You are on page 1of 5

DAI MA

An. II, Nr. 4-5

ZI:ARE ~I REVIST'E AROMANE LA SFAR$ITUL. S,E,CO'lUlUI XIX $1

A

INCEPU'TUL S,EC,OlUlUI XX

_ _ _ .,,_, __ ~ •. ~ __ • ;.< _.. _ _.' ".; L ••• ~ _ •• _ ••. _ _,

Tn secolul XIX arornanii, desi formau un grup numeros, locuiau ln spatii diferite, nealcatuind 0 comunitate compacta. Prezenta lor este semnalata In Macedonia, cu principalele centre - Bitolia, Crusova, Ohrida, Gramostea, Moscopole, Lunca, Osani, Moloviste etc. Tn Albania ei sunt mentionati in localitatile:

" ,

Carvunari, Cerveni, Cavaia, Gramara ;;.a. Tn

Epir si Thesalia au format grupuri compacte In localitatile Samarina, Perivoli,' Avdela,

,

Cutufani, Doliani, Darnasuli si Ameru.

Evaluarilo facute de istoriografia romana estirneaza ca aroman!i sunt Tn jur de un milion ;;i jurnatate. Chestiunea nurnarului acestei etnii a fost 0 preocupare irnportanta atat pentru istoricii roman; cat ;;i pentru cei din Peninsula Balcanica. Istoricii straini sustin ca arornanii sunt in nurnar de 400.000, iar cei din unele state balcanice considera ca acestia sunt nesemnificativi ca numar.

Cei mai multi arornani din Bulgaria s-au strarnutat In Dobrogea In urma tratatului rornano-bulqar de la Craiova din anul 194G.

Astazi ln afara qranitelor Romaniei traiesc intre 9 - 12 milioane de rornani, din care aproape un milion $i jumatate sunt arornani. Tragedia arornanilor a inceput In anul 1829 cand, prin tratatul de la Adrianopol, grecii au obtinut ir dependenta. Dupa acest eveniment ei au declansat 0 alta rniscare prin care urrnareau Tncorporarea Macedoniei, Epirului, Thesaliei ;;i Albaniei, Tn anul'1881 Grec'ia a ocupat Thesalia ;;i Epirul, teritorii locuite de arornani. In conceptia grecilor Peninsula Balcanica trebuia sa fie 0 "peninsula qreec« IT. Guvernul grec a dus '0 politica diferita fata de bulgari, sarbi ;;i arornani, folosind principiul "divide et impera". Atitudinea Greciei fata de arornani a fost greu de inteles deoarece

prof. Gica Gica

adversarii lor erau bulgarii ;;i sarbii.

Tratamentul aplicat arornanilor de catre autoritatile qrecesti a dus la ruperea relatiilor rornano-elene ln anii 1887-1888, 1892-1896 si 1906-1911.

Arornanii luptau pentru drepturi cetatenesti egale cu celelalte natiuni din Imperiul Otoman, dorind autonomie culturala si nu fori marea unui stat propriu In Peninsula Balcanica. Ei au avut 0 viata culturala si spirituala care a dominat secolul XVIII In Balcani prin vestitul centru Moscopole.

Tn a doua jurnatate a secolului XIX arornanii au infiintat scoli in Peninsula Balcanica ~i au tiparit manuale In romans :;;i arornana. Emanciparea culturala s-a facut ;;i prin editarea unor ziare ;;i reviste. Multe din ele au fost subventionate de statui roman, fiind tiparite Tn tara dar si tn Imperiul Otornan. Ziarele si revistele au fost redactate in Iimba rornana si In dialect arornan. Tn Grecia unele ziare ;;i reviste apareau tn qreaca si arornana deoarece autoritatile interziceau folasirea lim, bii romans.

Unele ziare si reviste arornane au fost publicatii efemere ale unor asociatil ;;i sociotati cu sediul in Romania.

Tn studiul de fata prezentarea ziarelor si revistelor arornane se va face In ordine alfabetica si nu cronoloqica.

ALBINA PINDULUI - a aparut mai intai la Bucuresti, iar apoila Craiova, In doua serii, 1866 -1871 ~i 1875-1816, A fost 0 revista bilunara de "lliere, §tiinta §i erie": Redactorul revistei a fast Griqore N Grandea. La aceasta revista, care a publicat mult folclor arornan, a colaborat ;;i V. A. Urechia.

, ALBUMUL MAC_EDO~OMAN - publicatie fondata ln anul 1880 sub redactia lui V.A

. '. - ·1

4

DAI MA

An. II, Nr. 4-5

Urechia, cu concursul unui nurnar de aproape 200 de colaboratori din tara !?i din strainatate. Este organ al "Societatii Macedo-Romane" 9i a aparat drepturile romanilor din Peninsula Balcanica. Dintre colaboratorii din tara mentionarn pe N. Desusianu, losif Vulcan, Tascu Iliescu, Anastasie Marinescu, T. G. Djuvara, B. P. Hasdeu, Veronica Miele, Maria Rosetti, A. D. Xenopol s.a.

Dintre colaboratorii straini care au scris despre aromani amintim pe Marie Nizet, V Hugo 9i E. Legrand. In anul 1906 s-au expediat la Constantinopol 500 de exemplare din primul Album Macedo-Roman - care urmau sa fie date ca premii elevilor la starsitul anului scolar. Cele 500 de exemplare erau ° donatio din partea lui TG. Dabo, arornan din Constanta.

, -

ALMANAHUL MACEDO·ROMAN -

redactat la Constanta in anul 1900 9i la Bucuresti in anii 1901-1903. Esfe primul almanah pentru literatura ;;i cultura aromanilor. Comitetul director era alcatuit din T.G. Dabo, p. Vulcan, Tascu Sunda 9i N. Tacit.

Tn almanah sunt trecute inforrnatii despre situatia scolilor si bisericilor arornane din Imperiul Otoman dar !?i creatii in dialect arornan semnate de NU9i Tulliu, Costa Bellimace, George Murnu 9i T Sunda.

AROMANUL - sub acest nume au

existat mai multe ziare In Bucuresti, Constanta, Turnu Magurele 9i Craiova. Mentionarn "Aromanul" - organ national al rornaniior din Peninsula Balcanica 9i care a aparut in Bucuresti in perioada 1910-1911 sub rsdactia unui comitet. a qazeta saptarnanala numita tot "Arotnenu!" a fost sernnalata la Turnu-Maqurele in perioada februarie-iunie 1906. A fost interzisa de autoritatile locale deoarece avea ° tents nationalists.

CALENDARUL AR'OMANESC - revista editata de Societatea studentilor mace-

,

dorornani din Bucuresti in anul 1910, in dialect arornan. Au fost tiparite doar patru numere prin contributia unor distinsi colaboratori: George Murnu, Nicolae lorga, P. Papahagi, Marcu Beza, luliu Valaori s.a. Revista a publicat portretele unor personalitati aromane care au sprijinit rniscarea culturala §i au aparat traditiile arornanesti.

CUVANTUL AROMANILOR - publicatis politica, redactata la Bucuresti In pericada februarie-iunie 1908. A fost editata de un grup de aromani avand un tiraj foarte mic.

DE~TEPTAREA - publicatie politica

5

DA.IMA.

redactata de arornanli din Grecia, a aparut la Salonic tn perioada 1908 - 1910. Revista a fost condusa de Nicolae Batzaria (director ::?i proprietar) care a fast 0 perioada senator de

. Istanbul. Tn anul 1909 publicatia a primit din partea statului roman 0 subventie de 6 000 de lei (0 sur-ra foarte mare avand ln vedere valoarea leului din acea perioada $1 faptul ca pretul unui exemplar era de 20 de bani). Subtitlul revistei era scris ln arornana "Ease uni oert tu septemene".

Cu ocazia Congresului Asociatiei Corpului Didactic ::?i Bisericesc din Turcia din anul 1909, a seos un supliment la 23 august 1909 In care apare urrnatorul apel "Pentru /uminarea §i trezirea constiinte! noastre rietionele prin tntiinieren de §eo/i §i bisetici s-eu tecut lnsemnate saerifieii morale §i materia/e. Este imperioasa necesitatea de a se introduce dialeetul eromeri in scotile primere". La sfarsitul anului 1910 revista si-a Tncheiat activitatea din lipsa fonduriior banesti.

FRATILIA - revista lunata aroma-

,

neasca redactata la Bitolia $i Bucuresti ln perioada februarie 1901- februarie 1902. Dupa o scurta Tntrerupere a reaparut la Sa Ionic in perioada 1 ianuarie-1 martie 1903. -Cornitetul de redactie era alcatuit de N_ Batzaria (director), Nu::?i Tulliu, N. Papahagi, P.Vulcan, N. Tacit, Ecaterina M_ Dimonie s.a.

FRATILIA INTRU DREPTATE - a vazut

,

lumina tiparului la Bucuresti, la 22 martie

1880. Era un ziar saptarnanal cu subtitlul Gazeta rornanilor de peste Balcani, iar dedesubtul subtitlului era scris In arornana "eesi un! oerl pre seoietnene". Directorul ziarului a fost v.A. Urechia, redactarea ln dialect arornan fiind tacuta de poetul Costa Belimace. Tn nurnarul 2 din 29 rnartie 1880 au fost publicate In dialectul aroman, transpunerea fiind facuta de Tascu lIiescu, "Miorita" ::?i "Soare/e §i luna". Tn ultimul numar din 22 august 1880, a fost publicata poezia lui Mihalachi Niculescu, devenita atat de cunoscuta qeneratiilor de arornani prin primul sau vers 'Spuni bre gione ... n Este prima revista aromaneasca ::?i In anul 2005 s-au implinit 125 de ani de la aparitia primului numar .

GRAI BUN - revista arornaneasca, culturala, editata un comitet arornan condus de

An. II, Nr. 4-5

N. Macedoneanu in anul 1906, la Bucuresti. In anu! 1907 au aparut cateva numere sub redactia lui N. Batzaria. T!ili inceteaza activitatea la sfarsitul anului 1907 din lipsa banilor. LUMINA - revista fondata in ianuarie 1903 de un comitet alcatuit din Dumitru Cosmulei (director), G. Zuca, N. Batzaria. Stere Ciumetti, T. Pucerea, C.N. Adam. Subtitlul er,~ "Revista ooouter« a romenitor din lmpetiu Otoman". Din anul 1904 director al revistei a fast N. Batzaria. Tn nurnarul tntai al revistei comitetul de redactie a publicat scopul si programul publicatiei din care redarn un fragment:

"Vom lucra netintind seama de sacrificiile

s

ce trebuie sa Ie iecem, cstiiuztt! numai de

r

gandul binelui. Nu cuqetem la resptete

meieriele, csci acesta este ogorul care aduce fericirea. Nu avem pretentiunee, ca vom da fa lumina lucruri numai auzite §i numai vedzute. LUMINA - avfmd un cuprins pedagogic-literar, va publica articole variate, cautand sa intereseze pe cetitorii sel. Ideile po/itice nu-s! vor gasi ospitalitatea fa noi.

6

An. 111" Nr. 4-5

Trei sferturi din cuprinsul revistei vor fi scrise in limba romimeesce titerere $i un sfert numai in dialectul mecedo-romsn. A§a credem noi ce se va lati graiul romsnesc eel curat si astfeJ se vor vedea fraria limbei din Regat cu cea din Macedonia. Vor. fi dorit uoii, poate, ca revista sa fie scrise in intregime in dialect, dar ecestie sa-§i eminteesce, ca tiice e mai mica de cat muma s! ca dialectele se pestreeze dar nu se cultive. Cu incredere §i iubire, rugam pub/icul cititor sa-$i ia, dupa putere, aceasta reviste §i sa 0 aiba in cas a lui la loc de cinste. "

Revista "Lumina" este considerate cea mai buna publicatie arornana. Tn paginile ei au publicat nurnerosi intelectuali arornani din Macedonia, din care rnentionarn pe Nida , oga, Zicu Araia (poezia vanqnelita), Costa Belimace (poezia Un cantle). Tn perioada 1907 - 1908 revista a fost subventionata de statui roman cu suma de 2 880 lei. La starsitu' anului 1908 T~i Inceteaza aparitia.

ROMANUL DE LA PIND - qazeta nationalista, pentru rornanii din dreapta Dunarii. A aparut In anul 1903, la Bucuresti, sub conducerea lui N. Batzaria, In colaborare cu un grup de arornani din Turcia.

[n nurnarul 12 din 26 mai 1903 a fost publicat articolul "Asaltu/ du§manulu;" din care reproducem un fragment:

"lnime iiociirul roman ar trebui sa simtii, ar trebui sa se revolte de infamiile §i . nelegiuirile neomenosului· Fanariot, perJ;idului grecoteiu, din partea cerore cetetuie

';r (~ '\-' R. s 't.. Jel d.Nn

romeneesce din Pind este asaltata cu furie intemete. Cefe petrecute fa Molovi$te ne fac sa ne temem pentru bana (viata) noestre. Grecoteii vor sa ne distruga putinete biserici in care se aude graiul nostru §i pe urme are sa Ie fie usor sa ne rapeasca §i scoetete. Biserica este piatra de la temelie pentru viete unei netiuni, mai ales pentru un popor evlavios. Ei, grecoteii, cauta sa ne Iipseesce de mica ptetricice, de care misceree noestrii nationala se bucurii in Balcani. "

Tenta nationalista a revistei se poate vedea ~i din motto-u: scris deasupra titlului "Timeo danaos et dona terentes". Tntre anii 1905-1906 fuzioneaza cu gazeta "Revista Macedoniei", organ saptarnanal al Societatil de Cultura Macedo-Rornana. La sfarsitul anului 1906 revine la vechea titulatura, iar din anul 1911 sub titlu apare motto-ul "Ptin noi, pentru noi". Nefiind subventionata de statui roman, revista a incercat sa reziste prin abonamente. In partea dreapta, langa titlu, era scris "Cine cumpara 3 numere consecutive este considerat ca abonat". Tn anul 1912, anul primului razboi balcanic, ziarul Isi tnceteaza aparitia.

Unele ziare ~i reviste au aparut in limbile franceza ~i enqleza pentru ca. "chestiunea eromenilor sa fie cunoscuie tn Tntreaga Europa".

Cea mai irnportanta revista aromana redactata tn limba franceza a fast Le Courrier des Balkans, Organe des Interet roumains en Turquie. Revista a aparut tirnp de 7 ani, In perioada 1904-1911, la Bucuresti, totalizand

F~l,·~tnnH:;~il puL·h(~~ltir f.lpare cu pdnnd c; n._luna.~- In ~.ant}~~ri_(' 190"3

-''\'f'n.t~t3t': nK~n~~i-;itt\, tJiH cornitetu1 e,i d{~ ;,~{:~drn·e L~c}.nd parte , lntrc ahh, (~.i'\, /vbw, G, LUUt, N. B4"ria, St Ci;rmcili, r. Plh-~CJe,;,\,

C(;:;;;\l;;:;~~~~j rln~~~p~'!j:::l ~~~; ;c:)~\'~, ?~;~r~~ t[~~~

1~ l~l. ;:;ond~icen::,t tf\t1s1ei trecc Nicc.i;.{f; Bat.a.ria (vHf~)ruj N. Bnt~lrj2 ),i ~~~\jD) ?";{iz/c~ a~H(1! pnn e-x.ct~~enUt de. ]jter;'Hllr~1 pe.nTn.~

t~';:~i~ ~~:~~:::~~;m de rcvbte de 8C«~;t gen. \'n

(~urH :~dnd>e2Xi'_ ::i,Cc-;,tt: f1i)JrU; (k~ ~·~ur ,:.d~, ~<.~ri.::;tihl(~In Ji;;Je>::iu.l uTornan?

. I~H~!.~ von1:.~.re-E.r(~,~n~?,.}r:, .?C(;._~!~~ ,~~{3tts~ d.b~ Cuvjnnd. "LA 1R.1' U iII OR\" , ;;:u care se desc-ldf.ie nr. 1 ~ din ~ulu11903~. in c~ar.e f;(~ ;;erie InttQ. allele,;

n c: ~~;,'~~:~:;~j~n~~:I~~~z~;:jJj~~:: ;t~1~ ~ i \~;~

:'}i'en nurnai ~n ·~Iiale{:tu.l rna(:'f:(h)·j\J·rn[in~

Asa c;_-ede.IH H(}l Cf1 se 'V;J 1:~,1.·! gr~ahi~ rDJT1f.ir1e:,:tC f~~l c-unit .~,i ~~stfci S(; v'~i v~~de-a.frJt-i;;l l-b-nbei din H.-.<._~·gat c'n ce a tE.n lVlacedonu,"

;_In ir!:f:.'~·<;~:~~:-~i. n~~::llfl'OasJ. P(':' iJar~ci pZ1FH lnrie (lr(J'r:n~;n$. dhl tt:s~lLi~~. ~j~ E~p'fY, :-:.cris de- (1', /:~h-:-~.L pn~LUJn ~j '~J;:_: ~)D~~:·11n1eT:t ;Jl vren;~i~ dt':,srrc ;c()hll!' ronl~h;{~$ti o<;~rn.ru. an.)Inf.tni~ .suh~".~er;ti-Qn:Jt(~ de R_ orriilr;i a, !j-',:~n~n.a_l. .. 'dt: l-L-trtL ac:.:~rl~tri {'-lare COi'l~tiin~':l r(3Dj~tr-.;;:·3SC~i ;), t'it.1Ip"Uhl~~ -'r::'B' t"itllt:d- rnlr:i~trEJ .()JHe~or S.l In.rtrt~cUr~ni·i PttbHt.e.

7

DA.IMA

164 de numere. In primul nurnar din 5 iunie 1904, Nicolae Papahagi, ln calitate de redactor-set, a expus programul sl scopul revistei:

"Noi suntem un popor care traie§te de mai multe secole in Macedonia Epir.

, ,

Thesalia §i Albania. Originea noestre este latina §i no; nespunem romeni, cu toate ca streinti ne dau numele de cutovlehi. NoJ am pastrat intacte de-a lungul timpului caracterul etnic propriu, obiceiurile, treditil!« ~i datinile noastre, limba noestrii, suntem romiin! §i vrem sa remimem asa. "

In anul 1905, prin iradeaua imperiala din 22 rnai, sultanul a recunoscut natiunea arornana din Turcia: "Maiestatea Sa Imperiala Sultanulluand in seeme rugile inettste spre Tronul Imperial de supu§ii' sai eromsni, s-a indurat sa ordone ca, pe temeiul drepturilor civile, ei sa se bucure ca $; ceilal!; supusi musulmani. " .

La sfarsitul lunii mai 1905 revista Le Courrier des Balkans a publicat articolul "Un

triomphe" tn care se faceau aprecieri elogioase la adresa sultanului, ia.r ziua de 9/22 mai a devenit ziua nationals a arornanilor din Peninsula Balcanica. .

Revista a publicat erticote privitoare (a istoria ~romfm'l\or din Macedonia, Epir, Thesalia. In anul 1909, Banca Nationala a Rornanioi i-a trimis lui N. Papahaqi suma de 2.500 lei ca subventie.

Pana la razboaiele balcanice din anii 1912-1913 au mai aparut ~i alte ziare arornane. Merita mentionate Armetoti! Dimen-

. , "

darea, Ecoul Macedoniei (revista In care NU$i

Tulliu a publicat in dialect arornan romanul "Morminte (ara cruce"), Flambura (revista condusa de loan Foti), Ffambura Pindului (revista redactata de studentii arornani aflati la studii In Romania), Lilicea Pfndului (revista' la care au colaborat Marcu Beza, Tache Cociona, Nusl Tulliu), Lumina (revista liceului roman dinBitolia tn care a debutat Nida Boga, autorul vestitei epopei Voshopole), Macedonia (revista In care Costa Belimace a publlcat poezia "Dimenderee oerinteesci; ", cevenita imnul aromanllor de pretutindeni).

Razboaiele balcanice au dus la disparitia multor ziare ~i reviste arornane. Conferinta de pace din 1913 de la Bucuresti, prezidata de Titu Maiorescu, specifica lntr-o anexa a tratatului obliqatia tarilor semnatare de a proteja drepturilor arornanilor. In anul 1914 a Tnceput pri mu I razboi mondial, iar la Conferinta de Pace de la Paris din anii 1919- 1920 drepturile arornanilor au fost uitate. Arornanii au pierdut §i putinele drepturi cucerite pana In anul 1912. In perioada interbelica unele publicatii arornanesti sl-au continuat existenta. Printre ele amintim "Peninsula Betcenice", "Graiul Macedoniei", "Revista ermeneesce", "Armeioii", "Dimetuietee" etc.

Bibliografie selectiva:

* Raduica Georgeta; Raduica Nicolae - Dictioneru! preset romenest!

* Berciu Dreqhlcescu Adina - Romenii din Balcani

* Un veac de poezie aromana

8