Istoria, adevarata “memorie a omenirii”, este stiinta ce a fost fundamentata la inceputul secolului al XIX-lea.

Radacinile ei sunt insa stravechi, deorece inca de la inceputul organizarii vietii 15315y2412p in colectivitate, oamenii au simtit nevoia de a-si transmite informatii de la o generatie la alta. Ca disciplina de invatamant, istoria se studiaza in tara noastra incepand cu clasa a IV-a. Dezvoltarea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ si se realizeza prin folosirea cu precadere a unor strategii activparticipative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcheaza un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor didactice. Prin metode activ-participative ingelegem toate situatiile si numai metodele active propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-si scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propria formare. Intr-o lume in continua schimbare, pentru a exista, elevii nostri vor avea nevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ce este si ce nu este important. Ei trebuie sa inteleaga cum se coreleaza anumite informatii, sa le descopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trebuie sa dea sens in mod critic, creativ si productiv informatilor, sa gandeasca si sa invete critic. Pentru dezvoltarea gandirii critice a elevilor invatatorul trebuie sa asigure un demers didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode, procedee si tehnici de invatare eficiente. Fara a exclude startegiile invatamantului traditional, invatatorul trebuie sa foloseasca si strategii didactice moderne care vor mentine interesul elevilor , vor crea atmosfera propice de invatare si vor ridica actul educational la nivelul necesar societatii. Din multitudinea de strategii moderne voi prezenta o sinteza a catorva strategii : Problematizarea Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam creativitatea elevilor . Problematizam continutul lectiei de istorie cand conducem pe elevi sa dobandeasca , prin rezolvarea de probleme, noi

pornind de la aprecierea ca in istorie nu avem de-a face cu alternative ci cu situatii intamplate. trebuie insa sa facem distinctia clara intre conceptul de problema. mai este in discutie urmatorul aspect : pot fi considerate situatii-problema si cele care sunt formulate sub forma de alternativa si care au in continutul lor. daca ar invata ca exista alternative intre care poate alege »2[2]. prin practicare activa. spre deosebire de cel convergent. deoarece solicita pe elevi sa judece fenomenele sub toate aspectele si reprezinta o gimnastica a mintii. asa cum este cunoscut in mod obisnuit. Acest fel de invatamant problematizat se mai numeste si invatamant problematizat de tip divergent. cred ca nu trebuie sa se opereze cu asemenea probleme. Situatiile. contradictorii.1[1] In contextul problematizarii. Dealtfel. gandirea lor. Brainstorming-ul 1 2 . ca si in matematica.cunostinte.. si cunoscutul psiholog Jerome Bruner sustine ca « ar fi extrem de util pentru gandirea elevului. abdicarea acestuia in 1866 si aducerea unui print strain a fost o necesitate politica ? In legatura cu problematizarea. care trebuie sa aiba in continut elemnte conflictuale. care da numai o singura solutie. la insusirea carora a fost solicitata .problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandirii elevilor. si conceptul de « situatie –problema ». mai sunt denumite si intrebari cu dificultate. intrebarea : Ce s-ar fi intamplat daca. Exemplu : La lectia « Romania in timpul domniei lui Cuza-voda » se poate crea o situatie problema : cu toate aspectele pozitive ale domniei lui Cuza. avand un grad de dificultate. care-i formeaza pentru pregatirea viitoare.. Unii pedagogi si metodicieni sustin insa ca se pot folosi si asemenea situatii-problema. ? Multi profesori . cand trebuie sa emita ipoteze si solutii diferite la anumite probleme. ca strategie didactica.

are are specific numai notarea ideilor originale si esentiale. . Etimologic. pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare.Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea gandirii divergente. Un principiu al brainstorming-ului este : cantitatea genereaza calitatea. intr-un sens stabilit ( de la stanga la dreapta). fiecaruia dintre cei 5 colegi de grup. care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele propuse. din cuvintele “brain”=creier si “storm”=furtuna. ( Osborne. Exemplu de introducerea metodei : « Ce ati face in locul lui Decebal. Brainstorming-ul poate avea mai multe varianate : a) brainstorming-ul cu schimbare de roluri – care solicita elevilor abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor. ceea ce inseamna furtuna in creier. aflux de idei. propune abordarea unei probleme din mai multe perspective pe baza unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune a personalitatii « Cum vedeti viata pe pamantul tarii noastre inaintea dacilor si romanilor ? » c)metoda 6-3-5 ( brainwriting) este o metoda asemanatoare cu brainstorming-ul. 3 solutii la problema propusa pe o foaie. efervescenta. o stare de intensa activitate imaginative. la venirea romanilor la Dunare ? » b) metoda FRISCO. Prin acesta preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele si se imbunatatesc ideile fiecarui participant. 1959). un asalt de idei. Elevii grupati cate 6 scriu fiecare timp de 5 secunde. brainstorming provine din engleza. Conform acestui principiu.

Ex de probleme : « Cum puteau fi limitate efectele primului razboi mondial ? » « La ce s-a gandit voievodul Mircea cel Batran cand a acceptat sa participe la cruciada ? » Metoda intareste coeziunea grupului. d) metoda « Philips 6-6 » se poate in grupuri mari de 6 elevi.Ex : « Gasiti 3 solutii pentru rezolvarea cererilor revolutionarilor din 1848 ! » Avantajul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor timizi posibilitatea de a se exprima. purtatorii de cuvant prezinta solutiile grupurilor. Acesta metoda solicita elevilor o anliza precisa a textylui si ii permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detine. fiecare avand moderatorul si purattorul sau de cuvant. Ex : Stefan cel Mare. Dupa ce se dezbate 6 minute problema. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se « ciorchinele initial » sau dupa lectura textului. domnitorul Moldovei MOLDOV A 1457-1504 . numindu-se « ciorchine revazut ». Ciorchinele ( agregare) Este o metoda garfica de organizare si integrare a informatiei in cursul invatarii. iar moderatorii sintetizeaza si aleg solutia cea mai eficace.

polonii Chi lia Baia ungurii Razboieni Voronet Codrii Cosminului Vaslui Putna Neamt .

Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor. obliga elevii sa sesizeze si sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat. Fiecare membru al grupului are alt numar (1. pe care il va comunica clasei unul dintre numere. Dupa enuntarea unei intrebari problema. Dupa ce dau raspunsuri individual. anume solicitat. Exemplu de sarcina pe echipa : « Cum s-a format Statul National Unitar Roman ? » Termenii cheie . La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. Ex : Ce calitati avea Traian ? Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si ducand la o invatare buna.3. elevii isi citesc raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect.4). Mai multe capete la un loc Strategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de 3 – 4 elevi. comunicati Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe. iar apoi dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului. fiecare va spune raspunsul sau. Metoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor. 2.Patrauti Ganditi – lucrati in perechi.

’ E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in debutul lectiei si sa le evalueze dinperspectiva noilor informatii. Dupa un timp limitat. Ex : Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare : unire moldoveni munteni -domnitor . elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de care nu sunt siguri. Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor corecte. ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text. Cand vor citi ideile in perechi sau in grup.stat modern Scrierea libera Invatatorul cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie neintrerupt tot ce gandesc despre un anumit subiect. Apoi li se cere elevilor individual si apoi pe perechi. Ex : « Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre documenete de familie . in fata clasei. 5 cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. Ultimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru a-si clarifica incertitudinile. cateva din perechile de copii vor citi textul scris.» .Metoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla 4.Romania .

stabilite de comul acord.SINELG – Sistem Interactiv De Notare si Eficientizara Lecturii si Gandirii antreneaza elevul sa verifice i urma lecturarii textului daca ceea ce stie este confirmat sau infirmat e acesta si sa verifice informatiile noi. Se vor folosi diverse semne. Este o poezie de 5 versuri care se elaboareaza individual. . actiune ( 3 cuvinte – verbe) . Metoda este de fapt mijlocul prin care se inlatura lectura banala. pe marginea textului. dar dar si pe cele confuze care ar putea fi relevante pentru intelegere. de evaluare a intelegerii si creativitatii elevilor si mijlocul de exprimare a creativitatii lor. cu una activa si eficienta. In « Tabelul SINELG » informatiile sunt categorizate. copiii vor cauta informatiile si nu le vor memora pentru o reproducere ulterioara. care . sentimente ( 4 cuvinte – constructie. Cvintetul (Cinquains) – reprezinta instrumentul de sintetizare a informatiilor.« aparitia unor noi informatii : « + « aparitia unor informatii confuze : « ? » SINELG-ul este uramt de obicei de « Tabelul SINELG » deoarece el valorifica cal mai eficient procedeul de monitorizare si intelegere a lecturii. de obicei pe 4 coloane. enunt) . In texte. in perechi sau in grup si respecta urmatoarele repere : titlul ( un singur cuvant – substantiv) : descriere ( 2 cuvinte – adjective) .vor confirma nivelul informatiilor detinut de elevi : * vor infirma nivelul informatiilor detinut de elevi : « . fara scop.

La ce te gandesti dupa ce ai cunoscut viata dacilor ? .- esenta subiectului ( un cuvant cheie) . Este necesar un cub mare. Cvintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente mijloacede sinteza si rezumare a informatiilor si notiunilor. Exemplu :  Mircea  Intelept. Ex : • descrie – modul de viata al romanilor • compara – ce asemanari au cu viata dacilor . invingand  A lasat o amintire vesnica  Patriot Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor.ce deosebiri exista ? • asociaza . Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului. luptand. pe fetele caruia sa fie scrisa cate o sarcina de lucru sub diferite forme. viteaz  Discutand. Cuburile Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe perspective.

elevii sintetizeaza si ideile principale ale textului. 6 elevi. Ea poate fi folosita si ca joc/concurs intre grupuri. etc) si insistandu-se pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale. 5 cuvinte pentru analiza . metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Diamantul si piramida povestirii – strategie foarte atractiva pentru copii si valoroasa deoarece prin ea. secretarul.Din ce este compusa limba romana ? • aplicatie – Cum explicati formarea poporului roman unui strain ? • argumente pro sau contra : Este bine sa cunostem cum s-a format poporul roman ? De ce da ? De ce nu ? Lucrandu-se in grupuri de 5.• analizeaza – Cum s-a format poporul roman ? . incurajatorul. 3 cuvinte pentru insusirile lui 4 cuvinte pentru faptele lui . Ex : Muntenia (Valahia) Mihai Viteazul . cronometrorul. la un cub. se va face dupa urmatoarea regula: un cuvant pentru regiunea unde se desfasoara evenimentul istoric 2 cuvinte pentru conducatorul tarii . Daca se doreste scrierea unei piramide la istorie. fiecare lev avand un rol ( ex : sportivul.

La clasele primare se pot folosi si culorile. iubit. a unit. iubit Cu aceste cuvinte se obtine piramida. in perechi si in grup. a murit Respectat. Ex : Revolutia din 1821 si revolutia din 1848 . iar desfasurarea momentului se poate face si sub forma de joc.- Patriot. personaje sau evenimente. Dupa lectura mai multor texte istorice. iar in final se face pe un poster diagrama clasei. Diagramele Venn – scopul lor este sa evidentieze asemanari. iar continuand decrescator pana la un cuvant se obtine si « diamantul ». pomenit. dezbateri si discutii se pot realioza diagramele Venn. deosebiri si elemente comune in cazul a doua concepte. pretuit. curajos A luptat. Elevii pot lucra individual. admirat. a biruit.

VREAU SA STIU Ce vreau sa stiu ? AM INVATAT Ce am invatat ? In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupra mecanismului de invatare a elevului ( Mircea Malitia). Se va imparti apoi tabla si foile elevilor in 3 coloane. Strategia poate trasa si noi directii de investigatie pentru elevi. Initial se formeaza perechi care lucreaza pe tot parcursul activitatii. Individual si apoi in perechi vor formula intrebari despre subiectul propus care vor fi scrise si ele la tabla in coloana « VREAU SA STIU ». « Stiu – Vreau sa stiu – Am invatat » Este strategia care poate fi folosita pentru ghidarea lecturii prin formularea unui scop al acesteia. de exemplu Razboiul de Independenta . fiecare va nota pe foaia personala informatii adevarate si false. atunci cand ele raman intrebari fara raspuns si probleme neelucidate. Educatorii trebuie sa fie preocupati de gasirea unor metode si . astfel : STIU Ce stim ? Ce credem ca stim ? La prima etapa intrebam elevii ce stiu despre un subiect anume. Dupa lectura textului sarcina tuturor este verificarea informatiilor din prima coloana si validarea lor. Dupa dezbaterea lor in perechi vor alege informatiile care sunt relativ sigure si le vor comunica invatatorului care le va scrie pe tabla in coloana « STIU ». descoperirea raspunsurilor la intrebarile coloanei a doua si crierea informatiilor noi in coloana a treia.Diagramele pot constitui si o modalitate de evaluare sau pot fi folosite la scrierea unui eseu sau a unei compuneri.

1978 . ceea ce va conduce la o crestere a interesului si motivatiei elevilor pentru diferitele domenii ale cunosterii. Didactica istoriei. EDP. Gafar Tatiana. imbinarea activitatii frontale cu cea individuala si pe grupe. Cluj-Napoca. Gheorghe Al. Ed. in . Perovici Minodora. Cluj-Napoca. 2000 . Presa Universitara Clujeana. Presa Universitara Clujeana. Florea Stanculescu. Este loc in acest domeniu pentru manifestarea imaginatiei si creativitatii didactice. ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii in viata sociala. Metode active si mijloace de invatamant moderne utilizate in predarea invatarii. Probleme privind modernizarea predarii istoriei. De aceea. Metodica predarii istoriei. Mucica Teodor. 1999. Invatarea asistata de calculator si multimedia. Metodica predarii istoriei. EDP Bucuresti. 1998 . Invatamantul romanesc se confrunta si cu nota sa predominant teoretizanta. Felezeu Calin. efortul educatorilor trebuie canalizat in directia operationalizarii cunostintelor. Pe baza competentelor sale profesionale mereu actualizate. educatorul va incerca noi metode de predare. Bucuresti. Bibliografie Felezeu Calin. Ed. cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor. Craiova. 1978. chiar cu tendinte de supraincarcare informationala. constituie alte directii importante ale modernizarii strategiilor didactice. Metodica predarii istoriei in invatamantul preuniversitar.procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire in care elevii vor fi pusi. ci si asupra dascalilor.

SAI. ghid pentru formatori si cadre didactice. 1974 . XXV. . Consiliul national pentru pregatirea profesorilor. MEC. Bucuresti. 2001. Invatarea activa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful