FIZIOLOGIA GLANDEI MAMARE

Rolul biologic al glandei mamare este îndeplinit prin produsele sale de secretie, colostru si laptele, produse indispensabile pentru hranirea nounascutului, cel putin în prima perioada a vietii acestuia (perioada de sugar). Datorita capacitatii sale de a sintetiza cantitati mari de lipide, glucide si proteine cu valoare biologica ridicata, glanda mamara a animalelor (rumegatoare) domestice a dobândit si o importanta economico-sociala speciala întrucât omenirea (în primul rând, copii) continua sa ramâna dependenta de hranirea cu lapte în ciuda dezvoltarii industriei alimentare la performante nemaiîntâlnite pâna în prezent. De aceea, fiziologia lactatiei reprezinta un domeniu în care acumularea de date stiintifice (mai ales în ultimii 50 de ani) are o dinamica impresionanta. Organizarea functionala a glandei mamare Numarul, topografia si organizarea structurala a mamelelor la femelele domestice Mamela, organ specific femelelor de mamifere, este o glanda specializata în secretia, stocarea si eliberarea laptelui. La femelele domestice exista diferente de specie în ceea ce priveste numarul, forma, localizarea si organizarea structurala a mamelelor. Localizarea mamelelor este, în perechi simetrice, bilateral fata de linia alba, situate în regiunea

capra si iapa. scroafa si iepuroaica. epiteliu glandular (format din celule secretoare sau lactocite). iar la vaca si bivolita prezinta patru sferturi: doua anterioare. Ugerul prezinta doua jumatati identice la oaie. Acinul mamar forma globuloasa. numit si alveola mamara. ele prezentând pe suprafata externa convexa un mamelon mai mult sau mai putin proeminent. de regula mai mari. pisica. capra si la iapa. si doua posterioare. dun numeroase celule mioepiteliale. cu diametre de 100-300 mm. Organizarea structurala a memelelor este în perechi distincte la carnivorele domestice. Structura functionala a glandei mamare Acinii mamari Formatiunea secretoare a glandei mamre este acinul mamar. mai mici. suine si leporide. doua perechi la vaca si bivolita sau 5-8 perechi la catea.ingvinala la rumegatoare si cabaline si în regiunile toracica. fiind format dintr-un „perete sferic” constituit din circa 5090 de celule asezate în monostrat pe membrana . Numarul mamelelor difera de la o singura pereche la oaie. Peretele acinului mamar este constituit din: membrana bazala. spre deosebire de rumegatoare si cabaline la care mamelele sunt grupate într-un singur organ globulos numit uger. Forma mamelelor este globuloasa. suine si iepuroaica. abdominala si ingvinala la carnivore.

8 mm 3 ). cu rol în realizarea ejectiei laptelui. de celule mioepitelilale. prevazut cu un epiteliu glandular monostratificat. Canalele galactofore medii.bazala. 5-6 astfel de canalicule conflueaza.7-0. Mai multi lobuli (15-20) formeaza un lob mamar. La exteriorul acinului mamar. Sistemul canalicular De la fiecare acin mamar porneste un canalicul acinar. Mai multe canale galactofore comune se unesc formând un canal galactofor mediu care colecteaza laptele de la un lobul mamar. fara activitate secretorie. conflueaza în numar variabil si formeaza . formând un canal galactofor comun. Canalele galactofore comune si medii au epiteliu bistratificat. se afla o retea ____________________ * 150-200 de alvelole mamare formeaza un lobul mamar cu dimensiuni de aproximativ 1.5 mm (0.0×0. Înaltimea celulelor secretoare (circa 600) este invers proportionala cu gradul de plenitudine a acinului cu secretie lactica*. De regula. pe toata suprafata acestuia.5×1. La exteriorul stratului de celule mioepiteliale exista o retea fina de capilare sanguine. care deservesc câte un lob mamar.

1 la vaca si bivolita. Cisterna mamara are un volum variabil în functie de specie. Canalele galactofore nu poseda sfinctere. Aceasta artera . 2-3 la iapa si magarita. O mica parte din sângele arterial provine din artera perineala (ramura a pudendei interne) care paraseste cavitatea pelvina pe la nivelul arcadei ischiatice si abordeaza ugerul pe la fata lui posterioara. Numarul canalelor papilare pentru fiecare (mamelon) variaza cu specia. care se varsa în cisterna glandulara. 2 la scroafa. Irigarea sanguina si drenajul limfatic Vascularizarea sanguina arteriala a glandei mamare la rumegatoare si cabaline deriva din artera pudenda externa (ramificatie a arterei prepubiene) care strabate canalul ingvinal si se ramifica la baza ugerului (la bovine) în ramuri anterioare si posterioare care se distribuie apoi fiecarui lobul si în jurul fiecarui acin unde formeaza retele capilare dense. 4-7 la pisica si 820 la catea. Numai canalul mamelonar prezinta sfincter mamelonar bine dezvoltat.un canal galactofor principal. oaie si capra. Ea comunica la exterior prin cabalul mamelonar. dar la confluenta lor exista zone de îngustare a lumenului. În peretele cisternei si în cel al cabalului mamelonar exista fibre musculare netede si fibre elastice care asigura (prin dispozitia lor radiara si chiar circulara cât si prin tonusul lor) împedicarea curgerii laptelui din glanda mamara între mulsori.

2 . de unde sângele este drenat pe doua cai: vena pudenta externa. prin ugerul unei vaci cu o productie de 20 l lapte se înregistreaza un debit sanguin de circa 10. Debitul ___________________________ 1 .000 l sânge ceea ce înseamna ca pentru producerea unui litru de lapte glanda mamara are nevoie de circa 500 l sânge (datele din literatura . În plina lactatie. iar în decubit prin vena pudenda externa. Debitul sanguin al glandei mamare este deosebit de intens (22 ml sânge/100 g glanda/min în repaus mamar.în 24 de ore. Vascularizatia sanguina venoasa poate prelua un volum impresionant de sânge. În statiune. Ea este formata din venulele si venele ugerului care conflueaza într-un plex venos situat la baza ugerului. sângele venos este drenat îndeosebi prin vena subcutanata abdominala. care strabate canalul ingvinal pentru a patrunde în cavitatea abdominala si vena subcutanata abdominala care la sfârsitul traseului sau subcutanat intra în cavitatea toracica. pâna la 101 ml/100 g glanda/min în cursul lactatiei) 2 . venele ugerului pot capata aspect varicos 1 .semnificatia functionala a acestui efect nu este pe deplin elucidata (adaptare functionala sau depasire patologica a limitelor functionale).realizeaza anastomoze cu ramurile arterei pudende externe la baza ugerului.

De aici. Prin limfa sunt drenate cantitatile excedentare ale lichidului interstitial formate prin infiltratie capilara. Vascularizatia limfatica îsi are originea în spatiul interstitial al glandei mamare.1 ml limfa/g de glanda mamara) este depasita ceea ce explica aparitia edemului „fiziologic” al ugerului în zilele premergatoare parturitiei. cu media de 670 l sânge. Inervatia somatica este reprezentata de fibre senzitive provenind din trei perechi de nervi lombari si o pereche de nervi sacrali. Înainte de fatare. limfa este drenata prin 2-3 canale limfatice. Ea este reprezentaa de vase limfatice care conduc limfa catre ganglionii limfatici situati la baza ugerului.indica variatii între 200 si 1000 l sânge. care traverseaza canalul ingvinal si apoi patrunde în trunchiul limfatic lombar. Inervatia Inervatia ugerului este asigurata de ramuri nervoase somatice si vegetative (simpatice). sanguin mamar scade semnificativ prin vasoconstructia provocata de catecolamine (motiv pentru care femela lactanta nu trebuie stresata). capacitatea de drenaj a sistemului limfatic (de circa 0. Filetele nervoase lombare (componente ale nervului ilio-ingvinal) stabat canalul ingvinal si apoi se distribuie la nivelul epiteliului . pentru un litru de sânge).

Acinii (celulele secretoare si celulele mioepiteliale) nu sunt inervati. musculaturii netede a canalelor galactofore si tesutului conjunctiv mamar. fapt care a determinat formarea la aceasta specie a unui sistem eficient de sustinere a glandei mamare. care însotesc nervul ilio-ingvinal si se repatizeaza vaselor sanguine mamare. care separa ugerul în doua jumatati simetrice. Filetele nervoase sacrale (componente ale nervului perineal) inerveaza pielea fetei posterioare a ugerului. Pâna în prezent nu a fost înca descrisa inervatia vegetativa parasimpatica a glandei mamare. ei fiind controlati prin influente hormonale. Ligamentul suspensor median este format din doua foite fibroelastice (atasate de simfiza ischio-pubiana). . Acest sistem este compus din ligamentul suspensor medeian si ligamentele suspensoare laterale.cutanat din zonele anterioare si laterale ale ugerului precum si la nivelul mamelonului. Inervatia vegetativa este reprezentata de filete simpatice (provenite din simpaticul lombar). Sistemul de sustinere a ugerului Greutatea ugerului în plenitudinea sa poate ajunge la vaca 50-60 kg.

se insera în structura lombara a glandei mamare si concura la formarea stromei acestuia. Ligamentele suspensoare median si laterale emit bandele transversale care separa sferturile anterioare de cele posterioare. acest sistem de ligamente asigura si mentinerea normala a debitului sanguin si a drenajului limfatic prin preluarea greutatii structurilor glandei mamare. prevenind astfel comprimarea vaselor sanguine si limfatice ale ugerului. Pe lânga rolul sau functional esential de sustinere a ugerului. Unele bandelete cu origine în limitele mentionate.Ligamentele suspensoare laterale sustin partile laterale ale ugerului si ele sunt formate din benzi de tesut conjunctiv lipsit de elasticitate. .