Istoria, adevarata “memorie a omenirii”, este stiinta ce a fost fundamentata la inceputul secolului al XIX-lea.

Radacinile ei sunt insa stravechi, deorece inca de la inceputul organizarii vietii 15315y2412p in colectivitate, oamenii au simtit nevoia de a-si transmite informatii de la o generatie la alta. Ca disciplina de invatamant, istoria se studiaza in tara noastra incepand cu clasa a IV-a. Dezvoltarea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ si se realizeza prin folosirea cu precadere a unor strategii activparticipative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcheaza un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor didactice. Prin metode activ-participative ingelegem toate situatiile si numai metodele active propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-si scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propria formare. Intr-o lume in continua schimbare, pentru a exista, elevii nostri vor avea nevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ce este si ce nu este important. Ei trebuie sa inteleaga cum se coreleaza anumite informatii, sa le descopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trebuie sa dea sens in mod critic, creativ si productiv informatilor, sa gandeasca si sa invete critic. Pentru dezvoltarea gandirii critice a elevilor invatatorul trebuie sa asigure un demers didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode, procedee si tehnici de invatare eficiente. Fara a exclude startegiile invatamantului traditional, invatatorul trebuie sa foloseasca si strategii didactice moderne care vor mentine interesul elevilor , vor crea atmosfera propice de invatare si vor ridica actul educational la nivelul necesar societatii. Din multitudinea de strategii moderne voi prezenta o sinteza a catorva strategii : Problematizarea Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam creativitatea elevilor . Problematizam continutul lectiei de istorie cand conducem pe elevi sa dobandeasca , prin rezolvarea de probleme, noi

prin practicare activa. ca strategie didactica. Exemplu : La lectia « Romania in timpul domniei lui Cuza-voda » se poate crea o situatie problema : cu toate aspectele pozitive ale domniei lui Cuza. abdicarea acestuia in 1866 si aducerea unui print strain a fost o necesitate politica ? In legatura cu problematizarea. la insusirea carora a fost solicitata . care trebuie sa aiba in continut elemnte conflictuale. mai sunt denumite si intrebari cu dificultate. trebuie insa sa facem distinctia clara intre conceptul de problema. Brainstorming-ul 1 2 .. spre deosebire de cel convergent. ? Multi profesori . si cunoscutul psiholog Jerome Bruner sustine ca « ar fi extrem de util pentru gandirea elevului. si conceptul de « situatie –problema ». deoarece solicita pe elevi sa judece fenomenele sub toate aspectele si reprezinta o gimnastica a mintii. Dealtfel. Situatiile. asa cum este cunoscut in mod obisnuit. cand trebuie sa emita ipoteze si solutii diferite la anumite probleme. daca ar invata ca exista alternative intre care poate alege »2[2].cunostinte. pornind de la aprecierea ca in istorie nu avem de-a face cu alternative ci cu situatii intamplate. Acest fel de invatamant problematizat se mai numeste si invatamant problematizat de tip divergent. contradictorii. avand un grad de dificultate. Unii pedagogi si metodicieni sustin insa ca se pot folosi si asemenea situatii-problema.problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandirii elevilor. gandirea lor. care-i formeaza pentru pregatirea viitoare. ca si in matematica. intrebarea : Ce s-ar fi intamplat daca. care da numai o singura solutie.1[1] In contextul problematizarii.. cred ca nu trebuie sa se opereze cu asemenea probleme. mai este in discutie urmatorul aspect : pot fi considerate situatii-problema si cele care sunt formulate sub forma de alternativa si care au in continutul lor.

intr-un sens stabilit ( de la stanga la dreapta). la venirea romanilor la Dunare ? » b) metoda FRISCO. din cuvintele “brain”=creier si “storm”=furtuna. Brainstorming-ul poate avea mai multe varianate : a) brainstorming-ul cu schimbare de roluri – care solicita elevilor abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor. pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare. care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele propuse. Un principiu al brainstorming-ului este : cantitatea genereaza calitatea. . Elevii grupati cate 6 scriu fiecare timp de 5 secunde. ( Osborne. brainstorming provine din engleza. o stare de intensa activitate imaginative. Exemplu de introducerea metodei : « Ce ati face in locul lui Decebal. propune abordarea unei probleme din mai multe perspective pe baza unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune a personalitatii « Cum vedeti viata pe pamantul tarii noastre inaintea dacilor si romanilor ? » c)metoda 6-3-5 ( brainwriting) este o metoda asemanatoare cu brainstorming-ul. are are specific numai notarea ideilor originale si esentiale. ceea ce inseamna furtuna in creier.Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea gandirii divergente. 1959). un asalt de idei. Conform acestui principiu. efervescenta. Prin acesta preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele si se imbunatatesc ideile fiecarui participant. aflux de idei. fiecaruia dintre cei 5 colegi de grup. Etimologic. 3 solutii la problema propusa pe o foaie.

d) metoda « Philips 6-6 » se poate in grupuri mari de 6 elevi. Ex : Stefan cel Mare. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se « ciorchinele initial » sau dupa lectura textului. Ciorchinele ( agregare) Este o metoda garfica de organizare si integrare a informatiei in cursul invatarii.Ex : « Gasiti 3 solutii pentru rezolvarea cererilor revolutionarilor din 1848 ! » Avantajul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor timizi posibilitatea de a se exprima. numindu-se « ciorchine revazut ». Acesta metoda solicita elevilor o anliza precisa a textylui si ii permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detine. iar moderatorii sintetizeaza si aleg solutia cea mai eficace. Dupa ce se dezbate 6 minute problema. domnitorul Moldovei MOLDOV A 1457-1504 . Ex de probleme : « Cum puteau fi limitate efectele primului razboi mondial ? » « La ce s-a gandit voievodul Mircea cel Batran cand a acceptat sa participe la cruciada ? » Metoda intareste coeziunea grupului. purtatorii de cuvant prezinta solutiile grupurilor. fiecare avand moderatorul si purattorul sau de cuvant.

polonii Chi lia Baia ungurii Razboieni Voronet Codrii Cosminului Vaslui Putna Neamt .

Mai multe capete la un loc Strategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de 3 – 4 elevi. Dupa enuntarea unei intrebari problema. Fiecare membru al grupului are alt numar (1. pe care il va comunica clasei unul dintre numere. obliga elevii sa sesizeze si sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat.3. Exemplu de sarcina pe echipa : « Cum s-a format Statul National Unitar Roman ? » Termenii cheie . Ex : Ce calitati avea Traian ? Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si ducand la o invatare buna. elevii isi citesc raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect. anume solicitat.Patrauti Ganditi – lucrati in perechi. La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. comunicati Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe. iar apoi dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului. 2.4). Dupa ce dau raspunsuri individual. Metoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor. Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor. fiecare va spune raspunsul sau.

’ E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in debutul lectiei si sa le evalueze dinperspectiva noilor informatii.Romania .stat modern Scrierea libera Invatatorul cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie neintrerupt tot ce gandesc despre un anumit subiect. Ex : « Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre documenete de familie . in fata clasei. Apoi li se cere elevilor individual si apoi pe perechi. cateva din perechile de copii vor citi textul scris. ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text. Cand vor citi ideile in perechi sau in grup. Ultimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru a-si clarifica incertitudinile. Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor corecte.» .Metoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla 4. 5 cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. Dupa un timp limitat. elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de care nu sunt siguri. Ex : Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare : unire moldoveni munteni -domnitor .

stabilite de comul acord. In « Tabelul SINELG » informatiile sunt categorizate.SINELG – Sistem Interactiv De Notare si Eficientizara Lecturii si Gandirii antreneaza elevul sa verifice i urma lecturarii textului daca ceea ce stie este confirmat sau infirmat e acesta si sa verifice informatiile noi. de evaluare a intelegerii si creativitatii elevilor si mijlocul de exprimare a creativitatii lor. In texte. . care . enunt) . fara scop.« aparitia unor noi informatii : « + « aparitia unor informatii confuze : « ? » SINELG-ul este uramt de obicei de « Tabelul SINELG » deoarece el valorifica cal mai eficient procedeul de monitorizare si intelegere a lecturii. Se vor folosi diverse semne. in perechi sau in grup si respecta urmatoarele repere : titlul ( un singur cuvant – substantiv) : descriere ( 2 cuvinte – adjective) . dar dar si pe cele confuze care ar putea fi relevante pentru intelegere. copiii vor cauta informatiile si nu le vor memora pentru o reproducere ulterioara. Metoda este de fapt mijlocul prin care se inlatura lectura banala. cu una activa si eficienta. sentimente ( 4 cuvinte – constructie. Cvintetul (Cinquains) – reprezinta instrumentul de sintetizare a informatiilor. de obicei pe 4 coloane. Este o poezie de 5 versuri care se elaboareaza individual.vor confirma nivelul informatiilor detinut de elevi : * vor infirma nivelul informatiilor detinut de elevi : « . actiune ( 3 cuvinte – verbe) . pe marginea textului.

Ex : • descrie – modul de viata al romanilor • compara – ce asemanari au cu viata dacilor . pe fetele caruia sa fie scrisa cate o sarcina de lucru sub diferite forme. invingand  A lasat o amintire vesnica  Patriot Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor.La ce te gandesti dupa ce ai cunoscut viata dacilor ? . Cuburile Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe perspective. Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului.ce deosebiri exista ? • asociaza .- esenta subiectului ( un cuvant cheie) . Exemplu :  Mircea  Intelept. Cvintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente mijloacede sinteza si rezumare a informatiilor si notiunilor. viteaz  Discutand. luptand. Este necesar un cub mare.

Ex : Muntenia (Valahia) Mihai Viteazul . metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. 5 cuvinte pentru analiza .• analizeaza – Cum s-a format poporul roman ? . se va face dupa urmatoarea regula: un cuvant pentru regiunea unde se desfasoara evenimentul istoric 2 cuvinte pentru conducatorul tarii . incurajatorul. fiecare lev avand un rol ( ex : sportivul. 6 elevi. la un cub. secretarul. Ea poate fi folosita si ca joc/concurs intre grupuri.Din ce este compusa limba romana ? • aplicatie – Cum explicati formarea poporului roman unui strain ? • argumente pro sau contra : Este bine sa cunostem cum s-a format poporul roman ? De ce da ? De ce nu ? Lucrandu-se in grupuri de 5. 3 cuvinte pentru insusirile lui 4 cuvinte pentru faptele lui . Daca se doreste scrierea unei piramide la istorie. Diamantul si piramida povestirii – strategie foarte atractiva pentru copii si valoroasa deoarece prin ea. elevii sintetizeaza si ideile principale ale textului. etc) si insistandu-se pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale. cronometrorul.

personaje sau evenimente. pretuit. Diagramele Venn – scopul lor este sa evidentieze asemanari. dezbateri si discutii se pot realioza diagramele Venn. deosebiri si elemente comune in cazul a doua concepte. curajos A luptat. a unit. iar in final se face pe un poster diagrama clasei. iar continuand decrescator pana la un cuvant se obtine si « diamantul ». Elevii pot lucra individual.- Patriot. iar desfasurarea momentului se poate face si sub forma de joc. in perechi si in grup. a biruit. pomenit. iubit. La clasele primare se pot folosi si culorile. Dupa lectura mai multor texte istorice. admirat. iubit Cu aceste cuvinte se obtine piramida. a murit Respectat. Ex : Revolutia din 1821 si revolutia din 1848 .

Se va imparti apoi tabla si foile elevilor in 3 coloane. VREAU SA STIU Ce vreau sa stiu ? AM INVATAT Ce am invatat ? In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupra mecanismului de invatare a elevului ( Mircea Malitia). fiecare va nota pe foaia personala informatii adevarate si false. atunci cand ele raman intrebari fara raspuns si probleme neelucidate. Individual si apoi in perechi vor formula intrebari despre subiectul propus care vor fi scrise si ele la tabla in coloana « VREAU SA STIU ». astfel : STIU Ce stim ? Ce credem ca stim ? La prima etapa intrebam elevii ce stiu despre un subiect anume. Dupa lectura textului sarcina tuturor este verificarea informatiilor din prima coloana si validarea lor. « Stiu – Vreau sa stiu – Am invatat » Este strategia care poate fi folosita pentru ghidarea lecturii prin formularea unui scop al acesteia. Initial se formeaza perechi care lucreaza pe tot parcursul activitatii. Strategia poate trasa si noi directii de investigatie pentru elevi. descoperirea raspunsurilor la intrebarile coloanei a doua si crierea informatiilor noi in coloana a treia. Educatorii trebuie sa fie preocupati de gasirea unor metode si . de exemplu Razboiul de Independenta . Dupa dezbaterea lor in perechi vor alege informatiile care sunt relativ sigure si le vor comunica invatatorului care le va scrie pe tabla in coloana « STIU ».Diagramele pot constitui si o modalitate de evaluare sau pot fi folosite la scrierea unui eseu sau a unei compuneri.

Este loc in acest domeniu pentru manifestarea imaginatiei si creativitatii didactice. Metodica predarii istoriei. 1998 . Pe baza competentelor sale profesionale mereu actualizate. Mucica Teodor. in . Bibliografie Felezeu Calin. cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor. Metodica predarii istoriei in invatamantul preuniversitar. Florea Stanculescu. efortul educatorilor trebuie canalizat in directia operationalizarii cunostintelor.procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire in care elevii vor fi pusi. Presa Universitara Clujeana. ceea ce va conduce la o crestere a interesului si motivatiei elevilor pentru diferitele domenii ale cunosterii. ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii in viata sociala. ci si asupra dascalilor. Presa Universitara Clujeana. Bucuresti. Ed. Perovici Minodora. Invatamantul romanesc se confrunta si cu nota sa predominant teoretizanta. Felezeu Calin. Didactica istoriei. De aceea. Metodica predarii istoriei. 2000 . Craiova. Invatarea asistata de calculator si multimedia. 1978. Cluj-Napoca. Gafar Tatiana. Probleme privind modernizarea predarii istoriei. Metode active si mijloace de invatamant moderne utilizate in predarea invatarii. constituie alte directii importante ale modernizarii strategiilor didactice. Gheorghe Al. Cluj-Napoca. chiar cu tendinte de supraincarcare informationala. EDP Bucuresti. EDP. 1978 . Ed. 1999. imbinarea activitatii frontale cu cea individuala si pe grupe. educatorul va incerca noi metode de predare.

XXV. . ghid pentru formatori si cadre didactice. Bucuresti. MEC. 1974 .SAI. 2001. Invatarea activa. Consiliul national pentru pregatirea profesorilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful