VIOLENŢA DOMESTICĂ

• Stabilirea problemei
Violenţa domestică este un rău în prezent în orice societate. În violenţa domestică nu exista limite ale manifestari,iar diferenţele care se consemnează de la o societate la alta sunt doar date sub aspectul frecvenţei şi al formelor concrete pe care le îmbracă. Violenţa domestică este considerată atat o problemă de interes comunitar,cat şi o problemă de sanatate publică,şi in special,de sănătate reproductivă. Violenţa domestică este un fenomen cu impact negativ asupra sanataţii,afectand negativ comunitaţile în care ea se produce. În concluzie,violenţa domestică este o problemă care ne afectează pe toţi. Violența domestică este o problemă socială ce afecteză viața cotidiană a societății noastre,care ne amenintă direct sau indirect siguranța de fiecare zi,în mod dureros. Violența domestică a cunoscut o ampolare semnificativă după 1990,urmare a sărăciei,a nivelului de trai scăzut și a perioadei de tranziție.Aceste elemente reprezintă factorii externi ai violenței conjugale. Violența domestică a fost considerată multă vreme un fenomen normal și ascuns în societatea tradițională,pentru că bărbații aveau dreptul de exercitare a puterii asupra membrilor familiei. Conștientizarea acestei probleme sociale este în patru decenii,principalul motiv fiind perceput ,,tabu” de comunitate nefiind admisă nicio intervenție din afară în cadrul familiei.

• Definirea problemei
Violeţta domestică se manifestă întotdeauna în cadrul unei relaţii intime,în spaţiu restrans şi privat. (Ieşirea acestiu tip de violenţă în public este mai rară). Acţiunile care însotesc violenţa sunt: întimidarea şi manipulare,izolarea şi sechestrarea,controlul asupra banilor şi abuzuri asupra copiilor.

Ca urmare a nevoii de explicaţii generalizatoare,la nivelul comunitaţilor,în reprezentarile sociale asupra fenomenului,au inceput să funcţioneze mituri explicative.1 Astfel: - ,,alcoolul şi drogurile conduc la incidente de violenţă”; - ,,tatal lui era un om violent,îşi batea soţia,şi deci el a învăţat acasă acest mod de comportare ”; - ,,din cauza necazurilor pe care le au,a greutaţilor vieții,o bate ”; - ,,ea s-a învățat sa fie fără apărare în faţa lui ”; - ,,din cauza sarăciei..”; - ,, ea îl cicăleşte întruna până îl scoate din minţi şi-l face să o bată”; ,,ea merită să fie batută ”; - ,,ei îi place ”; ,,altminteri s-ar desparţi ”; ,,femeile bătute sunt masochiste”; - ,,există puţine cupluri în care se petrec şcene de violenţa între parteneri”; - ,,violenţa exista numai în cuplurile lipsite de educaţie”; - ,,bătaia este fără urmări,este un fenomen de moment datorat pierderii controlului”; - ,,este o parte a dragostei dintre cei doi”; - ,,Biserica îl va schimba si nu-şi va mai bate partenera”; - ,,chiar daca îşi bate partenera,este un tata bun pentru copii,şi deci trebuie sa rămână împreună să crească copiii”; - ,,dacă vor sta împreuna destul de mult timp,lucrurile se vor schimba în bine şi el va inceta să o bată”; Toate aceste afirmații conţin o parte de adevăr,chiar dacă relaţia cauză-efect nu este cea proclamată de aserţiune si realitate arată mai degrabă o acompaniere reciprocă în cadrul evenimetelor de violenţă domestică.Astfel: - există parteneri violenţi care nu sunt consumatori de alcool; în 18% din cazurile de parteneri violenţi,aceştia nu au avut o copilărie cu violenţă în familie 2,nu au existat modele de relaţionare violentă intre soţ şi soţie; - există situaţii în care familia nu are o viaţă nesigură,marcată de stresul cotidian al supraveţuirii ; - există femei care sunt victimele unor astfel de incidente fară să se poată obişnui cu situaţia şi trăind de fiecare dată evenimetul ca pe un coşmar ireal.
1 2

Schechter et al.,1989 în Tratatul de As.Social,coord George Neamţu Catheline,Marcelli,1999 în Tratatul de As.Socială,coord.George Neamţu

Din punct de vedere clinic.inclusiv. Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de întimidarea sau abuzuri verbale.și nu întot deuna este implicată violența fizică.682 . de furturi.indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu.săvârșită fie în viața publică.inclusiv a copiilor .integritaţii corporale sau psihologice sau libertaţii altui membru al acelei familii şi vatămă in mod serios dezvoltarea personalitaţii lui.Consiliul de Miniştri al Comisiei Europene defineşte violenţa în familie ca fiind . .alimentelor. de amenințari făcute la adresa altor persone semnificative pentru victimă.conform Legii nr..coord.ei”.psihice sau sexuale.Violența domestică este o amenințare sau provocare petrecută în prezent sau în trecut.editura Polirom.împiedicarea femeii de a exercita drepturile și libertățile fundamentale.privind rănirea fizică în cadrul relației dintre partenerii sociali..violența domestică este o combinație de comportamente de atac fizic.fie în viața privată”. 3 4 1993 Starch & Flitcraft.deplasărilor.care provoacă o suferinţa fizică. Constituie de asemenea.sexuală sau un prejudiciu material”.pag. George Neamțu. de controlul asupra banilor.o definiție largă acceptată a violenței domestice este aceea formulată de Stark & Flitcraft4..orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru al familiei.constrângerea sau lipsirea arbitrară de libertate.familie sau alte potențiale surse de sprijin.psihică. În concluzie.câteodată abuzatorul controlează situația prin intimidare și amenințare.agresivitate verbală si psihologică. de distrugerea bunurilor care aparțin victimei.violența în familie.sexuală și economică pe care un partener le manifestă asupra celuilalt în același spațiu. Deci.violența domestică presupune putere și control.1996.lucrurilor personale ale victimei.violența împotriva femeii a fost definită ca .2 ( al.orice act de violență bazat pe deosebirea de sex din care rezultă sau este posibil să rezulte pentru femei traumatisme sau suferințe fizice . de izolarea de prieteni. 217/2003 art.orice act sau omosiune comisă în interiorul familiei de către unul din membrii aceşteia şi care aduce atingere vieţii.1 şi 2 ) violenţa în familie este definită ca fiind . amenințările cu astfel de acte. În România.Tratatul de asistență socială.telefonului și a altor surse de îngrijire și protecție. În Declarația Națiunilor Unite privind violența împotriva femeiilor3 .cel care abuzează se simte puternic și important când ranește o altă persoană..

factorii ale violenței domestice sunt de ordin social.dar aceștia.indiferent de statutul social.Alcoolul și drogurile care determină o creștere a agresivități.acestă toleranță se leagă de sentimentele de onoare rănită.Barbații sunt violenți deoarece așa au văzut de mici în familia parentală. .Stările conflictuale legate de situațiile financiare. Bineînțeles că violența nu apare nu numai în familiile sărace.Afecțiuni psihice ascunse.Violența domestică se consideră și violentă manifestată împotriva copiilor de către părinți sau întreținătorii acestora.furia bărbatului provocată de comportamentul nepotrivit al partenerei.cauzele şi efectele care determină această problemă socială Cauzele.adesea este vorba mai degrabă despre ceea ce bărbatul își imginează despre comportamentul femeii.de la lipsa mijloacelor de subzistență. • Factorii. .infidelitatea reprezintă o cauză și un produs al neînțelegerilor din sânul familiei sau a relațiilor de cuplul.medical.în primul rând. violența poate apărea în toate familiile. . .economic.apare și în familile înstărite.psihologic.pentru că familiile numeroase au mulți copii.de multe ori știu s-o ascundă față de anturaj.și nu despre actele reale comise de ea. Sunt și bărbați care provin din familii normale dar sunt bărbați violenți.Modelele parentale contează foarte mult în formarea viitorului adult.profesional ș. .economic.a.gelozia.Frustrarea este un factor important în explicația violenței și a comportamentului agresiv.pentru că familiile sărace se confruntă cu numeroase neînțelegeri ce pornesc.Cauzele individuale: personalitatea.cât și asupra persoanelor vârstnice în cadrul domestic.temperamentul și caracterul sunt factori psihologici ai violenței in familie. familial. Deci în concluzie. . . .Gelozia.pentru că încă funcționează acceptarea socială referitor la dominația bărbatului asupra femeii.Sărăcia. . Principalele cauze care stau la baza infracțiunilor cu violența sunt: .Stresul. .Toleranța socială fața de un barbat.

provoacă durere și suferință acută (fizică și mentală).obiecte. . Cei mai mici.Obișnuința de a utilia forța pentru a atinge un scop.ștrangulare.violența domestică are mecanisme de producere: lovituri cu palma sau pumnul. . Violenţa domestică.arsuri sau chiar împușcături.chiar și fața de alți membrii ai familiei. Aceste suferințe fizice sunt acompaniate constant de cele psihologice.de ce efectele violenței domestice reprezintă o problemă 5 Rapotul Organizației Mondiale Contra Torturii ( OMCT ) argumentează această idée.torturante. Recent cercetările au arătat că violența domestică la adulți și maltratarea copiilor apare deseori împreună.sunt cele mai mari victime ale violenței în familie..că violența domestică este o formă de tortură…. căci victimele sunt amenințate. Incapacitatea de a rezolva pe cale pașnică conflictele. Rezultatele au fost cutremurătoare.cu diverse.cele enumerate sunt doar cateva și sunt cele mai des întalnite.cele mai vizibile. Ceea ce au descoperit a fost faptul că i-a ajutat sau ne ajută să înțelegem. De asemenea. Conștientizarea acestei situații determină la victimă permanenta autoculpabilizare și căutare de soluții pentru a preveni incidente violente. Sub aspectul manifestărilor fizice. Poate că suferința mentală cea mai periculoasă (pentru că este constantă) este cea provocată de ideea că în orice moment victima se află la bunul-plac al agresorului și fără putință de apărare.violenţa în familie are cauze multe. Pentru prima dată au fost investigate efectele acestei probleme.îmbrânciri.private adesea de resursele economice.pentru că aceștia să nu afle suferințele care îi sunt provocate.femei care au fost victime ale unor parteneri agresivi relatează despre violuri și pervesiunile sexuale la care au fost supuse.mușcături.Neînțelegerile din familie. Agresorul impune victimei izolarea socială.cu piciorul. Regăsim în violența domestică toate formele de durere fizică și mentală acută.manipulate. înjunghierii. Violența domestica este o problemă socială datorită faptului că este văzută și ca o formă de tortură a femeii 5.copii.. În 2006 au format un parteneriat cu UNICEF și Secretariatul General al Națiunilor Unite pentru a publica despre efectele violenței domestice asupra copiilor.

concentrare defectuoasă și abilitați scăzute la citit.Sănătate și diete.arme de foc).intensitatea și durata cu care el se produce.sunt important de recunoscut.abuzul sexual. a mobilei.aceasta nu înseamnă ca este neapărat forma cea mai frecventă și poate include:  loviri cu palma.probleme de interactivitate socială și în a-și face prieteni.probleme de comportament și personalitate. .Violența fizică se poate solda cu moartea și adesea la vătămări fizice agresive. Acesta este și motivul pentru care The Body Shop organizează campania la nivel global.omorarea animalelor domestice. .Abuzul fizic este forma cea mai raportată de abuz.tras de par.economic.ruperea oaselor.social.atât de serioasă pentru cei afectați și de ce impactul asupra lor poate dura atația ani de zile.cu pumnii.cu amendamentul că un abuz se poate încadra ținând cont de frecvența.arsuri.răsucirea brașelor.prin harțuirea și înspăimântarea victimei. Iată o parte dintre efectele asupra celor mici.inclusiv depresie și urinare în pat.copii: .abilități scăzute în rezolvarea problemelor. .abuzul emoțional.  atacurile pot fi amenințări la integritatea corporala (oase rupte. Violența domestică afectează viața femeiilor și copiilor în toate țarile lumii.  include deasemenea și distrugerea bunurilor din casă.Campania . .Spune STOP violenței în familie”6. . 6 Heathy.răniri serioase). • Tipuri de abuz Formele recunoscute de abuz domestic sunt: abuzul fizic.topoare.probleme școlare. O mare parte a victimelor sunt amenințate cu moartea.încetinirea dezvoltări emoționale. Urmatoarele semne de indentificare.pe categorii de abuz.psihologic.recurgând adeseori la un comportament agresiv și violența fizică.încercând să scoată această problemă din spatele ușilor închise.aruncarea de obiecte și folosirea armelor.zgâriere.negarea trebuințelor de bază (deprivarea de somn și/sau alimentației) -alte clasificări include aceste tipuri de comportamente la abuzul psihologic.acest articol a fost publicat pe 10 septembrie 2007 .cu arme (cuțite..social și chiar fizice.izbirea victimei de pereți sau mobilă.

harțuire.inteligența sa 7 8 Family Violence Professional Education Taskforce.el poate fi “realizat” prin metode de intimidare.) Amenințările cu violența și izbucnirile verbale violente induc în victimă sentimente de teroare.mâncare)8.ele sunt forme ale violenței domestice care pot duce la abuzuri de tip criminal.rolurile de mamă.amenințare.ca și comportamente manifestate de catre abuzator: degradarea continuă și umilirea partenerei (este numită proastă.aspectul.infidelă.Abuzul sexual este orice contact sexual nedorit de catre partener. Include abuz verbal: comentarii umilitoare.parinte denaturat) ori alte apelative de acest gen care pot indica existența sau potențialul de violență domestică.glume. Include: interzicerea angajării sau găsirii unei slujbe înafara casei și caștigarea unui venit care să-i confere femeii independență.refuză să-i dea bani pentru necesitațile de bază (haine.jigniri (referitoare la aspectul fizic.1991.neîncredere în sine și sentimente de neajutorare care o împiedică mult timp să încerce ieșirea din relația abuzivă.umiliri. . 1991. Mulți bărbați continuă să creadă că au dreptul nelimitat de a avea contact sexual cu soțiile lor”7. Contactul sexual fără consimțământ este cosiderat atac sexual.sexualitatea.pag. .inferioritate.insulte. .Abuzul social este una dintre cauzele care duc la izolarea și incapacitatea ei de a ieși din situația de violență. Include abuz verbal în fața altor persoane.gospodină etc. constrângere.62 Family Violence Professional Education Taskforce.Abuzul psihologic cuprinde.Abuzul economic Survine când barbatul are controlul total asupra resurselor financiare. ..incapacitate de adaptare.pag 64 . Abuzul emoțional este folosit în manipularea și controlul partenerului.incompetență.Abuzul sexual: violența sexuală este o formă de violență domestică.criticism referitor la greutatea femeii.scaderea în timp a stime de sine.neacceptarea participării ei la decizii referitoare la cheltuirea banilor. Chiar dacă abuzul psihologic și cel financiar (economic) nu sunt considerate comportamente criminale. Atacul sexual nu presupune neapărat folosirea forței fizice.

femeia victimă a violenței având nevoie de asistență psihologică. Violența în familie duce la tulburări comportamentale ale copiilor (agresivitate. 9 Idem 8 .nivel intelectual scăzut.prezintă tulburări mai profunde și de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor și neglijarii din partea părinților.  Trauma psihică este unul dintre cele mai semnificative efecte care apar în simptomatologia de tip victimologic. Această traumă psihică nu este doar o simplă consecință a expunerii la stres.depresie.interzicerea accesului la telefon.ceea ce o duce la evitarea contactelor sociale pentru a nu-și înfuria soțul. Efectele violenței domestice sunt grave și de durată. Copiii care cresc într-o atmosferă de violență. Nu toate persoanele expuse la un stres vor dezvolta aceste tulburări.psihologic. este deasemenea o consecință a felului cum un individ percepe un eveniment traumatic asociat cu un numar de caracteristici individuale...etc.comportamente de control (urmărirea ei la serviciu și prieteni pentru a o verifica.randament școlar scăzut). Consecințele violenței domestice nu se răsfrâng doar asupra femeii ci asupra întregii familii. • Consecinţe ale violenţei domestice asupra victimelor Violenţa domestică afectează toți membrii familiei sub toate aspectele: social.fugă de acasă.izolare prin denigrare în fața prietenilor și familiei. mânie.a copiilor mai ales. Două dintre cele mai frecvente manifestări sunt Tulburarea de Stres și Tulburarea de Stres Postraumatică.încuiarea sa în sau înafara casei.etc. izolare. .consum de droguri și alcool).deficit de atenție și concentrare.acuzații de infidelitate.Rezultatul este umilirea publică a femeii și izolarea de prieteni și membrii familiei sale”9.n-o lasă să folosească mașina. probleme emoționale și mentale (sentimente de vinovăție.profesional.chiar dacă sunt afectate într-o anumită măsură. Un numar semnificativ de persoane care sunt expuse unor evenimente traumatice stresante dezvoltă reacții psihologice de victimă.chiar dacă nu ei sunt victimele directe.medical.socială și medicală pentru a ieși din situația de violență și mai ales de a depași cu bine trauma. anxietate.

ele apar de regulă pe toate planurile. Persoanele care nu mai traiesc cu familie nucleară. FACTORI FAMILIALI. Experiențele traumatice și vulnerabilitatea persoanei Vulnerabilitatea persoanei. O boală mentală preexistentă influențează evoluția actuală a stresului și trauma consecventă psihologică.Psihologice .dar toate includ impactul și rezonanța în câmpul psihic al persoanei afectate.Sociale .nivelul de dezvoltare/maturizare.expuse violenței domestice. Factorii externi se regasesc în mediul persoanei și include factori familiali și resursele sociale. Factorii interni sunt relativ stabili și include sănătatea mentală. 3. 2.Economice . FACTORI SOCIALI.asociată cu trauma psihică include factori externi și interni. NIVELUL DE DEZVOLTARE. 1.Profesionale . SANĂTATEA MENTALĂ.în unele cazuri apar izolat.lipsa unor modele adulte pozitive înafara familiei și/sau lagătura cu organizații sau instituții pro-sociale crește vulnerabilitatea la traumatizarea psihică. 4. 5.istoria de viață traumatică.provin din familii disfuncționale. . Un trecut cu trauma crește vulnerabilitatea la traumatizări ulterioare.în funcție de factorii protectivi.Persoanele care se confruntă cu o traumă și nu au suport în prieteni sau rude suferă mai mult decât cei care au cel puțin o sursă de sprijin.  Consecințele violenței domestice asupra victimei sunt multiple și foarte serioase.Medicale . ISTORIA TRAUMATICĂ. Dacă imaturitatea în dezvoltare poate fi un factor protectiv în raportul cu prima traumă (ex.în schimb tinerii sunt într-o situație mare de risc pentru prima trumă). Copiii mici nu au înțelegerea complectă a unei prime amenințări.au în familie antecedente de boli mentale sau trăiesc în preajma persoanelor cu Stres Acut și/sau Stres Postraumatic pot deveni victime ale traumei psihologice. Lipsa unui prieten apropiat.

În spațiul privat al căminului nu există locuri sigure.are aspectele ei specifice. . sunt probabil cea mai convingătoare și crudă mărturie.de adapostire și tocmai de aceea agresorul are control total asupra victimei sau victimelor.Relatiile emoționale dintre cei doi poli ai conflictului sunt un alt specific al violenței domestice. Cât despre modificările de personalitate ale copiilor sub influența atmosferei de violență în familie.ale agresorului. Acestea sunt: .cu episoade multiple. Regulii după care se instaurează această trăire sunt: amenințarea vieții și intercalarea unor momente de slabire a amenințării sau chiar de îngăduință și înțelegere. . . Toți membrii familiei violente devin victime –directe și indirecte. Poate că cea mai deviantă manifestare emoțională în relația agresorvictimă e sindromul Stockholm.comparativ cu alte tipuri de violență. Sindromul. Victima își va pierde încet stima de sine și va dezvolta indezirabile mecanisme defensive prin care va încerca să facă față situației. Riscul de a ceda într-un anumit moment crește pe măsură ce situația se cronicizează.încriminate prin lege.un alcoolic păstrând relații cu mediul social din afara familiei doar în grupuri selectate din mediile marginale.• Elemente specifice care diferenţiază violența domestică de alte forme de agresiune.cu tulburări de integritate socială.să fie de partea acestuia în cazul când s-ar lua măsuri din afară împotriva lui.statisticile care arată o trecere a comportamentelor violente de la o generație la alta în proporție de 75%.inevitabile și tot mai frecvente și severe în timp.e o manifestare patologică a ataşamentului.Se evidențiază aici un aspect de terorizare și de neputință a victimelor.descris în situații de teroare în care victimele ajung să se simtă legate emoțional de agresor.în cursul amenințării. . Violența domestică.In cazul violenței domestice apar modificări de structură personalitații tuturor celor implicați.El poate ajunge un șomer cronic. .Accesul permanent al agresorului la victimă.Angrenarea întregului sistem al familiei.Desfășurarea previzibilă a evenimentelor de violență.în forma ciclică.

.sexuale și sociale. De asemenea există reglementări exacte în Codul Penal..privat.De asemenea.Violența domestică are un registru larg de manifestări: psihice.de a spune celor apropiați. nu mă amestec. are mai multe reglementări legale.explicațiile amuzante ce se fac auzite adeseori în rândul celor . 217/2003 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie. .dacă nu i-ar placea ar pleca” sau .apare invariabil în cazul violenței în familie. Ea definește violența în familie și oferă informații exacte despre organizarea și atribuțiile Agenției Naționale pentru Protecția Familiei (ANPF).absenți’’: .Caracterul secret.cei la care ar putea să recurgă în momentele dificile. pedepsirea agresorilor.violenţa în familie.Ele se pot combina într-un amalgam infernal și cu anumite consecințe evidente.victimele suprinse de agresor ar avea intenția de a căuta ajutor.reglementări ce au ca scop prevenirea.care face victima să aibă un acces mai mic la surse de sprijin.pentru că dacă o fac .Aspecte de toartură ale femeii victimă sunt prezente în violența domestică.fizice. Dacă la început.acela de a-și îndeparta familia și prietenii.de suprafață.dar mai ales protejarea victimelor și sunt următoarele exemple: • Legislaţia violenţei domestice .Ne-intervenționismul Reprezenta tendința celorlalți de a trece sub tăcere astfel de manifestări și e un specific consemnat de toată literatura în domeniu. apar modificări profunde în cazul victimelor violenței domestice.ținând seama de anormalul acestor trăiri.ea va fi cea care mă va blama că am intervenit și îl va apăra pe agresor” sunt inacceptabile.combaterea acestui tip de infracțiuni.ele nu o mai pot face.. agenție ce are ca scop protejarea. Din punct de vedere legislativ.copii care cresc învățând violența ca pe o metodă de schimb în relațiile cu ceilalți.în timp. .sprijinirea și îndrumarea victimelor violenței domestice. .dar cea mai importantă este Legea nr.stă pentru că ii place. Femei care își pierd încrederea și bucuria vieții.dar și de profunzime asupra victimelor..deoarece se supun unui ordin mai mult sau mai puțin explicit al agresorului.

Toate infracțiunile enumerate mai sus fac parte din . însă azi femeile din România încearcă să se impună în politică și economie depășind obstacolele unei societați încă puternic dominată de bărbați.. Art.Art.12 În regimul lui Ceaușescu toate româncele erau .de la 8.muncitoate neobosite”. Art.189 Lipsirea și libertatea în mod ilegal. Femeiile sunt principalele victime ale violenței în familie.197 Violul. În ceea ce privește demersurile legale. Art.iar 2% au început procedura de divorț.16%).11 Victimele sunt agresate zilnic. Art. 25-35 ani (14.181 Vătămarea corporală. Art.. 10 11 Potrivit Agenției Naționale pentru Protecția Familiei (ANPF) Arată datele ANPF 12 Relatează Realitatea.fenomenul violență domestică”.37% dintre acestea au solicitat expertiza medicolegală. Art.161 în 2009.25%) și 35-45 ani (14.aproape 50% dintre victime în cazurile de violență domestică au fost femeile.net .198 Actul sexual cu un minor.191 Supunerea la muncă forțată sau obligate.numărul violenței în familie a crescut cu 50% în ultimii 5 ani. În primele 6 luni din 2009. Art.în cea mai mare proporție urmată de cea săptămânală.potrivit statisticilor.18% bărbații.întreprinse de victimele violenței în familie. • Statistici privind violența domestică In România.10 Cea mai mare pondere în cazurile de violență domestică din intervalul 2004-2009 o au victimele de sex feminin din grupele de vârstă 0-14 ani (17. Art.în același interval înregistrându-se 778 de decese cauzate de incidentele domestice.182 Vătămarea corporală gravă.iar restul cazurilor au sexul neprecizat.193 Amenințarea.104 în 2004 la 12.190 Sclavia.30% au depus plângere la Poliție.69 %).180 Lovirea sau alte violențe.

.000 și 4 milioane de femeiaproape fiecare a treia femei casătorită pe an. Femeiile care se află într-o astfel de situație.Se pot adresa în primul rând Poliției sau Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul lor.În fapt.există 50 de adăposturi pentru victimele violenței domestice. Femeie măcelărită de propriul soţ într-un autobuz în Braşov.Așa se întâmplă într-o societate unde violența se învață în familie și principala cauză care o generează este alcoolismul. . Majoritatea femeilor abuzate nu-și reclamă partenerul violent.16 Pentru Germania aprecierile sunt între 100.așa arată statisticile recente. În perioada 2004-2009.13 Violența în familie.potrivit cifrelor agenției Naționale pentru Protecția Familiei.o femeie este lovita o dată la 2 minute.potrivit acelorași date.Şi-a lovit în cap soţia apoi i-a dat foc. În România. Puține la nivelul național. Așa se face că. În România sunt multe femeii care sunt victimele violenței domestice.mult mai mare.În România.în Constanţa.iar femeile sunt lovite și umilite indiferent de statutul pe care îl ocupă în societate.nu cunoaște diferențele de clasă socială.17 13 14 Articol publicat în Osservatorio-Balcani Family Time antena 1.numărul lor este mai mult.8 și 4 milioane de femei15.articol publicat pe 9 noiembrie 2010 15 Brukoner 1982 16 Pagelow 1984 17 Lau 1979 .s-au înregistrat 60 de mii de cazuri de violență în familie.iar decesele în urma bătăilor crunte și a abuzurilor îngroașă statisticile. Pentru S.pot cere ajutor mai multor instituții. Toate statisticile arată numărul victimelor violenței domestice este în România într-o continuă crestere. Iar eradicarea fenomenului este până la urmă o problemă care trebuie rezolvată de autorități.14 Cercetările întreprinse în diferite țări au scos la iveală proporția îngrijorătoare a violenței asupra femeii. alte studii vorbesc de 12 milioane de femei maltratate în familie.aproape 800 de cazuri de violență domestică au dus la decesul victimei. (ex.2 centre de recuperare și 6 centre destinate agresorilor.potrivit unor ONG-uri care se ocupă de această problemă. O femeie din Bacău bătută măr de soț pentru că nu câștiga suficienți bani”).U.A se apreciază ca fiind cuprinsă între 1. Sunt de asemenea ONG-uri și centre specializate care pot oferi sprijin.adică sunt bătute și abuzate de soți sau iubiți.dar există.

000 în fiecare an. .organizatii neguvernamentale care oferă servicii sociale specializate pentru victemele violenței în familie.informare sau indrumare către alte instituții. . Dobash & Dobash au constat că: în 90% din cazurile de violență domestică autorii sunt bărbați.Inspectoratul Scolar.Unitățile de primire urgente din cadrul spitalului sau medicului de familie. . .pentru a obține informații.Direcția de Sănătatea Publică.și că din confruntarea dintre femei și bărbați. .Comandamentele de jandarmi. . În concluzie.arată că numărul cel mai mare de abuzuri au loc în casă. .Poliția: pentru a depune plăgere împotriva agresorului.Agenția Națională pentru Protecția Familiei.pentru îngrijiri medicale.solidaritate Socială și Familie: compartimetul pentru combatrea violenței în familie.între membrii familiei.Centre de Violență în Familie: adăposturi.consiliere psihologică și juridică.Direcția de Muncă.Studiile întreprinse în Filanda arată că numărul femeilor victime ale violenței în familie este între 40.cercetările făcute la nivel global.consiliere și îndrumare către instituțiile competente.pentru a beneficia de găzduire temporară. Dintre cazurile de violență îm familie: 76% victime sunt femeile 11% victime sunt copii 1% victime sunt bărbați Victima violenței domestice se poate adresa următoarelor instituți: . • Instituţile care ţin cont de violenţa domestică • Nivelul de conștientizare a violenței domestice de către specialiști . .iar autori sunt în majoritatea cazurilor bărbați.ONG.000 și 60.victimele sunt mai ales femeile.sau analizate la nivel global.centre de recuperare pentru victemele violenței domestice.reinserție socială și profesională. . .asistență socială.iar femeile reprezintă doar 9%.Serviciul de Medicină Legală: pentru a obține certificat medicolegal.Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului: pentru a beneficia de servicii sociale specifice.

În ceea ce priveşte pe jurişti. Începuturile se situează prin anii ’70 în societatea britanică..așa cum este și legea invocată și. Cu toate acestea.atitudinea specialiștilor oscilează între amuzament și compasiune.crearea de servici de urgență de tipul refugiilor.violență domestică”.ceea ce generează o conduită profesională superficială adresată în special simptomului.18 Această campanie a atras imediat fonduri.în general.19 Violența domestică este un fenomen social care poate fi asociat cu o maladie socială.Conştientizarea fenomenului de violență domestică s-a petrecut relativ recent în lume. nespecifică.Flitcraft.luarea în considerare a violenței domestice ca o problemă de sănătate publică necesită o politică și servicii sociale adecvate..5 milioane de femei din SUA necesită tratament medical ca urmare a injurilor suferite în urma episoadelor de violență domestică.1992.schimbări de legislație pentru protecția victimelor și a lansat conceptul de . Acest semnal de alarmă și-a avut imediat răspunsul în SUA.și mai puțin cauzei.ei recunosc că singura lege aplicabilă în situațiile de violență este codul Penal și se referă la vătămările corporale de orice fel.din 1998 au primit noi reglementări prin care sunt chemați să intervină în situații de violență în familie.deoarece violența domestică se petrece în general .juriști și poliția.1998 American Medical Association Council on Scientific Affairs..dar există absența unei pregătiri speciale. consideră violența domestică doar ca pe un argument pentru susținerea 18 19 Stark. Comisia Drepturilor Civile a avut o inițiativă federală lansată sub titlul: .Flitcraft.în spatele ușilor închise”. o problemă a politici publice. Nu există nici reglementări care să oblige specialistul la o intervenție asupra violenței domestice. În absența unei pregătiri inițiale și a posibilitaților de specializare în domeniul prevenirii și intervenției în violență domestică.psihologii. peste 1.Femeia bătută”. În fiecare an. Vederea juriștilor asupra fenomenului este una de suprafață.apud Stark. Polițiști.asistenții sociali.se recurge rar la această lege.1996 . Și tot ei consideră că această lege este suficientă pentru încriminarea violenței domestice și menționează că. Profesioniști practicanți chemați să se implice în abordare complexă a violenței domestice sunt medicii.

legi.cum ar fi insomnii..Faptele care nu se văd și sunt ignorate continuă să existe.manifestă un interes real pentru o mai bună cunoaștere a fenomenului și crearea unor servicii de sprijin.1994 Huxley .specială.la nivelul comunitații. .violența în familie continuă să fie privită 20 21 Violence in the family. Dacă mentalitatea comună nu încriminează și nu consideră gravă problema violenței domestice.eventual. Una dintre problemele care apar în general în rândul specialiștilor și care se datorează lipsei de înțelegere profesională a fenomenului de violență domestică este faptul că interesul și viziunea lor asupra intervenției se opresc la: .”21 Până la a exista servicii.violența domestică să apară ca un rău care trebuie tratat. Pentru a face aceste investigații. Femeile ajung aici mânate de dorința de a abține un certificat medical prin care să se protejeze într-un fel față de agresor. Există și juriști care afirmă insuficiența legislaței și recunosc posibilitațile de a schimba atitudinea comună față de violența domestică prin aplicarea unor legi mai precise și mai severe.fiind solicitate de victime. 50% dintre femeile victime ale violenței în familie ajung în servicii de psihiatrie cu acuze grave în general neurotice.este necesar ca.20 Singurul serviciu medical unde femeile victime sunt luate în considerare ca atare s-a dovedit a fi serviciul de medicină legală.ca fiind o dramă ce afectează viețile membrilor familiei.luată ca unitate de intervenție.și nu ascuns sau ignorat. Violența domestică este un subiect important.pedepsirea agresorului. reglementările sau serviciile care apar rămân fără audiență. Această categorie de juriști exemplifică însă o realitate care trebuie avută în vedere: orice lege sau serviciu care există în comunitate funcționează pe terenul mentalității. Viziunea intervenției educative și terapeutice la nivelul agresorului și a familiei. Serviciile pentru investigații medico-legale.și nu ca pe un eveniment care necesită abordare separată. conștientizarea pericolului.făcând victime care trec de la o generație la alta.sprijinirea victimei.anorexie.până la specialiști pregătiți.căci: .ca și viziunea acțiunilor preventive sunt aproape absente.divorțului partenerilor.

15 subiecți proveneau din mediul educațional.precum și atitudinea față de fenomenul de violență în familie. Totalul de 78 de persoane care au răspuns.în familia subiectului investigat. răspunsurile apar semnificativ pozitive.răspunsurile atestând prezența scenelor de violență în propria copilărie între părinți apar la jumătate dintre subiecții 22 Lucrarea Politici Sociale. .amuzament și chiar iritare.cât și de către comunitate ca un subiect de rușine.o formație medicală) sau în cazul în care este asigurat anonimatul total al subiectului (pe stradă).8 din cel medical. La întrebarea privind prezența unor comportamente violente între părinți.sunt principala cauză a absenței unei politici sociale de crearea a unor spații pentru victime și de intervenție preventivă complexă.29 de subiecți au fost studenți. Obstacolele privind crearea și implementarea unei politici sociale favorabile familiei:22 .20 de subiecți au fost studenți aleatoriu.naționalismul.conflictele valorice.ignoranța și indiferența. .ingineri. .și mediile educative sau de specialitate. . Subiectul investigat care are o formațiune profesională cu mai mare înțelegere asupra fenomenului (de exemplu.pe stradă.se repartizează astfel: . .compasiune.dar.caracterizând mediile incriminate de lucrarea citată.fenomene ilustrate în cercetare.dintre care 48 sunt femei și 30 sunt bărbați. Consider că ignoranța și indiferența exprimate de mentalitatea românească. . Zamfir.limitele translației demografice.atât de către specialiști.coord.insuficiența fondurilor alocate. .în egală măsură aproape.cu vârstele cuprinse între 20 de ani (studenți) și 61 de ani.absența unui demers integrativ în politicile sociale. . • Nivelul de conştientizare a violenței domestice în comunitați Obiectivul cercetării din 1996 a fost investigarea opiniei publice privind înțelegerea complexității fenomenului.în copilaria acestuia.1995 .

acestea arată că. Răspunsurile la întrebarea referitoare la comportamentul violent al propriului partener sunt relevante privind sentimentul de stimă pe care îl trăiește victima tratamentelor agresive ale partenerului.15 (aproximativ 30%) refuză să răspundă.în proporție de 43%.este formulată astfel: .precum și în mediul medical.apar procente ridicate.doar 26 (dintre care 23 sunt studenți) neagă că ar cunoaște astfel de situații.și că agresiunile la care este supusă gravida sunt cauza cea mai frecventă a handicapurilor prezentate de copil la naștere. Această întrebare.precum și relevanța răspunsului sunt agravate de întrebările referitoare la: a) timpul când s-a petrecut evenimentele de violență domestică despre care stiu.vizând indirect frecvența fenomenului. b) dacă au cunoștință despre femei gravide care au fost bătute de soț. În realitate. Statisticile americane arată că femeile gravide sunt bătute de partenerii lor în proporție de 15-25%.Center’s 1994 Report Oklahoma Coalition on Domestic Violence and Sexual Assault.unde anonimatul era total..unde exista o altă comprehensiune și atitudine față de situațiile anormale. 20% din subiecți.intervievați. Din 50 de subiecți investigați.și aceasta chiar în situația de deplin anonimat a sondajului făcut aleatoriu.mai mult de un milion de femei necesită tratament medical în urma evenimetelor de violență domestică .1994 .Pe de altă parte.aceștia cunosc femei care au necesitat îngrijiri medicale în urma agresiunilor partenerului.procentul subiecților care au trăit experiența unor scene de violență domestică în casă copilăriei lor este mult mai ridicat. 23 24 Național Victim Center and Crime Victimes Research and Treatment.în fiecare an. O altă întrebare.Cunoașteți personal o femeie care a fost lovită de soț sau partener?”. Rezultă o cunoaștere a fenomenulu în proporție de 66%. Revenind la statisticile americane. comparabil cu statisticile americane23.pe stradă.24 Răspunsurile subiecților mai arată că.pe stradă. Din 78 de persoane care răspund. 69% din populație afirmă că evenimentele de violență domestică pe care le menționează s-au petrecut recent (în cursul anului).confirmă cunoașterea unor situații în care femei gravide au fost bătute de parteneri.

Nu cred că este o situație care merită atenție și oricum nu se va face nimic” (bărbat pe stradă).prezența copiilor în familie..următoarele situații ca fiind generatoare de violență domestică: . Referitor la cauze.dar nu au nici un fel de sugestie..Femeia trebuie să fie un ajutor pentru om.Femeia trebuie să se teamă de bărbat” (student). Celelalte persoane intervievate răspund că nu știu care ar putea fi cauzele.Dumnezeu trebuie să mențină dragostea între ei” (student). . Consider că răspunsurile studenților sunt cele mai îngrijorătoare.. . .dependența materială a soției de soț..tradiția care favorizează poziția bărbatului. Este relevant faptul că doar 17 persoane din 78 au răspuns la întrebarea privind cauzele. . .Poate nu este cea mai bună metodă.Apar răspunsuri negative astfel: deși apare evidentă conștientizarea tot mai pregnantă...la mai mult de jumătate dintre subiecții intervievați.Nu cred că e o problemă care trebuie luată în considerare” (bărbat inginer).alcoolul.16 subiecți (20%) consideră că ar trebui făcut ceva.opinia publică vede.nivelul de trai scăzut.. .om” și este considerată o entitate menită .Poate că unele femei merită bătaie.toleranța femeii față de violență. .Întrebarea privind propria opinie asupra tratării cu violență a femeii în familie a suscitat răspunsuri relevante pentru luarea unuor măsuri de intervenție pe plan național: .să fie un ajutor pentru om”. Acest răspuns vădește mai degrabă o îngrijorătoare lipsă de interes pentru fenomenul violenței domestice. .a riscului și a aspectului de anomalie a violenței domestice. . .în ordinea descrescătoare a frecvenței cu care apar.au existat și răspunsuri dezarmante de tipul: .lipsa de cultură.Există situații când bătaia este bună” (student). . . aceste răspunsuri venite din partea tinerei generații obligă societatea la luarea unor măsuri educative urgente. Subiecți nu consideră violența .dar este cea mai la îndemână” (bărbat pe stradă). Femeia este exclusă din conceptul de . ..50% din totalul de subiecți au considerat că violența domestică este în creștere.

sugestiile sunt următoarele: . lipsa de suport și presiune din partea grupurilor sociale (familia de origine.iar ordinea frecvenţei cu care apar. dependență emoțională și/sau financiară.instituții de protecție.educația comunitară. sentimentele de loialitate și iubire față de agresor. interdicți religioase de separare.ci în conexiune cu alte tipuri de abuz.puternic înrădăcinate în mentalitatea românescă.de intervenție. existența copiilor ( nu dorește să-i priveze de prezența tatălui). . Răspunsurile tinerei generații ne fac să credem că încă nu poate fi vorba nici măcar de a discuta cu interes.ineficiența unor demersuri anterioare de ieșire din situația de violență. Ca o concluzie la datele relevate de investigarea opiniei publice. promisiuni din partea abuzatorului. .de luare a unor măsuri preventive și de intervenție complexă și de reglementare legală protectivă eficientă. stereotipii de rol masculin și feminin.doar o treime dintre persoanele care au fost intervievate au răspuns la această întrebare. Așadar. Motivele pentru care rămân femeile în situație de violență: speranța că lucrurile se vor îmbunătați. În momentul când ea apelează la suport exterior. Victima de regulă încearcă să se adapteze situațiilor de violență în primele stadii.reprezintă principala cauză a absenței unei politici sociale de creare a unor spații sigure pentru victime. izolare socială care se agravează în timp.se poate spune că ignoranța și indiferența. • Strategii generale de abordare a violenţei domestice Reamintim faptul că violenţa fizică nu survine niciodată izolat.opinia publică din România nu este pregătită să înțeleagă fenomenul violenței în familie.combinate cu frică de bătăi ulterioare. se simte incapabilă să facă față singură vieții.care necesită o bună înțelegere și stabilirea unor practici adecvate. .de regulă nu mai poate gestiona situația de violență și nu găsește resurse nici externe nici interne ca să reușescă sau se află în pericol aproape constant. .cunoașterea fenomenului la nivelul comunității și al profesioniștilor.pertinența și atitudine deschisă acest subiect.speciale.în familie ca pe un fenomen grav.grupul de colegi). La întrebare referitoare la tipurile de schimbări care ar trebui să se producă în societate.legi.

c) Responsivitate la raportarea victimei.).) sau intervenția pe termen mediu și lung.reconstituirea cognitivă a atitudinii victimei față de violență și capacitatea sa în cazul blocajelor sau distorsiunilor cognitive care împiedică procesul de recuperare și securitate.grupuri.nu includerea unei verigi eficiente de management de caz.Întrebările abordează stilul de rezoluție a conflictelor.abuzul verbal și fizic. Are ca scop revizuirea planului de intervenție și monitorizare rezultatelor..servicii sociale.episoade agresive anterioare. psihologice.înfricoșată.ea dorește ca violența să înceteze. Pentru ușurarea demersurilor se poate urma o strategie de lucru: Strategia aplicabilă în abordarea situației de violență domestică urmează următorii pași și implică activ clientul în propria capacitare: a) Intervievarea.povestea” să fie crezută.Motivul principal este dificultatea de ieșire dintr-o situație de violență de cauzalitate multiplă.conform riscului.riscul de omucidere.tentative suicidare etc. d) Planul de siguranță.) și ale comunității (servici de asistare.nu ca să rupă relația cu partenerul. e) Monitorizarea.disperată. Elemetele pozitive în abordarea victimei: .telefoane de urgență).contacte anterioare cu poliția sau alte instituții.adăpost. b) Evaluarea gradului de pericol/risc.confidențialitatea asupra informațiilor date. Informații relevante: consumul de drog sau alcool. . legale.consiliere de urgență etc. Poate urma un standard de interviu semi-structurat.limpezește controversa referitor la existența violenței.neclară în idei și nu își poate identifica ușor nevoile și resursele.etc. Este importantă atitudinea față de mărturisirea victimei.abuzul sexual. Este importantă în identificarea pașilor de intervenție . Este necesară coordonarea serviciilor de suport a victimei.De foarte multe ori.suport.ordin de restricție.Această procedură necesită o formare specială în tehnici de intervievare a victimelor. La baza elaborării planului de siguranță stă identificarea resurselor clientei (materiale.sociale.dacă situația necesită intervenție de urgență și protecție (adăpost.victima nu este vinovata pentru comportamentele abuzive.Se stabilește. Ea poate fi confuză. Începe cu întrebări generale și treptat se focusează spre întrebări particulare referitor la violența în familie. Informațiile de aflat se vor centra pe evaluarea riscului și letalității (amenințări cu moartea.permițând victimei și descărcarea emoțională.

respectând valorile și principiile de bună practică și apărare și dreptul le securitate a persoanei. Atâta vreme cât violența domestică e ignorată. Nu în ultimul rând.protejează victima.aceștia pot accesa resurse informaționale și tehnice multiple care pot aduce un plus de acuratețe în stabilirea profilului și deciziilor de rezolvare a situațiilor de violență intrafamilială. O abordare eficientă presupune colaborarea între specialiștii și insituții care pot proteja și recupera victima. Violența domestică este un rău în orice societate.ținând spre o bună calitate a vieții individului și a familiei.victima este adesea izolată și lipsită de suport exterior.documentarea periculozității și pașilor de urmat reduce riscul.injurii fizice.În al doilea rând. Sinonim pentru violenţa domestică se mai utilizează termenul violenţă intrafamiliară. Informațiile documentate asigură probatoriul în demersurile de care se pot beneficia (custodia copiilor. Concluzia mea este că .). Spune: .nu putem vorbi de o reală politică socială. Având domenii diferite. Violența domestică nu este luată în seamă atât căt să se vadă adevărata față a acestei probleme.etc.o documentarea profesionistă furnizează validitatea asupra informațiilor și credit pentru victimă.În primul rând.lăsătă să își continuie existența secretă și devastatoare.asigură securitatea sa.dar nu necesar exclusive.se află la originea celor mai dificile probleme sociale ale comunităților..ducând la traume atât fizice cât și psihice.violența domestică.care afectează pe toți membrii familiei.divorț. Etapă necesară datorită riscului de omucidere sau suicid.STOP VIOLENȚEI DOMESTICE!” .f) Documentarea.fiind un fenomen cu impact negativ asupra sănătății.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful