Mihai Voicu

Claudia Borda lonel Grecu Dan Nitoi AI. Dumitrache-Bujinski Marinela Marinescu Antoanela Stranutu Marius Dumitras Ang&la Minca lonelia Tonoiu

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
A

Indrumar de laborator

Mihai Voicu
coordonatorullucr.arii

I udla Borda AI xandru O&Jmitrache-Rujinskl Marlus Oumltra~ lonel Grecu Marlneta Ma(inescu

Angela Minca Dan Nitoi Antoanela Stranutu lonelia Tonoiu

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
'[NDRUMAR DE LABORATOR

Editura BREN, Bucuresn

1999

I I II{NIIIIIIIIIII

Copyright © BREN. 1998· Teate drepturile sunt rezervate editurii

Indemn pentru studentii din anulI.

Adresa: BREN Str. Lucacesti nr. 12. sector 6
Bucuresti

Tel/Fax: 223.43.47
637.21.55

Un grup de tinere cadre didactice a intocmit acest indrumar pentru a vii ajuta in~elegeti rnai usor tehnologia, insistand mai mult asupra notiunilor de bnz lolosite in acest domeniu, Stirn cii ingineria este mult mai dificila debit alte domenii in care, pout , progatesc sau nu, prietenii vostri. Va trebui, deci, sa.munciti mai mult dec t I P ntru a va face mai usoara munca, rioi vii recomandam sii luati aminte la spu bll.trdnllluiConfucius:

Spuneti-mi §i Ariiuui-mi §i
0

0

sa uitl

sii-mi amintescl
0

Implicati-ma §i

sa intelegl

Bun de tipar: 1-02-1999 ISBN 973-9427-20-0 T'ipar: BREN PROD
IMPRIMAT

Asadar, implicati-vasi timpul va trece cu folos. Daca nu. veti proceda astf I, v va fi aparent mai usor, dar trebuie sa fiti constienti cii intr-un feI sau altul, mal II evr me sau mai tarziu, veti fi singurii care veti plati." Cat despre noi, noi vom ramane cu gandul trist ca, indrum spre 0 lupta dill , 'Iltrecut pe la noi ~i nu v-ati luat armele pe care vi Ie-am oferit!

IN

ROMANIA'

,.
Autorii

Lucrurea

l

icopul lucrarii: Cunoasterea principaleJor materialefolosite constructia de musini, a destinatiei acestora, precum ~i a simbolurilorcu care ele sunt indicate p' dcsenul de executkal pieselor la confeqionarea carora sunt folosite. .

'

Materiale metalice utilizate in constructia de masini

in

1. Notiuni generale. Ll.Definitii, Terminologie. Material metalic - material sub forma de metal tehnic pur sau aliaj metalic. Allaj metalic - combinatie chimica sau amestec obtinut,. de regula, prin topir'ea impreuna a doua sau mai multe e1emente, dintre care eel putin unuleste metal. . - element al unui aliaj ce predomina cantitativ In cornpozitia Component de buzli . acestuia. Component de - element al unui aliaj ce este introdus In scopul de a I Here imbunatati proprietatile fizico-chimice, mecanice si tehnologice ale acestuia. . IClemente, - elemente prezente ocazional in compozitia unui aliaj nsotltoare metalic mai ales in procesul de elaborare al accestuia. Material metalic - fierul tehnic pur sau aliajul metalic al carui component de ~ ro baza este fierul, componentele de aliere fiind dintre cele mai diverse; . . . . ( )tlll~carbon - aliaj metalic al carui component cle baza este fierul, componentul: de aliere principal fiind carbonulin proportie (h allat] de pana la 2,11 %, celelalte componente. de alier incadrandu-se intre· anumite limite. Contine element insotitoare ea: Si, Mn, S si P. Pot fi livrate eu garantar 1\ caracteristicilor mecanice si/sau compozitiei chirnice. - otel-carbon in a earui compozitiechirnica au fost introduse Of I slab aliat in mod voit eomponente de aliere a carer procent total nu depaseseste valoarea de 5%, iar fiecare component de aliere in parte este ontinut In anumite proeente. Ot I medlu aliat - otel-carbon III II 'IInll rnp zitie chimica au fost introdu-s in mod volt ('011'11111I 1111 d IIi r a aror proc I1t t tal v II'i 11. I \11 "" 10" II, II I (U" 'on p n nt d nli r 7n
II (1111\11111 lit 11111111 II pllll III'

S ~i P. ceea cc pcntru scule permite sculelor aschietoare realizate din acest material A lucreze in regimuri intensive de prelucrare. componentc de ali I' O.fonta bruta destinata pentru obtinerea otelului.fonta care se obtine prin tratamentul termic de Ironta maleablla maleabilizare a fontei albe. Y. de prelucrarc III .fOfita cenusie. 7()()tl( •• iar r cirea se poate face lent sau accelerat.1 11/. Mn..aliajul metalic ce nu contine fier. . component d hilI'.iul forrneaza carburi dure ell eule consecinte de crestere a duritatii acestuia. . . nodular :. \I lion (\..la care Ii vine si numele. . irnbunatatirii proprietatilor mecanice ce consta dintr-o calire urrnata de revenire inalta. /I/"/fI'. .fonta aliata cu Cr.. rl" o\el-l'nrbon d.11./. ''''''1//.iar racirea se face lent. Fonti pentru mai numeste si fouta de a doua fuziune.11. . chirnica cat ~i . . u zincul.. cu rezistenta mecanica ridicata II untA eu grafit la temperaturi inalte. 2500 .0101 aliat eu Cr.. 900°C) intrun mediu carburant solid. . fuziune (bruta) . O. ./. . ... .1.6..I' .fonta obtinuta in furnal din materia prima compusa din Fouta de prima minereu de fier si de mangan.anic II div 'rsclor piese. ./ ""'1'''/ 0(.tratament tennic aplicat peselor din otel cu scopul .material III tulle II Ill'O n nliznt prin alicrea cuprului.tratamentul tennic aplicat pieselor calite prin incalzirea la 0 anumita temperatura.25%.. . fonta cu grafit nodular sau fonta maleabila tron tA antifriccu proprietati de rezistentaridicata la uzura prin frecare.lichid sau gazos. ca en AhHnA "run1. ompon (bronz nl II h I I III 111111111(111'1)1I/'.!lIni-unelte . W. Si si AI. .:1:.25%. //1.anumita temperatura (700 . . . Fonta componentul de aliere principal fiind carbonul in proportie de (2.fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub forma Fonta alba grafit ~i care da aeesteia culoarea alburie. otel-carbon (nealiat) folosit numai cu aplicarea tratarnentului termic sau termochirnic ~i carora Ie sunt garantate atat. Fonta de aflnare . lamane tenace. Dupa aplicarea acestui tratament termochimic.r v nir In are temperatura de incalzire are valori de 00. "u.alia] metalic al carui component de baza este fierul. (/11 . Deosebim fonta maleabila neagra. Contine elemente insotitoare ca: Si.proprietatile mecanice corespunzatoare tratamentului respectiv sau otelcarbon ce corespunde obligatoriu unor conditii suplimentare mai severe pentru verificarea calitatii decat ace lea prescrise otelului carbon obisnuit. .otel inalt aliat cu Co. 9QO°C) urmata de racirea brusca In hili de apa sau ulei prin care se urmareste obtinerea unor anumite propritati fizico-mecanice ale pieselor calite.. urmata de racirea cu. . stratul superficial devine dur in timp ce miezul . aluminiu II \11 11 '11111. fonta maleabila perlitica ~i respectiv fonta maleabila alba.d aJlnt pentru care impreuna cu carbo. ""'/11/1./. prin calirea si revenirea joasa a pieselor.' 111111"Iild in a dirlli compozitic chimica au lost introduse 0ld-t'nrboll calitatc de Ccmentarc Jmbunatafire Calire Revenire Rcvenire Revenire joasa inoltli OJ(11 rent ru III1'Ulllllll' III mod voit componente de aliere a carer procent total depascstc valoarea de 10%. viteza adecvata In anumite medii ~i care urmareste eliminarea sau reducerea tensiunilor interne dezvoltate In piese la calire odata cu reducerea fragilitatii si marirea tenacitatii acestora.7(Vo) I stinut utilizat In procesul t shnolog]. turnatorie . Mo sau W cu proprietatea c~ i~i 0fe} rapid pastreaza duritatea panaa la temperaturi inalte. Mn si Mo. .1111111111 1111'111I1111 (111111111'11 plumh)./. ..revenirea la care temperatura de incalzire are valori de l80 .material metalic neferos realizat prin alierea cuprului.. r """.. 01 I II Hunt p ntru prelucrarea pieselor pe masini IIUhlllllih pit lucrubilitatea prin aschiere ~i calibilitatea 11111 lihl lid fllopdd [ile ichnologic c I mal irnportante ale I (. . forma lame lara ~i cu proprietati mecanic pi '/Ie pentru superioare fontelor cenusii obisnuite.1' .. fie imbunatatirii daca continutul de carbon este peste 0. III" /111 110.11. . .. . iar fiecare 'component de aliere in parte este continut in anumite procente../11I.· .67%).. [lune FcmtA turnata in ~ fonta cenusie cu 0 'structura metalografica in care grafitul s gaseste sub.tratament termochimic ce consta in imbogatirea In carbon a stratului superficial alpiselQr din otel prin incalzirea ~i mentinerea lor la 0 anumita temperatura (800 . de . Mllterlal metalic O~l'll'lIrhon pentru cull' I '\I '011\11111\ Ildll III rculiz rii sculelor 1\ chi 10 \I (* dl' • de JI Ieros .tratament termic aplicat pieselordin otel ce consta Intr-o lncalzire ~i mentinere la 0 . ./.. mentinerea la aceasta temperatura 0 anum ita perioada de timp.. carbune ~i fondanti. CII naniu)... ceea ce produce descompunerea cementitei ~i separarea grafitului.fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub forma Fonta cenusie de grafit si care da acesteia culoarea cenusie. Si. Piesele realizate din otel carbon de calitatesunt supuse fie cementarii daca continutul de carbon este de pana la 0./. compozitiu .fonta bruta destinata pentru retopire ~i turnare in piese. .

A-# Fgn # # # A .1''' . dimensiuni Proprietatile fizico-chimice..j .. ... bun de larg consum etc.. . 2. ". Continutnl unui standard de stat referitor la materialele inetalice . Clasifl.' I" . forma ~i alte conditii ce trebuie indeplinite de un material. Fonta turnata in piese pentfllli1a$ini-l~nelt~.# Fm###A-# . SlmhohuUl1 hlllel" tlll:l h' IIfl'n-nh:.III 1/111. acestuia.nl ...' "'/I~/II/ ".2.'----:-- STAS 8541-75 .:--------i Numarul standardului 'IlItI~ateIn 1--_-l··F:on~a maleabiliitUrnata in piese StAS 569-79 . mecanice. Notatia consacrata pentru un standard de stat are forma: ST AS ~ . procedee de masurare si incercare.aliaj pe baza de Sn si Pb pentru "lipirea moale" la ternperaturi sub 450°C sau. I"'..I. I. <. "mltll' It . Marcile de materiale ~i compozitia chimica a lor. 11//1/. ce reglementeaza calitatea. \ lln] "11(' 1111 Cifrict i- "Iillj tic lipit Stnndu I'd de Stat (STAS) .It' /11/1 1111 lont lor./1. Standardele date: Denumirea materialului ~i modul de simbolizarea referitoare la inaterialele metalice cuprind de regula urmatoarele plese. plumbul sau alurniniul rezistent la uzura prin frecare. ~i apecierea lor. masina sau utilaj.entru Standarde" cu caracter de lege pe teritoriul tarii noastre. Forma de livrare.jl/.alia] a carui component de baza este staniul. tehnologice si modul de marcare.'.I. caracteristicile. destinat constructiei lagarelor si cuzinetilor.. pe baza de Cu si Zn pentru "lipirea tare" la ternperaturi de peste 450°C. Fonta '----1 antifrictiune tumata STAS 6707-73 ill piese Fx# ## . •• . 1.1/\/..carea materialelor metalice utillzate in constructla de ma~ini ~l slmbolizarea standardizati a acestora . nte speciale pentru turnatorie STAS 882-68 Fonte pentru afinare STAS 882-68 Fonte silicioase STAS 882-68 IF~mte simbolliteral nUlnarul de ordine din STASI4-----' :Fonta cenu~ie tumata 1n piese STAS 568-S2 .11/'" """"/1.ltll .norme de stat elaborate de "Oficiul de Stat p.. .

••.%]simboluri ale componentelordealiere cOlllinl. 'If / /11/\1111/'(1/1 d.1 '. ..04 RCA /III •. de aliere indicat [zecimi'de %] 11I1111111tuiultimLllui component de aliere indicat [zecimi de %] .te~ slab .f!::. Simboluri standardlzate aferente a)Dupa criteriul destinatiei: tit t [cl uv istcnt 'a coroziun 'IItl\lll.._.rezistentaminima la rLtper~prin tractiune [daN/mm2] .I' JIIIII/'rl/l/~ I/I/"t!.rezistenta -simbol literal minima la tupere prin tractiune[ daN/.. mediu . carbon t§utlmI:de. otel'uri aliate pentru Jt.'" ~'rezisterita la obosealala temperaturi scazute ..8.05 -otel beton nealiat STAS 438-80 aliat 0. ~liate inalt .simbol literal I-=~_-j ....vi ST AS 79l-80 ott!Iuri iD:oxidabiIe pentrtHevi.penfl1l1'lev i srxs 8] 83-80 . prelucrate la cald STAS 3583-80 '## ./I/I'I.04 R 'B # 1/ ...~ ... rezistenta -' pentru seule b) Dupa compozitia nealitate 0.25 0. 1/1" /1/1 M""'IIt'/""II'I/. Ii:lit' STAS 5(0/)-1{0 cfind %J> .'·/III(J. aUa.•• .'·/'f '" ("IIIVlfII/'f/1I .uHi de constructie l'I'Ill'l'oil.5' MnSi Oteluri -oteluri inoxidabile si refractare STAS ] 1523-80 -oteluri rezistente la coroziune ~irefraetare './I.rr1ll12]1+-__ --' 0." 0.2 Clasificarea otelurilor.:aliate.continutul carbcn [sutimi de % J ~'simboluri ale ccmponentelor de aliere llltl}inutul ulti)tlului component d~.ltul ultimului component slrnboluri ale componentelor I dealiere . ..l JIll' simbol literal minima la rupere prin tractiune [daN/nun2] 1+-__ garantarea altor proprietati sau a compozitiei chimice. 'I ( 'II tinutic 'il'.. .aliere indicat [zecimi de de %J continutul de carbon [sutimi de %] continutul de. chimica: <0./I/.aliate 1.STAS 10322-80.""Oje1uricarbon. 0 cand %P>0.I.4 I----j .• ## . 11/11 '"' II 2.

<lrtI':(/(( tie ma~·III/. T-tras) ..de carbon [sutimi de %J ..!!. ---- . STAS1350-80 .' ../nl.4/ "11" "". tnt I-stare. M.05 .e ~arbo. conti.f/ie 'Ir ("(I1/.. ##Pb u d 'stina~ic rezistenta minima Jarupere prin traqiune[daN/mm2] altor proprictatl mccanicc prezenta vanadiului (0. l - .n [sutimi de %] . 0:07%) simbol literal I 'nerala pl'ocizata R rezistonta minima Ja rupere prin tractiune [daN/111m2] continutul.... RV## ## .nutu! d.S1 mbol literal garantarea .:!!..'suprafe~ei (L-Jamina~ la cald. #Pb gau # # .~ I"""'/~ . continutul principalului component.aliere . 1+-----. I "//'/'. . simboluri ale componeutelor de.tzecimi de %] ./t' ""'I"I/..... C-coj~t. . . AUt -oteluri nealiate pentru automate ..' '. de aliere indicat -## ## ..oreluri aliate eu plumbpentruautomate'I----hL# STAS J 1521-80 simbol literal .!!!!tlle ..ltimui..eventuala prezenta a manganului 1+-------.elil//CC lalll.14 •.!. ## (Mn)~ .!.

simbol literal r (II ·luri carbon ~ Fe M# # -# # TEM 1*#. pl!ntrtl .---J .2. . r~-'--'--g nominata zrosimea L. l.ceze).111.otel electrotehnic pentru table ~i benzi eu graunti orientati STAS 11526-80 si neorientati STAS 11508-80 ..simbol literal de carbon [zecinii de %] recizata [j .. ' .otelud pentnr./" pt'lIll1 ------. [o/~J l+--------1 . BEM## .. .ate dupa l.).~Il'rderile 2.//.' ""'/11/1". :' '-'.J"I.I" I/III. "/11.' pentn. ~ radul de puritate (cohf~ilUttirdeCu) .1.Izolatie anorganica) J I~ -ote1uri aliate pemtru scule STAS 3611-88 't-------j . ./"/. """""..continutul de carbon [sutimi de %] .Quniartii de ordinedin -oteluri ..:. de W/Kg1 s pecifice standard de magnetizarc -~destinatie generala .. Oteluri de constructie turnate . "Z.iiepil'. "'.. \lestinafie :"speci~la' .autot:\lrisme IDfWiid30b (miitci asiIpil. ~.f~S~'l .'1"/1/. in (''''". - ..' M"I".simbolliteraI h' I. .'!II'.' 11I...oteluri rapide pentm scule STAS 7382-801--:---...simboluriale componentelor de aliere ~ continutul principalului component de aliere indicat ..izolatie organica.:9u ::.1/. STAS . .continutul .. .'. ..-_-..2. .''' /II/I~"~' . C5. pUe ST.".IIII. .'.Cs.2. uprul ~i aJiajele sale metalice neferoase. 0ll-hll'l a tablei [sutimi de mm] [sutimi.cIa sa de izolatie(CO~Iara izolatie. Clasificarea materialelor •• 1..!. . G69-68. .-_-.. cuh x II 1/00 IHI I L--.------1 .icenfe frap..simbol literal zistenta minima la rupereprin tractiune ] daN/inm2] re .. Simboluri standardizate =simbol . ultimul [zecimi de %] : ./.

simbol literal . restiil reprezentfuid 1 . 1"""/11' '" "..' f" "III/'(III/'rl" d..# .simbolliteral ~continutul de componente de all re [%] d (O'll1POIl nt d ali .I" "'"1. ..4.. Zincul si aUajele sale Zincul t~ic:p1l:r:STAS.in forme pennanente 'in forme permanente sub resiune 201~8b ...'OlqilllHlII . IIIII~/I/l /II/fr/"/f' ". IfII'i"'" ".e~nfirrutul de componemte de aliere[%} .simbol literal .simbolliteral ..continutul de staniu (max 10%).2.. ...# # TP~..# # # # . III' InJllljrlc III 1" 2.648-68 .'# #.ATN. 111111. A Ii ajc cI~ cupru dt'l'on:~_l~ile .... ~~ • de.. # # .:. . .bronz cu plumb STAS 1512:76 . # # #.---1 . Aliaje antifrlcttune Aliaje antifrictiune STAS 202-80 .gradul de puritate (continutul de AI) ..bronzuri de alurniniu deformabile STAS 203-75 .07 7) .111"..continutul ..-(...~ .bronzuri ell staniu deforrnabile STAS 93-80 Aliaje de aluminiu deformabile ST AS 7608-71 .conjinutul de plumb [%] . .simbol literal de carbon [sutimi de %} Aliaje de aluminiu turnate in pieseSTAS .1/. 3.1. . # #~.. "". 1----.. .iuge'certtinutul alurniniu.1. Alumlnlu! Aluminiul tchnic pur STAS 7(.· .'simbol ce"pqpr. # # Te .'.." .1(. ~ihc'~i'~ cuprul[%] .f<iI.1"1.

... ~~ t ~ ___ =-lPl .•. OSC 8 Otel carbon pentru seule eu 0. ntru lipirea rnoale (Sn-Pb) ST AS 96-80 r ~ ltud nt: . metalice 2.05%C si 12%Mn Alama eu 28%Zn _Gu Zn 28 1I Sn 10 Zn 2 Bronz eu staniu avand 10%So si 2%7. # # # .5%Cr 40 Si 17 A Otel aliat pentru arcuri avand O...6..7%C R 37 Otel pentru table de recipiente sub presiunepentru temperaturi .temperatura liniei solidus (°9 2.5.n ---------=~~~~ .7%Si Aliai de aluminiu pentru tumare sub presiune eu 5%Si AT PSI 5 T 105 Mn 120 Otel aliat tumat In piese ell 1. .3.. scazute eu rezistenta la rupere de 37 daN/mm2 OLT35 Otel pentru tevi avand rezisfenta minima la rupere prin traetiune de 35 daN/mm2 Fr Cr 1. H B Pb # # Sn ... Otel de table pentru electrotehnica ell graunti neorientati eu rezistenta minima la rupere de 43 daN/mm2 Otel rezistent la e~:~~~~~~ ~~~s~~!:2rezist:nta minima Imbol Semnificatie r---------~r_------~ t-A_ __ __ _ U_T 1_2 -+ ---'0'--1)t_~el_'p_'e_n_tru__'automate eu O.5 F onta refractara aliata ell 1.l2%C ..# # # I I I ••I 'I An .simbol ce cuprinde continutul In componente de aliere [%] .8%C 13 Cr Ni 17· Otel aliat cu cram si nichel avand 0..4%C si 1.. rupa pentru lipirea tare' (Cu-Zn) ST AS 204-77 t.3... 400N/mm2 . Aliaje de lipit d -.... # # # .. Exemple de simbolizare standardizata SIMBOL' FX3 OL32 Fe 400 TEM43 RCA37 I a materialelor \..temperatura liniei lichidus (0C) .13 %C si 1.# # # '\ B Cu # # Zn .....20 Mala/afe metutice fotoslte 'f/ COf/Slmer/a fie 11I11$1111 2.. Simboluri de materiale (Ia indicatia cadrului didactic) INTERPRETAREA SIMBOLULUI Fouta speciala pentru turnatorie eu numarul de ordineJ In STAS Otel de constructie eu destinatie generals neprecizata avand rezistenta minima la rupere !a tractiune de 32 daN/mm2 Fonta cenusie avand rezistenta minima de rupere la tractiune de .. DcOnitii ~i notiuni de bad: .. Alte metale ~i aliaje Alte metale si aliaje Magneziul si aliajele sale Titanul si aliajele sale Plurnbul si aliajele sale Niehelul ~i aliajele sale 3..

Deflnitii ~i termlnologie de baza al unui ansamblu care constituie un produs (masina. Insu~irile stratului superficial (durificat. tructura III llit piesei . bun de consum etc.piesa rezultata In urma unui proces de fabricatie ~i car pllneste conditiile pentru a fi montara intr-unsubansamblu sau ansamblu I 11110 lm: pies a gata). r a (dimensiunile) acestora.elementul 1"\1lit. piesei. precizia geometries (tolerante.Notiuni generale " pieselor finite in vederea stabilirli tehnologiei ' de I. ulllli ri de pozitie).structura metalografica a materialului lormi (a piesei) . . compozitia materialului piesei.< Sernnificatie . "I' I.22 Materiale me/flllet'jolnsile fn constructla fie nra.). J>lesA . t.). Punere 1111lilt in forma modalitatea de realizare practica a conditiilor impus l piesei . Pies A finita . rugozitatea suprafetelor. •aracterizarea unei piese finite se poate face prin forma. abateri de forma.. Structura . etc.. I.notiune complexa incluzandv configuralia suprafetelor. metalizat. ' compozitl Ilmlllf . Lucrarea PlESE FINITE 1l1111ucdirii: cunoasterea fabricatie. lit! ompozitla piesei . 1'11'\" 111/1/.' ' .!!"/.

ApI • . Rolul functional. Intinderea suprafefe'lor . Cornparatia sc race ell 0 hiul lib 'I' WIll (. cain figura L aeordafiee. Analiza functionala a piesei • Suprafetele pieseise impart in categorii. '()I~lP(lI'IIIi' '\I rugozitatea unor suprafete etalon.suprafata de lucru .suprafilta de asamb!are ~ suprafata care serveste la p~zitionarea lte piese ale ansamblului.~rtegoR!}l! etc. suprafetele 8 11 ~i 810 care vin in contact cu arborele care lucreaza in lagar (fig.i 1\11~·t\ •• .suprafa!a de legatura . 2. piesei fata de Fig.inib'@lul.3. . In figura 1.ificarea Sui~.\1 microscopul stereoscopic.feiul~i dimensiunile supFafefelor: Se.tf "'1'11 '" 'ul II [Ii suprafctelor (vt'/. 2. I ) • Se identifica suprafetele distincte. to ate celelalte suprafe] \' If' . 3.Analiza morfologico-fuDcfionala a une] plese (exemplu: " Corp de tagiir ") 2.suprafata care asigura piesei indeplinirea rolului functional.dimimsitilnil~·RiCilsefor. pot f@losi. '1'.(fig. In figurile 1 si 3..2. In figura 1.'1~Idenf. suprafetele S 1 ~l 85.1. nu intra intr-una din categoriile de mai sus. . Identifi.ModuIde reprezentare gntficapoatefi orieare: pt0ieGfiea'xorio~etrita:. 2.se'trey. .carea suprafetelor piesei • Se schiteaza piesa.2). dupa schema: functionale Suprafete de legatura tehnologice de asamblare de lucru Definitii: 81- Fi'g. 2. simbel Pcn(I'LI ficcarc suprafata In parte se apreciaza rugozitatca pl'iJl.rafefelor • Se inscriu in tabelul f:' . .3). .suprafata auxilia:a care face legatura intre celelalt uprafete sau asigura grosimea peretilor piesei.a.24 Plese flnite /'/"\"///11/.schite'ajtltatearein eare. • Se inscriu valorile rugozitatii in tabelul 1. •• " Sn). Fig. un.~. ~i' se ( 81.

schimbarea starii fizice a materialului (de ex.ntln.' .' '. • Se inscrie structura in tabelul centralizator.OSiIOO .rolul functional al piesei. aspectulsupraiete10t prelucrate. metalizare etc.perpendicularitatea suprafetelorS 10 ~i S11(de exl.rugozitate mica pentru SI (de ex.documentatia care Ihsote~te piesa.sa caracterizeze 0 piesa finita pe baza unui desen de executie complet. In exernplul de fata se identifica urmatoarele conditii ~i se fac urmatoarele recomandari: . ex. .natura materialului piesei.sa caracterizeze 0 piesa finita reala. prin turnare).« 11"'1 . prelucrarea prin deformare plastica).ldc:n. eventual.planitatea suprafetei S 1 ( de ""'.proprietatile materialului (culoare. duritate etc. 4.). Stabilirea posibilitatilor de punere in forma Forma piesei se poate obtine prin: . se vor parcurge etapele 2 ..abaterile de forma (anexa T2.uprafata teh~ologica . Iipire. 6. 3. .prin adaugare de material (de ex.turnarea. A 4. • Studentii se pot afla In una din urmatoarele situatii ( la precizarea cadrului didactic ): . • Pentru a alege una din variante se folosesc urmatoarele surse de informatli . . • 1I •••• u IIIe cl ~e an~1i7eaza supr~fetele. .t..). . Acestea se inscriu in tabelul centralizator. • se stabileste .prelucrarea prin aschiere. ~n cazuI corpului de lagar. .. Pentru piesa din exemplu. . prelucrarea prin aschiere).prin redistribuirea materialului (de ex.tnlograflce: . . Modul de lucru .paralelismul suprafetei S 11 cu baza S 1 ( de ex. . datele obtinute fiind inregistrate ca in tabelul 1. . Ra= 0. Identificarea • • materialulut piesei Se folosesc. structura probabila este specifica fontei cenusii cu grafit lamelar. marca posibila Fe 300. urmatoarele surse de informatii: '.1-0~1). . 5 din prezenta lucrarc. . .rugozitate mica pentru S 11 (de ex. . .021 Blvezi fig. x. In exemplul de fata.proprietatile materialului (aspect. ~e inscriu in tabel valorile recomandate pentru aceste marimi. ~ s. functionale ~i se identifica elementele care asigura indeplinirea rolului functional: . • Se inscriu In tabelulcentralizator. sudare. procedeele sunt: . duritate). • . . .. . Ra = 1.forma piesei.rolul functional al piesei.prin indepartare de material (de ex. se specifica marca acestuia. W ). materialul este 0 fonta cenusie."It.schimbarea starii chimice concomitent cu schimbarea starii fizice (d cazul pieselor din materiale plastice).4).l). . Fig.abaterile de pozitie '(anexa T2. • . . 3. . procedeele de prelucrare care asigura obtinerea formei. In exemplul de fata nu exista asemenea suprafete.8 . 1. Indiferent de situatie.existenta unor suprafete tehnologice. l' III .. . .. . 0 0 • Sv lulo t I 111111 tonrele surse de informatii: .. .3). in vederea refabricarii ei. Conditi! pentru suprafetele functionale .rugozitatea (anexa T2.2).. I// I O. . .6 urn) pentru a avea suprafata de frecare neteda. 5. .suprafata care are drept scop usurarea prelucrarii piesei printr-un anum It procedeu tehnologic.o="'-.1 0.. cIasa materialului si. .2 urn) pentru a avea asezare buna a lagarului pe suportul sau. 0-.' . ..6 .

") I'kft! fln/".'I' .000 .d' '~.250 2 0'00' 2500 .'i":. \\ pol III -lude ~i alt inforrnatii In simbol (fig.~ _ 0.i. ale parametrului .. 0. pe 0 lungim " d d >6' >-l referinta "I ". " . prezentate In tabelul 1. Rugozitatea suprafetelor AII~ . tiP 'ratiile ant tillar (Ii . ' 1250'0 16 000 20 DaD 250'00 32 0'00 40' 00'0 50 000 63 000' 80 000 )00 000 125 000 160' 000 400!-Lm). Criteriul n.O.000 10000 1'1 qoo':~'('~~4){.I.010 R.1.:h }.1.d)..(1)-1 d ua simboluri derive t pentru indicarea faptului ea suprafata rcsp ctiv (Ilg.: "l." ~~~. luate la scara microgecmetrica.0250 00'40' 0' 320 6.6300 8. . (criteriul Ra)· Abaterea medie a microneregularitatilor R.080 '0 l00. 1.008!-Lm ~I Tabelul1. dintre care eel rnai d folosit criteriu este abaterea medie a microneregularitatilor R.!!>:~JC ' 0016 0125 0020 "0 02S' '1'"~'..valorile din casutele evidentiate sunt folosite frecvent. Valorile.'J'''II'·.. Tabelul 1.D'O:S.l. .... .OI.400' 0500 0630 !~O I\DD~.. . 48 de valori pentru Ra (intre 0.t"".. ' Pentru evaluarea cantitativa a rugozitiitii pieselor se folosesc criteriilo d masurare stabilite de STAS 5730/2-85 si ST AS 5730/3-75.o-- J sunt prevazute iti STAS 5730/2-85 Fig.11) II' 'buie prelucrnt sau fnptul 1\. . reprezinta valoarea medi ordonatelor Yb Y2. 5.\I. ..~('. 200 oM t~~I()O() J () OO() ~O()000' - Legends: ." 0063 .~. Yn ale punctelor profilului efectiv fata de linia medi profilului: II • II +y Linia exterioara a profilului x -Y . ":~ : : t . in um.. . 00'32 . relativ apropiate. i...'O. Pentru notarea rugozitatii pe desene se foloseste un simbol de bur.160 :0 20'0 . Rugozitatea suprafetelor este definite de absamblul microncrcgularit!~i1or forme diferite.::' 0.:!'.0' oci&/. uprafata trebuie mentinuta la tarca r 'zultHt I.320'0 4000 . (/1 ..I.000 1.

.:.W"'" @"" I 'L-.~ c.:..=:-:==.1.de la planitate 0 ~""l AFp AFe Prefil teoretic _ '".... /:.-----t---t---t--. forma AFf C"'I data a pmfiltllui' Abaterea 6 de la fonna AFs .-::. .~~"~. l suprafetei ~~~~ __~ __-L__~------' .~I--+--+--+---t ..da:::..''-=..~J... !"~r'-"·'~.... " ='.' ~-.... .. Denurnirea abaterH de .al' .·.:L7..HI PIc. AFr ---- ---- Rugozitatea suprafetelor in functie de procedeele tehnologice de prelucrare Tabelull. inscl"ierea rtigozitatii pe desen '.•..~.~~~: . A /I t· Abateri de forma II I . " "J- ...t-\f".• . ml 32 16 08 04 02.ii '~. 4 .. I deJa reetllinitate .--.~~.' t---t--+--t--+--t---t---. 125 6.~:~••. .".. Abaterea de Ia "'". tate 'il! ' 3 APe 0 6'1 I ~B~r~o~s.H·fllI/It· Anexa T2..ilI ..-j. Lustruire electrolitica Roluire Honuire Lepuire -. :~ . '.' Superfinisare ki." -: .: .'~r..2. _L. .2..<.:. 0 I 005. '1 .I obisnuit Laminate la cald Abaterea dela .I .---.:' '.._ ":~iJ Tumare in amestec de formare t'"~.::.'t J 1/.i"'sa:::.~al.::. .---t-_-+4·_"i-t-!.-.~ ..'-=-"b""""""-'!i-c<r"""""..2 Nr. crt....: If~ ?'".-""l' ' ..":" . 'II I .'-. Ovalitate .--. '.1.valori obtinute frecvent prin procedeul respectiv.a=r":'e-·---~---+--+--+---.." ':h--~"~~~~+---t-~t---~ /-A=-:-:le:..:.... Denumirea procedeului tehnoloaic de nrelucrare ~..tarepe desen Uter.3..o'.'I."'".a~re~--------t---+--~~~I~~".--+:"..:. citate J-O:'R...--il-.'" r!~!"-''''~ --+'---t'---:+--..il'i(~ /-R""o'-'d"'alC!'e~==':::::"':=~--+-=--+-+---'"-+-.' '" l. 'data a Profilreal Legenda: ~ .)..1. -..~...".=I .:..:.. Geafic AFr Fig....~:.'o.are cu flacllrll Curatire eu polizorul Debitare cu ferastraul Rabotare Gaurire Electroehimie Electroeroziune Frezare Rugozitatea 50 25 A' Abaterea 2 AFp surafetei R.. \7'-' 58·62HRC 3.r.' .. " r. Abaterea qela circula:ri... f<>rmlf Abaterea Schema de pri~cipiu 1 Simbol Excmplu d« nO..:ftn:. Struniire alezare eu cutitul '1..rl~ r-v-" ...~.---...' . .-f-_t-'--.:. .r-:-e ""de..." : . Poiigoriitale ": .."...vb· 'j ".'. I~~¥'''':''~ ".---.-.:::" AFI ~~ i ciiindri- If ~"~'" f..valori obtinute mai putin frecvent prin procedeul respectiv.e"_--t-_--t-_--t-_..

I(////////. _ APe @ 6. 1'"" Plese flll/le.Schitapiesei (Ia Indicatia cadrului didactic): ~ < IO. APd ... _. 6 Abaterea de la simetrie W ~ APs ~h""~'1 . _ . lf1 2 Abaterea dela perpendicularitate '~ .olo L WJ..A . Grupa REFERAT Exemplu de notare pe desen 5 . . @)f' ~'-2' e-.... tudcnt: Anexa T2.· .040[AJ .'t.. I e $ "$~ $ .... 0 I .-# $ @IOO20Y - ..: 'l'/// 8 Ahaterea de la pozitia nominata I APp ...·:Ji3.' < h -----.... 5 Bataia radiala ~i bataia frontala Br Bf \ '~r/' / t ~ .l....Definitii ~inothml de baza: API' /I ~ ~ ~/.3... 3 4 l...J2 .. 1111002011 00 AI Nr.'iff:' . Abateri de pozitie An . crt. :..' 1O:t8:8r8 - 7 Abaterea de Ia intersectare U . 0 I Denumirea abaterii I Abaterea dela paralelism Schema de principiu 2 Simbol '........ io. IA I 3 Abaterea de la inclinare 4 Abaterea de la coaxialitate si de la concentricitate \80<: APi . -.:.. 2...... A. L&iiQ:o:mH APx ·0 ~~~.....

..desen in care sunt trecut datcl Jl oct III' obpnerii form l: onfiguratie. I+'~ !. .:l . : :'" :z.--d 8~ .. car indeplineste conditiile pentru a fi montata intr-un ansamblu sau subansarnblu ( inonim: piesa gata). 0 1= ~. "! II> '(. ~ 6' Desen de executie (al piesei finite) . " ~ Adaos tehnologic . .. co 0 '8 )NO' -a: S '" C- Adaos de prelucrare . dirnensiu...surplusul de material existent pe semifabricat. "! Piesa finita .1.. Lucrarea SEMIFABRICATE o 0 I. " '11lh .0 bucata de material sau 0 piesa bruta.11111 I dfl '\"'llIlIondari. ~. C .. ~" (3l~ or :c-. Definitii ~i terminologie . Q. ih Ih" J I (Ie forma. 3 3 ~ ~ "! C "0 e l' .". rugozitatea supra f ·~('IOI.. " g..34 /'/e. = .• !'!' n . ....I centralizator !'-' V> a <0 3' 0- ~ e [ 0' :-' C' c . pentru a deveni piesa finita. {? I I ! . care a suferit 0 serie de prelucr ri va fi supusa altora.~ ullucrarH: cunoa terea semifabricatelor i a documenta 'eicare Ie inso e t . abatcrilc d II PllI'q \I I ciproca a SliP' lit II 101. 8 ~~ ::J. mai mult sau mai putln propiata ca forma si dimensiuni de piesa finita. Co ~§' 1): .surplusul de material eare trebuie inlaturat d uprafetele semifabricatului.fllj1I1IIC. IH ::J. I I ~t§ ~f' 3 - 3' ..iile cu abaterile lor. p 111111 lace posibila obtinerea lui printr-un anumit procedeu tehnologic de semifabricmx . ~ 0' . plllpi it I I h II uului supelllliid . inainte de a ajunge piesa finita..piesa rezultata in urma unui proces de fabricatie. . 0- Semifabricat .II rJJ 0 1. .i:: ~ ~ !" 1.' 0.l = a c ~' "0 ~ >-I -6 0 = ~ ~.. '" '" . ~g. Notiuni genera Ie f" .

caracteristici mecanice). Asadar. I . se suprapune conturul piesei finite. masa semifabricatului M sf este mai mare ca masa piesei finite Mpf: 34 10 • Desenul semifabricatului se intocmeste pe baza desenului piesei finite ca in figura 1. prin observarea la microscopul stereoscopic a microgeometriei suprafetei si compararea cu etaloane de' rugozitate ~i aite piese cu rugozitatea determinate. se considera ca piesa se obtine in conditii de economicitate din punctul de vedere al consumului de material. Modul de Jucru: Fiecare student are la dispozitie 0 piesa finita. desenat cu linie continua. Semifabricatul. adaosurile de prelucraresi cele tehnologice se hasureaza dublu. I i 120 2. Se parcurg I'lnniitoarele etape: • Se mascara dirnensiunile piesei finite si ale semifabricatului. ~ 11'111111' t Studentii vor realiza toate aceste activitati completind referatul anexat lucrarii. .0 37 13 = -- Mpf Msf ·100 [%]. cornpozitie chirnica. • Se cantaresc semifabricatul si piesa finita ~i se calculeaza coeficientul de utilizare a materialului: 11M --(@. 1. care se considera cu atat mal bun cu cat dimensiunile ~i forma semifabricatului se apropie mai mult de cele ale piesei finite.!--.-----. '.~.-. Se inscrie parametrul Ra in desene. • I' • ~ .1 I" I l . reprezentat cu linie-punct. 25 • . mifubricat ~j piesa finita . • Se noteaza datele referitoare la materialul piesei ~i semifabricatulni (simbol. notandu-se dimensiunile si marimea adaosurilor ' de prelucrare urmindu-se exemplul prezentat in figura 1. semifabricatul folosit la obtinerea unei asemenea piese si mijloacelede masurare necesare..~-~ •. 94 • • Se deterrnina rugozitatea suprafetelor piesei finite si semifabricatului Ra. standard de referinta. Caracterizarea semifabricatelor Piesa finita.--~:@-. I' .' .. Peste conturul semifabricatului. Se schiteaza schema de obtinere a semifabricatului. 20 ~IO I 1/ • Semifabricatul se obtine printr-un procedeu de semifabricare. 2.~' . -"--~-@·G· -. Se intocmeste desenul semifabricatului. 120 Pentru valori ale lui 11M mai mari ca 75%. ----$ .2.

2.Student: . Analiza rugozitatii suprafetelor piesei si semifabricatului. . Masa semifabricatului: M sf= Kg Masa piesei finite: .Rugozitatea suprafetelor prelucrate mecanic: 0.Stab~li~eapr~cedeului de semifabricare si a procedeului de prelucrare ~ mccaruca ultenoara:. Procedeul de semifabricare: 0 •••••••••••• o ••••••••••••••••••••••••••• I 0 •••• 0 -Procedeele de prelucrare mecanica ulterioara: 0 •••••• 0 • 0 •••••••••••••••• . .....Rugozitatea suprafetelor semifabricatului: . 0 ••• -pentru suprafetele fararol functional ale piesei: -pentru suprafetele functionale ale piesei: . Grupa REFERAT An . . Mfn = Kg Coeficientul de utilizare a materialului: 0 •••• '1M Mp' =--~·100= ---100 Msf or = %. . I. .. Calculul coeficientului de utilizare a materialului. . 'oncluzie: .

. Incel'cari de duritate Plecand de la definitia duritatii. . mai multor _ operatic tehnica de ale unui produs 'in eonformitate mecanica . stabilite cu un etalon de referinta..II /"cwdlrl de dttl'/t(I/'" 40 SI'III/Jithricate.S~hitase~ifabricatului' a) Piesa finita. _ proprietatea unui material de a se opune la patrunderea sa.ansamblu de operatii care stabilesc.. necesare pentru etaloanel . ~ ~ 1.'. 4.2. . enuntala la punctul 1. efectuarca nl~surarii (sinonim: sistem de masurare). ' . Lucrarea INCERCARI DE DURITATE ~copullucd'irii: Cunoastcrea modului 'in care se concepe ~i se conduce .'.-incercare mecaniea a untti material.LDefinttit Incercare nracteristici . In conditii specificate. controlat." .'.toate mijloacele care sunt referinta si instructiunile de masurare. unui corp Duritate train In suprafata Echipanlent materialele de de masurare . Eralonare . Raport de incercare ~ document care prezinta rezultatele incercarii si altc I1hservatii relevante pentru incercare 1. ' ~i a piesei finite (la indicatia cadrului did~ctic): .incercare Incercare obiectului avand la baza 0 solicitare mecanica a b) Semifabricatul.\ ~i terminologie determinare a uncia sau eu 0 procedura specificata.1" all llral'lIt II III niul t nictode de inccr art' a durjiiitii. relatia dintre valorile indicate de un mijloc de masurare sau de un sistern de masurare ~l vulorile corespunzatoare ale unei rnarimi. Notiuni generale t.

A zgarie pe B Metoda Brinellr II )1 A mai dur decat B .. " .. ..65 10.taic. V III .2 20 5 250 62.3 0.18 ~~ F ' . I 27 .: ~! --.2· 0.5/6.06 Plumb.100 1.5/62.~ . fluorit.timpul de rnentinere a 115 ..5/30 HB 2/40/30 HB 1110/30 .3 Aluminiu. 55 . .300 4. HB 2120/30 HB 115/3. 1.'I 42 Incercan . F 2F .8 0. magneziu sfera dinotel sau carburi metalice....5 2 1 10 5 .5 15...400 6.fortade apasare. -II Metoda ~garierii (Mohs) Schema de principiu 1 . (I 1111 JlIII)(I 2.33 80 . Domeniul de anlicare Grosimea Duritatea minima a Materialul Brinell.6 Aliaje de frictiune .incerdrii .35 60 .5 I 1 .3 0. X .--_. F .2 1.6 0..15 0.1 1.5 Cupru.. 27 .2 .13 0.prenm . K .16 0.2 4 10. piesei.3 0. 5 2.2/1JO lIB 2/4/1.5115. d2) min 3. V~.5 40 10 500 125 31.33 35 ...5 100 25 6.apatit.6 Ote]..cuartit.gips. ) ~. VI ~ feldspar.5 2 1 10 5 '2. ' 8h .7 60 15 .topaz..diarnetrul penetratorului.. . Parametrii lncerdrii Scara n tabelul 1 sunt indicati parametrii corelati ~i simbolul duritatii: Tabelull:Simboluri Simbolul Diametrul bilei [mmJ Sarcina [daN] ~i parametri coresnunzatori Timpulde mentinere [see] duritatii Brlnell.. . bronz aliaje usoare :/. incercat HB mm 170 ...6 0.. .125 10 .7/30 HB 5/375/30 HB 2/60/30 . ~ F lIB 10/~00/30 HB 5/125/30 HB 2.5115 HB 2/120/15 HB 1130115 liB 1011500/30 liB 2. IV :. de durtuue.-~ IIII'rrdlrlllf 1/llr/(lIlr.diamant.4 3.2 2. ( III .5 120 30 1500 375 93..5 1.2110/60 .5/93..2/30 3.. aliaje usoare metoda statics IIB 5/2. ----_ .. HB 1/15130 JIB 1011000/30 10 3000 750 187.5/31.35 0.0 0. 160 .4 Cupru. HB 1/2.d-"'-"': [N/mm 2 I t . .n penetrator '. V .5/60 HB 10/1 001 J 20 liB 5/25/120 I 0.JD 2 - J stanlu apasarii.. . L'min4d-HB=-= S 1tD(D~ .5/60 lIB 2..6 1. I .6 0.grad de 'lncarcare: K=-=ct.1000 250 .9 0..6 10 2.5/187. II.calcit.5 2 1 10 5 2.2 0. Penetrator de tip HB 2. HB 5/62... duritatilor Mohs: 1.300 4. IX . D .8 0. 27 . bronz. . I· IJ ua 2. . l t I min .8 2. D2 .50/30 Schema de prineipiu Parametrii . fonta HB HB 5{750115 liB 2. 62.6/60 HB ...0 lIB 10/250/60 2 1 10 5 2.corindon.~.5 netratata vn .15 .5 2 1 10 5 2.

125 see. pili unetrii corespunzatori incercarilor de duritate a materialelor: Tabelul Z: Scar! de masurare a duritntl\til. conform standardului.35 HB [daN/mm ]. Hetalon - d d= I +d 2 2 . 2 Retalon = 70daN/mm .J J B 1. (E = 0. metoda prin comparatie Schema de principiu Parametrii mcercarii duritatea Brinell a etalonului. proporj:ionalitate. o.002 54 . .60 HRC Oteluri alintc.unghiul conului... metalc durc 0. .. . neferoasc tuhh Metoda Poldi: metoda dinamica. 100 II 1(11 ~~~~~~~~. F °. Seara Iluritiifii Penetrator Sarcina inifialli Sarcina totala Constanta Rockwell C Conde diamant a= 1200 Fo K1!f/daN 10 ± 0.. oc = 136°'. mm Valoarea unitati] Rockwell mm Domeniul de aplicare 30 . teristica aparatului de incercare.timpul de apasare. t . .7±1.96 metalice D=1..65 980. ---2 sunt indicate scarile.58mm 100 ± 0. metoda universals Schema de principiu Parametrii incerdil ii Penetrator: piramida de diamant..factor de . F = 9. HR=E-e Penetrator: sfera din otel/con de diamant.sarcina totala. a . F 1 . F 2Fsin68° [mrn]. HV=-=--A d2 [N/mm] 2 Metoda Rockwell: metoda statics Schema de principiu Parametrii incerdirii bara etalon din otel . Retalon - rezistenta la rupere a etalonului. F ..7 ± 6.: forta de apasare a penetratorului.. D .2 F=Fo+F! Kg:f/daN 150 ± 0. a = 120°'.. conform standardului.unghiul la varf al piramidei. K .20 mm).20 0. notate conventional cu lit 'I' in tabelul muri. sfera din otel calit piesa examinata H piesa" K H etalon Metoda permite si aprecierea rezistentei la rupere a materialului pe baza I'Citqill uproximative: R = 0. 981 N. t= 10.5d Bila din otel sau carburi 98.diametrul sferei... E .83 arbitrara E.8 . .37 Otclur] obisnuit • netratatc.sarcina initiala. 1---. F = F0+ F I .suprasarcina. Metoda Vickers: metoda statics.9 1471 ± 8. 2 .constanta carac.1\ I III('crcllrl tie durttute: Im'M/'IIrf 11_dUTII/ltt'.

Pregatirea probei de incercat Proba (piesa) careia trebuie.1).. problemele care trebuie rezolvate sunt urmatoarele: prevederile -Se mascara duritatea pe fat a pentru m1isurare NU SE INCEARCA PEACEASTA SUP!4FATA RB lr49-74 "/". 2. . Corespunzator materialului obtinerea unui rezultat concludent.scara B 2. 1111 III . _. tratate. " ~. Verificarea sistemului de masurare Echipamentul din figura 1. metale dure (HRC Toate materialele = 30 . astfel: _ pentru duritatea Brinell. --0----" 87.. Aceleasi ca la metoda Brinell. de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale ~reeum eel • Rezultatele incercarii efectuate se raporteaza clar si precis ill con. supus incercarii.scara C Oteluri aliate. Oteluri obisnuite netratate.2.1.sa i se masoare duritatea se curata sise examineaza vizual. • Se face media aritmetica a celor trei valori §i se inregistreaza. ' ./'-. 2. 1.2 urn). • Se inregistreaza cele trei valori si se analizeaza pentru a se ved~a daca exista valori aberante (valori care sa difere fata de celelalte cu mal mult ± 2% ). 2. surare a d urit alii.4. Etalon de duritate Rockwell . incercarea se repeta. . Inc~rc/Jrl (/( III/ritate. Efectuarea I masurarii astfel incat forta sa fit.. . . 2. Raportarea rezultatelor < 3.• Se aseaza stabil proba (piesa) pe masuta aparatului aplicata perpendicular pe suprafata probei.. .46 /"ccrchrl tie durltnte. • Se selecteaza parametrii incercarii (vezi tabelele 1 $1 2) ~l se regleaza III mod corespunzator aparatura. in mare... Daca sunt asemenea valori. (HRB = 10 . conform standardelor.. table Fig. Modul de lucru Pentru efectuarea unei incercari de duritate se aplica intocrnai standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta).Vickers Poldi metal ice de la moi la dure..5. conform simbolurilor din tabelul 1. Exemplu: 280 HB 51750/30 (duritatea Brinell masurata cu 0 "11 ('\I liametrul de 5 mm sub 0 sarcina de 750 Kgf (7350 N) timp de 30 s. In special nemetale si minerale. aflate 'in vigoare. sub forma unui buletin II 'lneercare (vezi anexa T 3. . Locul in care se face masurarea se prelucreaza ingrijit prin procedee de prelucrare imecanica prin aschiere de tipul strunjirii frontale de finisare sau al rectificariil(Ra 2. . Alegerea metodei de illcercare' Fiecare metoda are un anum it domeniu de aplicare asa cum rezulta din tabelulJ: -Valoarea cititanu trebuie sa se abata cu mai mult de ± 2% fata de valoarea marcata pe etalon. . 60). se adopta metoda optima pentru ' .. • Se efectueaza trei determinari respectand conditiile geometrice indicate 10 schemele de principiu. .4iHRB Domeniul de aplicare Orice material..-- Tabelul 3: Domenii de aplicare a meto did or e Metoda Mohs Brinell em . Materiale metalice de la moi pana la semidure (HB < 450). neferoase./~ fata etalonului prevazuta pentru masurare. • Raportarea valorii duritatii se face.3.formitl-~t~ I" cerintele standardelor de incercare. 54).

cu notatia: Exemplu: 736 HV 30/20 (duritatea Vickers masurata sub 0 sarcina de 30 Kgf (294.pentru duritatea Poldi: Exemplu: 200 HB. l. 3... I" crcl1rl de durll"IO:. . Calcule pentru determinarea duritatii.. Rockwell. Studentii vor intocmi buletinulde incercare inclus in referatul de finalizare a lucrarii. Documente de referinta Pentru efectuarea corecta urmatoarelor standarde: a unei incercari de duritate se vor respecta prevederile STAS 10251-80 SR EN 10003-1: 1997 STAS 492/1 ~i STAS 492/2 STAS 493-91 de de de Incercarea de Incercarea Incercarea Incercarea duritate duritate duritate duritate prin zgariere.Definitii ~i notiuni de baza: Grupa . Brinell.43 IlIccrcllrili<! dllrllllll'. 1'/ . Vickers. .8chita piesei / probei de incercat: 3.F ERA T An . 2.2 N) timp de 20 s. .pentru duritatea Vickers. Student: R E .pentru duritatea Rockwell: Exemplu: 45 HRB sau 61 HRC.

Bucuresti cod 77206 tel. I Cornanda nr ... III .SO ill<'("'l/r/ tit! tlurltntr. Definitii ~iterminologle A 1....... .Se· noteaza cu KCU~i se exprima in J / em .. stabilite eu un etalon de referinta ...... Rezultatul incercarii: f .. ..... I /'11" "' Universitatea Politehnica din Bucuresti Catedra Tehuologia Materialelor si Sudare Laboratorul de defectoscopie Corp CF 105 Spai ul Independeniei 313 Sector 6....Se noteaza cu KV si se exprima in jouli (J)... Aprobat. ...... ........... client: : Proba incercata: '.. Numele Semnatura I Verificat. . ...........' Material: ~ Data primirii probei de incercat: Data efectuarii incercarii: Caracterizarea si starea probei: Modul de pregatire a probei: Denumirea metodei: Standard de metoda: Procedura nr.... relatia dintre valorile indicate de un mijloc de masurare sau de un sistem de masurare ~i valorile corespunzatoare ale unei marimi...: Etalonulutilizat: nr Valorile masurate: ... Incercare: operatic tehnica de determinare a uneia sau mai multo!' earaeteristiei ale unui produs in conformitate eu 0 procedura specificata... .. Precizia rezultatelor ~i incertitudinea de masurare: Observatii: . sef laborator .... mecanica: incercare avand la baza 0 solicitare mecanica u I I Echipament de masurare: toate mijloacele de masurare..............• Operator..... .... ... '"....... Rezilienta: rezistenta la tncovoiere prin soc determinata prin incercarea UIIII' pruvete eu crestatura in forma de"U". 1. etaloancl ./ .... Notiuni generale .... 4104384/445 Lucrarea iNCERCAREA LA INCOVOIERE PRIN SOC Scopul lucrarii : cunoasterea modului in care se concepe ~ise conduce 0 mecanica a unui material..... ....1... . '" . incercare obiectului controlat........ materialele de referinta ~i instructiunile care sunt necesare pentru efectuarea masuratorii ( sinonim: sistem de masurare )../......... Etalonare: ansamblu de operatii care stabilesc.... inl't'l'llli BULETIN DE lNCERCARE Nr / A DURITApI ./...... Tenac·ititte sau energia de rupere: energia consumata la ruperea 1111111 pruvete eu crestatura in forma de "V".. in conditii specificate. ln '/lfl'''' . Raport de incercare: document care prezinta rezultatele incercarii si all! observatii relevante pentru incercare. .....

Schcma de principiu: Incercarea consta i11 ruperea unei epruvete prismatice prevazuta cu 0 crestatura in zona de mijloc prin Jovirea ei cu un ciocan (ciocan Charpy ) in partea opusa crestaturii.8 . 1. 5 . (2. In figura 4 se prczint schema de principiu a ciocanului Charpy. Schema de principiu a incercarii.6 u I A-A Tipul de epruveta folosit rn 1. (I Fig. ..--~ v r J / cm 2 1 cu crestatura in "V" cu crestatura in "U" h=2. -epruvete cu crestatura in "V" ( fig.placa 6 . Epruveta cu crestl'itllrii in "V". 7. W R= I ±D.epruveta l' I ciocan-placa lovire reazeme <.S b = 10 . Modul de lucru Pentru efectuarea unei incercari la incovoiere prin soc se aplica intocmai prevederile standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta).2.3. principal a care .4.2.1. Veri fica rea sisternuluide masurare Echipamentul de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale. Fig. Utilajul folosit Pentru realizarea practica a incercarilor de incovoiere prin soc se folosc utilaje dotate cu ciocane-pendul.5 ±OA2 R = 0. 2..2.2 ).2. Schema ciocanului Charpy Fig. --j 55 ~O. astfel: Proprietatea principal a Tenacitatea KV Rezilienta KCU . A 2..±O.ac indicator 5 .montanti (suporti) :3 .5) rectificat A: -t 127.07 0A '-----\-'I.cadran 4 .1 I 27....5±OA2 .5 .placa de baza 2 . . l A-A furtIO±O.3. Se acorda atentie deosebita zonei cu crestatura.2. N.1.f/lcercarlJu 52 iIlCt:r("lfl!" /" fIlCQI'II/erc fir/II :fIlC.2. Epruveta cu crestatura in "U".3 ). Acest Iucru se poate observa in figura 1 in care se prezinta schema de principiu a incercarii. 2 G=mg 5 1 epruveta 6 Fig. 10 tncovoiere prln soc. Alegerea tipului epruvetei Tipul epruvetei se alege in functie de proprietatea d termina.. 1.25 .ciocan. problemele care trebuie rezolvate sunt urmatoarele: 2.07 2.1. Principiul incercarii 1. Pregatirea epruvetei Epruveta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de precizie dimensional a ~i I II Iitate a suprafetei conform standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta). denumite pe scurt ciocane. In mare. b)Epruvete folosite : Pentru realizarea incercarilor la incovoiere prin soc sunt folosite epruvete standardizate si anume: -epruvete cu crestatura In "U" ( fig.3. Se disting urmatoarclc parti ccimponente: 1 .II. Valoar I Hit nu trebuie sa se abata mai mult de ± 2% fata de valoarea marcata pe ctalon.

energia efectiva. Raportarea rezultatelor bi Fig 5.Gh2 .. . astfe I: . Raporta =a rezultatelor incercarii de incovoiere prin $OC se face.' relatia: " .consumata . se-aseaza epruveta pe reazemele aparatului.Contractia transversala specifica T.dupa oprirea ciocanului se recupereaza epruvetele.I". sunt: C. . Stabili.4. Metoda prin comparare consta 'in compararea eu ochiul Iiber a aspc (II h II rupturii eu scari de apreciere a earacterului tenace.{ $i flbrozitatii. ('II dt cste mai mare contractia transversals specifics se apreciaza ca plaslit:illll\' nuucriulului este mai buna si fragilitatea este mai mica . Metoda prin masurare ( fig. [mm"] [mm"] Dupa ruperea epruvetelor incercate la incovoierea rupere a acestora (fractura) arata ca in figura 5.Tenacitatea (pentru epruvete cu crestatura In "V") C. eioeanul se opreste eu ajutorul franei. hltimea initiala T = [( b . So = b x a" = b ( 1 . 'eeliunea de rupere fragila (cristalina) are aspect cristalin.Rezilienta la ruperea epruvetelor. I pi uveta ~i prezentate 'in standarde.6 ) Relatiile de calcul folosite .bl ) / b ] x i00[%] 2.6.aria sectiunii de rupere a epruvetei (cea din dreptul crestaturii). . olllilll1l lundurdclor. [J] " We. Sectiunea de rupere'a probei RczultateleIncercarii efectuate se .raporteaza clar ~i precis In conformitate ru Ill'intele standardelor . . I .'" are prezentat In referatul T5. mat. In "U") . . sub forma unui bulctin II 111 1. b Contractia transversala spee~fica se calculeaza ' t'" c~~t.se declanseaza caderea ciocanului numai la eomanda personalului din laborator sau a cadrelor didactice.rea cristalinitatii l----. KCU (pentru epruvete eu crestatura = We/ So [J / ern"] So .5.dupa rupereaepruvetei. prin soc.se ridica ciocanul eliberandu-se spatiul de actiune al acestuia.Cristalinitatea . ""'/Ire'" 2. constituite pentru fiecarc lip tI. Se determina urmatoarele proprietati si marimi: {II ("('/II'II/at' pr/" ~'IIC. • .Sf r Fig. .> (Sf / So) x 100 [%] KV = We = Gh. grauntos si lucios. Aprecierea earacterului ruperii se face dura aspectul macroscopic al acesteia.de incercare.h) [cm2] . = So .Caracterul ruperii epruvetei poate tifragii sau ductil. aflate In vigoare. . cctiunea de rupere ductila (ten ace) are aspect fibres.se pozitioneaza acul indicator la valoarea maxima de pe eadran. . Efectuarea incercartl astfel incat sa fie lovita cat rnai exact In spatele crestaturii. si fibrozitatea F'b e pot determina prin mdsurare sau prin comparare. . sectiunea de Sf= S firagi'1a Sf Sd = af x b.

ST p. Studentii vor intocmi buletinul de incercare lucrarii.:.<:. KVl5015 = 40 J..li. -grosimea epruvetei. KCU 3 = KCU3001311o . [mm].." REFERAT l. Grupa energia disponibila a ciocanului ..:. [mm].c.. I. 1"111 '" -Pentru epruvete cu crestatura in "U" se precizeaza: -valoarea rezilientei. inclus in referatul de finalizare a 3.:et:. SR EN 10045-1: 1993 Materiale metalice. [ J ].:.-aO-r_ea_la_i_n_c_o_v_oi.. I .:..c:c. de 1 incercare (ciocane pendul).:. -grosirnea epruvetei.: KCU300f215 7" 150 J / cm\ KCU30013IIO = 250 J / cm2. -energia disponibila a cioeanului.. ~a1oarea energ~ei de ...e.. Documente de referintar...:c.::.. [ J / ern"].:t..Definitii ~i notiuni de baza: An . Pentru efeetuarea corecta a unei incercari prevederile urmatoarelor standarde: ' STAS 1400-75 ST AS 7511-81 Incercarea U...a:.ill.:... ~ 4 M pe epruvete Charpy.III...:.:. . Ex.ere Partea 2 : Verifiearea prin see masinilor SR_EN 10045-_2_: _9_9_ --L.er.s 10026-75 Incerearea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in U si V.: KV300/5 = 70 J.. grosimea epruvetei energia disponibila a' eioeanului Se folosesc simbo1uri1e simplifieate: KCU 5 = KCU30015110 . _~ l adancimea L:aloarea rezili~ntei .:::: . de incovoiere prin soc se vor respecta de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in l Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in V. -energia disponibila a ciocanului. . Partea 1 : Metoda de Incercare..::a.r. [mm].. Incercarea la incovoiere prin soc pe eeruveta Charpy.:a.:.l1:. KV = KV3001IO.le->... [J]. Ex.::.... -adancimea crestaturii. -Pentru epruvete eu crestatura in "V" se precizeaza: -valoarea energiei de rupere..i. KCU 2 = KCU300/2IIO . [J].:.Schifa piesei / probei de incercat: ..groslmea epruvetei crestaturii l L'L 2. Student: .. Determinarea cristalinitatii si fibrozitatii rupturii.e.·'''''u lu '""III~" .

. . ..:' '. . prtn sac. . " Cristalinitatea: Precizia rezultatelor si incertitudinea ..:.. .. ...'......... . Temperatura la care s-a efectuat incercarea: StandarduI de metoda: ..RI TEHNOLOGICE Scopullucral'ii:Cunoa~terea L... .11I rll!!!"IJI.."'. . energia de rupere. .......---.•~••:. Marimea masurata: rezilienta.... Fibrozitatea: de rnasurare: : ••••••• : Caracterul ruperii.. Client: : ...:.:. ••:. .:"~":.. " _ operatie tehnica de determinare a unuia caracteristici ale unui produs in conformitate sau mai multor cu 0 procedura ~~~!:i~~~~~~·~~~:....':. . '..."'TI·llr"i!..' . materialele de referinta si instructiunile care sunt necesare pentru efectuarea masura. -incercare avind drept scop determinarea capacitatii unui material de' a se prelucra printr-un anumit procedeu tehnologic. TurnabHitatea este proprictatea tehnologica a materialelor de a fi."~::':"~":.' fllcercare tehnologicii . ..~i starea probei: .~ • •• .......: ~••:......!!. ..:.'.' ( . .....":".:.incercarea de turnabilitate.....propritatea Semnatura - materialelor de a trece In stare lichida print: aport minim de caldura din exterior...:....' ••••••••••••••••• .... . .~_..torii ( sinonim: sistem de masurare) . .incercarea de sudabilitate.' .:."':".:..... Co si materiale usor fuzibile ('1'11\1'<1000°(') l':I Pb.!..etc) ~i depinde In principal de urmatoarele proprietati lizil'l II materia1elor: Operator NumeIe Verificat· Aprobat Sef laborator Fuzibilitatea ... I".. : • 0 •••••••••••••••••••••••••••••• Ecllipamellt de miisurare Raporf de Incercare ~: incercarea specificata.. . Tel: 4104384/445 desfasurare rolului incercarilor tehnologice ~i a modului a acestora precum si utilizarea informa~iiior obtinute.':". Procedura .......:..':.. Aceasta proprietate se apreciaza eu ajutoruI calificativelor (hllil satisTacatoare.. . .. etaloanele. In conditii tehnice bine determinate. . Valorile masurate: Rezultatul incercarii: .. Sn. . .... ipul epruvetei: .. Din acest punct vedere deosebim materiale greu fuzibile (Thill?' 1)00"(') W.'... .... •:.....: . Observatii: ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• '. _ document ce prezinta reultate!e incercarii si alte observatii relevante pentru incercare. :. ' :.::.----- Universitatea Politehnica Bucuresti si sudare Catedra Tehnologia materialelor Laboratorul de defectoscopie COl'P CF 105 Splaiul Independentei 313 Sector 6.../ ....------~.:.. .':".incercarea de deformabilitate... .:..... INCERCA.:". 1 •••• tehnologica de turnabilitate a materialelol' rnetalice. _ toate mijloacele de masurare. Data primirii probei de incercat: ~~racterizarea .. " . ' ...~--...:.... ~ .:"..:...... incercare Nr. Exemple: ...."'. 77206 Bucuresti Lucrarea ...Notiuni generale PRIN SOC (data) " ....' :"....~.. '.1 .!..'':'" :"':"~":':". . .... ... V. :":"~":.. Cornandn nr... (II I ...: ... tU1"I1111l' III uare lichida si de a se solidifica obtinind configuratia formei de turnare realizutr III aeest seop." . _ Te- i BULETIN DE iNCERCARE A REZISTENTEI LA INCOVOIERE 1.. \111 It. .... •• :. :: :: :~:::::::: ~::: :: :::::: :::: ..: :: :'.. ..'.. . etc... Ti.. •••••••••••••••• : :.....·~1!...

Accesul materialului Incc prin sisternul de canale plan de separatie .2. Fluiditatea unui materialmesic se poateaprecia folosind metodaspiralei. y.('/ Tensiunea supetficialii.. Forma de turnare a probei-spirala se realizeaza din amestec de formate obisnuit ... r-c... din stareJichi.1. metalic pe parcursul trecerii sale. . . 2.tril'lta in state lichida ~i de a umple 'cavitatea in care sint turnate.. ' ..forta care se exercita la isuprafata lichidelor datorita interactiunii dintreatomii de la suprafata lichidului ~i cei din interiorul lui. -. 1.. ::" ". I Deaceea. ~. inlungulacesteiaS'.' . intre proprietilile fizice dependenta prezentata ill tabelul de maios: j ~i turnabilitate .p~ ill stare solida. . . »> zonn !II' aparltkretasuril II .au practicat repere de lungime din 50 in 50 mm.Cunoaster f1 volumului retasurii $i a.'.. '.'" J. \. Placa model prnbel-spiraht. . ' .b.' exist! . conformtehnologiei aplicate . I II' =:': \":.~. . . 8 Fig.Contractia volumicii 2..~ modelul probei rnodelul retelei de tumare pentru determinarea velumului retasurii ~i forma de turnnre II Fig. Aceasta consta ill masurarea lungim] portiunii din spirala umpluta de materialul . <::> ~. Fig..2. . ' '7 ILl I I 1 ' f. Fluiditatea. l]t b7' I. . diferite procedee pentru a putea apreciaturnabilitatea proprietatile fiziceenuRtate anterior.(' cavitatca formei \ fi ltru / ~r-:--\~:~+l--:-: ".'. It. . . .i • probei-spirah In general. I.Contractia specificii -'" ¥scadere unui material. formelor nepermanente.onnare ------i!.: Proba icesteia . 1. se mascara prin .'. prezentate .-/.'.a : ./7/'---.proprietatea naterialelor metalice de a se contracta la trecerea din starelichida In stare solida si ulterior. 1!OO . 2. .' W---. . .'. Fluiditatea Contrac(ia . -l~. 7"'. Pentru aceasta se _ foloseste 0 placa" m6del ca cea din figura J . . ' .: .1. 1. in piesele tumate apar retasuri interioare sau exterioare. Ca urmare a contractiei metalului turnat in forma la trecerea din stare lichida In tare solida.: retea de turn are • I / IIJlIl.:' . Pentru apreciereacu' usurinta a lungimii spiralei. ~. '.:'. . En influenteaza in cea mai mare masura proprietatea tehnologica detumabilitate a materialelor. .: .'. Atunci cind: Temperatura de topire-solidiicare Tensiunea superficiala Fluiditatea . .a. R - .proprietatea naterialelor de a curge cu u~i.b.' .'. amestec de ---T--I'-.!ll' '. .Contractia Legenda: -"'cre~tere - - ¥ -'" ¥ Turnabilitatea i1C 2. mecanismului formarii eipennite luarea unei masuri tehnologice sau constructive pentru prevenirea lor ca de exemplu preveder n maselotelor la elaborarea semifabricatelor prin turnare. ·1· I .-'}-serniforme . Forma probei conice pentru determinarea volumului retasurii pre cum si forn II 1 Ie turnare a acesteia se prezinta in figura 2....'-'-. in tlrnpul racirii plna la temperatura ambianta. \ metalic in stare lichida III interiorul forme] de ce forrneaza reteaua de turnare ca ill Iigura l..: Forma de turnare a .. ' . ' Valoareacontractiei specifice se poate estima in raport cu volumul materialului tumat (contractia volurnica) sau In raport cu dimensiunea (Iungimea) unei probe special realizate in acest scop (contractia liniara). .: .· ".

: A K[mm] I CONTRACTIE~ Fig 3.t a carui forma se observa In figura 4. pentru diferite mate rl volurilidi relativa Nr.1. . 13)%. • Rnportareu t RI'/Illt 1'''' I' 1" 1I1'Illllpkllll'V I I '["1' 1IlIIId 1111'III..1. volumiee variaza In intervalul (0. crt . se determine volumul retasurii cu ajutorul apei turn ate dintr-un cilindru gradat. tragindu-se eoncluzii ill legatura eu fluiditatea aliajului turnat In diversele eazuri eomparate.5 1. Dependents contractie liniara-tlmp 1~====::.n' cornpozitie chirnica data se determine eu ajutorul unui aparat alcatuit dintr-un ereuzet. Aparatul Fig 4.2. 'dezbaterea ~. = -(x 100 o unde K [%] Ka este oontractia absoluta [mm]. la un moment dat fiind diferenta dintre valoarea 100" ~i indicatia 1I1'1I1111 pc cadranul comparatorului. 0 tija rnobila si ceasul comparator pe cadranul caruia se poate eiti valoarea absoluta a contractiei liniare In sutirni de mm. Pentru cazul de fata lo=200mm.25 volumul epruvetei tara retasura [cm '].~ 2. Se va ealcula valoarea contractiei volumiee relative cu relatia: x.5 1.4 tra eaza graficul contractie-timp K . turnarea ~i solidifiearea aliajului. Ka-·- CREUZET t[min] ------------~------~~ Se va calcula contractia liniara finala in stare solida in proeente cu relatia: 3. Constructia aparatului pentru determinarea contractiei liniare In stare solida se poate observa in figura 3.25 1. Se inregistreaza cresterea in timp a contractici ~i (' Acul ontractia .2. 3. curatirea epruvetei. 10 este distants initiala intre tije [mm].l : Valori ale contractiei relative. compara valorile obtinute eu eele din tabelul 1: 3.Contractia Dupa executarea formei.0 1. I _ I Contractia liniara In stare solids a unui aliaj eu cornparatorului porneste de la rcperul "I 00" catrc rcp "'ld "O". - s.: 1 2 Aliajul Fonta eenusie Contractia 3. Aliaie Cu-AI Otel Alinj AI-Mg' Al-Si n'lult ill" It('1 ' IIII I II !l11I1 I K LS = V· ~. 3 4 5 e Ve este Valoarea contractiei 1.5 .2. Masurarea fluidWitii Dupa turnarea materialului in forma ~i solidifiearea aeestuia. 0 tija fixa. Aliaie Cu-Sn Fonta eu zrafit nodular.. xl 00 [%] unde Vr este volumul retasurii [crrr']. Modul de lucru . f%l Fonta maleabila.Contractia liniara 0 == __ ~=== . Se cornpara apoi lungimea spiralei astfel obtinuta eu lungimile altor spirale obtinute anterior in alte conditii. se realizeaza dezbaterea formei si se determina lungimea spiralei -in em.8-2.2. .=:=====lIl=T/ I pentru determinarea contractiei liniare in stare solida.Masurarea contractiei specifice Tab.: TIJA MOBILA TlJA FIX A COMPARATOR _______ .0-1.

Schite explicative. (dad este cazul se mai adauga 0 fila): . 64 [lIcel'd!rilel1I1olvgice.... Grupa REFERAT l.~f~.Definitii si notiuni de bad: .~~a~c~ar~i~le~hl~lO~fu~gt~ce~ . 65 Student: . An . 2..

I atura: piesa poarta "amprenta" tehnologiei al card rezultat ./1'1111I" ______ . • Ce inseamnatehnologie "convenabila" ? tehnologie care: . b. Determinarea contractiei liniare relative [%]: Variatia contractiei liniare absolute in raport eu timpul de racire a probei la temperatura ambianta. Tehnologicitatea unei piese t o 5 10 15 20 25 30 35 40 4550 Observatii: I • In procesul de proiectare a unei piese trebuie sa se rezolve urmatoarele probleme: . . in scopul obtinerii (Inbricarii) unui anumit produs. It II!I I III ic" 0 pi sa este necesara cunoasterea amanuntlt /I It hllllill I I I 1'111 Ill' I" 111111 'lln s-a optat. faze. bunuri de consum etc. • P nhu 1 "1'111 I I lit I. . ansambluri. a avantajelor si limit -101' o I 11 . • Intre tehnologia de obtinere a unei piese si configuratia acesteia exists 0 str n.Notiuni generale LlDefinitii si terminologie ACMMJ 2. semifabricate.adaptarea configuratiei piesei la 0 tehnologie convenabila. In conditii economice avantajoase.alegerea unui material' corespunzator.80 0. 1.proces de proiectare a unui produs urmarind I alizarea lui prin cea mai convenabila tehnologie.) Tehnologie .40 1.8U 1.saasigure to ate conditiile impuse piesei finite._--___r----._ hI I }J)i~-!_-. executate sau care se desfasoara. reguli.asigurarea rolului functional.60 0. .00 l.insusirea unui produs de a se putea obtine prin apliearea unoi inumite tehnologii. procedee.2.conduca la costuri de fabricatie minime.60 1. metode. intr-o etapa data.!l-in-ari-t:-~~iO}!_ri!~~~ Dcrcrminarea I _.Il'Imolll .• [mm] Calificativul turnabilita ii: fluiditiitii: Lungimea spiraJei deteminata prin peterminare contractiei volumice relative [%]: t masurare: Lucrarea Califiea tivul turnabilitatiu Scopullucrarii: TEHNOLOGICITATE a.ansamblu de procese.-_ . .sa fie compatibila eu materialul ales sau cu altul echivalent lui.20 Prod us . ionditii tehnice etc. I K 1. proiectarea tehnologica a unei piese din pulberi sinterizatc. analizand 0 piesa putem sa deducem tehnologia care s 1\ folo It I' 111111 ohl lit 1'1'/\ 1.__ ---. Proiectare tehaologica . t Yn llIod oil nuit.rezultatul unui proces de productie (piese. teme tehnice. operatii. Tehnologicitate . cunoasterea influentei pe care 0 are tehnologia de obtinere asupra configuratiei pieselor.sa. . aplicate.-.00 0.20 1. - .40 0.

. '. 2. 10% pulberi' Fig. Schema de principiu a proeedeului de fasonare prin presure Sinterizarea este procesul prin care comprimatul se consolideaza intr-un corp I)Hd sub influenta caldurii. mod 'I d' III . model este atasat lucrarii. pui!nd f ~imai mari. identificarea detaliilor care nu se pot obtine prin acest procedeu Fas?oarea (fig.o{Il«irltnlt!::..in urma presarii este un comprimat. materiale nemetalice sau amestecuri mecanice ale mai mulror component! din ceil enumerati. Dirnensiunile particulelor variaza frecvent intre 1 ~l400 urn. compusi ltltermetllJicH sau chimici. Modul de lucru Obiectivul final al rucrarii consta In proiectarea unei piese presate din pulbcri.01vare a acestor probleme este oferit in anexa T7.. .I). • Fiecare student va primi un desert al unei piese. friabil.on supenor matrita comprimat .Tinand seama de 1lIlllicularita!ile presarii si de existenta unei directii de presare. • se realizeaza prin presarea pulberii in matrita.1 sunt prezentate familii de piese din pulberi presate In matrita ce I" zinta detalii exterioare sau interioare d~tipul ~alturilo~ de dimensiuni si. I' -ntru realizarea • acestui obiectiv studentii vor parcurge urmatoarele etape: Insusirea tehnologiei de presare a pieselor din pulberi .2. . .Prin combinarea configuratiilor II' ._ 'I'"". prin. dar este mult mai romplexa din punct de vedere al fenomenelor care se produc in materialul umprimatului. Z. rara rezistenta I -linologic ~iintocmirea schitei comprimatului. obtinute (schite .I.intocmirea _ rezultatele I lIIi schitei matritei pentru presarea comprimatului.' _ 10 {!<)J). Pulberea este • 10.alegerea directiei depresare. . tehnologfchaeee pleselor obtinute p ttglomcrtlrea ~l compectarea pulberilor.cjtatea vieseJor obtinute din pulberi 2..TehnQlogi. Ea seamana cu un tratament termic.3..se va studia. Ceea ce se obtine .ca exemplu.<ff:i:mv lubrlfiant 1 . si pe baza anexelor prezentei lucrari VOl' rezolva urmatoarele prob1eme: . . Configuratia pieselor din pulberi presate In anexa T7..68 1fhnu~J(wHnm . 4.lre. . rezulta ca nu se pot Ilhline anumite detalii cum sunt cele reprezentate in anexa T7. note . Studentii vor studia materialele care intra in compozitia pulberii si I (Ill (lguratia pieselor obtinute prin presare.poanson /'.compozltia pulberil in.stor piese simple se pot obtine piese foarte complicate.2.Un " I 'l. aliaje.1. .' . din doua parti ..cipiuale presarii acestor tipuri de piese. Tehnologta de ob~inere a unet piese din pulber] In mod obisnui! aceasta cuprlnde etapele: 3.tra: liant 1 . 10% . mecanica. Pulbert + f J poans. inferior un material granular format din rnetale pure. . .schernelc Ii ....inuJ. precizari) se inscriu 'in rcfcrutul .

'::' 8 Suprafetele striate se vor inlocui cu suprafete ~ 2· I-matriIA (m) 2-poanson(P) superior 3-poanson inferior 4-detaliu suplimentar ".. element "Ie pI •• 11 I •• 'lU l-rnatritajrn) . ~ Suprafete conice limitate de suprafete cu.i~-: @1 I '. l-matrita (m) 2-poanson(p) superior 3-poanson inferior 4. ~ ~' 1~ ~LOJ . 2-poa~son(p) superior 3-poanson inferior 4.. p P':}"\¢t· 12 Suprafetele 13 filetate se vor executa ulterior. clemente=3+nr. ." . .li I d . .__ ~_.I .circulate -EBBidentic 1~ + interioare I .5. elementer 2p+Im-J + + ~ l-matrita (m) 2-poanson (p superior 3-poanson inferior Muchiile exterioare I rotunjite si colturi ascutite r!?' ct? .: .'i .= 1- 1141.oarecare Piese eu gauri de diferite forme. I II I null: ~ l.Uj ' I .~pllmentare Nr._ . ...~~~ Nr. dimensiune.111 . :: 9 -0 CD D 11if \: : li ': I • I '•• e I . dirnensiuni. '. -. Nr.7.nului ." .:.' I.poligonale .5-detalii suplimentare tesi. ~ " .oareeare ~e profilate profilate diferit . Familii de piese din pulberi ~i schemele de principiu ale presari] pieselor in matrita Nr. dltl'\. :-.. E!J EillIJ . \'lP • dircctia de presare este continuta In planul dcscnului.P . :. :... :. . in OlatrifA Scheme de presare in matrlfl a plese lor din pulbert. .. eet.:'i :.70 Te/trr%gicitQte. Tlpul dctuliului Gresit Corect 'If. elemente>=3+3 ale plesei: 3+3=(/ Plese eu adineituri..P Proeminente 0P It{tl-<:.1U 1 I I 2.\' ~D I . t .= " Piese pline eu salturi de· dimensiune. I 'j I I I.~ .P ~ 10 cilindrice perpendiculare pe directia de presare Suprafetele conice interioare nu se VOl' executa de la muchiile piesei ..I. suplimcntare rcrpendiculare pe lirectie de presare... profilate Golurile in flansele pieselor se vor executa astfel incit sa se evite contururi cu muchii ---Degajari exterioare SI. presarc cstc pcrpcndi '\flarl'l pc plunul tics . crt. :. mai mari la capatul cu diametru rnic . Nr.. .= . . Alezajele cu diametru sub 2mm se vor executa ulterior @ -eu portiuni suplimentar . * olD ::.' ascutite.: . Gauri cu axa perpendiculara pe directia de presare.poligonal~ . elemente=3+1 81 piesei: 3+1=4 detallu . Tipul detaliului Gre~it Corcct - I----Piese pline de sectiune: . detalli ale plesei: 3+1=4 l-rnatrita (m) 2-poanson(p) superior 3-poanson inferior 4-detaliu suplimentar f~ .._(! I I II rn I!'> I' --- II Nr. -cu portiuni \ Suprafete cilindrice cu axa perpendiculara pe directia de presare '~ ~~ Nr..rpl~. detalii suplimentare -j-------+-h Muchiile se vor 5.-~- '- / -@ '/ to ~ 1. i :: " I • :. v .. Anexa T.. . 60YB .6-detalii suplimentare Piese eu gaurl ~i salturi de . . Solutli constructive pentru detaliile pieselor din pulberi /II.. - . fRmilii de piesc din pulber! presate Ane II '1'7.:.circulara ! L .

'. • . detaliul punctat nu se poate obtine prin acest procedeu tehnologic (degajarea interioara este perpendiculara pe directia de presare) .'. Grupa Desenul piesei finite. ' .3. 1'·/II111II1SIrI(IIIt!.'.Desenul ~=~--3 piesei finite (Ia indicatia cadrului didactic): 4 l-matrita 2... . . .. An('1(81'7.0...4. Nota: directia de presare s-a ales identica cu axapiesei.'..72 TcI'lIolo!:ldlo(t!. I ______ -2 . Model de lucru pentru proiectarea unei plese dln pulberi REFERAT L I)cfinitii ~i notiuni de baza: An ." . .. ..' Desenul comprimatului. '.sinterizare j . '. Student: .. ..5-p"ansoane 6-tijli fixa 6 Nr.. • se va executa degajarea interioara perpendiculara pe axapiesei prin strunjire interioara.Schita matritei pentru obtinerea comprimatului. elemente = 3 + 3 detalii suplimentare ale piesei = 6 (Detaliile suplimentare ale piesei sunt: 2 gauri interioare +un salt de diametru exterior) Operatiile tehnologice care urmeaza a fi executate dupa presare: .

fisele tehnologice (materiale.0 parte componenta a procesului de producjie ill decursul caruia se efectueaza logic si treptat rnodificarile si transforrnarilc materialelor necesare obtinerii produsului. astfel. 1. cu uneltele ~i utilajele necesar " asupra unuia sau rnai rnultor materiale in scopul modificarii proprietatilor fizicochimice.una din elementele constitutive ale operatiei care se realizeaza dintr-o singura asezare si pozitie. pentru un procc: tehnologic 0' PI' . Operatia . Procesul tehnologlc de executie al unui produs 2.Notillni genera Ie Ll. a suprafetei de prelucrat. Documentatia tehnologica .·1. tr ccri. miscari.0peratiiktelmologice care urrneaza a fi executate dupa presare: 2. Aeeasta cuprinde: desenul de ansa 111bIII. . P '111111i ui('l'I:lI'('a unu i proces tehnologic este bine sa so urmjircnsc: p l'all-y I criterii: . ell aceleasi unelte de 1ueru si LI acelasi regim de lucru.Omprinlfltului: ----------.Schita matritei folosita pentru obtinerea:comprimatului:' Scopullucd'irii: Cunoa~terea structurii unui proces telmologic.document ajutator in care sunt descrise operatiile " i IHZI'll unui proces tehnologic de executie al unui reper sau produs. faze.ncscllul (. de exernplu. 111IHlIII.totalitatea documentelor i11 care este descrish tehnologia de obtinere a unui produs. timp etc.1.elementul de baza al oricarui proces telmologic si este definita en fiind 0 activitate ordonata si limitate in timp efectuata de un muncitor sau 0 echipa de muncitori :tara intrupere.) Fisa tehnologica . 5. formei. structura acestuia este diferita. desenele de executie a reperelor. Functie de felul pro sului ichnologic. netezimii si aspectului suprafetelor._-----------------Lucrarea PROCES TEHNOLOGIC 4. la un singur loc de munca. Notiuni generale Procesul rehnologic reprezinta totalitatea actiunilor care realizeaza un al1l11l1il stadiu a1 transformarilor materiei prime in produs finit. structura sa contine operatii.lucrari mecanice.Deflnitii ~itermrnologie Procesul tehnologic . Faza . dimensiunilor.

Programul de fabricatie Produsul care urmeaza a fi fabricat trebuie realizat in numar de 100 buc 1\ i. memoriul justificativ alte documente tehnice. crit triul economic .3.oaxiale.1.2. criteriul social .tija .. Schema logica de realizare a . Analiza de proces tehnologic ansamblului de executie al unui ansamblu oj GEfii> Fig.~ 2-3 . Fi~.' ' .este 0 piesa subtire cilindrica ell lungimea mult mai mar tlt'cat diametrul( raportul lungime / diametru este mai mare de 7 ). Materialul prevazut este un otel carbon de calitate OLe 10.reperul 2 . subansamblu b.--t--- I m 3 I 451 I 3 l-WC=r--1-=O_l ~~ I _-2 . 2 Elementele componente ale ansamhlullli 2. desenul de ansamblu produsului. I Execu~~ reper I I t__ .5 x 45" 18 &ll£.supune luarca tuturor masurilor pcntru I' Ilizare produsului rata de performantele prevazute in documentati tchnica ~i tehnologica. marginite de suprafete plane."111 Ii' . desenele subansamblurilor.2. raportullungime / diametru este aproximativ 1. este mai cornoda deoarcvv previne lovireasi deformarea Executie reper 2 la asamblare a reperuiui 3). tipul de productie corespunde unet sern 011C1.. An umblu H. • reperul 3 .'JlIII 1(I~kl\ (1(' renlizarv I prod".1. pl:e~um ~j de gradul lor <It .mb!area lor.I r . 2.J? v n.reperul 1 .~iasa.corp .Reperele 1 si 2 se asambleaza prin sudare cu arc electric . Materialul din car '" III 'uza a se realiza ~ste un otel carbon marca OL 37. crit eriu] I('/III/( conforrnatici Km~ Material UII (JJ fuller I • Corll Matcriai Ol. Pentru laborarea unui proces tehnologic este necesar un proiect de executie {'[lll' coniine total itatea desenelor de executie necesare.2): . Materialul din care urmeaza a fi realizat est un ate! carbon (OL 37) .este 0 piesa din tabla ( grosime foarte mica in raport e It lnltc dimensiuni ).placuta .Ll Material OLe 10 2.Reperele 2 si 3 se asambleaza prin sudare in puncte . .2.presupune realizarea procesului tehnologic in condi de cficicnta maxima.Reperul 3 se acopera cu lac de protectie Tinand cont de componenta ansamblului. 'up"I'I" .2 Exemplu 2.produsului 120 0 Ansarnblul ( produsul ) "Suport" prezentat in figura 1 se compune din 3 reper ( fig. Asamblare .3 Sdu. Se disting doua posibilitati de realizare a ansamblului ( a ~l b in figura 3 ) dintre care se va alege una considerata mai avantajoasa (b.este 0 piesa cu suprafete de rotatie exterioare ~i interioar .xmtplexitate. procesul tehnologic de realizarc H ucestuia va cuprinde realizarea eelor trei piese componente . I'inand searna de dirnensiunile si rnasa pie~elo~·. .impune proiectarea unui proces tehnologic care sa asigur conditii de munca cat mai usoare pentru personalul de deservire.2.

4I)ro~'es'dtcllDQloUlcde reallzare a produsulul 'I'chnologia I ~I 11010 10 de ex.1.. .10 a..I" .-t-----~ 1.' dill I If se va debita 0 bucata la lungimea de 21 mm. OJ' -i' OJ ~ ~' " . prindere 1.1 taiere . taiere eu fierastraul.desprindei'ep'rindere 1.3 Strunjire cilindrica exterioara ~ 12x 10 . ft . desprindere t---E __ r \ \ indoll "( 4J4 Indoire burghiu clicoidal . avans transversal. 2 Operatii si faze Masina unealta Dispoziti nr . Procedee posibile : . ontro) \ - I ~. .desprindere 2.20aurire 4J 2 4 '-@II ~ ~I f Strung normal burghiu Universal clicoidal I. unealte: DiSpozitiv Scula \ I • I 1. Operatii ~i faze ~~numire Schita Masina . f '~ . 1.!!!! "'" 'I.2 Debitare 177 Uf t\c ft -- n -=!=lI t Strung normal Cutit Universa profilat 2 1. operatiile.5 rom. 2.oenumire I. Tehnologia de executie a reperului 2.!!. de . prindere 2 2. = 1.5 nun b.J . Masina unealta Dispozitiv Scula . proeedeul tehnologie ales este strunjirca iar I _~·__ D~~~: N .4 Debitare la lungimea de 20. sau banda eu grosimca g = 0._--_.1 .prindcri It'.. 1.taiere prin forfeeare .ecutie a reperului J de e xecutle a reperului 1 este prezentati in fi~a tehnologici t' 7 ! Fisa tehnologica nr. b. Tehnoiogia de executie este descrisa in fisa tehnologiea nr .sarma obtinuta prin tragere din otel <D4 rom. trung.2. la lungimea de 35 mm.1 Indoire la 120 . . I \ . prindere Schita I.. Se vor nota eu : 1. Qpritor " Cutite " 2.. ete.Dispoziti unealta Scula I'm!E.5 mmsi latimea b = 15 rom.1 Tesire 0.3 Gaurire ~ lOx 8 b.. desprindere Strung normal Universal .- Dispoziliv .~~.avans longitudinal.~' -'. Universa Semifabrieat: . b.5 x 450 a. Alegerea semi fabrieatului: pentru 0 scrie mica si 0 pics1\ 1I 'ollll!-\1I111\ill II pcrului. ~ Cutit Strung normal Universa de debitat . 1\ 'prinderile.2. Strunjire Schita [L" '~ . Scula ~~--. Masina . • 17-t Tehnologia de obtinere a reperului 3: 1.3: Fisa tchnologica nr 3 Operatii si faze Denurnire Debitare a. e. a..Tehnologia debitarr pI' de executie este descrisa in fisa tehnologiea Fisa tehnologica nr. Pentru realizarea suprali:t'lol ilindriee exterioare si a eelor frontale. desprindere Nr Cutit de debitat Semifabrieat: tablli decapata cu grosimea g = 0.-------------~ Strunjire a.ft "Foarfeca ghilotina ..2 Stnmjire cilindrica exterioara Stnmg normal Cutit de stnmjit exterior Nr ... fazele.gaurirea.1 strunjire frontala Operatii si faze Schita \I ntru suprafetele cilindrice interioare . n = miscai '1\ I IIrincipala de aschiere. _. b. semifabrieatul potrivit este 0 bara Iaminata sau obtinuta prin tru '1'1.

K~:I. In cadrul carora flt~n~ii vor cauta sa identifice operatiile ~i fazele procesului...scufundare sau pensulare 3. I -reper 1./I'/II/h/. I\c asta va cuprinde: . ---:- Elemente vopsite: ._--. .-------------------~ _ 'luden!: .Sudare manuals cu arc electric cu electrozi lnveliti.Definitii si notiuni de baza: ---. Dimensiune de control: 45mm.reperul 3 .Schite explicative ( dad este necesar sa se mai adauge 0 fila): :Operaiia : Vopsire. . ---' I // dona puncrc /---- . Modu! de lucru Dupa documentare si urmarirea demonstratiilor de executie._ de sudurn 2.flsele tehnologice pentru realizarea reperelor.---1' 2: Elemente componente: .-. Asamblarea tsusislsu: J si 2: Elernente componente: REFERAT An .corp -reper 2 ./I' '1/ ( conform scheme: din f Suduru In CUt~ ~=~~~~~~~--. 'rill in referatul lucrsrii cuprinzand una sat! mai mull file. '. fiecare student va prl!Pni cfLte un desen al unui ansamblu caruia Ii va intocmi tehnologia de fabrieatie.reper 3 .J iscrierca operatiilor de asarnblare. i --------- I.. • H hema logica de realizare a produsului. PI' :llOlllt III continunr 1. .sudare electrica prin presiunein puncte . ' . J..dcsenul ansamblului si desenele reperelor.variants posibila : lipire Dimensiune de control : ----'_3_mm __ .pHicu!a Procedeul de asamblare: .U\hll I S In:.-----2.t~ja Procedeul de asarnblare: .placuta Procedeul de vopsire: .subansamblul 1-2 . Asamblarea reDeruiui 3 cu'subansamblul format din reperele 1 i 3 -~-- -1-:-'-----..'" Grupa I-=--=---:-:--:--~--::--:--:--:---::---------------- .

. regim de sudare. Rolu) Un proces tehnologic de realizare a unor produse poate fi privit ca.]bhil~u. Fluxul de intrarc ~ii sire In un (lrm:l'~ tdllwlll· . etc.-. Definitii §i terminologie Regim de lueru _ Ansamblu de conditii extemeinvariabile care.-:~~-.2.un si: t cu intrari ~iiesiri conform figurii 1. Denumirea se adapteaza si se :completeaza cu specificul procesului in care este implicat sistemul tehnic..e. pentru un interval de timp.r~e-.1. _ Succesiune determinata de actiuni 'intreprinse in scopul transformarii materiilor prime.'1//1.1.". proprie unui proces. Material Semifabricat Lucrarea: PARAMETRII REGIMULUI DE LUCRU -------~~~---4~-+----~ Numar de bucati executate: Schema Iogica de Obrin. reper. energiei ~i informatiei in semifabricat si apoi In produs finit.J. electrica. () 'nUmilZ -----·--ITh~In.::-----. rocesului 1.-.a~an. "' /.Notiuni generale 1. 'Ill. determina functionarea sau modul . etc...m.i.de utilizare a unui sistem tehnic (masina.). [PROCES TEHNOLOGlC / ----.=::-:=--r-.. ~ Marime fizica de natura mecenica. prin reglarea careia un operator calificat poate impune regimul de lucru dorit.:-:--------------_J Scopullucrarii: lntelegerea notiunii de regim de lucru. Energie 1 ~ ] •.J Buc.. Desen nr.I. instala!ie. Parametru Proces tehnologic Monitorizare esene: ansamblu.\~/ Infoll'Ul\ic Fig.i. \ 111"""11/.\I "11""". Crt. '". Exemple: regim de a~chicre. termica.. [ii. Realizarea unor corelatii intre acesta si procesul pe care 11defineste.. 1. etc. .IU.. _ Succesiune determinata de ac!iuni care au ca scop realizarea unui obiectiv."1/'/1'''11'' I. I Materiale..s~a. H' "''". _ Supravegherea permanenta a regimului de lucru a unui proces si lntreprinderea unor actiuni corective 'in cazul aparitiei unor abateri de la valori1e prescrise. I)('JIII mireu ansamblului: Ht·p(>t·c: N.IO En~gi' I I~ [ I \ k _ [1"nformane.

identificarea unor marimi de iesire care caracterizeaza procesul. . Se vor parcurgc Ii I • • • • prezenta un proces caracterizat (Upi II a. medii de lucru. 2. avand drept rezultat marimi de iesire inacceptabile ( de exemplu produse rebut.-----' I Reglare I intrari I c=:) I .2. Energia la iesire este energie disipata: pierduta sau recuperata. _ Corectare I I inforrn8tii Procesele . studentii vor completa referatul anexat. prin puncte. accidental. datorita unor cauze interne sau exteme. F011a de munca este de fapt cornpusa din energie (umana) si informatie (cunostinte). aprecierea valorilor marirnilor de iesire la functionarea In regim 1\0111111 II modificarea "accidentala" a unui parametru a regimului. cu electric in mediu protector de gaze.) un proces de taiere termica oxi-gaz. materiale auxiliare. studentii vor urmari 0 demonstratie In car' de cativa parametri de lucru.aprecierea valorilor dtarimilor de iesire la functionarea In regim accld 111111 g. Schema conducerii procesului tehnologic prin reglarea parametrilor regimului de 'lucru Un parametru 0 valoare gresita : printr-o reglare eronata. Fig.------I Reglar~] I •. Materialele de iesire sunt: produse + deseuri. atunci cand sistemul functioneaza la parametrii optimi (stabiliti). Observatii: • Materialele la intrare sunt: semifabricate..). avarii. . consumuri x esiv de materiale. "elaborarea deciziei de reintrare a procesului In regim nominal sau U7. II In timpul demonstratiei. uzual. b. . . Informatia dobandita in urma constatarii variatiei marimii de iesire poate conduce la 0 decizie. atunci cand sistemul functioneaza la parametri apropiati de cei nominali.. d. energie. c. Informatia la iesire reprezinta cunostinte noi. etc. Conducerea efectiva a unui proces tehnologic presupune interventia operator asupra unor parametri specifici procesului respectiv. gaurire.). etc. prin presiune. Din punctul de vedere al functionarii sistemului tehnic regimul de lucru poate fi: • • • nominal. un proces de sudare ( rnanuala cu electrozi metalici inveliti. . t. sau accidental. frezare. stabilirea valorilor regimului de lucru nominal. identificarea parametrilor regimului. . etc. 0 '-----. e..8-1 Pnrametrl] rel(/IIII1/II/ tie IlIerll. conform figurii 2. dar totusi acceptabili . atunci cand sistemul functioneaza la parametri eronati.lI " recomandate penttu demonstratie pot fi: . de corectare a parametrului modificat (manual sau automat). Modul de lucru Dupa documentare. dobandite.PROCES TEHNOLOGIC I c=:) I al regimului de lucru poate capata ie~iri IqI I - prelucrare prinaschiere ( strunjire. Orice modificare a unui parametru al regimului de lucru conduce la 0 schimbare a valorii uneia sau mai multor marimi de iesire.

tud .1/1 1"1/111/1' 11111' NII/II/IIII iI.. 111""11/ I I 1111 . 111111/ "u".nt: REFERAT 1....rrri/. Definitii ~i notiuni de baza: An ... rupa ...

. 1I1n proccsului: Lucrarea: PUNEREA iN FORMA PRIN TURNARE Scopullllcrarii:Cunoafjterea II) " 1Ir1llllc. c) l\1arimi de iesire caracteristice (denu~-. . . i id entiifi I Icatl' (denumire ~i notare): h) l~c~jmul de lucru nominal: . ReJea de turn are .ansamblu de canale prin care materialul topit patrunde In cavitatea formei astfel lncit curgerea sa sa nu produca defecte de structura in piesa turnata. Rasu[latori . analiza comparativa a 'procedeelor de turnare din punct de vedere al preciziei dimensionale ~i al calitatii suprafetelor obtinute in strinsa Jegatura cu forma geometries a pieselor ce se pot realiza prin aceste procedee.111/ "'III/lwllli d"/II'"1 /'/1/1"/.Notiuni generate 1. /11 ". doua (semimodele) sau mai multe parti.element al formei de turnare realizat In scopul crearii configuratiei interioare a pieselor care necesita aceasta. argila si apa.. ' Ins)l~i.operatia tehnologicamanuala sau rnecanizata ce consta In Fonnare realizarea formei de turnare. compus de obicei din nisip cuartos.-a-r-e)::-:---------l l. . ---- I \ hC'1111I11 'W 1" In'lI prucesulul: I.i-n-o-:t..ansamblu de canale special executate in forma de turnare prin care se asigura eliminarea aerului si a gazelor rezultate la turnare .ansamblu compus de obicei din doua parti (semiforme)... la formare. avind configuratie ~i dimensiuniapropiiate de cele ale formei tumate.procedeu tehnologic de realizare a pieselor prin introducerea unui material metalic in stare lichida intr-o forma de tumare special executata.11/1. .material granular folosit la materializarea formelor Amestecde temporare. utilizarea informatiilor necesare intocmirii tehnologiilor.n .r>efinitii ~i terminologie . " " modului de pun ere in practice a unor procedee de turnare. (ormare . Turnare cl) Vnlorile marimilor de iesire in regim nominal' I ' ) PlIl'um trul modificat "accidental=s] valoarea sa: I) V"l'iatia marimilor de iesire (valori): ) I.de tumare pentru cUvefse piese.:1.r~mularea deciziei de adoptare r • illtoarcerea a masurilor corective pentru procesului in regim nominal sau uzual: .. .forma de tumare ce se executa din amestecuri de formarc Forma tem orara obisnuite (nisip si argila) sau speciale (nisip ~i lian]i sp ciali) si care sunt folosite la 0 "in ur~ IU/'IIHl'l di 11'11 indu-sc p ntru : coat 'I' a pi '1H.'iun nnt«. ".I' 1//. ./11"111111 turunr«.:ir=e:-~:-. .t:ea terminologiei 'speeif}ce.'. el compunedin una. . Forma de turn are care contine 0 cavitate avind configuratie si dimensiuni identice cu ale piesei care se toarna.element folosit .

instrument metalie ee se foloseste pentru netezirea suprafetei pilniei retelei de tumare sau la remedierea eventualelor deteriorari ale suprafetei formei de tumare..IIl""'1I fl' f"1/"" 1"'III"I/I"fI' II fo''!. .NR turna Semimodel inferior Modelul Placa de formare Semhnude] Inferior ~imodelul ell t"I'1'"1 .ului. .mestec de miez .inHituratea surplusului de amestec de formare eu ajutorul idata e mar inile su erioare ale ramei.11I 111111"'" ". -suprafata. . samota folosita la citeva turnari dupa usoare reparatii intermediare.!!!l!J.Tehnologii de turnare 1. 1 d 1 uner ng e e ernn Marca . SI'mil't'rlllflIlCl1tii .' / / Rama de tumare / 1. de obieei plana.va rezulta dupa dezbaterea formei II I l i ('\I I" ell /1111 11111\111' '.forma de tumare metalica din fonta.1. mil) tara a neeesita reparatii intemlediare. Plan de separatie Fi~.tie de miez A. . . miezurilor (ex: nisip Semirnodel inferior " % . ~'Introducerea amestecului de formare pina la urnplerea formei si indesarea Piesa ce se va tuma acestuia.forma de turnare cc se executa din cirnent.11/1 /'11111'/1"'" f"I/'IIII. In figura 1 se omparativ modelul de turnare ~i piesa ee. otel sau aliaje neferoase folosita la un numar foarte mare de turnari (sute. .!hl de realizare ()hi~lluit ll1:1nllllh\ a formelor din amcstcc de fOJ'IIlIlI'l' Formii perf1/al1el1tii Succcsiunea obisnuit se prczinta III fazelor operatiei de formare manuala eu arnestec de Iorruurc tabelar mai jos: SUpro[a(ll de ..J. ipsos. .Turnarea in forme temporare Turnarea metalelor ~i aliajelor ill piese presupune folosirea unui model al njutorul caruia se realizeaza forma de tumare temporare. . care separa semifonnele.2. T('hnoloJ.'ieparatie Pudrii de izola{ie serveste pentru prevenirea extragerea modeJ. . .material folosit pentru formarea cuartos In amestee eu ulei de in ). Lantetii ~'A$eZarea semimodelului inferior si a ramei de turnare inferioara pe pJaca d formare.Pj(. ClI.2.amestec fin de nisip cuartos si anumiti alti aditivi ee distrugerii formei de tumare la .Pulverizarea pudrei de izolatie si introducerea amestecului de model priu cernerea amesteeului de fonnare.dispozitiv In care se realizeaza miezurile prin formare din amestee de miez.

rloara Plaea de formare g. -Demulare. I"f" ". PUII.Montarea ramer supenoare eu asezarea In forma a modelelor retelei de turnare c. ----t=~----. de turnare t 9J ~M'. . . de model si de umplere.!1trodueerea si indesarea amesteeului . .:::::3_--_!~--..'~"'~' Pilule de turnare C au ale de aerlslre Placa de formare Rama superioara t Model canal d. ... de formare si exeeutarea canalelor de .I) I /'/11/.. .""". Model pieior pilule de' turnare .Indepartarea exeesului de amestee acrisire.. dlstributle Mod. d.Dcschiderea formei ~iasezarea serniforrnelor ell suprafata de separatic in sus. Model picior pilol. -Realizarea legaturii dintre favitatea fonnei si rasuflatori daca aeestea din urma sint lasate in su rafa a de se ara ie a formei. ' Scmiforme Model rilsufiniori Rami! superloara Model sect!?nat "" " Canale de aerisire Ill. ...pudrarea sa si a suprafatei de separatie.Realizarea alimentatoarelor prin unirea eanalului de distributie sau pieiorului pilniei de turnare eu eavitatea formei.. • Nctezirea su rafatei interioare a ilniei de turnare.<'01 II/ larmn prt» turnurr. .Indeparlarea prin suflare a amestecului de formare cazut prin pieiorul pilnici de turnare. .Formarea miezului . .I.1 sectlonat Rama lor. ~------- 'I c.J\samblarea m~dellllll~ pe cepuri. . si a rasuflatorilor..""j / Model canal de dlstributie Bolt de orientare Plnd de form are Pladi de rormaR f. Extragerea din forma a modelelor piciorului pilniei ~ierasuflatorilor. Realizarea pilniei de turn are eu eupa respectiva.::.""" I" ...

. -. apoi vor trece In revista tumare. t 1\ suprafetei de Retea de turnare formare obisnuit. 'I'urnarea propriu-zisa.1 a-Cochila pentru turnarea unui piston -3.Curatarea acesteia.etape. Pulverizarea pe suprafata formei a unui derivat al petrolului pentru a .a~area mecanica sau termica a maselotelor ~i retelei de Poh~~rea zonel?r piesei tumate In care s-a realizat operatia Curatire mecalllfa (sablare. ____ R. .m~ superioarA Cavitatea formel Mlez "a. ----------------------i asamblarea fonnei.Modul de lueru Studentii vor urmari doua demonstratii descrise 'in lu~rare.--ri-r--r-.arca miezului in marci 2. C~ Inchiderea ~i blocarea semifonnelOr: d. -'b. 1111 /':111 ~i Zone de taiere ' modelul. .:narea In fot~ne metal ice tara suprapresiune de turnare ill forme presupune parcurgerea pentru operatia de urmatoarelor.. Piciorul . Doua exemplede cochile se prezinta in figura 2: Miez Pilnia de Rasuflatoare turnare Piciorul pilniei de .. g. turnare: precedenta. .::!@:-r--riT---r*".-lIi\..-'--. . . Tu.separatie Canal distributie ~----------~ b-Coehilii eu doua cavitati Fig.. Fiecare student va primi apoi un desen tehnologia de obtinere a piesei prin turnare de turnare a unor piese prin proc d -I piese obtinute prin alte proc do tll' al piese din fonta cenusie si vor . Control final.f Taierea rete lei de tumaresi a rasuflatorilor.Turnarea In forme pcrmanentc. -----------------------------------------------turnorc. Dezbaterea fonnei de turiiare ~i extragerea piesei turnate: Det.I" pilniei l. '" III 1'1111""'1/ I" }1'II'II'/lflll ' ••"IItl prln turnarr. Suprafata de . forma de tumare. deseneaza In referatul xnt.2. Pregatirea' formei metalice . ~ ·Y.). Turnarea propriu-zisa.usura extragerea piesei tumate din forma. _ Curatirea piesei.dc lucru. . ' turn are de Alimentator turnare . ' " . . . S hil'\ . etc. In forme tempon re din am .. h.Tehno\ogia tnetaliee (eoehil~) fara supraprc~iune . ' Se vor schita: piesa tumata cu precizarea An soparauc. e. tobare. (co chile i) II turriare. Extragerea piesei dupa solidificarea metalului turnat.I) 1'1111".

l/.. eventual schite ).... Jrupa An .EtapeJe obtinerii unei piese prin turnare In forme din amestec obisnu (enumerare.. j . ."" I'///"'/I·.t 11/ "...'/1' l'IIII"~"1/ III "IIII//l/'fill -------------------------------Student: REFERAT turnarc... lDefinirii ~j notiunl de baza: 2.III 11111I.

Legea similitudinii: la deformarea in conditii de similitudine a doua corpuri geometric asemenea. 1. ramanind numai cele plastice."111 11/1//. exista relatiile: " p = PI./ I" /.'"1111/' ". --- .procedeu de punere in forma constind din redistribuirea materialului prin deformarea plastica a acestuia . presiuni specifice de deformare p si P: egale..)3 unde 1 si IJ sunt marimile liniare earacteristice ale celor doua corpuri.)2...Acestea sunt: c: 1°.. 4°. 3°. Legea volumului constant: facind abstractie de unele pierderi de material prin ardere si prin indesarea materialului cu goluri interioare.. = (l 11. in interiorul materialului apar tensiuni ce se opun deformarii si care tind sa se echilibreze reciproe. situate pesuprafata perpendiculars pe directia fortelor exterioare./1. are loc pe distanta cea mai mica la perimetrul sectiunii. intre fortele de deformare P si P. acelasi material. Definitii si terminologie Deformare plastid ..I l'un« /1'.". 1. si marimile lucrului mecanic necesar schimbarii formei W si W.1. Prelucrare prin deformare plastid . W/W. deformatiile elastice dispar.. (I •• I cI UI(11l iiI'" . '1'1 I Uh' t'l\lIl pl(' cl turuate \'IIc1ll1ll1lll1dnctic): Lucrarea: LEGILE PRELUCRARII Scopullucri'irii: PRIN DEFORMARE procesele PLASTICA de prelucrare Cunoasterea legilor ce guverneazii rin deformare lastica. Legea rezistentei minime: deplasarea punctelor corpului deformat..'" ..".proces de deformare permanenta a unui material sup us unor solicitari ce depasesc limita de elasticitate a acestuia. 5°. = (l/1. PIP.11..1/11' ".. se poate considera ci'i volumul materialului se pastreaza constant in timpul deforrnarii: V semifabricat = V oiesa deformata 2°. In urma inlaturarii fortelor exterioare. eu aceleasi caraeteristiei mecanice."1111. i IIwtlcllllui..2 Legile prelucrarii prin deform are plastics • III '1\111 formei de turnare: Comportarea materialelor metalice in timpul prelucrarii prin deformare plastics respects anumite legi stabilite pe cale teoretica si experimentala. Legea aparitiei si echilibrarii tensiuniIor interne: in timpul deformarii plastice.. Notiuni generale 1. Legea coexistentei deformatiilor elasticc si a eelor plastice: deformarea plastica este insotita de aparitia defonnatilor elastice.. respect] 11I1 .' "Wl/".

studentii vorasista la experimentele VOl' ajuta sa inteleaga mai usor esenta unora dintre aceste legi. dimensiunile probei inainte ~i dupa deformare. 1)." '//1 . S vor masura IIII1 illl'O unghiurile U si UI Fig. i I i 10 '--'-' -_.DefiRitii~i notiuni de baz8. tndoire. lill . Se noteaza cu: U .11111 J "11""/.1/1/ /If/II tI"/(ifI//II/"""/I/lnl. pentru fiecare proba ~ise va calcula se inscriu In referatul r v mirii clastice. UI. Aceast experiment se executa In scopul punerii In evdenta a Il' iii volumului constant si a legii rezistentei minime. usor deformabil (fig. Experimentul nr. Ob.1.oexistentei deformatiilor plastice si elastice.2). Modul de lucru Student: \\1\' Ii . -rvnjiilc si c pli ajiilc relativ la aceste experimente uu-x 11 .1I prl" deformare piastlctl. se vor calcula volumul initial si volumul final al acesteia..2.2.bl . indoirea unei probe din tabla' pe rind.inal!imea probei inainte/dupa deformare.unghiul de indoire al probeidupa inlaturarea ei din dispozitivul de.a.. REFERAT An . Se supune indoirii 0 proba dreptunghiulara din tabla subtire din doua materiale diferite (fig..dimensiuni1e sectiunii transversale a probei inainte/dupa deformare. LCI{/lcpn/llc. Sc supune refularii 0 epruveta prismatica confectlonata dintr-un alia] neferos. p I 1.. De asemenea se vor schita formele probei Experimentul nr. Grupa Dupa In usirea enunturilor celor 5 legi. ao. . bolal.unghiul de indoire al probei in dispozitivul de indoire.. Se va observa fenomenul revenirii elastice In scopul sesizarii legii .+ . i i I I Dimensiuni: 10III . Masurindu-se In ele doua stadii..

III

I"/J""

III ••III",lIrl/

1"'"

III I ""/"fII"If., II/I/It/.'II

Punerea

tn /rm",'1

pr/n aschlere:

l-: perirncntul

Ji::~'---------------------'--:"--'

,', hill! probei:
III Ii 11 ' t

Dimensiuni masurate: d ' de;:jf,~o:::rm=a:r:-:e:--TiDC'-:'up=-a;;--:;d-=-er.fo:-:::rm-:-ar-e----+~In~a~i~n~te~d~e~. !P:D~·~up!!a~~ .. ~ i__-------~~d~e~fo~rm~a~re~·~~d~e~fonnare

~_~

10 = .
an

Ji == .
al

Lucrarea PUNEREA
§Sopullucrarii: .

=

=

bo":"
VI=

bj= . Vo';"

I,
II

iN FoRMA PRIN ASCHIERE
de obtinere a suprafetelor prin

Cunoasterea posibilitatilor prelucrari prin aschiere.

I(

I.Notiuni generale 1.1.Detinitii si terminologie (II! ervajii referitoare
• f • , f ••••••.••••••••••••• :

la marimile Vo si V I:'
••••••••••••••••••• ',' ••••••• : .. ' •••••• ' ••••••• : •• \ ••••••

.
o· :'" • '. •..'
I. I', • : ••• I', _~; II

I~
piesei.

Punere in forma - modalitate Semifabricat
defonnare plastica,

de realizare practica a conditiilor impuse form i

i';1': ' '~~l~d~~~' .~~~~ :~~~ii~~~i .'.'.. ~~i~~~ 'i~~~~i~: 'd~ ' ~~;
I I •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••

~ :..' :...;..' ;
~ •••••••.••••••• ,

- produs obtinut prin procedee tehnologiee primarc (turn~I~', sudare ete.) care urmeaza a suporta transformari ale former in

..............................
E pcrimentul 2: Inainte

~

.
, Ungwuri Materialul A aA= aIA='
.~aA

'

.

Sehita probei Dupii lndoi,re

de indoire

.MaterialulB
aB= , alB =; ~aB.'= ai~ - <XB=
"

'.
-

= 'alA

aA.=
:.

seopul obtinerii piesei finite. .' Piesa finita - piesa rezultata In unna unui proees de fabricati= si care indeplineste conditiile pentru a fi montara intr-un subansamblu. Prelucrare' prin aschiere - modalitate de punere In forma ee constf 111 modificarea formei semifabrieatului initial prin indepartarea adaosului de prelucnm sub forma de aschii eu ajutorul uneiseule aschietoare. Adaos de prelucrare - stratul. de material prevazut pentru supraf t'l semi fabricate lor, eare urmeaza a fi indepartat printr-un procedeu de agchierc (~I , degrosare sau finis are), in seopul obtinerii la aeeste suprafete a unOl" anumi! parametrii prescrisi pe desenul de executie al piesei. Adaosurile de prelucrare sUllt: d degrosare, intermediare si de finisare, Degrosare - operatic de prelucrare prin aschiere in care este lnde;:> irtal t' I mai mare parte a adaosului de prelucrare, dintr-una sau mai multe treccri. Finisare - operatic de preluerare prin aschiere prin care sun! ob\illlill dimensiunile, preciziile dimensionale si rugozitatile finale sau apropiatc d lc Iinlll irnpuse suprafetelor pieselor. Aschie - bucata de material

( '011
, •• I ,

')1II,:1l j cxp li t" .. , leatu:,
••• , , •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

detasata de pe suprafata de prclucrat In
prevazuta
III

tit 'lll

I

, .. ,

,.,
" ••••••••••••••

.

.;

.

.
,
0; •••••••

.

;

.,."
: ~

: ,'..:.'. :
..
••••••• ' •••••

:.'
'"'

.
,~

.
t ••

.

~'

•••••••••.

sculei aschietoare, Scula aschietoare

- unealta

I' .•..I.,.....•.. ··································

......................................•....

masina-unealta, folosita In procedeele de pr

1'(11'

cu muchii taicto prin nschi '\t.,

rc, montHt

Jll' II

III I I'IIII~"'" (II/till/III 1'rll/ "Jl'hI"'l".

Punere«

(lIjl,mld

prill a$c/ll~r~.

111\

Muchic tiiictonre
\ III' \

- inters e\iu dintre doua suprafete ale p~r~ii activ
prelucrat, indepartandu-I

ale scul

I

2,1. Precedee de prelucrare
Schernele de principiu

prin aschiere
mai uzuale procedee de prelucrare

piltrunde in materialul

sub forma de aschli (sinonim

I i~).

ale celor

prin

Procedeu de prelucrare prin aschiere - totalitatea activitatilor speeific xiesare generarii suprafetelor prin combinarea miscarii relative dintre scul II:;> .hictoare ~i semifabricat, Principalele procedee de preJucrare prin aschiere sunt
II

aschiere sunt prezentate

in anexele Tll-3.

3. Modul de lucru
0biectiv~1 final al lucrarii consta in alegerea procedelor pentru puner 'n III forma prin aschiere a unei piese.Pentru realizarea acestui,obiectiv studentii vor HNj lit mai intai la 0 demonstratie practica 10 cadrul laboratorului de prelucrari prin aschi I unde li se vor prezenta principalele procedee de prelucrare prin aschiere (strulIJiI • frezare, gaurire, rabotare, mortezare, rectificare), precum si rnasinile-un lit corespunzatoare fiecarui procedeu. . Fiecare student va primi un desen al unei piese, ~i pe baza anexelor prezent .j lucrari va rezolva problemele de la punctul 2 (subpunctele a-d) - alegerea procedeului de prelucrare .prin aschiere a unei suprafete.in coatinuare este prezentat un model de rezolvare a acestor probleme. Rrezultatele obtinute (schite, note, precizari) se inscriu in referatul TIl al carui model este atasat lucrarii. MODEL DE REZOLVARE

rul otarea si mortezarea, strunjirea, frezarea, gaurirea, rectificarea etc. Generarea suprafetelor - deplasarea unei curbe in spatiu dupa 0 anumita leg care l~i chimba sau nu forma. Curba care se deplaseaza si care genereaza suprafa] s cste denumita generatoarea G, iar traiectoria descrisa de un punct oarecare al ei, i tirnpul deplasarii, este denurnita directoarea D.In cazul generarii suprafetelor pri aschiere, deplasarea generatoarei in lungul directoarei este data tocmai de miscare U\j~ului sculei in lungul traiectoriei directoarei. Miscarea principala de aschiere - miscare a sculei sau piesei care realize procesul de desprindere al aschiei de pe suprafata semifabricatului. Se executa cu vltezd principald de aschiere Vc de catre scula sau piesa. Miscarea de avans - rniscare a sculei sau piesei avand drept scop .aducerea 1\ III erea de noi straturi de material In fata t~i~uJui sculei, deoarece acesta nu poat -uprinde dintr-o data intreaga suprafata de prelucrat. Se efectueaza cu 0 viteza d tvans vfi fie de catre scula, fie de piesa de prelucrat. Exista mai multe tipuri de avans

avans transversal oarecare /0, etc.

Jr, avans
I

longitudinal fi, avans vertical

lv,

avans circular

!C, ava

Addncimea de aschiere - stratul de material indepartat la 0 trecere a sculel aschietoare, masurat pe perpendiculara dusa la suprafata prelucrata (se noteaza cu t).

Desenul de executie al piesei finite
Pe schita desenului de ~xecutie al piesei, pe care fiecare student 0 transcrie in referat.se vor nota cu cifre toaib tipurile de suprafete simple, conform exemplului d maijos.

2. Alegerea procedeelor de prelucrare

prin aschiere

Alegerea procedeului de prelucrare prin aschiere se face' astfel incat acesta sA asigure conditiile impuse piesei (tipul, calitatea si precizia dimensionala a suprafetelor preJucrate -v, anexele TIl-l si TIl-2). . Procedeul de prelucrare ales trebuie sa fie eel mai ieftin materialului piesei. . " . .' Pentru alegerea procedeelorde prelucrare prin aschiere unei piese se pr cedeaza astfel: . a. se identifica procedeele de prelucrare posibile pe baza tipului de supr rat~(v. anexa TIl-I); . " b. se selecteaza precedeele de prelucrare luand .ca baza' calitatea upr f ~oi (v. anexa TIl-2); , , c. se identifies schema de prelucrare si scula aschietoare corespunzatoare (v, IIn »ca T11-3 ); . d. se identifies masina-unealta (v. anexa TII-3).

a

~33,6_

90

V lv/\! /::j/

WI
III" 1'11111""" /11 /lIflllIl SI: VlI
11111 lI~t''''''rt',

Punere«

fit

fi"'''1J. pr/II

asciI/ere..

pC!

trccc apoi la complcturca tabelului din referat, ibil ' prin care sc realizeaza fiecare suprafata in parte.
0, Procede

eu tipuril

d

procedea

Se com leteaza punctul c de pe fisa de lucru e~ 0 seh~mli de pr~neipiu. In alegere, a unuF procedeu de prelucrare prin aschiere folosit la obtinerea unei suprafe] de pe piesa primita.

posibile de prelucrare prin aschiere.
Procedee oosibilede prelucrare prin aschiere, Strunjire MorteFrezare Rabo- Gaurire Rectizare tare ficare x x x x X , x x x

c. Schema de principiu pe,ntru strunjirea cilindrica exterioard.
\

Nr.
Tt.

Suorafata Tipul plana frontala cilindrica ext. cilindrica ext. orofilata conica ext. conics int. plana frontala cilindrica ext. cilindrica int. conica int. plana (canal)

Piesa-semifabr.icat Suprafafa ~ // /relucrata

S, S?
I--,~h

Sd
S~

x x
x x x x
x

-

x

x
x

-

-

S~ S7

x

.'

x -

-

7
---.----

I
.

X

Ii

;

x
x
X X

I ~ __ .'_._._._. -I

.~.i-I-I

x

x

\'
.Ii -z
(

SH
,
, 'I

-

x x

x

,

x

'10

,

x

x

x

-

x x

-

x
x 'x

z /
n

;f

-L.

, II

-

-

x

-Ul
.
\~fitde

/

j

-J

It

m~:j,carfade rotatie a plesel I ft = avansul transver~a fl = avansullongitudmal
=

n

Yn continuare, utilizand anexa Tll.2 se selecteaza procedeele de prelucrare priu aschiere dupa calitatea fiecarei suprafete, completandu-se tabelul de la punctul b din referat conform exemplului de mai jos.

strung

,1'111

b. Selectarea procedeelor rafetelor: Suorafata Nr. Ra (urn) rL
S,

de prelucrare

prin

aschiere .dupd calitatea

La etapa urmatoare se comp 1eteaza fiecare procedeu de prelucrarej'rin a~.chiere.

~ tabelul eu ma"iriile-unelte y

utilizate

If!

d. Denumirea masinilori-unelte folosite

I
Strunjire x x x x Frezare

Procedee alese. MorteRabotare zare

Gaurire

Rectificare

S,

S,

~'I

~ S/, SL
SlI

S,j
SHJ

63 63 08 63 63 63 16 63 63 6.3
32

x x
x

-

-

..

-

-

..
;

-

-

-."

X
,

Procedeul ales struniire gaurire

Masina-unealta Strum! Masina de zaurit

Procedeul ales mortezare reetificare

Masina-unealta Masina de mortezat Masina derectificat

-

-

-

-

x

x

S

-

-

x

.

-

--

.;

-

-

x

-

-

-

11111

/'/11/"','/1 (11/",,,,,,,,,,,,

1/ ,101,'""

_

PlllII!rCU

III

["rm(1 prin (licit/ere,

ItI'l

Anexa ILl,
'I'lpul
I'll

AncxIlTII.2, Procedeul de prelucrare Strunjire
exterioara

fctci

Struniire
R

lcll'id! I'ioal"a

R R R. R
P P

Procedeul de prelucare prin aschiere Frezare Mortezare Rabotare Gaurire R R R 0 N N 0 0 0 0 0 R R 0 0
N

Rectificare
R

Grupa Valoarea R, (urn)
Dezrosare Semifinisare Finisare Foarte fina Dearosare Seniifinisare Finisare Foarte fina Alezare eu cutitul Degrosare Finisare Foarte fina Dezrosare Finisare Foarte fina cD<15 mm

Foarte fina
Q

Fina

Semifina

J)Cl!;rO~III'c

'0 ....

'0

Q

Q

~

'0

'"

'0
Ul

Q

•... •••
0 0

Q -:...

Qo

Q

.... ""

'" '" ••• '"
x

U. X

~

<I. '"

~
X
.

§

R R R R
P P

X

';'"

~

ldrica
'jour'a
id\

0 0 0
P

R 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

x x
x
x

x x

x

x x
.~

x
x

,~

rioara
ic{l ;oara

0 0
P P"

Strunj.re interioara

x
x

x x. x

x

:'_1=

illltl'i

x x

x x
x

x x

x

-

I=~

Iionrll
11.11 I1Ii1 I'
\

0 0 0 0 0 0 0 0

Frezare cilindrica Frezare
frontala

x
x

x

x

x x
x

x

x

x x

x

R iOal C R 0 0 0 0 0
I

0 0
P R

I

R
R p. p

x

x x x x x x

x

x

x
x

\'

x

x x x
x

'IO(1re eluri rioare ( '1111 cluri inte; 'ioare Dun turi ext riaoare f )1111 turi . il1l'l 'ioarc ( '1111III'de pHil In 1I1'h) ro
( '1111 III

Burghiere Rabotare Mortezare
Prelucrarea

cD>15 mm R
Degrosare Finisare Degrosare Finisare Rabotare Frezare Rectificare Cu tarodul

x x
x

0
p

x
x'

N
N

x

x

x

R R
p

0
R

0

ro tilor dintate Filetare interioara Filetare exterioara

x

x

x

x x
x

x x x x
x
x

Cu cutit
pieotene Cu filiera Cu cutit pieptene Rectifieare Degrosare Finisare Foarte fina Finisare Foarte fina Semifinisare Finisare Foarte fina Medie Finisare

de

x

x x

0

N

JI IIJ IIIrioar
11(: 10111"-

R

0

0

.p

-..,:)

-

'x

x

x x x
x

0 0

R
N

R
R

R
N

0 ·0 0 0

P P N N

Rectificare rotunda Rectificare plana Honuire Lepuire

x

x

x x
x

x x x

x

x

'!lId

ie

x

P
p

1•~
11'1("'11111: R

P
0

0 0

0 0

x x
x x

x

x

x

x x

x x x

x

,

-

f-

x
x x

x

x
=

recomundat; P - posibt! de executat,'N - posibil de executat dar
lIt'apl/cob"

x

'-

11/'" '{'(III/flllllllf,' () -

= avansul mil de aschiere transversal t = addncini 'a de aschiere III ••• .:in~a.{..(.I'CI = addncimea de aschiere Plos« 1~1j.it:-------:----------'----l Schema de principiu (J procedeului: Vo' = miscarea principald de aschiere . =ro~c-'e~d~¢~u7Iu~i-:~G~Ar.yinii-u~elte: masinii de rabotat (~epjng sau raboteza) principiu a procedeului: n = turatia sculei ve = miscarea principalii iZ= avansullongitudin~/ t 1'1 '.'.. L Schema de principiu a procedeului de strunjire Fig...3.d.-c-g-:a. a procedeului de frezare / ! v C 1. Scheme de prelucrare prin aschiere I )('lIllIlIif:! t Anexa T II . de:scula achictoare avarlS Ion itudinal.1111 1'111I1''''11 In IOr/"d pr/" !!~~'. Miscarea principald executata de: scula a chietoare de:piesa sau scuta a§chietoare (aVaIlS transversal Dcnumlrea seulei: freza I trnnnumirea mminii-unelte: rpa ina de frezat a procedeului: Ion itudinal vertical circular de avans (!Xeclltata de:piesii sau scula a~cbietoare (avans longitudinal §i transversal) Denumirea sculei: cutit de rabotat =~=-.-:.L_----~~--J Miscarea Schema de . 3.JIRE principala II A 1t.. S('h de principlu II proccdculul iI(' ruboture .'rc:.~re~.:'n:-.!llala ~-------------------~--~------------------------~ Denumirea procedeului: RABOTARE . f. "\I'Clllala executa/a de: icsa sau scula a~chiet9are (avans vertical) sculei: burghiu Denlllnirea mdi(.iI-:-'-~u:':n-l:eJ. • _ Pu"~'1!4 fir [". rDn:el=ll~II=I!~lf=ea~. avans transversal I umumirea sculei: cutit de strun ltcnumirea ma.)'('lj{'rn(~de principiu Den1lll/irea ma.-u-r'7.. S 'hema de prtnciplu 2.~I'(/r<!{/ principald .'''~/c::.:'. III Anexa Tll.l~r~R~I~R~E~----'--~~---------------------~----~ Miscarea ?roeedeului: STRllN. Schema de principiua procedeului de burghiere I icnumirea rocedeului: FREZARE MiS 'area principala (' scutatd de: scula aschietoare Mlscarea de avans /' (.mil /lrl" aschiere.''''''Il/Cllo de: piesa II Iiscurea de avans executata de: seula Miscarea de avans Denumil'ea chietoare ..:.'::· m=-:a:-::s-. de rotatte a ptesei (turatia) It = avansul transversal n = avansul vertical D = diametrul burghiului = miscarea 11= avansul utit de strung longitudinal Fig.yinii-unelte: strung Srhcma de principiu a proeedeului: .

~ .:.:.~t -~ J.'(."~/'/i/I'l/" l'IIIII'. -1.II ' 1'1111I'1.:.lIlalii de: iesli sau scula a chietoare Uenumirea sculei: cutit de mortezat J)(. 6.1i('ol!llIl.3. transversal. Scheme de generare a suprafetelor 'Nr crl Tipul suprafetei Schita prclucrarti Nr. suprafata prelucrata miscarea principald de aschiere longitudinal t = addncimea de aschiere . Ve = miscarea principala Suprafete 4 de aschiere ' .1-. crt. vertical G -E~~elf. rT1l1lTJ II ( '1(//1 I~- .' @' I Suprafete 10 profilate --- m - _il P .." It = avansul longitudinal = avansul transversal /.. 3 Suprafete plane itudinal.•• prin strunjire Schita prelucrarfi I tcnnmlrec: procedelllui: A 1I. Tipul suprafetel An xlITII . ___ I v II = avansul Suprafete 01'= adaosul de prelucrare 2 cilindrice interioare Fig.'' . 5. Schema de principiu a procedeului de rectificare <. Schema de principiu a procedeului de mortezare. cutit de mortezat .:'r.:..-II l n Suprafete 6 excentrice ..:.It.ta In /l1I/lIl/lflll 1I'~\(.l1umir~a maiinii-unelte: masilla de mortezat Schema de principiu a procedeului: Suprafete I cilindrice -.'('IIII/Ia MORTEZARE de: scula ll§chietoare transversal.\'('IIt'eGi principala I' ./.:. = C exterioare j) ~ -(jk I.. /11/"""" fltI..'. Iv = avansul vertical Plesa de prelucrat t =' addncimea de aschiere Suprafete 5 Fig. II Suprafete 7 sferice ~-s ~\ " Ie Suprafete 8 complexe Detaliul B . II F=====?-u~ -.'" 17 ( j II. ~ II All I '111. vertical (morteza IIlln'u/'ea de avans ('I'.---n ' Suprafete 9 poligon~le Piatrade rectificat Suprofata prelucrata conice 0 :.- •.

II ". serveste la centrarea pieselor lungi intre v rill! la executarea gaurilor axiale In piese. Punt'r~(' tn f"rfll/J prln asch lere.ghidajele batiului. {fttflrl~r Cu(tt lie colt pCfttru 3 '1'1'dllcraru 7.ntrll filII_at Ctltlt ~lith. PFpapusa fixa.. SL . adapostestc ulill Iiiviteze si este strabatuta de axul principal al strungului AP. Nr. ax principal. PM . elll~hII~i Anexa TI l. 1)('1111111 trecerea prin interiorul sau a semifabricatelor bara.llro."RIm llilllf6fan /1 W 1.. sania transversal a ST si respcctiv seniti IlIU I ('-tit It pt "ron! pr lItit. AP .10. Batiul este prevazut la partea superioara a patului C I JI ill' ghidaje orizontale GB. PC . II t.batiu. SPC .• cr>'. 11 nl$tllt ~ H I. in partea opusa papusii fixe.11·1 I'/111I1rl'.'" (lmlit r/I/ "ferr/cr/!. Papusa mobila PM. 7.t 1 pellt'fll 8 CII\cjt poair. 1!IS~I'kn' . I rOII11t1I:sania longitudinala SL. cu ajutorul celor trei sanil.hltr.sania longitudinalii. pe care se prinde 1'1 II ell prelucrat ps. preluand toate fortele ce apar in sistemul tehnol ic masina-dispozitiv-piesa-scula.ghidajul piipu~ii mobile. Papusa fixa PF este asezata pe batiu. .ollelnr IIreu IICftSlblle ~+£J1: Q Cutlt lIfl\tnl 9 ---B "epjaro bttel'teel'l Fig.piesa-semifabricat. dill care c. In interiorul batiului se monteaza instalatia electri <It comanda ~i actionare.pinola. pentru a. GpM . ST . Cutitlamfi pcntrn I'dent ta Clltlt peotnl ftllt.suportul port-cutit. Tip"l frl..papusa mobila. Clltlt f"lu'rll 7 iJf. Caruciorul se deplaseaza pe ghidajele batiulul i serveste la realizarea miscarilor de avans ale sculelor.universal de prindere.. P .port-cutit.jI>f!f!!t PF /. Axul principal se construieste de regula tubular.111 1'1 batiu. GB .at Inurlor Cllt!t ta( . unele elemente ale instalatiei de racire-ungere a sculei ~iUII 1 par~i ale cutiei de viteze. " Batiul B serveste la fixarea masinii pe fundatie si la asamblarea elementcl )1' masinii intr-un tot unitar.t::=l . de. Schema de principiu a strungului normal: B .f 11I. a~ :1.~•. II An.sania transversala. U .11 '"' ..r!l STRUNGUL NORMAL Clltlt drt>pt .(" S~bll~ pr. ~ ClItltclm 1:1 "...n TH. PS . Clltlt1q~oVQI~.

~ ..'" "/IliUM in """" "/. crt. Tipul suprafetei Schita . Tip.ffi- L~'f/ 4 interioare de dimensiuni mici - 9 . dimensiuni ~. lI$chlere:..~ de lucru mici: 6 Freza 13 disc-modul pentru roti dintate Suprafete pro fiJ ate 111 Roti dintate Joe de 7 14 Freza cu coada T freze conica pentru canalc . . '''jllfll'') 1.= .exterioare Freza profilata 5 pentru filetare Freza deget-modu pentru roti dintate Freza 12 deget cilindrica cu dinti frezati.111"/' hi. Gdtul ~r... -~.-- ncxn ' "U! Suprafete prelucrate prin frezare N" crt. Tipul frezei Freza Schita Freza cilindrica 8 cilindrofrontala Suprafete 2 complexe de dimensiuni mari 7 Suprafete plane inclinate Freza 2 disc cu dinti drepti Freza disc unghiulara Canale de pana Canale Freza 3 ferastrau D 10 Freza disc profilata pentru canale de pana 8 cu freza deget 3 cu freza disc Freza 4 Suprafete profilate melc-modui pentru roti dintate Suprafete profilate -... prelucrArii Tipuri de freze folosite la operatiile de frezare Nr.~ . Tipul frezei Schita Nr.-. crt.1111 ". 10 de . Suprafete plane orizontale 6 Suprafete plane verticale .d Freza 11 deget cilindrica cu dinti detalonati D~. 1 crt.1 suprnfetcl Nr.'/1""..

. De la cutia de viteze.montarea capului de frezat vertical Partile componente de baza ale masinii universale de frezat sunt: placa de baza PB../. transversal ~i vertical. 'in interiorul acestuia fiind cutia de viteze ~i d avansuri. care preia miscarea de la axul principal III II usinii si 0 transmite prin intermediul unui angrenaj conic. iar pe ghidajele verticale G...Definitii Student: . . MA~INA DE FREZAT UNIVERSALA CU CONSOLA /BS 8 1. ..1\ '1 II "1/""..1PV. Semifabricatul se prinde pe masa MP a masinii poate executa miscarea de avails longitudinal. . 11). axul principal AP primcste miscarea principala n si 0 transmite sculei S. pe care este -montat batiul B al masinii. Grupa: . ' '(It' .. b Fig. 1.:pir1ile principale componente. b . actionate de motorul electric. I ) S monteaza capul de frezare vertical CFV. pe ghidajele orizontale G2 . ce se fixeaza pe lID dom port scu It\ sustinut de bratul suport BS."'" " ..'1" Anexa 1'11.' . Schema de principiu a unei masini de frezat universale cu consoli: a . la axul port-scula vI'lli 'Ill .lnlf'll' fir urm4 rln a~chlt!'t!. Rl:FERAT ~i notiuni de baza:."'. .. .... bratul suport BS se d 'p1nseaza la stanga..::- ~~----AP / l--'r-----f.._y B G j PE a 2.." /'. ( -. (fig. 1. ' .''''. ... /"'.1. Pentru functionarea ca masina de frezat verticala.. Schita piesei cu nota rea suprafeteior .

procedeu de sudare la care materialul de adaos 'sicel de baza se topesc in zona imbinarii. materialul putind ajunge in stare plastid. "I ' ' Denumirea " masinii-unelte I"".I '0 {'II/I""'. Imbinare sudata .1). Denumirile maslnllor uneltefolosite. . care se topeste In procesul de sudare ~i participa la realizarea sudurii.chiar topita. sarma sau granule.Irlllil JI." v Metal depus (m. Sudare prin presiune . prin incalzire si/sau aplicarea unei presiuni eu sau rara utilizarea unui material de adaos.Procedeele de sudare se clasifica.1.materialul supus operatiei desudare. Sudare'prin topire .d.)/I 3. cu sau fara incalzirea acestora.. In doua grupe: procedee de sudare prin topire. Scheme de prelucrare (Ia alegere) Sudare . t I'l11ic (f 1. .. iar prin solidificare formeaza sudura. care contribuie la realizarea sudurii.procedeu de imbinare nedemontabila intre doua sau mai multe componente.--1r-----+----+-~--I-----.metalul provenit din topirea ~iamestecarea metalului de baza ~i a celui de. linia de top ire (doar In cazul procedeelor de sudarc prin topir ).procedeu de sudare la care sudura se realizeaza prin apasarea materialelor care participa la fonnarea ei. Nr.a.b. zona de legatura. Definitii ~i terminoiogie 2 3 ' ~ r--+----+-----+--. 'in zona imbiriarii.) .adacs. sau.'" Procedee alese Denumirea masinii-unelte Procedee alese Material de adaos (m.rezultatul operatiei de sudare.).imb inarea realizata prin sudare. Selectarea procedelor de aschlere dupa calitatea suprafetel Suprafata lSc'onullucrarii.:.generale 1. etalul sau aliajul adus din afara sub forma de m vergele. Alegerea proeedeului de sudare. Sudura (cusatura sudata) .. rt Material de baza (m. se compune lin sudura. (urn) Strunjire Frezare i Procedee alese Mortezare Rabotare Gaurire Rectificare L Notiuni . zona influen~ata termic (ZIT) ~i metalul de baza neinflu nta. procedee de sudare prin presiune. s. Tipul 2 3 4 5 6 Strunjire Frezare Procedee posibile Mortezare l Rabotare Gaurire " Rectificare "Lucrarea PUNEREAIN " FORMA PRIN SUDARE b. d. Procedee ---------------------------------de aschiere posiblle I'urltm:a fh {orlllil prill sudare 1'1 Sunrafata Nr. Insusirea cunostintelor privind modul de obtincre semifabricatclor si pieselor fi~ite prin sudare.{/I 11~('''Ic're.) .-----'4 5 6 c.

".t./III/lflll_. "XU "1I2X.aza d~m de utiiizare.J Rost .b.Exista numeroase procedee de sudare prin topire. l'IIIINI'" 1/.11' ZIT I zona de imbinare. 1\111' illl\ in n xa T13.Tipuri de rosturipehti"usi. . d n·d III sudnrc priu pil'. metal in vederea forrnarii sudurii (fig.sursa de energie folosita pentru producerea caldurii necesare sudarii. . m. care ii fixe. ~.Pire. . denumirea acesteia regasindu-se In denumirea procedeului <il sudare.dare ..proprietatea tehnologica reprezentind capacitatea materialului de a fi sudat in conditii de fabricatie impuse.. proiectata. l/n Fe p/aron{pesrecap. ..Z). ~ .3).. ~~ .Fig. ce urmeaza a fi umplut " cu ~ Fig. Principalele procedee de sudare prin presiune .2..lor dOIl!'i 111111"11 ii. intr-o structura specifica. flU" Sursa de caldura . Fig. modalitatea de acces. 1 '''T'' ••. .lIlff!!!! link de topire ZIT Sudarea pnn !2.. 'Ilill~ III \I Prin sunranunere De colt. Pozitii de sudare Sudabilitate . Pozitia de sudare x cutarii sudurii (fig.2. special Schita rostului Simbol Imhinarel CUiE "I" ~ ~ "vn . .. " . Schita rostului ~I)1bol Imbinare & E±t 0 .}". . Fiecare procedeu are anumite particularitati distincte. Toate aceste caracteristici ale procedeelor de sudare pnn topirc raspindite sunt descrise in anexa T13.8/ ~ Drizon}-ala c « Sudarea prin presiune. 2.In cruce r s.. larostul. lmbinarii. .3.. 3.l. In timpul aflate In stare plastics si chiar In stare topita. Ca si procedeele de sudare prin topire si acestea s~nt d s ~jl de VIII' lit Caracteristica lor comuna consta In faptul ca in timpul sudarii asuprn pi '~ ·Inl' \'111' sudeaza se exercita 0 apasare care ajuta la intrepatrund r a . h..I" 1'/1111""/1 11I}"fIt'.f fly" i till I ti Ill: . Principalele procedee de sudare prin topire. .K" Cap la cap . Elementele imbinarii sudat 83= ~. Ele se identifica dupa tipul sursei de caldura.' 1"'" . f' . Caracteristicile celor mai raspindite pro d .spatial format intre suprafetelepieselor.

disponibile in laborator.3 se prezinta caracteristicile generale il in practica. INVELITI cu ELI<~CTROil de sudare are un domeniu .-- . natura matcrialului de baza. de sudare Is .:. .c"". cordon de (c.' Elemente specifice: ./fil rll . ' baza ------------------------------------_1.a.c. . studentilor li se VOl' prezenta procedeele de echipamentele aferente. .:.c.1.. Dupa si lid \I'l' Sursa de ciildura: arcul electric-'a:. costul operatiei de sudare. .vergea din metal de adaos acoperita cu un strat (invelis) lit' flux avind r61 multiplu in mentinerea arcului electric ~i asigurarea proprietatikn cusaturi i sudate.. ~ gaze de ~~~odul ".a:. III anexa T13. al carui model este anexat acestei Iucrari.) sudura . (c.. si T13. Fiecare student va primi in continuare un desen al unei constructii sudate ~iva II 'go procedeul sau procedeele de sudare cele mai potrivite. Grosime m.:..otel carbon.:.l'/lIit"O I' Allua'l'lJ.cln:c:.1 Denumirea 4.i .--" Materiale de baza: protectie operator de rezultate din . . -flux pentru sudare .. . Surs. -AI ~ialiajele sale. Modul de lucru 0 prealabila documentare. sudare arderea crusta de .c.a. 'sa ale procedeelor de sudare 5.otel aliat. . A. . -====~~-'=:=~_ "Ulltf. m/h.~ mm.intinderea sudurilor si programul de productie.:ca"'t.Ni si aliajele sale. mm.otel carbon. a baii metalice si' a cusaturii in curs de solidificare i entru alierea baii. Ua. . ' P desenul structurii sudate sudurile se vor notacu simbolul S\".viteza de sudare.. A.. de aplicare pentru mai mult sau mai 0 aplicatie data.. buncar ch c.Sn' Toate dut -I sc inscriu in referatul Tl3.diametrul sirmei electrod.fonta..::.I ' I /'. VS .material granular utilizat pentru protectia arcului.b.clui mai potrivit procedeu desudare e tina searna de mai multi. Elementele regimulul tltl Schema de principiu : sudare: / .) IL ' 1 material de.otel aliat.a de caldudi: arc electric alimentat in c.:. 0.::..a.: Se vor executa Ii -n on tratii practice si ~or fi prezentate exemple de constructii sudate.."11I4 rill . Alcgcf"(!l1 procedeului Ficcare proccclcu pi II 111 rcstrins.. raspindirea echipamentului de sudare. ~i c..curentul de sudarc. factori: .. .1"".tabelul 1 ~i nuexcle Tl3.otel slab aliat.Al si aliajele sale. invelisului zgura . .:. V.:.tensiunea arcului electric.:.c.:..otel slab aliat.. Materiale de baza: . / ~.:.111' J.pozitia de sudare.2.1 alegerea ."""'111"'11I111"'11 \/1. <--=::=:: ~~ ='-~I Is .grosimea materialului de baza. _ Elemente specifice: . > 2mm.:.11/. Schema de principlur Elementele regimului de sinn!! electr rulou de slrma sudare: D .".electrod invelit .diametrul electrodulul.c:. Denumirea rocedeului: SUDARE AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX.. SUDARE MANUALA.-CJ~. folosind .curentul de sudare. c. II 'h"i procedeului: de sudare optim.en:::ct.::.::l=im. d .

' ~~:~~~d Rulou de Is . Elementele regimului de sudarc: d . A.a.. " Schema de principiu: Elementeleregimului de sudarer Slrrnad . Elcmente specifice: _ gaz de protectie .Ti si aliajele sale.Cu si aliajele sale.:-le-m--'-en:.I 'Ct 1'/11"""".oxidanta). m/min.c. Proc xl u universal de sudurv. . . .. .. Patina de unosfcrn de ~contact Va . .Al si aliajele sale. . Materiale de baza: . V'..rrith. Vs - . -. de caid~ra: arcul electric alimentat 'in c.az.. i c.. ELECTRIC N MEDIU PROTECTOR DE GAZE rocedeul MAG.-j-d-e-s-u.debitul de gaz protector. amrenare a mm.vitezade avans.c. m/h.otel slab aliat. ball metalice ~l cusaturii: (C02. H"' pI rector Q . fuzibil _ d.) .gaz d~ protectie . Pistolet viteza de sudare.curentul de sudare.s~u a~estec de gaze aCtiv~ pentni pr~tejarea arcului electric.diametrul sarmei de m.a..RE CU A.. .___________ . _ Su-. Anexa T13.d eb itul de gaz protector. m/h.erocedeul WIG)...:-::c:. CO2 + O2) ./ . /' ~Pistolet ~ ~ Materiale de baza: Gaz~r c.:ip=:i::'u~. . Sistem de sirrna de Va . .oteluri inoxidabile.' Materiale de baza: ' .Metal Active GLI' .c.Cu si aliajele sale. .gaz inert pentru pr6tejarea'ar~uluielectric. slrrnei Ys . l/min. m/min. .viteza de avans. electro '(5 .: ------:..a. Ancxa '1'13.I J L. "~co.fonte.:. .' . slrmci Q .1 (l'()IIj1I1I1I1I'1') DCflumiren procedeului:' SUDARE CU ARC EL-ECTRic iN MEmo PROTECTOR DE GA?J.electrod fuzibil Schema deprincipiu: V itcza de sudnrc V~ ~. gaz .. StrmaVa:.oteluri.diametrul electrodului ' mm'. m/h. MIG -:-Metal Inert Gas .a. A. . Arzator nonnala.' '. A. .t-e-=-le---C:r-eg-i-m-u-)-ll. M'jj metaiice'~i OXIACETiLENICA cusaturii (Ar). . i c.c. debitul de acetilena. Procedeu universal de sudare.. -e. Sudura '~ -. ~ otel slab aliat. (C.---: . Denumirea procedeului: SUDARE'CU ARC ELECTRIC IN MEDIU Material de baza PROTECTOR DE' GAZ rocedeul MIG ' Sursa de caldura: arcul electric alimentat in c. . regimului Elementele sudare: Is .rE::. P" rector c...~ Elcctrod ncruzibil(W) . Ar + He) pGJlt1'1I protejarea arcului electric. m.MAG .a.baii metal ice si cusaturii ~ WIG . Elemente specifice: ' SUDARE .curentul de sudare.fllt/IITI' " _. ~i c.Metal Active Gas .clectrod fuzibil ' . JIII/II. PRIN TOPIRE CD FLACARA Denumtrea procedeului: .viteza de sudare.. .. .:de ~~otectj~ g. .tensiunea arcului electric V. Sursa de caldura: fladira de combustie oxiacetilenidi. Sur-sa de caldura: arcul electric alimentat in c.QCH. ' '.b. lImin.~iflce: ---I Schema de principiu: . l/ora.gaz inert (Ar) sau amestec de gaze (Ar + H2.tensiunea arcului elc ·t!'il .Vs .viteza desudare. i\ll1lo~furnde 111. untrenare a sudare ' .debitul de gaz protector.tensiunea arcului electric " V' .otel carbon._.c.Ti ~i aliajele sale. . riun.) . Ua .oteluri inoxidabile.• l • Materiale de baza: .-. . .Al si aliajele sale. Slstcm de V8 . .. I/min.diametrul electrodului. \ Flaearii oxiacetiienica ~ . tipul flacarii (carburant Is .Cu ~i aliajele sale.a.8. Q ...-d-a-r-e-: Element-. .curentul de sudare.:.clectrod fuzibil flacara oxiacetilenica oate atin ae 0 tern eratuta de 3150° Schema de-pri-..1continuare) Denumlrea procedeulul: SUDA. . (c.Rc.1 pr/" .. m.viteza de sudare. . li:lcmente specifice: .

d Strma .. antrcnare a sirmei m.. . Grosimi mici. laser . i1Mi\1I1I~H .1 (contlnuare) 1h'lIl1l11iJ'cllj>rocedeului: SUDARE CU FASCICUL LASER.metale si aliaje neferoast'l. .OOOoC. c.baia de metal topit -este acoperita de 0 baie de zgura topita.-----.diametrul fasciculului. In(ltcrj~lu~ de baza nu trebuie sa reflecte fasciculullaser.b. Materiale de baza: 'L .prin strangularea unui arc electric care arde intr-un mediu gazos (gaz plasmagen) se obtine cresterea temperaturii la circa lO.otel aliat. b..viteza de avans a m. V. .r-::~---::~m.viteza de sudare.. •'chcma de principiu: Elernentele regimului de sudarei " tensiunea de accelerare.b. m/rnin.' .otel aliat.: iametrul sirmei.puterea fasciculului.. m/min. .viteza de sudare.tensiunea arcului.a.a. .m. VS I m. obtinindu-se densit'iti de 'rgic de ordinul108W/cm2• Sepoate folosi siun gaz de protectie. .b. fascicul ..otel aliat. presiunea incintei. . fuzibil strma de .a. •• Pun•• fn lI.b. . Materiale de baza: . ursa de caldura: fascicul de electroni Elcmente specifice: . kW. . '11 ". A. sudare Sistem de . ' . kW.otel slab aliat.:Ancxa '1'13. Sursa de caldura: jetul (arcul) de plasma Elemente specifice: . si marginile pieselor m. m/min.r. m/h.l/IfII"" ".. electro' ~Ruloude .sudarea trebuie rncutii in vid... material de ' baza c==1L=::::J.b.viteza de sudare. de electroni '. ' rocedeului: SUDARE CU FASCICUL DE ELECTRON] . . m/min.~~. ' .viteza de sudare. . '. Grosimi mici ale m._~. gaz .I 'M ". mm. bar. la trecerea curentului electric prin baia de zgura se produce caldura ce topeste m.mll rr« rln sudare. IImin.un aldoilea az Ar oate fi folosit entru rotec ie. .clcctronii accelerati cedeaza energia cinetica la ciocnirea cu materialul sudat.. . .' .sudare e vertical a. .metale si aliaje neferoase.otel carbon. -: metale si aliaje neferoase '1 ----I)CI!umirea Materiale de baza: .otel carbon. ~~~. mijlocii (8-10mm). mm. (Ar) ~"'-+--de gaz protectie (Ar) Materiale de baza: .~~~~ incintl'l vi<lnlll . Grosimi mari ~i foarte rnari. I - Denumirea rocedeului: SUDARE IN BAlE DE ZGURA Sursa de caldura: efectul Joule. kV.intensitatea curentului. .' brice grosime a m. Schema de principiu: Elementele regimului de sudarei fascicul puterea fasciculului.. . plasmagen debitul gazului plasmagen.otelcarbon. ®Is r-----. 11'1 _ Anexil 'J' I3. SII r II de caldura: fascicullaser de obicei laser Cll az CO2 r- JI:kmcute specifice: Iusciculul laser este focalizat in zona de sudare.1 coutlnullfl') Denumirea procedeului: SUDARE CU PLASMA. Schema de principiur Elernentele regimului de sudare: . V. Elemente specifice: . }m/ll/' J"/II \II/I. Schema de principiu: Elementele regimuluide sudare: . \' ® ~I. ajun IJ'ndu-se la densitati de energie de ordinul 5xl08W/cm2.tensiunea curentului.otel carbon.

timpul.presiunea de refulare.2 (conttuuure] III Dcnumirea procedeului: E1JC TRICA Anexa T13 2 SUDARE CAP LA CAP PRIN REZISTENTA Sursa de caldura: efectul Joule Klemente speciticc: . . Azmrrr'."I/""~. Grosimi rnici S.otel aliat.otel inoxidabil.timpul. piess . . 1'1I1I. .:rc" TII "m. Al Aceleasi materiale sau diferite.otel aliat (rapid).otel carbon.b. Anexa '1'13. iar punctele de sudura practic fiind suprapuse unul peste altul. . Schema de principiu: Elementele regimului de sudare: . Aceleasi materiale saudiferite. s. .. daN/mmJ.' "'""'" rv I Materiale de baza: .. s.frecarea dintre 0 piesa fixa ~i a1ta aflata in miscare de rotatie produce incalzirea capetelor acestora pilla 1a atingerea starii plastice sau topite.presiunea de contact.otel slab aliat. t"~ "~'e "" " . I m.viteza de sudare. in locul res ectiv se formeazaun unct de sudura. . . daN/mm2. I Denumi~a procedeului: SUDARE iN PUNCTE Sursa de caldura: efectul Joule Elemente specifice: _ curentul electric introdus prinintermediul unor electrozi de contact incalzcsn local materialul care ajuns 'in stare topita este apasat de aceeasi electrozi. r r Denumirea rocedeului: SUDARE IN LINIE Sursa de caldura: efectul Joule Elemente specifice: _ procedeu asemanator sudarii prin puncte. . Dcnumirea nrocedeului: SUDARE PRIN FRECARE ·. I .8mm.in urma s~darii in zona de imbinare se produce 0 bavura. . Schema de principiu: Elementele regimului de sudare: F . s. dal-I/mm".Cu. .otel carbon sau aliat.densitatea de curent.Ti si aliajele sale: 1 electrod de cupru Grosimi mici ~ O.otel slab aliat.otel carbon. .otel slab aliat. urmata de oprirea rotatiei si apasare.1 rill .otel inoxidabil. . . urmata de apasarea pieselor. . material de baza zon/mbinare .sudura asi ura etan eitatea.' Vs Materiale de bad: .Al ~i aliajele sale.densitatea de curent..1/I1 prill 1I11111t1'. Schema de principiu: Elementele regimului de sudare: F . I . . .otel carbon. daN/mm2.densitatea de curent. L' racire. . .l( I F . . m/min.la trecerea curentului electric prin piesa. Materiale de baza: punct de sudura I I I """ I 'U ~\. prin apropieri ~i indepartari succesive se produce topirea capetelor. .t Sursa de caldura: frecarea dintre niesele sudate Elemente specifice: .timpul.r- 1..1 Materiale de baza: .I \I) I'I/II~II'/I TIIJ". 2. Azmrn". -. se produce incalzirea materialului. electrozii avind insa forma de role.presiunea de refulare. . daN/mm2. dar ~i mai man. Schema de principiu: Elementeie regimului de sudare: -presiunea initiala. . Azmm".presiunea de contact. .neferoase.'i111111.in urma sudarii in zona de imbinare se produce 0 bavura . .

. FB. I x x x x x x x ':lIlilll'(' 'II" lutomatii" x x de flux .- (x) x x x 2~Schita piesei..fuliarl!.satisfacaror. A.'r. . . ..-u de I x x ".redus.semi automat. I/II/. M- ' i I x x : MN. . 1/ III }IIII/III I'r//I IIII/m.. x . SA. x x x X I wcti lenica ..•. MJ....1I't' 'In mediu Iliolt ('to r de 11(\( 1... . n mediu - r de IG --._.. ap Is re in cte -- PROCEDEE DE SUDARE PRINPRESIUNE x x x x x --_. R. marc. Anexa T13.1 M AG • (x) "" x x x : 1IIIIIre 'i n mediu r de IG x -.Definitii~i notiuni de bad: - are Grad de automatizare vitate M cusaturii FB B (x) I Sudare c u cl ctr z iJ_J?~eljti x ludurc c 11 II 1('111'1'1 CI - MN SA A R MJ L R MJ PROCEDEE DE SUDARE PRIN TOPIRE S L ".. \II1. ..~.automat.. . .. ... S.~ art bun.' ...manual.3 REFERAT Caracterlsticile PI'c)(C dClilde S 1(1 rupu.. " . X X x I x x x x x X" x x x x \-I--t laser n baie t i x x x x n11D.•. 'luoonl : ."'1 generale ale procedeelor de su~are Raspindire echipament ProductiAsj-ectul 1. .1I l'unul!Q III IIr".bun.'. J .mijlocie.a I I rln . B. - I x x x x x x x : topire iaril ap la frecare x x x x x -I \I' I.

'..pentru sudurile: <: •••.. c).. ~:.. In care se obtin piesele din tablasubtire . atunci pr -lur III I e num II hlll~lIrtdll decupare (fig. • I tabla subtire ~ tabla. a..' a principalului Motivele pentrucare s-aoptat pentru . Procedeul de sudare..' I" In figura leste reprezentata schema stantarii cu elernentele active ale stnn] l: poansonul ~i placa de taiere.. utili II' avem de-a face cu stantare de perforare (fig."'~." . 2. 1. : :.J. . . I nc S urrnareste sa se decupezeo piesa din semifabri at.. b).prelucrarii este acela dea executa 0 gaura in semifabri nt.It/.. Stantarea . avand grosimea mai mica de 4 mm (conventional). piesele stantate si deseurile.' .• .•. Procedee de sudare posibile: " " stantare _ procedeu tehnologic de prelucrare prin taiere a tablelor subtiri cu ajutorul stantelor. ~rialul de badl --------~------. " .' .1.in cealalta.~ pe~tru ~udurii~:: .alegerea principalului procedeu 'de sudare: " .. " 1.. ."' !' I. ~. ' Daca scopul..1 .---~I /''''1''' "/. '~""~:: ~. 2. . materialului si 0 tehnologie cat mai avantajoasa..reprezentare . .... Procedee secundar~: Schita de principiu procedeu de sudare: ~ . prevazute cu muchii taietoare cu profil identic (asociate. croire .2. . conjugate). sudare Scopullucrarii: Cunoastereamodului prin stantare.. 1.' " .•••••• ~ •••• : •••• schema tehnologica ... Procedeul principal: . ::. semifabricatul. ' cuprinzand . II/hl'rl III ('Ollsj ructia sudata (Nchl(l): Lucrarea STANTAREA TABLELOR SUBTIRI imbinari sudate.grafica a procesului de' stantare. etapele stantarii.I·. Definitii ~i terminologie- .. Simbolul Tipul Intinderea Simbol Rostul Schita Pozifia 'de' .modul de amplasare a pieselor stantate pe semifabricat pentru '/I procesul sa asigure un cat mai mare coeficient de utilizare. ' . scula taietoare avand doua parti active care intra una . Notiuni generale..1 /'/1//""""" /II//II"/lfl/l ~II"'''.

2.ta Placa de taiere Semifabricat Piesele din tabla. 3. : Schema tehnologica pentru stantarea succesiva (a) ~i simultana (b). De exemplu. impun rnai multe operatii de taiere. c ~decupare ~Dac. Acestea se pot obtine prin: _ configurarea muchiilor taietoare ate poansoanelor si placilor de taiere.4..' 2. Schemele tehnologice ale unor stante care lucreaza dupa cele doua modalitati sunt prezentate in figura 3: Semifabricat banda Semifabricat banda . 1.a stanta executa executa mal multe operatii. . Denumirea stanpelor combinate . singura operatic. Piesele stantate din tabla pot avea configuratie complicata. denumirea stantei se completeaza . Datorita simplitatiiei. piesa Deseu *~ $$( Saiba :. ea se numeste ~tanta simpla.Iin . iar da . . ~tanw simpla pentru decupare sau §tan!a combinata pentru perforare ~i decupare. Schita piesei.cu denumirea operati I ex cutate: de exemplu. . 2."" "" "I~{I' I f'anr"r!!a (ahldor sub.. Aeeste doua operatii pot fi organizate 'in doua moduri: succesiv sau simultan.~U piesa V Fig. b .trebuie sa includa ~i prccizare a rnodului in care actioneaza stanta: succesiv sau combin~t (v.' mai complicate. a D 1.1. denumirea complete a unei stante combinate poate fk .\·tanta combinatd pentru perforat si decupat cu actiune succesivd.forta de taiere Poanson 1.0 saiba .4 mm deseu Fig.muchii taietoare F . Asadar. Obtinerea unei piese prin stantare (exemplu) Denumirea ~i cod~l piesei: garniturii G I Material: Cuf Grosime: 0.perforare.sunt necesare doua operatii: 0 perforare ~io decupare.)""II{". 0 ~taD1acombinata. J I F T .$tantarea de perforare ~ide decupare a -semifabricat. In continuare.'" . 1. Schema stantari]. Stantareacombina. pet. pentru 0 piesa relativ simpla .3 Denumiri b o c [Q}de~eu G. _ folosirea mai multor elemente active (poansoane si placi de taiere). t" •• Fig..4)./r/.. stantarea succesiva este preferata .

])e~ell 2. Schema stantei. anexa i 2. _ numarul de poansoane: 4. [mm] (calculat sau/si masurat pe desenul piesei). taierea. poansoane pcntru perforat semifabricat varianta A: . I II poanson pentru decupat (GoooOl . Operatiile neccsare: II' 2..1 ' variantaB: _ utilizare neeorespunzatoare a place.4 [daN] L_--'---__ ~ ----==r:::':./1' ~'II/IIlfla IIIhI"/tlf / IIflI!f/. 1. <. . . _ banda mai ingusta..000 daN (630kN). 630 ~ 28. . . de tiliere I Tn anexa T14. corectie (tine cont de eventualelele neuniformitat ate grosimii ~i proprieUitilor materialului prelucrat) . /) rriaterialului.3 x (2 X1t x 10 F== k 1 g te + 1t X 20 + 180) x 0.3.8 Alte variante de croire. _ numar dublu de poansoane (8).Calculul fortei de taiere F . eu ac ti . _ ~tanta mai lata.lungimea conturului taiat. g _ grosimea materialului [mm]. pune succesiva - Incare: So este suprafata de taiere [mm"].1). adica: Piesa I)e!?e~ Incadrullucrarii de laborator se foloseste 0 presa tip PELI 63. _ .5.. Verificarea Pentru fortel presei.2 st rcp rezentat d esenul sumar al stantei. In cazul nostru. F de presare de 63. avand 0 fort a 2. 'i pcrforari (1) + 0 decuparc (11) 2. presa trebuie sa dezvolte ' 0 a executa forta Fp mai mare decat forts de taiere._ banda mai lata. F = k So 'to (daN].3. Schema tehnologidi: k _coeficientde T. I .4. Observatii: 2.. 'to _ rezistenta \a forfecare a materialului [daN/mm2] (v.6.6 deci presa poate executa prelucrarea.7.. Denumirea sculei: ~tanta pentru perforare !?ideeupare .14. De obieei k'. _ utilizare mai buna a mat rialuilli. Directia de avans a scmifabricatului In cazul de fata: = 1." 1. _ ~tanta mai lunga ~i mai ingustii. . .4 x 18 == 2860.

..modul de executie al stantarii.45 29 32 36 39 42 46 49 52 54 47 46 bronz cupru . alama OL32 OL34 OL37 OL42 OLC 10 OLe 15 OLC 20 OLC 25 OLC 30 OLC35 OLC40 OLC 45 .8 ..1.7 0. CuZn42 dura CuSn6 moale CuSn6 dur CuSn6 f dur Cu 9.4) rom . 1" I)up~ documcntare. Valor ilc rezistcntei la forfecare.~IIIIII'/lj'" "1"" "" ill II I Ill' XII III '1'.2 . STAS 3583 g .constructia studentii vor asista Ia 0 demonstratie practica in care .. continuare. J . .. Materialul .7 2-6 ~ . fiecare student va prirni 0 piesa sau un desen al unei piese din tabla pentru care va rezolva problemele descrise la punctele 2.(0. 26 40 36 50 26 48 50 18 26 2-3 moale tare 2-5 7-9 4-6 0. si functionarea presei cu excentric.80 g==(0.1 U. 10 IdaN/mm\ Marea pentru otelului cfitcva mutcriale. plumb hartie si carton carton tare klingherit piele cauciuc CuZn 37 Cu Zn 42 CuZn37 dura . 2. .montarea stantei pe presa. tabla subtire din otel carbon obisnuit STAS 500 .40 36 .constructia . Solutiile ~I rczultatele obtinute se inscriu 111 referatul T 14.36 33 . OLC 50 10 NC 180 10 TNC 180 i'" IdaNfulln1J 28 .5-4)mm . .34 29 . Cu5 moale dur PbI Pb2 Pb3 .g = (0. ibscrva: . rezistentla coroziune !?i la temperaturi inalte.4)mm tabla subtire din otelinalt aliat. .7. .sistemul de croire.80' .. _ . - in tabla subtire din otel carbon de calitate STAS 880.V/lI' stantelor.

placa de ghidare 6.suruburi fixare 10.Deflnitii Grupa: .. _-:__ ..·· ...... .~I""(IIr'·'II/I"~/'~·'I::"". 1.rigla de ghidare a benzii semifabricat 9. .• Anexa T 14. .poanson pentru perforare ..placa de taiere 7. A ~I-+--j j .placa de fixare 4.dorn 2. ·.._~~ __ Studcnt : ...:::..•.. REFERAT si notiuni de baza: 10 n 2.Iii .. .'·/~lh.poanson pentru decupare 5.. Schita piesei. ..placa inferioara 8. eu actiune succesiva pentru garnituri ale pompei de benzina DACIA 1310 . B-B Stantl1 de perforare si deeupare.:!:II~'rl::.placa port-poansoane 3.

necesare .lor de control nedi II IIdh.Forta de t:'iiere: Actualmente sunt cunoscute cateva sute de metode de control nedistructiv.informatia oferita de 0 metoda de control nedistructiv. Controlul calitatii . sursa de energie sau materie obiect control at prelucrarca detector signatura obiectului generala a unei metode si prczcntnr '0 r '. Indicatie . normelor ~i instructiunilor de lucru. Cunoasterea celor mai raspandite metode de acest fel. intr-o forma accesibila simturilor operatorului .--..pentru efectuarea controlului.tehnicile si activitatile cu caracter operational desfasurate . 1. toate au aceeasi schema de baza (fig.Crosimc: 6.MalcriaJ: 'i.rolill Cfllild. Sistem de control .2.Deflnitii si terminologie Cali tate .aptitudinea unui produs sau servrciu de a satisface necesitatile uti I izatori lor. Fig. etaloanelor materialelor.0pcratiilc ncccsa~c~- -------------- - -------. 1. I).Dcnllmi~. II Uknulllin' ~icod: I -t.ultul . Control nedistructiv .. 1. indifetent de specificul fiecareia.s~~ei: 8. .ansamblul de metode de control al calitatii care nu afecteaza integritatea obiectului controlat.t." """/111"" '"hldll/ "'''ril' 'o". Schema . pentru stabilirea nivelului calitativ al produselor. Notiuni generale Lf. dar..ii oisssiu: ti semifabricatclor tuiu tuetott«: nedistructivc. Schema 1O. 9.SchematehnoJog~ic-ii-:---· ~--------- CONTROLUL CALITATU PIESELOR SI SEMIFABRICATELOR PRIN METODE NEDISTRUCTIVE Scopul lucrarli: Asimilarea notiunilor de control al calitatii si metode nedistructive de control.Schema ~tantei: generala a unei metode de control nedistructiv.-- Lucrarea 7.totalitatea mijloacelor de masurare.

pentru 0 piesa din aliaj de alurniniu.//. "'11"1"1".£tI(/I (!k.I.lt '. 40 lntocmirea raportului de control (buletin de examinare.. institutia). pe baza careia va lntocmi referatul prezentat 111 finalul lucrarii.1111. I".ie buletinul examinare. intotdeauna.'11"11I . standard. fie datorita simplitatii lor.l1. Aplicarea Aplicarea tlpurl] unei metode de control -i. . Modulde lucru studentii vor asista la demon~tratii ~fectuate cu materiale Dupa documentare. fie datorita performantelor dovcdite in depistarea discontinuitatilor macrostructurale ale materialelor sunt 111 Aceasta etapa se efectucaza cu ajutorul etaloanelor !?i bl~eurilor d~ r 'krill\1I (piese tipice cu defecte naturale sau artificiale) dupa reglaJe uneori standardlZl. Foarte important! Nu exista 0 metoda idealade control. control optico-vizual + + De exemplu. I.' Ca model. fiecare student va primi 0 schita a uner piese sau semlfabnc~t avand unul sau mai mult defecte. adicd 0 metoda care indice prezenta tuturor tipurilor de discontinuitati. nurnarul metoclelor de control nedistructiv cxtc Ioarte mare.. Aiegerea • • optico-vizual. radiografic.). Celc mal raspandite metode. ultrasonic... . Decizia admis / respins se adopta prin confruntarea rezultatelor controlulUi eu conditiile impuse intr-o norma. De aceea.\lfI/('I/". care ulterior este prelucrata si prezentata intr1111 od convcnabiJ 'in vederea interpretarii. o metoda de detectare a defectelor de profunzime . cu lichide penetrante. controlul • controlul • controlul scrierea sumara 2. dar multe dintre acestea au un domeniu de aplicare destul de Jimitat. 0 variants ar fi: controloptico-vizual + control cu lichide penetrante + control radiografic 3. . lncepe cu controlul optico-vizual. udic dcterrninarea in practica a unei metode de control presupune la inceput validarea capabilitatii " sistemului de control " de a pune In evidenta d dcfo tc pc care le cautam. a acestor metode este prezentata metodelor de control Doeumentul principal rezultat In urma controlului 11 ~onst~LI. . /'1/11 1II1("d. care.' ( 1/1 I iJ. cu pulberi magnetice. . II '. avand urmatoarea configuratie minim necesara: o metoda pentru detectarea defectelor de suprafata.'I/. . cu curenti turbionari. etc. Un d -t -ctor adecvat descifreaza informatia..lit I /1"11. materialul etc). in continuare. in practica se foloseste un complex de metode care. de ce s-a controlat? (obiectul. 1/. I sa 4.". 'in anexa T1S. hartl de dclccte IIrl11~toarele:' " I) controlul controlul e controlul . nedistructiv.c1oT Si . • Asadar.".6 din anexa TIS./r. trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: • • • • cine si cand a efeetuat controlul? (laboratorul. prescriptie etc.d" I.<emi(ilhTicaIL'loT prill /II~/""<' 'I<'II/. • cine raspunde? .1/. capiHand asifel inforrnatii despre starea acestuia (signatura obiectului). .' fise.~iaparaturii specifice principalelor metode de control nedlstru~tl\~. j 0 lnterpretarea ~i adoptarea deciziei admis / respins. 20 Efectuarea controlului. o metoda de C ntrol nedistructiv con ta 111 invcstigarca obit) tului I !III (rol:i( <':1I 1111 llux de materie sau energie care-si modifica parametrii in conta leu nili Ttul./I.. de regula. . m Dupa cum s-a afirmat mai inainte.'.2 este prezentat un buletin de exammare. In ee conditii tehnice s-a efectuat controlul? care sunt rezultatele controlului? in fisele 1 . se vor desfasura etapele: 10 Verifiearea si etalonarea sisternului de control.!.<:"'- principiu.

/11 '1IlllilJJ1JJ/J'H'iars "Wi . Indepartarea "". metodei: CONTROLUL OPTICO-VIZUAL. 500-1000 lux 3. Anexa TIS. semifabricat. Anexa 'liS. Examinare a. in lumina alba pentru penetrant lupa maxX20 40 em b.' comunica eu exteriorul ): pori. l:1I exce tia eelor oroase Performante: discontinuitati de suprafata sau de interior deschise ( can.'r Nt" II/"/I"/" . Succesiunea operatiilor: 1. 'I mai mic detaliu deteetabil: deschidere 2-3 !-tm. observator 5. fisuri.Qenumirea mctodci: CONTROLUL CU LICHIOE PENEl'RA~TE .ual) sau ajutat de aparate 0 tice control 0 tic.incluziuni nel~et~IJce.rca P.: Orice obiect.If!.' II Ill". I.hrli"ll(I'/.. in lumina ultravioletd pentru penetrant fluorescent. / ~~ \«('/>/~'.alben verzui) e fond luminos albastru . Indicatia de defect: Imagini virtuale receptate sau reale inregistrate . parti lipsa.• . rupturi.de a.degresare. Oomeniul. sufluri. pori. d~forma!ll). / /' ~U Obiect controlat 4.rillcipiul d~ bazii: Receptarea imaginilor de catre ochiul omenesc Iiber (control vli'.almllil call1tltli ukl. • ' 6.. orice material.'''11Im "II'. pe fotografii piesa finita sau Perfor~ante: Disc~~tinujtiiti de suprafata (fisuri. suprapuneri de material etc.. 2. Curatare .I.violet Domeniul de 'aplicare: obiecte din orice material (metalic sau nemetalic). Developare +. indepartarea excesului de pen 'tl allt ' I extragerea acestuia din discontinuitati de catre 0 substanta puternic absorbuntn develo ant. eel mal mic detahu detectabil: sub O.1/ I)cnurni. Principul de baza: Patrunderea unor lichide cu puterc mar de umcc 11111' (penetrare) in cavitatile discontinuitatilor. Indicatia de defect: pete colorate ( rosii ) pe fond alb sau pete luminousc ( alben. .I I~ «(lII/f(/llIl ••• 11.lmm. dimensiuni necorespunzatoare.plicare. sufluri. . Reprezentarc schematicii: L.sau e banda video. ~.. ansamblun statIce sau III miscare." ('1111111 1/.•. excesului de material.'I"r !'/I<. Stergere-curatarc. . -. Flux luminos cca.£!!.. Fi~a nr..

:::::.II. Discontinuitatile atenueaza diferit radiatiil ' si orice modificare de intensitate a acestora apare pe film. Magnetizarea.11( tica..R:.. l'crformante: discontinuitati de suprafata sau sub suprafata (fisuri. Curatare. tn l • ~l .. 1)()llIcniul de aplicare: obiecte din materiale metalice feromagnetice (fier.1/ןן‬III. Ancxa '1'1. unele alia'e ale acestora . Fazele operatiei de control cu pulberi magnetice. I'dlld"iuJ de baza: Magnetizarea obiectului si producerea campurilor de d L pcrsic (de scapari) de catre discontinuitati.111I Iii "/!JrIIJIII . nichel. suprapuneri).:F:. Examinare.1 (1'(JIII/IIIIOI''') I J)\'lIl11l1ircn MAGNETICE. Acestea atrag pu'berea 11I1I~. in lun ul ei.111(11/11"/1'\ /. t mctodci: CONTROLUL CU PULBERI Anc II TIS. film placa de Pb 1. 01 '1 carbon.uscare 3.:. -'revelare . ~d!b a. verde. II 'P. 4.. l~ b . pulberil. Exarninarca filmului. indicatie de lb pu ere fluorescenta. goluri. Performunte: Discontinuitati cu grosime sub I% din grosimea materialului examinat.I‫. albastru. defecte de forma.:. 2. 2. agl ll1erarile de pulbere mardind locul discontinuitatilor. Conditie: radiatiile Fazele operatiei Denumirea sa strabata de control discontinuitatea radiografic. galben) pe fondul uprnfct i sau pete luminoase (galben sau galben-verzui) pe fond 'luminos ulbastru-violet./... trunderi. negatoscop ~ ~ 5. ~_ Principiul de baza: Impresionarea peliculei fotografice de catrc radiatiile X ~(\II Y care au strabatut obiectul controlat. generator Rontgen 1.. otel slab aliat. beclOOW indicatie de pulbere colorata r--obiect controlat o caseta cu magnetizare circulara. corectitudinea asamblarii. \~O rnai mica deschidere a discontinuitatii: sub 5 urn. for' ate etc. . -developare . magnenzare longitudinala cu jug magnetic. ~I". tn umina u travio eta. Prelucrarea filmului. sufluri. ~ metodei: CONTROLUL RADlO'. Examinarea. Domeniu de aplicare: Fisuri.11 I"'III/llIbrll. 3.'/tlf /lfl/ll 'tIll/(' 11t'. Conditie: liniile campului magnetic trebuie sa taie perpendicular sau oblic I ifcctul.:. fonta.I II ('. incluziuni metalice sau nemetalice.::. ludicntia de defect: Pete colorate (rosu. Indicatie de defect: Zone cu innegrire diferite In raport cu cea a fondului (de obicei. in lumina aIM.IIIIIIIIIII'/ ••••. 4.. Expunere (schema de iradiere) dmp de scapari ~~. III/"/!//'/I/'lill J rll/1IlI'/fllI\' Iwl/I//I/ 'r! '" I I I' II II I'.stoparea revellirii 1. Demagnetizare.spalare . Expunere.l (contlnuare).G. ~ (J- lampa UV film ~ Obsesvator. cobalt. mai negre .A:. Distribuirea 3.//. I magnetizare iongitudinalii. iese sudate. Flsn nr.:l~C:. tumate.

Mater' 1al e meta l'Ice dar delaminari etc. bucla pi' ecranu . de cateva suprafata • .. tevi. • Anexa TIS.l. fasciculul '. Scheme de principiu. fire etc . variatii de com ozitie chimidi.1\'/'" 51se ". variatii de dimensiuni sub 2%._-ccou initial ecou de defect ecou de fund ecou initial ecou de defect Cor. /II Anexa TIS. 11(' aplicare: incluziuni. . De~~ mctodci: eONTROLUL ell eURENTI TllRBIONARI. 6./{i. structura. unUl oscil I oscop. sortarea materialelor Pcrformant : Discontinuita~i 'in stratul superficial ( 'in special fisuri. mctodei: CONTROLUL ULTRASONI I .~~a Indicatia de ' defect· ..----.I \ I '( 1I/II/I'/U/..a acestora de catre disontinuitati.ulll. f = 0.I'III('. 'l~ll~'I.. tumate. ~~ . Perturb area este 'inregistrata de aceea i bobina care a Hicut i excitarea sau de 0 bobina se arata. Domeniul de aplicare: obiecte din materiale met. I)ClIllClliu\ de " .' nemet I' a Ice sau compozite. njutorul unui traductor pi 1 ' ~ trasonore m materialul control at eu I' iezoe eetnc Sl .hrICll/r/(/r "I.I (continuare) Fi~a nr.:::~·-~v -. orice deschidere). . ultrasonor metoda impulsului reflectat palpator inclinat defect bobina de trecere bobina aplicata miez obiect control at p ~"~ U .alice (piese sudate. \-----_. inso ite eventual de semnal 0 tic sau acustic . reflex' I I. indicator - ® 0 sursa de c.-yd'foct 2 .outinuitatilor.Q : 2 pcrturbarea curentilor turbionari ( CI ) de catre fisura ~~-----. pi".a.~~-~-. bare.I(II/ /I'I.5 kHz .plUl de baza: Introducerea undelor 1 ~.' .eu diam etru al suprafetei ' reflectante sa love asca defeetul perpendlcularpe ¥ ' 'onditie: . - . etc . ' SI eventual insotita de I I'crformante: Discontinuitati I. Indicatia de defect: deviatia unui ac indicator. . 0 linie sau 0 bucla trasata pe ecranul unui oscilosco . Principiul de bazil: Inducerea de curenti turbionari In materialul control at ~i perturbare. .'/(/r ~/Il'llllltl!jr/I'II( 'WLiJr / /1I1l1/1' 0""ml/l1 cIIl/fall1 pl.III1~n. Reflexiile sunt In ' ia acestora pe soprafata ultul.cimi de mm. .stuia. registrate de acelasi traductor sau de un l~l'.goJuri. matritate.. cu e lungime minima de 2-3 mm.l (conril7l1ore) I' I Ill'.'. e scmnal acusnc sau 0 tic. ------~:t controlat.lMHz metoda ecoului repetat.

. ModuJ de spalare (indepartare a excesului de penetrant) . Materialul. : .. APROBAT . . 313.• ~ ••••• ( 'I ISH de cali tate prescrisa / constatata 1 • .. uminarea s-a efectuat INAINTE / DUPA. : . '\ . ~. sronare ('rntn ) . 'l'irnpul de developare (min) ~ : .Data efectuarii examinarii I I oba nr . .. ..dlJltUl... . .. . . ..lI'( tr 'JJJ. : : .Definitii ~i notiuni de baza: Adresa . ··· .· Ii nminarea s-a efectuat* : ...... .04.izia: ADMIS / RESPINS I{II.:RSI'I'A'n:A POLITElJNI A DIN BUCURE$TI LABOHATORUL DE DEFECTOSCOPIE (SALA CF 105) Splniul Indcpcndentei. . . . ... . '! .. ~ : l ipul (producatorul) lichidului penetrant I' mperatura mediului ambiant 'I'ornperatura piesei examinate 'l'impul de penetrare (min) : : ~.e/lllt.. Tel.l !'a!llllllll1l~' ..t constatate ••• f ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• (denumire / simbol) . Student: Grupa: .\ ipul ~i puterea Iampii cu ultraviolete ~ Distanta dintre lampa si piesa (em) ~ E.. : : . . etc. SECTOR 6 rt: o«..' .. ) . .lteleexamillarii: I) •Io . Procedeul de obtinere : Metoda de examinare Modul de pregatire a produsului pentru examinare Standardul de metoda folosit Criteriul Admis / Respins ~ ( 'nuditiile tchnice de efectuare a examinarii: ... I (\ztrltl..•••••••• .: IIcdMfl/Clil·'·. . : . : Comanda nr.00. ... 'io stare finala.SPO NSABILITATI: EXAMINAT VERIFICAT : ~ :~ . pe stratul de didacina. .•. ... BUCURESTI. . . Sef de laborator DATA ·1 ~i 1111'1\111\ de NIIIII mn llIl'tl ••• III • I~lll sudurilor. •••••••••••••••••••••••••.. ./445 BULETIN DEEXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE Nr .2. dupa primul strat./ . . . tratamentul termic. . ··· REFERAT t. 'I IVI. ' . Il11pUI d e emu lsi . : . Beneficial' : Anexa T15. . 1 '1 fcm/(ahriCcllelor win ". .: 410.

Punere.'D. ."'. ucrarea T S: !ncercarea la in.T 8: Proces tehnologic. \ ucrarea T12: Punerea in forma prin a~chiere.8)Luerarea T1t: Legile preluerarii prin deformare plastidi. " 'Luetarea T 4: Incercari de duritate. . ~uerarea T 1: Mate. ucrarea T 6: lncercari tehnologice. ' .ucrarea T 9: Para:metrii regirnului de [ucru. oM fJt.'.( 1IIII.dM-fe 1.II/IU t'ltJl1ilfll /II<' dl( ~J\'/'JJJ1!. ~ __ j. 'ontrol optico-vizual I - ( '01111' 1 cu pulberi magnetice . Mc~a si schema de control Indicatie Indemn catre studenti. Lucrarea T1S: Controlul calitatii pieselor si semifabri. ~ . I? / .a In forma prin sudare. ntrol eu ultrasunete 11...iale metaliee utilizate in constructie de masini.7 . ~~Luerarea T' 3: Semifabrieate. ---:' Luerarea T 2: Piese finite. ' .' . (j) _. . !l§: 1/ If ' ( 'ontrol eu liehide penetrante . ( / ucrarea T 13:.1«/ - .fI v. aedlm«!'I""'. "prins. \ ~' ucrarea Tl4: Stantarea tablelor subtiri. I h" \'lHII picsci ~i a! dcf.ctelor Materialul piesei: CUPRlNS I Pag. ' ~ . ('xut.al/C/('(/l!'{ur aria meWl.Zl>Lucrarea Tl 0: Punerea in forma prin tumare. .covoiere prin soc. t~e"'€ . " " 'ontrol radiografic ..catelor eu .I . ~ ucrarea T' 7: Tehnologicitate. . Lucrarea. metode nedistruetive.

Mihai Voicu Claudia Borda Alexandru Dumitrache-Rujinski Marius Dumitra~ lonel Grecu Marinela Marinescu Angela Minca Dan Nitoi Antoanela Stranutu lonelia Tonoiu TEHNOLOGIA MATERIALELOR INDRUMAR DE LABORATOR ISBN-973-9427-20-0 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful