Lector univ. drd.

Sorana POPA

DREPT COMERCIAL

2009 1

CUPRINS

Ghid de studiere a cursului................................................................................................3 Scopul cursului...........................................................................................................3 Structura cursului.......................................................................................................4 Studiul cursului...........................................................................................................4 Oportunită i.................................................................................................................5 Cursul 1. No iuni introductive privind dreptul comercial................................................6 Cursul 2. Faptele de comer .............................................................................................19 Cursul 3. Comercian ii (I).................................................................................................27 Cursul 4. Comercian ii (II)................................................................................................46 Cursul 5. Societă ile comerciale. Reguli generale (I)....................................................57 Cursul 6. Societă ile comerciale. Reguli generale (II)...................................................73 Cursul 7. Societă ile comerciale. Reguli generale (III)..................................................91 Cursul 8. Societă ile comerciale. Reguli generale (IV)................................................109 Cursul 9. Societatea cu răspundere limitată................................................................120 Cursul 10. Societatea în nume colectiv.......................................................................132 Cursul 11. Societatea în comandită simplă............................................................... ..141 Cursul 12. Societatea pe ac iuni....................................................................................148 Cursul 13. Societatea în comandită pe ac iuni.............................................................166 Cursul 14. Grupurile de interes economic....................................................................171 Cursul15. Obliga iile comerciale...................................................................................182 Cursul 16. Contractul de vânzare-cumpărare comercială...........................................193 Cursul 17. Contractul de mandat comercial.................................................................212 Cursul 18. Contractul de comision................................................................................223 Cursul 19. Contractul de cont curent............................................................................232 Cursul 20. Contractul de garan ie reală mobiliară.......................................................239 Cursul 21. Contractul de agen ie...................................................................................251 Cursul 22. Contractul de report.....................................................................................262 Cursul 23. Contractul de consigna ie...........................................................................267 Cursul 24. Contractul de leasing...................................................................................276 Cursul 25. Titlurile de valoare........................................................................................289 Cursul 26. Procedura insolven ei (I)..............................................................................304 Cursul 27. Procedura insolven ei (II).............................................................................317 Cursul 28. Procedura insolven ei (III)............................................................................330 Răspunsuri la testele de autoevaluare.........................................................................336

2

Ghid de studiere a cursului

Scopul cursului Cursul este destinat studen ilor Facultă ii de Drept, Universitatea Ecologică – învă ământ la distan ă. Obiectivele cursului sunt următoarele: • Explicarea no iunilor de : comer , activitate comercială, fapte de comer , comercian i, societă i comerciale, contracte comerciale, titluri de valoare, insolven ă, faliment, bancrută frauduloasă. • Introducerea în domeniul activită ilor desfăşurate de către comercian ii persoane fizice şi persoane juridice, al societă ilor comerciale în special, în domeniul regulilor specifice de formare şi executare a obliga iilor comerciale, al titlurilor de valoare (cambie, bilet la ordin, cec) şi în domeniul procedurii insolven ei. • Dezvoltarea abilită ilor de lucru pe Internet în func ie de specificul dreptului comercial, prin completarea cunoştin elor teoretice cu rezolvarea testelor de autoevaluare, stimularea activită ilor de căutare pe Internet a legisla iei comerciale, precum şi a unor solu ii ale jurispruden ei. Explicarea termenilor din dreptul comercial se face gradual, în func ie de tematica abordată. Am apelat în acest scop inclusiv la exemple din practica judiciară şi la defini ii ori explica ii ale doctrinei de specialitate. Analiza comparativă a unor institu ii comune diverselor ramuri de drept vă va ajuta să ave i o perspectivă mai amplă asupra temelor abordate şi va determina reactualizarea cunoştin elor dobândite în anii anteriori de studiu. Cursul este astfel structurat în scopul de a fi util atât dumneavoastră ca studen i, cât şi dumneavoastră ca viitori absolven i, indiferent dacă ve i lucra strict în domeniul dreptului comercial sau dacă ve i aborda domenii adiacente.
3

Structura cursului Cursul de drept comercial alcătuit special pentru studen ii înscrişi la învă ământ la distan ă este alcătuit din 28 de unită i de învă are (cursuri) şi reflectă materia corespunzătoare programei pentru anul III de studiu. Durata medie de învă are estimăm a fi de aproximativ 56 de ore, iar pentru examen ar fi necesar un studiu de o săptămână. Studierea fiecărui curs astfel încât să se fixeze temeinic cunoştin ele specifice acestui domeniu necesită un efort estimat la 2 ore. La sfârşitul fiecărui curs beneficia i de modele de teste de autoevaluare care vă vor ajuta să stabili i singuri ritmul de învă are şi necesită ile proprii de repetare a unor teme. Cursul de drept comercial poate fi studiat atât în întregime potrivit ordinii prestabilite a unită ilor de învă are, dar se poate şi fragmenta în func ie de interesul propriu mai accentuat pentru anumite teme. Însă, în vederea sus inerii examenului este obligatorie parcurgerea tuturor celor 28 de cursuri şi efectuarea testelor prezentate. Studiul cursului Toate cele 28 de cursuri pot fi studiate direct de pe calculator sau din manualul tipărit. Pentru o pregătire temeinică, vă sugerăm să efectua i toate testele de autoevaluare, astfel încât rezultatul pregătirii dumneavoastră să fie cât mai obiectiv. De asemenea, vă sugerăm să vă alcătui i propriile dumneavoastră planuri şi scheme, acestea ajutându-vă la o mai bună sistematizare a cunoştin elor dobândite. Fiecare curs debutează cu prezentarea obiectivelor pe care trebuie să le atinge i – din punctul de vedere al nivelului de cunoştin e – prin studierea temei respective. Vă recomandăm să le citi i cu aten ie şi apoi, la sfârşitul cursului, să le revede i pentru a verifica dacă le-a i atins în întregime. Testele de autoevaluare prezente la sfârşitul fiecărui curs vă vor ajuta să verifica i modalitatea specifică de învă are şi să vă îmbunătă i i cunoştin ele. Timpul recomandat rezolvării testelor este de 30 de minute. Rezolva i testele numai după studierea în
4

întregime a unui curs şi nu vă uita i la răspunsuri decât după rezolvarea testului şi numai dacă nu reuşi i să găsi i răspunsul prin recitirea cursului. De altfel, testele sunt exemplificative şi nu vor fi repetate la examinare. La fiecare curs există indicată o bibliografie selectivă pe care vă sfătuim să o parcurge i pentru a vă crea o viziune comparativă asupra unor institu ii şi pentru a vă consolida gândirea juridică pe care v-a i format-o deja în anii anteriori. De asemenea, este necesară urmărirea pe Internet a tuturor modificărilor legislative care apar frecvent în acest domeniu deosebit de dinamic al dreptului. Examinarea finală constă într-un test tip grilă cu răspunsuri multiple, precum şi din elaborarea şi prezentarea unor referate pe o temă dată, din bibliografia prezentată în acest curs. Înainte de examen este indicat să parcurge i din nou toată materia, cu aten ie, durata estimată pentru această activitate fiind de circa o săptămână. Oportunită i Parcurgerea acestui curs pe Internet vă va ajuta să dobândi i cunoştin e temeinice într-un domeniu deosebit de atractiv al dreptului. De asemenea, ve i fi în contact permanent cu realită ile din domeniul practicii judiciare într-un domeniu care evoluează constant. La sfârşitul cursului, ve i putea oferi informa ii celor interesa i de activitatea societă ilor comerciale, de regulile aplicabile activită ii comerciale, în general. Ve i putea alcătui modele de contracte, acte constitutive ale societă ilor comerciale etc. Totodată, ve i putea participa activ la înfiin area de societă i comerciale, pe bază de procură, cu un câştig mediu estimat de 350 de euro pentru fiecare proiect (de exemplu, înfiin area unei societă i comerciale).

5

Cursul 1. No iuni introductive privind dreptul comercial
Autor: Lector univ. drd. Sorana Popa, Universitatea Ecologică din Bucureşti, Bucureşti, Sector 5, Bdul Vasile Milea nr. 1G

Obiectivele lec iei: • Definirea dreptului comercial, obiectul metoda de reglementare. • Corela ia cu alte ramuri de drept.

reglementării,

subiectele,

drept.

Con inut: 1. Definirea dreptului comercial, obiectul reglementării şi rela ia cu alte ramuri de 2. Evolu ia dreptului comercial. 3. Aplicarea şi interpretarea normelor de drept comercial.

1.1. Definirea dreptului comercial. Din punct de vedere etimologic, cuvântul „comer ” reprezintă esen a no iunii de „drept comercial” şi îşi are originea în latinescul commercium. Acesta, la rândul său, este ob inut prin juxtapunerea cuvintelor „cum” şi „merx” (marfă), ceea ce sugerează opera iuni efectuate cu o marfă. În epoca modernă, sfera no iunii de „comer ” şi, implicit, a no iunii de „drept comercial”, s-a lărgit şi nu se limitează la activitatea de schimb de marfă, alături de această opera iune fiind incluse şi produc ia de marfă, prestarea de servicii ori executarea de lucrări. Putem defini astfel dreptul comercial ca fiind un ansamblu de norme juridice (ramură de drept), care reglementează raporturile juridice născute între persoane fizice şi/sau juridice în legătură cu acte şi fapte juridice pe care legea le defineşte ca fiind comerciale (fapte de comer ) sau în calitatea lor de comercian i. 1.2. Obiectul reglementării dreptului comercial, subiectele, metoda de reglementare. Dreptul comercial reglementează raporturile patrimoniale, de drept privat, născute în legătură cu actele şi faptele juridice definite de către Codul comercial ca fiind fapte de comer . Codul comercial enumeră în mod exemplificativ, în art.3, actele şi faptele de comer cărora urmează a li se aplica legea comercială şi circumscrie no iunii de „comerciant” modul de efectuare a acestor fapte. Aşadar, în dreptul comercial român, stabilirea obiectului reglementării are la bază sistemul obiectiv. Subiectele raporturilor juridice de drept comercial sunt persoane fizice sau persoane juridice, care pot avea sau nu calitatea de comerciant. Totodată, statul, ca subiect de drept privat (de jure gestionis), aflat pe o pozi ie de egalitate juridică cu cealaltă parte, poate avea calitatea de subiect al raportului juridic comercial. Statul nu poate dobândi însă şi calitatea de comerciant (art. 8 C. com.).
6

dar există şi sanc iuni proprii dreptului comercial. desprinse din dreptul civil. . 1088 C civ. . Dreptul civil este acea ramură de drept care. 1079 şi art. cât şi atunci când la aceste raporturi participă şi statul. reglementează raporturile patrimoniale şi personal nepatrimoniale stabilite între persoane fizice şi/sau persoane juridice. 15/1990 privind reorganizarea unită ilor economice de stat ca regii autonome şi societă i comerciale.” Mai mult. 1 vor fi guvernate de principiul libertă ii contractuale şi de reglementările cuprinse în Codul civil şi Codul comercial român. cu excep iile decurgând din prezenta lege”. în art. aflate pe pozi ii de egalitate juridică.). Contractele încheiate între agen ii economici men iona i la alin. 1 C. reglementări speciale.în ambele ramuri de drept la raporturile juridice participă persoane fizice şi /sau juridice. cele dintre societă ile comerciale cu capital de stat. 45 prevede: „Rela iile comerciale dintre regiile autonome. prevede expres: „În comer se aplică legea de fa ă. Pentru aceste situa ii. . art. ac iunea în concuren ă neloială etc. dreptul civil reprezintă legea generală sau dreptul comun. Pentru acestea. având în vedere că principalele institu ii din dreptul comercial sunt preluate din dreptul civil. Corela ia cu alte ramuri de drept a) Dreptul comercial şi dreptul civil. în dreptul comercial se aplică principiul dies interpellat pro hominem prevăzut în art. . dar şi principii specifice. consecin ele sunt similare.există atât principii comune. b) Dreptul comercial şi dreptul comer ului interna ional. aşa cum a fost definită în doctrină. atât în situa ia în care la raporturile juridice participă numai persoane fizice sau juridice.ambele ramuri de drept reglementează raporturi patrimoniale şi nepatrimoniale. 1.3. în dreptul comercial există. inclusiv statul.în cazul neexecutării obliga iilor contractuale. proprii dreptului comercial (de exemplu. este egalitatea juridică a păr ilor. Legea nr. Asemănările dintre cele două ramuri de drept sunt importante. precum şi rela iile dintre ele ori între ele şi stat se vor desfăşura pe baze contractuale. ultimele dobândind un pronun at caracter patrimonial în dreptul comercial în cazul intentării unor ac iuni în justi ie (ac iunea în despăgubire.com. 7 . ca subiect de drept privat. de regulă.în ambele ramuri de drept metoda de reglementare este egalitatea juridică a păr ilor.Metoda de reglementare în ramura dreptului comercial. iar în lipsa unor astfel de reglementări.). Principalele asemănări şi deosebiri dintre dreptul civil şi dreptul comercial sunt următoarele: . Unde ea nu dispune se aplică Codul civil.

în dreptul financiar. 126 din 17 noi. păr ile. Dreptul comer ului interna ional se caracterizează prin existen a elementului de extraneitate care determină apari ia unui conflict de legi. d) Dreptul comercial şi dreptul familiei. în dreptul financiar majoritatea raporturilor juridice au un caracter patrimonial. deoarece. de exemplu. se aplică în dreptul comer ului interna ional normele Codului civil. De exemplu. implică săvârşirea de fapte de comer . în dreptul financiar. sub anumite aspecte. între cele două ramuri de drept există legături strânse. Legătura dintre aceste două ramuri de drept constă în faptul că ambele au caracter patrimonial şi comercial. în raporturile de drept financiar. Astfel.. c) Dreptul comercial şi dreptul financiar. stabilite între persoanele fizice şi/sau juridice române şi străine. Partea I. raporturi în care păr ile se află pe pozi ie de egalitate juridică. acesta din urmă manifestându-şi constant autonomia. Ca şi în dreptul comercial. Dreptul comercial reprezintă dreptul comun fa ă de dreptul comer ului interna ional. În schimb. precum şi în legătură cu folosirea acestor sume în diferite scopuri. 1990. Deoarece principalele surse de venit la bugetul statului sunt impozitele. prevederile Legii nr. 8 . Of. inclusiv statul când ac ionează de jure gestionis. 31/1990 privind societă ile comerciale1. cât şi persoane juridice. Normele de drept financiar au un caracter imperativ. nr. 15/1990 etc. în scopul ocrotirii şi întăririi familiei”. Dreptul familiei este un ansamblu de norme juridice care reglementează „raporturile personale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie. una dintre păr i este un organ al statului cu atribu ii fiscale. iar principalii plătitori de impozite sunt comercian ii. rudenie. care pot avea calitatea de comercian i. potrivit legii. Dreptul financiar este ramura de drept care reglementează raporturile juridice născute în procesul de formare a bugetului de stat. Solu ionarea acestuia de către normele juridice conflictuale poate duce la aplicarea legii române dacă aceasta este lex causae în raportul juridic respectiv. cu raporturile de familie. iar subiecte pot fi atât persoane fizice. Sanc iunile diferă în cele două ramuri de drept. distingem ca sanc iune majorările pentru întârziere la plata impozitelor. 1 Publicată în M. adop ie şi raporturile asimilate de lege. Normele juridice de drept comercial se aplică şi în dreptul comer ului interna ional.Dreptul comer ului interna ional reprezintă ansamblul normelor juridice care reglementează raporturile patrimoniale cu caracter de comercialitate şi interna ionalitate. se află pe pozi ii de subordonare. Codului comercial. ale Legii nr.

Of. actele juridice referitoare la persoana şi patrimoniul comerciantului persoană fizică sau asociat al unei societă i comerciale. 2 3 Republicată în M. Bucureşti. Popescu. în dreptul muncii această egalitate există doar la momentul încheierii contractului de muncă. în registrul comer ului se vor înregistra men iuni cu privire la „hotărârea de divor al comerciantului. subiectele au o anumită calitate (so . există mai ales raporturi nepatrimoniale. De asemenea. preponderente sunt raporturile patrimoniale. C. Metoda de reglementare în ambele ramuri de drept este egalitatea juridică a păr ilor. Editura Rosetti. O.Raporturile de dreptul familiei intereferează cu cele de drept comercial în situa ia în care unul sau ambii so i au calitatea de comerciant ori de asocia i/ac ionari la o societate comercială. 9 . Această calitate poate influen a şi participarea la raporturile juridice comerciale. „Dreptul muncii”. în temeiul art. 21 lit. în dreptul familiei există decăderea din drepturile părinteşti).9. conflictele de muncă şi controlul aplicării legisla iei muncii”3. astfel cum este cazul so ilor asocia i la o societate comercială. Dreptul muncii reprezintă „acea ramură a sistemului de drept alcătuită din ansamblul normelor juridice care reglementează rela iile individuale şi colective de muncă. inca. iclea. 26/1990 privind registrul comer ului2. ..).obiectul ambelor ramuri de drept îl formează raporturile patrimoniale. atribu iile organiza iilor sindicale şi patronale. Marioara ichindelean. Partea I nr. e) Dreptul comercial şi dreptul muncii. 49 din 4 februarie 1998. 2004. p. Fiecare ramură de drept are sanc iuni specifice (de exemplu. dar şi nepatrimoniale. precum şi cea de împăr ire a bunurilor comune pronun ate în cursul exercitării comer ului”). în legătură cu via a sa de familie.în ceea ce priveşte pozi ia de egalitate juridică a păr ilor. A. în dreptul comercial. disciplina muncii implică subordonarea salariatului fa ă de angajator. (d) din Legea nr. în timp ce. Cu toate că în ambele armuri de drept există raporturi patrimoniale şi nepatrimoniale. . copil etc. care are dreptul de a-l controla şi de a-i da instruc iuni. precum şi în cazul în care participarea so ilor la activită i comerciale în forme asociative presupune efectuarea unor aporturi constând în bunuri comune. Al. Tufan. În dreptul familiei. în afară de răspunderea materială. Principalele asemănări şi deosebiri sunt următoarele: . în dreptul familiei. f) Dreptul comercial şi dreptul penal. pe parcursul desfăşurării raporturilor de muncă. în dreptul comercial preponderente sunt raporturile patrimoniale. influen ează şi activitatea sa comercială şi sunt supuse publicită ii prin registrul comer ului (de exemplu. părinte.în dreptul muncii există şi o răspundere disciplinară.

Partea I nr. I. potrivit art. h) Dreptul comercial şi dreptul procesual civil. „exerci iul ac iunilor comerciale se reglementează de Codul de procedură civilă. „Tratat de procedură penală”. 24. în Legea nr. anumite institu ii ale dreptului procesual penal sunt aplicabile în cazul angajării răspunderii penale a comerciantului persoană fizică sau a societă ii comerciale.. Bucureşti. g) Dreptul comercial şi dreptul procesual penal. desfăşurate în scopul solu ionării proceselor şi cererilor privind drepturile civile ori interesele legitime care se pot realiza numai pe calea justi iei6. Bulai. Bucureşti. Dreptul penal ocroteşte anumite valori ce formează obiectul unor drepturi subiective civile lato sensu (de exemplu. 1992.R.7. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin8 etc. civ. com. 31/1990 sau ale altor legi speciale. Partea I nr. activitatea de judecată şi cea de executare silită. Dreptul procesual penal este format din totalitatea normelor juridice care reglementează procesul penal5. Casa de editură şi presă „Şansa” S. Of. p. derogatoriu de la dreptul comun cuprins în Codul de procedură civilă. afară de dispozi iile codului de fa ă”. 2007. De altfel. 6 Maria Fodor. Deşi deosebirile sunt evidente. 11. Astfel. „Drept procesual civil”. proc. Mai mult. Volonciu.). vol. atât persoanele fizice. În cazul societă ilor comerciale. a faptelor periculoase pentru valorile sociale. Bucureşti. competen a organelor de jurisdic ie. încălcarea unor prevederi speciale poate implica sanc iuni penale.L. 100 din 1 mai 1934. 10 .. 1993. fie prin aplicarea pedepselor celor care le săvârşesc”4. vol.72010 C. I. În circuitul comercial. 7201. 121 din 7 noiembrie 1990. precum şi raporturile care se nasc între participan ii la aceste activită i. sub sanc iuni specifice denumite pedepse. în Codul de procedură civilă există norme juridice speciale în vederea solu ionării litigiilor comerciale (art. dreptul de proprietate). Cu privire la exercitarea ac iunilor comerciale există norme speciale în Codul comercial. 26/19907 privind registrul comer ului. Of. „Drept penal român” – Partea generală. Normele juridice cu caracter procesual se găsesc şi în Legea nr. 7 Publicată în M. Editura Paideia. Acestea au un caracter special. personalul acestora poate fi sanc ionat în cazul săvârşirii unor infrac iuni potrivit dispozi iilor Codului penal. în scopul apărării acestor valori fie prin prevenirea infrac iunilor. ale Legii nr. Editura Universul Juridic. vol.Dreptul penal reprezintă „sistemul normelor juridice care reglementează rela iile de apărare socială prin interzicerea ca infrac iuni. p.. 4 5 C. 889 C. N. Dreptul procesual civil este „acea ramură de drept. cât şi persoanele juridice – comercian i pot fi subiect activ al săvârşirii unor infrac iuni. I. p.. 8 Publicată în M. alcătuită din ansamblul normelor juridice care reglementează organizarea judiciară.

Casa de Editură şi Presă „Şansa” S. Intensificarea schimburilor comerciale şi a circula iei monedei proprii a dacilor au implicat şi existen a unor norme specifice în materia obliga iilor şi a contractelor. la dezvoltarea tranzac iilor comerciale desfăşurate până în prima jumătate a secolului al XXlea. comision. Perioada feudală Creşterea produc iei a determinat înlesnirea schimburilor comerciale pe întreg teritoriul locuit de români – popor a cărui identitate s-a afirmat în secolele IX – XIV. 9 E. prin prevederile sale.9 Primele elemente de drept. obiecte din argint provenind din Imperiul Bizantin. iar aceste reglementări traduse în româneşte. contractelor de depozit. Molcu . II d. Diversificarea şi creşterea volumului schimburilor datorate creşterii produc iei au determinat apari ia şi. descoperite între anii 1786 – 1855. 1992. Regulamentele organice din ara Românească (1831) şi Moldova (1832) au instituit tribunalele comerciale şi au definit actele de comer . Dezvoltarea ideii de proprietate privată. Actele juridice descoperite au fost datate în sec. geto-dacii au folosit monede greceşti şi romane (tetradrahme. cambie etc. cu o identitate daco-romană proprie. distinctă atât de dreptul civil roman. cum sunt. naviga ie. acesta fiind începutul dreptului comercial. Cernea.2. p. creşterea cantită ii de mărfuri produse în târguri şi centre orăşeneşti au dus la practicarea mai intensă a raporturilor contractuale. fiind descoperite monede. Se făcea trimitere chiar la Codul comercial francez în măsura în care dispozi iile sale erau potrivite cu starea de fapt din Moldova.. Forma primitivă a comer ului. ulterior. Ungaria.Chr. dar nu s-au transmis până la noi informa ii cu privire la acestea. Ini ial. caracterizată de ideea de schimb. la Roşia Montană (Alburnus Maior). 16. intensificarea circula iei monedelor. urmau a fi considerate principii de drept „în toate pricinile negu ătoreşti”. chiar şi din inuturile controlate de mongoli. a apărut în strânsă legătură cu ideea de proprietate. precum şi un proces-verbal de desfiin are a unei asocia ii funciare ori acte juridice ce consfin esc raporturile de muncă. Codul comercial a contribuit. E. Acestea con in reglementări originale în materia contractelor de vânzare.L. contractelor de împrumut. transport. dinari). Bucureşti. cât şi de dreptul gin ilor. „Istoria statului şi dreptului românesc”. sunt prezente în actele juridice con inute în Tripticele din Transilvania. pentru ca mai apoi aceştia să folosească şi monede proprii. Balcani. de exemplu: vânzarea de mărfuri.R. Evolu ia dreptului comercial în dreptul român 1. 11 . Perioada antică. 2. contractelor de societate.

cât şi persoanelor juridice. Însă. nu reprezintă o modalitate de ieşire din vigoare a legii. 10 Spre exemplu. ca efect al suprema iei legii. „la împlinirea termenului prevăzut la art. 5/1978 cu privire la organizarea şi conducerea unită ilor socialiste de stat. precum şi la func ionarea acestora pe baza autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economicofinanciare. produce efecte pe toată durata de timp cuprinsă între intrarea în vigoare şi ieşirea acesteia din vigoare. 58 alin. conform căruia: . rezultat al neaplicării timp îndelungat a unei legi. Desuetudinea. 15/1990. n. Aplicarea normelor juridice de drept comercial Aplicarea în timp a normelor juridice de drept comercial Orice normă juridică se aplică pe perioada de timp cât această normă este în vigoare. iar prima zi în care legea va produce efecte juridice va începe după ora 2400 a celei de-a treia zi de la publicare. dar a fost reactivat. 2.1. determinată în func ie de locul unde se află sediul acesteia.După cel de-al doilea război mondial. Începând cu perioada de după Revolu ia din 1989.capacitatea civilă.) se abrogă Legea nr. aplicarea legii comerciale în spa iu are loc la nivelul întregii ări.11 Aplicarea legii comerciale în spa iu Pe plan intern. Ziua în care legea a fost publicată în Monitorul Oficial nu se ia în calcul. Codul comercial a fost pus din nou în practică. Codul comercial nu s-a mai aplicat în raporturile dintre agen ii economici din cauza schimbării rela iilor sociale. ceea ce înseamnă că orice lege. în art. Astfel. 57 (6 luni sau 9 luni de la intrarea în vigoare a legii. în sens larg. în raporturile comerciale cu elemente de extraneitate. există norme juridice conflictuale în Codul civil. 11 Inclusiv Codul comercial a căzut în desuetudine pe perioada regimului comunist. redevenind reglementarea generală a activită ii comerciale în România. iar capacitatea persoanei juridice este guvernată de legea na ionalită ii. conform art. Intrarea în vigoare a legii comerciale are loc. în raport de obiectul reglementării. 12 . 2 din Legea nr. Aplicarea legii comerciale asupra persoanelor Legea comercială se aplică atât persoanelor fizice.n. la 3 zile după publicarea acesteia în Monitorul Oficial sau la o dată ulterior prevăzută în textul său. inclusiv cea comercială. potrivit art. . a persoanelor fizice este supusă legii cetă eniei (lex personalis est lex patriae). Ieşirea din vigoare a legii comerciale se produce prin abrogare 10 expresă ori implicită. 3. 78 din Constitu ie.imobilele sunt supuse legilor din ara unde acestea se află (lex rei sitae). fiind în vigoare. există un conflict de legi care se rezolvă prin aplicarea normelor conflictuale.

cetă enii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protec ia generală a persoanelor şi a averilor. Decretul nr. . întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale12. op. ci şi cetă enilor străini sau apatrizilor. Partea I nr. distingem: . .legi comerciale aplicabile numai persoanelor juridice: Legea nr. Interpretarea normelor juridice de drept comercial Aplicarea legilor comerciale. în vederea unei aplicări cât mai corecte a legii. nu acoperă în întregime situa iile de fapt. Din punctul de vedere al subiectelor cărora li se aplică. deoarece legile. Of. în art. 1992. Partea I nr. cit. 576 din 9 iunie 2004.acte normative izvoare de drept comercial. 12 13 Publicată în M. 1. 14 Gh. 85/2006 privind procedura insolven ei. Astfel. Decretul nr. 18 alin. 13 .13 3. 51. Of... Legea nr. aplicabile persoanelor fizice şi persoanelor juridice: Codul comercial. 15/1990 privind transformarea unită ilor economice de stat în regii autonome şi societă i comerciale. în momentul adoptării. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi asocia iilor familiale care desfăşoară activită i economice în mod independent. Publicată în M. Principiul egalită ii în fa a legii se aplică nu numai cetă enilor români. faptul că cetă enii sunt egali în fa a legii şi a autorită ilor publice. p. explicare a con inutului şi sensului normelor de drept comercial. Codul civil. Legea nr. 44/2008 privind desfăşurarea activită ilor economice de către persoanele fizice autorizate. acest principiu se va aplica în toate ramurile de drept. Beleiu.Deoarece Legea fundamentală prevede.. interpretarea normelor de drept comercial este o etapă a procesului de aplicare a legii comerciale prin determinarea voin ei reale a legiuitorului exprimate în norma juridică respectivă..2. 26/1990 privind registrul comer ului. 328 din 25 aprilie 2008. în scopul justei lor aplicări. prin corecta încadrare a diferitelor situa ii din via a practică în ipotezele ce le con in. În concluzie. Scopul interpretării rezidă în corecta încadrare a diferitelor situa ii din circuitul comercial în ipoteza normei de drept comercial. 167/1958 referitor la prescrip ia extinctivă etc. potrivit art. „interpretarea normelor juridice” reprezintă opera iunea logico-ra ională de lămurire. Aşa cum a fost definită în doctrină14. 1 din Constitu ie. ca şi a altor norme de drept presupune interpretarea acestora în vederea adaptării la cazurile ce se ivesc în practică. care a abrogat Legea nr. fără privilegii şi fără discriminări. Legea nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice.legi comerciale aplicabile numai persoanelor fizice: Ordonan a de urgen ă a Guvernului nr. 16 alin. 31/1990 privind societă ile comerciale.

• Interpretarea gramaticală constă în desluşirea în elesului dispozi iei legale prin folosirea regulilor gramaticale în func ie de construc ia frazei şi a propozi iei. 56 – 57. practica şi literatura de specialitate sunt unanime în a aprecia caracterul exemplificativ al enumerării. spre exemplu. urmând a i se aplica în aceste condi ii legea comercială. 31/1990 privind societă ile comerciale. op.15 • Interpretarea sistematică se face inând cont de legăturile normelor juridice supuse interpretării cu alte dispozi ii din acelaşi act normativ sau din alt act normativ. în aceste situa ii. Interpretarea normelor juridice se face în raport de principiile stabilite în teoria generală a dreptului. abstracte. de fondatori. 3 C. se semnează de to i asocia ii sau. 5 alin. Interpretarea literală se foloseşte în practică frecvent în situa iile în care însuşi textul interpretat o impune. 6 din Legea nr. extensivă şi restrictivă. Deoarece realită ile social-economice care au stat la baza redactării acestui articol s-au schimbat. Spre exemplu. 1993. Interpretarea sistematică se face inând cont de două principii: 1) norma generală nu derogă de la norma specială (generalia specialibus non derogant). p. 15 Gh. Beleiu. în caz de subscrip ie publică. care prevede faptul că „actul constitutiv se încheie sub semnătură privată. Astfel. care enumeră faptele de comer . com. în condi iile în care con inutul legii este uneori „depăşit” de dinamica rela iilor sociale sau în situa iile în care legea cuprinde termeni generali ori no iuni tehnice. constituie faptă de comer opera iunea de leasing. o asemenea interpretare se potriveşte art.” Interpretarea extensivă a fost realizată în legătură cu art. precis. 14 .. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren. textul legii ori este redactat clar. b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă. interpretarea poate fi literală. ori cuprinde enumerări limitative.cit. de în elesul termenilor utiliza i sau în func ie de semnele de punctua ie.. În func ie de rezultatul interpretării.Interpretarea legii este o opera iune absolut necesară. Astfel. fiind incluse în prezent şi alte acte şi fapte juridice necunoscute în secolul al XIX-lea. În func ie de for a obligatorie sau neobligatorie distingem între interpretarea oficială şi interpretarea neoficială. c) societatea pe ac iuni se constituie prin subscrip ie publică.

Maria Moraru. Gh. 1993. se neagă contrariul (qui dicit de uno. trebuie aplicată 16 17 Gh. Editura Universul Juridic. 19 St. cit. 1993. 2007. nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit. p. c) argumentul de analogie (ubi eadem est ratio eadem lex esse debet) se bazează pe ideea că. cit. situa ie care se încadrează în ipoteza reglementată chiar mai mult decât situa iile vizate. 31 C. op. Edi ia a VI-a. revăzută şi adăugită. în „Dreptul” nr. al producerii efectelor juridice.2) norma specială derogă de la norma generală (specialia generalibus derogant). 57. Această metodă de interpretare are la bază are la bază ra ionamentele logicii formale. atunci când se afirmă ceva. cit. 111 şi art. p. 58 – 59. după lege. 1993. potrivit căreia. Acest argument poate fi folosit în interpretarea art. • Interpretarea logică a legii comerciale. p. În afara acestor reguli de interpretare logică.16 • Interpretarea istorico-teleologică se realizează prin stabilirea în elesului normei juridice în func ie de scopul urmărit de legiuitor în momentul adoptării actului normativ şi în func ie de condi iile istorice existente atunci. în practică sunt folosite şi patru argumente de interpretare logică18: a) argumentul per a contrario este desprins dintr-o regulă a logicii. 2) unde legea nu distinge. p. op. iar nu în sensul neaplicării (actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat)..” Aşadar. 18 Gh. ajungându-se la concluzia că adunarea generală extraordinară este competentă să ia hotărâri în probleme care. „Dacă adunarea extraordinară poate să hotărască în probleme de competen a adunării ordinare”. negat de altero)..: „Comunicarea registrelor nu poate fi ordonată de judecată după cererea unei păr i decât în afaceri de succesiuni. 2/1994. „Drept comercial român”. sunt de competen a adunării generale ordinare (qui potest plus potest minus). b) argumentul a fortiori determină extinderea aplicării unei norme juridice la o situa ie care nu a fost avută în vedere în mod special de către norma respectivă. 78. 15 . per a contrario. Beleiu. 31/1990 privitor la atribu iile adunărilor generale ale ac ionarilor. 222. societă i şi în caz de faliment. unde există aceleaşi ra iuni. Bucureşti. în alte litigii trebuie folosite ale mijloace de probă decât comunicarea registrelor comerciale. Argumentul a fortiori a fost folosit în literatura de specialitate19 în interpretarea corelată a prevederilor art. op. com. 58 şi urm. Beleiu. comunită i de bunuri.. 3) legea trebuie interpretată în sensul aplicării ei. Cărpenaru. Beleiu. 113 din Legea nr. D. p. nec nos distinguere debemus). Doctrina17 şi practica fac referire la trei reguli de interpretare logică: 1) excep ia este de strictă interpretare şi aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis).

ro 20 21 Gh. 2008. Editura Universul Juridic. vol. 2008 Resurse Internet : . Bucureşti. 1994 3. S. Enciclopedia României. D.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. Vol. I. Bucuresti. Edi ia a VI-a. Roblot – „Traité de droit commercial”. Bucureşti. „Drept comercial român”. Editura Universul Juridic. D. C. C. solu ia contrară fiind o absurditate. S. Beck.. Beck. Carpenaru.L. care arată că „judecătorul care va refuza de a judeca. Ripert.www.aceeaşi lege. Stoica – „Dreptul comercial”. Lumina Lex. Ed. Lumina Lex. Cărpenaru.N. Idem.L. 16 . cit. Bucureşti. Ed. p. IV. Volonciu. I. St. va putea fi urmărit ca culpabil de denegare de dreptate20. Georgescu – „Dreptul comercial român”. M. Vol. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Ed. Ed. 2008 7. aceeaşi solu ie. Teorie şi practică judiciară”. R. Bucureşti. G.. 1993. Fin escu – „Curs de drept comercial”. A.ueb. Editura Universul Juridic.H. I. sub cuvânt că legea nu prevede. Bucureşti. Interpretarea legii sub diferite aspecte este chiar obligatorie pentru instan ele de judecată potrivit prevederilor art. 2002 11.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”.. Ed. Gerota – „Istoricul legisla iei comerciale de la origini până la Codul din 1887”. sau că este întunecată sau neîndestulătoare. Bucureşti. I-II. 2009 5. 59. III. revăzută şi adăugită. I.H. Imprimeria Na ională. „Tratat de drept comercial”. Acest argument este folosit pentru a completa „lacunele legii” prin aplicarea unei norme juridice similare (analogia legis) sau prin aplicarea principiilor de drept comercial (analogia juris) la situa iile ce nu au fost avute în vedere de către legiuitor. d) argumentul reducerii la absurd (reductio ad absurdum) este un argument de interpretare logică. D. XVIII – ème ed. 2000-2001 2.21 Bibliografie recomandată (referin e) : 1. 4. Bucureşti. Angheni. Beleiu. Popa – „Drept comercial. St. edi ia a IV-a. civ.Turcu . op. Paris. Bucuresti. 3 C. 1943 10. 2008 6. C. potrivit căruia se învederează că este admisibilă o singură solu ie din punct de vedere ra ional. 2003 9. 1929 8. Universul Juridic. LGDJ.D. Bucureşti.

proc. Aplicarea legii comerciale are loc: a) la 3 zile după publicarea în Monitorul Oficial b) din ziua publicării în Monitorul Oficial c) la data prevăzută în textul de lege.s. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului .com. Raporturile juridice de drept comercial sunt: a) raporturi juridice patrimoniale b) raporturi juridice personal-nepatrimoniale c) raporturi juridice obliga ionale. Interpretarea normelor juridice de drept comercial în func ie de rezultatul interpretării poate fi: a) literală b) extensivă c) exhaustivă.C. .. – sublinierea noastră . – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1.pen.cit.C. proc. 4. civ.C. 6. 7.Codul comercial .O. civ. – Monitorul Oficial . 3. Constituie izvor de drept în materie comercială: a) actele normative interne b) regulamentele comunitare c) jurispruden a. Subiect al raporturilor juridice de drept comercial poate fi: a) persoana fizică b) persoana juridică c) statul.ro Abrevieri şi termeni : . – Codul de procedura civila . Principiul aplicării imediate a legii noi înseamnă: a) aplicarea legii noi la situa iile nou-apărute după intrarea în vigoare a acesteia b) aplicarea legii comerciale cu efect retroactiv 17 .n. 2.just.G. – Codul de procedură penală .op. Dreptul comun în reglementarea rela iilor comerciale este: a) dreptul comer ului interna ional b) dreptul procesual civil c) dreptul civil.U.M.C.Of. 5. – Codul civil .www.

Uzurile comerciale sunt: a) reguli de conduită obligatorii.c) aplicarea legii comerciale noi în toate situa iile. născute dintr-o practică socială îndelungată b) moduri de folosin ă a unor bunuri aflate în comer c) izvoare interpretative ale dreptului comercial. 8. Con inutul raportului juridic de drept comercial este format din: a) drepturile şi obliga iile păr ilor b) conduita păr ilor c) persoane fizice şi persoane juridice. 9. 18 . 10. Interpretarea contractelor comerciale se face potrivit: a) voin ei reale a păr ilor b) sensului literal al termenilor c) interesului general.

4. Faptele de comer Autor: Lector univ. 19 . Bdul Vasile Milea nr. 1G • • Obiectivele lec iei: No iunea si cadrul juridic general al faptelor de comer . 56 C. 3 C. Clasificarea faptelor de comer . 4 C. Din ansamblul reglementărilor legale. 3 C. Faptele de comer subiective. 2. fac parte din această categorie actele şi faptele de comer realizate pe parcursul producerii mărfurilor şi al distribu iei acestora ori în procesul de executare sau prestare a lucrărilor şi serviciilor. fapte de comer obiective (art. fapte de comer unilaterale (mixte) – reglementate în art.com. 2. în art. putem defini faptele de comer ca fiind acte şi fapte juridice (fapte juridice lato sensu) de drept comercial. Bucureşti. Clasificarea faptelor de comer Potrivit reglementării din codul comercial. faptele de comer obiective pot fi la rândul lor clasificate în trei subcategorii. fapte de comer subiective (art. în scopul ob inerii de profit. drd. Faptele de comer obiective. 3.com. Sector 5. Sorana Popa. prin care se realizează produc ia şi circula ia mărfurilor şi serviciilor în mod individual sau sub forma întreprinderilor. Definirea faptelor de comer . Definirea faptelor de comer . Faptele de comer unilaterale.com. În func ie de finalitatea şi modalitatea în care se desfăşoară.) II.Cursul 2. Universitatea Ecologică din Bucureşti. Con inut: 1. în mod exemplificativ.com. după cum urmează: 1) activită ile de intermediere sau de interpunere în schimb şi în circula ia mărfurilor. putem clasifica faptele de comer în trei categorii principale: I. Faptele de comer obiective.) III. 1. Faptele de comer obiective sunt enumerate.

Sitaru. . contracte de factoring etc. în vederea maximizării profitului. precum şi actele de vânzare a produselor pe care proprietarul terenului ori cultivatorul acestuia le realizează pe terenul respectiv (art. cuprinsă în art..întreprinderi de construc ii. .2004). agen ii şi oficii de afaceri. 346/2004 privind stimularea înfiin ării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii (publicată în M. în condi ii de concuren ă. mărfurile de orice fel şi titlurile de credit.22 Potrivit legii. în scopul ob inerii de profit.Sunt enumerate astfel şi reprezintă fapte de comer obiective: vânzarea-cumpărarea comercială (opera iunile în care cumpărarea se face în scop de revânzare sau închiriere).24 Art. opera iile de contrapartidă axate pe contractele de vânzarecumpărare ori pe schimb. societă i cooperative. ca no iune.com. iar nu accesoriile acestuia. 38-39. 681 din 29iulie. St. 3 C. în mod tradi ional. 22 23 A se vedea pentru amănunte. p.întreprinderile de furnituri.să existe la momentul încheierii contractului. vânzarea ca fapt de comer trebuie să se caracterizeze prin inten ia de revânzare a bunurilor ce formează obiectul contractului. organisme economice create din ini iativa şi pe riscul unui întreprinzător prin combinarea profesională şi autonomă a factorilor de produc ie (for ele naturii. fie din elementele caracteristice. D.întreprinderile de comisioane.să fie cunoscută de către cealaltă parte (fie expresis verbis. de manufactură şi imprimerie. 134.cit. . . De asemenea. 24 Există şi o defini ie legală a no iunii de „întreprindere”. Cărpenaru. p. 2 din Legea nr. Aşa cum s-a analizat în doctrină23.întreprinderile de spectacole publice. contractele de închiriere a anumitor bunuri mobile. .. de exemplu: cantitatea mare de mărfuri cumpărate). Partea I nr.” 20 . persoane fizice care desfăşoară activită i economice în mod independent şi asocia ii familiale autorizate. cit. în principal.Of. 2007. op. D.întreprinderi de fabrici. autonomă patrimonial şi autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte şi fapte de comer . întreprindere reprezintă „orice formă de organizare a unei activită i economice. 2) întreprinderile intră în categoria faptelor de comer obiective şi reprezintă. respectiv societă i comerciale.să privească. Această inten ie de revânzare trebuie să îndeplinească trei condi ii cumulative: . precum şi unele contracte nou-apărute (contracte de leasing. Codul comercial consideră că obiect al vânzării-cumpărării comerciale îl pot forma numai bunurile mobile. op. munca şi capitalul) menită să realizeze bunuri şi servicii destinate schimbului. 2004.A..). precum produsele agricole şi animale („producte”). men ionează următoarele categorii de întreprinderi: . Astfel.). 5 C. nu sunt comerciale opera iile de vânzare-cumpărare efectuate pentru „uzul sau consuma iunea cumpărătorului ori a familiei sale” (bunurile de uz personal.com. bunul cumpărat. .

în aplicarea principiului accesorium sequitur principalem... 74 C. contractul de report asupra titlurilor de credit care circulă în comer (art. ca fapte de 25 26 D.com. contractul de mandat şi comision.întreprinderi de editură. Conform prevederilor art.depozitele în docuri şi antrepozite. când altul decât autorul sau artistul vinde. deoarece aceste acte şi fapte juridice nu se încadrează nici în categoria opera iunilor de interpunere în schimbul şi circula ia mărfurilor. 21 .. Ori de câte ori obliga ia garantată va avea un caracter comercial şi fidejusiunea va fi o faptă de comer . Sitaru.). com. sub forma unei întreprinderi). 2007. radio-tv etc. Faptele de comer subiective. contractul de depozit pentru cauză de comer (în cazurile în care acestea nu se efectuează organizat. opera iunile cu privire la naviga ie.). Sunt considerate ca fiind fapte comerciale opera iunile de mijlocire (samsărie) în afaceri comerciale. . În mod tradi ional. St.întreprinderi de asigurare..26 Astfel. doctrina şi jurispruden a comercială au calificat drept fapte de comer conexe sau accesorii acele acte juridice şi fapte juridice care. turism. cit. 3. – n. marketing. 134. 2004.. publicitate în scop comercial. precum şi opera iunile relative la recipisele de depozit (warante) şi scrisorile de gaj eliberate de aceste întreprinderi. 27 Fidejusiunea este opera iunea prin care o persoană („fidejusor”) se obligă fa ă de creditorul altei persoane să execute obliga ia debitorului. dacă acesta nu o va executa (art. dobândesc comercialitate datorită strânsei legături pe care o au cu unele acte juridice pe care legea le consideră ca fiind fapte de comer . 52.n. op. . nici în categoria faptelor de comer desfăşurate organizat. cărora Codul comercial sau alte legi speciale le dau această natură comercială. Cărpenaru. „se socotesc afară de acestea (afară de cele reglementate în art. Caracterul accesoriu al acestor acte şi opera iuni rezidă în faptul că ele împrumută caracterul comercial de la actele şi faptele juridice. cambiile şi biletele la ordincu privire la producte sau mărfuri. cit. civ. contractul de garan ie reală mobiliară şi fidejusiunea27 (atunci când acestea garantează executarea unei obliga ii comerciale). Au fost incluse în categoria întreprinderilor ca fapte de comer obiective25 activită ile de consultan ă. au fost clasificate într-o categorie aparte – aceea a faptelor de comer conexe. A. 3 C. librărie şi obiecte de artă. deşi nu se încadrează în nici una din categoriile anterioare. com.). p. D. 3) faptele de comer conexe. p. 4 C. contractele de cesiune de păr i sociale sau ac iuni ale societă ilor comerciale. op. sub forma întreprinderii. contractul de cont curent şi cecul (dacă sunt încheiate pentru o cauză comercială). 1652 C.

Totodată... V. plata nedatorată sau a faptelor ilicite (de exemplu. ci. op. dar şi o categorie aparte de fapte de comer . Com. Editura All Beck. 1. 2007. p. M.com.. S. ci datorită persoanei care le exercită şi a profesiunii sale de comerciant”. D. în D. şi anume „actele subiective” care „dobândesc natura juridică de acte de comer nu ca urmare a calită ii lor proprii. cit. adop ia. legiuitorul a creat o prezum ie de comercialitate în ceea ce priveşte toate actele şi obliga iile asumate de către comercian i. şi anume: a) natura civilă a obliga iilor. 135 şi urm. p. în sensul de opera iune juridică (negotium). fie sunt considerate de lege ca fiind civile datorită obiectului la care se referă. Deoarece legea nu foloseşte no iunea de „act” în sensul de înscris (instrumentum).29 Prezum ia de comercialitate nu are un caracter absolut. precum şi actele juridice având ca obiect bunuri imobile sau contractul de concesiune. Sitaru. înseamnă că din actul încheiat trebuie să reiasă destina ia necomercială a bunurilor cumpărate sau a sumei de bani împrumutate. 1999. 4 C. 2004. p. cit. D. Doctrina este unanimă în a aprecia faptul că vor avea caracter comercial atât obliga iile asumate prin contracte sau prin acte juridice unilaterale. Popa. faptele de concuren ă neloială).28 Prin această prevedere cuprinsă în art. Comercian ii – persoane fizice sau persoane juridice – pot încheia anumite acte care fie sunt străine de activitatea lor. 58. Decizia nr. A. celelalte contracte şi obliga ii ale unui comerciant. aşa cum s-a stabilit31. Astfel. Aşadar.. cit. 1991.1998. op. Codul comercial reglementează nu numai faptele de comer obiective. 22. 464 din 2 aprilie.. Bucureşti. p. cit. Aşa cum s-a observat30. Zlătescu. este expresia unei realită i de netăgăduit. Prima excep ie. păr ile contractante pot să imprime actului pe care îl încheie o anumită natură specifică. 31 Idem. precum gestiunea de afaceri. îmbogă irea fără justă cauză. de manifestare de voin ă. acceptarea sau renun area la moştenire. ce poate să nu fie de drept comercial. în virtutea principiului libertă ii contractuale sau al autonomiei de voin ă.. Lupaşcu. cât şi cele rezultând din săvârşirea faptelor juridice licite. Cărpenaru. deoarece legea cere ca necomercialitatea să rezulte din însuşi actul săvârşit de comerciant. care se referă la natura civilă a obliga iilor.. cit. op. op. 59. 2007. dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuşi actul”. „Culegere de practică judiciară comercială 1990 – 1998”. a căror comercialitate este determinată potrivit naturii lor intrinsece şi conform prevederilor legii. indiferent de persoana care le săvârşeşte – comerciant sau necomerciant – următoarele acte juridice: dona ia. Irina Moroianu-Zlătescu. testamentul. p. 31.comer . b) con inutul actului săvârşit de comerciant. vor fi de natură civilă. aceasta putând fi expresă ori 28 Tribunalul Bucureşti. p. 30 St. 22 . 29 A se vedea St. recunoaşterea unui copil din afara căsătoriei. D. op. Cărpenaru. D. putând fi răsturnată prin dovedirea celor două situa ii prevăzute de lege ca excep ii de la aplicarea acestei prezum ii.

4 C.” În aceeaşi situa ie se află contul curent şi cecul care „nu sunt considerate ca fapte de comer în ce priveşte pe necomercian i. op. St.). com. 2007.” În cazul faptelor de comer unilaterale. 58. care decurg din raporturile juridice intervenite între ei pe bază contractuală şi având ca scop vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii. care nu sunt obiectul comer ului şi asigurările contra vie ii sunt fapte de comer numai în ce priveşte pe asigurator. 56 şi al art. p. Având în vedere faptul că scopul faptelor de comer îl reprezintă ob inerea de profit. afară numai dacă ele n-au o cauză comercială.. înlăturarea prezum iei va putea rezulta inclusiv din împrejurările în care s-a încheiat actul. Solu ia este oferită de art. deşi prin natura sa putea deveni comercial. 2004. D. Sitaru. acest lucru se poate realiza numai prin dovedirea celor două situa ii de excep ie prevăzute în art. Bucureşti. 33 32 23 . Faptele de comer unilaterale. Există cazuri în care însăşi legea prevede caracterul unilateral al faptelor şi actelor de comer . „Probele în procesul civil”. 4 C. 236. Editura Universul Juridic. com. op.tacită. comercian ii stabilesc raporturi juridice nu numai în ceea ce priveşte produc ia şi distribu ia de mărfuri şi servicii.. prezum ia de comercialitate a fost calificată drept prezum ie relativă (juris antum)32 sau prezum ie sui-generis ori mixtă33.n. Aşadar. deşi legea permite răsturnarea prezum iei. A. A se vedea în acest sens. p. În doctrină. ci şi raporturi juridice cu consumatorii36 şi cu alte categorii de necomercian i. legii comerciale.. „asigurările de lucruri sau stabilimente (clădiri – n. cit. Bucureşti. au natură comercială. 135. deoarece. Sitaru.. combaterea prezum iei de comercialitate poate fi realizată fie probând că obliga ia este de natură civilă. Cărpenaru. 36 În literatura juridică se consideră că litigiile dintre comercian i şi consumatori. în temeiul art. 35 Maria Fodor. pe care îl implică orice act de comer . Gh.). p. atunci când acestora le lipseşte scopul ob inerii de câştig. În aceste situa ii. „Jurispruden a comercială”. Astfel. 5 C. 6 C. potrivit căruia „dacă un act este comercial numai pentru una din păr i.com. 136. se pune problema determinării regimului juridic aplicabil.. 373 – 374. potrivit art. op. 2003. 34 D. 2004. afară de D. com. to i contractan ii sunt supuşi încât priveşte acest act. nu prin orice probă contrară. cit. deci şi cel subiectiv.35 4. com. p. Editura Lumina Lex. p. 56 C. În acest caz. Se mai arată în doctrină34 faptul că prezum ia de comercialitate a actelor săvârşite de comercian i este răsturnată ex lege. acelaşi act juridic poate fi comercial pentru comercian i şi civil pentru cealaltă parte. Buta. fie că păr ile au voit să imprime actului juridic calitatea de act necomercial. Aceasta este şi motivarea excluderii din cadrul faptelor de comer a cumpărării de produse pentru uzul sau consuma iunea cumpărătorului sau a familiei sale (art. A.. cit. 2006.

codebitorii care au calitatea de comercian i vor răspunde în caz de neexecutare a obliga iilor în mod solidar. prevede şi că această prezum ie de solidaritate a codebitorilor „nu se aplică la necomercian i pentru opera iuni care. Sigma. potrivit art. După cum putem observa. Ed. Ed.. cu toate că pentru una din păr ile participante la raportul juridic concret actul este civil. com. Astfel.. Bucureşti. ac iunile care derivă din faptele de comer unilaterale se vor prescrie pentru toate păr ile contractante potrivit legii comerciale. M. Tot art. 2000 24 . Această solu ie unitară este pe deplin justificată. „codebitorii sunt inu i solidar. afară de stipula ia contrară”. Astfel. Beck. 2008 2. de obliga iile ce le revin comercian ilor în calitatea lor de profesionişti (obliga ia de înmatriculare în registrul comer ului. 945 C. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”. Fl. aceştia vor răspunde în toate cazurile potrivit legii civile. S. Stoica – „Dreptul comercial”. 2) dispozi iile pe care însăşi legea comercială le exclude de la aplicare. Bucureşti. faptele de comer unilaterale sau mixte sunt supuse legii comerciale. În consecin ă. Bucureşti. este vorba. com. în obliga iile comerciale. potrivit art. în cadrul aceluiaşi raport juridic. edi ia a IV-a. nu numai în ceea ce priveşte necesitatea asigurării certitudinii desfăşurării raporturilor juridice. precum şi obliga ia de a desfăşura comer ul în limitele concuren ei loiale). com. Aşadar. obliga ia de a ine registrele comerciale potrivit legii. fiind limitată în două situa ii expres prevăzute de lege: 1) dispozi iile legii referitoare la persoana comercian ilor. St. încât îi priveşte. Universul Juridic.H. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. C. în ceea ce priveşte pe necomercian i. desigur. Volonciu. 2008 3. în timp ce prezum ia de solidaritate poate fi înlăturată în privin a codebitorilor comercian i printr-o prevedere specială în sens contrar inclusă în contractul încheiat. nu sunt fapte de comer ”. în timp ce cocontractan ii lor – codebitori necomerciali – vor răspunde potrivit legii civile. C. D. în lipsa unei prevederi contrare în contract. 42 C. dar şi în considerarea scopului actului juridic care are caracter comercial numai pentru una dintre păr i. Ed. Angheni.dispozi iile privitoare la persoana chiar a comercian ilor şi de cazurile în care legea ar dispune altfel”. Aplicarea legii comerciale în privin a faptelor de comer unilaterale nu este absolută. 42 C. Cărpenaru – „Drept comercial român”. în mod divizibil (conjunct).

Bucureşti. I. Ed.Of. Bucureşti. G.n. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1.G. civ. C.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. Vol. Georgescu – „Dreptul comercial român”.U.H.Cumpărarea sau vânzarea de ac iuni sau păr i sociale ale societă ilor comerciale reprezintă: a) fapte de comer conexe (accesorii). Gabriel Tita-Nicolescu – „Regimul juridic al opera iunilor de leasing”. A. Ed. Bucureşti. proc.s. All Beck. Lumina Lex. b) fapte de comer unilaterale.ro Abrevieri şi termeni : . III.4. 2002 11.C.Turcu .Codul comercial .L. – sublinierea noastră . Fin escu – „Curs de drept comercial”. civ. c) fapte de comer subiective.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. 2000-2001 7. Universul Juridic.proc.Lumina Lex. – Monitorul Oficial . Ed. I.C. LGDJ. Beck.C. Ripert. Georgescu – „Dreptul comercial român”.com.C.L.just. Depozitele pentru cauză de comer fac parte din categoria: a) faptelor de comer obiective b) faptelor de comer mixte c) opera iunilor din domeniul agriculturii.Codul penal . Bucureşti. Bucureşti. R. I. 2008 Resurse Internet : . Roblot – „Traité de droit commercial”. Bucureşti.. 1929 5. 2.O. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . Lumina Lex.ro . Ed. 25 . Ed. I. .pen. Paris. – Codul civil . I-II. 2003 6. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”.C.M.op.pen .Agen iile de afaceri sunt considerate: a) fapte de comer obiective b) fapte de comer unilaterale c) fapte de comer subiective. 1999 9. 2003 10. Bucureşti. 1994 8. Motica. XVIII – ème ed. Ed. Radu I.N.www. – Codul de procedura civila . 3.www.ueb. – Codul de procedură penală .cit. vol.

Întreprinderea de furnituri face parte din categoria faptelor de comer : a) obiective b) subiective c) unilaterale. Prezum ia de comercialitate are un caracter: a) absolut sau irefragabil b) relativ c) mixt. 5. cât şi fapte juridice. 7. Codul comercial adoptă în aplicarea legii comerciale: a) sistemul obiectiv b) sistemul subiectiv c) sistemul mixt. 6. Legea comercială nu se aplică: a) în privin a necomercian ilor relativ la obliga iile ce revin comercian ilor b) statului c) necomercian ilor. 26 . 10.4. Faptele de comer conexe fac parte din categoria faptelor de comer : a) obiective b) subiective c) mixte. Faptele de comer sunt: a) fapte juridice b) acte juridice c) atât acte. 9. 8. Constituie o excep ie de la prezum ia de comercialitate: a) natura civilă a obliga iilor b) con inutul actului juridic c) actele subiective.

Cursul 3. raportul juridic respectiv va fi supus legii comerciale în ceea ce priveşte obliga iile care se nasc din acesta. Comercian ii (I) Autor: Lector univ. Dobândirea. implicate în producerea şi distribu ia de mărfuri şi servicii. În situa iile în care săvârşirea faptelor de comer are un caracter accidental. Potrivit Codului comercial. În ceea ce priveşte persoanele fizice. Ra iunea de a fi a acestor societă i o reprezintă activitatea comercială. Obliga ia de înregistrare în registrul comer ului. Dobândirea. Sector 5. în lumina acestor principii. Sorana Popa. „sunt comercian i aceia care fac fapte de comer . şi societă ile comerciale” (art. com. comercian ii ca fiind acele persoane fizice care săvârşesc fapte de comer cu caracter profesional. No iunea de comerciant. După cum putem observa. Codul comercial se va aplica în cazul săvârşirii de fapte de comer de către orice persoană. având comer ul ca profesiune obişnuită. Respectarea drepturilor consumatorilor. concep ia Codului comercial este în sensul condi ionării calită ii de comerciant de desfăşurarea cu caracter profesional a activită ii comerciale. Codul comercial consacră concep ia obiectivă de reglementare a faptelor de comer . Potrivit acestei concep ii.). precum şi persoane juridice. Obliga ia de a ine registrele contabile potrivit legii. 5. rezumându-se la una sau mai multe fapte de comer izolate. Obliga ia de desfăşurare a activită ii comerciale în limitele unei concuren e loiale. însă persoana care le-a săvârşit nu dobândeşte calitatea de comerciant (art. Obliga iile derivând din calitatea de comerciant. 27 . 3. în timp ce societă ile comerciale dobândesc această calitate din însăşi constituirea lor. 2. 4. dovada si încetarea calită ii de comerciant. indiferent dacă aceasta are sau nu calitatea de comerciant. 1. Bucureşti. drd. Con inut: 1. putem deduce că pot avea calitatea de comercian i atât persoane fizice. Putem defini astfel. dovada şi încetarea calită ii de comerciant. Bdul Vasile Milea nr. cât şi persoane juridice („societă i comerciale”). 1G • • Obiectivele lec iei: Calitatea de comerciant. Universitatea Ecologică din Bucureşti. 9 C. Din interpretarea textului citat. 7).

cit. op. De exemplu. 40 St. precum şi la modul de desfăşurare a activită ii comerciale în general. 296/2004 (Codul consumului). St. 4 C. 44 C. 66 – 67. 39 Este vorba despre dovedirea naturii civile a contractului sau a inten iei păr ilor. Această categorie profesională este obligată să respecte dispozi iile legale referitoare la obliga ia înmatriculării în registrul comer ului. necesitatea definirii no iunii de comerciant se impune nu numai din considerente teoretice. com. 24 din 30 ianuarie1991). 12 din 7 noiembrie 1990.. Evident că aceste obliga ii incumbă numai comercian ilor în calitatea lor de profesionişti şi datorită caracterului repetat cu care săvârşesc faptele de comer . Georgescu. 82/1991 a contabilită ii (M. atât în raporturile dintre comercian i. diferen ierea caracterului comercial sau necomercial al unei activită i se impune datorită regimului juridic distinct ce urmează a fi aplicat.. Of. com. op. în dreptul comercial se aplică prezum ia de solidaritate a codebitorilor (art. fără ca judecătorul să poată acorda într-un litigiu comercial termene de gra ie (art. 593 din 1 iulie 2004. Legea nr. Of. datoriile comerciale produc dobânzi de drept din ziua când devin exigibile (art.). Legea nr. cit. 43 C. p.). Partea I nr. s-a mai opinat că numai comercian ii pot fi obliga i la plata impozitului pe profitul rezultat din activitatea comercială. p. Astfel. 46 C. acestea urmând a fi supuse legilor comerciale (art. a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.11/1991 privind combaterea concuren ei neloiale (M. publicată în M. L. interdic ia retractului litigios (art. com. În sfârşit. posibilitatea de a apela la instan a de arbitraj comercial în vederea solu ionării litigiului etc. Of.. derogatorii fa ă de regimul dreptului comun. exprimată în cuprinsul actului juridic încheiat. Legea nr. În al doilea rând.).39 În al treilea rând.. 26/1990 privind registrul comer ului (M. op. mai ales.40 Categorii de comercian i..). 67. În reglementarea Codului comercial – art. D. 2007. 21/1996 asupra concuren ei (M. 28 . Caracterul civil al obliga iilor va putea fi dovedit doar prin răsturnarea prezum iei în cele două situa ii expres şi limitativ prevăzute de lege. Legea nr. despre stabilirea domeniului de aplicare a unor prevederi cuprinse în legi speciale38 referitoare la obliga iile comercian ilor. vol. Partea I nr.. I.. Partea I nr. Of. 88 din 30 aprilie 1996). actele comerciale sunt supuse unor reguli speciale. 406. în primul rând. com. De-a lungul timpului. constând în delimitarea statutului juridic diferit al comercian ilor fa ă de necomercian i. 265 din 27 decembrie 1991).). Codul comercial instituie o prezum ie de comercialitate pentru toate actele şi faptele juridice săvârşite de către comercian i. din motive de interes practic. cât.Aşa cum s-a observat în doctrină37.). cit. la modul de inere a contabilită ii şi la categoria de registre contabile obligatorii. p. Cărpenaru. Partea I nr. 45 C. com. Partea I nr. Of.. 2007. A se vedea în acest sens Legea nr. pe măsura dezvoltării economice şi sociale. Este vorba. com. 7 – comercian ii se împart în două categorii principale: comercian i persoane fizice şi societă ile comerciale (comercian i persoane juridice). D. libertatea probelor în materie comercială (art. au apărut şi alte 37 38 I. 42 C. cât şi în raporturile acestora cu consumatorii. Cărpenaru.

161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnită ilor publice şi în mediul de afaceri.categorii de comercian i persoane juridice41. în concep ia Codului comercial. a faptelor de comer obiective. p. p. Persoanele fizice dobândesc calitatea de comerciant dacă îndeplinesc condi iile generale prevăzute în art. comercian ii astfel: „În în elesul prezentei legi. Acestor condi ii legale. grupurile de interes economic42 etc. 3 C. 1 alin. 7 C. în nume propriu. cu caracter de profesiune obişnuită. 26/1990 privind registrul comer ului defineşte. Deducem fa ă de folosirea sintagmei „profesiune obişnuită” nu numai repetabilitatea opera iunii în sine. cit. în art. Aşadar. 43 I. (mercatore facit mercatores). În schimb. Of. 3 din Codul comercial. 2007. op. com. 2. dacă actele sau faptele juridice săvârşite nu au caracter comercial pentru persoana fizică şi sunt fapte de comer unilaterale. companiile na ionale şi societă ile na ionale. Dobândirea calită ii de comerciant A. D. organiza iile cooperatiste.. aşa cum sunt enumerate acestea în art. vol. St. I. pentru ca o persoană fizică să poată dobândi calitatea de comerciant este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condi ii: 1) persoana fizică trebuie să săvârşească. societă ile comerciale. com.. Calitatea de comerciant se dobândeşte de către persoana fizică în condi iile săvârşirii. grupurile de interes economic cu caracter comercial şi organiza iile cooperatiste”. ci şi posibilitatea ca. în art. persoana care o săvârşeşte să ob ină cel pu in majoritatea veniturilor dacă nu totalitatea acestora (finis mercatorem est lucrum). regiile autonome. fapte de comer obiective şi licite. 76 – 78 . prevenirea şi sanc ionarea corup iei (publicată în M. 2) săvârşirea faptelor de comer trebuie să aibă un caracter profesional. 4 C. 69 44 Idem. Cărpenaru. 42 Grupurile de interes economic sunt reglementate prin Legea nr. Fin escu. din această activitate. regiile autonome. 279 din 21aprilie 2003). un sediu comercial sau dispune de o decizie administrativă necesară 41 Legea nr. în temeiul art. 2.: săvârşirea faptelor de comer în condi iile unei profesiuni obişnuite. aşadar în mod repetat şi stabil. doctrina43 le-a adăugat o cerin ă suplimentară în vederea delimitării comercian ilor persoane fizice de persoanele care îi ajută pe aceştia în desfăşurarea activită ii comerciale (auxiliarii comercian ilor): săvârşirea faptelor de comer în nume propriu. 29 .44 Dacă o persoană are o firmă înregistrată în registrul comer ului. Partea I nr. com. op. care efectuează în mod obişnuit acte de comer . cit.. Numai după ce persoana fizică dobândeşte calitatea de comerciant în aceste condi ii se va aplica prezum ia de comercialitate cu privire la toate actele şi faptele juridice săvârşite de aceasta. licite. aşa cum sunt enumerate. în mod exemplificativ. § 1. 1. N. comercian ii sunt persoane fizice şi asocia iile familiale. acestea nu vor determina ob inerea calită ii de comerciant chiar dacă sunt săvârşite cu caracter repetat.

. op. p. Casa de Editură şi Presă „Şansa” S. toate acestea nu dobândesc în sine calitatea de comerciant.desfăşurării activită ii comerciale. Minora care se căsătoreşte înainte de a împlini 18 ani va dobândi capacitatea de exerci iu deplină. în nume propriu şi cu caracter de profesiune obişnuită.. 9 C.. într-un chip accidental. prevede faptul că „orice persoană care. Considerăm că. Bucureşti. prepuşi ori salaria i ai comerciantului. ea este însă supusă legilor şi jurisdic iei comerciale pentru toate contesta iile ce se pot ridica din această opera iune. care a împlinit 18 ani şi are autoriza ia scrisă a tatălui său ori.” În aceste situa ii.R. în cazul în care minorul se căsătoreşte. ci reprezintă condi ii de desfăşurare a activită ii comerciale. există interesul de a se demonstra caracterul accidental al săvârşirii faptelor de comer . cu inten ia deci de a ob ine profit pentru sine. Beleiu. face o opera iune de comer . Aceeaşi este situa ia în cazul în care. 1993. com. 410 – 411. caracterul profesional al săvârşirii faptelor de comer reprezintă o chestiune de fapt. care au calitatea de comercian i şi reprezentan ii lor. “Drept civil roman. persoana fizică dobândeşte capacitatea deplină de exerci iu la îndeplinirea vârstei de 18 ani sau înainte de îndeplinirea acestei vârste. În acelaşi sens. în 45 De exemplu. licite. L. com. în calitate de reprezentant ori asociat al unui comerciant. Introducere în dreptul civil. nu au calitatea de comercian i. 46 I. dimpotrivă. deşi răspund nelimitat şi solidar pentru obliga iile sociale. Capacitatea de exerci iu deplină reprezintă „aptitudinea omului de o dobândi şi exercita drepturile civile şi de a-şi asuma şi executa obliga iile civile prin încheierea – personal şi singur – a tuturor actelor juridice civile”.45 Aceasta este. şi anume: 1) să aibă capacitate de exerci iu deplină. Persoana fizică trebuie să săvârşească faptele de comer în mod efectiv. Dispozi ii similare există în Codul comercial referitor la minorul emancipat. art. aşadar. I. 2) să nu facă parte din categoriile de persoane cărora le este interzisă săvârşirea faptelor de comer cu caracter profesional. 7 C. referitor la săvârşirea faptelor de comer obiective. 30 . Doctrina46 a mai arătat şi faptul că. asocia ii unei societă i în nume colectiv. distinc ia dintre persoanele fizice. 47 Gh. Georgescu. 8 din Decretul nr. Sarcina probei incumbă persoanei care invocă această modalitate. 289. persoanele fizice trebuie să îndeplinească alte două condi ii. 31/1954. iar nu pentru altul.L. Subiectele dreptului civil ». 1. alături de condi ia prevăzută în art. nu poate fi considerată ca comerciant. vol. care reprezintă inten ia de a deveni comerciant. cit. p. trebuie întrunite două elemente: un element de fapt („factum”) constând în săvârşirea faptelor de comer obiective în mod repetat şi un element psihologic („animus”). pentru existen a caracterului profesional. care poate fi dovedită cu orice mijloc de probă.47 Potrivit art.

). a corob. Partea I nr. Of. minorul va dobândi calitatea de comerciant. A se vedea. com. cu art. 8 alin. această opinie nu a fost primită de doctrină. de către reprezentan ii legali ai acestuia. 31/1954. emancipat. p.G. N. doctrina49 a considerat că.. minorul de 18 ani. au calitatea de comerciant şi pot desfăşura activită i economice ca membri ai unei întreprinderi familiale. I. vol. op. 83 – 84. p. În acest caz. op. Din exprimarea Decretului nr. men ionată în registrul comer ului în condi iile art. era tratat ca un major (art. În prezent. în temeiul O. absen a tatălui). prin aceasta. Fin escu. Aşadar. 2007. răspunderea pentru faptele penale fiind personală.anumite condi ii (moarte.. St. sanc iunile vor fi suportate de către reprezentantul legal dacă acesta a comis infrac iuni. pe de-o parte. O problemă distinctă există în cazul în care minorul moşteneşte un fond de comer . în cazurile în care comer ul ar fi profitabil. minorul nu are capacitatea de a deveni comerciant. I. s-ar putea în elege că. dobândea calitatea de comerciant şi. D. întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale48. constituie un mijloc de ocrotire a minorului. Persoana devine majoră la împlinirea vârstei de optsprezece ani. op. cit. în virtutea Decretului nr. femeia căsătorită ar putea dobândi şi calitatea de comerciant. 31 din ordonan ă). interdic ie. Georgescu. cit. Făcând acte de comer în aceste condi ii. denotă consecven a legiuitorului în a considera vârsta de18 ani ca fiind vârsta de la care o persoană poate fi deplin conştientă şi răspunzătoare fa ă de con inutul şi urmările actelor pe care le încheie. 1 lit. În schimb. prin faptul că recunoaşterea deplinei capacită i de exerci iu minorei căsătorite se întemeiază pe principiul egalită ii care trebuie să existe 48 49 Publicată în M. nr. 86. S-a discutat în doctrina dreptului comercial situa ia femeii căsătorite înainte de împlinirea vârstei de 18 ani. 328 din 25 aprilie 2008. deşi în prezent sunt abrogate. h din Legea nr. 10 C.U. Însă. 467. 44/2008 privind desfăşurarea activită ilor economice de către persoanele fizice autorizate. 31 . continuarea comer ului. în această materie. L.. p. Cărpenaru. 26/1990. vol. motivându-se. În mod tradi ional. Continuarea comer ului în aceste condi ii s-ar face cu autorizarea instan elor judecătoreşti. I. 31/1954: „capacitatea deplină de exerci iu începe de la data când persoana devine majoră. pe cea a mamei sale ori a tutorelui în vederea contractării de obliga ii în calitate de comerciant. iar nu reprezentantul său legal. Aceste prevederi ale Codului comercial. Minorul care se căsătoreşte dobândeşte. devenind majoră înainte de împlinirea vârstei de 18 ani şi dobândind anticipat capacitatea de exerci iu deplină. 21 lit. capacitatea deplină de exerci iu”. în numele minorului.. I. cit. Sanc iunea nerespectării condi iilor referitoare la capacitatea de exerci iu constă în nulitatea relativă a actului juridic. inclusiv minorii de 16 ani (art.

226. curatela este o măsură de ocrotire care se ia în cazul persoanelor care. dacă nu imposibil. cit. 82 – 83. iar măsura nu aduce atingere persoanei în cauză. este o măsură de protec ie a persoanei şi a bunurilor acesteia fa ă de complexitatea şi riscurile activită ii comerciale.între so i în timpul căsătoriei. Cărpenaru. indiferent de sex. 8 alin. iar excep iile sunt de strictă interpretare şi aplicare. cit. De altminteri. În mod excep ional. 84 – 85. Cărpenaru. p. 44/2008. vol. “Drept civil”. nu pot încheia singure anumite acte juridice şi nici nu-şi pot desemna un reprezentant (art. civ. dacă pentru bărbat nu se recunoaşte dreptul de a fi comerciant înainte de împlinirea vârstei de 18 ani. 53 Institu ia „consiliului judiciar” a fost abrogată de către Decretul nr. L. din cauza bolii. cit. a vârstei de 18 ani pentru dobândirea calită ii de comerciant. deşi capabile. 32 . 2007. p. I. interzisul şi cel pus sub un consiliu judiciar53 nu pot fi comercian i şi nici a continua un comer . 32/1954 prin abrogarea art. 1970. D.. p. indiferent de sex. D. Aceasta fiind o stare permanentă şi definitivă. minorul. autoritatea tutelară va desemna un curator pentru a reprezenta interesele acestor persoane. 54 A se vedea în acest sens. nu există temeiuri pentru care s-ar recunoaşte minorei căsătorite această posibilitate. p. atât în virtutea concep iei tradi ionale a Codului comercial51. op. 451 – 452. potrivit art. nu au discernământ.. din cauza necesită ii de a se asigura prezen a permanentă a curatorului la toate actele ce se încheie. fam. acest caz de dobândire anticipată a capacită ii de exerci iu depline este o situa ie de excep ie. Pentru aceste motive. persoanele asupra cărora s-a dispus această măsură nu pot încheia nici acte de comer . când stabilirea pentru toate persoanele fizice.). 52 St. Bucureşti.50 În virtutea aceluiaşi principiu. com. cu atât mai pu in în condi ii profesionale. se consideră că această măsură afectează capacitatea de a fi comerciant a persoanei fizice. Persoanele puse sub interdic ie printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă nu pot încheia personal acte juridice deoarece. În aceste cazuri. 31 din O. nr. Deşi curatela are un caracter temporar. I. Tot de incapacitatea de a deveni comercian i sunt lovite şi persoanele puse sub interdic ie. Această opinie este îmbră işată unanim de doctrină. op. Editura Didactică şi Pedagogică. 152 C. 1 lit.G. 445 şi a art.. 14 C. St. cât şi fa ă de realită ile actuale52. precum şi cele cu privire la care s-a luat măsura de ocrotire a instituirii curatelei. Georgescu.” Spre deosebire de punerea sub interdic ie. din cauza alienării sau a debilită ii mintale. Stătescu. 458 – 460 C. este membru al unei întreprinderi familiale. exerci iul faptelor de comer ar deveni în mod sensibil îngreunat.. op. De altfel. bătrâne ii sau a unei infirmită i fizice. care a împlinit vârsta de 16 ani poate dobândi calitatea de comerciant în condi iile în care. a coroborat cu art.U. 2007.54 50 51 C. în temeiul art.

. dimpotrivă. ne referim la situa iile în care fie prestigiul unor func ii ori demnită i publice ar putea fi afectat de săvârşirea cu caracter profesional a faptelor de comer . nu pot fi comercian i persoane fizice. 116 din 9 iunie 1995. . I. în temeiul Legii nr.func ia de judecător. „func ia de judecător este incompatibilă cu orice altă func ie publică sau privată. 188/199957. Fin escu. N. constituind aşa-zisele „domenii rezervate” exclusiv statului. astfel încât. prin institu iile sale. prevederea fiind identică în cazul procurorilor (art. Of. 144). Of. Of. 56 Legea nr. Partea I nr. 251 din 22 martie 2004) interzice acestora să de ină func ii în regii autonome. Of. 33 ... vol. Partea I nr. 63 I. Partea I nr.2. 155 din 20 iulie 1995). 125 alin. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat (M.ofi erii58 şi diploma ii59. senator.. Partea I nr.. cu excep ia func iilor didactice din învă ământul superior” (art. Of. procuror sau judecător al Cur ii Constitu ionale55. societă i comerciale şi alte unită i în scop lucrativ. medicii62 etc. 2) şi al judecătorilor Cur ii Constitu ionale (art.calitatea de deputat. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (M. membru al administra iei publice locale. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnită ilor publice. Of. Aşadar. 58 Legea nr.persoanele care exercită profesiuni liberale.. prevenirea şi sanc ionarea corup iei (M. deoarece Codul comercial nu con ine nici o sanc iune. 60 Legea nr. . 55 Potrivit Constitu iei. .. după caz. precum avoca ii60. Of.. 600 din 8 decembrie 1999. 441din 23 iunie 2003). op. liberei ini iative. săvârşirea faptelor de comer cu caracter profesional este incompatibilă cu următoarele func ii şi demnită i publice: . cit. . avoca ii nu pot fi comercian i persoane fizice ori membri în organe de conducere şi administrare a societă ii comerciale.. 132 alin. se vor aplica prevederile legii speciale în fiecare domeniu de activitate în vederea antrenării răspunderii profesionale sau disciplinare. Of. func ionar public. dar pot fi asocia i ai societă ilor comerciale56. 279 din 21 aprilie 2003). p. dar pot avea calitatea de asociat/ac ionar. 57 Statutul func ionarilor publici (M. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic (M. 92 din 16 iunie1995) declară incompatibilă calitatea de comerciant cu profesia de notar. Partea I nr. Aplicarea sanc iunii disciplinare nu afectează însă valabilitatea faptelor de comer săvârşite cu încălcarea acestor incompatibilită i. În situa ia încălcării acestor incompatibilită i. 59 Legea nr. ar putea exista bănuiala folosirii atribu iilor func iei publice pentru influen area actelor comerciale. potrivit Legii nr. notarii publici61. prin lege. Legea interzice avoca ilor săvârşirea nemijlocită de fapte de comer . Partea I nr. precum şi la situa iile în care anumite domenii de activitate sunt excluse. 161/2003. Partea I nr.. aceste persoane. 3). arhitec ii.calitatea de func ionar public. În ceea ce priveşte cea de-a doua condi ie generală pentru dobândirea calită ii de comerciant. aşa cum s-a arătat63. 62 Legea nr. Astfel. Partea I nr. 269/2003 privind statutul corpului diplomatic şi consular al României (M. 36/1995 care reglementează activitatea notarilor publici (M. a func iilor publice şi în mediul de afaceri. membru al Guvernului. 61 Legea nr. 578 din 30 iunie 2004) consacră incompatibilitatea profesiei de medic cu calitatea de comerciant. aceste persoane vor putea totuşi dobândi calitatea de comerciant. . fie. republicat în M. 92.

Calitatea de comerciant nu poate fi dobândită de către persoana fizică în domeniile care sunt excluse liberei ini iative fie datorită interesului ocrotit (cel general. unele activită i au fost considerate monopol de stat64. nu pot forma obiect de activitate al societă ii comerciale: activită ile care constituie infrac iuni. Persoanele fizice pot desfăşura. imprimarea hăr ilor militare. O. a) din Legea nr. fie ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale. Partea I nr. potrivit cărora în registrul comer ului vor fi men ionate hotărârile de condamnare a comerciantului pentru fapte penale. activitatea comercială fie individual şi independent. în baza unei rezolu ii administrative.. 64 65 Legea nr. narcotice. 26/1990. eliberată în conformitate cu prevederile O. 34 .U. 44/2008. 21 lit. 44 Legea 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asocia iilor familiale care desfăşoară activită i economice în mod independent ( publicată în M. fabricarea şi comercializarea de droguri. Astfel. combaterea corup iei şi scurtarea termenelor de eliberare a autoriza iilor.persoanelor care exercită profesii liberale. În temeiul Hotărârii Guvernului nr. care îl fac nedemn de a exercita această profesie (art. nr. fiind stabilite criterii care nu lasă loc interpretării arbitrare şi fiind mutată procedura de autorizare şi înregistrare în totalitate la registrul comer ului. substan e psihotrope şi anabolizante în alt scop decât cel medicamentos. Of.. precum şi art. g din lege). 576 din 29 iunie 2004).G. Această posibilitate este oferită instan ei de judecată atât în temeiul prevederilor generale din Codul penal. 26/1990 privind registrul comer ului. Prevederile ordonan ei nu se aplică: .. de către directorul oficiului registrului comer ului. reprezentat prin stat ca putere suverană). Partea I nr. fie datorită riscurilor posibile. 17 lit. fabricarea aparatelor de emisierecep ie şi de interceptare a convorbirilor telefonice etc. în timp ce altele nu puteau forma obiect de activitate al societă ilor comerciale. conform legii penale. pe măsura liberalizării economiei.U. nr. cât şi fa ă de prevederile Legii nr. Of. Partea I nr. activită ile pentru care s-a instituit un monopol de stat. ca pedeapsă complementară aplicată de către instan a de judecată alături de pedeapsa principală în cazul săvârşirii unor infrac iuni reglementate de legi comerciale speciale. cu modificările şi completările ulterioare. sub sanc iunea nulită ii actului constitutiv. sau sunt contrare dispozi iilor imperative ale legii. republicată în M.G. Of. 44/2008 a abrogat în art.65 Adoptarea ordonan ei a fost motivată de necesitatea reducerii birocra iei. 96 din 13 mai 1996). 1323/1990. obiectul acestora fiind foarte variat de-a lungul timpului. fie ca membri ai unei întreprinderi familiale. cu caracter profesional. Nu pot avea calitatea de comercian i nici acele persoane fa ă de care s-a aplicat sanc iunea decăderii din dreptul de a exercita o profesiune comercială. 49 din 4 februarie 1998. 31/1996 privind regimul monopolului de stat (M.

Partea I nr.. societă ile comerciale „se nasc” comercian i.. în nume propriu şi cu caracter profesional. 279 din 21 aprilie 2003). acestea au obliga ia de a se înregistra în registrul comer ului (art. 2 din lege).. 58/2007 (M. Aşadar. 7 C. urmată de înregistrarea acestora în registrul comer ului.G. b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale. în timp ce pentru persoanele fizice este necesar ca acestea să săvârşească fapte de comer obiective. nr.. 26/1990. Of. 82/2007 (publicată în M. exploatarea minereurilor şi a gazelor naturale. 70 Acestea dobândesc personalitate juridică din momentul înmatriculării în registrul comer ului şi se înfiin ează conform Legii nr. Of.G.98 din 8 august 1990).U. Aşa cum prevede art.. potrivit O. 68 Legea nr.G. B. a func iilor publice şi în mediul de afaceri. ultima modificare fiind prin O. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnită ilor publice. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente 35 .grupurile de interes economic.U.G. cetă ean român sau străin.67 În afară de societă ile comerciale. înfiin ate în domenii strategice ale economiei na ionale (industria de armament. într-una din următoarele forme: a) individual şi independent. prin înfiin area lor în condi iile Legii nr.” 67 Republicată în M.activită ilor de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă reglementate prin legi speciale. se elimină treptat în cursul perioadei de tranzi ie restric iile privind libertatea de a presta servicii în cadrul Comunită ii cu privire la resortisan ii statelor membre stabili i într-un alt stat al Comunită ii decât cel al beneficiarului serviciilor. prevenirea şi sanc ionarea corup iei (M. precum: . 439 din 28 iunie 2007). com.. au calitatea de comerciant şi alte persoane juridice. 49 din Tratat : „.organiza iile cooperatiste. 7 C. industria energetică. cu ultimele modificări realizate prin O. Persoanele fizice pot desfăşura activită i economice.69 . 1 alin.com. 31/1990 privind societă ile comerciale. 49 din Tratatul de instituire a Comunită ii Europene.G. Partea I nr.15/1990 privind reorganizarea unită ilor economice de stat în regii autonome şi societă i comerciale (M. transporturi feroviare).regiile autonome.U.activită ilor economice care se desfăşoară în cadrul unui regim special sau cu privire la care sunt prevăzute prin alte acte normative anumite restric ii de desfăşurare sau interdic ii. nr. Partea I nr. . Partea I nr. 69 Potrivit Legii nr.. Partea I nr.68 . în timp ce persoanele fizice „devin” comercian i prin săvârşirea faptelor de comer în condi iile art. nr.66 De prevederile O.70 66 În temeiul art. nr...U. apar inând unui stat membru al Uniunii Europene ori al Spa iului Economic European care desfăşoară activită i economice pe teritoriul României (art. 44/2008. 44/2008 beneficiază orice persoană fizică. c) ca membri ai unei întreprinderi familiale. poştă. Of. 446 din 29 iunie 2007). nr. Of. 1066 din 17 noiembrie 2004.serviciilor prestate în contextul art. 3 din ordonan ă). . după cum s-a subliniat.U. Persoanele juridice dobândesc calitatea de comerciant prin înfiin area lor în condi iile prevăzute de reglementările speciale în materie.. Of. ca persoane fizice autorizate (PFA). persoanele juridice nu trebuie să îndeplinească astfel de condi ii deoarece efectuarea de acte de comer este chiar scopul înfiin ării acestora. legea a suferit ultima modificare prin O.

Of. Of. Partea I nr. 204 din 23 aprilie 2001). nr.. 36 . fără scop patrimonial. 7 C. 144/2007 privind înfiin area. statul săvârşeşte în calitatea sa de subiect al raporturilor comerciale şi acte juridice private. cu toate că aceste entită i intervin în prezent în raporturi de drept privat. ca titulari ai dreptului de proprietate cu privire la domeniul privat ce le apar ine. Astfel. com. referitoare la săvârşirea de fapte de comer obiective. în acest caz. certificatul de înregistrare în registrul comer ului constituie doar o prezum ie a calită ii de comerciant ce trebuie completată cu alte mijloace de probă. nr. Astfel. 8 C. dovada calită ii de comerciant se realizează în mod diferit. De asemenea.. „orice persoană interesată poate face dovada calită ii de comerciant în cadrul procedurii insolven ei sau separat. Of.G. jude ul şi comuna nu pot avea calitatea de comercian i” este uneori depăşită de realită ile practicii. Dovada calită ii de comerciant se face de către persoana interesată. persoanele fizice autorizate pot fi sau nu comercian i. 20/2008 (M. 7 C. în nume propriu şi cu caracter de profesiune obişnuită. După cum putem observa. 44/2008. prin ac iune în constatare. 46 C.U. 359 din 25 mai 2007). Fiind vorba despre situa ii de fapt. în condi iile art. asocia iile şi funda iile nu pot desfăşura activită i comerciale cu caracter profesional. Partea I nr. Partea I nr. dacă justifică un interes legitim”. 71 Legea nr. care sunt persoane juridice de drept privat. 177 din 7 martie 2008) şi prin Legea nr.com şi /sau prin certificatul de înregistrare emis în condi iile O. valabile din punct de vedere al capacită ii persoanei de a le încheia. licite. Partea I nr.. 20 din ordonan ă. Of.G. 35/2008 (M. cu ultimele modificări realizate prin O. dacă îndeplinesc condi iile prevăzute de art. Concep ia tradi ională reglementată în art. iar unită ile administrativ-teritoriale participă la realizarea unor lucrări de interes public sau la exploatarea unor servicii publice în asociere cu diverşi participan i. § 2. prin dovedirea elementelor la care se referă art. organizarea şi func ionarea Agen iei Na ionale de Integritate (M. Of. acestea pot fi dovedite cu orice mijloace de probă.71 În aceeaşi situa ie se află asocia iile şi funda iile. prin aceasta în elegându-se partea care invocă această calitate justificând un interes legitim (onus probandi incumbit actori). 1036 din 28 decembrie 2006) şi prin Legea nr.. dar pot înfiin a societă i comerciale ale căror profituri vor fi destinate realizării scopului lor nepatrimonial. în func ie de forma de desfăşurare a activită ii.com. potrivit art. 196 din 13 martie 2008).Nu vor putea dobândi calitatea de comerciant statul şi unită ile administrativ-teritoriale. com. existen a sediului profesional. Partea I nr. potrivit căreia „statul. 215/2001 privind administra ia publică locală (M.. Deoarece sunt înfiin ate pentru realizarea unui scop ideal. Astfel.U. Dovada calită ii de comerciant În cazul persoanelor fizice.. a patrimoniului de comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană (M. nelucrativ.

G. potrivit art. 21 şi art. va pierde această calitate când nu mai întruneşte aceste condi ii. Dacă nu au avut calitatea de comerciant anterior înregistrării întreprinderii familiale. 44/2008. ca persoană fizică autorizată sau ca titulari ai unei întreprinderi individuale72.” 72 37 . 27 din ordonan ă. 7 C. Întreprinderea familială îşi încetează activitatea şi este radiată din eviden ele registrului comer ului într-unul din următoarele cazuri (art. ar putea fi admisă şi o asemenea ipoteză. prin ele însele. Încetarea calită ii de comerciant are loc în cazul persoanelor fizice în mod similar dobândirii. nr.U. nu constituie. persoana fizică autorizată şi întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comer ului în caz de deces.. dovada calită ii de comerciant. „membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale. Persoana fizică ce a dobândit calitatea de comerciant prin săvârşirea faptelor de comer în condi iile art. § 3. Potrivit art. 2 din O. Apreciem că va interveni încetarea calită ii de comerciant şi în cazul punerii sub interdic ie a persoanei fizice printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. a firmei. printr-un act unilateral de voin ă ori ca urmare a pronun ării unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile de radiere. 44/2008. deşi. precum şi în cazurile prevăzute de O.com. 26/1990. dovada calită ii de comerciant se va face prin certificatul de înmatriculare (înregistrare) în registrul comer ului. îşi vor dovedi calitatea de comerciant prin certificatul de înregistrare a întreprinderii familiale în registrul comer ului. nr. Membrii întreprinderii familiale dobândesc calitatea de comerciant din momentul înregistrării întreprinderii familiale în registrul comer ului. Persoanele juridice dobândesc calitatea de comerciant din momentul înregistrării lor în registrul comer ului.G. Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale devine comerciant din momentul înregistrării în registrul comer ului şi dovedeşte această calitate cu certificatul de înregistrare. ci trebuie coroborate cu alte mijloace probatorii. în acest caz. Suntem de părere că întreruperea activită ii trebuie să aibă un caracter definitiv. 33 in ordonan ă): a) când mai mult de jumătate din membrii acesteia au decedat. Potrivit art. De aceea.afecta iune. pentru identitate de ra iune cu imposibilitatea dobândirii calită ii de comerciant a persoanei aflate sub curatelă.U. 28 alin. deoarece întreruperile temporare ale activită ii sau chiar anularea actului administrativ de înregistrare în registrul comer ului nu determină încetarea calită ii de comerciant a persoanei fizice. 25 din Legea nr. Discutabilă este însă posibilitatea pierderii acestei calită i ca urmare a instituirii curatelei.

prin urmare. nr. O. Of.G. după caz. a activită ii respective. 183/2004 (M. pierd calitatea de comerciant în urma radierii din eviden ele registrului comer ului. Partea I nr. 76/2001 (M. 12/1998 (M.G. Of. G. precum şi alte persoane fizice sau juridice... Legea nr. Partea I nr. Rolul înregistrărilor în registrul comer ului constă. nr... 328 din 25 aprilie 2008). Of. 26/1990. 15 din 19 ianuarie 1998) şi republicată în M. Of. Legea nr. înregistrarea în registrul comer ului are un caracter constitutiv de drepturi şi obliga ii în sensul dobândirii personalită ii juridice din momentul înmatriculării acestora în registru. Partea I nr. 49 din 4 februarie 1998.U. au obliga ia să ceară înmatricularea în registrul comer ului. înainte de începerea comer ului. 283 din 3 mai 2001). Partea I nr.G. atât persoane fizice. Of. în condi iile art. 381 din 12 iulie 2001). 519/2004 (M.. 72/2004 (M. 746 din 11 octombrie 2002). Această obliga ie.. O. 73 38 . Partea I nr. 26/1990 a fost modificată din nou prin O.U. cât şi persoane juridice.73 Astfel. 15/2003 (M. De exemplu. în faptul că este realizată eviden a comercian ilor. 161/2003 (M. Partea I nr. Partea I nr. 279 din 21 aprilie 2003). Of.b) dacă mai mult de jumătate din membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din întreprindere. Partea I nr. 61 din 1 februarie 2003). Legea nr. Of. 82/2007 (M. cât şi con inutul ei sunt reglementate de către Legea nr.G. la cererea lichidatorului sau din oficiu. 31/1990.U. Of. precum şi a celor referitoare la capacitatea persoanelor. 25 din Legea nr. 461 din 24 mai 2004). Mai mult.. 26/1990 privind registrul comer ului. iar pe de altă parte. nr. 955 din 28 noiembrie 2006)... ca urmare a dizolvării şi lichidării... Of. iar în cursul exercitării şi la încetarea comer ului sau. nr. 260 din Legea nr. Partea I nr. nr. c) prin pronun area unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile de radiere. Legea a fost publicată în M. 348/2001 (M. Partea I nr. 505/2003 (M. Obliga ia de a se înregistra în registrul comer ului Comercian ii. Of. 53/1998 (M .. Of. 857 din 3 decembrie 2003). 446 din 29 iunie 2007 ). nr. O. Of. Persoanele juridice îşi încetează existen a şi. Partea I nr.Of. O. aprobată şi modificată prin Legea nr. să ceară înscrierea în registru a men iunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege”. „comercian ii. 172 din 28 februarie 2005). Of. Partea I nr. Partea I nr.U. 302 din 18 august 1998).. dacă au intervenit acte sau fapte juridice noi sau care sunt de natură să modifice înregistrarea ini ială. 2..G. O. pe de o parte. 1109 din 26 noiembrie 2004). în ceea ce priveşte persoanele juridice. În forma sa republicată. 121 din 17 noiembrie 1990 şi a fost modificată şi completată prin Legea nr. sunt ocrotite interesele acestora prin asigurarea opozabilită ii fa ă de ter i a actelor şi faptelor juridice care au legătură cu activitatea comercială sau cu fondul de comer al comercian ilor.. Partea I nr. 44/2008 (M. înainte de începerea activită ii acestora. Partea I nr. 129/2002 (M.. Of. Legea nr. Legea nr. Of. potrivit art. 791 din 27 august 2004). 441/2006 (M. 1/2005 (M. societă ile comerciale vor fi radiate din registrul comer ului. 1 din această lege. Partea I nr. potrivit art. cât şi pe parcursul acesteia. au obliga ia de a se înregistra în registrul comer ului atât la începutul desfăşurării activită ii. Partea I nr. Legea nr. Legea nr. O.. Of. nr. 1 alin.G.

74 rolul registrului comer ului este şi acela de a asigura protec ia drepturilor de proprietate industrială şi de autor. oficiul registrului comer ului este obligat să elibereze. Editura All Beck. înmatricularea comercian ilor la începutul desfăşurării activită ii. Concuren a reprezintă aşadar modalitatea prin care se poate ob ine progresul economic. 2 din lege). 26/1990 consacră caracterul public al registrului comer ului (art.. potrivit art. în cadrul economiei şi al societă ii în ansamblu. cit. aceste acte mai pot fi opuse ter ilor dacă persoana care le invocă face dovada că ele erau cunoscute de ter i prin alte mijloace (art. precum şi informa ii despre datele înregistrate în registrul comer ului şi certificate constatatoare că un anumit act sau fapt este ori nu este înregistrat. copii certificate de pe înregistrările efectuate în registru şi de pe actele prezentate. de la cel particular. Bucureşti. 2001.. 1 din Constitu ie. 96-97. Libera concuren ă şi accesul neîngrădit al comercian ilor pe pia ă reprezintă fundamentele unei economii de pia ă. Sanc iunea neefectuării publicită ii acestor acte constă în inopozabilitatea fa ă de ter i a actelor şi a faptelor neînregistrate. unde există prevederi legale speciale în acest sens. Astfel. 39 . Aşa cum s-a mai arătat. În acest sens. precum şi datorită faptului că registrul comer ului este public. D. Prescure. Legea nr. precum şi men iunile sunt opozabile ter ilor de la data înregistrării lor în registrul comer ului sau. iar statul are obliga ia de a asigura „libertatea comer ului. „Registrul comer ului”. al unei anumite categorii profesionale. 4 din lege). În mod excep ional. 3. 135 alin. 5 alin. Actele solicitate pot fi cerute şi eliberate prin coresponden ă. 129 şi urm. bazată pe libera ini iativă şi pe concuren ă”.Interesul public este protejat prin aceste înregistrări în sensul eviden ei cu privire la existen a şi activitatea comercian ilor. pe cheltuiala persoanei care a formulat cererea. St. protec ia concuren ei loiale. p.. Cărpenaru. inclusiv în formă electronică. 74 A se vedea T. având încorporată sau ataşată semnătura electronică. Obliga ia de desfăşurare a activită ii comerciale în limitele unei concuren e loiale. Potrivit legii. op. p. până la cel general. crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de produc ie”. Concuren a între comercian ii care oferă produse şi servicii identice ori similare este un principiul constitu ional prin care se asigură libertatea comer ului. de la data publicării în Monitorul Oficial ori în alt ziar. precum şi un posibil rol în atragerea clientelei şi a eventualilor parteneri de afaceri comerciale. orice persoană interesată putând formula cereri de informare cu privire la comercian ii înregistra i. „economia României este o economie de pia ă.

organele administra iei finan elor publice vor stabili impozitele ce urmează a fi plătite de către fiecare comerciant. legea a fost modificată succesiv prin O. Partea I nr. 11/1991 privind combaterea concuren ei neloiale77). Of. vol. Of.). Of. 1130 din 30 noiembrie 2004) şi apoi republicată în M. 742 din 16 august 2005. Astfel. în Revista de drept comercial nr. 77 Publicată în M. cit. vol. Registrul jurnal este inut în scopul de a asigura o eviden ă a încasărilor şi plă ilor efectuate de către comercian i în fiecare zi.U. Of. registrul inventar şi registrul copier. 78 A se vedea în acest sens. 75 O. Of. De asemenea. Partea I nr.). op. p. Registrele comerciale reprezintă o oglindă a activită ii comerciantului. precum şi tipurile de registre obligatorii sunt reglementate în primul rând în Codul comercial (art. 2007. în scopul rentabilizării propriei activită i. cât şi în fiecare an. p. cit.G. Partea I nr. Pe baza informa iilor cuprinse în registrele de contabilitate. 21/1996 (M. 4. 40 . Partea I nr.. sunt interzise mijloacele frauduloase de atragere a clientelei săvârşite sub forma faptelor de concuren ă neloială (Legea nr. Partea I nr. I. 184/2004 (M. 313 din 12 iunie 2001). L. în raport cu care vor întocmi situa iile financiare anuale. I. 22-34). inclusiv de către persoanele fizice sau juridice de la care provin. 1/1992. p. Georgescu. Legea nr. „No iunea concuren ei comerciale”. registrele comerciale pot fi folosite ca mijloace de probă în litigiile dintre comercian i. 538/2004 (M. p. D. 495.78 Obligativitatea inerii registrelor comerciale. 298/2001 (M. a concuren ei76). Această confruntare între agen ii economici în scopul atragerii clientelei trebuie să aibă loc în condi iile legii şi potrivit uzan elor cinstite în activitatea comercială. în sensul că toate opera iunile comerciale se înregistrează în ordinea efectuării lor.... 23C. I.Aşa cum a fost definită în doctrină. 76 Publicată în M. De asemenea. Of. 875 din 10 decembrie 2003). Potrivit Codului comercial. Obliga ia de a ine registrele contabile potrivit legii. toate opera iunile fiind înscrise în ordinea efectuării lor (art. op... op.. opera iune care se consemnează în bilan ul încheiat cu această ocazie (art. 24 C. Cărpenaru.com. St. 21/1996. nr. în cazul ivirii unui litigiu. 107. L. registrele obligatorii pentru comercian i sunt: registrul jurnal. Registrul inventar este registrul în care sunt trecute rezultatele opera iunilor de inventariere efectuate atât la începutul desfăşurării activită ii. Georgescu..com. Partea I nr.. 24 din 30 ianuarie 1991 şi modificată prin Legea nr. . cit. sunt interzise faptele prin care se urmăreşte suprimarea liberului acces al comercian ilor pe pia ă ori practicile anticoncuren iale (monopoliste) care restrâng sau denaturează concuren a ( Legea nr. Legea nr. Of.. 31. Of. Partea I nr.. 585. Căpă înă. Acest lucru permite comercian ilor să de ină eviden a propriei lor activită i. 88 din 30 aprilie 2006) şi prin Legea nr. Partea I nr.75 concuren a reprezintă o confruntare între agen ii economici pentru câştigarea şi conservarea clientelei. 121/2003 (M. 88 din 30 aprilie 1996. I. 461 din 24 mai 2004).

70/2004 (M. comercian ilor care fac micul trafic ambulant. 420/2004 (M.G. 30 alin. obliga ia de a organiza şi de a conduce contabilitate proprie revine regiilor autonome. Of. A fost modificată din nou prin O. Înregistrările în contabilitate se fac în func ie de ordinea efectuării opera iunilor economico-financiare. în ordinea expedierii.U.G. Partea I nr. erau depuse spre păstrare timp de 10 ani (art. Of. în temeiul art. Of.com. fără a se lăsa spa ii albe şi fără a se efectua ştersături sau adăugiri. cât şi în moneda na ională. Aceste categorii de persoane au fost denumite în doctrină „micii comercian i” şi au fost scutite de la obliga ia de a ine registrele comerciale obligatorii atât datorită volumului redus de opera iuni comerciale. 82/1991. 495 din 22 decembrie 1998) şi republicată în M. Codul comercial consacră o excep ie de la obligativitatea inerii registrelor comercian ilor.. Of. 259/2007 (M. 48 din 14 ianuarie 2005). nr.. Of. institu iilor publice. 689 din 10 octombrie 2007). Partea I nr.. 993 din 28 octombrie 2004) şi ulterior republicată (M. 41 . 61/2001 (M.79 Dispozi iile Codului comercial nu au fost abrogate expres de reglementările ulterioare în materie. societă ilor cooperatiste.. dispozi iile amintite nu vor fi aplicabile „colportorilor” (negustori ambulan i)..G.Registrul copier este acel registru inut în scopul de a se copia. Această formă republicată a fost modificată din nou prin Legea nr. şi astfel. 170 din 30 iulie 1996) şi prin Legea nr. pe baza documentelor justificative. cărăuşilor sau acelora al căror comer nu iese din cercul unei profesiuni manuale. p. în măsura în care micii comercian i au această calitate în temeiul art. 629 din 26 august 2002. Of. Of.com. 506 din 27 iulie 2007) şi prin O. Aceste registre obligatorii erau înregistrate la tribunal şi trebuiau vizate la sfârşitul fiecărui an de către această instan ă. 22/1996 ( M. 245/1998 (M. Partea I nr. 109. în limba română sau în vreuna din limbile moderne europene – dispozi ie care nu mai este de actualitate -.. potrivit Codului comercial. Aşadar. 265 din 27 decembrie 1991. 34 C.. legea contabilită ii. toate scrisorile (coresponden a) comerciantului... companiilor na ionale. nr. nr. Of. 773 din 24 august 2004) şi prin Legea nr. Noua reglementare în materie este asigurată de Legea nr. 7 C. Publicată în M. Astfel. Partea I nr. 20 din 20 ianuarie 2000. cât şi lipsei priceperii în inerea contabilită ii. nr. Of. nici interpretul nu trebuie să distingă.. Registrele comerciale.. în ordinea efectuării acestora. legea a fost modificată prin O.. Of. Partea I nr. aplicându-se în măsura în care sunt compatibile cu noile reglementări. vor ine registrele comerciale.80 Potrivit art.G. 1 din Legea nr.. 310/2002 (M. astfel încât acestea sunt încă în vigoare.. Partea I nr. 1 C. Potrivit legii. Înscrierile în registre se efectuează. societă ilor comerciale. astfel inute. contabilitatea se ine în limba română şi în moneda na ională. dar şi persoanelor fizice care desfăşoară activită i producătoare de venituri. 79 80 Idem. Partea I nr. în condi iile legii.). Partea I nr. Partea I nr. Partea I nr. cu excep ia opera iunilor în valută pentru care contabilitatea se ine atât în valută. Partea I nr. 531 din 31 august 2001) şi prin Legea nr. Of. întrucât legea nu distinge. 380 din 5 ianuarie 2002) şi republicată în M. În această formă a fost modificată din nou prin O.com. Partea I nr. asocia iilor şi celorlaltor persoane juridice. 102/2007 (M. Of. 82/1991.

75 din 23 martie 1994 şi din nou modificată prin Legea nr. Partea I nr. 43 din 31 ianuarie 2000). 21/1992 privind protec ia consumatorilor81 . 178/1998 (M. 212 din 28 august 1992. Partea I nr. 91 din 2 februarie 2002). precum şi atribu iile care revin autorită ilor care asigură respectarea acestor drepturi.G. Of.58/2000 (M. 81 Publicată în M. c) de a avea acces la pie e care le asigură gamă variată de produse şi servicii de calitate. 82/1991 au obliga ia de a efectua inventarierea elementelor de activ şi a celor de pasiv atât la începutul activită ii. 146/2001 (M.. Potrivit ordonan ei. Categoriile de persoane care pot ine contabilitatea în partidă simplă vor fi stabilite prin ordin al ministrului finan elor publice. Respectarea drepturilor consumatorilor..Comercian ii. 450 din 26 iunie 2002). b) de a fi informa i complet şi corect asupra caracteristicilor esen iale ale produselor şi serviciilor. 42 . pe parcursul func ionării. Partea I nr. în afara activită ii sale profesionale. dobândeşte.. Această reglementare cuprinde măsuri de protec ie a drepturilor consumatorilor – aceste drepturi fiind strict determinate prin ordonan ă -. au obliga ia de a conduce contabilitatea în partidă dublă şi de a întocmi situa iile financiare anuale. 1 din lege. Persoanele prevăzute în art. nr.G. Partea I nr. 1 din Legea nr.G. precum şi celelalte persoane prevăzute în art. 8 din lege). „consumatorul” este definit ca fiind persoana fizică sau un grup de persoane fizice constituite în asocia ii care cumpără. Partea I nr. Of. fabrică.U. Partea I nr. aprobată prin Legea nr. 388 din 13 octombrie 1998). precum şi de a fi educa i în calitatea lor de consumatori. în cadrul activită ii sale profesionale. transportă sau comercializează produse ori păr i din acestea sau prestează servicii: Principalele drepturi ale consumatorului sunt: a) de a fi proteja i împotriva riscului de a achizi iona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze via a. nr. care.G. sănătatea ori securitatea sau să le afecteze drepturile şi interesele legitime. 84/2002 (M.U. precum şi în cazul fuziunii sau al încetării activită ii ori în alte cazuri prevăzute de lege (art. d) de a fi despăgubi i pentru pagubele generate de calitatea necorespunzătoare a produselor şi serviciilor. 738 din 19 noiembrie 2001) şi prin O. Of. Of.. „Agentul economic” este persoana fizică sau juridică autorizată. importă. Of. nr. Of. Partea I nr. a fost modificată prin Legea nr. care reprezintă prima reglementare de acest gen din momentul trecerii României la economia de pia ă după anul 1989. O nouă modificare a O. Of. Respectarea drepturilor consumatorilor este o obliga ie ce incumbă comercian ilor în temeiul unor legi speciale. precum Ordonan a Guvernului nr. utilizează ori consumă produse sau servicii.. 11/1994 şi republicată în M. 5. cât şi anual. 21/1992 a fost realizată prin O. nr. Ordonan a a fost din nou republicată şi completată prin O. 37/2002 (M.

Lumina Lex. 2008 11. Economică. Stoica – „Dreptul comercial”. în subordinea Guvernului (art. Angheni.just. XVIII – ème ed. Bucureşti. Directivele europene in materie. Yves Guyon. I-II. a fost înfiin ată Autoritatea Na ională pentru Protec ia Consumatorilor. Bucureşti. Bucureşti. Cartea Românească. Universul Juridic. organ de specialitate al administra iei publice centrale. Resurse Internet : . Ed. 1994 17.ro . 1928 16. Ed. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”.Codul penal 43 . Ed. Craiova. I. Ed. Bucureşti. M. – Codul de procedura civila . I. I. . – Codul civil .ro Abrevieri şi termeni : . Vol.C.Turcu . Cărpenaru – „Drept comercial român”. Ed.H. R. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Bucureşti. Bucureşti. III. 18. proc. Paris.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. 1998 15. edi ia a IV-a. Bucureşti. Lumina Lex.com. 2008 2. Volonciu. Lumina Lex. I. 1992 14. tome 1-2 8. Bucureşti. Astfel. Ed. Beck.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. Beck. vol. 2008 13. în temeiul art. 1993 10. Iaşi. Droit des affaires. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. Teorie şi practică judiciară”. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Motica.ueb. Paris. Ripert. Ed. 2003 5. Georgescu – „Dreptul comercial român”.. Bucureşti. Ed. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Ed. S. A. Ed. 2008 3. Funda iei Chemarea.C. C. 28 din ordonan ă). 2002 12.L. I. G.C. 1994 7. Bucureşti. St. Bucureşti. Ed. 1 din ordonan ă. Sorana Popa – „Drept comercial. C. 1929 4.H.Lumina Lex.N.www. Vivante – „Principii de drept comercial”.Turcu – „Dreptul afacerilor”. Bucureşti.Codul comercial .L. Ed. Universul Juridic. Roblot – „Traité de droit commercial”.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Ed. Codul comercial adnotat.Tribuna. 1999 9. Universul Juridic. D.www. în scopul apărării intereselor lor. 2000-2001 6. civ. R. civ. Legisla ia comercială cu modificările la zi.C. Radu I. LGDJ. I.e) de a se organiza în asocia ii pentru protec ia consumatorilor. C.pen . C.

proc. registrul-inventar şi registrul-copier c) registrul-inventar.O. – sublinierea noastră .pen. Dovada calită ii de comerciant pentru persoana fizică se face prin: a) certificatul de înregistrare b) orice mijloc de probă c) acte autentice.G.cit.s. Încheierile judecătorului delegat pot fi atacate cu: a) apel b) recurs c) recurs în anulare.n. 7. persoana fizică este obligată: a) să se înregistreze în registrul comer ului b) să plătească taxe şi impozite c) să efectueze fapte de comer cu caracter profesional. Comercian ii sunt oblilga i din punct de vedere profesional: a) să plătească taxele. – Monitorul Oficial . registrul-copier şi registrul cartea mare.Registrele comerciale obligatorii sunt: a) registrul-jurnal.Of.M. registrul-inventar şi registrul cartea mare b) registrul-jurnal. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . 44 .. Pentru a dobândi calitatea de comerciant.C.U. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. 4. 6. Întreprinderile familiale îşi încetează activitatea: a) când mai mult de jumătate din membrii acesteia au decedat b) prin decesul titularului c) prin pierderea firmei. 8.op.Înregistrările în registrul comer ului au rolul de a asigura: a) publicitatea actelor şi faptelor juridice b) opozabilitatea fa ă de ter i c) o eviden ă a contractelor încheiate de comercian i. 3. impozitele şi alte cheltuieli aferente b) să respecte drepturile consumatorilor c) să ceară radierea ter ilor din registrul comer ului. 2. 5. – Codul de procedură penală . Pot avea calitatea de comerciant: a) persoana fizică b) persoana juridică c) statul şi unită ile administrativ teritoriale.

10. Constituie infrac iune fapta de: a) confuzie b) denigrare c) dezorganizare. Încetarea calită ii de comerciant a persoanei fizice are loc: a) prin radierea din registrul comer ului b) prin încetarea de a mai săvârşi fapte de comer c) când sediul comercial nu este cunoscut de către ter i.9. 45 .

brevete de inven ii. autorul se raliază opiniei potrivit căreia fondul de comer este diferit şi de întreprindere. Căpă înă. 2007. articol introdus prin Legea nr. Bdul Vasile Milea nr. în scopul atragerii clientelei şi. 11 lit. fondul de comer a fost definit ca fiind „un ansamblu de bunuri mobile şi imobile. deoarece fondul de comer este un ansamblu de bunuri. drd. fondul de comer reprezintă „ansamblul bunurilor mobile şi imobile. No iunea şi elementele componente ale fondului de comer . 4 /2001. Gălăşescu-Pyk. 119. 83 A se vedea în acest sens. În acelaşi sens. p.82 Potrivit legii. în „Dreptul” nr. Universitatea Ecologică din Bucureşti. 298/2001 a modificat şi a completat Legea nr. vad comercial). Pentru o opinie contrară. Comercian ii (II) Autor: Lector univ. cit. I. „Drept comercial”. Partea i nr. 28-30. 298/2001. c din Legea nr. 73. Legea nr. Pornind de la aceste prevederi. op. 46 . 11/1991 privind combaterea concuren ei neloiale. a se vedea D. iar întreprinderea este o activitate sistematic organizată prin combinarea factorilor de produc ie. materii prime. Sector 5. utilizate de un comerciant în vederea desfăşurării activită ii sale”. O. Categoriile de auxiliari ai comercian ilor.. of. cu toate că ele fac partea din patrimoniul acestuia”. implicit. Deleanu. consacrate de altfel în literatura dreptului comercial. 1G • • Obiectivele lec iei: Fondul de comer Auxiliarii comercian ilor Con inut: 1. pe care un comerciant le afectează desfăşurării unei activită i comerciale. Defini ia legală a fondului de comer este cuprinsă în art. O. Bucureşti.. p. acesta din urmă fiind o universalitate juridică. materiale. D. precum şi produsele ob inute din prelucrarea acestora). 84 St. Cărpenaru. Autorul arată în continuare faptul că fondul de comer se deosebeşte de patrimoniu. p. terenuri) şi bunurile mobile folosite de acesta în vederea ob inerii de profit (mărfuri. corporale şi incorporale. Căpă înă. Astfel. firme. 350. în „Dreptul” nr. 313 din 12 iunie 2001. 1. în timp ce fondul de comer nu cuprinde „crean ele şi datoriile comerciantului. 82 Publicată în M. 912/1990. „Fondul de comer ”. corporale şi necorporale (mărci. 11/1991. Sorana Popa.”84 Elementele corporale ale fondului de comer sunt considerate în mod tradi ional ca fiind bunurile imobile afectate de către comerciant desfăşurării activită ii sale (clădiri. No iunea şi elementele componente ale fondului de comer 2.Cursul 4. Totodată. în „Dreptul” nr. embleme. potrivit unei opinii. ob inerii de profit. doctrina83 a formulat o serie de defini ii ale fondului de comer . cit. „Caracteristici generale ale societă ilor comerciale”. op.. p. 9-12/1990.

26/1990). astfel încât. p. în condi iile legii. 124. În cazul în care se produce confuzia cu firma folosită în mod legitim de un comerciant. p. 301 C. în cazul înmatriculării unui comerciant cu o firmă identică cu cea folosită în mod legitim de către titularul dreptului.În privin a bunurilor imobile. Aşa cum s-a arătat86. în asemenea situa ii. drept de proprietate incorporală ce poate fi transmis. 11/1991. 26/1990). 122. precum şi jurispruden a consideră că aceste bunuri se contopesc în masa fondului de comer . op. 5 din Legea nr. Firma este un element obligatoriu de identificare a comerciantului şi constă în „numele sau. St. 2007. 2007. cit. 2. Principalele elemente incorporale ce fac parte din fondul de comer al unui comerciant sunt. op. 25 din Legea nr. S-a opinat87 că „emblema îşi justifică recunoaşterea ca element de identificare în măsura în care asigură un supliment de individualizare. aşadar. poate cere radierea înregistrării respective. 1 din Legea nr. 2 din Legea nr. Cărpenaru. 30 alin. în virtutea cărora comerciantul poate exploata în mod exclusiv aceste bunuri. firma. 30 alin. datorită faptului că firma reprezintă un element de atragere a clientelei. între comercian ii care exercită activitatea comercială în acelaşi domeniu”. fapta poate constitui infrac iunea de concuren ă neloială. printr-un semn sau o denumire. Firma nu poate fi înstrăinată separat de fondul de comer . Elementele necorporale ale fondului de comer conferă comerciantului anumite drepturi. ea dobândeşte o valoare economică şi conferă titularului un drept patrimonial. vadul comercial şi drepturile de proprietate industrială şi de autor. Opinia majoritară în doctrină. În virtutea acestui drept de proprietate. actele de vânzare-cumpărare referitoare la bunurile imobile ce fac parte din fondul de comer sunt acte comerciale. prevăzută şi pedepsită de art.. 87 Idem. D Cărpenaru. Dacă prin folosirea fără drept a unei embleme s-ar crea în mod inten ionat o confuzie cu emblema folosită în mod legitim de un alt 85 86 St. 1. în virtutea prevederilor art.. Emblema reprezintă un element facultativ de identificare a comerciantului şi constă într-un semn sau o denumire care deosebeşte un comerciant de un altul de acelaşi gen (art. pen. D. emblema trebuie să se caracterizeze prin noutate. denumite şi „drepturi privative”85. Folosirea unor nume comerciale în scopul de a-i induce în eroare pe beneficiari este sanc ionată în art. denumirea sub care un comerciant îşi exercită comer ul şi sub care semnează” (art. 125. Ca şi firma. includerea acestora în fondul de comer a determinat o serie de opinii divergente. 47 . cit. după caz. 26/1990. emblema. ca infrac iune de concuren ă neloială. comerciantul prejudiciat se poate adresa instan ei cu o ac iune în despăgubiri. iar. p.

„Legea privind brevetele de inven ii”. „Noua lege a brevetelor de inven ii”. a se vedea Yolanda Eminescu. indica iile de provenien ă. Ada Petrescu. 1/1992. „Drept de proprietate industrială”. 5 din Legea nr. p. „Drept civil. 1987. pentru a avea calitatea de prepus. com. denumirile de origine. p. Categoriile de auxiliari ai comerciantilor. 5/1998. 1982. „Protec ia crea iei industriale”. Mihai. organiza ia cooperatistă sau comerciantul persoană fizică sau întreprindere individuală ori întreprindere familială are un drept sunt supuse obliga iei de înregistrare în registrul comer ului. preferin ele publicului etc. Vadul comercial a fost definit în doctrină88ca fiind aptitudinea fondului de comer de a atrage clientela. 1984. emblema şi alte semne distinctive asupra cărora societatea comercială. 48 . 34. 2001. desene şi modele industriale. A. St.). L. „prepus este acela care este însărcinat cu comer ul patronului său. beneficiind de largi puteri de reprezentare. Potrivit art. 392 C. Editura Junimea. 1. 11/1991). I. Căpă înă. D. 21 lit. c din Legea nr. 5. fapta ar putea constitui infrac iunea de concuren ă neloială (art. de comer şi de serviciu. calitatea produselor şi a serviciilor oferite. Iaşi. 126. 4. Mihai. Potrivit defini iei cuprinse în art. Cărpenaru. Bucureşti.. fie în locul unde acesta îl exercită. „Tratat de proprietate industrială”. Yolanda Eminescu. Din dispozi iile legale citate rezultă faptul că. 2) exercitarea atribu iilor prepusului are loc fie la sediul comerciantului. 89 Pentru dezvoltări cu privire la drepturile de proprietate industrială şi de autor. Roş. o sucursală. fie în alt loc determinat – spre exemplu. firma. V. p. Aceasta este compusă din persoanele fizice sau juridice care folosesc sau procură în mod constant mărfurile şi serviciile produse de un comerciant. Bucureşti. Ada Petrescu. L. indica ii de provenien ă). Editura Global Lex. în sensul de a fi împuternicită să încheie toate actele comerciale ale acestuia şi să conducă întreaga activitatea comercială a acestuia. know-how) ori semne noi (mărci de fabrică.comerciant. mărcile de fabrică. Drepturile de proprietate industrială pot avea ca obiect crea ii noi (inven ii. Tipografia Universită ii Bucureşti. în „Dreptul” nr. Prepuşii comercian ilor .89 2. persoana trebuie să îndeplinească două condi ii cumulative. 10 şi urm. 9/1992. vadul comercial se află în interdependen ă cu clientela şi depinde de o serie de factori obiectivi şi subiectivi (locul situării fondului de comer . Editura Didactică şi Pedagogică. 88 Idem. brevetele de inven ii. Editura Academiei. în „Revista de drept comercial” nr. 1971. inova ii. Aşadar. intensitatea şi eficien a reclamei. de comer sau de serviciu. „Dreptul proprietă ii intelectuale”. Auxiliarii dependen i. şi anume: 1) persoana desemnată în această calitate trebuie să fie „însărcinată cu comer ul patronului său”. Macovei. 3. p. A se vedea şi O. Drepturile de crea ie intelectuală Succesiunile”. Drepturile de proprietate industrială şi de autor. Bucureşti. 26/1990 privind registrul comer ului. fie în alt loc”. regia autonomă. „Clientela comercială” în „Revista de drept comercial” nr.

. Fr. în condi iile legii. îndrumare. Fr. „Drept civil”. contractul trebuie înregistrat. N. ci şi permanentă. pe toată durata contractului de muncă. Nr. în mod excep ional. St. în spe ă societatea comercială. se deosebeşte de oricare alt reprezentant. 2007. 1994. p. Calitatea de prepus şi raportul de reprezentare dintre acesta şi societatea comercială se bazează cel mai frecvent pe raportul de muncă. Cărpenaru. Reprezentarea este nu numai generală.. C. Popa. Aşa cum s-a observat. p. Marin F. Editura Ştiin ifică . control şi supraveghere ale mandantului”. de a direc iona. Deak. 194-195. Pen. Drept civil. având puteri de reprezentare deosebit de largi. o persoană fizică sau juridică a încredin at unei persoane fizice o anumită însărcinare. Bârsan. Astfel. Dacă însărcinarea a fost dată în mod expres.14. în măsura în care prin contractul de mandat se stabileşte o deplină subordonare a mandatarului fa ă de mandant.94 În situa ia în care însărcinarea a fost expresă. şi pe un contract de mandat92. Fin escu.Prepusul. „Răspunderea civilă”. 1970. cel care contractează cu prepusul are cunoştin ă de puterile acestuia şi nu poate să invoce fa ă de comerciant. T. Prepuşii din cadrul societă ilor comerciale sunt persoane fizice angajate de către societatea comercială cu contract individual de muncă. Deak. 1181/1961 şi nr. p.217 şi urm. 221. 93 Idem. 1983.91 Existen a raportului de muncă prezumă existen a raportului de prepuşenie. p. Întinderea puterilor prepuşilor trebuie stabilită prin contractul de muncă ale cărui clauze fixează limitele împuternicirii. Stătescu. prepusul a fost considerat în doctrina dreptului comercial ca fiind un „alter ego” al comerciantului90 . pe baza acordului dintre ele. Raportul de prepuşenie se poate grefa. Bucureşti. sau dacă însărcinarea a fost tacită. Col. op. 49 . C. dar nu au fost îndeplinite formalită ile de publicitate. a se vedea Ion M. datorită acestor caracteristici. astfel încât „mandatarul nu se bucură de ini iativă şi autonomie în exercitarea însărcinării primite şi acceptă să-şi desfăşoare activitatea sub directa autoritate.”.140 şi urm. Teoria generală a obliga iilor. D. Din această încredin are decurge posibilitatea pentru prima persoană – denumită comitent – de a da instruc iuni.. p. Bucureşti.cit. op. Tipografia Universită ii. Editura All. 92 Pentru un punct de vedere potrivit căruia contractul de mandat exclude întotdeauna raportul de prepuşenie. „ceea ce este definitoriu pentru calită ile de comitent şi prepus este existen a unui raport de subordonare care îşi are temeiul în împrejurarea că. 165. 90 91 A se vedea I. 94 St. p. Anghel. în sensul că puterile prepuşilor sunt limitate numai de obiectul de activitate al societă ii comerciale. D. Bucureşti. Cărpenaru.S. actele făcute cu depăşirea limitelor împuternicirii. cit. Mai mult. îndruma şi controla activitatea celeilalte persoane – denumită prepus – aceasta din urmă având obliga ia de a urma îndrumările şi directivele primite”. 569/1962 (nepublicate).93 Reprezentarea decurgând din raportul de prepuşenie este generală.

în privin a anumitor acte juridice. deoarece actul juridic va fi considerat încheiat în nume propriu (art.. com. Excep ia o constituie situa ia prepusului care este asociat unic la o societate cu răspundere limitată. În cazul actelor încheiate verbal. potrivit art. fără învoirea expresă a patronului. situa ie în care îndeplineşte şi atribu iile adunării generale a asocia ilor. potrivit art. În cazul nerespectării acestei interdic ii. în socoteala sa proprie sau a altuia. prepusul trebuie să men ioneze. spre exemplu. prepusul nu poate încheia acte juridice străine comer ului cu care a fost însărcinat. legea prezumă că reprezentarea de care dispune prepusul este generală. „prepusul nu poate. nici a lua parte. reprezentarea va rezulta din împrejurările în care s-a încheiat actul (ex factis circumstantiis). şi cuprinde toate actele necesare exerci iului comer ului pentru care este dat. 2. În plus. com. prepusul poate fi obligat la daune-interese. la alte nego uri de natura aceluia cu care este însărcinat”. „fa ă de cel de al treilea. Prepusul nu poate utiliza capitalul comerciantului în folosul său propriu. potrivit dispozi iilor legale.). C. Astfel.” Societatea comercială nu va putea opune ter ilor nici o restric ie sau limitare a împuternicirii dacă nu dovedeşte că ter ii o cunoşteau la momentul contractării obliga iei (art. 50 .urmată fiind de acte materiale de executare a faptelor de comer în numele şi pe seama societă ii comerciale. De asemenea. Puterile prepusului sunt limitate. Astfel. com. Astfel.. Un prepus nu va putea încheia contracte de vânzare-cumpărare cu privire la fondul de comer şi nici nu va putea dizolva societatea comercială. prepusul este obligat să aducă la cunoştin a ter ilor calitatea sa de reprezentant (contemplatio domini).p. 397 C. trebuie ă se facă men iunea „prin procură” sau „p. Dacă actele se încheie în formă scrisă. a face opera iuni.” ori o altă expresie echivalentă. alături de semnătura sa. cum sunt. care trebuie să releve că actul s-a încheiat în numele comerciantului şi în folosul acestuia. 395 C.com. actele juridice civile. 395 alin. prepusul nu poate încheia acte juridice care sunt contrare scopului pentru care a fost numit.). 396 C. Nerespectarea acestor obliga ii va avea drept consecin ă angajarea răspunderii personale a prepusului. În toate actele pe care le încheie în exercitarea comer ului cu care a fost însărcinat. mandatul tacit al prepusului se socoteşte general. numele şi prenumele patronului sau firma societă ii comerciale în numele căreia se tratează afacerile comerciale. care poate lua o decizie în acest sens. patronul având dreptul şi de a re ine pentru sine foloasele ce ar rezulta dintr-o asemenea opera iune. dar nici nu poate crea un alt comer pentru comerciant şi nici nu poate folosi capitalul comerciantului pentru constituirea unei noi societă i comerciale.

. bon fiscal. D. sub supravegherea comerciantului.În acest caz. Comişii pentru nego Potrivit Codului comercial. Pentru a desfăşura opera iuni similare în exteriorul localului. dar şi prin revocare. renun are. Calitatea de prepus încetează în momentul în care încetează contractul de muncă. Deşi legea îi denumeşte „prepuşi”. prepusul are obliga ia de a ine registrele contabile ale comercian ilor. interdic ie a uneia dintre păr i sau prin insolven a comerciantului. 2 C. În acest loc. factură fiscală etc. 51 . încasând pre ul şi oferind în schimb chitan ă liberatorie (chitan ă fiscală. comişii pentru nego nu au în realitate această calitate. 396 alin.). 2. cu respectarea dispozi iilor legale. răspunderea este reglementată în func ie de specificul societă ii. 404 se referă numai la comişii însărcina i cu vânzarea cu amănuntul a mărfurilor în localul comerciantului. această răspundere va fi solidară.). chiar dacă actele juridice care au determinat această situa ie au fost săvârşite de către prepus. În cazul societă ilor comerciale. Cărpenaru. Se consideră în doctrină95 că au calitatea de comişi pentru nego . 2007. cu condi ia de a face dovada că actele în cauză privesc exerci iul comer ului cu care prepusul a fost însărcinat (art. Potrivit legii. Puterea de reprezentare de care se bucură comişii pentru nego este limitată la încheierea de afaceri comerciale în localul unde comerciantul îşi desfăşoară activitatea. şi alte persoane salariate ale comerciantului (spre exemplu. cit. comişii pentru nego sunt vânzătorii în detaliu ai mărfurilor din magazine (art. deşi art. Aceste persoane sunt salaria i ai societă ii comerciale. Comişii pentru nego sunt reprezentan i ai comerciantului. op. fapt care rezultă din împuternicirea expresă sau tacită dată de către societatea comercială sau din natura func iei îndeplinite. fiind împuternici i să intre în raporturi juridice cu clien ii. p. com. Actele îndeplinite de către prepus în limitele însărcinării angajează răspunderea patronului. deoarece îl reprezintă pe comerciant şi cu privire îndeplinirea obliga iilor profesionale ale comercian ilor. societatea comercială va putea fi supusă procedurii insolven ei.). comişii pentru nego au nevoie de împuternicire specială din partea societă ii 95 St. iar dacă sunt mai mul i patroni. recep ionerul de la hotel. care îşi desfăşoară activitatea în interiorul sediului comercial. moarte. Codul comercial con ine o dispozi ie în favoarea ter ilor. care vor avea dreptul de a exercita împotriva comerciantului ac iunile ce derivă din actele încheiate de prepus. pot vinde bunurile. În cazul încetării de plă i. ei pot încheia contracte comerciale. 142. şoferul de taxi etc. 404).

De asemenea. 4. respectiv auditor – func ii pentru care nu pot fi încheiate contracte de muncă. Potrivit art. fiind remunera i pentru opera iunile comerciale încheiate cu salariu fix sau cu un comision din afacerea încheiată. 396 C. societatea comercială mai poate angaja cu contract de muncă. ei nu pot cere plata crean elor patronului. Însărcinarea din partea societă ii comerciale poate fi dată comisvoiajorului sub formă de scrisori. în schimb. avize. indiferent dacă are sau nu şi calitatea de administrator al societă ii comerciale (art.comerciale.). com. 31/1990 – aşa cum a fost modificată şi completată prin O. deşi contractul s-a încheiat la sediul societă ii comerciale. prevede: „Afară din magazin. nr. comişii pentru nego nu pot semna punând men iunea „prin procură”. Comişii călători pentru nego (comis-voiajorii) Comis-voiajorii sunt salaria i ai societă ii comerciale. circulare sau alte asemenea documente (art.U. 402 C. în numele şi pe seama societă ii comerciale. 402 c. 82/2007 – poate încheia contracte de muncă cu societatea. com. ci trebuie să men ioneze denumirea societă ii. Însă. „a face afaceri comerciale” înseamnă încheierea de contracte comerciale. Excep ie fac func iile de administrator. 404 C. doctrina dreptului comercial consideră unanim că vânzătorii au dreptul de a cere şi încasa pre ul la locul predării bunului. comişii călători pentru nego sunt împuternici i „să trateze sau să facă” opera iuni comerciale. com. referitoare la prepuşi. asociatul unic al societă ii cu răspundere limitată. În toate cazurile. comis-voiajorii ac ionează în localită i diferite. prestabilite de către comerciant. „A trata afaceri comerciale” semnifică prezentarea de oferte şi culegerea de comenzi pentru produsele comerciantului. Dacă predarea mărfii se face la domiciliul clientului. fiind aplicabile în această situa ie prevederile art. unde au un rol activ în găsirea clientelei şi atragerea acesteia. com. în func ie de pregătirea profesională a acestora. 3). comis-voiajorii trebuie să aducă la cunoştin a ter ilor calitatea lor de reprezentan i (contemplatio domini). a căror activitate se desfăşoară la sediul comercial al societă ii sau într-un local apar inând acesteia. art. 1961 alin. la încheierea actelor juridice.G. 52 . fără autoriza ie specială”. comişii vor fi obliga i personal fa ă de ter i. fără autoriza ie specială. În acest sens. pentru diferite func ii. director sau de membru al Directoratului ori al Consiliului de supraveghere. 3. Alte categorii de personal Potrivit Legii nr. devenind salariat al acesteia. persoane ce au şi calitatea de asocia i la societatea angajatoare. În caz contrar.. Spre deosebire de comişii pentru nego . precum şi cea de cenzor. în limitele împuternicirii primite de la societatea comercială.

acest drept nefiind legat de executarea contractului de către păr i. 96 Publicată în M. Mijlocitorii reprezintă o categorie de persoane care urmăresc. Partea I. 382 din 31 decembrie 1986). Natura juridică a activită ii agen ilor de comer . 581 din 6 august 2002. 53 . Natura juridică a presta iei mijlocitorului este aceea a unei activită i de prestări servicii. agen ii comerciali permanen i sunt comercian i persoane fizice sau persoane juridice.. care. mijlocitorul are dreptul la remunera ie.96 Potrivit legii. denumită comitent. în schimbul unei remunera ii. cu excep ia cazului în care păr ile au simulat ruperea tratativelor în scopul de a evita plata remunera iei. pot fi angajate diverse persoane.Pentru func iile de execu ie corespunzător obiectului de activitate al societă ii. în calitate de intermediari independen i. Făcând dovada simula iei. încheindu-se contractul avut în vedere. cu excep ia cazului în care este o faptă de comer desfăşurată cu caracter profesionist. fiind la rândul lor comercian i. Raporturile dintre aceste categorii de comercian i sunt reglementate de către contractul de agen ie. B. 86/653/1986 privind coordonarea legisla iei statelor membre referitoare la agen ii comerciali independen i (JOCE nr. să ob ină plata remunera iei din partea unuia sau din partea ambilor comercian i implica i. denumi i „agen i comerciali permanen i” este reglementată prin Legea nr. Dreptul la remunera ie se naşte în momentul în care opera iunea avută în vederea a fost încheiată ca urmare a eforturilor depuse de către mijlocitor. Agen ii de comer . care poate include sau nu reprezentarea. Această lege care reglementează activitatea agen ilor comerciali permanen i este în concordan ă cu Directiva CEE nr. nr. agen ii comerciali permanen i nu se află în raporturi de subordonare cu ceilal i comercian i pentru care intermediază afaceri comerciale. corespunzător pregătirii profesionale a acestora. Auxiliarii autonomi 1. 509/2002. va putea determina ob inerea calită ii de comerciant. speculând asupra interesului comun al unor comercian i de a încheia o anumită opera iune comercială. Aşadar. sunt împuternici i în mod statornic să negocieze sau să negocieze şi să încheie afaceri pentru o altă persoană fizică sau juridică. Mijlocitorii erau denumi i în trecut samsari ori misi i. 12). să pună fa ă în fa ă aceşti comercian i pentru ca. în urma negocierii contractului individual de muncă. 2. iar în situa ia în care intermedierea de afaceri se realizează cu caracter profesionist. Of. având în vedere faptul că opera iunea în sine este caracterizată de Codul comercial ca fiind faptă de comer (art. 3 pct.

St. Motica.ueb.just.C.C. C. Ed. Economică. Ripert. Bucureşti. Roblot – „Traité de droit commercial”. Ed. 1992 14. All Beck. Fin escu – „Curs de drept comercial”. I. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Bucureşti. Resurse Internet : . C. Ed. D. 1999 9. Ed. Ed. Ed. I. Lumina Lex.Turcu . 2000-2001 6. 2003 10. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”. I. edi ia a IV-a.C. Bucureşti. I. I-II. I. – Codul de procedura civila .proc. R. LGDJ. Ed..N. C. Bucureşti. Universul Juridic. Droit des affaires. Bucureşti.ro Abrevieri şi termeni : . Legisla ia comercială cu modificările la zi.pen . 1993 11.Turcu – „Dreptul afacerilor”. civ. Lumina Lex.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Iaşi. Ed. R. Bucureşti. Directivele europene in materie. . Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. 1994 17.www. Radu I. vol.Codul comercial .com. proc.L.Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Bucureşti.pen. Paris. Bucureşti. civ.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. M.H.L. Stoica – „Dreptul comercial”. Funda iei Chemarea. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Vivante – „Principii de drept comercial”.H. Universul Juridic. A. Angheni. Ed. – Codul civil . – Codul de procedură penală 54 .C. Beck. Cartea Românească. Craiova.Codul penal . 2008 3. 2003 5. 2008 2. Volonciu. Bucureşti.C. Bucureşti.www. Paris. Ed. XVIII – ème ed. Codul comercial adnotat. Yves Guyon. 2008 13. C. tome 1-2 8. G. Vol. 1994 7. 1998 15. S. Ed. Bucureşti. Cărpenaru – „Drept comercial român”. Bucureşti. 2002 12.Lumina Lex. III.Tribuna.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. Gabriel Tita-Nicolescu – „Regimul juridic al opera iunilor de leasing”. 1929 4. 18. Ed. Beck. 1928 16.ro . I. Ed. Lumina Lex.

2. Au calitatea de comercian i indiferent de situa ie: a) mijlocitorii b) agen ii de comer c) prepuşii comerciantului.op. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. Natura juridică a calită ii de prepus se poate grefa pe un: a) contract de muncă b) contract de mandat c) contract de comision. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . Prepusul răspunde personal fa ă de ter i: a) întotdeauna direct şi nelimitat b) dacă depăşeşte limitele împuternicirii c) în solidar cu patronul. Firma comerciantului poate fi înstrăinată: a) separat de fondul de comer b) numai odată cu fondul de comer c) nu poate fi înstrăinată. Elementele necorporale ale fondului de comer sunt: a) emblema b) clientela şi vadul comercial c) mijloacele circulante.n.. 4. 3. 9. 8.cit. 6. – Monitorul Oficial .Of. 5.s. Are împuternicirea de „a trata afaceri comerciale”: a) comis-voiajorul b) vânzătorul c) prepusul. No iunea de „firmă” are semnifica ia: a) unei societă i comerciale b) numelui (denumirii) comerciantului c) marcă de calitate. Natura juridică a fondului de comer este aceea de : a) bun mobil unitar şi incorporal b) bun imobil 55 . 7.O.G.Calitatea de prepus încetează prin : a) renun are.M. c) demisie. – sublinierea noastră . b) revocare.U.

10. 56 . Fondul de comer poate fi apărat în cazul unor încălcări ale dreptului de proprietate prin: a) uzucapiune b) ac iunea în revendicare imobiliară c) ac iunea în revendicare mobiliară.c) universalitate juridică.

31 şi urm.1. alături de celelalte institu ii de drept. între care se află camăta. Sorana Popa.292. Societă ile comerciale. Vene ia şi Floren a unde activitatea economică a 97 98 A se vedea V. Tomulescu. p. nu mai erau în măsură să satisfacă necesită ile sporite de consum ale oamenilor. Ippolito. în dreptul roman societatea comercială a fost definită ca fiind un contract consensual prin care două sau mai multe persoane se obligau să pună ceva în comun pentru a ob ine un câştig. Deoarece nevoile oamenilor s-au diversificat. „Cours de droit commercial. Negustorii. iar această activitate a necesitat anumite reglementări juridice. societă ile comerciale astfel înfiin ate nu aveau personalitate juridică. Hanga. Codul lui Hammurapi reglementa diverse activită i comerciale. Asocia ii puteau aduce în societate bunurile lor prezente şi viitoare (societas omnium bonorum). Paris. 1977. Istoricul societă ilor comerciale 2. Necesitatea înfiin ării societă ilor comerciale şi evolu ia acestora Încă din antichitate oamenii şi-au manifestat dorin a de a ob ine anumite mărfuri şi servicii şi astfel au apărut şi persoanele pregătite pentru a oferi aceste lucruri contra cost. Ed. „Mari legiuitori ai lumii”. Istoricul societă ilor comerciale 1.Cursul 5. Montchrestien. contractele de împrumut. Perioada Evului Mediu a adus o înflorire a comer ului în republicile italiene Genova. Universitatea Ecologică din Bucureşti. Sector 5. Tipografia Universită ii Bucureşti. Reguli generale (I) Autor: Lector univ. p. 57 . II-ème volume. M. No iunea de „societate comercială” şi elementele definitorii ale actului constitutiv 1. schimbul ini ial s-a transformat în activitate aducătoare de profit. Les sociétés commerciales”. de Juglart. Bucureşti. B. 1G • • Obiectivele lec iei: Aspecte generale privind societă ile comerciale Elementele definitorii ale contractului de societate comercială Con inut: 1. p. a apărut ca urmare a progresului economic şi social98. în Babilon. „Drept privat roman”. Editura Ştiin ifică şi Enciclopedică.6-10. prin efortul lor individual. Bdul Vasile Milea nr. 1983. negustorii profesionişti. În dreptul roman însă. 99 A se vedea C. loca iune şi împrumut 97. drd. un singur bun (societas unius rei) sau puteau să pună în comun veniturile lor (societas questus) 99. Astfel. Bucureşti. 1972. Astfel. Societatea comercială.

164/2006 (M. 80/1991 (M. cum sunt Compania Olandeză a Indiilor Orientale (1602).. 1. care permiteau nobililor. Legea nr. Of. Societatea cu răspundere limitată a fost reglementată la sfârşitul secolului al XIX-lea. nr.U. O..cunoscut o înflorire reflectată atât în comer ul pe mare. Legea nr. 279 din 21 aprilie 2003).G. Of.U. nr. 41/1991 (M. Reglementarea societă ilor comerciale în România Primele reglementări distincte ale societă ilor comerciale s-au făcut în Codul comercial. Partea I nr. Of. nr. Legea nr.G. Înfiin area coloniilor de către Anglia. 446 din 29 iunie 2007). 263 din 23 decembrie 1991). ca regulă generală. Normele juridice cuprinse în Legea nr. Of. 78/1997 (M.G. Of.. Reglementarea sistematică a societă ilor comerciale a fost realizată pentru prima dată de către Codul Comercial francez din anul 1807. Of. tuturor formelor de societate.257-263). Of. Fiind republicată în urma acestei modificări.U. Partea I nr. Partea I nr. Legea nr. Of. de alte ări europene. 955 din 27 noiembrie 2006 şi prin O. Legea nr. Of. 133 din 27 iulie 1997). Legea nr. 178 din 28 iulie 1992)... 31/1990 a fost din nou modificată prin: O.. Legea nr. care reglementează societă ile în nume colectiv. 44/1991 (M. Legea nr.. 76/2001 (M. militarilor şi persoanelor apar inând clerului să speculeze asupra sumelor de bani de inute desfăşurând acte de comer prin persoane interpuse (comanditarii). Partea I nr. Partea I nr. nr. Partea I nr.G. 126-127 din 17 noiembrie 1990 şi modificată succesiv prin: Legea nr. Of. Legea nr. 283 din 31 mai 2001). 335 din 28 noiembrie 1997). mai întâi în Germania. Of. Partea I nr. 120 din 4 iunie 1991). 102/2002 (M. Partea I nr. societatea anonimă (societatea pe ac iuni) şi asocia ia în participa ie. 952 din 27 octombrie 2005). O. Of. Partea I nr. 1066 din 17 noiembrie 2004 şi din nou modificată prin: Legea nr. Partea I nr.. Legea nr. 314/2001 (M. societatea în comandită simplă. 571 din 29 iunie 2004).G. Partea I nr. 338 din 26 iunie 2001). 345 din 27 iulie 2000). Of.. Of. de unde a fost preluată de Fran a şi. 359 din 22 septembrie 1998). 82/2007 (M. Legea nr. şi erau avute în vedere societatea în nume colectiv. Legea nr. 16/1998 (M. 441&2006 (M.. Of.. dar 100 Publicată în M.. 195/1997 (M.. 127/2000 (M. Of. 1421 din 11 iulie 1991). rămânând în vigoare numai dispozi iile referitoare la asocia ia în participa iune (art. titlul VII – „Despre societă i şi despre asocia iuni comerciale”. Această reglementare a fost preluată şi de alte ări şi a fost consacrată şi de Codul comercial român (1887). Of. 78/1992 (M.. Legea nr. 359 din 21 aprilie 2006). Of. Of. 430 din 18 mai 2006). 673 din 11 septmbrie 2002). Partea I nr.. societatea în comandită pe ac iuni. 85/2006 (M..31/1990 au un caracter general. 31/1990 privind societă ile comerciale100 a abrogat par ial dispozi iile Codului comercial în materie de societă i. Partea I nr. 236 din 27 mai 1999). 99/1999 (m. Legea nr..Of. 230 din 5 aprilie 2002). Partea I nr. aplicându-se. cât şi pe uscat.. Partea I nr. aprobată prin Legea nr. Of. nr.251256) şi la asigurările mutuale (art..U.2. deoarece aceste categorii de persoane aveau interdic ie de a desfăşura activită i comerciale în nume propriu. Partea I nr. în comandită şi societă ile anonime (societatea pe ac iuni şi în comandită pe ac iuni). Aici au apărut primele societă i în comandită.. 297/2004 (M. 58 . O. 302/2005 (M.. Partea I nr. Olanda şi Fran a a determinat înfiin area societă ilor anonime pe ac iuni. ulterior. 161/2003 (M. Partea I nr. dar prin filiera Codului comercial italian (1882). 31/1990 a fost republicată în M. Compania Noii Fran e (1628) etc. Partea I nr. 133/2002 (M. Of.U. Legea nr. Partea I nr. Partea I nr. Compania Insulelor Americii (1626). Partea I nr..

Publicată în M. 1323/1990105 – enumeră tipurile de activită i ce nu pot face obiectul de activitate al societă ilor comerciale. 656/1997 – Clasificarea activită ilor din economia na ională – C.E. nr. Partea I. Of. no iunea de societate comercială poate fi desprinsă din ansamblul reglementărilor legale atât de 101 102 Publicată în M.82/1991102 a contabilită ii – care stabileşte registrele comerciale obligatorii.15/1990 privind reorganizarea unită ilor economice de stat ca regii autonome şi societă i comerciale106. de la care asocia ii nu pot deroga prin actul constitutiv pe care îl încheie.1.. No iunea de „societate comercială” şi elementele definitorii ale actului constitutiv 2. Partea I. nr. 359/2004103 privind simplificarea formalită ilor la înregistrare în registrul comer ului a persoanelor fizice. Legea societă ilor comerciale cuprinde anumite dispozi ii imperative.Of.. Of. nr.G. Legea nr. Reglementări speciale în materie de societă i comerciale sunt cuprinse şi în Legea nr.98 din 8 august 1990. Of.12.Of. nr.Of.1027 din 27 decembrie 2006 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Definirea societă ii comerciale Structura şi scopul societă ii comerciale o califică drept o entitate implicată în activită i din sfera produc iei şi a consumului de bunuri şi servicii. 108 Publicată în M.cuprind şi reguli speciale. Legea nr. 106 Publicată în M.. nr. Partea I. nr.G.85/2006 privind procedura insolven ei104. Hotărârea Guvernului nr.121 din 23. 107 O. Totodată.149 din 27 decembrie1990. Partea I. 103 Publicată în M.26/1990 privind registrul comer ului101 şi care reglementează formalită ile privind înmatricularea societă ilor comerciale în registrul comer ului. Partea I. 99/ 06. Partea I.N. precum şi cu dispozi iile Codului muncii... Of. Of.. Partea I nr. ale Codului fiscal şi ale Codului de procedură fiscală. nr.265 din 27 decembrie1991.839 din 13 septembrie 2004. 105 Publicată în M. Deoarece nu există o defini ie legală. 297/2004 – privind pia a de capital109 şi Legea nr. nr. aplicabile fiecărei forme de societate în parte. 109 Publicată în M.121 din 7 noiembrie 1990. 97/2000 privind organiza iile cooperatiste de credit. nr.. 148 din 10 aprilie 2000. care a abrogat Legea nr. Dispozi iile Legii nr. asocia iilor familiale şi persoanelor juridice. 59 . nr.U.359 din 21 aprilie 2006.A. 99/2006107 privind institu iile de credit şi adecvarea capitalului. iar H. Ordonan a de Urgen ă a Guvernului nr. Legea nr. 31/1990 se completează cu prevederile Codului comercial şi ale Codului civil în materie.2006 a fost publicată în M. 58/1998 – legea bancară 108 şi Ordonan a de Urgen ă a Guvernului nr.. 2. Legea nr.martie 1998. Partea I. înregistrarea fiscală a acestora. Legea nr. 104 Publicată în M. Of.32/2000 – privind societă ile de asigurare sunt reglementări speciale în materia societă ilor comerciale. precum şi la autorizarea func ionării persoanelor juridice.

Personalitatea juridică a societă ii comerciale Potrivit art. în scop de prelucrare în vederea revânzării.G. în virtutea căruia se creează o persoană juridică şi în care asocia ii (persoane fizice sau juridice) stabilesc să pună în comun anumite bunuri (o valoarea patrimonială) pentru săvârşirea de fapte de comer în vederea realizării şi împăr irii profitului ob inut.drept comun (drept civil ). excluzând persoanele fizice chiar dacă acestea ar avea calitatea de comerciant.E.)”.31/1990. cu respectarea dispozi iilor prezentei legi”.656/1997. persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societă i comerciale (. dacă ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face. nu pot face obiectul comer ului particular şi cumpărarea produselor industriale sau agricole. Astfel. potrivit dispozi iilor legale. 2.2. conform prevederilor art. societă ile comerciale.. nr. potrivit dispozi iilor legale. caracter desprins din prevederile art.1 din Legea nr. grupurile de interes economic cu caracter comercial şi organiza iile cooperatiste. ca şi comerciantul persoană fizică. Concluzionăm aşadar că numai societă ile comerciale pot săvârşi fapte de comer în domeniile arătate în această clasificare. societă ile comerciale sunt incluse în sfera de reglementare a comercian ilor. motiva ia practică a constituirii societă ilor comerciale: „În vederea efectuării de acte de comer .1 alin. aprobată prin H. Clasificarea activită ilor din economia na ională – C. art. regiile autonome. 2. iar 60 .1 alin. trebuie să ac ioneze în cadrul activită ii sale autorizate conform legii.A. exclude ini iativei particulare exercitate de persoanele fizice activită ile de cumpărare în scop de revânzare a produselor industriale sau agricole care. În primul rând.31/1990 prevede caracterul asociativ în care se realizează faptele de comer . trebuie re inut caracterul legal al activită ii comerciale care constituie obiectul de activitate al societă ii. obiectul comer ului particular. Societatea comercială poate fi definită ca fiind o entitate constituită pe bază de contract sau act unilateral – denumit generic „act constitutiv”-.2 din Ordonan a Guvernului nr. persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societă i comerciale. care efectuează în mod obişnuit acte de comer . „în vederea efectuării de acte de comer . comercian ii sunt persoanele fizice şi asocia iile familiale. companiile na ionale şi societă ile na ionale.1 din Legea nr.106/1999. cât şi din reglementările specifice în materie comercială.. conform cărora societatea.N.. În al treilea rând. În al doilea rând. Există însă dispozi ii speciale care reglementează desfăşurarea anumitor fapte de comer doar în cadrul societă ilor comerciale.

61 . Acquis comunitar”. Şandru. Organizarea de sine stătătoare este reglementată prin lege. „Drept comercial român”. dovedindu-se că to i asocia ii cunoşteau existen a datoriei şi că prin înstrăinarea bunului către societate asociatul nu putea să libereze crean a. S-a mai opinat că separa ia de patrimoniu între societate şi asocia i este atributul principal al unei personalită i juridice reale. 2004. având organe statutare pentru deliberare. în doctrină110 se apreciază că se produc următoarele consecin e: 1) bunurile aduse ca aport de către asocia i trec din patrimoniul acestora şi formează patrimoniul societă ii. Calitatea de persoană juridică presupune. Bucureşti. Considerăm că numai bunurile asupra cărora s-a transferat dreptul de proprietate prin contractul de societate ies definitiv din patrimoniul asociatului112 şi trec în cel al societă ii asupra lor creditorii sociali având un gaj general. Pia a de capital. Gh. „Societă ile comerciale în Uniunea Europeană”. societă ile comerciale beneficiind de o structură bine delimitată. a unui patrimoniu propriu şi a unui scop determinat. distinct de persoana asocia ilor. 4) bunurile aduse ca aport de către asocia i garantează fa ă de creditorii societă ii executarea obliga iilor de către aceasta (constituie gajul general al creditorilor sociali). „Societă ile comerciale. Editura All Beck. D.2 prevede că „societă ile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române”. ca universalitate de drepturi şi obliga ii cu con inut patrimonial apar inând acesteia. Datorită acestei autonomii patrimoniale. Dacă această separa ie este falsă sau simulată suntem în prezen a unei societă i fictive. Editura All Beck. 31/1954 existen a unei organizări de sine-stătătoare. Bucureşti. este distinct de patrimoniile asocia ilor. iar legea le reglementează acestora şi modul de func ionare şi competen ele. aceste bunuri nu pot fi urmărite de creditorii personali ai asocia ilor. Patrimoniul societă ii.104. Patrimoniul societă ii serveşte la realizarea scopului societă ii exprimat prin intermediul obiectului de activitate înscris în actul constitutiv. 2) nu poate opera compensa ia între obliga iile societă ii fa ă de ter i şi obliga iile ter ilor fa ă de asocia i. conform Decretului nr. 3) aplicarea procedurii falimentului fa ă de societate implică doar patrimoniul acesteia. 66 şi urm. p. Piperea. care poate avea două forme: societatea simulată (dacă actul constitutiv este simulat) şi personalitatea juridică aparentă. 112 Ca o consecin ă. 2005. p. 110 111 Stanciu D. A se vedea. p. func ionare şi control. edi ia aV-a. manifestată prin confuzia de patrimoniu111.203-204. în afară de situa iile în care se aplică regula „fraus omnia corumpit”. Editura Universitară. Bucureşti.alin. se apreciază în doctrină . nu şi bunurile cu privire la care societatea are numai un drept de uzufruct sau de folosin ă. Cărpenaru.

fabricarea. conform Hotărârii Guvernului nr. Al.26/1990). Firma unei societă i în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel pu in unuia dintre asocia ii comandita i. 1995. Bucureşti. fiind con inută şi în prevederile art. Editura Şansa. cu men iunea „societate în nume colectiv”. vol. Bucureşti. la care se poate adăuga numele unuia sau al mai multor asocia i. după caz.1323/1990: activită ile care. 114 A se vedea I. 62 . civ. Bârsan. fabricarea sau comercializarea de droguri sau narcotice în alt scop decât ca medicament.114 Din interpretarea Legii nr. II. Firma unei societă i pe ac iuni sau în comandită pe ac iuni se compune dintr-o denumire proprie. vol. Această determinare a sediului social este tradi ională. este nu centrul afacerilor. Firma unei societă i cu răspundere limitată se compune dintr-o denumire proprie. societatea comercială de ine următoarele atribute de identificare: firma. L.A.41-42. ale adunării generale. Toma. 2002. 76.L. remediile secrete (vrăjitoria. scrisă în întregime. „Societă ile comerciale”. Autorul consideră că „ceea ce este hotărâtor în determinarea sediului. – în prezent abrogat – potrivit cărora „domiciliul persoanei juridice este acela unde acea persoană 113 C. unde se publică convocatorul etc. activită ile ce constituie monopol de stat. Editura All. Tufan. sediul şi na ionalitatea. ci locul unde se află frânele conducerii”. ghicitoria).” ori. iclea. Potrivit dispozi iilor Legii nr. comercializarea de aparatură pentru interceptarea convorbirilor telefonice etc. Firma este un element de identificare obligatoriu care trebuie inclus în contractul de societate şi constă într-un „nume” sau în „denumirea sub care un comerciant îşi exercită comer ul şi sub care semnează” (art. 96 C. Dobrinoiu. de natură a o deosebi de firma altor societă i. imprimarea hăr ilor cu caracter militar.1 din Legea nr. fie în func ie de locul desfăşurării activită ii comerciale a societă ii.Obiectul de activitate trebuie să fie posibil (ad imposibilium nulla obligatio). Nu pot fi obiect de activitate pentru societă ile comerciale. potrivit legii penale. „Drept comercial român”. În calitate de persoană juridică.R. şi va fi înso ită de men iunea scrisă în întregime „societate pe ac iuni” sau „S. Sediul social este o altă men iune obligatorie în contractul de societate şi va fi stabilit fie în func ie de locul unde se află organele de conducere ale societă ii.”. 26/1990 privind registrul comer ului. „societate în comandită pe ac iuni”. p. nici locul exerci iului material al comer ului. V. scrisă în întregime. şi va fi înso ită de men iunea scrisă în întregime „societate cu răspundere limitată” sau „S. Georgescu. determinat sau determinabil. constituie infrac iuni sau sunt contrare altor dispozi ii legale cu caracter imperativ.I. C. 31/1990. p. cu men iunea „societate în comandită”. firma unei societă i în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel pu in unuia dintre asocia i. 30 alin. M. licit şi moral113. rezultă că sediul este locul unde se in şedin ele consiliului de administra ie.

19. dar. sunt actele persoanei juridice înseşi (art.3 din Decretul nr.31/1954). Daniel-Mihail Şandru. însă conform principiului specialită ii capacită ii de folosin ă. „societă ile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române”. Editura Universitară. societatea comercială dobândeşte şi capacitate de exerci iu. prin constituirea în alt stat decât cel în care func ionează sediile secundare). 40 din Legea nr. Astfel. argumentul referitor la o egalitate de şanse a prevalat celui referitor la protec ia ter ilor (fa ă de faptul că societatea ar avea un capital social mai mic.31/1954. 117 Legea nr. „Societă ile comerciale în Uniunea Europeană”. 25). continuă autorul citat.1 alin. se va stabili na ionalitatea acesteia.juridică îşi are centrul administra iei sale”. „persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei. persoana juridică are na ionalitatea statului pe al cărui teritoriu şi-a stabilit sediul social. conform art.34 din Decretul nr. actul de înfiin are sau statut”. 9 martie 1999. pe de altă parte”. din momentul autentificării actului constitutiv (art. Decretul nr. Autorul arată în continuare că „ dreptul (libertatea) de stabilire este fundamentul dezvoltării dreptului societar în Europa. pe de o parte. în condi iile actului constitutiv. adică de aptitudinea de avea drepturi şi obliga ii în urma săvârşirii de fapte de comer .n. Potrivit art. 2006. af.p.) că societă ile pot func iona prin sucursale sau agen ii în oricare dintre state.33 alin. Din momentul înmatriculării în registrul comer ului şi cu condi ia desemnării administratorului care reprezintă societatea în rela iile cu ter ii.31/1954). pentru ca persoana juridică să ia fiin ă în mod valabil. Bucureşti.31/1990. 63 . garan ia creditorilor societă ii şi publicitatea. „Curtea a hotărât în cazul Centros ( în CJCE.în cazul neexecutării obliga iilor fa ă de creditori. Aşadar. condi ionat de procesele politice şi economice ale integrării şi manifestat în acte juridice: directive şi regulamente.116 În func ie de sediul societă ii. 116 Idem. chiar dacă în statul unde au fost înmatriculate nu au func ionat. adică aptitudinea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obliga iile prin încheierea de acte juridice. Partea I.. este recunoscută şi o capacitate de folosin ă restrânsă. de acordare a posibilită ii de stabilire potrivit Tratatului şi constantă” (op.115 Doctrina arată că func iile sediului sunt: siguran a circuitului civil. deoarece. Of. de exemplu.35. Actele încheiate de către reprezentan ii societă ii.. p. În calitate de persoană juridică. 105/1992117. răspunderea asocia ilor comandita i şi a asocia ilor la societatea în nume colectiv este subsidiară. răspunderea va apar ine în principal societă ii. n. societatea comercială are următoarele drepturi şi obliga ii: . în numele acesteia şi în limita împuternicirii primite. Fiind persoană juridică. societatea dispune de capacitate de folosin ă. „Centros”. şi hotărâri ale Cur ii de Justi ie a Comunită ilor Europene. nr. Capacitatea de folosin ă se dobândeşte în momentul înmatriculării societă ii în registrul comer ului. Aşa cum prevede art. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept interna ional privat a fost publicată în M.societatea comercială poate participa în nume propriu la raporturi juridice. cit. 115 A se vedea în acest sens. . C-212/97. Această interpretare este ascendentă în sensul integra ionist. 245 din 1 octombrie 1992. stabilit prin lege.2 din Legea nr.

Potrivit art.societatea comercială îşi va exercita drepturile şi îşi va îndeplini obliga iile cu bună-credin ă şi potrivit scopului pentru care a fost înfiin ată. iar dobânzile curg de drept din momentul scaden ei obliga ie. Legea nr. Cărpenaru. 64 . 10/2001. deoarece ar însemna să acorde mai mult decât s-a cerut. valoarea patrimonială cu care acesta participă la capitalul social.16 din Legea nr. Curtea de Arbitraj Comercial Interna ional de pe lângă Camera de Comer şi Industrie a României. debitorul se află de drept în întârziere din momentul în care obliga ia devine exigibilă (dies interpellat pro hominem). Asumarea obliga iei de a efectua aportul poartă denumirea de subscriere şi ia naştere la momentul semnării actului constitutiv. În momentul efectuării subscrierii. aporturile pot fi în numerar (obligatorii la toate formele de societate. nu din momentul cererii de chemare în judecată.2. judecătorului nefiindu-i permis să acorde din oficiu aceste sume. asocia ii pot încheia cu societatea acte adiacente contractului de societate care să reglementeze condi iile de efectuare a aportului şi obliga iile reciproce născute în legătură cu aportul. în privin a obliga iilor comerciale având ca obiect plata unei sume de bani.. dar nu sunt purtătoare de dobânzi). Aşa cum s-a statuat deja în jurispruden ă şi în doctrină. acesta va putea fi obligat să plătească despăgubiri.societatea comercială are calitatea procesuală activă şi pasivă. în natură (permise la toate formele de societate) sau în industrie (presta ii în muncă sau servicii permise numai asocia ilor la societatea în nume colectiv şi asocia ilor comandita i). Sentin a nr. p. deşi dobânzile curg de drept. p.118 Aşa cum se poate observa.31/1990). În consecin ă. . acestea trebuie solicitate prin cererea de chemare în judecată. Aporturile asocia ilor Prin „aport” în elegem cota de participare a fiecărui asociat la formarea şi majorarea capitalului social al societă i. 381.31/1990. cit. 2. dacă societatea a înregistrat un prejudiciu prin neexecutarea la scaden ă a obliga iei de către asociatuldebitor.119 118 119 A se vedea St. 185/2001. op. D. în „Revista de drept comercial” nr.3. iar executarea efectivă a acestei obliga ii se numeşte vărsământ. asociatul-debitor fa ă de societate „este răspunzător de daunele pricinuite. care se cumulează cu dobânzile deja datorate de către debitor potrivit dreptului comun.65 alin. În cazul neexecutării la scaden ă a obliga iei de efectuare a vărsământului..171. iar dacă aportul a fost stipulat în numerar este obligat şi la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia să facă vărsământul” (art.

sub orice formă. se vor 120 Publicată în M.1 din lege. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obliga ii băneşti120. În materie comercială. În schimb. Nivelul dobânzii de referin ă variază astfel: în prima zi lucrătoare a anului – pentru dobânda legală cuvenită pentru semestru I al anului. BNR – în calitate de bancă centrală a statului – stabileşte lunar nivelul dobânzii de referin ă şi îl transmite spre publicare Monitorului Oficial. cit.. D. potrivit ordonan ei. Of. nr. nr. mărfuri ş. Excluderea nu va avea efecte cu privire la plata despăgubirilor sau a dobânzilor. materiale. nu pot fi numi i exper i: a)rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv ori so ii acelora care au constituit aporturi în natură sau ai fondatorilor.Cuantumul dobânzii este reglementat prin O. 425 din 18 iunie2002). crean e.383. 26 din 25 ianuarie 2000 şi aprobată şi modificată prin Legea nr. păr ile sunt libere să stabilească nivelul dobânzii: „Păr ile sunt libere să stabilească. 4). iar cursul din prima zi lucrătoare a lunii iulie este cel stabilit pentru dobânda legală pe semestrul II al anului în curs (art. 123 Cu privire la aceste bunuri. 3 alin. rata dobânzii pentru întârziere la plata unei obliga ii băneşti” (art. între dobânda de la depozitele atrase de B. la dizolvarea societă ii. îi lipseşte independen a pentru a realiza o evaluare obiectivă a aporturilor în natură. 39. 123 Aporturile în natură trebuie expertizate. Dacă păr ile nu au stabilit nivelul dobânzii. 422/2002 privind stabilirea dobânzii de referin ă de către Banca Na ională a României (publicată în M. se va plăti dobânda legală. dobânda legală se stabileşte la nivelul dobânzii de referin ă a B. Aporturile în natură pot avea ca obiect bunuri mobile corporale (materii prime. în conven ii. b)persoanele care primesc. bunurile sunt aduse în societate cu titlu de proprietate. potrivit normelor speciale care reglementează profesia. un salariu sau o remunera ie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi în natură. dacă bunul este adus în societate prin transmiterea dreptului de folosin ă.a. Partea I. c)orice persoană căreia. art. publicată în fiecare lună în Monitorul Oficial121. 65 . drepturi de proprietate intelectuală etc.122 Potrivit art. 122 St. 356/2002 (M.G. dacă asociatul pus în întârziere nuşi îndeplineşte obliga ia de a efectua aportul.. Of. asocia ii pot transmite către societate fie dreptul de proprietate.N. 121 Potrivit Legii nr. op.222 alin.N.) şi bunuri imobile (clădiri sau terenuri). În lipsa unei prevederi contrare cuprinsă în actul constitutiv. urmare a rela iilor sale de afaceri. Of. fie numai dreptul de folosin ă. Aşadar.) sau necorporale (fond de comer .. altele decât aceea de expert. 497 din 10 iulie 2002). acesta poate suferi şi consecin a gravă a excluderii din societate.R. asociatul va avea dreptul să i se restituie contravaloarea bunului.R. Potrivit legii. Partea I. de muncă sau de familie. Partea I. deoarece. nr. Dobânda de referin ă a înlocuit taxa de scont fa ă de care se stabilea dobânda comercială şi se calculează ca medie ponderată cu volumul tranzac iilor. P. raporturile dintre asociat şi societate cu privire la aceste bunuri sunt guvernate de regulile de la vânzare-cumpărare. şi vânzările reversibile de titluri de stat efectuate de aceasta în luna anterioară celei pentru care se face anun ul. Cărpenaru. pentru func iile pe care le îndeplinesc. în lipsa unei stipula ii contrare.. În temeiul ordonan ei. 1 din ordonan ă). nr.

Bunul poate fi adus în societate şi cu titlu de uzufruct.30 alin. 1995. Căpă înă. Această notificare (acceptare) nu este necesară pentru cesiunea crean elor având ca obiect titluri de credit. iar la dizolvarea societă ii asociatul poate pretinde restituirea bunului în natură.aplica regulile de la loca iune. S-a mai argumentat că această opera iune „nu este una de înstrăinare. Asociatul care a efectuat aportul în crean e nu va fi eliberat decât în momentul plă ii sumei respective. iar societatea va avea în această situa ie drepturile uzufructuarului. p. garan iile sau nivelul dobânzii”. în „Dreptul”.). deoarece transmiterea acestora se face în modalită i specifice – prin simpla tradi iune. se aplică prezum ia de mandat tacit. „Dacă bunul este mobil. este nevoie să fie notificată debitorului sau să fie acceptată de acesta.). crean a rămâne neschimbată.7-8. Faza consensuală.521-539 C. civ.2 din Codul familiei”125. O atare individualizare a aporturilor nu ar fi posibilă decât după partajarea bunurilor so ilor.41. subrogându-se în toate drepturile acestuia.1391 -1393 C. fiind răspunzător pentru daune (art. în „Revista de drept comercial”. deoarece. deoarece aducerea bunului ca aport social este un act de dispozi ie. p. A se vedea O. „Tratat de dreptul familiei ”.31/1990 (art. în temeiul art. Conform unor opinii o astfel de posibilitate nu există. în privin a căreia func ionează prezum ia 124 125 I. so ii ar trebui mai întâi să procedeze la împăr irea bunurilor comune. Editura All. Conform acestor opinii. păstrându-şi natura (civilă sau comercială). aceasta făcându-se fără consim ământul său. „Cesionarul devine creditor în locul cedentului. nr. În acest sens se sus ine în doctrină faptul că debitorul crean ei este ter fa ă de conven ia de cesiune a crean ei.167-168. deoarece nu există o interdic ie legală. Aporturile în crean e nu sunt admise la societă ile pe ac iuni constituite prin subscrip ie publică. actul constitutiv trebuie să prevadă „capitalul social. unul dintre so i poate aduce un bun ca aport într-o societate comercială. în caz contrar. ci una de administrare”. Aporturile în crean ă.7 şi urm.). Pentru ca cesiunea să fie opozabilă ter ilor. p. Bucureşti. civ. „Aportul în crean ă”. deoarece „acordul unui so de a subscrie cu titlu de contribu ie la capitalul social bunuri comune se analizează ca o conven ie ilicită lovită de nulitate.2/1999. urmează regulile aplicabile tuturor cesiunilor de crean ă (art.124 În literatura juridică s-a pus problema constituirii ca aport a bunurilor comune apar inând so ilor. adică dreptul de a folosi bunul şi de a-i culege fructele (art. asimilate aporturilor în natură. cu men ionarea aportului fiecărui asociat”. Dacă bunul este imobil. prin gir sau prin înscrierea titlului în registrul special. conform Legii nr. O altă parte a doctrinei consideră că. pentru aducerea lui ca aport în societatea comercială este necesar consim ământul expres al celuilalt so ”126 .84 alin. 66 .”. Băcanu. nr. “Constituirea societă ilor comerciale cu personalitate juridică. la societă ile în comandită pe ac iuni şi cu răspundere limitată. Filipescu.2). 1991.41 126 Ion P.

31/1990 care prevede că atunci „când aportul la capitalul social apar ine mai multor persoane. argumentându-se prin interpretarea legii speciale – Legea nr. în patrimoniul societă ii trebuie să existe bunuri de o valoare cel pu in egală cu cea a capitalului social. în scopul ob inerii de dividende care vor profita ambilor so i 127. iar modificarea nu 127 Ion Musta ă. în revista “Dreptul”. Guiu Mioara Ketty. 130 În acelaşi sens. Astfel. în func ie de rata de schimb. În cazul societă ii pe ac iuni şi în comandită pe ac iuni.. 83 din Legea nr. 128 A se vedea în acest sens. a se vedea I. p. Cel mult aducerea ca aport la capitalul social a folosin ei sau a dreptului de uzufruct asupra unui bun poate fi calificată drept act de administrare.cit.35 şi urm.” 67 . păr ile sociale sau ac iunile dobândite în schimbul aportului constând în bunuri comune reprezintă bunuri comune ale so ilor dobândite de oricare dintre aceştia în timpul căsătoriei.mandatului tacit reciproc. “Dacă bunurile comune ale so ilor pot constitui aport la capitalul social”. ies definitiv din patrimoniul asociatului şi intră în cel al societă ii. p.000 euro. Astfel. cât şi în jurispruden ă. pasivul extern cuprinde datoriile societă ii fa ă de ter i.6/1992. dividendele care se ob in în urma aportării unui bun comun sunt bunuri proprii ale asociatului în numele căruia s-a făcut aportul129. op. Leaua. „Validitatea contractelor încheiate între so i”. 9/1999. neexigibil până la lichidarea societă ii. Bacanu. Pentru a asigura valorificarea drepturilor creditorilor. astfel încât să reprezinte echivalentul în lei al sumei de 25. bunurile aduse ca aport la capitalul social prin transferarea dreptului de proprietate de la asociat către societate. p. „Influen a regimului juridic matrimonial asupra raporturilor comerciale între so i”. în schimb. nr. exigibile la scaden ă. Drept urmare. 31/1990 – care derogă de la legea generală (Codul familiei) şi prin faptul că titlurile de valoare (ac iunile) apar in numai ac ionarilor. deoarece se va restitui asocia ilor130). Aceste bunuri garantează creditorilor executarea obliga iilor de către societate. În oricare dintre situa ii însă. nr. 129 I. acestea sunt obligate solidar fa ă de societate şi trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport”. Spre deosebire de acest pasiv intern. C.27-28.128 Potrivit altor opinii. în „Dreptul”. cât şi o semnifica ie juridică (reprezintă limita gajului general al creditorilor sociali).. acestea sunt considerate bunuri comune. Capitalul social este format din suma aporturilor asocia ilor şi are atât o semnifica ie contabilă (cifră stabilită de asocia i care înscrie în contabilitate la pasiv. plafonul minim legal al capitalului social este de 90. deoarece pot fi urmărite. unde se arată: „Cifra capitalului social înscrisă în actul constitutiv se înregistrează în pasivul acestui bilan .000 lei. acest act va fi calificat ca fiind de dispozi ie. Popa. datorită caracterului autonom al patrimoniului societă ii comerciale. în „Dreptul” nr. p. care va putea fi modificat de Guvern. deoarece. au fost calificate în mod diferit atât de către doctrină. potrivit art.46. Dividendele. capitalul social trebuie să fie fix pe toată durata existen ei societă ii. 3/2000.82 şi urm. Ea reprezintă o datorie a societă ii fa ă de asocia i. iar în cazul societă ii cu răspundere limitată capitalul social nu va putea fi mai mic de 200 de lei. Nu putem fi de acord în totalitate cu această opinie.

2. Affectio societatis Constituirea societă ilor comerciale are ca punct de plecare un element voli ional – „affectio societatis” -. 2. Aşadar. 133 St. Spre deosebire de comercian ii persoane fizice. la care affectio societatis lipseşte. Cărpenaru. Realizarea şi împăr irea profitului No iunea de „profit” cuprinde orice câştig material rezultat al activită ii economice. Libertatea de asociere este reglementată atât la nivel constitu ional. care este scopul societă ii. „propor ional cu cota de participare la capitalul social vărsat”(art.1410 din 6 martie 2003.132 Inten ia de colaborare voluntară a asocia ilor în cadrul societă ii se bazează pe egalitatea juridică a acestora. D.2). în special în ceea ce priveşte libertatea de alegere a formei viitoarei societă i comerciale. p.. Cărpenaru.155-156.5. Pentru ca societatea comercială să existe.67 alin.3). Profitul se distribuie anual între asocia i. păr i sociale la societă ile cu răspundere limitată şi păr i de interes – în cazul societă ii în nume colectiv şi al societă ii în comandită simplă. op.S.cit.J. constând în dorin a de a se asocia şi de a desfăşura o activitate comună.67 alin.com. de asemenea. sub formă de dividende.. Nudul proprietar va păstra însă dreptul de a vota în adunarea generală extraordinară. capitalul trebuie să fie real . dar şi evitarea unor pierderi (societă ile de asigurare mutuală) ori bunurile şi serviciile procurate de o societate în condi ii mai avantajoase decât acelea care s-ar ob ine individual133. 68 . cât şi de legisla ia comercială.se va putea face decât dacă se modifică actul constitutiv. actul constitutiv al acesteia trebuie să prevadă colaborarea în exercitarea activită ii comerciale. Au dreptul la dividende rezultând din constituirea dreptului de uzufruct cu privire la ac iunile societă ii pe ac iuni şi uzufructuarii.. De asemenea. „nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii” (art. denumite ac iuni la societă ile pe ac iuni şi în comandită pe ac iuni. societă ile comerciale nu pot exista în lipsa acestui element voli ional.. C. Decizia nr. op. 131 132 Stanciu D. dreptul la dividende apar ine în primul rând asocia ilor.cit. p.bunurile ce formează patrimoniul societă ii trebuie să intre în mod efectiv în patrimoniul societă ii într-o valoare cel pu in egală cu cea a capitalului social şi intangibil – deoarece nu se pot distribui dividende din capitalul social131. S.159. Capitalul social este divizibil în frac iuni egale ca valoare.4. asocia ii urmărind realizarea aceluiaşi interes: bunul mers al societă ii în vederea maximizării profitului.

Coordonator: D. 2002”.1 şi 3 din Decretul nr. Decizia comercială nr. Anterior distribuirii dividendelor. creditorul nu trebuie să facă dovada că întârzierea în executare i-a provocat vreo pagubă. dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situa iei financiare anuale.Pentru a fi legal distribuite dividendele. Practică judiciară comercială. Sec ia a VI-a com. un plus de valoare. În obliga iile comerciale. aceasta fiind prezumată prin lege. B. Conform art. B. iar administratorii pot fi sanc iona i cu închisoarea (art.43 din Codul comercial. Editura Brilliance. înscrisă în actul constitutiv sau în acte adi ionale ulterioare acestuia.. 2005”. este obligatorie reîntregirea capitalului social sau reducerea acestuia la nivelul minim legal.67 alin.189-191. Decizia nr.. „administratorii sunt solidar răspunzători fa ă de societate pentru: (.. 1. Dobânda comercială nu trebuie prestabilită de păr i printr-o clauză penală sanc ionatorie.) existen a reală a dividendelor plătite”. profitul trebuie să fie real..69). Este interzisă însă stabilirea prin actul constitutiv a unor clauze în baza cărora s-ar rezerva 134 C. 2004.73 alin. Dacă se încalcă prevederile legale referitoare la modul de distribuire a dividendelor şi societatea dovedeşte că asocia ii au cunoscut nelegalitatea distribuirii.2721). Nu se cere nici notificarea expresă a debitorului.2231R din 17 noiembrie 2005. . Astfel. societatea are la dispozi ie ac iunea în restituirea dividendelor. 135 C. dreptul de a solicita plata dividendelor se prescrie în termen de 3 ani. ceea ce înseamnă că în activitatea comercială a societă ii trebuie să înregistreze un excedent. Obliga ia societă ii de a plăti asocia ilor dividendele devine exigibilă la termenul stabilit în adunarea generală sau de către legile speciale. dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale nu s-a stabilit o dobândă mai mare (art. au menirea de a repara prejudiciul cauzat prin simpla întârziere în executarea obliga iei ce are ca obiect plata unei sume de bani. daunele moratorii. 2006. se poate deroga de la regula distribuirii dividendelor propor ional cu cota de participare la formarea capitalului social a fiecărui asociat135. Editura Universul Juridic. acesta fiind de drept în întârziere din momentul scaden ei obliga iei comerciale. datoriile lichide şi plătibile în bani produc. Lupaşcu. Bucureşti.2). A. În asemenea obliga ii. Prin conven ia păr ilor. de drept. p. ac iune care se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii. dobânzi din ziua când devin exigibile.. dreptul de a participa la împăr irea profitului devine un drept de crean ă al asociatului fa ă de societate. potrivit art. Lupaşcu. dacă activitatea societă ii a înregistrat pierderi ale activului net (art. A. în practică fiind echivalentă cu dobânda practicată de institu iile bancare specializate pentru depozitele constituite. 1676 din 2 decembrie 2002. Coordonator: D. 69 . în „Curtea de Apel Bucureşti. pentru prejudiciul cauzat prin întârziere. sub forma dobânzii. Sanc iunea nerespectării termenului legal de plată a dividendelor constă în plata de despăgubiri calculate la nivelul dobânzii legale. Sec ia a VI-a com. în „Curtea de Apel Bucureşti. Din momentul în care adunarea generală a asocia ilor stabileşte dividendele cuvenite asocia ilor. 167/1958.. Piatra-Neam . Culegere de practică judiciară în materie comercială.134 Potrivit dispozi iilor art.

în favoarea unuia dintre asocia i totalitatea profitului sau prin care unii dintre asocia i ar fi scuti i de obliga ia de a suporta pierderile din activitatea societă ii, clauzele fiind considerate ca fiind „leonine” şi lovite de nulitate (art.1513 C. civ.). Nulitatea clauzelor aşa-zis „leonine” nu afectează însă valabilitatea actului constitutiv, deoarece există interesul protejării ter ilor care au contractat cu societatea şi ale căror interese ar fi prejudiciate în cazul declarării nulită ii actului constitutiv al acesteia. Suntem de acord cu opinia potrivit căreia, în cazul în care clauza leonină a fost cauza determinantă a încheierii actului constitutiv, atunci acesta va fi nul.136 Dacă actul constitutiv nu prevede modul de distribuire a dividendelor, se consideră că acestea vor fi distribuite în raport de cota de participare a fiecărui asociat la formarea capitalului social (art.1511 alin.1 C.civ.). Pot fi însă incluse în contractul de societate unele avantaje rezervate fondatorilor, dar care nu pot depăşi 6% din profitul net şi nu pot fi repartizate pe o perioadă mai mare de 5 ani de la constituirea societă ii.

Bibliografie recomandată (referin e) : 1. S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica – „Dreptul comercial”, edi ia a IV-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008 2. St. D. Cărpenaru – „Drept comercial român”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2008 3. St.D. Cărpenaru, ş.a., - “Societă ile comerciale”, Ed.All Beck, Bucureşti, 2001 4. Elena Cârcei, Societă ile pe ac iuni, Ed.All Beck,1999 5. O. Căpă ână – „Societă ile comerciale”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1996 6. I.N. Fin escu – „Curs de drept comercial”, Bucureşti, 1929 7. I.L. Georgescu – „Dreptul comercial român”, vol. I-II, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000-2001 8. I.L. Georgescu – „Dreptul comercial român”, Vol. III, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1994 9. Yves Guyon, Droit des affaires, Ed. Economică, Paris, tome 1-2 10. C. Lefter – „Societatea cu răspundere limitată”, Ed. Economică, 1996 11. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”, Ed. Wolters Kluwer, 2008 12. I.Macovei – „Dreptul comer ului interna ional”, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006 13. Radu I. Motica, Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1999 14. R. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”, Bucureşti, 1993
136

D. Şandru, op. cit., p.115.

70

15. G. Ripert, R. Roblot – „Traité de droit commercial”, XVIII – ème ed., LGDJ, Paris, 2002 16. I.Turcu - „Tratat teoretic şi practic de drept comercial”, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008 17. I.Turcu – „Dreptul afacerilor”, Ed. Funda iei Chemarea, Iaşi, 1992 18. I.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998 19. Codul comercial adnotat, Ed.Tribuna, Craiova, 1994 20. Legea nr.31 /1990 privind societă ile comerciale, republicată 21. Legisla ia comercială cu modificările la zi. 22. Directivele europene privind societă ile comerciale

Resurse Internet : - www.ueb.ro - www.just.ro Abrevieri şi termeni :

- C.com. - Codul comercial - C. civ. – Codul civil - C. proc. civ. – Codul de procedura civila - C.pen - Codul penal - C.proc.pen. – Codul de procedură penală - O.U.G. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului - M.Of. – Monitorul Oficial - s.n. – sublinierea noastră - op.cit. – opera citată
Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1.Obliga iile societă ii fa ă de ter i se pot compensa cu obliga iile ter ilor fa ă de asocia i: a) la societă ile cu răspundere limitată b) la societă ile în nume colectiv c) nu poate opera compensa ia. 2. Aporturile în crean e, asimilate aporturilor în natură, sunt permise: a) la societatea cu răspundere limitată b) la orice formă de societate c) la societă ile de persoane. 3. Asocia ii care se pot obliga la presta ii în muncă sunt: a) asocia ii comandita i b) asocia ii societă ilor cu răspundere limitată c) ac ionarii. 4.Dreptul de a ob ine dividendele stabilite prin hotărârea asocia ilor este: 71

a) un drept real; b) un drept social; c) un drept de crean ă. 5.Sunt fondatori ai societă ii: a) persoanele care semnează actul constitutiv; b) persoanele care au un rol determinant în constituirea societă ii; c) primii asocia i.

6. Capitalul social al unei societă i pe ac iuni este de minimum: a) 90.000 lei b) 25.000 lei c) 200 lei. 7. Din capitalul social fac parte: a) aporturile asocia ilor b) crean ele apar inând societă ii c) patrimoniul societă ii. 8. Ac iunea în restituirea dividendelor fictive poate fi intentată de către: a) societate b) asocia i c) ter i. 9. Drepturile transmise societă ii cu privire la bunurile constituite ca aport în natură pot fi: a) dreptul de proprietate b) dreptul de uzufruct c) dreptul de folosin ă. 10. Ac iunile sau păr ile sociale dobândite de unul dintre so i în timpul căsătoriei în schimbul aporturilor la o societate comercială sunt: a) bunuri comune b) bunuri proprii ale asociatului c) bunuri asupra cărora se exercită proprietatea pe cote-păr i.

72

Cursul 6. Societă ile comerciale. Reguli generale (II)
Autor: Lector univ. drd. Sorana Popa, Universitatea Ecologică din Bucureşti, Bucureşti, Sector 5, Bdul Vasile Milea nr. 1G

Obiectivele lec iei: Înfiin area societă ilor comerciale Con inut: 1. Formele de societate comerciala 2. Actul constitutiv al societă ii comerciale 3. Înmatricularea societă ilor comerciale 4. Cazuri de nerespectare a dispozi iilor Legii nr. 31/1990 privind înfiin area societă ilor comerciale •

1. Formele de societate comercială Potrivit art.2 din Legea nr.31/1990, „societă ile comerciale se vor constitui în una din următoarele forme: a) societate în nume colectiv; b) societate în comandită simplă; c) societate pe ac iuni; d) societate în comandită pe ac iuni şi e) societate cu răspundere limitată.” Enumerarea din lege nu are un caracter exemplificativ, ci limitativ, deoarece nu este permisă constituirea de societă i comerciale decât într-una din aceste forme. Asocia ii au însă libertatea de a alege forma viitoarei societă i, cu excep ia unor activită i comerciale a căror importan ă impune reglementarea legală a formei de societate (de exemplu, în domeniul asigurărilor se constituie numai societă i pe ac iuni sau societă i cu răspundere limitată – Legea nr.32/2000, iar în domeniul bancar – numai societă i pe ac iuni, conform Legii nr.58/1998 şi O.G. nr. 99/2006). Societatea în nume colectiv are un caracter intuituu personae, deoarece se constituie dintr-un număr relativ restrâns de asocia i, care se cunosc, iar asocierea se bazează pe deplina încredere dintre asocia i şi pe calită ile personale ale fiecăruia dintre ei. Conform art.85 alin.1 „asocia ii sunt obliga i nelimitat şi solidar pentru opera iunile îndeplinite în numele societă ii de persoanele care o reprezintă”. Răspunderea asocia ilor are un caracter subsidiar şi nu înlătură răspunderea directă a societă ii cu patrimoniul propriu. Capitalul social al societă ii în nume colectiv se divide în păr i de interes. Societatea în comandită simplă cunoaşte două categorii de asocia i: asocia ii comanditari – care răspund în limita aportului la capitalul social şi asocia ii comandita i – care răspund nelimitat şi solidar. Obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar dacă acesta nu este îndestulător, creditorii sociali se pot îndrepta împotriva asocia ilor comandita i.
73

Societatea pe ac iuni este forma tipică a societă ilor de capitaluri. Obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul societă ii, ac ionarii răspunzând numai în limita aportului lor. Capitalul social se divide în ac iuni. Societatea în comandită pe ac iuni este forma de societate în care răspunderea pentru obliga iile societă ii revine în principal acesteia, iar în subsidiar asocia ilor comandita i, care răspund nelimitat şi solidar; asocia ii comanditari răspund în limita aportului. Societatea cu răspundere limitată are un caracter mixt, fiind atât o societate de capitaluri, cât şi o societate de persoane, numărul asocia ilor, ca şi transferul păr ilor sociale fiind limitate. Obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul propriu, asocia ii răspunzând în limita aportului lor. Capitalul social se divide în păr i sociale.
137

2. Actul constitutiv al societă ii comerciale Inten ia persoanelor fizice sau juridice de a constitui societă i comerciale sau de a se asocia în cadrul acestora pentru desfăşurarea de activită i comerciale generatoare de profit se materializează în contracte sau în acte juridice unilaterale (statutul societă ii cu răspundere limitată cu asociat unic). Contractul, ca act juridic bi- sau multilateral, exprimă voin a păr ilor contractante de a da naştere, de a modifica sau de a stinge raporturi juridice (art.942 C. civ.). Încheierea contractelor şi con inutul acestora sunt guvernate de principiul libertă ii de voin ă, care nu este limitat decât de dispozi iile de ordine publică şi de principiile moralei (bunele moravuri). Încheierea unui contract cu încălcarea oricărei norme juridice imperative, chiar dacă acea normă nu ar avea la prima vedere o legătură directă cu ordinea publică este sanc ionată cu nulitatea absolută138. No iunea de „ordine publică” evoluează în func ie de evolu ia statului de la no iuni de natură morală şi politică la no iuni de ordin economic – ordine publică economică – şi, odată cu integrarea în Uniunea Europeană a României, - no iuni de ordine publică europeană. Contractele astfel încheiate sunt obligatorii pentru păr i întocmai ca şi legea (pacta sunt servanda –art.969 C.civ.). Doctrina statuează faptul că voin a asocia ilor, exprimată în contractul de societate, este izvorul întregii esături de raporturi juridice care se nasc înăuntrul şi în jurul societă ii comerciale. Legea nu vine decât să confere acestei manifestări de voin ă toate efectele juridice create de societatea comercială 139. Manifestarea de voin ă a unei singure persoane de a se angaja din punct de vedere juridic este caracteristică actelor juridice unilaterale.
137 138

C. Bârsan, Al. iclea s.a., op.cit., p.28. C. Stătescu, C. Bârsan, „Drept civil. Teoria generală a obliga iilor.”, Editura All, Bucureşti, 1994, p.23. 139 St. D. Cărpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, “Legea societă ilor comerciale”, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, p.67-68.

74

Potrivit art.5 din Legea nr.31/1990, societatea în nume colectiv şi societatea în comandită simplă se constituie prin contract de societate, iar societatea pe ac iuni, societatea în comandită pe ac iuni sau societatea cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate şi statut. Când se constituie o societate cu răspundere limitată cu asociat unic, actul de voin ă fiind al unei singure persoane, se va încheia numai statutul. Atât contractul de societate, cât şi statutul, pot fi încheiate sub forma înscrisului unic sau sub forma a două înscrisuri separate. În ambele situa ii aceste acte juridice vor purta denumirea de „act constitutiv”. Dacă se încheie acte distincte, statutul va cuprinde în mod obligatoriu datele de identificare ale asocia ilor şi clauze reglementând organizarea, func ionarea şi desfăşurarea activită ii societă ii (art.5 alin.5). Contractul de societate. Condi ii de fond. Contractul de societate trebuie să respecte condi iile de validitate ale actelor juridice (art.948 C.civ.), şi anume: capacitatea de a contracta, consim ământul valabil al păr ii care se obligă, un obiect determinat şi o cauză licită. În ceea ce priveşte capacitatea de a contracta, potrivit art. 6 alin.2 din Legea nr.31/1990, aşa cum a fost modificat prin Ordonan a de urgen ă a Guvernului nr. 82/2007140, „nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infrac iunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sanc ionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combaterea a finan ării actelor de terorism141, cu modificările şi completările ulterioare”, precum şi pentru alte infrac iuni prevăzute de Legea nr.31/1990 sau de Legea nr.85/2006, aşa cum au fost modificate şi completate. Fondatorii sunt acele persoane care au avut un rol determinant în constituirea societă ii, precum şi cele care semnează actul constitutiv. Fiind vorba despre acte de dispozi ie datorită necesită ii de a efectua aportul la capitalul social al societă ii, semnatarii actului constitutiv trebuie să aibă capacitate de exerci iu deplină sau, în cazul minorilor, să fie reprezenta i legal cu acordul prealabil şi special al autorită ii tutelare. De asemenea, persoanele puse sub curatelă pot avea calitatea de asocia i la o societate comercială, deoarece aceasta nu implică pentru această categorie de persoane dobândirea de către ele însele a calită ii de comerciant. Potrivit art. 56 lit. b) din Legea nr.31/1990, nulitatea unei societă i înmatriculate în registrul comer ului poate fi declarată de tribunal când to i fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili la data constituirii societă ii. Dacă incapacitatea unui asociat a intervenit pe parcursul desfăşurării activită ii societă ii, acesta poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată (art.222 alin.1 lit. b) din lege).
140 141

O.U.G. nr. 82/2007 a fost publicată în M. Of., Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007. Legea nr. 656/2002 a fost publicată în M. Of., Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002.

75

Persoanele care, deşi au capacitate deplină de exerci iu, au fost condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârşirea infrac iunilor men ionate în art.6 alin.2 din Legea nr.31/1990, sunt decăzute din dreptul de a se asocia şi de a constitui societă i comerciale. O altă condi ie de fond a contractului de societate o reprezintă consim ământul păr ilor. Această condi ie este o aplica ie a principiului libertă ii contractuale în materia societă ilor comerciale şi reprezintă manifestarea inten iei de a se angaja prin contract şi de a conlucra în vederea desfăşurării unei activită i comerciale comune. Semnarea contractului de societate ca formă de exprimare a consim ământului este, de fapt, exteriorizarea elementului affectio societatis. Păr ile contractante (fondatorii), fie persoane fizice, fie persoane juridice, trebuie să exprime un consim ământ valabil, neafectat de vicii de consim ământ (eroare, dol sau violen ă). Potrivit art. 954 C.civ., eroarea nu produce nulitate decât atunci când cade asupra substan ei obiectului conven iei. Pentru a determina nulitatea contractului de societate, dacă nulitatea cade asupra persoanei cu care s-a contractat (error in personam), calită ile personale ale celorlal i asocia i trebuie să fi fost elementul determinant pentru care s-a constituit asocierea. În caz contrar, nu se poate produce nulitatea contractului de societate. Aşadar, nulitatea contractului pentru eroare asupra identită ii persoanei asocia ilor este cauză de nulitate numai la societă ile de persoane (societatea în nume colectiv şi societatea n comandită simplă), nu şi la societă ile de capitaluri sau la societatea cu răspundere limitată. Dolul determină anularea contractului numai dacă provine de la cealaltă parte din contract şi dacă, fără aceste mijloace viclene sau maşina ii, partea din contract la care ne referim nu ar fi contractat (art. 960 alin.1 C.civ.). În materia societă ilor comerciale, în cazul în care sunt mai mult de doi asocia i, manoperele dolosive trebuie să provină de la to i ceilal i asocia ii persoanei care reclamă dolul pentru ca să determine nulitatea societă ii şi să fie grav. În caz contrar, asociatul are la dispozi ie o ac iune în despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat de autorul dolului. Violen a, deşi nu a fost întâlnită în practică, se poate manifesta sub două forme: violen a fizică (vis ) sau violen ă psihică (metum) şi poate fi îndreptată asupra persoanei asociatului sau asupra membrilor familiei acestuia (so /so ie, descenden i sau ascenden i) – art. 955 – 956 C.civ. Contractul încheiat în condi iile existen ei viciilor de consim ământ nu este nul de drept, ci dă loc numai ac iunii de nulitate (art.961 C.civ.), care se prescrie în termenul general de 3 ani care începe să curgă din momentul încetării actelor de violen ă, iar în caz de eroare sau dol – de la data când cel îndreptă it sau reprezentantul său legal a cunoscut cauza de nulitate, însă nu mai târziu de 18 luni de la data încheierii contractului (art.3 şi art. 9 din Decretul nr.167/1958).
76

Obiectul contractului de societate este reprezentat, pe de o parte, de către presta ia la care păr ile se obligă, iar de cealaltă parte, strict în materia societă ilor comerciale, de către activitatea desfăşurată de către societate, şi anume faptele de comer pe care asocia ii le-au stabilit ca obiect de activitate. Obiectul de activitate trebuie stabilit în strictă concordan ă cu Nomenclatorul de clasificare a activită ilor din economia na ională – CAEN, aprobat prin H.G. nr.656/1997142, revizuit în anul 2002143. Asocia ii sunt liberi să stabilească obiectul de activitate al societă ii, dar acesta trebuie să întrunească următoarele condi ii cumulative : să fie determinat, să fie licit şi să fie moral. Poate fi vorba despre un obiect de activitate principal şi obiecte secundare de activitate. Potrivit H.G. nr.1323/1990, nu pot face obiectul de activitate al unei societă i comerciale: - activită ile care, potrivit legii penale, constituie infrac iuni sau sunt contrare altor dispozi ii legale imperative; - activită ile care constituie, în condi iile stabilite de lege, monopol de stat; - fabricarea sau comercializarea de droguri sau narcotice în alt scop decât ca medicament; - remedii secrete (vrăjitorie, ghicitorie); - imprimarea hăr ilor cu caracter militar. De asemenea, nu pot constitui obiect de activitate al societă ilor comerciale activită ile care constituie monopol de stat, conform Legii nr. 31/1996144: fabricare şi comercializarea armamentului, muni iilor şi explozibililor; producerea şi comercializarea stupefiantelor şi a medicamentelor care con in stupefiante; extrac ia, producerea şi prelucrarea în scopuri industriale a metalelor pre ioase şi a pietrelor pre ioase; producerea şi importul de mărci poştale şi timbre fiscale; fabricarea, importul şi comercializarea alcoolului şi a băuturilor spirtoase; fabricarea şi importul în vederea comercializării a produselor din tutun şi a hârtiei pentru igarete; organizarea şi exploatarea sistemelor de joc cu miză, directe şi disimulate; organizarea şi exploatarea pronosticurilor sportive. Pentru desfăşurarea de activită i comerciale în aceste domenii se eliberează licen e, contra unor tarife prestabilite. Cauza contractului reprezintă scopul încheierii acestuia, ceea ce, în materia societă ilor comerciale, înseamnă dorin a de a ob ine profit şi de a-l împăr i cu ceilal i asocia i. Cauza trebuie să fie licită şi morală, respectând legea şi bunele moravuri (art.968 C.civ.). Lipsa cauzei echivalează cu lipsa

142 143

Publicat în M.Of., Partea I, nr.301 şi 301bis din 05 noiembrie 1997 Clasificarea activită ilor din economia na ională – CAEN, publicată în M.Of., Partea I, nr.908 din 13 decembrie2002. 144 Legea a fost abrogată de O.U.G. nr. 23/1999 (M. Of. nr. 177 din 26 aprilie1999). Această ordonan ă a fost declarată neconstitu ională, prin Decizia Cur ii Constitu ionale nr. 15/2000 (M. Of., Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000) pentru motivul că, prin O.U.G., s-a încercat abrogarea unei legi organice, deşi nu exista un pericol public major care să justifice considerarea cazului ca fiind excep ional, pentru acceptarea unei asemenea abrogări. O.U.G. nr. 23/1999 a fost ulterior respinsă prin Legea nr. 628/2002, publicată în M. Of. nr. 848 din 25 noiembrie 2002.

77

obliga iei, aceasta neavând nici un efect. Tocmai de aceea existen a cauzei se prezumă. Sanc iunea nerespectării condi iilor de fond ale actului juridic prevăzute de art.948 C.civ. este nulitatea contractului de societate. În cazul incapacită ii, sanc iunea nulită ii va afecta întregul contract dacă to i fondatorii au fost incapabili la momentul constituirii societă ii (art.56 lit. b din Legea nr.31/1990). Dacă viciile de consim ământ şi lipsa capacită ii se găsesc numai în persoana unuia sau a unora dintre asocia i, există posibilitatea salvării contractului de societate prin utilizarea ac iunii în daune de către asociatul prejudiciat. Condi iile de formă ale contractului de societate Regula generală, potrivit art.5 alin. 6 din Legea nr.31/1990, este că actul constitutiv al societă ii comerciale se încheie sub forma înscrisului sub semnătură privată, care se semnează de către to i asocia ii sau numai de către fondatori, în cazul societă ii pe ac iuni constituită prin subscrip ie publică. Numai în mod excep ional, într-unul din următoarele cazuri, contractul trebuie să aibă formă autentică: a) când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren; b) când se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă; c) când societatea pe ac iuni se constituie prin subscrip ie publică. Forma înscrisului sub semnătură privată este cerută ad probationem, iar forma autentică este cerută de lege sub sanc iunea nulită ii (ad nulitatem) în conformitate cu prevederile art.56 lit. a din lege. Actul constitutiv al societă ilor comerciale trebuie să cuprindă anumite clauze contractuale obligatorii în func ie de tipul de societate. Astfel, art. 7 din Legea societă ilor comerciale prevede clauzele obligatorii ale actului constitutiv în cazul societă ii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, în timp ce art. 8 reglementează astfel de clauze în privin a societă ii pe ac iuni şi în comandită pe ac iuni. Clauzele contractuale obligatorii comune pentru toate formele de societate sunt următoarele: - clauze privind identificarea asocia ilor, persoane fizice (nume şi prenume, codul numeric personal, locul şi data naşterii, domiciliul, cetă enia) sau persoane juridice (denumirea, sediul şi na ionalitatea, codul unic de înregistrare); la societă ile în comandită simplă şi pe ac iuni trebuie men iona i şi asocia ii comandita i; - clauze privind identificarea societă ii comerciale nou-înfiin ate : forma, denumirea (firma societă ii şi, eventual, emblema) şi sediul social; - clauze determinate de specificul societă ii (obiectul de activitate principal şi cel secundar, capitalul social - inclusiv valoarea, numărul şi modul de repartizare a păr ilor sociale sau a ac iunilor, partea fiecărui asociat la
78

5 alin. deoarece aceasta reprezintă o derogare de la normele de ordine publică referitoare la competen a instan elor judecătoreşti. clauza va fi de strictă interpretare şi aplicare şi nu poate fi extinsă la alte situa ii decât cele prevăzute expres de către asocia i.clauze privind sediile secundare ale societă ii (sucursale.beneficii şi la pierderi – cu interzicerea clauzelor leonine. nr.J. Conform Legii nr. 183/1992.1. o nouă conven ie sau un act juridic unilateral. administrarea şi controlul gestiunii societă ii (luarea hotărârilor în adunarea generală.clauze privind modul de solu ionare a litigiilor145.clauze privind dizolvarea şi lichidarea societă ii.a.761 din 7 februarie2002. op.S. 3.clauze privind avantajele rezervate fondatorilor. agen ii. precum şi condi iile de formă prevăzute de Legea societă ilor comerciale (forma înscrisului sub semnătură privată sau actul autentic. Fiind un act juridic distinct de contract. 146 C. puterile conferite acestora.cit. reglementând ceea ce este specific societă ii în cauză. în „Probleme de drept din Deciziile Cur ii Supreme de Justi ie”. după caz).. 79 .civ. S...480. Dacă nu se încheie un înscris unic sub forma actului constitutiv.5 alin. 1993. art. Editura Orizonturi. organizarea acestora conform unui anumit sistem de administrare. . Sec ia com. statutul are menirea de a dezvolta cuprinsul contractului de societate. p.948 C. . Dec. . 1990-1992. Bucureşti. În acest sens s-a pronun at C. func ionarea şi desfăşurarea activită ii societă ii (art. Decizia nr.. aşa cum s-a observat în doctrina dreptului comercial147. . precum şi aporturile în natură şi modul de evaluare a acestora. să existe şi statutul societă ii.. Al.5). al societă ii în comandită pe ac iuni şi al societă ii cu răspundere limitată este necesar. durata de func ionare a societă ii). reprezentan e sau alte asemenea unită i fără personalitate juridică) atunci când se înfiin ează odată cu societatea sau condi iile pentru înfiin area lor ulterioară. atunci statutul va cuprinde datele de identificare ale asocia ilor şi clauze care să reglementeze organizarea.com. modul de lucru al administratorilor. în cazul societă ii pe ac iuni. Bârsan.I. iclea ş.).J.clauze privind conducerea. vol. . 147 C. 32. trei etape: 145 Dacă în actul constitutiv este prevăzută o clauză compromisorie. Dacă asocia ii decid să redacteze şi acest al doilea înscris. ca pe lângă contract.S.. Înmatricularea societă ilor comerciale Înfiin area societă ilor comerciale parcurge. p. Clauzele cuprinse în contractul de societate şi în statutul acesteia trebuie să fie în deplină concordan ă pentru ca o societate să poată fi înregistrată la Registrul Comer ului146. statutul trebuie să îndeplinească toate condi iile de validitate ale actului juridic (art.31/1990. persoana cenzorului sau a primului auditor financiar).

precum şi declara ia pe proprie răspundere privind de inerea calită ii de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată. Actul constitutiv încheiat sub forma înscrisului sub semnătură privată dobândeşte dată certă şi prin depunerea la registrul comer ului (art. În vederea dării de dată certă sau pentru autentificarea actului constitutiv. 5 alin.17 alin.7). Acest principiu rezidă din interpretarea dispozi iilor art. Căpă ână. În termen de 15 zile de la întocmirea actului constitutiv. Referentul de la registrul comer ului. .. „Societă ile comerciale”. când judecătorul delegat verifică îndeplinirea condi iilor legale de către viitoarea societate şi admite înregistrarea acesteia prin încheiere.17 alin.36 alin. Regula în materia actelor constitutive o reprezintă înscrisul sub semnătură privată. care este redactat de către asocia i şi poartă semnătura acestora. ulterior.1).31/1954 care prevăd faptul că „înainte de data înregistrării sau de data actului de recunoaştere. asocia ii desemnând persoana împuternicită să reprezinte societatea. p. societatea comercială dobândeşte o capacitate de folosin ă restrânsă limitată la drepturile şi obliga iile legate de înfiin area valabilă a societă ii ( denumită în doctrina „mica personalitate juridică”148). iar în cazul subscrip iei publice.216.1 din lege. persoana juridică are capacitate chiar de la data actului de înfiin are cât priveşte drepturile constituite în favoarea ei. ori de data îndeplinirii celorlalte cerin e ce ar fi prevăzute. în care încheierea judecătorului delegat şi actul constitutiv se publică în Monitorul Oficial şi. în care viitorii asocia i sau fondatorii redactează actul constitutiv potrivit voin ei lor comune şi în concordan ă cu dispozi iile imperative ale legii. îndeplinirea obliga iilor şi a oricăror măsuri preliminare ce ar fi necesare. Din momentul întocmirii actului constitutiv în forma cerută de lege. potrivit art. dar numai întrucât acestea sunt cerute pentru ca persoana juridică să ia fiin ă în mod valabil”. 80 .etapa de publicitate. precum şi notarul public vor refuza darea de dată certă sau autentificarea actelor constitutive care nu îndeplinesc aceste condi ii cerute imperativ de lege (art. se semnează de către fondatori. Cererea trebuie înso ită de următoarele acte: 148 A se vedea O.3).36/1995). . În situa iile în care legea impune forma autentică se va proceda la autentificarea înscrisului în condi iile Legii privind notarii publici şi activitatea notarială (Legea nr. a emblemei. eventual.33 alin.etapa consensuală. asocia ii trebuie să prezinte dovada eliberată de registrul comer ului cu privire la disponibilitatea firmei şi.etapa judiciară. societatea se înregistrează şi la organele fiscale. reprezentan ii societă ii au obliga ia de a cere înmatricularea societă ii la registrul comer ului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea (art.3 din Decretul nr.

11 din Legea nr. acordarea codului unic de înregistrare fiind condi ionată de autorizarea înregistrării societă ii de către judecătorul delegat (art. nr. dacă este cazul.82/2007. datele referitoare la înregistrările efectuate în registrul comer ului şi cele con inute în cererea de înregistrare fiscală. depus la registrul comer ului prin grija fondatorilor. că îndeplinesc condi iile prevăzute de prezenta lege. În vederea atribuirii codului unic de înregistrare de către ministerul Finan elor Publice. g) alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii.3)149. precum şi opera iunile încheiate de către aceştia în contul societă ii vor putea fi expertizate de către exper i numi i de către judecătorul-delegat. Ministerului Finan elor Publice. aporturile în natură. între persoanele salariate ori remunerate de către fondatori sau de cei 149 a) b) c) d) Articolul a fost modificat prin O. administrarea unor dovezi suplimentare. la registrul comer ului se va depune şi cererea de înregistrare fiscală ce va fi solu ionată de către Ministerul Finan elor Publice. pe cale electronică. a primilor administratori. f) declara ia pe propria răspundere a fondatorilor. în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire.actul constitutiv al societă ii. oficiile registrului comer ului de pe lângă tribunale transmit direct sau prin intermediul Oficiului Na ional al Registrului Comer ului. e) actele constatatoare ale opera iunilor încheiate în contul societă ii şi aprobate de asocia i. Pentru admiterea cererii de înregistrare. dovada efectuării vărsămintelor în condi iile actului constitutiv. prin încheiere motivată. iar în cazul în care figurează şi imobile.G.U. Legea prevede că nu pot fi numi i exper i dintre persoanele care sunt rude sau afini până la gradul IV ori so ii celor ce au efectuat aporturi în natură. 81 . codul unic de înregistrare (art. certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate. avantajele rezervate fondatorilor. În cazul societă ilor pe ac iuni. precum şi efectuarea unei expertize.37 alin. judecătorul delegat va putea dispune. pe cheltuiala păr ilor (art. 359/2004).delegat. Legea nr. în termen de 8 ore. În momentul depunerii cererii de înmatriculare. care pe baza datelor transmise atribuie. dovada sediului declarat şi a disponibilită ii firmei. va fi publicat în Monitorul Oficial. a cenzorilor. numit dintre judecătorii tribunalului de către preşedintele acestei instan e. respectiv a primilor membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere. şi. actele privind proprietatea. Controlul legalită ii cererii de înmatriculare se realizează de către judecătorul .359/2004). Raportul întocmit de exper i. 10.

dacă se constată că au fost încălcate condi iile prescrise de Legea nr. de muncă sau de familie.60 şi urm. Sanc iunea nedepunerii recursului împotriva încheierii judecătorului – delegat la sediul registrului comer ului este nulitatea. Căpă ână. este ilicit sau imoral. este executorie de drept şi poate fi atacată cu recurs. proc. În practică şi în literatura de specialitate s-a dat o aplicare extinsă acestui text. Recursul se motivează cu cel pu in 2 zile înainte de termenul de judecată. Oficiul Registrului comer ului va refuza înmatricularea unei societă i comerciale atunci când cererea de înmatriculare nu cuprinde toate men iunile prevăzute de Legea nr. în conformitate cu prevederile art.23) şi de Legea nr.2).39 din Legea nr.1323/1990. Recursul poate fi exercitat în termen de 15 zile de la pronun are de către păr i şi în 15 zile de la publicarea încheierii în Monitorul Oficial – de către alte persoane interesate (art.7 şi 8). notă la Decizia civ. civ. sub sanc iunea nulită ii”. 28-34 din Legea nr. În cazul admiterii recursului. nr.56-59 din Legea nr.302 C.31/1990. nr. precum şi orice persoană căreia îi lipseşte independen a datorită unor rela ii de afaceri. prin încheiere. decizia instan ei va fi men ionată în registrul comer ului. republicată. considerându-se că el „poate per a fortiori să justifice refuzul de înregistrare a firmei.26/1990.31/1990. iar motivele se depun la instan a competentă. în 3 zile de la depunere. în conformitate cu Legea nr. 150 O. Astfel. Registrul comer ului „va refuza înscrierea unei firme care. va autoriza înfiin area societă ii şi va dispune.26/1990.ce au constituit aporturi în natură.249/1991 a T. neintroducând elemente deosebite în raport cu firme deja înregistrate. 26/1990”150. urmând ca.60 alin. din Legea nr.31/1990 (art.6 din Legea nr.26/1990. înmatricularea acesteia în registrul comer ului. obiectul de activitate este contrar prevederilor H. 26/1990 (art.G.4849 şi ale art.J. Dacă judecătorul – delegat constată că sunt îndeplinite cerin ele legale privind constituirea societă ilor comerciale. Cluj 82 .26/1990. Oficiul Registrului comer ului să înainteze recursul Cur ii de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul societă ii. iar dispozi iile art. De asemenea. făcându-se aplicarea prevederilor art.7 şi art.8 cu privire la clauzele obligatorii ale actului constitutiv . când firma sau emblema nu se conformează dispozi iilor imperative ale art. poate produce confuzie cu acestea”.: „recursul se depune la instan a a cărei hotărâre se atacă. Încheierea de înmatriculare cuprinde men iunile prevăzute de lege în art. potrivit dispozi iilor art. precum şi dacă obiectul societă ii nu este săvârşirea de fapte de comer în sensul dat no iuni de către Codul comercial. Recursul se depune şi se men ionează în Registrul comer ului unde a fost făcută înregistrarea.13-18 şi art. în condi iile art. prevăd că recursul împotriva încheierilor judecătorului – delegat se depune şi se men ionează în registrul comer ului unde s-a făcut înregistrarea.

societatea comercială dobândeşte personalitate juridică (art. constituie dovada că societatea comercială a fost înmatriculată în registrul comer ului şi a fost înregistrată în eviden ele organului fiscal. nr. Ter ii pot opune societă ii textul publicat. cu condi ia ca omisiunea publicită ii să nu le lipsească de efecte (art. cu excep ia situa iei în care societatea face dovada că ei cunoşteau textul depus la oficiul registrului comer ului sau că neconcordan a a intervenit din motive neimputabile societă ii. dar şi pe cele ale societă ii. după caz. la articolul 52 din lege s-a introdus alineatul 2. Tocmai pentru a proteja interesele ter ilor şi chiar ale societă ii.Înmatricularea societă ii se va efectua în 24 de ore de la pronun area de către judecătorul – delegat a încheierii prin care se autorizează înmatricularea societă ii. deoarece prevede că opera iunile efectuate de societate înainte de a 16-a zi de la publicarea în Monitorul Oficial nu sunt opozabile ter ilor dacă aceştia dovedesc imposibilitatea de a lua cunoştin ă de ele. 82/2007. precum şi dovada calită ii de comerciant a persoanei juridice. iar rectificarea sau republicarea a fost solicitată. Partea a IV. oficiul registrului comer ului sau. în extras. nu pot fi opuse ter ilor.” Legea acordă ter ilor un termen de 15 zile pentru a lua cunoştin ă de opera iunile efectuate de societate imediat după momentul înfiin ării.n.51). societatea nu poate opune ter ilor textul publicat. Această prevedere are drept scop protejarea intereselor ter ilor. în caz de neconcordan ă. Astfel. va corecta men iunea din registru. Sanc iunea neîndeplinirii cerin elor legale de publicitate prin Monitorul Oficial este inopozabilitatea fa ă de ter i a înregistrării societă ii.) intervine din motive ce nu îi sunt imputabile societă ii. La cererea societă ii şi pe cheltuiala acesteia. Articolul 50 consacră principiul potrivit căruia „actele sau faptele.G. 83 . potrivit căruia: „În cazul în care neconcordan a prevăzută la alin. 1 (neconcordan a între textul depus la registrul comer ului şi cel publicat în Monitorul oficial – n. Prin adoptarea O. societatea comercială trebuie să verifice identitatea dintre textul depus la oficiul registrului comer ului şi cel publicat în Monitorul Oficial. înainte de a se efectua publicitatea constituirii persoanei juridice. legea prevede obligativitatea publicării în Monitorul Oficial. pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege.41). pe cheltuiala societă ii. De la data înmatriculării. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. con inând codul unic de înregistrare. În scopul asigurării publicită ii constituirii societă ii în mod eficient pentru o categorie largă de public. Ter ii se pot prevala de actele pentru care nu s-a făcut publicitatea. în afară de cazul în care societatea face dovada că aceştia le cunoşteau. a încheierii judecătorului – delegat.U. respectiv va republica textul. încheierea judecătorului – delegat privind autorizarea înmatriculării va putea fi publicată în întregime. pe cheltuiala sa”. la cererea societă ii.a. Certificatul de înregistrare.

opera iunea făcându-se în contul societă ii. în termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv în forma prevăzută de lege pentru fiecare tip de societate. 1 din Legea nr.53 alin. fondatorii. fondatorii sau reprezentan ii acesteia au încheiat în contul viitoarei societă i anumite acte juridice se pune problema naturii juridice şi a efectelor actelor încheiate în asemenea condi ii. în afară de cazul în care societatea. Dacă persoana desemnată pentru înfiin area societă ii nu se conformează notificării 151 C. Dacă mai înainte de înmatricularea societă ii. care au lucrat în numele unei societă i în curs de constituire. fie printr-un alt act subsecvent.1). la cererea de înmatriculare trebuie anexate şi „actele constatatoare ale opera iunilor încheiate în contul societă ii şi aprobate de asocia i”.. se va realiza şi înregistrarea societă ii la organele fiscale. 31/1990 privind înfiin area societă ilor comerciale Nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de înmatriculare la Registrul Comer ului. după ce a dobândit personalitate juridică.2 lit. S. 71/1997. în „Dreptul” nr.31/1954 în art. 4. răspund solidar şi nelimitat fa ă de ter i pentru actele juridice încheiate cu aceştia în contul societă ii. 36 alin. În conformitate cu prevederile art.102.Com.31/1990. 1029/1996. Fondatorii şi reprezentan ii persoanei juridice nu vor fi exonera i de răspundere pentru aceste acte decât în situa ia în care societatea le-a preluat asupra sa: „fondatorii.33. care reglementează în favoarea persoanei juridice în curs de constituire o capacitate de folosin ă restrânsă. Această aprobare din partea asocia ilor se poate efectua fie prin actul constitutiv. Dacă reprezentantul societă ii sau fondatorii acesteia nu au depus cererea în termenul legal.J. oricare dintre asocia i poate adresa o notificare sau poate formula o scrisoare recomandată prin care îi pune în întârziere.31/1990. Decizia nr.Din momentul înregistrării societă ii şi al eliberării certificatului de înmatriculare ce cuprinde codul unic de înregistrare. Această prevedere din Legea societă ilor comerciale este în deplină concordan ă cu principiul consacrat de Decretul nr. aceste acte vor fi considerate chiar din momentul încheierii ca fiind ale societă ii151. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societă ii încă de la data încheierii lor” (art. primii administratori sau primii membri ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere ori un împuternicit ar acestora au obliga ia de a depune cererea de înmatriculare la registrul comer ului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea.. p. reprezentan ii şi alte persoane.e din Legea nr. Deşi reprezentan ii societă ii încheie actele juridice în nume propriu. 84 .S. 35 alin. limitată la nevoile dobândirii personalită ii juridice. Cazuri de nerespectare a dispozi iilor Legii nr. Potrivit dispozi iilor art. le-a preluat asupra sa.

000. Dacă asocia ii nu stăruie în înfiin area valabilă a societă ii.: completarea actelor aferente cererii de înregistrare. Există posibilitatea ca actul constitutiv. Amenda se va aplica fiecărei persoane care avea obliga ia de a cere înmatricularea. Deşi legea foloseşte termenul de „autentificare” atunci când se calculează cele 3 luni în care asocia ii mai pot ac iona în vederea înfiin ării legale a societă ii. pentru identitate de ra iune. iar dacă înmatricularea constituia obliga ia unei persoane juridice. printr-o încheiere. considerăm.000 lei vechi. dacă neregularită ile constatate pot fi înlăturate de către asocia i în fa a judecătorului ( ex.000 lei la 20.în termen de 8 zile de la primirea acesteia. Dacă cei împuternici i să înfiin eze societatea nu s-au conformat notificării sau asocia ii au rămas în pasivitate şi au trecut 3 luni de la data autentificării actului constitutiv.26/1990. 46 din Legea societă ilor comerciale. 17. asocia ii vor fi elibera i de obliga iile ce decurg din subscrip iile lor (art. Societatea va fi astfel înfiin ată în mod valabil. deşi depus la Registrul comer ului în termenul legal. art. şi anume affectio societatis. Neregularită i constatate anterior efectuării inmatriculării.000.2). care arată că acest termen se calculează pentru societă ile comerciale de la data actului constitutiv. Potrivit art. de la data actului de înfiin are.. În caz de neîndeplinire a obliga iei de a depune cererea de înmatriculare şi documentele aferente în termenul legal de 15 zile de la întocmirea actului constitutiv. 47 alin. va respinge cererea de înmatriculare dacă nu sunt respectate cerin ele legale de constituire a societă ii. răspunderea fondatorilor. din oficiu sau la cererea unor persoane care au formulat cereri de interven ie.000 lei vechi. că prevederea legală se aplică şi societă ilor comerciale înfiin ate prin înscris sub semnătură privată. companiile na ionale. Judecătorul – delegat va aplica sanc iunea amenzii la sesizarea făcută de orice persoană interesată sau din oficiu. pe cale de consecin ă putem considera că nu mai există un element esen ial al actului constitutiv.000. să nu cuprindă clauzele obligatorii prevăzute de lege sau con inutul său să nu respecte dispozi iile imperative ale legii. judecătorul – delegat.26/1990 prevede ca sanc iune pentru nedepunerea în termen a cererii de înmatriculare amenda judiciară. Legea nr. între 500.000 şi 5. unele modificări ce pot fi aduse actului constitutiv sub forma înscrisului sub 85 . pentru orice prejudiciu cauzat va fi o răspundere solidară şi nelimitată (art.49). dobândind personalitate juridică. a primilor administratori ori a primilor membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere. amenda va fi de la 5. societă ile na ionale şi organiza iile cooperatiste. cu toate consecin ele care decurg din această calitate. oricare asociat poate cere Oficiului Registrului comer ului efectuarea înmatriculării. Legea permite totuşi efectuarea înregistrării. Termenul de 15 zile pentru depunerea cererii de înmatriculare este prevăzut şi în Legea nr. iar pentru regiile autonome. după caz.

Dreptul la ac iunea în regularizare se prescrie prin trecerea unui an de la data înmatriculării societă ii a cărei regularizare se cere (art. 5 alin. în condi iile prevăzute de art. 49. Fondatorii. 49). Dacă este vorba însă despre încălcări grave ale legii în constituirea societă ilor comerciale. fondatorii. administrare şi control ale societă ii răspund nelimitat şi solidar. au trecut 8 zile şi asocia ii nu le-au înlăturat.1 şi 2). nulitatea derogă de la regulile generale. Şi în această situa ie. ac iunea în regularizare. legea permite înlăturarea acestor neregularită i printr-o ac iune în justi ie. Deoarece legea nu cuprinde dispozi ii speciale. datorită repercusiunilor pe care o societate astfel înfiin ată le-ar putea avea asupra certitudinii raporturilor comerciale. rezultă că ac iunea în regularizare poate fi folosită pentru înlăturarea oricărui tip de neregularitate. Cazurile în care se poate cere nulitatea unei societă i deja înmatriculate sunt. Ac iunea în anularea societă ii poate fi intentată pentru neregularită i care. în scopul protejării intereselor ter ilor şi al salvării actului juridic. următoarele: a) lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică în situa iile prevăzute de art. Încheierea de respingere poate fi atacată cu recurs în condi iile art. Şi în acest caz. Ac iunea în regularizare se poate introduce dacă. orice persoană interesată (asocia ii societă ii. Regularizările efectuate vor fi consemnate de către judecătorul – delegat prin încheierea de autorizare a înmatriculării. administrare şi control ale societă ii răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat datorită neregularită ilor constatate anterior înmatriculării (art. conform art. sub sanc iunea plă ii de daune cominatorii (art.48 alin. deoarece aveau obliga ia de a înlătura neregularită ile în termen de 8 zile de la constatarea acestora. precum şi primii membri ai organelor de conducere.3). 60. creditorii acesteia ori salaria ii) poate cere tribunalului înlăturarea acestor neregularită i. În această situa ie. de regulă. reprezentan ii societă ii şi primii membri ai organelor de conducere. Dacă asocia ii nu înlătură aceste neregularită i. Incălcări ale dispozi iilor legale constatate după efectuarea înregistrării.6. 56. se referă la încălcarea dispozi iilor imperative ale legii referitoare fie la forma actului constitutiv. reprezentan ii societă ii. în cazul constatării unor neregularită i după înmatricularea societă ii. judecătorul – delegat va respinge prin încheiere motivată cererea de înmatriculare.semnătură privată prin acordul asocia ilor.48 alin. 86 . depunerea specimenelor de semnătură de către administratori). Legea nr.31/1990 reglementează şi posibilitatea intentării ac iunii în anulare. fie la condi iile de validitate ale actului juridic. În cazul unor neregularită i constatate după înmatricularea societă ii în Registrul Comer ului.

a fortiori trebuie să considerăm că această 87 . reprezentan ilor societă ii şi a primilor membri ai organelor de conducere. dacă pentru acoperirea prejudiciului cauzat de unele neregularită i mai pu in importante art. 57). după men ionare. la data constituirii c) obiectul de activitate al societă ii este ilicit sau contrar ordinii d) lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a e) lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a f) actul constitutiv nu prevede denumirea societă ii. prin rămânerea irevocabilă a hotărârii. asocia ii mai pot salva societatea dacă. O particularitate a hotărârii de declarare a nulită ii este şi aceea că prin această hotărâre vor fi numi i şi lichidatorii societă ii comerciale. potrivit legii. Având în vedere faptul că prin reglementarea cazurilor în care se poate introduce ac iunea în anulare. obiectul său de activitate. Practic. Deşi s-a intentat o ac iune în anulare. Tribunalul. În plus. după pronun area hotărârii de declarare a nulită ii. Dacă în urma neregularită ilor constatate după înmatriculare s-au produs prejudicii unor ter e persoane. deoarece. înlătură cauza de nulitate (art. administrare şi control. Instan a competentă este tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul societatea. o va publica în extras în Monitorul Oficial. societatea intră în lichidare. titular al dreptului la ac iune este orice persoană interesată. deoarece declararea nulită ii nu aduce atingere actelor încheiate în numele său. Potrivit art. deşi legea nu reglementează în mod expres acest lucru. 58 din lege. prin interpretarea teleologică a dispozi iilor art. declararea nulită ii societă ii produce aceleaşi efecte ca şi dizolvarea. putem considera că se protejează un interes general. are obliga ia de a o comunica Oficiului Registrului comer ului. pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulită ii a devenit irevocabilă.49 putem deduce că acestea se vor aplica şi în situa ia de fa ă. b) to i fondatorii au fost. Deoarece legea nu reglementează un termen de prescrip ie pentru ac iunea în anulare. care. ac iunea în anulare este imprescriptibilă. Nulitatea produce efecte numai pentru viitor. societatea îşi încetează existen a şi intră în lichidare. g) s-au încălcat dispozi iile legale privind capitalul social minim. societă ii. precum şi datorită interesului general ocrotit. incapabili. subscris şi vărsat. până la punerea concluziilor pe fond la tribunal. iar nulitatea nu poate fi opusă ter ilor de bună-credin ă. h) nu s-a respectat numărul minim de asocia i prevăzut de lege. aporturile asocia ilor sau capitalul social subscris. publice. societă ii.societă ii. 49 reglementează răspunderea nelimitată şi solidară a fondatorilor.

III. Craiova. Codul comercial adnotat.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Stoica – „Dreptul comercial”. 1994 20. I. Căpă ână – „Societă ile comerciale”. Volonciu. Beck. C.All Beck. I. Elena Cârcei. C. R. I. Bucureşti. Cărpenaru. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. Bucureşti. asocia ii răspunzând în func ie de tipul de societate din care fac parte (art. Cărpenaru – „Drept comercial român”. Paris. Ed.Lumina Lex. . Societă ile pe ac iuni. Ed. Ed.All Beck. Ed.“Societă ile comerciale”.. Lumina Lex. Ed. Ed. Beck. I. Ed.H. Iaşi.L. Motica. Ripert. I.răspundere agravată este cu atât mai necesară în situa ia declarării nulită ii societă ii comerciale.H. ş. 2000-2001 8. R. 2008 3. Bucureşti. 1996 11. tome 1-2 10. 2001 4. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. 2008 12. republicată 21. D. Legea nr. C.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”.H.Turcu . Georgescu – „Dreptul comercial român”. I-II. Ed. Lefter – „Societatea cu răspundere limitată”.D. 1929 7. Legisla ia comercială cu modificările la zi. Economică. Bucureşti. St. 2006 13. Yves Guyon. Bucureşti.Tribuna. Directivele europene privind societă ile comerciale Resurse Internet : 88 . St. Ed. Lumina Lex. Bucureşti. edi ia a IV-a. Lumina Lex. 2002 16. Wolters Kluwer. Ed. XVIII – ème ed. LGDJ. O. Vol. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Paris. 22. Bucureşti. M. Bucureşti. 1996 6. Beck. I. 1993 15.Turcu – „Dreptul afacerilor”. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”. Droit des affaires. Radu I. Bucureşti. C. 1992 18. Roblot – „Traité de droit commercial”. Ed. Universul Juridic. 2008 17. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”.. Ed. Ed.N. G. 1998 19. Obliga iile sociale asumate până în momentul declarării nulită ii societă ii sunt garantate cu patrimoniul social.L. Bucureşti. I. Bucureşti. 3).1999 5. 1999 14. vol. Lumina Lex. C. Economică.31 /1990 privind societă ile comerciale. S. Bucureşti. Ed. 2008 2.a. Ed. Ed.Macovei – „Dreptul comer ului interna ional”. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Angheni. Funda iei Chemarea. 1994 9.

ro Abrevieri şi termeni : .just. – Codul civil . .ro .pen . – Codul de procedură penală .C. b) la toate formele de societate comercială.C.C.proc.op. Actul constitutiv al societă ilor comerciale se încheie în formă autentică în cazul: a) aporturilor constând în terenuri b) tuturor societă ilor comerciale c) societă ilor cu răspundere limitată cu asociat unic.M.com. 6. Sanc iunea lipsei formei autentice a actului constitutiv în cazurile în care aceasta este obligatorie constă în: a) inopozabilitatea fa ă de ter i b) nulitatea absolută c) nulitatea relativă.www. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1.s. 5.G.U. 4.Codul penal .cit.pen. c) la societă ile în nume colectiv şi în comandită simplă. Nulitatea societă ii comerciale produce efecte: 89 . – Monitorul Oficial .O..Actul constitutiv se încheie în formă autentică: a) la societă ile pe ac iuni. 3. 2.C. proc. civ. Nulitatea unei societă i comerciale poate fi declarată de tribunal atunci când: a) lipseşte încheierea judecătorului delegat de înregistrare a societă ii b) se anulează hotărârea asocia ilor c) s-a respins cererea de rezervare a firmei. 7. – Codul de procedura civila .Codul comercial . – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . Beneficiază de personalitate juridică următoarele entită i: a) sucursalele b) filialele c) sediile secundare.n.ueb.C.Of.www. – sublinierea noastră . civ. Ac iunea în anularea societă ii comerciale: a) este imprescriptibilă b) se prescrie în termenul general de 3 ani c) se prescrie în termenul general de 30 de ani.

10. capitalul social vărsat la constituire nu va putea fi mai mic de: a) 30% b) 50% c) 70%. de la data încheierii actului constitutiv anulat c) numai fa ă de păr i. Au dreptul de a intenta ac iunea în regularizarea societă ii: a) asocia ii b) creditorii societă ii c) salaria ii. 90 .a) numai pentru viitor b) retroactiv. 8.În cazul unor neregularită i constatate după înregistrarea societă ii şi neînlăturate. În cazul societă ilor pe ac iuni constituite prin subscrip ie simultană. 9. vor răspunde nelimitat şi solidar: a) fondatorii b) primii administratori c) asocia ii.

. Adunarea generală a asocia ilor.Cursul 7. La adunările generale participă to i asocia ii pentru a-şi exprima punctul de vedere în legătură cu modul de realizare a obiectului de activitate al societă ii. este reglementată de Legea nr. Atribu iile acestora 1. având o plenitudine de competen e şi atribu ii (numeşte şi revocă administratorii şi cenzorii. Colaborarea voluntară a asocia ilor în cadrul societă ii (affectio societatis). Sector 5. vol.209 şi urm. St. de către actul constitutiv. adunarea generală exprimă voin a socială şi are dreptul de a hotărî în toate problemele privind via a societă ii. 1930. drd. Bucureşti. Adunarea generală apare ca fiind organul suprem de conducere al societă ii152. L. Georgescu.. 91 . Bdul Vasile Milea nr. în condi iile în care legea permite. exprimată ini ial prin semnarea actului constitutiv. 1G • Obiectivele lec iei: Func ionarea societă ilor Con inut: 1. Organele statutare ale societă ilor comerciale. Societă ile comerciale. Luarea deciziilor în cadrul 152 A se vedea I. Sorana Popa. Limitele puterilor conferite adunării generale sunt stabilite de către lege sau.309. „Drept comercial român”.31/1990 doar în privin a societă ilor pe ac iuni şi în comandită pe ac iuni şi a societă ilor cu răspundere limitată. Editura Lumina. P.cit. Reguli generale (III) Autor: Lector univ. Bucureşti. Organele statutare ale societă ilor comerciale § 1. D. stabileşte în sarcina celorlalte organe ale societă ii anumite competen e speciale şi controlează modul în care sunt îndeplinite aceste atribu ii. se manifestă pe toată durata de func ionare a societă ii prin participarea activă şi interesată la şedin ele adunării generale a asocia ilor. ca institu ie.361 şi urm. p. Adunarea generală a asocia ilor Adunarea generală a asocia ilor reprezintă organul de deliberare şi de luare a deciziilor în cadrul societă ilor comerciale. 2004. Editura All Beck. O. Cărpenaru. Demetrescu – „Adunarea generală a ac ionarilor”. Universitatea Ecologică din Bucureşti. p. poate decide modificarea actului constitutiv al societă ii. Căpă ână – „Societă ile comerciale”. p. Potrivit legii. precum şi dizolvarea anticipată a acesteia).II. op.

societă ilor de persoane – societatea în nume colectiv şi societatea în comandită simplă – se realizează cu votul tuturor asocia ilor. 117 din lege. dacă actul constitutiv nu prevede altfel (art.1). în cel mult 5 luni de la încheierea exerci iului financiar şi poate decide în toate problemele privind via a societă ii care nu sunt în sarcina adunării extraordinare. închirierea sau desfiin area uneia sau a mai multor unită i ale societă ii (art. men ionându-se explicit toate problemele care vor fi dezbătute în adunare. o a doua şedin ă a adunării generale nu se poate ine în aceeaşi zi cu prima şedin ă153. Adunarea generală ordinară se întruneşte cel pu in o dată pe an. care înseamnă jumătate plus unu. desfăşurarea şedin elor adunării. numirea şi revocarea administratorilor şi a cenzorilor. p. în „Revista de drept comercial”. în afara problemelor înscrise pe ordinea de zi.130. poate lua hotărâri cu majoritatea voturilor exprimate. Sub sanc iunea nulită ii hotărârii. legea stabileşte modul de convocare a asocia ilor. 31/1990). este necesară prezen a a ac ionarilor care de in cel pu in ¼ din numărul total de drepturi de vot. 798/1996. Potrivit legii. dacă actul constitutiv nu prevede cerin e mai ridicate. 92 .J. Dacă la această convocare nu se întruneşte majoritatea cerută de lege. în convocare trebuie să se arate locul şi data inerii adunării. a auditorului financiar.. publicitatea privind hotărârile căi de atac. hotărârile se iau cu votul majorită ii asocia ilor prezen i. hotărârile se iau cu votul asocia ilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social. Adunarea generală ordinară. adunarea este obligată să dezbată şi să hotărască. remunera ia cuvenită acestor persoane. În cazul societă ii cu răspundere limitată. Decizia nr. pentru valabilitatea hotărârilor adunării generale ordinare. În societatea pe ac iuni şi în comandită pe ac iuni. adunarea asocia ilor poate decide prin votul asocia ilor reprezentând majoritatea absolută a asocia ilor şi a păr ilor sociale. iar în această situa ie adunarea . 111 din Legea nr. actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum sau o majoritate mai ridicată. Datorită importan ei acestui organ de deliberare şi decizie. În societatea în nume colectiv şi în societatea în comandită simplă. gajarea. hotărârile în adunarea generală se iau cu respectarea principiului majorită ii. fără a exista un organ deliberativ institu ionalizat.192 alin. Hotărârile se iau cu majoritate de voturi. indiferent de cvorumul întrunit. nr. raportat 153 C. este necesară o a doua convocare. stabilirea bugetului de venituri şi cheltuieli. precum şi ordinea de zi.. La a doua convocare.12/1997. Potrivit art. descărcarea de gestiune a administratorilor şi a directorilor. Ca regulă generală.S. S.com. cu privire la următoarele aspecte: modificarea situa iilor financiare anuale.

fuziunea sau divizarea societă ii ori dizolvarea anticipată a acesteia. Adunarea extraordinară se întruneşte ori de câte ori este nevoie pentru a lua hotărâri în probleme ce implică modificarea actului constitutiv (art. legea cere o dublă majoritate – de capital şi de asocia i. .U.schimbarea formei juridice a societă ii.82/2007. În societatea cu răspundere limitată. Adunarea generală extraordinară.conversia unei categorii de obliga iuni în altă categorie sau în ac iuni.înfiin area sau desfiin area sediilor secundare.majorarea capitalului social. .115). spre exemplu: schimbarea sediului şi a obiectului de activitate al societă ii. la societatea cu răspundere limitată. Această delegare se poate realiza prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale extraordinare a ac ionarilor. potrivit O. 93 . .schimbarea obiectului de activitate. .114). . . În societatea pe ac iuni şi în comandită pe ac iuni. cu excep ia domeniului şi a activită ii principale. schimbarea formei juridice. majorarea capitalului social. .reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi ac iuni. În mod excep ional. de regulă.conversia ac iunilor dintr-o categorie în cealaltă. . .fuziunea sau divizarea. hotărârile adunării de modificare a actului constitutiv se iau cu votul unanim al asocia ilor.113): . reducerea/majorarea capitalului social. dacă legea sau actul constitutiv nu prevăd altfel. legea prevede pentru aceste adunări condi ii de cvorum şi majoritate mai riguroase. Actul constitutiv poate prevedea condi ii de cvorum şi majoritate mai mari (art. .la capital. iar la următoarele convocări trebui să fie prezen i ac ionarii de inând 1/5 din drepturile de vot. pentru valabilitatea deliberărilor în adunarea generală extraordinară este necesară la prima convocare prezen a ac ionarilor care să reprezinte cel pu in ¼ din numărul total de drepturi de vot.prelungirea duratei societă ii. Datorită importan ei hotărârilor luate.mutarea sediului social. Adunarea generală a societă ilor de capitaluri poate delega o parte dintre atribu ii care nu privesc domeniul de activitate principal către consiliul de administra ie sau către directorat (art.G. . nr. înfiin area sau desfiin area sediilor secundare.dizolvarea anticipată a societă ii. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor ac ionarilor prezen i dacă este vorba despre alte modificări decât cea a obiectului de activitate principal. probleme pentru care este necesar votul a cel pu in 2/3 din drepturile de vot de inute de ac ionarii prezen i.emisiunea de obliga iuni.

de genul „probleme diverse”. Ordinea de zi. ordinea de zi. indiferent de forma de societate. pentru identitate de ra iune. dacă se arată şi scopul convocării. dacă actul constitutiv prevede astfel. regula unanimită ii de voturi se men ine şi în cazul hotărârilor luate de asocia i pentru modificarea actului constitutiv.195). primind cererea.B. respectiv de către directorat ori de câte ori este necesar. Adunarea generală se convoacă de către consiliul de administra ie. 117 coroborat pe art.154. iar dacă toate ac iunile sunt nominative. convocarea adunării generale se poate face şi la ini iativa unui asociat sau a unui număr de asocia i care de in cel pu in ¼ din capitalul social.2). de C. la rândul său. 2002”.119). nu efectuează convocarea în termen de 30 de zile. Coordonator: D..117 alin. p. 119. Editura Brilliance. Adunarea specială. „chestiuni variate”. pron. Dacă administratorii. în condi iile în care prin actul constitutiv al acestor societă i s-a prevăzut emiterea de ac iuni preferen iale cu dividend prioritar fără drept de vot (art. Lupaşcu. în „Curtea de Apel Bucureşti. La societă ile cu răspundere limitată.d. considerăm. 2004. Convocarea se face prin Monitorul Oficial şi într-unul din ziarele de largă răspândire – în cazul societă ilor de capitaluri -. Convocarea trebuie să cuprindă locul şi data inerii adunării.30 şi urm. ac ionarii luând parte la aceste adunări pentru discutarea problemelor specifice acestei categorii de ac iuni. Hotărârile pronun ate de această adunare nu pot influen a via a societă ii în ansamblu. Convocarea ac ionarilor. În cazul societă ilor cu răspundere limitată. Sec ia a Va com. convocarea se poate face şi prin scrisoare recomandată ori în formă electronică. cvorumul şi desfăşurarea adunării speciale vor respecta regulile prevăzute de lege pentru adunările generale (116 alin. convocarea se face în forma prevăzută de actul constitutiv sau prin scrisoare recomandată.a. administratorii având obliga ia de a îndeplini formalită ile în vederea convocării de îndată (art. În practica judiciară s-a statuat că sunt lovite de nulitate absolută hotărârile luate 154 A se vedea Decizia nr.Datorită specificului societă ilor de persoane. trebuie să cuprindă „men ionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunării” (art. în condi iile actului constitutiv. Practică judiciară comercială. ambigue. Această adunare există numai la societă ile pe ac iuni şi în comandită pe ac iuni.m. inclusiv cu privire la cererea adresată instan ei (art. Există posibilitatea convocării adunării generale şi la ini iativa asocia ilor care de in cel pu in 5% din capitalul social sau o cotă mai mică. având ataşată semnătura electronică extinsă.A. nu sunt permise enun uri vagi.6).195 alin. însă cel pu in o dată pe an (art.1647 din 6 decembrie 2002. „eventuale răspunderi” ş.95). Piatra Neam . că se vor aplica dispozi iile art. Adunarea generală va fi convocată în cel mult 30 de zile şi se va desfăşura în termen de cel mult 60 de zile de la primirea cererii din partea asocia ilor. 94 .2). Aşadar.

Dreptul de vot se exercită. Potrivit Legii nr. Pentru opozabilitate fa ă de ter i. respectiv a membrilor consiliului de supraveghere şi a cenzorilor/auditorilor. Votul în adunarea generală este. titularii acestor ac iuni nu vor avea drept de vot în adunarea generală. acest aspect trebuie stabilit prin voin a asocia ilor reflectată în actul constitutiv. dreptul de vot se poate exercita şi prin reprezentant legal sau conven ional prin procură specială dată altui ac ionar sau. În ceea ce priveşte societă ile în nume colectiv şi societă ile în comandită simplă. Deoarece. pentru protejarea intereselor lor.102 alin.31/1990. acestea vor vota printr-un reprezentant comun (art. pe art. Principiul se aplică în mod similar şi în societă ile cu răspundere limitată. fiecare parte socială dă dreptul la un vot. sub sanc iunea nulită ii hotărârii.fără respectarea dispozi iilor legale referitoare la convocarea adunărilor generale prevăzute de Legea nr. de regulă. în exercitarea dreptului de vot se aplică principiul „orice ac iune plătită dă dreptul la un vot în adunarea generală. potrivit art. Potrivit art. Dacă în actul constitutiv al societă ii pe ac iuni s-a prevăzut emiterea de către societate a unor ac iuni preferen iale cu dividend prioritar. 2 şi 3). fără votul lor. Aceşti ac ionari vor înfiin a. 95 . dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel” (art. deschis. Membrii consiliului de administra ie.31/1990. În virtutea calită ii de asocia i se naşte dreptul asocia ilor de a participa la adunările generale şi de a-şi exprima voin a prin exercitarea dreptului de vot. demiterea sau revocarea acestora şi luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de administrare. dacă. asocia ii vor decide cu majoritatea absolută a capitalului social (art.193.101). respectiv membrii consiliului de supraveghere ori func ionarii societă ii nu-i pot reprezenta pe ac ionari. în cazul societă ilor de persoane nu este reglementat dreptul de vot în adunările generale.77 corob. La societă ile cu răspundere limitată cu asociat unic. personal de către fiecare asociat.125. rolul adunărilor generale este preluat de către asociatul unic. votul secret fiind obligatoriu numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege : alegerea membrilor consiliului de administra ie. adunarea specială. directorii. nu s-ar fi ob inut majoritatea cerută. care emite decizii scrise pentru exprimarea hotărârilor luate cu privire la via a societă ii.90). propor ional cu numărul de ac iuni pe care le de ine. Se va ine însă cont de participarea fiecărui asociat la formarea capitalului social. dacă ac iunea apar ine mai multor persoane. în termen de 15 zile de la data inerii adunării generale. de conducere şi de control ale societă ii. hotărârile adunării generale a ac ionarilor se depun la registrul comer ului pentru a fi men ionate şi a spre se publica în Monitorul Oficial. unde. de regulă.

poate dispune. 1474 din 28 februarie 2002 . Decizia nr. opera iuni economice de natură a îndeplini obiectul şi scopul societă ii comerciale.Hotărârile adunărilor generale sunt obligatorii pentru to i asocia ii. dacă hotărârea adunării generale nu a fost înscrisă în registrul comer ului şi nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Aceste opera iuni. Ac ionarii nemul umi i – care au lipsit de la adunare sau care. neîntocmirea listei de prezen ă. 1101/1997.. 132 alin.S. S. cu condi ia ca aceste hotărâri să respecte legea şi prevederile actului constitutiv.224. s-au încălcat dispozi iile actului constitutiv. pentru motive de nulitate relativă156. în cele din urmă.com. fiind prezen i. de natură a creşte profitul societă ii.118. în vederea 155 A se vedea şi Curtea de Apel Ploieşti. exemple de cauze de nulitate relativă: hotărârile adunării generale s-au luat cu încălcarea dispozi iilor legale referitoare la capacitatea ac ionarilor. votul ac ionarilor a fost afectat de vicii de consim ământ. de ex. respectiv ai consiliului de supraveghere pot ataca hotărârile adunării generale.com. După rămânerea definitivă a hotărârii de anulare. chiar dacă nu au participat la adunare sau au votat împotrivă.J. Hotărârile adunării generale pot fi atacate în justi ie. cu excep ia celor referitoare la revocarea lor din func ie. membrii consiliului de administra ie. suspendarea hotărârii atacate. în „Revista de drept comercial” nr. nerespectatea regulilor de procedură referitoare la inerea adunării. dar s-au ab inut de la vot 155. Dreptul de a ataca hotărârile adunării generale apar ine şi asocia ilor de la celelalte tipuri de societă i. dreptul la ac iune este imprescriptibil 157. Cazuri de nulitate absolută pot fi. ac iunea fiind şi prematură. Decizia nr. 156 D. au votat contra şi acest lucru s-a consemnat în procesul–verbal al şedin ei – pot intenta ac iunea în anularea hotărârilor adunării generale. în termen de 15 zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial. la cererea reclamantului..10). De la data publicării. hotărârea va fi opozabilă tuturor ac ionarilor (art. aceasta va fi men ionată în Registrul Comer ului şi publicată în Monitorul Oficial.6/1998. iar dacă se invocă motive de nulitate absolută. se fac în interesul societă ii şi.. Totodată.132 alin. op.. M. Ac iunea în anularea hotărârilor adunării generale se solu ionează de către tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul societatea în camera de consiliu. în schimbul unei cau iuni. p.. să producă efecte trebuie concretizată în fapte şi acte juridice. folosin ă şi dispozi ie). Şandru. Din interpretarea textului legal (art. Tribunalul. 96 . convocarea adunării generale de către persoane fără calitate. al asocia ilor. Administrarea societă ilor comerciale Pentru ca voin a asocia ilor. absen a de la şedin ă a reprezentantului obligatarilor etc.2) rezultă că nu au acest drept ac ionarii care au participat la adunare. exprimată în cadrul adunărilor generale. Administrarea reprezintă o formă de exercitare a atributelor dreptului de proprietate societară (posesie. absen a rapoartelor administratorilor şi a cenzorilor. 157 A se vedea C. potrivit acestei decizii. nepublicarea convocării în condi iile legii. p. § 2. S. pe cale de ordonan ă preşedin ială.cit. lipseşte interesul unei astfel de ac iuni înainte de îndeplinirea acestei formalită i.

7 din lege. Astfel.. Administratorul este cel care are exerci iul „dreptului de proprietate socială”. Dacă societatea pe ac iuni sau în comandită pe ac iuni se constituie prin subscrip ie publică. 97 .133. în condi iile şi în limitele impuse de acest act (art. ulterior. aceştia se recrutează dintre asocia ii comandita i şi se pot organiza în consilii de administra ie.2. legea consacrând două sisteme în cazul pluralită ii de administratori: sistemul unitar (consiliul de administra ie) şi sistemul dualist (directorat şi consiliu de supraveghere) – art. Atribu iile adunărilor fiind clar delimitate de către lege. administrarea este asigurată de unul sau mai mul i administratori. dacă sunt mai mul i administratori. 75-76). La societă ile cu răspundere limitată. potrivit principiului qui potest plus potest minus160 .1 Administratorii sunt desemna i fie prin actul constitutiv. în comandită simplă şi al societă ii cu răspundere limitată trebuie să 158 159 C. în func ie de tipul de societate comercială. atribu iile adunării ordinare ar putea fi preluate de către adunarea extraordinară. Bârsan.e). p. odată cu înfiin area societă ii. aplicându-se prevederile legii referitoare la societă ile pe ac iuni. În cadrul societă ilor în comandită simplă. administrarea poate fi încredin ată unuia sau mai multor asocia i comandita i (art. iar în ceea ce priveşte societatea în nume colectiv. actul constitutiv al societă ii în nume colectiv. în „Dreptul” nr. afară de stipula ie contrară prin actul constitutiv. p. 128-129. op. iclea ş. prin hotărârea adunării generale ordinare. în concep ia Legii nr. nu considerăm că.cit. Potrivit art..197). Al. 137-152. A se vedea Gh. fie. p. datorită caracterului excep ional şi al condi iilor superioare de cvorum şi de vot specifice acestei adunări. Adunarea extraordinară nu „poate mai mult”.cit.28 pct. Piperea. ci are atribu ii specifice pe care le exercită în condi ii speciale datorită efectelor pe care exercitarea acestor atribu ii le –ar putea avea pentru societate. În doctrină s-au exprimat şi păreri potrivit cărora desemnarea administratorilor s-ar putea face şi de către adunarea extraordinară.atingerii obiectului şi scopului social158. 1. administrarea se realizează de către unul sau mai mul i administratori. putând face orice act sau opera iune necesară pentru aducerea la îndeplinire a obiectului societă ii159 Modalită ile concrete de administrare diferă. op. În societatea în comandită pe ac iuni. societatea pe ac iuni are cel mai complex sistem de administrare. 88).31/1990.1551.137. art. fiecare având dreptul să reprezinte societatea. 160 Maria Moraru.2/1994.78 şi urm.a. membrii consiliului de administra ie sau ai consiliului de supraveghere vor fi numi i de adunarea constitutivă a subscriitorilor (art.. asocia i sau neasocia i (art. „Dacă adunarea extraordinară poate să hotărască în probleme de competen a adunării ordinare”. Considerăm însă că adunarea generală extraordinară are un caracter excep ional şi condi ii de întrunire deosebite.

prevadă asocia ii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasocia i. puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat. cât şi pentru administratorii persoane juridice care urmează să fie clauze în actul constitutiv. sub sanc iunea revocării şi a 98 .8). deoarece urmează să încheie acte de dispozi ie în numele societă ii.7 şi 8 coroborate cu prevederile art. posibilitatea numirii unor astfel de persoane ca administratori reiese din interpretarea dispozi iilor art. legea limitează cumulul func iei de administrator la cel mult 5 mandate de administrator şi/sau membru în consiliul de supraveghere în societă i pe ac iuni având sediul în România. obliga ii şi răspunderi ca şi ceilal i administratori. persoane fizice sau persoane juridice. Administratorii trebuie să aibă capacitatea de exerci iu deplină. Mai mult. Totodată. art. În cazul societă ilor în nume colectiv şi în comandită simplă. 192 alin. administratorii pot fi cetă eni români sau străini. doar cu excep ia directorilor societă ii pe ac iuni. persoana juridică trebuie să-şi desemneze un reprezentant persoană fizică. 441/2006 s-au abrogat dispozi iile art. Reprezentantul persoanei juridice poate fi revocat oricând de către aceasta şi va fi desemnat concomitent un înlocuitor. administratorii trebuie să îndeplinească şi anumite condi ii referitoare la onorabilitate. Persoana juridică nu va fi exonerată de răspundere prin numirea reprezentantului împreună cu care va avea o răspundere solidară fa ă de societate. a şi d) . Odată cu numirea. aceasta fiind supusă aceloraşi condi ii. respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere. pentru alegerea administratorilor de către asocia i ulterior încheierii actului constitutiv este necesar votul asocia ilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social (art. aceste persoane sunt obligate să nu facă concuren ă societă ii.139 referitoare la administratorii persoane juridice. datele lor de identificare. În schimb. 77 şi 90).2 pct. în sistemul dualist. în sistemul unitar.15313 arată că. directorilor şi membrilor directoratului şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat (art. respectiv a membrilor directoratului. administratorii nenumi i prin actul constitutiv se aleg de către adunarea asocia ilor cu majoritatea absolută a asocia ilor şi a păr ilor sociale (art. Totodată.7 şi art.81 care arată datele de identificare obligatorii atât pentru administratorii persoane fizice. actul constitutiv trebuie să prevadă datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administra ie. administratorii şi membrii consiliului de supraveghere pot fi persoane juridice. 1382 alin. puterile conferite administratorilor. În ceea ce priveşte societatea pe ac iuni. clauze privind administrarea. Pentru exercitarea efectivă a atribu iilor impuse de func ia de administrare. La societă ile cu răspundere limitată.1). Administratorii pot fi asocia i sau neasocia i (art. Deşi prin Legea nr. numărul membrilor consiliului de administra ie şi modul de stabilire a acestui număr.

atunci când administratorul este desemnat dintre salaria ii societă ii. 143 din Legea nr. Încetarea contractului de muncă se produce. 137 alin. 1 şi 2. dacă este cazul. încetează de drept. informatician. 441/2006 şi a încheiat contractele de mandat cu administratorii/directorii).3). În temeiul Ordonan ei Guvernului nr. dacă această acceptare s-a produs ulterior intrării în vigoare a ordonan ei (în situa ia în care societatea nu a încheiat contractele de mandat. fie la data intrării în vigoare a ordonan ei (în cazul în care societatea a aplicat deja modificările impuse prin Legea nr. de la data intrării în vigoare a Ordonan ei de urgen ă a Guvernului nr. fie la data acceptării mandatului. a actului constitutiv. potrivit art. art. „Până la finalizarea acestor demersuri.82/2007.răspunderii pentru daune. în conformitate cu prevederile legale. director de produc ie). de inută anterior numirii ca administrator de către adunarea generală a ac ionarilor. cu modificările şi completările ulterioare. contractul individual de muncă este suspendat pe perioada mandatului” (art. Prin urmare. V din ordonan ă reglementează situa ia în care contractele de muncă ale administratorilor. contractul de muncă încheiat pentru pozi ia salarizată (inginer. este necesar acordul adunării asocia ilor (art.197). 1371 alin. republicată. În fine. administratorii nu pot încheia cu societatea un contract de muncă. 1381. Cu alte cuvinte. 82/2007. 3. există interdic ia cumulului între calitatea de administrator şi cea de salariat : „Pe durata îndeplinirii mandatului. art. 15315). În privin a societă ii cu răspundere limitată. Acest articol reglementează situa ia contractelor de muncă încheiate pentru alte pozi ii decât cea de administrator sau director. societă ile pe ac iuni au un termen tranzitoriu de 6 luni. este suspendat. 1371 alin. în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonan ei. societă ile pe ac iuni înregistrate în registrul comer ului la data intrării în vigoare a ordonan ei sunt obligate a efectua demersurile necesare îndeplinirii obliga iilor prevăzute de art. 1371 alin. pentru modificarea structurii consiliului de administra ie şi. respectiv directorilor. societatea poate func iona cu structura de administrare existentă la data intrării în vigoare a prezentei ordonan e de urgen ă”. pe durata îndeplinirii mandatului. pentru a exercita func ia de administrator în alte societă i concurente sau pentru a desfăşura pe cont propriu sau al altei persoane un comer similar. de drept. dacă acestea au fost încheiate pentru pozi ia de administrator/director. 3 din lege. ordonan a acordând societă ilor încă un termen de 6 luni în care pot opera aceste modificări). În cazul în care administratorii au fost desemna i dintre salaria ii societă ii. art. art. prin exercitarea func iei de administrator sau asociat la o societate concurentă (art. 31/1990 privind societă ile comerciale. administratorii nu pot încheia cu societatea un contract de muncă. deoarece. La societă ile pe ac iuni şi în comandită pe ac iuni. 99 .

2004. Atribu iile administratorilor sunt următoarele: .226.77 şi art. cuantumul remunera iei este stabilit de către adunarea asocia ilor (art. precum şi în societă ile cu răspundere limitată. 73). Mandatul conferit administratorilor nu implică în toate cazurile reprezentarea..Administratorii sunt numi i pentru o perioadă de cel mult 4 ani. . natura func iei de administrator este dublă – contractuală şi legală. fapt care o deosebeşte de celelalte func ii juridice161. Odată numi i administratorii.3). Concluzia se bazează pe dispozi iile exprese ale Legii nr. art.verificarea existen ei reale a vărsămintelor efectuate de către asocia i (art. potrivit legii. conform deciziei asocia ilor. 1. Natura juridică a func iei de administrator este aceea a unui mandat comercial. le fixează acestora durata însărcinării. desemnează administratorii. În privin a societă ilor de persoane şi a societă ilor cu răspundere limitată. 100 . cit. administratorii sunt remunera i. Aşadar.197 alin.păstrarea documentelor privind constituirea societă ii (art. cerute de lege.3. societă ile trebuie să îndeplinească condi iile de publicitate a numirii. op.77 şi art. 1. p. cu excep ia primilor membri ai consiliului de administra ie.2. aceştia trebuie să o accepte în mod expres. Există şi situa ii în care mandatul poate avea ca punct de pornire raporturi de dreptul muncii. . dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel (art. 161 A se vedea St.30 alin. Con inutul contractului de mandat este în concordan ă cu voin a asocia ilor exprimată fie în actul constitutiv.2). întrunind majoritatea legală.36) şi depunerea semnăturilor la registrul comer ului (obliga ia revine administratorului desemnat ca reprezentant al societă ii (art.31/1990. D. fie în adunările generale şi cu prevederile legale.72 : „Obliga iile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozi iile referitoare la mandat şi cele special prevăzute de această lege”.45).2. Administratorii pot şi realeşi.197 alin. Pentru activitatea pe care o desfăşoară. situa ie în care contractul de muncă se suspendă. În societă ile în nume colectiv şi în comandită simplă. Cărpenaru. Pentru ca numirea administratorilor să fie valabilă.efectuarea formalită ilor prevăzute de lege în vederea înfiin ării societă ii (art. dacă actul constitutiv nu prevede o durată mai mică. respectiv ai consiliului de supraveghere al căror mandat nu poate depăşi 2 ani. în momentul în care asocia ii.2.3). când administratorii sunt recruta i dintre persoane care nu sunt asocia i ai societă ii ori dintre salaria i ai acesteia.

Potrivit acestor dispozi ii. când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusă de îndatoririle func iei lor. aceştia vor răspunde solidar fa ă de societate pentru actele şi faptele efectuate în legătură cu: existen a reală a vărsămintelor efectuate de asocia i. îndeplinirea hotărârilor adunării generale. În situa ia în care există mai mul i administratori. Acest tip de răspundere indirectă a administratorilor nu înlătură răspunderea persoanei care a săvârşit fapta cauzatoare de prejudicii. administratorii vor răspunde numai dacă prejudiciul nu a fost recuperat de către societate de la persoana vinovată. iar nu solidară. . Potrivit legii. modul de distribuire a dividendelor.inerea registrelor societă ii în conformitate cu legea. În ceea ce priveşte răspunderea civilă a administratorilor. 1.1442 alin.aducerea la îndeplinire a hotărârilor adunării generale. . Administratorii mai sunt răspunzători şi pentru fapta altor persoane. în mod solidar cu predecesorii lor imedia i. având cunoştin ă despre neregulile 101 . Pentru a produce efecte.2). înseamnă că răspunderea va fi divizibilă şi va apar ine administratorului căruia îi revenea obliga ia de supraveghere a celui ce a cauzat prejudiciul. supravegherea respectării legii în distribuirea dividendelor. vorbim despre o răspundere divizibilă. indiferent de forma de organizare. solidaritatea trebuie prevăzută de lege sau să rezulte din conven ia păr ilor. în limitele prevăzute de acestea. având un caracter subsidiar. administratorii răspund fa ă de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele îndeplinite de către directori sau de personalul încadrat. Conform legii. Răspunderea administratorilor derivă din natura juridică a func iei. Puterile administratorilor sunt limitate şi de hotărârile adunării asocia ilor. administratorii pot face toate actele de conservare. conform atribu iilor date acestor persoane de către lege sau prin actul constitutiv.31/1990. . dimpotrivă.întocmirea bilan ului societă ii şi a contului de profit şi pierderi. dacă există mai mul i administratori. aceasta poate fi angajată pentru fapte ce privesc constituirea sau func ionarea societă ii.îndeplinirea obliga iilor prevăzute de lege şi de actul constitutiv. inerea registrelor comerciale. Deoarece legea nu a prevăzut pentru acest caz solidaritatea. Există şi un caz special de răspundere a administratorilor. administrare şi dispozi ie prevăzute de natura func iei lor.70).73). Administratorii pot face toate opera iunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societă ii.4.2. dacă. stricta îndeplinire a obliga iilor pe care legea sau actul constitutiv le impun (art. răspunderea administratorilor se bazează pe regulile de la mandat şi pe dispozi iile speciale ale Legii nr. în limitele actului constitutiv (art.. aflate sub directa lor supraveghere (art. În acest caz de răspundere pentru fapta altei persoane.

răspunderea lor va fi angajată pentru culpa cea mai uşoară. 2).31/1990 (art. În cazul pluralită ii de administratori. afară de cazul în care administratorii sunt numi i prin actul constitutiv. iar mandatul membrilor respectivi ai consiliului de supraveghere încetează de drept şi se va trece la înlocuirea lor. răspunderea nu va apar ine şi administratorilor care s-au opus la actele prejudiciabile şi opozi ia lor a fost men ionată în registrul deciziilor consiliului de administra ie. administratorii trebuie să-şi consemneze în scris opozi ia fa ă de actul prejudiciabil. revocare. pot fi revoca i din func ie în orice moment. Deoarece administratorii sunt remunera i. Func ia de administrator încetează prin renun are.1080 C. 102 . în cazul neîndeplinirii mandatului încredin at cu bună-credin ă şi cu diligen a bunului proprietar.77. Aşadar. Culpa va fi apreciată in abstracto după criteriul bunului proprietar. Ac iunea împotriva directorilor atrage suspendarea de drept a acestora din func ie până la rămânerea definitivă a hotărârii. Ac iunea penală se pune în mişcare la ini iativa procurorului. 130 alin. Chiar dacă au fost aprobate situa iile financiare anuale de către adunarea generală. administratorilor.civ.). 1540 C. Revocarea administratorilor în societă ile de persoane şi în societă ile cu răspundere limitată se face cu votul asocia ilor care de in majoritatea absolută a capitalului. Ac iunea în răspundere este o ac iune socială şi se exercită prin hotărârea adunării generale ordinare împotriva fondatorilor.186). Directorii pot fi revoca i oricând de către consiliul de administra ie. Chiar dacă au lipsit de la şedin a respectivă.5. pentru revocarea acestora din urmă este necesar votul unanim al asocia ilor (art. membrilor directoratului şi consiliului de supraveghere pentru daune cauzate societă ii de aceştia datorită încălcării obliga iilor pe care le au fa ă de societate (art. administratorul va răspunde indiferent de gravitatea culpei (art.271-282). deoarece diligen ele pe care trebuie să le depună aceste persoane în îndeplinirea mandatului lor sunt cele ale unui bun administrator (art. ca şi hotărârea referitoare la angajarea răspunderii acestora (art. Răspunderea penală a administratorilor va putea fi angajată în cazul săvârşirii unor infrac iuni prevăzute de Codul penal şi de Legea nr. cât şi pentru omisiuni. Potrivit legii. 1. Ac iunea în răspundere împotriva membrilor consiliului de supraveghere se decide cu majoritatea prevăzută de lege pentru adunarea generală extraordinară.90 şi art. nu le-au comunicat cenzorilor sau auditorilor (art.4). prin voin a asocia ilor. răspunderea poate fi angajată atât pentru fapte comisive. decizia de revocare a administratorilor se ia cu votul secret al asocia ilor.155).197 alin3).2.1442 alin. Administratorii.săvârşite de aceştia.). aceasta nu este decăzută din dreptul de a exercita ac iunea în răspundere (art.civ. art. incapacitate sau deces. directorilor.

De altfel. § 3. 132 alin. Conform prevederilor art. ca şi în cazul societă ilor de persoane.15313 alin. controlul gestiunii va fi efectuat de către auditori financiari (persoane fizice sau persoane juridice) dacă societatea este obligată să se supună auditului. precum şi să decidă contractarea auditului financiar. 103 . aplicându-se în privin a acestora prevederile legale referitoare la cenzorii societă ilor pe ac iuni (art. 33 alin. 160 din Legea nr. 2). adunarea generală a asocia ilor în cadrul societă ii cu răspundere limitată este obligată să desemneze cenzorii. datorită mai ales numărului restrâns de asocia i şi încrederii existente între aceştia. Membrii consiliului de supraveghere pot fi revoca i oricând de adunarea generală cu votul a 2/3 din ac ionarii prezen i. având obliga ia de a numi imediat un înlocuitor (art. adică poate interveni oricând. activitatea organelor care administrează bunurile societă ii şi gestionează opera iunile comerciale ale acesteia este supusă unei supravegheri atât din partea asocia ilor. fără nici o justificare şi independent de culpa contractuală a administratorului.4).3 şi 4). În toate cazurile de încetare a func iei de administrator trebuie să se respecte publicitatea făcută în cazul numirii. 1 din Legea nr. 111). Revocarea poate fi făcută ad nutum. conform art. revocarea este dată în competen a adunării generale ordinare (art. nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din func ie (art. Ca şi revocarea. membrii consiliului de administra ie. cât şi prin intermediul unor organe specializate. cu excep ia celor care au atribu ii de administrare. atunci când acesta nu are caracter obligatoriu potrivit legii. în virtutea legii şi prin voin a asocia ilor. b din Legea nr. sub sanc iunea inopozabilită ii fa ă de ter i a încetării mandatului fostului administrator. dacă societatea are mai multe de 15 asocia i. Persoana juridică desemnată ca administrator al unei societă i comerciale îşi poate revoca oricând reprezentantul persoană fizică. numirea cenzorilor devine obligatorie.31/1990.În cazul societă ilor de capitaluri. respectiv ai consiliului de supraveghere. 194 lit.199 alin. controlul se exercită de către to i asocia ii. renun area la func ia de administrator poate fi ad nutum. Controlul gestiunii societă ii comerciale În scopul func ionării armonioase şi profitabile a societă ilor comerciale. În schimb. controlul se va efectua de către cenzori. În societă ile de persoane.31/1990. La societă ile cu răspundere limitată. Dacă societatea cu răspundere limitată nu este supusă obliga iei legale de auditare. de către auditori financiari sau de către asocia i.82/1991 coroborat pe prevederile art. să îi revoce/demită şi să le dea descărcare de activitate. în conformitate cu Standardele Interna ionale de Raportare Financiară.

În societă ile în comandită pe ac iuni, controlul gestiunii se realizează fie prin cenzori, fie de către asocia ii comanditari, ca şi la societatea în comandită simplă. În privin a societă ilor pe ac iuni, organele de control al gestiunii diferă în func ie de sistemul de administrare adoptat de către asocia i. Dacă s-a adoptat sistemul unitar, controlul gestiunii va fi asigurat de către cenzori sau auditori financiari162. În schimb, dacă asocia ii au optat pentru sistemul dualist, controlul gestiunii societă ii va fi asigurat de către auditori financiari şi de către asocia i, prin consiliul de supraveghere. Cenzorii sunt desemna i la începutul desfăşurării activită ii prin actul constitutiv (art .7 şi 8 din Legea nr.31/1990) care va cuprinde datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar. Ulterior, următorii cenzori, respectiv auditori vor fi desemna i prin hotărârea adunării generale ordinare. În societă ile cu răspundere limitată cenzorii şi auditorii interni sunt aleşi de adunarea asocia ilor, în condi iile art. 194 alin.1 lit. b. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi. Potrivit legii, mandatul cenzorilor are un caracter personal şi cel pu in unul dintre ei trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil163. Numărul cenzorilor trebuie să fie de fiecare dată impar. Cenzorii pot fi ac ionari, cu excep ia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi ter ce exercită profesia individual ori în forme asociative (art.160 alin.1). Atribu iile cenzorilor şi ale auditorilor interni sunt următoarele : supravegherea gestiunii societă ii, verificarea conformită ii cu legea a situa iilor financiare, a modului de inere a registrelor contabile şi a modului de evaluare a patrimoniului. Situa iile financiare anuale vor putea fi aprobate de către adunarea generală numai dacă acestea sunt înso ite de raportul cenzorilor sau al auditorilor financiari. Neregulile constatate în administra ie vor fi aduse la cunoştin a membrilor consiliului de administra ie, iar încălcările importante ale legii şi ale actului constitutiv vor fi prezentate adunării generale. În exercitarea atribu iilor lor, cenzorii au dreptul să ob ină lunar de la administratori o situa ie despre mersul opera iunilor, dar pe care nu au voie să le comunice în particular asocia ilor sau ter ilor.

162

A se vedea H.G nr. 591/2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi func ionare a Camerei Auditorilor din România, publicată în M. Of. nr.349 din 26 iulie 2000, precum şi Ordinul ministrului finan elor nr.1.009 din 14 septembrie 1999 privind aprobarea Statutului Camerei Auditorilor din România, publicat în M. Of. nr. 463 din 26 septembrie 1999. 163 Pentru a fi expert contabil sau contabil autorizat, persoana trebuie să îndeplinească condi iile prevăzute de O.G. nr.65/1994 privind organizarea activită ii de expertiză contabilă şi a contabililor autoriza i, publicat în M. Of., nr. 243 din 30 august 1994. O.G. nr.65/1994 a fost modificată şi completată prin O.G. nr. 17/2007, publicată în M. Of. nr. 84 din 2 februarie 2007.

104

Activitatea cenzorilor este remunerată cu o indemniza ie fixă, determinată prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale (art.161 alin.3). Răspunderea cenzorilor se determină conform regulilor de la mandat, în condi ii similare ca şi răspunderea administratorilor. Răspunderea cenzorilor poate fi civilă sau penală, după caz. Situa iile financiare ale societă ilor de capitaluri care optează pentru sistemul dualist sau ale societă ilor care sunt supuse obliga iilor legale de auditare vor fi auditate de către auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice (art.160). Acestor societă i nu li se aplică dispozi iile art.159 alin. 1 referitoare la numărul cenzorilor şi a auditorilor financiari. Potrivit Legii contabilită ii nr.82/1991, situa iile financiare anuale ale persoanelor juridice care aplică reglementări contabile conforme cu Standardele Interna ionale de Raportare Financiară sunt supuse auditului financiar, care se efectuează de către auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice autorizate, potrivit legii. În acelaşi sens, potrivit Ordinului ministrului finan elor publice nr.94 din 29.01.2001164 de aprobare a Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Interna ionale de Contabilitate, reglementările în cauză se aplicau începând cu situa iile financiare ale anului 2000 de societă ile comerciale cotate la Bursa de Valori Bucureşti, precum şi de unele categorii specifice de societă i ce operează pe pia a de capital, conform listei anexate ce făcea parte din ordin. Acest ordin a fost abrogat de Ordinul nr. 1752 din 17.11.2005165 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. În art. 5 din acest ordin se prevede că situa iile financiare anuale întocmite de persoanele juridice prevăzute de lege sunt auditate conform legii. Fac obiectul auditului financiar şi situa iile financiare anuale întocmite de entită ile de interes public. Nu sunt supuse acestei obliga ii societă ile comerciale ale căror valori mobiliare sunt tranzac ionate pe o pia ă reglementată (art. 6). Activitatea de audit financiar este reglementată de O.G. nr.75 din 01.06.1999 şi reprezintă activitatea de examinare, în vederea exprimării de către auditorii financiari, a unei opinii asupra situa iilor financiare, în conformitate cu standardele de audit, armonizate cu standardele interna ionale de audit şi adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România. Conform acestor reglementări, auditorii financiari sunt persoane fizice sau juridice independente şi care îndeplinesc condi iile de calificare prevăzute de lege. Controlul gestiunii în cazul societă ii în comandită pe ac iuni se realizează prin cenzori sau auditori financiari, ca şi la societă ile pe ac iuni administrate în sistem unitar, deoarece, potrivit art. 187 din Legea nr.31/1990,
164 165

Publicat în M. Of. nr.85 din 20 februarie 2001. Publicat în M. Of. nr. 1080 din 30 noiembrie 2005.

105

societă ilor în comandită pe ac iuni nu li se aplică prevederile art.153-1551 din lege referitoare la sistemul dualist. În cazul societă ilor pe ac iuni administrate în sistem dualist, controlul gestiunii este asigurat şi de către consiliul de supraveghere, în temeiul art.15310 din Legea nr.31/1990. Datorită faptului că membrii consiliului de supraveghere sunt numi i de către ac ionari fie prin actul constitutiv, fie prin hotărârea adunării generale se asigură un control mai strict al acestora asupra gestiunii societă ii. Membrii consiliului de supraveghere pot fi revoca i oricând de adunarea generală a ac ionarilor, cu o majoritate de cel pu in 2/3 din numărul voturilor ac ionarilor prezen i (art. 1536 alin. 4). Consiliul de supraveghere are următoarele atribu ii principale: exercită controlul permanent asupra conducerii societă ii de către directorat, numeşte şi revocă membrii directoratului, verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale a opera iunilor de conducere a societă ii. Pentru o corectă informare şi pentru exercitarea efectivă a activită ii de supraveghere, consiliul poate crea comitete consultative, formate din cel pu in 2 membri ai consiliului şi însărcinate cu desfăşurarea de investiga ii şi cu elaborarea de recomandări pentru consiliu, în domenii precum auditul (art.15310 ). În cazul societă ilor pe ac iuni ale căror situa ii financiare fac obiectul unei obliga ii legale de auditare financiară, crearea unui comitet de audit în cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie (art.15310 alin.4). Cel pu in un membru al comitetului consultativ de investigare a activită ii de audit trebuie să fie independent, conform legii şi să aibă experien ă profesională relevantă în aplicarea principiilor contabile şi de audit financiar.

Bibliografie recomandată (referin e) : 1. S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica – „Dreptul comercial”, edi ia a IV-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008 2. St. D. Cărpenaru – „Drept comercial român”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2008 3. St.D. Cărpenaru, ş.a., - “Societă ile comerciale”, Ed.All Beck, Bucureşti, 2001 4. Elena Cârcei, Societă ile pe ac iuni, Ed.All Beck,1999 5. O. Căpă ână – „Societă ile comerciale”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1996 6. I.N. Fin escu – „Curs de drept comercial”, Bucureşti, 1929 7. I.L. Georgescu – „Dreptul comercial român”, vol. I-II, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000-2001 8. I.L. Georgescu – „Dreptul comercial român”, Vol. III, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1994 9. Yves Guyon, Droit des affaires, Ed. Economică, Paris, tome 1-2 106

10. C. Lefter – „Societatea cu răspundere limitată”, Ed. Economică, 1996 11. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”, Ed. Wolters Kluwer, 2008 12. I.Macovei – „Dreptul comer ului interna ional”, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006 13. Radu I. Motica, Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1999 14. R. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”, Bucureşti, 1993 15. G. Ripert, R. Roblot – „Traité de droit commercial”, XVIII – ème ed., LGDJ, Paris, 2002 16. I.Turcu - „Tratat teoretic şi practic de drept comercial”, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008 17. I.Turcu – „Dreptul afacerilor”, Ed. Funda iei Chemarea, Iaşi, 1992 18. I.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998 19. Codul comercial adnotat, Ed.Tribuna, Craiova, 1994 20. Legea nr.31 /1990 privind societă ile comerciale, republicată 21. Legisla ia comercială cu modificările la zi. 22. Directivele europene privind societă ile comerciale

Resurse Internet : - www.ueb.ro - www.just.ro Abrevieri şi termeni :

- C.pen - Codul penal - C.proc.pen. – Codul de procedură penală - O.U.G. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului - M.Of. – Monitorul Oficial - s.n. – sublinierea noastră - op.cit. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. Dacă reducerea capitalului social se datorează pierderilor, aceasta se poate realiza prin: a) scutirea par ială a ac ionarilor de obliga ia de a mai efectua aporturi; b) reducerea numărului de ac iuni sau păr i sociale; c) dobândirea de către societate a propriilor ac iuni. 2. Dreptul de a ataca hotărârile nelegale adoptate de adunările generale apar ine: 107

- C.com. - Codul comercial - C. civ. – Codul civil - C. proc. civ. – Codul de procedura civila

a) consiliului de administra ie şi consiliului de supraveghere b) directorilor societă ii, în numele acesteia c) oricărui asociat. 3. Durata mandatului de administrator în cazul societă ii în nume colectiv este : a) cel mult 4 ani b) cel mult 2 ani c) cea stabilită prin hotărârea asocia ilor. 4. Răspunderea administratorilor pentru culpa în supraveghere este: a) conjunctă (divizibilă) şi subsidiară b) solidară c) penală. 5. Hotărârea de prelungire a duratei societă ii poate fi decisă de asocia i a) cu cel pu in 5 luni înainte de expirarea duratei de func ionare b) cu cel pu in 3 luni înainte de expirarea duratei de func ionare c) la momentul ajungerii la termen. 6. Fuziunea şi divizarea societă ilor comerciale pe ac iuni poate fi decisă de către: a) adunarea generală ordinară b) adunarea generală extraordinară c) adunarea specială 7. Potrivit Legii nr. 31/1990, dreptul de vot în adunarea asocia ilor: a) nu poate fi suspendat; b) poate fi suspendat, dacă ac ionarii nu au efectuat vărsămintele; c) nu poate fi cedat. 8. Nulitatea absolută a hotărârilor adunării generale poate fi invocată: a) de către orice persoană interesată, inclusiv creditorii societă ii; b) de către asocia i; c) nu poate fi invocată decât nulitatea relativă. 9. În cazul pluralită ii de administratori, la societă ile de persoane, este obligatorie constituirea: a) Consiliului de administra ie; b) Comitetului consultativ; c) nu este obligatoriu să existe un organ colegial. 10.Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor se realizează cu ajutorul: a) rezervelor legale; b) rezervelor statutare; c) rezervelor facultative.

108

Cursul 8. Societă ile comerciale. Reguli generale (IV)
Autor: Lector univ. drd. Sorana Popa, Universitatea Ecologică din Bucureşti, Bucureşti, Sector 5, Bdul Vasile Milea nr. 1G

Obiectivele lec iei: Dizolvarea şi lichidarea societă ilor comerciale

Con inut: 1. No iunea de „dizolvare a societă ilor comerciale 2. Principalele cazuri de dizolvare 3. Modalită ile în care se poate face dizolvarea şi efectele acesteia 4. No iunea de „lichidare” 5. Activitatea lichidatorilor 6. Lichidarea activului si a pasivului 7. Finalizarea lichidării

Dizolvarea societă ilor comerciale 1. No iunea de „dizolvare”. Societă ile comerciale se constituie potrivit prevederilor din actul de înfiin are pentru o durată de timp determinată sau, dimpotrivă, pe timp nelimitat. În toată această perioadă, societă ile efectuează opera iunile comerciale impuse de obiectul lor de activitate în scopul maximizării profitului. La un moment dat activitatea normală a societă ii poate fi perturbată datorită apari iei unor cauze obiective sau subiective, rezultând din nerespectarea legii sau din voin a asocia ilor. Datorită intervenirii acestor cauze, societă ile comerciale vor intra în dizolvare, pregătind astfel faza lichidării patrimoniului comercial. Dizolvarea societă ilor comerciale este un proces declanşat de apari ia unor cauze determinate de lege, de drept, prin hotărârea judecătorească sau prin voin a asocia ilor, şi prin care se determină lichidarea societă ilor comerciale. 2. Principalele cazuri de dizolvare. Legea nr. 31/1990 prevede cazurile de dizolvare a societă ilor comerciale în art. 227-229 şi în art.237. Cauzele dizolvării societă ilor comerciale, aşa cum sunt reglementate la momentul actual, pot fi clasificate în cauze generale de dizolvare (art. 227 şi art. 237 din lege) şi cauze specifice anumitor forme de societă i (art. 228-229 din lege).
109

imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societă ii sau realizarea acestuia.cit. societatea nu şi-a completat capitalul social. op. până la îndeplinirea acestei formalită i.A. Fin escu. 1929.Potrivit art. asocia ii sunt consulta i de către membrii consiliului de administra ie. însă esen ială este existen a acestui act modificator în forma scrisă prevăzută de lege anterior expirării duratei societă ii. Bucureşti.. Cărpenaru. 227 şi art. Acest efect poate fi înlăturat dacă. respectiv directorat. N. I. 31/1990. cu cel pu in 3 luni înainte de expirarea duratei societă ii. j). hotărârea adunării generale. societatea şi-a încetat activitatea. p. 2004.167 Dacă societatea este constituită pe o durată de timp determinată. Pentru verificarea condi iilor de legalitate s-a statuat că relevantă va fi ultima hotărâre adoptată pentru prelungirea termenului de func ionare a societă ii. 7 lit.. 168 C. Înregistrarea în Registrul comer ului şi publicarea pot fi îndeplinite şi ulterior. iar nu primul termen stabilit în actul constitutiv. în forma impusă de lege. 8 lit. Deoarece legea nu limitează numărul de hotărâri ce pot fi adoptate în vederea prelungirii duratei de func ionare a societă ii. p. pentru eventuala prelungire a acesteia. potrivit legii. D.168 Actul care constată hotărârea privind prelungirea duratei societă ii. Considerăm că dispozi iile actuale ale legii trebuie interpretate în sensul valabilită ii actului juridic chiar dacă societatea este constituită pe o durată de timp nedeterminată. cu consecin a inopozabilită ii fa ă de ter i a prelungirii duratei societă ii. hotărârea tribunalului. asocia ii pot solicita tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul societă ii 166 167 A se vedea I. nu are sediul social cunoscut ori asocia ii au dispărut. trebuie men ionat la Registrul Comer ului şi publicat în Monitorul Oficial. declararea nulită ii societă ii. „Curs de drept comercial român”. respectiv directoratul. alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv.257.B.289 şi urm. societă ile comerciale se dizolvă din următoarele cazuri generale : trecerea timpului stabilit pentru durata societă ii. 237 din Legea nr. Decizia nr. trecerea acestui termen determină dizolvarea de drept a societă ii. 1)Trecerea timpului stabilit pentru durata societă ii Actul constitutiv al societă ilor comerciale trebuie să prevadă în mod obligatoriu durata societă ii (art. societatea nu a depus la Registrul comer ului situa iile financiare anuale. nu îndeplinesc obliga ia de a convoca adunarea generală. vol. În doctrină s-a opinat că o societate al cărei act constitutiv nu prevede durata societă ii este nelegal constituită şi oricare dintre asocia i va putea cere dizolvarea acesteia166. 2005”. falimentul. jurispruden a a stabilit că este relevant doar că fiecare hotărâre a fost adoptată înaintea expirării termenului pentru care s-a constituit societatea. În acelaşi sens a se vedea şi St. În cazul în care consiliul de administra ie. respectiv nu au domiciliul ori reşedin a cunoscută. 110 . cu condi ia includerii în contract a unei clauze privind durata de func ionare a societă ii. 1000R din 19 septembrie 2005.. Sec ia a VI-a com. societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni. în „Culegere de practică judiciară. h şi art.

asocia ii pot modifica actul constitutiv prin completarea obiectului de activitate în condi iile art. în conformitate cu prevederile cuprinse în Clasificarea activită ilor din economia na ională – C. Pentru a evita dizolvarea. precum şi în situa ia în care acesta este îndeplinit. În cazul societă ilor de persoane şi al societă ilor cu răspundere limitată. dacă sunt de acord cu privire la modul de stingere a pasivului şi cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului social (art. 56. asocia ii pot hotărî concomitent cu dizolvarea. trebuie respectat dreptul de opozi ie al oricărei persoane interesate. 4) Hotărârea adunării generale Adunarea asocia ilor exprimă voin a acestora. 2) Imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societă ii sau realizarea acestuia Obiectul de activitate al societă ii trebuie precizat în actul constitutiv. în condi iile art. în mod simetric va înceta prin mutuus dissensus. Dacă nu se înlătură cauza de nulitate până la punerea concluziilor pe fond la tribunal. societatea încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare. De asemenea.E. Hotărârea se depune la Registrul Comer ului şi se publică în Monitorul Oficial. orice persoană interesată se poate adresa instan ei cu o ac iune în anularea actului constitutiv. 119 alin. societatea va înceta să existe.efectuarea convocării. indiferent de motive.N. Aşa cum societatea a luat fiin ă prin mutuus consenssus. la data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulită ii a devenit irevocabilă. 3). Adunarea generală extraordinară va lua această hotărâre cu respectarea cvorumului şi a majorită ii cerute de lege pentru acest tip de adunare. 204 din lege.169. 3) Declararea nulită ii societă ii În cazul constatării unor neregularită i după înmatricularea societă ii. Considerăm că aceasta este o situa ie extrem de rară. 908 din 13 decembrie 2002. întâlnită mai ales la societă ile cu obiect unic de activitate sau la societă ile constituite pentru un scop determinat (pentru o anumită activitate. Dacă se constată imposibilitatea realizării obiectului de activitate. data inerii adunării generale şi persoana care o va prezida (art. 169 Codul CAEN a fost publicat în M.235). în condi iile cerute de lege pentru modificarea actului constitutiv. Partea I nr. Prin aceeaşi încheiere instan a va stabili ordinea de zi. şi modul de lichidare a societă ii. asocia ii trebuie să convoace adunarea generală extraordinară. 62 din lege. Deoarece hotărârea se ia pe parcursul desfăşurării activită ii.A. 111 . a cărei încetare determină inutilitatea asocierii). în condi iile art. cât şi obiectele de activitate secundare. singura care poate decide dizolvarea anticipată. Of. Această atribu ie nu poate fi delegată consiliului de administra ie sau directoratului. atât în ceea ce priveşte obiectul principal de activitate..

530 din 3 aprilie 2002. Decizia nr. 10) Societatea nu şi-a completat capitalul social. 31/1990. însăşi activitatea societă ii nu se mai poate realiza. inactivitatea societă ii justifică dizolvarea acesteia. 2002”. înscrisă la Registrul comer ului şi nu poate depăşi 3 ani (art. pentru motive temeinice. 85/2006.5) Hotărârea tribunalului. atunci când interesul social ajunge să fie încălcat sau pus în umbră de interesele personale ale asocia ilor170. cu condi ia ca această inactivitate să devină permanentă. 2). se depun la Oficiul Registrului Comer ului. situa iile financiare anuale sau alte acte care. 7) Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni. Situa iile financiare ale comercian ilor se depun la Registrul Comer ului pentru a se asigura un control asupra activită ilor acestora şi pentru a se vedea evolu ia economiei în ansamblu. 237 alin. la cererea oricărui asociat. Societă ile comerciale au obliga ia de a-şi majora capitalul social în func ie de modificările apărute în legătură cu Legea nr. putem considera că este vorba despre acele acte pentru care legea nu prevede sanc iunea inopozabilită ii fa ă de ter i. 31/1990 sau nu îşi pot desfăşura şedin ele. Potrivit art. în termen de 1 an de la data 170 A se vedea în acest sens.2006. precum neîn elegerile grave dintre asocia i. Dacă aceste organe nu sunt înfiin ate potrivit Legii nr. neîn elegerile grave dintre asocia i constau în faptul că to i asocia ii în conflict sunt asocia i în alte societă i comerciale cu acelaşi obiect de activitate. în „Practică judiciară comercială. care a intrat în vigoare la 1. administratorii şi cenzorii (auditorii financiari). doi dintre ei formulând o ac iune în justi ie pentru excluderea celui de-al treilea. C.12. Dizolvarea se va pronun a de tribunalul învestit cu procedura falimentului. vor fi dizolvate şi lichidate în vederea acoperirii crean elor creditorilor sociali. 441/2006. Deoarece dispozi ia citată nu este suficient de precisă.B. 31/1990 modificată şi completată prin Legea nr. în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale. care împiedică func ionarea societă ii Divergen ele dintre asocia i care fac imposibilă continuarea func ionării societă ii apar sub forma lipsei sau a dispari iei elementului affectio societatis. potrivit legii.. în condi iile legii. nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineşte condi iile referitoare la sediul social sau asocia ii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedin a cunoscută. deoarece se află în stare de insolven ă sau insolven ă iminentă. În această situa ie. 8) Societatea nu a depus. 112 . 9) Societatea şi-a încetat activitatea. Organele statutare ale societă ilor comerciale sunt adunarea generală a asocia ilor. Sec ia a VI-a com. În spe ă. Inactivitatea temporară trebuie anun ată organelor fiscale. 6) Falimentul societă ii Societă ile comerciale supuse procedurii insolven ei potrivit Legii nr. II din Legea nr.A.

care se dizolvă: 1) prin diminuarea activului net la jumătate din valoarea capitalului social subscris (art. 1. a capitalului social la o valoare de minimum 25.000 euro. când. iar recursul se depune la Registrul Asocia ii pot formula o cerere de repunere în termen. retragerea sau decesul unuia dintre asocia i.B – Sec ia a V-a com. Pe data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare. 11) Alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv (nu s-a preschimbat certificatul de înmatriculare171.N. societă ile pe ac iuni şi societă ile în comandită pe ac iuni au obliga ia majorării. numărul asocia ilor s-a redus la unul singur. 227 alin. pierderea unei jumătă i din capitalul social etc. ac iunea poate fi introdusă la tribunal de către asocia i.R..civ. 1 lit. inclusiv de către Registrul Comer ului. numărul de asocia i scade sub minimul legal. Orice persoană interesată poate face recurs în termen de 30 de zile de la publicarea hotărârii de dizolvare.12. Lupaşcu. 229) în privin a societă ilor în nume colectiv şi cu răspundere limitată care se dizolvă prin falimentul. Editura Universul Juridic. pentru motive temeinice. în temeiul art.prin voin a asocia ilor . 171 113 . De la data expirării termenului prevăzut de lege.2007). În cazul dizolvării prin hotărâre judecătorească. potrivit legii. Oficiul Na ional al Registrului Comer ului va solicita tribunalelor dizolvarea acelor societă i care nu şi-au îndeplinit obliga ia de majorare. Bucureşti. 2005”. calculat la cursul de schimb comunicat de B. Culegere de practică judiciară. 3 şi 4. 228 în privin a societă ilor pe ac iuni.2135 din 24 noiembrie 2005. e. datorită acestor cauze. invocând o împrejurare mai presus de voin a păr ii care i-a împiedicat să îndeplinească actul procedural în termenul legal (art. pronun ată de C. 10 alin. 237 alin. incapacitatea.de drept . Modalită ile în care se poate face dizolvarea şi efectele acesteia. 103 C. Decizia nr. 60 alin. dar şi de către orice persoană interesată. în „Curtea de Apel Bucureşti. societatea comercială intră în lichidare. În func ie de cauzele care au determinat dizolvarea.). Cazuri speciale de dizolvare sunt prevăzute de art. 15324 ). 3. 237 alin.). Alte cazuri speciale sunt prevăzute de lege (art. 2006. 3). 5 conform căreia termenul de recurs împotriva hotărârii judecătoreşti de dizolvare este de 30 de zile de la efectuarea publicită ii. 2) prin reducerea numărului de minimum 2 ac ionari la unul singur pe o perioadă mai lungă de 9 luni (art. cu respectarea procedurii prevăzute de art.intrării în vigoare a legii (1.A. în temeiul art. În legătură cu prevederea din art.prin hotărâre judecătorească. în echivalent în lei. excluderea. Coordonator: D. A se vedea spre exemplificare.proc. acest proces se poate realiza în trei modalită i: .

31/1990 se face. 233 alin. 265. 1 şi art.directorii. op. 114 . sunt necesare următoarele precizări: .. În toate cazurile dizolvarea societă ilor comerciale trebuie înscrisă în Registrul Comer ului şi publicată în Monitorul Oficial. când dizolvarea se produce fără lichidare). 2004. sub sanc iunea răspunderii personale şi solidare pentru aceste opera iuni. D. în toate cazurile. în afară de situa ia dizolvării societă ii ca urmare a trecerii timpului stabilit ca durată de func ionare a societă ii şi va produce efecte numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicare. inclusiv de la asocia ii care nu au efectuat integral vărsămintele. în temeiul art. . 233. societatea comercială îşi păstrează personalitatea juridică pentru opera iunile lichidării. 302 C.. cit. p. în acelaşi timp. în scopul plă ii datoriilor sociale. dizolvarea produce următoarele efecte: . Lichidarea societă ilor comerciale 1. administratorii. deoarece aceasta este instan a care a pronun at hotărârea atacată. 237 alin. potrivit dispozi iilor art. Spre deosebire de lichidarea judiciară aplicată în cursul procedurii insolven ei. potrivit art. respectiv membrii directoratului nu mai pot efectua opera iuni comerciale noi. şi. 31/1990. 6. mai corectă ni se pare solu ia depunerii recursului la tribunal. de recuperare a crean elor apar inând societă ii de la debitori. Potrivit art. în interesul asocia ilor şi este obligatorie. până la terminarea acesteia. Deşi legea prevede în sarcina societă ii dizolvate aceste limitări. ceea ce justifică depunerea lui la Registrul Comer ului. lichidarea patrimoniului societă ilor comerciale potrivit prevederilor Legii nr. civ. 237 alin. Caracteristici ale lichidării Lichidarea societă ilor comerciale presupune inventarierea bunurilor apar inând societă ii şi vânzarea acestora la licita ie publică. 8). proc. 60 alin.depunerea recursului la tribunal pare a fi mai îndreptă ită. 3 şi 4. lichidarea este o 172 A se vedea în acest sens. Mai mult. opera iunea inversă. care îl înaintează instan ei competente. No iunea de „lichidare”.considerăm termenul de recurs de 30 de zile nejustificat în raport cu termenul de 15 zile valabil pentru această cale de atac în toate situa iile prevăzute de Legea nr. Există două excep ii de la obligativitatea lichidării: dizolvarea societă ilor fără lichidare în cazul fuziunii şi al divizării172 şi dizolvarea fără lichidare când nu s-a cerut numirea unui lichidator (art.deschiderea procedurii lichidării (cu excep ia fuziunii sau divizării totale. În acest caz însă. St.Comer ului. prevederile art. 60 se referă la judecarea recursului împotriva încheierilor judecătorului delegat. Cărpenaru. .

sau prin hotărâre judecătorească pronun ată de judecătorul delegat. 71. luată în condi iile cerute pentru modificarea actului constitutiv. Activitatea lichidatorilor Lichidatorii înlocuiesc activitatea membrilor consiliului de administra ie. 4).269. dată cu citarea păr ilor. 115 . prin încheierea judecătorului delegat. Lichidatorii sunt desemna i prin hotărârea asocia ilor. p. iar bunurile rămase în patrimoniul societă ii vor reveni ac ionarilor. 7 se comunică lichidatorului numit. nr.U. Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. 82/2007. deoarece nici o societate nu poate rămâne perpetuu în faza de dizolvare. la cererea oricărei persoane interesate. 2. orice persoană interesată se poate adresa judecătorului delegat de la Registrul Comer ului în a cărui rază teritorială este înmatriculată societatea pentru numirea unui lichidator. 237 alin. în acest ultim caz urmând să se desemneze un reprezentant al persoanei juridice. 253 alin. pe bază de inventar şi bilan . Din momentul intrării în func ie a lichidatorilor nici o ac iune nu se va putea exercita pentru societate sau în numele acesteia decât prin lichidatori173.consecin ă firească . se publică pe pagina de Internet a Oficiului Na ional al Registrului Comer ului şi se afişează la sediul oficiului registrului comer ului în care este înmatriculată societatea comercială dizolvată. ce se petrece în temeiul legii. nici alte persoane interesate nu îşi exprimă dorin a de a se numi un lichidator şi au trecut 6 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii. Lichidatorii persoane fizice şi reprezentan ii permanen i ai lichidatorilor persoane juridice trebui să aibă calitatea de lichidatori autoriza i. hotărârile judecătoreşti pronun ate în condi iile alin. men ionând puterile conferite acestora. potrivit art. Dacă nici asocia ii.G. 237 alin. din acest moment lichidatorii fiind obliga i să primească şi să păstreze patrimoniul societă ii (art. Astfel. în termen de 3 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare. Potrivit art. asocia ii trebuie să desemneze un lichidator. 7. se depune la Registrul Comer ului şi se publică în Monitorul Oficial. Actul de numire a lichidatorilor. respectiv a membrilor directoratului şi a directorilor legată de administrarea şi gestionarea patrimoniului societă ilor comerciale aflate în faza lichidării. introdus prin O. 173 Idem. societatea va fi radiată din oficiu. în caz contrar. Din momentul numirii lichidatorilor se va trece la predarea gestiunii de la administratori la lichidatori. Încheierea se va înregistra la Registrul Comer ului şi se va comunica organelor fiscale.

Lichidarea activului şi a pasivului societă ilor comerciale Lichidarea activului societă ilor presupune transformarea bunurilor apar inând acestora în bani. vânzarea bunurilor se va putea face şi în bloc.să contracteze obliga ii cambiale. să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare (art. inclusiv de la asocia ii care nu au efectuat integral vărsămintele. la licita ie publică.să lichideze şi să încaseze crean ele societă ii. 257). Nu vor putea fi plătite asocia ilor sume de bani în contul păr ii ce li s-ar cuveni din lichidare înainte de a fi plăti i creditorii sociali. că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente pentru acoperirea pasivului exigibil (art. potrivit art. 1). 255 alin. c. Controlul asupra activită ii lichidatorilor se exercită de către cenzori. dar hotărârile trebuie luate cu majoritatea cerută de lege pentru numirea lichidatorilor. . . 1 lit.să facă tranzac ii. Potrivit legii. cu condi ia de a dovedi prin situa ia financiară anuală. 31/1990.să execute şi să termine opera iunile de comer referitoare la lichidare. În această fază. dar nu vor putea exercita împotriva societă ii drepturi mai mari decât cele ale creditorilor plăti i.să stea în judecată în numele societă ii. respectiv de către consiliul de supraveghere. . Deoarece societă ii îi sunt interzise opera iunile comerciale noi. bazată pe regulile de la mandat şi pe dispozi iile speciale ale Legii nr. 3.Asocia ii pot hotărî să confere lichidatorilor puteri speciale. Lichidarea pasivului societă ilor presupune plata datoriilor sociale către creditori din sumele ob inute ca urmare a lichidării activului.să vândă. . În cazul societă ilor care desfăşoară activită i cu impact asupra mediului şi care beneficiază de o autoriza ie specială în acest sens. imobilele şi orice avere mobiliară a societă ii. . atribu iile lichidatorilor sunt următoarele: . lichidatorii sunt obliga i să efectueze şi bilan ul de mediu. 255 alin. Lichidatorii pot plăti din banii proprii datoriile societă ii. sumele ob inute din lichidarea activului vor putea fi consemnate la 116 . La cererea asocia ilor. lichidatorii se pot îndrepta prin ac iune şi împotriva asocia ilor care răspund nelimitat şi solidar ori împotriva celor care nu au efectuat integral vărsămintele. încălcarea acestei restric ii determină răspunderea personală şi solidară a lichidatorilor pentru aceste opera iuni. şi încasarea crean elor de la debitorii sociali. prin vânzare la licita ie publică. Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii.

C. 2371).C. atunci când un asociat răspunde nelimitat pentru obliga iile societă ii pe durata func ionării acesteia. lichidarea societă ilor comerciale trebuie finalizată în termen de 3 ani de la data dizolvării. sau din oficiu. 2008 174 În acest sens a se vedea şi Decizia nr. 117 . Decizia lichidatorilor este supusă opozi iei creditorilor sociali. dacă este cazul. 256 ). răspunderea sa pentru aceste obliga ii va fi nelimitată şi în faza dizolvării şi. se pot îndrepta şi împotriva asocia ilor care nu au efectuat integral vărsămintele ( art. în temeiul legii (art. Finalizarea lichidării Potrivit art. Bucureşti. există posibilitatea de a se îndrepta şi împotriva asocia ilor care răspund nelimitat şi solidar. a lichidării societă ii. 3 şi 4). Potrivit legii. Dacă în urma lichidării se înregistrează un beneficiu net. C. Com.. societă ile comerciale vor fi radiate din registrul comer ului. Ed.H. la cererea lichidatorului făcută în termen de 15 zile de la terminarea lichidării. iar dacă răspunderea asociatului este în limita aportului pe toată durata de func ionare a societă ii. 1. aceeaşi răspundere va exista şi în faza de dizolvare şi lichidare a acesteia (art. 259). Creditorii sociali se pot îndrepta împotriva lichidatorilor cu ac iunile care decurg din crean ele ajunse la termen. 8/1994. prin hotărârea tribunalului. Stoica – „Dreptul comercial”. dacă asociatul abuzează. în „Dreptul” nr. S. în afară de sumele necesare plă ii datoriilor scadente sau care vor ajunge la scaden ă. Lichidarea nu-i liberează pe asocia i şi nu împiedică declanşarea procedurii falimentului. răspunderea acestuia va deveni nelimitată. de către judecătorul delegat. în frauda creditorilor de caracterul limitat al răspunderii sale şi de personalitatea juridică distinctă a societă ii. sau la o bancă şi se va putea face repartizarea acestora pe ac iuni şi păr i sociale. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. dacă.E. Volonciu. conform prevederilor din actul constitutiv. p. Beck. cu încă 2 ani. 62 din lege. dacă aceştia există. 2371 alin. Prin radierea societă ilor comerciale din registrul comer ului încetează personalitatea juridică a acestora 174. edi ia a IV-a. acesta va fi distribuit între asocia i. mai rămâne un disponibil de cel pu in 10% ( art.S. iar dacă patrimoniul societă ii nu este suficient. În urma lichidării. 260 alin.J.. M.89. În subsidiar. în func ie de forma de societate. S.C. 177/1993 a C. înainte de terminarea lichidării. Angheni. 4. sub sanc iunea amenzii pentru fiecare zi de întârziere. termenul putând fi prelungit pentru motive temeinice. în condi iile art. În schimb.

1929 7. Universul Juridic.L. St. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”. 2000-2001 8.2. Ed.Lumina Lex.Turcu – „Dreptul afacerilor”. Lumina Lex. R. C. Bucureşti.O. O. III.s. Bucureşti.ro . Vol. Craiova.U. Lumina Lex. ş. Bucureşti.a.cit.www.op. Motica. republicată 21. Lefter – „Societatea cu răspundere limitată”. Ed. 2002 16. Economică. Ed. 2001 4. Ed. Bucureşti. Codul comercial adnotat.just. I.C.M. Societă ile pe ac iuni. R. Ed. Ripert. Ed. 1996 11. Bucureşti.Turcu . civ. Lumina Lex. C. 22.C. Legisla ia comercială cu modificările la zi. Ed. LGDJ. Georgescu – „Dreptul comercial român”. 2008 17.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. Ed. XVIII – ème ed. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”. Ed.pen. Ed.. Economică. Roblot – „Traité de droit commercial”. Ed. tome 1-2 10.31 /1990 privind societă ile comerciale. 1994 9. G. C. Căpă ână – „Societă ile comerciale”.pen .H. 1993 15.ro Abrevieri şi termeni : . Ed. Droit des affaires. – Monitorul Oficial .N.. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 118 . 1992 18. Bucureşti.1999 5.D.C. – Codul civil . . Lumina Lex. D. proc.C. Ed. Paris. Legea nr. Directivele europene privind societă ile comerciale Resurse Internet : .“Societă ile comerciale”. I.www. Funda iei Chemarea.C. St. vol. Elena Cârcei. Iaşi. 1996 6. Bucureşti.com. 2008 12. Beck.ueb. Georgescu – „Dreptul comercial român”. I. 1994 20.Macovei – „Dreptul comer ului interna ional”.n. 2006 13. Yves Guyon. 2008 3. I-II. Cărpenaru. Ed.H. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului .proc. 1998 19.Of.Tribuna. 1999 14. Bucureşti. Bucureşti.G.All Beck. – Codul de procedură penală . Beck. I. I. civ.Codul comercial . Radu I.All Beck. Bucureşti.L.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. – Codul de procedura civila . Wolters Kluwer. .Codul penal . Paris. I. Bucureşti. I. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. Ed. – sublinierea noastră . Cărpenaru – „Drept comercial român”.

9. Lichidarea trebuie finalizată în termen de: a) 2 ani de la data dizolvării b) 3 ani de la data dizolvării c) 3 ani de la lichidarea activului. În mod excep ional. delega i special în acest scop. 3. lichidarea este obligatorie. Dizolvarea anticipată a societă ii poate fi hotărâtă de către: a) adunarea generală extraordinară b) adunarea generală ordinară c) administratorii societă ii. Atribu iile lichidatorilor sunt: a) încasarea crean elor societă ii b) încasarea dividendelor c) efectuarea de tranzac ii. 5. societă ii îi este interzis: a) să efectueze opera iuni comerciale noi b) să convoace adunarea asocia ilor c) să intenteze ac iunea în răspundere împotriva administratorilor. Lichidarea societă ilor comerciale se efectuează: a) din ini iativa şi în interesul asocia ilor b) din ini iativa şi în interesul creditorilor c) din ini iativa şi în interesul altor persoane.1. dizolvarea societă ii nu este urmată de lichidare: a) în cazul fuziunii şi al divizării b) când nu s-a cerut numirea unui lichidator c) nu există asemenea excep ii. 7. 2. Lichidator autorizat poate fi: a) persoana fizică b) persoana juridică c) persoana fizică şi persoana juridică. 119 . Inactivitatea societă ii care determină dizolvarea societă ii este de cel pu in: a) 1an b) 2 ani c) 3 ani. 10. Societatea se poate dizolva prin: a) îndeplinirea obiectului de activitate b) hotărârea consiliului de administra ie c) decesul unuia dintre asocia i. Răspunderea lichidatorilor se întemeiază pe regulile: a) contractului de mandat b) contractului de muncă c) contractului de antrepriză. 4. 6. 8. Ca efect al dizolvării.

acest tip de societate a fost introdus şi în România. Dizolvarea şi lichidarea societă ii cu răspundere limitată 1.175 Societatea cu răspundere limitată se înfiin ează în temeiul actului constitutiv. D. ulterior. Sorana Popa. Modul de transmitere a păr ilor sociale 4. În acest scop Legea nr.. apoi s-a extins în Fran a – la începutul secolului XX – „Société a responsabilité limitée”. op. 31/1990). Bdul Vasile Milea nr. II – „Înfiin area societă ilor comerciale”. Odată cu respectarea cerin elor comune fiecărei forme de societate comercială. Utilitatea acestei forme de societate se impune pentru activită i care nu presupun nevoi mari de capital. dar care se pot realiza cu un număr restrâns de asocia i. Constituirea societă ii cu răspundere limitată Societatea cu răspundere limitată a apărut pentru prima oară în Germania. Sector 5. drd. Actul constitutiv al societă ii cu răspundere limitată trebuie să cuprindă clauzele obligatorii prevăzute de art. Universitatea Ecologică din Bucureşti. Societatea cu răspundere limitată Autor: Lector univ.31/1990. în secolul XIX (Gesellschaft mit beschrankter Haftung). Constituirea societă ii cu răspundere limitată 2. Cărpenaru. 7. 120 . cit. care se cunosc şi care au încredere unii în ceilal i. prin apari ia Legii nr.Cursul 9. pe care le-am analizat în cap. societatea cu răspundere 175 A se vedea St. p. Retragerea şi excluderea asociatului din societate 5. 7. 11 şi art. Adunarea asocia ilor. 31/1990 reglementează numărul maxim admis de asocia i şi restric iile privind transferul păr ilor sociale. 1G • Obiectivele lec iei: Reguli speciale privind înfiin area şi func ionarea societă ii cu răspundere limitată Con inut: 1. Bucureşti. încheiat cu respectarea condi iilor cerute de lege (art. 343. 36-45 din Legea nr. persoane fizice şi/sau persoane juridice. administrarea si controlul gestiunii în societatea cu răspundere limitată 3. Societatea cu răspundere limitată este o societate comercială constituită de unul sau mai mul i asocia i. art. care pun în comun o valoare patrimonială în vederea desfăşurării activită ii comerciale ce constituie obiectul de activitate al societă ii şi împăr irii profitului rezultat şi a căror răspundere pentru obliga iile sociale este în limita aportului.

p. 76/1995 pronun ată de C. Administratorul care emite titluri negociabile reprezentând păr i sociale ale unei societă i cu răspundere limitată va fi sanc ionat penal cu pedeapsa închisorii de la o lună la un an. în caz contrar. Com.limitată prezintă anumite particularită i. 2). trebuia făcută distinc ia între momentul vărsării capitalului şi momentul începerii opera iunilor comerciale. 12). cu men ionarea aportului fiecărui asociat.91). Denumirea societă ii (firma) este formată dintr-o denumire proprie. 49 din 4 februarie 1998.1990 a fost republicată în M. aşadar alte societă i comerciale. S. 4).cit. la care se poate adăuga numele unuia sau al mai multor asocia i. Potrivit acestei opinii. în rev. a se vedea St. D. interzice începerea opera iunilor comerciale înainte de vărsarea integrală a capitalului social. Legea nu prevede un raport obligatoriu între aportul în natură şi aportul în numerar. înainte de a se fi efectuat vărsământul integral al capitalului social”..176 Potrivit art. iar vărsământul se efectuează prin transmiterea către societate a 176 Legea privind registrul comer ului nr. Întregul capital social subscris trebuie vărsat la momentul constituirii (art. s-ar aduce atingere caracterului intuituu personae al asocierii. 36 din Legea nr. valoarea aportului în natură şi modul evaluării. La societă ile cu răspundere limitată trebuie precizate de asemenea numărul şi valoarea nominală a păr ilor sociale. şi va fi înso ită de men iunea scrisă în întregime „societate cu răspundere limitată” sau „S. actul constitutiv trebuie să prevadă capitalul social. Acest articol a fost interpretat în sensul obligativită ii vărsării integrale a capitalului social la constituirea societă ii. iar aporturile în natură sunt admise la toate formele de societate. 200 din lege). alternativ cu pedeapsa amenzii (art. p. aceste propor ii fiind lăsate la aprecierea asocia ilor. acestea pot fi în numerar sau în natură. În ceea ce priveşte aporturile asocia ilor..L. care prevede sanc ionarea administratorului care „începe opera iuni în numele unei societă i cu răspundere limitată. Cărpenaru. 26/1990). 16 alin. Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.. 441/2006 pentru a înlătura ambiguită ile rezultate din interpretarea diferită a art. care nu pot fi mai mici de 10 lei. op. 1 şi 2).J. De asemenea. în numerar sau în natură.R. 91 din lege) 177. societatea cu răspundere limitată nu poate emite obliga iuni (art. 7 lit. 91 a fost introdusă prin Legea nr.S. 11 alin.. 121 . 275 alin. Aporturile în natură trebuie să fie evaluabile din punct de vedere economic. dar pentru protejarea ter ilor.11.” (art. Aceste interpretări diferite ale legii nu mai sunt posibile în actuala reglementare. Of. Capitalul social al societă ii cu răspundere limitată este de minimum 200 de lei şi se divide în păr i sociale egale. deoarece. 1 pct. 31/1990. implicit şi la constituirea societă ii cu răspundere limitată (art. d din Legea nr. 177 Această prevedere a art. 1 pct. nr.345. Partea I. precum şi numărul păr ilor sociale atribuite fiecărui asociat în schimbul aportului său. 275 alin. 12/1995. cât şi persoane juridice. Numărul asocia ilor nu poate fi însă mai mare de 50 (art. aşa cum trebuie reglementate prin actul constitutiv. 269 pct. prezentate succint în cele ce urmează. Păr ile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile art. 3 în actuala reglementare). „Dreptul” nr. Societatea cu răspundere limitată poate avea ca asocia i atât persoane fizice. Legea permite o vărsare eşalonată a capitalului social.26/05. înainte de efectuarea oricăror activită i în numele acesteia ( a se vedea în acest sens Decizia nr. În sens contrar. 3 din vechea reglementare (art.

3). în condi ii de cvorum şi majoritate diferite în func ie de implica iile hotărârii adoptate. nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. administrarea si controlul gestiunii în societatea cu răspundere limitată Potrivit art. iar şedin a se desfăşoară la sediul societă ii. Adunarea asocia ilor poate fi convocată şi la cererea asociatului sau a asocia ilor care reprezintă cel pu in ¼ din capitalul social. 194). potrivit legii. b) să desemneze administratorii şi cenzorii sau. arătându-se scopul convocării. Formalită ile de înfiin are a societă ii cu răspundere limitată sunt cele reglementate ca reguli generale pentru toate tipurile de societă i comerciale. Dacă în momentul constituirii asocia ii încheie şi statutul societă ii. Aporturile în industrie. 191 din Legea nr. acesta va respecta condi iile de formă cerute de lege pentru actul constitutiv. după caz. Deşi au regimul juridic al aporturilor în natură. deoarece nu sunt îndeplinite condi iile încheierii unui contract de societate – act juridic bilateral. după efectuarea evaluării. a auditorilor interni pentru daunele pricinuite societă ii. d) să modifice actul constitutiv. 16 alin. fie sub forma presta iilor în muncă. Convocarea adunării asocia ilor se realizează de către administratori. 2. după caz. să efectueze următoarele activită i principale: a) să aprobe situa ia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net. 122 . hotărârile asocia ilor se iau în adunarea asocia ilor.drepturilor corespunzătoare şi prin predarea efectivă către societate a bunurilor aflate în stare de utilizare. care exprimă voin a societă ii şi poate decide în toate problemele cu care se confruntă societatea. să îi revoce şi să le dea descărcare de activitate. c) să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor sau. Adunarea asocia ilor este obligată. atunci când acesta nu are caracter obligatoriu. cel pu in odată pe an sau ori de câte ori este necesar. aporturile în crean e nu sunt admise la societă ile cu răspundere limitată (art. Adunarea asocia ilor. în condi iile legii (art. precum şi în func ie de numărul de convocări. iar din punct de vedere al con inutului statutul dezvoltă clauzele actului constitutiv referitoare în special la func ionarea societă ii cu răspundere limitată. fie sub forma prestării de servicii. În cazul înfiin ării unei societă i cu răspundere limitată cu asociat unic se va întocmi numai statutul. precum şi să decidă contractarea auditului financiar. 31/1990. desemnând şi persoana însărcinată să o exercite. auditorii interni.

iar dacă se invocă motive de nulitate absolută. dacă actul constitutiv nu prevede altfel.E.E. cu cel pu in 10 zile înainte de data fixată pentru adunare. 132 alin.E. prevede că o societate poate avea un asociat unic în momentul constituirii şi. 1 şi 2). atribu iile adunării generale a asocia ilor sunt exercitate de către acesta. de asemenea. Cu toate că legea. nici în reglementarea actuală. Dreptul asocia ilor nemul umi i de a ataca hotărârea adunării generale se exercită în termen de 15 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. ac iunea este imprescriptibilă (art. 348. p. că se impune preluarea solu iei prevăzute de lege pentru hotărârile adunărilor generale ale ac ionarilor. 193 alin. 26/1990. Dacă se discută asemenea probleme. Cărpenaru. votul se exercită propor ional cu cota de participare la capitalul social a asocia ilor. potrivit principiului fiecare parte socială dă dreptul la un vot (art. alături de al i autori 178. dacă nu există alte prevederi în actul constitutiv. nr. în convocare arătându-se şi ordinea de zi. deoarece păr ile sale sociale ajung în posesia unei singure persoane.E. Dacă o societate devine societate unipersonală. 1 şi art. nu prevede măsuri de asigurare a publicită ii şi opozabilită ii fa ă de ter i a hotărârilor adunării asocia ilor. Hotărârile adunării asocia ilor sunt obligatorii pentru to i asocia ii. publicată în J. 192). 441/2006.. 21 din Legea nr.O. Directiva C. Asociatul unic are obliga ia de a consemna în scris deciziile adoptate în exercitarea acestei atribu ii (art.). care va putea lua hotărâri indiferent de numărul asocia ilor prezen i şi de partea de capital pe care aceştia o reprezintă. precum şi identitatea 123 .E. chiar dacă nu au luat parte la adunare sau au votat contra. 1961 alin. indicarea acestui fapt. 1). atunci când. În adunarea asocia ilor.Administratorii vor convoca asocia ii prin scrisoare recomandată. nici înainte de modificările aduse prin Legea nr. op. cit.C. 667 din 21 decembrie 1989 în materie de drept al societă ilor comerciale. toate păr ile sale sociale ajung în posesia unei singure persoane (societate unipersonală). 395 din 30 decembrie 1989. referitoare la societă ile pe ac iuni. privind societă ile cu răspundere limitată cu asociat unic (89/667/C. 2 şi 3). asocia ii în cauză trebuie să se ab ină de la vot (art. nr. D. Hotărârile adunării generale se iau cu votul asocia ilor reprezentând majoritatea absolută a asocia ilor şi a păr ilor sociale. considerăm. 31/1990 reglementează restric ii în exercitarea dreptului de vot pentru asocia ii care au interese legate de aporturile în natură sau cu privire la anumite acte încheiate cu societatea. Fac excep ie hotărârile de modificare a actului constitutiv pentru care este necesar votul tuturor asocia ilor (art. Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorită ii cerute de lege. Prin actul constitutiv se poate prevedea ca votarea să se facă şi prin coresponden ă. În cazul societă ilor cu răspundere limitată cu asociat unic. va fi convocată o nouă adunare.179 178 179 A se vedea St. 132 şi urm. în sensul înregistrării acestor hotărâri la Registrul Comer ului dacă se referă la acte şi fapte a căror înregistrare este obligatorie potrivit art. aplicându-se prevederile art. 193 alin. 2). Legea nr.

dacă ceilal i se află în imposibilitate de prezentare. 1961 alin. asocia ii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai mul i administratori. decizia trebuie luată în unanimitate. fie prin hotărârea adunării generale. În cazul pluralită ii de administratori. Modul de lucru al administratorilor este stabilit prin actul constitutiv. pentru acestea poate decide un singur administrator. Administratorii sunt desemna i fie prin actul constitutiv. 192 care prevede că adunarea generală a asocia ilor decide cu votul majorită ii absolute a capitalului social.com. în temeiul art. De asemenea. 124 . fixându-le atribu iile şi durata mandatului. dacă actul constitutiv nu prevede altfel. deciziile sale fiind men ionate într-un proces-verbal sau întocmite în scris. vor aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale a asocia ilor. Asociatul unic exercită competen ele adunării generale ale societă ii. 1 şi 2 din Directiva 68/151/C. Sunt exceptate actele urgente. Legea interzice cumulul calită ii de administrator la două societă i concurente sau având acelaşi obiect de activitate. asociatului unic. fiecare administrator poate lucra individual. dreptul de a reprezenta societatea apar ine fiecărui administrator. sub sanc iunea răspunderii pentru daune. Încălcarea acestei interdic ii este sanc ionată cu revocarea din func ie şi cu răspunderea pentru daune. în condi iile actului constitutiv. În cazul opozi iei unuia dintre aceştia. 77 alin.E. este nevoie de înştiin area prealabilă a celorlal i administratori. 79 referitoare la administrarea societă ilor în nume colectiv. 1 şi 2). 75. 389 C. în cazul unor divergen e urmând a decide asocia ii care de in majoritatea absolută a capitalului social. asocia i sau neasocia i la societatea comercială. Administratorii vor exercita atribu iile prevăzute de lege pentru îndeplinirea obiectului de activitate al societă ii. 3). Astfel. Pentru opera iunile care depăşesc limitele obişnuite ale comer ului. 3 alin. a căror neîndeplinire poate cauza pagube societă ii. 78 alin. 1. dacă actul constitutiv prevede că administratorii trebuie să lucreze împreună. fără acordul prealabil al asocia ilor. Potrivit art. În cazul societă ii cu răspundere limitată cu asociat unic este permis cumulul calită ii de asociat unic cu cea de salariat (art. dacă actul constitutiv nu prevede altfel. Dacă actul constitutiv nu prevede modul de exercitare a mandatului. Astfel. 1 şi ale art. 76. dar şi a păr ilor sociale. vor decide asocia ii care de in majoritatea capitalului social (art. precum şi săvârşirea de către administratorul societă ii a unor fapte de comer în nume propriu sau al altei persoane.Societatea cu răspundere limitată este administrată de către unul sau mai mul i administratori. trebuie înregistrate în dosar sau men ionate în registru în sensul art. 77 alin. se vor aplica prevederile art.E. Aceste prevederi trebuie corelate cu dispozi iile art. sau să fie înregistrate într-un registru păstrat de societate şi accesibil publicului.

adunarea asocia ilor va putea decide numirea cenzorilor. 31/1990. în temeiul art. Obliga iile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate. 4). fie prin hotărârea asocia ilor. administratorii vor fi răspunzători în mod solidar pentru daune. Asocia ii efectuează controlul asupra activită ii administratorilor prin exercitarea dreptului de vot în adunarea generală. unde nu este obligatorie numirea cenzorilor sau a auditorilor. controlul gestiunii societă ii se va efectua de către oricare dintre asocia i care nu sunt şi administratori. 1). numirea cenzorilor este obligatorie. Dispozi iile privitoare la administrarea societă ilor pe ac iuni nu sunt aplicabile societă ilor cu răspundere limitată. de către auditori financiari. prin dreptul de a cerceta registrele asocia ilor. urmând a fi depuse şi înregistrate la Registrul Comer ului. 199 alin 5). conform prevederilor art. 125 . în virtutea căreia asociatul are dreptul să exercite dreptul de vot în adunarea generală şi are dreptul de a ob ine dividende dacă societatea înregistrează profituri. 72. 198. 1 şi 2. în condi iile actului constitutiv. Păr ile sociale conferă titularului calitatea de asociat la societatea cu răspundere limitată. vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de către Camera Auditorilor Financiari din România. potrivit legii sau potrivit deciziei asocia ilor.În afară de aceste obliga ii. 7 lit. precum şi registrele contabile ale societă ii. cât şi auditorii sunt numi i fie prin actul constitutiv. precum şi transferurile acestora. În cazul societă ilor cu răspundere limitată cu peste 15 asocia i. La societă ile cu răspundere limitată. potrivit art. 3. persoane fizice sau persoane juridice. 160 alin. e1 din Legea nr. administratorii vor ine un registru al asocia ilor. în virtutea dreptului de control pe care îl au şi asocia ii în societatea în nume colectiv (art. Dacă nici legea nu prevede obliga ia numirii auditorilor şi nici asocia ii nu hotărăsc acest lucru. indiferent dacă sunt sau nu supuse obliga iei de auditare (art. În cazul nerespectării acestor obliga ii. 1961 alin. 2011 alin. situa iile financiare anuale sunt supuse aprobării adunării generale. Controlul gestiunii societă ii cu răspundere limitată se exercită. Atât cenzorii. potrivit art. în termen de 15 zile de la data desfăşurării adunării generale în care au fost aprobate (art. Societă ile comerciale ale căror situa ii financiare anuale sunt supuse auditului financiar. Modul de transmitere a păr ilor sociale Păr ile sociale sunt distribuite asocia ilor în raport de cota de participare a acestora la formarea capitalului social. Mai mult. de dispozi iile referitoare la mandat şi de cele special prevăzute în această lege. în care se vor înregistra păr ile sociale de inute de către fiecare asociat.

Fa ă de ter i. asociatul exclus va avea dreptul la contravaloarea aportului la capitalul social. 202 alin. şi în cazul dobândirii păr ilor sociale prin succesiune. 31/1990. Repartizarea beneficiilor se va face conform actului constitutiv. Dacă se continuă activitatea societă ii împreună cu moştenitorii trebuie să nu se depăşească numărul maxim de asocia i prevăzut pentru societatea cu răspundere limitată. Contractele de cesionare a păr ilor sociale. dacă în actul constitutiv nu există o clauză de continuare cu moştenitorii. nu la data retragerii asociatului. la data prevăzută de acesta. transmisiunea operează numai din momentul efectuării înregistrărilor în Registrul Comer ului. 3/1993. Legea permite transmiterea păr ilor sociale către persoane din afara societă ii numai cu aprobarea prealabilă a asocia ilor care de in cel pu in ¾ din capitalul social (art.Odată cu transmiterea păr ilor sociale se realizează şi transmiterea calită ii de asociat180. 194 alin 2 raportat la art. Potrivit art. Deoarece legea nu precizează modul de transmitere a păr ilor sociale. 80 şi urm. 225). precum şi în registrul de asocia i al societă ii. asociatul va rămâne obligat pentru 180 M. Prevederea legală demonstrează caracterul intuituu personae al societă ii cu răspundere limitată. Mai mult. p. păr ile sociale pot fi transmise între asocia i. Cazurile de retragere sunt prevăzute limitativ de către lege. „Dreptul” nr. conform ultimei situa ii financiare aprobate. Fa ă de ter i. prin înscrierea de men iuni. în acest scop succesorii desemnându-şi un reprezentant. asociatul retras nu este exonerat. „Discu ii în legătură cu institu ia transmiterii păr ilor sociale”. Pentru opera iunile în curs de executare. asocia ii vor fi obliga i să plătească succesorilor asociatului contravaloarea păr ii sociale. acordul tuturor asocia ilor sau prin hotărârea tribunalului. ca şi transmisiunile mortis causa trebuie înregistrate la Registrul Comer ului. 126 . în condi iile legii. De asemenea. Dacă asociatul se retrage din societate în condi iile actului constitutiv pentru că nu este de acord cu modificările aduse acestuia va răspunde pentru pierderi şi va avea dreptul la beneficii până în ziua retragerii sale (art. fiind următoarele: prevederile actului constitutiv. 1. inter vivos sau mortis causa. 224). 226 din Legea nr. 4. apreciem că această transmisiune se poate face cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. suportând consecin ele acestora până la terminarea lor (art. Retragerea şi excluderea asociatului din societate Retragerea asociatului din societatea cu răspundere limitată este reglementată de dispozi iile art. în rev. Petrovici. 202 alin. inut prin grija administratorilor. 2). pentru motive temeinice.

iar dispozitivul se publică. în cazul unor neîn elegeri. va suporta şi plata despăgubirilor şi a dobânzilor din momentul scaden ei. care reglementează dreptul de opozi ie al creditorilor particulari ai asocia ilor la hotărârea de prelungire a duratei societă ii. la contravaloarea aportului şi va suporta pierderile până în ziua excluderii sale. Deoarece dreptul de a solicita excluderea apar ine doar societă ii sau asocia ilor. Drepturile asociatului retras. dacă se admite opozi ia. 31/1990. la termenele prevăzute de acesta. dacă administratorul este de rea-credin ă şi comite fraude ori săvârşeşte fapte de comer pentru sine sau pentru al ii sub acoperirea societă ii. de către tribunal (art. 206 alin. Asociatul exclus va avea dreptul la beneficii. nu efectuează aportul la care s-a obligat. dacă: a) asociatul exclus. Excluderea se decide prin hotărâre judecătorească. va răspunde pentru prejudiciul cauzat odată cu excluderea din societate. 224-225 din lege. vor fi stabilite prin acordul asocia ilor sau de către un expert desemnat de către aceştia sau. Hotărârea irevocabilă de excludere se men ionează la Registrul Comer ului. Asocia ii mai pot fi excluşi din societate în condi iile art. în acest ultim caz urmând a se cita şi societatea. b) asociatul administrator comite o fraudă în dauna societă ii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul său sau al altora. în Monitorul Oficial (art. Potrivit acestor dispozi ii. 1. instan a se va pronun a asupra structurii capitalului în privin a celorlal i asocia i. Dacă asociatul se retrage din societate printr-o hotărâre judecătorească de retragere. Prin aceeaşi hotărâre. această sanc iune devine ineficientă în cazul societă ii cu răspundere limitată cu asociat unic. 222 din Legea nr. De asemenea. 3). 226 alin. 223 ). instan a judecătorească ce pronun ă hotărârea de retragere va stabili şi structura participării la capitalul social a celorlal i asocia i. ca orice debitor fa ă de societate. pus în întârziere. Credem că ar fi necesară o reglementare 127 . Asociatul exclus din cauza încălcării obliga iei de a efectua vărsămintele în legătură cu aportul la care s-a obligat prin actul constitutiv. în condi iile art. cuvenite în schimbul păr ilor sociale de inute la societatea cu răspundere limitată. la cererea societă ii.opera iunile făcute de societate până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de retragere. prezentate anterior pentru asociatul retras din societate. Excluderea asociatului din societatea cu răspundere limitată poate avea loc în condi iile art. asocia ii pot opta între renun area la prelungirea duratei societă ii şi excluderea asociatului debitor al oponentului din societate. nu numai asociatul pârât. la cererea societă ii sau a oricărui asociat.

nr. precum şi a Oficiului Na ional al Registrului Comer ului. tribunalul va putea pronun a dizolvarea societă ii în cazurile în care: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni”. 237 alin.php?id=32234. dacă se încalcă prevederile art. Potrivit legii. excluderea. când. 31/1990. iar actul constitutiv nu prevede nici o cauză de dizolvare. Societă ile care sunt vizate de lege au fost supuse dizolvării de drept şi radierii din Registrul Comer ului din oficiu.G. 182 Legea a fost publicată în M. numărul asocia ilor s-a redus la unul singur. Of. când în actul constitutiv nu există clauză de continuare cu moştenitorii sau nu există moştenitori acceptan i. 181/2001. Decizia nr. Ordonan a a instituit răspunderea nelimitată a asociatului unic pentru obliga iile sociale asumate de societatea cu răspundere limitată. la decesul acestuia. iar pentru societă ile comerciale cu asociat unic – interdic ia ca asociatul unic să fie tot o societate cu asociat unic. când. în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii. Legea nr. de către Camera de Comer şi Industrie sau de către orice persoană interesată. în paralel cu modificarea cazurilor de dizolvare a societă ilor comerciale. publicată în M. 314/2001 privind reglementarea situa iei unor societă i comerciale182 a instituit un caz special de dizolvare.. dizolvată conform prevederilor Legii nr. care instituie interdic ia pentru persoanele fizice şi juridice de a fi asocia i unici la mai mult de o societate comercială. Partea I.legislativă a acestei situa ii. retragerea sau decesul unuia dintre asocia i. prevăzute de art. Fac excep ie societă ile cu răspundere limitată al căror act constitutiv con ine o clauză de continuare a activită ii cu moştenitorii sau când asociatul rămas hotărăşte continuarea activită ii sub forma societă ii cu răspundere limitată cu asociat unic. sunt aplicabile şi societă ilor cu răspundere limitată. Dizolvarea şi lichidarea societă ii cu răspundere limitată Cazurile generale de dizolvare. 5. Ulterior. incapacitatea. 314/2001. 1 şi 2. numărul asocia ilor s-a redus la unul singur. pentru societatea cu răspundere limitată există şi cazuri speciale de dizolvare. 128 . 181 În cazul societă ilor cu răspundere limitată cu asociat unic. A se vedea în acest sens. prevăzute de art. Of. dizolvarea societă ii va fi cerută de către Ministerul Finan elor. nr. 229 din Legea nr. Considerăm că un caz similar de dizolvare ar trebui reglementat în cazul fraudelor săvârşite de asociatul unic în calitate de administrator sau al folosirii numelui şi specimenului de semnătură în folosul propriu sau al altei persoane.ro/cautare. Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie. datorită acestei cauze. nu sunt aplicabile dispozi iile art. 844 din 28 decembrie 2001. referitoare la falimentul. 229. deoarece acestea se referă la dizolvarea societă ilor cu răspundere limitată prin decesul unuia dintre asocia i. 227 din Legea nr. cel pu in în ceea ce priveşte categoriile de persoane care au dreptul de a sesiza instan a de judecată care să hotărască dizolvarea societă ii. Se vor aplica în această situa ie prevederile art. ca reprezentant al statului. În plus. conform cărora „la cererea oricărei persoane interesate. nr. 1 lit.iccj. 1412 din 6 aprilie 2006 – www. 31/1990. 338 din 26 iunie 2001 şi a intrat în vigoare de la data publicării.. 31/1990. a din Legea nr. Partea I. datorită acestor cauze.181 În cazul societă ilor cu răspundere limitată cu asociat unic. 14 alin.U. a fost modificată prin O.

la terminarea lichidării. ş. Căpă ână – „Societă ile comerciale”. D.a. 1929 129 . Împotriva hotărârii se poate face recurs. Bucureşti. C. Lumina Lex. 31/1990 şi a prevederilor actului constitutiv. deoarece.H. împreună cu proiectul de repartizare. Elena Cârcei. Beck. situa ia financiară de lichidare se consideră aprobată şi lichidatorii sunt libera i (art. 2008 3.. acesta din urmă fiind obligat nelimitat fa ă de creditorii sociali. 2001 4. Societă ile pe ac iuni. lichidatorii patrimoniului societă ii . Bucureşti. 236. S. 262-263. Dacă nu se întruneşte votul tuturor asocia ilor. Cărpenaru – „Drept comercial român”. conform prevederilor art. 31/1990 con ine anumite prevederi speciale în legătură cu lichidarea societă ilor cu răspundere limitată. 236 . O.All Beck.185 alin. astfel încât considerăm că lichidarea societă ilor cu răspundere limitată cu asociat unic se va face potrivit regulilor generale.în prezent abrogat . Bucureşti. din Capitolul II. M. I. în temeiul legii. Bucureşti. apoi se notifică asocia ilor. la cererea oricărui administrator sau asociat.N. Fin escu – „Curs de drept comercial”.1999 5. Situa ia financiară se înregistrează la Registrul Comer ului şi se publică pe pagina de internet a acestuia.Lichidarea societă ii cu răspundere limitată se face cu respectarea dispozi iilor generale ale Legii nr. C. edi ia a IV-a. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. opera transmisiunea universală a patrimoniului de la societate la asociatul unic. cu unanimitate de voturi. 4). potrivit art.3. Bucureşti. St. Asocia ii nemul umi i de modul de repartizare pot face opozi ie în 15 zile de la notificarea situa iei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare. în art. să întocmească situa ia financiară şi propunerea de repartizare a activului net. 263 alin.All Beck. sunt îndreptă i i să aleagă. Pe data rămânerii irevocabile a sentin ei de solu ionare a opozi iei sau la data expirării termenului de efectuare a opozi iei. Volonciu. 2008 2. numirea lichidatorilor se va efectua de către instan a judecătorească. Legea nr. . Cărpenaru. Lichidatorii sunt obliga i ca. dată cu citarea păr ilor. 1996 6.“Societă ile comerciale”. Ed.D. Legea nr. în termen de 15 zile de la pronun are. Angheni. În cazul societă ii cu răspundere limitată cu asociat unic. în lipsa prevederilor în actul constitutiv. Asocia ii. 441/2006 a abrogat expres art. Ed. Ed.dizolvarea societă ii se făcea fără lichidarea patrimoniului şi fără repartizarea activului net. Ed. Ed. St. Stoica – „Dreptul comercial”. Universul Juridic.

H. Ed. civ. I. Bucureşti.ro Abrevieri şi termeni : .C. 2000-2001 8.Lumina Lex. Directivele europene privind societă ile comerciale Resurse Internet : . C.www.cit. 1992 19. Wolters Kluwer. I-II.U. XVIII – ème ed.G. Bucureşti.L. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. Beck. Legea nr. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”. Ed. 2002 17. Ed.just. Universul Juridic.Macovei – „Dreptul comer ului interna ional”.Turcu .C.ro . Ed. G. proc. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Bucureşti. 1998 20. – Codul de procedură penală .C.op.Of. Iaşi. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. R. Codul comercial adnotat. Sorana Popa – „Drept comercial. Bucureşti. Ed. I. III.C. 1994 21. Georgescu – „Dreptul comercial român”. I. Legisla ia comercială cu modificările la zi.Turcu – „Dreptul afacerilor”.H.M. Yves Guyon. C.Codul penal . . Paris. Beck. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . 1994 9.C. I.proc.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. LGDJ. 23. Ed.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Ed. Roblot – „Traité de droit commercial”.L. I.7. Economică. Ed.pen .. Bucureşti. Craiova. Lumina Lex. Lefter – „Societatea cu răspundere limitată”. Ed. Radu I.Tribuna. – sublinierea noastră . 2008 18. vol.com. Ed. Bucureşti. Droit des affaires. Economică. Funda iei Chemarea. Teorie şi practică judiciară”. civ. Ed. Bucureşti.O.n. Bucureşti. Paris. I. – Codul civil . – Codul de procedura civila .ueb. 1999 14. Numărul minim de asocia i pentru înfiin area unei societă i cu răspundere limitată este de: 130 .s. tome 1-2 10. Lumina Lex. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”. Ed. Lumina Lex. C. 1993 16.www. – Monitorul Oficial . republicată 22. 2006 13. R.31 /1990 privind societă ile comerciale. 2008 15. Ripert. Vol. Motica. 2008 12.Codul comercial .pen. 1996 11.

7. 10.a) unul b) doi c) cinci. Legea interzice cumulul func iei de administrator: a) în mai mult de 2 societă i concurente b) la mai mult de 3 consilii de administra ie c) la mai mult de 5 consilii de administra ie. dacă motivele sunt de nulitate absolută c) este impresriptibilă. 6. Natura juridică a func iei de adminstrator este aceea a: a) contractului de mandat b) contractului de muncă c) contractului de comision. La societă ile cu răspundere limitată: a) numirea cenzorilor este obligatorie b) numirea auditorilor este facultativă c) numirea cenzorilor şi a auditorilor este facultativă. Asocia ii se pot retrage din societatea cu a) când nu sunt de acord cu modificările actului constitutiv b) când nu şi-au primit dividendele c) când nu au fost numi i în func ii de conducere. Adunarea asocia ilor va putea fi convocată la cererea asocia ilor care de in: a) ¼ din capitalul social b) ½ din capitalul social c) ¾ din capitalul social. La constituirea societă ii cu răspundere limitată nu sunt admise: a) aporturile în natură b) aporturile în crean e c) aporturile în industrie. 2. 8. Ac iunea în anularea hotărârii adunării generale poate fi intentată: a) în termen de 15 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial b) este imprescriptibilă. 5. 3. În cazul pluralită ii de administratori: a) este obligatorie înfiin area consiliului de administra ie b) se aplică prevederile actului constitutiv c) administratorii pot lucra individual. răspundere limitată 131 . 9. dacă motivele sunt de nulitate relativă. Excluderea asociatului din societate are loc: a) dacă acesta nu a efectuat vărsămintele b) dacă a folosit capitalul social în folos propriu c) dacă nu a participat la şedin ele adunării generale. 4.

Sector 5. Bucureşti. Formarea voin ei sociale. în subsidiar. indiferent de forma de organizare. care nu sunt reprezentate prin titluri şi sunt. potrivit prevederilor art. în calitate de asocia i pot semna actul constitutiv atât persoane fizice. Cesiunea păr ilor de interes ale asocia ilor 4. b) capitalul social este divizat în păr i de interes.Constituirea societă ii în nume colectiv Societatea în nume colectiv. Constituirea societă ii în nume colectiv 2. Sorana Popa. 6 şi art. 5 alin. Aceste societă i vor 183 A se vedea St. fiind forma tipică a societă ilor de persoane. 3 alin. în condi iile prevăzute de lege pentru înfiin area societă ilor comerciale. 7). Cărpenaru. cu răspunderea nelimitată şi solidară a asocia ilor.183 Societatea în nume colectiv este acea formă de societate constituită printr-un contract de societate de către două sau mai multe persoane pe baza deplinei încrederi şi în scopul desfăşurării unei activită i comerciale generatoare de profit. 132 . obliga iile sociale fiind garantate cu patrimoniul societă ii şi. cea mai veche formă de societate. denumit act constitutiv. Dizolvarea şi lichidarea societă ii în nume colectiv 1. op. Societatea în nume colectiv Autor: Lector univ. Deoarece legea nu distinge şi se referă generic la „asocia i” (art. D. administrarea şi controlul gestiunii în societatea în nume colectiv 3. art. în principiu. Retragerea şi excluderea asocia ilor din societate 5. netransmisibile. c) obliga iile societă ii sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asocia ilor. drd. şi anume: a) asocierea se bazează pe deplina încredere a asocia ilor. 6 şi prezintă unele particularită i. Contractul de societate în nume colectiv se încheie în formă autentică. 5 alin. Societatea în nume colectiv se înfiin ează printr-un contract de societate. 1G • Obiectivele lec iei: Reguli specifice de înfiin are şi func ionare aplicabile societă ii în nume colectiv Con inut: 1. putem desprinde concluzia participării ca asociate la societatea în nume colectiv şi a societă ilor comerciale.cit. Universitatea Ecologică din Bucureşti. p.. se constituie pe baza deplinei încrederi existente între asocia i.277. Autorul enumeră în continuare caracteristicile societă ii în nume colectiv. Bdul Vasile Milea nr.Cursul 10. Astfel. cât şi persoane juridice. 2.

denumirea sub care un comerciant îşi exercită comer ul şi sub care semnează. în natură sau în industrie.. Aporturile în crean e determină obligarea asociatului până în momentul în care societatea va ob ine plata sumei pentru care au fost aduse (art. legea nu cuprinde restric ii. Însă. 180 şi urm. Cărpenaru. care nu sunt titluri negociabile. Aportul în industrie este permis şi chiar necesar în considerarea calită ilor personale ale fiecărui asociat. se vor putea îndrepta împotriva acestor asocia i. aceasta va fi opozabilă fiecărui asociat. cit. Firma este numele sau. 26/1990). capitalul social. p. o răspundere nelimitată şi solidară. Formarea voin ei sociale. cu men iunea „societate în nume colectiv”. op. I.cit. În privin a aporturilor asocia ilor. cu men ionarea aportului fiecărui asociat. p. nu din prevederile actului constitutiv.279. a se vedea St. Aceşti asocia i vor avea răspunderea reglementată de lege pentru forma de societate din care fac parte. Capitalul social se divide în păr i de interes. ca şi asocia ii persoane fizice. 2. prezente şi viitoare. valoarea aportului în natură şi modul evaluării. aceasta devine răspunzătoare nelimitat şi solidar de toate obliga iile societă ii (art.. Deoarece legea nu stabileşte un plafon minim al capitalului social. în temeiul art. Căpă înă. Astfel. după caz. cit.avea. p. Legea nr. în numerar sau în natură. în firma unei societă i în nume colectiv. în cazul societă ii în nume colectiv această valoare va fi stabilită potrivit voin ei asocia ilor. dacă există deja o hotărârea judecătorească împotriva societă ii. op. Contractul de societate trebuie să arate. cu consim ământul său. 31/1990 nu reglementează în privin a acestor societă i o adunare 184 În acelaşi sens. D. actul constitutiv al societă ii în nume colectiv trebuie să prevadă denumirea sau firma societă ii. scrisă în întregime. Georgescu. op. vol. dar Legea nr. firma unei societă i în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel pu in unuia dintre asocia i. fiind similare mai degrabă păr ilor sociale.184 Potrivit art. 84). 85 alin. 1 coroborat pe art. aporturile putând fi atât în numerar – obligatorii la toate formele de societate . II. de asemenea. în temeiul art. dacă numele unei persoane străine de societate figurează.. 133 . 32 şi 34. L. 30 alin. 2. 3 alin. Răspunderea nelimitată şi solidară a asocia ilor rezultă din lege. creditorii societă ii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obliga iile ei şi. 7. 2. Asocia ii răspund în aceste condi ii cu toate bunurile lor mobile şi imobile. şi care pot fi cesionate în condi ii speciale. numai dacă societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere. O.. administrarea şi controlul gestiunii în societatea în nume colectiv Voin a societă ii se exprimă prin intermediul asocia ilor.143-144. fără ca prin aceasta să de modifice răspunderea asocia ilor persoane fizice care compun societă ile în cauză.

care se află într-o stare de conflict de interese fa ă de societate. conform art. iar dacă se înregistrează o opozi ie. la cererea unuia dintre asocia i. în condi iile actului constitutiv.generală. Administrarea societă ii în nume colectiv se realizează de către unul sau mai mul i administratori. În mod similar. 78 alin. 76 alin. . persoane fizice sau persoane juridice.aprobarea situa iei financiare anuale (art. 134 . luată cu majoritate absolută de voturi. 77. actele urgente pot fi îndeplinite de către un singur administrator. Asocia ii. dacă actul constitutiv nu prevede modul de lucru. în condi iile art. pentru evitarea producerii unei pagube. dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. deciziile se vor lua în unanimitate. hotărârile asocia ilor pot fi anulate de către instan a de judecată. Votul asocia ilor la societatea în nume colectiv se exprimă.revocarea administratorilor sau limitarea puterilor acestora. în afară de stipula ie contrară în actul constitutiv (art. hotărârile privind via a societă ii sunt luate de către asocia ii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social. 2. Modul de lucru este cel stabilit tot prin actul constitutiv: dacă actul constitutiv prevede că administratorii trebuie să lucreze împreună. Se vor aplica în această privin ă dispozi iile legale referitoare la societatea cu răspundere limitată. cu excep ia cazului în care administratorii au fost numi i prin actul constitutiv.numirea administratorilor. pentru opera iunile care depăşesc limitele obişnuite ale comer ului este necesară înştiin area prealabilă a celorlal i administratori. 1). Administratorii pot fi desemna i prin actul constitutiv. fiecare administrator poate lucra individual. . asocia i sau neasocia i. conform art. 1. sau prin hotărârea asocia ilor. de regulă propor ional cu păr ile de interes de inute.introducerea ac iunii în răspunderea administratorilor. Hotărârile care implică modificarea actului constitutiv se vor lua cu unanimitatea voturilor asocia ilor. aceasta va fi solu ionată de către asocia ii care de in majoritatea capitalului social (art.solu ionarea divergen elor ivite în exercitarea mandatului administratorilor. în temeiul art. 79). asocia ii pot hotărî în următoarele probleme: . cu înştiin area celorlal i. stabilirea puterilor acestora. 7. nu pot participa la deliberări şi nu pot vota în temeiul păr ilor de interes de inute sub sanc iunea plă ii de despăgubiri (art. . Dacă sunt mai mul i administratori. 77 alin. com. Potrivit art. 1 şi art. dreptul de a reprezenta societatea apar ine fiecăruia dintre ei. a duratei însărcinării şi a remunera iei acestora. în cazul unor divergen e urmând a hotărî asocia ii care de in majoritatea absolută a capitalului social. 76 – 78 din lege). 75). Dacă sunt îndeplinite condi iile de majoritate. . 86 alin. 389 C.

legea prevede. 135 . cedentul are o pozi ie similară cu cea a asociatului exclus sau retras din societate. Notificarea este necesară deoarece asocia ii sunt îndreptă i i să cunoască persoana cesionarului care va fi asociat al societă ii în locul cedentului. aceasta va fi asimilată cesiunii de crean ă. 199 alin. cesiunea este admisă în condi ii restrictive. Retragerea şi excluderea asocia ilor din societate Aşa cum s-a arătat în doctrină185. Cărpenaru. cesiunea nu-l liberează pe asociatul cedent de ceea ce mai datorează societă ii din aportul său de capital. luând locul acestuia. Deoarece Legea nr. iar din momentul înregistrării la Registrul Comer ului va produce efecte fa ă de ter i. Datorită caracterului intuituu personae al societă ii în nume colectiv. în temeiul căreia asociatul va avea dreptul la contravaloarea păr ii sale de interes. căreia i se aplică dreptul comun în materie. Fa ă de ter i. cit. contractul de cesiune. Controlul gestiunii societă ii se realizează de către asocia i. 3 şi art. în art. asociatul devine debitor fa ă de societate. 4. Pentru aceste motive. 87 alin. cu consecin a reducerii capitalului social în mod corespunzător. şi anume prevederile art. p. deoarece rămâne obligat fa ă de ter i pentru opera iunile asumate de către societate până în momentul cesiunii şi până la terminarea acestora (art. 287.Obliga iile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de regulile de la mandat şi de dispozi iile speciale ale Legii nr. 3. Încheierea contractului trebuie înso ită de remiterea titlului. încheiat în formă autentică datorită necesită ii înregistrării cesiunii la Registrul Comer ului. că retragerea asociatului din societatea în nume colectiv este posibilă: 185 St. Potrivit art.. Cesiunea păr ilor de interes ale asocia ilor Păr ile de interes sunt frac iuni ale capitalului social al societă ii în nume colectiv. deoarece. 1391 şi urm. op. 31/1990. 225). cesiunea aportului de capital social este posibilă dacă a fost permisă prin actul constitutiv. C. în limita capitalului social subscris. 5). 31/1990 nu reglementează cesiunea păr ii de interes. Potrivit legii. 226. stabilite prin voin a asocia ilor. o ieşire voluntară. dobândite de către asocia i în schimbul efectuării aporturilor. civ. retragerea asociatului din societatea în nume colectiv reprezintă o op iune a acestuia. D. trebuie notificat societă ii. fiecare având dreptul de control asupra activită ii economico-financiare a societă ii dacă nu exercită concomitent şi atribu iile de administrator (art. Astfel. 87.

în baza unei hotărâri a tribunalului. dreptul la o cotă parte din beneficii – în condi iile actului constitutiv. 2. dacă aportul neefectuat este în numerar. în termen de 15 zile de la comunicare. în sensul de a nu-l folosi în interes propriu. la nevoie cu ajutorul unui expert. 81 alin. Dacă. potrivit art. 3). şi anume dacă: a) asociatul. rămâne un singur asociat. asocia ii societă ii în nume colectiv pot fi excluşi din societate pentru faptele prevăzute de art. corelativ acestora. ca efect al dizolvării şi lichidării. 81 alin. sub sanc iunea plă ii de dobânzi pentru întârziere.1. în caz contrar beneficiile ob inute urmând a se restitui societă ii. prin opera iuni în nume propriu sau în contul altei persoane în cadrul unor societă i concurente sau având acelaşi obiect de activitate. asocia ii sunt obliga i să nu aducă atingere patrimoniului societă ii. societatea le conferă drepturi specifice. Drepturile de care beneficiază asocia ii la societă ile în nume colectiv sunt drepturi derivând din calitatea de asociat. Asocia ii sunt obliga i şi să nu facă acte de concuren ă societă ii. 80). iar dacă s-a cauzat un prejudiciu.a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv. Datorită specificului societă ii în nume colectiv. pus în întârziere. supusă numai recursului. Drepturile asociatului retras se stabilesc prin acordul asocia ilor. prin hotărâre judecătorească pronun ată la cererea societă ii sau a oricărui asociat. cu aceeaşi ocazie instan a se va pronun a şi asupra structurii capitalului social corespunzătoare participării fiecărui asociat. în caz de divergen e urmând a decide instan a de judecată (art. Astfel. c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim. 136 . De asemenea. asociatul este obligat să verse capitalul social subscris la data stabilită în contract. 1 şi 2) ori pentru cheltuieli particulare. 82). nu efectuează aportul la care s-a obligat. dar şi drepturi rezultând din caracterul intuituu personae al asocierii (dreptul de a participa la luarea deciziilor şi de a vota în acest sens. asociatul se poate retrage pentru motive temeinice. dizolvarea societă ii poate fi evitată numai dacă asociatul rămas hotărăşte schimbarea formei de societate în societate cu răspundere limitată cu asociat unic. fără consim ământul prealabil al celorlal i asocia i (art. 226 alin. cu acordul asocia ilor (art. în urma retragerii unui asociat din societate. asocia ilor li se restituie contravaloarea aporturilor). 3). dreptul de a folosi fonduri ce apar in societă ii pentru cheltuieli făcute sau care se vor face în interesul societă ii (art.222 alin. asocia ii au prin lege o serie de obliga ii şi. se vor plăti despăgubiri (art. b) cu acordul tuturor celorlal i asocia i. 65 alin. Aşadar.

224 din lege. în condi iile art.291. 224-225).cit. Moştenitorii vor rămâne răspunzători până la publicarea schimbărilor intervenite. Dizolvarea şi lichidarea societă ii în nume colectiv Cazurile generale de dizolvare sunt cele prevăzute de art. 227 şi art. când.b) asociatul cu răspundere nelimitată este în stare de faliment sau a devenit legalmente incapabil. iar hotărârea judecătorească se men ionează la Registrul Comer ului pentru opozabilitate fa ă de ter i. 80 şi 82 (care prevăd condi iile în care asocia ii pot folosi fondurile apar inând societă ii). retragerea sau decesul unuia dintre asocia i. societatea trebuie să plătească moştenitorilor partea ce li se cuvine. societă ile în nume colectiv se dizolvă prin falimentul. op. situa ie în care nu se mai datorează aceste sume. 229. Moştenitorii şi asocia ii pot decide ca împreună să continue activitatea. 237 din Legea nr. c) asociatul cu răspundere nelimitată se amestecă fără drept în administra ie ori contravine dispozi iilor art. p. în termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului. societatea nu va fi dizolvată dacă asociatul rămas decide schimbarea formei juridice a societă ii în societate cu răspundere limitată cu asociat unic. 137 .. Dacă prin excludere societatea rămâne cu un singur asociat. Cărpenaru. excluderea. 31/1990. Dispozitivul hotărârii de excludere se publică în Monitorul Oficial. Dacă un asociat decedează şi nu există o conven ie contrară. conform ultimului bilan aprobat. numărul asocia ilor s-a redus la unul singur. 31/1990. D. Dizolvarea societă ilor în nume colectiv datorită reducerii numărului de asocia i trebuie publicată în Monitorul Oficial şi men ionată la Registrul Comer ului. incapacitatea. 186 A se vedea şi St. d) asociatul administrator comite fraudă în dauna societă ii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul său sau al altora. 5. Potrivit art. datorită acestor cauze. Excluderea nu exonerează răspunderea asociatului pentru pierderile înregistrate de societate până la momentul hotărârii judecătoreşti definitive şi dă dreptul la beneficii a căror repartizare se va face conform prevederilor actului constitutiv (art. iar acesta din urmă nu decide schimbarea formei de societate în societate cu răspundere limitată cu asociat unic sau când există în actul constitutiv o clauză de continuare a activită ii cu moştenitorii.186 Lichidarea societă ii în nume colectiv se efectuează potrivit regulilor generale deja prezentate şi potrivit dispozi iilor speciale ale Legii nr.

Ed. Vol. 2000-2001 8. Situa ia financiară a societă ii se va înregistra şi publica pe pagina de internet a Registrului Comer ului. M. Cărpenaru – „Drept comercial român”. 1996 6. Ed. Yves Guyon. Volonciu. I. 2008 3. Elena Cârcei.D. ş. Lumina Lex. Wolters Kluwer.All Beck.“Societă ile comerciale”. Pentru solu ionarea opozi iei. Beck. vol. I. Lichidarea se finalizează cu întocmirea situa iei financiare şi a proiectului de repartizare de către lichidatori. St. 2008 2. O. Bucureşti. 1929 7. . I-II. Ed. 263 alin. deoarece repartizarea activului net se realizează în condi iile actului constitutiv sau prin hotărârea asocia ilor. fa ă de care lichidatorii pot rămâne străini (art.N. Publicitatea asigură dreptul de opozi ie al asocia ilor nemul umi i de modul de repartizare a activului net. Ed. C. 2008 12..1999 5. C. C. Căpă ână – „Societă ile comerciale”. Ed. Bucureşti. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Economică. Ed. Lumina Lex. Angheni. Bucureşti. aceştia putând exercita această cale de atac în termen de 15 zile de la publicare. S. Ed. Hotărârea judecătorească de numire a lichidatorilor poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la pronun are. Ed. tome 1-2 10. 3). Georgescu – „Dreptul comercial român”. problemele legate de lichidare vor fi separate de cele ale repartizării. Lumina Lex. edi ia a IV-a. Stoica – „Dreptul comercial”. numirea lichidatorilor se va face prin hotărâre judecătorească. 1996 11.H. Bucureşti. la cererea oricărui asociat sau a oricărui administrator. C. Lefter – „Societatea cu răspundere limitată”. Bucureşti. 2006 138 . Beck. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. numirea lichidatorilor în societatea în nume colectiv va fi făcută prin votul unanim al asocia ilor dacă actul constitutiv nu prevede altfel.L.L. Ed. Societă ile pe ac iuni. În cazul în care există opozi ii. lichidatorii vor fi elibera i de răspunderea ce le revine ca urmare a aprobării situa iei financiare de lichidare şi repartizare în acest mod. III. Paris. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”.H. 1994 9. Ed.a. I.Macovei – „Dreptul comer ului interna ional”. Ed. Bucureşti. Droit des affaires. După expirarea termenului de efectuare a opozi iei sau după rămânerea irevocabilă a hotărârii prin care s-a solu ionat opozi ia. D. St. 262. Economică.Astfel.All Beck. I. conform art. Cărpenaru. Bucureşti. Bucureşti. Fin escu – „Curs de drept comercial”. 2001 4. Universul Juridic.

1993 15. Societatea în nume colectiv face parte din categoria: a) societă ilor de persoane b) societă ilor de capitaluri c) societă ilor cu caracter mixt. Bucureşti.www. Radu I.M. Motica. civ.C. – Codul de procedură penală .C.13.Of.O. Iaşi.pen.ro Abrevieri şi termeni : . Bucureşti. Ed.cit. R. I.Turcu – „Dreptul afacerilor”. Ed. Paris. Universul Juridic. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”. XVIII – ème ed. 1998 20.Lumina Lex.Tribuna. R..31 /1990 privind societă ile comerciale.ueb. 2008 18. Ed.G. Codul comercial adnotat.www. republicată 22. Directivele europene privind societă ile comerciale Resurse Internet : . 23.op. Lumina Lex.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. Bucureşti. Beck. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. I. Bucureşti.C.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”.Codul penal . I. 139 . Legea nr. Roblot – „Traité de droit commercial”. – sublinierea noastră .just. – Codul civil . Bucureşti.Codul comercial .com. Craiova.s. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. . 2008 16. 2002 17.H. 1994 21. – Codul de procedura civila . Ed.pen .n. Funda iei Chemarea. Sorana Popa – „Drept comercial. Ed. – Monitorul Oficial .Turcu . C. proc. G. Teorie şi practică judiciară”. 1999 14. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . LGDJ.U. civ.proc. Ed.C. 1992 19. Legisla ia comercială cu modificările la zi.ro . Ripert.C.

indiferent de motiv c) prin voin a unilaterală a asocia ilor. 9. Drepturile cuvenite asociatului retras din societatea în nume colectiv se stabilesc: a) prin hotărârea instan ei de judecată b) de către asocia i c) prin actul constitutiv. Retragerea asocia ilor din societatea în nume colectiv se face: a) cu acordul unanim al asocia ilor b) cu acordul instan ei de judecată. Controlul gestiunii societă ii în nume colectiv se realizează de către: a) fiecare dintre asocia i b) exper i contabili c) cenzori. 4. Numărul minim de asocia i pentru înfiin area unei societă i în nume colectiv este de : a) 1 b) 2 c) 3 sau mai mul i.000 lei. 140 . Asocia ii societă ii în nume colectiv pot fi: a) numai persoane fizice b) numai persoane juridice c) persoane fizice şi/sau juridice. 7. Actul constitutiv al societă ii în nume colectiv se încheie: a) în formă autentică b) în forma înscrisului sub semnătură privată c) în forma stabilită de asocia i. Aporturile la constituirea societă ii pot fi: a) în natură b) în numerar c) în industrie.2. 5. 8. 10. 3. 6. Capitalul social minim al societă ii în nume colectiv este de: a) 200 lei b) cel stabilit de asocia i c) 25. Asocia ii unei societă i în nume colectiv răspund: a) nelimitat şi solidar b) limitat la valoarea aportului c) conjunct.

administrarea şi controlul gestiunii în societatea în comandită simplă 3.. Gerota. militarii.292 şi D. Bucureşti. Aşadar. Universitatea Ecologică din Bucureşti. D. „Curs de societă i comerciale”. op. Retragerea şi excluderea asociatului din societatea în comandită simplă 5. 99 şi urm. încredin ează sumele de bani comandita ilor. Sector 5. D. Aceste categorii de persoane au devenit asocia i comanditari. Societatea în comandită simplă Autor: Lector univ. dar au ini iativă şi vor să desfăşoare o activitate comercială în scopul ob inerii unor beneficii. societatea în comandită simplă este o entitate constituită pe baza deplinei încrederi existente între asocia i (persoane fizice şi/sau juridice) şi care beneficiază de personalitate juridică. în cadrul asocierii răspunderea asocia ilor comanditari fiind în limita aportului. care nu au suficient capital. Sorana Popa. 141 . p. Constituirea societă ii în comandită simplă 2. iar răspunderea 187 A se vedea St. nu încălcau legea şi nu riscau decât capitalul investit. 1G • Obiectivele lec iei: Reguli speciale privind înfiin area şi func ionarea aplicabile societă ii în comandită simplă Con inut: 1. Cesiunea păr ilor de interes 4. cit. Dizolvarea şi lichidarea societă ii în comandită simplă 1. anumite categorii de nobili. drd. Cărpenaru. Bdul Vasile Milea nr. societatea în comandită se bazează pe încrederea dintre asocia i. Formarea voin ei sociale. care au bani şi vor să-i investească fără să rişte o răspundere nelimitată. cum ar fi membrii clerului. p. Constituirea societă ii în comandită simplă Societă ile în comandită au apărut în Evul Mediu datorită interdic iilor impuse de dreptul canonic şi de practicile sociale anumitor categorii de persoane. Deoarece nu se ocupau ei înşişi de încheierea de tranzac ii. Aceste persoane dispuneau de sume importante de bani pe care le încredin au unor negustori în temeiul unui contract denumit „commenda” pentru a le folosi în afaceri şi a împăr i beneficiile. Aşa cum s-a opinat în doctrina dreptului comercial187.Cursul 11. iar negustorii profesionişti – asocia i comandita i. comanditarii.

p. Aceeaşi regulă se va aplica şi comanditarului al cărui nume figurează în firma societă ii în comandită simplă (art. 2. art. 26/1990). Ed. Les sociétés commerciales” II ème volume. Unanimitatea voturilor este necesară pentru modificarea actului constitutiv. 86) şi exercitarea ac iunii în răspundere a administratorilor (art. 7 din lege prevede că actul constitutiv trebuie să cuprindă datele de identificare ale asocia ilor comanditari şi comandita i. Montchrestien. Asocia ii vor decide cu majoritate absolută a capitalului social în privin a alegerii şi revocării administratorilor. 7 şi trebuie încheiat în formă autentică. B. fixarea puterilor şi a remunera iei acestora. no iune prin care desemnăm contractul de societate. 86). Societatea în comandită simplă se înfiin ează cu respectarea condi iilor generale obligatorii pentru toate formele de societate comercială şi dobândeşte personalitate juridică din momentul înmatriculării în Registrul Comer ului. 142 . asocia ii pot fi persoane fizice sau persoane juridice şi. Aşadar. administrarea şi controlul gestiunii în societatea în comandită simplă În privin a modului de luare a deciziilor. cu consim ământul său. aprobarea situa iei financiare (art. iar capitalul social se divide în păr i de interes. legea nu reglementează în privin a societă ii în comandită simplă o adunare generală a asocia ilor. Dacă numele unei persoane străine de societate figurează. Firma unei societă i în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel pu in unuia dintre asocia ii comandita i. Referindu-se la asocia i. aceasta devine răspunzătoare nelimitat şi solidar de toate obliga iile societă ii. „Cours de droit commercial. de Juglart. 1983.341. Actul constitutiv al societă ii în comandită simplă trebuie să cuprindă elementele obligatorii prevăzute de Legea nr. comandita i şi comanditari. ca şi la societatea în nume colectiv. 7 în sensul existen ei a cel pu in doi asocia i – un asociat comanditar şi un asociat comanditat. A se vedea M. 33 şi 34 din Legea nr. 31/1990 în art. Ippolito.asocia ilor comandita i fiind nelimitată şi solidară. scrisă în întregime. putem interpreta dispozi iile art. Paris. cu excep ia acelor administratori numi i prin actul constitutiv. rezolvarea divergen elor ivite între administratori (art. în firma unei societă i în comandită simplă. 188 În dreptul francez comandita ii au calitatea de comerciant.188 Societatea în comandită simplă se constituie pe baza actului constitutiv. deoarece legea nu precizează un număr minim de asocia i. Deciziile cu privire la activitatea societă ii se iau de către to i asocia ii. cu men iunea „societate în comandită”.77). Formarea voin ei sociale.

79. 89). deoarece. dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel (art. Această prevedere este o măsură de protec ie acordată de lege ter ilor. cu condi ia să nu-şi depăşească atribu iile intrând în raporturi juridice cu ter ii. 2 şi 3. cu consim ământul prealabil şi scris al celorlal i asocia i (art. Votul asocia ilor se exercită potrivit principiului general al cotei de participare la formarea capitalului social. dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Controlul gestiunii societă ii în comandită simplă se efectuează de către asocia ii care nu au şi calitatea de administrator. Asocia ii comandita i sunt singurii împuternici i să reprezinte societatea în raporturile cu ter ii datorită răspunderii nelimitate şi solidare pentru obliga iile asumate de către societate.Potrivit art. Comanditarii pot încheia anumite opera iuni determinate în contul societă ii numai în baza unei procuri speciale. Asocia ii comandita i beneficiază de anumite drepturi speciale. dată de reprezentan ii societă ii şi înscrisă la Registrul Comer ului (art. Dreptul de a reprezenta societatea apar ine fiecărui administrator. iar dacă există divergen e. prevăzute de lege. Administratorii sunt obliga i să lucreze în limitele mandatului conferit prin actul constitutiv sau prin hotărârea asocia ilor. Acest drept apar ine şi asocia ilor comanditari. fie în numele altei persoane – trebuie să se ab ină de la deliberări şi de la exercitarea dreptului de vot cu privire la această opera iune. Administrarea societă ii în comandită simplă se realizează de către unul sau mai mul i asocia i comandita i. deciziile acestora trebuie luate în unanimitate. adresată instan ei judecătoreşti de către oricare dintre asocia i care au lipsit sau au votat împotriva respectivei hotărâri. Asociatul care preia din fondurile societă ii mai mult decât suma fixată va răspunde pentru daune. vor decide asocia ii care de in majoritatea absolută a capitalului social (art. 143 . potrivit prevederilor art. Astfel. asociatul care are într-o anumită opera iune interese contrare fa ă de cele ale societă ii – fie în nume propriu. 80 81). 89 alin. 1). Actele încheiate cu depăşirea limitelor împuternicirii sau în lipsa acesteia îi vor obliga pe comanditarii respectivi fa ă de ter i în mod nelimitat şi solidar. Asocia ii comanditari pot îndeplini şi func ii în administra ia internă a societă ii. 75). au dreptul de a folosi fonduri apar inând societă ii în folosul său sau al altei persoane. 76 alin. de a verifica registrele contabile şi documentele justificative. comanditarii pot face acte de supraveghere şi au dreptul de a ob ine o copie a situa iilor financiare anuale. Dacă prin contractul de societate au fost desemna i mai mul i administratori care să lucreze împreună. Deciziile asocia ilor care sunt nelegale sau contravin actului constitutiv pot face obiectul ac iunii în anulare.

Asocia ii societă ilor în comandită simplă sunt obliga i. 87 din lege). creditorii social vor urmări în primul rând societatea. respectiv. nici cu cele viitoare executarea obliga iilor fa ă de creditori. în nume propriu sau al altei persoane. 31/1990. asocia ii comanditari răspund în limita aportului. 82). în acelaşi tip de comer sau în altul asemănător. Retragerea şi excluderea asociatului din societatea în comandită simplă are loc în condi iile art. se micşorează răspunderea fa ă de creditori. patrimoniul asociatului comanditat urmărit în cauză nu va putea garanta nici cu bunurile prezente. în alte societă i concurente sau cu acelaşi obiect de activitate şi să nu facă opera iuni comerciale. fără consim ământul prealabil al asocia ilor (art. Fa ă de ter i cedentul va fi răspunzător în condi iile art. ale art. Măsura este necesară deoarece. 144 . fie prin actul constitutiv. pentru opera iunile efectuate de societate sau în curs de efectuare în momentul cesiunii. Răspunderea asocia ilor comandita i are aşadar un caracter subsidiar. Regulile generale referitoare la cesiune. aceştia venind în concurs pentru a ob ine garantarea executării tuturor obliga iilor asumate.226 din Legea nr. fiind necesar în acest scop consim ământul prealabil al asocia ilor. ca prin actele lor. asocia ii comandita i sunt obliga i să nu ia parte. Cesiunea păr ilor de interes Se realizează în aceleaşi condi ii ca şi la societă ile în nume colectiv. hotărârea judecătorească ob inută împotriva societă ii fiindu-le opozabilă în temeiul art. 2 din lege. să nu aducă atingere patrimoniului societă ii. ca asocia i cu răspundere nelimitată. 4. 226 şi. şi numai în cazul în care nu-şi satisfac astfel crean ele se pot îndrepta şi împotriva asocia ilor comandita i. 85 alin. Cedentul va rămâne în continuare obligat fa ă de societate pentru efectuarea vărsămintelor. Obliga iile sociale asumate sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asocia ilor comandita i. fie printr-o decizie luată cu unanimitate de voturi (art. Or. 3.225. Considerăm că ar trebui inclusă în lege interdic ia desfăşurării activită ilor comerciale care implică o răspundere nelimitată şi solidară a asocia ilor comandita i indiferent de obiectul de activitate şi indiferent de consim ământul celorlal i asocia i.Totodată. aşa cum au fost analizate anterior pentru societatea în nume colectiv. se vor aplica şi acestui tip de societă i. analizate anterior. prin participarea la activită i comerciale care implică răspunderea nelimitată şi solidară.

Lichidarea societă ii în comandită simplă se face cu respectarea condi iilor generale. 2006 13. Ed. Stoica – „Dreptul comercial”. Teorie şi practică judiciară”. Ed. R.D.L. Beck.N. Sorana Popa – „Drept comercial. Ed. Georgescu – „Dreptul comercial român”. 1996 6. Lumina Lex. Dizolvarea şi lichidarea societă ii în comandită simplă În afara cauzelor generale prevăzute de art. Bucureşti. C. I. ş. 1996 11.Lumina Lex. C. Radu I. Ed. vol. Bucureşti. Ed. C. Lumina Lex. 2008 12. I-II. Ed. 227 pentru dizolvarea oricărei forme de societate comercială. M. 262-263). Ed.All Beck. Paris. Angheni.L. Economică. Bucureşti. D. 2008 3. Wolters Kluwer. societatea în comandită simplă se dizolvă. Motica. Bucureşti. St.. potrivit art. Căpă ână – „Societă ile comerciale”. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Elena Cârcei. 2008 145 . tome 1-2 10. Bucureşti. Cărpenaru – „Drept comercial român”. edi ia a IV-a. C.a. Bucureşti. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Economică.H. incapacită ii. 1999 14. Lumina Lex. retragerii sau decesului singurului asociat comanditat sau comanditar.“Societă ile comerciale”. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. 2008 2. Universul juridic. Beck. Ed. Bucureşti. Bucureşti. 1993 15. I. I. 2001 4.5. Universul Juridic. Vol. excluderii. Volonciu.Macovei – „Dreptul comer ului interna ional”. Droit des affaires. Bucureşti. Bucureşti. dar şi a prevederilor specifice acestei forme de societate (art. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Ed. în cazul falimentului.All Beck. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”. Societă ile pe ac iuni. 1929 7. 229. Cărpenaru. Ed. 2000-2001 8. S. St.1999 5. III. 1994 9. I. Ed. Lefter – „Societatea cu răspundere limitată”. O.H. Societatea nu se dizolvă dacă în actul constituit există o clauză de continuare cu moştenitorii acceptan i sau dacă asociatul rămas decide schimbarea formei societă ii în societate cu răspundere limitată cu asociat unic. Bucureşti. Ed. Ed. Yves Guyon. .

31 /1990 privind societă ile comerciale. R.C. 2.C. 2002 17. G.Codul penal . proc. 1998 20. republicată 22. Legea nr.U. Roblot – „Traité de droit commercial”.Turcu . Ed.G. Beck. civ.op.proc.ro . 1992 19. . Iaşi.Turcu – „Dreptul afacerilor”. Bucureşti. LGDJ. 146 . 1994 21.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”.www. În calitate de administratori ai societă ii în comandită simplă pot fi numi i: a) numai asocia ii comanditari b) numai asocia ii comandita i c) atât asocia ii comanditari. I. Lumina Lex.M. 2008 18. Craiova.C.Codul comercial .Tribuna. Funda iei Chemarea.pen. – Codul de procedura civilă .com.. C. – sublinierea noastră . 3. Paris. Ed. – Codul civil . – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . Actul constitutiv al societă ii în comandită simplă trebuie să fie: a) act autentic b) act sub semnătură privată c) act unilateral. Codul comercial adnotat.ueb. civ.www. Bucureşti. Asocia ii comandita i răspund: a) în limita aportului b) nelimitat şi solidar c) divizibil. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1.cit.Of. XVIII – ème ed. Ed. Ripert.O.n. 23.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”.just. I.pen . Legisla ia comercială cu modificările la zi.H. – Monitorul Oficial . Ed.ro Abrevieri şi termeni : . I. Directivele europene privind societă ile comerciale Resurse Internet : . cât şi asocia ii comandita i. – Codul de procedură penală .C.s.C.16.

6.4. în societatea în comandită simplă: a) este obligatorie constituirea consiliului de administra ie b) se înfiin ează un consiliul director c) dreptul de a reprezenta societatea apar ine fiecărui administrator. Asocia ii comandita i pot folosi fondurile societă ii în comandită simplă: a) în interes propriu. 8. 10. 7. În societatea în comandită simplă. Hotărârea de modificare a actului constitutiv al societă ii în comandită simplă se ia: a) cu unanimitate de voturi b) cu majoritate absolută c) cu majoritate simplă. În cazul pluralită ii de administratori. 9. cu consim ământul prealabil scris al celorlal i asocia i c) necondi ionat şi fără consim ământul celorlal i asocia i. Controlul gestiunii societă ii în comandită simplă se efectuează de către: a) cenzori b) auditori c) asocia ii comanditari. Capitalul social al societă ii în comandită simplă se divide în: a) păr i sociale b) păr i de interes c) ac iuni. 147 . 5. Asocia ii societă ii în comandită simplă pot cesiona către ter i frac iunile din capitalul social de inute: a) numai cu consim ământul prealabil şi unanim al celorlal i asocia i b) cu consim ământul celorlal i asocia i c) fără consim ământul celorlal i asocia i. asocuia ii comanditari: a) nu pot încheia opera iuni în numele societă ii b) pot reprezenta societatea în rela iile cu ter ii c) pot încheia opera iuni în numele societă ii în baza unei procuri speciale. cu consim ământul prealabil scris al celorlal i asocia i b) în interesul altor persoane.

încheiate sub forma înscrisului unic. Ac iunile şi obliga iunile emise de societatea pe ac iuni 4. Dizolvarea şi lichidarea societă ii pe ac iuni 1. Sisteme de administrare 3. şi anume: constituirea simultană şi constituirea continuată (prin subscrip ie publică). denumite ac iuni. drd. dobândesc titluri de valoare negociabile. Societă ile pe ac iuni se înfiin ează în general când asocia ii dispun de un capital consistent pentru desfăşurarea unor activită i de anvergură. Sorana Popa. dacă societatea are un singur asociat pe o perioadă mai mare de 9 luni.Cursul 12. 3). Societatea pe ac iuni Autor: Lector univ. denumite şi „societă i anonime” datorită lipsei interesului cu privire la persoana şi calită ile asocia ilor. Societatea pe ac iuni se înfiin ează prin contract de societate şi statut. 8 din lege. în schimbul participării la formarea capitalului social. 5 din Legea nr. Constituirea societă ii pe ac iuni Societă ile pe ac iuni. denumit act constitutiv (art. Societatea pe ac iuni poate fi definită ca fiind acea formă de societate comercială constituită de către asocia i persoane fizice şi/sau persoane juridice. Actul constitutiv trebuie semnat de către to i asocia ii sau numai de către fondatori. până la 148 . Sector 5. orice persoană interesată poate solicita instan ei judecătoreşti dizolvarea societă ii. dacă. Constituirea societă ii pe ac iuni 2. Func ionarea societă ii pe ac iuni. analizate anterior. reprezintă forma cea mai evoluată de societate comercială. Universitatea Ecologică din Bucureşti. în cazul societă ii pe ac iuni constituită prin subscrip ie publică. numărul minim de ac ionari prevăzut de lege este de cel pu in 2 (art. actul constitutiv al societă ii pe ac iuni va cuprinde: a) datele de identificare ale fondatorilor. Bucureşti. Bdul Vasile Milea nr. 31/1990). Societatea pe ac iuni cunoaşte două modalită i de constituire. 10 alin. care. scopul asocierii fiind desfăşurarea unei activită i comerciale în vederea maximizării profitului şi al împăr irii acestuia. Societatea aflată în această situa ie mai poate fi salvată. 1G • Obiectivele lec iei: Reguli speciale privind înfiin area şi func ionarea societă ii pe ac iuni Con inut: 1. Potrivit art.

valoarea nominală şi drepturile conferite fiecărei categorii de ac iuni. f) numărul şi valoarea nominală a ac iunilor. sediul social. respectiv ale primilor membri ai consiliului de supraveghere. numărul minim de asocia i este completat. c) obiectul de activitate al societă ii. . cuantumul acestuia. Firma societă ii pe ac iuni se compune dintr-o denumirea proprie. după caz.000 de lei. actul constitutiv trebuie să arate numărul. inând seama de rata de schimb. diferen a urmând a fi vărsată astfel: . 93 din lege). şi va fi înso ită de men iunea scrisă în întregime „societate pe ac iuni” sau „S. numărul de ac iuni acordate pentru acestea şi numele. de natură a o deosebi de firma altor societă i. cel mult o dată la 2 ani.pentru ac iunile emise în schimbul aportului în natură. capitalul social. cu specificarea dacă sunt nominative sau la purtător. b) forma.A. şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat. inclusiv capitalul social vărsat. în cazul în care societatea are un capital autorizat. Actele care provin de la societate trebuie să cuprindă denumirea şi forma societă ii.1 lei (art. e) natura şi valoarea bunurilor constituite ca aport în natură. numărul de înmatriculare în Registrul Comer ului. d) capitalul social subscris şi cel vărsat şi. 35 din Legea nr. iar aporturile în muncă nu sunt permise deloc la societă ile pe ac iuni. denumirea şi sediul social. Valoarea unei ac iuni trebuie să fie de cel pu in 0.000 de euro. sau. 26/1990). f2) Orice restric ii cu privire la transferul de ac iuni. g1) Puterile conferite administratorilor şi.rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare. astfel încât acest cuantum să reprezinte echivalentul în lei al sumei de 25. 9). în termen de 12 luni de la înmatricularea societă ii. Guvernul va putea modifica. directorilor. g) datele de identificare ale primilor membri ai consiliului de administra ie.pentru ac iunile emise în schimbul unui aport în numerar. după caz.” (art. cu precizarea domeniului şi a activită ii principale. Capitalul social al societă ii pe ac iuni constituită prin subscriere integrală şi simultană se va vărsa în propor ie de cel pu in 30% în momentul constituirii. Capitalul social al societă ii pe ac iuni nu poate fi mai mic de 90. f1) Dacă sunt mai multe categorii de ac iuni. valoarea minimă a capitalului social. în termen de cel mult 2 ani de la înmatriculare (art. Aporturile în crean e nu sunt permise la societă ile pe ac iuni constituite prin subscrip ie publică. denumirea persoanei care le-a adus ca aport. 149 .

societă ile pe ac iuni nou înfiin ate vor opta pentru unul din cele două sisteme de administrare prevăzute de lege. Sisteme de 150 . formalită ile fiind în esen ă aceleaşi pentru constituirea simultană. ca şi pentru constituirea prin subscrip ie publică. reprezentan e sau alte asemenea unită i fără personalitate juridică -. 2. cât şi persoane juridice. func ionarea şi controlul gestiunii societă ii de către organele statutare. directorilor. sau condi iile pentru înfiin area lor ulterioară. În cazul societă ii pe ac iuni constituită prin subscrip ie publică. şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat. Societatea pe ac iuni se constituie potrivit regulilor generale analizate. dar trebuie să se respecte prevederile legale cu privire la numire şi la cumulul de calită i. cetă eni români sau străini. m) orice avantaj special acordat. după caz. h) datele de identificare ale primilor cenzori sau a primului auditor financiar. agen ii. atunci când se înfiin ează odată cu societatea. respectiv membrilor directoratului. asocia i sau neasocia i. l) sediile secundare – sucursale. cenzorii/auditorii sunt desemna i de către adunarea constitutivă. j) durata societă ii. Societă ile pe ac iuni se pot înfiin a pentru o durată de timp stabilită prin actul constitutiv sau pe timp nelimitat. administrare Func ionarea societă ii pe ac iuni. Societatea pe ac iuni devine persoană juridică din momentul înmatriculării la Registrul Comer ului (art. i1) Puterile de reprezentare conferite administratorilor şi. k) modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor. 1). o) modul de dizolvare şi lichidare a societă ii. i) clauze privind conducerea. administrarea. Statutul societă ii pe ac iuni va fi actul care dezvoltă prevederile contractului în ceea ce priveşte organizarea şi func ionarea societă ii pe ac iuni.În contractul de societate pot fi desemnate ca administratori atât persoane fizice. 41 alin. n) cuantumul total sau estimativ al cheltuielilor de constituire. numărul membrilor consiliului de administra ie sau modul de stabilire a acestui număr. în timpul înfiin ării societă ii sau până la momentul în care societatea este autorizată să îşi înceapă activitatea. Prin actul constitutiv. dacă se are în vedere o atare înfiin are. în special. precum şi identitatea beneficiarilor în cauză. oricărei persoane care a participat la constituirea societă ii ori la tranzac ii conducând la acordarea autoriza iei în cauză.

Administratorii nu sunt considera i independen i dacă: a) sunt sau au fost în ultimii 5 ani directori ai societă ii sau ai unei societă i controlate de aceasta. 137 – 1521) sau sistemul dualist (art. acestuia i se vor aplica dispozi iile legale referitoare la consiliul de administra ie care nu presupun pluralitatea de administratori (art. afară de restric iile arătate în actul constitutiv (art. Dacă administratorii au fost desemna i dintre salaria ii societă ii. 153. iar controlul gestiunii societă ii pe ac iuni se realizează de către cenzori/auditori financiari. 137 alin. În acest sistem administratorii sunt desemna i prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a ac ionarilor. vom insista cu precădere asupra modalită ilor de administrare a societă ii pe ac iuni introduse prin Legea nr. 31/1990. persoane fizice sau persoane juridice. 1382). Ac ionarii şi membrii actuali ai consiliului de administra ie vor nominaliza candida ii pentru func ia de administrator. În cazul pluralită ii de administratori. Aducerea la îndeplinire a hotărârilor adunării şi săvârşirea de fapte de comer în numele societă ii revin administratorilor. prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale. 3). în condi iile legii.15311) . Dacă se desemnează mai mul i administratori. cu excep ia societă ilor pe ac iuni ale căror situa ii financiare anuale fac obiectul unei obliga ii legale de auditare care sunt administrate de cel pu in 3 administratori. Potrivit art. 70 din lege). Nu este exclus să fie numit şi un singur administrator. Sistemul unitar de administrare. numărul acestora trebuie să fie întotdeauna impar. 3. dar şi de către consiliul de supraveghere (în sistem dualist). luată în condi iile de cvorum şi majoritate cerute de lege pentru adunarea ordinară. de către unul sau mai mul i administratori. 151 . 441/2006. potrivit dispozi iilor Legii nr.Organul de deliberare şi decizie al societă ii pe ac iuni este adunarea generală a ac ionarilor. în cazul societă ilor pe ac iuni calitatea de administrator este incompatibilă cu cea de salariat al societă ii. care pot face toate opera iunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societă ii. Deoarece aceste aspecte au fost analizate în cadrul regulilor generale aplicabile fiecărei societă i. prin actul constitutiv al societă ii pe ac iuni ac ionarii trebuie să aleagă unul din cele două sisteme de administrare prevăzute de lege: sistemul unitar (art. 1371 alin. să fie desemna i unul sau mai mul i administratori independen i (art. 31/1990 prevede posibilitatea ca. Societatea pe ac iuni este administrată. contractul individual de muncă se suspendă pe perioada mandatului de administrator. Dacă societatea pe ac iuni este administrată de un singur administrator. Legea nr.

dacă situa ia financiară a societă ii 152 . Consiliul de administra ie poate fi convocat de către preşedintele consiliului.numirea şi revocarea directorilor şi stabilirea remunera iei lor. Directorii sunt desemna i dintre administratori sau din afara membrilor consiliului de administra ie (art.b) sunt sau au fost în ultimii 5 ani salaria i ai societă ii sau ai unor societă i controlate de aceasta. înfiin area sau desfiin area sediilor secundare ale societă ii. care se întruneşte cel pu in o dată la 3 luni. . 114 (mutarea sediului societă ii. în cadrul consiliului de administra ie. schimbarea obiectului secundar de activitate al societă ii.supravegherea activită ii directorilor. În caz de vacan ă a postului. 2). majorarea capitalului social). Consiliul de administra ie poate delega o parte din aceste atribu ii către directori. . dacă actul constitutiv nu prevede altfel. Consiliul de administra ie este însărcinat cu îndeplinirea actelor necesare şi utile legate de realizarea obiectului de activitate şi are următoarele competen e de bază: . d) administratorii nu sunt independen i dacă sunt sau reprezintă ac ionari semnificativi ai societă ii ori au avut rela ii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlată de aceasta.stabilirea direc iilor principale de activitate şi de dezvoltare a societă ii. 114. .pregătirea raportului anual. Administratorii astfel desemna i vor lucra împreună. . . care stabileşte ordinea de zi.stabilirea sistemului contabil şi de control financiar şi aprobarea planificării financiare. 85/2006. 143 alin. până la momentul când se va întruni adunarea generală ordinară. e) se află într-una din situa iile prevăzute de lege (art. Convocarea poate fi făcută şi la solicitarea motivată a doi dintre administratori sau a directorului general.1382). pot primi astfel de avantaje administratorii neexecutivi şi acestea nu afectează independen a administratorului în cauză. conducerea societă ii poate fi delegată de către consiliul de administra ie unuia sau mai multor directori. numind pe unul dintre ei director general. . Potrivit legii. consiliul de administra ie poate desemna administratori provizorii. Director general al societă ii poate fi şi preşedintele consiliului de administra ie. De asemenea.alte atribu ii delegate de adunarea generală.introducerea cererii pentru declanşarea procedurii insolven ei. cu excep ia competen elor de bază şi a atribu iilor delegate consiliului de către adunarea generală potrivit art. potrivit Legii nr. în temeiul art. organizarea şedin elor adunării generale a ac ionarilor şi aducerea la îndeplinire a hotărârilor acesteia. c) primesc sau au primit de la societate sau de la o societate controlată de aceasta o remunera ie suplimentară sau alte avantaje.

conform împuternicirii. inclusiv după încetarea func iei. 441/2006 şi con ine o dispozi ie cu totul nouă în materia răspunderii administratorilor. în condi iile analizate. nr. 12. 2008. Con inutul şi durata obliga ilor prevăzute la alin.82/2007.U. 1442). ob inută în temeiul contractului de mandat. unde există o bogată jurispruden ă în materie. este asimilată din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii şi se impozitează potrivit legisla iei în materie. 1441 alin. 1). este un contract de mandat comercial. în condi iile Legii nr. Remunera ia directorilor. p. „Regula judecă ii de afaceri : un transplant legal imposibil”. precum şi pentru faptele săvârşite de către administratorii imediat preceden i (art. Administratorii mai sunt răspunzători în mod indirect pentru faptele săvârşite de către salaria ii societă ii asupra cărora trebuie să exercite supravegherea. 85/2006 aceşti 189 Prevederile art. „în momentul luării unei decizii de afaceri. 31/1990 au fost modificate prin O. 1441 din Legea nr. Astfel. Administratorii sunt răspunzători fa ă de creditorii societă ii în cazul declanşării procedurii insolven ei. Maria Fodor. în condi iile stabilite de contract (art. Această obliga ie le revine şi după încetarea mandatului de administrator (art. 1441 a fost introdus prin Legea nr. 1432 alin.189 Art. administratorul nu încalcă obliga ia de exercitare a mandatului cu loialitate dacă. 1441 alin. Aceste prevederi au fost de asemenea analizate în capitolul consacrat regulilor generale aplicabile fiecărei forme de societate comercială. În doctrină s-a arătat că această prevedere este preluată din sistemul de common law. A se vedea în acest sens. delegarea conducerii societă ii este obligatorie (art. Pandectele Române. 143 alin. Bercea. el este în mod rezonabil îndreptă it să considere că ac ionează în interesul societă ii şi pe baza unor informa ii adecvate” (art.pe ac iuni este supusă obliga iei de auditare. care vor lucra împreună sau separat. nr. 2). cit. 153 . 1 şi 4). Sorana Popa. Membrii consiliului de administra ie nu vor divulga informa iile confiden iale şi secretele comerciale ale societă ii. 1441 alin. Consiliul de administra ie reprezintă societatea în raport cu ter ii şi în justi ie prin preşedintele său (art. p. 5 sunt stipulate în contractul de administra ie.. 3/2006. la care au acces în calitatea lor de administratori. 4). precum şi cu loialitate şi să păstreze informa iile confiden iale şi secretele de afaceri. Puterile de reprezentare a societă ii pot fi delegate unuia sau mai multor administratori. 72 şi art.202 şi urm. În esen ă. 5 din lege). în limitele obiectului de activitate.G. fiind cunoscută drept „teoria judecă ii de afaceri” (businees judgement rule) 190. ca şi contractul de management. contractul de administra ie. 190 A se vedea L. Răspunderea administratorilor se angajează pentru modul de îndeplinire a atribu iilor prevăzute de art. Membrii consiliului de administra ie trebuie să-şi îndeplinească mandatul cu pruden ă şi diligen ă. Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii societă ii. op. 73 din lege.

justificate de interesul societă ii.poate convoca. fiind convocat de către preşedintele consiliului. se întruneşte cel pu in o dată la 3 luni. în forma ini ială sau prin modificări ulterioare. Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent şi membri ai directoratului ori salaria i ai societă ii. ci de către auditori financiari. prevederile art. 1442 alin. Consiliul de supraveghere este desemnat prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a ac ionarilor la propunerea ac ionarilor sau dintre membrii existen i ai consiliului. . 1382 alin. Societă ile pe ac iuni care optează pentru sistemul dualist de administrare nu sunt supuse controlului gestiunii de către cenzori.creditori având posibilitatea intentării unei ac iuni civile în răspundere împotriva administratorilor. Consiliul de supraveghere nu poate exercita atribu ii de conducere a societă ii. În cazul vacan ei unui post de membru în consiliul de supraveghere. semnat de către preşedintele de şedin ă şi de un membru al consiliului. Drepturile şi obliga iile membrilor consiliului de supraveghere sunt stabilite conform regulilor de la mandat şi ale dispozi iilor Legii nr. 154 . se decide adoptarea acestui sistem. În privin a acestora se vor aplica. administrarea societă ii pe ac iuni se va realiza de către un directorat şi de către un consiliu de supraveghere (art. aşadar. Sistemul dualist de administrare. Consiliul este format dintr-un număr impar de membri (3-11 membri). . 1443-4 şi ale art.raportează cel pu in o dată pe an adunării generale a ac ionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfăşurată. până la întrunirea adunării generale. . 150. 153). ale art.numeşte şi revocă membrii directoratului.exercită controlul permanent asupra conducerii societă ii de către directorat. 1441.verifică conformitatea cu legea. inclusiv la ini iativa a 2 dintre membrii săi ori ai directoratului (art.15311). Deciziile vor fi consemnate în procesul-verbal al şedin ei. cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale a opera iunilor de conducere a societă ii. potrivit criteriilor administratorilor independen i prevăzute în art. . 31/1990. Dacă prin actul constitutiv. consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu. ale art. în situa ii excep ionale. Consiliul de supraveghere are următoarele atribu ii principale: . 1 şi 5. adunarea generală a ac ionarilor. Prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale se pot prevedea condi ii de profesionalism şi independen ă a membrilor consiliului. 2 din lege.

Directoratul este desemnat şi îşi exercită atribu iile sub controlul consiliului de supraveghere (art. De asemenea. formate din cel pu in 2 membri ai consiliului. consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative. Cu privire la drepturile şi obliga iile membrilor directoratului. 1 şi 4). în cadrul regulilor generale de func ionare a societă ilor comerciale. potrivit legii. 15313). am analizat administrarea societă ilor comerciale. în acest capitol vom face doar scurte referiri cu privire la regulile aplicabile atât sistemului unitar. al căror mandat nu poate depăşi 2 ani. Decizia nr. Persoanele care nu pot fi fondatori nu pot avea nici calitatea de administratori. rapoarte cu privire la activitatea lor (art. Membrii directoratului îşi vor exercita atribu iile potrivit regulilor de la mandat. 15310 alin.191 Directorii şi membrii directoratului sunt obliga i inclusiv să nu facă concuren ă societă ii. 73 şi urm. 1442 alin. membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere sunt desemna i pe o durată de cel mult 4 ani. se vor aplica dispozi iile art. 1. 1531). Legea prevede o limitare în privin a desemnării directorilor şi a membrilor directoratului. Aceste condi ii legate de onorabilitatea administratorilor au scopul de a proteja siguran a circuitului comercial. p. în mod regulat. 1). 1441 (decizia de afaceri) . 1531 alin. Curtea Supremă de Justi ie. 191 155 . membri ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere. Decizia de revocare a membrilor acestuia din func ie revine. 1532 alin. cu excep ia primilor membri ai consiliului de administra ie şi ai consiliului de supraveghere. La societă ile pe ac iuni supuse obliga iei legale de auditare. crearea acestor comitete este obligatorie. pentru efectuarea de investiga ii şi elaborarea de recomandări pentru consiliu. 2 şi art. art. dispozi iile prevăzute de lege cu privire la consiliul de administra ie fiindu-le aplicabile în mod corespunzător (art. Mandatul trebuie acceptat în mod expres. în Rev. 255/1992. 3 (interdic ia încheierii contractului de muncă cu societatea) . cu excep ia celor rezervate de lege consiliului de supraveghere şi adunării generale a ac ionarilor (art. aceştia trebuind să fie persoane fizice (art. cât şi sistemului dualist. 1532 alin. nu numai interesele particulare ale asocia ilor. 4 şi 5 A se vedea în acest sens. Directoratul exercită conducerea exclusivă a societă ii şi îndeplineşte actele necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societă ii.În exercitarea atribu iilor sale. directori. Administratorii. Membrii directoratului nu pot fi concomitent membrii ai consiliului de supraveghere. în condi iile actului constitutiv. consiliului de supraveghere şi adunării generale. 5/1994. directoratul reprezintă societatea în raporturile cu ter ii şi în justi ie. 6). art. de drept comercial nr. Comitetele astfel înfiin ate vor înainta consiliului. Deoarece. 1371 alin.

când este nevoie de votul majorită ii membrilor acestora (art. 31/1990 limitează cumulul calită ii de administrator sau de membru al consiliului de supraveghere la cel mult 5 mandate la societă i cu sediul în România. 15321 alin. Dacă se încalcă aceste prevederi ale legii. cu excep ia deciziilor privind numirea şi revocarea preşedin ilor acestor organe. 15312 alin.(răspunderea administratorilor). Deciziile în cadrul consiliului de administra ie. 156 . exprimat în ac iuni. în cazuri excep ionale. În schimbul efectuării aporturilor în numerar sau în natură. 1443 (interesele contrare societă ii). Pentru celelalte drepturi şi obliga ii ale persoanelor însărcinate cu administrarea societă ii pe ac iuni. deci. Actul constitutiv poate prevedea că. justificate prin urgen a situa iei şi prin interesul societă ii. titluri de valoare. art. şi va răspunde pentru daune. 1444 (creditarea de către societate a administratorilor) . fără a fi necesară întrunirea organului respectiv (art. Remunera ia membrilor consiliului de administra ie sau ai consiliului de supraveghere este stabilită prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale. 3. rămân valabile regulile generale expuse deja în capitolul special destinat func ionării societă ilor comerciale. 15320 alin. în termen de o lună de la apari ia situa iei de incompatibilitate. închirierea şi leasing-ul ce au ca obiect bunuri în valoare de peste 10% din activul net al societă ii) şi ale art. deciziile consiliului de administra ie sau ale directoratului pot fi luate prin votul unanim exprimat în scris al membrilor. administratorul sau acel membru al consiliului de supraveghere trebuie să demisioneze din func iile care depăşesc cumulul admis. 1). 150 (înstrăinarea. ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere se iau în prezen a a cel pu in jumătate dintre membri. care încorporează dreptul proprietarului lor de a fi recunoscut ca ac ionar şi ca titular al unei frac iuni din capitalului social. 1 şi 2). dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare şi cu votul majorită ii membrilor prezen i. art. Ac iunile şi obliga iunile emise de societatea pe ac iuni Ac iunile societă ii. ac ionarii societă ilor comerciale pe ac iuni dobândesc calitatea de asociat şi dreptul de a de ine o cotă-parte din capitalul acestora. Sunt exceptate deciziile referitoare la situa iile financiare anuale şi la capitalul autorizat. inclusiv ac iunea în răspundere. Ac iunile reprezintă. 4 (asigurarea profesională obligatorie) referitoare la administratori. în caz contrar pierzând mandatele care depăşesc maximul stabilit de lege. Legea nr. art.

nr. A se vedea în acest sens. Ac ionarii stabilesc felul ac iunilor prin actul constitutiv. sunt titluri speciale. aceste persoane sunt obligate să-şi desemneze un reprezentant unic.2005 şi a intrat în vigoare la data de 12. 192 193 A se vedea şi St. ordinare sau preferen iale. denumite şi corporative ori societare. sau în formă dematerializată. 195 Bursele de mărfuri pot emite doar ac iuni nominative (art. precum şi drepturile recunoscute titularilor de ac iuni ordinare. ac iunile vor fi nominative. în func ie de modul de transmitere. sunt nominative sau la purtător. 506 şi urm. În schimb. dreptul arătat în înscris. 2) ac iunile sunt frac iuni egale ale capitalului social. Ac iunile nominative au în cuprinsul lor înscris numele titularului şi domiciliul acestuia. Pot fi emise în formă materială. al cărei minim este determinat prin lege. 31/1990. 308. în temeiul căruia posesorul său legitim este îndrituit să exercite. La rândul lor. deoarece întinderea drepturilor conferite titularilor nu este men ionată în titlu. 95 alin. când o ac iune nominativă devine proprietatea mai multor persoane. cit. Partea I. dar au un caracter special. 4) ac iunile sunt titluri negociabile (titluri de valoare. pe suport de hârtie. valoarea nominală a unei ac iuni nu va putea fi mai mică de 0. Of. p. p.12. D. 93 alin. op. 5. 102). ele trebuie să fie de o valoare egală (art. ac iunile ordinare. şi nici literal. cit. denumit şi titlu. 357/2005 privind bursele de mărfuri). prin înscriere în registrul ac ionarilor societă ii. în func ie de categoriile de drepturi conferite. cu excep ia dreptului de vot. op. 3) ac iunile sunt indivizibile. p. respectiv contractul de societate. 1115/09. potrivit art. 194 Idem.. din categoria valorilor mobiliare)193. înaintea oricărei alte prelevări.Din reglementările cuprinse în Legea nr.2005. Autorul defineşte titlul de valoare ce fiind un înscris. Ac iunile preferen iale nu pot fi emise pentru mai mult de ¼ din capitalul social şi vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi ac iunile ordinare (art. Cărpenaru. Drept urmare nu sunt titluri de credit perfecte.. Legea a fost publicată în M. nefiind independente fa ă de raportul juridic ini ial din care derivă. la o dată determinată. 157 . titularii acestor ac iuni pot constitui adunarea specială. 309. în caz contrar. Legea nr.. 94 din lege). 1.1 lei. 195 Ac iunile preferen iale cu dividend prioritar fără drept de vot se emit în condi iile actului constitutiv şi conferă titularului dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil la exerci iului financiar.12. astfel. 2). St. D. inclusiv dreptul de a participa la adunarea generală. în caz contrar societatea nefiind obligată să înregistreze transmisiunea (art. Ac iunile nu au un caracter autonom. Cărpenaru. pe probleme specifice. se pot desprinde următoarele caracteristici ale ac iunilor192: 1) ac iunile au o valoare nominală.194 Ac iunile pot fi.

în condi iile art. Partea I. dreptul de a primi dividende şi dreptul asupra unei păr i corespunzătoare cu participarea la capital în cazul lichidării societă ii (dacă se înregistrează un activ net distribuibil ac ionarilor). 115. Astfel. 93 alin. Of. nr.denumirea şi durata societă ii.578 din 05 iulie 2005. 208/2005. Ac iunile vor cuprinde. 375 din 02 mai 2006. 92 alin. Of. numărul de înregistrare în Registrul Comer ului sub care este înmatriculată societatea. 2). 3) nu pot fi emise noi ac iuni în vederea majorării capitalului social mai înainte de a fi achitate complet cele din emisiunea precedentă (art. iar prin voin a 196 Legea a fost publicată în M. 92 alin.. dreptul de a fi informa i de către administratori cu privire la activitatea societă ii şi la gestiunea acesteia.avantajele acordate fondatorilor. directorii. 5) ac iunile emise de societă ile pe ac iuni. sunt reglementate de Legea nr. 687 din 28 iulie 2005 şi aprobată prin Legea nr. în M. Of. numărul ac iunilor şi numărul lor de ordine. nr.a. Astfel. 41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare. în mod obligatoriu: .capitalul social. publ. . şi prin O. Ac iunile făcând parte din diferite categorii pot fin convertite între ele.196 Ac iunile emise de societă ile pe ac iuni conferă titularilor anumite drepturi.2004 şi a fost modificată şi completată prin Legea nr. Partea a IV. codul unic de înregistrare şi numărul Monitorului Oficial al României. 297/2004 privind pia a de capital. prin oferta publică de valori mobiliare. Of. . 3). sau de către administratorul unic/directorul general unic. ac ionarii au dreptul de a participa şi de a vota în adunarea generală – cu restric iile arătate în privin a titularilor de ac iuni preferen iale -. publ. respectiv ai directoratului. Ac iunile pot fi emise cu respectarea următoarelor condi ii: 1) ac iunile se pot emite numai după înmatricularea societă ii (art. precum şi cenzorii nu pot fi titulari de ac iuni preferen iale.Administratorii. prin hotărârea ac ionarilor luată în adunarea generală extraordinară. Partea I nr.. Ac iunile pot fi transmise între ac ionari sau către persoane din afara societă ii. în M. valoarea nominală a ac iunilor şi vărsămintele efectuate. în care s-a făcut publicarea.data actului constitutiv. în condi iile legii şi ale actului constitutiv. b). .G. 93 alin. 2) societatea nu poate emite ac iuni mai mici decât valoarea nominală stabilită de lege (art. 2 lit. 4) ac iunile neplătite sunt întotdeauna nominative (art. publ.. Partea I nr. în M. membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere. 97 din 25 aprilie 2006. legea limitează dobândirea de către societate a propriilor ac iuni. 158 . 571 din 29 iunie . 1). nr. Ac iunile trebuie semnate de 2 membri ai consiliului de administra ie.

D. Clauzele de agrement sunt cele prin care asocia ii condi ionează „transmiterea ac iunilor de avizul consiliului de administra ie sau al adunării generale cu privire la persoana dobânditorului”.plata ac iunilor se poate face numai din profitul distribuibil sau din rezervele statutare ori conven ionale.să existe aprobarea prealabilă a adunării generale extraordinare cu privire la condi iile dobândirii (numărul maxim de ac iuni. ac iunile pot face obiectul garan iei reale mobiliare. societatea nu poate subscrie propriile ac iuni.pot fi dobândite doar ac iuni integral liberate (achitate). Subscriitorii şi cesionarii ulteriori sunt răspunzători solidar de plata ac iunilor timp de 3 ani. pot fi prevăzute clauze de agrement sau clauze de preem iune. ac ionarii pot prevedea şi alte modalită i de transmitere a dreptului de proprietate asupra ac iunilor (art. fiind obligat să achite contravaloarea acestora.şi ale Legii nr. 991 şi art. iar clauzele de preem iune consacră „dreptul ac ionarilor sau al societă ii de a dobândi cu preferin ă ac iunile asociatului cedent”. iar dacă ac iunile societă ii sunt subscrise de o persoană ac ionând în nume propriu. personal sau prin mandatar. cit. De asemenea. . . propriile ac iuni. 98 alin. .aprobarea nu poate fi dată pentru mai mult de 18 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii.ac ionarilor. 99/1999 sau pot fi grevate de un drept de uzufruct. prin persoane ac ionând în nume propriu. Dobândirea propriilor ac iuni de către societate nu este permisă. St. vor fi aplicate prevederile referitoare la pia a de capital. 1). 103 din lege. op. 124 alin. dar în contul societă ii. Prin actul constitutiv. 124 alin.. dar în contul societă ii. în următoarele condi ii restrictive: . situa ie în care uzufructuarul exercită dreptul de vot în adunarea generală ordinară. . Dreptul de proprietate al ac iunilor la purtător se transmite prin simpla tradi iune. Cărpenaru. de la data când s-a men ionat transmiterea ac iunilor (art. p. 2 – în temeiul căruia dreptul de vot în adunarea generală se exercită de către proprietar . 98 alin. direct sau indirect. potrivit art. 197 159 .314. 3). Dacă ac iunile în formă dematerializată sunt tranzac ionate pe o pia ă reglementată sau printr-un sistem alternativ de tranzac ionare. iar nudul proprietar – în adunarea generală extraordinară (art.valoarea nominală a ac iunilor proprii de inute de societate nu poate depăşi 10% din capitalul social subscris.197 Dreptul de proprietate asupra ac iunilor nominative emise în formă materială se transmite prin declara ie făcută în registrul ac ionarilor şi prin men iunea făcută pe titlu. Astfel. contravaloarea minimă şi maximă). în condi iile art. 1). semnată de către cedent şi de cesionar. se va considera că subscriitorul a subscris ac iunile pentru sine. Societatea va putea dobândi.

p. dacă ac iunile dobândite în condi iile art. 115. 160 . sunt.. Obliga iunile sunt titluri de valoare.330.. care încorporează îndatorirea societă ii de a rambursa aceste sume şi de a plăti dobânzile aferente. Obliga iunile pot fi nominative şi se transmit prin cesiune sau la purtător. b-d. 198 199 St. valori mobiliare. 106 din lege). ac iunile vor fi înstrăinate în termen de 3 ani de la dobândire. Aceste ac iuni nu dau dreptul la dividende. din categoria titlurilor de credit.ac iunile dobândite în scopul repartizării către angaja ii societă ii se vor distribui acestora în maximum 12 luni de la dobândirea acestora (art.167 din lege).329. În temeiul acestor dispozi ii. emise de către societate în schimbul sumelor de bani împrumutate. obligatarii având calitatea de creditor al societă ii. op. cu excep ia tranzac iilor efectuate în cadrul opera iunilor curente ale institu iilor de credit şi ale altor institu ii financiare. iar dreptul de vot este suspendat pe durata de inerii lor de către societate. 104 lit. cit. D. obliga iunile nu conferă titularilor calitatea de asocia i la societatea emitentă. acordând de inătorilor drepturi egale. În privin a ac iunilor. Dacă ac iunile nu sunt înstrăinate în termenele prevăzute. 1031 din lege). Cărpenaru. luată în condi iile prevăzute de art. În cazul în care societatea pe ac iuni are nevoie de capital la un moment dat poate apela la o institu ie de credit.5 lei (art.198 Deoarece obliga iunile. Idem. poate decide majorarea capitalului social sau poate emite obliga iuni. Legea nr. precum şi cu excep ia dobândirii de ac iuni de către salaria i sau pentru aceştia. Obliga iunile emise de societate. 1031 trebuie înstrăinate în termen de un an de la dobândire.199 Obliga iunile pot fi emise ca urmare a hotărârii adunării generale extraordinare. când se transmit prin simpla tradi iune. ca frac iuni ale împrumutului efectuat de către societate. În schimb. dau dreptul la suma de bani men ionată în titlu. societatea fiind obligată să-şi reducă în mod corespunzător capitalul social. inclusiv valoarea ac iunilor aflate deja în portofoliul societă ii. ca şi ac iunile. Obliga iunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de valoare egală. trebuie anulate. Ac iunile dobândite cu încălcarea prevederilor art. Spre deosebire de ac iuni. 31/1990 instituie anumite restric ii în vederea preîntâmpinării riscului de reducere a capitalului social urmată de scăderea gajului general al creditorilor (art. depăşesc 10% din capitalul social subscris. p. Valoarea nominală a unei obliga iuni nu poate fi mai mică de 2. cu condi ia ca aceste dobândiri să nu diminueze activul net sub valoarea cumulată a capitalului social subscris şi a rezervelor nedistribuibile. o societate nu poate să acorde avansuri sau împrumuturi şi nici să constituie garan ii în vederea subscrierii sau dobândirii propriilor ac iuni de către un ter .

Prospectul de emisiune trebuie să cuprindă informa ii referitoare la denumirea. sediul şi durata societă ii. în cazul subscrip iei publice. Capitolul I – „Ofertele publice”. prin înscriere în cont.Obliga iunile pot fi emise în formă materială. prin publicare într-un cotidian de difuzare na ională. dobânda. data adunării generale care a luat hotărârea etc. modificările aduse actului constitutiv. în condi iile stabilite de lege pentru adunarea generală ordinară. Ac iunea în despăgubire poate fi intentată în 6 luni de la cunoaşterea deficien ei. orice persoană care inten ionează să facă o ofertă publică va înainta Comisiei Na ionale a Valorilor Mobiliare o cerere de aprobare a prospectului de emisiune. sau de către administratorul unic ori directorul general unic. La expirarea duratei stabilite. 93 alin. 161 . pe suport de hârtie. Adunarea de inătorilor de obliga iuni are următoarele atribu ii: . de către 2 membri ai consiliului de administra ie. valoarea nominală a acestora. Titlul V – „Opera iuni de pia ă”. Potrivit acestor reglementări. prospectul trebuie să fie accesibil publicului. capitalul social şi rezervele de care dispune societatea. 4. oferta devine caducă. sau în formă dematerializată. 297/2004. de exemplu. respectiv ai directoratului. suma totală a obliga iunilor emise anterior şi a celor ce vor fi emise. situa ia patrimoniului. Societatea emitentă nu poate participa la deliberările acestei adunări în baza obliga iunilor de inute. în condi iile art. După aprobare. prin publicare în format electronic sau dacă poate fi ob inut de orice poten ial investitor pe suport de hârtie de la sediul ofertantului sau al intermediarului etc. iar valoarea obliga iunilor subscrise trebuie să fie integral vărsată. la cererea unui număr de de inători care reprezintă ¼ din titlurile emise. a membrilor consiliului de administra ie sau a administratorului unic ori a fondatorilor. dar nu mai târziu de 1 an de la închiderea ofertei publice (art. exactitatea şi acurate ea informa iilor con inute în prospectul de ofertă angajează răspunderea ofertantului. Subscrip ia obliga iunilor se va face pe exemplarele prospectului de emisiune. Adunarea se convoacă pe cheltuiala societă ii emitente.poate să numească un reprezentant şi unul sau mai mul i suplean i pentru a-i reprezenta pe de inătorii de obliga iuni în raporturile cu societatea şi în justi ie. Dacă subscrierea obliga iunilor este oferită publicului. Odată publicată. obiectul de activitate. De inătorii de obliga iuni pot constitui o adunare generală pentru a delibera cu privire la problemele specifice. Sanc iunea nedepunerii cererii este nulitatea ofertei. 182). Nerespectarea dispozi iilor legale referitoare la realitatea. Titlurile obliga iunilor trebuie semnate. oferta devine obligatorie. este necesară respectarea prevederilor Legii nr.

31/1990 în art. inclusiv emiterii de noi obliga iuni. Hotărârile acestei adunări se iau cu majoritatea reprezentând 1/3 din titlurile emise şi nerambursate.supraveghează şi apără interesele comune. În afara acestor cazuri de dizolvare prevăzute de lege pentru toate formele de societate comercială. 175). datorită unor pierderi. putând desemna un reprezentant în acest scop.se poate opune modificării actului constitutiv al societă ii emitente sau a condi iilor împrumutului. la o sumă superioară valorii lor nominale. este necesară prezen a a 2/3 din de inători de titluri nerambursate şi votul reprezentând 4/5 din titlurile reprezentate în adunare. stabilită de societate şi anun ată public cu cel pu in 15 zile înainte de data tragerii la sor i (art. Dizolvarea şi lichidarea societă ii pe ac iuni Cazurile generale de dizolvare sunt prevăzute de Legea nr. orice persoană interesată va putea cere instan ei dizolvarea 162 . De inătorii de obliga iuni nemul umi i de hotărâri pot ataca hotărârea. 237. de regulă. consiliul de administra ie. 176 alin. 1 şi 2). Dacă adunarea nu s-a întrunit sau nu a deliberat valabil nici în a doua convocare. trebuie să convoace adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie dizolvată. prelevat din dobânzile aferente obliga iunilor. în condi iile stabilite în prospectul de ofertă publică.. 4. iar pentru exercitarea opozi iei la modificarea actului constitutiv şi la emiterea de noi obliga iuni. în condi iile art. 132 şi 133 din lege referitoare la anularea hotărârilor adunării generale. la scaden ă. activul net al societă ii s-a diminuat la mai pu in de jumătate din valoarea capitalului social subscris. cu excep ia cazului în care o astfel de ac iune a fost deja intentată de către reprezentantul de inătorilor sau ac iunea este contrară hotărârilor adunării de inătorilor de obliga iuni (art. . Obliga iunile se rambursează de către societatea emitentă. adunarea poate decide. în loc de dizolvare. În mod excep ional. cu respectarea prevederilor legate de capitalul social minim. reducerea capitalului social în limita pierderilor. 227 şi art. Obliga iunile convertibile pot fi preschimbate în ac iuni. societatea pe ac iuni se dizolvă în trei cazuri speciale: 1) în situa ia în care. Hotărârile sunt obligatorii şi pentru de inătorii care nu au luat parte sau au votat contra. respectiv directoratul. rambursarea anticipată poate avea loc prin tragere la sor i. asupra cărora nu mai insistăm. .poate constitui un fond necesar apărării intereselor de inătorilor. De inătorii de obliga iuni se pot îndrepta cu o ac iune împotriva societă ii.

Ed. 10 alin. Yves Guyon. 1996 6. Ed.societă ii. numărul minim de ac ionari prevăzut de lege este reconstituit. Ed. I. capitalul social al societă ilor pe ac iuni nu poate fi redus sub minimul legal decât dacă valoarea sa este adusă la un nivel cel pu in egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotărâri de majorare a capitalului social în acelaşi timp cu hotărârea de reducere a capitalului. M. instan a fiind obligată să acorde societă ii un termen de maximum 6 luni pentru remedierea situa iei.D. Bucureşti. vol. 10 alin. Georgescu – „Dreptul comercial român”.a. 15324 alin. Bucureşti. Ed..H. 10). Angheni. Societatea mai poate fi salvată dacă. 3) reducerea numărului de ac ionari sub limita legală de 2 ac ionari (art. capitalul social este reîntregit astfel încât să se respecte minimul legal. până la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare. Bucureşti. Potrivit art.L. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Elena Cârcei. 1994 9. 2008 2. Stoica – „Dreptul comercial”. Dacă se încalcă aceste prevederi. St.000 euro (art. Ed. Beck. Ed. Vol. St. Lumina Lex. Cărpenaru – „Drept comercial român”. 2000-2001 8. cu excep ia cazului în care societatea este transformată într-o societatea cu altă formă. orice persoană interesată poate solicita instan ei dizolvarea societă ii. Societatea nu va fi dizolvată dacă. C. I. Bucureşti. 5). orice persoană interesată se poate adresa instan ei cu o cerere de dizolvare. Societă ile pe ac iuni. În cazul în care societatea are mai pu in de 2 ac ionari pe o perioadă mai lungă de 9 luni. 31/1990. Lumina Lex. D. O. Căpă ână – „Societă ile comerciale”. Ed. C. Paris.All Beck. I. Georgescu – „Dreptul comercial român”.All Beck. 1929 7. 2) reducerea valorii activului patrimonial sub minimul legal de 90. 2008 3. Volonciu. Economică. Universul Juridic. respectiv echivalentul a 25.N. Bucureşti. Societatea nu va fi dizolvată dacă reconstituirea activului net până la nivelul unei valori cel pu in egale cu jumătate din capitalul social are loc până în momentul rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare (art. Cărpenaru. Bucureşti. analizate anterior. S. Lumina Lex. tome 1-2 163 . 2001 4.000 lei.L.1999 5. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. . edi ia a IV-a.“Societă ile comerciale”. III. până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de dizolvare. Ed. Bucureşti. 3). Societatea pe ac iuni se lichidează în condi iile generale prevăzute de Legea nr. 2. I-II. ş. Droit des affaires.

Bucureşti. – sublinierea noastră .G. LGDJ.H. Bucureşti.10.s. 22. Ripert. 2006 13.C. I. 2008 17. Codul comercial adnotat. R.n. Beck.C.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”.O. Legisla ia comercială cu modificările la zi. 1993 15. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1.C. La societă ile pe ac iuni nu sunt permise: a) aporturile în muncă b) aporturile în natură 164 .Of. Legea nr.com. Paris. Iaşi. Economică. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . Societă ile pe ac iuni se pot înfiin a în următoarele moduri: a) constituire simultană b) constituirea continuată c) constituirea instantanee.ro Abrevieri şi termeni : . Ed. Directivele europene privind societă ile comerciale Resurse Internet : . 1999 14. civ. C. Ed. Bucureşti.proc.C.Codul penal . 2008 12. Ed.www. Beck. republicată 21. 1992 18. Radu I. Lefter – „Societatea cu răspundere limitată”. Roblot – „Traité de droit commercial”. Bucureşti.pen .Turcu – „Dreptul afacerilor”.H. Ed.ueb.C. Ed.op. Ed. XVIII – ème ed.just. Motica. 2002 16. R. Ed. Lumina Lex. C. Funda iei Chemarea. – Monitorul Oficial . Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”.Codul comercial . – Codul de procedura civila .cit. proc.pen.. – Codul civil . Bucureşti. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”. I. C. – Codul de procedură penală . .Tribuna. 1996 11. Craiova. I.Turcu . 2.M. I. 1994 20.Macovei – „Dreptul comer ului interna ional”.U. 1998 19.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”.www. civ. G.ro . Wolters Kluwer.Lumina Lex.31 /1990 privind societă ile comerciale. Ed.

6. 7. 9. Obliga iunile emise de către societatea pe ac iuni sunt: a) titluri de valoare b) frac iuni ale capitalului social c) frac iuni reprezentând un împrumut. 8. 3. 5. În sistem dualist. 165 . Dreptul de proprietate cu privire la ac iunile la purtător se transmite prin: a) cesiune b) tradi iune c) notificare. În rela iile cu ter ii. Societă ile pe ac iuni trebuie să aibă minimum: a) 5 asocia i b) 3 asocia i c) 2 asocia i. Valoarea nominală a unei ac iuni este de: a) 0. 4. 10. Administratorii şi membrii Consiliului de Supraveghere nu pot cumula decât cel mult: a) 2 mandate b) 3 mandate c) 5 mandate.1 lei b) 0. societă ile pe ac iuni sunt administrate de către: a) Consiliul de Supraveghere b) Consiliul director c) Directorat.3 lei.2 lei c) 0. societatea pe ac iuni administrată în sistem dualist este reprezentată de: a) Consiliul de Supraveghere b) Directorat c) directorul general. Consiliul de administra ie se întruneşte: a) lunar b) o dată la 3 luni c) o dată la 5 luni.c) aporturile în numerar.

31/1990. 34).Cursul 13. potrivit prevederilor art. 35. Firma societă ii în comandită pe ac iuni se compune dintr-o denumire proprie. Bucureşti. în limita aportului. şi la această formă de societate întâlnim atât asocia i comanditari. iar asocia ii comandita i. 3 alin. societatea în comandită pe ac iuni poate fi definită ca fiind acea formă de societate constituită de către două sau mai multe persoane fizice sau juridice prin punerea în comun a unei valori patrimoniale. cu condi ia existen ei uni asociat comanditar şi a unui asocia i comanditat. Constituirea societă ii în comandită pe ac iuni Societatea în comandită pe ac iuni are o structură asemănătoare cu societatea în comandită simplă în privin a asocia ilor. Universitatea Ecologică din Bucureşti. pentru obliga iile sociale asocia ii răspunzând diferit – asocia ii comanditari. potrivit art. Prin subscrierea capitalului. cu unele aspecte specifice ale actului constitutiv. Societatea în comandită pe ac iuni este o societate de capitaluri. Asocia ii pot fi atât persoane fizice. Dizolvarea şi lichidarea societă ii în comandită pe ac iuni 1. şi va fi înso ită de men iunea scrisă în întregime „societate în comandită pe ac iuni” (art. Ca atare. Dacă numele unui asociat comanditar figurează în firma societă ii. Bdul Vasile Milea nr. răspunderea acestuia va fi nelimitată şi solidară (art. Constituirea societă ii în comandită se realizează conform regulilor generale. astfel încât asocia ii comanditari răspund în limita aportului. Legea nr. asemenea societă ii pe ac iuni. asocierea vizând săvârşirea de fapte de comer în scopul repartizării profitului ob inut. cât şi persoane juridice. cât şi asocia i comandita i. Astfel. deoarece. iar asocia ii comandita i răspund nelimitat şi solidar. Societatea în comandită pe ac iuni Autor: Lector univ. 8. 1G • Obiectivele lec iei: Reguli speciale aplicabile înfiin ării şi func ionării societă ii în comandită pe ac iuni Con inut: 1. Func ionarea societă ii în comandită pe ac iuni 4. Răspunderea asocia ilor este diferită. în schimbul căreia dobândesc ac iuni. Modalită i de constituire 3. Constituirea societă ii în comandită pe ac iuni 2. capitalul social fiind divizat în ac iuni. 2 din Legea nr. 26/1990). aceştia vor dobândi calitatea de ac ionar. Sorana Popa. Sector 5. drd. actul constitutiv trebuie să prevadă datele de identificare a fondatorilor. de natură a o deosebi de firma altor societă i. nelimitat şi solidar. 166 . cu men ionarea asocia ilor comandita i.

pentru toate obliga iunile societă ii contractate de la data opera iunii încheiate de el (art. 80-83.340.200 Societatea în comandită pe ac iuni este reglementată de dispozi iile referitoare la societă ile pe ac iuni. În caz contrar.. 18 alin. acestora li se vor aplica dispozi iile legii referitoare la consiliul de administra ie. Administratorii pot fi revoca i de adunarea generală a ac ionarilor. Cărpenaru. Din momentul înmatriculării. 153 – 1551 referitoare la sistemul dualist de administrare. Asocia ii comandita i sunt inu i să respecte prevederile art. Asocia ii comanditari pot încheia opera iuni în contul societă ii numai pe baza unei procuri speciale pentru opera iuni determinate. referitoare la interdic ia de a folosi fondurile sau bunurile apar inând societă ii. Modalită i de constituire Societatea în comandită pe ac iuni se înfiin ează în aceleaşi condi ii ca şi societatea pe ac iuni şi în aceleaşi modalită i. 167 . op. 85 din lege. În calitate de administratori pot fi numi i unul sau mai mul i asocia i comandita i (art. 3. Potrivit art. asocia ii comandita i sunt obliga i nelimitat şi solidar pentru opera iunile îndeplinite în numele societă ii de persoanele care o reprezintă. în condi iile de cvorum şi majoritate stabilite de lege pentru adunarea generală extraordinară. precum şi la obliga ia de a nu face concuren ă societă ii. Dacă sunt desemna i mai mul i administratori. fără consim ământul prealabil scris al celorlal i asocia i. prin constituire simultană sau prin subscrip ie publică. Formalită ile legate de constituire trebuie să respecte cerin ele legate de publicitate şi de înmatricularea societă ii în Registrul Comer ului. dată de reprezentan ii societă ii şi înscrisă în Registrul comer ului. acestea sunt obligate solidar fa ă de societate şi trebuie să-şi desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport (art.2. 89). p. cu excep ia art. D. în folosul propriu sau al altei persoane. societatea dobândeşte personalitate juridică deplină. 83). 200 A se vedea şi St. Func ionarea societă ii în comandită pe ac iuni Adunările generale ale ac ionarilor se întrunesc şi au atribu iile prevăzute de lege pentru societă ile pe ac iuni. cit. 1). Dacă aportul la capitalul social apar ine mai multor persoane. comanditarul devine răspunzător fa ă de ter i nelimitat şi solidar.

2001 4. Bucureşti. Bucureşti.D. Economică. Lumina Lex. 4). după caz. Stoica – „Dreptul comercial”.H. O. I. Căpă ână – „Societă ile comerciale”. Cărpenaru. retragerii sau decesului unuia dintre asocia i. 4. Cărpenaru – „Drept comercial român”. 229. Beck. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”. în temeiul legii. putând exercita ac iunea în regres împotriva societă ii. De asemenea. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. excluderii. a auditorului financiar. Ed. potrivit art. 1996 6. Economică. I. 189 alin. Droit des affaires. în actul constitutiv nu există o clauză de continuare cu moştenitorii sau nu există moştenitori acceptan i. dacă au calitatea de administrator. Dizolvarea şi lichidarea societă ii în comandită pe ac iuni Cazurile generale de dizolvare prevăzute în art. Angheni. dacă sunt mai mul i (art. Volonciu. Ed. numărul asocia ilor s-a redus la unul singur. 2008 3. Societă ile pe ac iuni.“Societă ile comerciale”. în cazul în care. adunarea generală poate alege altă persoană în locul administratorului revocat. Bucureşti. Universul Juridic. Ed. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Ed. societatea mai poate fi dizolvată. 2000-2001 8. Elena Cârcei.All Beck. 227 şi art. devine asociat comanditat (art. 189 alin. Ed. S. iar asociatul rămas nu decide schimbarea formei de societate. ş. Ed. Lumina Lex. datorită falimentului. din momentul alegerii. Lumina Lex. deoarece. vol.. Paris. Administratorul desemnat în locul rămas vacant poate fi ales dintre asocia ii comanditari.Cu aceeaşi majoritate.a. 1994 9. III. Yves Guyon. I. Administratorul revocat rămâne răspunzător fa ă de ter i în mod nelimitat pentru obliga iile pe care le-a contractat în timpul administra iei sale. M. decedat sau care a încetat exercitarea mandatului său. Bucureşti.All Beck. 237 se aplică şi societă ii în comandită pe ac iuni. Wolters Kluwer. D. chiar dacă posedă ac iuni ale societă ii.L. C. Georgescu – „Dreptul comercial român”. . Ed. Georgescu – „Dreptul comercial român”. incapacită ii. 1996 11. edi ia a IV-a. Ed.N. 2008 2. I-II. 3). Bucureşti. C. St. nu pot lua parte la deliberările adunărilor generale pentru alegerea cenzorilor sau. Ed. Lefter – „Societatea cu răspundere limitată”. St. tome 1-2 10. Bucureşti.L. Ed. Bucureşti. Asocia ii comandita i.1999 5. 1929 7. Vol. C. Numirea trebuie aprobată şi de ceilal i administratori. 2008 168 .

1994 20.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”.G.Macovei – „Dreptul comer ului interna ional”. .Lumina Lex.ro .ueb. Roblot – „Traité de droit commercial”.ro Abrevieri şi termeni : .Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. 2006 13. 22. – Codul civil .com. În cazul pluralită ii de administratori la societă ile în comandită pe ac iuni se înfiin ează: a) Consiliul de Supraveghere b) Directoratul c) Consiliul de administra ie.pen. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1.Turcu – „Dreptul afacerilor”. proc.Tribuna. Ed. republicată 21.Codul penal . Legisla ia comercială cu modificările la zi.n. – Codul de procedura civila .cit.O. Ed. Craiova. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. Legea nr.C. civ. LGDJ. Bucureşti. Radu I.U. Paris. – Monitorul Oficial . Bucureşti. Societatea în comandită pe ac iuni se înfiin ează: a) prin subscrip ie publică b) prin constituire simultană c) prin decizia instan ei judecătoreşti.s.proc.C.C.C. Lumina Lex.H.H. Directivele europene privind societă ile comerciale Resurse Internet : . 1998 19. XVIII – ème ed. I. Bucureşti. 1992 18. 2002 16. C. I. 1999 14.Turcu .op. C. Bucureşti. Ed..www. 3.just. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”. R. Beck. Codul comercial adnotat.12. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . 1993 15. Beck.Codul comercial .C. Ed. 2. Bucureşti. R. I. G. – sublinierea noastră . – Codul de procedură penală .Of. Ripert. Iaşi. civ. Ed. Dreptul de a reprezenta societatea în comandită pe ac iuni apar ine: 169 .pen . I. Ed.31 /1990 privind societă ile comerciale.www. 2008 17. Funda iei Chemarea.M. Motica.

9. 6. cât şi persoane juridice. Capitalul social minim pentru înfiin area unei societă i pe ac iuni este: a) de 90. Societatea în comandită pe ac iuni se dizolvă dacă singurul asociat comanditar este: a) supus procedurii insolven ei b) condamnat penal c) asociat la o altă societate în comandită pe ac iuni. Numărul minim de ac ionari la o societate în comandită pe ac iuni este de: a) 1 b) 2 c) 5. Administratorii societă ii în comandită pe ac iuni sunt desemna i: a) prin actul constitutiv b) prin hotărârea adunării generale a ac ionarilor c) prin votul unanim al asocia ilor. 7. Verificarea gestiunii societă ii în comandită pe ac iuni este efectuată de către: a) cenzori b) auditori c) asocia ii comandita i. cât şi asocia ilor comanditari. 170 . Asocia ii unei societă i în comandită pe ac iuni pot fi: a) numai persoane fizice b) numai persoane juridice c) atât persoane fizice. 8.000 lei b) de 200 lei c) cel hotărât de asocia i. 10. În cazul înlocuirii unui administrator la societatea în comandită pe ac iuni numirea de către adunarea generală a noului administrator trebuie aprobată şi de : a) ceilal i administratori b) Consiliul de Supraveghere c) asocia ii comanditari. 4.a) asocia ilor comandita i b) asocia ilor comanditari c) atât asocia ilor comandita i. 5.

Constituirea Grupului de interes economic (G. Grupurile de interes economic Autor: Lector univ.U. 161/2003202. cit.. Partea I nr.. Of. precum şi al îmbunătă irii rezultatelor activită ii respective (art. Grupul nu poate: 201 202 A se vedea St.I. 1196 din 14 decembrie 2004). Grupul european de interes economic 1. Activitatea grupului se raportează la activitatea economică a membrilor săi. Bdul Vasile Milea nr. institu ia Grupului de interes economic este reglementată la noi prin Legea nr. Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnită ilor publice. 1036 din 28 decembrie 2006).E.Cursul 14. în scopul înlesnirii sau dezvoltării activită ii economice a membrilor săi. Partea I nr..I. Potrivit O. 569/2004 (M. 932 din 12 octombrie 2004). asocia iilor familiale şi persoanelor juridice. – reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice. care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant şi nu poate fi compus din mai mult de 20 de membri. Sorana Popa. D. 161/2003 a fost realizată prin O. nr. 359/2004 a intrat în vigoare în 30 de zile de la publicarea ordonan ei în Monitorul Oficial. a func iilor publice şi în mediul de afaceri. 1G • Obiectivele lec iei: Regulile specifice de înfiin are şi func ionare a grupurilor de interes economic Con inut 1. Sector 5.E. Grupul de interes economic 2. Partea I nr.. nr.G. 118 din lege).G. constituită pe o perioadă determinată. Potrivit legii. Cărpenaru.359 – 360. Universitatea Ecologică din Bucureşti. nr. Of. 839 din 13 septembrie 2004). Of. Preluată din dreptul francez201. op. 359/2004 privind simplificarea formalită ilor la înregistrarea în Registrul Comer ului a persoanelor fizice. nr. Legea nr. Bucureşti. p. Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial. 75/2004 (M.) Grupul de interes economic este expresia cea mai elaborată a libertă ii contractuale în materia institu iilor dreptului comercial.U. Of. astfel cum a fost modificată prin O. 1. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană (M. Potrivit defini iei legale. Of. prevenirea şi sanc ionarea corup iei a fost publicată în M.U. Grupul de interes economic – G. aprobată prin Legea nr. 75/2004.. 171 . Partea I. fiind însă un accesoriu al acestei activită i. Partea I nr.. drd. 279 din 21 aprilie 2003 şi modificată prin Legea nr. înregistrarea fiscală a acestora. precum şi la autorizarea persoanelor juridice (M. Grupurile de interes economic 1. Ultima modificare a Legii nr.G.

în lipsa unei stipula ii contrare cu ter ii co-contractan i. 31/1990.să angajeze mai mult de 500 de persoane. ci are un caracter subsidiar. nu înlătură răspunderea grupului. în alte condi ii decât cele prevăzute expres de Legea nr. Răspunderea membrilor grupului. nu poate fi folosit de către o societate comercială în scopul transmiterii de bunuri. se vor putea îndrepta împotriva membrilor grupului. În afară de 172 . . numai dacă acesta nu le plăteşte în termen de 15 zile de la data punerii în întârziere. în mod direct sau indirect. Membrii grupului răspund nelimitat şi solidar pentru obliga iile grupului. în afară de o stipula ie contrară în actele încheiate cu ter ii. singură sau împreună cu una dintre persoanele sus-men ionate. denumit act constitutiv.de asemenea. nu poate să fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic. cu excep ia cazului în care una dintre societă ile comerciale respective este filiala celeilalte. o activitate de administrare ori de supraveghere a activită ii membrilor săi sau a unei alte persoane juridice. rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv ai administratorului sau directorului respectiv. republicată. păr i sociale sau de interes. în special în domeniile personalului. la şi de la administratorul sau directorul societă ii comerciale ori so ul. . creditorii grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva acestuia pentru obliga iile lui şi. la una dintre societă ile comerciale membre. dacă opera iunea de creditare priveşte o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior men ionate este administrator sau director ori de ine. finan elor şi investi iilor.exercita.. republicată.să de ină ac iuni. Potrivit legii.E. . a unui administrator ori director al societă ii comerciale sau a so ului. de asemenea. o cotă de cel pu in 20% din valoarea capitalului social subscris. Grupul de interes economic se înfiin ează pe baza de contract autentic. dacă opera iunea priveşte o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior men ionate este administrator sau director ori de ine. de inerea de ac iuni. . cu modificările şi completările ulterioare. în mod direct sau indirect.I.G. obliga iuni sau alte titluri negociabile. rudelor sau afinilor până la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv. cu modificările şi completările ulterioare.nu poate emite ac iuni. în alte condi ii decât cele prevăzute expres de Legea nr. semnat de către to i membrii săi. o cotă de cel pu in 20% din valoarea capitalului social subscris. . păr i sociale sau de interes în altă societate comercială este permisă doar în măsura în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor grupului şi dacă se face în numele membrilor.să fie folosit de către o societate comercială în scopul creditării. singură sau împreună cu una dintre persoanele sus-men ionate. . 31/1990 privind societă ile comerciale. de asemenea.

deoarece se constituie în scopul înlesnirii sau dezvoltării activită ii economice a membrilor săi. Pot fi coopta i noi membri prin votul unanim al membrilor grupului. Modificările aduse actului constitutiv al grupului se vor realiza în condi iile cerute pentru încheierea sa. Cărpenaru. precum şi a naturii comerciale sau necomerciale a activită ii. emblema.forma autentică prevăzută de lege. potrivit Legii nr. cit. Grupul nu poate avea drept scop ob inerea de profituri pentru sine. op.. sediul. a emblemei. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi de către Legea nr. D.capitalul subscris şi cel vărsat. cu precizarea domeniului şi a activită ii principale.. în cazul în care grupul se constituie cu capital. domiciliul. 203 St. modul în care aceştia îşi exercită atribu iile. Membrii fondatori ai grupului trebuie să îndeplinească condi iile de moralitate prevăzute de lege şi să nu mai fi fost condamna i penal. eventual.E. . . cu men ionarea aportului fiecărui membru şi a modului de vărsare a acestuia. C. prevăzute de art. civ.durata grupului.361. precum şi dovada sediului.U. . inclusiv men ionarea în Registrul Comer ului ş publicitatea prin Monitorul Oficial.P. 31/1990. 948 C. „G. Deşi membrii grupului pot afecta scopului acestuia anumite valori patrimoniale. Actul constitutiv trebuie să con ină următoarele clauze obligatorii: . respectiv cetă enia acestora. că actul constitutiv al G. trebuie să respecte condi iile de validitate ale actului juridic.I. alături de al i autori203. ./C.modul de dizolvare şi lichidare a grupului.membrii grupului care reprezintă şi administrează grupul sau administratorii nemembri.”). .datele de identificare ale membrilor. 173 . acestea vor fi distribuite între membrii săi cu titlu de dividende. Potrivit legii. Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital. . iar dacă se ob in profituri. prescurtat. . valoarea aportului în natură şi a modului de evaluare.sediile secundare sau condi iile privind înfiin area lor ulterioară. La autentificarea actului constitutiv trebuie prezentată dovada disponibilită ii firmei şi. p.I. considerăm.121). în lipsă de astfel de prevederi. drepturile lor nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. . precum şi pentru infrac iunile prevăzute de Legea nr. orice clauză fiind lovită de nulitate (art.E. potrivit actului constitutiv sau. eventual. 656/2002 pentru prevenirea şi sanc ionarea spălării banilor.clauze privind controlul gestiunii.denumirea (precedată de men iunea „grup de interes economic” sau.I.N. Sediul grupului se va stabili: a) fie la locul în care se află administra ia centrală a grupului.obiectul de activitate al grupului. în cote egale.

în cazul unei persoane fizice. 3) obiectul de activitate este ilicit sau contrar ordinii publice. cu excep ia caracterului ilicit ori contrar ordinii publice a obiectului de activitate. potrivit legii. activitatea principală a acesteia. pentru neregularită ile constatate după înmatriculare. după prealabila somare a reprezentantului sau a fondatorilor grupului.b) fie la locul în care se află administra ia centrală a unuia dintre membrii grupului sau. Fondatorii. Hotărârea se va publica în Monitorul Oficial. incapabili la data constituirii grupului. Dacă se declară nulitatea grupului. potrivit art. Din momentul înmatriculării. trebuie făcută distinc ia între cazurile de nelegalitate. în registrul comer ului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul grupul. 5) lipseşte autoriza ia legală administrativă de constituire a grupului. membrii grupului pot efectua ei înşişi această formalitate. există dreptul de a intenta o ac iune în regularizare recunoscut oricărei persoane interesate. iar nulitatea va produce efecte numai pentru viitor. 4) lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a grupului. Ac iunea se prescrie în 6 luni de la înmatriculare. În cazul încălcării cerin elor legale de constituire a grupului de interes economic. Astfel. în cazul nedepunerii cererii de înmatriculare în termenul legal. 174 . poate fi evitată respingerea cererii numai prin îndreptarea acestor nelegalită i. 6) actul constitutiv nu prevede denumirea. Nulitatea nu va fi declarată dacă se înlătură cauza de nulitate mai înainte de punerea concluziilor pe fond la tribunal. atunci când aceasta este obligatorie. 2) to i fondatorii au fost. Astfel cum putem observa. 31/1990 referitoare la constituirea societă ilor comerciale. Grupul de interes economic va dobândi şi calitatea de comerciant numai dacă va săvârşi fapte de comer . Legea nr. grupul dobândeşte personalitate juridică. 161/2003 preia în integralitate dispozi iile Legii nr. sediul sau obiectul de activitate. 133-135. Nulitatea grupului de interes economic poate fi declarată de tribunal dacă: 1) lipseşte actul constitutiv sau acesta nu a fost încheiat în formă autentică. administrare şi control răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat datorită acestor neregularită i. În schimb. reprezentan ii grupului şi primii membri ai organelor de conducere. Dacă actul constitutiv nu cuprinde men iunile legale. Grupul de interes economic se înmatriculează în termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv. dacă grupul exercită o activitate la locul men ionat. prin aceeaşi hotărâre se vor numi şi lichidatorii.

în condi iile art. Pentru modificarea actului constitutiv este necesar votul unanim în timp ce. Hotărârile se iau. Administratorii grupului sunt persoane fizice. a incapacită ii. Administratorii pot face toate opera iunile necesare îndeplinirii obiectului de activitate.existen a registrelor cerute de lege şi corecta lor inere. obliga iile şi răspunderea fiind stabilite potrivit regulilor de la mandat şi dispozi iilor legii. cit. iar drepturile şi obliga iile acestora sunt stabilite pe baza unui contract de administrare. de asemenea. acesta fiind obligat să răspundă. 2. În urma acestor consultări. Dacă administratorul nu răspunde la sesizare. falimentului.1. îl pot sesiza pe administrator. Func ionarea Grupului de interes economic Organele prin care Grupul de interes economic îşi desfăşoară activitatea sunt adunarea generală a membrilor grupului şi administratorii acestuia. sau persoane juridice. cu unanimitate de voturi. amestecului fără drept în administrarea grupului sau din cauza comiterii unei fraude împotriva 204 A se vedea St.363. D. în lipsa unor prevederi în actul constitutiv. din cauza neefectuării aportului.. . în termen de 15 zile. convocată fiind de către administratori. Controlul gestiunii grupului se realizează de către membrii acestuia datorită dreptului de a consulta documentele grupului. ca şi posibilitatea de a-şi substitui o altă persoană în exercitarea acestor puteri. membrii grupului se pot adresa instan ei pentru stabilirea daunelor cominatorii. Cărpenaru. fără respectarea formalită ilor cerute pentru convocarea acesteia. Membrii grupului vor putea. op. p. 175 . să ină o adunarea generală şi să ia orice hotărâre de competen a adunării. 177 din lege. Adunarea generală este organul decizional al Grupului de interes economic şi se întruneşte la ini iativa oricărui administrator sau la solicitarea oricărui membru.exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale. Administratorii sunt răspunzători în mod solidar pentru: . iar puterea de reprezentare trebuie să li se acorde în mod expres. pentru aprobarea situa iei financiare anuale şi pentru angajarea răspunderii administratorilor este suficientă majoritatea voturilor.stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun. . dacă nici unul dintre ei nu se opune.204 Membrii grupului pot fi excluşi.

2001. Şandru. 87. „Droit des sociétés”. 2157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societă ii europene şi Directiva 2001/86/C. în condi iile art.E. 206 Regulamentul Consiliului (C. cit. 699. p. 2. cum ar fi neîn elegerile grave dintre membri. Pentru amănunte. c) declararea nulită ii grupului.I. g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv. cit. 1. d) hotărârea adunării membrilor adoptată cu votul unanim al acestora. proces care s-a definitivat prin reglementarea societă ii europene206. Dizolvarea grupului determină declanşarea lichidării. f) declararea falimentului grupului. În cazul decesului unui membru.) Aşa cum s-a opinat în doctrină205.E. Lichidatorii nu pot plăti membrilor grupului nici o sumă în contul păr ilor de interes de inute înainte de a fi plăti i creditorii grupului.grupului ori în situa ia admiterii opozi iei creditorilor personali ai unui membru al grupului împotriva hotărârii de prelungire a duratei acestuia. Grupul european de interes economic (G. D. Grupul european de interes economic este o primă etapă în reglementarea la nivel european a societă ilor comerciale.E.E. care împiedică func ionarea grupului. „Droit commercial. LGDJ. b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia. Dalloz. precum şi la cererea oricărei autorită i publice competente. administratorii îşi continuă mandatul. precum Ph.. 183. retragerea poate fi decisă şi de către instan a de judecată.. inclusiv sentin a pronun ată de instan a de judecată. 2001. Paris. Vidal. p. p. Pentru motive temeinice. grupul va plăti partea ce se cuvine moştenitorilor. 3. Dizolvarea şi lichidarea Grupului de interes economic Grupul de interes economic se dizolvă în următoarele situa ii: a) expirarea termenului stabilit pentru durata grupului. Merle. Sociétés commerciales”. Legea reglementează posibilitatea retragerii membrilor grupului în cazurile prevăzute de actul constitutiv sau prin acordul unanim al membrilor grupului.42. op. se men ionează la Registrul Comer ului şi se publică în Monitorul Oficial. din 8 octombrie 2001 pentru completarea statutului Societă ii europene în ceea ce priveşte implicarea angaja ilor.) nr. Şandru. Actul de numire a lichidatorilor. Sunt cita i autori francezi. Apari ia Grupului european de interes economic şi a D. cu excep ia situa iei în care actul constitutiv dispune altfel. Până la preluarea func iei de către lichidatori. p. pentru motive temeinice. 205 176 . 47-56. op. cu excep ia fuziunii sau divizării. dacă nu se decide continuarea activită ii cu moştenitorii acceptan i. e) hotărârea tribunalului. D.

Potrivit regulamentului. Potrivit art.207 S-a observat că nu poate fi vorba despre un simplu proces de armonizare a legisla iilor din statele membre ale Uniunii. nu poate fi membră a unei alte Grupări de Interes Economic. în nume propriu.E. insolvabilitate sau încetare de plă i. op.societă ii europene reprezintă încununarea unui efort de cooperare transna ională în materia societă ilor. Regulamentul interzice controlul grupării cu privire la activitatea membrilor săi. lichidare. se publică şi în Jurnalul Oficial al Comunită ilor Europene. dacă nu se prevede altfel prin contractul de constituire. în condi iile stabilite de legisla ia na ională. cu excep ia chestiunilor referitoare la statutul şi calitatea persoanelor fizice sau juridice membre şi la organizarea internă a grupării. Controlul gestiunii se realizează de fiecare membru prin informa iile pe care administratorii sunt obliga i să le furnizeze şi prin dreptul de a consulta registrele societă ii. G. meşteşugăreşti sau agricole sau care oferă servicii profesionale sau de altă natură în Comunitate. În dreptul românesc. 161/2003 reglementează în art. Nici o grupare nu poate să lanseze o invita ie publică (ofertă publică – n. nerespectarea obliga iilor din contract.E. Din momentul înregistrării. Răspunderea membrilor grupării este nelimitată şi solidară pentru toate datoriile şi obliga iile. să interzică sau să limiteze participarea la grupări a unor anumite categorii de persoane fizice.E. membrii grupării iau deciziile cu unanimitate de voturi.E. Statele membre stabilesc dacă grupările înregistrate în registrele lor. la registrul desemnat potrivit legisla iei statelor membre şi se publică în monitorul oficial corespunzător statului membru (art. orice stat membru poate. Grupul european de interes economic208 a fost definit drept o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice. după ce s-a dat posibilitatea ca afacerile grupării să fie puse în ordine (art. 42. Adresa oficială a grupării este acolo unde se află administra ia centrală sau.6. 1 coroborat pe art. 2).E. ci despre un veritabil proces de crea ie şi inovare legislativă. 39 alin1 şi2). au sau nu personalitate juridică. precum şi persoanele fizice care desfăşoară activită i industriale.n. Legea nr. 15 ). precum şi a lichidatorului. Regulamentul prevede condi iile retragerii (con inutul actului constitutiv. Constituirea. dar şi lichidarea G. firme sau alte entită i juridice. acordul unanim al membrilor) şi excluderii membrilor grupării (motivele enumerate în actul constitutiv.n. . dizolvare. societă i. cit.. regulamentul nu institu ionalizează o adunare generală. Scopul publicită ii este asigurarea opozabilită ii fa ă de ter i. sunt supuse publicită ii prin registrul special inut. 232 – 238 activitatea Grupurilor europene de interes economic. Creditorii pot urmări membrii grupării mai înainte de lichidarea acesteia numai în cazul în care. în temeiul art. în interesul public al acelui stat.n. indiferent de natura lor. transferul adresei oficiale etc. gruparea se constituie pe baza unui contract şi se înregistrează. numirea organelor de conducere şi administrarea.E. 2137 din 25 iulie 1985. Gruparea Europeană de Interes Economic este reglementată de Regulamentul Consiliului (C. Scopul grupării este să faciliteze sau să dezvolte activită ile economice ale membrilor săi şi să îmbunătă ească sau să sporească rezultatele acestor activită i .I. în urma notificării.6 şi art. în statul în care îşi are adresa oficială. cu condi ia ca gruparea să desfăşoare o activitate acolo. respectiv administratorii (art. scopul său nu este de a ob ine profit pentru sine. gruparea dispune.E. 21 alin. Adresa oficială a unei grupări poate fi transferată în interiorul Comunită ii. Profiturile rezultate din activită ile grupării sunt considerate a fi profiturile membrilor săi şi sunt împăr ite între aceştia în mod egal sau conform actului constitutiv (art. precum şi încetarea calită ii de membru în caz de deces. Legea aplicabilă contractului de constituire a unei grupări. poate să încheie contracte sau alte acte juridice. 16). 17. potrivit art. de inerea de ac iuni la membri ai grupării şi limitează numărul de angaja i la maximum 500 de persoane. Gruparea este reprezentată în rela iile cu ter ii de către administratori. 6. precum şi în monitorul oficial al statului respectiv. Nulitatea grupării trebuie constatată prin hotărâre judecătorească. de drepturi şi obliga ii de orice natură. este legisla ia na ională a statului în care se găseşte adresa oficială a grupării (art. Modificările aduse contractului de constituire. plata nu a fost făcută de către grupare în cadrul unei perioade adecvate (termen rezonabil. p. potrivit Directivei Consiliului 68/151/C.). tulburarea func ionării grupării). cel pu in.) nr. Membrii ai grupării pot fi societă ile şi firmele. Potrivit Regulamentului. administra ia centrală a unuia dintre membri sau locul unde persoana fizică îşi desfăşoară activitatea principală.) în scop de investi ii. constituită 207 208 Idem. comerciale. Aşadar..I. Organele grupării sunt membrii care ac ionează în mod colectiv şi administratorul. 1).E. 177 .

E. 165 alin. 235 alin. Actul constitutiv trebuie să cuprindă următoarele men iuni obligatorii: denumirea grupului. De asemenea. se constituie pe baza contractului de asociere. dacă se constată expirarea termenului de func ionare stabilit. Aşadar. în scopul înlesnirii ori dezvoltării activită ii economice a membrilor săi. o companie.. p. ale căror centre principale de conducere şi de gestiune se află în state membre ale Uniunii diferite. înfiin ate în conformitate cu legisla ia statelor membre ale Uniunii Europene şi îndeplineşte prevederile art.pentru o perioadă determinată sau nedeterminată. grupările se supun legisla iilor na ionale care reglementează insolvabilitatea şi încetarea plă ilor (art. op. Dizolvarea grupării determină lichidarea. şi o persoană fizică. care se va face în condi iile legisla iei na ionale. 365.E. D. din două persoane fizice – care îşi desfăşoară activitatea principală în state membre diferite. 36). obiectul de activitate.I. precum şi al îmbunătă irii rezultatelor activită ii respective. din Legea nr. potrivit prevederilor art. al cărui centru principal de conducere şi de gestiune se află într-un stat membru. precedată sau înso ită de men iunea „Grup European de Interes Economic” sau „G.E”. care se înregistrează în registrul special inut de statul membru pe teritoriul căruia grupul îşi stabileşte sediul. Grupul european de interes economic poate fi format din cel pu in două companii sau firme ori alte persoane juridice. 178 . sediul. G. 209 St. reducerea numărului de membri sub limita legală de doi membri. alte cazuri prevăzute de actul constitutiv sau prin hotărâre judecătorească pentru motive bine întemeiate. datele de identificare ale membrilor. Înmatricularea grupului european de interes economic în registrul comer ului nu prezumă caracterul comercial al acesuia. precum şi persoane fizice care desfăşoară activită i industriale. Autorită ile publice pot interzice activitatea grupărilor care afectează interesul public. cu excep ia cazului în care aceasta este nedeterminată. Declanşarea acestor proceduri nu este îndreptată şi împotriva membrilor grupării. comerciale. 233). 2 din Tratatul de instituire a Comunită ii Economice Europene şi de persoane juridice de drept public sau privat. ce îşi desfăşoară activitatea principală într-un alt stat membru (art.209 Grupul european poate fi înfiin at de către companii sau firme.I. 1 şi 2). 232 şi urm. Grupurile europene de interes economic pot înfiin a în România sucursale sau filiale.E. perioada pe care va func iona grupul. cit. denumit act constitutiv. Bibliografie recomandată (referin e) : Dizolvarea grupării se produce prin decizia membrilor săi. Cărpenaru. meşteşugăreşti sau agricole ori care furnizează servicii profesionale sau de altă natură pe teritoriul uni stat din Uniunea europeană. 161/2003. îndeplinirea scopului asocierii. care sunt supuse dispozi iilor referitoare la înmatricularea grupurilor de interes economic române (art.

Beck. 1992 18. Vol.www. Economică. R.. Paris. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Petrescu – „Subiec ii de drept comercial”. Ed.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. 2006 13. Paris.H. I. G. Bucureşti.Codul penal 179 . Lumina Lex. 1999 14.H.L.31 /1990 privind societă ile comerciale.L.pen . Ed. Cărpenaru. O. S.All Beck. LGDJ.Codul comercial . Economică. Ed.Turcu . 1929 7.www. 2002 16. 2008 17. Elena Cârcei. – Codul civil . Yves Guyon. C.1999 5. I-II.. C.ro Abrevieri şi termeni : . C. Legisla ia comercială cu modificările la zi. Ripert. 1998 19. . I.N. C. Ed. Bucureşti. 1994 9. Bucureşti. 2008 2. 1993 15. Volonciu. St.com. . C. Iaşi. proc.“Societă ile comerciale”.just. Ed. Ed. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. Universul Juridic. Beck. tome 1-2 10. Ed.ro . 2001 4. St. Ed. Codul comercial adnotat. Ed.C. R. M. Bucureşti.D.Macovei – „Dreptul comer ului interna ional”. – Codul de procedura civila . Ed. Lumina Lex.H. civ. Legea nr. Droit des affaires.ueb.Turcu – „Dreptul afacerilor”. civ. 1996 11. Lumina Lex. Bucureşti. XVIII – ème ed. Lumina Lex. Cărpenaru – „Drept comercial român”.C. 2008 3. Ed. Wolters Kluwer. Roblot – „Traité de droit commercial”. Lefter – „Societatea cu răspundere limitată”. Stoica – „Dreptul comercial”. I. I.C. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Bucureşti. 1994 20. 2000-2001 8. 2008 12.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Angheni. Bucureşti. Beck. Ed. 1996 6. Bucureşti. republicată 21. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Radu I. Ed. Căpă ână – „Societă ile comerciale”. ş. Ed. III. Societă ile pe ac iuni. I.C.Lumina Lex. I. Funda iei Chemarea.a. Ed.Tribuna. Bucureşti. D. vol. Ed.1. Directivele europene privind societă ile comerciale Resurse Internet : . I. Craiova.All Beck. 22. Motica. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”. Georgescu – „Dreptul comercial român”. edi ia a IV-a.

180 .Of.s. cât şi persoane juridice. 4. 5.000 euro c) nu este obligatoriu. Răspunderea membrilor grupului în raporturile cu ter ii este: a) subsidiară b) nelimitată şi solidară c) conjunctă.proc. GIE poate avea ca asocia i: a) persoane fizice b) persoane fizice c) atât persoane fizice.op. Răspunderea administratorilor GIE este: a) solidară b) divizibilă c) subsidiară. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. 3.cit.U.G.. – sublinierea noastră . – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . – Codul de procedură penală . 2.O. 6.pen. Capitalul social minim al Grupului de interes economic (GIE) este: a) 500 euro b) 25. GIE se înfiin ează prin: a) act autentic b) înscris sub semnătură privată c) hotărâre judecătorească.C. 7.n. Numărul maxim de membri ai GIE este de : a) 500 b) 400 c) 20.M. Unui GIE îi este interzis: a) să emită ac iuni b) să desfăşoare activită i comerciale c) să de ină bunuri în proprietate. – Monitorul Oficial .

181 . 10. 9. GIE se dizolvă prin hotărârea membrilor adoptată: a) cu majoritate simplă de voturi b) cu 2/3 din voturi c) în unanimitate. Membrii GIE pot fi excluşi: a) din cauza comiterii unei fraude împotriva grupului b) din cauza insolvabilită ii c) din cauza unor datorii mari. Controlul gestiunii GIE se realizează de către: a) membrii grupului b) auditori financiari c) cenzori.8.

Lucrare revăzută. civ. Reguli generale privind formarea şi executarea obliga iilor comerciale. Stabilirea răspunderii pentru săvârşirea acestor fapte. 998 C. civ. Retractul litigios.. 1993. Regimul juridic aplicabil dobânzilor în obliga iile comerciale. 5. faptele naturale.”211 Faptele juridice licite. Fapta juridică ilicită cauzatoare de prejudicii constituie izvor de obliga ii şi în materie comercială în temeiul art. „Drept comercial român. produce efecte nu numai fa ă de 210 I L. Georgescu. ca fiind atât „ac iunile omeneşti – săvârşite cu sau fără inten ie de a se produce efecte juridice – cât şi evenimentele. 3. Obliga iile comerciale Autor: Lector univ. Aşa cum s-a arătat. faptul juridic (licit sau ilicit) poate fi generator de obliga ii comerciale. Bucureşti. făcută în scopul acoperirii prejudiciului creat. în doctrina dreptului comercial210.R.L. „orice faptă a omului. Termenul de gra ie. 102. Universitatea Ecologică din Bucureşti. 1G Obiectivele lec iei: • • • Izvoarele obliga iilor comerciale Încheierea contractelor comerciale. Bdul Vasile Milea nr. Casa de Editură şi Presă „Şansa” S. care cauzează altuia un prejudiciu. 211 Gh. Reguli generale privind formarea şi executarea obliga iilor comerciale 1. 1994. 6. în sens larg. Faptele juridice au fost definite. „Dreptul civil român. Probele. Subiectele dreptului civil”. Contractul de vânzarecumpărare comercială”. completată şi adusă la zi de I.Cursul 15. civ.Sorana Popa. Solidaritatea codebitorilor. Introducere în dreptul civil. Teoria generală a obliga iilor comerciale. 4. Bucureşti. ramură care reprezintă dreptul comun şi în materia obliga iilor comerciale. Regulile cuprinse în Codul comercial Specificul obliga iilor comerciale Con inut: 1.). Beleiu. Sector 5. 998 C. plata lucrului nedatorat (art. Pre ul în obliga iile comerciale. 992 – 997) şi îmbogă irea fără just temei. 2. precum gestiunea de afaceri (art. Băcanu. care pot constitui izvoare ale obliga iilor comerciale.. Editura Lumina Lex. Bucureşti. Potrivit art.drd. a-l repara”. obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat. sunt cele desprinse din dreptul civil. p. 987 – 991 C. Izvoarele obliga iilor comerciale: a) Faptul juridic – izvor de obliga ii în dreptul comercial. 182 .

c) Contractul – izvor de obliga ii comerciale 212 213 Idem. op.). Bârsan. op. respectiv la comportamentul model al unei persoane abstracte (bonus pater familias sau bunul proprietar. este suficientă pentru a da naştere unei obliga ii a acesteia. p. 118 – 120.. răspunderea pentru săvârşirea faptelor juridice ilicite va fi angajată pentru cea mai uşoară culpă. 31/1990. 3) dovada raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu. 90. vinovă ia poate consta atât în inten ie.). op. 183 . abstract. titlurile de valoare şi opera iunile de subscriere a acestora. Aşa cum s-a observat. stabilirea răspunderii pentru săvârşirea faptelor ilicite se va face cu respectarea principiului autonomiei patrimoniale.) de îndată ce voin a unilaterală generatoare de obliga ii a fost manifestată.. iar aprecierea culpei se face prin raportarea la un criteriu ideal.). nemaiputând deci să fie retractată de către autor. 998 – 999 C.. 21 – 22. Pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie întrunite cumulativ următoarele condi ii: 1) existen a prejudiciului. cit. p. cit. constituirea unei societă i cu răspundere limitată cu asociat unic. cit. 214 C. 1994. făcută cu inten ia de a produce efecte juridice. 1993. fără a fi necesară o acceptare din partea creditorului (. Gh. 187. Astfel.212 b) Actul juridic unilateral – izvor al obliga iilor comerciale Actul juridic unilateral a fost definit în doctrină213 ca fiind o manifestare de voin ă provenind de la o singură parte. în temeiul Legii nr. 1994. În dreptul comercial. com.” Sunt considerate215 acte juridice unilaterale ce dau naştere unor obliga ii în sarcina autorului lor: oferta de a contracta. Stătescu. ea devine irevocabilă. promisiunea de a stipula un contract unilateral (art. p. L. 38 C. Beleiu.214 „ceea ce este caracteristic pentru actul unilateral de voin ă ca izvor de obliga ii este faptul că simpla şi unica voin ă de a se angaja din punct de vedere juridic. 215 I. p. civ. bunul administrator etc. manifestată de către o persoană. 4) existen a vinovă iei persoanei care a cauzat prejudiciul. promisiunea publică de recompensă. Georgescu. modifica ori de a stinge un raport juridic. ci şi fa ă de patrimoniul acestuia. respectiv de a naşte.persoana care a săvârşit-o.. în cazul comercian ilor. 2) săvârşirea faptei ilicite. cât şi într-o neglijen ă sau impruden ă art. C..

. 942 C. ca fiind „acordul între două sau mai multe persoane pentru a constitui sau a stinge între dânşii raporturi juridice.” comercial 2. independent de încheierea sau nu a unor contracte comerciale. potrivit naturii contractului. adresată altei persoane. com. spre deosebire de dreptul civil. 35 C. 1994. precum şi multitudinii de acte comerciale pe care comercian ii le încheie. 216 I. cit. op. o manifestare de voin ă în sensul efectuării de către o persoană a unei propuneri („policita iune”) de a încheia o anumită opera iune determinată. aşadar. Acceptarea ofertei este manifestarea de voin ă provenită de la destinatarul ofertei în sensul acceptării condi iilor acesteia. Încheierea contractelor se realizează. În concluzie. reglementând modalitatea de încheiere a contractelor sinalagmatice „între persoane depărtate” (art. contractul sinalagmatic (bilateral) între absen i va fi considerat încheiat dacă acceptarea ofertei a ajuns la cunoştin a ofertantului „în termenul hotărât de dânsul sau în termenul necesar schimbului propunerii şi acceptării după natura contractului”. Deoarece atât oferta de a contracta. Problema care se pune este aceea de a şti în ce perioadă de timp aceste contracte îşi produc efectele şi când pot fi revocate. prin realizarea acordului de voin ă ca urmare a concordan ei între oferta de a contracta şi acceptarea acestei oferte. L. de foarte multe ori. acestea produc efecte juridice proprii. aşa cum s-a arătat în 216 doctrină .). în contractele bilaterale acceptarea ofertei trebuie remisă destinatarului pe toată durata prevăzută în propunerea de a contracta sau determinată.. unde acordul de voin ă se realizează între persoane ce se întâlnesc. Oferta de a contracta reprezintă. Astfel. 35 – 39 C. 184 . Georgescu. 23 şi urm. păr ile nu sunt prezente la încheierea contractelor. Încheierea contractelor comerciale. com. Potrivit art. Regulile cuprinse în Codul Activitatea comercială prezintă aspecte particulare şi în ceea ce priveşte modul de realizare a acordului de voin ă între persoanele implicate în schimbul de mărfuri şi servicii. p. În această situa ie. problema care trebuie rezolvată cu privire la contractele încheiate în asemenea condi ii este cea a determinării momentului în care s-a ob inut acordul de voin ă al păr ilor cu privire la o anumită opera iune. Acest lucru se datorează rapidită ii cu care se desfăşoară activitatea comercială. în dreptul comercial. civ. cât şi acceptarea ofertei fac parte din categoria actelor juridice unilaterale. ca perioadă de timp necesară pentru ca acceptarea să ajungă la cunoştin a ofertantului.Contractul a fost definit în art. Codul comercial stabileşte câteva reguli specifice în această materie.

Dacă nici în acest mod nu se poate determina pre ul mărfii sau al serviciilor ce formează obiectul contractului. 455/2001 privind semnătura electronică217 şi Legea nr.Acceptarea ofertei poate rezulta şi din executarea imediată a obliga iilor conform art. Adevăratul pre (pre ul curent) va fi determinat în func ie de listele bursei sau conform mercurialelor de la locul încheierii contractului sau de la locul cel mai apropiat.E. com. anumite mărfuri de importan ă deosebită au pre ul stabilit prin acte normative. în conformitate cu prevederile art. 185 . între care putem re ine: 1) teoria emisiunii 2) teoria expedierii acceptării 3) teoria recep iunii 4) teoria informa iunii În prezent. „până ce contractul nu este perfect. Pre ul în obliga iile comerciale Potrivit regulilor dreptului comun. com. au fost adoptate reglementări speciale în această materie.C.). propunerea şi acceptarea sunt revocabile. Of. 959 din 29 noiembrie 2006. Revocarea ofertei sau a acceptării înainte de formarea acordului de voin ă în sensul încheierii contractului bilateral. .218 3. L178/2000). nr. însă după ce una dintre păr i a efectuat acte de executare a obliga iilor în temeiul ofertei. doctrina a formulat o serie de teorii. 365/2002 privind comer ul electronic. statul intervenind în stabilirea pre urilor în 217 218 Publicată în M. acest lucru se va realiza prin orice mijloc de probă. 429 din 31 iulie 2001. În temeiul art. Of. în conformitate cu prevederile art. aceste acte juridice unilaterale (oferta şi acceptarea) pot fi revocate. Legea nr. În scopul de a determina momentul încheierii contractelor comerciale între absen i. acesta poate fi stabilit de către un ter (art. nr. dacă nu se realizează acordul de voin ă prin ajungerea la cunoştin a ofertantului a acceptării ofertei. dă dreptul acesteia din urmă de a ob ine despăgubiri (daune-interese). 37 C. Astfel. referitoare la anumite aspecte juridice privind serviciile societă ii informatizate. 365/2002 transpune Directiva 2000/31/C. să fie determinat sau determinabil şi să fie real (sincer şi serios). Specificul obliga iilor comerciale § 1. 1303 – 1304 C. 40 C. nr. Republicată în M.O. datorită înmul irii contractelor comerciale încheiate prin mijloace moderne. electronice. păr ile pot face referire la „adevăratul pre ” sau la „pre ul curent” al mărfurilor. 36 C.com. În contractele comerciale.com. Dacă pre ul nu a fost stabilit în contract de către păr i. pre ul trebuie să fie stabilit în bani. au fost adoptate Legea nr. 46 C. În unele situa ii. Partea I. în special comer ul electronic în pia a internă (J.” Aşadar. civ.E. Partea I.

încât îi priveşte. „când moneda arătată într-un contract nu are curs legal sau comercial în ară sau când cursul ei n-a fost determinat de înseşi păr ile. cit. 59 şi urm.com. prevede faptul că „în obliga iile comerciale codebitorii sunt inu i solidar. prezum ia de solidaritate „nu se aplică şi la necomercian i pentru opera iuni care. D. Georgescu. 21/1994. după cursul pie ei celei mai apropiate afară numai dacă contractele poartă clauza „efectiv” sau o alta asemenea. Decizia nr. 1994. afară de stipula ie contrară.J. iar aceasta este comercială 219 220 C.. nr. 423 şi urm. dar şi în vederea ocrotirii creditului. op.220 În schimb.com.com. pe teritoriul României... nu sunt fapte de comer ”(art.com. debitorii comerciali nu pot opune creditorului beneficiul de diviziune şi nici beneficiul de discu iune. fie determinarea în acest mod a pre urilor influen ează evolu ia economiei în ansamblu (de exemplu. urmând ca plata să fie făcută în moneda na ională.J. De asemenea. L. plata va putea fi făcută în moneda ării. 3 C. Cărpenaru. Debitorul care a plătit se va putea îndrepta cu o ac iune de regres împotriva celorlal i codebitori. Astfel.219 Pre ul poate fi stabilit în moneda na ională („leu”) sau într-o monedă străină. § 2. 221 I. după cursul ce va avea schimbul la vedere în ziua scaden ei şi la locul plă ii.R. 42 C. termice. cu excep iile strict prevăzute în regulament. Prezum ia de solidaritate consacrată în art.. p. textul citat instituie o prezum ie de solidaritate cu caracter relativ.com. iar când în acea localitate n-ar fi un curs de schimb. 2/2001. chiar necomerciant. Potrivit art. se extinde şi asupra fidejusorului. cit. 49.com.S. În acest fel. p. 2007. S. creditorul are dreptul de a urmări pe oricare dintre codebitori pentru întreaga datorie. A se vedea în acelaşi sens. p.. încasările şi transferurile se efectuează în moneda na ională. un criteriu potrivit căruia se poate cere recalcularea pre ului.). trebuie luate în considerare prevederile speciale cuprinse în regulamentul B.. C.N.). 40 C. aşa cum s-au pronun at instan ele judecătoreşti. Evolu ia economiei şi rata infla iei reprezintă. 12/1994.” Aşadar.. 1119/1997 în „Revista de drept comercial” nr. în cazul în care sunt mai mul i codebitori cu privire la aceeaşi obliga ie..” În privin a reglementării finale din art. în revista „Dreptul” nr. potrivit cărora. St. acesta neputându-se opune şi nici a ob ine împăr irea debitului.com. S. op. plă ile.unele domenii unde fie există monopol de stat. aşa cum s-a arătat221. Această prezum ie îşi păstrează caracterul relativ şi poate fi aşadar înlăturată prin conven ia de fidejusiune.. care garantează o obliga ie comercială. în scopul de a-i proteja pe necomercian i.S. 4/2005. Decizia nr. 40 C. 42 C. 154. Solidaritatea codebitorilor Art. al gazelor naturale etc. la alegerea sa. pre ul energiei electrice. p. 42 alin. spre deosebire de dreptul comun. 186 .

în cazul faptelor de comer unilaterale. În raporturile comerciale cu element de extraneitate. Partea I nr. afară de regulile speciale în materie de comer . iar plata se face într-o monedă străină. dacă obliga ia ce are ca obiect plata unei sume de bani este comercială numai pentru creditor. 9/2000. În raporturile comerciale este permis anatocismul (dobânda la dobândă sau capitalizarea dobânzilor). trebuie executate la termenul prevăzut în contract sau determinat în func ie de natura opera iunii.. conform art. Codul comercial prevede în art. în general.civ. în condi iile stabilite de O.G. fiind destinate aşadar să acopere prejudiciul cauzat de executarea cu întârziere a obliga iei. 26 din 25 ianuarie 2000. prejudiciul cauzat poate fi acoperit prin plata unor dobânzi.G. în comer . care reprezintă daune-interese moratorii. Când obliga iile au ca obiect plata unor sume de bani şi nu sunt executate. Partea I nr. Of.N. în timp ce restul codebitorilor pentru care obliga ia ar un caracter civil vor răspunde în mod divizibil (conjunct).R. 425 din 18 iunie 2002) stabileşte dreptul păr ilor de a determina nivelul dobânzii. dobânda va fi de 6% pe an. în conformitate cu Legea nr. Of. iar dobânda din prima zi a lunii iulie.civ. § 3. în obliga iile care au ca obiect o sumă de bani. fiind destina i să circule şi să producă profit. referitoare la punerea în întârziere. Această dobândă se stabileşte la nivelul dobânzii de referin ă comunicat de B. a fost aprobată prin Legea nr. nivelul dobânzii va fi determinat prin diminuarea cu 20% a dobânzii legale. În caz contrar. nr.. 356/2002. Astfel. 187 . 1088 C. publicată în M. se va plăti dobânda legală. ci dispozi iile art.222 Pentru ca regula curgerii de drept a dobânzilor – din momentul scaden ei şi fără punere în întârziere – să fie aplicată. Partea I nr. lipsa de folosin ă a acestora este sanc ionată.com. 1088 C. aceştia vor răspunde în mod solidar. iar creditorul nu mai trebuie să facă dovada prejudiciului. de exemplu. 3) datoria să fie comercială pentru debitor.civ. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale în obliga ii băneşti (publicată în M. 1667 C. Conform Legii nr. Deoarece. acesta fiind prezumat.R. va fi valabilă pentru semestrul II al anului în curs. capitalizarea dobânzilor şi perceperea unei noi dobânzi este 222 O. trebuie îndeplinite următoarele condi ii cumulative: 1) crean a să fie lichidă şi exigibilă. În aceste condi ii.numai pentru unii dintre ei. nr. de fidejusiune şi societate. Of. 1662 şi art.N. În materie civilă. 43 că „datoriile comerciale lichide şi plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile”. Potrivit art. Regimul juridic aplicabil dobânzilor în obliga iile comerciale Obliga iile asumate de către păr i printr-un contract. 422/2002. (M. 2) datoria să constea în plata unei sume de bani. 422/2002 privind stabilirea dobânzii de referin ă de către B.. 497 din 10 iulie 2002).. 43 C.. dacă legea aplicabilă este cea română. banii sunt fructiferi. daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală. nu se va aplica regula curgerii de drept a dobânzilor prevăzută în art. dobânda de referin ă pentru prima zi a anului va fi valabilă pentru primul semestru.

se consideră că prin această expresie trebuie să în elegem toate raporturile juridice de natură comercială. L. p.224 Folosirea de către legiuitorul comercial a expresiei „în obliga iile comerciale” pentru interzicerea acordării termenului de gra ie a generat opinii divergente în doctrină.civ. în cazul ac iunii de regres împotriva debitorului (art. Se consideră că. 383 C. debitorul va plăti numai aceste penalită i. Rezolu iunea contractului se solicită instan ei prin cererea de chemare în judecată. întrucât se consideră că păr ile au anticipat prin conven ia dintre ele nivelul prejudiciului. 31/1990). dobânzile sunt socotite a acoperi prejudiciul cauzat de neexecutarea obliga iilor băneşti.permisă dacă există o condi ie specială în acest sens. fidejusorul are dreptul la cumulul dobânzilor cu despăgubirile. ci reprezintă o modalitate de stabilire a termenului de executare a obliga iilor pe cale judecătorească.). iar plata anticipată a dobânzilor se poate face pentru cel mult 6 luni. 58.civ. 1994. în obliga iile care nu au un termen de executare. Institu ia termenului de gra ie este reglementată în art. op. Într-o opinie. 1088 C. el operează ca o clauză rezolutorie expresă”. Potrivit art.com. în temeiul art. 1021 C. com. „în contractele comerciale în care termenul este însă esen ial. cit. În schimb. 188 .”. inclusiv 223 224 I. În cursul judecă ii.civ. 2) în cazul fidejusiunii. „în obliga iile comerciale judecătorul nu poate acorda termenul de gra ie permis de art. dacă în contractele comerciale încheiate.223 În schimb. civ. acordarea de către judecător a unui termen în vederea executării obliga iei nu echivalează cu un termen de gra ie. Georgescu. Această prevedere este justificată de exigen ele activită ii comerciale. nu şi dobânzi. Idem. De regulă. 3) la societă ile comerciale. 44 C. al cărei scop – ob inerea de profit – nu poate fi realizat decât dacă fiecare participant îşi îndeplineşte la termen obliga iile. 1669 C. păr ile au prevăzut penalită i pentru acoperirea prejudiciului. 1021 C. în contractele bilaterale (sinalagmatice) dacă una dintre păr i nu îşi îndeplineşte obliga ia. în func ie de împrejurările cauzei şi de probele administrate. asociatul care întârzie efectuarea aportului în numerar datorează în afară de dobânzi şi despăgubiri fa ă de societate (Legea nr. Potrivit acestor prevederi.). cealaltă parte are posibilitatea fie de a cere rezolu iunea contractului cu daune-interese. şi nu pot fi cumulate cu daunele-interese decât în următoarele cazuri excep ionale: 1) când mandatarul schimbă destina ia sumelor de bani cuvenite mandantului (art.. instan a va putea aprecia. fie de a executa silit partea în culpă.. asupra necesită ii acordării rezolu iunii sau a unui nou termen în favoarea debitorului pentru ca acesta să-şi execute obliga iile („termen de gra ie”).

este opera iunea prin care debitorul poate răscumpăra crean a litigioasă. com. orice obliga ie comercială trebuie să fie 1) la locul arătat prin contract. 56 C. Retractul litigios Retractul litigios.civ. obliga ia debitorului trebuie să aibă un caracter comercial. Georgescu. în temeiul art. civ. cit. 3 C. p. dar şi unilaterale. 1402 – 1404 C. 45 C. 45 şi al art. St. 2) la locul care ar rezulta din natura opera iunii sau din inten ia păr ilor contractante. 1994. nu asupra modului de executare a obliga iei sau cu privire la modalită ile ale acesteia. inclusiv faptelor de comer unilaterale. Locul executării obliga iilor comerciale executată: Potrivit art. ne raliem primei opinii şi motivării acesteia. precum şi dobânda calculată din momentul în care cesionarul a plătit pre ul. Deoarece legea nu distinge.226 În ce ne priveşte. în sensul de raporturi juridice. con ine prevederi referitoare la obliga iile comerciale. Mai mult. se aplică tuturor obliga iilor comerciale. com. aşa cum reiese din prevederile art. com. reglementa de art. 56 C. § 5... 59 C. întemeiate pe un fundament contractual. plătindu-i cesionarului pre ul real al cesiunii. 422. astfel încât această opera iune contravine însuşi scopului activită ii comerciale. cit. 1403 C. în plus. potrivit art.fapte de comer unilaterale.. putem considera că prevederea din art. op. considerăm că interdic ia retractului litigios se referă la drepturi litigioase îzvorând din fapte de comer obiective sau subiective. avem în vedere faptul că întreg Titlu V al Codului comercial. com.. civ. 2007. com. p. cheltuielile aferente. 42 alin. I L. Cărpenaru. 225 226 189 . De aceea. intitulat „Despre obliga iunile comerciale în general”. cesionată de către creditor unei ter e persoane. com. ori de câte ori s-a vrut ca dispozi iile Codului comercial să nu se aplice necomercian ilor s-au introdus prevederi speciale în acest sens. retractul litigios prevăzut de art. întrucât acest lucru rezultă din interpretarea sistematică a Codului comercial. Retractul litigios are drept scop limitarea specula iilor cu privire la drepturi litigioase. în temeiul art. pentru a fi interzisă acordarea termenului de gra ie. op. Astfel.. dreptul se consideră litigios atunci când există un proces sau o contesta ie asupra fondului dreptului.. 57. Potrivit art.225 Într-o altă opinie. 44 C.. D. 1402 – 1404 C. nu poate avea loc în caz de cesiune a unui drept derivând dintr-un fapt comercial.. § 6.

Ripert. I-II. 1932 14. Fin escu – „Curs de drept comercial”. S.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. Economica. Chiriac – „Contractele civile şi comerciale”. Universul Juridic. N. 2000-2001 12. Yves Guyon. St. Ed. 2008 5. Bucureşti. Angheni – „Mecanismul şi valen ele func iilor clauzei penale în cadrul dispozi iilor Legii nr. I. Bucureşti. Dijon. C. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Volonciu. S. A. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale”. J. Paris. 1994 13. Gh. A. Georgescu – „Dreptul comercial român”. 4) în cazul bunurilor determinate. Jacquet – „Principe de l’autonomie et contrats internationaux”. 1994 22. Ed. Sigma. Ed.Lumina Lex. PUF. Ed. 1999 11. din momentul încheierii contractului. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Bucureşti. Gounot – „Le principe de l’autonomie de la volonté en droit privé”.E. Ed. Ed.M. L Gazzaniga – „Introduction historique au droit des obligations”. D. Hamangiu.D. Bucureşti. D. XVIII – ème ed. Universul Juridic.P. Lumina Lex. Studiu de doctrină şi jurispruden ă”. tome 1-2 17. 2005 6. Roblot – „Traité de droit commercial”. Ed. Paris. H. Cărpenaru – „Drept comercial român”. 811 15. Lumina Lex. p. G. R. 1940 20. Bucureşti. Clocotici. III. Bucureşti. 1983 18. D. predarea acestora se va face la locul situării bunului în momentul încheierii contractului. Beck. edi ia a IV-a. Gialdo – „La volonté des parties en droit international privé”. 2002 190 . vol. D. Angheni. Ed. Chera – „Obliga iile comerciale. Vol. H. Stoica – „Dreptul comercial”.. M. Recueil de cours n. Motica. A. 2003 10. Radu I. 2008 3. Ed. LGDJ. Paris. Bucureşti.. 1972. Paris. Georgescu – „Dreptul comercial român”. 2008 4.L. Universul Juridic. Imprimeria Na ională.3) la domiciliul (sediul comercial) al debitorului. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”. 1912 16. Ed. Bucureşti. 137. 2000 8.L. Petrescu – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”.Gheorghiu – „Opera iunile de leasing”. acest loc fiind cunoscut păr ilor. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. Bucureşti. 2000 7. Haga. I.. 2008 2.D. R.D. 1999 21. Fl. Bucureşti.P. 1929 9. C. 1940 19. Economica. în „Revista română de drept privat”. „Droit des affaires”. Rosetti.N. Bucureşti. ori la reşedin a acestuia. Bucureşti. Bucureşti.H. Gerota – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”.Lumina Lex. Ed. Ed. J. I. C.

Ed. Bucureşti. Legisla ia comercială cu modificările la zi. 34.Of. 2. 1994 33.U. În cazul pluralită ii de debitori. răspunderea va fi: a) divizibilă b) conjunctă c) solidară.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. – Codul de procedura civila . Cartea Românească. J.pen . Vision juridique et économique”.C. Les obligations”. Lequintte – „Droit civil.C. Ph. dacă nu există o clauză contractuală expresă.proc.O. Codul comercial adnotat. civ.pen.com. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. Terré. F. Lequintte – „Droit civil. proc. Lumina Lex. – Codul civil . Ed. Resurse Internet : . – Codul de procedură penală . Dalloz. Simler. dobânzile curg: a) de drept 191 . René Savatier – „La théorie des obligations. C. 1999 26.n. 1994 31. 1969 24. ed. F.just. Ed.23. Lumina Lex. Bucureşti. Simler.C. Les obligations”. Ion Turcu – „Opera iuni şi contracte bancare”.G. Iaşi. – Monitorul Oficial . Lumina Lex.ueb. 1997 30.op.ro Abrevieri şi termeni : .www. Funda iei Chemarea.Codul penal .„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . Craiova.M.www. Ph. Bucureşti. 1998 29.Turcu – „Dreptul afacerilor”.Tribuna. . Ed.ro . A. Terré. civ. I. 1928 32. Pop – „Contractele comerciale”. ed.s. Beck. Ed. Paris. J. Bucureşti.C. L. I. 1999 25. În raporturile comerciale.Codul comercial . I. Turcu. 2008 27. C. Ed.cit.Turcu . a II. – sublinierea noastră . I. Paris.C. Directivele europene cu aplicabilitate în material obliga iilor comerciale.H. 1992 28. Vivante – „Principii de drept comercial”.

în lipsa unor prevederi contractuale speciale. 7. 8. 3. În obliga iile comerciale. 9. 6. 192 . Locul executării obliga iilor comerciale. este: a) sediul comercial al debitorului de la momentul încheierii contractului b) sediul comercial al debitorului de la momentul executării obliga iilor c) sediul comercial al creditorului.b) din ziua punerii în întârziere c) de la data cererii de chemare în judecată. 10. În obliga iile comerciale instan a: a) poate să acorde termen de gra ie b) este obligată să acorde un termen de gra ie c) nu poate să acorde un termen de gra ie. Dovedirea actelor juridice cu o valoare mai mare de 250 lei vechi se face cu: a) înscrisuri b) martori c) prezum ii. Forma scrisă este cerută ad probationem în ceea ce priveşte: a) contractul de asigurare b) contractul de societate în participa ie c) cambie. 5. 4. Comunicarea registrelor comerciale poate fi admisă de instan a de judecată în litigiile privind: a) insolven a b) partajul bunurilor comune ale so ilor c) orice litigiu comercial. Dobânzile se cumulează cu daunele-interese: a) cu privire la toate obliga iile comerciale b) în cazul fidejusiunii c) când este prevăzută în contract o clauză penală. Forma scrisă este cerută ad validitatem pentru: a) actul costitutiv al societă ilor comerciale b) contractul de înrolare a echipajului c) contractul de împrumut maritim. anatocismul este: a) permis b) interzis c) recomandat.

No iunea şi caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare comercială. 2. Obliga iile păr ilor în contractul de vânzare.” 228 I. asemenea şi cumpărarea spre a se revinde de obliga iuni ale statului sau alte titluri de credit circulând în comer ”. Consecin ele nerespectării obliga iilor contractuale. ori numai spre a se închiria. Cărpenaru.. Bdul Vasile Milea nr. în virtutea caracterului translativ de proprietate din momentul realizării acordului de voin ă în cadrul contractului de vânzarecumpărare.cumpărare Autor: Lector univ.Cursul 16. 4. precum şi vânzările unor asemenea bunuri (pct. 1G • Obiectivele lec iei: Aspectele specifice ale contractului de vânzare . 3. drd. Deak. Georgescu.1 şi 2). p. Contractul de vânzare . Sorana Popa. 1992. dr. Fr. Bucureşti. în schimbul unui pre .civ. „Contracte civile şi comerciale”. Universitatea Ecologică din Bucureşti. fie după ce se vor fi lucrat sau pus în lucru. 229 Prof.civ. L. op. No iunea şi caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare comercială Potrivit art. în temeiul art. 11. 227 Potrivit art. 1. au definit această opera iune drept „contractul prin care una dintre păr i – vânzătorul – strămută proprietatea unui bun al său asupra celeilalte păr i – cumpărătorul – care se obligă în schimb a plăti vânzătorului pre ul bunului vândut..-cumpărare. Efectele contractului de vânzare-cumpărare. Condi iile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare. fie în natură. Sector 5. una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru şi aceasta a plăti celei dintâi pre ul lui. în Fr.227. St. 1294 C. 3 C. Astfel.com. cit. Bucureşti. 5. D. legea (Codul comercial) prezumă absolut că sunt fapte de comer : „cumpărările de producte sau de mărfuri spre a se revinde. Editura Lumina Lex. 1993.cumpărare comercială în raport cu dreptul comun în materie Con inut: 1.” Contractul de vânzare-cumpărare dobândeşte un caracter comercial în momentul în care întruneşte caracteristicile unui act de comer . univ.: „Vinderea este o conven ie prin care două păr i se obligă între sine.”228 Al i autori229. 125. contractul de vânzare-cumpărare a fost definit drept „contractul prin care una dintre păr i – numită vânzător – se obligă să transmită celeilalte păr i – numită cumpărător – proprietatea unui bun. p. 193 . 1294 C. Deak. în sensul de a se realiza prin intermediul său o opera iune de interpunere în schimbul şi circula ia mărfurilor.

2. p. 1992. în Gh. titluri de credit etc. 1993.119125. obliga iuni. păr i sociale. şi în A se vedea în acest sens. p. în temeiul art. St. condi iile de validitate a contractelor reprezintă elementul în lipsa căruia contractele nu sunt încheiate în mod valabil şi pot determina anularea acestora. una dintre păr i. 41. având în vedere caracterizarea contractului de vânzare-cumpărare drept act de dispozi ie233.230 Deoarece prevederile Codului comercial fac referire în privin a contractului de vânzare-cumpărare şi. titluri de credit. 1994. 141. cit. Bîrsan. obliga iuni de stat. în privin a faptelor de comer . 231 230 194 .. ac iuni. mărfuri.). p.. restric iile existente în Codul civil cu privire la încheierea acestui contract vor fi aplicabile. şi se referă la: capacitatea de a contracta. Georgescu. Capacitatea de a contracta este reglementată de dispozi iile generale referitoare la capacitatea de folosin ă şi la capacitatea de exerci iu. ac iuni sau păr i sociale la societă ile comerciale. C.. Condi iile de validitate ale contractului de vânzarecumpărare Potrivit opiniilor exprimate în doctrină232.com. op. În vederea stabilirii caracterelor juridice. Stătescu. a se vedea clasificarea actelor juridice. în calitate de vânzător.. 2007.civ. conform cărora „orice contract se încheie în ideea validită ii sale”. în general. L. cit. 233 I. contractul comercial poate avea ca obiect materii prime. definim vânzarea-cumpărarea comercială ca fiind contractul comercial prin care. 447. op. p. D. Caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare comercială sunt următoarele231: a) caracterul bilateral (sinalagmatic) b) caracterul oneros c) caracterul comutativ d) caracterul consensual e) caracterul translativ de proprietate 1. numai la bunuri mobile (producte. op. concep ia tradi ională este în sensul că obiect al contractului de vânzare-cumpărare comercială îl pot forma exclusiv bunurile mobile (corporale sau necorporale). materiale. Condi iile esen iale pentru validitatea oricărei conven ii sunt reglementate în art.Aşadar. cit. 1. un obiect determinat şi o cauză licită. Beleiu. În spiritul reglementării Codului comercial şi al contribu iei majore a doctrinei în această materie.. Cărpenaru. 232 C. consim ământul valabil al păr ii care se obligă. transmite celeilalte păr i (cumpărător) dreptul de proprietate asupra unui bun mobil determinat sau determinabil pentru care cumpărătorul se obligă să plătească un pre . 948 C. op. 1 C. mărfuri. cit. În plus.

opera iuni comerciale similare cu cele efectuate în numele acestuia. capacitatea acestora de a contracta este supusă principiului specialită ii capacită ii de folosin ă reglementat în art.civ. Conform art. Codul comercial şi Legea nr. 950 C. în Codul comercial există condi ii speciale cu privire la încheierea contractului de vânzare-cumpărare.). b) În temeiul art. Astfel.234 În conformitate cu prevederile art. acesta putând re ine pentru sine profitul ob inut de prepus din aceste opera iuni.civ. potrivit art. public. 31/1954. cu privire la drepturile litigioase a căror judecată este dată în competen a cur ii de apel în a cărei rază teritorială îşi exercită activitatea (art.” 195 .privin a contractului comercial de vânzare-cumpărare.teritoriale.. 82 din Legea nr. sub sanc iunea nulită ii relative a contractului de vânzare-cumpărare. stabilit prin lege.civ. fără consim ământul expres al patronului lor.).civ. Mai mult. e) de către judecători. „pot cumpăra şi vinde to i cei cărora nu le este oprit prin lege”.). patronul (comerciantul) nu poate solicita instan ei anularea ori constatarea nulită ii absolute a contractului de vânzare-cumpărare. iar incapacitatea reprezintă excep ia şi. asocia ii unei societă i în nume colectiv şi asocia ii comandita i de la societă ile în comandită nu pot 234 Potrivit art. 1306 C. cu privire la bunurile pe care le administrează sau pe care le vând (art. d) de către persoanele care administrează bunuri ale unită ilor administrativ. 1308 pct. prepuşii nu pot săvârşi. 2 C. 1 C. Deoarece nu este parte în contractul de vânzare-cumpărare. în ceea ce priveşte persoanele juridice.civ.civ. astfel: a) în temeiul art. De asemenea. 397 . c) de către mandatari.. persoanele puse sub interdic ie şi persoanele în privin a cărora există interdic ii stabilite prin lege. ceea ce înseamnă că regula o reprezintă capacitatea de a încheia contractul de vânzare. 1307 C. b) între tutore şi minorul aflat sub tutela sa (art. 1308 pct. 3 şi 4 C. nu sunt capabili de a contracta minorii. 34 din decretul nr. 31/1990. contractul de vânzare-cumpărare nu poate fi încheiat: a) între so i ( art.civ. cu privire la bunurile pe care au fost împuternici i să le vândă (art. 1307-1309 C. ci un interes particular. ca atare.. pe toată durata tutelei. 1308 pct. 31/1954: „Persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei. iar interesul ocrotit nu este unul general. Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul. trebuie prevăzută expres de lege. 1309 C.). încălcarea acestei interdic ii este sanc ionată cu plata de despăgubiri în favoarea patronului. 34 din Decretul nr. actul de înfiin are sau statut. sub sanc iunea nulită ii relative. În afara acestor interdic ii care restrâng capacitatea de a încheia contractul de vânzare-cumpărare comercială prevăzute în Codul civil. 31/1990 cuprind interdic ii cu caracter special.. procurori şi avoca i. precum şi de către func ionarii publici. în nume propriu sau al altei persoane.com.civ.).

promitentul. respectiv în sarcina ambelor păr i. aşa cum s-a stabilit236. 2. St. sunt prezentate trei categorii de antecontracte. Promisiunea de vânzare (unilaterală sau bilaterală) reprezintă un antecontract. Aceste antecontracte dau naştere în sarcina promitentului. aşadar şi cel al contractului de vânzare-cumpărare.civ. în temeiul art. la pre egal. sub condi ie potestativă simplă (valabilă. op. în nume propriu sau al altei persoane. Idem. 1311 C. Pentru a fi valabil din punct de vedere juridic. 3 şi art. p.. fără consim ământul celorlal i asocia i. În cazul nerespectării obliga iei. să fie posibil. în calitate de proprietar al unui bun. D. op. dol. respectiv să cumpere. în sensul de a nu fi afectat de vicii de consim ământ (eroare. Georgescu. În schimb. 962 C.„beneficiar”) se obligă să vândă. beneficiarul va avea dreptul la despăgubiri fiind vorba despre neexecutarea unei obliga ii de „a face”. cit. cit. în cazul promisiunii bilaterale. În mod tradi ional235. op. în cazul în care se va decide să vândă bunul. ambele păr i („promitent” . să fie dat cu inten ia de a produce efecte juridice (de a se angaja prin contract) şi de către o persoană capabilă de a contracta. 196 . contractele 235 236 A se vedea în acest sens.civ.civ. cu condi ia ca „beneficiarul” săşi exprime voin a de a-l cumpăra într-un anumit termen stabilit de către păr i. 143 şi urm. în general. în caz de neexecutare. Cărpenaru. licit şi moral şi să fie determinat ori determinabil (art. corporale sau necorporale..). p. Antecontractul este încheiat. 2007. trebuie să îndeplinească următoarele condi ii: să existe (art.). unei obliga ii de „a face”. dă dreptul la despăgubiri. Obiectul contractului este. violen ă şi leziune). I. în temeiul art. care. spre deosebire de condi ia pur potestativă – si voluero).civ. opera iuni comerciale similare sau identice. Însă. 1993. cit. 1992. 964 C. este unanim acceptat faptul că obiectul actelor juridice. Consim ământul trebuie să fie liber-exprimat. în temeiul căruia. 144-149. 948 pct. în cazul pactului de preferin ă.civ. 237 Gh. Beleiu.237 Obiectul contractului de vânzare-cumpărare comercială poate consta numai în bunuri mobile. să fie în circuitul civil (art. să îi acorde beneficiarului preferin ă în fa a altor acceptan i. 3. una dintre păr i („promitent”) sau. în sensul realizării acordului de voin ă cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun şi la plata unui pre . 963 şi art. pe care le vom prezenta şi noi succint în cele ce urmează. „acela la care păr ile sau numai una din păr i se obligă”. L. 965 şi art.. 1075 C. p. se obligă fa ă de beneficiarul promisiunii ca. 1310 C.avea calitatea de asocia i cu răspundere nelimitată la alte societă i comerciale concurente ori cu acelaşi obiect de activitate şi nici nu pot efectua. un anumit bun. în cadrul analizei efectuate asupra consim ământului.).. 449-451. Consim ământul păr ilor este o condi ie esen ială a încheierii contractului de vânzare-cumpărare şi în dreptul comercial.

fel şi calitate. Bunul ce formează obiectul contractului de vânzare-cumpărare comercială trebuie să fie determinat chiar în momentul realizării acordului de voin ă sau să poată fi determinat ( să fie determinabil) în viitor pe baza elementelor stabilite în contract. p. vânzătorul trebuie să aibă calitatea de proprietar la momentul individualizării sau în momentul în care bunul a început să existe. D.” 239 C. potrivit art. St. Petrescu-Ercea.încheiate între comercian i cu privire la imobilele având destina ia de a face parte din fondul de comer sunt comerciale. Pieirea în caz fortuit a acestor bunuri nul exonerează pe vânzător de obliga ia de predare (genera non pereunt).com. 1310 C. numărare ori cântărire) sau în momentul în care aceste bunuri dobândesc existen ă. op. la locul şi timpul stipulat. care. 2007.. „toate lucrurile care sunt în comer pot să fie vândute. 238 Potrivit art. atunci când se încheie un contract de vânzarecumpărare bunul trebuie să existe sau să poată exista în viitor. 62 C. în virtutea principiului potrivit căruia nimeni nu se poate obliga la cea ce nu are (nemo plus juris ad allium transfere potest quam ipse habet). sau dacă expedierea sau sosirea acelor mărfuri ar fi fost împiedicată de vreo cauză oarecare. Bunul vândut trebuie să îndeplinească condi iile generale reglementate în Codul civil.” În acelaşi sens. L. dă dreptul la despăgubiri. ar fi pierit. în subsidiar. 1992. 47.. 963 C. I. „numai lucrurile ce sunt în comer pot fi obiectul unui contract”. fără nici o altă indica ie de natură a desemna un corp cert şi determinat. 58. op. vânzătorul este obligat a preda. Georgescu. 456-457. este posibilă confuzia cu privire la calitatea de proprietar a vânzătorului. afară dacă numai vreo lege a oprit aceasta”. p.civ. p. bunul se află în circuitul comercial. Valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare în acest caz diferă în func ie de natura bunurilor ce formează obiectul contractului. în caz de neexecutare. 197 . Astfel. op. Dacă. în cazul bunurilor determinate generic şi al bunurilor viitoare.. O condi ie esen ială pentru realizarea efectului translativ de proprietate al contractului de vânzare-cumpărare este aceea ca bunul vândut să fie proprietatea vânzătorului. felul şi calitatea cuvenită.: „Când mărfurile vândute sunt arătate în contract numai prin câtime. În aceste condi ii. şi prin dispozi iile exprese ale legii. Astfel. iar potrivit art. chiar dacă mărfurile care ar fi fost la dispozi ia sa în momentul formării contractului sau pe care el şi le-ar fi procurat în urmă în executarea lui. cit. cit. Deoarece în raporturile comerciale de foarte multe ori nu se încheie contracte scrise. Autorul consideră că „opera ia reprezintă o vânzare comportând o obliga ie de a da – transferarea proprietă ii bunului – pe care se grefează o a doua obliga ie de a face – dobândirea prealabilă a proprietă ii bunului.238 Dacă obiect al contractului de vânzare-cumpărare comercială îl formează bunuri individual determinate (res certa).. doctrina239 este în sprijinul valabilită ii contractului. Cărpenaru. câtimea.. cit. iar bunurile sunt supuse unor vânzări succesive.civ. prin natura lui. proprietatea se transmite de la vânzător la cumpărător în momentul individualizării (prin măsurare. o obliga ie de „a face” a procura bunul şi a-l preda cumpărătorului). interpretând acordul de voin ă al păr ilor în sensul că obliga ia asumată de vânzător este.

245 În temeiul art. p. În al doilea rând. op. p. în temeiul art. pentru a fi valabil. în primul rând. cauza contractului de vânzare-cumpărare trebuie. p. Astfel. obliga ia vânzătorului este considerată fără cauză în lipsa pre ului sau a caracterului derizoriu al acestuia.” 198 . con inutul acestei no iuni a fost stabilit în sensul că pre ul este real în condi iile în care a fost prevăzut în contract cu inten ia de a fi plătit efectiv240. cit. „pre ul vânzării trebuie să fie serios şi determinat de păr i”. să existe. 243 Idem. prin asumarea obliga iei de plată a pre ului ca efect al transmiterii dreptului de proprietate asupra unui bun.civ.241 O altă condi ie impusă pre ului în cadrul contractului de vânzarecumpărare comercială este aceea de a fi determinat sau determinabil. op.. cit. nu poate avea nici un efect.. 968 C.. 244 Fr.civ. caracterul oneros al contractului nu reprezintă o condi ie suficientă pentru a caracteriza un contract ca fiind de vânzare-cumpărare. din punct de vedere al presta iei cumpărătorului. cit. 459. St. în „obiectivul urmărit la încheierea unui asemenea act”.L. 4. cit. Astfel. în acest din urmă caz. precum şi dacă este sincer şi serios (nesimulat).civ. ceea ce este specific cauzei contractului comercial de vânzare-cumpărare este tocmai caracterul speculativ în vederea căruia se încheie contractul. 2007. 966 C. 1992. Deak.242 Potrivit art. în „prefigurarea contrapresta iei”243. p. Autorul arată faptul că „elementele no iunii de pre serios au caracterul unei situa ii de fapt şi sunt lăsate la aprecierea instan ei judecătoreşti”. 966 C. iar în temeiul art.. a multiplicării profitului ob inut. când este contrarie bunelor moravuri sau ordinii publice”.: „Obliga ia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită. în doctrină. Cauza (scopul) contractului de vânzare-cumpărare constă.Pre ul reprezintă elementul ce caracterizează obliga ia specifică a cumpărătorului în contractul de vânzare-cumpărare. D. Georgescu. Contractele comerciale nu se încheie în prefigurarea unei singure contrapresta ii. 1993. op. Cărpenaru.. Cauza (scopul) contractului de vânzare-cumpărare comercială constă.. 948 C. potrivit doctrinei. tocmai în ideea unei repetabilită i. 1303 C. 146. op. Beleiu. ci. În privin a condi iei ca pre ul să fie real.civ. În acest scop. este necesar ca pre ul să constea într-o sumă de bani şi nu într-o altă presta ie sau în alte bunuri. Potrivit art. Având în vedere acest aspect. „cauza este nelicită când este prohibită de legi. în primul rând.. contractul de vânzarecumpărare trebuie să aibă „o cauză licită”.245 240 241 I. 66-69.244 Sanc iunea lipsei cauzei constă în nulitatea conven iei. 167..civ. deoarece. este caracterizat contractul de vânzare-cumpărare ca fiind oneros. contractul ar putea fi caracterizat drept schimb. 242 Gh. Însă. ca şi în cazul celorlalte contracte sinalagmatice.

). aplicabil şi în dreptul comercial în virtutea prevederilor art.247 Acest efect al contractului de vânzare-cumpărare este expres prevăzut în art. principiul Aceste prevederi consacră. consensualismului cu privire la efectul translativ de proprietate al contractului de vânzare-cumpărare. fără nici o altă formalitate. În al treilea rând.3. transferul proprietă ii şi al riscurilor de la vânzător la cumpărător (art.. implicit. Acest efect. Lipsa cauzei sau nevalabilitatea acesteia trebuie dovedită de către partea care o invocă. şi lucrul rămâne în rizico-pericolul dobânditorului.civ. 971 C. al riscurilor. Din textul citat.: „În contractele ce au de obiect transla ia proprietă ii. cu toate că cauza nu este expresă”. deducem existen a unei prezum ii legale.n. Transmiterea dreptului de proprietate şi a riscurilor la o altă dată decât data încheierii contractului: 246 Potrivit art. proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consim ământului păr ilor. acest efect producându-se de drept. s-au conturat anumite situa ii de excep ie.civ. Efectele contractului de vânzare-cumpărare comercială Ca şi în dreptul civil.civ. op. este de esen a contractului de vânzare-cumpărare. De la regula transmiterii de drept a proprietă ii din momentul realizării acordului de voin ă.: „Conven ia este valabilă. Proprietatea şi riscurile se transmit ca urmare a manifestării de voin ă a păr ilor în acest sens. fie prin dispozi iile exprese ale legii. 178. ordinii publice sau bunelor moravuri. nu este nevoie de clauze exprese în contract. din momentul încheierii contractului. prin încheierea sa.com.) lucrului.” de asemenea. contractul de vânzare-cumpărare în dreptul comercial determină. 967 C.L. chiar când nu i s-a făcut tradi iunea (predarea – n.Georgescu. cit. cauza trebuie să fie licită în sensul de a nu fi contrară legii. de existen ă. 247 A se vedea I. în care transferul proprietă ii şi al riscurilor este amânat la o dată ulterioară. 1295 C. chiar neprevăzută expres în contract. 1 C. Pentru a opera transferul proprietă ii şi. condi ii prevăzute sub sanc iunea nulită ii absolute. a cauzei. 199 . în privin a bunurilor individual determinate ce formează obiectul contractului. sau a unui alt drept real.. fie prin acordul păr ilor ori natura obiectului contractului de vânzare-cumpărare. dedusă din folosirea sintagmei „obliga ia nelicită nu poate avea nici un efect”. cauza trebuie să fie reală (să nu fie falsă). Cauza este considerată falsă când există o eroare cu privire la motivul determinant pentru care s-a contractat şi este sanc ionată cu nulitatea relativă a contractului.În al doilea rând. 1992.246 1. relative. în condi iile cerute de lege. p.

fiind obligat să preia bunul în starea în care se află. 1993. contractul de vânzare-cumpărare nu-şi va produce efectele şi. până la care este amânată fie începerea. 462. 251 St. 2007. Beleiu. Cărpenaru. Proprietatea şi riscurile se transmit în momentul individualizării acestor bunuri prin numărare.”(Gh. care va plăti totuşi pre ul stabilit în contract.” 249 Termenul este o modalitate a actelor juridice şi reprezintă „un eveniment viitor şi sigur ca realizare. Termenul este reglementat în art. 62 C. contractul fiind desfiin at cu efect retroactiv. În schimb. 156). Condi ia rezolutorie este „acea condi ie de a cărei îndeplinire depinde desfiin area actului juridic. p. 1993. cit. 1018 C. p. riscul se transmite odată cu dreptul de proprietate. 158). 200 . în schimb. În cazul contractului de vânzare-cumpărare afectat de o condi ie suspensivă. op. la locul şi timpul stipulat. 1004 – 1021 C. 57 Condi ia. b) contracte încheiate cu termen249 sau condi ie250 .. deoarece debitorul nu datorează nimic întrucât nu a operat transferul proprietă ii. îndeplinirea condi iei determină desfiin area contractului de vânzare-cumpărare cu efect retroactiv. cit. determină suportarea riscului în mod diferit. 2) dimpotrivă. Înainte de împlinirea condi iei suspensive (pendente conditione). la momentul încheierii contractului (în cazul bunurilor individual determinate) sau ulterior. cit. anterior.a) bunuri determinate generic (res genera).. 62 C.. vânzătorul este obligat a preda. fără nici o altă indica ie de natură a desemna un corp cert şi determinat. civ. În cazul neîndeplinirii condi iei suspensive. în cazul realizării condi iei suspensive (eveniente conditione). câtimea.: „Când mărfurile vândute sunt arătate în contract numai prin câtime. civ. civ. iar vânzătorul – plata pre ului). com. sau dacă expedierea sau sosirea acelor mărfuri ar fi fost împiedicată de o cauză oarecare. pieirea lucrului mai înainte de împlinirea condi iei (pendente conditione). creditorul nu poate cere executarea obliga iei (de exemplu. 1993. În cazul în care condi ia rezolutorie nu s-a realizat. viitor şi nesigur ca realizare. fel şi calitate. Aşadar. p. ca debitor al obliga iei imposibil de executat (res perit debitori). este valabilă. păr ile sunt socotite ca 248 Potrivit art.. p. riscul va fi suportat de către vânzător. riscul va fi suportat de către cumpărător.com.)248. cit. cumpărătorul nu poate cere predarea bunului. ca modalitate a actelor juridice. riscul pieirii bunului mai înainte de împlinirea condi iei rezolutorii va fi suportat de către cumpărător. fie încetarea exerci iului drepturilor subiective şi a executării obliga iilor civile”. Transferul dreptului de proprietate este amânat până la împlinirea termenului sau a condi iei suspensive ori va fi desfiin at prin împlinirea condi iei rezolutorii. Beleiu. de care depinde existen a (naşterea ori desfiin area) actului juridic. care ar fi fost la dispozi iunea sa în momentul formării contractului. chiar dacă mărfurile. Dacă contractul de vânzare-cumpărare a fost afectat de o condi ie rezolutorie. 1022 – 1025 C. Condi ia produce efecte retroactive din ziua încheierii contractului (ex tunc).” (Gh. iar transferul de drepturi reale se consolidează. Beleiu. Numai neîndeplinirea condi iei rezolutorii consolidează dreptul dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare. D. în temeiul art. sau pe care el şi le-ar fi procurat în urmă în executarea lui ar fi pierit. 154 şi urm. reprezintă „un eveniment. astfel: 1) dacă bunul a pierit în totalitate.251 Dacă bunul piere ulterior îndeplinirii condi iei rezolutorii. actul este considerat ca fiind pur şi simplu (operează transferul dreptului de proprietate). dacă bunul a pierit doar par ial. Condi ia este reglementată în art. iar presta iile deja efectuate trebuie restituite.. măsurare ori cântărire (art. felul şi calitatea cuvenită. contractul de vânzare-cumpărare va fi considerat retroactiv ca şi cum ar fi fost pur şi simplu: plata efectuată de către debitor. op. op. op. A se vedea pentru detalii: Gh. contractul de vânzare-cumpărare nu se va naşte. în momentul individualizării bunurilor (în cazul bunurilor determinate generic). ca urmare.

2007. 63 alin. 201 . D. 463. o anumită cantitate de marfă). C. în temeiul art. Obliga iile păr ilor în contractul de vânzare-cumpărare 252 253 Idem. Potrivit art. f) bunuri transportate pe apă (art. drept urmare. în cazul bunurilor determinate generic (de exemplu. în cazul în care bunurile sunt determinate generic. 63 alin.). care le transportă sau care urmează a le transporta. com. c) contracte având ca obiect bunuri viitoare.253 În cazul neîndeplinirii condi iei suspensive. este supusă condi iei sosirii în bună stare a acelui vas. 1018 C. În cazul în care. 63 alin. Cărpenaru. nu a operat transferul proprietă ii şi al riscurilor. ulterior. numărarea.: „Vânzarea mărfurilor care se află în călătorie cu arătarea vasului. p. riscul va fi suportat de către cumpărător. 1018 alin. com. cit. op. în situa ia în care contractul sub condi ie a fost încheiat şi cu obliga ia vânzătorului de a determina vasul într-un anumit termen şi acest termen s-a scurs. iar nu în prezen a cumpărătorului care se află în locul de destina ie. deoarece atunci are loc cântărirea. civ. Se consideră. 464. 1. cumpărătorul are dreptul de a cere fie executarea contractului. individualizarea mărfii are loc în momentul predării acesteia în custodia transportatorului. riscul contractului va fi suportat de către vânzător. În consecin ă.). d) contracte de vânzare-cumpărare care implică şi opera iuni de transport al mărfii efectuate în temeiul unui contract de transport. 62 C. bunurile nu au ajuns la destina ie (la vânzător) şi au pierit fortuit înainte de a fi predate cumpărătorului. 63 – 66 C. cit. op. com.4. în consecin ă. 2 C.şi cum nu au încheiat nici un contract de vânzare-cumpărare şi. vânzătorul nu va avea dreptul să ceară plata pre ului. dacă bunurile au pierit fortuit în cursul transportului. vânzarea mărfurilor care sunt transportate cu un anumit vas este afectată de condi ia suspensivă a sosirii vasului la destina ie în bună stare. fie daune-interese (art. în vederea transmiterii lor către cumpărător (art. p. nu iau naştere nici drepturile şi obliga iile reciproce (art. s-a observat în doctrină252 faptul că. aşadar..” 254 St. 1 C. că acest transfer al proprietă ii şi al riscurilor operează din momentul individualizării mărfii şi al predării ei către transportator. În schimb. măsurarea. 51. 1 C. e) bunuri care sunt procurate de vânzător de la un ter . Contractul nu se va considera încheiat şi. Transmiterea dreptului de proprietate şi a riscurilor are loc în momentul în care bunurile au dobândit existen ă materială sau. civ. deşi au fost expediate de ter .. În acest caz. p. însă nici nu va fi obligat să predea alte bunuri ori să plătească daune-interese. În temeiul art. cum s-a arătat254. riscul va fi suportat de către vânzător. com. 2 C. com.). după individualizarea acestora.).. Aşadar. Petrescu.

). sau prin simplul consim ământ al păr ilor dacă predarea nu se poate face în momentul vânzării sau dacă cumpărătorul „le avea în puterea sa” cu un alt titlu în momentul încheierii contractului (art. Predarea bunului ce formează obiectul contractului de vânzarecumpărare se va face la data stabilită în contract. chirii. p..). al depozitarului). 1992. op. care sunt ale cumpărătorului din momentul încheierii contractului (art. civ. Bunurile mobile vor fi predate fie prin tradi iune reală (predare reală). a titlurilor de proprietate.). „vânzătorul are două obliga ii principale.” Folosirea sintagmei „obliga ii principale” de către legiuitor determină concluzia că păr ile pot prevedea. 1316 C. 1326 C. civ. determinată prin sintagma „uzul ce face cumpărătorul de dânsele cu consim ământul vânzătorului”.civ.Potrivit art.. şi alte obliga ii reciproce.). când bunurile sunt puse în mod efectiv la dispozi ia cumpărătorului. Bunurile imobile sunt predate prin remiterea cheilor sau a titlului de proprietate (art. Acest tip de predare. a preda lucrul şi a răspunde de dânsul. 196. denumit în doctrină „predare consensuală”255. a conosamentului – în cazul mărfurilor încărcate pe un vas de transport etc. civ. Predarea bunurilor mobile necorporale se face prin remiterea titlurilor sau prin predare consensuală. după cum aceste obliga ii pot fi re inute în sarcina lor în temeiul unor legi speciale. dobânzi) şi a fructelor industriale ale bunului vândut. în contractele pe care le încheie. recolta încă neculeasă) sau în situa ia în care vânzătorul exercită cu privire la bun fie posesia. sub sanc iunea răspunderii pentru prejudiciul cauzat de întârzierea în executare sau a rezolu iunii 255 I. Predarea bunului ce formează obiectului contractului de vânzare-cumpărare reprezintă opera iunea prin care acest bun este pus la dispozi ia cumpărătorului sau îi este înmânat efectiv astfel încât acesta să exercite asupra bunului atributele specifice ale dreptului de proprietate – posesia. folosin a şi dispozi ia (art. fie deten iunea precară (cum este cazul. De asemenea. 1314 C. dividende. precum şi la „tot ce a fost destinat la uzul său perpetuu” (art.civ. are loc în situa ia în care bunul nu există la momentul contractului (bunuri viitoare – de exemplu. 1324 C.L. Georgescu. 1313 C. spre exemplu. există obliga ia de predare şi în privin a fructelor civile (de exemplu. 1315 C.). a recipisei de depozit. Predarea bunurilor se face în mod diferit în func ie de natura acestora şi de inten ia păr ilor contractante. civ. 202 . prin remiterea cheilor depozitului. a) Obliga ia de a preda bunul vândut. Obliga ia de a preda bunul se referă şi la accesoriile acestuia. cit.

„în toate cazurile.civ.).). a se vedea Camelia Toader. 1320 – 1321 C. publicat în B. 167 /1958 referitor la prescrip ia extinctivă.). 5 din Decretul nr. precum şi modalită ile de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare. Dacă vânzătorul a fost de rea-credin ă. Editura All Beck. răspunderea vânzătorului pentru vicii este limitată numai la viciile ascunse ale bunului (care nu puteau fi descoperite prin mijloacele specifice de verificare). 1336 C. dacă bunul a pierit ca urmare a viciilor.. Pentru detalii cu privire la garan ia împotriva evic iunii. total sau în parte.256 b) Obliga ia de garan ie Potrivit art. dacă pieirea bunului nu se datorează viciilor. care fie fac lucrul imposibil de întrebuin at conform destina iei sale. cumpărătorul va avea facultatea de a alege între a cere rezolu iunea vânzării sau punerea sa în posesie. vânzătorul va putea fi obligat la restituirea pre ului şi la plata de despăgubiri. ori tulburarea cumpărătorului în exercitarea dreptului de proprietate. vânzătorul răspunde fa ă de cumpărător în caz de evic iune de drept. la cererea cumpărătorului.civ. 256 Potrivit art. 1337 C. 259 În dreptul civil. drept care exclude dreptul dobândit de către cumpărător în temeiul contractului de vânzare-cumpărare”.. dacă urmează vreo vătămare pentru cumpărător din nepredarea lucrului la timp.civ. Cărpenaru. 1321 C. 202.contractului cu daune-interese la cererea cumpărătorului (art. Garan ia împotriva evic iunii. ci cazului fortuit. ci şi despăgubiri (art. cumpărătorul nu l-ar fi cumpărat sau ar fi plătit un pre mai mic (art.). Pentru viciile aparente – pe care cumpărătorul le-ar fi putut descoperi sau vedea şi singur – vânzătorul nu este obligat să garanteze (art.). în cazul intentării unei ac iuni în rezolu iune de către cumpărător va datora nu numai restituirea pre ului.cit. 1354 C. 1358 C.civ. 1320 C. vânzătorul trebuie să fie condamnat la dauneinterese.257 Evic iunea poate fi totală sau par ială (de exemplu. Dispozi iile Codului comercial în această materie sunt derogatorii de la dreptul comun259 având în vedere specificul activită ii comerciale.civ. riscul va fi suportat de către cumpărător (res perit domino). Indiferent de buna. 203 . 1998 258 Idem. iar potrivit art. În temeiul art. dacă ar fi ştiut. vânzătorul va răspunde fa ă de cumpărător în caz de evic iune totală sau par ială a bunului ce formează obiectul contractului. D.258 În mod special.civ. 11 din 15 iulie 1960). p.civ. Garan ia împotriva viciilor bunurilor ce fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare comercială. rezultând din valorificarea de către un ter a unui drept asupra lucrului vândut. vânzătorul răspunde fa ă de cumpărător cu privire la „liniştita posesiune a lucrului” şi cu privire la „viciile aceluiaşi lucru”. Însă. 2007. dacă întârzierea nu provine decât din faptul vânzătorului”.. Evic iunea a fost definită în doctrină ca fiind „pierderea dreptului de proprietate asupra lucrului. o ac iune în revendicare ce are ca obiect o parte din bunuri). precum şi cu privire la sarcinile care grevează bunul vândut şi care nu au fost declarate în momentul încheierii contractului.civ. 1352 C..). „Evic iunea în contractele civile”.. fie întrebuin area acestuia este într-atât diminuată încât. 1339 C.civ.civ. nr. dacă aceasta provine dintr-un fapt personal al său (art. op. dar şi de fapt. în sensul că a cunoscut viciile lucrului existente la momentul vânzării.civ.O.sau reaua-credin ă a vânzătorului cu privire la cunoaşterea viciilor ascunse ale lucrului (art.: „Dacă vânzătorul nu face predarea în timpul determinat de ambele păr i. 1353 C. p. Dreptul la ac iunea privind viciile ascunse se prescrie în termen de 6 luni de la data descoperirii lor. dar trebuie să fie efectivă. dacă viciile nu au fost ascunse cu viclenie (art.” 257 St. însă nu mai târziu de 1 an de la predarea bunului. 1356 C. 1355 C. vânzătorul poate fi obligat să restituie pre ul (ac iune în rezolu iunea vânzării – actio redhibitoria) sau numai o parte din pre (actio estimatoria sau quanti minoris) stabilită de un expert (art. În temeiul art.).civ. 468. Bucureşti.

din care decurge şi modul de transmitere a dreptului de proprietate şi a riscurilor... nu mai revenim asupra acestora. 245/2004 privind securitatea generală a produselor. „cumpărătorul unor mărfuri sau producte. 1 C. În lipsa unor prevederi speciale în Codul comercial. răspunderea pentru viciile mărfurilor constatate la destina ie apar ine vânzătorului deoarece „vânzătorul s-a obligat să asigure mărfurile până la destina ie. şi anume.Legea nr. 812 din 18 noiembrie 2003.. 593 din 1 iulie 2004. în temeiul art. 1336 pct. Reglementări speciale referitoare la drepturile consumatorilor de a reclama viciile produselor cumpărate sunt cuprinse într-o serie de legi speciale. 264 Publicată în M. Lupaşcu. 586 din 11 octombrie 1994 în D. 555 din 22 iunie 2004. 204 .civ. deşi circulă pe aceeaşi pia ă.266 Având în vedere că reglementările referitoare la protec ia drepturilor consumatorilor au fost deja analizate.261 ..O.civ. Obliga iile cumpărătorului. din cauze obiective. 265 Publicată în M. Partea I nr.Legea nr.2 C. 313 din 6 aprilie 2006.260 Articolul 70 C. constatată la destina ie.B. precum: . în măsura în care sunt compatibile. p. Decizia nr. vor fi aplicabile regulile generale din dreptul civil şi în această materie.com. nr. nu au fost preluate în mod direct de către cumpărător. op. potrivit art.com. 261 Publicată în M. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defecte. provenind din o altă pia ă.com. este dator să denun e vânzătorului viciile aparente în timp de două zile de la primire. Partea I nr.. Partea I nr. 1999. 266 Publicată în m.. 608/2001 privind evaluarea conformită ii produselor. 296/2004 . În temeiul art. respectiv depozitul cumpărătorului.. 263 Publicată în M.com. 262 Publicată în M. 212 din 28 august 1992. 21/1992 privind protec ia consumatorilor. Of.Legea nr.. Of. cât şi pentru viciile ascunse cu privire la anumite categorii speciale de vânzări.. Of. 344. referitoare la răspunderea vânzătorului pentru viciile lucrului vândut. în temeiul art. aceste dispozi ii se completează cu cele prevăzute în art.265 .G.264 .. şi.Codul Consumului..Legea nr.263 . 260 Aşa cum s-a decis în spe ă. 1352 – 1360 C. 265 din 25 mai 2004. cit. contractele ce au ca obiect bunuri care se transmit de pe o pia ă pe alta sau bunuri care. El este dator să denun e viciile ascunse ale lucrului în cele dintâi două zile de la descoperirea lor. 1 C. răspunderea pentru viciile mărfurilor. transmiterea dreptului de proprietate şi a riscurilor asupra mărfurilor operează în momentul efectuării recep iei în depozitul cumpărătorului. Partea I nr. Of. ori de câte ori un timp mai lung nar fi fost necesar din cauza condi iilor excep ionale în care se află bunul vândut sau persoana cumpărătorului. având în vedere conven ia păr ilor.262 .Astfel. reglementează răspunderea vânzătorului atât pentru viciile aparente. Of. 40 C. Partea I nr. S. revine vânzătorului (T.” Pentru aceste motive. Of.Legea nr. Partea I nr.com. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garan iile asociate acestora.

Of. Cărpenaru. iar nu regulile generale ale executării obliga iilor comerciale la sediul (domiciliul) debitorului. imediat după încheierea contractului sau la cererea cumpărătorului. Decizia nr. 10/1997.civ.. civ.” 205 .civ..civ. Partea I nr.. 1361 C. 1294 C. G. care după cunoştin a păr ilor se găsea într-altă parte în momentul formării contractului.. conform regulilor generale.civ. Preluarea bunului se face la locul şi în termenul stabilit în contractul de vânzare-cumpărare sau. potrivit conven iei păr ilor. Dovada efectuării plă ii se face prin orice mijloc de probă. în temeiul art. În cazul neîndeplinirii obliga iei de plată a pre ului la termenul prevăzut în contract sau determinat potrivit art. op. să ia în primire bunul cumpărat şi să suporte cheltuielile aferente. În lipsa unor asemenea prevederi contractuale exprese. 1362 C.268 Modalitatea de plată a pre ului va fi stabilită prin contractul de vânzare-cumpărare şi poate consta într-o singură presta ie sau din presta ii succesive. 167/1958. cit. „cumpărătorul este dator a plăti la locul şi la timpul în care se face predarea lucrului” (art. în caz de neexecutare a obliga iei prin neplata ratelor scaden ă.). în lipsă. Dacă însă urmează a se preda un lucru determinat.269. Prin urmare. Cumpărătorul este obligat. Această obliga ie se execută. nr. S. 1362 C. 92 C. în temeiul art.civ. 269 Potrivit art. Of. nr.com. în acest ultim caz. sunt derogatorii de la regula potrivit căreia. la formarea contractului. 26 din 25 ianuarie 2000.. 356/2002 (M.G.Principala obliga ie a cumpărătorului este aceea de a plăti pre ul.. Partea I nr. O. În lipsă de o clauză expresă.com. „la ziua şi la locul determinat prin contract” (art. precum şi în „Dreptul” nr. 9/2000 a fost modificată prin Legea nr. raportat la art.).com. 1362 C. în materie de vânzare. acolo citată.267 În lipsa unui loc determinat prin contract în care să se facă plata. 12 din Decretul nr.). ori din inten ia păr ilor contractante. 1362 C. cumpărătorul va plăti dobânzi (art.S.civ. în lipsa acordului păr ilor. D. conform cărora plata se va face la locul predării bunului. 2007. 477 şi C. 59 C. 1361 C... atunci predarea se va face în acel loc.civ. (la momentul predării bunului). pentru fiecare rată va curge un termen de prescrip ie separat. în temeiul art. dispozi iile art. în lipsa unui termen prevăzut special pentru executare.. contractul de vânzare-cumpărare devine cu executare succesivă.: „Orice obliga ie comercială trebuie să fie executată în locul arătat prin contract sau în locul care ar rezulta din natura opera iunii. 717/1997. 1317 C. vor fi aplicabile prevederile art. Dobânda comercială este cea stabilită de către păr i sau.. contractul trebuie să fie executat în locul unde cel ce s-a obligat îşi avea stabilimentul său comercial sau cel pu in domiciliul sau reşedin a. dacă nu se prevede altfel în contractul de vânzare-cumpărare. p. După cum putem observa. 1363 C.com. 267 A se vedea St. 425 din 18 iunie 2002). dobânda legală reglementată prin O. fiind vorba despre dovedirea unei situa ii de fapt. dacă păr ile au în eles să atribuie acestor termene un caracter esen ial. 117. 268 Publicată în M. 46 C.civ. plata se poate cere imediat. p.J. în condi iile art. 9/2000. în condi iile art.

p. această neîndeplinire echivalează cu îndeplinirea condi iei rezolutorii şi. faptul că temeiul juridic al rezolu iunii constă în „reciprocitatea şi interdependen a obliga iilor”.” 274 Potrivit art. ed.. 1021 C. în cazul neîndeplinirii obliga iilor de către una dintre păr i. 79 şi urm. iar nu într-o condi ie rezolutorie subîn eleasă. în caz când una din păr i nu îndeplineşte angajamentul său”. Idem.: „Condi ia rezolutorie este subîn eleasă totdeauna în contractele sinalagmatice.civ.1. 80. astfel.civ. Stătescu. Rezolu iunea contractului de vânzare-cumpărare comercială Potrivit doctrinei.. Consecin ele în caz de nerespectare a obliga iilor contractuale În cazul neîndeplinirii obliga iilor ce decurg dintr-un contract sinalagmatic. când este posibil. condi ia rezolutorie este prezumată în toate contractele sinalagmatice.272 Aşadar. rezolu iunea de drept civil operează de plin drept şi fără punere în întârziere. constând în desfiin area retroactivă a acestuia şi repunerea păr ilor în situa ia avută anterior încheierii contractului”.. C. cu efect retroactiv.” 206 . 1020 C. Prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat. 273 Conform art. reciprocitatea şi interdependen a obliga iilor specifice acestor contracte determină anumite consecin e specifice270. Bîrsan.: „Într-acest caz. p. 270 271 C. op. rezolu iunea contractului reprezintă o „sanc iune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic. 1020 C. însă numai la cererea păr ii interesate (care şi-a executat sau este gata să-şi execute propria obliga ie). deci şi în contractul de vânzare-cumpărare comercială. contractul se va desfiin a. 1994. Bucureşti. 1020 C. în privin a bunurilor perisabile. 272 Potrivit art. 1021 C. Codul civil. 2. cu daune-interese.n. a II-a. 5. Partea în privin a căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa conven ia. păr ile pot prevedea însă rezolu iunea de drept a contractului (pact comisoriu expres). Un astfel de caz este prevăzut în art. contractul nu este desfiin at de drept. vânzarea se va rezolvi de drept şi fără interpelare în folosul vânzătorului.civ. 1370 C.civ.: „La vânzări de denariate (producte – a se vedea nota nr.1. 1993. sau să-i ceară desfiin area. dacă în contract s-a stabilit un termen pentru preluarea bunurilor şi cumpărătorul nu a respectat acest termen. 1370 C. în acest caz. rezolu iunea contractului şi executarea în natură a obliga iei rezultând din contract. Excep ia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus) a fost definită în doctrină271 drept „un mijloc de apărare aflat la dispozi ia uneia dintre păr ile contractului sinalagmatic. cit. Rezultă din prevederile art. coroborate cu cele ale art. Editura All Beck. după expirarea termenului pentru ridicarea lor. n..273.civ.5.2. contractul considerându-se desfiin at de drept în favoarea vânzătorului. şi anume: posibilitatea păr ii care şi-a executat sau este gata să-şi execute propria obliga ie de a alege între excep ia de neexecutare.civ. în cazul în care i se pretinde executarea obliga iei ce-i incumbă fără ca partea care pretinde această executare să-şi execute propriile obliga ii”.274 Aşadar.civ. În temeiul art. 5.) şi de lucruri mobile.

în termen de 24 de ore de la expirarea termenului. propria obliga ie.com. trebuie să încunoştiin eze pe cealaltă parte. se cer a fi întrunite următoarele condi ii cumulative: a) contractul de vânzare-cumpărare să prevadă un termen unic de executare pentru ambele obliga ii principale (predarea bunului şi plata pre ului). în favoarea căreia s-a prevăzut acest termen. din culpă. În temeiul art. Partea a cărei culpă a fost re inută în pronun area rezolu iunii va putea fi obligată şi la daune-interese. şi aceasta nu-şi îndeplineşte la termenul fixat obliga ia sa.3. şi anume: 1) Cazul prevăzut în art. 5. 1020 C. 67 C. după înştiin area celeilalte păr i.).: ”Dacă termenul stipulat într-un contract de vânzare a unui lucru mobil este esen ial naturii opera iunii. 67 C. prin contract. Pentru ca să opereze rezolu iunea de drept a contractului de vânzare-cumpărare în temeiul art. păr ile „trebuie să-şi restituie reciproc ceea ce fiecare a primit prin executarea totală sau par ială a contractului”. fie de drept. una din păr i a oferit celeilalte predarea lucrului vândut sau plata pre ului. 275 Potrivit art. fie în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. în termen de 24 de ore de la expirarea termenului”. 69 C. Termenul esen ial poate fi stabilit de către păr i. b) înainte de împlinirea termenului. partea care voieşte executarea conven iei.. tocmai în ideea de a se asigura finalitatea încheierii unor opera iuni de vânzare-cumpărare: interpunerea în schimbul şi circula ia mărfurilor.. c) la împlinirea termenului. Aşa cum s-a arătat. Aceasta poate renun a la invocarea rezolu iunii de drept şi să ceară executarea în natură a obliga iei.com. în temeiul art. una dintre păr i să execute sau să ofere celeilalte păr i executarea obliga iei. cealaltă parte să nu-şi îndeplinească.275. În cazul în care a intervenit rezolu iunea. Executarea contractului de vânzare-cumpărare se impune în foarte multe situa ii. din culpă. contractul de vânzare-cumpărare va fi desfiin at cu consecin a repunerii păr ilor în situa ia anterioară. Aşadar. de către una dintre păr i dă dreptul celeilalte. conform regulilor Codului civil referitoare la condi ia rezolutorie tacită (art.civ. sau poate rezulta din natura opera iunii sau a bunului ce formează obiectul contractului.În Codul comercial sunt reglementate două cazuri de rezolu iune de drept a contractului de vânzare-cumpărare comercială. 69 C. 207 .com. de a cere rezolu iunea contractului de vânzare-cumpărare. Nerespectarea acestui termen. 2) Rezolu iunea pentru expirarea termenului esen ial.com. 67 C. fără să ină seama de expirarea termenului stipulat în favoarea sa. mai înainte de expirarea termenului fixat pentru executarea conven iei. rezolu iunea operează de drept.com: „Când. atunci condi ia rezolutorie se împlineşte de drept în favoarea păr ii care îşi executase obliga ia sa”.

2008 4. Potrivit art.Aşadar. Bucureşti. C. edi ia a IVa. Ed. în locul rezolu iunii contractului. cât şi în vederea protejării intereselor creditorului.civ.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. Angheni. 2000 8. Studiu de doctrină şi jurispruden ă”. diferen a de pre fa ă de contractul ini ial. Fl. Universul Juridic. este mult mai eficientă în ceea ce priveşte asigurarea atât a celerită ii. în condi iile Codului de procedură civilă. poate cumpăra bunul prin intermediul unui „ofi er public însărcinat cu asemenea acte”. Bucureşti. 2000 7.Lumina Lex. S. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale”. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. D. poate să vândă bunul la licita ie publică sau la pre ul curent al mărfii. Chiriac – „Contractele civile şi comerciale”. în temeiul art. 68 C. căruia nu i s-a plătit pre ul la termen sau fa ă de care cumpărătorul nu şi-a îndeplinit obliga ia de a ridica bunul. Bucureşti. S. Bucureşti. M. în „Revista română de drept privat”. D. Bucureşti. sau poate apela la executarea co-activă. fie şi cu daune-interese. asista „de un ofi er public însărcinat cu asemenea acte”.com. St. Rosetti. Clocotici. Ed. căruia nu i s-a predat marfa la termenul prevăzut în contract. dacă lucrul are un pre la bursă ori la târg. Ed. Bucureşti. Ed. precum şi eventualele daune vor fi suportate de către cumpărător. 2008 5. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”. Gh. partea în privin a căreia nu s-a executat obliga ia poate alege. A. Stoica – „Dreptul comercial”. Angheni – „Mecanismul şi valen ele func iilor clauzei penale în cadrul dispozi iilor Legii nr. Cărpenaru – „Drept comercial român”.N. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Hamangiu. Ed. b) vânzătorul. 2008 3. C. 2003 208 . Ed. efectuată cu participarea păr ii interesate. Chera – „Obliga iile comerciale. Universul Juridic. Ed. precum şi eventualele daune-interese urmând a fi solicitate acestuia din urmă. 2008 2.Gheorghiu – „Opera iunile de leasing”. 2005 6. N.: a) cumpărătorul. D.H.. Bucureşti. diferen a dintre pre ul plătit şi cel stipulat în contract. reglementată de Codul comercial. Universul Juridic. Această formă de executare. executarea silită a debitorului. pe cheltuiala vânzătorului. Beck. Sigma. Bucureşti. 1021 C. I. Ed. 1929 9. Volonciu.

Turcu – „Dreptul afacerilor”. C.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. Craiova. vol. Ed. René Savatier – „La théorie des obligations. I-II.H. R. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Ph. Ed. I. 1994 13. Yves Guyon. Paris.Turcu . Les obligations”.D.P. Ed.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Haga.L. L. Lumina Lex. Roblot – „Traité de droit commercial”. Motica.Lumina Lex. Ed. Cartea Românească. Paris. H. L Gazzaniga – „Introduction historique au droit des obligations”. Ed. Radu I.Tribuna. Ph. H. A. I.M. 2000-2001 12. I. Paris. 1999 25. ed.. Terré. Economica. C. 1969 24. 1999 26.. Lumina Lex. Gerota – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. III. Directivele europene cu aplicabilitate în materia obliga iilor comerciale. Lumina Lex. 1928 32. F. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Beck. Petrescu – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. J. Les obligations”. J. Dijon. 1932 14. Vol. Funda iei Chemarea. Lequintte – „Droit civil. Imprimeria Na ională. Paris.ro Abrevieri şi termeni : 209 . Gialdo – „La volonté des parties en droit international privé”. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Gounot – „Le principe de l’autonomie de la volonté en droit privé”. tome 1-2 17. 1998 29. Ed.Turcu. Recueil de cours n. Pop – „Contractele comerciale”.ro . Ed.www. Bucureşti. a II. Bucureşti. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. Iaşi. 1912 16. Paris. LGDJ. A. R. Simler. Ed. Paris. Lequintte – „Droit civil. Bucureşti. „Droit des affaires”. D. 1994 31. 1999 11. F. Ed. Ripert. 1992 28. Bucureşti. J. Lumina Lex. Codul comercial adnotat. Dalloz. I. I. 137.D. Ed. Bucureşti. 1997 30. Vivante – „Principii de drept comercial”. Georgescu – „Dreptul comercial român”.. 1994 33. 1983 18. A. J. 1994 22. 2002 23. I. PUF. 1940 19. Vision juridique et économique”. C. 2008 27. Jacquet – „Principe de l’autonomie et contrats internationaux”. 811 15. Legisla ia comercială cu modificările la zi. Simler. Lumina Lex. Bucureşti. 1999 21. Resurse Internet : .P. 1940 20. Bucureşti. p. G. 34.just. I.ueb. Bucureşti.Turcu – „Opera iuni şi contracte bancare”.www. XVIII – ème ed. Terré.10.D. 1972. Ed.L. Bucureşti.E. Economica.

U. acestea trebuie predate: a) în starea în care se găseau la momentul vânzării b) în condi ii medii de calitate c) în cea mai bună calitate.C.C. Dacă pre ul nu a fost prevăzut în contract. Pentru a caracteriza un contract de vânzare-cumpărare ca fiind comercial.op. între ei. – Monitorul Oficial .cit.M.pen . – Codul de procedura civila .G. Contractul de vânzare-cumpărare nu se poate încheia de către: a) prepuşi. Obiect al contractului de vânzare-cumpărare îl pot constitui numai: a) bunurile mobile b) bunurile imobile c) bunurile imobile prin destina ie. Dreptul de proprietate se transmite la o dată ulterioară încheierii contactului de vânzare-cumpărare în cazul: a) bunurilor transportate pe apă b) bunurilor determinate generic c) bunurilor transportate cu avionul. proc.Codul comercial . – Codul civil . trebuie să existe: a) inten ia de revânzare a bunului b) inten ia de a plăti pre ul c) inten ia de a preda bunul. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului ..s.C. 4. civ. acesta poate fi determinat apelând la: a) “adevăratul pre ” b) un arbitru c) orice mijloc de probă.pen. Con inutul obliga iei de garan ie ce incumbă vânzătorului constă în: a) garan ia pentru vicii ascunse b) garan ia pentru vicii aparente 210 . 5. 7. civ.Of.proc.C. 6. Dacă în contractul de vânzare-cumpărare nu s-a stabilit calitatea bunurilor individual determinate.O.Codul penal . în acelaşi domeniu de activitatea comercială cu cel al patronului lor b) so i.com.n. în timpul căsătoriei c) asocia ii societă ii în nume colectiv. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. – sublinierea noastră .C. în nume propriu. 2. – Codul de procedură penală . 3. .

Rezolu iunea de drept a contractului de vânzare-cumpărare intervine: a) pentru expirarea termenului esen ial b) în cazul pactului comisoriu expres de gradul IV c) în cazul tuturor contractelor sinlagmatice. plata pre ului se face: a) în momentul încheierii contractului b) în momentul predării lucrului c) în momentul transmiterii dreptului de proprietate. 8.c) garan ia împotriva evic iunii. În lipsa unei prevederi contractuale exprese. Locul plă ii pre ului. 9. 211 . este: a) locul încheierii contractului b) sediul comercial al debitorului c) locul predării bunului. în lipsa unei clauze contractuale. 10.

Condi iile de validitate ale contractului de mandat. în func ie de împrejurările cauzei (art.Sorana Popa. Privilegiul mandatarului. Mandatul comercial nu se presupune a fi gratuit”. 3. Deoarece în dreptul comercial mandatarul este împuternicit să săvârşească opera iuni comerciale „pe seama şi pe socoteala mandantului”. 374-391 C. Proba contractului de mandat 4. în lipsă de stipula ie expresă în contract referitoare la remunera ia cuvenită mandatarului. Vom re ine astfel ca o primă şi fundamentală particularitate a mandatului comercial natura comercială a obiectului contractului – dedusă din folosirea sintagmei „tratarea de afaceri comerciale” – şi caracterul oneros al contractului. de regulă. Contractul de mandat comercial Autor: Lector univ.com. drd. Efectele contractului Con inut: 1. Codul comercial nu oferă o defini ie distinctă a contractului de mandat în materie comercială.. în temeiul art.) de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit însărcinarea”. Încetarea contractului de mandat.civ. Sector 5. în dreptul comercial. Sediul materiei contractului de mandat comercial se află în art. potrivit art.com. Bdul Vasile Milea nr. 212 .com. Astfel.. Spre deosebire de dreptul civil. 1 C.). mandat 2. 374 C. Astfel. în definirea mandatului comercial ne raportăm la prevederile art. vom aplica dreptul comun (dreptul civil) şi în această privin ă.. 6. fiind dimpotrivă oneros. 5. Universitatea Ecologică din Bucureşti. unde mandatarul se obligă „fără plată”.1. cu particularită ile pe care le prezintă legea specială (Codul comercial). să îndeplinească însărcinarea. Aşadar. 2. Defini ia şi caracterele juridice ale contractului de mandat comercial.. 1G • Obiectivele lec iei: Formarea şi executarea contractului de mandat comercial..com. Bucureşti. 386 C. Efectele contractului de mandat comercial. potrivit cărora „mandatul este un contract în puterea căruia o persoană se obligă (. După cum putem observa din aceste dispozi ii. 1532 C. Defini ia şi caracterele juridice ale contractului de Deoarece şi în materia contractului de mandat Codul civil reprezintă legea generală. Obliga iile păr ilor. „mandatul comercial are de obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama şi socoteala mandantului. suma cuvenită acestuia pentru executarea mandatului se va determina de către instan a de judecată.Cursul 17. mandatul nu se prezumă a fi gratuit.

civ. pentru validitatea conven iilor trebuie întrunite următoarele condi ii: a) capacitatea de a contracta b) consim ământul valabil al păr ii care se obligă c) un obiect determinat d) o cauză licită.civ. În ceea ce priveşte contractul de mandat. Al. 276 C. Fiind vorba despre un contract bilateral. având calitatea de comerciant. în schimbul unei remunera ii. Băicoianu.deducem faptul că acesta poate fi atât cu reprezentare. a. spre deosebire de mandatul civil care. una dintre păr i (mandantul) dă împuternicire celeilalte păr i (mandatarul) pentru ca aceasta din urmă. Aşadar. trebuie să aibă. în temeiul căruia. fiind parte în contract. Contractul de mandat comercial prezintă următoarele caractere juridice: a) este un contract bilateral (sinalagmatic) b) este un contract comutativ c) este un contract cu titlu oneros d) este un contract consensual. trebuie să exprime un consim ământ valabil.. 493. Rosetti-Bălănescu. la rândul său. Capacitatea de a contracta reprezintă o condi ie esen ială la încheierea contractelor. cât şi fără reprezentare. 213 . Mandantul. să încheie în numele şi pe seama mandantului anumite acte juridice care pentru mandant sunt fapte de comer . I. Consim ământul.. op. p. mandatarul trebuie să aibă capacitatea de a încheia actele juridice care pentru mandant sunt fapte de comer . b. în mod obişnuit implică reprezentarea. 1998. aşadar este necesară capacitatea deplină de exerci iu. capacitate deplină de exerci iu. deoarece. persoanele puse sub interdic ie şi to i cei cărora legea le-a interzis anumite contracte (art. vol.” Sunt declara i incapabili de a contracta: minorii. În acest caz.civ. putem defini contractul de mandat comercial drept un contract bilateral. 948 C.2. cit. Hamangiu. consim ământul reprezintă „acordul voin elor ce concurează la formarea contractului”276.. consim ământul se analizează prin prisma ambelor păr i contractante.). „poate contracta orice persoană ce nu este declarată necapabilă de lege. II. Condi iile de validitate ale contractului de mandat Potrivit art. adică acordul realizat între voin a mandantului şi cea a mandatarului. 949 C. comercial 2. fapt desprins din folosirea sintagmei „a face ceva pe seama altei persoane”. Conform art. 950 C.

este încă dator a face să se păstreze în loc sigur lucrurile ce i s-au expediat şi să se îngrijească de dânsele în socoteala mandantului. în temeiul art.).Consim ământul se poate manifesta în mod expres sau tacit. 958 C. dol. p. s-a făcut distinc ia între trei categorii de eroare.). rezultând în acest ultim caz din însăşi executarea contractului (art. Aşa cum s-a arătat278. 498. când se referă la obiectul contractului. În doctrină277. nu poate anula conven ia (art. Având în vedere faptul că nu este permisă încheierea contractului de mandat comercial între minori sau între un major şi un minor.eroarea ce determină nulitatea relativă a contractului (eroarea – viciu de consim ământ) – când cade asupra substan ei obiectului contractului.civ.). pentru averea sa ori în legătură cu familia acestei persoane. violen ă sau leziune). smuls prin violen ă sau surprins prin dol”. „consim ământul nu este valabil. în sensul că temerea produsă co-contractantului să nu fie în legătură cu exercitarea unui drept. . deci. Violen a reprezintă o constrângere fizică sau psihică ce provoacă persoanei o temere care o determină să încheie contractul.com.eroarea distructivă de voin ă (care împiedică formarea consim ământului şi.civ. 214 . să facă cunoscut mandantului neprimirea. a contractului) – de exemplu. . 500 şi urm. 2 C. Dezechilibrul patrimonial ca 277 278 Idem. leziunea nu poate fi în acest un viciu de consim ământ. „comerciantul care nu vrea să primească o însărcinare este dator. consim ământul trebuie să fie liber exprimat şi să nu fie afectat de vicii de consim ământ (eroare. 953 C.eroarea asupra persoanei cu care s-a contractat . Totodată. în func ie de gravitatea acesteia: . Pentru a fi valabil. în acest caz. mijloacele viclene întrebuin ate de către una dintre păr i trebuie să fie de o asemenea gravitate încât. 376 alin. Pentru a determina anularea contractului. 376 C. violen a trebuie să fie nelegitimă. Idem. cealaltă parte nu ar fi contractat. mandatarul va putea solicita instan ei aplicarea sechestrului judiciar şi chiar executarea silită prin vânzarea bunurilor (art. până ce acesta va putea lua măsurile necesare”. în cel mai scurt timp posibil. fără violen ă. Dolul (vicleşugul) constă în manopere frauduloase sau mijloace viclene folosite pentru a înşela cealaltă parte cu ocazia încheierii unui contract. 1533 C. Simpla temere reveren iară. Mai mult.com. în lipsa acestora. când este dat prin eroare.nu produce nulitatea contractului decât atunci când calită ile persoanei reprezintă cauza încheierii contractului. Dacă mandantul întârzie să efectueze aceste măsuri. p. violen a trebuie să fie de natură a inspira o temere unei persoane ra ionale în legătură cu producerea unui rău considerabil şi prezent pentru sine.. potrivit art. Astfel.civ..

2. Acceptarea mandatului tacit rezultă din însăşi executarea acestuia. conform contractului. Mandatul tacit se dovedeşte cu orice mijloc de probă. Fiind vorba despre un contract bilateral. contractul de mandat dă naştere unor drepturi şi obliga ii specifice.civ.civ. 1542 C. 1.. De multe ori mandatul se dovedeşte printr-un înscris numit „procură”. în obiectul contractului de mandat comercial intră şi obliga ia mandantului de a-i plăti mandatarului remunera ia.279 Obiectul contractului trebuie să fie determinat. aşadar săvârşirea de fapte de comer . în condi iile împuternicirii primite (art. Obiectul contractului de mandat îl constituie.). Ca şi mandatul civil. „obiectul conven iilor este acela la care păr ile sau numai una din păr i se obligă”. posibil şi licit şi să constea într-un fapt personal al debitorului. d. Dacă prin acelaşi mandat au fost desemna i mai mul i mandatari.rezultat al producerii unui prejudiciu material nu reprezintă un viciu de consim ământ între majori.civ. prin contractul de mandat se stabilesc raporturi juridice directe între mandant şi ter . Cauza contractului sau scopul constă în folosul material ob inut din executarea presta iilor reciproce şi trebuie să fie licită. le ratifică. fiecare dintre 279 Potrivit art. mandatul comercial poate fi general sau special. Efectele contractului de mandat. Proba contractului de mandat În ceea ce priveşte mandatul expres. în sarcina ambelor păr i. în obliga ii de „a face” în ceea ce-l priveşte pe mandatar. socotindu-le profitabile. potrivit principiului ratihabitio mandato aequiparatur (ratificarea valorează mandat). „tratarea de afaceri comerciale”. Actele făcute în lipsa împuternicirii sau cu depăşirea limitelor acesteia nu-l vor obliga pe mandant decât în măsura în care acesta. de regulă. Acest obiect constă. cu excep ia cazului în care s-a prevăzut posibilitatea substituirii (art. 374 C. reciproce. c. în temeiul art. 46 C.3. având în vedere însă şi prevederile speciale cuprinse în art.com. Mandatul se va executa personal de către mandatar.). Obliga iile mandatarului sunt următoarele: a) Obliga ia de a executa mandatul.com. Între păr i. acesta se dovedeşte potrivit regulilor generale cu privire la probe. 962 C. 1539 C. 215 .. deoarece urmează a se dovedi împrejurările de fapt care demonstrează fără putin ă de tăgadă inten ia păr ilor de a încheia un asemenea act juridic. 2.4. Obliga iile păr ilor Fa ă de ter i.

3 C. Deoarece este vorba despre un mandat remunerat (cu titlu oneros). dacă lucrurile primite pentru mandant prezintă semne de stricăciuni suferite în timpul transportului. 384 alin. dacă prin act se declară că mandatarii trebuie să lucreze împreună.com.). Potrivit art. care este un mandat fără reprezentare.).com. 1 C.com. în temeiul art. Mandatarul este răspunzător şi pentru deteriorarea bunurilor care i-au fost încredin ate spre păstrare. mandatarul este dator a face cunoscută persoanelor cu care tratează existen a împuternicirii.com.com. 389 alin. 382 alin. Răspunderea mandatarilor este solidară (art. 389 alin. Fa ă de ter i.).). 382 alin.).). for ei majore.). mandatarul este obligat să arate persoanei cu care contractează împuternicirea în temeiul căreia ac ionează.com.aceştia poate lucra şi separat. mandatarul este obligat să ia măsurile necesare pentru conservarea drepturilor mandantului fa ă de transportator. Datorită faptului că. 2 C. conform instruc iunilor primite de la mandant. 384 C. mandatarul nu poate invoca instruc iunile deosebite ce i-au fost date de către mandant. 384 C. sub sanc iunea răspunderii pentru prejudicii sub forma daunelor-interese (art. Astfel. în practică s-a decis că nu pot fi invocate fa ă de aceste persoane prevederile unei conven ii de pret-nom. cu excep ia pagubelor datorate cazului fortuit. 1599-1600 C. raportat la art. aceştia sunt obliga i să îndeplinească mandatul dacă majoritatea celor numi i au acceptat însărcinarea (art. ter ii necunoscând faptul că mandatarul nu ac ionează în nume propriu. d) Obliga ia de a-l înştiin a pe mandant cu privire la executarea mandatului.civ.. conduita mandatarului în executarea împuternicirii va fi analizată prin raportare la un model ideal. 2 C. în timpul necesar socotit după natura opera iunii. În caz contrar..). al bunului proprietar. 389 C.com. cu excep ia cazului în care dovedeşte că aceştia le cunoşteau la momentul încheierii contractului (art. „când i se cere”.). 2 C. c) Obliga ia de a face cunoscut ter ului împuternicirea în temeiul căreia ac ionează. Această obliga ie trebuie executată fără întârziere (art. legea prezumă că a acceptat executarea mandatului.com.com. 381 C. şi răspunderea mandatarului va fi angajată pentru cea mai uşoară culpă (art. 216 . abstract.). va răspunde cu privire la aceste bunuri conform descrierii acestora făcute în documentul de transport (art.civ. Dacă în urma primirii înştiin ării. b) Obliga ia de a executa mandatul cu bună-credin ă şi cu diligen a unui bun proprietar. dacă nu se dispune că ei trebuie să lucreze împreună (art. mandantul nu trimite un răspuns. 1540 C. 379 C. inclusiv în situa ia depăşirii limitelor acestuia (art. 377 C. În schimb.com. viciilor sau naturii bunului (art.com. Totodată.

385 C.).). mostre. Potrivit dreptului comun.com. b) Obliga ia de a plăti mandatarului remunera ia stabilită prin contractul de mandat (art.). întemeiate pe dol sau pe fraudă (art.). 1547 şi art. această obliga ie constă în restituirea cheltuielilor ocazionate de mandat şi 280 Ac iunea penală se poate întemeia pe săvârşirea infrac iunii de abuz de încredere (art. 217 .).com. acesta va fi determinat de către instan a de judecată. a unor cataloage.pen. poate fi vorba şi despre sumele de bani necesare în vederea executării mandatului. 1549 C.).com. Obliga iile mandantului sunt: a) Obliga ia de a pune la dispozi ia mandatarului mijloacele necesare pentru îndeplinirea mandatului (art. Potrivit dreptului comun. 385 C.com. Mai mult.civ. În cazul nerespectării acestei obliga ii. cu condi ia de a nu i se putea imputa vreo culpă (art. dacă s-au încheiat acte juridice în temeiul împuternicirii primite şi acestea i-au cauzat anumite prejudicii.Totodată. mandatarul care nu îndeplineşte această obliga ie va fi inut să plătească dobânzi la sumele de bani cuvenite mandantului. din ziua în care era obligat a le trimite sau a le consemna (art. 386 C. c) Obliga ia de a restitui cheltuielile efectuate de mandatar cu executarea mandatului (art.). inclusiv plă ile nedatorate (art. va plăti dobândă din ziua în care le-a primit (art. tarife. Dacă mandatarul a schimbat destina ia sumelor de bani cuvenite mandantului.).com.civ.com.com. 1548 C. această obliga ie constă în a da socoteală mandantului despre îndeplinirea mandatului şi a-i remite tot ceea ce s-a primit în puterea mandatului. dacă nu există în contract o stipula ie contrară (art. Deoarece Codul comercial nu cuprinde dispozi ii mai detaliate în această privin ă. fapt desprins din folosirea expresiei „după împrejurări”. 1541 C. mandantul are dreptul de a ob ine despăgubiri. În cazul în care nu s-a stabilit cuantumul remunera iei prin contract. deducem faptul că întră în con inutul acestei obliga ii atât punerea la dispozi ie a documentelor de provenien ă a mărfurilor încredin ate mandatarului spre vânzare. e) Obliga ia de a remite mandantului sumele de bani primite de la ter .). remunera ia se cuvine mandatarului chiar dacă afacerea nu a reuşit. 383 teza a II-a C. potrivit naturii opera iunii. În dreptul civil.civ. precum şi a altor informa ii în func ie de natura opera iunii. Dobânzile vor fi datorate în acest caz separat de daunele –interese plătite din cauza neîndeplinirii mandatului sau provenind din alte ac iuni civile sau penale.). mandatarul este obligat să aducă la cunoştin a mandantului toate faptele care l-ar putea determina să revoce împuternicirea sau să modifice con inutul mandatului (art. 378 C. 383 c. 213 C. În dreptul comercial. 380 C.).280 2.

Idem. de 20 de zile – dacă domiciliază în altă parte a ării. 2007. au fost abrogate. conform prevederilor Legii nr.suportate de către mandatar. p.. Privilegiul mandatarului În temeiul art. deoarece prevederile Codului comercial referitoare la faliment la care face referire art. conform art.) că i s-au expediat” (art. privilegiul mandatarului se exercită conform prevederilor Legii nr.). 2. 387 alin.com. mandatarul trebuie să notifice mandantului sumele ce-i sunt datorate. precum şi la restituirea cheltuielilor ocazionate acestuia de îndeplinirea însărcinării. în caz de neplată trecându-se la vânzarea lucrurilor supuse privilegiului (art. 2 C. 388 alin. în termenul prevăzut de art. Privilegiul nu poate avea ca obiect sumele de bani care se cuvin mandantului. în vederea asigurării publicită ii privilegiului fa ă de ter i. 387 alin. 387 alin. Dacă termenul de efectuare a opozi iei a trecut sau opozi ia a fost respinsă.283 Opozi ia se judecă cu citarea păr ilor.n. precum şi în plata despăgubirilor datorate pentru acoperirea pierderilor suferite de mandatar cu ocazia îndeplinirii însărcinării. indiferent dacă plă ile au fost înainte sau după intrarea bunurilor în posesia mandatarului (art.). în conformitate cu prevederile art. 4 C.com.com. 85/2006 privind procedura insolven ei. 218 .com.com. 3 C. 387 C. 1 C.com. 498. 4 C. Aşa cum s-a arătat282. este instituit un privilegiu special. somându-l să le plătească în termen de 5 zile. cit. 388 alin. Cărpenaru. Crean ele provenind din acest privilegiu se execută cu precădere asupra altor crean e împotriva mandantului.). op. 283 Termenul de exercitare a opozi iei este de 10 zile – dacă mandantul domiciliază în circumscrip ia tribunalului limitrof (competent să judece). Dacă lucrurile au fost vândute. de 2 luni – dacă domiciliază în afara ării (art.com. 99/1999.com. în scopul de a garanta dreptul la remunera ie al mandatarului. mandantul va putea face opozi ie la instan a de judecată. acesta trebuie înscris în Arhiva Electronică de Garan ii Reale Mobiliare.281 Acest privilegiu constă într-un drept de reten ie ce are ca obiect lucrurile mandantului „pe care mandatarul le de ine pentru executarea mandatului sau care se găsesc la dispozi ia sa.. inclusiv împotriva vânzătorului acestor bunuri ce ar revendica lucrul vândut. 388 alin.com.n. 1 C. 388 alin. D. denumit în doctrină „privilegiul mandatarului”. Primind notificarea. 3 C. Dacă mandantul a fost supus procedurii insolven ei. în magazinele sale sau în depozite publice sau pentru care el poate proba prin posesia legitimă a poli ei de încărcare sau a scrisorii de cărat (transport .). privilegiul poartă asupra pre ului. În scopul valorificării prejudiciului. mandatarul poate să treacă la 281 282 St. 383 C..5.

68 C. prin revocarea mandatarului. Cărpenaru – „Drept comercial român”. 391 alin.Lumina Lex. Încetarea contractului de mandat Contractul de mandat încetează.com. 2000 8. Ed. C. Ed. Studiu de doctrină şi jurispruden ă”. L Gazzaniga – „Introduction historique au droit des obligations”.. Bucureşti. Ed. Bucureşti. 1929 9. 1552 C. (la pre ul curent. Universul Juridic. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”.H. 2 C. Georgescu – „Dreptul comercial român”. S. M. Chera – „Obliga iile comerciale. întrerupe executarea mandatului. în condi iile art.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. Stoica – „Dreptul comercial”. 1 C. Angheni – „Mecanismul şi valen ele func iilor clauzei penale în cadrul dispozi iilor Legii nr. Bucureşti. fără o cauză justă. D. 2000 7. Gh. 2000-2001 219 .civ. Mandantul sau mandatarul care. I-II. Ed. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Clocotici. Volonciu.Gheorghiu – „Opera iunile de leasing”. Universul Juridic. N. prin intermediul unui ofi er public însărcinat cu asemenea acte – dacă bunurile au un pre stabilit la bursă sau la târg – ori prin licita ie publică). retribu ia mandatarului va fi stabilită în func ie de ceea ce s-a executat. Ed. Rosetti. 391 alin. Ed. cu daune-interese (art. Bucureşti. 1999 11. Ed. 2008 4.com. St. interdic ia. Angheni. insolvabilitatea şi falimentul mandantului sau a mandatarului.com. PUF. 2005 6. Beck. C. prin moartea. Bucureşti. Paris. Chiriac – „Contractele civile şi comerciale”. potrivit art. 2008 5. 2008 3. Universul Juridic. în „Revista română de drept privat”. D. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale”. I. propor ional cu ce s-ar fi datorat pentru completa executare a contractului (art. Ed. 2. A.6. Lumina Lex. Bucureşti.). Sigma. 2008 2. edi ia a IVa. Hamangiu. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Dacă mandatul încetează prin moartea uneia dintre păr i. prin renun area mandatarului la mandat. Fl. Bucureşti. prin revocarea sau renun area sa. 2003 10. vol. Bucureşti.L.). I. Ed. Bucureşti.N.vânzarea bunurilor. D. S. va răspunde pentru prejudiciul cauzat.

J. Cartea Românească. III. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. 1972.proc. civ.Turcu . D.C. Beck.just. F.Turcu. 1983 18. Haga. Economica. Vivante – „Principii de drept comercial”. I. Pop – „Contractele comerciale”. I. 1912 16. p. Ed. Ph. René Savatier – „La théorie des obligations.ro Abrevieri şi termeni : . I. ed. A. 137. 1994 33. Dalloz. Ripert.Tribuna.ueb. XVIII – ème ed. Simler. Vision juridique et économique”.D.M.C. Paris. I. Gounot – „Le principe de l’autonomie de la volonté en droit privé”. Jacquet – „Principe de l’autonomie et contrats internationaux”. 811 15. Paris. civ. 1994 31. Lumina Lex. Roblot – „Traité de droit commercial”.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. L. 1997 30. Gialdo – „La volonté des parties en droit international privé”. Lequintte – „Droit civil.www. R. Lumina Lex. LGDJ. 1999 21. G. Ed. Bucureşti.pen.D. – Codul de procedură penală 220 . Bucureşti. Bucureşti. Imprimeria Na ională.. Ed. Dijon. 34. a II.Codul penal .E. Codul comercial adnotat.C. .pen . Bucureşti.C. Paris. Bucureşti. Les obligations”. Paris. Lequintte – „Droit civil. Ion Turcu – „Opera iuni şi contracte bancare”.Turcu – „Dreptul afacerilor”. F.Lumina Lex. Simler. Ph. 2002 23. Radu I. C.12. – Codul civil . Legisla ia comercială cu modificările la zi. Paris. Bucureşti. Craiova. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. 1998 29. 1940 20. A. Economica. Terré. Terré..Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. 1994 13. J. C. „Droit des affaires”.Codul comercial . I. Ed. 1999 26.D. Gerota – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. Directivele europene cu aplicabilitate în materia obliga iilor comerciale. 1928 32.. 1940 19. Ed. A. Resurse Internet : . Lumina Lex. 1992 28. tome 1-2 17. proc.P. Les obligations”. Iaşi.C. 1932 14.ro . C. Lumina Lex. Ed. 1969 24. J.L.com.www. 2008 27. Bucureşti. 1999 25. Ed. – Codul de procedura civila . Recueil de cours n. 1994 22.H. Georgescu – „Dreptul comercial român”. H. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Vol. Yves Guyon. H. R. Motica.P. Petrescu – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. J. Ed. Ed. Bucureşti. Funda iei Chemarea. Ed.

op.. În contractul de mandat comercial afacerile comercial e se încheie: a) în numele mandantului b) în numele mandatarului c) în numele şi pe seama mandantului. 5. 9. 2. 8. 6. Proba contractului de mandat se face: a) prin orice mijloc de probă b) cu înscrisuri c) cu martori. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. Dacă prin acelaşi mandat au fost desemna i mai mul i mandatari: a) fiecare poate lucra separat b) trebuie să lucreze împreună c) se pot substitui unul celuilalt.M. cât şi civile. – Monitorul Oficial .cit. – sublinierea noastră .s. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . 7. Mandatul general poate avea ca obiect: a) numai afaceri comerciale b) numai afaceri civile c) atât afaceri comerciale. Contractul de mandat comercial este un contract: a) consensual b) solemn c) real. Privilegiul mandatarului constă în: a) dreptul de reten ie asupra bunurilor mobile ale mandantului 221 . Obiectul contractului de mandat trebuie să fie: a) posibil şi licit b) să constea într-un fapt personal al debitorului c) să fie stabilit în bani.Of.U.O.n.G. 4. Mandatarul răspunde în caz de neexecutare a obliga iilor: a) pentru cea mai uşoară culpă b) în caz de culpă gravă c) propor ional cu gravitatea faptei. Împuternicirea de a contracta poate fi dată: a) scris b) verbal c) tacit. 3.

b) dreptul de reten ie asupra documentelor de provenien ă a mărfurilor c) dreptul de reten ie asupra pre ului de vânzare a mărfurilor. mandatarul: a) este angajat direct şi personal b) răspunde indirect c) nu răspunde în caz de neexecutare a obliga iilor izvorâte din contractul încheiat cu aceştia. 222 . 10. Fa ă de ter i.

un mandat cu reprezentare indirectă. 2. p. 1G • Obiectivele lec iei: Formare şi executarea contractului de comision. „comisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de către comisionar în socoteala comitentului.). iar nu în numele comitentului. Bucureşti. Contractul de comision Autor: Lector univ. intitulat „Despre comision” (art. Con inut: 1. 2007. Asemănarea cu contractul de mandat constă.drd. în cazul contractului de comision. Efectele contractului de comision. Sector 5. Condi iile de validitate ale contractului de comision. 406 alin. op. În schimb. Universitatea Ecologică din Bucureşti. 3. iar pe de altă parte în faptul că. Bdul Vasile Milea nr. 405-412 C.Cursul 18. pe de o parte. 405 C. 4. D. Încetarea contractului de comision.. comisionarul fiind direct obligat către persoana cu care a contractat. în ambele contracte. com. cit. Efectele contractului. 223 . comision 1. persoana împuternicită încheie afacerile pe seama celui care dă împuternicirea. Capitolul II al Codului comercial. Putem defini astfel contractul de comision ca fiind acel contract prin care una dintre păr i („comitent”) dă împuternicire celeilalte păr i („comisionar”) pentru ca aceasta. Potrivit art. dar pe seama comitentului. 512.). Sorana Popa.com. particularitatea constă în faptul încheierii contractelor în numele propriu al comisionarului. 1 C. ca şi cum afacerea ar fi fost a sa proprie (art. Cărpenaru. Deoarece afacerile comerciale se încheie de către comisionar „în socoteala” comitentului. Aşadar. contractul de comision constituie în fapt un mandat fără reprezentare sau. în schimbul unei remunera ii („comision”) să încheie afaceri comerciale în nume propriu.com.. No iunea şi caracterele juridice ale contractului de Contractul de comision este reglementat în Titlul XI. parte în contractul comercial cu care a 284 St. No iunea şi caracterele juridice ale contractului de comision. Între comitent şi comisionar există aceleaşi drepturi şi obliga ii ca între mandant şi mandatar”. în obiectul contractului – care este „tratarea de afaceri comerciale”. aşa cum se arată în doctrină284.

op. 407 C. c) are un caracter comutativ. cit. D. Astfel. decât pentru a sublinia specificitatea lor în materia contractului de comision. comisionarul. 224 .fost împuternicit. cit. fiind parte în contractul încheiat în nume propriu. trebuie să aibă capacitate deplină de exerci iu pentru a putea exprima un consim ământ valabil. Cărpenaru. sub forma unei întreprinderi. în lipsa unui asemenea înscris. consim ământul. numit „procură”. înscrisul care constată existen a împuternicirii este un act juridic unilateral. contractul de comision trebuie să îndeplinească toate condi iile de valabilitate enumerate de art. L. I. Întrucât ne-am referit deja la aceste condi ii în prezentarea făcută contractului de mandat. p. nu le vom relua. Or.. Condi iile de validitate ale contractului de comision Ca orice act juridic.com. deoarece acestea formează obiectul împuternicirii date comisionarului. respectiv: capacitatea. comisionarul va fi obligat să păstreze înscrisuri distincte provenind de la debitori pentru fiecare afacere. Dacă un comisionar are împotriva unei persoane mai multe crean e rezultate din diferite opera iuni efectuate în contul comiten ilor săi sau dintr-o opera iune proprie şi a altuia.. comisionarul dobândeşte calitatea de comerciant.com. Georgescu. În acest sens sunt şi prevederile speciale din Codul comercial care se referă la obliga iile profesionale ale comisionarului. op. 513. 2. vol. d) are un caracter consensual. pentru a putea avea această calitate.civ. este tot comisionarul. Aşa cum se arată în doctrina dreptului comercial286. b) este un contract cu titlu oneros. dar pe seama comitentului. comisionarul trebuie să aibă capacitate de exerci iu deplină.285 Contractul de comision prezintă următoarele caractere juridice: a) este un contract bilateral (sinalagmatic). comisionarul trebuie să ină registre contabile proprii. 948 C. 407 alin. obiectul şi cauza. 285 286 A se vedea în acest sens şi I. care ac ionează ca un mandatar fără reprezentare ori cu reprezentare indirectă. 2007. în temeiul art. St.).. având în vedere faptul că. Mai mult. plata va fi împăr ită în mod propor ional între crean e (art. de cele mai multe ori. 2 şi 3 C. consim ământul păr ilor la încheierea contractului de comision nu trebuie să îndeplinească vreo condi ie de formă. comitentul trebuie să aibă capacitatea de a încheia acte de comer (capacitate de exerci iu deplină). în care să înregistreze fiecare opera iune în mod distinct fa ă de diferi ii comiten i şi chiar fa ă de afacerile sale proprii. Astfel. 625 şi urm.. Deoarece este vorba despre un contract consensual. faptele de comer săvârşite în nume propriu au şi un caracter de profesiune obişnuită şi se încheie în mod organizat. p. în ceea ce priveşte capacitatea de a contracta.

com.3. trebuie să îl înştiin eze pe comitent despre refuzul său şi să respecte toate obliga iile ce decurg potrivit Codului comercial din acest refuz (să păstreze la loc sigur lucrurile ce i s-au expediat şi să ia toate măsurile pentru conservarea acestora pe socoteala comitentului etc.288 Cauza contractului de comision constă în scopul încheierii unui asemenea act.): . comisionarul va răspunde personal pentru obliga iile asumate în aceste condi ii (art. Prin contractul de comision se realizează în fapt opera iuni de intermediere în afaceri (mijlocire). în temeiul art. iar nu o obliga ie de „a da” (a constitui sau a transmite un drept real). 408 C. cauza trebuie să fie licită şi posibilă. Obliga iile comisionarului sunt următoarele: a) Obliga ia de a îndeplini împuternicirea conferită de către comitent în limitele acesteia şi în conformitate cu instruc iunile primite de la comitent. liberă şi neviciată. 405 C. consim ământul comitentului trebuie dat în scopul încheierii de către comisionar a actelor juridice cu ter ii în nume propriu. regulile de la contractul de mandat. 405 alin. În acest context. Efectele contractului de comision Contractul de comision determină producerea unor efecte atât în raporturile dintre păr i.). în privin a drepturilor şi obliga iilor reciproce.com. 3. va plăti comitentului diferen a. Comisionarul este considerat ca fiind un „prestator de servicii”. 2 C. speculative pentru ambele păr i. în lipsă. În cazul depăşirii limitelor împuternicirii. cât şi fa ă d ter i.com. la un pre mai mic decât pre ul curent. Obiectul contractului de comision îl reprezintă „tratarea de afaceri comerciale” (art. 514.com. în scopuri profitabile. în raporturile dintre păr i se aplică. a executa o lucrare). cu excep ia cazului în care face dovada că vânzarea nu se putea face la pre ul stabilit şi că.dacă a vândut bunurile apar inând comitentului cu un pre mai mic decât cel stabilit în contractul de comision sau.). Manifestarea de voin ă a comitentului trebuie să fie expresă în acest sens. p. neechivocă. 287 288 Idem..). a evitat prejudicierea comitentului. Se consideră287 că sunt aplicabile şi în această materie regulile de la mandat referitoare la acceptarea tacită a contractului de comision de către comisionar. prin aceasta. 376 C. Ca o condi ie generală. dar pe seama comitentului. iar în cazul în care comisionarul nu este de acord cu însărcinarea.ca şi în cazul contractului de mandat. Cu toate că este parte în contractele pe care le încheie pe seama comitentului. Astfel. Idem. 225 . comisionarul are numai o obliga ie de „ a face” (a presta un serviciu. cu unele deosebiri (art.

Şi în situa ia încheierii actului cu sine însuşi comisionarul va avea dreptul de a primi remunera ia. în calitate de stăpân al afacerii. în general. Comisionarul care. comisionarul va răspunde pentru cea mai uşoară culpă pentru nerespectarea obliga iilor asumate prin contractul de comision. obliga iuni de stat etc.com. astfel. se consideră că un asemenea act este susceptibil de dol prin reticen ă şi nu este permis.). actul cu sine va fi perfect valabil. iar comisionarul va fi obligat personal dacă nu plăteşte comitentului diferen a de pre . 2007. dacă. 516. efectuează opera iuni comerciale pe credit. cu consecin a restituirii imediate a pre ului către comitent (art. 289 A se vedea. iar comitentul îi va putea cere plata neîntârziată a creditului. D. se consideră că nu există riscul prejudicierii comitentului şi.289 b) Obliga ia de a îndeplini împuternicirea cu bună-credin ă şi cu diligen a unui bun profesionist. dacă nu există o dispozi ie contrară din partea comitentului. 410 C. 2 C. în aceste cazuri. comisionarul însuşi poate cumpăra sau vinde asemenea bunuri pentru sine (art. St..com.dacă lucrul cumpărat nu corespunde din punct de vedere al calită ii. . va răspunde fa ă de comitent. op.dacă a cumpărat bunuri la un pre mai mare decât cel hotărât de comitent. sub sanc iunea prezum iei absolute a efectuării opera iunii pe bani gata. 411 C. iar diferen a de valoare ob inută se cuvine comitentului.). Atunci când comisionarul a fost împuternicit să vândă sau să cumpere titluri de credit (cambii.com. În cazul în care comisionarul a avut împuternicirea de a vinde pe credit. fără a avea autoriza ia comitentului.com. Deşi. cit. 1 C. acesta este îndreptă it să considere actul ca fiind făcut cu sine însuşi şi să pretindă plata de la comisionar (art. p. 409 C. este obligat să-l înştiin eze pe comitent despre persoana cumpărătorului şi despre termenul acordat acesteia. comitentul va putea refuza opera iunea. 411 alin. cedându-i comisionarului valorificarea drepturilor fa ă de ter i ce decurg din această opera iune (art. opera iunea devine posibilă. Cărpenaru. în situa iile în care bunurile au un pre stabilit prin diferite mijloace oficiale..) care circulă în comer ori mărfuri cu un pre stabilit la bursă sau în mercurialele din pie e. comisionarul nu face cunoscut comitentului persoana cu care a contractat.). În cazul depăşirii limitelor împuternicirii prin realizarea opera iunii în condi ii mai avantajoase pentru comitent. se referă la posibilitatea încheierii de către comisionar a actului cu sine însuşi. conform contractului de comision aceasta datorându-se pentru o opera iune executată. Ca şi în cazul contractului de mandat. comitentul poate refuza opera iunea. De asemenea. 411 alin. 226 . Aspectul reglementat în art.).com.

Prin urmare. Pentru asigurarea dreptului la comision şi la restituirea cheltuielilor ocazionate de îndeplinirea împuternicirii. în cazul contractului de comision. 407 C. deşi comisionarul este parte în contractul încheiat în nume propriu. drepturile şi obliga iile din acest contract trec direct în patrimoniul şi persoana comitentului. 406 alin. comisionarul va datora despăgubiri comitentului. Nici comisionarul nu va răspunde fa ă de comitent pentru neexecutarea obliga iilor din acest contract. în temeiul căreia. În caz contrar.com.. ca şi cum afacerea ar fi fost a sa proprie” (art. totuşi. Remunera ia (comisionul) poate fi stabilită fie ca sumă fixă. comisionarul are însă obliga ia de a se îndrepta împotriva co-contractantului în temeiul contractului încheiat cu acesta. precum şi despre toate împrejurările de natură a determina modificarea împuternicirii. „comisionarul este direct obligat către persoana cu care a contractat. cu registrele special inute de comisionar pentru fiecare comitent sau prin alte mijloace de probă. răspunderea va apar ine păr ii aflate în culpă (comisionarul ori ter ul). în vederea angajării răspunderii sale pentru neexecutarea obliga iilor. Contractul de comision are la bază institu ia reprezentării indirecte.). pentru care acest contract reprezintă un res inter allios acta.com. deoarece aceste bunuri nu sunt şi nu au fost niciodată în patrimoniul acestuia. decât în calitate de „prestator de servicii”. răspunderea ter ului va fi angajată fa ă de comisionar. fie procentual – la valoarea contractului încheiat de către comisionar pe seama comitentului. b) Obliga ia de a-i restitui comisionarului cheltuielile ocazionate de îndeplinirea împuternicirii Aceste cheltuieli vor fi dovedite în condi iile art. Obliga iile comitentului sunt următoarele: a) Obliga ia de a plăti comisionarului comisionul stabilit prin contract Această obliga ie devine exigibilă în momentul în care a fost încheiată opera iunea avută în vedere.com. 1 C. Ac iunile comisionarului împotriva celui cu care a contractat pot fi cedate comitentului. în temeiul contractului de comision. 46 C. în cazul neexecutării obliga iilor. 387 C. în condi iile art. comisionarul beneficiază de privilegiul recunoscut mandatarului în art. urmărirea bunurilor de inute de către comisionar pe seama comitentului de către creditorii personali ai comisionarului. independent de executarea obliga iilor ce derivă din această opera iune comercială. Fa ă de ter i. Pentru a proteja interesele comitentului.c) Obliga ia de a-l informa pe comitent despre îndeplinirea însărcinării.com. Însă. Institu ia reprezentării indirecte va împiedica. nu fa ă de comitent. 227 . în temeiul contractului de comision.

. Beck. fa ă cu comitentul. C.290 Prin urmare. p. el este obligat personal. 412 alin. op.. punere sub interdic ie. Angheni – „Mecanismul şi valen ele func iilor clauzei penale în cadrul dispozi iilor Legii nr. potrivit art. cit. Volonciu. Ed. printr-o clauză numită „star del credere” sau „ducroire” ori „garan ia solvabilită ii”. vor fi aplicabile dispozi iile referitoare la încetarea contractului de mandat. iar nu comitentul.H. 2 C. edi ia a IVa. 412 alin. deşi nu răspunde pentru executarea obliga iilor de către persoana cu care a contractat. 572003. Potrivit acestora. 2008 290 291 St. În temeiul art.). 520. în „Dreptul” nr. St. „Efectele contractului de comision fa ă de ter i. Cărpenaru. Ed. M. D. S. Bucureşti. cit. insolvabilitatea sau insolven a uneia dintre păr i. Stoica – „Dreptul comercial”. S. 2 C. Universul Juridic. op.. C.În cazul neîndeplinirii obliga iilor. deoarece. afară de conven ie contrarie”. stabilită de către păr i prin conven ia lor sau. „pentru credit”. 2007. Cărpenaru – „Drept comercial român”. D. denumită „pentru garan ie”. Bucureşti. 2007. După cum putem observa. 412 alin.291 Se opinează în doctrină292 că natura juridică a clauzei „star del credere” este aceea a unei garan ii asemănătoare din punct de vedere tehnic cu fidejusiunea. p. atunci când „comisionarul ia o asemenea răspundere.com.4. 56. Clauza „star del credere”.. răspunzător va fi comisionarul. 1552 C. în „Revista română de drept privat”. contractul de comision va înceta prin revocarea împuternicirii. 2008 3. Această obliga ie suplimentară este remunerată suplimentar printr-o „provizie specială”. Bălan. comisionarul va răspunde fa ă de comitent pentru încheierea contractului avut în vedere. „comisionarul nu este răspunzător pentru îndeplinirea obliga iilor luate de către persoanele cu care a contractat. Angheni. Bucureşti. Ed. prin moarte. fa ă de co-contractant. Încetarea contractului de comision nu este reglementată expres în Codul comercial. 520. 406 alin. persoanele cu care a contractat comisionarul „nu au vreo ac iune în contra comitentului”. Cărpenaru. 292 St.. 3. cuprinse în art. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale”. în temeiul art. 228 . determinată de către instan a de judecată (art.com. p. pentru îndeplinirea obliga iilor rezultând din contract”.civ.com. 2008 2. 1 C. 3 C. D. Astfel. comisionarul îşi poate asuma obliga ia de a garanta executarea obliga iilor de către cel cu care a contractat. prin renun area comisionarului la însărcinarea primită. Universul Juridic. I.com. În mod special. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. în lipsă.

1929 9. R. Economica. Ed. Lumina Lex. I. Ed. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Bucureşti. Universul Juridic. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”. Iaşi. Cartea Românească. Recueil de cours n.Lumina Lex.N. L Gazzaniga – „Introduction historique au droit des obligations”. H. Dalloz. Simler.Gheorghiu – „Opera iunile de leasing”. Craiova. 1999 26. R. D.L. J. Gialdo – „La volonté des parties en droit international privé”. Hamangiu. Radu I. Imprimeria Na ională. Ph. Bucureşti. XVIII – ème ed.. Vivante – „Principii de drept comercial”. Vol. Bucureşti. 1999 21.Turcu – „Dreptul afacerilor”. 2002 23. Lequintte – „Droit civil. Economica. Ed. Ed. „Droit des affaires”. Ed.M. 2000 8. Bucureşti. Gounot – „Le principe de l’autonomie de la volonté en droit privé”. Ed. Les obligations”. N. Ed.P. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. 2008 27.E. Gh. p. III. Chiriac – „Contractele civile şi comerciale”. Rosetti. 1928 32. 1983 18. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. Dijon. 1940 20. Roblot – „Traité de droit commercial”.. I. G. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Terré. René Savatier – „La théorie des obligations.D.D. Bucureşti. 2000 7. Jacquet – „Principe de l’autonomie et contrats internationaux”. F. Ed.4. Motica. Paris. Fl.. Georgescu – „Dreptul comercial român”. 1994 229 . Chera – „Obliga iile comerciale. Ed. Ed. D. I-II.H. a II. ed. I.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Ed. A. Terré. Bucureşti. Les obligations”. Clocotici. H. I. C. Lumina Lex. Bucureşti. Bucureşti. 1994 22. Vision juridique et économique”. Pop – „Contractele comerciale”. Gerota – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. 1997 30. Lumina Lex. 1994 31. Ed. Lequintte – „Droit civil. Petrescu – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. L. J. Paris. Paris. 1969 24. 1932 14. Yves Guyon.Tribuna. Paris.Lumina Lex. Bucureşti. 1999 25. Ed. Lumina Lex. J. Bucureşti.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. 811 15. Bucureşti. 2005 6.Turcu . Bucureşti. Ion Turcu – „Opera iuni şi contracte bancare”. 1992 28. F. Sigma. Haga. Ed. 1994 13. Studiu de doctrină şi jurispruden ă”. C. Codul comercial adnotat. 1999 11.L.D. Ph. A. A. Ripert. vol. PUF. Bucureşti. Paris. Paris. 2000-2001 12. 1998 29. 137. Ed. Ed. Simler.P. Lumina Lex. Bucureşti. I. LGDJ. D. Georgescu – „Dreptul comercial român”. 1912 16. Funda iei Chemarea. J. 2003 10. 2008 5. A.Turcu. 1972. 1940 19. I. I. C. Beck. tome 1-2 17.

cit.O.C. – sublinierea noastră .pen .ro Abrevieri şi termeni : . afacerile comerciale cu ter ul se încheie: a) în numele comisionarului.ueb. – Codul de procedură penală .op. Directivele europene cu aplicabilitate în comerciale.ro .C.com. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . 2. 3. – Monitorul Oficial . Contractul de comision are natura juridică a: a) mandatului cu reprezentare b) mandatului fără reprezentare c) reprezentării indirecte.Codul penal .33.C. Comisionarul are. civ. dar pe seama comisionarului.C. 34.just. Contractul de comision se poate încheia: a) în scris b) verbal c) tacit. proc. .n.U. civ.www.Of. Ca urmare a încheierii contractului de comision.pen. Legisla ia comercială cu modificările la zi.M. dar pe seama comitentului b) în numele şi pe seama comitentului c) în numele comitentului. În ceea ce priveşte capacitatea de a contracta: a) comitentul trebuie să aibă capacitate de exerci iu deplină b) comisionarul trebuie să aibă capacitate de exerci iu deplină c) comitentul poate să aibă capacitate de exerci iu limitată. – Codul civil .s.G.C. 5. materia obliga iilor Resurse Internet : . în temeiul contractului de comision. 230 .proc. – Codul de procedura civila . – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. 4.Codul comercial .www. o obliga ie de: a) „a face” b) „a nu face” c) „a da”.

7.comisionar b) ter . 231 .6. răspunderea va apar ine: a) comisionarului b) comitentului c) ter ului. 9. Clauza „star del credere” este o garan ie similară: a) garan iei reale mobiliare b) privilegiilor c) fidejusiunii. Clauza „star del credere” se referă la: a) garan ia solvabilită ii ter ului b) garan ia solvabilită ii comitentului c) garan ia solvabilită ii comisionarului. În contractul încheiat cu ter ul se stabilesc raporturi juridice directe între: a) ter . 8. În cazul neexecutării obliga iilor din contractul încheiat de comisionar cu ter ul.comitent c) comitent – comisionar. Comisionarul răspunde personal fa ă de ter i: a) în orice contract încheiat cu ter ii b) dacă în contractul încheiat cu ter ul a depăşit limitele împuternicirii c) dacă nu a făcut cunoscută comitentulului persoana cu care a contractat. 10.

drd. făcând parte din categoria faptelor de comer conexe. „Contul curent”. I. cit. I. 3. L. Caracterele juridice ale contractului de cont curent sunt următoarele: a) contractul de cont curent este un contract bilateral (sinalagmatic). lichidarea să se facă la un anumit termen. iar presta iile lor reciproce se numesc „remize” sau „rimese”. Georgescu. D. Fin escu. D. N. în sensul că dă naştere unor obliga ii reciproce în sarcina 293 A se vedea St. Bucureşti. 2/1996. Încetarea contractului de cont curent. Bdul Vasile Milea nr. Sector 5. 2007. cit. p.. 4. op. izvorâte din presta iile făcute de una către cealaltă. I. 532. No iunea şi caracterele juridice ale contractului de cont curent Sediul materiei în ceea ce priveşte contractul de cont curent îl reprezintă Titlul X al Codului comercial. Încheierea contului curent. deoarece caracterul comercial al acestui contract este dat de cauza comercială a încheierii sale. Condi iile generale de validitate ale contractului de cont curent. 1G • Obiectivele lec iei: Formarea şi executarea contractului de cont curent Con inut: 1. -. cit. Sorana Popa. 294 St. 2007. 370-373 ). 232 . în „Revista de drept comercial” nr. 159.Cursul 19. vol. No iunea şi caracterele juridice ale contractului de cont curent. Cărpenaru. de către partea care va fi debitoare”. Efectele contractului de cont curent. p. p. 2.com. Contractul de cont curent a fost definit în doctrină293 ca fiind un contract în temeiul căruia „păr ile se în eleg ca. Universitatea Ecologică din Bucureşti. Contractul de cont curent Autor: Lector univ.. 6 alin. 2 C. în loc să achite separat şi imediat crean ele lor reciproce.. 5. p. Cărpenaru. 532. op. intitulat „Despre contul curent” (art. op. 12 şi urm. 1. Se mai arată294 că păr ile din contractul de cont curent poartă denumirea de „corentişi” (curentişti). Contractul de cont curent este o faptă de comer obiectivă – în temeiul art.

Cărpenaru. curent 2.. în sensul de a nu fi afectat de vicii de consim ământ. alături de alte opera iuni comerciale efectuate. 233 . consim ământul valabil al păr ii care se obligă. Cauza sau scopul contractului se regăsesc în compensarea crean elor reciproce. op. D. legea prezumă contractul de cont curent ca fiind de natură comercială. vor fi aplicabile şi în această materie prevederile art. 533. În ceea ce priveşte capacitatea de a contracta. În acest scop. trebuie îndeplinită condi ia deplinei capacită i de exerci iu.. păr ile se obligă să se crediteze reciproc pentru presta iile efectuate). p.ambelor păr i (aşa cum s-a observat295. 295 296 Idem. compensa ia) şi efecte secundare (curgerea dobânzilor. p. indivizibilitatea. 2007. înscrierea opera iunilor în cont se face în scopul determinării păr ii debitoare la data încheierii contului. 533-534. b) contractul de cont curent este cu titlu oneros – păr ile au urmărit prin încheierea lui un folos patrimonial.. consim ământul trebuie să fie liber exprimat. op. atunci când păr ile contractului – corentiştii (curentiştii) . În acest caz. Consim ământul păr ilor va fi exprimat în sensul de a nu lichida fiecare opera iune realizată de păr i. datorită contractului de cont curent. I. Condi iile generale de validitate ale contactului de cont În lipsa unor prevederi speciale. urmând ca la termenul stabilit în contract să fie achitat soldul de către debitorul din contractul de cont curent. 948 C.au calitatea de comercian i. referitoare la capacitatea de a contracta. fără nici o altă formalitate. 4 C. încheindu-se prin simplul acord de voin ă al păr ilor. p. p.com. Obiectul contractului îl formează opera iunile comerciale care sunt supuse compensării şi presta iile reciproce pe care şi le fac păr ile. 3. fiind datorate de către debitor. 429 şu urm. c) contractul de cont curent este un contract consensual. nova ia. sumele înscrise în cont produc dobânzi din ziua înscrierii în cont.. op... St. cit. Efectele contractului de cont curent În doctrina dreptului comercial296. efectele contractului de cont curent au fost clasificate în două categorii: efecte principale (transferul dreptului de proprietate. un obiect determinat şi o cauză licită. Fin escu.. C. I. Petrescu-Ercea. dreptul la comision şi la alte cheltuieli). cit. vol. ci de a o trece în cont. în temeiul art.civ. 89 şi urm. cit. N.

1 C. . nova ia operează în trei modalită i: 1) când debitorul contractează în privin a creditorului său o datorie nouă ce se substituie celei vechi. I.com. 370 pct. (art. p. 370 pct. 371 C.). 612/1937. către care debitorul este descărcat. 1 C.com. Decizia nr. 234 . 534. se produce „compensa ia reciprocă între păr i până la concuren a debitului şi a creditului respectiv la încheierea socotelii.civ.). Astfel. 1134 C.. sunt întrunite elementele prevăzute în art.. În cazul nova iei specifice contractului de cont curent. 1 C. în „Practică judiciară în materie comercială”. în sensul că sumele înscrise în cont ca efect al presta iilor reciproce îşi pierd individualitatea până la data încheierii contului. Prin nova ie ia naştere o nouă obliga ie în temeiul contractului de cont curent. înregistrarea din cont va fi radiată. Stingerea obliga iei ini iale determină încetarea accesoriilor acesteia. 1 teza finală). care este descărcat de creditor. data stabilită în contractul de cont curent la care se va face lichidarea datoriilor reciproce). Înscrierea în contul curent a unui efect de comer sau a unui alt titlu de credit se presupune a fi făcută sub „rezerva încasării” (art.com. Potrivit art. în temeiul art. existen a contractului de cont curent nu exclude drepturile la comision şi la plata cheltuielilor pentru afacerile înscrise 297 298 Idem..). Jurispruden a298 men ionează şi indivizibilitatea ca efect al contractului curent. civ. În acest sens. Un alt efect al contractului de cont curent constă în curgerea de dobânzi pentru sumele trecute în cont în debitul primitorului de la data înscrierii acestora (art.civ. Cas.com. Ca efect al contractului de cont curent. dobânzile curg de drept din momentul înscrierii opera iunii în cont.Transferul dreptului de proprietate are ca obiect valoarea înscrisă în cont şi operează între transmi ător şi primitor. ipotecile etc. citată şi în St. cu rezerva plă ii diferen ei” (art. 3 C. prin aceea că el le trece în debitul său.com. în acest caz. D. 370 pct. Nova ia obliga iei operează între transmi ător şi primitor (art. Dobânda aplicabilă este cea comercială şi va fi calculată pentru fiecare zi de întârziere. vol. 3) când. II. 370 pct. dacă păr ile nu au stabilit altfel. cit. Doctrina297 a mai arătat că înscrierea crean ei în cont nu afectează dreptul de a promova ac iuni şi de a formula excep ii în legătură cu actul juridic din care rezultă presta ia respectivă. 1128 pct. un nou creditor este substituit celui vechi. 160..). cum ar fi garan iile reale mobiliare. 1128 C. op. 2007. 370 pct. Potrivit art. În cazul anulării acestuia. 2) când un nou debitor este substituit celui vechi. contractul de cont curent produce „strămutarea proprietă ii valorilor înscrise în contul curent asupra primitorului lor. Cărpenaru. acesta din urmă devenind titularul dreptului de proprietate privind valoarea respectivă. prin efectul unui nou angajament. p. iar nu de la data scaden ei (data scaden ei este. 2 C.

dobânzile curg de drept de la data înscrierii în cont a opera iunii. va produce dobânzi în perioada următoare. 8 din O. Se mai arată în literatura de specialitate şi faptul că extrasul de cont al fiecărei perioade trebuie supus aprobării păr ilor. 9/2000.. Încheierea contului curent este reglementată în art. de vamă etc.com. inclusiv dobânzile aferente. Pentru aceste sume. şi va avea loc la scaden a termenelor stabilite prin contract sau.). b) prin retragerea uneia dintre păr i.299 Potrivit Codului comercial. conform prevederilor art. Dobânzile datorate vor fi capitalizate. 2 C. de drept sau la cererea uneia dintre păr i.. în temeiul Legii nr.în cont (de exemplu. op. 373 alin. 4. nr. 3 C. 2007. c) prin falimentul uneia dintre păr i (aplicarea procedurii insolven ei determină ridicarea dreptului debitorului de a administra şi de a dispune de bunurile sale.com. Astfel. 2 C.G. cheltuieli legate de poştă. în lipsă. 373 C. 372 alin. „dobânda diferen ei curge de la data lichidării” (art. În cazul în care păr ile au stabilit prin contractul de cont curent anumite termene la care să se încheie contul. Încetarea contractului de cont curent poate avea loc. p. 535. 85/2006 privind procedura insolven ei). 5. Contractul de cont curent încetează la cererea păr ilor în caz de moarte sau punere sub interdic ie a uneia dintre păr i (art. în lipsă de conven ie contrară (denun are unilaterală). 299 St.com. în sensul că soldul.). 372 C. Soldul rezultat din lichidarea (închiderea definitivă) a contului reprezintă diferen a dintre credit şi debit şi poate fi urmărit silit ori pus sub poprire de către creditori (art. Contestarea soldului de către una dintre păr i va fi solu ionată de către instan ele de judecată. în condi iile art. la data de 31 decembrie a fiecărui an.com.).). Soldul nu va produce dobânzi pe parcursul procesului întrucât crean a nu este certă şi lichidă. D. Cărpenaru. contractul de cont curent încetează de drept în următoarele cazuri: a) la scaden a termenului convenit de păr i.com. 372 alin. soldul creditor al fiecărei perioade va reprezenta primul post al perioadei următoare. 235 . cit.

D. Paris. Hamangiu. 2000-2001 12. Bucureşti. 1940 20. I. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Terré. Ripert. p. Ed. R. Ed. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”. 1999 236 . 1999 21. F. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Haga. Ed. Bucureşti. 1972.M. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale”.. 1994 13. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. 1994 22. Bucureşti. H. A. Bucureşti. tome 1-2 17. S. edi ia a IVa. Paris. Bucureşti.N. Recueil de cours n. 2008 3. 811 15. Bucureşti. 2005 6. 1969 24. în „Revista română de drept privat”. 1999 11. Roblot – „Traité de droit commercial”.L. St. M.P. René Savatier – „La théorie des obligations.E. Ph. 137. R.. Bucureşti.Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Ed. Paris. Vision juridique et économique”.D. 1940 19. Volonciu. S. Ed. Chera – „Obliga iile comerciale.H. Imprimeria Na ională. a II. Angheni – „Mecanismul şi valen ele func iilor clauzei penale în cadrul dispozi iilor Legii nr. Jacquet – „Principe de l’autonomie et contrats internationaux”. PUF. N. Les obligations”. Economica. Georgescu – „Dreptul comercial român”. ed. XVIII – ème ed. Bucureşti. Fin escu – „Curs de drept comercial”. 1912 16. 1983 18. 1929 9. I-II. A.Lumina Lex. Universul Juridic. 1932 14. LGDJ. C. Dijon. Gialdo – „La volonté des parties en droit international privé”. D. Ed. 2000 7. Rosetti. J. Simler. A. D. Sigma. Ed. G. Universul Juridic. Economica. Lequintte – „Droit civil. Motica. I. vol. 2008 4.. 2002 23. H. J. III. Bucureşti. Fl. Bucureşti. Ed. Cărpenaru – „Drept comercial român”. L Gazzaniga – „Introduction historique au droit des obligations”. I. C.L. Ed.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”.D. Universul Juridic. A. Ed. D. Vol. Bucureşti.P. Lumina Lex. Radu I.Lumina Lex. C. 2008 5. Yves Guyon. Bucureşti. Beck. Ed.D. Gerota – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. 2003 10. Paris. Studiu de doctrină şi jurispruden ă”. Bucureşti. Gh. Chiriac – „Contractele civile şi comerciale”. 2000 8. Paris. Petrescu – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. Angheni. Ed. „Droit des affaires”. Clocotici. Dalloz. 2008 2. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Lumina Lex. J. Gounot – „Le principe de l’autonomie de la volonté en droit privé”. Stoica – „Dreptul comercial”.Gheorghiu – „Opera iunile de leasing”.

În cazul contractului de cont curent.op.ueb. – Codul civil .G. Funda iei Chemarea. Cartea Românească. 2. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. Bucureşti.C. I. Pop – „Contractele comerciale”. . Bucureşti.C.www.Codul penal .Turcu . Bucureşti.H. 1992 28. Ed. civ.just.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. Iaşi. C. Simler. I.25. Lumina Lex. 1994 33. Ed.U. Vivante – „Principii de drept comercial”. 1994 31. Ed. Lumina Lex. C. Les obligations”.O. Lumina Lex. Codul comercial adnotat.Tribuna. achitarea soldului urmează să se facă de către: a) partea care va fi debitoare b) partea care va fi creditoare 237 . proc. Terré. Ed. – Monitorul Oficial . 3.M.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. 1997 30. Efectele principale ale contractului de cont curent sunt: a) nova ia b) compensa ia c) remiterea de datorie.www. Legisla ia comercială cu modificările la zi.Codul comercial . I. Ph.C. Resurse Internet : .Turcu. – Codul de procedura civila .cit. Lequintte – „Droit civil. civ. 34. Craiova. 1998 29. I. Paris. Ed. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului .s.n.Turcu – „Opera iuni şi contracte bancare”.com. Beck.Of. Indivizibilitatea are semnifica ia faptului că: a) sumele înscrise în cont îşi pierd individualitatea b) sumele înscrise în cont nu sunt divizibile între curentişti c) fiecare parte răspunde pentru întreaga datorie. Ed.C.C. J.Turcu – „Dreptul afacerilor”.ro Abrevieri şi termeni : . F. Bucureşti. 1928 32.pen . – Codul de procedură penală . Ed. 2008 27. – sublinierea noastră .ro . I. L. Directivele europene cu aplicabilitate în materia obliga iilor comerciale.pen.proc. 1999 26.

între păr i are loc: a) transferul dreptului de proprietate b) transmiterea dreptului de folosin ă c) transmiterea unui drept de crean ă. În contractul de cont curent dobânzile curg: a) de la data înscrierii sumelor în cont b) de la data încetării contractului c) de la data încheierii contului. 8. 9.c) propor ional. În urma încheierii contractului de cont curent. de către ambele păr i. 238 . Dobânda soldului rezultat la încheierea contractului de cont curent curge: a) de la data închiderii definitive a contului b) de la data înscrierii sumei în cont c) de la data extrasului de cont. Contractul de cont curent este un contract: a) consensual b) solemn c) real. Prin intermediul contractului de cont curent poate opera o nova ie: a) prin schimbare de obiect b) prin schimbare de debitor c) prin schimbare de creditor. 7. 5. 6. în fiecare an c) la cererea uneia dintre păr i. cu privire la sumele înscrise în cont. Contractul de cont curent încetează: a) la scaden ă b) prin denun are unilaterală c) prin hotărâre judecătorească. 10. Contractul de cont curent se poate încheia: a) la data stabilită de către păr i b) la 31 decembrie. 4.

nr. Contractul de garan ie reală mobiliară Autor: Lector univ. Bucureşti. contractul de garan ie reală mobiliară poate fi definit ca fiind contractul în temeiul căruia se constituie o garan ie reală mobiliară în bunuri sau drepturi. Universitatea Ecologică din Bucureşti. Efectele contractului de garan ie reală mobiliară. drd.Of. nr. intitulat „Despre gaj” (art. destinate să asigure îndeplinirea unei obliga ii civile sau comerciale născute din orice contract încheiat între persoane fizice sau juridice (art.. O. Partea I.G.. 423 din 1 septembrie 2000).302 Garan ia reală mobiliară constă în „afectarea specială a unui bun (mobil – n. Partea I.U. Legea nr. 236 din 27 mai 1999. Forma contractului de garan ie reală mobiliară. nr. 3.G. Bucureşti. al României. 279 din 21 aprilie 2003. Bdul Vasile Milea nr.301 Scopul legii constă în reglementarea regimului juridic al garan iilor reale mobiliare. nr. 99/1999. în beneficiul unui anumit creditor (art. Editura All Beck. „Garan iile reale mobiliare”. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnită ilor publice. 296/2000 privind înfiin area Autorită ii pentru Privatizarea şi Administrarea Participa iilor Statului (M.U. Sector 5. care a abrogat prevederile Titlului XIV din Codul comercial.) pentru garantarea obliga iei în instituirea unui drept real 300 Publicată în M. 1G • Obiectivele lec iei: Formarea şi executarea contractului de garan ie reală mobiliară Con inut: 1.Of.G. Încetarea contractului de garan ie reală mobiliară 1.n. Legea nr. referitoare la garan iile reale mobiliare. 478 – 489). 2. 14 alin. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice300.707 din 30 decembrie 2000) – abrogată de O. nr. No iunea şi caracterele juridice ale contractului de garan ie reală mobiliară.Of.Of. Condi iile generale de validitate ale contractului de garan ie reală mobiliară. Sorana Popa. nr. 1 din lege). 2004. prevenirea şi sanc ionarea corup iei (M.Cursul 20. nr. Executarea contractului de garan ie reală mobiliară. Partea I. 6. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea opera iilor şi efectuarea înscrisurilor în Arhiva Electronică de Garan ii Reale Mobiliare (M. 99/1999). 4. 302 Folosim termenul „lege” pentru a indica dispozi iile din Titlul VI al Legii nr. 301 Livia Mocanu. Partea I. legea a suferit mai multe modificări prin O..Of.. 359 din 23 aprilie 2004). Conform prevederilor legii. 239 . 23/2004 (M. a func iilor publice şi în mediul de afaceri. 5. 1 din Titlul VI „Regimul juridic al garan iilor reale mobiliare”. No iunea şi caracterele juridice ale contractului de garan ie reală mobiliară Contractul de garan ie reală mobiliară este reglementat de către Legea nr. nr. Partea I.

d) contractul de garan ie reală mobiliară în care debitorul este deposedat de bunul afectat garan iei este un contract real în sensul că încheierea acestuia este înso ită de predarea bunului. inclusiv orice leasing. 367. op. Bîrsan. 303 304 C. aşadar. pe termen mai mare de 1 an. 1994. St. indiferent de forma sau de denumirea lor. când garan ia este cu deposedare.civ. e) contractul de garan ie reală mobiliară constituie titlu executoriu (art. 6. b) este un contract accesoriu. p. C.).cit. op. 538 şi autorii acolo cita i. precum şi alte acte juridice. 2 din lege. aşa cum este definit în art. Cărpenaru.. c) toate formele de închiriere. având ca obiect bunurile prevăzute în art. c) este un contract solemn deoarece. 240 . este mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 1000 de euro. debitorul va putea fi executat silit în temeiul contractului de garan ie reală mobiliară. în temeiul art. 17 din lege). A se vedea. Aşadar. cit. p.accesoriu. e) warantele şi recipisele de depozit. învestit cu formulă executorie.303 În virtutea acestui drept. contractul se încheie în forma cerută de lege (act autentic sau înscris sub semnătură privată). Contractul de garan ie reală mobiliară prezintă următoarele caractere juridice: a) este un contract bilateral (sinalagmatic) atunci când debitorul nu este deposedat de bunul supus garan iei şi contract unilateral. contractul de garan ie reală mobiliară reprezintă contractul în temeiul căruia debitorul unei obliga ii civile sau comerciale instituie în favoarea creditorului un drept real accesoriu de garan ie în scopul de a asigura executarea obliga iei asumate. d) contractele de consigna ie care au ca obiect bunuri prevăzute în art. 2007. următoarele acte juridice pe care doctrina304 le-a denumit „garan ii reale mobiliare asimilate”: a) toate cesiunile drepturilor de crean ă. având drept scop garantarea obliga iei asumate de către debitor prin contractul principal. 6 din lege. creditorul va beneficia de dreptul de preferin ă şi de dreptul de urmărire cu privire la bunul afectat de garan ie. în cazul neexecutării obliga iei garantate. de garan ie. Stătescu. potrivit legii. prevederile legii se vor aplica şi în ceea ce priveşte amanetul (art. b) vânzările condi ionate..D. 1685 – 1696 C. dacă valoarea bunului care urmează a fi vândut. 6 din lege. stabilită în contractul de consigna ie. De asemenea. destinate să garanteze îndeplinirea unei obliga ii cu un bun. cu privire la „acest bun”. Acelaşi regim juridic cu cel al garan iilor reale mobiliare îl vor avea.

Astfel. 4 din lege). Consim ământul reprezintă acordul de voin ă al păr ilor în sensul garantării executării obliga iei principale cu un anumit bun mobil apar inând debitorului. inclusiv bunurile mobile accesorii ale unor bunuri imobile (imobile prin destina ie. căldările. consignatarul unor bunuri şi debitorul din cadrul vânzărilor condi ionate prevăzute în art. o cauză licită.civ. „paiele şi gunoaiele”. . un obiect determinat. „porumbii din porumbărie”. cedentul unui drept de crean ă. în virtutea caracterului accesoriu al contractului de garan ie reală mobiliară. 2 lit. bunuri imobile prin destina ie sunt: „animalele ce proprietarul fondului dă arendaşului pentru cultură”. conosamentele şi altele similare. c) certificatele de depozit. „instrumentele arătoare”. „stupii cu roi”.). Obiectul contractului de garan ie reală mobiliară îl constituie bunurile mobile. „lapinii inu i pe lângă casă”. 467 – 468 C. alambicurile. precum: „animalele afectate la cultură”. capacitatea de a contracta garan ia reală mobiliară este aceeaşi cu aceea din contractul principal. consim ământul valabil al păr ii care se obligă. „efectele mobiliare ce proprietarul a aşezat pe fond în perpetuu”. Contractul de garan ie reală mobiliară se încheie între persoane fizice şi/sau juridice române sau străine.civ. şi se referă la: capacitatea de a contracta. „peştele din iaz (heleşteie)”. 948 C. care trebuie să aibă capacitatea cerută de lege pentru încheierea contractului principal. „semin ele date arendaşilor sau colonilor par iari”. „instrumentele necesare pentru exploatarea fierăriilor. 467-468 C.debitorul este persoana obligată să aducă la îndeplinire obliga ia garantată printr-o garan ie reală mobiliară (inclusiv locatarul din contractul de închiriere sau utilizatorul unui bun în cadrul unui contract de leasing încheiat pe o perioadă mai mare de 1 an. în temeiul art. atunci când proprietarul nu este inut să aducă la îndeplinire obliga ia garantată). păr ile din contractul de garan ie reală mobiliară au calitatea de „debitor” şi de „creditor” (art.b din lege).civ. precum şi proprietarul bunului cu care s-a garantat îndeplinirea unei obliga ii. „teascurile.2. fabricilor de hârtie şi altor uzuri”. corporale sau necorporale. căzile şi vasele”. fac obiectul contractului de garan ie reală mobiliară următoarele bunuri: a) stocul de bunuri fungibile şi nefungibile. 241 .. consignantul şi cel în favoarea căruia a fost constituită o garan ie printr-un contract de vânzare-cumpărare de genul celui men ionat în art. b din lege. depunerile de economii ori depozitele la termen deschise la institu ii bancare sau financiare.creditor este persoana în favoarea căreia s-a constituit garan ia reală (inclusiv locatorul dintr-un contract de închiriere sau locatorul ori finan atorul dintr-un contract de leasing încheiat pe o perioadă mai mare de 1 an. 305 Potrivit art. precum şi „obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul şi exploatarea acestui fond”.305 În temeiul art. Potrivit legii. . b) soldurile creditoare ale conturilor de depozit. Capacitatea de a contracta. ale cărui obliga ii se garantează. Condi iile de validitate ale contractului de garan ie reală mobiliară sunt cele reglementate de art. 2 lit. cesionarul unui drept de crean ă. 6 din lege.

e) drepturile de exploatare ale resurselor naturale şi de operare de servicii publice. în condi iile prevăzute de lege. acesta va suporta şi cheltuielile de asigurare ale bunului ori alte taxe. 6 lit. contractul de garan ie reală mobiliară poate avea ca obiect bunuri mobile individual determinate sau determinate generic. Prevederile legale referitoare la contractul de garan ie reală mobiliară nu se vor aplica cesiunii drepturilor succesorale şi a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială. a face sau a nu face. h) instrumentele negociabile. drepturile creditorului vor putea fi valorificate atunci când acestea vor dobândi existen ă. maşinile agricole şi alte asemenea. i) universalitatea bunurilor mobile ale debitorului. i din lege – de exemplu. Dacă bunul se află în posesia creditorului şi contractul nu prevede altfel. un fond de comer ). obliga ia garantată. inclusiv obliga iile viitoare. Garan ia reală acoperă. g) drepturile de crean ă garantate. j) pădurea. mărci de fabrică şi alte drepturi de proprietate intelectuală. divizibile sau determinabile. l) dreptul ob inut din închirierea sau arendarea bunurilor imobile. Prin contractul de garan ie reală mobiliară. indiferent dacă cedarea este supusă unor restric ii sau dacă necesită consim ământul constituitorului sau autorizarea altei persoane. Dacă în contractul de garan ie reală mobiliară bunul afectat garan iei este un bun viitor. în toată întinderea sa. în lipsă de conven ie contrară. industrială sau comercială. recolta agricolă. p) orice alte asemenea bunuri. sub condi ie. f) drepturile rezultând din inven ii. k) poli ele de asigurare. care poate îngloba inventarul bunurilor circulante şi bunurile viitoare. 8 din lege). instala iile. pe o durată mai mare de un an. dar şi universalită i de bunuri (art. 242 . care poate fi cedat de către titular. inclusiv dobânzile acumulate şi neplătite ale obliga iei principale. precum şi cheltuielile aferente luării în posesie şi vânzării bunului afectat garan iei făcute de către creditor în caz de neîndeplinite a obliga iilor de către debitor. exclusiv sau nu. pot fi garantate obliga ii de a da. de a tranzac iona cu bunuri mobile sau de a asigura servicii. o) bunurile mobile închiriate sau care fac obiectul unei opera iuni de leasing.d) ac iunile şi păr ile sociale din societă ile pe ac iuni şi cu răspundere limitată. mineralele şi hidrocarburile ce urmează a fi extrase sau care au fost extrase. După cum putem observa. dreptului de reten ie. cu excep ia gradului lor de prioritate fa ă de garan ia reală mobiliară (art. n) orice drept. privilegiilor. m) echipamentele.

St.. proba contrarie nefiind admisibilă. Forma contractului de garan ie reală mobiliară Potrivit art.R.L. garan iile reale şi sarcinile constituite pe bunuri mobile îndeplinesc condi ia de publicitate din momentul înscrierii avizului de garan ie reală la Arhiva Electronică de Garan ii Reale Mobiliare. conform art. valori mobiliare sau titluri de credit (inclusiv certificate de depozit. garan ia reală devine publică şi prin luarea în posesie a bunului. M. conosamente. publicitatea va fi asigurată fie prin luarea în posesie. conform regulilor specifice acestora. Cărpenaru. creditorii care vor înscrie ulterior o garan ie reală asupra aceluiaşi bun sunt prezuma i în mod absolut că au cunoştin ă despre existen a garan iei reale. Considerăm că această condi ie este respectată şi în cazul andosării titlurilor de valoare. op. Înscrierea avizului este valabilă pentru o perioadă de 5 ani.cit. 2007. Publicitatea anumitor garan ii reale mobiliare se poate realiza şi în afara Arhivei. fie prin andosare. Conform legii. 28 din lege. prin înscrierea garan iei reale în Arhivă. p. 541. c) garan ia reală având ca obiect valori mobiliare. 306 A se vedea în acest sens. D. d) garan ia reală sau sarcina constituită asupra vapoarelor sau avioanelor se face publică prin înscrierea avizului de garan ie în registrul de proprietate al acestora.. În scopul asigurării opozabilită ii fa ă de ter i (prin „ter i” în elegându-se. 14 alin. p.3. Astfel: a) în cazul obliga iilor al căror obiect nu depăşeşte 300 de euro. Bucureşti. 2000. care se transferă prin simpla înregistrare în registrele speciale ale pie ei pe care sunt vândute. 2 din lege. „Publicitatea imobiliară şi noile căr i funciare”. garan ia reală mobiliară este supusă publicită ii prin intermediul Arhivei de Garan ii Reale Mobiliare. inclusiv statul). este făcută publică prin această înregistrare. Nicolae. cu posibilitatea reînnoirii. b) în cazul garan iilor având ca obiect sume de bani. 243 . semnătura debitorului şi necesitatea formei scrise reprezintă condi ii de valabilitate a contractului de garan ie reală mobiliară. Astfel. Rolul publicită ii constă şi în stabilirea ordinii de preferin ă din momentul înscrierii garan iei în Arhivă. Aşa cum s-a arătat306. contractul de garan ie reală mobiliară se încheie în formă autentică sau prin înscris sub semnătură privată şi trebuie semnat de către debitor. Editura Press Mihaela S. 89. cecuri şi bilete la ordin). prevăzute de lege sub sanc iunea nulită ii actului juridic (ad validitatem).

dacă i s-a cauzat din aceste motive un prejudiciu creditorului (art. 244 . 1 din lege). c) obliga ia de a ine eviden a contabilă a bunului şi a produselor sale (art. Efectele contractului de garan ie reală mobiliară Aşa cum s-a arătat307. Astfel. 99/1999. „Garan ia reală mobiliară reglementată de Titlul VI al Legii nr. b) dacă se află în posesia bunului afectat garan iei. în cuantum de cel pu in 500 de euro (în echivalent în lei). Cărpenaru. cu condi ia să dovedească „temeiuri comercial rezonabile”. c) dacă are posesia bunului. inclusiv prin închiriere. În doctrină se mai arată faptul că308. cit. contractul de garan ie reală mobiliară dă naştere unor drepturi şi obliga ii în sarcina ambelor păr i. să considere că obliga ia garantată a devenit exigibilă şi să treacă la executarea silită în scopul de a evita deteriorarea sau chiar distrugerea bunului. 308 St. sau vânzare (art. D. 2007. Dana Boroi. asupra dobânzilor şi 307 G. în legătură cu bunul afectat garan iei. p. creditorul poate. constituirea altei garan ii. precum şi de fructele acestuia. 41 din lege). debitorul are următoarele drepturi şi obliga ii: a) pe durata contractului de garan ie. în cazul în care debitorul nu între ine bunul în mod corespunzător. 4/2000. b) în cazul neîndeplinirii obliga iei principale. acestea urmând a se imputa asupra cheltuielilor de conservare a bunului.. Boroi. adică să poată să fi uşor recunoscută de către ter i (art. debitorul poate administra sau dispune în orice mod de bunul afectat garan iei. posesia bunului afectat de garan ie trebuie să fie publică. debitorul este obligat să-l păstreze în bune condi ii. 4. cu diligen a unui bun proprietar. creditorul are dreptul de a intra în posesia bunului sau de a-l re ine în scopul de a-l vinde spre a-şi îndestula crean a. Drepturile şi obliga iile creditorului sunt: a) dreptul de a verifica starea bunului ce formează obiectul garan iei în cazul în care acesta se află la debitor. 21 alin. 133. op. 42). în „Juridica” nr. d) creditorul aflat în posesia bunului afectat de garan ie are dreptul de a percepe fructele acestuia în contul debitorului. dacă este cazul. 30 alin. p. conform legii (art. creditorul este obligat să-l între ină şi să-l folosească ca un bun proprietar şi să ină. 42 din lege). 542.În vederea asigurării publicită ii garan iei. sub sanc iunea plă ii de despăgubiri către creditor. acest lucru este posibil întrucât creditorul beneficiază de prerogativa de a urmări bunul în mâinile ter ului dobânditor şi dreptul de a fi îndestulat cu preferin ă din pre ul rezultat din vânzarea acestuia. eviden a contabilă a bunului afectat garan iei şi a produselor acestuia.2 din lege).

Astfel. în temeiul art. Aceste obliga ii trebuie să fie certe şi exigibile. bunul va fi vândut „într-o manieră comercială rezonabilă” care să asigure ob inerea celui mai bun pre (vânzare directă. Executarea contractului de garan ie reală mobiliară Potrivit legii. Bunul 245 . fără tulburarea ordinii publice şi fără concursul for ei coercitive a statului sau prin func ionari publici. fără vreo autoriza ie ori notificare prealabilă (art. creditorul va putea să aleagă între procedura de executare silită. în termen de 5 zile de la primirea notificării. dacă nu s-a prevăzut altfel prin contract.apoi asupra obliga iei garantate. Intrând în posesia bunului şi a înscrisurilor care atestă dreptul de proprietate al debitorului asupra bunului. va fi notificată şi această persoană. 99/1999. Garan ia reală mobiliară va putea fi executată în temeiul Legii nr. În mod corelativ. care pot fi vândute şi înainte de notificare (art. cumpărătorul bunului va primi proprietatea acestuia liberă de orice garan ie reală şi de orice sarcini (art. Persoana notificată – debitorul. reglementată de Codul de procedură civilă şi executarea garan iei reale mobiliare. 99/1999 într-una dintre următoarele modalită i: 1) prin luarea în posesie a bunului afectat garan iei în mod paşnic de către creditor. cu condi ia participării ter ilor la vânzare. condi iile vânzării pot fi stabilite prin contractul de garan ie reală mobiliară sau. creditorul fiind răspunzător şi pentru prejudiciul cauzat (art. 71 din lege). în caz contrar. în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă. conform regulilor de la depozitul voluntar (art.). 71 alin. în cazul neîndeplinirii obliga iei garantate. Vânzarea bunului va putea avea loc însă numai după prealabila notificare a debitorului. 5. 99/1999. 4 din lege). Este posibilă adjudecarea bunului de către creditor. 63 din lege). 69 din lege. Fac excep ie de la aceste prevederi bunurile perisabile. creditorul îl poate vinde. ceilal i creditori. în pie e publice etc. 62 – 89 din lege. Dacă o altă persoană decât debitorul este proprietar al bunului afectat garan iei. precum şi a celorlal i creditori care şi-au înscris avize de garan ie cu privire la acelaşi bun. Dispozi iile Legii nr. Neefectuarea notificărilor se sanc ionează cu nulitatea vânzării. proprietarul bunului – au dreptul de a face opozi ie. 70). orice persoană care de ine bunul este obligată să îl predea creditorului. la licita ie. în condi iile art. Luarea în posesie se va face în mod paşnic. 39 din lege). referitoare la executarea garan iei reale mobiliare se aplică numai garan iilor reale asupra bunurilor cu care se garantează îndeplinirea unei obliga ii reglementate în Titlul VI al Legii nr. În urma vânzării.

acesta vând însă calitatea de creditor chirografar.sumele rămase vor fi restituite debitorului sau vor fi depuse întrun cont bancar. din lege). prezentate anterior. conform regulilor prevăzute de Legea nr. Normele juridice referitoare la ordinea de preferin ă au un caracter imperativ. . prin intermediul executorului judecătoresc sau al executorului bancar ori cu sprijinul altui organ de executare. sunt sanc ionate cu nulitatea absolută în elegerile dintre debitor şi creditor prin care s-ar stabili o altă ordine de efectuare a plă ii (art. dar nu se fac plă i) şi va satisface crean a creditorului din aceste sume. În cazul în care sumele ob inute din vânzarea bunului nu sunt suficiente pentru acoperirea crean ei garantate. . în ziua primirii notificării.în limita sumei rămase. potrivit Legii nr.plata cheltuielilor rezultate din men inerea. vor fi plăti i mai întâi aceştia. va verifica dacă s-a efectuat publicitatea contractului la Arhivă. conservarea.plata dobânzilor şi a crean ei garantate care are primul rang de prioritate chiar dacă aceasta nu a devenit exigibilă. 83 din lege). banca va trece la blocarea contului debitorului (sunt acceptate numai depunerile. Constatând îndeplinirea condi iilor. Creditorul va avansa cheltuielile şi va suporta riscurile legate de transportarea şi depozitarea bunului în cauză. 4) Când garan ia reală este reprezentată prin titluri care atestă drepturi reale asupra unor bunuri mobile.adjudecat de către creditor va fi liber de orice sarcini. 3) Când obiectul garan iei reale mobiliare îl formează sume de bani depuse într-un cont în bancă. să intre în posesia bunului (art. deoarece. creditorul trebuie să notifice băncii inten ia de a-şi recupera crean a din aceste sume (art. 69-71 din lege. 79 din lege). 80 şi urm. vânzarea se va efectua în condi iile prevăzute în art. creditorul garantat poate. vor fi plăti i ceilal i creditori în ordinea de prioritate a fiecăruia. 99/1999 ( art. luarea în posesie şi vânzarea bunului. 78 din lege): . 246 . creditorul poate vinde bunurile şi poate să distribuie pre ul. Dacă există creditori cu un rang de prioritate superior fa ă de cel ce a efectuat cererea. Banca. . pentru restul sumei debitorul va rămâne obligat fa ă de creditor. precum şi conformitatea semnăturii debitorului cu specimenul de inut de bancă. inclusiv recipise de depozit şi warante. chiar dacă crean ele nu au devenit exigibile. După intrarea în posesia bunului în acest mod. 73 din lege). 99/1999. cu înştiin area debitorului. cu excep ia celor înregistrate anterior garan iei sale (art. rangul de prioritate al crean ei. Sumele ob inute din vânzarea bunului afectat garan iei vor fi distribuite în următoare ordine de preferin ă (art. 2) Dacă nu se poate realiza intrarea în posesia bunului în mod paşnic. 67-68 din lege).

C. Universul Juridic.H. b) printr-un act liberator din partea creditorului. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Ed. 6) Creditorul care are crean a garantată cu o garan ie reală asupra unor drepturi de crean ă poate. Chera – „Obliga iile comerciale. Bucureşti. Bucureşti. Încetarea contractului de garan ie reală mobiliară Potrivit art. S. Ed. În termen de 40 de zile de la stingerea garan iei reale. Beck. bilete la ordin. garan ia reală încetează: a) în momentul îndeplinirii obliga iei garantate. Stoica – „Dreptul comercial”. M. Ed. creditorul poate să execute garan ia sa împotriva giran ilor şi a avaliştilor (art. Hamangiu. 2 din lege). creditorul trebuie să înscrie la Arhivă o notificare în acest sens şi să restituie bunul afectat garan iei aflat în posesia sa. 83 alin. 2008 3. Bucureşti. Cărpenaru – „Drept comercial român”. 27 din lege. D. cecuri). edi ia a IVa. St. Bucureşti. 2008 2. până la concuren a crean ei garantate. creditorul garantat cu o garan ie asupra unor titluri de valoare negociabile (cambii. Volonciu. Studiu de doctrină şi jurispruden ă”. 6.5) În caz de neplată. restul sumelor urmând a fi distribuite între ceilal i creditori. 2008 4. Ed. Universul Juridic. care să specifice încetarea totală sau par ială a obliga iei garantate. Nerespectarea acestei obliga ii se sanc ionează cu plata de către creditor a unor despăgubiri în cuantum de 200 de euro (în echivalent în lei). 2008 247 . la alegerea sa. conform legii. b) să preia sau să cedeze altei persoane drepturile de crean ă asupra cărora s-a constituit garan ia. Angheni. Angheni – „Mecanismul şi valen ele func iilor clauzei penale în cadrul dispozi iilor Legii nr. S. dacă păr ile n-au prevăzut în contract că ea acoperă şi obliga ii viitoare. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale”. în „Revista română de drept privat”. C. c) prin hotărâre judecătorească. să execute garan ia în două moduri: a) să intre în mod paşnic în posesia documentelor care constată drepturile de crean ă şi să folosească mijloace paşnice pentru încasarea sumelor din crean ele constituite ca garan ie. N.

Ed. 2008 27. „Droit des affaires”. Ed. Universul Juridic. Ion Turcu – „Opera iuni şi contracte bancare”.Turcu . I. 2000 7. Ed. Imprimeria Na ională.N. 2000 8. Fl. I. Bucureşti. 1932 14. I.5.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. A. Lumina Lex. Les obligations”. 137. Beck. Ed. 1999 21. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. C. Bucureşti.Tribuna. Dalloz. F. Paris. L. Ed. J. Terré. Lumina Lex. Jacquet – „Principe de l’autonomie et contrats internationaux”. Bucureşti. Gh. Bucureşti. 1929 9. J. Ed.Gheorghiu – „Opera iunile de leasing”. Economica.M. Pop – „Contractele comerciale”. Ph. Gerota – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. 1983 18.. Terré. C. A. Recueil de cours n.D. III. 2002 23. D. 1912 16. Les obligations”. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Ed. Ed. Sigma.. Funda iei Chemarea.. 811 15. Bucureşti. Simler.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. R. 1972. I. PUF. Fin escu – „Curs de drept comercial”. G. Lequintte – „Droit civil. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Bucureşti. Lumina Lex. Paris. 1999 26. Chiriac – „Contractele civile şi comerciale”.L. R. I-II. H.Turcu – „Dreptul afacerilor”. 1940 20. Paris. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Ed. D.H. Lequintte – „Droit civil.E. 1994 22.D. A. Bucureşti. 1998 29. 1994 31. a II. Simler. Vision juridique et économique”. J. Petrescu – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. Clocotici. Ed. 1940 19. Vivante – „Principii de drept comercial”. C. Haga. tome 1-2 17. vol. D. Economica. 248 . Ed. Legisla ia comercială cu modificările la zi. Bucureşti. L Gazzaniga – „Introduction historique au droit des obligations”. I. Motica. Codul comercial adnotat. 1994 33. A. Craiova. p. Radu I. 2000-2001 12. Lumina Lex. Yves Guyon. 1994 13.Lumina Lex. 2005 6. Paris. Vol.P. Gialdo – „La volonté des parties en droit international privé”. H. Ph. J. I. Roblot – „Traité de droit commercial”. Cartea Românească. Bucureşti. ed. 1992 28. Georgescu – „Dreptul comercial român”. XVIII – ème ed. F.Turcu. Lumina Lex. LGDJ.D. Ed.P. Gounot – „Le principe de l’autonomie de la volonté en droit privé”. 1999 25. Dijon. Iaşi. 1969 24. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”.L. 2003 10.Lumina Lex. René Savatier – „La théorie des obligations. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 1999 11. Ed. Paris.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Bucureşti. Ed. Ed. 1928 32. 1997 30. I. Rosetti. Ripert. Paris.

– sublinierea noastră .C.pen. În cazul încheierii contractului de garan ie reală mobiliară. – Monitorul Oficial .pen . – Codul de procedura civila . 5. 2.www. în numele debitorului c) de a percepe fructele bunului afectat garan iei. – Codul de procedură penală .proc. În cazul neîndeplinirii obliga iei principale.C. creditorul are dreptul: a) de a intra în posesia bunului şi de a-l vinde b) de a percepe fructele bunului afectat garan iei. civ. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului .C. 249 .op. Directivele europene comerciale.34.O. civ.ro Abrevieri şi termeni : . – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1.com. debitorul păstrează cu privire la bunul afectat garan iei: a) dreptul de a folosi bunul b) dreptul de a dispune de bun c) dreptul de a-i culege fructele.C.Codul comercial . în nume propriu. Garan ia reală mobiliară devine publică şi prin luarea în posesie a bunuluii: a) în cazul obliga iilor al căror obiect nu depăşeşte 300 euro b) în cazul titlurilor de credit c) în cazul obliga iilor al căror obiect nu depăşeşte 500 euro.s. 3.Of. proc. Pot constitui obiect al contractului de garan ie reală mobiliară: a) fondul de comer b) bunurile mobile c) titlurile de credit.U.n. cu aplicabilitate în materia obliga iilor Resurse Internet : . Contractul de garan ie reală mobiliară este un contract: a) consensual b) solemn c) real.C.M.ueb.www.ro .cit.G. – Codul civil .just. 4. .Codul penal .

7.6. 8. Contractul de garan ie reală mobiliară încetează: a) prin îndeplinirea obliga iei garantate b) prin pieirea bunului afectat garan iei c) prin hotărâre judecătorească. 250 . Stingerea garan iei reale trebuie notificată de creditor Arhivei de Garan ii Reale Mobiliare în termen de : a) 30 de zile b) 40 de zile c) 15 zile. Prin “luarea în posesie a bunului afectat garan iei în mod paşnic” de către creditor se în elege: a) luarea bunului în posesie fără concursul for ei coercitive a statului b) luarea bunului în posesie fără autoriza ie prealabilă c) luarea bunului în posesie fără notificare.

Deoarece de foarte multe ori contractele comerciale se încheie prin intermediul acestor reprezentan i. 1. Efectele contractului de agen ie.Cursul 21. 1 din Directiva 309 310 Publicată în M.310 Această reglementare la nivel european a fost adoptată în temeiul Tratatului de instituire a Comunită ii Economice Europene şi a fost necesară datorită diferen elor existente în legisla iile na ionale cu privire la institu ia reprezentării comerciale. Bdul Vasile Milea nr. Contractul de agen ie Autor: Lector univ. 509/2002 privind agen ii comerciali permanen i. 6. Obiectul contractului de agen ie. 2. 382 din 31 decembrie 1986. Cadrul legislativ al contractului de agen ie. aceste incompatibilită i. 653 din 18 decembrie 1986 (Directiva 86/653/C. Sector 5.309 Adoptarea acestei legi este expresia necesită ii armonizării legisla iei interne cu cea europeană. Cadrul legislativ al contractului de agen ie Contractul de agen ie este reglementat în dreptul român prin Legea nr.) privind coordonarea legisla iei statelor membre referitoare la agen ii comerciali independen i. 581 din 6 august 2002. Regimul juridic al contractului de agen ie şi al agen ilor comerciali a fost preluat din cuprinsul Directivei nr. 3. legea a intrat în vigoare după 60 de zile de la data publicării. acest lucru necesitând apropierea sistemelor juridice din statele membre într-o măsură în care să se asigure buna func ionare a pie ei comune inând seama de faptul că normele conflictuale nu înlătură. Partea I. precum şi a nevoii de modernizare a institu iilor de drept comercial. în materie de reprezentare comercială.E.Of. Forma contractului de agen ie. 1G • Obiectivele lec iei: Formarea şi executarea contractului de agen ie Con inut: 1. Universitatea Ecologică din Bucureşti. Defini ia şi caracterele juridice ale contractului de agen ie.E.E. conform art. Încetarea contractului de agen ie. 251 . Bucureşti.O. nr. Necesitatea uniformizării regulilor de încheiere a contractelor de reprezentan ă comercială a fost determinată şi de nevoia ca schimbul de mărfuri dintre statele membre să aibă loc în condi ii similare celor de pe pia a unică. 5. Publicată în J.. nr. diferen e care afectează în mod considerabil condi iile concuren ei şi ale derulării activită ii comerciale. 4.C. Sorana Popa. drd.

509/2002. 1 din Legea nr. prin care comitentul îl împuterniceşte în mod statornic pe agent. S-a opinat în doctrină313 că „natura juridică a contractului de agen ie este aceea a unui mandat comercial fără reprezentare – atunci când împuternicirea dată agentului este de a negocia afaceri comerciale pentru comitent – şi de mandat comercial cu reprezentare – când împuternicirea dă dreptul agentului de a negocia şi de a încheia contracte cu ter ii. prevederile Legii nr. 252 . 11/2003. D. 2.” Suntem de părere că natura juridică a contractului de agen ie este aceea a unui mandat comercial cu reprezentare în toate cazurile prevăzute 311 A se vedea şi Marilena Ene. „Contractul de agen ie în reglementarea Legii nr. p. fiind împuternici i să îi reprezinte pe ceilal i asocia i (ac ionari) ori celor care au calitatea de administrator judiciar. lichidator. 2 alin. custode sau sechestru.86/653/C. exercitând în această calitate atribu ii de reprezentare a acesteia sau celor care au calitatea de asociat (ac ionar) al unei societă i comerciale. prestează un serviciu neremunerat (art. 509/2002”.”311 În dreptul intern. armonizarea măsurilor prevăzute în această directivă „se aplică dispozi iilor legislative regulamentare şi administrative din statele membre. în schimbul unei remunera ii. în raport cu comitentul (art. persoană fizică sau juridică („comitent”). 11/2004. în numele şi pe seama comitentului. putem defini contractul de agen ie ca fiind un contract între un agent comercial permanent („agent”) şi un comerciant. curator.. Cărpenaru.com. 509/2002).E. 2007. Cărpenaru. D. Defini ia şi caracterele juridice ale contractului de agen ie Pornind de la reglementarea cuprinsă în Legea nr. prevederile legii nu se vor aplica nici activită ii persoanelor care au calitatea de intermediari în cadrul burselor de valori şi al pie elor reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate şi nici activită ii persoanelor care au calitatea de agent sau broker de asigurări şi reasigurări ori celor care. p. 313 St.E. p. 2 din lege).. care reglementează rela iile dintre agen ii comerciali şi comiten ii lor. 2 alin. 84. pentru situa iile în care reglementarea din Codul comercial nu este acoperitoare. Legea nr. în „Curierul judiciar” nr. în temeiul art. 501. în „Revista de drept comercial” nr. în calitate de agent. 509/2002 nu se aplică persoanelor care au calitatea de organ legal sau statutar al unei persoane juridice. 33. „Contractul de agen ie comercială în Uniunea Europeană”. tutore. 312 St. 1 C. pentru ca acesta să negocieze ori să negocieze şi să încheie afaceri comerciale în numele şi pe seama comitentului. 509/2002 se completează cu dispozi iile Codului comercial referitoare la mandat cu cele ale Codului civil. cit. Aşa cum s-a arătat312. op.

definit ca fiind „intermediarul care desfăşoară o activitate independentă şi care este în permanen ă autorizat să negocieze vânzarea sau cumpărarea produselor în numele altei persoane. pentru evitarea repeti iei. independen a agentului reieşind însă din defini ia dată. fie accesoriu.E.E. preferând-o pe cea de „agent comercial permanent”. 509/2002. 314 253 . Natura juridică de mandat cu reprezentare reiese. Legea nr. în măsura compatibilită ii lor. se foloseşte no iunea de „agent comercial independent”. este con inutul împuternicirii.” Spre deosebire însă de contractul de mandat. 509/2002 nu a re inut no iunea de „agent comercial independent”. În sprijinul determinării naturii juridice a contractului de agen ie ca fiind cea a unui mandat comercial. în timp ce mandatarul este subordonat mandantului prin faptul că trebuie să se conformeze instruc iunilor acestuia. Agentul este.. nefiind „prepusul comitentului”. în baza contractului de agen ie. în schimbul unei remunera ii. 509/2002. permanent. 2 lit. Conform Legii nr. de asemenea. con inutul mandatului cuprinde puterea de a negocia. potrivit cărora dispozi iile legii „se completează. nu al său propriu. 8 din lege. 1 alin. al cărui scop. ne întemeiem şi pe dispozi iile art. activitatea de intermediere se realizează pe o durată de timp determinată sau În Directiva 86/653/C.E. 509/2002. iar folosirea expresiei „pentru o altă persoană” are semnifica ia puterii de a reprezenta: agentul se prezintă la negocieri în numele comitentului şi în interesul acestuia.de art. De altfel. cu caracter statornic. mai ales. la rândul său. spre deosebire de reglementarea Legii nr. 1 alin. din reglementarea cuprinsă în Directiva 86/653/C. alături de ob inerea remunera iei. mandatarul din contractul de agen ie poartă denumirea de „agent comercial permanent”.314 De asemenea. b din lege. dar şi de a încheia afaceri în numele şi pe seama comitentului. este sus inerea intereselor mandantului. credem noi. fie cu caracter principal.E. sau să negocieze şi să încheie astfel de tranzac ii pentru şi în numele comitentului în cauză”. b) în situa ia reglementată de art. în temeiul contractului de agen ie intermedierea se realizează cu caracter profesional şi. con inutul împuternicirii conferă agentului dreptul de a „negocia” în sensul de a prezenta şi a culege oferte. cu prevederile legale privind contractul de mandat comercial. Profitul este scopul pentru care agentul comercial permanent intermediază afaceri pentru comercian i (comiten i) urmărind acelaşi scop speculativ ca şi aceştia. 1 alin. 2 lit. Astfel: a) în situa ia prevăzută în art. sub sanc iunea revocării şi a suportării daunelor. denumită comitent. denumite în continuare „comitent”. 26 din Legea nr. agentul are calitatea de „intermediar independent”. a din lege. Considerăm că legiuitorul nu a folosit sintagma „în numele şi pe seama comitentului” şi a înlocuit-o cu expresia „pentru comitent” din ra iuni de tehnică legislativă. spre deosebire de mandatar. Putem observa din aceste prevederi două trăsături esen iale ale activită ii agentului: independen a fa ă de comitent şi permanen a cu care se exercită intermedierea. agentul este împuternicit „să negocieze afaceri pentru o altă persoană fizică sau juridică”. fără îndoială. un comerciant exercitând activită i de intermediere de afaceri comerciale cu caracter profesionist. Ceea ce diferă în schimb.

cit.. T. Este St. în mod statornic. Prescure. 502. care cuprinde o clauză de denun are unilaterală. Crişan. În sensul că forma scrisă este cerută ad probationem. p.nedeterminată şi are ca obiect o serie de acte juridice încheiate în una sau mai multe zone geografice determinate. intermedierea se realizează cu privire la unul sau mai multe acte juridice determinate fie prin con inutul lor. Forma contractului de agen ie Potrivit art. În contractul de mandat. atât în raporturile dintre păr i. în „Dreptul” nr. p.. cât şi fa ă de ter i. dar îl lipseşte de posibilitatea unei dovezi irefutabile în sensul de instrumentum. 509/2002. Cărpenaru. în cazul mandatului general. unii autori au calificat forma scrisă prevăzută de art. Sanc iunea nerespectării acestei forme nu afectează validitatea actului juridic în sensul de negotium. Obiectul contractului de agen ie Contractul de agen ie poate avea ca obiect împuternicirea dată de comitent agentului. 12/2002. 3.316 4. şi nu se poate vorbi despre exclusivitate în nici un domeniu. a se vedea şi St. 316 315 254 . 18 din Legea nr. Aşa cum s-a arătat315. indiferent de valoarea acestuia. Contractul de agen ie prezintă următoarele caractere juridice: a) caracterul bilateral (sinalagmatic) b) caracterul oneros c) caracterul comutativ d) caracterul consensual e) contractul este cu executare succesivă . inclusiv modificările şi adăugirile ulterioare. „Contractul de agen ie – un nou contract numit în dreptul comercial român”. Cărpenaru. Datorită imposibilită ii dovedirii contractului. contractul de agen ie. în „Revista de drept comercial” nr. D. Claudia Roşu. op. p. încheiat pe o perioadă determinată sau nedeterminată. După cum putem observa. R. 504 – 505. şi prin reziliere). 2007. 18 din lege ca fiind cerută ad validitatem. cit. „Reglementarea agen ilor comerciali potrivit Legii nr. Spre deosebire de contractul de mandat – care poate înceta prin revocare sau prin renun area la împuternicire – contractul de agen ie încetează în cazurile prevăzute de lege (denun are unilaterală – în cazul contractului încheiat pe perioadă nedeterminată sau al contractului încheiat pe o perioadă determinată. op. legea are forma scrisă a contractului de agen ie ad probationem. 509/2002. unde agentul beneficiază de exclusivitate. fie prin natura comer ului exercitat de mandant. de a negocia afaceri pentru comitent sau de a negocia şi încheia afaceri în numele şi pe seama comitentului. 199. pot fi probate numai prin înscris. p. D. 2007. exclusivitatea poate avea ca obiect anumite zone geografice sau anumite categorii de comercian i. 50. 7/2003.

sanc iunea nerespectării acestei forme va fi nulitatea clauzei. iar comitentul poate folosi în acelaşi timp. la cererea agentului. 3 alin. iar nu de încheierea de acte juridice civile. termenul de preaviz. 509/2002 ca fiind „acea prevedere contractuală al cărei efect constă în restrângerea activită ii profesionale a agentului pe perioada desfăşurării şi / sau ulterior încetării contractului de agen ie” (art. fără consim ământul expres al comitentului. Aşadar. Contractul de agen ie poate cuprinde şi o clauză de neconcuren ă. clauza de neconcuren ă are un caracter restrictiv şi trebuie interpretată limitativ. Având în vedere faptul că. potrivit art. prin continuare. legal sau conven ional. 2 şi 3). în regiunea determinată prin contract. 3 alin. în regiunea determinată prin contract. definită de Legea nr. Deoarece forma scrisă a clauzei de neconcuren ă este cerută ad validitatem. care nu va afecta însă valabilitatea contractului de agen ie. b) agentul reziliază contractul pentru un motiv grav imputabil comitentului şi îl informează de îndată despre aceasta pe comitent. 1 din lege). opera iuni pentru mai mul i comiten i concuren i numai dacă prin contractul de agen ie se stipulează în mod expres o asemenea permisiune (art. În lipsa unei stipula ii contrare. descrise astfel încât agentul să poată negocia în limitele împuternicirii (art. subliniem faptul că. 3 din lege. agentul nu poate încheia. Clauza de neconcuren ă trebuie redactată în scris. comitentul nu se poate prevala de clauza de neconcuren ă dacă contractul de agen ie încetează într-una din următoarele situa ii: a) când comitentul denun ă unilateral contractul de agen ie fără a respecta. pe contul său. potrivit legii. şi se aplică doar pentru regiunea geografică sau pentru grupul de persoane şi regiunea geografică la care se referă contractul de agen ie şi doar pentru bunurile şi serviciile în legătură cu care agentul este împuternicit să negocieze şi să încheie opera iuni. De asemenea. în aceeaşi regiune şi pentru acelaşi comer mai mul i agen i. 4 din lege). Având în vedere statornicia raporturilor stabilite între agent şi comitent. agentul poate reprezenta mai mul i comiten i.vorba despre afaceri comerciale. prin contract. orice extensiune a sferei clauzei de neconcuren ă fiind anulabilă. putând astfel negocia inând seama de interesele comitentului. considerăm că agentul poate aprecia utilitatea anumitor acte juridice pentru comitent. 255 . opera iuni de comer concurente privind bunuri şi / sau servicii similare celor care fac obiectul contractului de agen ie. şi fără a exista un motiv grav pe care comitentul să-l fi comunicat de îndată agentului. aceste bunuri / servicii trebuie enumerate. sub sanc iunea nulită ii. Potrivit art. agentul poate primi împuternicirea de a negocia sau a încheia. 25 din lege.

1 din Legea nr. 5 alin. 6 alin. obliga iile contractuale trebuie îndeplinite cu bună-credin ă şi cu diligen a unui bun profesionist (art.c) contractul de agen ie este reziliat de către instan a de judecată ca urmare a culpei comitentului. precum şi toate informa iile necesare de care dispune (art. Instan a. să înlăture sau să limiteze efectele clauzei de neconcuren ă atunci când consecin ele prejudiciabile ale acesteia pentru agentul comercial sunt contrare echită ii. Potrivit legii. la cererea agentului. poate să reducă cuantumul clauzei penale sau al indemniza iei stipulate pentru încălcarea de către agent a clauzei de neconcuren ă. prin „comision” se în elege „orice formă de remunera ie al cărei cuantum se ob ine prin raportare la volumul sau la valoarea opera iunilor” (art. 509/2002). în cazul cărora dă naştere la drepturi şi obliga ii reciproce. de asemenea. în sumă fixă şi în comision. Efectele contractului de agen ie Contractul de agen ie. b) obliga ia de a-i procura şi de a-i comunica comitentului pentru care ac ionează informa iile privitoare la regiunea sau regiunile stabilite în contract. cât şi fa ă de ter i. în conformitate cu instruc iunile primite şi în scopul realizării intereselor comitentului (art. 1 din lege). la cererea agentului. 5 alin. 5 alin. dacă o consideră excesivă în raport de împrejurările cauzei. Aşa cum am arătat. care l-ar putea interesa pe comitent. 3 lit. Între agent şi comitent. b). credem noi) orin prin combinarea acestora. Posibilitatea substituirii agentului cu o altă persoană („subagent”). 2 şi art. este supusă de către lege prevederilor Codului civil (art. caracterizat ca opera iune de intermediere. 11 alin. 5 alin. instan a poate. 5. eventual. potrivit regulilor de la mandat. remunera ia poate consta într-o sumă fixă sau într-un comision (stabilit procentual. 509/2002). 1). Contractul de agen ie va cuprinde. în sensul legii. în toate cazurile. c) obliga ia de a depune diligen a necesară pentru negocierea şi. 5 alin. Obliga iile agentului sunt următoarele: a) obliga ia de a îndeplini sarcina primită personal sau prin prepuşii săi. a). inând seama de interesele legitime ale comitentului. încheierea afacerilor cu care este împuternicit în condi ii cât mai avantajoase pentru comitent (art. 256 . Mai mult. produce efecte atât în rela iile dintre păr i. 509/2002). 4 din Legea nr. 3 lit. 10 din Legea nr. în tot sau în parte. remunera ia se stabileşte prin acordul păr ilor (art. remunera ia cuvenită agentului pentru activitatea de intermediere prestată.

3 lit. 15 din Legea nr. cu o ter ă persoană care a fost procurată anterior de acesta drept client. 509/2002. c) obliga ia de a înştiin a pe agent în timp util atunci când va prevedea că volumul opera iunilor comerciale va fi sensibil inferior celui pe care agentul l-ar fi putut anticipa în mod normal (art. 5 alin. referitoare la bunurile sau serviciile respective (art. în temeiul art. 6 alin. agentul are dreptul la comision pentru o opera iune încheiată ulterior încetării contractului de agen ie dacă încheierea acelei opera iuni survine într-un termen rezonabil de la data încetării contractului de agen ie. 2 lit. b). b) obliga ia de a furniza agentului informa iile necesare executării contractului de agen ie (art. 2) opera iunea a fost încheiată fără intermedierea agentului. dreptul la comision se naşte la data la care se îndeplineşte una din următoarele condi ii: 257 . a). 6 alin. cu condi ia ca această opera iune să aibă o natură similară celei încheiate anterior cu acel client. 13 din lege). Această obliga ie va fi îndeplinită dacă eviden a se va ine în registrele speciale ale agentului. 5 alin. În cazul înlocuirii agentului. tarife şi orice alte documente necesare agentului pentru executarea împuternicirii sale. 3) opera iunea a fost încheiată cu un client dintr-o regiune determinată sau care face parte dintr-un grup de persoane determinat pentru care agentul a primit împuternicire exclusivă prin contractul de agen ie (art. Potrivit art. indicativ sau facultativ al acestora (art. c). 12 din Legea nr. inând seama de caracterul imperativ. noul agent nu va avea dreptul la comision dacă acesta se cuvine agentului ini ial. iar încheierea opera iunii se datorează în principal activită ii prestate de agent pe durata contractului de agen ie sau dacă s-a primit comanda ter ilor de către comitent sau de către agent anterior încetării contractului de agen ie (art. 13 din lege. 509/2002). cataloage. d) obliga ia de a plăti agentului remunera ia în condi iile şi la termenele prevăzute în contract sau prin lege (art. 3 lit. d). 2 lit. 5 alin. d). De asemenea. 6 alin. 2 lit. 3 lit. e) obliga ia de a ine eviden a opera iunilor efectuate pentru fiecare comitent în registre separate (art. e). Dreptul la comision (remunera ie) al agentului există dacă: 1) opera iunea a fost încheiată ca urmare a intermedierii agentului. f) obliga ia de a depozita bunurile sau eşantioanele în aşa fel încât acestea să poată fi uşor identificate ca apar inând unui anume comitent (art. 6 din Legea nr.d) obliga ia de a respecta în mod corespunzător instruc iunile rezonabile primite de la comitent. 509/2002 şi sunt următoarele: a) obliga ia de a pune la dispozi ia agentului în timp util şi într-o cantitate corespunzătoare mostre. c). 2 lit. Obliga iile comitentului sunt reglementate în art. 6 alin.

în următoarele cazuri: a) la expirarea termenului. conform Legii nr. însă păr ile au renun at la executarea ei. În schimb. în cazul contractelor încheiate pe o perioadă nedeterminată sau al contractelor încheiate pe o perioadă determinată. fără o împuternicire specială. în ceea ce priveşte imposibilitatea primirii plă ii fără o împuternicire specială în acest scop. agentul poate primi reclama ii referitoare la viciile bunurilor sau la calitatea serviciilor şi poate solicita orice măsuri de asigurare în interesul comitentului. 2 din Legea nr. fiind obligat să-l înştiin eze de îndată pe comitent despre aceste lucruri. în cazul contractelor încheiate pe o durată determinată. 1 şi 2 din lege). 6. Legea nr. Însă. obliga iile născute din contractul încheiat cu ter ul vor fi executate de către comitent. 1) comitentul îşi execută obliga iile contractuale fa ă de ter a 2) comitentul ar fi trebuit să-şi execute obliga iile fa ă de ter a 3) ter a persoană îşi execută obliga iile contractuale. 509/2002. 20 alin. civ. în virtutea regulilor de la mandat. contractul de agen ie poate fi denun at imediat de fiecare dintre păr i. 8 din Legea nr. Fa ă de ter i. Încetarea contractului de agen ie Contractul de agen ie încetează. În temeiul art. 21 alin. agentul nu va avea dreptul decât la o parte din comision. agentul nu poate. Dreptul la comision se naşte potrivit legii cel mai târziu la data la care ter a persoană şi-a executat obliga iile sau ar fi trebuit să le execute cu condi ia ca şi comitentul să-şi fi îndeplinit obliga iile. Acest drept al agentului de a fi remunerat nu se pierde în cazul în care acesta şi-a îndeplinit obliga iile.persoană. 1541C. propor ional cu suma încasată de comitent. conform cărora mandatarul este obligat să remită mandantului tot ceea ce a primit în puterea mandatului. persoană. 509/2002. prin încheierea contractului între agent şi ter i se stabilesc raporturi juridice directe între aceştia din urmă şi comitent. 509/2002 derogă de la dispozi iile art. b) prin denun are unilaterală.. să primească plata şi nici să acorde reduceri sau amânări pentru crean ele comitentului. În cazul unei executări par iale a obliga iei din partea ter ului. referitoare la mandat. Astfel. În temeiul art. cu repararea prejudiciilor astfel pricinuite. atunci când circumstan e excep ionale. care prevăd o condi ie expresă privind posibilitatea denun ării unilaterale (art. respectiv de către ter . opera iunea a fost încheiată. contractul de agen ie în sine nu produce efecte juridice fa ă de ter i. chiar dacă nu s-ar fi cuvenit mandantului. altele 258 . După cum putem observa. 509/2002.

D. încetarea contractului se prezumă la data primirii notificării scrise a inten iei de denun are unilaterală a contractului şi a motivului denun ării. J. 2008 5. edi ia a IVa. la cererea păr ii interesate. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale”. Bucureşti. 1912 16. Imprimeria Na ională. Economica. D. Dijon. Georgescu – „Dreptul comercial român”. 21 alin. Studiu de doctrină şi jurispruden ă”.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. Fl. Universul Juridic. L Gazzaniga – „Introduction historique au droit des obligations”. 1932 14. Haga. Hamangiu. „Droit des affaires”. Universul Juridic. Ed.N. Paris. 2000 7. Gerota – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. în cazul neîndeplinirii din culpă gravă a obliga iilor contractuale de către cealaltă parte (art. Ed. Bucureşti. în „Revista română de drept privat”. vol. Ed. Gialdo – „La volonté des parties en droit international privé”. c) o altă modalitate de încetare a contractului de agen ie este reprezentată de rezilierea contractului. 509/2002). 1929 9. Universul Juridic. Lumina Lex. N.L. Stoica – „Dreptul comercial”. fără preaviz. Clocotici. Bucureşti. Bucureşti. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Rosetti. Cărpenaru – „Drept comercial român”.Gheorghiu – „Opera iunile de leasing”. Fin escu – „Curs de drept comercial”. 2003 10. Ed. 1999 11. Recueil de cours n. tome 1-2 259 . I. Ed. Chera – „Obliga iile comerciale. Bucureşti.Lumina Lex. D. D. C. Beck. 1972.H. III. Gounot – „Le principe de l’autonomie de la volonté en droit privé”. 1994 13. 811 15. Ed. Chiriac – „Contractele civile şi comerciale”. Angheni. Angheni – „Mecanismul şi valen ele func iilor clauzei penale în cadrul dispozi iilor Legii nr. Ed. Bucureşti. I. Ed. S. Gh. Bucureşti. 2000 8. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”. Ed. Vol. p. St. C. PUF. Bucureşti. 2005 6. Bucureşti. I-II. Volonciu. I. C. M. 2008 4. Sigma. 1 din Legea nr. D. 2000-2001 12. În acest caz.decât for a majoră sau cazul fortuit. Ed. înainte de expirarea termenului contractului.L. 137. Lumina Lex. 2008 2. Bucureşti. A. 2008 3. fac imposibilă continuarea colaborării dintre comitent şi agent. Paris. S. Ed. Yves Guyon. Bucureşti.E.

Ed. Lequintte – „Droit civil. Paris. Roblot – „Traité de droit commercial”. 1999 26.Of.G.. Bucureşti. a II.Codul penal .Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”.Lumina Lex. I. Simler. H.C. A. LGDJ. Iaşi.Tribuna.com. Motica.ro Abrevieri şi termeni : .s. Beck. L.O. A. Lumina Lex. civ. 34.Codul comercial . Bucureşti. H. Ph. Les obligations”. Ph. 1940 19. Petrescu – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. Jacquet – „Principe de l’autonomie et contrats internationaux”. Paris.C.www. Vision juridique et économique”.proc.. I. C. R. J. Ed. – Codul de procedura civila 260 .. Paris. I. Bucureşti. Lequintte – „Droit civil. – Codul civil . 1998 29. Paris. 1999 21. Ed. 1928 32. R. 2002 23.Turcu. .just. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”.ro .P. Vivante – „Principii de drept comercial”. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Ed. René Savatier – „La théorie des obligations. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . J. 1940 20. 1994 33. Funda iei Chemarea.C. Terré. I. 2008 27. Les obligations”. Terré.M. – Codul de procedură penală . A. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. proc. Ripert. Codul comercial adnotat. Lumina Lex. Cartea Românească. ed. Pop – „Contractele comerciale”. Resurse Internet : . – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : .ueb.M. Bucureşti. 1969 24. 1994 22. Simler.www. – sublinierea noastră . Ion Turcu – „Opera iuni şi contracte bancare”.C.H. Bucureşti.pen.op. Ed. Legisla ia comercială cu modificările la zi.17.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. 1983 18. Bucureşti.cit. Economica. Ed. 1999 25. Lumina Lex.n. J.D. Craiova. – Monitorul Oficial .D. F. Radu I. 1992 28. 1997 30. civ.pen .U. 1994 31.Turcu . Ed. XVIII – ème ed.Turcu – „Dreptul afacerilor”. C.C. Directivele europene cu aplicabilitate în materia obliga iilor comerciale. Ed. G. F.P. Dalloz.

Agentul poate. potrivit legii: a) la data încheierii contractului cu ter ul b) la data la care comitentul şi-a executat sau ar fi trebuit să-şi îndeplinească obliga iile c) la data la care ter ul şi-a îndeplinit obliga iile.1. 3. Contractul de agen ie încetează prin: a) renun are b) denun are unilaterală c) expirarea termenului. fără împuternicire specială. agentul trebuie să ac ioneze: a) loial şi cu bună-credin ă b) cu diligen a unui bun proprietar c) cu seriozitate. 8. 261 . 2. Dreptul la comision al agentului se naşte. clauza de neconcuren ă nu poate fi invocată de comitent în cazul: a) rezilierii contractului de către instan a de judecată ca urmare a culpei comitentului b) denun ării unilaterale a contractului c) pactului comisoriu expres. Contractul de agen ie se poate încheia: a) în scris b) verbal c) tacit. Agentul răspunde pentru daune în cazul în care: a) a ales ca subagent care să-l substituie o persoană insolvabilă b) ter ul nu şi-a îndeplinit obliga iile contractuale c) comitentul nu şi-a îndeplinit obliga iile. În contractul de agen ie. 6. 5. 7. Remunera ia cuvenită agentului se calculează în func ie de: a) salariul minim pe economie b) uzan ele comerciale ale zonei c) cifra de afaceri a comitentului. 4. să efectueze următoarele opera iuni în numele comitentului: a) să primească o plată b) să acorde amânări pentru crean ele comitentului c) să primească reclama ii cu privire la viciile bunurilor. În îndeplinirea atribu iilor sale.

Încetarea contractului de report. spre exemplu. vânzarea făcându-se la valoarea nominală a acestora. 262 . în conformitate cu prevederile art. Putem defini contractul de report. Efectele contractului de report. în cumpărarea pe bani gata a unor titluri de credit care circulă în comer şi în revânzarea simultană cu termen şi la un pre determinat către aceeaşi persoană a unor titluri de aceeaşi specie. p. indiferent de inten ia păr ilor contractante. 2007. No iunea şi caracterele juridice ale contractului de report.. astfel. reprezintă o faptă de comer obiectivă. 3 C. D. contractul de report face parte din categoria faptelor de comer conexe (accesorii). 1. ob inerea unui folos patrimonial. Universitatea Ecologică din Bucureşti. Bucureşti. No iunea şi caracterele juridice ale contractului de report Contractul de report.. com. 4. Condi iile de validitate ale contractului de report. reportatul dă în report (vinde temporar) ac iuni apar inând unei anumite categorii. cit. Bdul Vasile Milea nr. Cărpenaru. ca fiind un contract complex ce constă. drd. 2. la termenul convenit. 1G • Obiectivele lec iei: Formarea şi executarea contractului de report Con inut: 1. Sector 5. Aşadar. reglementat de Codul comercial în art. va cumpăra ac iuni de aceeaşi specie de la reportator 317 A se vedea St. op. Deşi contractul de report este faptă de comer . în temeiul art. c) este un contract comutativ – existen a şi întinderea obliga iilor reciproce este cunoscută de păr i în momentul încheierii contractului. prin încheierea contractului. 74 C. 3 alin. 528.317 Contractul de report prezintă următoarele caractere juridice: a) este un contract bilateral (sinalagmatic) deoarece dă naştere unor obliga ii reciproce în sarcina ambelor păr i. Sorana Popa. Contractul de report Autor: Lector univ. b) este un contract cu titlu oneros – păr ile urmăresc. com. pe de o parte. 3. acest contract dobândeşte comercialitate datorită faptului că obiectul său constă în vânzarea – cumpărarea titlurilor de credit. 73 – 76.Cursul 22.

2. 2007. trebuie să aibă capacitate deplină de exerci iu. în timp ce reportatorul efectuează o opera iune speculativă în sensul ob inerii unui profit („report”) din revânzarea către reportat a unor titluri din aceeaşi specie. Reportatorul este. op. dreptul de a efectua asemenea opera iuni potrivit principiului specialită ii capacită ii. III. consim ământ. Condi iile de validitate ale contractului de report sunt cele reglementate în art. în calitate de persoană juridică. legea impune predarea reală a titlurilor date în report (art. cu termen.(care. St. pentru a săvârşi fapte de comer . Cărpenaru. com. Manifestarea de voin ă trebuie să provină de la ambele păr i şi să fie în sensul încheierii unei vânzări cu termen şi a unor vânzări a unor titluri de credit care circulă în comer . Deşi din dispozi iile art. este o institu ie bancară). însă la pre ul determinat prin contract. 530. între reportator şi reportat.319 Cauza contractului este legată de inten ia reportatului de a ob ine un credit. civ. având în vedere faptul că. şi se referă la capacitate. Cluj. d) contractul are un caracter real. şi alta. şi pre ul plătit la scaden ă de către reportat. p. de regulă. 1946. de regulă. D. obiect şi cauză. 318 319 A se vedea C. obliga iuni). „Curs de drept comercial”. Diferen a dintre pre ul plătit şi cel încasat de către reportator se numeşte „report” (profit). trebuie să aibă.). 948 C. 74 alin. vol. Consim ământul trebuie să fie expres în sensul efectuării opera iunii reportului şi să fie înso it de predarea reală a titlurilor de credit. între reportat şi reportator. care va fi mai mare decât cel din vânzarea ini ială. un comerciant (institu ie bancară) şi. Reportatul. com. Consim ământul trebuie să fie dat simultan pentru ambele vânzări. o sumă de bani din vânzarea temporară a titlurilor de credit. de obicei. Cu privire la acestea se efectuează două vânzări: una pe bani gata. În ceea ce priveşte capacitatea păr ilor. 2 C. p. 31/1954. cit. plătit de reportator. prin lege. 76 şi urm. observăm faptul că au calitatea de păr i în contract reportatul (persoana care de ine titlurile de credit) şi reportatorul (persoana care va cumpăra temporar aceste titluri. o bancă). pentru valabilitatea contractului. 74 C. Obiectul contractului îl formează titlurile de credit care circulă în comer (ac iuni. majoritatea doctrinei318 consideră că în contractul de report există de fapt un singur pre stabilit de păr i şi plătibil la scaden ă. Petrescu-Ercea. Acest pre este stabilit în momentul încheierii contractului şi este plătit în scopul redobândirii titlurilor de credit. reglementat prin Decretul nr.. actul de înfiin are ori statut. ar rezulta că în contractul de report există două pre uri – cel ini ial. 263 .

Bucureşti. în temeiul primei vânzări. de regulă. Stoica – „Dreptul comercial”. 2000 320 Idem. p. având în vedere faptul că nu există prevederi speciale în Codul comercial. Această prelungire poate avea loc pentru mai multe termene succesive (art. Acest transfer al dreptului de proprietate are loc în privin a ambelor vânzări. Hamangiu. 531. Ed. dacă păr ile nu au stabilit altfel prin contractul de report (art. Încetarea contractului de report se produce. vor fi aplicate regulile dreptului comun. Beck. com. 2008 4. în „Revista română de drept privat”. D. Bucureşti. com. 2008 3. D. N. com. 2005 6. 2008 5. Studiu de doctrină şi jurispruden ă”. C.). Efectele contractului de report Aşa cum s-a arătat. în temeiul art. Bucureşti. în dublu sens şi la termene diferite. Bucureşti.. în temeiul art. dobânzi). C. St. La scaden ă. păr ile pot conveni să prelungească contractul de report pentru o altă durată determinată.3. Chera – „Obliga iile comerciale. Chiriac – „Contractele civile şi comerciale”. 3 C. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. 75 C. Angheni. În privin a transferului dreptului de proprietate.320 în temeiul contratului de report are loc transferul dreptului de proprietate cu privire la titlurile de credit de la vânzător la cumpărător. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale”. Ed. păstrându-se condi iile din contractul ini ial. Ed. edi ia a IVa. Sigma. Angheni – „Mecanismul şi valen ele func iilor clauzei penale în cadrul dispozi iilor Legii nr. 2008 2. Volonciu. 74 alin. Cărpenaru – „Drept comercial român”. Ed. Fl. Universul Juridic. Bucureşti. S. com. Ed. 4 C.). Ed. reportatorul are dreptul să culeagă fructele civile ale titlurilor de credit (dividende. 1 C. 4. Rosetti. 74 alin. 264 . Bucureşti. M.H. În calitate de proprietar. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”. Universul Juridic. S. la împlinirea termenului stabilit de păr i.

Haga. Cartea Românească. I. Petrescu – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. I. Ed. R.Gheorghiu – „Opera iunile de leasing”.www. Vision juridique et économique”. 811 15.Lumina Lex. Paris. Jacquet – „Principe de l’autonomie et contrats internationaux”. Dijon.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. R. 1998 29. I. a II.P. D. „Droit des affaires”. Recueil de cours n. 1940 20. Paris. 1972. 2000-2001 12. C.Lumina Lex. Simler. vol. Lequintte – „Droit civil. Terré. Directivele europene cu aplicabilitate în materia obliga iilor comerciale. Resurse Internet : . Economica. A.Turcu. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Lumina Lex.N. p.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. Gerota – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. LGDJ.Turcu – „Dreptul afacerilor”. Ed. Lumina Lex. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. Bucureşti.. Universul Juridic. Ripert. 1928 32. Bucureşti. Pop – „Contractele comerciale”. 1999 25. Bucureşti. C. G.7. H. 34. Ed. 1932 14. C. 1997 30.D. Yves Guyon. René Savatier – „La théorie des obligations.Tribuna. I. 1983 18. 1999 21. Radu I. Paris. Bucureşti. Bucureşti.P. F. Legisla ia comercială cu modificările la zi. L. I. Bucureşti. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Ed. Vol. Paris. Gounot – „Le principe de l’autonomie de la volonté en droit privé”.D. A. 1999 11. Vivante – „Principii de drept comercial”.. Ph. J. Ed. Ed. Les obligations”. III. Motica.ro 265 . A. H.L. Georgescu – „Dreptul comercial român”.Turcu . 1969 24. F.Turcu – „Opera iuni şi contracte bancare”. Paris. J. I-II. Iaşi. Lumina Lex. Bucureşti. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Ed. 2008 27. XVIII – ème ed. Lumina Lex.D. Roblot – „Traité de droit commercial”. Dalloz. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Gialdo – „La volonté des parties en droit international privé”.. J. L Gazzaniga – „Introduction historique au droit des obligations”. Craiova. 2000 8. Codul comercial adnotat. Ed.H. 1999 26. 1929 9. 1912 16. 2002 23. Clocotici. Gh. Lumina Lex. 1940 19. Beck. Bucureşti. Economica. Bucureşti. Ph.M. Lequintte – „Droit civil. Les obligations”. Bucureşti. 1994 13. tome 1-2 17.L. Bucureşti. Imprimeria Na ională. I. 137. Terré. Paris. I. Simler.ueb. Funda iei Chemarea. Ed. 1994 33. 2003 10. D. Ed. Ed. 1992 28. 1994 22. J. ed. 1994 31.E. A. I. Ed.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Ed. PUF.

6.C.. . între reportat şi reportator operează un dublu transfer al dreptului de: a) proprietate b) uz c) uzufruct.G.pen . 4. Contractul de report este un contract: a) consensual b) solemn c) real.just. Contractul de report încetează prin: a) renun are b) împlinirea termenului c) denun are unilaterală.C. Dividendele titlurilor de credit reportate apr in. proc.www. – Codul de procedură penală .O.op. – sublinierea noastră .M.ro Abrevieri şi termeni : . Contractul de report face parte din categoria: a) faptelor de comer unilaterale b) faptelor de comer obiective c) faptelor de comer conexe. civ.C.s. 5.n. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. – Codul civil . – Codul de procedura civila 266 . în temeiul primei vânzări: a) reportatului b) reportatorului c) propor ional. . ambelor păr i.C.Codul comercial . Obiectul contractului de report îl formează: a) ac iunile b) obliga iunile c) warantele.Codul penal . 3.pen. – Monitorul Oficial .U.C.Of. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . 2.com.cit.proc. civ. În temeiul contractului de report.

Cursul 23. Contractul de consigna ie
Autor: Lector univ. drd. Sorana Popa, Universitatea Ecologică din Bucureşti, Bucureşti, Sector 5, Bdul Vasile Milea nr. 1G

Obiectivele lec iei: Formarea şi executarea contractului de consigna ie

Con inut: 1. No iunea şi caracterele juridice ale contractului de consigna ie. 2. Condi iile de validitate ale contractului de consigna ie. 3. Efectele contractului de consigna ie. 4. Încetarea contractului de consigna ie.

consigna ie 178/1934.
321

1. No iunea şi caracterele juridice ale contractului de

Contractul de consigna ie este reglementat prin Legea nr.

Potrivit legii, „contractul de consigna ie este conven ia prin care una din păr i, numită consignant, încredin ează celeilalte păr i, numită consignatar, mărfuri sau obiecte mobile spre a le vinde pe socoteala consignantului” (art. 1). După cum putem observa din analiza acestei defini ii legale, contractul de consigna ie are aceeaşi natură juridică cu cea a contractului de comision. Astfel, contractele se încheie de către consignatar în nume propriu (proprio nomine), „dar pe socoteala consignantului”. Caracterul comercial al contractului de consigna ie rezidă în obiectul acestuia, şi anume, vânzarea de mărfuri sau alte bunuri mobile. În sens larg, putem spune că şi contractul de consigna ie, asemenea contractului de comision, are ca obiect „tratarea de afaceri comerciale” pe seama consignantului în sensul art. 405 C. com. Putem defini, aşadar, contractul de consigna ie ca fiind contractul încheiat de către consignant, pe de-o parte, şi consignatar, de cealaltă parte, şi prin care consignantul încredin ează consignatarului anumite mărfuri sau alte bunuri mobile spre a fi vândute de către acesta în nume propriu, dar pe seama consignantului. Contractul de consigna ie prezintă următoarele caractere juridice:
Publicată în M. Of., Partea I, nr. 173 din 30 iulie 1934, legea a suferit o modificare prin Legea nr. 34/1936 (M. Of., Partea I, nr. 77/1936).
321

267

a) este un contract bilateral (sinalagmatic) deoarece dă naştere unor obliga ii reciproce, în sarcina ambelor păr i; b) este un contract cu titlu oneros, prin încheierea lui ambele păr i urmărind ob inerea unui folos patrimonial; c) este un contract comutativ – existen a şi întinderea obliga iilor reciproce sunt cunoscute de către păr i din momentul încheierii contractului; d) este un contract consensual, încheindu-se prin simplul acord de voin ă al păr ilor, fără nici o altă formalitate. Forma scrisă prevăzută în art. 2 din Legea nr. 178/1934 este necesară în scopul dovedirii actului juridic (ad probationem), iar nu pentru valabilitatea acestuia (ad validitatem sau ad solemnitatem)322. Sanc iunea lipsei formei scrise constă în imposibilitatea dovedirii actului juridic, ceea ce poate echivala cu inexisten a acestuia (idem est non esse et non probari). 2. Condi iile de validitate ale contractului de consigna ie Potrivit art. 948 C. civ., condi iile de validitate ale contractului de consigna ie sunt: capacitatea de a contracta, consim ământul valabil al păr ii care se obligă, un obiect determinat şi o cauză licită. Capacitatea de a contracta. Această condi ie trebuie analizată din perspectiva ambelor păr i contractante. Astfel, consignantul trebuie să aibă el însuşi capacitatea de a săvârşi acte de comer , având în vedere faptul că vânzarea bunurilor se face pe seama sa; aşadar, este necesară deplina capacitate de exerci iu. În ceea ce-l priveşte pe consignatar, şi acesta trebuie să aibă capacitate de exerci iu deplină deoarece este parte în contractul încheiat pe seama consignantului şi, de cele mai multe ori, este comerciant, săvârşind asemenea acte cu caracter profesional. Consim ământul păr ilor. Fiind un contract bilateral, contractul de consigna ie presupune acordul de voin ă liber exprimat al păr ilor cu privire la realizarea însărcinării date de către consignant consignatarului. Împuternicirea trebuie să fie expresă, însă acceptarea însărcinării se poate realiza şi tacit323, prin executarea acesteia de către consignatar. Obiectul contractului de consigna ie constă în încheierea de contracte de vânzare-cumpărare comercială de către consignatar, în nume propriu, dar pe seama consignantului, având ca obiect mărfurile şi alte bunuri mobile încredin ate acestuia de către consignant. Cauza contractului constă în ob inerea de profit din vânzarea bunurilor ce fac obiectul contractului. Consignantul are dreptul la a primi pre ul vânzării, iar consignatarul va fi remunerat pentru activitatea prestată.
322

Conform art. 2 din Legea nr. 178/1934: „Contractul de consigna ie, cum şi orice conven iune privitoare la modificarea, transformarea sau desfiin area lui, se pot dovedi numai prin proba scrisă.” 323 St. D. Cărpenaru, op. cit., 2007, p. 522.

268

3. Efectele contractului de consigna ie Între consignant şi consignatar, contractul dă naştere unor drepturi şi obliga ii reciproce. Astfel, în temeiul art. 3 din Legea nr. 178/1934, contractul de consigna ie nu are efect translativ de proprietate cu privire la bunurile date în consigna ie de către consignant. În acest sens, legea prevede dreptul consignantului de a revoca unilateral contractul în orice moment, de a relua şi ridica bunurile fără preaviz şi de a dispune de acestea în orice mod (art. 4 din lege). Deoarece păstrează dreptul de proprietate cu privire la aceste bunuri, consignantul are dreptul de a controla şi verifica oricând mărfurile încredin ate consignatarului, procedând chiar la inventarierea acestora (art. 8 din Legea nr. 178/1934). Obliga iile consignatarului sunt: 1) obliga ia de a lua toate măsurile pentru conservarea în bună stare a bunurilor ce i-au fost încredin ate (art. 5 alin. 1 din Legea nr. 178/1934). În acest scop, consignatarul este obligat să păstreze mărfurile primite în ambalajele originale şi de a le conserva etichetele intacte, precum şi mărcile ori alte semne exterioare aplicate de consignant pentru a se asigura identificarea acestora. Dacă prin contract s-a prevăzut un anumit loc pentru depozitarea bunurilor, acestea trebuie depozitate în acel loc sau, în lipsă de conven ie expresă, în depozite de inute sau administrate de Administra ia Financiară, făcând cunoscut consignantului acest loc. În aceste condi ii, consignatarul va răspunde de orice lipsă, pierdere sau deteriorare, provenită din culpa sa, a agen ilor sau a prepuşilor săi (art. 5 alin. 2 din lege). Potrivit legii, consignatarul este obligat să comunice în scris consignantului viciile aparente sau ascunse ale bunurilor încredin ate, în termen de 2 zile de la primire (pentru viciile aparente), dacă nu este nevoie de un termen mai lung datorită condi iilor în care se află bunurile trimise, respectiv de 2 zile de la descoperire (pentru viciile ascunse). În cazul nerespectării acestei obliga ii, se consideră că bunurile au fost trimise de consignatar în bună stare. Cheltuielile legate de conservarea bunurilor vor fi suportate de către consignatar dacă, prin contract, nu s-a prevăzut contrariul; 2) obliga ia de a asigura bunurile la o societate de asigurare agreată de către consignant (art. 6 alin. 1 din lege). Asigurarea va fi efectuată de către consignatar la o valoare cel pu in egală cu pre ul bunurilor, prevăzut în contract sau în facturi şi care să acopere toate riscurile. Consignatarul este obligat să plătească primele de asigurare. În cazul nerespectării acestei obliga ii – fie prin neîncheierea unui contract de asigurare, fie prin neplata la termen a primelor, urmată de
269

anularea asigurării – consignatarul este considerat de drept în culpă şi va răspunde de orice lipsuri sau pagube produse de caz fortuit sau for ă majoră. Aşadar, culpa este prezumată ope legis, nemaifiind nevoie a se face dovada acesteia. Conform legii, asigurările de orice fel, contractate de către cosignatar cu privire la bunurile predate în consigna ie, se consideră de plin drept ca încheiate în favoarea consignantului, cu condi ia ca acesta să notifice asiguratorului existen a contractului de consigna ie înainte de plata despăgubirilor (art. 6 alin. 5 din lege); 3) obliga ia de a îndeplini împuternicirea în limitele stabilite prin contract (art. 11 din Legea nr. 178/1934). Potrivit legii, „consignatarul nu poate vinde sau înstrăina bunurile ce i-au fost încredin ate în consigna ie decât în condi iile prevăzute în contract.” Una dintre condi iile esen iale ce trebuie prevăzute în contract se referă la pre ul vânzării. Dacă nu este prevăzut în contract sau în notele, facturile ori dispozi iile scrise, trimise de către consignant, vânzarea se poate face numai în numerar, la pre ul curent al pie ei (art. 11 alin. 3 din lege). Dacă, prin contract, consignatarul a fost autorizat să vândă bunurile pe credit, crean a pentru pre ul datorat va apar ine consignantului. Însă, fa ă de debitori şi ter i, consignatarul va putea face orice acte pentru conservarea crean ei, putând inclusiv să încaseze pre ul (art. 13). Dacă, prin contractul de consigna ie s-a acordat consignatarului dreptul de a vinde bunurile pe credit, fără a se preciza condi iile, consignatarul poate acorda credite numai comercian ilor care activează în domeniu şi numai pentru maximum 90 de zile, pe bază de cambii acceptate sau bilete la ordin (art. 14 din lege). În lipsă de prevedere contrară, consignatarul este solidar răspunzător fa ă de consignant de plata la termen a pre ului mărfurilor vândute pe credit (art. 16). Orice modificare unilaterală a condi iilor vânzării provenind de la consignant este obligatorie pentru consignatar din momentul în care îi va fi comunicată în scris (art. 11 alin. 2 din lege); 4) obliga ia de a ine eviden a contabilă a opera iunilor efectuate pentru consignant (art. 17), astfel încât să permită verificarea situa iei acestora de către consignant. În condi iile prevăzute în contract, consignatarul poate fi obligat să ină această eviden ă în registre speciale, conform regulilor Codului comercial; 5) obliga ia de a da socoteală despre opera iunile efectuate şi de a remite consignantului pre ul vânzării bunurilor (art. 18 – 19 din Legea nr. 178/1934). Conform prevederilor contractuale, consignatarul trebuie să prezinte consignantului situa ia vânzărilor (în numerar şi pe credit), să-i remită pre ul vânzării sau să-i predea cambiile şi garan iile primite, la termenele prevăzute în contract sau, în lipsă, la finele fiecărei săptămâni.
270

Până la remiterea acestora, consignatarul nu poate face nici un act de dispozi ie cu privire la sumele de bani sau la valorile de inute în consigna ie, fiind un simplu depozitar al acestora (art. 19 alin. 3 din lege). Dacă bunurile ce au făcut obiectul contractului de consigna ie nu au fost vândute în termenul prevăzut de păr i prin contract, consignatarul este obligat să le restituie consignantului.324 Potrivit art. 21 din lege, în cazul insolven ei consignatarului, consignantul va putea revendica bunurile încredin ate sau pre ul neachitat al acestora. Obliga iile consignantului sunt: 1) obliga ia de a preda consignatarului bunurile mobile ce urmează a fi vândute (art. 1 alin. 2 din Legea nr. 178/1934). Conform legii, bunurile ce sunt încredin ate spre vânzare consignatarului vor fi predate „toate deodată sau treptat”, prin note sau facturi succesive emise în temeiul contractului. Odată cu încredin area bunurilor spre vânzare, nu are loc şi transferul dreptului de proprietate cu privire la aceste bunuri. Consignatarul are numai calitatea de detentor precar al acestor bunuri, fiind obligat să le depoziteze şi să le conserve pentru consignant. Păstrând calitatea de proprietar, consignantul are dreptul de a verifica oricând starea bunurilor şi de a le lua în primire de la consignatar în orice moment, de bunăvoie sau pe calea ordonan ei preşedin iale în cazul opozi iei consignatarului (art. 8 din lege); 2) obliga ia de a-i plăti consignatarului retribu ia stabilită prin contractul de consigna ie fie ca sumă fixă, fie procentual în raport de pre ul bunului vândut. Potrivit art. 12 din Legea nr. 178/1934, în cazul în care prin contract nu s-a prevăzut retribu ia sau beneficiul consignatarului, acesta va avea dreptul numai la suprapre urile ob inute din vânzări, adică la diferen a dintre pre urile efectiv realizate şi facturile sau dispozi iile consignantului. În lipsa acestor elemente de determinare a retribu iei cuvenite consignatarului, aceasta va fi determinată de către instan a de judecată, la cererea consignatarului. Pentru garantarea plă ii retribu iei, consignatarul nu beneficiază de privilegiul recunoscut mandatarului şi comisionarului în temeiul art. 405 C. com. Astfel, conform art. 20 din lege, consignatarul nu poate exercita fa ă de consignant nici un drept de reten ie nici asupra bunurilor încredin ate lui în consigna ie, nici asupra sumelor sau a valorilor rezultate din vânzarea acestor bunuri; 3) obliga ia de a-i restitui consignatarului cheltuielile ocazionate de depozitarea şi conservarea bunurilor primite în consigna ie (art. 10 din lege). În temeiul legii, cheltuielile de conservare şi desfacere a bunurilor
324

A se vedea în acest sens, St. D. Cărpenaru, op. cit., p. 526.

271

predate vor fi restituite de către consignant în cazul în care s-a stabilit astfel prin contract, în caz contrar acestea revenind consignatarului. În cazul nerespectării obliga iilor izvorâte din contractul de consigna ie, va putea fi angajată răspunderea civilă contractuală a păr ii în culpă conform regulilor de la mandat. Mai mult, potrivit art. 23 – 24 din lege, poate fi angajată şi răspunderea penală în cazul săvârşirii uneia din următoarele fapte: a) însuşirea de către consignatar a bunurilor încredin ate în consigna ie sau înstrăinarea acestora în alt mod decât cel prevăzut în contract, precum şi refuzul de restituire a acestor bunuri; b) fapta consignatarului de a nu remite consignantului sumele de bani, cambiile sau valorile încasate ori primite de acesta drept pre al bunurilor vândute; c) neefectuarea notificărilor prevăzute de art. 13 din lege referitoare la vânzarea pe credit; d) neefectuarea cu rea-credin ă a înştiin ărilor prevăzute în art. 18 din lege despre situa ia vânzărilor; e) efectuarea, cu bună-ştiin ă, de comunicări inexacte referitoare la situa ia vânzărilor; f) fapta de a nu notifica de îndată consignantului actele de urmărire îndreptate împotriva bunurilor date în consigna ie sau a valorilor ob inute în urma vânzărilor acestora; g) înlăturarea, distrugerea sau deteriorarea ambalajelor, etichetelor, mărcilor şi a semnelor exterioare aplicate de consignant asupra bunurilor; h) depozitarea ori mutarea mărfurilor de inute în consigna ie contrar prevederilor art. 7 din lege; i) fapta de a nu pune la dispozi ia consignantului registrele speciale de consigna ie atunci când contractul de consigna ie prevede inerea acestor registre. Fa ă de ter i, contractul de consigna ie nu produce efecte juridice; astfel nu se stabilesc raporturi juridice directe între consignant şi ter , însă, deoarece consignatarul încheie contractele de vânzare-cumpărare cu ter ul în nume propriu, dar pe seama consignantului, transferul dreptului de proprietate va opera direct între consignant şi ter . 4. Încetarea contractului de consigna ie are loc potrivit regulilor de la mandat, prin renun area consignatarului la însărcinare, prin moarte, interdic ie, insolvabilitate sau insolven ă a uneia dintre păr i. Conform art. 3 alin. 2 din lege, contractul de consigna ie este revocabil de către consignant în orice moment, chiar dacă a fost încheiat pe o perioadă determinată, în afară de stipula ie contrară în contract.

272

R. Economica. III. Bucureşti. a II. 1972..D. Ed. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. G.Lumina Lex. Ed. Bucureşti. Gerota – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. ed. J. M. Gh.N. Ed. Clocotici. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”. Recueil de cours n. Ed. Bucureşti. Ripert. 1999 273 . Gounot – „Le principe de l’autonomie de la volonté en droit privé”. D. René Savatier – „La théorie des obligations. H. Lumina Lex. Ph. 1999 21. LGDJ. „Droit des affaires”. 2000 7. S.P.E. Bucureşti. 2003 10. Fl. edi ia a IVa.. 1999 25.Gheorghiu – „Opera iunile de leasing”. Ed. 2005 6. S. Dalloz. în „Revista română de drept privat”. Jacquet – „Principe de l’autonomie et contrats internationaux”. J.H. Ed. Bucureşti. Vol. F. Simler.D. Studiu de doctrină şi jurispruden ă”. Terré. Vision juridique et économique”.Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. Paris. 2002 23. Hamangiu.D. H. Volonciu. 1932 14. 1940 19. Universul Juridic. 2008 3. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Chera – „Obliga iile comerciale. A. Ed. Cărpenaru – „Drept comercial român”. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale”. Imprimeria Na ională. Paris. Paris. 1994 22. Bucureşti. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Ph. C. A. Roblot – „Traité de droit commercial”. Beck. Radu I.L. 2008 2. p. A. D. Terré.M. R. 1912 16. Lumina Lex. Chiriac – „Contractele civile şi comerciale”. 811 15. I. N. Ed. Les obligations”. L Gazzaniga – „Introduction historique au droit des obligations”. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”. Bucureşti. Bucureşti. PUF. I. 2008 5. Bucureşti. C. J. Paris. 1929 9. 2008 4. Angheni – „Mecanismul şi valen ele func iilor clauzei penale în cadrul dispozi iilor Legii nr. Ed. 2000 8. Dijon. Paris. C. Lequintte – „Droit civil. 1940 20. Ed. Stoica – „Dreptul comercial”. Ed. Universul Juridic. F.Lumina Lex. Bucureşti. St. Bucureşti. Motica. Economica. J.Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Haga.P. Paris. vol. 1994 13. I-II. 2000-2001 12. Les obligations”. Bucureşti. Yves Guyon. Bucureşti. Universul Juridic. tome 1-2 17. Petrescu – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. Rosetti. D. 137. 1969 24. Sigma. Ed. Lequintte – „Droit civil. Gialdo – „La volonté des parties en droit international privé”. 1983 18. Angheni.. A. D.L. 1999 11. Simler. I. Georgescu – „Dreptul comercial român”. XVIII – ème ed.

Ed. I. civ. Acceptarea însărcinării de către consignatar se poate realiza: a) în scris b) verbal c) tacit. Codul comercial adnotat. 1998 29.C.M. Lumina Lex.H.pen.Turcu – „Dreptul afacerilor”. – sublinierea noastră .ueb. Bucureşti. Resurse Internet : .cit. 3. Ed.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. L. I. Bucureşti. Ion Turcu – „Opera iuni şi contracte bancare”. Bucureşti.pen . Craiova. proc. 1994 33.26.ro . – Codul de procedura civila . Lumina Lex. Bucureşti.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. Lumina Lex.Turcu. – Codul de procedură penală .www. 274 .com. Funda iei Chemarea. Contractul de consigna ie este un contract: a) consensual b) solemn c) real. 1997 30. I. Vivante – „Principii de drept comercial”. Directivele europene cu aplicabilitate în materia obliga iilor comerciale.C.op. Iaşi.Turcu . – Monitorul Oficial . 2.O.www. 2008 27. 1928 32.n.Of. civ. 1994 31. – Codul civil .proc. I. Ed. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . C. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1.Codul comercial . . 1992 28. C.C. Beck.Codul penal .just. Ed. 34.C.G. Ed.ro Abrevieri şi termeni : .s. Cartea Românească.Tribuna. Pop – „Contractele comerciale”. Legisla ia comercială cu modificările la zi.U. Ed.C. Consignatarul este obligat să comunice consignantului viciile aparente ale bunurilor încredin ate în termen de: a) 2 zile de la primire b) 2 zile de la descoperire c) 2 zile de la încheierea contractului. Ed.

În temeiul contractului de consigna ie. 10. între consignant şi ter : a) se stabilesc raporturi juridice directe b) nu se stabilesc raporturi juridice directe c) operează institu ia reprezentării indirecte. 5. 8. de comunicări inexacte referitoare la situa ia bunurilor b) neplata la termen a retribu iei datorate consignatarului c) fapta consignatarului de a nu remite consignantului sumele de bani ob inute din vânzarea bunului. cu privire la bunul ce formează obiectul contractului. culpa consignatarului este prezumată. Răspunderea penală va putea fi angajată în temeiul contractului de consigna ie pentru una din următoarele fapte: a) efectuarea. cu bună-ştiin ă. bunul dat în consigna ie poate fi vândut de către consignatar: a) la pre ul curent al pie ei b) la pre ul stabilit de consignatar c) la pre ul stabilit cu ajutorul unui ter . 275 . în cazul: a) depăşirii limitelor împuternicirii b) nerespectării obliga iei de a asigura bunul c) neluării măsurilor pentru conservarea în bună-stare a bunului. În temeiul contractului de consigna ie. cu privire la bunul ce formează obiectul contractului de consigna ie. dreptul de: a) a prelua bunul. calitatea de: a) proprietar b) posesor c) detentor precar. Consignantul are. 7. ope legis. în orice moment b) a prelua bunul. 9. numai cu acordul consignatarului c) a prelua bunul. 6. numai după notificare prealabilă şi cu acordul consignatarului. În lipsa unor instruc iuni din partea consignantului cu privire la pre . consignatarul are.4. Dacă bunul piere fortuit. Răspunderea civilă contractuală în temeiul contractului de consigna ie va fi angajată potrivit regulilor de la: a) contractul de mandat b) contractul de vânzare-cumpărare c) contractul de cont curent.

12/1995 privind unele măsuri referitoare la regimul vamal al maşinilor. „Dic ionar juridic român-englez.. Editura Lumina Lex. 276 .329 325 Pentru evolu ia leasing-ului. Popescu. 26 din 3 februarie 1995. R. au fost dezvoltate în special în Statele Unite şi în Marea Britanie. 326 T. nr.G. Publicitatea opera iunii de leasing. 5. 51 din 1997 privind opera iunile de leasing.care se aplica în domeniul raporturilor juridice de drept al comer ului interna ional – şi O. Bucureşti. 1. şi în dreptul roman. Universitatea Ecologică din Bucureşti. nr. a fost abrogată de Legea nr. 3. Bdul Vasile Milea nr. 90/1998 pentru aprobarea O. 327 Explica iile etimologiei termenului sunt găsite în H. 1976.326 La origine. utilajelor şi instala iilor importate în cadrul tranzac iilor de leasing. 1998. 328 Publicată în M. Partea I. no iunea şi caracterele juridice ale contractului de leasing Ca instrument de credit şi de finan are a afacerilor contractul de leasing a fost cunoscut. Gheorghiu. Bucureşti. Contractul de leasing Autor: Lector univ. Gh. p. Aspecte generale. ce fac obiectul tranzac iilor de leasing328 . primele reglementări cu privire la leasing au fost cuprinse în Legea nr. Editura Didactică şi Pedagogică. R. într-o formă primară.327 În România. unde împrumutătorul (creditor) îşi asigura garantarea crean ei sale păstrând dreptul de proprietate cu privire la bunul determinat prin conven ie. inclusiv în ceea ce priveşte leasing-ul imobiliar. Calciu. Bucureşti. nr. a se vedea D. Editura Lumina Lex. Condi iile de validitate ale contractului de leasing. drd. 4.Of. Sector 5. 90/1998. 2000. a fost abrogată de Legea nr. nr. Efectele contractului de leasing.. 329 Publicată în M. 19 şi urm. 1G • Obiectivele lec iei: Formarea şi executarea contractului de leasing Con inut: 1. Bucureşti. Hanga. Sorana Popa. Aspecte generale.G. englezromân”. Clocotici. no iunea şi caracterele juridice ale contractului de leasing. în limba engleză. Partea I. 72/1993 privind regimul vamal al bunurilor importate.Of. Principalele categorii de leasing.325 Opera iunile de leasing. dar a fost extins ulterior la toate categoriile de loca iune. 44 din 26 februarie 1993. 2. „Opera iunile de leasing”. „Dreptul comercial interna ional”. termenul „lease” desemna loca iunea bunurilor imobile.Cursul 24.

De asemenea.G. Elena Turcu. beneficiarului utilizator.Of. Gh.Of. Gh. opera iunile de leasing includ şi o promisiune unilaterală de vânzare. 331 D. care este transmis însă în posesie şi folosin ă. numită utilizator (care. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice (M. Clocotici. 51/1997 (M. c) de a cumpăra bunul respectiv contra unui pre . 236 din 27 mai 1999).. 51/1997 privind opera iunile de leasing şi societă ile de leasing. 170 din 30 aprilie 1998). societate specializată în acest scop). reglementarea cuprinzătoare a institu iei leasing-ului s-a realizat prin adoptarea O. care are natura juridică a unei obliga ii de „a face” în sarcina locatorului/finan atorului. cit. dacă păr ile convin astfel şi dacă achită toate obliga iile asumate prin contract (art. 287/2006 (M. nr. Partea I.. op. la sfârşitul contractului de loca ie.Of. 332 T. 363. O. Gheorghiu. în care orice persoană fizică sau juridică va formula o „cerere fermă”. cit. în mod obişnuit. dacă s-a stabilit acordul de voin ă cu privire la bunul astfel determinat între utilizator şi furnizor. Popescu. nr. convenit în aşa fel încât să se ină seama. are un drept de op iune între trei posibilită i.. 533/2004 pentru modificarea şi completarea O. Clocotici.. Gheorghiu. nr. Partea I.etapa „prealabilă”. o serie de defini ii ale leasing-ului.. „Contractul de leasing”. de vărsămintele efectuate cu titlu de chirie (adică de amortizarea bunurilor pe această cale şi. op.. căreia îi este proprie păstrarea de către finan ator a nudei proprietă i a bunului închiriat . prin Legea nr. prin Legea nr. nr. într-o opinie. 1135 din 1 decembrie 2004). 496 din 24 iulie 2007). leasing-ul a fost definit drept „o modalitate specifică de finan are. pentru o perioadă determinată. op. 70 şi urm. 51/1997 (M. 1 din O. perioadă caracterizată ca irevocabilă (deoarece păr ile nu o pot schimba). După cum putem observa din această reglementare.G. Ordonan a a fost republicată şi din nou modificată prin Codul fiscal din 2003.Of. nr. opera iunile de leasing sunt fapte de comer obiective atunci când bunul este cumpărat în scopul de a-l oferi în leasing. nr.G. Potrivit legii. de valoarea reziduală).. p. nr. 224 din 30 august 1997. nr. în „Revista de drept comercial” nr. nr. este tot o întreprindere) care. deci. nr. 1/1997. p. 51/1997 a fost modificată prin Legea nr. 90/1998 pentru aprobarea O. b) de a-l rezilia.. 277 . Partea I.” Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing.. Partea I. Partea I. 2008. prin Legea nr. în care să precizeze bunul ce va constitui obiectul contractului de leasing. nr.Însă.Of. p. pre-contractuală. R. Partea I. 606 din 13 iulie 2006) şi prin Legea nr. cel pu in în parte. 1 alin. Astfel. 24.” 331 Un alt autor332 caracterizează leasing-ul ca fiind „acea opera iune juridică prin care o persoană (de obicei. cumpără un bun spre a-l închiria unei alte persoane. opera iunea a fost 330 Publicată în M. p. 1996. opera iunile de leasing se realizează. 57 şi urm.Of. cit. 2000. sau fapte de comer unilaterale atunci când locatarul / utilizatorul este un necomerciant.333 în trei etape şi anume: .G. de-a lungul timpului.G.330 Literatura de specialitate a oferit. 333 D. 241/2007 pentru abrogarea unor reglementări prin care sunt acordate scutiri sau exonerări de la plata taxelor vamale ale unor bunuri (M. 51/1997). şi anume: a) de a continua contractul de loca ie. aşa cum s-a arătat în doctrină.. dar nu mai devreme de 12 luni.

prin care furnizorul (promitentul) se obligă să încheie cu un ter (finan atorul) – care este şi beneficiar al promisiunii -. care intervine la expirarea contractului de leasing şi se caracterizează prin dreptul de op iune al utilizatorului de a cumpăra bunul. d) contractul de leasing are un caracter comutativ e) contractul de leasing este un contract cu executare succesivă. vom defini contractul de leasing ca fiind acel contract. şi această etapă se caracterizează prin obliga ia finan atorului de a respecta dreptul de op iune al utilizatorului cu privire la încheierea a două contracte: contractul de vânzare-cumpărare sau un nou contract de leasing. Obiect al opera iunilor de leasing şi al O. transmite. 1 alin. Editura All. 51/1997. fiind încheiat în considerarea persoanei acestuia din punct de vedere al solvabilită ii. contractul de vânzare-cumpărare cu privire la acel bun. 8 din O.G. nr. 278 . 11 din ordonan ă). păstrând pentru sine dreptul de proprietate şi respectând dreptul de op iune al locatarului/utilizatorului.G. Practică judiciară adnotată”. 15/1972 a Comisiei de Arbitraj Bucureşti. nr.etapa desfăşurării contractului de leasing („etapa loca iunii” cum a fost denumită) este caracterizată prin desfăşurarea unui raport juridic între finan ator şi utilizator. C. întrunind caracteristicile unei opera iuni de 334 V.calificată în practică334 drept antecontract de vânzare-cumpărare. Datorită acestor caractere juridice putem concluziona faptul că natura juridică a contractului de leasing este aceea a unui contract comercial numit. Pornind de la aceste elemente. de a cumpăra bunul. de a prelungi contractul de leasing sau de a înceta raporturile contractuale. Hotărârea nr. 51/1997 îl formează şi contractele de leasing încheiate cu un locatar/utilizator final de către locatarul/utilizatorul unui bun ce face deja obiectul unui contract de leasing (art. dreptul de folosin ă asupra unui bun determinat către cealaltă parte (locatar/utilizator). g) contractul de leasing constituie titlu executoriu. Contractul de leasing prezintă următoarele caractere juridice: a) este un contract consensual b) contractul de leasing are un caracter bilateral (sinalagmatic) c) contractul de leasing are un caracter oneros. cu aceeaşi natură juridică. . în temeiul căruia una dintre păr i. . pentru o durată determinată şi în schimbul unor plă i periodice (rate de leasing). Pătulea. f) contractul de leasing are un caracter intuituu personae în privin a utilizatorului.etapa „op iunii”. în condi iile determinate de utilizator. în temeiul art. de sine stătător şi complex. exercitat la sfârşitul perioadei de leasing. în calitate de locator/ finan ator. „Dreptul comercial. Bucureşti. Turianu. de a prelungi contractul de leasing sau de a înceta raporturile contractuale.

mandatului comercial şi al promisiunii unilaterale de vânzare.G..335 2. Principalele categorii de leasing pot fi determinate prin analiza prevederilor O. precum şi în cazul răscumpărării bunului „de către furnizor de la locator / finan ator”. 1). cit. 2008. nr. un obiect determinat. 2 lit. creditul acordat – de valoare egală cu pre ul de vânzare al bunului”338. nr. 2008. 2 lit. op. f) contractul de leasing time-sharing este reglementat în art. distingem: a) leasing-ul financiar (art. o cauză licită. nr. e) contractul de lease-back. prin leasing-ul opera ional se urmăreşte recuperarea par ială a valorii bunului deoarece durata contractului de leasing este mai scurtă decât durata de func ionare a bunului ce formează obiectul contractului. 100 şi urm. cu dreptul sau obliga ia de răscumpărare la sfârşitul contractului de leasing”. precum şi bibliografia acolo citată.G. rambursând astfel. civ. dispozi iile ordonan ei se aplică şi în situa iile în care „o persoană fizică sau juridică vinde un bun unei societă i de leasing pentru a-l utiliza în sistem de leasing. inclusiv dreptul de utilizare a programului pentru calculator. bun pe care îl închiriază de la aceasta. p. cât şi din punct de 335 Pentru detalii referitoare la natura juridică şi delimitarea contractului de leasing fa ă de alte contracte. consim ământul valabil al păr ii care se obligă. d raportat la art.G. potrivit prevederilor ordonan ei. dar şi pe cele ale unui împrumut de folosin ă. op. reglementat în art. precum şi ob inerea de profit şi are ca obiect. 23 din ordonan ă.336 în special echipamente industriale. 337 51/1997 este o opera iune prin care „beneficiarul vinde un bun societă ii de leasing. Aşadar.G. nr. 22 din O. 948 C. aşa cum s-a arătat. În schimb. 51/1997. Leasing-ul financiar presupune recuperarea totală a valorii bunului în perioada de leasing. 2 alin. 336 Idem. 338 Elena Turcu. potrivit art. şi anume: capacitatea de a contracta. conform acestuia „bunurile ce fac obiectul unui contract de leasing pot fi utilizate în sistem de leasing de mai multe societă i comerciale dacă între acestea şi locator / finan ator s-a încheiat un contract în acest sens” sau de către două sau mai multe societă i de leasing. a se vedea Elena Turcu. 51/1997. 6 alin. d) leasing imobiliar – care are ca obiect bunuri imobile prin natura lor sau prin destina ie.. 2 din O. c) leasing mobiliar – când are ca obiect bunuri mobile aflate în circuitul civil. prin ratele de leasing. drept condi ii de fond necesare pentru validitatea actelor juridice. 22 din O. d din ordonan ă). Capacitatea de a contracta trebuie analizată prin prisma păr ilor din contractul de leasing atât din punct de vedere al capacită ii de a încheia acte juridice (condi ie supusă regulilor Codului civil).. 337 Conform art. 125. 3. p. Condi iile de validitate ale contractului de leasing sunt cele reglementate în art. 279 . 51/1997. ale loca iunii. b) leasing-ul opera ional (art.finan are. cit.

Potrivit O. să fie în circuitul civil (comercial). aflate în circuitul civil. încuviin area autorită ii tutelare (art. Edi ia a V-a. 341 Gh. dol. să fie exprimat cu inten ia de a produce efecte juridice (consim ământul dat din complezen ă sau jocandi causa nu este de natură de a angaja persoana respectivă în mod valabil) şi să nu fie alterat de vicii de consim ământ (eroare. Capacitatea cerută persoanei juridice pentru a încheia contractul de leasing în calitate de locatar / utilizator trebuie analizată în condi iile actului de înfiin are a acesteia. 143 şi urm. 3 alin. p.. Editura All. nr. „Societă ile comerciale”. este necesară condi ia deplinei capacită i de exerci iu (vârsta de 18 ani) sau. p. p. în echivalent în lei (art. D. cu art.G. a pieselor de 339 Pentru detalii privind înfiin area şi func ionarea societă ilor comerciale. iar actele juridice se încheie prin organele sale reprezentative (Decretul nr. 142. legea nu cere. Sorana Popa. pentru a încheia contractul de leasing în calitate de locatar / utilizator. cit. să fie posibil şi să fie licit şi moral. Bucureşti. Beleiu. română sau străină. manifestată în exterior (voin a exteriorizată). să fie determinat. 1 corob. 1998.. 2007. 280 . 111 şi urm.000 de euro. op. Cărpenaru. obiectul contractului de leasing constă în bunuri imobile prin natura lor sau prin destina ie şi bunuri mobile. Boroi.G. 31/1990 privind societă ile comerciale. Editura Şansa. 1997. op.„locatar / utilizator” este orice persoană fizică sau juridică. 31/1954). înfiin ată în condi iile Legii nr. „Dreptul civil. Gh. 51/1997. p.. „Dreptul civil român”.340 Obiectul contractului de leasing este reprezentat de conduita păr ilor sau bunurile ce formează obiectul contractului. Bucureşti. cit. 146 şi urm. 19 din Decretul nr. 340 A se vedea. persoană juridică română sau străină. Consim ământul păr ilor reprezintă voin a de a încheia contractul de leasing. 31/1954). consim ământul trebuie să provină de la o persoană capabilă ( cu discernământ). Aşadar. Editura Universul Juridic.„locator / finan ator” – societatea de leasing. Păr ile în contractul de leasing poartă denumirea de: . societatea de leasing procură bunul de la producător (furnizor).vedere al aptitudinii şi condi iilor legale necesare pentru a deveni comerciant (vârsta de 18 ani şi îndeplinirea unor condi ii speciale atât pentru persoanele fizice.. G. calitatea de comerciant. violen ă şi leziune). Pentru a fi valabil exprimat. 51/1997)339. cât şi pentru persoanele juridice). Bucureşti. cu excep ia înregistrărilor pe bandă audio şi video. În privin a persoanei fizice care încheie contractul de leasing în calitate de locatar / utilizator. Beleiu. 1998.341 Ca regulă generală. nr. Teorie generală”. pentru minorii între 11 şi 18 ani. care are ca obiect principal de activitate desfăşurarea opera iunilor de leasing şi un capital social de minimum 200. capacitatea acesteia de a contracta fiind supusă principiului specialită ii capacită ii. şi obiectul contractului de leasing trebuie să existe. 2007. 19 din O. . a se vedea St.

c) valoarea reziduală reprezintă valoarea la care. distrugere totală. potrivit art.G. plătind în schimb avansul şi ratele de leasing. 281 . din punct de vedere fiscal şi contabil. 51/1997 prevede necesitatea formei scrise ca instrument de probă a actului juridic. Astfel. având în vedere caracterul bilateral (sinalagmatic) al contractului.în cazul leasing-ului opera ional. 342 343 A se vedea pentru detalii. d) rata de leasing reprezintă: . 2 din ordonan ă). a brevetelor. Elena Turcu. 3 din ordonan ă). O. obiect al contractului îl constituie şi pre ul la care face referire art. Din punctul de vedere al formei contractului de leasing. G. daună totală. chiria se stabileşte prin acordul păr ilor. Cauza contractului de leasing trebuie să existe. cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobânda de leasing. 1 alin. 2008.342 Pe de altă parte.343 Sanc iunea lipsei cauzei constă în nulitatea relativă a contractului de leasing. la care se adaugă valoarea reziduală. 2 din O. dacă titularul dreptului de autor a autorizat această opera iune (art. Nicolescu.).teatru. Editura All Bucureşti. care se stabileşte pe baza ratei dobânzii convenite prin acordul păr ilor. T. „contractul de leasing se încheie în scris”. În general. se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către locatar / utilizator şi este stabilită de către păr i. survenită înainte de împlinirea unui an de la intrarea în vigoare a contractului. Mai poate constitui obiect al contractului de leasing. contractul de leasing nu-şi va schimba natura juridică. cu posibilitatea pentru locatar de a deveni proprietar etc. în în elesul ordonan ei: a) valoarea de intrare reprezintă valoarea la care a fost achizi ionat bunul de către finan ator (costul de achizi ie). 966 şi 968 C. după achitarea de către utilizator a tuturor ratelor de leasing. iar în cazul încetării contractului de leasing din culpa utilizatorului sau prin dispari ia totală a bunului prin furt.G. să fie reală. sanc iunea constă în nulitatea absolută a contractului. civ. iar bunul va constitui în continuare. 185. 1 alin. existen a dreptului de op iune la sfârşitul perioadei de leasing. se consideră că reprezintă o cauză a contractului de leasing garantarea utilizării unui bun în favoarea locatarului ca şi cum ar avea calitatea de proprietar. op. nr. nr. dreptul patrimonial de autor asupra programelor pentru calculator. În situa ia în care cauza contractului de leasing este ilicită. a manuscriselor. 2003.în cazul leasing-ului financiar. „Regimul juridic al opera iunilor de leasing”. 7. Astfel.. . licită şi morală (art. b) valoarea totală reprezintă valoarea totală a ratelor de leasing. p. prevăzute în contract şi a celorlalte sume datorate conform contractului. a drepturilor de autor şi a bunurilor necorporale (art. cit. 51/1997 prin definirea unor termeni. obiect al contractului de leasing.

clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau opera ional . p.rata de leasing.G. 4.valoarea totală a contractului de leasing. obliga iile locatorului/finan atorului sunt următoarele (art.. 2008. contractul de leasing dă naştere unor drepturi şi obliga ii reciproce în sarcina ambelor păr i. În plus fa ă de aceste elemente cu caracter general – obligatoriu.perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului344 . Potrivit principiului libertă ii contractuale.G. în scopul rezilierii anticipate a contractului.valoarea avansului . Efectele contractului de leasing Ca orice contract bilateral. op. 82/1991 a contabilită ii (republicată în M. păr ile încheie contractul de leasing în formă scrisă. contractul de leasing trebuie să cuprindă următoarele elemente: .valoarea reziduală a bunului. nr.. 201 şi urm. Of. 282 . 21).345 De asemenea. Partea I. Legea nr. contractul de leasing financiar trebuie să cuprindă şi următoarele clauze referitoare la: . 51/1997. Elena Turcu.valoarea de intrare a bunului . utilizatorul având obliga ia de a cumpăra bunul folosit în leasing. cit.date cu privire la păr i . nr.clauza privind obliga ia asigurării bunului .denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing şi caracteristicile de identificare ale acestuia . 5. Publicitatea opera iei de leasing se realizează fie prin înregistrarea acestora în contabilitatea utilizatorului (în cazul leasing-ului financiar) sau a finan atorului (în cazul leasing-ului opera ional). 6 din O. 48 din 14 ianuarie 2005). 20 din ordonan ă).Sanc iunea nerespectării acestei condi ii constă în imposibilitatea dovedirii contractului prin alte mijloace de probă. contractele de leasing care au ca obiect utilizarea bunurilor imobile vor fi înscrise în cartea funciară (art. 9 din ordonan ă): 344 Se consideră că termenul stabilit în contractul de leasing este irevocabil.valoarea ratelor de leasing şi termenul de plată al acestora . nr. nr. În conformitate cu prevederile art. Pentru amănunte. păr ile pot stabili şi alte clauze. 51/1997. 242 din 31 mai 1999). cu excep ia clauzei contrare prevăzute în contract. Of. Partea I. în conformitate cu reglementările contabile în vigoare (art. convenită de către păr i (când este cazul) . Potrivit O. 345 A se vedea în acest sens. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale (republicată în M. Legea nr. În practică..

toate obliga iile care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepuşii săi. c din ordonan ă). din cauze fortuite. avarierii bunului. e) Obliga ia de a garanta locatarului/utilizatorului folosin a liniştită a bunului. f din lege). fără a-şi mai putea exercita acest drept pe perioada derulării contractului de leasing. 51/1997). d) obliga ia de a achita sumele datorate conform contractului de leasing (ratele de leasing. în cuantumul şi la termenele prevăzute în contract (art. în condi iile expres formulate de către acesta sau. 10 lit. să transmită dreptul de utilizare asupra programelor de către locatar/utilizator. 10 lit. fără a schimba natura leasingului. drepturile ce derivă din contract. potrivit intereselor sale. nr. în lipsa unei stipula ii contrare. a din O. 10 lit. distrugerii. iar în cazul programelor pentru calculator. inclusiv riscul pierderii. c) obliga ia de a nu greva de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing decât cu acordul finan atorului (art. în condi iile în care acesta a respectat toate clauzele contractuale. asigurări. sau de a înceta raporturile contractuale. 10 lit. f) obliga ia de a-şi asuma. de a prelungi contractul de leasing. e) obliga ia de a suporta cheltuielile legate de între inerea bunului.G. b) obliga ia de a contracta bunul cu furnizorul desemnat de către locatar/utilizator. 10 lit. impozite. şi continuitatea plă ii ratelor de leasing până la achitarea integrală a valorii contractului de leasing (art. 10 lit. cu excep ia dreptului de dispozi ie. g) obliga ia de a permite locatorului / finan atorului de a verifica periodic starea şi modul de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing (art.a) obliga ia de a respecta dreptul locatarului/utilizatorului de a alege furnizorul de bunuri. 10 lit. precum şi alte cheltuieli aferente contractului de leasing (art. Obliga iile locatarului/utilizatorului sunt următoarele: a) obliga ia de a efectua recep ia şi de a lua în primire bunul la termenul şi în condi iile de livrare agreate cu furnizorul (art. f) Obliga ia de a asigura bunurile oferite în leasing la o societate de asigurare. d din ordonan ă). g din ordonan ă). 283 . b) obliga ia de a exploata bunul conform instruc iunilor elaborate de către furnizor şi de a asigura instruirea personalului desemnat să-l exploateze (art. dacă prin contractul de leasing păr ile nu au convenit altfel. pe întreaga perioadă a contractului. după caz. e din ordonan ă). d) Obliga ia de a respecta dreptul de op iune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul. în temeiul contractului de leasing. taxe). de a dobândi dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator. c) obliga ia de a încheia contractul de leasing cu locatarul/utilizatorul şi de a transmite acestuia. b din ordonan ă).

1 teza I din ordonan ă) Rezilierea va putea fi cerută în acest caz numai dacă bunul a fost recep ionat de către utilizator fără obiec iuni. considerăm că nu este îndeplinită condi ia simultaneită ii de executare a obliga iilor şi. 10 lit. se va putea pronun a de către instan a de judecată rezilierea contractului.h) obliga ia de a-l informa pe locator/finan ator. astfel că.. fără acordul finan atorului/locatorului (art. în schimb.” 348 Potrivit art. 10 lit. Acest caz de reziliere consacră dreptul finan atorului de a rezilia unilateral contractul. determină o serie de consecin e în cazul neexecutării obliga iilor contractuale. prin contractul încheiat. În cazul neexecutării culpabile a obliga iilor de către una dintre păr i în cadrul contractului de leasing. 14 alin. h din ordonan ă). în caz când una din păr i nu îndeplineşte angajamentul său. f din ordonan ă). şi interdependen a obliga iilor. specifice Reciprocitatea contractelor sinalagmatice. 2 din O. 10 lit. în timp util. astfel. despre orice tulburare a dreptului de proprietate venită din partea unui ter (art. Stătescu. dacă bunul nu corespunde cerin elor formulate de către utilizator prin contractul de vânzarecumpărare sau prin contractul de leasing. utilizatorul nu poate fi obligat să-l ia în primire. Având în vedere faptul că. 2 din O. în cazul în care una dintre păr i. „condi ia rezolutorie este subîn eleasă totdeauna în contractele sinalagmatice. 51/1997). 5. în contractul de leasing. declarat în contract. la cererea celeilalte păr i. j) obliga ia de a restitui bunul conform prevederilor contractului de leasing (art. 1020 C. în timp ce este exonerat de răspundere în cazul nelivrării bunului sau al livrării acestuia în condi ii necorespunzătoare (art. pretinde totuşi celeilalte să şi-o execute pe a sa. C.2.civ.347 1) cazul în care locatarul/utilizatorul refuză să primească bunul la termenul agreat cu furnizorul şi/sau în contractul de leasing (art. 14 alin. sunt stabilite termene pentru plata ratelor de leasing diferite de momentul predării bunului. op. o condi ie esen ială pentru invocarea excep iei de neexecutare este aceea a simultaneită ii de executare. 1994. cit. i) obliga ia de a nu aduce modificări bunului şi de a nu schimba locul situării bunului.G. cu daune-interese. O primă consecin ă este posibilitatea invocării excep iei de nexecutare a contractului (exceptio non adimpleti contractus). 14 alin. Aşa cum s-a arătat în doctrină346. nu este posibilă invocarea excep iei de neexecutare. 80-81. păr ile să nu fi convenit un termen de executare doar a uneia din obliga iile reciproce.348 346 347 C.. nr. nr. deşi nu şi-a executat propria obliga ie.G. i din ordonan ă). Bîrsan. 51/1997 : „Locatorul/finan atorul nu răspunde dacă bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat sau este livrat necorespunzător locatarului/utilizatorului de către furnizor”. p. 284 . 5.1. Potrivit art.

conform regulilor dreptului comun). 85/2006 care reglementează procedura insolven ei referitoare la situa ia în care debitorul supus acestei proceduri de ine un bun apar inând altei persoane. în condi iile art. 1 şi 2 din legea sus-men ionată.. finan atorul are posibilitatea de a denun a unilateral contractul de leasing. În cazul în care locatorul/finan atorul nu respectă dreptul de op iune al locatarului/utilizatorului cu privire la prelungirea contractului de leasing. timp de 2 luni consecutiv de la scaden ă. nr. 1 alin. cumpărarea bunului sau. utilizatorul va fi obligat să restituie bunul şi să plătească ratele scadente până la momentul restituirii. 11 din O. utilizatorul va putea formula o ac iune civilă în preten ii pentru a ob ine daune-interese în vederea acoperirii prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea acestei obliga ii. 14 alin. 3) Situa ia prevăzută în art. Încetarea contractului de leasing se poate produce fie la expirarea termenului contractual (a perioadei de leasing).350 349 350 Elena Turcu. încetarea raporturilor juridice.G. 1 teza a II-a din ordonan ă) se aplică prevederile art. fără ca utilizatorul să-şi exprime dreptul de op iune sau fără ca acesta să opteze pentru prelungire contractului. Aşa cum am mai arătat. 51/1997: „Prezenta ordonan ă se aplică şi în situa ia în care utilizatorul/locatarul unui bun care face obiectul unui contract de leasing încheie cu un alt locatar/utilizator. 1 alin. în temeiul art. op. nr. 51/1997. ratele de leasing În acest caz. 296-297.3.G. 51/1997. în urma rezilierii contractului de leasing. Instan a astfel sesizată va putea.G. nr. în temeiul căruia s-a încheiat contractul de leasing cu utilizatorul final determină încetarea de drept a contractului. denumit locatar/utilizator final. 11 din . 51/1997. Astfel. Potrivit art. la cererea utilizatorului.G. 2008. să pronun e o hotărâre judecătorească ce va ine loc de contract de vânzare-cumpărare. 15 din O. 86 alin. nr. 285 . Această dispozi ie are caracterul unei sanc iuni aplicate finan atorului pentru nerespectarea tocmai a elementului ce constituie finalitatea contractului de leasing: dreptul de op iune al utilizatorului. a utilizatorului care nu plăteşte. cit. fie pe parcursul contractului de leasing într-unul din următoarele cazuri: a) pieirea totală a bunului ce formează obiectul contractului de leasing (încetare de drept) sau pieirea par ială a acestuia (rezilierea operează la cererea utilizatorului. deşi legea nu prevede expres. 5. 90 din Legea nr. p. 16 din O. după cum păr ile pot prevedea rezolu iunea de drept a contractului de leasing prin formularea unor pacte comisorii exprese. fiind lăsată la aprecierea instan ei de judecată. dimpotrivă.2) Dacă locatarul/utilizatorul se află în stare de reorganizare judiciară şi/sau faliment (art. şi utilizatorul poate cere rezilierea contractului. 6. conform art.349 b) desfiin area titlului utilizatorului.

Recueil de cours n. Gounot – „Le principe de l’autonomie de la volonté en droit privé”. 2008. 1912 16. 2008 4. Universul Juridic. 2003 10.E. Cărpenaru – „Drept comercial român”. Paris.D. Ed. Ed.L. C. în virtutea principiului nemo dat quod non habet sau quod nullum est nullum producit effectum).H. D. Bucureşti. 1932 14. 1972. Bucureşti. 2000 8. 286 .Fuerea – „Drept comunitar al afacerilor”. 2008 5. Economica. op. 2008 3. Angheni – „Mecanismul şi valen ele func iilor clauzei penale în cadrul dispozi iilor Legii nr. Bucureşti. J.. S. Ed. Sigma.. Bucureşti. Bucureşti.N. Ed. Ed. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. Rosetti. Beck.) În aceste cazuri. I. Universul Juridic.351 d) rezilierea contractului de leasing.P. contractul de vânzare-cumpărare a bunului de la furnizor este considerată în doctrină o cauză de încetare a contractului de leasing.. I. Bucureşti. Bucureşti. III.Lumina Lex. S. 1999 11. 137. C. Bucureşti. D. 2005 6. Yves Guyon. Imprimeria Na ională. 811 15. A. Georgescu – „Dreptul comercial român”. vol. 2008 2. Bucureşti. N. Stoica – „Dreptul comercial”. I. Universul Juridic. PUF. Fl. D. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale”. Clocotici.L. Economica. Gerota – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Bucureşti. 1983 18. cit. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”. p. „Droit des affaires”. Paris. în „Revista română de drept privat”. edi ia a IVa. Dijon. Ed. Vol. Ed. Gh. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Lumina Lex. Studiu de doctrină şi jurispruden ă”. Paris. Jacquet – „Principe de l’autonomie et contrats internationaux”. Ed.Gheorghiu – „Opera iunile de leasing”. 1994 13. Haga. Lumina Lex. St. H.. Hamangiu. desfiin area titlului locatarului/utilizatorului ini ial din orice motive va conduce la încetarea de drept a contractului de leasing încheiat între acesta din urmă şi locatarul/utilizatorul final”.M. C. Bucureşti. Ed. J. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Chiriac – „Contractele civile şi comerciale”. 1940 un contract de leasing având ca obiect acelaşi bun.D. Ed. (. I-II. M. 1929 9. 2000-2001 12. 2000 7. tome 1-2 17. L Gazzaniga – „Introduction historique au droit des obligations”. Volonciu. A. Angheni. Gialdo – „La volonté des parties en droit international privé”. 351 A se vedea şi Elena Turcu.c) desfiin area titlului finan atorului (de exemplu. D. Chera – „Obliga iile comerciale. Ed.

ro Abrevieri şi termeni : . . Lequintte – „Droit civil. Bucureşti. Ed. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. 287 . – Monitorul Oficial . Resurse Internet : .www. Ion Turcu – „Opera iuni şi contracte bancare”. Lumina Lex.proc.pen.C. Petrescu – „Teoria generală a obliga iilor comerciale”.Lumina Lex. Beck. – Codul de procedură penală .Tribuna.U. Motica.Of. LGDJ. – sublinierea noastră . Iaşi.C. 1969 24. Ed. Simler. Bucureşti. Funda iei Chemarea. ed.com.s. 1928 32. Vision juridique et économique”.just. XVIII – ème ed. C. Paris.op. Lumina Lex. C. 1997 30.ueb.19. J. Lumina Lex. 1940 20.ro . Dalloz. 1999 26. Kelsen – „La théorie juridique de la convention”. 1999 25. H. Roblot – „Traité de droit commercial”.C. Bucureşti. G. – Codul de procedura civila . Les obligations”.M. Paris. Ph. I.Codul comercial . R.G. 1992 28. Ed. Terré. – Codul civil . Ed. proc. Vasile Popa – „Drept comercial român şi drept bancar”.cit.O.C. R.n. Cartea Românească. Bucureşti. F. A.C. 1994 33. Vivante – „Principii de drept comercial”. civ. René Savatier – „La théorie des obligations. Legisla ia comercială cu modificările la zi.www. La sfârşitul perioadei de leasing.pen .„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”.Turcu – „Dreptul afacerilor”. Lequintte – „Droit civil.Turcu .Turcu... Ed.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Paris. I. Bucureşti. Simler. Ed. L. 1999 21. Codul comercial adnotat. a II. 2008 27. utilizatorul poate opta pentru: a) cumpărarea bunului b) prelungirea contractului de leasing c) încetarea contractului. F.Codul penal . 1998 29. 2002 23. 1994 22. Ph.D. Ed. Ripert. Terré. J. Bucureşti. civ. Ed. I. 1994 31. Radu I.H. A. I. Les obligations”. Pop – „Contractele comerciale”. Craiova. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului .P.

Cumpărarea bunului în timpul perioadei de leasing poate avea loc: a) cu cel pu in 6 luni înainte de sfârşitul perioadei de leasing b) cu cel pu in 12 luni înainte de sfârşitul perioadei de leasing c) cu cel pu in 18 luni înainte de sfârşitul perioadei de leasing. Rezilierea contractului de leasing poate interveni dacă utilizatorul nu plăteşte ratele de leasing în termen de: a) 2 luni de la scaden ă b) 3 luni de la scaden ă c) 4 luni de la scaden ă. 4. În cazul neexecutării obliga iilor de către una dintre păr ile contractului de leasing. Contractul de leasing este un contract: a) consensual b) solemn c) real. utilizatorului i se transmit următoarele prerogative: a) posesia b) folosin a c) dispozi ia. cealaltă parte va putea să invoce: a) excep ia de neexecutare b) rezilierea contractului c) nulitatea contractului. Obliga ia locatorului de a respecta dreptul de op iune al utilizatorului pentru cumpărarea bunului este o obliga ie de: a) “a face” b) “a da” c) “a nu face”. Contractul de leasing încetează prin: a) pieirea bunului b) revocare c) denun are unilaterală. 9. Contractul de leasing se încheie: a) în scris b) verbal c) tacit. Riscul contractului de leasing va fi suportat de către: a) finan ator b) utilizator c) furnizor. 8. Prin intermediul contractului de leasing. 288 . 10. 7.2. 6. 3. 5.

Buta. 1998. Opera iunea cesiunii de crean ă necesară în dreptul civil pentru transmiterea drepturilor de crean ă constatate prin înscris nu este necesară în dreptul comercial deoarece titlul de valoare este constitutiv de drepturi prin el însuşi. Bdul Vasile Milea nr. Condi iile de valabilitate a cecului. Brânduşa Ştefănescu.. iar dreptul este încorporat în titlu. 1G • Obiectivele lec iei: Natura. Cecul. Aspecte generale. caracterele juridice şi func iile titlurilor de valoare Con inut: 1. denumite de unii autori354 şi trăsături: a) caracterul constitutiv 352 Spre deosebire de înscrisurile care încorporează drepturi de crean ă în dreptul civil. Titlurile de valoare Autor: Lector univ. Transmiterea cambiei prin gir. Biletul la ordin. Bucureşti.. I. 4. V. Luha. 2003. p. op. 75. 353 St. Acceptarea cambiei. No iune şi caracteristici. A se vedea pentru detalii. op. Editura Lumina Lex. op. 356: I. Cambia. aşa cum s-a arătat. Sorana Popa.. 1997.352 Titlurile comerciale de valoare prezintă. Transmiterea cecului. „Opera iuni şi contracte bancare. cit. Tipuri de cecuri. drd. în temeiul cărora posesorul lor legitim poate exercita. no iune şi caractere juridice. Luha. Sector 5. cit. 289 . 130. 2. cit. Căpă înă. 1. p. dreptul de crean ă men ionat în titlu. Bucureşti. titlurile comerciale de valoare sunt negociabile şi circulă mult mai uşor. Condi iile de valabilitate ale biletului la ordin. cit. „Trăsăturile generale ale titlurilor de credit”. no iune. Condi iile de valabilitate ale cambiei. în „Revista de drept comercial” nr. Introducere în teoria şi practica dreptului bancar”. Gh. p. op. Turcu. 354 V.Cursul 25. la scaden ă. 160. op. cit. 2007. Natura. Girul. p. Universitatea Ecologică din Bucureşti. p. p. D... 5 şi urm. 7 – 8/1998. 3. 130 – 131. Natura. Cărpenaru. p. O. Aspecte generale. 1987. Plata cambiei. 547 – 548. caracterele juridice şi clasificarea titlurilor de valoare Putem defini titlurile de valoare ca fiind acele înscrisuri sub semnătură privată. avalul şi plata biletului la ordin. Plata cecului.353 următoarele caractere juridice. Avalul cecului.. 1997. caracterele juridice şi clasificarea titlurilor de valoare. caractere specifice şi func iile cambiei. Turcu.

cit. Of. 58/1934 a fost publicată în M. Aspecte generale. op.titluri nominative . cit. cit. I. docuri sau care au fost încărcate pe nave pentru a fi transportate. Luha. Cărpenaru. 2007. R. Cărpenaru. Valorile mobiliare (ac iuni şi obliga iuni emise de societă ile comerciale) reprezintă unele înscrisuri ce conferă titularilor drepturi complexe. În func ie de modul în care circulă. p.. Legea nr. 1998. 415. 1998. 94 din 20 aprilie 1935). D. Luha. cit. p.. 1997. 358 C. op. prevederile acesteia au fost utilizate drept izvor de reglementare pentru adoptarea Legii nr. vol.titluri la ordin În func ie de cauza lor. Posesorul titlului este considerat una şi aceeaşi persoană cu titularul dreptului real şi poate dispune de aceste mărfuri. p. 143 din 23 iunie 1943). D. op. 515/1946 pentru competen a civilă şi comercială a judecătorilor (M. Popescu.. titlurile emise de stat356). 1976. independente. valori mobiliare şi titluri reprezentative ale mărfurilor. 23 – 24 . sunt înscrisuri ce conferă posesorilor lor legitimi dreptul la plata unei sume de bani. în func ie de con inut. op.titluri la purtător . nr. a Conven iei de la Geneva privind legea uniformă asupra cambiei şi biletului la ordin. cit. cit. titlurile de valoare sunt clasificate în trei categorii358: . 357 St. cit. p. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin.. Autorul face această clasificare după forma titlurilor de credit. Efectele de comer (cambia. p. Cărpenaru.. 155. Astfel.1.. “Institu iuni de drept comercial”. Gălăşescu – Pyk. Of. I. 2007. p. A se vedea şi V. magazii. Partea I. 2007. nr. p. Partea I. p. op. recipisa de depozit. op. 359 Legea nr. 548 – 550. Legea nr. 1939.titluri abstracte 2. 1976. 356 St. V.. cit. nr. 23 – 24. biletul la ordin. Cambia 2. op. 548. 14 – 40.. Turcu.. cit.359 D. 2007. 132.357 Titlurile reprezentative ale mărfurilor (conosamentul. titlurile de valoare pot fi: . 132 – 133. În literatura juridică de specialitate355. p. poli ele de asigurare pe via ă emise la ordin.. Partea I.În urma adoptării. D. T.titluri cauzale . R.. în anul 1930.. 1927. I. warantul) sunt înscrisuri ce conferă un drept real asupra unei cantită i de mărfuri aflate în depozite. cit.. cecul. op. 1997. Of. 549 – 550. titlurile de valoare au fost clasificate în func ie de con inutul lor. 355 290 . p. St. 1/1935 cu privire la unele dispozi iuni pentru înlesnirea şi reforma creditului (M. op. 415 – 418. Editura Casei Şcoalelor. de modul în care circulă şi în func ie de cauză. Cărpenaru. Vivante. doctrina a clasificat titlurile de valoare în efecte de comer . cit. T. 100 din 1 mai 1934 şi a cunoscut mai multe modificări succesive prin: Legea nr. op.. Popescu. 394/1943 pentru accelerarea judecă ilor în materie civilă şi comercială (M. Turcu. Of.b) caracterul formal c) caracterul literal d) titlurile de valoare conferă drepturi autonome. p. p. 549. op.. D. St. patrimoniale şi personal-nepatrimoniale.

Partea I.. 119 bis din 14 iunie 1995. Partea I.G. care permit beneficiarului să încaseze suma înscrisă direct de la tras / emitent sau prin transfer de fonduri în contul acestuia prin intermediul unei case de compensare” (art. p. 83/1994 pentru aprobarea O. nr. Partea I.04. 20 din 23 august 1993).. 119 bis din 14 iunie 1995. 284 din 11 aprilie 2008). 554 – 555. Normele tehnice nr. modificat prin Regulamentul B.1994 privind comer ul făcut de societă ile bancare şi celelalte societă i de credit cu cambii şi bilete la ordin. vol.03. 367 St. au fost elaborate şi au intrat în vigoare de la 1 aprilie 1995 Normele .R. în temeiul Legii nr. Of. Of. Cărpenaru. cambiei şi biletului la ordin.1994 privind cambia şi biletul la ordin363. op. nr. 360 Publicată în M. nr. Normele – cadru nr. nr. No iunea. Partea I. 9/20. Partea I.366 2. Banca Na ională a României a emis norme speciale aplicabile în activitatea bancară. a Centralei Incidentelor de Plă i364. Of. numită „tras”.N. Partea I. 365 Publicat în M.04.R. 291 . caracterele specifice şi func iile cambiei Întrucât Legea nr. nr.N. nr. nr. 58/1934 defineşte cambia.. nr. 364 Publicat în M. 6/8. 292 din 14 octombrie 1994). 363 Publicate în M..R. 7/8. O. Of.. Regulamentul B. Regulamentul defineşte instrumentele de plată de debit ca fiind „instrumente de plată de tipul cecului. Legea nr. 59/1934 asupra cecului (M. 683 din 29 iulie 2005. Cambia a fost definită drept un înscris prin care o persoană. în doctrina dreptului comercial au fost formulate mai multe defini ii. Partea I.2. Căpă înă. Cambia. Of. 366 Publicat în M.N.. nr.N. Normele tehnice nr. D. Of. cambia a redevenit unul din cele mai folosite instrumente de credit în activitatea comercială şi pe plan intern întrucât în rela iile de comer exterior a fost folosit neîntrerupt. 1032 din 27 decembrie 2006. Regulamentul B. cit. 39/2008 (M. 119 bis din 14 iunie 1995. nr. 1/2001 privind organizarea şi func ionarea la B. 80 – 81. nr. Brânduşa Ştefănescu. II.367 prezintă următoarele caractere specifice: a) cambia este un titlu de credit b) cambia are ca obiect plata unei sume de bani c) cambia este un titlu complet d) cambia este un titlu la ordin e) cambia este un titlu formal f) cambia este un titlu abstract Partea I.G.1994 privind cecul362. nr... nr.. 59/1934361. nr. cit. Partea I.G. aşa cum s-a precizat.1994 privind comer ul făcut de societă ile bancare şi celelalte societă i de credit cu cecuri în temeiul Legii nr. Partea I. Of. O. 1987. numită „beneficiar”. Of. 11/1993 pentru modificarea Legii nr. Astfel. 11/1993 (M. 362 Publicate în M. să plătească o sumă de bani la scaden ă sau la ordinul unei a treia persoane. 119 bis din 14 inie 1995. 361 Publicate în M. 2007. În baza acestor reglementări. în legătură cu regimul juridic al titlurilor de valoare. 1 din Regulamentul B.R. op.).N. denumită „trăgător” sau „emitent” dă dispozi ie alte persoane.După anul 1990. 120 din 9 martie 2001.R. Partea I. 7/2005365.03.U. nr. Of... 58/1934360. 10/20. O.. nr. 11/2006 privind circuitul instrumentelor de plată de debit. p. nr.cadru nr. Of. 153 din 5 iulie 1946).

Aceste condi ii se referă la: capacitatea de a contracta. a se vedea St. T. cit. Turcu. 142 – 143. g) data şi locul emiterii cambiei. op. referitoare la condi iile de validitate a actelor juridice. p. 58/1934 nu cuprinde reglementări speciale. cit. St.369 girul reprezintă actul juridic prin care posesorul cambiei („girant”) transmite altei persoane („giratar”). 2) func ia de instrument de credit. 555 – 557. vol. op. op. h) semnătura celui care emite cambia (trăgător). 2. 3) func ia de instrument de plată. Cambia trebuie să îmbrace forma scrisă şi să cuprindă anumite men iuni obligatorii. f) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata (numele beneficiarului). Condi iile de valabilitate ale cambiei În privin a condi iilor de fond. p. p. 292 . Cărpenaru. cit. 421. Men iunile obligatorii ale cambiei sunt cele prevăzute în art. 1939. D. p. I. e) arătarea locului unde trebuie făcută plata. o cauză licită. 2007. op. Aşa cum s-a arătat.. 617. ca orice drepturi de crean ă.. Cărpenaru.4. un obiect determinat. Opiniile exprimate în doctrină368 converg în a delimita trei func ii specifice ale cambiei: 1) func ia de instrument de schimb valutar. 1976. cit.g) cambia creează obliga ii autonome h) cambia creează obliga ii necondi ionale i) cambia creează obliga ii solidare j) cambia constituie o faptă de comer obiectivă. op. deoarece Legea nr. 1 pct. 1998. 2.. sunt aplicabile prevederile art. 369 D. cit. printr-o 368 Pentru detalii. şi anume prin gir. D. Transmiterea cambiei prin gir Drepturile rezultate din cambie pot fi transmise. 1-8 din lege şi se referă la: a) denumirea de cambie b) ordinul necondi ionat de a plăti o sumă de bani determinată c) numele trasului d) indicarea scaden ei. 948 C. şi ca urmare creează obliga ii comerciale. I. prin cesiune de crean ă sau printr-un mod specific cambiei. 2007. p. Gălăşescu-Pyk. consim ământul valabil al celui care se obligă.3. civ. 568. Popescu. Condi iile de formă ale cambiei.. R. k) cambia constituie titlul executoriu Func iile cambiei.

46 C. girul fiind trecut pe titlu. Cărpenaru. girul trebuie să fie necondi ionat şi să aibă ca obiect întreaga crean ă prevăzută în titlu (art. 370 St. cit. com. 5. 371 St. cit. 569. 22 alin. 293 .. Numai prin acceptarea cambiei trasul devine debitor cambial. nu este nevoie de notificarea trasului cambiei.”. dar. şi trebuie înso it de semnătura girantului. iar nu o foaie separată. 2007. giran i.. Girul făcut posterior protestului de neplată sau după expirarea termenului pentru protest produce numai efectele unei cesiuni ordinare (art. Legea mai prevede că girul „la purtător” este echivalentul unui gir în alb (art. Autorul mai arată şi faptul că. D. 58/1934). op. girul trebuie să îndeplinească condi iile de fond necesare pentru validitatea actelor juridice (art. 1 din lege. 1 din lege). p. avalişti).declara ie scrisă şi semnată pe titlu şi prin predarea titlului. atât în ceea ce priveşte drepturile principale. pentru a se naşte în mod valabil obliga ia trasului în temeiul cambiei este necesară acceptarea din partea acestuia.. Acceptarea cambiei Deoarece.. specifice înscrisurilor cambiale. girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie (efectul translativ). 14 din Legea nr. acestuia din urmă neputându-i-se opune excep iile ce puteau fi opuse girantului. toate drepturile izvorând din înscrisul cambial respectiv. 2007. trăgătorul dă ordin trasului de a plăti la scaden ă sau la ordinul beneficiarului o anumită sumă de bani men ionată în titlu. 2.). În primul rând.. 22 alin. fiind obligat în mod solidar alături de ceilal i semnatari ai înscrisului (trăgător. Cărpenaru.” sau „plă ile la ordinul lui . „plăti i lui . Data efectuării girului poate fi dovedită cu orice mijloc de probă. în condi iile art. com.. Giratarul dobândeşte un drept propriu şi autonom.”. 571.371 În temeiul art. 3). 14 alin. op. acesta fiind o foaie lipită de înscris. cât şi cele accesorii. aşa cum este cazul cesiunii. Spre deosebire de cesiunea de crean ă.). girul prezintă avantajul unei garantări de către girant a executării obliga iei trasului fa ă de giratar. girul la purtător desemnează giratarul în persoana posesorului titlului (prin men iuni de genul „către prezentator” sau „plăti i purtătorului” etc. p. aşa cum am arătat. Girul în care nu se men ionează data este prezumat de lege ca fiind făcut înainte de expirarea termenului stabilit pentru efectuarea protestului de neplată (art. cât şi unele condi ii. În al doilea rând.. de fond şi de formă. girul trebuie să fie scris pe cambie sau pe adaos (allonge). prin emiterea cambiei. 2 din lege). D. 16 alin. spre deosebire de girul în alb. 948 C. Formula girului constă în expresii de genul „girat către .370 Pentru a fi valabil.

575. 48 alin. 1 din Legea nr. cambia spre acceptare... Ca efect al acceptării cambiei. cit. 25 din lege). b) din lege). printr-un act autentic („protest de neacceptare”). această opera iune este obligatorie (art. întocmit de executorul judecătoresc în condi iile art. dacă trăgătorul a prevăzut în înscrisul cambial clauza prezentării cambiei spre acceptare. p. cambia trebuie prezentată spre plată. posesorul cambiei cu scaden a la o zi fixă sau la un anumit termen de la vedere trebuie să prezinte cambia la plată în ziua în care aceasta ar trebui plătită sau într-una din următoarele două zile lucrătoare (art. Plata cambiei În vederea plă ii sumei de bani înscrise în titlu. Există însă situa ii. simpla semnătură a trasului pusă pe fa a cambiei este socotită acceptare. Refuzul de acceptare dă dreptul posesorului cambiei de a exercita dreptul de regres împotriva giran ilor. „voi plăti”. Din folosirea sintagmei „poate prezenta” deducem caracterul facultativ al prezentării cambiei spre acceptare. până la scaden ă. 1 pct. semnată de către tras (art. potrivit art. fapt care echivalează cu un refuz al acceptării (art. În acest scop. Acceptarea cambiei se face prin folosirea unei expresii de genul: „acceptat”. la domiciliul acestuia. în care prezentarea cambiei spre acceptare este obligatorie. 372 St. În virtutea legii. acceptantul (trasul) devine obligat cambial principal şi va răspunde pentru plata cambiei către posesorul titlului. În cazul în care trasul refuză acceptarea. 32 din lege). D. iar acest termen poate fi prelungit sau redus de către trăgător ori numai redus de către giran i. De asemenea. Acceptarea cambiei poate fi revocată prin ştergerea acceptării mai înainte de înapoierea titlului. obliga i să plătească numai dacă trasul acceptant nu a plătit. 28 din lege). 52 din lege). Astfel. cambia plătibilă la un anumit timp de la vedere trebuie prezentată spre acceptare în termen de 1 an de la data emiterii titlului. 58/1934).6. 26 din lege. 58/1934.Potrivit art. 2007. posesorul cambiei sau un detentor al acesteia poate prezenta trasului. acest refuz trebuie constatat. op. „voi onora” etc. 66-73 din Legea nr. 294 . prevăzute expres de lege. iar trăgătorul. 58/1934. giran ii şi avaliştii sunt debitori de regres. Aşa cum s-a opinat372. în mod solidar cu trăgătorul. 2. trăgătorului şi a celorlal i obliga i chiar înainte de scaden a fixată prin cambie (art. 24 din Legea nr. trasul acceptant este debitor cambial principal şi direct. giran ii şi avaliştii (art. în termenele stabilite pentru acceptare. Cărpenaru. 41 alin.

la domiciliul indicatului. dacă a fost indicat în titlu (art. 43 din lege).la domiciliul acceptantului prin interven ie sau al persoanei desemnate să plătească pentru acesta. în format electronic. dacă scaden a este „la vedere”. debitorilor de regres. ne alăturăm opiniei potrivit căreia aceeaşi solu ie se aplică şi în cazul plă ii efectuate de un alt debitor cambial. 44 alin. avalistului trasului. 46 din Legea nr. 4 alin. 583.1. 37 din lege). reproducerea imaginii cambiei originale în format electronic şi transmiterea informa iei electronice ob inute către institu ia de credit plătitoare. orice plată anticipată făcându-se pe riscul trasului (art. Trunchierea reprezintă un procedeu informatic. 42 alin. Cărpenaru. Cambia trebuie plătită la scaden ă (art. Prezentarea cambiei spre plată se face la locul şi adresa indicate în cambie. p. 1 şi 2 din lege). Biletul la ordin 3. Primind aceste informa ii. 2 pct. 2). 1 din lege). domiciliatarului. 42 din lege): . 462 din lege). la nevoie. Deşi legea foloseşte numai no iunea de „tras”. înso ită de predarea acestuia către tras (art. sub sanc iunea răspunderii pentru daune (art. St.G.la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate să plătească pentru el. 58/1934. cit.373 3. op. Potrivit art. nr. la unul din următoarele locuri (art. inclusiv din punct de vedere al succesiunii girurilor şi de a garanta acurate ea şi conformitatea informa iilor relevante şi a imaginii cambiei cu cambia în original. .Plata cambiei trebuie cerută în primul rând trasului. însă în cel mult 1 an de la data emiterii titlului sau în termenul stabilit de trăgător sau giran i (art. 2007. Acest procedeu presupune următoarele opera iuni succesive: transpunerea în format electronic a informa iilor relevante de pe cambia originală. astfel cum a fost introdus prin O. institu ia de credit are obliga ia de a verifica legalitatea cambiei în original. iar în lipsa acestora.U. Plata cambiei se face în mod valabil doar la scaden ă. D. prezentarea unei cambii la plată se poate face în original sau prin trunchiere.. No iunea şi caracteristicile biletului la ordin 373 A se vedea în acest sens. în subsidiar. indiferent dacă a acceptat sau nu cambia (art. . în calitate de debitor principal. Dovada efectuării plă ii se face prin men iunea făcută pe titlu. la care pot recurge institu iile de credit între care există conven ii în contextul unor aranjamente de plată sau care au aderat la un sistem de plă i similar. 295 . 44 din lege) sau la momentul prezentării. 39/2008. iar.

58/1934. în privin a biletului la ordin sunt aplicabile regulile prevăzute de lege în materia cambiei. 296 .. Condi iile de valabilitate ale biletului la ordin În privin a condi iilor de fond. trebuie îndeplinite condi iile generale de validitate prevăzute în art. Legea nr. 448.3. 6) arătarea datei şi a locului emiterii. avalul şi plata biletului la ordin Având în vedere dispozi iile art. Girul. 374 St. 3. în doctrină374 acesta a fost definit ca fiind „un înscris prin care o persoană. 106 din lege. b) este un titlu la ordin. nu vom mai reveni. 106 din Legea nr. deducem. se obligă să plătească o sumă de bani la scaden ă unei alte persoane. făcând referire la „textul titlului” (art. cit. c) este un titlu formal şi complet. f) este un titlu executoriu. 2) promisiunea necondi ionată de a plăti o sumă de bani determinată. având în vedere faptul că şi biletul la ordin face parte din categoria actelor juridice. 2007.Deoarece legea nu defineşte biletul la ordin. autonomă şi necondi ionată. sau la ordinul acesteia”. civ. avalul şi plata acestui titlu de valoare. Popescu. prezentate anterior. cit. 58/1934. numită emitent ori subscriitor. 104 din Legea nr. în temeiul art. la fel ca şi în situa ia cambiei. necesitatea formei scrise. 58/1934 nu prevede în mod expres forma scrisă a biletului la ordin. De asemenea. biletul la ordin trebuie să cuprindă următoarele men iuni obligatorii: 1) denumirea de bilet la ordin.. Asupra acestor reguli generale. 948 C. op. d) obliga ia încorporată în titlu este abstractă.R. 598. a se vedea şi T. în temeiul art. 104 din lege). Biletul la ordin prezintă următoarele caractere juridice: a) este un titlu de credit. 61 coroborat cu art. p. Acest autor consideră că biletul la ordin se aseamănă cu o recunoaştere de datorie făcută de către debitor creditorului său. 3. inclusiv în ceea ce priveşte girul. Însă. 3) arătarea scaden ei.2. numită beneficiar. op. 4) arătarea locului unde trebuie făcută plata. ca o condi ie de formă. e) are ca obiect plata unei sume de bani. la necesitatea semnăturii emitentului pe titlu. D. 1976. 7) semnătura emitentului. p. 5) numele aceluia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata. Cărpenaru.

dacă avalul nu arată pentru cine a fost dat. 2007.. însă doctrina. de plată a unei sume de bani „la vedere” sau „la prezentare”. Căpă înă. op. 71. vol. cit. „numai prin virament” sau a unei alte expresii echivalente. p. p. emis de o societate de credit. 2/1993. o sumă de bani unei alte persoane. 93. „Cecul” în „Revista de drept comercial” nr. 38 – 39 din Legea nr. pe baza principiilor legale. op. numită „tras”. 3 din lege. 38 alin. p. cit. 106 alin. Turcu. Brânduşa Ştefănescu. 42 din lege). 601.. St. a formulat o serie de defini ii ale cecului. necondi ionată şi autonomă. 53 din lege). 1 şi 2 din lege). II. cecul barat prezintă două linii paralele puse pe fa a înscrisului de către trăgător sau de către posesorul acestuia (art. Cecul prezintă următoarele caractere juridice: a) este un titlu la ordin (art. Cecul de călătorie. cecul plătibil în cont. 377 Pentru detalii şi alte specii de cecuri. O. trăgătorul subordonează plata cecului existen ei pe titlu. 1987.2. să fie acreditat în contul său curent (art. no iunea şi caracterele juridice ale cecului Legea nr. Potrivit legii. 1 şi 2 din lege). Cecul circular este un titlu de credit la ordin.1. d) constituie titlu executoriu. 4. În acest caz. 1 pct. cit. p. 4. la care are un disponibil bănesc. numită „trăgător” dă ordin unei bănci. op. putem observa că. 1976. anume autorizată. Cecul barat. 59/1934). numită „beneficiar”. R. pentru sume pe care le are disponibile de la 375 376 T. prin care se interzice plata în numerar (art. Cecul plătibil în cont constă în înscrierea pe titlu de către trăgător sau de către posesorul acestuia a cuvintelor „plătibil în cont”. în vederea executării fiind necesar să se procedeze la învestirea acestuia cu formula executorie (art. c) încorporează obliga ia abstractă. Cecul 4. se prezumă a fi dat pentru emitent.U privire la avalul biletului la ordin. 40 din lege). Cecul netransmisibil nu poate fi plătit decât primitorului sau. în momentul prezentării. a se vedea I. a unei a doua semnături la fel cu cea a primitorului (art. 41 din lege). b) este un titlul complet şi formal (art. D. cecul netransmisibil. Aspecte generale privind cecul. Cărpenaru. Popescu. Astfel se consideră că cecul reprezintă un titlu de credit375 sau un înscris376. 2 din lege). 297 . Tipuri de cecuri. în temeiul art. cecul de călătorie şi cecul circular377 Cecul barat (art. prin care o persoană. să plătească. la prezentarea titlului. 449. 59/1934 nu cuprinde o defini ie a acestui titlu de valoare. la cerea acestuia.

op. 298 . rezultată din interpretarea expresiei „textul înscrisului” folosită în art.378 Pentru validitatea cecului legea prevede următoarele men iuni obligatorii (art. b) cecul la purtător.R. p. cit. În cazul în care cecul cuprinde men iunea plătibil „la purtător” ori pe cea „sau la purtător” este considerat de lege la purtător. 2) ordinul necondi ionat de plată a unei sume de bani determinate în titlu. Căpă înă. R. 1 din lege): 1) denumirea de „cec” trecută în însuşi textul titlului. 1 din lege. p.primitorii cecurilor în momentul emisiunii. 9/1994 emise de către B.N. aceştia putând la rândul lor să gireze din nou cecul (art. civ. op. cecul se transmite în mod diferit .3. 95 şi urm. 4. se foloseşte un înscris tipizat al cărui formular a fost aprobat conform Normelor tehnice nr.). 1 din lege. 1 din lege).. 79 alin. plătibil la vedere în oricare din locurile arătate de către emitent (art. Cărpenaru. 5). T. Această transmisiune se va face prin gir indiferent dacă titlul poartă sau nu men iunea „la ordin”. Turcu. Condi iile de formă. St. Sanc iunea nulită ii se aplică şi în cazul girului făcut trasului. Transmiterea unui astfel de cec se face prin simpla tradi iune (remitere materială) a titlului. 15 alin. 16 din lege). potrivit art. c) cecul nominativ cuprinde numele beneficiarului sau clauza „nu la ordin” ori o altă expresie echivalentă (art. p. 59/1934.. 119 bis din 14 iunie 1995. 5 alin. 1997. 3) numele celui care trebuie să plătească (trasul). cit. 379 378 379 Publicate în M. 3 din lege). 1987. cit. 604. Popescu. 5) arătarea datei şi a locului emiterii. 2 şi 3 din lege) şi se va transmite prin cesiunea de drept comun. op. Condi iile de valabilitate a cecului Condi iile de fond sunt cele prevăzute în dreptul comun pentru validitatea actelor juridice (art. 4) arătarea locului unde trebuie făcută plata. D. 16 alin. 4. Deşi nu este prevăzută expres în Legea nr. prin gir. A se vedea O. 15 alin.4. 2007.. forma scrisă a cecului reprezintă o cerin ă obligatorie. 202. Girul trebuie să fie necondi ionat şi total.Of. I. p. cit. 6) semnătura celui care emite cecul (trăgătorul). sub sanc iunea nulită ii girului par ial (art. 451. Acesta va avea însă valoarea unei chitan e (art. Partea I nr.. Girul poate fi făcut şi în folosul trăgătorului sau al unui alt obligat. astfel: a) cecul la ordin este transmisibil. În practică... 1976. op. 948 C. Transmiterea cecului În func ie de categoria din care face parte. Brânduşa Ştefănescu.

St. precum şi în temeiul art. prezentarea cecului spre acceptare este interzisă. cu excep ia trasului.U. 299 .. 1 din lege).G. 30 alin. orice men iune contrară fiind considerată nescrisă (art. Avalistul va fi inut în acelaşi mod ca şi persoana pentru care a garantat (art. nu este debitor de drept cambial fa ă de posesorul cecului şi nu va răspunde în caz de neplată. plata unui cec poate fi garantată printrun aval dat pentru întreaga sumă sau numai pentru o parte a acesteia (art. D. Avalul cecului Potrivit Legii nr. va dobândi toate drepturile rezultând din acest titlu împotriva persoanei pentru care a garantat şi a acelora care sunt obliga i fa ă de aceasta în temeiul cecului (art. 28 alin. în baza acestor prevederi legale. 321 din lege). 1 din lege). Nerespectarea acestor termene este sanc ionată de lege cu pierderea dreptului de regres împotriva giran ilor şi a garan ilor. nr.6. trasul. 4 din aceeaşi lege. 382 Articolul a fost introdus prin art. cit. Aşadar. 29 din lege). 30). interzisă în art. În temeiul art. Cărpenaru.4. Legea prevede că în men iunea făcută pe titlu despre aval trebuie să se indice pentru cine a fost dat. Avalul poate fi dat de un ter sau chiar de un semnatar al cecului. 26 din lege). 13 din lege. 2007. obliga ia avalistului este valabilă chiar şi în situa ia în care obliga ia celui avalizat ar fi nulă pentru orice alt motiv decât pentru un viciu de formă. în situa ia în care trasul nu efectuează plata (art. 4. 27 din lege). trăgătorul răspunde pentru plată. 28 alin. I pct. Se consideră380 că un aval din partea trasului – a băncii care trebuie să facă plata – echivalează cu o acceptare a cecului. 4 din lege în mod expres. în lipsa acceptării. p. Prezentarea cecului la bancă în vederea plă ii trebuie făcută în termenele prevăzute de lege (art. Mai mult.382 380 381 St. Se opinează381 că pozi ia juridică a trasului este aceea a unei persoane care plăteşte pentru trăgător (solvens). Dacă avalistul a plătit cecul. p. cit.5. Prezentarea cecului la plată se poate face în original sau prin trunchiere (art. iar clauza prin care acesta s-ar descărca de răspundere va fi considerată nescrisă. În consecin ă. 7 din O. Cărpenaru.. în caz contrar fiind socotit dat pentru trăgător. 3 din lege). Plata cecului Cecul este plătibil la vedere. 38/2008. op. 604. 59/1934. op. D. Avalul se dă pe cec şi trebuie exprimat în cuvintele „pentru aval” sau o altă expresie echivalentă şi trebuie semnat de avalist (art. 605. 2007.

Universul Juridic. beneficiarul dând trasului o chitan ă cu privire la sumă (art. Bucureşti. 53 din lege). Fl. S. Economu – „Manual practic de drept cambial”. I-II. D. Ciutacu – „Codul comercial comentat şi adnotat”. I. Sigma. Bucureşti. vol. cecul poate fi învestit cu formula executorie de către judecătorie. Georgescu – „Dreptul comercial român”. LGDJ. 2002 300 . G. prezentarea unui cec la o casă de compensa ii echivalează cu o prezentare la plată (art. În această situa ie. Ed. Bucureşti. Lumina Lex. Paris. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Bucureşti.N. Ed. Vol.54 din lege). Lumina Lex. 2008 2. mai pu in trasul. Legea permite efectuarea unor plă i par iale. Ed. Beck. 2000 5. la cererea trasului. R. 2001 4. Lumina Lex. Competen a materială şi teritorială apar ine judecătoriei care a învestit titlul cu formula executorie. R. I. Angheni. 35 din lege). iar opozi ia va fi judecată de urgen ă şi cu precădere potrivit Codului de procedură civilă (art. Plata cecului determină libera iunea în ceea ce priveşte pe to i semnatarii acestuia în calitate de obliga i. M. Bucureşti. 1996. III.. beneficiarul cecului se va putea îndrepta împotriva trasului în cadrul termenului de prescrip ie. Bucureşti. Ed. 32 din lege). 1929 7. XVIII – ème ed. C. 2000-2001 8. Silvia Cristea – „Cambia în dreptul comparat”. la cererea trasului. 2008 3. iar încheierea de învestire poate fi atacată doar cu recurs (art. Cărpenaru – „Drept comercial român”. în cazul nerespectării termenelor legale de prezentare a cecului la plată. situa ie în care. asemenea cambiei. plata par ială se men ionează pe titlu. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Ed.L.H. 1994 9. Dovada plă ii se face prin men iunea „achitat” înscrisă pe titlu şi prin predarea acestuia. Volonciu. Ed. Fiind titlu executoriu. 6. deşi decăzut din dreptul de a exercita regresul împotriva giran ilor şi a garan ilor. Bucureşti. C. Roblot – „Traité de droit commercial”.L. 36 din lege). Stoica – „Dreptul comercial”. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Potrivit legii. Debitorul poate face opozi ie la soma ia de executare a cecului în termen de 5 zile de la primirea acesteia. edi ia a IV-a.Lumina Lex. St. Ripert. Ed. I.Această obliga ie revine trasului şi în situa ia în care se prezintă trasului spre plată un cec original care poate fi girat (art.

– sublinierea noastră .O. Fac parte din categoria valorilor mobiliare: a) ac iunile şi obliga iunile b) recipisa de depozit c) cambia.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. – Codul civil . 1998 35.C.www.H. – Codul de procedura civila . – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. proc. civ.10. Legisla ia comercială cu modificările la zi.pen. 36.just.proc.C. Ed.www.s.ueb.Turcu . Cambia este un titlu: a) concret b) abstract c) formal. I.cit.C. Directivele europene în materie Resurse Internet : . 4. 2008 11. Bucureşti.Codul comercial . Ed. 3.ro Abrevieri şi termeni : .com. – Monitorul Oficial .C.M. . Acceptarea cambiei se face de către: a) tras b) intervenientul pentru onoare 301 .U. Avalul care nu îndeplineşte condi iile de fond prevăzute de lege are valoarea: a) unei fidejusiuni b) unei obliga ii cambiale c) unei garan ii reale.ro .G. Lumina Lex. I. În cazul girului în alb lipseşte men iunea: a) persoanei beneficiarului b) numelui girantului c) numelui trăgătorului.op. 2.pen .„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”.C. civ.Codul penal . Bucureşti.Of.n. – Codul de procedură penală . 5. Beck. C.

c) avalist. 10. 8. Mijloacele extracambiale ce pot fi folosite de posesorul cambiei pentru valorificarea drepturilor sale sunt: a) ac iunea cauzală b) ac iunea de îmbogă ire fără just temei c) ac iunea pauliană. Ac iunile de regres pot fi exercitate împotriva: a) trasului b) giran ilor c) avalistului trăgătorului. 6. 302 . 7. Constituie titlu executoriu: a) cambia b) biletul la ordin c) cecul. Cecul „la ordin” se transmite prin: a) gir b) tradi iune c) cesiune. Prezentarea cambiei spre plată se face: a) la domiciliul trăgătorului b) la domiciliul trasului c) la domiciliul girantului. 9.

formele şi caracterele juridice ale procedurii insolven ei Con inut: 1. Procedura insolven ei (I) Autor: Lector univ. p. putem defini procedura insolven ei ca fiind un ansamblu de norme juridice care reglementează modul prin care se poate realiza acoperirea pasivului debitorului aflat în insolven ă vădită sau iminentă. 28. 1 din lege). formele şi caracterele juridice ale procedurii insolven ei § 1. § 2. termenul era uzual pe la mijlocul secolului al XIX-lea în practica rela iilor comerciale din Principatele Române. Cererile introductive. Bucureşti. Editura C.”. al XIX-lea. Comentariu pe articole.Cursul 26. drd. Universitatea Ecologică din Bucureşti. Sorana Popa. 1G • Obiectivele lec iei: Aspecte generale. No iunea de „insolven ă” şi de „procedură a insolven ei” Potrivit prevederilor Legii nr. Formele procedurii insolven ei 383 I. 303 . No iuni generale. fie prin reorganizare judiciară. Sector 5. Astfel. 3 alin. Turcu. 85/2006. Din ansamblul prevederilor legale putem desprinde o posibilă defini ie a procedurii insolven ei. dar şi cu tradi ia dreptului românesc din sec. 3. H. No iunea. Bucureşti. 2007. No iunea. Deschiderea procedurii şi efectele acesteia. insolven a reprezintă acea stare a patriomoniului care se caracterizează prin insuficien a fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile (art. fiind împrumutat din dreptul comercial italian (lo stato d’ insolvenza). Condi iile necesare aplicării procedurii insolven ei. No iunea. „Legea procedurii insolven ei. Participan ii la procedura insolven ei. 1. Reintroducerea termenului de „insolven ă” este în concordan ă cu terminologia europeană actuală. formele şi caracterele juridice ale procedurii insolven ei. Bdul Vasile Milea nr. Aşa cum se arată în doctrină383. Beck. 2. fie prin faliment. 4.

Condi iile legale necesare în vederea aplicării procedurii reglementate de Legea nr. Potrivit legii. prezintă următoarele caractere juridice: 1) caracterul judiciar 2) caracterul colectiv (concursual) 3) caracterul reformator sau de lichidare judiciară 2. care îndeplineşte condi iile prevăzute în art. persoană juridică. Perioada de observa ie este cuprinsă între data declanşării procedurii şi data confirmării planului de reorganizare.Formele în care se realizează procedura insolven ei potrivit Legii nr. 2 din lege intră direct în procedura falimentului fie odată cu deschiderea procedurii insolven ei. perioadă în care vor fi analizate elementele arătate în art. 1.procedura generală şi . prin procedura falimentului se în elege procedura de insolven ă concursuală. în procedura de reorganizare judiciară şi în procedura falimentului sau.procedura simplificată. Insolven a debitorului 304 . 20 din lege). Caracterele juridice ale procedurii insolven ei Procedura insolven ei. 85/2006 § 1. 1 alin. 1 alin. 85/2006. restructurarea corporativă prin modificarea structurii capitalului social. stabilit în planul de reorganizare. 23 din lege). separat. intră. 1 alin. colectivă şi egalitară. 1 alin. numai în reorganizare judiciară ori doar în procedura falimentului. succesiv. respectiv data intrării în faliment. în vederea achitării datoriilor acestuia conform programului de plată a crean elor. Acest plan poate să prevadă restructurarea opera ională şi /sau financiară a debitorului. 2 lit. care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului (art. Procedura generală reprezintă procedura legală prin care debitorul. c şi d din lege. § 3. prin care debitorul care îndeplineşte condi iile prevăzute de art. aşa cum este reglementată prin Legea nr. 3 pct. 85/2006. 2 din lege. după perioada de observa ie. fără a le îndeplini simultan pe cele prevăzute în art. fie după o perioadă de observa ie de maximum 60 de zile. 3 pct. Procedura reorganizării judiciare este procedura care se aplică debitorului. restrângerea activită ii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului (art. Procedura simplificată reprezintă procedura reglementată prin Legea nr. 85/2006 sunt următoarele: .

constituite în temeiul art. 4) societă i agricole. iar cooperativa agricolă de gr. formele de asociere în agricultură sunt asocia iile simple. Of. 172 din 28 februarie 2005. nu a plătit datoria sa fa ă de unul sau mai mul i creditori. 386 M. I este o asocia ie de persoane fizice. societă i cooperative agricole. 3 pct. 1 alin. 1/2005.. societă ii cooperative forestiere. beneficiind de personalitate juridică şi înregistrate în condi iile legii.Aşa cum am arătat anterior. 1 din lege: 1) societă i comerciale. I şi persoane fizice ori juridice. II este o persoană juridică înfiin ată de către cooperativa agricolă de gr. 31/1990. 2) societă i cooperative. Pentru a caracteriza starea de insolven ă esen ială este. societă i cooperative de locuin e. 97 din 6 mai 1991. Potrivit acestei legi. există următoarele forme de societă i cooperative: societă i cooperative meşteşugăreşti. totodată. şi anume: . Potrivit acestei legi. precum şi societă ile comerciale constituite conform Legii nr. 117 din Legea nr. neplata datoriilor scadente. societă i cooperative de transporturi. insolven ei § 2. a căror activitate este reglementată de Legea nr. 31/1990.insolven a vădită – atunci când debitorul. societă i cooperative de consum. C.. Lipsa de lichidită i poate fi totală sau par ială. care func ionează în temeiul Legii nr. organizate în domeniul agriculturii385. 85/2006). Partea I nr. lichide şi exigibile.. reglementată de Legea nr. după 30 de zile de la scaden ă. 85/2006 reglementează două tipuri de insolven ă. h) şi al art. Alte forme în care se poate organiza activitatea agricolă sunt societă ile civile. .insolven a iminentă – atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scaden ă datoriile exigibile angajate. 1 din Legea nr. societă i cooperative pescăreşti. 384 Publicată în M. 6 lit. 85/2006. caracterizată de insuficien a lichidită ilor disponibile pentru plata datoriilor exigibile (art. cooperativa agricolă de gr. 387 Publicată în M. care nu au personalitate juridică. societă i cooperative de valorificare. insolven a reprezintă o stare a patrimoniului debitorului. Legea nr. Categoriile de persoane cărora li se aplică procedura Procedura generală.. 566/2004386 reglementează regimul juridic al cooperativelor agricole într-un mod care este asemănător cu cel al societă ilor cooperative. care au devenit ulterior societă i cooperative în temeiul art. 36/1991 privind societă ile agricole şi alte forme de asociere în agricultură387. Datoriile trebuie să fie însă certe. 1/2005 privind organizarea coopera iei de consum şi a coopera iei de credit. fără personalitate juridică şi societă ile agricole cu personalitate juridică. 1491 şi urm. 305 .Of. Partea I nr. 385 Din această categorie au făcut parte şi cooperativele de consum şi cooperativele meşteşugăreşti. enumera i în art. cu fondurile băneşti disponibile la data scaden ei. Of. 3) organiza ii cooperatiste ca forme asociative. civ. precum şi asocierile între aceste societă i cooperative şi persoane fizice ori juridice. Potrivit acestei legi. alte societă i cooperative. Partea I nr. Legea nr. a căror activitate este reglementată de Legea nr. se va aplica următoarelor categorii de debitori. precum şi societă i cooperative384. 1236 din 22 decembrie 2004.

1 lit. 3) comercian i care fac parte din categoriile prevăzute la alin.G. 1036 din 28 decembrie 2006 M. Procedura simplificată se aplică. 2.5) grupuri de interes economic. Partea I nr. 3.U. Of.G. care în ultimii 5 ani preceden i hotărârii de deschidere a procedurii au mai fost supuşi unei astfel de proceduri (art. organele care aplică procedura sunt: instan ele judecătoreşti. Participan ii la procedura insolven ei Potrivit art. Instan ele judecătoreşti 388 389 M. 26/2000389. 4) debitori care fac parte din categoriile prevăzute la alin. sediul nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul comer ului. persoane juridice. potrivit legii. 5 din lege. care func ionează în temeiul O. 6) orice altă persoană juridică de drept privat. judecătorul-sindic.. 6) debitori care şi-au declarat prin cererea introductivă inten ia de intrare în faliment sau care nu sunt îndreptă i i să beneficieze de procedura de reorganizare judiciară prevăzută de prezenta lege. § 1. nr. modificată prin O. Of. care sunt entită i juridice reglementate prin Legea nr. 30 din lege). e) şi h) în termenul prevăzut de lege. 1. 306 . 28 alin. Partea I nr. atunci când acestea desfăşoară activită i comerciale în vederea realizării scopului pentru care au fost create.G. b). Partea I nr. 3. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite. care desfăşoară şi activitate economică.U.G. 44/2008. Of. administratorul judiciar şi lichidatorul. nr. 119/2006388. 1 şi care îndeplinesc una din următoarele condi ii: 1.. c). 161/2003. care nu au prezentat documentele prevăzute la art. care se încadrează în una din următoarele categorii: 1) comercian i persoane fizice autorizate sau întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale care ac ionează în condi iile O. 2) întreprinderi familiale. nr. nr. debitorilor afla i în stare de insolven ă. 44/2008390 şi sunt autorizate şi înregistrate în condi iile legii. 39 din 31 ianuarie 2000 390 Publicată în M. fac parte din această categorie asocia iile şi funda iile reglementate de O.. 5) societă i comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive. 328 din 25 aprilie 2008.U. Nu pot beneficia de procedura de reorganizare juridică debitorii. nu de in nici un bun în patrimoniul lor.

11 lit. 11 lit. Absen a litigiului şi. 85/2006 privind procedura insolven ei.Legea nr. sunt de competen a tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul debitorul. 8. prin urmare.admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau de lichidare (art.luarea măsurilor asiguratorii (art. cu excep ia recursului prevăzut la art. 85/2006 privind procedura insolven ei reglementează desfăşurarea procedurilor colective sub controlul şi participarea instan elor judecătoreşti. după caz.desemnarea provizorie a practicianului în insolven ă (art. . 138 alin. a conflictului de interese poate fi observată şi în cazul următoarelor opera iuni din procedura insolven ei: . Potrivit textului de lege precizat. . 8 din Legea nr. instan ele judecătoreşti chemate să supravegheze modul de aplicare a legii şi să solu ioneze litigiile dintre păr i în această materie sunt tribunalul şi curtea de apel. Tribunalul Legea nr. . Curtea de apel este competentă să solu ioneze recursurile 307 . Competen a teritorială a tribunalului se determină în func ie de sediul debitorului. 141 din lege).pronun area hotărârii de închidere a procedurii (art. j) din lege). Toate acestea sunt prezumate a fi efectuate de la data publicării. . Competen a materială a tribunalului. 6 din lege). 11 lit. Caracterul judiciar al procedurii insolven ei este dat de această participare a instan ei de judecată în scopul ocrotirii interesului public. în registrul societă ilor agricole sau în registrul asocia iilor şi funda iilor.autorizarea comitetului creditorilor (art. 85/2006 consacră regula potrivit căreia „toate procedurile prevăzute de prezenta lege. Potrivit reglementării actuale a insolven ei.notificările către alte tribunale (art. 4). astfel cum a fost înregistrat acesta în registrul comer ului. şi sunt exercitate de un judecător-sindic.” (art. astfel cum figurează acesta în registrul comer ului. în primă instan ă. respectiv în registrul societă ilor agricole sau în registrul asocia iilor şi funda iilor. u) din lege). . B. dar şi în vederea solu ionării eventualelor litigii ce se pot ivi între păr i în legătură cu aplicarea legii. 85/2006). competen a ratione materiae în aplicarea procedurii insolven ei apar ine tribunalului. Publicarea actelor de procedură şi a hotărârilor judecătoreşti în Buletinul procedurilor de insolven ă înlocuieşte citarea. Curtea de apel În temeiul art. convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual. A. 113 alin. 3). c) din Legea nr.

Arad. după caz. Legea nr. M. 85/2006 a men inut concep ia Codului comercial referitoare la desfăşurarea procedurilor de insolven ă cu participarea unui judecător special desemnat în acest scop de către tribunal: judecătorul-sindic. dacă cererea introductivă îi apar ine.392 Principalele atribu ii ale judecătorului-sindic sunt următoarele (art. 3 pct. „Tratat de procedură civilă”. după caz. stabilirea remunera iei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolven ă. vol. Editura Universul Juridic. Fodor. conferă cur ilor de apel „atribu ii în a judeca în orice alte materii date prin lege în competen a lor. I. Deleanu. după caz. Edi ia a IV-a. „Drept procesual – civil”. în art. p. Editura Universul Juridic. judecătorul-sindic va ine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni. 260 – 261. a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor. confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor. aşezat pe lângă fiecare tribunal. Tăbârcă. de cererile în acest sens depuse de creditori şi. pentru motive temeinice. cât şi prin procedura simplificată. 4. 11 din lege. Această prevedere este în strânsă concordan ă cu reglementările Codului de procedură civilă. 392 Art. 2) judecarea contesta iei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii. dintre practicienii cu insolven ă care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei. în primă şi ultimă instan ă sau. prin încheiere. înlocuirea sa de către adunarea creditorilor. a administratorului judiciar provizoriu sau. Editura Servo-Sat. 5)înlocuirea. a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori. M. vol. prin încheiere.”391 § 2. sub supravegherea tribunalului. după caz. 2004. 11 din lege): 1) pronun area motivată a hotărârii de deschidere a procedurii şi. 391 I. 2007. 2005. 64/1995) prevedea următoarele: „Administra ia falimentelor se va exercita de un judecător-sindic. a administratorului judiciar sau a lichidatorului. I. „Drept procesual civil”. Bucureşti. p. El are de scop conservarea şi lichidarea bunurilor falitului şi reparti ia lor între creditori. motivată prin sentin a de deschidere a procedurii.” 308 . de debitor. 4) confirmarea. precum şi a atribu iilor acestuia pentru această perioadă. 326. 3) desemnarea. de intrare în faliment atât prin procedura generală. I. în primă instan ă. judecarea opozi iei creditorilor la deschiderea procedurii. după caz. p.declarate împotriva hotărârilor pronun ate de judecătorul-sindic în temeiul art. 730 din Codul comercial (abrogat prin Legea nr. Judecătorul-sindic Ca şi reglementarea anterioară. vol. într-o cale de atac. Bucureşti. 425 – 426. care. În vederea desemnării provizorii a administratorului judiciar.

la prima şedin ă a adunării (art. 12) solu ionarea contesta iilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului. d) ). 13 alin. 3 din lege). 3). din ansamblul reglementărilor cuprinse în Legea nr. . şi de către comitetul creditorilor sau de către creditorii care de in cel pu in 30% din valoarea totală a crean elor (art. 13) judecarea ac iunii în anularea hotărârii adunării creditorilor. 15 alin.propunerea unui preşedinte pentru comitetul creditorilor. 1 şi 2 din Legea nr. 85/2006 putem desprinde următoarele atribu ii ale adunării creditorilor: . 17 alin. anterioare deschiderii procedurii. Adunarea creditorilor Adunarea creditorilor este alcătuită din to i creditorii cunoscu i ai aceluiaşi debitor şi este convocată de către administratorul/lichidatorul judiciar în cazurile prevăzute expres de lege sau ori de câte ori este necesar (art. 143 – 147. adunarea creditorilor mai poate fi convocată. după votarea lui de către creditor. 10) admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau. 7) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolven ă.votarea planului de reorganizare (art. 11) solu ionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciară şi de intrare în faliment. potrivit art. . sesizarea organelor de cercetare penală în legătură cu săvârşirea infrac iunilor prevăzute la art. Comitetul creditorilor A. 6). 309 . 3). 85/2006). după caz. . 9) judecarea contesta iilor debitorului. Deşi legea nu consacră o prevedere specială în acest sens. 8) judecarea ac iunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase şi a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial. ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorului judiciar sau de lichidator. 4).alegerea comitetului creditorilor. 138. 17 alin.solu ionarea contesta iilor împotriva ac iunilor membrilor şi deciziilor comitetului creditorilor (art. . 16 alin. de lichidare.6) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea. 1 lit.analizarea rapoartelor prezentate de către comitetul creditorilor (art. 16 alin. acesta urmând a fi desemnat de către judecătorul-sindic (art. Adunarea creditorilor. 14) pronun area hotărârii de închidere a procedurii. De asemenea. potrivit legii. § 3. 13 alin.

fie prin hotărârea adunării creditorilor. desemnat fie prin încheiere de către judecătorul-sindic. prin oricare dintre membrii săi (art. al cărui con inut variază în func ie de etapele procedurii de insolven ă. potrivit legii. privind măsurile luate de către administratorul judiciar sau de lichidator şi efectele acestora şi să propună. § 4. atunci când astfel de ac iuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator. Raporturile din adunarea generală a asocia ilor/ac ionarilor din societatea comercială debitoare şi administratorul special au natura juridică a contractului de mandat. în temeiul art. 3). alte măsuri. 4) să întocmească rapoarte. ridicarea dreptului de administrare al debitorului. 16 alin. pe care să le prezinte adunării creditorilor. 85/2006. 17 din lege): 1) să analizeze situa ia debitorului şi să facă recomandări adunării creditorilor cu privire la continuarea activită ii debitorului şi cu privire la planurile de reorganizare propuse. prin care este desemnat reprezentantul asocia ilor/ac ionarilor din vechea reglementare cuprinsă în art. Comitetul creditorilor. să facă contesta ii la acestea. făcute de debitor în dauna creditorilor. Comitetul creditorilor Primul comitet al creditorilor este desemnat. 5) să solicite. condi iile numirii şi să recomande adunării creditorilor astfel de numiri. 85/2006 privind procedura insolven ei a introdus no iunea de „administrator special”. 2) să negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul. Acest comitet va fi format din 3 – 7 creditori şi va beneficia de calitate procesuală deoarece. 310 . 16 din lege). 5. Administratorul special Legea nr. potrivit Legii nr. 6) să introducă ac iuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial. dintre creditorii cu cele mai mari crean e garantate. iar în lipsă.B. 3) să ia cunoştin ă despre rapoartele întocmite de către administratorul judiciar sau de lichidator. 64/1995. 19 – 22 din Legea nr. care doreşte să fie desemnat de către creditori în dosar. de către judecătorul-sindic printr-o încheiere. dacă este cazul. comitetul creditorilor se citează în persoana preşedintelui. după întocmirea tabelului preliminar al crean elor. 47 alin. are următoarele atribu ii (art. motivat. să le analizeze şi. Administratorul special poate fi persoană fizică sau persoană juridică şi este desemnat de către adunarea generală a ac ionarilor/asocia ilor debitorului – persoană juridică în scopul de a reprezenta interesele societă ii şi ale asocia ilor şi de a participa la procedură pe seama debitorului. bugetare ori chirografare (art.

cu men ionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă. în calitate de reprezentant al debitorului. dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar. 3) formulează contesta ii în cadrul procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006. 2) participă. 7) primeşte notificarea includerii procedurii. 28 şi 35 şi întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată. Administratorul judiciar Administratorul judiciar poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică şi este desemnat să exercite atribu iile prevăzute de Legea nr. 85&2006. 79 şi 80 (ac iuni introduse în vederea anulării actelor frauduloase încheiate de debitor şi a constituirilor ori transferurilor de drepturi patrimoniale către ter i). h). şi asupra existen ei premiselor angajării răspunderii acestora. 2 din Legea nr. coroborat cu art. 311 . 33 alin. într-un termen stabilit de acesta. 2 (ca urmare a recunoaşterii stării de insolven ă sau a admiterii contesta iei.Atribu iile administratorului special. sub supravegherea administratorului judiciar. 28 alin. precum şi asupra posibilită ii reale de reorganizare efectivă a activită ii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic. la judecarea ac iunilor prevăzute la art. 1 lit. potrivit articolului 20 din Legea nr. sunt următoarele: 1) exprimă inten ia debitorului de a propune un plan. fie continuarea perioadei de observa ie în cadrul procedurii generale şi supunerea acelui raport aprobării judecătorului-sindic. în temeiul art. în condi iile art. 2) examinarea activită ii debitorului şi întocmirea unui raport amănun it asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apari ia stării de insolven ă. după confirmarea planului. 18 alin. 5) administrează activitatea debitorului. § 5. într-un termen stabilit de acesta. semnând actul. dar care nu va putea depăşi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar. 85/2006. următoarele atribu ii principale: 1) examinarea situa iei economice a debitorului şi a documentelor depuse conform prevederilor art. 138. primeşte raportul final şi bilan ul de închidere şi participă la şedin a convocată pentru solu ionarea obiec iunilor şi aprobarea raportului. 6) după intrarea în faliment. participă la inventar. 4) propune un plan de reorganizare. potrivit art. 85/2006 atât pe durata perioadei de observa ie. Administratorul judiciar are. cât şi în perioada de reorganizare a debitorului. debitorul propune un plan de reorganizare).

25 din Legea nr. 94. Atribu iile lichidatorului sunt. 138. 2) conducerea activită ii debitorului. Lichidatorul va fi desemnat cu respectarea regulilor prevăzute de lege pentru administratorul judiciar (art. în conformitate cu prevederile art. precum şi verificarea. cu men ionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă şi a existen ei premiselor angajării răspunderii acestora în condi iile art. § 6. dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar.3) întocmirea actelor prevăzute la art. şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta. corectarea şi completarea informa iilor cuprinse în actele respective. respectiv în parte. când acestea au fost prezentate de debitor. 1. a activită ii debitorului. în func ie de cuprinsul raportului prevăzut la pct. în acest ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribu iile sale şi la condi iile de efectuare a plă ilor din contul averii debitorului. 4) elaborarea planului de reorganizare a activită ii debitorului.1 şi în condi iile şi termenele prevăzute la art. 28 alin. 7) convocarea. următoarele: 1) examinarea activită ii debitorului asupra căruia se ini iază procedura simplificată în raport cu situa ia de fapt şi întocmirea unui raport amănun it asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la insolven ă. 5) supravegherea opera iunilor de gestionare a patrimoniului debitorului. Lichidatorul Ca şi administratorul judiciar. practician în insolven ă şi împuternicit să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii insolven ei. Poate fi desemnat în calitate de lichidator inclusiv administratorul judiciar desemnat în procedura anterioară. lichidatorul poate fi o persoană fizică sau juridică. 85/2006. 3) introducerea de ac iuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor. Lichidatorul va fi desemnat în momentul în care s-a dispus trecerea la faliment a debitorului. 19). a unor opera iuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garan ii acordate de acesta. iar din momentul stabilirii atribu iilor lichidatorului încetează atribu iile administratorului judiciar (art. 6) conducerea integrală. prezidarea şi asigurarea secretariatului şedin elor adunării creditorilor sau ale ac ionarilor. dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului. susceptibile a 312 . asocia ilor ori membrilor debitorului persoană juridică etc. 24 din lege). în cazul în care debitorul nu şi-a îndeplinit obliga ia respectivă înăuntrul termenelor legale. precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial.

3 pct. cererea se va introduce prin reprezentan ii legali ai acestuia. care a devenit exigibilă de mai mult de 30 de zile (art. 4. respectiv de 6 salarii medii pe economie. va analiza această cerere în condi ii diferite în func ie de calitatea procesuală a celui care a formulat-o. prevăzută de lege (art. 3 pct. care vor semna cererea în numele persoanei juridice. precum şi alte persoane ori institu ii prevăzute expres de lege (art. prin no iunea de „creditor îndreptă it” se în elege orice creditor care de ine o crean ă certă şi lichidă. În în elesul legii. desemnat în cauză potrivit prevederilor Legii nr. 27 din Legea nr. 1. 6 din lege) şi al cărei cuantum depăşeşte valoarea-prag de 10. 27 din Legea nr. Deschiderea procedurii insolven ei şi efectele acesteia Judecătorul-sindic. Cererea creditorilor Dreptul creditorilor de a formula o cerere pentru deschiderea procedurii insolven ei fa ă de un debitor prezumat a fi în insolven ă este reglementat în art. procedura insolven ei se declanşează la cererea persoanelor special desemnate şi anume debitorul. insolven a debitorului este prezumată. dacă cererea este formulată de către debitor. 31 din lege). Dacă aceste condi ii – respectiv 313 . 4. Comisia Na ională de Valori Mobiliare. creditorii. 12 din lege). Cererile introductive Potrivit prevederilor legii nr.prejudicia drepturile creditorilor etc. 85/2006. Cererea debitorului Potrivit prevederilor art.000 lei. debitorul aflat în stare de insolven ă este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozi iilor legii în termen de maximum 30 de zile de la apari ia stării de insolven ă sau în situa ia în care apari ia stării de insolven ă este iminentă. judecătorulsindic o va analiza sub aspectul îndeplinirii condi iilor prevăzute de art. În acest caz. 30 din Legea nr. În cazul debitorul persoană juridică. 85/2006. 85/2006 (art. 304/2004 privind organizarea judiciară în urma sesizării tribunalului cu judecarea unei cereri introductive în materie de insolven ă. Astfel. 26 din lege). 2. iar creditorii nu mai trebuie să aducă alte dovezi în acest sens. § 1. § 2. 85/2006.

În termen de 10 zile de la comunicarea cererii introductive a creditorilor. 1. în termen de 15 zile. dacă prin declara ia ce înso eşte cererea introductivă. judecătorul-sindic va desemna un administrator judiciar (în cazul procedurii generale). 40 din lege). Cererea introductivă apar inând creditorilor va fi comunicată debitorului în termen de 48 de ore de la înregistrare (art. va respinge contesta ia formulată de acesta şi va pronun a o sentin ă de deschidere a procedurii generale. respectiv un lichidator (în cadrul procedurii simplificate). debitorul trebuie să conteste sau să recunoască starea de insolven ă. fie nu depune documentele cerute în art. Ca urmare a deschiderii procedurii insolven ei se produc următoarele efecte cu privire la patrimoniul debitorului: 1) suspendarea de drept a tuturor ac iunilor judiciare şi extrajudiciare pentru realizarea crean elor asupra debitorului sau a bunurilor sale (art. în cadrul căreia dreptul de a propune un plan de reorganizare va apar ine numai administratorului judiciar şi creditorilor care de in. 1 lit. Dacă cererea creditorilor va fi admisă. cărora le va dispune totodată să efectueze notificările conform art.existen a uneia sau a mai multor datorii certe. 2 din lege. 2) suspendarea cursului prescrip iei ac iunilor judiciare şi extrajudiciare împotriva debitorului (art. fie debitorul şi-a manifestat inten ia de a intra în procedura simplificată. Sanc iunea nedepunerii cau iunii în termenul prevăzut constă în respingerea cererii introductive. a). În situa ia în care judecătorul-sindic stabileşte că debitorul se află în stare de insolven ă. 33 alin. 2 din lege. judecătorul-sindic va pronun a o încheiere de deschidere a procedurii simplificate. 60 alin. 59 alin. lichide şi exigibile neplătite în termen de 30 de zile de la scaden ă din cauza lipsei de lichidită i a debitorului – sunt îndeplinite. 1 din lege). respectiv art. prin care se va deschide procedura generală de insolven ă. 61 din Legea nr. 85/2006. care va fi depusă la o bancă. judecătorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea să depună o cau iune de cel mult 10% din valoarea crean elor. 36 din lege). cau iunea va fi folosită pentru acoperirea pagubelor suferite de către debitori prin introducerea unor cereri neîntemeiate. 28 alin. cau iunea se va restitui creditorilor. Dacă cererea este respinsă. La cererea debitorului. Prin încheierea de deschidere a procedurii. 1 alin. 314 . minimum 20% din masa credală şi care îşi exprimă inten ia de a propune un plan de reorganizare în termenul prevăzut de art. împreună sau separat. În schimb. f) şi h) odată cu cererea sau în termen de 10 zile ori face parte din categoriile prevăzute de art. judecătorul-sindic va pronun a o încheiere.

de a-şi administra bunurile şi de a dispune de acestea (art. 2008 2. 2008 8. D. C. Stoica – „Dreptul comercial”. Cărpenaru. R. Bucureşti. 2008 11. Legisla ia comercială cu modificările la zi. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Legea nr. M. I. Bucureşti. majorărilor sau penalită ilor şi a oricăror cheltuieli. Ed. III. G. 2002 10. I.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Comentarii pe articole”.C. Ed.Codul penal 315 . D. 1929 5. Bucureşti. 41 din lege). 14. I. Ed. Cărpenaru – „Drept comercial român”. Vol.www. Beck. proc.ueb. I.H. Wolters Kluwer. civ. Lumina Lex. Bucureşti.Turcu – „Legea procedurii insolven ei.Turcu .L. 5) suspendarea de la tranzac ionare a ac iunilor emise de către societatea comercială debitoare (art. Teorie şi practică judiciară”. LGDJ. 2000-2001 6. Comentariu pe articole”.ro . Ed. 85/2006. Bucureşti. Bucureşti. civ. I. Georgescu – „Dreptul comercial român”.pen . Ripert.3) suspendarea curgerii dobânzilor. Beck. 2007 12. Ed. edi ia a IV-a. XVIII – ème ed. H. C. St.Codul comercial . Sorana Popa – „Drept comercial. Angheni. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”. Bucureşti. 2006 4. Beck. Ed. 2008 9. 47 din lege). Vasile Nemeş. C. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. Ed. 1994 7. Fin escu – „Curs de drept comercial”. 4) interdic ia de a înstrăina ac iunile şi păr ile sociale de inute la societatea debitoare de către administratorii acesteia (art. Volonciu. Mihai Adrian Hotca – „Noua lege a insolven ei. Directivele europene cu aplicabilitate în materie. Ed.just. Bucureşti.C. 1998 13. .. I. ce ar putea fi adăugate crean elor anterioare deschiderii procedurii (art. – Codul civil .C. Paris. Ed.ro Abrevieri şi termeni : . Bucureşti. C. – Codul de procedura civila . numite generic accesorii. vol.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”.L.N.com. I-II.H. Lumina Lex. Ed. Resurse Internet : . Universul Juridic.C. Bucureşti. Roblot – „Traité de droit commercial”. Hamangiu. 2008 3. 42). 43). 6) ridicarea dreptului debitorului de a-şi mai conduce activitatea. Lumina Lex. S. Universul Juridic. St.www.

Bucureşti. 85/2006. Con inut: 1. – Monitorul Oficial . cuprinse într-un plan de reorganizare (art. d) din Legea nr. 94 din lege. de către judecătorul-sindic.M. 94 – 102 din lege).U. Falimentul. în toate cele trei cazuri.G. – sublinierea noastră . 1G • Obiectivele lec iei: Desfăşurarea procedurii insolven ei. creditorii vor preciza eventuala inten ie de a participa la reorganizarea debitorului. Legea nr.s. Bdul Vasile Milea nr. 1 lit. drd.Of.O. Închiderea procedurii. 85/2006 reglementează posibilitatea redresării activită ii acestuia prin intermediul unor măsuri economico-financiare. Planul de reorganizare În scopul de a-l proteja pe debitorul aflat în stare de insolven ă. Planul de reorganizare va putea fi propus de către următoarele categorii de persoane: 1) debitorul 2) administratorul judiciar 3) unul sau mai mul i creditori. pentru motive temeinice. Sector 5. vor putea fi reduse. Termenele prevăzute de lege pentru propunerea planului. 2. 31 alin. mai înainte de votarea raportului administratorului judiciar. caz în care vor preciza şi modalitatea în care în eleg să participe. Potrivit prevederilor art.op.pen.proc. la cererea oricărei păr i interesate (art. planul poate fi propus şi de către creditori în termenul prevăzut de art.cit. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului . Procedura insolven ei (II) Autor: Lector univ. Deoarece legea nu prevede nici o sanc iune în cazul nedeclarării inten iei de a participa la reorganizare.C.n. Universitatea Ecologică din Bucureşti. 1.. – Codul de procedură penală . Planul de reorganizare. – opera citată Cursul 27. Sorana Popa. 2 din lege). 94 alin. 316 . 3. în cererea introductivă pentru deschiderea procedurii insolven ei.

3 din lege). pe parcursul reorganizării. Etapa reorganizării activită ii debitorului este subsecventă elaborării şi confirmării unui plan de reorganizare votat de adunarea creditorilor. 103 alin. a mai fost supus unei proceduri de insolven ă sau a fost condamnat definitiv pentru fals ori infrac iuni prevăzute de Legea nr. Executarea planului de reorganizare nu va putea depăşi 3 ani de la data confirmării planului (art. perioada de reorganizare va putea fi prelungită cu cel mult 1 an. gaze naturale. activitatea sa va fi condusă de către administratorul special. potrivit art. precum şi combinarea celor două variante de reorganizare (art. fie încetarea reorganizării şi trecerea la faliment.Sanc iunea nerespectării termenelor stabilite în alin. Potrivit legii. precum şi în situa ia în care administratorii. 85/2006. în ultimii 5 ani înainte de deschiderea procedurii. ac ionarii şi membrii cu răspundere limitată nu au dreptul de a interveni în conducerea activită ii sau în administrarea averii debitorului. înşelăciune. 21/1996. 2 din lege). 3 din lege). în condi iile art. potrivit legii. Planul propus cu respectarea condi iilor legale va putea să prevadă restructurarea şi continuarea în aceste condi ii noi a activită ii debitorului sau lichidarea unor bunuri din averea debitorului. 95 alin. 1 constă în decăderea din dreptul de a mai propune un plan de reorganizare şi trecerea la faliment. cu excep ia şi în limita cazurilor expres şi limitativ prevăzute în lege şi în planul de reorganizare. 38 din Legea nr. Crean ele şi celelalte drepturi apar inând creditorilor şi celorlalte păr i interesate vor fi modificate în condi iile planului (art. 3 din lege). 85/2006). 107 din lege. 94 alin. în această perioadă debitorul îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar în scopul aducerii la îndeplinire a măsurilor de redresare economico-financiară prevăzute în plan. servicii 317 . sub supravegherea administratorului judiciar (art. fie încheierea procedurii insolven ei şi luarea tuturor măsurilor pentru reinser ia debitorului în activitatea comercială. infrac iuni de fals ori cele prevăzute de Legea nr. directorii şi/sau asocia ii debitorului persoană juridică au fost condamna i pentru bancrută frauduloasă. apă. Debitorul este obligat. La recomandarea administratorului judiciar. să îndeplinească neîntârziat schimbările de structură prevăzute în plan (art. În perioada de reorganizare. în cei 5 ani anteriori deschiderii procedurii. În ceea ce priveşte debitorul persoană juridică. abuz de încredere. după trecerea unui termen de 18 luni de la confirmarea planului. delapidare. cu condi ia ca această propunere să fie votată de cel pu in 2/3 din creditorii afla i în sold la acea dată. motivat. Asocia ii. 21/1996. 102 din Legea nr. Aceste măsuri vor fi îndeplinite până în momentul în care judecătorul-sindic va dispune. furnizorii de servicii de orice natură (electricitate. gestiune frauduloasă. mărturie mincinoasă. Nu va putea propune un plan de reorganizare debitorul care. 103 alin.

economice sau de reglementare. în vederea avizării lor de către comitetul creditorilor şi a recuperării acestor cheltuieli în condi iile art. următoarele ipoteze: 1) aprobarea raportului depus de către administratorul judiciar în condi iile art. 318 . Premisele intrării în procedura falimentului pot fi. 85/2006. 393 Potrivit legii. iar raportul administratorului judiciar întocmit în condi iile art. Falimentul debitorului intervine atât în situa ia inexisten ei şanselor de redresare. 32 din lege). 23 din lege).telefonice şi altele) nu vor putea să modifice sau să întrerupă furnizarea acestor servicii în cazul în care debitorul are calitatea de consumator captiv. 4 din lege. 2 din Legea nr. 3 pct. în scopul satisfacerii crean elor acestora din sumele de bani ob inute ca urmare a lichidării averii debitorului. 1 din lege). ori a inten iei de reorganizare a activită ii debitorului. 3 pct. judecătorulsindic poate. 54 alin. precum şi situa ia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activită ii. 1 alin. să dispună ca debitorul să depună o cau iune la bancă de cel mult 30% din costul serviciilor prestate debitorului şi neachitate ulterior deschiderii procedurii (art. 106 alin. Pe toată durata reorganizării. cât şi în situa ia în care măsurile de redresare economico-financiară a activită ii debitorului supus procedurii insolven ei nu au avut rezultatul scontat. aşadar. 59 va arăta motivele care nu permit reorganizarea activită ii debitorului şi va propune intrarea acestuia în faliment. după caz. 102 alin. 2) situa ia în care debitorul nu se încadrează în prevederile art. 104 din lege). prin sintagma „consumator captiv” se în elege „consumatorul care. debitorul – prin administratorul special – sau administratorul judiciar. Falimentul este o procedură ce se desfăşoară în interesul creditorilor. 54 din lege. 85/2006 cuprinde o defini ie legală a procedurii falimentului. la cererea furnizorului. Legea nr. Falimentul Legea nr. fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat” (art. din considerente tehnice. cu ajutorul căreia putem considera această institu ie ca fiind „procedura de insolven ă concursuală colectivă şi egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului. pentru ocrotirea intereselor acestor furnizori. 5). va prezenta trimestrial comitetului creditorilor rapoarte cu privire la situa ia financiară a debitorului (art. care cuprinde propunerea de intrare în faliment în procedură simplificată (art. 2. 85/2006 reglementează institu ia falimentului atât sub forma procedurii generale. cât şi în procedura simplificată.393 Totuşi. nu poate alege furnizorul” (art.

după caz . 4) debitorul şi-a declarat inten ia de reorganizare. 5) obliga iile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condi iile stipulate prin planul confirmat sau desfăşurarea activită ii debitorului în decursul reorganizării aduce pierderii averii sale . precum şi stabilirea atribu iilor şi a remunera iei acestuia. 3. o încheiere (în condi iile art. e) întocmirea de către administratorul judiciar şi predarea către lichidator. 59 alin. de la debitor sau administrator judiciar către lichidator. c) în cazul procedurii simplificate. intrarea în faliment. b) în cazul procedurii generale. 1 lit. care va pronun a o hotărâre judecătorească ce va fi. a contestat că ar fi în stare de insolven ă. în condi iile prevăzute de art. 34. după caz. 19 alin. 54 alin. 2 sau ale art. a unei liste cuprinzând numele şi adresele creditorilor şi 319 . 107 alin. Intrarea debitorului în procedura falimentului se decide de către judecătorul-sindic. 5 sau art. 2) debitorul nu şi-a declarat inten ia de reorganizare sau. judecătorul-sindic va dispune şi luarea următoarelor măsuri (art. confirmarea. d) termenul maxim de la intrare în faliment în cadrul procedurii generale. dar nu a propus un plan de reorganizare. sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat. 2 din lege şi pronun area de către judecătorul-sindic a sentin ei de intrare în faliment potrivit art.3) aprobarea de către adunarea creditorilor a propunerii administratorului judiciar cuprinsă în raportul întocmit de către acesta în condi iile art. de predare a gestiunii averii . 1 din Legea nr. după caz. în cadrul procedurii generale. 107 alin. d din lege. 32 din lege) sau o sentin ă. potrivit art. 6) a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune. 3) nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptă ite nu a propus un plan de reorganizare. ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat. în termen de maximum 10 zile de la intrarea în faliment. în conformitate cu criteriile aprobate prin hotărârea Guvernului. în calitatea de lichidator. la cererea creditorului de deschidere a procedurii. împreună cu lista actelor şi opera iunilor efectuate după deschiderea procedurii men ionate la art. 85/2006. iar contesta ia a fost respinsă de către judecătorul-sindic. a administratorului judiciar desemnat în condi iile art. 46 alin. desemnarea unui lichidator provizoriu. 94. 107 alin. 2 din lege): a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului. 2. Prin hotărârea prin care s-a decis intrarea debitorului în faliment. Potrivit art. cazurile care determină aplicarea procedurii falimentului sunt următoarele: 1) debitorul şi-a declarat inten ia de a intra în procedura simplificată. 60 alin.

2) ca urmare a aprobării raportului administratorului judiciar. 61 alin. 2. până la aprobarea propunerii administratorului judiciar de deschidere a procedurii simplificate. pentru efectuarea men iunii. 108 alin.toate crean ele acestora la data intrării în faliment. pe cheltuiala averii debitorului (art. lit. 108 din lege) sau procedura simplificată (art. Notificarea se va face în mod diferit. după caz. ridicarea dreptului de administrare. 2 lit. debitorul şi-a continuat activitatea. registrului societă ilor agricole ori registrului asocia iilor şi funda iilor în care debitorul este înmatriculat. notificarea va fi trimisă reprezentan elor acestora din ară (art. „en faillite”. respectiv încheierea prin care judecătorul-sindic dispune intrarea în faliment trebuie să cuprindă şi termenele prevăzute de art. a) – f) din lege. precum şi într-un ziar de largă circula ie. În cazul intrării în faliment în procedura generală. alin. 2 şi art. debitorului şi registrului comer ului sau. Dacă unii dintre creditori au sediul /domiciliul în străinătate. 61. în termen de 5 zile de la data intrării în faliment. 109 alin. întocmit conform prevederilor art. 85/2006. alin. 2. 45 din lege. 320 . 61. Notificările se efectuează cu respectarea prevederilor Codului de procedură civilă. potrivit căruia lichidatorul va trimite această notificare privind intrarea în procedura falimentului şi. 2). f) notificarea intrării în faliment. alin. 54 din Legea nr. lit. În cazul în care. Notificarea intrării în faliment în procedură simplificată se realizează în condi iile prevăzute de art. potrivit art. în cazul debitorului persoană juridică. precum şi dizolvarea acestuia. 107. Intrarea debitorului în faliment trebuie notificată. după intrarea în faliment. să men ioneze în toate actele şi coresponden a sa – „în faliment”. prin care acesta a propus intrarea debitorului în procedura simplificată. tuturor creditorilor notifica i conform art. f) din lege). 107. e). „in bankruptcy”. în func ie de procedura căreia a fost supus debitorul: procedura generală (art. cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii. 109 din lege. conform dispozi iei judecătorului-sindic (art. 109). Intrarea în faliment în procedura simplificată poate avea loc întruna din următoarele situa ii: 1) debitorii afla i în stare de insolven ă se încadrează într-una din situa iile prevăzute în art. creditorii care de in crean e asupra debitorului. precum şi debitorului şi oficiului registrului comer ului/registrului societă ilor agricole unde debitorul este înmatriculat. 1 alin. acesta mai este obligat ca. publicându-se în Buletinul procedurilor de insolven ă. pentru efectuarea men iunii394. 3 din lege). lichidatorul are obliga ia să notifice. având 394 În afara men iunii din registrele în care este înmatriculat debitorul. lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor men iona i în lista depusă de către debitor/administratorul judiciar în conformitate cu prevederile art. Sentin a. 2 din lege.

c din lege). născute în perioada de observa ie. 1 din lege). precum şi tabelul definitiv. precum şi cel pentru definitivarea tabelului de crean e (art. Dacă. 85/2006 se vor aplica în mod corespunzător. Odată cu sigilarea şi inventarierea bunurilor care fac parte din averea debitorului. precum şi ac iunile ori alte titluri de participa ie ale debitorului. cererile de crean ă înso ite de documente justificative. 62 alin. Astfel. 55 din lege. În cazul în care consideră că este justificat. termenele privind afişarea tabelului preliminar al crean elor. 113 din Legea nr. art. inclusiv prin ob inerea rela iilor scrise de la autorită i cu privire la asemenea bunuri. 62 alin. Măsuri premergătoare lichidării În scopul asigurării succesului lichidării. în temeiul art. d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune la bancă în contul averii debitorului. 1 lit. precum şi a oricăror bunuri mobile apar inând averii debitorului (art. Dispozi iile art. 55 din lege. 113 alin. în condi iile art. lichidatorul va lua toate măsurile ce se impun în func ie de natura bunurilor pentru conservarea acestora. arhivei. 56 – 58 din lege.prioritate conform dispozi iilor art. se va proceda la sigilarea magazinelor. în urma demersurilor efectuate în condi iile art. magaziilor. b) registrele contabile. a coresponden ei comerciale. 62 alin. potrivit legii. 85/2006 prevede un ansamblu de măsuri care se vor lua în această etapă cu privire la averea debitorului. De asemenea. în scris. Sigilarea bunurilor apar inând debitorului va fi înso ită de inventarierea acestora. în termen de 10 zile de la primirea notificării. 1 lit. judecătorul-sindic poate majora. administratorul judiciar nu identifică nici un bun ca apar inând debitorului. 123 pct. 2 (crean e izvorâte din raporturile de muncă). care vor fi luate de lichidator pentru a fi încasate sau pentru a efectua activită ile de conservare cerute. d din lege). Prin notificare lichidatorul va solicita creditorilor să înregistreze. a dispozitivelor de stocare şi prelucrare a informa iilor. 2 şi 3 din Legea nr. depozitelor. c) cambiile şi alte titluri de valoare scadente sau care urmează să fie scadente în scurt timp. conform art. a birourilor. a contractelor. 61 alin. noile termene urmând a fi notificate creditorilor. inventarul se va încheia pe baza informa iilor comunicate de autorită i. cu privire la prevederea legii conform căreia nu vor fi sigilate „obiectele care vor trebui 321 . Nu vor fi sigilate următoarele categorii de bunuri: a) obiectele care vor trebui valorificate de urgen ă pentru a se evita deteriorarea lor materială sau pierderea din valoare. 2 din lege. § 1. mărfurilor. Notificarea va cuprinde şi termenul pentru afişarea tabelului preliminar de crean e (art.

Efectuarea lichidării Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată. spre a se evita deteriorarea lor materială sau pierderea din valoare” s-au formulat opinii395 potrivit cărora ar fi permisă vânzarea acestor bunuri de către lichidator. cât şi în bloc. îndată după finalizarea inventarierii acestora (art. cu acordul comitetului creditorilor. În vederea ob inerii unei valori cât mai mari din vânzare. de către lichidator. Actul de inventar va fi semnat de către lichidatorul judiciar. În func ie de circumstan ele cauzei. lichidatorul va putea angaja un expert evaluator.valorificate de urgen ă. cu aprobarea comitetului creditorilor. 2007. care va descrie bunurile apar inând debitorului şi va indica valoarea aproximativă a acestora de la data inventarierii. 1 din lege). 422. op. Când debitorul are bunuri şi în alte jude e. Bunurile vor putea fi vândute individual sau în bloc. lichidatorul va efectua toate demersurile pentru expunerea bunurilor ce urmează a fi vândute. inclusiv va lua măsuri în vederea asigurării publicită ii. 4 din lege). iar metoda de vânzare (licita ie publică.. dacă debitorul nu participă la inventariere. potrivit legii. 322 . pe cheltuiala debitorului. vor fi evaluate. 113 alin. 116 alin. În scopul stabilirii pre ului de vânzare a bunurilor (sau. fără a se mai aştepta afişarea tabelului definitiv consolidat al crean elor. precum şi propunerile privind modalită ile de vânzare a 395 I. p. sub controlul judecătorului-sindic. în vederea sigilării de urgen ă a bunurilor (art. precizându-se şi eventualele sarcini de care acestea sunt grevate. lichidatorul are obliga ia să angajeze un evaluator sau. legea cere ca bunurile să fie evaluate atât individual. pe cheltuiala averii debitorului (art. de către debitor – prin administratorul special – sau numai de către lichidator. negociere directă sau ambele) va fi aprobată de adunarea generală a creditorilor la propunerea lichidatorului şi cu recomandarea comitetului creditorilor. ca ansamblu func ional. lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport în care vor fi descrise bunurile. va utiliza un evaluator propriu pentru a efectua evaluarea. În cazul în care se face o propunere de vânzare în bloc. 3 din lege). § 2. 115 din lege). 116 alin. Rezultatul inventarierii va fi consemnat în actul de inventar.cit. judecătorul-sindic va trimite notificări tribunalelor din acele jude e. în conformitate cu standardele interna ionale de evaluare (art. Pentru determinarea acestei valori. Turcu. cel pu in a pre ului de pornire a licita iei).

creditorilor cu garan ii reale asupra bunului. Adunarea creditorilor are competen a de a se pronun a cu privire la această propunere. 118 alin. 2) vânzarea prin negociere directă. sunt acceptate supraofertele. în favoarea creditorului. adunarea generală a creditorilor va hotărî dacă se va scădea din pre sau se va trece la vânzarea individuală. 3 din lege). gajuri sau alte garan ii 323 . de ipoteci. 118 alin. în caz de aprobare a vânzării. fără cumpărător identificat. în termen de 30 de zile de la data ultimei publicări făcute de lichidator în ziar a anun ului privind condi iile de supraofertare (art. Vânzarea valorilor mobiliare (ac iuni. vânzarea imobilului va fi efectuată. 117 alin. iar recipisele vor fi predate judecătorului-sindic (art.acestora. cât şi prin datele cuprinse în registrele de publicitate imobiliară şi să arate sarcinile de care este grevat. § 3. cu precizarea condi iilor minime ale contractului (pre ul şi modalită ile de plată). 1 din lege). titularilor unor drepturi de reten ie de orice fel şi comitetului creditorilor (art. cum ar fi: 1) vânzarea prin negociere directă către un cumpărător identificat. 118 din Legea nr. aceasta se va efectua în condi iile art. sub sanc iunea nulită ii. Raportul va cuprinde şi propuneri referitoare la modalitatea de vânzare în bloc. 3) vânzarea la licita ie. dacă acest pre nu poate fi ob inut. O copie a acestuia se depune la grefa tribunalului pentru a da posibilitatea oricărei păr i interesate de a-l studia (art. Sursele ob inute din vânzarea bunurilor ce formează averea debitorului vor fi depuse în contul special deschis în condi iile art. aprobat de adunarea generală a creditorilor. În cazul aprobării propunerii. Distribuirea sumelor realizate în urma lichidării Potrivit legii. obliga iuni etc. 297/2004 privind pia a de capital.) se va realiza în condi iile Legii nr. Potrivit acestuia. 85/2006. la propunerea lichidatorului. 4 alin. notificând propunerea administratorului special. În ceea ce priveşte vânzarea bunurilor imobile apar inând debitorului. 120 din lege). 2 din Legea nr. Propunerea lichidatorului va con ine identificarea imobilului atât cu privire la situa ia acestuia de pe teren. 85/2006. lichidatorul trebuie să indice în propunere pasul de supraofertare şi data până la care. De asemenea. fondurile ob inute din vânzarea bunurilor din averea debitorului grevate. Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data propunerii. imobilele vor putea fi vândute direct. cu precizarea pre ului minim propus. 4 din lege).

dacă acesta este persoană fizică. cuprinzând capitalul. timbre şi orice alte cheltuieli. 19. Creditorii cu crean e garantate au dreptul să participe la distribuirea de sume ob inute din alte surse decât vânzarea bunului afectat de garan ie. majorările şi penalită ile de orice fel. alin. precum şi crean ele rezultând din continuarea activită ii debitorului după deschiderea procedurii.reale mobiliare ori drepturi de reten ie de orice fel. 23 – 24 din lege (persoanele de specialitate angajate de judecătorul-sindic. cele rezultate din livrări de produse. în întregime. dacă după plata acestor sume rezultă o diferen ă în plus. 8) alte crean e chirografare. inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi adminstrarea acestora şi plata remunera iei persoanelor angajate conform art. 10. crean ele vor fi plătite. aceasta va fi depusă în contul averii debitorului. cu cheltuielile şi dobânzile aferente. dobânzile. Potrivit art. în următoarea ordine de preferin ă: a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat/ac ionar de inând cel pu in 10% din capitalul social. în cazul falimentului. precum şi cheltuielile aferente. prestări de servicii sau alte lucrări. vor fi distribuite în următoarea ordine (art. în baza unor obliga ii de între inere. 3) crean ele reprezentând creditele. în următoarea ordine: 1) taxele. cu dobânzile şi cheltuielile aferente acordate de institu ii de credit după deschiderea procedurii. precum şi din chirii. persoanele de specialitate angajate de administratorul judiciar. pentru diferen ă creditorii vor avea crean e chirografare şi vor veni în concurs cu celelalte crean e din această categorie. 85/2006. de către un membru al grupului de interes economic. timbrele şi alte cheltuieli aferente procedurii. 9) crean ele subordonate. 324 . art. 123 din Legea nr. 7) crean ele reprezentând credite bancare. 121): 1) taxe. după caz. administratorul judiciar. b) crean ele izvorând din acte cu titlu gratuit. respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asocia ilor ori. lichidatorul). Însă. 6) crean ele reprezentând sumele stabilite de către judecătorulsindic pentru între inerea debitorului şi a familiei sale. Dacă sumele arătate nu sunt suficiente pentru plata acestor crean e. 4) crean ele bugetare. 2. 2) crean ele izvorâte din raporturile de muncă. Sumele astfel ob inute vor fi scăzute din ceea ce i se cuvine ca urmare a vânzării bunului afectat de garan ie în favoarea sa. aferente vânzării bunurilor respective. 5) crean ele reprezentând sumele datorate de către debitor unor ter i. aloca ii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existen ă. 2) crean ele creditorilor garanta i. art.

societă ii în nume colectiv sau în comandită – nu sunt suficiente pentru acoperirea crean elor înregistrate în tabelul definitiv consolidat. Dacă sumele sunt insuficiente pentru acoperirea valorii integrale a crean elor. 4 alin. toate obiec iunile. În cazul în care. Creditorii pot formula obiec ii cu privire la raportul final. p. judecătorul-sindic va autoriza executarea silită împotriva asocia ilor cu răspundere nelimitată sau a membrilor grupului. împreună cu situa iile financiare finale. op. 4 din lege. va aproba raportul sau va dispune modificarea acestuia (art. pentru acoperirea cheltuielilor aferente procedurii.. debitorului şi vor fi afişate la uşa instan ei. cu cel pu in 5 zile înainte de data convocării adunării creditorilor.D. în condi iile art. iar extrasul de cont – la tribunal. 85/2006. La data stabilită pentru şedin ă. 325 . După aprobarea raportului final al lichidatorului de către judecătorul-sindic.cit. Aceste fonduri vor putea fi utilizate. ce se va ine în termen de maximum 30 de zile de la afişarea raportului final. Cărpenaru. calculată propor ional cu procentul pe care crean a lor îl de ine în categoria crean elor respective (art. cu acelaşi rang de prioritate. 130 din lege). După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate. 130 din lege. printr-o încheiere. Acestea se vor comunica în copie creditorilor. în următoarele situa ii: 396 St. au rămas fonduri nereclamate în termen de 90 de zile de către cei îndreptă i i. 129 alin. acesta va efectua distribuirea finală a tuturor fondurilor din averea debitorului (art. Judecătorulsindic va pronun a în acest scop o sentin ă definitivă şi executorie. 125 din lege). sumele ob inute din lichidare vor fi distribuite creditorilor în func ie de rangul de prioritate.Potrivit legii. doctrina396 a considerat acest termen ca fiind un termen special de prescrip ie. Închiderea procedurii Procedura insolven ei se închide în condi iile şi în cazurile prevăzute de Legea nr. lichidatorul va întocmi un raport supus aprobării judecătorului-sindic. propor ional cu suma alocată pentru fiecare crean ă în tabelul definitiv consolidat. În situa ia în care bunurile care alcătuiesc averea debitorului – grupului de interes economic. la bancă. 2006. în urma acestei ultime distribuiri. acestea vor fi depuse de lichidator în contul averii debitorului. titularii acestora vor primi o cotă falimentară. În determinarea naturii juridice a termenului ce 90 de zile. 316 – 317. prevăzut în art. 3. judecătorul-sindic va solu iona. care va fi pusă în executare de către lichidator prin executorul judecătoresc. 2 din lege).

Dacă toate crean ele au fost în întregime acoperite. 2). 2. în temeiul art. înscriindu-şi noua crean ă în tabelul crean elor împotriva debitorului. 79 – 80 din lege. potrivit art. 132 alin. cât şi la posibilitatea angajării răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale debitorului persoană juridică (art. 1). 131 din lege). dacă asocia ii persoane juridice sau debitorul persoană fizică solicită acest lucru. de consemnarea sumelor reziduale la bancă (art. op. 1 şi 2 din lege).397 Prin aceeaşi sentin ă. 131 din lege). Această situa ie ar putea fi evitată dacă ar exista creditori dispuşi să avanseze sumele necesare. În orice stadiu al procedurii. Închiderea procedurii în caz de reorganizare sau de faliment va fi dispusă de către judecătorul-sindic prin sentin ă. judecătorul-sindic va dispune şi radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat (art. 1). 133). judecătorul-sindic va pronun a sentin a de închidere a procedurii şi de radiere a debitorului din registrul în care este înmatriculat (art.1) în cazul în care averea debitorului nu există bunuri ori acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale procedurii (art. atât în cazul îndeplinirii obliga iilor de plată asumate în planul confirmat. iar fondurile nereclamate au fost depuse la bancă (art. Această sentin ă poate fi pronun ată în două situa ii: a) înainte ca bunurile din averea debitorului să fie lichidate în întregime. toate fondurile fiind distribuite. 501. 3) când judecătorul-sindic a aprobat raportul final. 2007. 126 din lege. judecătorul-sindic va pronun a o sentin ă de închidere a procedurii în cazul în care se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative.cit. Suntem de părere şi ne raliem opiniei potrivit căreia judecătorulsindic ar trebui să verifice toate posibilită ile oferite de lege pentru a ob ine resursele necesare. Turcu. 397 Pentru detalii a se vedea I. 134 alin. p. 1. 2) în cazul îndeplinirii obliga iilor asumate în planul de reorganizare sau în planul de lichidare confirmat (art.. în temeiul art. 132 alin. eventual. 326 . când procedura a fost deschisă din ini iativa debitorului (art. 132 alin. Ne referim atât la anularea transferurilor efectuate de debitor în dauna creditorilor. urmată. înainte de a pronun a sentin a de închidere. în termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului. 4) în cazul satisfacerii în întregime a tuturor crean elor. 4 din Legea nr. 85/2006. 138 – 141) sau a executării silite a asocia ilor cu răspundere nelimitată. cât şi în cazul aprobării raportului final al lichidatorului. 5) în lipsa înregistrării în termen a crean elor. prin care se arată distribuirea fondurilor din averea debitorului şi depunerea la bancă a sumelor nereclamate (art. 133 din lege). Nu excludem nici posibilitatea folosirii unor sume din fondul de lichidare. 3.

3 din Legea nr. 62 alin. judecătorul-sindic va pronun a o sentin ă de închidere a procedurii şi de revocare a hotărârii de deschidere a procedurii (art. b) în toate celelalte cazuri procedura se va închide numai după lichidarea completă a activului. eventualele sume reziduale ale ultimei distribuiri urmând a fi depuse într-un cont la dispozi ia asocia ilor sau a persoanei fizice. 85/2006). Acesta se referă la decăderea din drepturi a creditorului titular de crean e anterioare deschiderii procedurii care nu a depus cererea în vederea admiterii crean ei sale în termenul legal stabilit conform prevederilor art. „fiecare creditor î i va păstra fa ă de debitor dreptul de a urmări direct şi individual averea acestuia. 2) descărcarea debitorului persoană fizică de obliga iile pe care le avea înainte de intrarea în faliment sub rezerva de a nu fi găsit vinovat de bancrută frauduloasă sau de plă i ori transferuri frauduloase. 137 alin. respectiv a administratorului sau lichidatorului şi a persoanelor care i-au asistat de îndatoririle şi responsabilită ile ce le revin cu privire la procedură. debitorul va fi descărcat de diferen a dintre valoarea obliga iilor pe care le avea înainte de confirmarea planului şi cea prevăzută în plan (art. ac ionari sau asocia i (art. o cerere de admitere a crean elor. 2 din lege). 2007. p. după caz. creditori. op.. urmând ca bunurile să treacă în proprietatea indiviză a asocia ilor/ac ionarilor. b din lege. 1 din lege). titulari de garan ii. 134 alin. 85/2006. 2 din Legea nr. potrivit procedurii de executare silită de drept comun. 327 . în acest caz. opera iunile de administrare. în termenul legal. cu excep ia cazului prevăzut la art.”398 În cazul reorganizării. iar debitorul nu va fi descărcat de obliga iile asumate înainte de intrarea în faliment. Totuşi. aşa cum s-a observat. Sentin a de închidere a procedurii va fi notificată de judecătorul-sindic direc iei teritoriale a finan elor publice şi oficiului registrului comer ului sau registrului societă ilor agricole unde debitorul este înregistrat. Prin urmare. închiderea procedurii nu va produce efectele reglementate de art. debitorul va fi descărcat de obliga ii în măsura în care acestea au fost plătite în cursul procedurii. 1 pct. În această din urmă situa ie. În cazul în care nici un creditor nu a depus.cit. pentru efectuarea men iunii. 137 din lege. 4. debitor şi averea lui. legal făcute asupra averii debitorului. 76 alin. îşi vor produce efectele.făcută administratorului special. corespunzător cotelor de participare la capitalul social. iar drepturile dobândite până la revocarea hotărârii de deschidere a procedurii rămân neatinse (art. 136 din lege). Mai mult. 506. Închiderea procedurii insolven ei are ca urmări: 1) descărcarea judecătorului-sindic. 134 alin. 1 lit. 398 Idem.

Bucureşti. Ed.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”. Ed. G. I-II. C. 1994 7. precum şi averea asociatului unic din societatea cu răspundere limitată cu asociat unic. St. 2002 10. Ed. edi ia a IV-a. 2521 din Legea nr. 2008 8. Vasile Nemeş. care consacră solidaritatea codebitorilor. Volonciu. Bucureşti. 2008 2. pot apela la executarea silită conform Legii nr. 1998 328 . XVIII – ème ed. Mihai Adrian Hotca – „Noua lege a insolven ei. în temeiul art. 85/2006. S. Lumina Lex. Ed.Turcu . Hamangiu. 2008 9. Lumina Lex. Ed. Beck. Bucureşti. Urmărirea silită poate avea ca obiect averea asocia ilor societă ii în nume colectiv şi a asocia ilor comandita i la societă ile în comandită (art. III. Ripert. posibilitatea de a se urmări averea membrilor organelor de conducere ai societă ii comerciale în condi iile angajării răspunderii pentru situa ia de insolven ă în care se află societatea (art.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. Georgescu – „Dreptul comercial român”. C. Beck. Comentariu pe articole”. Universul Juridic. Georgescu – „Dreptul comercial român”. 2008 11. 85/2006). Teorie şi practică judiciară”. C. Stoica – „Dreptul comercial”. 85/2006).N. de asemenea. Bucureşti. 2000-2001 6. Paris. Legea nr.. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”. C.L. Există. Bucureşti. Angheni. vol. Ed. 85/2006 sau conform dreptului comun. Ed.com.În toate cazurile. Potrivit dreptului comun. LGDJ. 138 din Legea nr. I.. 126 din Legea nr. Cărpenaru. I.Turcu – „Legea procedurii insolven ei.L. Roblot – „Traité de droit commercial”. 1929 5. Ed. 31/1990. D. I. Ed. Lumina Lex. Bibliografie recomandată (referin e) : 1. R. Comentarii pe articole”.H. 2006 4. St. descărcarea de obliga ii a debitorului nu atrage descărcarea de obliga ii a fidejusorilor sau a codebitorului principal. 2008 3. Cărpenaru – „Drept comercial român”. Fin escu – „Curs de drept comercial”. în condi iile art. Bucureşti. Bucureşti. I. creditorii pot urmări averea fidejusorilor şi a codebitorilor. Creditorii care nu şi-au recuperat crean ele în cadrul aplicării procedurii insolven ei asupra debitorului – societate comercială. M. 42 C. I. Wolters Kluwer. D. H. Beck.H. Universul Juridic. Bucureşti. însă. Bucureşti. Bucureşti. I. Vol. 2007 12. Ed. Sorana Popa – „Drept comercial.

C.s.just.C.C.pen . 14. – Monitorul Oficial . – Codul civil . – sublinierea noastră .Codul penal . – opera citată .M.com. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului .cit.G.proc.www.O.C. Directivele europene cu aplicabilitate în materie.www.C.n.U. Resurse Internet : . .pen.13. – Codul de procedură penală . civ.Codul comercial .op. civ.ueb. Legisla ia comercială cu modificările la zi. – Codul de procedura civila 329 .ro .ro Abrevieri şi termeni : .Of. proc.

Deoarece. Universitatea Ecologică din Bucureşti. respectiv lichidatorul. 138 – 140 din Legea nr. dacă aceste persoane. op. 1. au cauzat starea de insolven ă a debitorului.D. Bucureşti.cit.. 1G • Obiectivele lec iei: Angajarea şi felurile răspunderii membrilor organelor de conducere ale persoanei juridice aflate în insolven ă Con inut: 1. Sorana Popa.399 Angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societă ii se va putea face la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului ori a comitetului creditorilor. 697. autorizat în acest scop de către judecătorul-sindic (art. 2. 85/2006. a omis să indice. Sector 5. Procedura insolven ei (III) Autor: Lector univ. în raportul său asupra cauzelor insolven ei. Bdul Vasile Milea nr. potrivit legii. iar natura juridică a acesteia va fi contractuală sau delictuală. Infrac iuni şi pedepse în legătură cu aplicarea procedurii insolven ei. Cărpenaru. răspunderea va avea un caracter patrimonial. 330 . judecătorul-sindic poate dispune ca aceste persoane să suporte o parte din pasivul debitorului. în condi iile art. Răspunderea membrilor organelor de conducere ale persoanei juridice. 1 şi 3 din lege). prin faptele lor. în func ie de izvorul obliga iei încălcate. Răspunderea membrilor organelor de conducere Răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului – persoană juridică va fi antrenată. 138 alin. persoanele vinovate ori dacă administratorul judiciar sau 399 St. drd. p. 2007.Cursul 28. Această autoriza ie se acordă numai dacă administratorul judiciar.

f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri. precum şi oricărei persoane care a cauzat starea de insolven ă a debitorului (art. răspunderea va apar ine membrilor organelor de supraveghere din cadrul societă ii sau de conducere. persoana juridică la încetarea de plă i. 3) stabilirea legăturii de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu. 139 din Legea nr. Cererea (ac iunea în răspundere) va fi solu ionată de judecătorulsindic. b) au făcut acte de comer în interes personal. e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia. precum şi stabilirea vinovă iei persoanelor împotriva cărora a fost declanşată ac iunea în răspundere. nu înlătură răspunderea penală dacă faptele săvârşite constituie infrac iuni. d) au inut o contabilitate fictivă. 138 din Legea nr. 140 din lege. 1). pe parcursul desfăşurării procedurii. potrivit art. 138. în temeiul art. în scopul întârzierii încetării de plă i. considerăm că răspunderea patrimonială în situa iile prevăzute de art. în mod vădit. g) în luna precedentă încetării plă ilor. au plătit sau au dispus să se plătească cu preferin ă unui creditor. c) au dispus.lichidatorul a omis să formuleze ac iunea în răspundere în temeiul alin. sub acoperirea persoanei juridice. care va putea dispune ca o parte a pasivului debitorului să fie suportată de către membrii organelor de conducere sau de supraveghere. în interes personal. Ac iunea în răspundere va fi solu ionată. 138 alin. iar nu după închiderea acesteia. 331 . 85/2006. Ac iunea în răspundere prevăzută în art. 138 din lege se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apari ia stării de insolven ă. Deşi legea foloseşte sintagma „organe ale societă ii”. 85/2006. trebuie îndeplinite următoarele condi ii: 1) existen a prejudiciului – dovedit prin dispozi ia de stabilire a pasivului debitorului supus procedurii insolven ei. 138 va apar ine şi organelor de conducere şi supraveghere a activită ii apar inând şi altor categorii de persoane juridice. dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii (art. Pentru angajarea răspunderii în temeiul art. în dauna celorlal i creditori. iar ac iunea este aproape de prescriere. 2) săvârşirea următoarelor fapte prevăzute expres de lege. 85/2006). angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere va avea loc dacă: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în interes propriu sau în folosul altei persoane. au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au inut contabilitatea în conformitate cu legea. 138 din Legea nr. 1 al art. continuarea unei activită i care ducea. Angajarea răspunderii. Potrivit legii.

sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc în conformitate cu dispozi iile Legii nr. precum şi comitetul creditorilor vor putea cere judecătorului-sindic instituirea unor măsuri asiguratorii asupra bunurilor apar inând persoanelor urmărite cu plata unei cau iuni de 10% din valoarea preten iilor (art. 2) Infrac iunea de bancrută frauduloasă (art. c) înstrăinează. care depăşeşte cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut la art. 4 din lege). V al Legii nr. în caz de insolven ă a debitorului. După închiderea procedurii falimentului. Săvârşirea acestei infrac iuni este sanc ionată cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. 138 alin. b) înfă işează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului. 143 alin. 143 alin. 27. în termenul prevăzut de lege. în alt act sau în situa ia financiară sume nedatorate. 138 – 140 din Legea nr. 141 din lege). răspunderea acestora va fi solidară (art. sunt următoarele. o parte din active. 2) reprezintă fapta persoanei care: a) falsifică. în caz de faliment. Infrac iuni şi pedepse în legătură cu aplicarea procedurii insolven ei Infrac iunile prevăzute în cap. aceste situa ii fiind consemnate în procesele-verbale. 1) constă în neintroducerea sau introducerea tardivă de către debitorul persoană fizică sau de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare a cererii de deschidere a procedurii. 332 . În vederea recuperării prejudiciului stabilit prin hotărârea judecătorului-sindic în temeiul art. în condi iile Codului de procedură civilă (art. fiecare din aceste fapte fiind săvârşite în frauda creditorilor. în temeiul tabelului definitiv consolidat al crean elor pus la dispozi ia sa de către lichidator. Odată cu cererea sau ulterior introducerii acesteia debitorul. 2.având în vedere că sumele ob inute sunt destinate să completeze fondurile necesare continuării activită ii debitorului sau să acopere pasivul acestuia. În cazul în care se stabileşte că răspunderea pentru starea de insolven ă a debitorului apar ine mai multor persoane. 1) Infrac iunea de bancrută simplă (art. săvârşite în cadrul procedurii insolven ei sau în legătură cu aceasta. persoanele vinovate vor putea fi executate silit. în frauda creditorilor. 85/2006. se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă. 142 din lege). sustrage sau distruge eviden ele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia. 85/2006. cu excep ia cazului în care unele dintre aceste persoane s-au opus la actele şi faptele ce au cauzat insolven a ori au lipsit la data la care a fost luată decizia. 85/2006.

în temeiul art. administratorului judiciar sau a lichidatorului. 4) Infrac iunea de delapidare (art.3) Infrac iunea de gestiune frauduloasă săvârşită în condi iile art. Dacă fapta este săvârşită în condi iile art. 6) Refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului. precum şi de orice reprezentant ori prepus al acestuia. pen. 1) constă în însuşirea. dacă fapta nu constituie o infrac iune mai gravă. pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. 214 alin. 5) Constituie. fapta persoanei care.). 401 “Gestiunea frauduloasă săvârşită în scopul de a dobândi un folos material se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani. directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului persoană juridică. pen. 35. 333 . atunci când subiectul activ este administratorul judiciar sau lichidatorul averii debitorului. 2 C. alin. folosirea şi traficarea de către administratorul judiciar sau lichidatorul averii debitorului. Bibliografie recomandată (referin e) : 400 „Pricinuirea de pagube unei persoane. cu rea-credin ă. de a pune la dispozi ia judecătorului-sindic. în nume propriu sau prin persoane interpuse. cu ocazia administrării ori conservării bunurilor acesteia. 1 C. de asemenea. pen. a – f din lege ori împiedicarea acestora. 214 alin. precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani.400 se sanc ionează cu închisoare de la 3 ani la 8 ani. solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei crean e inexistente asupra averii debitorului şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. 146 din lege. 28 alin. în condi iile prevăzute la art. precum şi orice reprezentant ori prepus al acestuia. pen. cu rea-credin ă.” (art.). Tentativa se pedepseşte. 214 alin. Tentativa se pedepseşte. de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri. Infrac iunile prevăzute în această lege se judecă în primă instan ă de către tribunal şi se solu ionează cu celeritate. 2 C. de a întocmi documenta ia respectivă constituie infrac iune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă. 214. când fapta este săvârşită de administratorul judiciar sau de lichidatorul averii debitorului.” (art. infrac iune. documentele şi informa iile prevăzute la art.401 se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 12 ani. dacă fapta nu constituie o infrac iune mai gravă. valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. 1 lit. Dacă fapta a avut consecin e deosebit de grave. 1 C. 145 alin.

s. I. Lumina Lex. Directivele europene cu aplicabilitate în materie. Mihai Adrian Hotca – „Noua lege a insolven ei. 1998 13. D.N. Ed. – opera citată Întrebări pentru verificarea cunoştin elor acumulate (autoevaluare) şi răspunsuri : 1. Resurse Internet : . Ed. Legea nr. Ripert.H. edi ia a IV-a.op. Volonciu. C. I. Vasile Nemeş. D.ueb. Stoica – „Dreptul comercial”. civ. C. Fin escu – „Curs de drept comercial”. Hamangiu. C. M. 2008 2. Bucureşti. . I.just. – Ordonan ă de urgen ă a Guvernului .cit. 2007 12. Universul Juridic. 2008 9.C. I.pen . Georgescu – „Dreptul comercial român”. Teorie şi practică judiciară”. 1994 7.com. Beck. Cărpenaru. – Codul de procedură penală . Ed. St.pen. Bucureşti. – Monitorul Oficial . Universul Juridic. Beck. 85/2006. Bucureşti. 2000-2001 6. Beck. Bucureşti. 14.1.ro Abrevieri şi termeni : . H. S. Insolven a reprezintă: 334 .Codul comercial . Legisla ia comercială cu modificările la zi. XVIII – ème ed.www. Comentariu pe articole”.. Bucureşti. Ed.„Tratat teoretic şi practic de drept comercial”. Ed. 2002 10. Vol. Sorana Popa – „Drept comercial. Ed. 2008 8. Wolters Kluwer.L. R. I-II. 2008 3.U. 2008 11.proc. Ed. Ed. vol. 1929 5. Angheni. I. Bucureşti. proc. – Codul de procedura civila . Lumina Lex. G.C. St.M.C. C. Lumina Lex.Of.C.Turcu – „Legea procedurii insolven ei.G.L.n. Paris. III.Turcu – „Teoria şi practica dreptului comercial român”.H. Bucureşti. Cărpenaru – „Drept comercial român”. Ed.www. Comentarii pe articole”. civ.C. – Codul civil .O. – sublinierea noastră . Ed. Ana Maria Lupulescu – „Reorganizarea societă ilor comerciale în contextul integrării europene – Strategii şi cadru juridic”.Turcu . I. Roblot – „Traité de droit commercial”. 2006 4.ro .Codul penal . Bucureşti. LGDJ. Georgescu – „Dreptul comercial român”. Bucureşti. Bucureşti.

Planul de reorganizare poate fi propus de către: a) debitor b) administratorul special c) asocia i. Termenul pentru îndeplinirea planului de reorganizare se calculează de la data confirmării planului şi este de: a) 3 ani b) 5 ani c) 7 ani. 3. se produc următoarele efecte cu privire la patrimoniul debitorului: a) suspendarea de la tranzac ionare a ac iunilor societă ilor comerciale b) interdic ia opera iunilor comerciale noi c) modificarea obiectului şi a scopului societă ii. Ac iunea în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în frauda drepturilor creditorilor poate fi intentată de următorii participan i la procedura insolven ei: a) administratorul judiciar b) lichidatorul c) creditorul prejudiciat. când acesta a depus o garan ie.a) un dezechilibru patrimonial.000 lei. 2. 7. Sunt sanc ionate cu nulitatea absolută următoarele acte efectuate între data confirmării planului de reorganizare şi intrarea în faliment: a) actele cu titlu oneros b) actele cu titlu gratuit c) toate actele juridice. Valoarea – prag a cărei depăşire îndreptă eşte creditorii să ceară deschiderea prodedurii insolven ei este de: a) 5. 335 . Cererile introductive pot fi formulate în procedura insolven ei de către: a) debitor b) creditori c) salaria i. Ca urmare a deschiderii procedurii insolven ei. 8. 9.000 lei b) 10. 6. 4. situa ie în care valoarea pasivului este mai mare decât a activului b) lipsa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile c) caracterul dispropor ionat al crean elor fa ă de datorii. 5.000 lei c) 15. Procedura insolven ei se închide într-unul din următoarele cazuri: a) în cazul în care nu există bunuri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale procedurii b) la cererea creditorilor c) la cererea debitorului.

a. b. b. c. 5. a. 3. c. a. c.b.b. 10. 3. a. 4. 7. b. 3. b. a. 5. 10. a. b. 6.c. a. 7. 10.b. a.c. a. CURSUL 15: 1. CURSUL 12: 1. 5. b. a. 3. 4. 6. 2. 6. 7.c. a. 3. 5. b.b.c . a. 4. CURSUL 21: 1. a. a. 5. CURSUL 19: 1. a. a. a. b. 10. b. a. b. c. a. a. 3. 4. a. 4. 3. 8.b. 5. 7. 9. a.. a. 4. 10. a. CURSUL 11: 1. 10. 7. 5. 2.a. b. 3.b. 4.c.c. CURSUL 10: 1.b. a. 3. 6. 8. a. a. a. b. a. 6. c. 10.b. 9. b.c. c: 3. a. 10. 2. a. CURSUL 7: 1. 2. a. c. a. b. 6. 2. 4.b. 2. 7. 7. c.b. 6. 3. a. 10. c. a.b. 7. 6. a.b . c. a. 4. 10. 3. a. 7. c. 8. a. c. a. 2. b. 5. a. c. a. a. 3. b.c. 9.c. 7. 4. 2. 2. 6. a. a. b. 7. 9. b. 4. 10. a. 5. a. a. CURSUL 5: 1. b. 4. a. a. c. a.b.b.b. CURSUL 6: 1. 5. 8. 6.c . 4. 7. 9. 6. 9. CURSUL 8: 1. CURSUL 4: 1.c. a. a. b. a. 2. a. 10. a. b. b. a. 2. 5. 3. a.c. 4. 9. 2. 4.c. 8.b. a. a. 2. b. a. a. b. 8. a. 9.b. RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE CURSUL 1: 1. a. a.b.b.b .. 9.b. a. 8. 6.c. CURSUL 3: 1. a. a. a. a.b . 7. a. a. 4.b. 7.b. 10. a. c. 8. a. 7. b. b. a. b. a. a.c. a. a. 9. b. b. b.b. c. 8. a. c. 2.b. 9. 8. 8. c. 8. 5. a.c. b.10. 2. a.c. a. a. 2. a. a. a. c. 4. 9. c. 10. 9. 8. 4.c. 3. a. c.c. b. CURSUL 13: 1.b. a. 7.b. 8. a. 3.c. CURSUL 18: 1.c. c. 2. CURSUL 14: 1. a. 2. a. a. a. 8. a. a. c.b.b. 5.b. a. a. 2. 8. a. 8. 5. a. 8. a. a.b. 3. 5. a. 2. a. 5. a.b. c. CURSUL 20: 1.b. b. 3. 6. 6.c. 6. a. CURSUL 17: 1. 8.b. 10. a. 4. 5. 8.b. 6. a. a. 9. a. 10. a. a. c. c.c. 9. a. 5. 7. b. c. 2. CURSUL 2: 1. 5. 10. a.b.a. a. b. c. 3. a.b.b. 5. a.b. 3.c. a. 5.b. distrugerea sau sustragerea eviden elor contabile ale debitorului constituie infrac iunea de: a) fals material în înscrisuri b) bancrută simplă c) bancrută frauduloasă.b. a.c. 6. 7. a.b. 10. a. 7. a.c. a. a. 10. a. 6. CURSUL 16: 1. b. 7. 6. 6. 8. c. c. 9. b.b. 6.b.c. a. c .a. a.b. CURSUL 9: 1. 9. c.c. Falsificarea. 9. a. a. 4. 3.c.c. a. b.b. 336 . a. a. b. 4. 7. 9. b.

2. a. b.c. b. a. 4.b.b. a. 2. 7.b. 3. 2. b. 7. a. 10. c. 3. a.b. 6.b.CURSUL 22: 1. 7. 3. 9. b.b. 5. a. a. b. 6. CURSUL 24: 1. 2. a. 3.c. 5. c. b. 10. 337 . b. a. a. a. 3. 5. a. 4. CURSUL 26. 8.27. a. 4. a. a.c. a.b. a. a. 8. CURSUL 25: 1. a.b. a. 7. CURSUL 23: 1.c.c. 9. 6. a. a.b. b.c. 2. a. 6. a. b. 5. 4. a. 8. c. 5. a.28: 1. 9. a. b. 4. 6. b. a.c. 9. a. 10. b. 8. b. c. 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful