NORMATIV PRIVIND POSTUTILlZAREA ANSAMBLURILOR, SUBANSAMBLURILOR ~I A ELEMENTELOR COMPONENTE ALE CONSTRUCTIILOR.

INTERVENTII LA INvELITORI ~I ACOPERI~URI

- TERASE ~I ~ARPANTE INDICATIV NE 00511997

Elaborat de:

INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ~I INGINERIE TEHNOLOGICA PENTRU CONSTRUCTII - IPC S.A.

anager:

ng. ~ef Sector ALFA: esponsabil lucrare: '

ing. C. MATEESCU ing. A. M. LEVINTA ing. R SPIEGEL

vizat de:

Ministerul Lucrarilor Publice f?i Amenajarii Teritoriului - M.L.P.A.T.

Directia Programe Cercetare si Reglementari Tehnice

Director Responsabil de lucrare MLPAT:

mg. Octavian MANOIU

ing, P. DRAGOMIRESCU

39

I

NORMATIV PRIVIND POSTUTILIZAREA ANSAMBLURILOR, SUBANSAMBLURILOR l?l A ELEMENTELOR COMPONENTE ALE CONSTRUCTIILOR. INTERVENTII LA iNVELITORI l?I ACOPERIl?URI - TERASE sr l?ARPANTE.

INDICATIV NE 005/1997

1. GENERALITATI 1.1. Obiect

1.1.1. Postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si elementelor componente ale constructiilor reprezinta 0 componenta a sistemului . calitatii in constructii, avand ca scop solutionarea problemelor pe care le ridica constructiile si amenajarile din mediul construit dupa mcetarea definitiva a exploatarii sau utilizarii lor.

1.1.2. Prezentul Normativ confine principiile, regulile specifice precum si procedeele privind demolarea partiala sau totala a invelitorilor si acoperisurilor prin care se urmareste:

recuperarea, reconditionarea, prelucrarea si gestionarea in conditiile stabilite de lege, a resurselor materiale rezultate; re integr are a in natura a materialelor nerecuperabile asigurandu-se securitatea maxima a personalului de executie a lucrarilor.

Observatii

Sortarea materialelor se va face cu acordul beneficiarului, avand la baza 0 justificare economica.

Executarea interventiilor la invelitori si acoperisuri se face cu respectarea urmatoarelor, prevederi legale:

Elaborat de: Aprobat de:

1NST1TUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE 1;11 1NGINER1E MLPAT eu ordinul

TEHNOLOGICA PENTRU CONSTRUCTII _ LP.C. S.A. nr. 81iN din 20.05.97

41

1. Legea nr. 10 din 18 ian. 1995 privind calitatea in constructi

2. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 261 din 8 iunie 199

a) anexa 2 - Regulament privind stabilirea categoriei important a a cladirilor.

b) anexa :3 - Regulament privind urmarirea comport.arii exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constru

t iilor. .

3. Instructiuni cadru privind postutilizarea constructiilor (norm

tiv elaborat de JPCT-SA in iulie 1995).

4. Legea mediului nr. 137 din 1996.

1.2. Domeniu de aplicare

1.2.1. Prevederile prezentului Normativ se aplica la executi demolarilor partiale sau totale a invelitorilor si acoperisuril - sarpante si terase de cladiri cu destinatie de Iocuint.e, productu depozite, spat.ii comerciale, administrative, social - cultural agrozootehnice si altele similare,

Observatii

Pentru urrnatoarele categorii de constructii, interventiile 1, invelitori si acoperisuri se VOl' executa pe baza unor proiec ' speciale, elaborate de factorii interesati:

Constructii unicat, cu valoare deosebita de patrimoniu cu sunt cladirile de cult, monumentele de arhitectura si eel simil are;

Constr uct ii eu functii importante a carer dezafectare ~ postutilizare implica riscuri - constructii in industria chimica statii de radio si televiziune etc.

1.3. Conditii de utilizare

1.3.1. Prezentul Normativ urmeaza a fi luat in consideratie i toate cazurile in interventiile la invelitcri si acoperisuri - sarpant si terase pentru care au fast ernise autorizatiile, de demolar de catre autoritat.ile publice locale.

1.3.2. Proiectul dupa care se realizeaza postutilizarea trebuie sa tina seama de categoriile s i clasele de import.ant a in constructii.

42

1.4. Obligatii fli raspunderi privind interventrile la invelitori fli acoperifluri

1.4.1. Obligatii1e si raspunderile privind interventiile la invelitori si acoperi~uri sunt cuprins: in "Re~~a~ent~l pri~nd u~~rirea comportarii in exploatare, interventiile III timp !?l postutlhza.r:a constructii1or"; anexa 3 la H.G. nr. 261/S.V1.1994, precum !?l m Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.

1.4.2. Obligatii si raspunderi ale executantilor:

_ inceperea executiei lucrarilor de demolare numai pe baza autorizatiei de desfiintare si a docurnentatiei tehnice, functie de categoria de importanta a constructiei;

respectarea prevederilor din documentatia tehnica aferenta si din autorizatia de desfintare;

organizare de santier corespunzatoare anvergurii lucrarii; realizarea conditiilor de cali tate prevazute in documentatia tehnica;

instruirea persona1ului asupra procesului tehno1ogic, asupra succesiunii fazelor si operatiilor si a masurilor de protectia muncii;

luarea masurilor de protectie a vecinatatilor prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau a socurilor, prin degajari mari de praf, precum !?i prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinatati;

mas uri de protectie a circulatiei si a mediului inconjurator.

2. STRUCTURA INVELITORILOR PENTRU TERASE 2.1. Generalitat!

2.1.1. La desfacerea acestor invelitori trebuie sa se tina seama de suportul de rezistenta, de natura materialului termoizolant si de alcatuirea stratului de protectie al hidroizolatiei,

A ~

2.1.2. In general structura hidroizolatiei se compune din stratun

hidroizolante lipite cu bitum.

..

43

2.2. Structura posibila a termohidroizolatiei

2.2.1. Structura suportului terrnohidroizolatiei poate fi una urma toarele:

beton armat monolit;

beton armat prefabricat; beton armat precomprimat;

tabla de otel galvanizata, cutata; lemn (scaridura de brad), mai rar.

2.2.2. Din punct de vedere al protectiei hidroizolatiei este una din structurile de mai jos: protectie usoara pentru terase necirculabile, dintr-un de nisip monogranular de 3 mm, dintr-o vopsea sau autoprotectie din paiete de ardezie aplicata pe strat al hidroizolatiei; protectie grea pentru terase necirculabile din pietrrs, ritar de 7 ... 15 mm, stratul avand grosimea de 4 ... 5 protectie grea pentru terase circulabile, alcatuita dintr-o de beton usor armata cu grosimea de 4-5 em, peste care montat stratul de uzura, placi de beton, dale mozaicate

2.2.3. Din punct de vedere al izolatiei termice, putem in urmatoarele materiale:

B.C.A. (beton celular autoclavizat), in special la izo terrnica a teraselor blocurilor de locuinte !?i social Polistiren celular, la izolarea termica a invelitorilor hal industriale;

Placi din vata minerala; Placi din stabilit;

Poliuretan, numai la invelitorile din tabla de otel cutata ROMPAN.

2.3. Evaluarea cantitatilor de materiale

2.3.1. Pentru evaluarea greutatii si volumului cantitatilor materiale rezultate din demolare, se dau mai jos, materialelor care intra in component a structurilor termohidroizolatii posibile.

44

.3.2. Conexele termoizolatiei: ".

Strat de difuzie (impaslitura din fibre de sticla bitumata +

bitum) = 5 kg/mp; . Bariera contra vaporilor (carton bitumat CA400 + 2 straturi

de bitum) = 6 kg/mp.

.3. Termoizolatia:

B.C.A.

Polistiren celular

Placi din vata minerala Placi din stabilit

Poliuretan

Nisip 2 em grosime

.3.4. Hidroizolatia:

2 straturi de panza bitumata + 1 strat de carton bitumat

+ 4 straturi de bitum

.5. Strat de protectie: nisip mono granular ardezie

sapa din mortar de ciment usor armata de 4 ... 5 em grosime

dale mozaicate montate

in mortar

=

600 kg/mp 30 kg/me 150 kg/me 450 kg/mc 25 kg/me ;) kg/me

=

=

=

19 kg/mp

3kg/mp 1kg/mp

100 kg/mp

100 kg/mp

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A DEMOLARII INVELITORILOR PENTRU TERASA

1. Operatii preliminare

.1.1. Inaintea incepeiii act.iunii de demolare se are in vedere afectarea terasei, care cuprinde urrnatoarele faze:

i ncetarea activitat.ilor din interiorul constructiei ~i anume, spatiul folosit sub terasa:

suspendarca utilitatilor care irnpiedica buna desfasurare a intervent.iai (ex: firele de inalta tensiune, firele de telefon etc. J:

45

asigurarea continuitatii instalatiilor tehnico-edilitare vecinatati, dad. este cazul; evacuarea inventarului mobil (obiecte de inventar, echipamente etc.) din spatiul imediat inferior terasei.

Observatie

Pentru a se evita accidentele de munca, nu trebuie mtreprinda nici a actiune de demolare fara expertiza s cladirii, tinandu-se seama si de aglomerarea matcrialelor demolare pe suprafete mid; acolo unde este cazul solutii pentru sprijiniri.

In cazul in care invelitoarea are cote diferite intotdeauna de la cota cea mai inalta.

3.2. Desfacerea tinichigeriei (sort uri, jgheaburi, 3.2.1. Desfacerea sort urilor.

3.2.1.1. Cand sorturile sunt fixate pe atice si reborduri intermediul agrafelor (din platbanda de 2 ... 3'mm grosime si mm latime), acestea se desfac usor cu ajutorul unui

3.2.1.2. Sorturile se fragmenteaza la dimensiuni convenabile m) prin desfacerea imbinarii in falt in picioare sau culcat caz.

3.2.1.3. In cazul in care nu este posibila desfacerea in falt, se taie cu 0 foarfeca pentru tinichigerie cat mai aproape de

3.2.1.4. Dupa fragmentarea la dimensiunile respective se stivuiesc pe terasa, se baloteaza prin legare cat mai cu sarma moale cu grosimea de 1,00 ... 1,2 mm.

3.2.1.5. Balotii nu trebuie sa depaseasca greutatea de kg, pentru a fi usor transportati pana la punctul de de pe terasa. Observatie

In cazul in care scurgerea apelor dinprecipitatii, se face -, '. exteriorul constructiei prin jgheabtjri si burlane, de-a stresinilor este montat intotdeauna un sort din tabla de 0,5 mm grosime cu latimea de 30 mm.

.1.6. Pentru separarea materialelor (tabla din ot el de mat:eri~e acestea se desfac din agrafe, se segmenteaza prm cu foarfeca din tinichigerie, se stivuiesc, se leaga cu sarma ale t;li se coboara de pe terasa.

.2.2. Desfacerea jgheaburilor.

.2.2.1. Jgheaburile se scot de pe carligele pe care au fast montate . desfacerea agrafelor din tabla zincata cu care acestea au

fixate.

.2.2.2. Daca jgheaburile sunt prevazute in exterior cu 0 vergea rntarire din otel 06 ... 8 mm, acesta se scoate dupa demontarea burilor.

.2.2.3. Jgheaburile se demo nt.eaz a mcepand din dreptul de dilatare.

.2.2.4. In cazul in care rosturile de dilatare nu exista, se desface de co sitar, la 4 ... 5 m pentru a manipula si rndeparta

usurinta tronsoanele de jgheab. •

.2.2.5. Daca suprafata de lucru permite stivuirea tronsoanelor burlan se face aceasta, iar apoi cu un scripete se coboara la baza constructiei.

3.2.2.6. Stuturrle care fac legatura jgheabului cu burlanul, se scot odata cu jgheabul si numai dupa aceea se dezlipesc.

3.2.2.7. Jgheaburile se pot refolosi daca nu sunt corodate. .2.3. Desfacerea burlanelor

Burlanele se demont.eaz a mcepand de la partea a constructiei," numai dupa ce jgheaburile au fost

Se desfac pe rand bratarile care fixeaza de peretele dupa care se ridica in sus pentru a-l seoate din ul ce se afla imediat sub acesta.

Observatie

Imbinarea tronsoanelor de burlan se face prin introducerea

46

47

3.3.10. Tuburile pentru aerisirea stratului de difuzie se desfac acelasi mod prezentat la punctele anterioare.

.4. Desfacerea stratului de protectie al hidroizolatiei

fortata a tronsonului superior in eel inferior pe 0 adancima cca. 5 ... 6 em.

Scoaterea este lesnicioas~ intrucat nu sunt lipite Irrtre iar lungimea lor este in general de 1 m

3.2.3.3. Daca burlanele nu sunt corodate, pot 3.3. Desfacerea sifoanelor !?i a coloanelor de (conducte, prize de aer)

3.3.1. In cazul teraselor care au amenajarea scurgerii pluviale prin interiorul imobilelor, se pune problema sifoanelor.

3.3.2. Daca gura de scurgere este acoperita CD caciula din zincata cu perforatii, aceasta se demonteaza din prindere (tija pentru fixarea caciulii si piulita) cu ajutorul chei.

.4.1.1. Datorita faptului ca protectia usoara (nisip, ardezie sau reflectorizanta) este legata intim cu bitum de stratul port (foile bitumate) nu se poate vorbi de repararea si uperarea acestora.

.1.2. Protect.ia usoara se indeparteaza odata cu straturile

.

3.3.3. Se sparge ell spitul ~i ciocanul mortarul de ciment . jurul sifonului. De obicei aceasta completare este armata etrier 06 mm.

3.3.4. Se r idica capacul sifonului s i rama reci~ientului scurgere; aceasta fiind din otel lat (5 mm) eu perforatii; fi refolosita numai la lucrari asemanatoare.

3.3.5. Scoaterea sifonului se realizeaza usor apoi se desface din tabla de plumb.

3.3.6. Se trece apoi Ia scoaterea colonelor de instalatii. 3.3.7. De obicei coloanele de instalatii au 0 protectie de de ciment arm at cu rabit pe 0 inaltime de aproximativ 30 de la cota terasei; aceasta protectie se rndeparteaza scule usoare.

3.3.8. Se desface apoi strangerea coloanei, de hidroi mansonata pe conducta, prin taierea sarmei 02 mm.

3.3.9. Se ridica tronsonul de coloana (zincata), desfacand

de legatura, •. .

I

.4.2. Indepartarea protectiei grele din pietris margaritar. .4.2.1. Protectia din pietris margaritar se strange in grarnezi dimensiuni eorrvenabile cu ajutorul lopetir si a maturii .

.4.2.2. Dupa ce piet.risul a fost strans in gramezi de pe intrega a, se transporta cu roaba pe pneuri pana 'la punctul

coborare de pe acoperisul - terasa.

2.3. Din punctul de coborare se incarca in galeti, containere similare si se coboara cu scripetele.

.4.2.4. Pietrisul se poate recupera in intregime prin ciuruire 'indepar'tarea pamantului si altor resturi vegetale, apoi poate spala cu jeturi puternice de apa.

.4.2.5. Aceasta operatic se va executa ""in cadrul organizarii santier a executantului.

lh atie .

in cazul in care se reface hidroizolatia constructiei respective aceeasi structura, pietrisul poate fi folosit din nou ca protectie

e

Exista doua modalitati de realizare a protectiei grele in cazul selor circulabile:

48

49

50

cu ciocanul f?i spitul sau cu ciocanul pneumatic. acestor scule se face cu avizul proieetantului.

.4.3.2.2. In aceasta situatie nu se mai poate conta pe stratul de sub dalele de beton, care se demoleaza.

.3.2.3. Dad! demolarea se executa in scopul refacerii structurii uHnoIJL< .. tiei in totalitate sau a unor zone este necesar sa se cmeasca un plan de organizare 'a operatrilor pentru ca

erile de sub invelitoare sa nu fie afectate de apa provenita ploi, pe timpul operatiei de demolare si refacere a structurii

cu elemente prefabricate din beton montate pe un nisip de 2 em grosime, asternut peste hidroizolatie; cu elemente prefabricate din beton, placi ceramice etc. pe un strat de mortar (sapa).

3.4.3.1. Desfacerea dalelor prefabricate nisip.

3.4.3.1.1. Desfacerea acestui tip de protectie grea este realizat.

3.4.3.1.2. Elementele de beton, dalele, se ridica bucata cu si se stivuiesc.

3.4.3.1.3. Dupa ce s-au transportat dalele la punctul de co acestea se lasa la sol cu funia.

3.4.3.1.4. La baza constructiei se curata muschiul care a pe dale !?i se face 0 sortare a acestora.

3.4.3.1.5. Dalele care nu sunt ciobite si fisurate se pot 3.4.3.1.6. Dalele care prezinta defecte se pot folosi, de materiale de umplutura dupa 0 prealabila concasare (dupa

3.4.3.1.7. Dalele bune se transporta eventual la un Observatie

Se va evita aglomerarea dalelor pe terasa, o i ncarcare locala suplimentara care poate stabilitatea structurii.

3.4.3.1.B. Nisipul care a format stratul suport al dalelor se in gramezi cu lopata si cu matura, apoi se transporta cu la punctul de cobor are de pe terasa. Conform 3.4.2.2.

3.4.3.1.9. Daca nisipul nu este amestecat cu resturi si in special cu pamant adus de vant pe terasa, poate fi si refolosit in diverse lucrari.

3.4.3.2. Desfacerea dalelor montate in mortar de ciment sapa de mortar usor armata.

3.4.3.2.1. Datorita faptului ca dalele montate in mortar de nu se pot desface user si nici nu pot fi recuperate, ac

.4.3.2.4. Materialul din demolare se strange si se coboara fie containere eu ajutorul macaralei, fie pe jgheaburi iriclinate in aeest scop, cu deversarea deseurilor direct in pentru evacuarea de pe santier,

.3.2.5. Materialul rezultat din demolare se va transporta si in locuri specificate, indicate in avizul de mediu.

. Desfacerea izolatiei hidrofuge

5.1. Desfacerea izolatiei hidrofuge, prevazuta cu protectie ara sau cu protectie grea din pietris

Dupa ce s-a i nlaturat stratul de protectie conform IJ"'VL~."V" 3.3.1. si 3.3.2. se poate efectua desfacerea izolatiei

desfacere trebuie sa se tina seama de natura portului pe care aceasta a fost lipita:

pe 0 sapa din mortar de ciment;

pe izolatia termica.

.1.3. Cand straturile hidroizolatoare au fost lipite pe 0 sapa egalizare de 1,5 cm, ca in cazul in care termoizolatia a fost din B.C.A., sau pe 0 sapa armata de 4 cm grosime in cazul izolatiei termice din placi de vata minerala G 150 traturile hidroizolatoare se pot desface relativ usor, fara riscul a afecta prea mult stratul termoizolator.

51

52

1.14. Materialul rezultat se transporta p~ placa pana la lo~ul depozitare, dupa care se coboara cu ajutorul macaralei,

.5.1.15. Straturile de hidroizolat ie recuperat~ c~re nu ~uo" .... u .. O<," enndit iile pentru 0 reutilizare in scop hidroizolator vor folosi ca material combustibil.

hidroizolat iei avand ca suport materialul

Observatie

Intre straturile hidroizclatiei si cele alp terrnoizolatiei interpus stratul de difuzie care este lipit prin puncte formeaza un strat de separare.

3.5.1.4. Desfacerea hidroizolatiei se va efectua in timpul s cald.

3.5.1.5. Hidroizolat ia nu se poate desface strat cu strat in aderenta intre acestea este pre a mare.

3.5.1.6. Hidroizolatia se desface prin tragere 2 colturi au fast dezlipite.

3.5.1.7. In cazuri deosebite, si numai local, dezlipirea 5e poate face prin topirea bitumului cu flacara.

3.5.1.8. Cand trebuie sa se desfaca hidroizolat ia, inlocuirii acesteia eu una noua, se procede az a la mtregului strat.

3.5.1.9. Decaparca se face prin taiere pe adancimea in structuri pana la sapa din mortar de ciment, eli ajutorul topor de dimensiuni mici, a cutitului pentru hidroizolatii razului metalic.

3.5.1.10. Intrucat sculele pentru taiere se acopera rep un strat de bitum, acestea se curata cu un diluant

3.5.1.11. Tnierca se face pe dimensiuni convenabile. cuno ca greutatea hidroizolatiei este de circa ] 2 ... 15 kg/mp in in care hidroizolatia nu a suferit reparatii prin adaugarea straturi suplirnerrtare.

3.5.1.12. Dirnensiunea de 1.50 x 2,00 m este convenabila ea bucata rezultata sa fie transportata relativ usor la de depozitare.

3.5.1.13. Dupa ee hidroizolatia a fost .taiata la respective, cu ajutorul razului se desprinrle stratul de de !?apa suport.

atie: . .

In aceasta situatie sunt structurile la care matenalul termoizo-

este polistirenul celular, stabilitul si poliuretanul (cand se tabla din otel cutata preizolata tip "ROMPAN").

.1. in cazul acesta odata cu desfacerea stratului hidroizolator distruge (se rupe) si materialul termoizolator,

.2.2. Daca se doreste refacerea hidroizolatiei prin decaparea vechi, trebuie sa se aiba i.n vedere si r.efacerea izolatiei

. in cazul demolarii integrale a terasei, odata cu desfacerea se desface si termoizolatia,

.4. Cand materialul termoizolator este polistirenul, acesta ridica mari probleme in ceea ce priveste greutatea (1...1,5 p) dar volumul poate fi destul de mare, punand astfel transportului deseurilor,

.2.5. Decaparea, depozitarea, coborarea si transportul materia-

. rezultat se face in conditiile aratate la capitolul 3.4.1.

.2.6. in cazul in care materialul termoizolator este stabilitul a se transporta mai usor, suprafata decapata se poate prin rupere de materialul hidroizolator si transporta

.2.7. in cazul izolatiilor hidrofuge avand ca suport tabla cutata "ROMPAN " , trebuie examinata mai Intai starea acesteia, datorita coroziunii ar putea sa prezinte pericol in timpul . sau a refacerii stratului hidroizolator ..

53

3.5.2.8. Pentru demolarea 'iritregii structuri, inclusiv ,;t."u,-,i'1";l import (ROMPAN) se dccapeaza mai inta.i stratul ,hidroj~('1~,t()~, in conditiile aratate dupa care se desfac panourile RO,\'lT ~'Iu'\J,

3.5.2.9. Desfacerea panourilor ROMPANse face tinandu-se H"'ma de modul de prindere a acestora pe panelele meta! ;c,

3.5.2.10. Dato rita faptului ca desfacerea hidroizolativi de De panourile ROMPAl~ conduce la riscul degradarij stratul~ui tP;'Y'r';Jizolator din poliuretan, refacerea acestuia nu 5e poate tnC" oeC'c1t prin adaugarea unor str aturi noi, suplimentare.

Observatie , .,

Aceasta operat.iune de i nnorre a str atului term01Z(\tato~ se

va face numai cu avizul proiectantului care hot areste n aca structura suport.a mcarcari suplimentare.

3.5.2.11. Cand suportul terrnoizolatiei este din tabla de ot.el cutata galvanizata, in general materialul termoizolat~r «ste polistirenul celular-ca~erat cu un str at de carl:on b it.urn at (polistirenul este lipit cu bitum peste cutele t.abl e]. dupa care se executa hidroizolatia).

3.5.2.12. Daca tabla cutata nu este corodata f?i se dorcste DUma} refacerea hidroizolatiei prin inlocuirea acesteia, odata en ch'sfa, cerea stratului hidroizolator ce se dacapeaza , se degradeaza f?1 stratul de polist.iren.

3.5.2.13. Refacerea se reia de 10. nivelul tablei cutate prin inlocuirea intregii structuri (termo si hidroizolatoare),

3.5.2.14. In cazul in care tabla cutata este corodata , sau daca mtrega construc~ie se dsmoleaza, succesinnea desfaceiii se f;_'.ce ca in cazul desfacerii structurii ROMPAN.

3.6. Desfacer ea :izolatiei termice

3.6.1. In cazul in care hidroizolatia a fost lipita de stratul termoizolator executat din polistiren celular, poliuretan. stvatul termoizolator se decapeaza odata cu materlalul hidroizolator.

3.6.2. Cand se foloseste ca material termoizolator, placi din BC'J\ ..

54

sau placi din vata minerala, exista prevazut peste aceste a J sapa din mortar.

3.6.3. Sapa din mortar se indeparteaza cu ajutorul ciocanului si a daltii.

3.6.4. Elementele din B.C.A. se afla asezate pe un scaun de nisip de 2 cm grosime.

3.6.5. Placile din B.C.A. se ridica si VOl' fi transportate cu atentie 1a locul de coborare.

3.6.6. La baza constructiei se face 0 sortare a placilor B.C.A. iar cele nefisurate se transporta, apoi se depoziteaza ca rnateriale de constructii pentru a fi refolosite in diverse scopuri,

3.6.7. Placile fisurate se pot concasa r:;.i VOl' fi destinate lucrarilor de termoizolatie.

3.6.8. Nisipul se strange si se depoziteaza putand fi folosit in intregime, rntrucat nisipul nu s-a putut amesteca cu impuritati.

3.6.9. Placile din vata minerala tip G150 nu se pot recupera din urmatoar ele motive:

odata cu demolarea sapei de protectie din mortar de ciment usor armata, care se face prin spargere cu ciocanul, spitul si dalta, se deterioreaza si materialul termoizolator:

prin activitatea de demolare, materialul se taseaza si se umple cu resturi si praf provenite din distrugerea sapei din mortar.

3.7. Desfacerea barierei contra vaporilor si a stratului de difuzie 3.7.1. Bariera contra vaporilor este realizata cu un strat de carton bitumat lipit pe intrega suprafata cu bitum.

3.7.2. Cand bariera contra vaporilor nu este lipita pe stratul de difuzie ci direct pe suportul de beton, aceasta nu mai poate fi desfacuta.

3.7.3. Daca constructia se dernoleaza in intregime, atunci bariera contra vaporilor va fi distrusa odata cu placa de beton pe care a fost lipita,

3.7.4. Bariera contra vaporilor nu se recupereaza pentru refolosire.

55

PRINCIPII ~I REGULI PRIVIND DESFACEREA lNVELITORILOR PENTRU ~ARPANTE

4 1 Demontarea invelitorilor, accesorilor si sarpantelor se va face conform prevederilor din documentatia de specialitate !?1 a solutrilor cadru specifice.

4.2. Demontarea invelitorilor se va efectua de regula dupa dezechiparea podului.

4.3. Demontarea invelitorilor si sarpantei se va realiza fa~a.~ afecta rezistenta constructiei si a perielita continuarea demolarii.

4.4. Demontarea se va efectua respectand ordinea logic a a operatiilor, pornind de la partea superioara sau co~m~ catre streasina, mcepand eu demontarea accesori~or, ~ontmuand cu invelitorile propriu-zise, dinspre exterior catre interiorul construetiei, apoi a luminatoarelor, tabacherelor, lucarnelor si incheind

cu sarpanta. .

4.5. La efectuarea lucrarilor de demolare se va avea .in vede~·.e respectarea normelor de tehnica securitatii !?i protectia muncn, prevazute in documentatie.

4.6. Invelitoarea, fiind un element al constructiei deosebit d~ expus la numeroase solicitari, se va analiza starea. de uzura a materialelor componente pentru stabilirea modului de lucru in vederea recuperarii, reconditionarii si reutilizarir totale sau partiale.

4.7. Se interzice supraincarcarea planseului de sub invelitoare prin aglomerarea materialelor demontate.

4.8. Transportul si evacuarea materialelor demont~te din si de pe acoperis se va realiza astfel ca sa nu se produ~a degradarea lor, utilizand pentru acestea jgheaburi, palete contamere, precum si dispozitive si utilaje corespunzatoare.

4.8. Materialele recuperate din acoperis se sorteaza, reconditi-

oneaza - si se depoziteaza corespunzator. I

4.

56

5.

TEHNOLOGII DE LUCRU LA DEMONTAREA lNVELITORILOR LA CONSTRUCTII

5.1. Demontarea invelitorilor din tigHt montate direct pe sipci 5.1.1. Daca exista accesorii cum ar fi burlane, jgheaburi, sort.uri etc. se desfac in conditiils de mai jos:

demontarea jgheaburilor din tabla se efectueaza prin desfacerea (desdoirea) clemelor din capetele carligelor de fixare, pe tronsoanele manipulabile (desIacand imbinarila si racordurile la burlane). Dupa demontare, tronsoanele de jgheaburi se vor lega in pachete pe acoperis, coborandu-ss cu grija la sol, fiind interzisa aruncarea;

demontarea copertinelor, paziilor, sorturilor, racordurilor din tabla se va incepe cu desfacerea dispozitivelor mecanice de fixare, fara a afecta integritatea elementelor de tinichigerie si a invelitorii respective.

Desfacerea elementelor de tabla se va efectua in ansambluri sau tronsoane, selectionandu-se la lungimi si greutati convenabile, coborarea lor de pe acoperis fadl.ndu-se in pachete legate; demontarea burlanelor de pe fatade se va efectua prin deschiderea bratarilor, desfacerea tronsoanelor de burl an si cobcrarsa manuala sau cu funia.

5.1.2. La demontarea accesorilor se vor folosi urmatoarele scule: clestela pentru cuie, tesle, foarfece de tabla si panza de bonfaer.

5.1.3. Valorificarea accesorilor metalice recuperate si a tablei se va face in functie de gradul de corodare a metalului, fie direct la lucrari similare, fie ca fier vechi.

5.1.4. Cand tiglele sunt montate direct pe sipci avem de-a face cu eel mai dificil caz deoarece sipcile nu reprezinta un suport sigur pentru muncitorul care lucreaza la demontarea tiglelor,

5.1.5. Demontarea se incepe de la partea cea mai Inalta prin desfacerea coamelor care sunt fixate in mortar.

5.1.6. Demontarea se va face pe straturi pe ambii versantii, la aceiasi cota.

57

-. -aaza dedit in cazul

5 1 7 Tiglele de la coama nu se I scuper "t

'j~ ~a;'e mortarul se desface u!?or cu ajutorul unui !?PI sau a

unei dalti ~i ciocan. _ .

, face t'glelor sa se faca prm

- 1 8 Este de preferat ea des aeerea I ',,'

~~d daca versantul nu este pre a lung 1;;1 daca acesta se mscrie

in limitele uzuale. . ,

5.1.9. Pentru aceasta se vor folosi sehele ~~o~re (capre eu podIlla) de pe care se desfac, bucata eu bucata tlg1ele.

5 1 10 Dupa lndepartarea pr imelor raI_lduri de sus, se Val' ., . d ment

demonta eoamele prinse in mortar e ci .

5 1 11 'T'iglele demontate intregi se vor stivui .. i_n paehete in

._._. • 1- b 't gTl)a

vecinatatea strem?inii, si vor fi co orate cu .'

d zita in stive.

5.1.12. Tiglele recuperate intregi se vor epo

I t· I are s-a aplicat mortar

5 1 13 Coamele!li eventuale e ,lg e pe e fi 1 it

.' . . t tru a putea fi re 0 OSI e.

de ciment-var, se vor cura a pfm .

.' t ·ta in afar a punctulUl

5 1 14 Tiglele sparte sau eiobite se ranspor . tih

de Iucru la locul de depozitare pentru a se eoncasa !?1 u 1 iza

ca agregate pentru betoane u!loare. _ ., se 5 1 15 In cazul in care panta este aecentuata ~l .cand nu. te p~t'fol~si schele simple prin pod,.se.vor utiliza scan bine ancora e de coama, montate peste capnon, dupa caz.

'. trece la

5.1.16. Cand se ajunge aproape de strea!lma se

demontarea din pod. .

- , 'It'mea de la pod pana la invelitoare este mare,

~i':l~~; ·s~:~~o~~: p~in~x-un !gbheab ~ ~;~~;;:;~~~~~:~t~:~~~~~~;:

sa nu se sparga sau sa se cro easca

un pat de msip. . . .

5.1.18. Coneomitent cu desfacerea trglelor se desfac !?1 sipcile

., d . e VOl' lega in pachete

5.1.19. ~ipcile se vor depozlta 1Il po ,apOl s

care vor fi cobol'ate Ia sol, unde se VOl' sorta.

58

iJ.1.20. Sipcile deteriorate VOl' fi folosite pentru combustibil, iar cele bune vor fi transportate la depozit pentru a fi refolosite.

5.2. Desfacerea invelitorilor din tigHi montate pe astereala 5.2.L Ca si in cazul tiglelor montate pe sipci, desfacerea tiglelor se executa incepfmd cu demolarea coamelor care sunt fixate in mortar de var-ciment,

5.2.2. Datorita faptului ca exista astereala, demontarea tiglelor DU se poate face decat prin exterior (nu prin pod).

5.2.3. Cu to ate ca astereala este un suport solid, prezentand o oarecare siguranta pentru muncitorul care lucreaza , totusi centurile de siguranta trebuie sa fie folosite de muncitori pentru a se evita caderea de la rnaltime.

5.2.4. Tiglele legate cu sarrna se demonteaza cu ajutorul clestelui, tiglele montate prin simpla asezare se ridica de pe pozitie,

5.2.5. Tiglele demontate se depoziteaza pe astereala in stive potrivite.

5.2.6. Cand panta invelitorii este mare si nu permite depozitarea, tiglele sunt transportate direct Ia locul de depozitare posibil bine ales.

5.2.7. Dupa terrninarea operatiei de demontare, tigla se transporLa prin purtare directa sau cu targa la locul de coborare.

5.2.8. Locul de coborare trebuie sa fie judicios ales, iar in jurul utilajului de coborare sau a jgheabului, trebuie sa se execute o imprejmuire solida (0 balustrada) care sa impiedice caderea (."2 Ia inaltirne a muncitorilor, cat si a materialelor.

5.2.9. Odata mdepartata tigla de pe invelitoare, si i nainte de desfacerea asterelii, se desfac sorturile si doliile din tabla zincata, urmarrndu -se recomandarile de la cap. 5.1.1.

5"2.10. Doliile se desfac din copci ramanand ca desfacerea faltului culcat sa Sf' realizeze in atelierele pentru recuperarea tablei.

5.2.11. Daca delia este pl'ea lunga, neputand fi transportata

59

atunci se fragmenteaza prin desfacerea catorva falt uri. 5.2.12. Se desfac apoi sipcile perpendiculare pe panta ~i. apoi, cele paralele cu acestea, dupa care se trece la oper atia de demontare a cartonului bitumat.

5.2.13. Foile de carton bitumat se pot recu~era .~i .ca atare ele se taie cu cut.itul , se ruleaza, se leaga cu s~rma si se coboara de pe invelitoare, cu orice utilaj de coborare.

I· f mcepand de la

5.2.14. Desfacerea scandurilor astere ei se a:e 1. _

coama catre streasina, muncitorii lucrand pe scandunle alaturate

acestora.

5.2.15. Folosirea centurilor de siguranta este obligatorie pentru evitarea accidentelor.

52 16 Daca maltimea 0 perrnite, 0 parte din astereala se poate demonta prin pod de pe schele usoare sau chiar de ?e pardoseala

podului, cand desfacerea se apropie de astereala. .

5.2.17. Materialul lemnos rezultat din demontare .s.e va mventaria sorta ~i transporta in depozit pentru reut.ilizare.

5.2.;8. Cartonul asfaltat se va utiliza la pro~ejarea tocuril~r de lemn la demontarea in zidarie, iar de~eur~l~ de carton se vor aduna pentru a fi folosite drept combustibil.

5.2.19. Cuiele rezultate din procesul de desfacer~ al mat.erialu~ui lemnos se vor sorta; cuiele ruginite care nu mar pot fi refolosite VOl' fi valorificate la fier vechi.

5.2.20. Cuiele necorodate, dupa ce au fost indep~rtate, se VOl' sorta pe marimi si VOl' fi transportate la depozit.

5.3. Desfacerea invelitorilor din olane

5.3.1. Datorita faptului ca olanele sunt a~ez~te .~e asterea~a

1 . d beton armat si ca panta invelitorii este relativ

sau pe 0 p aca e 't • decf t

. - 30 50 cm/m desfacerea acestora se executa mal usor eca

mIca ... ,

in cazul mvelitorilor din tigla.

5.3.2. Olanele sunt fixate pe suport (as~ereala s,au beton ,arma~) prin cuie sau mortar din var-ciment din zece m zece randun,

60

\

desfacerea se face pe carouri, putaridu-se incepe de la streasina catre ceama sau de la coama catre streasina.

5.3.3. Desfacerea se Incepe de la coama catre streasina; olanele asezate libel' in carourile respective trebuie sa fie stransa in stive in mijlocul carourilor, evitandu-ss astfel trecerea muncitorilor peste olanele nedesfacute.

5.3.4. Dupa ce olanele au fost stranse in stive. transportul si coborarea acestora se va face incepand cu stivele aflate mai aproape de steasina, apoi se va trece la cele dinspre coama.

5.3.5. Coborarea se face indiferent de metoda de desfacere adoptata, cu ajutorul utilajelor de coborare sau pe jgheaburi inclinate corespunzator; in acest din urma caz se va amenaja un pat de nisip, astfel meat la coborare olanele sa nu- se sparga.

5.3.6. Dupa eliberarea suprafet ei invelitorii de olanele etranse, se trece la demolarea olanelor fixate in mortar.

5.3.7. Olanele fixate in mortar pe stratul suport care nu se pot recupera se sparg si se mdeparteaza.

5.3.8. In cazul suportului din scanduri (asteraala), desfacerea incepe dupa ce a fost strans cartonul bitumat.

5.3.9. Acesta se roluie~te (se fac suluri), se leaga cu sarrna si se coboara pe invelitoare.

5.3.10. Datorita faptului ca pantele sunt mici, este posibil ca desfacerea asterelei sa se faca de pe pardoseala podului.

5.3.11. Materialul lemnos se va inventaria, sorta si transporta in depozit pentru reutilizare.

5.4. Desfacerea invelitorilor din placi plane din azbociment 5.4.1. Placile plane din azbociment surit folosite la acoperi;;uri cat mai simple, fiind utilizate in special la constructii de locuinte.

5.4.2. Asezarea placilor plane de azbociment se face fie pe astereala acoperita cu un strat de carton bitumat fixat in euie, fie numai pe sipci din lemn de brad.

61

t t a in dou a straturi 5.4.3. Placile pot f asez ate mtr-un s ra s u

fixate in cuie in copci de siguranta.

'1 t tate din tabla

5.4.4. Doliile, paziile, strapungen e sun execu "

zincata.

5.4.5. Pantele invelitorilor sunt cuprinse uzual intre 45 cm/rn

~i 70 cm/m. . .

5.4.6. besfacerea se incepe de la coama catre strea~lDa.

. - t c iele care fixeaza

5.4.7.' Pentru desfacerea cuam ei se sco u . . .,'

elementele de coama in ~ipca montata de-a lungul coamei.

. d f . grafele de prindere

5.4.B..''Odata cu scoaterea cuielor se es ac ~1 a '

a elementelor de coama ,

5.4.9. Acestea pot fi scoase una cate una si indepartate de pe

invelitoare.

5.4.10. Demontarea placilor din azbociment asezate ~l~~lu s~ face pri n scoaterea celor doua cuie de fixare a fieca.l ei ~lafc~ 1, . de ei t' din val' ui si prin desfacerea (desdoirea) copCllor e srguram a

fiecarei placi. .

5.4.11. Cand invelitoarea este executata din placi :n~ci de .azboclmerit, asezate dublu , acestea sunt fixate rrumat In CUl~.

5.4.12. Placile demontate se strang si se coboara de pe invehtoare. 5.4.13. Daca placile din azbociment s~nt fixa~e pe f?ipci_.ac_~st~a se desfac numai de pe scari mobile, bme fixate d~ capriori .: s~u de coama, iar muncitorii trebuie sa fie ancoratr 1D centull e

siguranta. . . 5 4 14 Daca panta invelitorii nu este excesiv de mare ~1 daca pia~ile' de azbociment sunt fix~te pe a~tereala se poate renunta

la scari, dar nu ~i la centunle de slguranta. .

t - targi special amenaJate

5.4.15. Placile de azbociment se s rang?e

i se transporta Ia utilajul de coborare.

f? .' t

5 4 16 In cazul in care placile au fost montate pe ~pCl aces ea

p~t' fi desfacute dupa ce au fost demontate toate pl aci]« fixate

pe ele.

62

J I

I \

I I

I

I

\ \

1

j

5.4.17. Lucrarile de tinichigerie (dolii, pazii, strapungeri) se desfac numai dupa ce au fost scoase placile de azbociment.

5.4.1B. Daca placile au fost montate pe astereala, acestea se desfac numai dupa ce a fost eliberata toata suprafat.a invelitorii atat de placi cat si de elementele de tinichigerie,

5.4.19. Se desface mai i ntai cartonul de peste astereala. Acestea nu se pot refolosi i ntrucat a fost strapuns de numeroase cuie.

5.4.20. Dupa evacuarea acestuia scandurile asterelei se desfac una cate una de pe caprior si se depoziteaza in scopul refolosirii.

5.5. Desfacerea invelitorilor din placi ondulate din azbociment 5.5.1. Placile ondulate din azbociment se folosesc la invelitorile constructiilor agrozootehnice.yla constructii provizorii. soproane.

5.5.2. In general invelitorile din acest material au forme cat mai simple; una sau doua pante si mai rar cu trei sau patru pante.

5.5.3. Placile din azbociment reazema pe pante din beton annat sau din metal sau mai rar din lemn.

5.5.4. Ele se fixeaza de pane cu ajutorul unor tije cu carlig la unul din capete pentru a se putea agata de panta, iar celalalt capat este prevazut cu filet pentru piulit a de strangere.

5.5.5. Tija se agat a de pana ce trece prin placa din azbociment printr-o gaura data cu burghiul, se strange cu 0 piulit.a. Intre acestea si placa de azbociment se intercaleaza 0 piulita ca si capatul tijei se acopera cu garriitura de cauciuc, un capacel din polietilena, care impiedica ruginirea acestora.

5.5.6. Desfacerea placilor undulate din azbociment Be incepe de Ia coama catre streasina si de la partea laterala a constructiei care se afl a in directia vantului dominant.

5.5.7. Inamte de i nceperea operatiei de demolare se verifica starea panelor si ferrnelor privind rezist.enta acestora.

5.5.B. Muncitorii nu trebuie sa lucreze la desfacerea placilor de pe acestea si nici nu trebuie sa circule pe ele.

5.5.9. Pentru evitarea caderii de la irialtime a muncitorilor, acestia trebuie sa circule pe podine alcatuite din eel putin doua scanduri de dulapi (Iat.irnea circa 50 ... 60 em) bine ancorate si prevazute cu sipci tranversale la circa 40 ... 50 em, batute in cuie pentru a se impiedica alunecarea.

5.5.10. Inainte de a fi coborate de pe i nvelitoare, placile din azbociment ondulat pot fi depozitate pe pane dar numai pe platforme amenajate, astfel rncat sa impiedice alunecarea materialului.

5.5.11. Demont.area se incepe prin demontarea coamelor care pot fi din azbociment sau din tabla.

5.5.12. Demontarea se face prin desfacerea capaceluhri cu ajutorul unei dalti sau f?urubelnite dupa care, cu ajutorul unei chei universale se desface cu 0 mana ptu lit.a iar cu cealalta se tine tija pentru a se evita caderea acesteia sub mvelitoare.

5.5.13. Dupa ce s-au scos tijele de fixare, placile se ridica de pe pozitie, de catre eel put.in doi muncitori.

5.5.14. Placile se stivuiesc pe platforme special amenajate, asa cum s-a mai aratat, far a ca aces tea sa depaseasca greutatea de 120 kg/mp.

5.5.15. Placile se coboara de pe invelitoare, fie manual, una cate una in cazul constructiilor joase (coristruct.iile agrozootehnice), fie mecanizat in pachete de 5 ... 10 bucat i folosmdu-se containere sau paleti corespunzatori, mecanizat (macara).

5.5.16. Placile din azbociment pot fi cu greu recuperate in scopul refolosirii lor. Acest lucru ar fi po sibil numai pe invelitori de acelasi tip.

5.5.17. In cazul constructiilor agrozootehnice, invelitorile din placi din azbociment ondulat sunt prevazute si cu izolatii termice

5.5.18. in acest scop intre panele din beton armat sunt montate placi plane din azbociment fixate in mortar de ciment.

5.5.19. Peste acestea, deci intre placile plane (care formeaza plafonul) si mvelitoare, simplu asezat se pune materialul tormcizo-

64

lator (v. ata m. iner.ala vrac, saltele din vata

d minerala sau chiar

eseurr textile din materiale sintetice).

l5·15.~~. Desfacerea termoizolatiei se face prin strangerea materia-

u UI In vrac dupa c ~ li

..' e mve itoarea a fost demontata ~

respectIva. In zona

;~:i~'l. Materialul se coboara de pe invelitoare manual intrucat

> Imea acestor constructii este mica. '

~.5£22. Demontarea placilor din azbociment plan se face prin , es acerea, cu dalta sau spitul si ciocanul, mortarului de ciment

III care acestea au fost prins d di 1

desfacerii invelitorii. e e pe po me e construite in vederea

5.5.23. Placile din azbociment plan fiind deosebit de f '1

pot fi recuperate. ragi e, nu

5.6. D~sfacerea invelitorii din foi de tabla plana

5.6.1. Invelitorile din tabla plana sau zin t - t

numai pe u t conti ca a sun executate de brad. n supor contmuu, de obicei din astereala din scandur-i

!i6i:lt i~:~~:.rea foilor de tabla poate fi executata in falt simplu

5.6.3. Acestea la randul lor t culcat ~

sun cu ca e sau In picioare (verticale).

5.6.4. Falturile perpendiculare pe panta sau pe cele di d 1" sunt culcate pentru a permite eurgerea apei. n uom

5.:6.5. co acest sistem se imbina foile de tabla

rand. a de pe acelasi

5.6.6i Falt~rile in picioare, simple sau duble leaga foile de tabla eu ce e, vecI~e «lreapta-stanga); acestea sunt paralele cu panta.

5.6.7: Invehtoarea din tabla se fixeaza

(COpCl). pe astereala cu agrafe

~.6·~O A~oestea su~t eonfecti?nate din straifur'i de tabla cu latimea

e.... mm si cu lungimea de 80 ... 120 >

mm.

65

5.6.9. In general se monteaza cel putin doua agTaf~ pentl'u faltul in picioare si minimul una pentru faltul culcat.

5.6.10. Demontarea invelitorii din tabla se incepe eu elementele care ies din planul invelitorii (cakane, atice , rosturi de dilatatie,

co~uri de fum. lucarne etc.)

5.6.11. Desfacerea racordarii invelitorii Ia calcane si cOf?uri de fum se face pr in scoaterea cuvelor sau picioarelor care au fixat

tabla in rosturile zidariei de caramida.

5.6.12. In cazul cand pazia (tabla rrdicata pe verticala) a fost fixata cu bolturi impuf?cate, tabla se cresteaza in zona acestora pentru ca tabla sa poat.a fi indepartata cu uf?ul·inta.

5.6.13. Tabla este introdusa in rosturile zidariei circa 2 ... 3 em meat. nu r;die<l probleme scoaterea acesteia.

5.6.14. Demontarea racordarii invelitorii din tabla la atice st la rosturile de tasare se i ncepe prin desfacen~a !7orturilor din platbanda de :) x 30 mm, eliberandu-se astfel, odata cu acestea

si pazia.

5.6.15. In cazullucarnelor, paziile ridicate pe vcrticala sunt fixate pc structura acestora executata pe rigle si scanduri din lemn

de brad.

5.6.16. Pentru eliberarea paziei se scot cuiele de fixare.

5.6.17. Dupa ce paziile au fost eliberate din sistemele de fixare se trec!:' Ia desfacerea inve1itorii propriu-zise.

5.6.18. Demolarea lnvelitorii din tabla se face pr in desfacerea faltulu:i in picioare simple sau duble (cele paialele cu panta) de 0 parte f?i de alta a unui rand de foi legate i ntre ele prin falturi simple sau duble culcate (imbinarile paralele cu coama).

5.6.19. Dupa ce faltul in picioare a fest desfacut, se trece la desfacerea r andului de tabla.

5.6.20. In cazul in care tabla poate fi recuperata, falt,urile orizontale se desfac la intervale de 4 ... 5 foi, raman and ca celelalte sa se desfaca in ate1ier unde eonditiile de lucru sunt mai uf?oare.

66

l

I

I

,

I

I

!

I

5.6.21. Dupa ce s-au desfacut falt ,'1' .

aratate, tabla se ridi ' d ' un e onzontale la intervalele

ca e pe astereala '

(de regula doua pentr fi prm scoaterea cuielor

u iecare copca).

5.6.22. Tabla se stivuieste se balote ' .

de cobor are adecvate.' aza si se coboara cu mijloace

5.6.23. in atelier se desfac si 1 I

clestelui cu gura lata' !?t1 ce .. e lalt~ falturi culcate cu ajutorul

pen ru ra t.uit

5.6.24. Daca tabla este corodata' fa~' .. ,

putea fi refolosita d a desf ' a posibilitatea de a mai

. ' upa eS1acerea falturilor in .. .

se tale cu fo arfeca de ti . hi . ; PlClOa! e, aceasta

mic rgerre In bucat.i di

convenabile pentru a fi u or ," at i cu imen si uni

coborate de pe astereala.!? stivuite, balotate, transportate si

5.6.25. Odata cu desfacerea co cilor . I '

pentru ca prin manipularea fi ~ , d cure e se scot si se strang

muncitorii. . mOle tabla sa nu se raneasca

5:6.26. Cand invelitorile din tabla nu sun' " .

f?l burlane acestca se te " t pr evazute cu jgheaburi

..' . rrnma cu un sort di t bls f

agrare din platbanda 3 x 30 mm. ' m a a ixat in

5.6.27. Pdentru desfacere, sort.urile se desprind din

care se esfac falturile. agrafe dupa

5.6.28. Dupa eliberarea su rafet " . ..

se trece la desfacerea asie' Ie "eldl.nveh~orn d~ tabla demontata,

re ei in scandun.

5.6,.29. Cum pantele uzuale ale inv li " " ,

mici, intre 15 crn/m si 50 rn/ e itorilor din tabla sunt relativ

alcatuiesc astereala se poateCf m, .des.facerea scandurilor care 5.6.30 C 01' . , ac~ f?l prm pod si de pe astereala.

, • L mal comod f?I fara riscul de .

prin cadere de 1a' 'It' . a se produce accidents

, Ina Ime este d c. . .

"," , esracerea pnn pod.

5.6.31. Se recomanda ca m itorii ,

d . unci oru sa fie a t'

e siguranta. ncorata cu centuri

5.6.32. Desfacerea scandurilor se face " .

sau a unui ciocan si pot fi b .At eUA ajutor ul unei tesle

, ' co 01 a e, una cate una in d d

Cal e se pot scoate din incint.a santierului. po , . upa

67

5.7. Demontarea Invelitorilor din tabla ondulata sau cutata fara termohidroizolatie

d 1 t' au cutata sunt montate

5.7.1. Panourile din tabla on u a a s 1 la cu linia

direct pe panele suport dispuse cu generatoarea para e

de cea mai mare panta. .

5.7.2. In cazul tablei cutate, nerv~rile inguste sunt dispuse sus iar rezemarea se face pe nervunle late.

. . di t bl' lana pana Ia 0,8 mm 5.7.3. Coamele sunt reahzate in a a p

grosime. . a afe

. blei d late pe panele metalice se face cu gr ,

5 7 4 Frxarea ta ei on u ..

din' ~latbanda de otel de 30 x 3 mm zmcata.

It li se face cu tija 5.7.5. Frxarea tablei cutate. de p.ane e me a Ice

filetata cu doc (2) 8 mm zmcata. .

bls Ate ele se face cu qurubun

5 7 6 Coaserea foilor de ta a in r ., be POP

. . . . . 1 ., sau cu niturr oar .

autofiletate cu nitun din a ummm . .

t azute cu capacel din

5 7 7. Piulitele care strang tabla sun ~r~v .

. " imniedi mmrea lor. olietilena pentru a se rmpre ica 1 ul:>'

p , t t se prevede 0

5.7.8. Intre piuht a si tabla ondulata sau cu a a '

saiba din tabla zincata, .

'1 din tabla ondulata

5.7.9. Este prudent ca desfacerea .panoun dorl' latimea de

f " de pe podine din u api cu a,

sau cutata sa se aca, .' ' . t' . revazute cu

-0 60 ern (doi dulapi alaturati) bine ancor ayl: si p I

::> •• , A . t ·u a se impiedica a unecarea.

sipci transversale batute m cme pen 1 . . .

5.7.10. Se impune ca desfacerea tablei sa se faca de pe podme i ntrucat acesta po ate sa fie corodata.

b . sa fie depozitate si 5.7.11. De asemenea tot pe podine tre me

toile din desfacere.

. f ancorati cu centuri

5.7.12. Se recomanda ca muncitorii sa Ie

de sigurant a.

5.7.13. Demontarea se i ncepe de la coama spre st.rcas iria ql de la margrnea va ntului dominant,

68

/'

"

).

.1

I

5.7.14. Coama care este realizata din tabla plana se desfaee din agrafele din platbanda de 30 x 3 mm dupa care se segmenteaza fie prin desfacerea falt ului culcat fie prin taiere cu foarfeca cu fa lei drepte.

5.7.15. Coama fragmentata se baloteaza si se transporta la locul de coborare cu mijloace mecaniee.

5.7.16. Demontarsa tablei ondulate sau cutate se face prin inlatu rare mai 'int.ai a elementelor de coasere a foil or intra ele ($uruburi autofiletante. nituri din aluminiu, nituri POP).

5.7.17. $uruburile autofiletante 5e scot .pI:in desurubars. 5.7.18. Niturile din aluminiu se desfac prin taiere cu dalta. 5.7.19. Dupa aceasta operatis se trece la scoaterea agrafelor sau a tijelor dupa caz prin desfacr-rua capacelului din polietilena si apoi la seoaterea eu ajutorul cheii universale.

5.7.20. Odata desfacuta de pe reazern, tabla ondulata sau cutata se depoziteaza pe 0 platform a anume construita se baloteaza si se coboara la sol eu mijloace mecaniz ate (macara).

5.7.21. Daca invelitoarea este prevazuta cu jgheaburi si burlane moritate in exterior, aeestea se pot dernonta inainte de a se incepe desfacerea.

5.7.22. $orturile se desfac numai dupa ce a fost demontata i nvelitoarea i ntrucat. sunt montate sub aceasta.

5.8. Desfacereainvelitorilor din ~ita si sindrila

5.8.1. Invelitorile din' $ita si sindrilj, sp folosesc in special la constructii cu specific mon tan , rustic sau la refacerea un or monumente istoric«,

5.8.2, Diferenta dintre sit.a si sindrila consta in dimt'Ilsiunile acestora: lungimea, latimea si grosimoa, tehnologia de execut.ie ramanand aproximativ ace-iasi.

5.8.3. Atat invelitorile din sita cat si cele dill sindrila se monteaza pe sipci hatu te in cuie, paralel eu streasina pe caprior-i.

69

5.B.4. Invelitorile din f?ita pot fi executate in 2 ... 5 straturi suprapuse, numarul dorit se realizeaza prin suprapuneri laterale. cele din f?indrila se realizeaza de obicei din 2 straturi.

5.B.5. Baterea f?itei si sind rilei se face in randuri paralele eu panta.

5.B.6. In cazul sindrilei. muchia ascutita se introduce in u1ucul celei alatur ate.

5.B.7. Fiecare lamela este fixata eu un cui care strabate si l arnela sir ul.ui inferior.

5.B.B. Capul cuiului este acoperit de lamela ra ndul ui superior.

5.B.9. Desfacerea acestor mvelitori se face de 1a coama entre streaf'?ina.

5.B.10. Inainte de rnceperea desfacerii se varifica starea sipcilor, a capriorilor f'?i a f'?arpantei pentru a se evita orice accident de munca datorita caderii de la ina1tirrte,

5.B.11. Pentru demontare se VOl' folosi muncitorii specia1izati in executarea acestor invelitori.

5.B.12. Desfacerea se face de pe scari mobile bine fixate, iar muncitorii trebuie sa fie dotati cu centuri de sigurant.a ancorate

de capr iur'i.

5.B.13. Cu ajutoru1 teslei, clef?te1ui si ciocanului se senate cuiul din fiecare [amel a, dupa care acestea se indeparteaza dupa i nveli-

toare, una cate una.

5.B.14. Lamele din sita f'?i sindrila nu se recupereaza datorita degradarii in timp.

5.B.15. Cand se ajunge cu desfacerea in zona sti-apungerii (col? de fum, ventilatii etc.) se desface mai intai tabla de ote1 in conditiile aratate la inveEtorile din tigla dupa care se continua oper at.ia de demontare a 1amelelur.

5.B.16. Doliile pot fi executate fie din sit.a san sindrila fie din tabla zincata ca la invelitorile din tig1a.

70

d5e·8f·17. In cazufl in care doliile sunt invelite cu sita sau sindrila s acerea se ace ca 'In AI' l' . 'Y , campu mve itorri rand cu rand.

~n·8t:~81· Da1ca dolia este realizata din tabla zincata se desfae mai

ai ame e muntate de 't' d

a 0 desprinde di 1 . U pal e 1?1 e alta a acesteia pentru •

m e ementele de fixare (copci),

5.8.19. Daca dolia este deosebit de lunga ea poat fi f

pent fi ' e ] ragmentata

ru a ] usor de transportat si coborat de pe invelitoare

5.8.20. Fragmentarea se t f fi .

1 t fi . . . . poa e ace Ie prin desfacerea falt.ul .

cu cat, ie prm taierea tablei la anumite distant.e c ibile.

, . . onvena 1 e.

?8.21. In cazul in care se impune demontarea intre 1 . .

imerliat dupa demontarea lamelelor din sit a ~ ~]da:.ol~en~, demorrteazr . . '1 'Y > ~l ~m II a se

~a ~1 sipci e pe care acestea au fost fixate. '

5.8.22. Ele se coboara una ca te una de pe invelitoare.

6. ~g~LE~! DISPOZITIVE· NECESARE INTERVENTIILA INVELITORI ~I ACOPERI~URI

6.1.. Demontarea Invelitorilor din tabla'

- crucari 200 ... 250 g .

dfoalI'feca cu gura dreapta pentru tinichigerie a ta pentru metal

cleste cu gura lata pentru faltuit

tesla pentru scos cuie. .

6.2 '. Demontarea tnvelitcrilor din tigla si olane: - ciocan de 500 g

spit si dalta pentru desfacerea mortarului d .

tesla e ciment

ciocan de 250 g

cle~te pentru dulgher.

6.3. Desfacerea hidrotzolattilor: maturi

lopet.i

roabe

targi

71

cutite

topoare cu coada scurt.a rozuri metalice

foarfeca cu gura dreapta peritru tinichigerie dalta pentru metal . cleste cu gura lata pentru desfacerea faltului

patent.

6.4. Interventiile la invelitorile din !?ita !?i sindrila: scari mobile

tesl a

ciocan

cleste pentru dulgher . . . .

foarfeci cu falci drepte peritru tinichigerie cleste cu gura lata pentru tinichigerie.

6.5. Demontarea invelitorilor din tabla ondulata sau cutata:

cheie universal a . . .

foarfeca cu gura dreapta pentru. tinichigerie cleste cu gura lata pentru desfacerea faltului eiocan de 250 g

dalti pentru taiat nituri

- surubelnit e. .

6.6. Desfacerea invelitorilor din placi ondul~te din azbociment: podirie de lueru si podine pentru depozit.are

dalt i si i?urubelnite

chci universule

sipci

ciocan de 500 g.

6.7. Desfacerea invelitorilor din placi plane din azbociment: cleste pentiu scos cuie

cioean de 250 g

ciocan de 500 g

tesla

foarfeca cu falci drepte pentru taiat ta?la . cleste eu gura lata pentru d~sfacerea taltunlor targi pentru transportul placilor

scan mobile pentru lucru.

72

7. TEHNOLOGIA DE DEMONTARE A ELEMENTELOR PENTRU ILUMINAREA NATURALA. A CONSTRUCTIILOR

7.1. Elemerrtel« peritru ilurninarea natural a a porlului sau i ncaperilor constructiei sunt:

tabachere, cand sunt in acelasi plan cu apa acoperisului: lucarn«, cand it-s din planul acope risulu i:

luminatoare. utilizate la construct ii de Up industrial.

7.2. Tabacherel« se folosesc pe nt.ru aeris irr-a ~i iluminarea podurilor, piecum si pent.ru accusul pe acoperis

Ele sunt alcatuite dintr-un cadru de dulapi asezati p(' capriori, peste care St' monteaza 0 rama din profiluri metalice sau lemn carp contine un gearn simplu sau arrnat.

Rama ('ste piinsa in hal amalr- rw latura cat.re coama ~l are un dispozitiv metalic pe latura catre streasina, care perrnite deschiderea totala sau part.iala a tabacherei,

7.3. Lucarnele sunt clemente auxiliar« all' acoperisului cu rolul de a ilumina si aerisi interiorul podurilor care. spre deosebire de tabachere, it's din planul acoperisului.

Ell' au dife ritr- furrnc: curb«. dreptuIlghiulan'. in una sau doua pante, triunghiulare etc, Lucarnuls sunt prevazute cu ferest]'(~ si ochiuri mobile pentru aerisirc.

7.4. Luminatoarele sunt clemente auxil iarr- ale acoperisurilor cu rolul Of' a ilumina natural supiafetele interiuare ale halelor indust.riale.

7.5. Dernontarea element.elr»: mai sus mentionate se va efectua dinsprr- exterior catre interior.

7,6. Demontarea tabacherelor si lucarrn-lor i ncepe prin scoaterea foilor de gearn, prin desfacerea ingrijit.a a baghetelor sau a chitului, carl' St ' aseaza in ladit e.

7.7. Sf' demontcazn apoi partil« mobile (cercevel e. ferest.ro ) care se nu me rotr-az a in corvspondenta eu pa rt il« fixe (tocu ri de fpres trr-. ram p). se demon teaza feroneti a t druk aro. broaste , cn~moane. aparau- de manevrars-: care St' pun in lazi.

73

7.8. Prl'filele met.alice se demont.eaza cu f,'l'ija, cu scule adecvate si se strang in legaturi.

7.9. Demontarea cadrului de dulapi care este asezat pe capriori se realizvaza mdepartand scoabele sau cuiele eu ranga sau tesl a.

7.10. Materialele demontate se VOl' aduna in pachete sau legaturi, se VOl' cobori la sol cu fun ia, scripetde sau macaraua si se VOl' indeparta de claduea in demolare pentru operatiile de sort.are. scm; scoahe si cuie. i ndrept.area lor, urrnand a fi transport.ate in depozit.e in vederea reu t.iliz.a ri].

7.11. Mau-rrnlul lernnos degradat. s au cu grad avan sat d« puueziri- St' va folosi drept rnmbustibil. iar eel metalic inutihzabil 13 construct.ii 8(' va preda ca tier vecbi.

7.12. Luminatoarele sunt. de rt'guhl, fixate de placutvle met.alice \ praznuii) incastrut.e pe 8U prafat.a rebo rdul ui ce marginest,e go]uI pentru luminatoarr- in acoperisul halelor industriale.

7.13. Tehnologia de demont.are a Iuminutoarelor prt-supune tai«rea 13 baza a profilelor met.alice. cu aparatul de suduia, care fac legatura cu rebordul, apoi ridicurea cu macaraua a intreg luminatorului si cnborare a la sol. undo se dcsfac «lementele rnetalice si se recuperl'aza Ioile de geam.

7.14. Exista posibilitatea ca acoperif7ul halei sa fie din ferme si pane metalice cu invalitoare din tabla: in acest caz luminatorul pste montat pe un rebord metalic.

7.15. Demoritarea luminatorului in acest caz se face identic ca la punctul 7.1:3.

8. DEMONTAREA ~ARPANTELOR DE LEMN, BETON, METAL 8.1. Sarpantele de lernn sunt ultirnul element al acopel:if:?ului care se dernontcaza dupa desfacerea invelitorii. aecesorillor ~1 I uminatoarelor.

8.2. Sarpanta reprezrnta eh'ml'Tltul de rezistent.a al acoperi'iUl'ilor. 8.3. Pcntru cladiiik: cu latimi mici sau cu z idu ri interioare ce

74

pot servi ca reazeme pentru sarpante, se utilizeaza sarpante dulgheresti pe scaune.

8.4. Demontarea sarpantelor dulgheresti pe scaune reprezinta procesul mvers de constructie aJ sarpantei.

8;5. Dernontarea se va face cu atent ie pentru a se recupera cat mal rnult mater-ial lemnos.

K6. Se. incep« desfacerea sarpantei cu capriorii. Se desfac iritai capr:ol':: 1~tel'mediari, care sunt fixati pe pane. Se dechert.eaza ca prroi-n 91 se desfac scoabele de fixare cu ajutorul rangii.

8.7. Se. va i ncerca recuperarea capriorilor intregi. Capriorii rezu ltat.i din procesul de demontare se VOl' strange in legaturi potrivite astfel incat cobura rea la baza cla dir-ii sa se faca in siguranta.

8.B. Materialul lemnos se va inventaria, sorta si transport.a Ja depozit pentru reutilizare.

8.9. Se ~em~nteaza capriorii de scaun, care sunt rigidizati de SC~UTl .prm dispunerea clestilor. Se utilizeaza tesle pentru scos cure !?1 ranga pentru scoabe.

Observat ie:

Se recomanda lucrul pe podine la desfacerea elementelor aflate la inalt.ime (in cazul acoperisu rilor eu panta mare).

8.10. Se rigidizeaza provizoriu popii cu scanduri pentru a putea trece la desfacerea panelor in conditii de sigurant.a.

8.11. Pentru aceasta se VOl' folosi scanduri de pe santier care VOl' fixa prm cuie popii.

8.12. Du pa ce popii sunt rigidizati suplimentar, se demont.eaza contrafisele care fixeaza panele de popi.

8.13. Materialul lemnos rezultat din desfacerea sarpantei se coboara bucata ell bucata, cand este cazul, sau in legaturi cu ajutorul franghiei f?i scripetelui, evit.and aglomera],pa spatiului de Iucru !?l supi'aincarcaiaa podului.

8.14. Se desfac panele bucata cu bucata si se coboara cu grija.

75

, ' 'bell' care sunt fixate cu

t d ont.a acum COSOl oa . 1

8,15. Se P" em <; C l' . t.e din c('ntUl'i; se fo osesc

1 -J' t 1 beton x:) o , asa e mustati (~ rim 0 .e

. . tr .:», 6 si levien'.

che1 pen 1 u " '< . '1

. , , ,"" 'U 1atfonna sau once alt m1] oc

8.16. Coso]'oalwl(- se coboma c, PI 'putl'ezitP se pot refoloS1,

. . ·te'lza F1('mtJnte e ne . . d t

de coborarl' 51 se SOl ,,~ - . ~ ,1 f lositoa}'(c VOl' f folosite rep

VOl' fi depo7itate. 1<11' elementl e ne 0

mbustihil pc sanher.

co·, b pere3za

. t 1 ub cosorou (' S(' rECu ' -c

8 17 Stratul d« carton bituma ue s, - .. ' 'i 4

si p('J;te fi refolosit in condit,iile aratate in cap ... "1 . "'e

. 1." rrn inte1'med1U1 tal p1 01 cal

8 18 I'ouii s u n t fixatl pe l.l.dca p .)< G

s~mt' fixate cu mustati din ot.el bet-on '0 '. . 1.' . ell

. , ab le ell' lcgatura intre popi f?l t.aipi. ap01

8 19 Sf' "cOL :';COd to ( , • .' lnilor

. . -J:. c) "I () kg' s« desluc ell' lJP pOZlUa ta pi 01.

cwcaTH' (t", ' ,

- 'rti(J cat mal mare.

8 20 Popii Sl; recu~w1'caz<1 JTl propo . ",' ,

• • ", • J anator cu Ot~SIacerea cos01 oa-

8.21. Se d(~si'ac ta1plle 1D mod asr ~,~

, 1 '''I uenuu HJi tal l .

belor sl se co )Oa! c !".' . ,.' le

d ,tl' j'('stunlc de materia c.

8 22 Sl' (~lil.w]'ea7.a pod ul e toa.. . . f

. . " . t 'Ill']' pent! u a 1

. .' ... ,.] ," incil'l'apta m at . .

823 Cuwll' 51 seoa)( (bl , " 'I -ific: I, fie]' vechi.

'. '.. . .,', .... ] 1 feros nl'fo1os1hll s(' va 011 lUI a· .

rdo]Oblk. :\ldU 11.1 U , . . . , t dulgherestJ

diril 1, "l'e se uul1zl'aza sal pan e '

8.24. Pe nt.ru cla. 111 e a Cd '... "r- ('(' j n mod asem;lnatOl' ell

pe f('rme. oemont<lrt'a l:?al'p<lnt.F1 bl a

dpsi'aC('l'l'a sarpanth \W scauJlP. .

de pe pozit.ie intrl'gl si se VOl' cobor1 8.25. Fnml'le se ridica

cu atl'Tltit~. , .. la ca7 conill11TI proil'ctului.

8 26 Fl'rpwle S(' Ol'!TIOntl'aza, dl' 1,1 C<17 • .... 1 ]

· . " " , 1, haza ('(Instruct WI. lar t~mTlU

827 :\.c'Pstl'a s(' oemont.LdZd a I, -J, zit • • I • " .. fi t]'allsportat a lltPO- .

. . It, t "P 8urtl'az.a pt nil U d . " rezu a ... ". . I JS(,SC in geTll'ral pentru constluct1l

8 28 Sarpantl'll' l11l'ta\J("c' Sl' 10 (, . , ') ca nd betonu1

• • >' 0" .hide man ~4.() ... :lO.l m sau ,',

industnalt' ell esC 11 U 1 '. . " sau IlL! l'ste indicat 1Tl

arrnut IlU ctJnduce la solut» l'C()Jl(l!TI1(. . 'I .

c c .. .• (k 1')\1)1(1;(1 alf'<l (,OTlstl'Uctll 01.

so]utnlt-Jmpll"( . t . . '1'm'11JII'na f('l'mc

r (1' .. 'lnzl cu m c •

8.29. $arpantdc m(>tabcI' put I JT1. gl .

7G

cu zabrele, cadre sau arce metalice pe care r eazema pane realizate din profile laminate. compuse, grinzi eu zabrele etc.

8.30. Demontarea sarpantelor metalice se realizeaza desfacand prinderea de elementul de rezistent a (peret i de beton arm at. zidu ri de caramida , grinzi metalice), ridicarea de pe pozitie cu macaraua si stivuirea in locuri corespunzatoare pentru 0 eventuala demontare.

8.31. Elementele met.alice demontate se analizeaza dupa gradul de coroziune, apoi se vor transporta la depozit pentru reutilizare.

8.32. Sarpantele din beton armat sunt folosite curent datorita avantajelor pe care le prezinta: sunt econornice, pot acoperi deschideri diverse (cu sau fara I:e,lzeme intermediare) si forme variate in plan ale construct iei.

8.33. Structurile de rezistenta pentru acoperisurile din beton armat monolit se folosesc 1'0.1' SI anume 10. constructii la care nu exista posibihtati de acces peritru macarale sau nu este rentabil sa se foloseasca rnijloace mr-canizate.

8.34. Acoperisurile din beton arrnat rnonolit pot fi sub forma de placi cu nervuri si grinzi, similar planseelor, sub forma de placi curbe rigidizate cu timpane sau cu arce, placi curbe subt.iri cu simpla sau dubla curbura etc.

8.35. Demolarea acestor acoperisuri se realizeaza cu mijloace mecanice specifice intervent ilor la structura (vezi "intervent ii la structura" norrnativ elaborat de IPC-19961.

8.36. Structurile de rezistent.a pentru acoperisuri, din elernente prefabricate de beton arrnat SUIl!. utilizate in mod curent pentru constructii industriale si agrozootehnice, uneori si pentru anumite categorii de const.ruct ii civile (scoli , cladiri administrative etc.).

8.37. Demontarea se realizeaza prin spargerea locala a monolitizarii elernentului prefabricat de stratul suport $1 coborarea cu maearaua.

8.38. Elementele prefabricate se stivuiesc $1 se transporta la depozit pentru reutilizare.

77

9 ORGANIZARE DE ~ANTIER . .,

. ," 1 borata in vederea demola1'n unel

DocumentatJa tehmca e, a.., 'realizarea (in ap1'opwrea

,. prinde ob1JgatOl1U ~l ' , d"

constructn va cu.. ',' d 'antier care trebuie sa cupnn a,

b: t· lUI') a unei orgamzan e s

o iec IVU

cai1e de acces; , , utilaje si mijloace necesare;

unelte. scule, dispozlt1Ve.

sursele de «nergie: , , ..

, . t bila grup samtm,

vestlare, apa po a, a 'l~crarilor de demolare: , "

crafice de executlc 't· .,'. t mporare a nlatell-

b' "1' esare depozl ai 11 e '1

ul'ganizal'ea spatn OI neces . di demolare cu masun e

" t lor rezultate 1Il ..' '., ,<

alelor ~1 demen e '1 depozitarll ~I e\'1taIea

speciDce pentru conservarea pe trmpui ..

decn'adarilol'; . ' t, .,' securit.atea munell,

b< . f' .; nel protPc la::;>1 ' • d

masuri specI Ice pllVl , ' ','. < incendiilor, decul'gan

, de l'evemre fil stmgeI ea. " 'e precum ~I e P .. ' i teh 1 giilol' de demolare - recupLla1

din natura operatnlor fil tet ndo 0., be a demolarilor;

. d mentatIa e execu ' .' '

cuprinse In ocu,' ',... '1 ,(t ,'ansmitere de vibravn fil

, d t tia vecmatatl 01 I .1 '

masuri e pro eci .' ' i d . f asigurarea accese 01

. .,' degajan man ie pI a, '

~ocun pu ter mce,

necesare),

- RI I REGULI DE PROTECTIA MUNCH

10. MASU ~ '. t. , demolarea div('1'selo1'

, "antwrelOl pen 1 u' 1

10 1 La orgamzarea" . . 'bunilor de demo are

. " _ ',' i la executa1'ea opel a , , ,

tlpun de Hlvel1ton, ca ~ , 1 1" ltate se va tine seama

, , a di antier a matena e 01 I ezu

si evacua! ea In ~

d 'matoare1e: , ...

e Ul bli ,de p1'otectla muncu ;

N 'me repu lcant " ,. insistandu-se

01 .' , to Ie de p1'otectw munCll.

Normt~ departam!: n a '

< up1'a unnatoa1'elor: . , ,. f "

as .; . d de ol are se va \eJl1ca

10.2. Inainte de incepen'.a lucranlOl . et, ~mle invelit.ori1or (fel'me.

1 t lor "omponen La,

" . t nt.a tutun)r e emen e L.. ,

lezlS e . ", ,. ,< J' ~lpCI etc, .',

t, C'iP)'lO)'l, astel ( a a. t;'

~al'pan (, < , sa DP ctl'ffiolata,

t.i: a carPl 11)\,pjitoaJ'(~ t.rt'huH'

10.3. Construe .ia

78

trebuie sa fie mgradita pe intreg perimetru, la 0 distant a de eel putin 2 m de aceasta.

10.4. Se VOl' fixa pe toate laturile panouri avertizoare "ca se lucreaza pe acoperis".

10.5. Accesul la i nvelitoare se va face pe scari sigure si comod de urcat. Se interzice bloearea acestora cu materiale rezultate din demolare.

10.6. Platforrna pe care se aduc materialele in vederea coborarii lor eu mijloace mecanice si manuale, trebuie sa -fie solida si prevazuta cu balustrade corespunzatoare, care sa impiedice caderea muncitorilor cat si materialele de la trialtime.

10.7. Accesul pe platforrna a muncitorilor carl' transport.a materialele itrebuie sa se faca numai prin locuri sigure, bine marcate.

10.B. Daca aticele teraselor sunt joase est.e necesar sa se construiasca parapete care sa impiedice cader ea muncitorilor de la inaltime.

10.9. La i nvelito rile din t igla, olane, tabla zincata plana, placi mici din azbociment se recomanda ca demontarea acestora sa se faca prin pod cand rezistent.a acestuia 0 perrnite, in special cand invelitoarea nu este prevazuta cu astereala.

10.10. La intervent.iile la i nvelitorile de azbociment se recomanda folosirea echipamentul ui de protectie a cailor respiratorii.

10.11. Este interzisa executarea lucrarilor de demolare a invelit.orilor pe Limp de ceata deasa, cand este polei, vant puternic, ploi torentiale sau ninsori abundente.

10.12. Este interzisa staticnarea sau circulatia muncitorilor pe invelitorile care nu sunt prevazute cu un suport robust (astereala sau beton). Nu este perrnisa depozit.area excesiva a materialelor pe invelitoare. Trebuie sa se construiasca platforrne speciale care sa reziste incarcarii cu materiale demolate si care sa impiedice alunecarea acestora.

79

10.13. Demolarea e1ementelor de invelitoare rnontate ~ie sipci trebuie sa se faca numai de pe scari special amenajate. si binc ancorate, funct ie de datcle fiecarui tip de invelitoare. Pantru aceasta, executantul tiebuie sa dea detalii de executie si de fixare

prin proiectul de organizare.

10.14. Muncitorii trebuie sa poarte casti de protectie legate sub harbie , centuri de sigurallta si inealtaminte can, sa impiedice

alunecarea acestOl'a.

10.15. Nu este perrnisa aruncarea de pc acoperii;> a sculelOl" si materialelor. Zilnic. la terminarea lucrului pe acopcris, tr ebuie sa se evacueze din i;>antier to ate mati"J'lalele rezultate drn

demolare.

10.16. Demontarea jgheaburilor si burlanelor tn'buH~ sa se Iaca de pe 0 schela suspendata, bi ne ancorata de pal,tile selide ale

const.ruct.iei-

10.17. Sunt interzise sariturile de la orice rnaltirne atilt pe inveh-

toare cat si pe podinele de circulatie.

Cele de mai sus nu sunt limitative, organizatorii trebuind sa ia orice masura necesara pentru a preveni accidentde.

11. MASURI ~I REGULI DE PROTECTIE LA ACTIUNEA

FOCULUI

11.1. Normele de protectie impotriva incendiilor privind interventrile la invelitori si acoperii;>uri se stabilesc in functie de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezistenta la foe al elementelor de constructie, precum si de sarcina'termica a materialelor si substantelor combustibil e ntilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate. definite conform

reglementarilor tehniee C300-94.

11.2. Organizarea activ;tat1i de prevenire til stingere a incendiilor precum i;>i a evacuaru persoanelor si bunuriloriu caz de incendiu,

vizeaza in principal:

a) stabilirea in instructiunile de lucru, a modulu1 de operare

80

~)l'ecum. si a regul~lor, masurilor de prevenire si stingere a mcen~111or ce trebuie respect.ate in timpul executarii lucrarilor:

b) stablhrea. modului si a planului de depozitare a materialel()l: ~1 bunurilor cu pericol de incendiu sau explozie;

c) ~lotarea I?culm de munca cu mijloace de prevenire si stingere a.mc,e~~l1lor, necesare c?~fonn normelor, amplasarea cores pun~ato,u e a aces tor a 91 irrtreti ner ea in perfect.a stare de functionare;

d) organizar~a ala.~-marii, alert.a rii si a intervent.iei pentru stm.gerea mce~d111or la locul de rnunca, precum si constituirea echipelor de interventie si a atributiilor concrete'

e) ()rgam~area evacuarii persoanelor si a bunurilor in caz de incendiu pre cum si intocmirca planurilor de evacuare:

f) Intocmire~ ipote.~elor si schernelor de in te rvent.ie pe~tru stmgerea incendiilor la instalatiile cu pericol deosebit:

g) marcarea cu inscriptii si indicatoare de securrtate si expunerea materialelor de propaganda impot.riva incendiilor.

11.3. inaintea inceperii procesului tehnolozic de demo t -

itori bui . . ,..,. n aI e,

~uncl orn tre m~. sa fie inst.ruiti sa respecte regulile de paza

impotriva mcendnlor.

11:,4. De asemenea muncitorii trebuie sa cunoasca care sunt cane de evacuare. in caz de incendiu, acestea trebuie marcate corespunzator prm panouri vizibile.

11.5. Scarile. de evacuare ale teraselor si podurilor trebuie sa ~lba p.rot.eetn corespunzatoare impotriva propagarii fumului si Iocu lui S1 sa asigure iesirea persoanelor la nivelul terenului.

11.6~ Pe tirnpul lucrului se VOl' respecta intocmai instructiunile Lehme(". privind tehnologiile de dernolare, precum si nor~ele de prevemre a incendiilor,

11.? La terminarea 1 ucrul ui se va asigura:

a) i nt.rerupe reu il u mi n atul u i electric, cu except ia celu i de

siguranta: .

b) «vacuarea din incinta a rit'i;>eurilo}' rezidu rilor si a altor mateiial e combustibile:

81

c) i nl aturarea tuturor surselor cu foe deschis;

d) evacuarea materialelor din spatii de siguranta dintre construe-

tie si instalat ii.

11.8. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate si montate conform standardelor STAS 297/1 si STAS 297/2 astfel:

a) cu indicatoare de interzicere (rosu si alb):

locurile cu pericol de incendiu si explozie si cele in care este interzis fumatul si focul deschis;

locurile unde este interzisa utilizarea unor substant e stingatoare sau de alta natura;

b) cu indicatoare de avertizare (negru pe galben):

lipsa iesi rii in caz de incendiu intr-o anumita directie: locurile unde se degaja gaze toxice in caz de incendiu; elementele de constructii ce se pot prabusi (darama), in caz de incendiu;

cai de acces ce nu se pot utiliza in caz de incendiu; c) cu indicatoare de siguranta (alb pe verde):

scarile, iesir'ile si terasele cailor de evacuare in caz de incendiu;

d) cu indicatoare de informare (alb pe albastru):

numerele de telefon ale formatiei civile de pompieri si ale pompierilor militari;

tabloul electric general si intrerupatorul general;

e) cu iridicatoare de informare referitoare la instalatiile de preve-

nire si stingere a incendiilor (alb si rosu): avertizoare de incendiu manuale si detectoare; hidranti de incendiu;

panourile de incendiu.

11.9. Montarea si demorrtarea constructiilor provizorii pentru organizarea de sant.ier se va face conform proiectelor de organizare.

11.10. Depozitarea subansarnblelor si a materialelor rezultate din procesele de demontare, transportul acestora pe alt amplasament se va face in raport cu comportarea la foe a acestora si

82

cu co~ditia de a nu bloca cail« de acces de apa si mijloacele de stmgere si spatiile de siguranta dintre cladiri.

11.11. Ordinea op er at ii lor de demontare se va stabili in :on!urmitau:. cu caracteristicile cunatr ucf.iilnr respective, astfel incat operatiil« de taiere sau sudare a unor ansambluri nedemontabile sa nu creeze perico lul de aprindere a elementelor combustibile ale construct.iei,

11.12. Se interzice lucrul cu foc deschis la distant« mai mici de 3 m fata de elementele sau materialele comb~stibile PAS (carton sau panza bitumata, poliester, lemn etc.: fara lu area ~asUlilor de protectiu specifice (izolare, umectare, ecranare etc.i, Zilriic, dupa terminarea programului de lucru, acoperisul se curata de resturile si deseu rile rezultats. Materialele si substant.ele combustibile se depoziteaza in locuri special amenajate, fara pericol de producere a incendiilor,

11.13. l~e. timpul execu tarii luerariJOl' la sarpante si invelitori combustibile este interzis focul desch is sau fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevazute si asigurate cu protectiils rieces are.

11.14. La exccut.area lucrarilor Ia invelitnri pe tirnp friguros se interzice curatirea de zapada si ghsat.a a acoperisurilor cu foc deschis.

11.15., Fiecare santier t.rebuie sa fie echip at cu un post de incendiu , cart' cuprind«:

Galeti d(" tabla vopsit« in culuaraa rosie cu inscriptie "Galeata

de incendiu' nr, .... ,," huc. 2

Lopet.i cu coada buc. 2

Topoare t.arnacop cu coada buc. 2

Cangi cu co ada huc. 2

Rangi dt' fier buc. 2

Scara imperechere din tiei "egm(-'nte bue.

;-.; urnai la c-t.ii etaj

Lada cu m sip de 0,500 me

Stingatoare portabile de tip prevazute in tabela de dot.are

Stingatoare carosabile cu spuma chimica dioxid de carbon adecvate lucrarilor de constructii sau unde se depoziteaza mater iale 13 a carol' stingere se folosesc astfel de mijloace.

buc. 1 buc. 2

buc, 2

12. LISTA REGLEMENTARILOR CONEXE

1. Legea nl'.10/1995 privind calitatea in constructii.

2. Normativ pent.ru executarua lucrar ilor din beton si beton arrnat C 140-86.

3. Instruct i uni t.ehnice puntru prinderoa si rnontajul tablelor metalice profilate 1a execut.area invelitorilor si peretilor C 172-85,

4. Norrnativ pentru alcatuirea invelitorilor la constructii C 37-79.

5. Normativ p--nt.ru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii terrnice la cladiri C 107-82.

6. Instructi uni teh nice pentru izolarea terrnica a acoparisurilor cladirilor de locuit si social culturale, cu cenusa si zgura de terrnocentrale C 19] -85,

7. N ormativ pentru proiectarea si executarea hidroi zolatiil or din materialo bit.uminuase la lucrarile de const.ruct.ii C 112-80.

8. No rrne tchriico p e nt.ru h id ro izul a rua cons.truct.iilor cu suspensie 1:11 emulsie cationica bituminoasa C 20~)-82.

9. NOl'1Yle tehnic« piivind alcatuirea si executarea hidroizolat.iilor en folii din PVC plast.ifiat la acoperisuri C 207-83.

10. Masu ri n'i't'l'lto;tl'C ln pruioct.area si executarea lucra rilmde hidro izolutii \lGSlC si ICCPDC) 1980.

84

11.

N orme tehnice provizorii de folos ire a mat .: 1 1

hidroizol erraieior

1 roizo atoare 1a rece pentru lucr ari de intret' .

. t ". v1nere ~I

I eperatn curente a hIdroizolatiilor NP 39-83.

Norme tehnice provizorii pentru refacerea hidroizolatiilndegradate, cu spuma poliuretan prin stropire la invelit . NP 42-84. ' on

Normativ per:.tru_ ~erificarea calitatii si receptia Iucrarilor de construetii l?1 instalatii aferente C 56-85.

Nor~ativ tehnic de reparatii capitale la cladiri ~i constructii

speciale P 95-77. v

Colectia STAS cu aplicabilitate de 1a 01.06.1995.

12.

13.

14.

15.

85

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful