You are on page 1of 292

Prof. dr. arh.

CEZAR LAZARESCU

C

STRU Til HOT LI E

Ed

i t u rat
B u cur

e hn ici
e ~ ti

Lucrarea a fast realizata de un colectiv de autori
condus de prof.
Arh. CEZAR lAZARESCU -

. arh.

CEZAR

Cop. lNTRODUCERE Cop. CONSIDERATII GENERAlE COMPONENTE

- Cop. ANALIZA

FUNqlUNlLOR

- Cop. MOBILARE-ECHIPARE
Ccc. EXEMPLIFICARI Coop. ASPECTE TEHNICO-ECONOMICE

$1

DE

ORGAN!ZARE HOTEUERE

A DEZVOlTARIlRETELEI Ing. NICOlAE LAZlO BAllESCU Galp. STRUCTURI

DE· CONSTRUqll

DE

REZISTEflqA

$!

PROBLEME

DE CONSTRUqll
lng. ALEXANDRU

- Cap. Cop.

INSTALATH ELECTRJCE ACUSTICA HOTELVRH.OR

Ing. ANTON

NEC$UlEA ZAHARIA

GHEORGHE

Co.p. INSTAlATll Cop.

SANITARE

Ing. RADU PATRAULEA

INSTALATH DE iNCALZ!RE INSTAlATl1 DE VENTILARf:

- Ceo.
Cap.

INSTAlATl1

DE CLiMATiZARE

NS
I. II'.ITRODUCERE
II. CONSIDERATII GE~~EP,ALE

7 11 11 13 17 17 20 24

Clasificarea hotelurilor i Ie componente Ampiasamentul Ori entarea ~j lnsori rea: Compozjtia ~i crganizarea gerier ala Hoteluri sezor.iere ~i de vacanta
III. ANALIZA FUNCTIUNILOR COMPONENTE

27
30 30
48 61 $1 PROBLEME DE CONSTRUCT II

Primirea (receptia) Cazarea Allmentatia publica Cornert $i alte servici i
V. STRUCTURI DE P,EZISTENTA

64 65 67 69
70

Structuri Structuri Structuri Structuri
V. ACUSTICA

pe diafragme pe cadre cu parter el astlc mixte
HOTELURILOP,

72 72
73

Amplasament Parti u Mi',suri constructive
VI, It\l STALATI I ELECTRICE

74 77
78 84

Iluminatul artificial lnstalatl i de curenti
VII. INSTALATII

slabi

SANITARE

99

Alirnentarea Can al lzarea
VIII. INSTALATII

cu apa
DE lNCP.LZIP.E

99 .102 104 104 105
111

Sisteme uzuale Corpuri de incalzire Surse de dildura

~i scheme de dlstributie

5

IX. INSTAL!',TII DE VENTILARE Ventilarea Ventilarea X. INSTAlATl1 Instal ali ilocale XI. MOBILARE XII. Hoteluri Hoteluri ECHIPARE naturals mecanica DE CLIMATIZARE

113 113 115 120 122 128 130 151 152 238

lnstalat: i centrale

EXEIIIJPLlFICARI permanente s ezoniere

XIII. ASPECTE TEHNICO-ECONOMICE ';;1DE ORGANIZARE A DEZVOL TARII RETELEI DE CONSTRUCTII HOTELlERE
Bibliografie
Rezurnate

278 293

in I. strai r e

296

'J

LI

Omul a calatorit Inca din antichitate, la inceput din necesi de a cuncaste planeta pe care tr aia. alte popoare, in cunostintele , pentru a lora tinutur i care Ii erau necunoscute, cu avant aje reciproce. In afar-a comun ii in care se riascuse ~i in omul era - oaspete strain, In socieratea a civilizata a anti II, sacra, Pr irne!e ca in antici is-au au creat torul str aini or, na atunci caruia i se datora ajutor in Grecia, in mu lte ale lumii transmis a astazi tr aditia straini ator i a De nostru. privil lui a oarecare obisnuita era rezervat nu mai unei clase restr inse: Obiect vele

a

"xenos"

u

care d is., ) Ie

circuiatiei

dintre

0

7

'in mai toate Tar-ile.1 0.3 1.Pe de alta parte. F.1 de cite 6 minute in cadrul Asistarn astazi !a 0 cr estere general a a rnobilitatii : tendinta de a evada din cadrul de viaTa cotidian se accentueaz a.5 0. totul se tr ansforrna. A.3 0. servici i a trad ltionala amp asare nta noua iii u meie reauzar: dreptate lnitiator iior . ln interiorul fiecarei tari.1 0. aparitia la 0 pendulare dectimpuiui de lucru.F(. 0 statistics recenta a Organizatlei Natiunilor ritele moduri de a se petrece timpul liber In cTteva tar i: metropole.1 0. Hotelul trebuie sa-l poata.2 1. Aceasta este legat2.4 0.3 0.U.1 0. au cu totuldeclLSpania.2 0.. . Unite ar at a dife- I Radio.0 0.5 2.S. Clientul de azi cere de la un hotel nu nurnai ad apost ~i rnasa.8 I 0.2 0. Desigur ca problemele pe care Ie pune aceasta.1 0. I. care la r indul sau deterrnina.trebu ie i conceput lntr-o ad i De Clientul se poate rnulturni s i cu servicii mai .2 0. sa se distreze sau sa lucreze.5 0.io constructie rnenits sa adapcsteasca pecalator i.5 0.1 0.. el da mal m confor:tulu rnesei : general. televiziune. 0 problema actual~.de problema rent ahilit arii-acestor ari.4 Ungaria Polonia R.. sint diferite In functie de conditiile specifice fiecarei 1al"i.stfel. 0 arnb ianta placuta..1 0. menita sa satisfaca necesitatea adapostir ii nurnarulurspor it de calator i.care deterrnina de cele mai multe or i existent a lei hotel ier e.9 1. 1 . J ..9 0. de exemplu. posibilitates alegerii libere a anurnitor servicii.idestindere. dotat totodata ?i cu -un al care sa-i ' Hotelul 0 unrtate industr ial a ce se car acterizeaz a imobi! uncr-.7 0. in care: i ia -hotelier a cu vechi traditii repr ezinta.1 0. Un hotel r eprez i inainte toate. a . care a deverrit de. ci ~i un contort r idicat.a 1 . ci $i in vi ata economlca ~i sociala: totul se rnisca. ziare Vi ata soci al a Plimbare Sport Destindere Spectacoie Deplasari de agrement (cifreie reprezirrta ore ? i diviziuni I Belgia Frant. cultivare.3 0.2 0. descongestionarea marilor ?i dezvoltarea rapids a unor noi centre populate pe teritoriul 1arii due sebit de irnportanta a populatiei. ca Elvetia sau ia.cur ind unul din irnportante!e puncte de e ale turrsmu european.ua \fenirtA1i:a:~ional important. 1. pe scurt prezentate.8 "1. eforturile omului de pretutindeni tind spre reducerea activitatii controlate ~i spre rnar irea timpului libel' de odihna.3 0.4 0.: anumite fonduri ~i a unei irnportante rnlini de lucru. In asernenea. recreatie.5 2. Aceasta mobilitate nu se rnanifesta numai in spatiu.'1 0. personate.2 0. In general.8 0. a distr actie. a activttati i liber e. de... prin . Din aceste motive.2 0. I I S.ermanel ' r U.6 unei zi 1.9 0.3 0. de p ilda.dezvohotel iere.5 0. cum s-a rnai aratat.9 0. precum ~i rezolvari Ie 13 care se ajunge.S."1 0. Hotelul are un rol determinant in dezvoltarea tur isrnului.oferi posibil reun unor grupuri in care sa discute.o constituje dezvoltarea retelei hoteliere.A.

V1 ro '- 0 0 c 0 . c. Acesta devine I un fel de club... hotelul trebuie sa organizeze viata locatarilor a g azdui pe cineva insearnna a te ingriji de programui lui.. u 0 '" X X "0 OJ . de liniste.::!' ::l co .. X Xl X Xl X X X X X X X R anch Canoie C Iub noapt P. preocuparea comuns este de a se crea anirnatie. . " co "0 t: s " co e L. Oricare ar fi noua formula. "" '" 0 U <II .:£ L. -.~ N ~! 0 '" c. Cl ~Il '" > V) 2 vt c " g. ~ r-' " X X xl X X X X X X X X X X x x X X x X X x X X X X X X X X x x I I X X X X x X X X X X x X X x X X X X X X )( X X X X x X X X X Piscina udo Yoga Forum Plimbari iride lung ate x X X x x x X X X )( X X X X X x X X x X X X X X X x X X X X >< v /..2 U 0 L. '" L ::r: X X § '" ~ L. trebuie sa pr iveasca categoric spre viitor. in clteva dintre clubur lle mediteraneene !:j Dotar i u. de posibllitati de destindere ?i distractii? Pro iectantli hotelurilor sezcniere sau de vacanta. 0 co t erestre Sporturi Ve !e Schi nautic Vlnat 5 ubrnar io Scufundare libera Scafandru Excurs ii Pl i rnb ar i ~1uzica cl as lea Tenis X X X X x X X X X X X X X X X X X X X xl ) X " X '" > 2: § . ::l . e.:: co -< :... a contri i la buna lui d pe tot timpul cit fo hotelul. Dlversale activita~i 0 u poslbile -:. v . X X x.ai-turce~ti 8 ai mare I _amping L oc pentru e ort P escu it s chi zapada p lirnbar] a gr ernent C iciotur isrn X X X I I I e X x X X I x X x X X X i X X X XI I I Clubul f1edlteranean a inceput cu organizarea vacante lor in cortur i. beneficiind de un cadru natural ag-e abil. 9 .. apoi al hotelurilor. care condltioneaz a dezvoltarea tur ismului. Entuziasmul suscitat de aceste forme noi face sa apara un sector dlnarnlc.. c L. de spatii mari de parcare.. Vacanta tinzTnd din ce ce mai mult sa devina 0 distr actie.: X X X s 'iii v E . ~ 0 L V) 0 L..( > . dar toate au fost concepute pentru a crea 0 atmosfera de club.!: ..S: c: .s -~ <l! '"' E L ?.. '" " .. oferind 0 gama var iata de tipur i. In special. ee "0 O! '" l3 . .!!. a contribuit la progresul bungalourilor. Hotelurile trebuie sa se adapteze la aceasta viata noua. In constructie pav lionar a a gasit acordul major ciarilor. pentru a putea cornercializ a "produ5ul hotelier". care se suprapune peste celelalte. 0 '0 U 3[~ " '" U X X X '" < c: .structuri hotel iere descerrtraliz ate la circa 6-10 km de centru..B .

duce mai curind sau mai tlrziu la distrugerea cadrului natural. Orice dezvoltare turistica noua ar trebui sa aiba culoare local a.oasca o alta tara. care sint. de asigurarea caz ar ii ?i alirnent ar ii tur istilor . al caracterului specific national ~i se traduce pr lntr-o lndepart are . atunci trebuie sa se fad totul pentru ca aceasta industrie hote iera. M ica lara la care sintern rnartori necesita dezvoltarea unei adevar ate "industrii hoteliere" ~i in el cu ace asta a unei marl "industrii a tr ansportur ilor". posibilitatea de a se bucurade natura. Acestea doua [nsa nu trebuie in nic un caz sa lnfluenteze car acterul teritoriuiui. creatia de arhitectur a trebuind sa se armonizeze cu cadrul natural. Acestea srnt legate de primirea In fiecare tar-a a acestor fluxuri turistice. sa contina cond iti ile indispensabile pentru pastr area caracterului istoric ~i particular al teritoriului ce s-a dezvoltat natural. Dad admitem ca nevoile iale ale turistului sint gazduirea.a vizitatorilor. cu oamenii care 0 populeaza. care se pun In prezent' si care vor continua sa preocupe oamenii Tn viitor. hranirea. de altfel. Daea se mite ca omul este str ins legat de natura. In legatura cu aceasta. i!usti"ata cu une!e dintre cele mai recente $1 mai sernnificative realiz ar i. tocmai eiementele care atrag calator ii. trebuie sa se faea tot posibilul pentru a 0 pastr a intacta. satisfacerea unui interes intelectual ee-l indeamns sa cur. de asernenea. ' Str ainul cue ajunge intr-un hotel vrea "sa sirnta" tara ill care se afla. Din punct de vedere economic. sa Ie cunoasca obiceiuriie ~i modul de viata. cu istoria ei. precum si probleme actuale ale proiectar iisi constructiei hoteiurilor de tcate ticur ile si rnar irni!e. Se face. apar numeroase probleme ?i semne de irrtrebare la care trebuie sa dam r aspurisu .Tendinte!e lnternationale actuale de deplasare tur lstica au facut posibila valorificarea ?i exploatarea economics a diverseior regiuni. crelnd probleme noi. acceptarn aceste ipoteze. In lucr area de fata stnt ar atate unele aspecte de ordin general pe care Ie r idica pe plan mondial dezvoltarea turismului. dupa cum exists mari hotelur i metropolitane. de tot ceea ce cadrul natural sau eel constru it ie sa le of ere. o trecere in revista a practici i internationale in acest domen iu. daca. un hotel nu este v iabll decit de la 0 anurnita capacitate in sus. ~i nu sa se regaseasca pr intre cornpatr iotl. Exista sate mici. sa··~i atinga scopul. a carer atmosfera 11fac pe om sa se sirnta stingher ?i strain. . dar cu cit aceasta creste. modul de viata specific tarii. cu hoteluri modeste ce dispun de un confort elernentar. o org anizare rigida. bazata doar pe valorificarea econornica maxima dupa modele internatloriale. Volumul unitatilor hoteiiere sa fie legat mediul lnconjur ator. ce vor cauta alte locuri mai pure ~i mai nealter ate. tr aiasca printre oamenii locului respectiv. dar care este "incalzit"de ospitalitatea g lor. EI ar dori sa. hotelu I capata un car acter mai neutru ~i se departeaza de scar a arnbiantei inconjur atoar e.

II. iu i sint acceptate I capacitate II: In general urrnatcarele i a a II-a. CLASIFICAREA In HO LURILOR itatea ia lux. a spatiilor comune de acces. ia a II ia tur istic. lor cl al a se face dupa trei criter i i: confort. 11 . ri a I. diferentiata ive este deterrnin ata de tr atare a lirea ului de confort al un ii hoteliere a nitatii de cazare.

S.parea tehnico-sariitar a. F. incadrarea in aceste categoril a diverselor hoteluri urmind sa se faca pe baza constatari lor facute de 0 com is ie special desernnata.S. un ! trebu ie sa camere ~ maximum camere. ici (pTn~ la 150 paturi). A.i ind ii cu privire la dotare. nu este determinata exelusiv de capacitatea cazare a hotelului. ial a restaur antului. stabil indu-se totodata ?i dotare a. Din punet ere al cacacitati i sint recunoscute . In privi it at ii. 3 ~i 4. s-a ajuns la conc uzia ca din an istie ar fi al sa se creeze cornolexe mari. Aceasta lrnpartire In categorii este un rezultat al conditiilor tehnico-econornice. care circula cu automobile Amplasate in afara perimetrului construit al oraselor . dotarea lor $i dependi Cerintele actu sint lndreptate In special spre ita la higienica". sau hoteluri pentru 0 sedere rnai prelungita. prin mite standarde ale Ministerului Cornertului Interior srnt stabilite. amplasate de obicei pe arterele de mare circulatie . In clasificarea este rnarcata prin atribuirea unui nurnar de 1 pina a 4 stele diverselor categorii de confort. Motelurile sint destinate aceloras i categorii de clienti. Capacitatea celorlalte functiuni. hotelur ile pot fi irnpartite ln: hoteluri de tr anzit. Cele rnari ~i eu confort r idicat indeplinesc ~i alte functiuni ur12 . stat. In lovaci a s int recorn i americani consider a ea. In Cehoslovacia hotelurile se impart In categoriile de lux. pentru a f r ent abi l. ca adapost pentru 0 noapte sau chiar numai pentru un ti mai scurt. cu acces direct din rnar ile artere circulatie rutlera. dotare s i mobilier. cu car acter permanent sau sezon ier. in genet'al. rn locii (lnt~e 150 ~i 400 patur i) ~i rr. Hotelurile de tranzit.. Propuneri le de categor ii conJin . precum . sau a organizati] ionale respective. mobi rul ~i finisajul corespunzator. ilor din diverse tari In R. principal. ea este t irnpcondrtioriata de rerrtabil respective. cu 0 capacitate mult mai redusa decrt cea de caz are a hotelului. Acest tip de hotel se realizeaz a de obicei la 0 capacitate mica sau mijlocie ~1 la un grad de confort inferior sau med iu... De a. dimensiuniie camerelor. cu servicii comune use. B si C. Hote!urile or asenesti pentru gazduire prelung ita sint cele mal numeroase. ceri le actuale sau de iva. Cr iter ii le precise de incadrare tntr-o categorie sau alta de confort variaza de la 0 tara la a $1 stabilite pr intr-o I islatie speciala. cu restaurant sau alta forma de alirnentatie. sint in general constructii simple cu 1 sau 2 niveluri. In itol ul carriere '10m reven i cu prec i asu unor J bi i ite pentru de con fort.ari (peste Stabilirea capac ii un lor hotelier e se face baz a studiului zonei unei zone mal extinse. 1. celor ce calatoresc. ln afara de cea de lux. sint destinate.au icei camere 1 ~i 2 paturi. finisaj. pentru satisfacerea diverselor cer inte ~i Tn directs legatura' cu valoarea de investitie respectiva. U (Uniunea Internationals a Organismelor Oficiale de Turism) a propus clasificarea hotelurilor In cinci categorii: lux. ca urmare a necesitatii existentei unei retele hoteliere di iate. precum ~i de continutul ~i calitatea prestar iior de servicii pentru caiator i. de toaternar imile ?i categoriile de confort.i de categoria Tn care se 5 Dupa caracterul sau functiunea lor.aiba WC propriu ~i puti un avabou. fiecare camera trebuind sa. hoteluri Ie din ie sa aiba peste 100 camere. turistice sau balneare. precurn ~i la dlrnensionarea ii cornune. G. ci caracrerul lui ~i de existents unor dotari sirnilare In zona [nvecinata. In centre urbane. pentru aceste categor il. in R. mobilare. cu 1 000-2000 locuri. 2. Ele oscileaz a Insa intre anumite limite ~i criterii comune. in anul1 pe baza recornandar ilor Confer intei r\latiunilor Unite. In Italia.

Iii lb lur ile de ite 51 amenajar ratamentelor.anchete constitur. pentru a. Aceste construct ii constituie. in acest caz. aceste a. sectoarele sint aceleasi. care ina arnenajarea Persona! ~i anexe Servicll portar anum Primireo oospeti/or . g ui con fort sau car acteru I u-se nu numai Tn d mens area unor functiun j inter c: ele exista 5i altele nu. I. cu l. putind . receptie birouri administratie - dlr ectiune conducere pentru transport I Iiftu ri lor pentru ~i intretlnere 13 . FUN Continutul I CO luri PONEN or. ca ele mater ializeaza . uri.. de mai mu ori. insa caza Tn i intr-un sezon u lui.primirea Incasarea costur i lor servici i lor prestate Tn carriere hoi intrare porta. I Functiuni rrnatoarele lncaperl - fu n i. aceasta var ietate man :hiar in faotul ca unele dintre Cu tcate lestinatia spatii In ge ~i unor aserrienea (I il In raport cu rnar lrnea. Constructia hoteiului este cornpletata. prin aspectul j voiumu! i) . expozitii etc. sediul unor inte sau reuniuni.

jocuri socLetate ~i de carti -.bazine de in not -.Functlun! G6zduirea dorrnitul corporal a 1mbracamintei cititui.aDa . garaje lncaper i pentru repar ati i.toalete -cas? de biiete anexe citit iumat sanatat.evacuare deseuri -intretinere Circutaiie -.ii - vinzarea si tenets ar:icoielor de presa ce tutunger i e cornerci ala comer.. caiarie. scrisul lncaperi de Personal -.depozite ---- parcare. garare intre\inere.jocuri cu mingea camera de -.ilerninat .i televiziune sali s aloane foaiere . centrals telefonica. spaUltoare. te leviz iune - spectacole lntruniri conferinte expozrtii - saii festive sal i de dans salon radio .bi liard terenuri de sport . inot.vestrare -.sporturi de iarna ~i imcrumut echiparnent Deservire - tehnica -.tehnicieni repar atii ' .paznlci -. cosrnet ica - artizanat f lor ar ie salon fr izer ie-coafura salon cosmetics cabinete medicale vesti a(e grupuri anexe instructor] sport sanitarc Sport sf jocuri .golf.. reparare ~i spa lar-e auto alimentare cu carbur anti -- . gresare statie de benz ina lnci.spa/at -. popice .POPICarle -.mecanici -. de convorbiri etc. i administrator lnt:hiri~ri 14 .are .vestiare .serviciul -.serviciul invent ar ~j anexe Servici i de earners de etaj vizite radio $i teievizor relatii cu exteriorul AI imernareo - de folosin~a comuns carnere-saloane de lectur a ~i corespondenta.lizire vent i i are-conditior.centrals venti sau cond ition are post tr afo bo i lere-h idrofoare spalator ii mecanice ~i uscatorf crematoriu ateliere de repar atii -p arcaje. dans - teatru. telex central $1 televiziune sala de mic restaurant bar de zi bar de noapte cofetarie cafenea personal transport bucatarie anexe camar a . alimente oficiu camera - br aser ie snak-bar It-room Activit6~i comune ~i distrcctii rnuzica. de asteptare.centrala terrnica -.tenis (de cirnp ~I de rnasa) -. -.servici i anexe propri .saloane si cameredejoc .

ce 00 de carner e de 100 100 100 100 G '1/10 o Spati i cornune Circulatii Echipare tehnica ca " da da da ca da. da da a da aa ca da da da da ca ca a aa da oa ca Servici i male mini- camera a da da a da (P) % din da G da da da P 5 da P o da O+p sonal da 15 .Continutu l hcte lur i lor pe grade de confort Descrier ea arnenajar i lor . norme norrnata Echicar ea i a carne- nr.

.0 12.J SO WC in camera % din nr.5 Du~ (ada WC pe sexe Hoi receptie nr. nr..AI/ +p da da a per- da '16 .0 14.0 15.Co afar .Continutu! Descr ier ea arpery:ajar:ll9r.7 45 2. hotel uri lor pe grade de confort Franta IV II Unitate zare de ca- Camere CL! 2 paturi m2 Carnere cu 1 (minim 1 0%) m2 Apartamente minimale (2 dormitoare + salon) 1nal~imea carnerei Cada de baie din carriere % din carriere 14.0 da cia da de rnese personal Oficiu . nr.0 7 0' _'1 10.camera serviciu sonal etaj G+P G+ .5 da 1.0 9.7 6.0 8n . de 75 70 30 15 ra de de WC separat din camere 4S 75 75 50 50 85 15 45 100 1C .0 9.5 100 50 25 100 50 6.0 2.0 Echiparea minimala la came .v 16.0 8.0I 13.0 7. principala m latime Scar a de s ervici u Echipare Incalzire tizare centrala (I) sau cllrna- (C) ADa calda curenta T~lefon 1n camera Telefon pe etaj Telefon (cabina In Semnal izar e personal Radio In cam ere lzolati! fonice %I I da da da da da da da da da da da da aa da da da da da da da da da da da da C da da da da da da da aa ca da Servici j male mini- Restaurant sala m2/ camera Bar de zi Sala pentru micul dejun Servirea rnic in camera Post de prim Stand uri comeI1prestatii Frizer .2 2.5 ? _. nr. carriere Spatii cornune Salcane Grup san itar hoi igatoriu de Clrculatri serviciu (obligatoriu de Ja) Scad. de de baie carriere Lavoar Bideu Suprafete cumulate grup sanitar m2 s aniGrupuri cornune tare eta] 100 90 '100 50 100 100 reo 20 100 75 70 25 100 75 7.0 da 1.0 10. nr..0 7.7 1. obiecte carriere / nr.7 50 9. norme m mime .Parcaj (P) % din carnere da da da 2. obiecte / nr.

.Cc n stru cti i . f nd modul n de gradul al de J lurilor. in de i functle care L e I iz area iectu unor cazul sa arnplasar-ii contr i iI zona centra I a u or asului este i a unei amentuiui. e teh o A ~I iN RIREA neces sezonlere .abila. mal inainte.

H' 90° . la 0 anumitii ora. fata orizorrtului.:-. ora 9.. Ia 1 mal.. ...DECEMBRIE . De . fiecare punct de pe curba so arelui tntr-o anurnita zj a anului.-Or: HI~~O X iE 80~ MARTIE 0'" )j '- . ~~FEBRUARIE ~"sor STiTiU IA~NA "iANUARIE DE s Abaca he+lcluxmetrlca pentru 44°25'. or~ 12 a fiecarei zi este astronomic d Bucuresti i'i fi i noastre. Astfel. 1n cele trei zi ie caracterlstice ale anului I de 'lara.?i in prima zi a fiecarei luni. tntr-un sistern de coordonate.A. solstitiul de iarna $1 echinoc~iul).constituie I) converttionala. 18 .N DE __ SEPTEMBRiC: 100 0 m~~~~:+--+---+-t--:l--+-+--+--+--i-+4~~:. /70 0 NOEMBRIE 7soe~... cieterrninata prin a razei lurnlnoase orizontal si lnclinarea ei de acest plan. lncflnatiile raze] In p vertical.. vertical .un de 40° cu orizontala un est. Razele poz itii le orizontale.. la diverse ore. iar cercur ile concentrice..:. a pozitiel soarelui pe Curbele reprezinta pozitf lle succesive ale soarelui. faia de puncteie cardinale. Desigur ell.

deoura. I sau pentru sporturi de iama. sud-vest vest in decursul anului. sud. in timp ce in IV E ore SUD V 13 1~--SOLS T. 1320---132J---13 13 SUD SUD or:: VARA-1200 inclinatia iatadeie razelor pe sud-est. adica a celor Tn care calatorii ramTn un timp orele mal indede dupara cea mai a. solare ce cad perpendicular 2'" 19 .

Abaca alaturata reprezinta conventional mersul scarelui pe cer tot cursul anuiui. Arnplasarea ia. pentru ca sectoarele de baza slnt aceleas i: eel legat de primirea oaspetilor (receptia).) se poate face cu rigurozitate.rea. gazduirea lor (cazarea) si de al irnentare (rest au letate cu spatiile afer ente servicillor de lntretinere. luarea anumitor rn de protectie prin unor elemente constructive fixe sau regl Ie. Desigur ca aceste scheme functionale slnt foarte d ifer it interpretate In pr actica. asernenea slnt extrase pozitu!e soarelui in diverseie luni ale anului. r i. mic cu un bar rruc dejun preparar i buiet camera camera 20 . etc. brise-soleiuri. zonelordeumbra pe care Ie lasa mUflFi inc::onjuratori zone care nu sint recomandab ilear. care sa atenuezelumina prea putern itlonarea ~i dimensionarea acestor elernente (cornise. Insorlrea excesiva a unor fatadeln amplasarnente obligate de alte considerente dectt cr ientarea. tehnice ?i nate persorialu ui de ire. GENERALA Indiferent de tipul sau de rnarlrnea unui hotel.prin determina.np Iasari i hotelur i lor. cunoscrndu-se di ia razelor sol are in perioadele cr itice. precum ~i itia aitor funct iun aU de caracteristicile fiecaru i hote I. Compararea schemelor functionale alatur ate ale unui hotel mare contort ridicat ~I a I mic de contort mediu este edificatoaro. cinci d orientar ile uzuale in amplasarea hctelur ilor. pr incipi ile de organizare inter icar a sint asernanatoare . j COMPOZ A SI ORGANiZAREA . dater ita conditii speciale realizare a fiecar ei unitat}: respect area lor" este insa 0 conditie de baz a unui Schema de functionare a unui hotei grad d'e confort mediu.

. banchete b rni c un I camera camera c arner a camera camera camera unu) hotel de mare ce contort rl o i cat. material ie 21 .tt • ttl restaurant bar caf enea buc atar ii conf erint e .

putem remarca ~ sol a cu 0 compunere pe or izcntala a ncipale. I cu cele mal marl posibii $i de dezvoli.I .. Desi este una ter en. care se Ita pe mu uti 1 izata mai ales la hotelurile mici $i rnij I. niveluri a func1iuniior pr inc hotel:' un si ioane separate. ln acela~i contur exterior.?i a In afara. De acee a ea este spec! perrnanente atu . ultirnele fiind cele de cazare. CAZARI: Acers PRINCIPAL . 5 .<:.pe eomune vertical.un pe orizcntala ~i cazarea 4unitar. ~i in acest caz prj i sint atri receptiei ~i servicii comune ~i tehnice. amplasate mediu u cu 0 ie mal mica sau pe terenur: degajate in natura. 3 . functiunile cornune la primele si cazarea la niveluri . amp!asate intr-tm rnediu urban dens constrult.. ACCES SEflviCII mal 1i fu iun i le comune. dator ita structur i i obi igate a corpu ui cazare. In sfirs it.. este nere a aproape cornpleta.:. indepartind astfei 0 ser ie de furictiurii rnai incomode zona cazare. in care terenul este limitaLfi cladirea se incadreaza multe or! In fronturi constructii existents. este deoseb it t este prefer ata compunere a fu iuni ~l cele mal des lrrtlln Ie posib i le. de compurrere In spatiu 181 ~ IlECcPilE RESTAURANTI: c:J .. Solutia este hotelurilor rnijlocii (citeodata ~i celor rnar i).. 22 . Ca 0 varianta la aceasta solutie poate fi consider ata cea in care doar serviciile de alirnerrtatie stnt scoase din corpul principal.Schema 1 .lntr-un ~u cazarea.

separate .. In care f iecare • bar este adapostita in cladir! .mu hoteluri vor fi prezentate toate a o ca sint constru ite icons aceasta intr etirere hotel hotel sport hotel restaurant hotel hotel 1 hoteli Schema de hotel sezon i er de licnar.

Dezvoltarea lor este str ins legata insa. Aceasta duce si la necesitate a atr ala1ii perrnanente. Vechea ihoteliere. destul de asernanatoar e cu cele hotelurilor continind in general acel I elernente componente. se cauta cai de punda nu numai cer i 10f' function preterit l. (" soc. ale ale unei punzatoare. la trecer ea l a un program bine ilit lucru la un program irnbar] de mediu. Din aceasta cauz a 5-a consider at tratarea acestor probleme irrtr-un capitol tendi fundarnentale tur ismului dorinta schirnbar ii cadrului de lui unui centru u n vre a sa se iaseze n mediu ite de ceie In care tr ai restul anu ui. mai care sa cores. teh~i cer intelor artist coresea se la major itatea hoteooar cer: HQTELURI SEZONIERE ~I DE VACANTA piile de functicnare. de compunere in tr atarea ata i i aceste i este Tn ne '" ' ce creeaz a rrn . prevaz indu-se ~i lccuinte!e respective.a ca ". rustics ~i lejer a. p'rin ace asta se urrnade utiliz are a hoteiur ilor In cursul lunilor larna. care apreciaza adesea ca arhitectura hotelur i ii. omul nu vrea sa fie cornp let lat.in ansambluri care const ituie viata colectiva este i formula orefer ats.de a. dezvoltarea turisrnului estival ~i este direct i uentata de noi!e concepti}. ndependenta. este sa rn ici ii 24 .de la 0 structur a urbana ia un peisaj natural. independente. sau hctelul lui din statiunea Japoneza Atami. Pr in eleganta ' ~i intimitatea lor sirnpla ele real atmosfera rnodesta. asernene a. se real iza 0 deco- unei alte pozit li in 21"~ de cele din marile ne apar mai r erson ~i mal bine adaptate mediului ~i ificului ca de exemplu hoteiurile lui Konstantin-dis litoralul grecesc. iruite la anurnite distante de-a lungul de dispar itie. creeaza nemu In special a inter .mereu mai . . ~i ihoiog a volurnelor ita nes a" cu arh o atmosfera rece . 0 constatare care cia . Gruparea ICI. de pilda. schimbare aterice-pieclnd. In ceea ce cr organiz area lor inter ioar a cit mal ales dispunerea ~i amplasarea lor in ter itor iu. nice ~i furict lor constructive. Exter ioru] ~i inter iorul acestora legate in fer icit.cit~i la structur a cadrului . unul fiind continuarea logica a ce lncaper ile mult cu ceea ce se asteapta la acestea. oarecurn rigid ~i a spatiului. litana. la un clirnat continental la unul .are ibuire ~i originale. acestui tip de un cadru corespunzatcr ad poate spune CEl aceste hotel lor psiho ice cer inte ce se deosebesc in la lurile icase. lurilor din mariie or ase lumii. deci ~i a hote/urilor de vacanta. de organizare. Pr i a ~i d istr act coastelor a dispune un maritime.

In locuat sau nu numai In ales mai mare In acest urrnaspatule I actuale ive.urban istica a d in nerea vi m. cu acestui tip de a econom I a orcac o .

La fel . adica tocmai factorul natural care le-a genet-at. Siantchev Briag. S-au real special unitati hoteliere izolate. Rimin ~i e invecinate acestora. izolate sau gru icate pe coaste. ancorate in golfurile interesante. de mal m lirnita de cuprindere a teritoriui i I in dor inta de a se ceea ce 0 sa fie sol iasigura 0 carecare izolare ~i i rernarcabil ~i ul ~i tur mal rnatur i. valor rnusetile naturale ale isajului. volei. pentru sporturi nautice . care sa ibilrtatea conservar ii a ui natu Pe Coasta r . fie in localitatile existente. care distrug in final peisajul. pe amplasamente noi. un sat tur isticcu un ! centra! ~i numeroase in jur: inecate in verdeata. dest ad numeroaselor i i particu la "Satul rnar ii" de la Borrnes 700 arnbarcatii. este prtvita cu 0 grija deosebita in aceste doua rnusetea unor locur i atr age dezvoltar i nebanuit de r apide. tarrnur ile Mid sau in Grecia scaldata de apele . aviei nu a perrnis In dezvoltarea unor ansamCcasta atlca mai ag blur i mai cupr inzatoare. aos din Creta la Remarcabil este ansamblul hib $1 Jasmin. Insumind organlzare unica locala. t latia investltiilor turistice a iere in special. Pentru aceasta se fac studii intense realizar ii unor constructii hoteliere plutitoare. Eforie sau Mangalia in Romania. terenur: de golf. totals nu depalirniteaza chiar la sute.. obliga ata d~tigarea unui teritoriu in mare. arte asemanatoare ca ambi general a ~I lie sau node run iene de pe coasta i.cond it! j lor ui. In acest rit sint dezvoltate uni ca f1amaia. Ansarnblur i le estivale legate In mare major itate continua dezvoitare a porturilor de agrement. apostul ag iei rnar u. cu restaurant. cu muite poslbilitati de Iniri ~i distr actii. au vederi lal-gi spre unde gol I Mirabelle. ~i-au facut apar itia mari ansambluri de hotel pavil ite msr imi. dens. de-alungul 1armuri ~i a unor premise obligatorli de realiz are a unei invest economice $i a unui cost scazut de expioatare. t ir . T eren u I restr ins setata stinc i ~ i iile sa se urce pe ter ase naturale ~i sa se subordoneze capr i~j natura bogata ciilor ei : arnenaj restaur ante ~i grupuri de cazare ln ilioane mici sau mari. cu natura inconjuratoare. greu de staplnit dater ita rentabilltati comerciaLe sporite. La Lagonissi. incorvegetat ie ce coboar a pin a a creasta uri lor. aceste ansarnitectural un If ~i 0 mica pi natur ala.special tineretului care prefers statiuni animate. acadrulu: natural in Iitoralul Mari i Negre. ten s. cu plaje lncapatoare. sau in bungalour i. Ansambluri sirnilare gasim 13 Glyfada ~i Vuliagmeni. ~i inexistenta unor terenur i libere corespunzatoare. cu amenajar i neare . care cauta de ansambluri in ultimii ani I a Pireu I a Cae ion. Compo- 26 . Marine In 1970 circa in vederea 3000 v i ~i peste 4000 pe 0 care caz area ului rnar ii. ami Piassatsi in Bulgaria. magazine etc. este in general seste 1 500 locur i. de la 1 500 la 10 locuri Ele corespund unei lome a unor ter itor ii intinse. alta. pr in re allzarea de diguri ~i platforrne. bar. fondul construit actual. Sint caracteristice turismului de rnasa ~i in . sudu ia ~i In Bulgaria.

cu acul u! a :5- tcata M bar restaurant buret 5e hoi adrn. Scheme de a .

a rnotelului i rei .. este in functie I ativ U. 28 . de cea Tn cazare.i.nu este . In uri. unul sau I u. cu 3 cu 2 cerere sa se mal Un itatea cazare camera oroori lap cu resou ~ m care d icineta din (In formule I cu i inde use un Rezolvarea r di m caz ar ii ob J I sau restaur ante .R.S. e din jei mult mai a ul natu luri Ie arnbi ult e mal ca mu i vreme rea. Romania 50--200 80--120 ca le- a patur i tip introduce io etc. + iau rnasa ~ aceste in a motelului.S. I care deterrnina rnar irne.

care contri mal ridicata. iat icar ie etc. cu de preparate ~i cu sistern total sau partlal de autoservire..Ie mid este recomandabila organizarea unor restaur-ante cu meniuri fixe. ita se da ca de multe ori impresia cu care I in care au locu deoarece aceasta . toate spatiile slnt mult mai reduse ca la restaurantele obisnuite.

serviciul de primire a clientilor . care are evidenta ocupari] camerelor. 13 . In principiu. ln apropiere de accesul principal din exterior. la restaurant. PRIMIREA (RECEPTIA) COMPONENTE Holul de intr are constituie primul contact pe care I'i avem cu un hotel ~i implicit ne provoaca pr ima impresie. unde se face .portarul care are evidenta cheilor si prin aceasta a prezentei clientilor . Dimensiunile ~i continutul lui sint variabile. caracterul ~i gr adul de contort al hotelu lu i respectiv. Este recomandabil ca un hotel sa aiba 0 singura intrare pentru oaspeti. trebuie sa se g aseasca: -.casier ia. Tn functie de mar imea. la bar. .Prin el se ajunge la etajele de cazare. mal ales pentru ca el cumule aza multe servicii ~i functiuni ~i constituie cel rnai irnnortant nod de circulatie. a costuri lor s i cond it iilor specifice de folos iI-e a un itati lor de cazare respective.III. pentru a usura rezoivarea fluxurilor de circulatie ~i controlul rescectiv Sint nurneroase irlsa exemplele cu mal rnulte intrari. care au fest determinate numai de conditii speciale amplasare ~i de legatur a cu or asul. at it pe orizcrrtala c1t sl pe verticala. sau cotetarie.de catre cl ienti . receptia. ANALIZA FUNCTIUNllOR . la sal iIe de confel'int~' sau banchete. a rezervat iilor antiei pate.plata tuturor servici ilor prestate. avlnd deci un rol de iegatura lntre exterior ~i circulatiile interioare. In toate aceste cazuri apar dificultati inerente in organizarea functiunilor interioare. a corespondentei ~i a mesajelor personale : 30 . care sint cumulate automat pe fisele individuate ale tuturor carnerelos: . de multe orr categor ica : de aceea tratarea lui arhitectur ala cere 0 ateritie deosebita.

hI a tuturor '~ 1 acestor servic I sau cornasarea rnar irnea ~i area unor a iseului cazare din I unde lor.restaurant comune iif adrn. ine 31 .cs- rnecan iz ar ea sau automat acces l.J m ) de c. ul c.

marimea ?i tigari. Ast - CD 4 32 .'h L_j :/ /1 Fs IL. receptiesi mai ales portarul Ie sa aiba 0 buna vizibil asupra intrar ii ~i a circuiati.scar}: A . putind sau dispar ind eu totul. In cum ar fi: po~ta.B - a grup sanltar .ccncentrarea functiunilor pe holuiui la hoteluriie rnici 2 3. ~ In cazul hoteiurllor mijlocii. functiunilor holului de intrare Ja hotel uri marl: intr are : S . i L .l A. ruB~j Q "1 2 s L. doua sau trei latur] ale lui.IB I IT] I ~ ~R. functiun i In jurul nodului principal care 11 constitute ui este var iata. Blor. putind sa se fad ~e una.grup sanitar fernei.i vert .. Se va tine seama ins a de faptul ca amplasarea acestor unitati comerciale trebuie sa asigure 0 buna funct prin reducerea ia minimum a circulatiei cl ~i a personaiului hotelului. preeum ~i de relati ile eu eelelalte functiuni ale hotelului. G- . de pozit!a accesului pr incipal ?i ai acceselor secundare.ascensoare i> scari ..ascensoare receptie: tare. Spatiul r arnas 1 A.-·Hwc C' \. . Ps servici i e- casierie : D - directiune : P- we . Desigur ca ea oi ?i in ie de partiul general de arhitectura al hotelului.ST \ \.pentru a asigura controiui necesar..--t I /1101 r. .4 - HR- ale la . Scheme de organizare pe doua laturi gruparea hoi de a holului 0 unul hotel: singura latura a lor 1 .portaruiui .

oUB R H Scheme de organizare hoi. R ' H a servi H .telefcane: mari: Colitate : C caste- s- cazul m alatur ate se ar ata arnplasare a CAZAREA I ~i at din VES- 3 .

.

Americana Hotel New York. International Florida: 7 Kowaki in:er- si carriere cu cu rnai rnult d . 3 ..

00 10.00 15.00 2 Cam ere il III IV 1 15.0 9. un pius de l a iavoar in carner a si I i a camera de 36 . u~i .00 .Exern de carriere cu 2 Iau atra e Nord.00 16.DC 100C C.00 8. acces lntre acee a roar iSla tend i ata de iu-zisa este cons iu mic.00 ..00 8. culoar.00 12.ia Rom~s:ia 00 Camera pat Ii lll 9:0.00 4.00 1 . .00 lui.00 .'JO H. 4Nord- Cehoslovac.OO 13. ce se din ~i se icei.00 7. ca unul arnplasarea I la carnere!e m ii vestibuiului este constituit acestor du I ri in carriere.00 1 10.00 3.00 10.60 12.00 • 00 .00 13.00 10.00 11 .

rufe rnurdare : 3 . de- bara: GRM .I I ~I oi circu i verticale.baie : SG - o o o .

Camereie cu o.ogan .z ate iavcar j'n rufe .

50 9.Amsterdam 8. repartitia pe diverse Carrera 1 pat un i ar Carrera studio IJ.) Camera % patur i Camera Vestibul 64. Hotel Hi .27 .9 72.6 67.1. Hotel 3.41 18. Hotel Berolina 5.3 16.26 21 Din aceste totale..87 75 29 21 3 Austri a 96 10 6 99 94 77 66 63 ~.Berlin-Vest 6. Hotel International -4.. Hilton .0 19. Hotel International . . ~.8 1 s anitar iz a 14.1. 32 5 Camera studio Camera m~ i Mereu 2.8 15.Brno 7.9 14.75 "j 25 10 1 22.30 . 2. 21.. ie trebune functio- 39 . Hotel IHCHate! Continental Brno 16. 31.5 12.6 uri recente realizate In Supr a fa ta un ia ar ata urrnatoarele caza re rezultate ia cam ere carn er ei Hate cele sezon iere sau tu il respective.

_/'-. If U08'- I. / C 'V".o en 8 / 0' -. n II !I II Ii ILJ J "n. .) o I III !CD D8~ .

r .

r 42 .caoane.

6-IHC .[JUOI ~ nl-I·.. 3 .Brussels. UU'\ I Hn i.rill !C'! o CiI I!i I0 fln ill.1 I I .Frank- .

1- Diverse exemple de apartarnente In hoteluri rornanesti: Hotel Predeal : 2 .un oficiu de deservire caru ia se ~i masa. datorita numeroaselor avantaje pe care Ie Serviciile au 0 pentru asigurarea i dorit. din Europa. slnt grupate lntr-un singur spatiu mareorga. in genera! se d mult asupra lor ~i unii arh Ie rezolva foarte economic. ansarnblul numai ca atare : cu zervat servit masa relatii cu persoane din afar a. ea in or ice locuinta. unde acest tip de hotel este pe eaie de a se dezvolta lntr-un ritm foarte rapid. in mea lui unul culoarul de la nivelul superior este doua n ~i aranjarea lui. In hotelurile arnericane.nizatprin dispunerea ca atare a rnobil ierului. indicii rezu din ana_ liza a nurnercase Iuc-ari real arata ca ponderea lor este totusi neirnportanta ~i ca. de serviciu. el trebu ie sa cpr'\/pc'l"P se compun din: camera camera baie. un oflciu-bucatarie.ansamblul Eforie. este de dorit justa dimensionare a lor. toate functiunile apartamentului. Aceasta din urma este acestui tip de hotel este ca In el clientii lsi pot beneficia partial sau dupa ~um' Organizarea apartamentulu se face sau de partiul ales. sa rnajori- In se dorm itoare. fiind luate de I. 44 . i vizitatorilor ~i Intretlner ii camefn mod ele cuorind functlun le necesare relor. In cazui rezo pe exclusiv. cu exceotra puiui sanitar. mal recente. Exempiele prezentate aisturat llustreaza toate aceste posibilitst}. sau de serviciile centrale. cum ar fi: ' prlntnterrned iuI .a hoteluri americane ~i une!e. de muite ori . vestibulul cu 0 mica debara ~i pata comp una din caracter istici!e pot pregati singuri masa. a niveluri.

..-------- de de de a turismuiui..... .. --......._~.

00 o ~ I. Ia cate- .camera az a p o la caz ia u i de mecaiile superi- sau care. pentru - camera . cu duale.

:111I1l11_ in .

concentr are a serv ic i I 'In anurnite z area unui partiu i este lie s ' i. cazur atune! suprafete!e lui construit construite I latura se rve deoseb ite pare a culoaru UI se g I ut i i 1- lirnitele in al unui suprau I ut . cu eu carriere d dirnensionat strict vert. .de eta] se face de ob I legatde pozitia circulatj ilor verticale are.

I. - restaur ante caieneie de zi 4- 49 . foarte difer ite ca natura pentru ca este ~i care de cele i cornune . de vara .I de rezolvat in condltii ri.

6-sa. 7 .crarna de vinuri. dar si de ao o asigurarea unei iri prornpte. itatea caz are a Capacitatea sal i circa jurnatate d i nurna: acestuia. 8.salon de .tura cu exteriorul. Subsol: 1 . .sala de .0 . . 2.pivl1ita de alirnente : 2. 2.Restaurantul de la Hotel Parter: 1 mire. . automate ierea irnediata de bucatar ie.1a. cornpart imen- mai n utilizarea mai personal a.: 3 atrium.restaurant cu .restaurant de lux. I i . 3 .6- sala pentru . a se mar irnea Tnsa aceasta titer din calitatea ~i gradul de contort al restaurantulu . diverselor n sint mal mult i umi. cond neces ara pentru le?a. : 1 .bar. 7- micu I grup s ani tar : 5pentru vin. 4 de iun. prin tratarea decor acreeze 0 atmosfera dt 5. - . este recom abil sa se asigure 0 masa In cazul hoteluri Desigur ca la aceste hotelur i se pot lua rnasur i fiecare camera de sirnire mal multe ser ii. 5 -.bucatarie : 3 tar. Lj.

Restaur antul de la Parkhotel Hanovr a: .

li va fine searna la rnese e spec cea rnai SDe" ia p funca cauta o atrnos- .tu hotelului de al in a urul gl"iitatului.Restau-ar.

Restaurant 1- cu In Munchen. 5 .

fi tratat cu mater ia!e fin rez !a depoz itu I se carnerele fr ie arnplasate nt In nurnar I inch sa unor eventu in ae. kW . e 1:10- rn.sau in cam ere al.

izate in tr e i 5 acestor afii Iii. aceins d in aceste .

15--evier.conservator de .tru racit apa de b aut : 10 . 2 . m .raster pentru tavi : 27 -' or-: 28 .ma$ina de taiat sunca-rnezefur i .spalator degresor : 12 . 5 portionat unt . 16-masa (aida. 3·_ spalator s . 4 .ma~ina universala: 21 _: ma?ina pentru taiat' p iine : 22 .LDA III I~ F.:?11 OF I C iU VESEf~iLJI I I ~ L- 'I B n~" 0 ll 8 !21 B'JF"ET RECE 7 . 17-masina de gatit.ma~ina pentru prajit (Iriteuza): 14. 24 . 18-5Dalator dublu: 19marmita . 23 .-.rnasina centru 25 . 6 -.rastel fix pentru vase. . 11 .~ LSD inl M9 !II i j~ Ir------.camera frigorifidL In iul rezervat lor carne se vor sirnplu.26 .cotion pentru ccfetarie .BUCATARiE CA.ma~ina aragaz 3 ochiur i : 7 .bar perrtru rac!t bauturi . 20 . 13 . 8 de preparat cafea: 9 . a I butuc pentru carne (nurnai cu dusa la bucatar ie.aparat per.gratar cu doua pi ite .gratar electric pentru fripturi.duiap frigorific. Ie mas? de lucru. spalator are electr ica) ~i un frigorific : cu ier cu I ige lucru cu rna~ina depozitarea carnii este e la rnasa lu.tmnil t8Jt8Jl~~_UD I~ _J unei bucatari i cu lncaperi d iferite pentru fi ecare prolui Plata Unirii vesela .

:- BUCATARIE OFI IU BAUTURi BAUTURI [ Suceava: SDa- butuc .TA SE.BUCA.

asigura 0 util Combustlbi lu i . NA. ina se amulaseaza lesnicioasa : rnar irnea ei este in fu estegazulnatu . CALDA 6 BASe LA.T VESElJ. DE GAT 3 MA SINA.. DE GAJIT .lor $i bucatariei dlversele cornpartirnente) pentru restau- 1 MASA DE 2 MAS. 11 eUPTOR PT PATISERiE 12 DISTRIBUiTOR BERE DULAP FR PI LEGUwlE iU masura ce rate care la nOI tehno ce mai bogat de utilaje.riaca nu se d curentuie cantitatea iei cu m p ce 7n de necesare. TA 7 MARMITA 8 MASINA UNiV BUCAJARIE 9 DULAP FRIGOR!F 10 MASINt> PT SPALA.

0 ma?ina universals bucase in functie de forma bucatar iei ?i m mea restau rantu i i ? i este r. de fum intr-c suc- etc.bucataria ~i a calda mai cupr inde: mese lucru. ) la restaurant accesele a: m a un un aserrie- lasa mese e lucru. care vor fi arnenajate acces catre I rl ie ~i Ie de 59 . clteva puncte atul ni.

'" '\ ' se va prevedea cotrastelul respectiv va fi trecut i se d ne In acest caz conserv atoru I ificatie nu ia de preiul ?i bucataI a debar-as obicei rnent blu lncare im ul r: in vase se VOl' da i un spa I ator cauz a este e 0 piesa deosebit iui ate de saliie de imiui a d iverdeservire. lat de produselor de cofetar ie se cu local. urn ibil . se a cauta a.In eventual Ion . itatea ca la prepararea . tru tavu s: la bucatar ia rece . or s j 20m cee a ce nz atcare I ca oficiile iare trebuie la sallie de con~I sa alte cju unui of i·· .

Ie se rntncare. oficiului restaurantului se mai in carriere I e de cazare ~i In m II articole cosrnetice ~j .

iosesc atul p ri 12.: ..PI I t. fvlASINA PT PT carucioare eSTe se cazul).

12 serv ii la restdU- .

structurs a acestor .1 al nu prezinta problerne specifice fundarnentale..i .a La hotelur i.la etajele cur ente .. cind ~i la n lui imentarea de amplasarea la parterul c'labl lea necesita d ia I aceasta s o structu ra a 64 . este nurnai la fundatii.i 0 exper ierrta ex . Avlnd in ca' prezenta lucr are nu are ca obiect pal structurile. cautirrd sa se s elernerite cunoscute .IV.. Ele sint ' ii cu ~i rncarcarl ob in pr incip!u. Din ounctul al structurii . in lnsa. ar constitui in unele cazuri particulate iel. Tn cele ce urrneaza se va tr ata nurnai problema consecintelor ~ i impl icati i pe care Ie are pentru 1modul de dispunere a lor structurii.. tr ansrn itind oirect econom ica. DE CONSTRU CTIE . STRUCTURI DE REZISTENTA SI PROBlEME . situ cu 0 pi sirnpla. . se poale orevedea oricare din tiour ile structuri uzuaie la .

carnere ca unei ~i necesitatea acest caz 0 structura diferita trecere la structura I a structu ra lur i : la parter- l- a di p d istr i bu ite se icitate al zonei rnai iasamentu 1- necesitatea ca structura a RI PE DI ME camera structu ra I sanitar cu aies In atune! lim iteaza ~I su atoare .

b-planul tr ai travei i curente l gf rr0' L"I I II II II jt== ai consurnului de .

imped i mente deoseb ite lu r ealiz area .din panouri rnar i ~.a unor transversale 3i trece- ale .

I I J I I I I J I I Il II :1 II II aI Il II _j I I II I II I II I 'I I transvertravel i curente. I I I J I n ! I a Ii b ucerea inconveriientul evident II II I Ii II !I ucerea ?i '! costu unei IU asu la hotelur ile executate la:i rnacar la n lu I TU 11 in insu.I este ce in al m .

..u RE Structur a pe ter elastic: sal.- ...... I ..--...-_ . I a 69 c .. partr ansver- n I . I ... ..

RI la tipurile de strucI de variate, astfel (0 i afragme)
luarea sarc;-

rl

aresti

curt:

'"

i Ie su structurii - in structur a --

ti

r:

I

I

1

I

a

II Il
It L

I
I !
b

1 IIIIIJ IIIIJ I1
.
.
c

,

II

I

I l

I I

I
Structure

I
mixta : peretelui trar.~G (schema). Structuri mixte bilita:\i de dispunere a diafragmelor.

70

atii neeconomice, precum

i la cant

arrnatur a i

mari de

v.

CA

RltOR

NTUL

72

vecina-

cer

Ul
irni-

c.

cate-

iu!

sa
camera dorm it:

tr ansrnita

p

!~
''"''


!

ventilatie.

scu

ntr area d i recta din cor

In

N
C 21-

direa Tn vina in contact

sa

nu

la sosrre.

tr-un str at

ce eSle

il

na
dubia.

lare

sonora.

camere de locu it zgornote rnaxirne Strada fcarte Gdd!na in lin lirnita minima vint litate rnediu In 50 40 30 20 10 frunzeiortn o e pentru izol ar ea elements de ccnstruct.sa nu contri ie la ampl ev itate d aea lntensitatea celor mal lte zgcrnore lntens itat ea- - Motor de 110 zgornot de str.le lz clar ea sun etuiu i (in i oni) Elernerit e constructie ln general in cazuri sp eci ale cornune intre cam ere 60 30 70 40 50 .ada ! tr amvai de 80 70 60 de strada.

:: ~ :. '. $i tabiii lacat la 10 em interval 33-45 40-50 .beton arrnat eu cararnizi Pereti cornpusl din.' . interval simple cu rame Dane! dublu idem.... ambeie Idem. Reducer ea acustica compuse din: beton arrnat . Idem. icem. ioem. In tabii: I'. dublu. 1 caramida em cu tencuiaia tencuiala pe tencuiala pe 12-26 10 16 30 45 8.0 dublu pl acat ..-.5 2-1 30-51 40 55 SO 59 . Zidarie de caramida pe rnuchie.Clemente de constructre Gr osirnea.. Idem.. _' 17 '19 tencu- caramida cu 46 46 tencuita pe arnbele 44 Dale de sticla de 2 em 2 2 33 27 36 40 Geam fcarte Dine Idem. In em.

E ire. datorite .

nom ia de nive!uri bucatar marl iile. ioneaz a continuu incaper ile ilurninatul mate fluor es- intrucit v i ~i eco- ) sau . din motive iluminatului Iluminatul sau unde sint cerute instalati lor tehnice. oferind serviciul cuvenit. In aceasta categorie intra lator iile ~i culuarele de serviciu. cent. modu! de aplicare ~i caracter ile Tn l inerea jut niveiurilor acestu: iiurninare.numai 0 ooncentrare i timp de fu iuni poate conduce la 0 vizibila economie de personal. a fi fo it aco unde lumina iluminare. urrneaz a vern ar ata cornponenra.

60 50.in Holuri scar: Sali de SO.75 1 00-1 SO Sali .i corespondenta: pe masa 75-100 Restaurante Baruri inti me 300-400 200-250 250-500 2S0-300 $i Pe cuiuare in bl ice se recornanda a se prevedea ii aju 0 retea la camereie ize alirnen- tarea apar atelor e llurn in area tur ile ~i lumina zi lei este necesara fo mi rrnesc lumina are cupr ms z ilei $i ain care se ac- ~i lx este carner e:e fi ilurninate ia un nivel mai red lf1sa .Nlvelurl medii de llurnlnare reccmandate inca er ea pentru hctele. in lx Hum in atu I fluorescent incandescent Camere de dormit: -i ..mese oe scris toaleta 00-200 200-500 200-500 200-500 se prevede) 100-150 250-500 50-100 100-1S0 00 100-200 30.75 Camera Vestibuiul Culuare de baie: oglinda camerei de cazare .la .

o lBA I I 00U \r--) ]_. I. Teate i le se bazeaza un iiurninat difuz fluorescent S1 un adaos de lumina incandescenta asirr-etrica In variante!e 1 ~i 2 moncton i a. S..4. )s C I G' H· i I 17 i I- G· ._( \ 4D '.: / 5 L 6 - e c F Variante de ilurninare a cor idoarelor carnerelor din hoteiuri.200 Ix. ca in variantele 3. l /'. 6 ilurninare in rnonotoriiei.S5 W. I • 8• I f. deterrninlnd 0 iiuminare de 50 . 0 putere nstalats de 50 . lor oe acces la carnere. IL ! rest au- ri se I rn in care ile 80 . 2 3 1\4 I \ . I I f) \ c.

al is VI Puterea instal ata m2 de W. Pentru cit!t . 60 W $" x60W De-a o baleen de lumina Puterea instalata m2 de pardoseals este 20 Un exerncl de se aria 0 camera de hotel de un de 60 W mascata ecr an difuzant. 0 60Wcu reflector in de Pe masa de scris 0 larnpa de birou cu 0 OP ALA de 75 VV. 6- .

Variante

de i

carriere ell confort j PS-HoteJ i ich-

fluorescente, care creeaza decorativa de lumina. o Pe rnasa de scris se ana 0 de b ilurninatul
lampa incandescenta inzii mesei

de tcaleta se face eu flute incandescente de 15 VV, arnclasate a de iturninat reg labile, de 60\;\1 $1unreflector sfer ic de

Du

cu doua

i s alonului.

Pe rnasa de scris este de masa de 60-75 \1'/.

! rnesei de toaleta este \N, Pentru s int doua ansamb I uri de i luminat reg labi Ie, de W fiecare , avind un reflector sferie

de

60 WI este montata lrrtr ..o scafa In p lafonu 1 vestilului intrare. Du ! este ilurninat cu 0 incandescent

0

incandescenta

de40W

Pcterea instalata

difuzant este de 30 W pe mZ de seara

o

din vestibulul de la intrare, care i lurnineaza attt inter iorul cit si vestibulul I'

fluorescenta eu o icior

este instalata

In du

Doua.

Pe perete, la circa 50 em rnesei de de toalets s int rnontate deus
din

60 in colturi Ie de la fereastra ale salonu lui

fiecare eu ctte doua

III,
6*

..

25 W.

83

Ilu

I unuia

inatu] general peretr,

sau in

i

un

lee

d

ina

i pentru

hotelur ile ce se construiau

serruI ini ile ita

urrnatcare!e

) 2. lex,
7-

centr ala telefonica:
;

rnediu: - te-

post ; - post de cornanda de cautat persoan e s j te Ii efcn de

-cabinetelefonice;

RECEjPTiE

~

I oI
8

i2

telefon ie

card Eiektrik

8

.

ie ibil j este se contoru I I a zero: acesta este instaat re automata a convorbiri a datei.~~ i a nurnarului in area lulu I.e este un economic i . J r! . a acestor Ii este rr: un 8 .

Aparat pentru intercornunicafii Siemens. . lnstalatie de intercomunicatii la Serviciui de conta- bi litate (Hotel Intercontinental - tant 1:1 auxiliar ospatari lor.

.de ap i icare de comun in le rnocerne E.

lar .cite lam ~j ! un rO$ie sau nu: lam rosie dad este cur ata sau nu.

Siemens lui I sume ator ate a. din man.1- .

a IV tcate ale de ce a usura is .avertizarea in Siemens.

acustica ce pri completate !. interval CIJ no! create care vor .

8 lizar e i izare Hot elur i tur istlce iiuminat I.6-0.se va prevedea un iluminat de s irculatie ra ilumin ranta si real iza Hoteluri iluminat ell contort de ridlcat cr.eficient coeficierrt medi rnediu med i u utihzar e 0. a cabina I de acces la ~1 de ascen- . sante.

0 D 0 DIVerse iilor de tl recomandabile .--..c LJ! . lor . I 01' '10 0 0 Di n ID Di - D' D0 =1 [... I 0 U. n..

u mile aware: Romania nil e ascensoare ite in noastr a natate rezu in ~i alte socialiste 500 4 de Vest 600 8 800 1 600 20 900 200 1 500 000 America nom. 2H Ii 75 . Persoane: Viteze!e de transport uzu ale sint: ascenscar etor mi de ridi- necesare poate fi determin uti i ef 3600 Q in ca.-e' e este ascensoru i) .1 In care: Q v 7- .

.

INSTAlATH .VII. AUMENTAREA SAN APA iune itu I orar maxim va fi: oror n area [1/oraJ nu rezervor de lare ~i a sa a 1 unde: H(1 o 7* este .

canale de vent] /'.copentru insta9 .--.robinete de lnchidere pentru apa la fiecar e grup san ita!" 1 0 .cuier cu cir. 3 ~ cuva pentru uscator de cerceafu-l de baie : 5 . 8 .Exemplu de grupuri s anitar e de ~i pentru canale!e de venti 1 . .closet cu r~ezervor rnontat .lavoar : 6 . - s an It are cu diferite: camera de baie cornpleta: dotari ._------.2tie.closet cu rezervor rnontat la me.

as acurnulare. 10 . m ore.

toate obiectele san se vor racorda la canal la .closet cu rezervor . 2.port-saoun inchidere pentru apa pe (pe nivele): 8 . con- .eu 0 sani- pos i b i I i uscar e Ie separate singura irni ~i deseuri de Ie inte- prin ilirea arnplasarnentului constructiei. 4 . 6 Cind una dinaceste presiun i i ~i rezervoare CANALIZAREA se recu inare. uscator de cerceafuri . la ace ii atii de ridicare a Canalizarea apelor uzate la constructiile tare.port-prosop ~i cad a de bai e .eu ite din racordarea cbiectelor i .robinete de fiecare grup sanitar (apa canal) pentru de verrti e. i sanltare: 9- separate pentru coloanele instalatiei s i pentru canalele de venti I 4 I mont at ia semiinal3 . se va face cu . 5 : 7 .sanitar simplu cu 1 . 6 . inere .coloane .traseele vor drepte ~i centro i ~i tntre. cotei la II mar.