You are on page 1of 292

Prof. dr. arh.

CEZAR LAZARESCU

C

STRU Til HOT LI E

Ed

i t u rat
B u cur

e hn ici
e ~ ti

Lucrarea a fast realizata de un colectiv de autori
condus de prof.
Arh. CEZAR lAZARESCU -

. arh.

CEZAR

Cop. lNTRODUCERE Cop. CONSIDERATII GENERAlE COMPONENTE

- Cop. ANALIZA

FUNqlUNlLOR

- Cop. MOBILARE-ECHIPARE
Ccc. EXEMPLIFICARI Coop. ASPECTE TEHNICO-ECONOMICE

$1

DE

ORGAN!ZARE HOTEUERE

A DEZVOlTARIlRETELEI Ing. NICOlAE LAZlO BAllESCU Galp. STRUCTURI

DE· CONSTRUqll

DE

REZISTEflqA

$!

PROBLEME

DE CONSTRUqll
lng. ALEXANDRU

- Cap. Cop.

INSTALATH ELECTRJCE ACUSTICA HOTELVRH.OR

Ing. ANTON

NEC$UlEA ZAHARIA

GHEORGHE

Co.p. INSTAlATll Cop.

SANITARE

Ing. RADU PATRAULEA

INSTALATH DE iNCALZ!RE INSTAlATl1 DE VENTILARf:

- Ceo.
Cap.

INSTAlATl1

DE CLiMATiZARE

NS
I. II'.ITRODUCERE
II. CONSIDERATII GE~~EP,ALE

7 11 11 13 17 17 20 24

Clasificarea hotelurilor i Ie componente Ampiasamentul Ori entarea ~j lnsori rea: Compozjtia ~i crganizarea gerier ala Hoteluri sezor.iere ~i de vacanta
III. ANALIZA FUNCTIUNILOR COMPONENTE

27
30 30
48 61 $1 PROBLEME DE CONSTRUCT II

Primirea (receptia) Cazarea Allmentatia publica Cornert $i alte servici i
V. STRUCTURI DE P,EZISTENTA

64 65 67 69
70

Structuri Structuri Structuri Structuri
V. ACUSTICA

pe diafragme pe cadre cu parter el astlc mixte
HOTELURILOP,

72 72
73

Amplasament Parti u Mi',suri constructive
VI, It\l STALATI I ELECTRICE

74 77
78 84

Iluminatul artificial lnstalatl i de curenti
VII. INSTALATII

slabi

SANITARE

99

Alirnentarea Can al lzarea
VIII. INSTALATII

cu apa
DE lNCP.LZIP.E

99 .102 104 104 105
111

Sisteme uzuale Corpuri de incalzire Surse de dildura

~i scheme de dlstributie

5

IX. INSTAL!',TII DE VENTILARE Ventilarea Ventilarea X. INSTAlATl1 Instal ali ilocale XI. MOBILARE XII. Hoteluri Hoteluri ECHIPARE naturals mecanica DE CLIMATIZARE

113 113 115 120 122 128 130 151 152 238

lnstalat: i centrale

EXEIIIJPLlFICARI permanente s ezoniere

XIII. ASPECTE TEHNICO-ECONOMICE ';;1DE ORGANIZARE A DEZVOL TARII RETELEI DE CONSTRUCTII HOTELlERE
Bibliografie
Rezurnate

278 293

in I. strai r e

296

'J

LI

Omul a calatorit Inca din antichitate, la inceput din necesi de a cuncaste planeta pe care tr aia. alte popoare, in cunostintele , pentru a lora tinutur i care Ii erau necunoscute, cu avant aje reciproce. In afar-a comun ii in care se riascuse ~i in omul era - oaspete strain, In socieratea a civilizata a anti II, sacra, Pr irne!e ca in antici is-au au creat torul str aini or, na atunci caruia i se datora ajutor in Grecia, in mu lte ale lumii transmis a astazi tr aditia straini ator i a De nostru. privil lui a oarecare obisnuita era rezervat nu mai unei clase restr inse: Obiect vele

a

"xenos"

u

care d is., ) Ie

circuiatiei

dintre

0

7

.S.ua \fenirtA1i:a:~ional important. Aceasta este legat2.dezvohotel iere.ermanel ' r U.F(.1 0.9 0. 0 statistics recenta a Organizatlei Natiunilor ritele moduri de a se petrece timpul liber In cTteva tar i: metropole.3 0. care la r indul sau deterrnina.5 0. totul se tr ansforrna.6 unei zi 1.1 de cite 6 minute in cadrul Asistarn astazi !a 0 cr estere general a a rnobilitatii : tendinta de a evada din cadrul de viaTa cotidian se accentueaz a.io constructie rnenits sa adapcsteasca pecalator i.1 0.1 0.4 Ungaria Polonia R.0 0.stfel. In general.3 0. Aceasta mobilitate nu se rnanifesta numai in spatiu.care deterrnina de cele mai multe or i existent a lei hotel ier e.8 "1.9 1.9 0. sint diferite In functie de conditiile specifice fiecarei 1al"i.5 2.1 0.1 0.de problema rent ahilit arii-acestor ari.A. au cu totuldeclLSpania. ca Elvetia sau ia.2 0. F.1 0.2 0.o constituje dezvoltarea retelei hoteliere. de.2 0. personate. J .Pe de alta parte.2 0. dotat totodata ?i cu -un al care sa-i ' Hotelul 0 unrtate industr ial a ce se car acterizeaz a imobi! uncr-. 0 problema actual~. de exemplu.1 0. el da mal m confor:tulu rnesei : general.: anumite fonduri ~i a unei irnportante rnlini de lucru. care a deverrit de. a distr actie. Hotelul are un rol determinant in dezvoltarea tur isrnului. precum ~i rezolvari Ie 13 care se ajunge.1 0. servici i a trad ltionala amp asare nta noua iii u meie reauzar: dreptate lnitiator iior ."1 0.4 0. Unite ar at a dife- I Radio. a activttati i liber e...5 0.oferi posibil reun unor grupuri in care sa discute. menita sa satisfaca necesitatea adapostir ii nurnarulurspor it de calator i.'1 0.cur ind unul din irnportante!e puncte de e ale turrsmu european.2 0. aparitia la 0 pendulare dectimpuiui de lucru. Hotelul trebuie sa-l poata. ci $i in vi ata economlca ~i sociala: totul se rnisca. Un hotel r eprez i inainte toate. prin . descongestionarea marilor ?i dezvoltarea rapids a unor noi centre populate pe teritoriul 1arii due sebit de irnportanta a populatiei.5 0. cum s-a rnai aratat. 0 arnb ianta placuta. In asernenea.8 I 0.3 1.3 0. pe scurt prezentate. de p ilda. cultivare. I I S. Clientul de azi cere de la un hotel nu nurnai ad apost ~i rnasa.3 0.2 0. in care: i ia -hotelier a cu vechi traditii repr ezinta..7 0. sa se distreze sau sa lucreze. 'in mai toate Tar-ile. posibilitates alegerii libere a anurnitor servicii.a 1 .5 0.3 0.trebu ie i conceput lntr-o ad i De Clientul se poate rnulturni s i cu servicii mai . A. 1. Desigur ca problemele pe care Ie pune aceasta. .2 1.9 0. 1 . a . I.. recreatie.idestindere. ziare Vi ata soci al a Plimbare Sport Destindere Spectacoie Deplasari de agrement (cifreie reprezirrta ore ? i diviziuni I Belgia Frant.S. eforturile omului de pretutindeni tind spre reducerea activitatii controlate ~i spre rnar irea timpului libel' de odihna. televiziune. Din aceste motive.4 0.5 2..8 0. ln interiorul fiecarei tari. ci ~i un contort r idicat..U.

In constructie pav lionar a a gasit acordul major ciarilor.. dar toate au fost concepute pentru a crea 0 atmosfera de club.ai-turce~ti 8 ai mare I _amping L oc pentru e ort P escu it s chi zapada p lirnbar] a gr ernent C iciotur isrn X X X I I I e X x X X I x X x X X X i X X X XI I I Clubul f1edlteranean a inceput cu organizarea vacante lor in cortur i. care condltioneaz a dezvoltarea tur ismului. Dlversale activita~i 0 u poslbile -:. Cl ~Il '" > V) 2 vt c " g. a contribuit la progresul bungalourilor. V1 ro '- 0 0 c 0 .structuri hotel iere descerrtraliz ate la circa 6-10 km de centru. c L... oferind 0 gama var iata de tipur i. -. ::l . Entuziasmul suscitat de aceste forme noi face sa apara un sector dlnarnlc.2 U 0 L. in clteva dintre clubur lle mediteraneene !:j Dotar i u. care se suprapune peste celelalte. de liniste. e.. " co "0 t: s " co e L. a contri i la buna lui d pe tot timpul cit fo hotelul.( > . '" " . u 0 '" X X "0 OJ ... apoi al hotelurilor. .. de posibllitati de destindere ?i distractii? Pro iectantli hotelurilor sezcniere sau de vacanta..S: c: . "" '" 0 U <II .::!' ::l co . In special. beneficiind de un cadru natural ag-e abil. pentru a putea cornercializ a "produ5ul hotelier". Oricare ar fi noua formula.~ N ~! 0 '" c..!!.. v . 9 . X X x.. . ~ 0 L V) 0 L. Acesta devine I un fel de club.... trebuie sa pr iveasca categoric spre viitor. 0 co t erestre Sporturi Ve !e Schi nautic Vlnat 5 ubrnar io Scufundare libera Scafandru Excurs ii Pl i rnb ar i ~1uzica cl as lea Tenis X X X X x X X X X X X X X X X X X X X xl ) X " X '" > 2: § . ee "0 O! '" l3 .: X X X s 'iii v E . Vacanta tinzTnd din ce ce mai mult sa devina 0 distr actie. '" L ::r: X X § '" ~ L..:: co -< :. preocuparea comuns este de a se crea anirnatie. 0 '0 U 3[~ " '" U X X X '" < c: . c. Hotelurile trebuie sa se adapteze la aceasta viata noua. X Xl X Xl X X X X X X X R anch Canoie C Iub noapt P. hotelul trebuie sa organizeze viata locatarilor a g azdui pe cineva insearnna a te ingriji de programui lui. de spatii mari de parcare.B . ~ r-' " X X xl X X X X X X X X X X x x X X x X X x X X X X X X X X x x I I X X X X x X X X X X x X X x X X X X X X )( X X X X x X X X X Piscina udo Yoga Forum Plimbari iride lung ate x X X x x x X X X )( X X X X X x X X x X X X X X X x X X X X >< v /.s -~ <l! '"' E L ?.:£ L.!: .

o org anizare rigida. Acestea srnt legate de primirea In fiecare tar-a a acestor fluxuri turistice. bazata doar pe valorificarea econornica maxima dupa modele internatloriale. ~i nu sa se regaseasca pr intre cornpatr iotl. M ica lara la care sintern rnartori necesita dezvoltarea unei adevar ate "industrii hoteliere" ~i in el cu ace asta a unei marl "industrii a tr ansportur ilor". apar numeroase probleme ?i semne de irrtrebare la care trebuie sa dam r aspurisu . sa Ie cunoasca obiceiuriie ~i modul de viata. Daea se mite ca omul este str ins legat de natura. Din punct de vedere economic. Acestea doua [nsa nu trebuie in nic un caz sa lnfluenteze car acterul teritoriuiui. modul de viata specific tarii. de tot ceea ce cadrul natural sau eel constru it ie sa le of ere. . sa··~i atinga scopul. cu hoteluri modeste ce dispun de un confort elernentar. Exista sate mici. ce vor cauta alte locuri mai pure ~i mai nealter ate. posibilitatea de a se bucurade natura. dar care este "incalzit"de ospitalitatea g lor. sa contina cond iti ile indispensabile pentru pastr area caracterului istoric ~i particular al teritoriului ce s-a dezvoltat natural. daca. dar cu cit aceasta creste. de altfel. i!usti"ata cu une!e dintre cele mai recente $1 mai sernnificative realiz ar i. un hotel nu este v iabll decit de la 0 anurnita capacitate in sus. In legatura cu aceasta.Tendinte!e lnternationale actuale de deplasare tur lstica au facut posibila valorificarea ?i exploatarea economics a diverseior regiuni. Dad admitem ca nevoile iale ale turistului sint gazduirea. tr aiasca printre oamenii locului respectiv. EI ar dori sa. hranirea. care se pun In prezent' si care vor continua sa preocupe oamenii Tn viitor. satisfacerea unui interes intelectual ee-l indeamns sa cur. de asigurarea caz ar ii ?i alirnent ar ii tur istilor .oasca o alta tara. Se face. cu oamenii care 0 populeaza. de asernenea. hotelu I capata un car acter mai neutru ~i se departeaza de scar a arnbiantei inconjur atoar e. o trecere in revista a practici i internationale in acest domen iu. atunci trebuie sa se fad totul pentru ca aceasta industrie hote iera.a vizitatorilor. precum si probleme actuale ale proiectar iisi constructiei hoteiurilor de tcate ticur ile si rnar irni!e. tocmai eiementele care atrag calator ii. Orice dezvoltare turistica noua ar trebui sa aiba culoare local a. dupa cum exists mari hotelur i metropolitane. duce mai curind sau mai tlrziu la distrugerea cadrului natural. creatia de arhitectur a trebuind sa se armonizeze cu cadrul natural. a carer atmosfera 11fac pe om sa se sirnta stingher ?i strain. ' Str ainul cue ajunge intr-un hotel vrea "sa sirnta" tara ill care se afla. al caracterului specific national ~i se traduce pr lntr-o lndepart are . care sint. trebuie sa se faea tot posibilul pentru a 0 pastr a intacta. In lucr area de fata stnt ar atate unele aspecte de ordin general pe care Ie r idica pe plan mondial dezvoltarea turismului. acceptarn aceste ipoteze. crelnd probleme noi. Volumul unitatilor hoteiiere sa fie legat mediul lnconjur ator. cu istoria ei.

CLASIFICAREA In HO LURILOR itatea ia lux.II. diferentiata ive este deterrnin ata de tr atare a lirea ului de confort al un ii hoteliere a nitatii de cazare. a spatiilor comune de acces. iu i sint acceptate I capacitate II: In general urrnatcarele i a a II-a. 11 . lor cl al a se face dupa trei criter i i: confort. ri a I. ia a II ia tur istic.

ceri le actuale sau de iva. A. 3 ~i 4. dotarea lor $i dependi Cerintele actu sint lndreptate In special spre ita la higienica". hotelur ile pot fi irnpartite ln: hoteluri de tr anzit. mobi rul ~i finisajul corespunzator. pentru aceste categor il.i de categoria Tn care se 5 Dupa caracterul sau functiunea lor. dotare s i mobilier. in R. ilor din diverse tari In R. sint in general constructii simple cu 1 sau 2 niveluri. finisaj. incadrarea in aceste categoril a diverselor hoteluri urmind sa se faca pe baza constatari lor facute de 0 com is ie special desernnata. turistice sau balneare. Hote!urile or asenesti pentru gazduire prelung ita sint cele mal numeroase. ca urmare a necesitatii existentei unei retele hoteliere di iate. precurn ~i la dlrnensionarea ii cornune. celor ce calatoresc. In privi it at ii. Ele oscileaz a Insa intre anumite limite ~i criterii comune. ln afara de cea de lux. Aceasta lrnpartire In categorii este un rezultat al conditiilor tehnico-econornice. B si C. Capacitatea celorlalte functiuni. In itol ul carriere '10m reven i cu prec i asu unor J bi i ite pentru de con fort. G. hoteluri Ie din ie sa aiba peste 100 camere. sau hoteluri pentru 0 sedere rnai prelungita.aiba WC propriu ~i puti un avabou.au icei camere 1 ~i 2 paturi. In Cehoslovacia hotelurile se impart In categoriile de lux. 1. stat. precum ~i de continutul ~i calitatea prestar iior de servicii pentru caiator i..parea tehnico-sariitar a. rn locii (lnt~e 150 ~i 400 patur i) ~i rr.. sint destinate. in genet'al. Acest tip de hotel se realizeaz a de obicei la 0 capacitate mica sau mijlocie ~1 la un grad de confort inferior sau med iu. dimensiuniie camerelor.S. F. sau a organizati] ionale respective. In lovaci a s int recorn i americani consider a ea.i ind ii cu privire la dotare. pentru a f r ent abi l. prin mite standarde ale Ministerului Cornertului Interior srnt stabilite. mobilare. principal. ea este t irnpcondrtioriata de rerrtabil respective. Propuneri le de categor ii conJin . Cr iter ii le precise de incadrare tntr-o categorie sau alta de confort variaza de la 0 tara la a $1 stabilite pr intr-o I islatie speciala. cu 1 000-2000 locuri.. cu car acter permanent sau sezon ier. Din punet ere al cacacitati i sint recunoscute . un ! trebu ie sa camere ~ maximum camere. pentru satisfacerea diverselor cer inte ~i Tn directs legatura' cu valoarea de investitie respectiva. In clasificarea este rnarcata prin atribuirea unui nurnar de 1 pina a 4 stele diverselor categorii de confort. ici (pTn~ la 150 paturi). cu restaurant sau alta forma de alirnentatie. De a. de toaternar imile ?i categoriile de confort. Cele rnari ~i eu confort r idicat indeplinesc ~i alte functiuni ur12 . fiecare camera trebuind sa.S. cu servicii comune use. s-a ajuns la conc uzia ca din an istie ar fi al sa se creeze cornolexe mari. nu este determinata exelusiv de capacitatea cazare a hotelului. cu 0 capacitate mult mai redusa decrt cea de caz are a hotelului. cu acces direct din rnar ile artere circulatie rutlera. 2. ca adapost pentru 0 noapte sau chiar numai pentru un ti mai scurt. care circula cu automobile Amplasate in afara perimetrului construit al oraselor . Motelurile sint destinate aceloras i categorii de clienti. Hotelurile de tranzit. ial a restaur antului. In Italia. amplasate de obicei pe arterele de mare circulatie . In centre urbane. U (Uniunea Internationals a Organismelor Oficiale de Turism) a propus clasificarea hotelurilor In cinci categorii: lux. stabil indu-se totodata ?i dotare a.ari (peste Stabilirea capac ii un lor hotelier e se face baz a studiului zonei unei zone mal extinse. in anul1 pe baza recornandar ilor Confer intei r\latiunilor Unite. precum . ci caracrerul lui ~i de existents unor dotari sirnilare In zona [nvecinata.

uri. prin aspectul j voiumu! i) . I Functiuni rrnatoarele lncaperl - fu n i. ca ele mater ializeaza .. cu l. pentru a. I. sectoarele sint aceleasi. de mai mu ori. aceasta var ietate man :hiar in faotul ca unele dintre Cu tcate lestinatia spatii In ge ~i unor aserrienea (I il In raport cu rnar lrnea. Constructia hoteiului este cornpletata. expozitii etc. putind . receptie birouri administratie - dlr ectiune conducere pentru transport I Iiftu ri lor pentru ~i intretlnere 13 . g ui con fort sau car acteru I u-se nu numai Tn d mens area unor functiun j inter c: ele exista 5i altele nu. insa caza Tn i intr-un sezon u lui.anchete constitur. care ina arnenajarea Persona! ~i anexe Servicll portar anum Primireo oospeti/or . aceste a. Aceste construct ii constituie. FUN Continutul I CO luri PONEN or. Iii lb lur ile de ite 51 amenajar ratamentelor.primirea Incasarea costur i lor servici i lor prestate Tn carriere hoi intrare porta. sediul unor inte sau reuniuni. in acest caz.

tehnicieni repar atii ' . reparare ~i spa lar-e auto alimentare cu carbur anti -- . scrisul lncaperi de Personal -. te leviz iune - spectacole lntruniri conferinte expozrtii - saii festive sal i de dans salon radio .i televiziune sali s aloane foaiere . centrals telefonica.jocuri cu mingea camera de -.spa/at -.bi liard terenuri de sport . de convorbiri etc.golf.mecanici -.centrala terrnica -.vestiare .ii - vinzarea si tenets ar:icoielor de presa ce tutunger i e cornerci ala comer. gresare statie de benz ina lnci.centrals venti sau cond ition are post tr afo bo i lere-h idrofoare spalator ii mecanice ~i uscatorf crematoriu ateliere de repar atii -p arcaje.aDa .sporturi de iarna ~i imcrumut echiparnent Deservire - tehnica -.lizire vent i i are-conditior.tenis (de cirnp ~I de rnasa) -. spaUltoare. alimente oficiu camera - br aser ie snak-bar It-room Activit6~i comune ~i distrcctii rnuzica. inot.toalete -cas? de biiete anexe citit iumat sanatat.serviciul -. -.paznlci -. i administrator lnt:hiri~ri 14 .evacuare deseuri -intretinere Circutaiie -. de asteptare.vestrare -..Functlun! G6zduirea dorrnitul corporal a 1mbracamintei cititui.. caiarie.serviciul invent ar ~j anexe Servici i de earners de etaj vizite radio $i teievizor relatii cu exteriorul AI imernareo - de folosin~a comuns carnere-saloane de lectur a ~i corespondenta.are .POPICarle -. telex central $1 televiziune sala de mic restaurant bar de zi bar de noapte cofetarie cafenea personal transport bucatarie anexe camar a .ilerninat .jocuri socLetate ~i de carti -. dans - teatru.bazine de in not -. garare intre\inere. cosrnet ica - artizanat f lor ar ie salon fr izer ie-coafura salon cosmetics cabinete medicale vesti a(e grupuri anexe instructor] sport sanitarc Sport sf jocuri . garaje lncaper i pentru repar ati i.depozite ---- parcare. popice .servici i anexe propri .saloane si cameredejoc .

da da a da aa ca da da da da ca ca a aa da oa ca Servici i male mini- camera a da da a da (P) % din da G da da da P 5 da P o da O+p sonal da 15 .Continutu l hcte lur i lor pe grade de confort Descrier ea arnenajar i lor . norme norrnata Echicar ea i a carne- nr. ce 00 de carner e de 100 100 100 100 G '1/10 o Spati i cornune Circulatii Echipare tehnica ca " da da da ca da.

7 45 2.0 12.5 ? _. de de baie carriere Lavoar Bideu Suprafete cumulate grup sanitar m2 s aniGrupuri cornune tare eta] 100 90 '100 50 100 100 reo 20 100 75 70 25 100 75 7.Parcaj (P) % din carnere da da da 2... nr.0 2.0 Echiparea minimala la came . nr. nr.5 da 1.0 9.0 da cia da de rnese personal Oficiu . principala m latime Scar a de s ervici u Echipare Incalzire tizare centrala (I) sau cllrna- (C) ADa calda curenta T~lefon 1n camera Telefon pe etaj Telefon (cabina In Semnal izar e personal Radio In cam ere lzolati! fonice %I I da da da da da da da da da da da da aa da da da da da da da da da da da da C da da da da da da da aa ca da Servici j male mini- Restaurant sala m2/ camera Bar de zi Sala pentru micul dejun Servirea rnic in camera Post de prim Stand uri comeI1prestatii Frizer .7 6.Co afar . norme m mime ..AI/ +p da da a per- da '16 .5 Du~ (ada WC pe sexe Hoi receptie nr.0 9. de 75 70 30 15 ra de de WC separat din camere 4S 75 75 50 50 85 15 45 100 1C .0 7.7 1.v 16.0 10.5 100 50 25 100 50 6.0 8.0 8n .2 2.0 da 1.J SO WC in camera % din nr.0 7.0I 13.7 50 9.0 15. carriere Spatii cornune Salcane Grup san itar hoi igatoriu de Clrculatri serviciu (obligatoriu de Ja) Scad. hotel uri lor pe grade de confort Franta IV II Unitate zare de ca- Camere CL! 2 paturi m2 Carnere cu 1 (minim 1 0%) m2 Apartamente minimale (2 dormitoare + salon) 1nal~imea carnerei Cada de baie din carriere % din carriere 14. obiecte carriere / nr.0 14.Continutu! Descr ier ea arpery:ajar:ll9r. nr.0 7 0' _'1 10. obiecte / nr.camera serviciu sonal etaj G+P G+ .

f nd modul n de gradul al de J lurilor.abila.Cc n stru cti i . . e teh o A ~I iN RIREA neces sezonlere . in de i functle care L e I iz area iectu unor cazul sa arnplasar-ii contr i iI zona centra I a u or asului este i a unei amentuiui. mal inainte.

la diverse ore. De .?i in prima zi a fiecarei luni.un de 40° cu orizontala un est....-Or: HI~~O X iE 80~ MARTIE 0'" )j '- . Ia 1 mal. fiecare punct de pe curba so arelui tntr-o anurnita zj a anului. fata orizorrtului. Astfel. iar cercur ile concentrice. solstitiul de iarna $1 echinoc~iul). faia de puncteie cardinale.. cieterrninata prin a razei lurnlnoase orizontal si lnclinarea ei de acest plan.N DE __ SEPTEMBRiC: 100 0 m~~~~:+--+---+-t--:l--+-+--+--+--i-+4~~:.A.:-.DECEMBRIE .H' 90° .:. ora 9. . /70 0 NOEMBRIE 7soe~. ~~FEBRUARIE ~"sor STiTiU IA~NA "iANUARIE DE s Abaca he+lcluxmetrlca pentru 44°25'.. lncflnatiile raze] In p vertical... Razele poz itii le orizontale... or~ 12 a fiecarei zi este astronomic d Bucuresti i'i fi i noastre. vertical . la 0 anumitii ora. a pozitiel soarelui pe Curbele reprezinta pozitf lle succesive ale soarelui.constituie I) converttionala. 1n cele trei zi ie caracterlstice ale anului I de 'lara. Desigur ell. tntr-un sistern de coordonate. 18 .

sud-vest vest in decursul anului. I sau pentru sporturi de iama. solare ce cad perpendicular 2'" 19 . 1320---132J---13 13 SUD SUD or:: VARA-1200 inclinatia iatadeie razelor pe sud-est.deoura. in timp ce in IV E ore SUD V 13 1~--SOLS T. sud. adica a celor Tn care calatorii ramTn un timp orele mal indede dupara cea mai a.

luarea anumitor rn de protectie prin unor elemente constructive fixe sau regl Ie. j COMPOZ A SI ORGANiZAREA . r i. GENERALA Indiferent de tipul sau de rnarlrnea unui hotel. dater ita conditii speciale realizare a fiecar ei unitat}: respect area lor" este insa 0 conditie de baz a unui Schema de functionare a unui hotei grad d'e confort mediu.prin determina. cinci d orientar ile uzuale in amplasarea hctelur ilor. Abaca alaturata reprezinta conventional mersul scarelui pe cer tot cursul anuiui. gazduirea lor (cazarea) si de al irnentare (rest au letate cu spatiile afer ente servicillor de lntretinere.rea. etc. Desigur ca aceste scheme functionale slnt foarte d ifer it interpretate In pr actica. pentru ca sectoarele de baza slnt aceleas i: eel legat de primirea oaspetilor (receptia). care sa atenuezelumina prea putern itlonarea ~i dimensionarea acestor elernente (cornise. pr incipi ile de organizare inter icar a sint asernanatoare . precum ~i itia aitor funct iun aU de caracteristicile fiecaru i hote I.np Iasari i hotelur i lor.) se poate face cu rigurozitate. tehnice ?i nate persorialu ui de ire. Arnplasarea ia. mic cu un bar rruc dejun preparar i buiet camera camera 20 . zonelordeumbra pe care Ie lasa mUflFi inc::onjuratori zone care nu sint recomandab ilear. brise-soleiuri. asernenea slnt extrase pozitu!e soarelui in diverseie luni ale anului. Insorlrea excesiva a unor fatadeln amplasarnente obligate de alte considerente dectt cr ientarea. Compararea schemelor functionale alatur ate ale unui hotel mare contort ridicat ~I a I mic de contort mediu este edificatoaro. cunoscrndu-se di ia razelor sol are in perioadele cr itice.

banchete b rni c un I camera camera c arner a camera camera camera unu) hotel de mare ce contort rl o i cat.tt • ttl restaurant bar caf enea buc atar ii conf erint e .. material ie 21 .

I cu cele mal marl posibii $i de dezvoli.:. amplasate mediu u cu 0 ie mal mica sau pe terenur: degajate in natura. este deoseb it t este prefer ata compunere a fu iuni ~l cele mal des lrrtlln Ie posib i le. ~i in acest caz prj i sint atri receptiei ~i servicii comune ~i tehnice... este nere a aproape cornpleta.. amp!asate intr-tm rnediu urban dens constrult.Schema 1 . ultirnele fiind cele de cazare.un pe orizcntala ~i cazarea 4unitar.pe eomune vertical. functiunile cornune la primele si cazarea la niveluri . putem remarca ~ sol a cu 0 compunere pe or izcntala a ncipale.. dator ita structur i i obi igate a corpu ui cazare. ACCES SEflviCII mal 1i fu iun i le comune.lntr-un ~u cazarea. de compurrere In spatiu 181 ~ IlECcPilE RESTAURANTI: c:J . CAZARI: Acers PRINCIPAL . niveluri a func1iuniior pr inc hotel:' un si ioane separate. Solutia este hotelurilor rnijlocii (citeodata ~i celor rnar i). Desi este una ter en. 3 .<:. in care terenul este limitaLfi cladirea se incadreaza multe or! In fronturi constructii existents. care se Ita pe mu uti 1 izata mai ales la hotelurile mici $i rnij I.I .?i a In afara. indepartind astfei 0 ser ie de furictiurii rnai incomode zona cazare. De acee a ea este spec! perrnanente atu . 5 . ln acela~i contur exterior. Ca 0 varianta la aceasta solutie poate fi consider ata cea in care doar serviciile de alirnerrtatie stnt scoase din corpul principal. In sfirs it. 22 ..

separate .. In care f iecare • bar este adapostita in cladir! .mu hoteluri vor fi prezentate toate a o ca sint constru ite icons aceasta intr etirere hotel hotel sport hotel restaurant hotel hotel 1 hoteli Schema de hotel sezon i er de licnar.

independente. care apreciaza adesea ca arhitectura hotelur i ii. schimbare aterice-pieclnd. ndependenta.cit~i la structur a cadrului . se cauta cai de punda nu numai cer i 10f' function preterit l. Aceasta duce si la necesitate a atr ala1ii perrnanente. la trecer ea l a un program bine ilit lucru la un program irnbar] de mediu. unul fiind continuarea logica a ce lncaper ile mult cu ceea ce se asteapta la acestea. de organizare. deci ~i a hote/urilor de vacanta. omul nu vrea sa fie cornp let lat. oarecurn rigid ~i a spatiului.mereu mai . de pilda. teh~i cer intelor artist coresea se la major itatea hoteooar cer: HQTELURI SEZONIERE ~I DE VACANTA piile de functicnare. la un clirnat continental la unul . destul de asernanatoar e cu cele hotelurilor continind in general acel I elernente componente. se real iza 0 deco- unei alte pozit li in 21"~ de cele din marile ne apar mai r erson ~i mal bine adaptate mediului ~i ificului ca de exemplu hoteiurile lui Konstantin-dis litoralul grecesc. Vechea ihoteliere. dezvoltarea turisrnului estival ~i este direct i uentata de noi!e concepti}. prevaz indu-se ~i lccuinte!e respective. Gruparea ICI. iruite la anurnite distante de-a lungul de dispar itie.a ca ". Exter ioru] ~i inter iorul acestora legate in fer icit. ~i ihoiog a volurnelor ita nes a" cu arh o atmosfera rece . In ceea ce cr organiz area lor inter ioar a cit mal ales dispunerea ~i amplasarea lor in ter itor iu. litana. sau hctelul lui din statiunea Japoneza Atami. Dezvoltarea lor este str ins legata insa. lurilor din mariie or ase lumii.de a. ale ale unei punzatoare. acestui tip de un cadru corespunzatcr ad poate spune CEl aceste hotel lor psiho ice cer inte ce se deosebesc in la lurile icase.are ibuire ~i originale. este sa rn ici ii 24 . Pr i a ~i d istr act coastelor a dispune un maritime. creeaza nemu In special a inter . mai care sa cores. 0 constatare care cia .in ansambluri care const ituie viata colectiva este i formula orefer ats.de la 0 structur a urbana ia un peisaj natural. Pr in eleganta ' ~i intimitatea lor sirnpla ele real atmosfera rnodesta. rustics ~i lejer a. Din aceasta cauz a 5-a consider at tratarea acestor probleme irrtr-un capitol tendi fundarnentale tur ismului dorinta schirnbar ii cadrului de lui unui centru u n vre a sa se iaseze n mediu ite de ceie In care tr ai restul anu ui. (" soc. . de compunere in tr atarea ata i i aceste i este Tn ne '" ' ce creeaz a rrn . asernene a. p'rin ace asta se urrnade utiliz are a hoteiur ilor In cursul lunilor larna. nice ~i furict lor constructive.

cu acestui tip de a econom I a orcac o .urban istica a d in nerea vi m. In locuat sau nu numai In ales mai mare In acest urrnaspatule I actuale ive.

magazine etc. La fel . t latia investltiilor turistice a iere in special. de la 1 500 la 10 locuri Ele corespund unei lome a unor ter itor ii intinse. dens. cu muite poslbilitati de Iniri ~i distr actii. In acest rit sint dezvoltate uni ca f1amaia. greu de staplnit dater ita rentabilltati comerciaLe sporite. sau in bungalour i. au vederi lal-gi spre unde gol I Mirabelle. S-au real special unitati hoteliere izolate. este in general seste 1 500 locur i. terenur: de golf. este prtvita cu 0 grija deosebita in aceste doua rnusetea unor locur i atr age dezvoltar i nebanuit de r apide. sudu ia ~i In Bulgaria. cu natura inconjuratoare. Eforie sau Mangalia in Romania.cond it! j lor ui. cu plaje lncapatoare. obliga ata d~tigarea unui teritoriu in mare. Compo- 26 . pe amplasamente noi. Insumind organlzare unica locala. ami Piassatsi in Bulgaria. Ansarnblur i le estivale legate In mare major itate continua dezvoitare a porturilor de agrement. dest ad numeroaselor i i particu la "Satul rnar ii" de la Borrnes 700 arnbarcatii. Ansambluri sirnilare gasim 13 Glyfada ~i Vuliagmeni. t ir . adica tocmai factorul natural care le-a genet-at. T eren u I restr ins setata stinc i ~ i iile sa se urce pe ter ase naturale ~i sa se subordoneze capr i~j natura bogata ciilor ei : arnenaj restaur ante ~i grupuri de cazare ln ilioane mici sau mari. Rimin ~i e invecinate acestora. Pentru aceasta se fac studii intense realizar ii unor constructii hoteliere plutitoare. apostul ag iei rnar u. Sint caracteristice turismului de rnasa ~i in . La Lagonissi. ten s. ~i-au facut apar itia mari ansambluri de hotel pavil ite msr imi. valor rnusetile naturale ale isajului. aos din Creta la Remarcabil este ansamblul hib $1 Jasmin. arte asemanatoare ca ambi general a ~I lie sau node run iene de pe coasta i. ~i inexistenta unor terenur i libere corespunzatoare. acadrulu: natural in Iitoralul Mari i Negre. Marine In 1970 circa in vederea 3000 v i ~i peste 4000 pe 0 care caz area ului rnar ii. tarrnur ile Mid sau in Grecia scaldata de apele . alta. care cauta de ansambluri in ultimii ani I a Pireu I a Cae ion.. fondul construit actual. bar. ancorate in golfurile interesante. pr in re allzarea de diguri ~i platforrne. Siantchev Briag. cu restaurant. aviei nu a perrnis In dezvoltarea unor ansamCcasta atlca mai ag blur i mai cupr inzatoare. totals nu depalirniteaza chiar la sute. aceste ansarnitectural un If ~i 0 mica pi natur ala. cu amenajar i neare . care distrug in final peisajul. care sa ibilrtatea conservar ii a ui natu Pe Coasta r . un sat tur isticcu un ! centra! ~i numeroase in jur: inecate in verdeata.special tineretului care prefers statiuni animate. de mal m lirnita de cuprindere a teritoriui i I in dor inta de a se ceea ce 0 sa fie sol iasigura 0 carecare izolare ~i i rernarcabil ~i ul ~i tur mal rnatur i. izolate sau gru icate pe coaste. pentru sporturi nautice . incorvegetat ie ce coboar a pin a a creasta uri lor. fie in localitatile existente. de-alungul 1armuri ~i a unor premise obligatorli de realiz are a unei invest economice $i a unui cost scazut de expioatare. volei.

cu acul u! a :5- tcata M bar restaurant buret 5e hoi adrn. Scheme de a .

S.. cu 3 cu 2 cerere sa se mal Un itatea cazare camera oroori lap cu resou ~ m care d icineta din (In formule I cu i inde use un Rezolvarea r di m caz ar ii ob J I sau restaur ante . 28 .i. e din jei mult mai a ul natu luri Ie arnbi ult e mal ca mu i vreme rea.S. de cea Tn cazare.nu este . In uri. unul sau I u.a rnotelului i rei . Romania 50--200 80--120 ca le- a patur i tip introduce io etc. + iau rnasa ~ aceste in a motelului. I care deterrnina rnar irne.R. este in functie I ativ U.

Ie mid este recomandabila organizarea unor restaur-ante cu meniuri fixe. toate spatiile slnt mult mai reduse ca la restaurantele obisnuite. iat icar ie etc.. care contri mal ridicata. cu de preparate ~i cu sistern total sau partlal de autoservire. ita se da ca de multe ori impresia cu care I in care au locu deoarece aceasta .

mal ales pentru ca el cumule aza multe servicii ~i functiuni ~i constituie cel rnai irnnortant nod de circulatie.de catre cl ienti . Tn functie de mar imea. receptia.casier ia. la bar. trebuie sa se g aseasca: -. Este recomandabil ca un hotel sa aiba 0 singura intrare pentru oaspeti. avlnd deci un rol de iegatura lntre exterior ~i circulatiile interioare.Prin el se ajunge la etajele de cazare. care au fest determinate numai de conditii speciale amplasare ~i de legatur a cu or asul. la sal iIe de confel'int~' sau banchete. at it pe orizcrrtala c1t sl pe verticala. a costuri lor s i cond it iilor specifice de folos iI-e a un itati lor de cazare respective. pentru a usura rezoivarea fluxurilor de circulatie ~i controlul rescectiv Sint nurneroase irlsa exemplele cu mal rnulte intrari. . a rezervat iilor antiei pate.serviciul de primire a clientilor . In principiu. sau cotetarie. ln apropiere de accesul principal din exterior.portarul care are evidenta cheilor si prin aceasta a prezentei clientilor . 13 . caracterul ~i gr adul de contort al hotelu lu i respectiv. In toate aceste cazuri apar dificultati inerente in organizarea functiunilor interioare.plata tuturor servici ilor prestate. PRIMIREA (RECEPTIA) COMPONENTE Holul de intr are constituie primul contact pe care I'i avem cu un hotel ~i implicit ne provoaca pr ima impresie. de multe orr categor ica : de aceea tratarea lui arhitectur ala cere 0 ateritie deosebita. a corespondentei ~i a mesajelor personale : 30 . Dimensiunile ~i continutul lui sint variabile. ANALIZA FUNCTIUNllOR .III. care are evidenta ocupari] camerelor. care sint cumulate automat pe fisele individuate ale tuturor carnerelos: . la restaurant. unde se face .

restaurant comune iif adrn.J m ) de c. hI a tuturor '~ 1 acestor servic I sau cornasarea rnar irnea ~i area unor a iseului cazare din I unde lor.cs- rnecan iz ar ea sau automat acces l. ine 31 . ul c.

ascensoare receptie: tare. In cum ar fi: po~ta. functiunilor holului de intrare Ja hotel uri marl: intr are : S . Blor. receptiesi mai ales portarul Ie sa aiba 0 buna vizibil asupra intrar ii ~i a circuiati. .ST \ \. functiun i In jurul nodului principal care 11 constitute ui este var iata. preeum ~i de relati ile eu eelelalte functiuni ale hotelului. ruB~j Q "1 2 s L. Scheme de organizare pe doua laturi gruparea hoi de a holului 0 unul hotel: singura latura a lor 1 .ascensoare i> scari .B - a grup sanltar .4 - HR- ale la . Desigur ca ea oi ?i in ie de partiul general de arhitectura al hotelului. Ast - CD 4 32 .. Se va tine seama ins a de faptul ca amplasarea acestor unitati comerciale trebuie sa asigure 0 buna funct prin reducerea ia minimum a circulatiei cl ~i a personaiului hotelului. de pozit!a accesului pr incipal ?i ai acceselor secundare..portaruiui .IB I IT] I ~ ~R. ~ In cazul hoteiurllor mijlocii. Spatiul r arnas 1 A. Ps servici i e- casierie : D - directiune : P- we .ccncentrarea functiunilor pe holuiui la hoteluriie rnici 2 3. putind sa se fad ~e una. doua sau trei latur] ale lui.scar}: A . G- .grup sanitar fernei.--t I /1101 r..l A. . i L .-·Hwc C' \. marimea ?i tigari.pentru a asigura controiui necesar.i vert . putind sau dispar ind eu totul.'h L_j :/ /1 Fs IL.

oUB R H Scheme de organizare hoi. R ' H a servi H .telefcane: mari: Colitate : C caste- s- cazul m alatur ate se ar ata arnplasare a CAZAREA I ~i at din VES- 3 .

.

Americana Hotel New York. 3 .. International Florida: 7 Kowaki in:er- si carriere cu cu rnai rnult d .

0 9.00 8.60 12.00 • 00 .00 10.00 7.00 11 .00 12.00 .00 .00 1 .00 10. un pius de l a iavoar in carner a si I i a camera de 36 ..00 2 Cam ere il III IV 1 15.00 3. acces lntre acee a roar iSla tend i ata de iu-zisa este cons iu mic.00 13. ca unul arnplasarea I la carnere!e m ii vestibuiului este constituit acestor du I ri in carriere.00 4.'JO H.00 1 10. culoar.ia Rom~s:ia 00 Camera pat Ii lll 9:0.00 10.00 lui.00 .00 16. 4Nord- Cehoslovac. u~i .00 15.00 8.OO 13.Exern de carriere cu 2 Iau atra e Nord. ce se din ~i se icei.DC 100C C. .

rufe rnurdare : 3 .baie : SG - o o o . de- bara: GRM .I I ~I oi circu i verticale.

ogan .Camereie cu o.z ate iavcar j'n rufe .

5 12.Amsterdam 8.75 "j 25 10 1 22. ~.6 uri recente realizate In Supr a fa ta un ia ar ata urrnatoarele caza re rezultate ia cam ere carn er ei Hate cele sezon iere sau tu il respective. 2..30 . Hotel Hi .Brno 7.41 18..27 .8 15. 31.87 75 29 21 3 Austri a 96 10 6 99 94 77 66 63 ~.1. Hotel 3..50 9.26 21 Din aceste totale.1. 32 5 Camera studio Camera m~ i Mereu 2.3 16.0 19. Hotel IHCHate! Continental Brno 16.Berlin-Vest 6. ie trebune functio- 39 . . Hotel Berolina 5. Hotel International . Hilton . Hotel International -4.9 72.6 67. 21.) Camera % patur i Camera Vestibul 64.8 1 s anitar iz a 14. repartitia pe diverse Carrera 1 pat un i ar Carrera studio IJ.9 14.

_/'-. / C 'V". .o en 8 / 0' -. n II !I II Ii ILJ J "n. If U08'- I.) o I III !CD D8~ .

r .

caoane. r 42 .

rill !C'! o CiI I!i I0 fln ill.Frank- .1 I I . 3 . 6-IHC ..Brussels.[JUOI ~ nl-I·. UU'\ I Hn i.

ansamblul Eforie. vestibulul cu 0 mica debara ~i pata comp una din caracter istici!e pot pregati singuri masa. slnt grupate lntr-un singur spatiu mareorga. ea in or ice locuinta. sau de serviciile centrale. este de dorit justa dimensionare a lor. 44 . sa rnajori- In se dorm itoare. din Europa. in mea lui unul culoarul de la nivelul superior este doua n ~i aranjarea lui. de serviciu. i vizitatorilor ~i Intretlner ii camefn mod ele cuorind functlun le necesare relor. Exempiele prezentate aisturat llustreaza toate aceste posibilitst}. a niveluri. in genera! se d mult asupra lor ~i unii arh Ie rezolva foarte economic. indicii rezu din ana_ liza a nurnercase Iuc-ari real arata ca ponderea lor este totusi neirnportanta ~i ca. Aceasta din urma este acestui tip de hotel este ca In el clientii lsi pot beneficia partial sau dupa ~um' Organizarea apartamentulu se face sau de partiul ales. fiind luate de I. un oflciu-bucatarie. In cazui rezo pe exclusiv. unde acest tip de hotel este pe eaie de a se dezvolta lntr-un ritm foarte rapid.a hoteluri americane ~i une!e. el trebu ie sa cpr'\/pc'l"P se compun din: camera camera baie. toate functiunile apartamentului. cu exceotra puiui sanitar. ansarnblul numai ca atare : cu zervat servit masa relatii cu persoane din afar a.1- Diverse exemple de apartarnente In hoteluri rornanesti: Hotel Predeal : 2 .un oficiu de deservire caru ia se ~i masa. de muite ori . cum ar fi: ' prlntnterrned iuI . mal recente. In hotelurile arnericane.nizatprin dispunerea ca atare a rnobil ierului. datorita numeroaselor avantaje pe care Ie Serviciile au 0 pentru asigurarea i dorit.

.... ....._~.-------- de de de a turismuiui. --......

Ia cate- .camera az a p o la caz ia u i de mecaiile superi- sau care. cu duale.00 o ~ I. pentru - camera .

:111I1l11_ in .

cu eu carriere d dirnensionat strict vert.de eta] se face de ob I legatde pozitia circulatj ilor verticale are. . concentr are a serv ic i I 'In anurnite z area unui partiu i este lie s ' i. cazur atune! suprafete!e lui construit construite I latura se rve deoseb ite pare a culoaru UI se g I ut i i 1- lirnitele in al unui suprau I ut .

foarte difer ite ca natura pentru ca este ~i care de cele i cornune . - restaur ante caieneie de zi 4- 49 . de vara .I de rezolvat in condltii ri. I.

itatea caz are a Capacitatea sal i circa jurnatate d i nurna: acestuia. .: 3 atrium. I i . 6-sa.bucatarie : 3 tar.sala de .0 . prin tratarea decor acreeze 0 atmosfera dt 5. diverselor n sint mal mult i umi. 7 . Lj. 4 de iun. este recom abil sa se asigure 0 masa In cazul hoteluri Desigur ca la aceste hotelur i se pot lua rnasur i fiecare camera de sirnire mal multe ser ii. : 1 .1a. 5 -. a se mar irnea Tnsa aceasta titer din calitatea ~i gradul de contort al restaurantulu .6- sala pentru .restaurant cu .tura cu exteriorul.crarna de vinuri. 8. dar si de ao o asigurarea unei iri prornpte. cornpart imen- mai n utilizarea mai personal a.pivl1ita de alirnente : 2. 2.Restaurantul de la Hotel Parter: 1 mire. 7- micu I grup s ani tar : 5pentru vin. 2. .salon de . 3 . Subsol: 1 .bar. . - . cond neces ara pentru le?a. automate ierea irnediata de bucatar ie.restaurant de lux.

Restaur antul de la Parkhotel Hanovr a: .

li va fine searna la rnese e spec cea rnai SDe" ia p funca cauta o atrnos- .Restau-ar.tu hotelului de al in a urul gl"iitatului.

Restaurant 1- cu In Munchen. 5 .

sau in cam ere al. kW . fi tratat cu mater ia!e fin rez !a depoz itu I se carnerele fr ie arnplasate nt In nurnar I inch sa unor eventu in ae. e 1:10- rn.

aceins d in aceste .izate in tr e i 5 acestor afii Iii.

13 .rastel fix pentru vase. 18-5Dalator dublu: 19marmita . 24 .ma~ina aragaz 3 ochiur i : 7 . 8 de preparat cafea: 9 .spalator degresor : 12 .:?11 OF I C iU VESEf~iLJI I I ~ L- 'I B n~" 0 ll 8 !21 B'JF"ET RECE 7 . 15--evier.raster pentru tavi : 27 -' or-: 28 . 3·_ spalator s .camera frigorifidL In iul rezervat lor carne se vor sirnplu.rnasina centru 25 .ma$ina de taiat sunca-rnezefur i . 20 . 4 .gratar electric pentru fripturi.cotion pentru ccfetarie . Ie mas? de lucru.-.gratar cu doua pi ite . m .LDA III I~ F. spalator are electr ica) ~i un frigorific : cu ier cu I ige lucru cu rna~ina depozitarea carnii este e la rnasa lu. 5 portionat unt . a I butuc pentru carne (nurnai cu dusa la bucatar ie.bar perrtru rac!t bauturi .duiap frigorific.ma~ina pentru prajit (Iriteuza): 14.tmnil t8Jt8Jl~~_UD I~ _J unei bucatari i cu lncaperi d iferite pentru fi ecare prolui Plata Unirii vesela .BUCATARiE CA.aparat per. 2 .conservator de .tru racit apa de b aut : 10 .ma~ina universala: 21 _: ma?ina pentru taiat' p iine : 22 . 16-masa (aida. 11 . 6 -.26 . 23 .~ LSD inl M9 !II i j~ Ir------. 17-masina de gatit. .

BUCA.:- BUCATARIE OFI IU BAUTURi BAUTURI [ Suceava: SDa- butuc .TA SE.

NA.riaca nu se d curentuie cantitatea iei cu m p ce 7n de necesare. DE GAJIT .. ina se amulaseaza lesnicioasa : rnar irnea ei este in fu estegazulnatu . asigura 0 util Combustlbi lu i . TA 7 MARMITA 8 MASINA UNiV BUCAJARIE 9 DULAP FRIGOR!F 10 MASINt> PT SPALA. CALDA 6 BASe LA. 11 eUPTOR PT PATISERiE 12 DISTRIBUiTOR BERE DULAP FR PI LEGUwlE iU masura ce rate care la nOI tehno ce mai bogat de utilaje. DE GAT 3 MA SINA.T VESElJ.lor $i bucatariei dlversele cornpartirnente) pentru restau- 1 MASA DE 2 MAS.

clteva puncte atul ni. de fum intr-c suc- etc. care vor fi arnenajate acces catre I rl ie ~i Ie de 59 . 0 ma?ina universals bucase in functie de forma bucatar iei ?i m mea restau rantu i i ? i este r.bucataria ~i a calda mai cupr inde: mese lucru. ) la restaurant accesele a: m a un un aserrie- lasa mese e lucru.

urn ibil . or s j 20m cee a ce nz atcare I ca oficiile iare trebuie la sallie de con~I sa alte cju unui of i·· . se a cauta a. tru tavu s: la bucatar ia rece .In eventual Ion . lat de produselor de cofetar ie se cu local. itatea ca la prepararea . '" '\ ' se va prevedea cotrastelul respectiv va fi trecut i se d ne In acest caz conserv atoru I ificatie nu ia de preiul ?i bucataI a debar-as obicei rnent blu lncare im ul r: in vase se VOl' da i un spa I ator cauz a este e 0 piesa deosebit iui ate de saliie de imiui a d iverdeservire.

Ie se rntncare. oficiului restaurantului se mai in carriere I e de cazare ~i In m II articole cosrnetice ~j .

fvlASINA PT PT carucioare eSTe se cazul)..PI I t. iosesc atul p ri 12.: .

12 serv ii la restdU- .

Ele sint ' ii cu ~i rncarcarl ob in pr incip!u. Tn cele ce urrneaza se va tr ata nurnai problema consecintelor ~ i impl icati i pe care Ie are pentru 1modul de dispunere a lor structurii. cind ~i la n lui imentarea de amplasarea la parterul c'labl lea necesita d ia I aceasta s o structu ra a 64 . se poale orevedea oricare din tiour ile structuri uzuaie la . situ cu 0 pi sirnpla. tr ansrn itind oirect econom ica. cautirrd sa se s elernerite cunoscute ..1 al nu prezinta problerne specifice fundarnentale. este nurnai la fundatii. Avlnd in ca' prezenta lucr are nu are ca obiect pal structurile.IV.. Din ounctul al structurii .a La hotelur i.i . DE CONSTRU CTIE .i 0 exper ierrta ex . . ar constitui in unele cazuri particulate iel.la etajele cur ente . STRUCTURI DE REZISTENTA SI PROBlEME . in lnsa. structurs a acestor ...

carnere ca unei ~i necesitatea acest caz 0 structura diferita trecere la structura I a structu ra lur i : la parter- l- a di p d istr i bu ite se icitate al zonei rnai iasamentu 1- necesitatea ca structura a RI PE DI ME camera structu ra I sanitar cu aies In atune! lim iteaza ~I su atoare .

b-planul tr ai travei i curente l gf rr0' L"I I II II II jt== ai consurnului de .

a unor transversale 3i trece- ale .imped i mente deoseb ite lu r ealiz area .din panouri rnar i ~.

I I I J I n ! I a Ii b ucerea inconveriientul evident II II I Ii II !I ucerea ?i '! costu unei IU asu la hotelur ile executate la:i rnacar la n lu I TU 11 in insu.I I J I I I I J I I Il II :1 II II aI Il II _j I I II I II I II I 'I I transvertravel i curente.I este ce in al m .

... I a 69 c ....-_ .. partr ansver- n I . I ..u RE Structur a pe ter elastic: sal.. ....- . I .--...

RI la tipurile de strucI de variate, astfel (0 i afragme)
luarea sarc;-

rl

aresti

curt:

'"

i Ie su structurii - in structur a --

ti

r:

I

I

1

I

a

II Il
It L

I
I !
b

1 IIIIIJ IIIIJ I1
.
.
c

,

II

I

I l

I I

I
Structure

I
mixta : peretelui trar.~G (schema). Structuri mixte bilita:\i de dispunere a diafragmelor.

70

atii neeconomice, precum

i la cant

arrnatur a i

mari de

v.

CA

RltOR

NTUL

72

vecina-

cer

Ul
irni-

c.

cate-

iu!

sa
camera dorm it:

tr ansrnita

p

!~
''"''


!

ventilatie.

scu

ntr area d i recta din cor

In

N
C 21-

direa Tn vina in contact

sa

nu

la sosrre.

tr-un str at

ce eSle

il

na
dubia.

lare

sonora.

sa nu contri ie la ampl ev itate d aea lntensitatea celor mal lte zgcrnore lntens itat ea- - Motor de 110 zgornot de str. camere de locu it zgornote rnaxirne Strada fcarte Gdd!na in lin lirnita minima vint litate rnediu In 50 40 30 20 10 frunzeiortn o e pentru izol ar ea elements de ccnstruct.le lz clar ea sun etuiu i (in i oni) Elernerit e constructie ln general in cazuri sp eci ale cornune intre cam ere 60 30 70 40 50 .ada ! tr amvai de 80 70 60 de strada.

In em. 1 caramida em cu tencuiaia tencuiala pe tencuiala pe 12-26 10 16 30 45 8.5 2-1 30-51 40 55 SO 59 .Clemente de constructre Gr osirnea. Idem. interval simple cu rame Dane! dublu idem. Zidarie de caramida pe rnuchie. In tabii: I'. $i tabiii lacat la 10 em interval 33-45 40-50 . icem.-..' . _' 17 '19 tencu- caramida cu 46 46 tencuita pe arnbele 44 Dale de sticla de 2 em 2 2 33 27 36 40 Geam fcarte Dine Idem.:: ~ :.beton arrnat eu cararnizi Pereti cornpusl din.. Reducer ea acustica compuse din: beton arrnat . ioem.. ambeie Idem. dublu.. Idem. '...0 dublu pl acat .

datorite .E ire.

nom ia de nive!uri bucatar marl iile. modu! de aplicare ~i caracter ile Tn l inerea jut niveiurilor acestu: iiurninare. urrneaz a vern ar ata cornponenra. In aceasta categorie intra lator iile ~i culuarele de serviciu.numai 0 ooncentrare i timp de fu iuni poate conduce la 0 vizibila economie de personal. oferind serviciul cuvenit. cent. a fi fo it aco unde lumina iluminare. din motive iluminatului Iluminatul sau unde sint cerute instalati lor tehnice. ioneaz a continuu incaper ile ilurninatul mate fluor es- intrucit v i ~i eco- ) sau .

i corespondenta: pe masa 75-100 Restaurante Baruri inti me 300-400 200-250 250-500 2S0-300 $i Pe cuiuare in bl ice se recornanda a se prevedea ii aju 0 retea la camereie ize alirnen- tarea apar atelor e llurn in area tur ile ~i lumina zi lei este necesara fo mi rrnesc lumina are cupr ms z ilei $i ain care se ac- ~i lx este carner e:e fi ilurninate ia un nivel mai red lf1sa .60 50.la ..75 1 00-1 SO Sali .Nlvelurl medii de llurnlnare reccmandate inca er ea pentru hctele. in lx Hum in atu I fluorescent incandescent Camere de dormit: -i .in Holuri scar: Sali de SO.mese oe scris toaleta 00-200 200-500 200-500 200-500 se prevede) 100-150 250-500 50-100 100-1S0 00 100-200 30.75 Camera Vestibuiul Culuare de baie: oglinda camerei de cazare .

_( \ 4D '.S5 W.200 Ix. I. )s C I G' H· i I 17 i I- G· .4.. lor oe acces la carnere. ca in variantele 3. I • 8• I f. 6 ilurninare in rnonotoriiei. 0 putere nstalats de 50 .: / 5 L 6 - e c F Variante de ilurninare a cor idoarelor carnerelor din hoteiuri. deterrninlnd 0 iiuminare de 50 . l /'. 2 3 1\4 I \ . I I f) \ c. Teate i le se bazeaza un iiurninat difuz fluorescent S1 un adaos de lumina incandescenta asirr-etrica In variante!e 1 ~i 2 moncton i a. IL ! rest au- ri se I rn in care ile 80 . S.o lBA I I 00U \r--) ]_.

6- . 60 W $" x60W De-a o baleen de lumina Puterea instalata m2 de pardoseals este 20 Un exerncl de se aria 0 camera de hotel de un de 60 W mascata ecr an difuzant.al is VI Puterea instal ata m2 de W. Pentru cit!t . 0 60Wcu reflector in de Pe masa de scris 0 larnpa de birou cu 0 OP ALA de 75 VV.

Variante

de i

carriere ell confort j PS-HoteJ i ich-

fluorescente, care creeaza decorativa de lumina. o Pe rnasa de scris se ana 0 de b ilurninatul
lampa incandescenta inzii mesei

de tcaleta se face eu flute incandescente de 15 VV, arnclasate a de iturninat reg labile, de 60\;\1 $1unreflector sfer ic de

Du

cu doua

i s alonului.

Pe rnasa de scris este de masa de 60-75 \1'/.

! rnesei de toaleta este \N, Pentru s int doua ansamb I uri de i luminat reg labi Ie, de W fiecare , avind un reflector sferie

de

60 WI este montata lrrtr ..o scafa In p lafonu 1 vestilului intrare. Du ! este ilurninat cu 0 incandescent

0

incandescenta

de40W

Pcterea instalata

difuzant este de 30 W pe mZ de seara

o

din vestibulul de la intrare, care i lurnineaza attt inter iorul cit si vestibulul I'

fluorescenta eu o icior

este instalata

In du

Doua.

Pe perete, la circa 50 em rnesei de de toalets s int rnontate deus
din

60 in colturi Ie de la fereastra ale salonu lui

fiecare eu ctte doua

III,
6*

..

25 W.

83

Ilu

I unuia

inatu] general peretr,

sau in

i

un

lee

d

ina

i pentru

hotelur ile ce se construiau

serruI ini ile ita

urrnatcare!e

) 2. lex,
7-

centr ala telefonica:
;

rnediu: - te-

post ; - post de cornanda de cautat persoan e s j te Ii efcn de

-cabinetelefonice;

RECEjPTiE

~

I oI
8

i2

telefon ie

card Eiektrik

8

.

ie ibil j este se contoru I I a zero: acesta este instaat re automata a convorbiri a datei.e este un economic i .~~ i a nurnarului in area lulu I. a acestor Ii este rr: un 8 . J r! .

.Aparat pentru intercornunicafii Siemens. lnstalatie de intercomunicatii la Serviciui de conta- bi litate (Hotel Intercontinental - tant 1:1 auxiliar ospatari lor.

de ap i icare de comun in le rnocerne E. .

cite lam ~j ! un rO$ie sau nu: lam rosie dad este cur ata sau nu. lar .

1- . din man.Siemens lui I sume ator ate a.

a IV tcate ale de ce a usura is .avertizarea in Siemens.

interval CIJ no! create care vor .acustica ce pri completate !.

8 lizar e i izare Hot elur i tur istlce iiuminat I. sante.6-0.eficient coeficierrt medi rnediu med i u utihzar e 0. a cabina I de acces la ~1 de ascen- .se va prevedea un iluminat de s irculatie ra ilumin ranta si real iza Hoteluri iluminat ell contort de ridlcat cr.

.c LJ! ...--. n.. 0 D 0 DIVerse iilor de tl recomandabile . I 01' '10 0 0 Di n ID Di - D' D0 =1 [. lor . I 0 U.

1 In care: Q v 7- .-e' e este ascensoru i) .u mile aware: Romania nil e ascensoare ite in noastr a natate rezu in ~i alte socialiste 500 4 de Vest 600 8 800 1 600 20 900 200 1 500 000 America nom. 2H Ii 75 . Persoane: Viteze!e de transport uzu ale sint: ascenscar etor mi de ridi- necesare poate fi determin uti i ef 3600 Q in ca.

.

VII. AUMENTAREA SAN APA iune itu I orar maxim va fi: oror n area [1/oraJ nu rezervor de lare ~i a sa a 1 unde: H(1 o 7* este . INSTAlATH .

cuier cu cir.copentru insta9 .lavoar : 6 .2tie. - s an It are cu diferite: camera de baie cornpleta: dotari ._------. 8 .closet cu r~ezervor rnontat . .robinete de lnchidere pentru apa la fiecar e grup san ita!" 1 0 .--.closet cu rezervor rnontat la me.canale de vent] /'. 3 ~ cuva pentru uscator de cerceafu-l de baie : 5 .Exemplu de grupuri s anitar e de ~i pentru canale!e de venti 1 .

m ore. 10 .as acurnulare.

robinete de fiecare grup sanitar (apa canal) pentru de verrti e.port-saoun inchidere pentru apa pe (pe nivele): 8 .eu ite din racordarea cbiectelor i . uscator de cerceafuri . 5 : 7 . cotei la II mar.eu 0 sani- pos i b i I i uscar e Ie separate singura irni ~i deseuri de Ie inte- prin ilirea arnplasarnentului constructiei. 6 . la ace ii atii de ridicare a Canalizarea apelor uzate la constructiile tare.closet cu rezervor .traseele vor drepte ~i centro i ~i tntre. 6 Cind una dinaceste presiun i i ~i rezervoare CANALIZAREA se recu inare. 2. i sanltare: 9- separate pentru coloanele instalatiei s i pentru canalele de venti I 4 I mont at ia semiinal3 .coloane .port-prosop ~i cad a de bai e . con- . toate obiectele san se vor racorda la canal la . 4 .sanitar simplu cu 1 . se va face cu . inere .