CULTURA TIMPULUI LIBER

instruire neformal . . muzic . film. sport i agrement. respectiv cel pe care singuri ni-l cre m. medii. c l torii.. socializare. Timpul f r de obliga ii.. crea ii amatorice ti. distrac ie. activism i voluntarism. informare. citit.

b) compensarea exercitarea insuficient a capacit ilor în timpul activit ilor profesionale c) dezvoltarea . familiale i sociale.o func ie ideativ care are rolul de a da individului o anumit orientare în domeniul ideilor .DEFINI IE a) regenerarea-refacerea for elor fizice i spirituale epuizate în timpul îndeplinirii obliga iilor profesionale.

familia i membrii ei ar putea fi izola i de chiar via a social .pe de o parte. în detrimentul particip rii familiale. dintre timpul liber al indivizilor petrecut cu familia i cel în afara ei i. dintre cele trei func ii majore ale timpului liber. f r aceast participare social . Se ridic problema echilibrului dintre obliga ii i timp liber. pe de alta. participarea la via a social risc s disperseze pe fiecare membru al familiei în diferite alte grup ri înl untrul c rora este petrecut timpul liber. .

în special bog ia impactelor i tradi iilor na ionale foarte variate. nu se utilizeaz în m sur suficient marele poten ial al patrimoniului cultural. Entit ile îns rcinate cu manifest rile tradi ionale nu schimb deloc concep ia i creativitate acestora. este una dintre problemele aspectului elitist al culturii. ceea ce deseori ridic problema sensului organiz rii în continuare a acestor manifest ri.PROCESUL DECULTURALIZ RII prin satisfacerea gusturilor maselor largi. .

televiziune). când se pune accentul pe dezvoltarea personalit ii . func ia de informare este desconsiderat în profitul func iei de divertisment. .prin con inutul mass-media. radio. ea permite adoptarea unor atitudini active în procesul folosirii diferitelor surse de informare (pres . film.

‡ influenta asupra economiei.. culturii si mediului inconjurator. ‡ cele mai noi tendinte i cele mai inovatoare propuneri de petrecere a timpului liber. OAMENII DE VARSTE DIFERITE ‡ este un element al culturii si economiei.TIMPUL LIBER LEAGA CULTURILE. ‡ o platforma de schimb de pareri pe tema influentei acestui fenomen asupra vietii oamenilor si a intregilor societati. NATIONALITATILE. .

. timpul liber si economia formeaza un tot inseparabil. una global . de atunci i pân ast zi au avut loc o serie de procese care impun o nou abordare a no iunii de timp liber: c derea comunismului. mic orarea cantit ii de timp liber de care dispune individul. o noua perspectiv . A FOST "TIMPUL LIBER IN EPOCA TEHNOLOGIEI". AUSTRALIA. revolu ia din comunicatii . in care cultura. pericolele din ce in ce mai mari i mai globale pentru mediul inconjurator.TEMA EXPO 1988 DE LA BRISBANE.

in domeniul economiei si al modalitatilor de organizare a muncii fac sa se puna din nou intrebarea referitoare la natura legaturilor dintre munca. mai mult ca oricand posibilitati de a il petrece. de asemenea. Pe de o parte. timpul liber si calitatea vietii.TIMPUL LIBER SI SOCIETATEA -Schimbarile care au loc in structura societatilor contemporane. putem sa contactam nu numai oameni din alte cercuri de cultura. . precum "Slow Living". Timpul liber devine o platforma de miscari sociale care joaca un rol foarte important in dezvoltarea democratiei. insa putem. avem astazi mai putin timp liber decat oricand. sa depunem eforturi pentru realizarea unor scopuri foarte importante pentru intreaga lume. in special timpul liber. ne face sa constientizam nevoia de a ne gandi la modul in care petrecem timpul nostru. Dezvoltarea unor asemenea miscari. iar pe de alta parte. integrarii sociale si a tolerantei. Timpul liber nu inseamna a fi pasiv .este timpul in care ne exprimam. legam relatii cu prietenii si familia.

"cine doresc sa fiu?". inclusiv pentru cele mai sarace colturi ale lumii. Tineret . el raspunde prin felul sau activ din timpul liber. . Problema este atragerea si pregatirea unei oferte atragatoare pentru tineretul din intreaga lume. de simpatie si calauzire. Mai mult decat oricand are nevoie de intelegerea noastra.in mainile lui se afla destinul lumii. la intrebarea "cine sunt?". Astazi din ce in ce mai des.TOATE GRUPELE DE VÂRST a.

Este grupul care are nevoie de o reflectie adanca asupra modului de petrecere a timpului liber si a relatiilor dintre timpul liber i munc . Maturii grupul care ia parte la goana dupa bani.TOATE GRUPELE DE VÂRST a. care dispune de o cantitate din ce in ce mai mica de timp liber.

Oamenii in varsta . Seniorii .cresterea lungimii vietii face ca in tarile dezvoltate oamenii care au incheiat o cariera profesionala sa se angajeze in multe actiuni in cadrul timpului liber pe care il au.TOATE GRUPELE DE VÂRST c. In tarile in curs de dezvoltare ei sunt sursa intelepciunii si pastratorii traditiilor.

media si informatii) va atinge 6 miliarde de dolari. Economia timpului liber ofera sanse pentru tarile in curs de dezvoltare care dispun de resurse pretioase. Analistii evalueaza ca in jurul anului 2010 industria de divertisment si media in lume vor valora 1. Nike. iar patru ani mai tarziu valoarea economiei creative (bazate pe idei. precum mediu inconjurator. poate chiar cea mai importanta ramura a economiei de maine. imagini.8 miliarde de dolari. Microsoft. Adidas sau Sony. bucatarie originala etc.TIMPUL LIBER SI ECONOMIA Cultura timpului liber . In tarile foarte dezvoltate este vizibil trecerea de la industrie la economia impresiilor: aportul corporatiilor precum: Google. . Cresterea importantei acestor resurse ne va obliga poate sa regandim impartirea in tari bogate si tari sarace. Pentru calatorii si turism in 2016 oamenii vor cheltui deja peste 12 miliarde. Apple.o ramura cheie a economiei de astazi.

Acest lucru inseamn necesitatea grijii fata de resursele naturale. . mai ales in tarile in curs de dezvoltare.TIMPUL LIBER SI MEDIUL ÎNCONJURATOR necesitatea pastrarii patrimoniului cultural si natural. cautarea de forme de transport alternative. nedaunatoare. moduri de petrecere a timpului liber care sa nu fie periculoase pentru mediul inconjurator si sa permita mentinerea bogatiei culturii. deoarece acestea sunt resursele pe care se bazeaza economia impresiilor.

y ceea ce oamenii tineri aduc cu ei in viata dinamica a oraselor si regiunilor. y industria culturii. legata de y noile forme de participare la cultura. . o provocare culturala si economica.Folosirea culturii si a educatiei in timpul liber o mare problema a lumii moderne.

Secolul XXI va fi un secol in care dinamica economica va fi legata intr-o imensa masura de ceea ce Ryszard Kapu ci ski a numit "inventia capitalului uman". un rol mai important al serviciilor. precum industria filmului. Micsorarea timpului de lucru face ca societatile contemporane sa aiba din ce in ce mai mult timp care trebuie folosit. printre care tipuri noi de servicii turistico-culturalo-mediatice.Timpul liber: o categorie culturala si economica. Va creste. . multimedia sau a turismului. rolul industriilor culturale. asadar. care sunt o propunere necunoscuta pana acum de petrecere a timpului liber.