu a loru naturalu tra sâ-shi tsânâ limba di dadâ shi adetsli - lucru cari nu-lj ankeadicâ s-hibâ bunji tsitâtseanj grets shi cunâscâtori a limbâljei shi a politizmolui gârtsescu." Kirumu unu mari anvitsatu shi unu mari sotsu a armânjiloru! Nu putumu s-lu tinjisimu canâoarâ profesorlu Cicerone Poghirc - ashi cumu âlj si câdea! Atsea tsi putemu s-adrâmu tora, easti sâ-lj tipusimu pi-armâneashti aesti dauâ studii... Sâ-lj da Dumnidzâ isihia tu-atselu paradhisu iu siyura agiumsi! Kira Mantsu 14.05.09

Ljirtari, Matilda ...“
Kira Mantsu …ashi ahurhea cartea cari u-nyrapsiiu aoa shi-ndauâ dzâli shi vreamu s-u pitrecu ali Matildâ... Zboarâli armasirâ nipitricuti, ama câ putuiu s-li bagu pi carti, ânj lishurarâ suflitlu shi-nj deadirâ nâdia câ, poati, Matilda va liaproachi. Aveamu anvitsatâ câ-i lândzitâ, ama nu minduiamu câ ahântu greu. Njaveamu loatâ apofasea s-negu s-u vedu ti Pashti shi sâ-lj caftu ljirtari...

ZBORLU A NOSTRU

59

Ti alathusea cari u feciu tra s-bagu nâintea a vreariljei trâ OMU, lucri cari tsânu di altâ vreari, ca atsea trâ Farâ. Nu nâ vidzumu cu Matilda tu-aeshtsâ ditu soni anj di banâ a ljei... Trâ noi nu fu lishoru s-nu mata ti-adunj cu omlu cu cari fâtseshi chiro di vârâ 25 di anj sutsatâ shi cu cari tricushi dzâli ti niagârsheari. „Mati shi Coti“ – ashi-lj hâidipseamu cându vrearea, acâchisearea, tinjia eara anamisa di noi... Tora-nj trecu dininti ahânti câti li bânãmu deadunu cu ea shi nicuchirlu-a ljei, vluyisitlu Coti: uspetsurli aoa, tu Ghirmânie, câljiurili deadunu Paris, sihãtsli ditu casa loru di pi calea Polonâ, di Bucureshti.... Tuti armasirâ tu suflitu, tsiva nu chiru! N-armasirâ caduri, filmări... Aoa shindoi anji, canda aveamu ca noimâ, Yiani u plâcârsi s-adrămu unu njicu filmu: Matilda spusi ndauâ poemati...

Armasi unâ musheatâ adutseari-aminti shi, tora, unâ dealihea frândzâ di isturii... Armasimu ptsânji armânji pisti locu, multsâ di-atselji cari nâ tinjisirâ cultura, ahurhirâ s-n-alasâ: prof.Vasili Barba, acad. Matilda CaragiuMarioţseanu...

ZBORLU A NOSTRU 60 Lj-aducu aminti deadunu, câ shtiu ghini câtâ vreari shi tinjie fu anamisa diaeshtsâ doi mări armânji... ACLO, siyura, Lali Vasili va s-adunâ cu Matilda shi va shi-aducâ aminti di ficiuramea di Cadrilateru, di sutsata anamisa di fumeiljli-a loru, di-alumta deadunu trâ armânami. Isturia nâ u spusi daima câ, tu itsi alumtâ, ari shi niacâchiseri... Cathi unu alumtâ ti fara a lui ashi cumu poati, cumu ducheashti shi canu altu nu-ari-ndreptu s-lu câtâyurseascâ! Alathusea cari u featsimu tuts easti atsea câ minduimu câ ari mashi unu averu shi câ aestu averu easti mashi la unu di noi! Omlu Matilda fu multu complexu. Tuts cari u cunuscurâ, puturâ sducheascâ aestu lucru... Acâ avea agiumtâ tu-atsea ma din dzeanâ tesi universitarâ, Matilda avea mari harauâ s-facâ muabeti cu armânji aplo. Sutsata cu pârintsâlji a melji eara trâ noi semnu câ avea ananghi di armânami... Nu putea s-bâneadzâ fârâ aesti ligâturi cu ea! Zburâiu pânâ tora di „Matilda“... soatsa, armâna cu cari nâ fâtseamu muabets tu musheata noastâ limbâ... Ama, Matilda easti shi marea-nvitsatâ cari agiumsi s-hibâ tinjisitâ tu România sh-tu Evropa. Unâ banâ durusitâ trâ shtiintsâ, trâ studiarea a limbâljei armâni. Matilda-shi tinjisi nai multu limba di dadâ. Semnu ti aestâ tinjie easti câ anyrâpsi poezii mashi tu limba armâneascâ... Suflitlu pots s-lu dizvârteshtsâ mashi tu limba tu cari-nyisedz! Dumnidzâ s-u pitreacâ tu paradislu-armânescu iu sâ-shi aflâ isihia trâ daima! Câtu va s-bâneadzâ armânamea, numa a ljei va s-hibâ adusâ aminti cu tinjie! Câ Dumnidză nu n-alâsă s-u videmu nica una oarã s-u videmu nica una oara, tu-atseali ditu soni dzâli di banâ, u vedu ca unâ cabati cari nu va nj-u ljertu canâoarâ! Shi va s-hibâ unu greu, scumpu pâltitu anvitsâmintu: dyeafuraua di minduieri nu prindi canâoarâ s-n-ampartâ!

Dumnidzâ s-u ljiartâ! 11.03.09

ZBORLU A NOSTRU

61

IN MEMORIAM MATILDA CARAGIU MARIOTSEANU ARADZLI DI NGRUPARI LA MIRMINTSALJI BELLU DI BUCURESHTI
Prota Armãnã Academician, MATILDA CARAGIU MARIOTSEANU fu pitricutâ pi calea ditu soni Sâmbãtã 14 di Martsu 2009 la Mirmintsâlj Bellu

di Bucureshti di dzãts di inshi di Bucureshti shi dit altsã cãsãbadz ali Românie, tsi eara vinits sã spunã vrearea shi tinja ti unã dãrutã dadã armãnã, ti atsea tsi n-alãsã clirunumie: Un Dodecalog a Armânjilor, DIARO A-D, DICTSIONAR AROMAN (MACEDO-VLAH, studiili a ljei di tuta bana, sum tuti aspectili ti limba maternã/ di dadã, Armãna. Matilda Caragiu Mariotseanu andrupã niacumtinat cu argumenti sh-cu mari

ZBORLU A NOSTRU 62 foc identitatea a armânjilor anamisa di alti milets dit Peninsula Balcanicã. Aradzli di ngrupari ahurhirã la Capela a Mirmintsalor Bellu di Bucureshti cu cântarea a preftsalor cari adusirâ plâcârii la Dumidza ti ljirtarea a amârtilor shi arihâtipsearea a suflitlui a Matildãljei Caragiu Mariotseanu tu loc di virdeatsã "di iu fudzi tutã durearea, nvirinarea shi suschirlu".

Dupu cãntarea a preftsâlor tsãnurã un zbor di tinjiseari shi adutseari aminti la dispãrtsarea di prof. dr. acad. Matilda Caragiu Mariotseanu, (tu Capela a Mirmintsãlor Bellu) reprezentantsã di la Academia Romãnã, Institutlu di Lingvisticã ali Academie Românã, Institutlu di Dialectologie ali Academie Românã, "Alexandru Rosetti" shi Redactsia Armãneascã di la Radio România Internatsional (ninti ta s-hibã dipusa chivurea cu mãrshea a Doamnãljei Matilda Caragiu Mariotseanu tu cavou…). Eara vinits academicienj, profesorii universitari, cercetatori di la Institutlu di

Lingvisticâ, sh-multsâ di atsel'i tsi doamna profesoarâ lj-avu studentsã. Unu di elj dl. Doru Vasile Ionescu, director di Productsie tu Societatea Românã di Radiodifuziune, tsi ma ninti eara director la Radio România Internatsional. Di partea a Farãljei Armâneascã dit Românie eara vinits reprezentantsã di la tuti falcãrli shi prezidentul a Farâljei dl. Costicã Canacheu. Alti personalitãts armâneshti viniti la ngrupari eara: prof. dr. Nicolae

ZBORLU A NOSTRU

63 Saramandu shi prof. Dr. Nicolae Serban Tanasoca, lector univ. dr. Mariana Bara, dr. Mariana Pariza, dr. Manuela Nevaci, dr.Tanasi Bardi, regizorlu Stere Gulea, actorlu Ion Caramitru, directorlu a Teatrului Natsional. Eara vinits shi reprezentantsã di la ma multi fundatsii armâneshti. Dr. Aurel Papari di la Fundatsia Cultural Shtiintsificã Andrei Shaguna, d-na Chiratsa Meghea, prezidenta a Sutsatãljei a Muljerlor Armâni di Iutsido cu d-na Zoe Carabash, d-na Chiratsa Gheorghe di la Sutsata Culturala Armâneasca di Bucureshti, dr.Dumitru Piceava di la Fundatsia Bana Armâneascã, dr. Stoica Lascu di la Fundatsia " Picurarlu di la Pindu ", prof. Tana Mina, di la Fundatsia " Valahia ", dl.Lifteri Naum di la Fundatsia " Sf.Ana ", dl.Dima Grasu di la Fundatsia " Gramustea ". Di la mass-media eara vinits dl. Gheorghe Shutaru, directorlu a emisiunjilor di la Radio TV. Makedonia cum shi pareia ali Redactsie Armâneascã di la Radio România Interntsional.

Furâ ghivâsiti mesajili di puruyuruseari pitricuti di sutsatili armâneshti di iutsido. Tu capela a Mirmintsãlor Bellu dupa liturghisearea a preftsalor tsãnurã zborlu di tinjie shi adutseari aminti a Matildãljei Caragiu Mariotseanu: Acad. MARIUS SALA, pitricutlu ali Academie Romanã: "Academia Romãnã s-fatsi pishmani ti chirearea a Doamnãljei acad. Matilda Caragiu Mariotseanu…hiindalui un di membrilji ali Academie, cu multi hãri. Spusi vreari shi axizeari tu studiul a grailui a ljei di dadã, armãna. Lo parti niacumtinat la ndridzearea, bãgarea tu lucru a problemilor di azã a limbãljei romãnã, ti cari s-mina cu truplu sh-cu suflitlu, tratati di istoria a limbãljei românã, ortografia a limbãljei românã. Minduearea a ljei tsi u spusi cu limbidzami shi cãndãseari eara totna ascultatã cu tinjie tu andamusili a sectsiiljei di filologhie ali Academie Românã. Ea easti deadun cu Theodor Capidan shi Tache Papahagi trioulu di malãmã a atsilor tsi deadirã operi shtiintsifitsi di thimeljiu a armãnãljei: DICTSIONAR AROMAN (MCEDO-VLAH) ficiorlu a ljei di suflit, Un Dodecalog a Armãnãljei, Liturghierlu Aromãn, Fonomorfologia a

ZBORLU A NOSTRU 64 Armãnãljei, Manual di Aromãnã - Carti trã Nvitsari Armãneashti, tu lucru deadun cu prof. Dr. Nicolae Saramandu Capitolili dit tratatili di Dialectologie Aromãnã shi multi articoli ti aromãnã tipusiti tu revisti xeani.

Doamna Matilda va s-armãnã tu analili Academiiljei ca unã paradigmã, tsi nu s-aflã tu lumi ti vrearea a ljei ti cercetarea a limbãljei romãnã, dinintea a curi nã aplicãm frãmtsãli la aestã dispãrtsari". Prof. dr. cercetãtor FLORICA DIMITRIU di la Institutlu di Dialectologie shi Lingvisticã "Alexandru Rosetti" shi "Iorgu Iordan" ali Academie Românã: "Jilits sots, n-adunãm ahãts multsã aoa ta sarmãnem un stic di oarã em cu suflitlu, em cu truplu ningã Tili ta sã u tinjisim exceptsionala profesoarã shi eminenta savantã Matilda Caragiu Mariotseanu. Sã stihiseashti cã azã la catolits s-hibã tamam "Sãmta Matilda". Vrea s-avea mirachi multsã altsã inshi s-hibã deadun cu noi. Aprucheai…Geta prota sh'prota, dealihea cã sh'mini multi telefoani shi cãrtsã di la sotslji a ljei dit Romãnia icã di tu xeani. Neise, nvitsai di la Tili unã expresie tsi u avea shi ea di la dada a ljei, cari sã spuni atumtsea cãndu ti dispartsã di vãrnu ti ptsãn chiro, ghini ma, ti un chiro, nu ti unã dzuuã icã dauã: "s-him tu numir". S-achicãseashti cã atumtsea cãndu nãpoi va nã videm s-him tuts cum him tora, tu idyiul numir. Shi azã, tamam Tili, numirlu naima importantu n-alãsã, ama vahi agiumsi tu alantã lumi, ningã alantsã, iu vãrnu nu shtii tsi easti, ninga multu vruta a ljei fumealje. S-avem nãdia cã sh-noi, maxus aeshtsã dit bãrnul a ljei va snchisim aestã cali multu ayonja shi va nã videm vãrã oarã.

ZBORLU A NOSTRU

65 Cali bunã shi Dumidzã s-ti arihãtipseascã vruta a noastrã, fãrã preaclje soatsã, Tili ! Prof.univ.dr. NICOLAE SARAMANDU, directorlu a Institutlui di Dialectologie - "Alexandru Rosetti" ali Academie Romãnã: "Jilitã fumealje, nvirinatã adunari. Tu conshtiintsa a noastrã a lingvishtsãlor shi a filologilor Doamna Matilda Caragiu Mariotseanu armãni maxus ca aromãnistã, ca personalitati lingvisticã cari lucrã fãrã acumtin cu truplu shsuflitlu tutã bana a ljei ti studiul a grailui di dadã. Aestã s-veadi dit atsea cã aoa sh'tsindzãts di anj publica, ma multu di tsindzãts di anj, tu 1958 prima a ljei lucrari, lucrarea di licentsã, "Ti grailu a fumeailjei a ljei ishish sh'ti influentsa ali dacoromãnã tu aromãnã, zburãtã tu fumealja Caragiu". Armãni tu aestu plan/directsie importantul textu anonim, inedit, "Liturghier aromânesc" aflat tu Albania shi tipusit prit cilãstãsearea a Dumniiljei a Ljei la Editura ali Academie Românã tu 1961. Tutunãoarã, tu unã acutotalui altã perspectivã andicra di Dictsionarlu al Tache Papahagi tu cari pi ningã importantsa yilipsitã di doamna profesoarã Florica Dimitrescu, easti spusã ti ntãnja oarã unãnormã di nyrãpseari a aromãnãljei shi s-apufusescu criteriili di selectari/alidzeari a zboarãlor tu un Dictsionar a aromãnãljei cu naetea declaratã ti creearea unã aromãnã literarã shi actualã. Esti multu importantu nj-aduc aminti u pãristisitu aestã lucrari anda alãnci shi ufilisitu zborlu computer, bãgat ca neologismu tu aromãnã. Aestu sistem di nyrãpseari lu-bãgã tu lucru shi tu Manualu di Aromãnã Carti trã Nvitsari Armãneashti la cari avui haraua shi tinja s-escu colaborator shi cari luyursea Nãsa, vrea shi minduescu cã ashi va s-hibã modelu/urnechea dupã cari va s-lipseascã sã s-nyrãpseascã aromãna nu mash tu tsi mutreashti grafia, ama shi tu atsea tsi mutreashti alidzearea a nãscãntor zboarã dit niscãnti graiuri shi recuperarea/amintarea a neologismilor, prota sh-prota dit româna literarã cãtse dit altã parti nu poati sã s-facã. Neise, aoa sh-doi anj sh-adunã lucrãrli tu dauã importanti culeadziri "Aromânii shi aromâna tu conshtiintsa contemporanã" deadun sh-cu

ZBORLU A NOSTRU 66 "Poemele Aromâne" adusi aminti aoa, prit cari aduc aminti diznãu prit tsi spusi domnul academician Marius Sala sh-bãga ntribarea: "ma s-eara sanchisescu un altu lucru tu bana a mea" spuni tu bitisitã, la prefatsã shi voi saleg ta sã spun dealihea: "mirachea a mea vrea s-armãnã cum tsi s-hibã aromâna tsi vrea u-crishteam cu vrearea sh-suflitlu pãn di mardzina tu itsi catandisi".

Vrutã Matilda, Dumnidzãlu cu tini sh-loclu lishor ! Prof. dr. NICOLAE SERBAN TANASOCA directorlu a Institutlui di Studii Sud-est Europeani: "Jilitã fumealje, nvirinatã adunari, am borgea ta s-escu deadun cu atselj tsi zburãrã ta s-aduc atsea dit soni tinjiseari a Doamnãljei Mmatilda Caragiu Mariotseanu, Matildei cum aveam agiumtã sã-lj spunem atselj tsi agiumsim s-him sots cu nãsa. U fac nu mash tu numai a mea cã sh-tu numai a Institutlui di Studii Sud-est Europeani a curi director escu shi tu numa a Societatiljei di Culturã Macedoromânã dit a curi Comitet Director fac parti. Catse domnul Ion Caramitru nu putu s-yinã ninti di oarã unã dit furnjii ghini cunuscuti cum sã spuni (n.r. - agiumsi ma amãntu la dipunearea tu cavou/kivure). Aesti suntu shi cãndãserli pistipsescu io tsi putem s-li scutem tu videalã dit lectsia aestã di banã tsi nã u deadi Matilda di cari tuts nã adutsem aminti shi putem s-pirmitusim, putem evoca/s-adutsem dininti momenti, zboarã, a tsi nu pot s-iasã dit adutserli aminti a noastri shi aestã lipseashti shibã shi haristusearea a atsilor cari furã ahãt multu aproapea di ea, tutã soia, tutã soia tsi u mutrirã ncap cu Geti cari u agiutã ahãt multu, cu nicuchirlu a Getãljei, cu nipotslji cu atselj cu cari eara daima deadun tu aestã ti-anami solidaritati/sutsãlje di fumealje, un lucru tsi niscãnti ori ti amãrtie acatsã schearã ama noi avem borgea sã-lu lucrãm. Sã-lj urãm s-doarmã tu irini ! Dumidzã sã u arihãtipseascã ! Dumidzã s-hibã cu noi ! Dupu zboarãli di tinjie adusi di pitricutslji a institutsiilor romãnshti preftsãlji plãcãrsi fumealja a ljirtatãljei Matilda Caragiu Mariotseanu ta sh-lja oarã

ZBORLU A NOSTRU

67 bunã di la nãsa, deapoa sotslji di facultati, studentsãji shi armãnjilji tsi eara vinits pi arada tricurã la nãsã sã-lj oarã cali bunã la Atsel di Analtu ! Catafalcul/sfindukea cu mãrshea a ljirtatãljei Matilda Caragiu Mariotseanu cu cãrunjili di lilici fu dusã deapoa la Mirmintsã ti bãgari tu cavou. Crutsea easti adratã dupu macheta faptã di sculptorlu Alexandru Gheorghitsã, nicuchirlu ali Geta Caragiu. Ninti ta s-hibã bãgatã tu cavou di partea ali Redactsie Armãneascã di la Radio Romãnia Internatsional, Tashcu Lala ghivãsi un zbor tu limba di dadã

cu cãftarea shi apruchearea di partea a atsilor tsi eara vinits, cãtse doamna Matilda Caragiu Mariotseanu spusi mari tinjie andicra di lucãrlu faptu di pareia redactsionalã chiro di 18 di anj tu cari nãsã daima featsi urminie shi andrupã ti unã zburari musheatã shi unã nyrãpseari standardizatã. Tu atsea dit soni vinitã a ljei la yiurtusearea ali Redactsie Armãneascã di la RRI, 23 di Martsu 2006, academiciana di farã armãneascã Matilda Caragiu Mariotseanu spusi: "…musheats suntu, tiniri suntu, tora-lj videm azã, aoa,

ZBORLU A NOSTRU 68 noi nu lj-avdzãmu aoa tu Romãnie, ama shtim ca suntu unã njcã Academie Armãneascã. S-bãnats" !

Ti tinjia tsi u spusi andicra di noi, redactsia armãneascã di la RRI, voi sã spun pi limba di dadã, tu numa a armãnjilor dit Romãnie vinits azã aoa shi atsilor dit xeani tsi pitricurã carti di puryurii aestu dit soni zbor di dispãrtsari: TASHCU LALA - RRI - SECTSIA ARMANEASCA: ZBORLU DI DISPARTARI MARIOTSEANU CU ACAD. MATILDA CARAGIU

Tin'isita Doamna Brandusa (Caragiu Mariotseanu) shi Giorgio Niro, Tin'isita Doamna Geta Gheorghita cu soia tuta, Tin'isits membri ali Academie Româna, Tin'isits frats Român'i, Tin'isits Armân'i di la Sutatili Armâneshti dit România, Dumidza aradapsi dzuua di aza ta sa u pitritsem prof.dr.acad. Matilda Caragiu Mariotseanu cari tu dzuua di 11 di Martsu 2009 apruche acl'imarea a Dumidzalui shi a Nchiluitorlui la tuta dun'eaua, shi dusi dit bana aesta tu bana alanta, cari easti Dumidzalu. N-adunam aza aoa ta s-mpilitim placariili la Dumidzalu a n'ilaoslor si a tran'ipsitorlor si ti l'irtarea a amartiilor si arihatipsearea a suflitlui a ljei Matilda Caragiu Mariotseanu - tu Amiraril'a Dumidzalui, "iu nu ari dureari, nitsi nvirinari, nitsi suschiru"(cum s-avdza tu placaria di ma nainti, a preftsalor). N-adunam aza aoa, tra s-li fatsem una lacarn'ili a noastri cu lacarn'ili a fumeaiil'ei tsi easti tu jeali, cari s-disparti di una buna dada, di una buna sora, di una buna cusurina, di una buna teta, di una buna maie, di una buna soatsa. Vinita a noastra, aza aoa, (ninga duruta academiciana armâna Matilda Caragiu Mariotseanu) a tutalor român'ilor si armân'ilor di la sutsatili shi fundatsiili armãnesti dit România, Sutsata di Culturã Macedoromâna, Fara Armâneascã dit România, vinita cu suflitlu a atsilor tsi pitricura mesajili di puryurii dit Balcani - Ripublica Macedonia, Albania, Vargaria,

ZBORLU A NOSTRU

69 dit Europa ditu Ascapitata - Frantsa (Sutsata Armân'ilor Franceji), Germania (Unia a Makedonarmânjilor dit Germania), Italia, dit SUA, dit Canada, dit dipartata Australie (Sutsata Armân'ilor Macedonen'i), easti spunearea a vrearil'ei crastina ti duruta a noasta soatsa, academiciana di fara armâneasca, Matilda Caragiu Mariotseanu, andicra di fumeal'ia a ljei si di sutsata a ljei. Dumidza sa u arihatipseasca tu irini !

Tu bitisitâ tuts armãnjilji tsi eara anvãrliga di sfindukea cu mãrshea Doamnãljei profesor univ. acad. Matilda Caragiu Mariotseanu cãntarã imnul natsional a armãnjilor "Pârinteasca Dimândari". Tascu Lala - 14 di Martsu 2009

70

ZBORLU A NOSTRU

IN MEMORIAM – NACU ZDRU !
MURI NACU ZDRU ! Dumnidzä s'lu Iartâ Inacu Perifan, AFA – Paris ashi ahurhea hãbarli ti ljirtatlu Lali Nacu Zdru ! Dumidza shi h'arata pi : Lali Nacu Zdru dit California USA Fondatorul revistei Frandaza Vlaha Revista u plati el dit giapea lui 500 di numeri daua ori pi an CA MAI MARI PATRIOT CAI SI LUPTA TI LATINITATEA NOSTRA LA FEL CA IERTAUL DI VASILE BABRBA Gica Ciunga dit New York USA Mari comerciant industrialist c-ai inventa mashina di sudura( alichiari plastic cu plastic ) a plasticului Sanatae la fumeh'la lor Cu tinjie Miha Babu Dumidza s-u iarta, s-lu aiba tu partea una! Purgurseari la Taifa a lui. SCA Filiala Elbasan, Andon Chirumu unu mari Armanu. Inima-mplina di doru ti armanami alu Nacu Zdru danasi s-mata bata! Dumnidza s-lu pitreaca tu paradislu armanescu iu va s-aduna cu sotslu-a lui di una bana, prof.Vasili Barba... Unu cati unu chiremu "aushilji", atselji cari-nchisira naua cali di dishtiptari armanamiljei shi noi, dupu elji, prindi s-dutsemu nainti atseali tsi li-nvitsamu di la elj: Vreari tra Armanami, Acachiseari, Tinjiseari anamisa di noi... Dumnidza s-lu ljiarta shi sa-lj da arihati a suflitlui. Kira & Yiani Mantsu P.S.Pitrecu textulu anyrapsitu cu furnjia umpleariljei a ilichiljei di 85 di anj alu Nacu Zdru shi unu caduru cu elu, adratu tu vruta lui hoara Candrova.

ZBORLU A NOSTRU

71

NACU ZDRU – 85 di anji Kira Mantsu
La 21-li di Yinaru, patriotlu armânu Nacu Zdru umplu musheata ilichie di 85 di anj. Vârâ di noi nu shi-adusi aminti sâ-lj pitreacâ-ndoauâ zboarâ, unâ urari … Sh-mini nj-adushu aminti niheamâ amânatu shi-lj loaiu tilifonea dupâ dzua di-amintari. Mi hârsiiu s-lj-advu boatsea nica tinirâ, mplinâ di harauâ shi humoru. Nacu Zdru easti unlu di protsljii armânj cari, dupu 1960, mindui stipuseascâ unâ rivistâ armâneascâ – FRÂNDZA VLAHÂ. Amintatu Cândruva, Nacu Zdru (ca multsâ altsâ armânji ditu Gârtsie) acâtsă calea xeaniloru, tu Americhie. Fu unâ apofasi loatâ nu mashi ti sinferlu a lui icunomicu, ama shi ti-atsea tsi-avea tu minti: s-lucreadzâ ti armânami. Protlu numiru di rivistâ alânci tu meslu Sumedru 1977 shi rivista bâneadzâ pânâ adzâ. Tu-ahurhitâ scutea 4 numiri tru-anu shi deapoaia câti 8. Unu mari copusu cari lipseashti tinjiseari, ma multu câ Nacu Zdru tipuseashti aestâ rivistâ pi hârgiurli-a lui. Vârâ nu lu-agiută, vârâ nu lu-ntribă desi ari ananghi di tsiva … U featsi mashi cu vreari, shi cu nâdia câ aestâ cali dishcljisâ di elu, dupu anji lundzâ di chisâ culturalâ tu armânami, va u calcâ shi-altsâ armânji … Shi-ashi fu. Dupâ altsâ anj, ahurhi s-alânceascâ Paris rivista “Trâ armânami” (editoru Iancu Perifan), Freiburg “Zborlu a Nostru” (editoru Vasili Barba). Dupu câdearea comunizmolui ahurhirâ s-alânceascâ rivisti shi tu vâsiliili balcanitsi, iu bâneadzâ armânjilji. “Frândza Vlahâ” lipseashti tinjiseari ca semnu di mari vreari ti armânami shi ti cultura a ljei. Nacu Zdru easti unu autodidactu. Limba tu cari-nyrâpsi rivista easti ashi cumu u shtii nâsu. Atsea tsi adră multu ghini Nacu Zdru easti că tipusi multi articoli ti armânj tu limba armâneascâ, anglicheascâ, gârtseascâ. “Frândza Vlahâ” dusi, ahi cumu putu, unâ alumtâ: trâ populu shi limba armâneascâ, trâ pricunushtearea a loru tu Evropa, ti amintarea di-ndrepturi. Avuiu haraua s-lu cunoscu Nacu Zdru, mi-adunaiu cu elu di ma multi ori shi lu luyursescu di multsâ anj ca “Lali Nacu”. Fuiu oaspitâ tu casa a lui shi-a nicuchirâljei Aurica, New York, aoa shmultsâ anj… Tu casa a loru aflaiu unâ câldurâ shi mushuteatsâ tsi nu potu su agârshescu… Sh-mâcaiu nai ma bunili piti armâneshtsâ! Teta Aurica easti avdzâtâ ti aesti piti… Ama nu mashi ti-aestâ. Aurica Zdru easti shi-unâ avdzâtâ cântâtoari…

ZBORLU A NOSTRU 72 Eara la 1985 shi di New York mi dushu cu Lali Nacu la Protlu Congresu Internatsionalu di Limba shi Culturâ armâneascâ di Mannheim, tu Ghirmânie. Dzâlili tricuti deadunu la aestu Congresu mi-apruche sh-ma multu di Nacu Zdru – omu ahoryea, cu suflitu shi cu purtaticu tsi nj-adutsi aminti di celnitsljii di vâr chiro! Tricurâ anj, shi altâ oarâ, lo calea ditu Gârtsie câtâ Americhie pitu Frankfurt… Lu-ashtiptamu tu aeroportu, n-aflămu greu shi diunâoarâ ishi dinintea-a noastâ unu “actoru americanu”, cu-arâslu pi budzâ shi va s-giurai câ easti marli shi niagârshtilu Spencer Tracy (cu cari multu undzeashti)! Altâ oarâ featsimu cali lungâ tu Americhie tra s-lj fâtsemu uspetsu: San Diego, iu s-mută Di ma multsâ anj, tra s-hibâ ninga hilju-su … Eara idyiulu: mplinu di harauâ, puteari shi … shicâgi! Nu va s-agârshimu canâoarâ calea faptâ cu elu di San Diego tu Mexicu (la sinuri)! Câ lu-avemu tu vreari, caftămu s-n-adunămu cu nâsu câti ori putemu … Veara, cându himu tu Gârtsie, lomu calea câtâ Cândruva, iu Lali Nacu mutâ unâ casâ iu yini veara sâ-s discurmâ shi s-bâneadzâ ca vâr chiro. Dinintea a casiljei trecu cupii di oi, aynanghea s-vedu muntsâlji di câtâ Arbinishie, niheamâ ma-nclo easti bâsearica (altâoarâ armâneascâ) shi anvârliga multâ soie di-alu Lali Nacu: nipots, cusurinji cari bâneadzâ Paris, Vudena, tu Americhii… Ama tuts s-toarnâ veara Cândrova. Hoara-lj tradzi ca unu magnitu… Hirlu nu s-arupsi … Aoa shi-ndoi anj avu provlimi cu “politsia” gârtseascâ… Vrurâ sâ-lj lja casa, s-lu-avinâ ti ispetea câ Nacu Zdru “fatsi propayandâ armâneascâ”! … Eara oaminji tsi agârshirâ câ Gârstia easti vâsilii dimucraticâ, ditu Evropa di adzâ shi câ nomurli suntu alti di-atseali ditu chirolu di ninti di Polimu … Oaminj cari arushunarâ unâ vâsilie tu cari lipseashti s-dumeascâ tinjisearea a andrepturiloru a omlui… Dupu cărtsâ pitricuti la Evropa shi America, Nacu Zdru putu sâ s-toarnâ Cândrova, loclu iu s-amintă shi iu va sâ-shi treacâ ausheaticlu… Feciu cu Lali Nacu unu musheatu filmu, tra s-armânâ mârtirii ti bârnurli di dupu elu… Tuti aesti anyrâpsiti suntu lucri multu personali, ama ti-atselji tsi nu lu cunuscurâ pi Nacu Zdru, vruiu s-lâ pitrecu unu caduru adratu cu ocljii shi cu suflitlu-a meu. S-bâneadzâ Nacu Zdru nica multsâ anji shi alumta a lui s-hibâ trâ noi unâ paradiymâ di vreari trâ fara armâneascâ! Kira Mantsu

ZBORLU A NOSTRU

73

Nacu Zdru Una paradhiyma di eroismu tra fara Armaneasca/Makedona rmaneasca. Dum' lliarta-lu! Suflitlu sa-lli si-arihniseasca tu paradhisu. Cunduleantsi ti nicukira, ti fumealli. Faptili a lui tra Armanami nu va li-agarshimu varnaoara. Mihali Prefti Dealitha chiru un multu durut Arman. Ti memoria a lui va s-dam interviu tsi lu-ari loata Tascu estan, ninti ta s-hiba tinjisit cu Premiul " Omlu a Anlui 2008" di Fundatsia Bana Armaneasca. Dumidza su-l ljarta! RRI- REDACTSIA Armaneasca – Aurica Piha Interviulu cu iertatlu Nacu Zdru putem s-lu ascultam pi Radio Makedonia,interviul u tsi fu adrat di Tascu Lala tu nemisiunea di la Radio Romania Internatsional . Hristu Steryiu ni dzburashti tu tu aesta emisuni di iertatlu Nacu Zdru .. Interviulu easti scos di tu arhiva di emisiunji radio di la Radio Romania Internatsional tsi u avem ; Interviulu easti adavgat la postul Radio Romania Internatsional .cu numa "Interviu Nacu Zdru " Pareia, Tv-RadioMakedonia Dumidza sa-lu ljarta Lali Nacu! Paryurii ali teta Aurica cu taifa shi soia tuta ! Tu attach (pi pareili electronitsi armaneshtsa) atsel dit soni interviu cu Lali Nacu, cu furnjia ca tu 20 di yinaru 2009 avea umpluta 90 di anj. Un interviu - una dultsi shi nostima moeabeti cu Lali Nacu tu cari na spuni ti lucarlu cu Revista "Frandza Vlaha", ti Congresili ndreapti di ULCA, prof. Vasili Barba cu ascherea, ti caftarli fapti la ONU, ti lucarlu tsi lu-adara aza shi cum lipseashti sa-lu adara Armanjilji di iutsido, ti DIMANDAREA DIT SONI - UNIREA FATSI PUTEAREA !

ZBORLU A NOSTRU 74 Nica na oara tsa haristusim lali Naco ti a tali dimandari ! Dumidza s-ti ljarta, arapas lishor Lali Naco ! Cu tinjii shi pishmanea ca nu-nj feciu chiro s-ti caftu nica na oara catse mari dor tsa aveai s-na zburashtsa Lali Naco, Tashcu Lala

TI MULTSALJI ANJ NACU ZDRU, PI ILICHIA DI 90 DI ANJ ! FONDATORLU SHI REDACTORLU A REVISTALJEI "FRANDZA VLAHA"
REPORTER - Lali Nacu tora ayonja, pi 20 di Yinaru 2009 umplushi unã musheatã ilichie ti cari tu numa ali redactsie armãneascã di la RRI di Bucureshti tsã spunem: "Ti multsã anj, sãnãtati shi harauã tu nãulu an, pi ilichia di 90 di anj"! Lali Nacu, noi armãnjilji ti cunushtem ca jurnalistul armãnu tsi scuseshi Revista "Frãndza Vlahã". Ti plãcãrsim s-nã spunj ndauã zboarã ti lucãrlu cu revista, cãndu inshi protlu numir, cãtu chiro alãnci, tsi s-nyrãpsea tu ea shi cum u apruchearã armãnjilji aestã revistã? NACU ZDRU - Protlu numir inshi tu anlu 1978, ari 31 di anj. Revista u scoshu cu idheea cã vinjiu dit Gãrtise aoa tu SUA s-fãtsem tsiva bun ti armãnami. ...Mi-adunai cu Zahu Panã, mi-adunai cu Ciufecu, n-adunãm vãrã dzatsi inshi...s-lã dau idheea a mea - cara nu va sã scutem unã revistã, nu va s-poatã armãnamea s-nveatsa tsi fãtsem. Prindi...s-fãtsem? E, furã simfunj. Doi, trei furã simfunj, alantsã nu furã simfunj cã nu lã si dãdea...avea pãradz, ma nu lã si dãdea. Shi io ahurhiiu singur, deapoa bãgai ninti singur. REPORTER - Lali Naco cum u-apruchearã armãnjilji revista "Frãndza Vlahã" cã noi nã hãrsimu multu tu 1991, tu protslji anj anda nchisimu lucurlu cu redactsia armaneascã? NACU ZDRU - Protlu numir lu-scoshu tu 1600 di cumãts, shi pitricui vãrã dauã suti tu Gãrtsie, vãrã sutã tu Romãnia, vãrã 50 tu Vãrgãrie, 50 tu Sãrbie

ZBORLU A NOSTRU

75 shi Arbinushie, tru tut Balcanlu sh-tru tutã Europa. Shi niacumtinat u scosh pi pãradzlji a melji. REPORTER - Lali Nacu shtim cã fãtseshi parti dit gruplu al Vasili Barba cu Zahu Panã, Aurel Ciufecu, Virgil Puppi, Nicu Popescu,, V. Caramihai shi altsã nãndoi armãnj dit Europa cu Miciu Bacu shi G. Bardzã, cari cu multsã anj ninti, tu 1981, vã dusit la Natsiunjili Unite di New York. Cu atsea furnjie dipusitu unã plãndziri. Lali Nacu tsi cãftãri aveats tu atsea carti, cum s-dizvãrti andamusea ali delegatsie armãneascã cu reprezentantsãlji di la ONU? NACU ZDRU - Earam vãrã shapti inshi, avea shi un preftu romãnu shi nashtiptarã ghini. N-ashtiptã unã doamnã cari lo interviu tsãnu un zbor, lo cãftarea shi dzãsi cã s-nidzem ninti, s-lucrãm irinjaticu. Va dzãcã s-nu fãtsem grevi, mutari capu shi ahtãri lucri. Sh-noi neasimu cum dzãsi nãsã. REPORTER - Cu tinjie. Tsi vã spusirã la ONU ? Tsi apandisi vã deadirã? NACU ZDRU - U spusim "Frãndza Vlahã", atumtsea nu avea inshitã ninga, deapoa inshi Barba, cu revista "Zborlu a Nostru". Barba u scoasi dzatsi anj dupã mini. Io fui protlu cari scoasi unã revistã armãneascã...ama featsi mari lucru shi Barba. Ti atsea Barba lipseashti s-hibã tinjisitu ti lucurlu tsi lufeatsi. REPORTER - Lali Nacu ti plãcãrsescu sã-nj spunj nãndauã zboarã ti OMLU Vasile Barba, ti lucurlu a lui cu revista "Zborlu a Nostru", ti atseali tsintsi congresi internatsionali di Freiburg ndreapti di ULCA, ti Recomandarea 1333/1997, ti CESA. Cum lu-cunuscushi tini profesorlu Vasile Barba? NACU ZDRU - Tu anlu 1985 fu protlu congres tsi s-tsãnu Mennheim cu vrearea al Barba. Dealihea cã avu shi multsã ningã el tsi lu-agiutarã, dit Sãrbie, dit Vãrgãrie, dit Gãrtsie, dit Frantsa shi pi ningã aeshtsã n-agiutã shi prof. Drãgan. Vasile Barba, un om cu tinjie, un om mintimen cari featsi multi ti armãnami. Nu lipseashti s-dzãtsem zbor slab ti armãnami sh-ti Vasili. Ahãt el cãtu shi doamna Katherina shi frats di-aviyãra, al Vasili, furã rãdzâtina! Om cu sihati?. Vini la mini acasã shidzu dzatsi dzãli cu muljiari-sa. Shi Katharina, livendã muljari. REPORTER - Va s-dzãcã avut uspitsãlje cu fumealja Barba cu lali Vasili sh-cu teta Katharina Barba... NACU ZDRU - Uãã…Vasili eara un domnu nu ari canã s-lu agiungã, nu-ari cari sã-lu cãrteascã. Shi n-achicãsimu ghini cã...noi dealihea cã him rrãmãnj, armãnj cum vrem sã-lj dzãtsem ama cu conditsia cã, nã trapsim ca minoritari... Atumtsea nu putea Natsiunjili Unite s-nã uneascã. Natsiunili Unite nã pricunuscu ca minoritari n'Gãrtsie, Sãrbie, Vãrgãrie, Albania.

ZBORLU A NOSTRU 76 REPORTER - Lali Nacu minduescu cã tu anjilji aeshtsã ai avdzãtã ti lucurlu tsi lu-facu sutsatili armãneshtsã dit Europa shi dealihea shi ditu Congresili dit SUA cu prezidentul prof. Aurel Ciufecu, ti ndrepturli a lor. Cari easti minduearea a ta lali Naco? Tsi la dimãndzã a armãnjilor? NACU ZDRU - Lucãrlu mari cari lu-featsi, fu Barba, atsel cari bãgã…dzatsi anj ma nãinti arcai mini apa tu rãdzãtinã. Arcai apã tu rãdzãtinã, cu yinearea al Barba... agiumsim s-lucrãm, s-colaboram unalantu. El fu omlu cari u tsãnea, u vrea multu la armãnamea. REPORTER / T.L. - U vrea armãnamea shi putem s-dzãtsem cã shi nãsu eara vrut tu armãnami, poati s-nu fu pãn di mardzinã lucurlu ashi cum vrea altsã ta s-hibã adratu. Lali Nacu cari easti minduearea a ta, ti armãnami, tsi lã dimãndzã a armãnjlor, cãtse shtim cã inshirã revistili "Frãndza Vlahã", "Zborlu a Nostru", cari va lu-dutsem ma largu ti tinjia a profesorlui Vasile Barba, "Deshteptarea", " Phoenix " "Grailu Armãnescu", "Bana Armãneascã", "Armãnamea", "Fãrshertorlu" ti tsãnearea tu banã a limbãljei sh'a culturãljei armãneascã? REPORTER - Mini hiu di 90 di anj, tini cãts anj ai? Ti multsã anj lali Naco! Mini am 54 di anj. NACU ZDRU - Nipot, nipot ti amu. Sh'cu zborlu armãn... mini cãndu bãgai "Frãndza Vlahã" bãgai ngheneral sh'atselji cari eara cu gretslji sh'atselji cari eara cu sãrghilji sh-cu vãrgarlji… Ma s-bãgam zborlu armãnami/armãn atumtsea tu ahurhitã nu vrea sadram tsiva. Cã vrea s-bãga ntsãpãturi di tuti pãrtsãli. Bãgam vlah ta s-nu poatã s-nã ntsapã. Mi ntsãparã, ala nu puturã s-calcã documenti cã dzãshu armãnami. REPORTER - E, lali Naco cari easti minduearea a ta tu tsi mutreashti revistili tsi inshirã tora, icã tu chirolu di ma nãinti. Au agiumtã la tini revistili "Zborlu a Nostru","Bana Armaneascã", Armãnamea", Grailu Armãnescu"shi alanti? NACU ZDRU - E, "Zborlu a Nostru" lu-am aprucheatã continuu. Deapoa pitricui la tuti universitãtsli tu Romãnia, u pitricui shi tu Gãrtsie, la universitãts. Ama, problema easti cã bãgãm apa, bãgai mini apa, bãgã Vasile apã tu rãdãtsina shi neadzi ghini shi va neagã ghini …cara va sã scutets shi alti. REPORTER - Tini Lali Nacu, eshtsã faptu Cãndruva, tu Gãrtsie shi am nvitsatã cã aproapea cafi vearã vahi nedz aclo. Tsi pots s-nã spunj di atseali locuri shi ti armãnjilji cu cari ti adunj aclo? NACU ZDRU - Tora armãnjilji, ma multu tu Gãrtsie, tu Arbinushie, aclo nu dzãtsi guvernul tsiva. Ama tu Gãrtsie suntu contra a noastrã. Ama, gretslji

ZBORLU A NOSTRU

77 cãndu va u veadã ma zori shi di altã parti, atumtsea va nã da shi ndriptati. Cã vedz tora shi mintireashili cu alti stati...Voi cum li videts aclo lucãrli? REPORTER - E Lali Naco, ashi cum shtii protili cãftãri, icã instumenti, hãlãts, suntu revistili, fimiridzli ashi cum ahurhishi tini cu "Frãndza Vlahã", deapoa lali Vasili Barba cu "Zborlu a nostru" ama ta s-tsãnem tu banã limba sh'cultura armãneascã, un popul icã bãnãtorlji au ananghi di mass media, au ananghi di sculie shi di gheavasea tu bãsearicã, cãftãri tsi furã spusi shi tu Recomandarea 1333/1997, nu? NACU ZDRU - Lipseashti cã tuts s-hits units. Nu fatsi, nu i bunã cã uoo... un easti fãrshirot, un easti cipan, un vãrgar, atseali s-li alãsãm. Tuts him armãnj. Ama lipseashti, voi tu Romãnia s-nu vã mãcats, nu ari problemã cã mini hiu fãrshtirot, nu existã, him tuts Armãnj. Cã ari shi altsã ma slaghi/ma nghios ore... shi atselj suntu bunj, vor s-hibã armãnj, nu avem tsiva cu elj. Cipanu, vlahi, pindenj, avdiljats di Avdelã, viryeanj. Iu-i majoritatea? Azã majoritatea easti Veria, armãnamea. REPORTER - Ti dada Tereza nj-adush aminti vream s-ti ntrebu un lucru Lali Naco. Tsi shtii ti nãsa, ti Dada Tereza tsi easti dada la tuts bãnãtorlji, ma niscãntsã dzãcu cã eara armãnã, altsã dzãcu cã eara arbinesã. Tini cum shtii lali Naco? NACU ZDRU - …eara armãnã. A ljei-lji dzãtsea Hagi di la tatã-su. Deapoaia, nãsã lo calea ali bãsearicã, cãtse eara armãnã. REPORTER - Mi-arisi/hãrios lali Naco shi ti aestã ntribari. Tora lali Naco sh-tini mi ntribashi tsi adrãm aoa tu Europa, armãnjilji icã sutsatili? E, aoa tu Europa, armãnjilji da cicior, calcã lucurlu cafi un cum poati, cãtu poati, cu revisti, cu sculii, optsionali, icã facultativi. Cu ghiavasea tu bãsearicã nica nu s-dutsi lucãrlu. Avem tsiva preftsã tsi au faptã sculjolu ti preftu ma, nica nu cãntã tu bãsearicã. NACU ZDRU - Ma lipseashti s-cãntã… n'Albania avem preftu. REPORTER - E, avem aclo dealihea s-tsãni. S-tsãni gheavasea, cãntã preftul tu bãsearicã pi armãneashti, dealihea.. NACU ZDRU. - Ma s-nidzets ghini, s-hits aclo deadun, va nu va, va u veadã zori shi ea va u bagã, gheavasea tu bãsearicã. REPORTER - Ma multi sutsati ditu Balcanj dit Romania, dit Vargãrie, dit Arbinushie shi dit R. Makedonia s-adunara tu un Consiliu Armãnescu shi sduc Strasbourg s-li spunã lucãrli, cãftãrli tu tsi mutreashti armãnjilji. Nu shtiu desi ai nvitsatã, di aestu Consiliu Armãnescu? NACU ZDRU - Am avdzãtã di elu. Ama va u avem zori... macã s-vã mãcats atseia. S-hits units. Nu ari zborlu grãmustean, fãrshirot, cipan... nu ari aestã.

ZBORLU A NOSTRU 78 Ari mash Armãnami. Problema i cã noi fãrshirotslji din Arbinushie cari sãntu aproapea 500 di njilji noi dzãtsem rrãmãnu, nu dzãtsemu armãnu. Noi dzãtsem rrãmãnu cã ashi dzãcu armãnjilji dit Arbinushie, ama noi s-him unã, atsea va u spunã istoria cã tsi him, cum him. Noi banãm, iu bãnãm, atselj him. REPORTER - Him armãnj dealihea. Ma loclu, loclu diu him Lali Naco? NACU ZDRU - Ia cum dzãtsi un oaspi di a meu aoatsi, lu-am n'casã, di Canada: Noi him... ma multsã di armãnj suntu tu Arbinushia, Tesalia shi Epir. / T.L. - Va s-dzãcã tu chirolu di ma ninti armãnjilji eara tu atsea Makidunie, nu ? NACU ZDRU - Nuu… Pindu, Deniscu, Perivoli, ama ma multsã eara Moscopoli. Moscopoli anj dzãtsi a njeia, oaspits tsi am aoa, eara 60 cu 70 di njilji populatsia, armãnj, cãndu Gãrtsia nu avea 40 di njilji. Ahurhirã sãrghili deapoaia vurgarlji, albanejlji deapoia sh-gretslji. Gretslji tu soni. Ca sã u chearã limba aestã ama unã limbã nu cheari ahãt licshor. REPORTER - Lali Naco, aidi s-ti ntrebu ti unã moeabeti cu numa. Sigura tuts na spunem armãnj ama Boiagi spusi " Gramatica armãnã icã makedonovlahã' , Matilda Caragiu Mariotseanu tu a ljei Dodecalog spuni " armanj icã macedovlahi " prof Vasile Barba ditu '95, '96 (tut atumtsea avea scoasã shi M.C.Mariotseanu Dodecaloglu) Barba tu revistã avea bãgatã " Revista di culturã macedo-romanã " Acatsã, lipseashti, easti ananghi s-lu avem shi zborlu aestu " macedo " ? NACU ZDRU - Makedonski dzãcu n'slavã. Ama noi ãlj dzãtsem n'Grecia: Di iu hii? Din Macedonia. Iu va nedz? Tu Makidunie. Nu avem noi zborlu makedona, tora putem s'u fãtsem...ama...s-nu aducã, s-nu curmã calea di la armãnami. NACU ZDRU - Ascultã, ma s-nu hits deadun nu fãtsem tsiva. Cãtse s-avets dauã comisii aco? Unã comisie, misticats grãmusteanj cu fãrshirots. S-nu hiba dauã. Tashco, itsi adunari si s-facã sã-u fãtsets deadun. Noi tsi va fãtsem (unã istorie), a dictsionar, tsi va fãtsets di dictsionar? Ascultã shmini, am dzãsã al Barba, am dzasã ali Kira Iorgoveanu Mantsu, am dzãsã …nu va s-putets s-fãtsets tsiva dipu. Va s-adunats trei grãmusteanj, trei fãrshirots, trei pindeanj shi va s-fãtsets nauã inshi sã scutets un dictsionar. Maca va sã scutets tora un dictsionar, tsi dictsionar va sã scutets ? Un dictsionar tu cari va sã spunets efharisto? Va sã scutets un dictsionar cari shibã ma curat niheamã. Dictsionarlu atsel va iasã ngeneral va hibã nauã inshi, optu cãt va hibã tu Romãnie, ma s-vã adunats, putem s-yinimu sh-noi ma s-bãnãm, va v-adunats shi va s-fãtsets un dictsionar. Ma s-fãtsets un dictsionar cã oo...limba noastrã i ma bunã. Cari-i cama curatã atsea-i ma

ZBORLU A NOSTRU

79

bunã. REDACTOR - Lali Naco, sigura ari multi ti zburari ti aestu lucru cu dictsionarlu shi ashi cum shtii, ai nvitsatã Bitola s-featsi un simpozion ti standardizarea a limbãljei armãneascã shi va s-hibã shi alti cum ari faptã pripunirea tinjisitlu Tiberiu Cunia di la voi ditu Americã tsi na vidzum shi astãvearã aoa Custantsa shi ari faptã pripunirea ti anjilji di manclo sigura tu tsi mutreashti standardizarea a limbaljei, neologhismili tsi s-li bãgãm tu zburari, tu limba armãneascã. NACU ZDRU - Nu va fãtsets adunari ca s-nu v-achicãsits treili icã paturlji: pindeanj, grãmusteanj, fãrshirots, bãgats mpadi shi sã scutets unã curatã, curatã limbã. REDACTOR - Unã musheatã, curatã cum spuseshi. NACU ZDRU - Bãgats idheili aclotsi, poati s-yinã sh-di aoa tsiva. Ala, voi s-dzãcu s-nu scutets geaba pãradz. S-dats pãradz la un dictsionaru bunu. Cum dzãts tini ? REDACTOR - I bunã minduearea Lali Naco. NACU ZDRU - Nu va vã fãtsets ahoryea. Va v-adunats trei, sh-trei, shasi, nauã...va va adunats dzatsi inshi sh-va s-bãgats mpadi. Cum va-lj dzãtsets a zborlui apã ? Apã, valji dzãtsem. Cum va-lji dzãtsem a zborlui pãni ? Pãni. Geaba va fãtsets un dictsionar ma s-nu hibã curat. REDACTOR - Achicãsescu lali Naco, cum spuseshi s-hibã di tuti pãrtsãli zboarãli, nu ? Shi yrãmusteanj shi fãrshirots shi pindeanj shi tu achicãseari un dictsionar musheatu, limbidu nu, ti tutã armãnamea, ti tuts armãnjilji. NACU ZDRU - S-nu scutets ahoryea cã nu va s-adrats tsiva bun. REDACTOR / T.L. - Mersi/hãrios…multu lali Naco ti interviu, tsã urãm multã, multã sãnãtati, s-ti hãrseshtsã cu musheatili hãbãri di la armãnami, ti atseali tsi n-ai spusã sh-tu aestu interviu, urminiili nu ? Va s-dzãcã, calea bunã shi chischinã tu tsi mutreashti lucãrlu cu dictsionarlu, revistili, ghiavasea tu bãsearicã, icã tu mass media, icã ti sculie. NACU ZDRU - Aestã vã u dzãcu: cu minti shi s-vã achicãsits. O cã tini hii tini ! Ore hiu mini shi eshti tini ! Itsi hiu mini eshti tini ! Tsi s-dzãcã atsea Aurica ? Ca, ntsãpãturli li bagã cãtsãlji, nu li bãgãm noi. A deapoa, aflã shi oaminj. REPORTER - Ghini cara lali Naco. Lali Naco armãnj sãnãtos ! Cã nu avem oarã ti unã moeabeti ma largã, vahi altã oarã, cu altã furnje! NACU ZDRU - Asculta idheea-a mea, Tashco: UNIREA FATSI PUTEAREA ! Tashcu Lala 12. 02. 2009

80 Vruta armaname!

ZBORLU A NOSTRU

Aseara, Gioi, tu inshita a Ysmaciunjilui- 30-09-09, una njica pareii di Los Angeles, eram San Diego s-lu pitritsem tu mai na di soni cali, atsea cali di iu nu ari turnari, pi LALI NACU ZDRU! Eram: Tinca Zica, Wanda (amintata Butcaru) shi Michael Boeru, Stere Arau, Dumitrachi Cocea- Charlie, Marcela shi Cola Satrapeli! Cu aesta furnjie, aveam tipusita shi li deadim ali Teta Aurica, tuti emailurile shi cadurile shi zboarile tsi li pitricura pi poshta electronica, Lali Iancu Perifan, Miha Babu, Kira shi Yani Mantsu, Kristo Andon,Tascu Lala, Yioryi Sutaru, shi iertari caftu ma-s agarshii vara! Ari multi ti scriari, ma va trag cali mash ti 2-3 habari! 1. Un panou (panel, poster) cu nai ma mushatili caduri - di la amintari( nastere, born), liceu, numta, HASCA cu nepotsilji, to Ghermanjie cu Lali Vasili Barba, shi cu multu vruta lui"Frandza Vlaha", shi nica multi! 2. Aurel -hjilu al Lali Nacu, cari ari boia shi prosuplu al Lali Nacu, tsanu un zbor (speech) di dzadzeam ca zburashti Lali Nacu! Zboara iidusite , di tut tsi adara shi bana Lali Nacu, cari na sa dusira la inima, la tuta suflarea tsi eram aclo! 3. Poati nu-s cadi, ma va va scriu mash una: Aurel, di chirolu di ma na soni lu intriba pe Lali Nacu : -"Cum va-s hiba tu alanta lume? -" Nu ti a spari hjiulu a meu" ! - " Cum ashi bre tati?" - Ma nu-s turna vara pana tora, va-s dzaca iasti multu ghini aclo"! Teta Aurica, cu tuta taifa , pi aesta cali, va pitreatsi la tuta lumea zboarili di haristo! Dumnidza sa-l iarta pi Lali Nacu shi sa aiba parti di linisti shi ghineatsa! Daima sa lu avem dinainte! Cu tinjie, Cola Shatrapeli, SUA.

ZBORLU A NOSTRU

81

POEMATI NCLJINATI AL VASILI BARBA
Dumitru Stere GAROFIL
RIVISTA "ZBORLU A NOSTRU" Nthimiljatã di lali Vasili BARBA, tu Ghirmãnii... S-apreasi-antsãrtsu nã lunjinã, Anaparti..., tu Ghirmãnii, Sh-di-aclo preanarga vrea nã yinã Ardzãndalui, cu pirã yii! Atsea lunjinã tsi fu datã "Zborlu a Nostru" - u cljima! Rivistã cu vidzutã, njiatã, Tu njilj di preclji s-tipusea! Putsãnj di-a noshtsã u "gustarã", Cã la gãrnitsã... s-"antsirnea", Nãpoi multi cã turnarã, Baia dit eali cã spãstrea! (Ashi Zaconjli-atumts' lucra!...) Eara nã tihi trã armãnjlji Tsi "Zborlu a Nostru"-aprãftãsea, Cã u-adyivãsea crishtinjlji Ti mshata Limbã tsi nyrãpsea! Eara fricã ta s-aspunj Cã Rivista-u tsãnj acasã, Ashi eara anjlji..., nibunj, Cu zaconi multu-asteasã! Deapoea, deadi Dumnidzã Di eta veaclji s-alãxi Sh-tu armãnescul mãhãlã "Zborlu a Nostru"... fitrusi! Tora mults u-aprãftãsescu Sh-tsi harauã..., nu s-aspuni, Cu tsi sinfer adyivãsescu Hãbãrli armãneshtsã buni! Dumitru Stere GAROFIL

CHEARI ARMÃNLU ?... CHEARI LIMBA ?... Ncljinatã al Vasili BARBA la Congreslu ULCA di Freiburg, 1993 Nu ti-aspari frate-Armãne, Cã nu cheri ni az' ni mãne! Nitsi Limba nu va-ts chearã Cã ari, nai ma veclji zboarã, Sh-tut tsi-lj veclju, lj-sãnãtos Cu-arãdãtsinili-lj hãndos Sh-vãrnã nu poati s-li zmulgã Nitsi vãr vlãstar si-lj frãngã!... Fidãnj dit Populu-Armãnescu Tu cafi dzuã fitrusescu Shi pristi tut s-arãspãndescu!... Shi atumtsea-a noastrã Farã Sum oclji-a noshtsã, cum va s-chearã?!... Cu tuti cheaditsli tsi s-bagã Ma multu Fara va s-andreagã! Armãnlu sh-tora ari znjii Di cheaditsi di cari shtii... Ma, el sarpu, nu s-aspari Shi-lj da nãinti cu-alumtari; Cã sh-ari yramã, i pashti oi, Vãrnãoar' nu-a s-da nãpoi!....

82
* * * Miletsli bagã antribari: - "Tu tadi loc, tu lumea mari, C-avu, nu-avu vãrnã scupo Agiumsi-Armãnlu-a vostru-aclo?"... (Sh-apandisea trãoarã-lj yini, Di la mini, di la tini):

ZBORLU A NOSTRU - "Agiumsi-l nãs..., di-ahãnt chiro!... Sh-va s-agiungã sh-nica nclo, Cu-a lui Limbã, cu-a lui Stranji Tsi-lj suntu, ti pirifanji!..." Dumitru Stere GAROFIL

LA MURMINTUL AL VASILE BARBA Dutsets-vã-armãnj La-a lui murminti... Dutsets-vã-armãnj la-a lui murminti, Sh-turnats nã chicutã di apã, Ta s-vã lu-adutsets aminti Vasili al Barba, tsi-lj tu groapã!... La-a lui murminti s-vã dutsets Tu dzuã cãndu-ambar vã yini, Fãtsets-vã crutsea sh-aprindets Sh-unã tsearã, cãt ti ghini!... La-a lui murmint' ma s-vã dutsets Pri numa njicã va sã-lj grits Sh-cu zboarã dultsi s-lj-aspunets Cã tut tsi-adrã, nu-a s-agãrshits!... Adrã multi ti-Armãnami, Tu bana-a lui, prit alumtari... Vasili al Barba, om cu-anami Ca EL tu soie, ptsãnj cã ari!... Di cãili,-armãnj ma s-hits, Un Mausoleu s-tãxim, Dit marmarã s-lu chindruits Shi mshati zboarã s-plichisim: "Aoatsi, arãpaslu sh-lu-ari VASILI al BARBA, - ARMÃN dit FARÃ, Alumtãtor cu ihtibari Ti Armãnami, ta s-nu chearã !!!..." Dumitru Stere GAROFIL

Ilie A. CEARA
AL GEORGE CEARA Iu eshtsã pap George Ceara S-vedz cum nã acreashti fara. Asãndzã avem minishtri, Avem multu mãri artishti. Un nipot easti sculptor, Altu mari scriitor, Multsã ãnvitsarã carti, Ai nipots cu facultati. Az ca s-dãm un faxu, nyie Agiundzi tu Ghirmãnie Sh-cama nclo, tu-Amirichie. Domnjilj Barba shi Cunia Faxul lja dit Rumãnia Sh-catiun ãl bagã n parti Tipusit tu a lui carti. Nu-ari-ambodyiu cã-i diparti S-njicshurarã dipãrtãrli, S-adunarã ca pãltãrli. Caishti tsi va hibã mãni Cãndu sh-noi va him ca tini.

ZBORLU A NOSTRU

83

Ilie A. CEARA
BOLERO Ncljinatã al Vasili Barba Singur mini-ashteptu, Cu un dor tu cheptu! Dorlu-a meu tsi treacã nu-ari, S-ved armãnili tu soari, Cu ghiurdãnjli mash nã hari! Inima-nj s-u-avdu cum bati, Di-ahãt dor shi sãltãnati, Mushutets sh-duruti njati. O, fãrtate!... Yinu, frate!... Iu marandul ãnflureashti, Yinu, io ti-ashteptu S-fridzem njelu-ashi fureashti, S-bem sh-un yin aleptu!... Cã dorlu tsi nã lãeashti, Treacã el nu sh-ari... Ai, hai!... Sh-armãnjlji vin, Tserlu-i sirin, S-avdu flueri, S-dishcljid cãsheri!

Dzenurli nvirdzãscu, Vãljurli vãzescu! Hoara-i mash hãrãcupilji, Gioc shi cãntic di-avyiulii, Vãr nu sh-aflã isihii! Tahina shi pãnã seara, Pristi dzenj bati flueara... Cã nã vinji primuveara! Dishcljid ponj... Arãs di gionj. Cãrvãnarlji muli ncarcã Sh-calea greu alinã. Picurari, perci hãdyearcã, Shed la fucurinã. Muntili cu dor lj-ashteaptã Gionjlji picurari! Ai, hai!... S-dishcljid cãsheri, S-avdu flueri, Tserlu-i sirin, Sh-armãnjlji yin!

Puizii publicatã di IONEL ZEANA tu ANTULUYIA-A PUIZIILJEI ARMÃNEASCÃ, Tomlu II - Puetslji Mudernji, 2001, Editura "Cartea Aromãnã", Constantsa

84

ZBORLU A NOSTRU

Victor. CEARA
LA ANDAMUSI BITULI (1997) Bituli, tu Machidunii, s-tsãnu Simpozionlu trã Standardizari a Scriariljei Armãneascã... Cãndu scriu nã puizii I vãrã pãrãvulii, Vrãnda s-am vucabular Ma mbugat, ma litirar Dghivãsesc rivisti sh-cãrtsã Frãndzãli di dauãli pãrtsã, Ta sã nvets sh-io cum sã scrii Cu nai ma buna grafii... Prufisori cu mari thesi S-adunarã la Congresi Pi la Freiburg shi Bitola Barba, Cunia, Popnicola, Ceara, Dina, Saramandu (Un di elj dat cu livandu) Sh-altsã multsã scriitori La rivisti editori Shi apofasi elj loarã Cum cã limba litirarã S-hibã n s ngrãpsitã Cu grafia uidisitã; Cã acshi vinji chirolu S-aducheascã tut laolu Tsi vrem s-tsem pi armãneashti Alfabetlu ma-l cunoashti. Unlu dzãtsi: Vrem grafia Cum pripusi-aoa Cunia, Cã-i ma bunã shi-i ma schetã Intrã lishor tu cãrfetã Shi la-armãnjlji dit Balcanj Sh-la atselj amiricanj; Cãt ma ptsãni seamni s-hibã! Cartsi om va ta si shtibã Mash pi a si s-bagã tilda... - Nu, acshi nu va Matilda. - Vrem s-apãrãtsim sedila - Avdu shi mi curmã njila. Altu ma cu intilect Dztãsi:-armãna-i dialect. ...................................................... ............ . Custantsa, 10-li di Yinar, 2001

Epigrama al Victor CEARA A Domnului Prufesur Vasili Barba Cãt i frãndza, cãt i earba El nã nveatsã armãneashti, Tu Rivistã, Domnul Barba Dzãtsi-alihea... nu s-xurseashti.

ZBORLU A NOSTRU

85

Nicolae Tãnase SUFLARU
LA MOARTEA AL VASILI BARBA Di diparti dit Ghirmãnii Vini carti tu Romãnii, Cartea angrãpsea urutu Ti Vasili BARBA, om avdzãtu. Cartea dzãsi cã muri, Mini dzãcu cã ayisi Cã ti-armãnj cãtu-alumtã La Dumnidzã tora s-mutã. Vasili BARBA eara-armãnu Eara sh-multu bunu crishtinu, Dumnidzãlu lu-agiuta Ti-armãnami cãnd-alumta. Vasili eara cu carti - anvitsat Ca elu nu-alumtã vãr-alt Bana sh-u fãtsea curbani Ti a noastã armãnami. Tutã bana angrãpsi Multi cãrtsã tipusi, Cãti cãrtsã angrãpsi, La armãnj li-arãspãndi. Lumea s-li adyivãseascã S-tsãnã Limba Armãneascã, Sh-lã dzãtsea la fciori sh-la feati S-veaglji adetsli-a noasti mshati. Vasili BARBA nu va s-moarã, Numa-a lui nu va s-chearã, Va lu-adutsem daima-aminti Cãt va s-him di-aoatsi sh-ninti. Tora io vã plãcãrsescu, Ca armãn crishtin tsi escu, Ocljilj mpadi s-lj-aplicãm Ljirtari al Vasili sã-cãftãm.

Cã nu putum s-lu-agiutãm Ti ãndreptul tsi-l cãftãm, Ta s-ascutem ãn buveti Mushata-a noastã mileti. Elu alumta lãi frats bunj, S-avdã miletea di-armãnj, Tu lumi sh-tu pulitii, Sh-tu multi vãsiljii. Domn Vasili, aclo iu nedz S-mutreshtsã, poati va nã vedz, Alumta-a ta va-u adutsem, Limba-a noastã s-u tsãnem. Domn Vasili, tuts aoa tsi n-adunãm, La-a tãu cãpitãnju giurãmu, Cã-a ta mirachi ti-armãnami Va-u ascutem tu migdani. Armãnjlji dit Romãnii Tsã featsirã mari tinjii, Tu Ghirmãnii nu ti-alãsarã Sh-multu ghini elj adrarã, Mortu di-aclo ti loarã Crishtineshtsã arãdz s-ts-adarã, La-armãneasca comunitati S-ti-angroapã cu sãltãnati. La ngruparea crishtineascã Preftsã-armãnj s-ts-adyivãseascã Pri-armãneashti - Liturghia C-ashi tsã undzea a tsãea... Nicolae SUFLARU 29-li di Brumaru, 2007.

86

ZBORLU A NOSTRU

CRISTINA GIOGA - NA AZBUIRÂ NICA UN PULJI DIT PALMA A FARÂLJEI ARMÂNEASCÂ!
Dzua 6 di alunar, anlu 2009 ti multsã apiri cu lunjinã, harau, cu vreari ti banã, ma nu shi ti familia Gioga dit Machedonii. Atsea tahinimã, familia Gioga, nitsi putea s-ducheascã tsi lai hãbari lji ashteaptã. Atsea dzuã, la sãhatea 11.00 ninti prãndzã, nitsi putea s-ducheascã ca steaua alor din casã, vruta hilji alor Cristina, nu va s-toarnã cama. La sãhatea 11.00 pi autostrada aproapea di Ghevghelii, pi calea di Gãrtsii cãtrã Machedonii, pi calea cãtrã acasã, tu acsidentu, traghic chiru tinira Armãnã CRISTINA COSTOVA GIOGA. Habarea lai ti moartea traghicã a prezidentãljei a Consiliulu a tinirlor Armãnj dit Machedonii s-lãrdzi cu irushea a vintului pit Balcanlu tut shi ma largu. Eara delihea, nu eara arãdeari , ma cana nu pistipsea, cana nu vrea s-u aproachi aesta habari, a naima niheam pãrintsãlji aljei, tinjsitslji Nicola Costov Gioga deadun cu nicuchira alui Blaghitsa. Mari taxirati vini pisti aljei pãrintsã, soia tutã, ma shi pisti tuts tsi u cunushtea Cristina, ca unã livendã Armãnã, cu dultsea-lji boatsi, shi cu mari dor cãtrã armãnamea. Habarea lai ti moartea traghicã ali Cristina Costova Gioga u cutrimburã Armãnamea tutã di pi Balcan shi Europa tutã, ca eara tinjisitã shi vrutã nu mash tu Machedonii, ma shi ma largu. Telefonea nji asunã, nji gri domnul Mita Guda, shi mi antribã desi avdzai tsiva ti Cristina. Ashtiptam buna hãbari. Nji spusi tsi avdzã, ama nu minduea ca easti delihea. Lu antribam, cari lji spusi ahtari urutã informatsii, cari s-agioacã cu aesti lucri!!! Ti shcurtu chiro nu avdzam boatsi di alantã parti di telefonea. Taha s-arupsi ligatura. Dzãtseam: Alo, alo, lali Mita! Ma,

ZBORLU A NOSTRU

87 cana nu nji apãndãsea. Vream s-u anclid telefonea, cãndu tu atsel momentu avdzãi uhtãri dit suflit, avdzãi plãngu! Domnul Mita Guda nu putea szburascã cama. Ahurhim sh-doilji s-plandzem tsicara ca nu pistipseam ca easti delihea. Nu pistipseam ca Dumidzã poati s-adarã ahtari lucru! Nu puteam cama s-zburam, yinima nji eara amplinã di dor, nu shteam tsi s-adar. Ti shcurtu chiro telefonea ahurhi s-nji asunã pi cafi 5 minuti, shi tuts cu atsea hãbari. Mi turnam di la lucru, ciãcioarli nji si turna napoi, nu nji si dutsea acasã, ca featili va mi videa cu ocli amplini cu lãcãrnji, cu yinima frãmtã. Nu pistipseam ca vruta, tinjisita, tinira Armãnã Cristina Costova Gioga na alãsã ti totna s-jalim shi s-plãndzem dupu ea. Mi antribam: Catse Dumidzã u lo tora, cãndu pãrintsãlji aljei, soia shi sotslji aljei lipsea s-hãrsescã naima multu cu Cristina shi cu yinitorlu aljei. Catse Dumidzã totna li ljea naima tinjisitslji, naima vrutslji, naima bunjlji oaminj anamisea di noi? Alantã dzuã, 7 di alunar, apiri cu fimiridzli dzuari amplini cu caduri di tinira, mushata Armãnã Cristina, tu cari pãrintsãlji, soia, sotslji, lji spunea tinjia dit soni shi ponlu tsi lu duchea ti moartea traghicã a steauãljei din tser, cari iu tsi s-dutsea, anghilicea cu arãslu pi budzã, cu dultsi zbor, cu purtatic ti anami. Ma cari eara Cristina Costova Gioga??? Easti faptã pi 16 di ximedru, anlu 1977, Scopia, di pãrintsã Nicola Gioga shi Blaghitsa Gioga. Ari un frati Alexandru cari tora bãneadzã shi lucreadzã Bucureshti-Rumanii, deadun cu nicuchira alui Aura. Nica di njicã, soia shi sotslji aljei u tsãn minti ca featã praxitã, tinjisitã , cu zbor dultsi ti cafi un, cu arãslu pi budzã. "Talentul ti limbi xeani la Cristina lu duchim nica di njicã, shi ti atsea anlu 2004, dupu dipisearea a sculiiljei di mesi (clasa dau), un mes u pitricum Oxford, tu Anglii, s-u anveatsã limba anglicheascã", - cu lãcãrnji ãn troclji shi cu dor tu suflit, dzãtsi tatu-su ali Cristina, domnul Nicola Gioga. Anlu dit soni di Liceulu (1995-1996), Cristina lu dipisi Cicago, tu Americhii, cu tsi nica ma mushat u anvitsã limba anglicheascã. Ca multsã patriots Armãnj, s-turnã tu Machedonii shi sangrpsi la Facultatea ti Filologhii, iu fãtsea studii ti limba anglicheascã, cari

ZBORLU A NOSTRU 88 u dipisi cu naima mari suxes. Eara cãnãscutã ca poliglota, ashi ca pi ninga limba di dada, (limba armãneascã), shi limba ofitsialã, (limba machedoneascã), li zbura shi limba anglicheascã, rumaneascã, gãrtseascã, a putea s-achicãseascã shi pi limba italicheascã shi shpanjolã. Cu mãri ambitsii tu bana, ti shcurtu chiro (anlu 1999) s-featsi director tu firma privatã "Gioga" iu cu niheam experientsã di lucru, spusi multu buni rezultati tu organizarea shi dutsearea a firmãljei. Dupu doi anj, (anlu 2001) calea u

dusi Bucureshti, Rumanii, iu sh-lu aflã aljei loc tu firma ti comertsii, la fratisu Alexandru, cu cari nica di njits eara multu ligats. Ti shcurtu chiro sadoptã tu nalili conditsii di banã shi cu aljei ambitsii s-ducã ninti, cu ideia ti lãrdzeari a horizontilor di shteari, anlu 2002 s-angrpsi la studii postuniverzitari, la "Shcoala Natsionalã di shtintsã politicã shi administratsii", Bucureshti. Ma, personili cu largã vizii, nu pot s-armãnã lungu chiro tu un loc, ashi ca Cristina, anlu 2004, eara s-turnã tu Machedonii, shi dupu un an disfeatsi aljei firmã, ca reprezentantu general a firmãljei "JULIDON" di Cluj, Rumanii, a tu anlu 2007 avea posibilitati extraordinarã, s-ducã la spetsializatsii tu unã di naima cãnãscutili banchi privati ti investitsii tu Viena, cãnãscutã sum numa " GUTMAN". Tuti aesti angajmani ti Cristina eara di mari importantsã, a urdinarea pi calea R.Machedonia-Rumania, lji agiutã s-cunoascã cu multsã tiniri Armãnj di Balcanlu tut shi ma largu.

89 Di aclo i vini ideia, anlu 2006 s-fundeadzã Activ a tiniror Armãnj dit Machedonii, sum coordinatsii a tinirãljei, livendã Armãnã cu anami, Cristina Costova Gioga. Contactili cu tinirlji Armãnj di iutsido sintenzivarã, eara organizati ma multi andamaseri pit Balcanlu tut, shi ti shcurtu chiro, eara pi initsiativã ali Cristina, s-fundã Consiliulu a tinirlor Armãnj dit Machedonii. Ashitsi, ti prota oarã tu ma naua istorii a Armãnjlor dit Machedonii s-funã unã nau formã di organizari pi ma analtu nivel, ashitsi cum s-organizeadzã tinirlji di lumea tutã. Cu aljei entuziazmu shi vrearea cãtrã fara armãneascã, tsicara ca eara Armãnã mash di partea a tatu-su, Cristina deadi mari contributsii ti dishtiptari a sentimentului national la tinirlji Armãnj di Machedonii shi ma largu. Numa a tinirãljei Armãnã Cristina, va s-hibã scriatã cu mãri literi di malãmã tu ma naua istorii a Armãnjlor, ca eara prota prezidentã a protãljei organizatsii a tinirlor Armãnj, shi nica ma multu, noi Armãnjlji va u tsãnem minti ca prota persona cari deadi naima mari contributsii ti afirmari a tinirlor Armãnj pi nivel European shi internatsional. Cu aljei angajman intenziv ti shcurtu chiro priadusi, Consiliulu a tinirlor Armãnj s-facã membru tu organizatsia europeanã a tinirlor a minoritãtslor, cãnãscutã sum numa YEN. Cu aljei agiutor, multsã tiniri Armãnj partitsiparã la multi adunãri europeani (Bucureshti, Brashov, Slovachia, Shpanii, Holandia etc…) iu avea posibilitati s-u promoveadzã Fara armãneascã, avuta culturã armãneascã, s-u afirmeadzã limba armãneascã. Aestu amintatic easti di mari importantsã shi ti niagãrsheari, ca Cristina u dishclisi calea cãtrã Europa a tinirlor Armãnj dit Machedonii, S-asteasi bana a tinirãljei Armãnã, Cristina Gioga, livendã, tinjisitã, praxitã di pãrintsãlji tu spiritlu a armãnamiljei, praxitã s-lu tinjiseascã omlu, s-hibã pirifãnã pi aljei originã armãneascã. S-asteasi bana a tinirãljei Armãnã Cristina Costova Gioga, ma nu s-asteasi shi ideia aljei, ca tinirlji suntu yinitorlu a Armãnamiljei, ca tinirlji suntu atselji cari lipseashti s-da
ZBORLU A NOSTRU

90

ZBORLU A NOSTRU

contributsii ti avigljeari shi tsãneari tu banã a limbãljei armãneascã, ca tinirlji suntu purtatorlji a hlamburãljei armãneascã. Cu aestã idei bana Cristina, shi ti Pashtili, anlu tsi yini, Ohãrda, avea tu plan s-u organizeadzã naima marea adunari a tinirlor dit Europa tutã, sum aumbrã a organizatsiiljei europeanã YEN. Ideia aljei nu s-asteasi, ca membrilji di la Consiliulu a tinirlor Armãnj dit Machedonii continuarã s-yimnã dupu calea tsi u anchisi Cristina shi nu va lu alasã aestu proectu nidipisit. Ma, contributsia ali Cristina nu easti mash tu atsea tsi priadusi ti afirmari a tinirlor pi nivel European, ca Cristina agiuta shi ti realizari a proectilor tsi li organiza Activlu a muljerlor Armãni di la sutsata MANDRA. Tora, cãndu armasim fãrã Cristina, cãndu Cristina nu easti anamisea di noi, multsã di activishtsãlji Armãnj s-anterbu: "Desi vãrã va savdza shi va s-anvitsa ca egzisteadzã grupa di cãntãtori "Gramosteanj", cara s-nu eara angajmanlu aljei. Cu agiutor di Cristina, grupa "Gramosteanj" cu suxes putea s-u realizeadzã aljei unicã misii ti cari eara fundatã, s-u promoveadzã avuta culturã armãneascã, meloslu, portul armãnescu…Cu aljei agiutor shi sustsãniri s-tsãnea shi cursuri pi limba armãneascã ti tinirlji shi ti matricutslji, a totna eara pi dispozitsii ti nali idei shi proectu, shi tut atsea mash tu interes a armãnamiljei. Dupu moartea traghcã ali Cristina, di tuti pãrtsã, di lumea tutã, agiundzea telegrami cu prugurii pãnã la famila Gioga.

ZBORLU A NOSTRU

91

"Cristina eara prãxitã featã Armãnã, cari yimna dupu urmili a parintili aljei, tinjisitlu Coli Gioga, shi lucra ti armanamea shi Fara anoastrã vrutã. Na azbuirã nica un pulji di palma a Farãljei armãneascã. Fãrã zboarã, na alãsã amuts shi ciudusits, jiloshi shi parapãnsits, cum poati ahãt tinirã shi ahãt crehtã ca yerghili di primvearã, ca lilicili di vearã, s-fugã shi s-na alasã ti totna. Dumidzã s-u ljeartã shi s-lji dishclidã calea cãtrã livadea cu naima mushatili lilici a paradizlui. Noi tuts cari u shteam, lji dzãtsem Haristo ti tut tsi adrã ti tinirlji shi ti zãrtsina anoastrã armãneascã. Dornji tu isihii Cristina, noi va ti tsãnem minti ashi cum ti shteam!",- sdzãtsi tu telegrama cu prugurii pitricutã di la doamna Vanghea Mihanj Steryiu, prezidentã a Sutsatãljei a scriitorlor shi a artishtsãlor Armãnj dit Machedonii. Cristina eara angrupatã pi 7 di alunar, anlu 2009, la mirmintsãlji "Butel" di Scopia, cu arãdz di nama analtã tinjii, tu aleptu loc, ashi cum undzeashti ti Cristina, anamisea di cãnãscuti numi dit Machedonii. Tinjii dit soni vinirã s-lji facã soia tutã, multsã sots aljei, tiniri Armãnj, activishtsã Armãnj dit Machedonii shi nafoarã di statlu anostru. Cu cap aplicat, fãrã nitsi un zbor, cu oclji amplini cu lãcãrnji, imna dupu chivurea ali Cristina, cari tutã eara anvãlitã cu lilici cu colori diferenti, ãn cap cu cãruna cu 32 di lilici, (ahãt cats anj avea shi Cristina), pitricutã di Consiliulu a tinirlor Armãnj dit Rumanii.

92

ZBORLU A NOSTRU

Ponlu ti moartea traghicã ali Cristina, doari shi fridzi, shi nu sagãrsheashti. Ti pãrintsãlji aljei shi frati-su noari zboarã ti nãstritseari a ponlui, a dorlui, ca yinima la easti friptã, ma armãni mash s-hibã pirifanji tsi avea ahtari praxitã featã, featã cari nu la alutusi a pãrintsãlor cu nitsi un zbor-dzãc atselji tsi u cunushtea di cama aproapea, featã cari lji tinjisea, featã cu cari s-mãrea armãnamea tutã. Cristina eara bunã , imirã featã Armãnã. Cu chirearea aljei, chiru Armãnamea tutã. Cristina eara pirifaniljea a Armãnamiljei. Cu aljei lucru, shteari, cu largã inimã, cu suflit dishclis ti cafi un, shi cu tuti alanti caracteristichi pozitivi, Cristina putu s-lji adunã shi s-lji unitã nu mash tinirlji Armãnj dit Machedonii, ma shi nafoarã di statlu anostru. Iu tsi snirdzea, harau tu yinima la tiniramea armãneascã simina. Cristina Costova Gioga va s-armãnã urnechi ti bunã, filotimã shi featã praxitã, featã cari pistipsescu ca va s-hibã inspiratsii ti multsã tiniri Armãnj, cari nu va lu alasã lucurlu tsi lu anchisi Cristina cu sotslji aljei, anlu 2006, tinirlji s-adunã, s-alãxeascã idei, mindueri, s-andreagã proecti ti afirmari a tiniramiljei pi nivel European, ca atsea u vrea CRISTINA. Ti atsea s-alumta vruta anoastra tinirã Armãnã, Cristina Costova Gioga. Borgea a tinirlor easti s-yimnã pi calea cãtrã Europa, calea cari u dishclisi Cristina, calea ti ma mari afirmari a Armãnjlor tu Europa, cali cari easti yinitor a Armãnamiljei. CRISTINA, DUMIDZÂ S-TI AVEAGLJI ACLO ANDZEANÂ, S-TI TSÂNÂ TU LOCLU A ANDREPTSÂLOR 21.09.2009 Scopia Textlu lu angrpsi Iana Mihailova

ZBORLU A NOSTRU

93 SUMARU

VASILE BARBA Un alumtãtor ti ascãparea a limbãljei shi a culturãljei armâneascã Dr. Katharina Barba ........................................................................... 1 UNU ARMÃNU CU STEAUÃ G. Godi ......................................... 46 ANDREEA WISOSHENSKI - COLABORAREA CU PROFESORLU VASILE BARBA LA CESA, FREIBURG ................................................. 48 MINDUIERI TI LALI VASILI Prof. Eva Bozgan (apridutsearea T.L.) ..... 51 Frândzâ di isturii shi di suflitu... Kira Mantsu ............................................. 53 IN MEMORIAM - CICERONE POGHIRC Kira Mantsu.......................... 55 Ljirtari, Matilda ...“ Kira Mantsu ................................................................ 58 IN MEMORIAM MATILDA CARAGIU MARIOTSEANU ARADZLI DI NGRUPARI LA MIRMINTSALJI BELLU DI BUCURESHTI................. 61 IN MEMORIAM – NACU ZDRU ! ............................................................ 70 NACU ZDRU – 85 di anji Kira Mantsu .................................................. 71 TI MULTSALJI ANJ NACU ZDRU, PI ILICHIA DI 90 DI ANJ ! FONDATORLU SHI REDACTORLU A REVISTALJEI "FRANDZA VLAHA" .................................................................................................. 74 POEMATI NCLJINATI AL VASILI BARBA ........................................... 81 Dumitru Stere GAROFIL......................................................................... 81 Ilie A. CEARA ......................................................................................... 82 Victor. CEARA ........................................................................................ 84 Nicolae Tãnase SUFLARU...................................................................... 85 CRISTINA GIOGA - NA AZBUIRÂ NICA UN PULJI DIT PALMA A FARÂLJEI ARMÂNEASCÂ! ..................................................................... 86

Revistã Culturalã macedoromanã "UNSER WORT" Mazedoromanische kulturelle Zeitscrift Nr. 1-2 / 2009 - Exemplari: 1000 TABULA GRATULORUM Redactsia "Zborlu a Nostru" ifhãristiseashti a tutãloru cari alegu shi ndrupãscu revista shi ghini meashti multu: "Fundatsia Europeanã Drãgan" (FED) di Milano, trã andruparea a tipuseariljei

94

ZBORLU A NOSTRU

Aestu numir fu bitisitu di Tashcu Lala, Cristina Neagu Barba, Kira Iorgoveanu Mantsu shi Aurica Piha cu ndrupãmintul a Doamnãljei avocat Chiratsa Meghea, prezidenta a Uniuniljei a Muljerlor di Iutsido.
*** „Zborlu a nostru“ Revistã culturalã macedoromanã „Unser Wort“ Mazedoromanische kulturelle Zeitschrift