Cuprins Memoriu justificativ

Prezentarea și justificare soluției generale de amenajare Stilul amenajării Principii de compoziție folosite
Principiul proporționalității Principiul funcționalității Principiul compatibilității Principiul unității Principiul dualității Ritmicitatea Contrastul Armonia

Circulația și funționalitatea ei Vegetația introdusă în amenajare

Lucrări de plantare și întreținere
Plantarea Plantarea materialului vegetal cu balot de pământ Întreținerea Irigarea arborilor și arbuștilor Fertilizarea arborilor

Apele și amenajarea lor Dotări utilitare și estetice Calcule tehnico-economice - devize
Centralizator de suprafețe Lista materialului săditor Materiale de construcție Lucrări efectuate Mobilier

1. Memoriu justificativ
1.1 Prezentarea și justificare soluției generale de amenajare

Suprafața totală a terenului este de 330 hectare, din care amenajare peisageră 65 de hectare. Această amenajare este propusă pentru a îndeplini numeroase funcții precum: ecologică, decorativă, socială, recreativă, utilitară și estetică. Menționez că această amenajare a fost concepută în formă tridimensională, astfel încât să fie fucțională, utilă și plăcută atât admirand-o parcurgand traseele propuse, dar și cu o vedere aeriana excepțională , prin care se poate remarca foarte ușor că este reprezentată identitatea Companiei Renault. S-a dorit ca amenajarea spațiului să fie imaginat cu o puternică identitate de marcă, de aceea cei care vizitează CCT vor avea parte de un parcurs plăcut cu elemente ce stârnesc intersul de la intrare în centru până la clădire și de asemenea pe toată suprafata amenajată. Elementul principal, reprezentativ pentru identitatea de marcă a companiei Renault este sigla acesteia care este amplasată în spațiul dintre clădire și spațiul de evenimente. Este elementul de bază al compoziției de unde se dezvoltă restul amenajării.Sigla este reprodusă la scară mărită respectând totuși proporțiile astfel încât una din laturile terminale atinge aleea din fața clădirii principale, iar cealaltă atinge spațiul de evenimente(Fig 1.)

Figura1. Punctul care atinge cea mai mare înălțime ajunge la 1.50 metri, aflându-se la distanța la care sigla se împarte în jumătăți egale. De la acel punct înălțimea începe să descrească până în momentul în care laturile întâlnesc aleea pietonală, În acel punct înălțimea fiind egală cu 0. Suprafața siglei,care dă grosimea acesteia văzută de sus este prevăzută cu vegetație și este gândită simbolic- verdele reprezentând imaginea de viitor a companiei fiind o companie care folosește energie alternativă -o imagine ecologică. Pe laturile care dau înălțimea siglei sunt prevăzuți pereți de sticlă pe suprafața cărora curge apa. Aceasta pornește aproximativ de la aceeași înălțime cu suprafața siglei curgând pe pereții de sticlă și adunându-se într-un bazin

cu circuit închis. Interiorul pereților de sticlă este umplut cu pietriș și cu spații speciale pentru lămpi funcționale cu energie solară care pe timp de noapte dau o lumină galben-portocalie. În stânga elementului de bază al compoziției, în partea S-V a planului s-a realizat un joc de diferențe de nivel, folosind forma geometrică de bază -rombul- forma care aduce aminte de simbolul siglei. Fiecare formațiune romboidală are dimensiuni diferite, cea mai apropiată de siglă având 40 cm adâncime urmată de 60 cm, 80 cm respectiv 1 m.

Figura 2. Fiecare romb este amenajat într-un mod diferit pentru a alunga monotonia și pentru a stârni curiozitatea vizitatorului oferindu-i totuși și ocazia de a se relaxa și a se delecta cu priveliștea. Amenajarea romburilor s-a făcut pe principiul contrastului, texturilor diferite și al diferențelor de nivel. În spațiul cu adâncimea de 1 m se găsește un bazin nu foarte adânc umplut cu pietriș care este acoperit de apa astfel încât luciul apei să nu fie întrerupt. În mijlocul bazinului se află un arbore. Luciul apei în contrast cu arborele solitar conferă un ambient relaxant pentru vizitatori. Romburile sunt traversate de alei atât transversal cât și paralel cu laturile acestora. În momentul în care aleile întâlnesc diferențele de nivel, sunt prevăzute cu scări. Deoarece această zonă a terenului a fost amenajată într-un stil geometric, pentru a echilibra formele și a aduce armonie compoziției, au fost adăugate formațiuni spiralate de vegetație adaugând contrast peisajului prin coloritul frunzișului. Aleea care traversează formele geometrice în formă de romb se continuă și traversează partea carosabilă. După traversarea acesteia se continuă în diagonală până ajunge la canalul de pământ peste care se afla un pod. Dupa pod aleea se continua având un traseu sinuos. Înainte ca ea să traverseze canalul, se formează o alee mică care duce la un ponton care se apleacă peste canal. Pontonul ia forma sinuoasă a aleii din partea opusă a canalului. Vizitatorii care traversează această zonă au parte de o priveliște deosebită deoarece din canalul de pământ tâșnesc jeturi de apă. În compoziția pontonului intră diferite materiale de la lemn până la piatră și vegetație. La un moment dat,traversând pontonul, vizitatorii întâmpină o porțiune de pavaj cu piatră de culoare albăstruie-mov în direcție perpendiculară pe sensul de mers care pornește de la marginea pontonului dinspre partea carosabilă de la o înălțime de 2 m.(fig. 3)

Această alee este continuată înspre est. Figura 4. Pe . După traversarea pontonului întâlnim o altă alee care pleacă de la zona amenajata geometric-cu romburi. dând naștere unor formațiuni sinuoase care văzute aerian au forma unor valuri(fig. Aceste formațiuni au ca scop punerea în evidentă a canalului într-un mod deosebit.4). Aceasta se continuă pe lățimea pontonului înspre canal având un traseu șerpuit dând senzația de apă curgătoare care se revarsă în canal. pentru a crea senzația de continuitate a apei curgătoare sunt amplasate plante curgătoare care ating suprafața apei. În momentul în care pavajul ajunge la marginea pontonului. În marginea dinspre partea carosabilă se formează un zid pe conturul valurilor care crește și descrește în înălțime.Figura 3. În partea zidului în care atinge înălțimea maximă se găsesc plante curgătoare și lămpi de iluminat încorporate în zid care conferă o lumină ambientală difuză.

Formațiunea pătrată cu funcție de labirint este traversată atât vertical cât și orizontal de alei. Aleea lățită care pleacă de la labirintul cu litere și întâlnește spațiul de evenimente mai are și un alt traseu împreună cu aleile care trec prin partea de jos a formelor geometrice. aleea din partea de jos a acesteia este formată din același tip de pavaj ca cea de sus. se unesc și duc într-un singur punct. Următoarele 3 forme geometrice sunt un joc de denivelări ale terenului asemenea unor valuri crescând și desrescând în înălțime pe suprafața cărora au fost amenajate jocuri de mosaic cu gazon și dalaj/pietriș. Următoarea formă geometrică este destinată luării mesei care este amenajată în acest scop.una care trece deasupra acestora atingând vârful formelor geometrice. Este de asemenea. Din aleea orizontală ia naștere o alee lățită care întâlnește spațiul de evenimente. Cele două alei sunt întretăiate de alte alei în poziție aproximativ verticală. fiecare având roluri diferite. Aleea din partea de jos a formelor geometrice este una cu muchii ascuțite geometrice și la fel ca aleea de sus urmărește traseul șirului unindu-se la un moment dat cu aleea de sus. După ultima formațiune geometrică.5). alee formată din pavaj care se pierde la un moment dat în gazon. În dreapta elemetului de bază . Această alee se oprește în momentul când întâlnește canalul. este conceput un labirint pătrat de vegetație format din litere. Printre litere se poate găsi un nume foarte important pentru companie și anume Louis Renault . Aleea din partea de sus a formelor are un traseu curbat urmărind să atingă cu o latură vârfurile formelor geometrice. Ultima formă geometrică este destinată amuzamentului pe suprafața căruia a fost conceput un labirint de vegetație. în zona aleii principale se află un alt ponton. Prima formă geometrică care se află în imediata vecinătate a clădirii principale. care văzut de sus .sigla companiei. Figura 5.partea opusă canalului. aflat la 1 m adâncime. cele cu muchii ascuțite și cele care întretaie cele două alei care trec prin partea de sus și de jos a formelor geometrice. amenajat special pentru funcția căreia a fost deservită. un centru. Șirul este format din șase forme geometrice. După labirint urmează un șir de forme geometrice a căror formă de bază de la care se pornește este rombul care se metamorfozează pe parcurs modificându-și forma. Accesul în acest spațiu se face cu ajutorul scărilor. Două alei urmăresc șirul de forme geometrice. servește ca spațiu pentru fumat. Pe suprafața acestuia se găsesc elemente de vegetație și scări cu acces la apă.fondatorul imperiului industrial Renault(fig. un element reprezentativ pentru identitatea de marcă a companiei.

În această zonă s-a mers pe principiul spiralei lui Arhimede. Mergând pe tema identității de marcă și a funcției îndeplinite de centrul de testare. acestea au avut ca punct terminal canalul de pământ.împreună cu aleile are forma unui soare cu raze. s-a început reprezentarea unui element component al jantei -o spiță(fig. Astfel încât dupa ce cele două alei care urmăreau șirul de forme geometrice s-au unit. deoarece au o lungime destul de mare. Din centrul menționat mai sus pleaca o alee înspre partea N-E a planului care traversează canalul făcând legătura pietonală cu partea de pe malul opus al canalului. În dreptul punctului în care s-au oprit. făcând arcul de cerc. Între cele două alei vor fi plantate masive de arbori. Pentru a da grosime spițelor s-au construit pergole de-a lungul aleilor care dau această semnificație de “spițe”. pentru a nu călca pe gazon și a forma cărări inestetice pe acesta s-au construit alei secundare care unesc aleile principale între ele. cu forme și trasee curbe. dând astfel continuitate compoziției. compoziția a trecut treptat de la un stil geometric la un stil mai liber. Spirala lui Arhimede este reprezentată sub forma unui zid a cărei înălțime cea mai mare se află în centrul spiralei și descrește până ce ajunge la nivelul solului urmând ca prelungirea spiralei să treacă canalul de pământ printr-un podeț de lemn. Mijlocul jantei este în apropierea podului pe unde trece partea carosabilă. Vrând să se dea grosime acestei jante. Figura 6. formând un arc de cerc. am dat acestui semicerc funcțiunea de roată. Din partea de unde s-a început construcția semicercului. iar apoi continuându-se înapoi precum cel descris precedent. dar pe partea opusă a canalului s-a continuat curba facută de alei de pe malul anterior. mai exact de jantă a unei mașini. Aceste alei. 6). Arcul de cerc a fost continuat și dincolo de partea carosabilă astfel încât văzut de sus pare un semicerc. degajat. . Peste partea carosabilă s-a continuat cu construcția acestor elemente chiar și trecând peste canalul de pământ. Prelungirea spiralei trece partea carosabilă și se unește cu centrul “solar” de alei. După ce formele geometrice în formă de romb au început să-și schimbe forma. s-a hotarât construirea unei alei care are aceeași direcție cu aleea principală(semicerc) cu diferența că în unele locuri distanța dintre cele două alei este mai mică pentru a da impresia de construcție a jantei în perspectivă(văzută de sus).

se caracterizează prin rezolvarea unor zone ale parcului. la cele înguste doar pe una din părți. și va fi înierbat. își continuă traseul și în linie dreaptă atât dinspre nord cât și dinspre sud unindu-se și formând o zonă ferită în unghi de 90grade.2 Stilul amenajării Pentru realizarea proiectului în vederea amenajării acestui spațiu s-a folosit stilul mixt. se vor face pe pasarele care vor unii cele două părți. ceea ce a permis amenajarea pontonului deasupra apei. În spațiile de lângă parcare se vor amenaja stâlpi cu prize pentru viitoarele mașini alternative. ideală pentru a crea un loc de luat masa. canalul a fost împarțit în mai multe centre de interes. Treceriile peste șosea în afara uneia. Primul centru de interes se găsește în partea sud-vestică. 1. mai ales in cazul suprafețelor vaste. cu treceri armonioase între ele. Aleile principale conduc la . Zidul va atinge 2 metri în înălțime și va avea o grosime de 25 cm. se adaptează mai bine cerințelor de amenajare a parcurilor publice multifunctionale cuprinzând numeroase dotări și sistematizări secundare. Acest zid va fi construit din ciment placat cu piatră de culoare bej și grilaj de fier. Trasarea căilor de circulație presuune o îmbinare corespunzătoare a formelor geometrice cu cele sinuoase. deoarece conceptul este o îmbinare a formelelor geometrice cu stilul liber peisager. în laturi va atinge înălțimea maximă. cu mare capacitate de primire a vizitatorilor. iar pe cele largi precum cele de la spirale vor fi amplasate pe ambele părți. alcătuind un ansamblu unitar. În cadrul acestor proiecte elementele de stil geometric se vor folosii în apropierea clădirilor. Parcul mixt poate avea mai multă atractivitate prin varietatea scenelor de peisaj în care se pot îmbina deopotrivă aspecte ale ordinii estetice geometrice și aspecte pitorești sau romantice. cunoscut și sub denumirea de stil compozit. -grilajul de fier va veni în completare părții construite. Iluminatul se va face cu lămpi solare și felinare pe curent. a obiectivelor culturale și sportive. în jurul lacurilor se va prefera o tratare în stil natural-peisager. Felinarele pe curent sunt amplasate pe lângă alei. Stilul mixt permite o libertate mai mare a soluțiilor. -vegetația aleasă este formată din plante cățărătoare care vor bloca vizibilitatea spre interior. iar apoi îmbrăcat într-o vegetație formată din plante cățărătoare. dar va stârnii și interesul trecătorilor. Acesta va lua formă serpuită. în stil geometric și a altora în stil natural.5 metri de la șosea. iar în centru va avea 1 metru înălțime. Aici se vor găsii 16 astfel de stâlpi. unde canalul este largit. Parcarea se va face cu pavaj ecologic. Un alt aspect urmărit a fost punerea în valoare a canalului deja existent. Lămpile solare sunt amplasate în centrele de interes și vor fi de culoare galbenă. El va fi realizat: . după care va fi placat cu piatră. sau grădinii. De-a lungul DN7 s-a creat un zid separator la 2. Stilu mixt. Pe langă acesta s-au mai amplasat 5 fântâni arteziene pe aceeași linie formând o perdea de apă între cele două maluri. de relaxare. Înălțimea la care apa ajunge este de 3 metri. iar la diferență de 2 metri pe lungime.se va contrui schetetul din ciment.După aleea care formează janta în partea de sud-est. a centrelor de compoziție. În părțile destinate pentru plimbări. Se vor găsii deasemenea 6 arbori. Având în vedere că lungimea pe care se întinde este mare.

statui. fântâni). acelaşi raport ca şi între partea mare şi întregul. Amenajarea CCT se caracterizeaza prin diversitate. 1. Atât vegetația cât și ornamentele folosite în acest stil crează o mare diversitate. traseul sinuos și vegetația dispusă asemănător cu cea din natură. 1.lemn și alte materiale. care trebuie să devină elementul caracteristic – regula. Rapoartele bine găsite produc o impresie de calm. deşi variate. În zonele mai îndepărtate.3. să se ierarhizeze corect şi să se facă o repartiţie corectă a maselor.3 Principii de compoziție folosite În vederea realizării proiectului. trebuie să avem între partea mică şi cea mare. Legăturile dintre elemente se exprimă în mod . Nu este destul să alăturăm haotic elemente pentru a forma o compoziţie.s-a mers pe principiul constructiei mai multor centre de interes. 1. Este important să se aleagă cu grijă stilurile pentru ca în final parcul să aibă unitate. fără însă a da impresia de confuzie.relaxarii.Proporția a fost realizată atât în plan orizontal cât și în plan vertical folosind vegetația și construcții din zidărie.Exista atat axe principale cat si secundare care trec prin diferitele centre ale compozitiei. s-a ținut cont de anumite principii de compoziție care sunt valabile pentru toate stilurile. pavilioane. Părţile componente.1 Principiul proporționalității Proporţia poate fi definită ca fiind dimensiunea unui ansamblu raportată la o alta.luarii mesei.Acestor centre li se subordoneaza restul elementelor compozitiei.3. și sunt considerate de gradul I . echilibru şi armonie Principiul proporționalității corespunde diferitelor părți față de elemntele dominante ale compoziției. fără idei directoare. efectul va fi o imagine diversă dar fără nici o logică sau unitate. Unitatea este în legătură cu o dominantă. Ea respectă deformaţia datorată perspectivei. nu trebuie să atragă inutil atenţia şi trebuie să rămână unite prin elemnete comune.3 Principiul compatibilității Compozitia amenajarii a fost gandita in concordanta cu functionalitatea CCT astfel incat s-a mers pe constructia unor elemente care sugereaza destinatia acestui centru tehnic de testari auto. permite crearea unor zone liniștite. 1. Dacă împărţirea spaţiului se face în mod confuz. unitară a întregii suprafeţe duce în mod obligatoriu la o compoziţie monotonă. 1.3.” Proporţia este o problemă importantă în cadrul compoziţiilor.Împărţirea perfect egală. unitatea este esenţială pentru a atrage ochiul.Deoarece suprafata propusa amenajarii are o arie destul de larga.obiecivele importante sau mai bogat decorate( clădiri.3.Axele se ramifica sau se intretaie sub diferite unghiuri. perimetrale. de asemenea crearea unor zone special amenajate destinate fumatului.Aceste axe cat si centrele de compozitie se raporteaza una la cealalta dand nastere proportiei.2 Principiul funcționalității Asigurat de crearea unor alei care contureaza traseele importante si centrele de interes.unele chiar concureaza. Trebuie să se studieze relaţia dintre componente. Arhitectul roman Vitruviu a spus că : „pentru ca un tot împărţit în părţi egale să fie frumos.4 Principiul unității Unitatea este considerată ca element şi principiu de bază pentru frumuseţe.

forme. deoarece produc o modificare a percepţiei şi astfel pot dirija atenţia spre un anumit punct. În arhitectura peisajelor ritmul constă în alternanţa anumitor elemente compoziţionale. deoarece pentru acelaşi interval ritmul poate fi accelerat mărind înălţimea elementelor. Dacă însă formele alternează după principiul progresiei aritmetice sau geometrice putem vorbi de un ritm dinamic. tipuri de siluete etc. Dualitatea poate ajuta la crearea unor perspective in cazul de fata de-a lungul canalului. ritmul poate fi lent (intervale lungi). . statuilor etc. El se realizează prin repetiţia unor elemente de acelaşi fel sau contrastante. Noţiunile de intervale lungi şi scurte sunt relative.divers prin suprafeţe.acesta este pus in evidenta printr-un aliniament care creeaza o perspectiva frumoasa asupra acestei zone. În funcţie de efectul dorit vom repeta forme.3. de exemplu a culorii frunzelor sau a materialelor 3) prin forme de relief sau elemente de compoziţie. crearea unui reper în spaţiu. Unitatea în sine nu poate fi garanţia reuşitei unei compoziţii. Există multe elemente ale peisajelor care pot alterna ritmic: arbori. Există alei plantate geometric sau liniar. cum ar fi forma. Ritmul contribuie la crearea impresiei de mişcare. arbuşti. Ritmurile elementare simple ale arborilor plantaţi în rânduri. 1.de exemplu două masive egale ce încadrează o circulaţie. şi care pot avea diferite forme proporţii şi culori. 1. sau orizontalele paralele. De exemplu la nivelul circulaţiilor unitatea se realizeaza prin stabilirea traseelor. Rupturile din cadrul ritmului sunt de asemenea importante. întăreşte impresia de ordine şi aduce un grad de siguranţă. Este vorba de o alternanţă organizată. peisajul pare mai ordonat şi este mai uşor de înţeles pentru privitor. care la anumite distanţe urcă din ce în ce mai mult în măsura apropierii de obiectul de la capătul aleii. flori. şi 2) complexă: de exemplu acelaşi rând de arbori cu coroane sferice dar între care se găsesc la intervale de 100 de metri arbori columnari. mai mult sau mai puţin regulată. materiale. După caracteristicile sale şi în funcţie de distanţele dintre elementele asemenea. am putea să le numim ritmuri statice. linii. sau rapid (când sunt intervale scurte). Alternanţa ritmică poate fi: 1) simplă: de exemplu un rând de arbori cu forma coroanei sferică. Aceste tipuri de ritm care au fost descrise şi care sunt cel mai des întâlnite în parcuri.3. înălţimea sau coloritul arborilor. 5) prin alternări de texturi mai fine cu altele mai puternice. 2)culori – prin repetarea unei culori. efectul de poartă – ce permite marcarea intrării într-un alt spaţiu. fiind sinonim în acest caz cu mişcarea şi cu dinamismul. băncilor. şi contribuie la unitatea compoziţiei. culori. spaţiul trebuie să fie şi dinamic. încadrarea unui element care trebuie să atragă atenţia. 4) prin alternarea zonelor de lumină cu unele de umbră.5 Principiul dualității Principiul dualităţii este un principiu conform căruia două elemente de aceeaşi importanţă se anulează. sau ale băncilor. Dualitatea are multiple aplicaţii: poate pune în evidenţă o axă.6 Ritmicitatea Ritmul este un simbol al vieţii şi al mişcării.Principiul dualitatii se aplica si in cazul aliniamentului amplasat de o parte si de alt a partii carosabile care intra in centrul tehnic-formand efectul de poarta. sau prin alegerea materialelor. Datorită lui. şi trebuie să apară cu multă claritate în planul de amenajare. claritate. ceea ce sugerează linişte şi calm. pete de culoare. felinarelor sunt cele mai frecvente ritmuri care se întâlnesc în cadrul spaţiilor verzi. : verticalele aliniamentelor. Ritmul se poate exprima prin : 1) linii – de ex. bănci. Pe lângă aspectele legate de unitate.

formelor. culori – prin repetarea unei culori. de exemplu a culorii frunzelor sau a materialelor prin forme de relief sau elemente de compoziţie. În această amenajare contrastul s-a obținut cu ajutorul suprafeţelor şi liniilor. 1. prin alternarea zonelor de lumină cu unele de umbră. implica miscarea.in compozitia libera aleile sunt sinuoase si fragmenteaza mai putin terenul. sau orizontalele paralele. Este un mijloc utilizat pentru a pune în evidenţă dominanta şi în general toate elementele importante ale compoziţiei.perceptia lor fiind mai ales contemplativa dar mai adesea sunt explorate complex prin parcurgerea diferitelor zone ale acestora. In zona amenajata in stil geometric terenul este compartimentat de alei predominant rectilinii. 1.prin care imaginile in succesiune se contopesc intr-o perceptie vizuala gradata. Rolul functional al aleilor se impleteste in mod organic cu importanta compozitionala a acestora.3. prin material: de ex. : contrastele între suprafeţele plane sau între volume sunt frecvente.In cadrul compozitiei de fata. 1. dar sunt sinonime cu calmul şi cu liniştea.8 Armonia Armonia este o asociere de elemente care se contopesc. Amenajarea de fata cuprinde in mod necesar trasee de circulatie care raspund.Utilizarea acestui principiu dinamizeaza compozitia. se exprimă prin aceleaşi elemente ca şi contrastele. : contrast între linii sinuoase şi rectilinii . când se trece de la o formă la alta prin toate etapele intermediare.4 Circulația și funționalitatea ei Peisajele pot fi privite de la distanta.Armonia este necesară pentru a păstra unitatea elementelor contrare cât şi a celor asemănătoare. prin forme şi dimensiuni: de ex. . prin alternări de texturi mai fine cu altele mai puternice.cele amenajate pentru folosinta directa a oamenilor trbuie sa permita accesibilitatea si deplasarea pedestra si cu diferite mijloace in interiorul amenajarii.spre deosebire de peisajele naturale.pe cand in contrast cu aceasta zona. Aceasta a fost exprimata exprima prin cadrul: culorilor. sau între diferite minerale. prin culoare sau luminozitate. Creează o animaţie pentru că compară două elemente diferite şi atrage atenţia asupra uneai sau alteia dintre ele.7 Contrastul Contrastul este o asociere de elemente care se opun. prin volume: de ex. pentru a crea ritmicitate s-au folosit toate elementele enumerate la cele 5 subpuncte enumerate ca reprezentand ritmul si anume linii – verticalele aliniamentelor. : contrast între vegetale şi minerale. Amenajarea geometrica regulata a anumitei parti aterenului amplasat in vecinatatea cladirii principale se deosebeste de amenajarile libere in ceea ce priveste sistematizarea si traseul aleilor. Amenajarea fiind alcatuita dintr-o serie de spatii si scene de peisaj.in primul rand unor cerinte functionale -asigura accesul vizitatorilor prin puncte bine alese -conduc spre diferitele zone organizate pentru diferite functiuni -conexeaza obiectivele incluse si toate partile amenajarii -asigura confortul deplasarii si fluenta traficului pe zonele carosabile.3. volumelor si materialelor .specifice organizarii arhitecturale a spatiilor.

Fructul e o samară cu semințe biaripate. Alte materiale precum betonul permit o circulatie mai rapida si mai confortabila. 1.Aspectul aleilor este dat si de materialele de acoperire a acestora care imprima o anumita textura. Arbori introduși în amenajare Arbori rășinoși Acer Buergerianum Este un arbore de mărime mică spre medie ajungând la înălțimi de 5-10 m cu un diametru de 50 cm.8 cm lungi.grupuri.ele dau viata si dinamism peisajelor prin variatia sezoniera si evolutia in timp a acestora. in timpul careia aspectele vizuale de ansamblu primeaza asupra detaliilor.5 Vegetația introdusă în amenajare Plantele sunt componente esentiale ale ambiantei naturale.modificarii dimensiunilor si habitusului plantelor lemnoase.Vor fi introduse si plante cu caracter temporar care pot fi inlocuite anual sau bianual pentru a evita monotonia. Frunzele sunt în perechi opuse de 2. Înflorește primăvara. . florile de culoare verde gălbui.5 . sunt mici cu cinci sepale verzui și cinci petale alb gălbui. A fost introdus în Europa și America de Nord în anul 1896 și acum este cultivat ocazional în parcuri și grădini.apele. în corimb pendent.elementele construite.garduri vii si exemple de arbori si arbusti rasinosi.ele constituie materialul viu si predominant verde de o infinita diversitate care imbraca solul. Vegetatia propusa spre introducere in amenajare este formata din masive.formele de relief si asociaza cu rocile.liane.Aceasta influeneaza viteza traficului pietonal.aliniamente.datorata in principal.Alcatuind suprafete si volume vegetale. In zonele create special-destinate pentru a fi admirate-aleile vor fi asternute cu pietris si dale care determina o plimbare mai lenta ridicand interes pentru detaliile compozitiei. De asemenea vor fi amenajate si poteci realizate din elemente naturale precum ronduri de lemn sau dale.

12 m) care se găsește în mod natural în Asia. din Japonia până la Marea Caspică. . extrem de puțin pretențioasă față de climă și sol. Betula pendula – mesteacăn Este un arbore care depășește rareori 25 metri înălțime.iulie până toamna târziu. arșița și înghețurile. Suportă bine gerurile puternice de iarnă. cu frunze trilobate. cu flori delicate ca o mătase de culoare alb-roz și cu un parfum celest.Acer ginnala – arțar de Manciuria Arbore mic sau arbust. Se remarcă prin înfloritul abundent din iunie . mimosa sau arborele de mătase este un arbore mic (10 . Specie rustică. Frunzișul delicat cu aspect exotic care seara se strânge ca și cum s-ar pregăti de culcare și coroana ca o umbrelă naturală îl face probabil cel mai frumos arbore exotic care supraviețuiește în condițiile din țara noastră. cu temperament pronunțat de lumină. Albizia julibrissin –albiția Albizia julibrissin. Pretinde climat mai blând. cu lobul central alungit.

cca. 30 metri.catalpă În România se cultivă în scop ornamental la câmpie. dar rezistă bine la fum și gaze. dealuri și în regiuni premontane. Catalpa bignonioides . Castanea sativa – castanul comestibil Arbore de înălțimi mari. ajungând la înălțimi de până la 15 metri. afânate. se introduce izolat sau pe alei. nu rezistă la secete excesive. Are o remarcabilă rezistență la poluare. . aerisite. fiind o specie mediteraneană.Betula pendula var. Se dezvoltă bine pe soluri argiloase. purpurea – mesteacăn cu frunze purpurii Are aceași caracteristici ca și cel cu frunze verzi. fiind o specie de lumină și semiumbră. Se dezvoltă bine în climat relativ călduros. permeabile. Crește în regiunile cu climat blând. Specie ornamentală cu habitus și frunziș frumos. suportă o anumită deficiență de umiditate din sol. Are creșterea rapidă în tinerețe.

alun Arbust de până la 4-5 metri înălțime.Corylus avelana . bogate în substanțe nutritive. Este o specie semiumbrofilă. se coc în luna septembrie. adeseori scheletice. Corylus colurna – alun turcesc În țara noastră se dezvoltă pe coaste însorite calcaroase. slab acide. Se dezvoltă bine pe soluri fertile. ferite de uscăciune. Fructele sunt alune de mărime mai mare. este utilizat în parcuri și grădini ca arbore ornamental sau ca producător de fructe. formând tufe bogate. Este un arbore ce atinge 20 de metri înălțime. ca dimensiuni și calitate sunt superioare celor de alun comun. Fraxinus angustifolia – frasin de câmp . octombrie. Creșterea este relativ rapidă.

în lunci și zăvoaie. masive și garduri vii. până la -30ᴼC. profunde. relativ sărace în substanțe nutritive. Creșteri viguroase și forme frumoase se realizează pe soluri bogate. Ating 25 metri înălțime. compacte. Are temperament de lumină. Se folosește ca arbore izolat și de alei. .arborele cu fruct argintiu Cunoscut și sub denumirea de arborele pagodelor și cultivat în România ca arbore ornamental ce crește până la dimensiuni de 40 metri.În România crește la câmpie și deal. Fructele au forma unor păstai de 30 – 40 de cm lungime. brun roșcate și sunt foarte decorative. în grupuri. afânate. higrofită și eutrofă. Ginkgo biloba . suportă și soluri compacte. fiind o specie mezofită. Gleditsia triacanthos – glădiță sau roșcov sălbatic Arbore ce atinge 20 metri în culturile făcute mai ales prin parcuri. la uscăciune și poluarea din localități. Rezistă bine la geruri. rezistă bine pe terenuri inundabile și pe solurile argiloase. Suportă seceta puternică.

profunde. Florile sunt mari de 2 cm. Nu rezistă la secetă și are temperament de lumină. Preferă un climat moderat și soluri fertile profunde. cu apa freatică la mică adâncime. Este o specie termofilă. Liquidambar stryaciflua Este un arbore ce atinge înălțimi de 45 de m.Laburnum anagyroides – salcâm galben Arbore mic de până la 6-7 m înălțime. Este exigent față de umiditatea din aer și sol. fiind o specie foarte decorativă datorită faptului că frunzele toamna se colorează în nuanțe de roșu. Este o specie de semiumbră. . sensibilă la transplant. Preferă zonele cu climate moderate. deobicei fiind transplantată cu balot. puțin exigentă față de sol. fiind foarte decorative. preferând soluri afânate. cu o coroană bogată și flori asemănătoare cu cele de lalea sau crin. Liliodendron tulipifera – arborele lalea Arborele atinge înălțimi de până la 45 de m. destul de rezistentă la ger. sensibile la înghețuri târzii. dipuse în ciochini pendenți de până la 30 cm lungime. se adaptează și pe soluri compacte uscate. galben verzui. Temperamentul este de lumină. drenate cu o suficientă umiditate.

paulovnia Cultivata in parcuri si gradini.cu flori violet deschis. Rezistă bine la ger și înghețuri.profunde.prezentand o sensibilitate la ger si a ingheturilor timpurii. Se dezvoltă bine pe soluri aerisite bine și constant aprovizionate cu apă.Este un arbore de 15 m inaltime.cu frunze mari.platan .afanate.cu suficienta umiditate.Este un arbore care se planteaza izolat. când este înflorit conferă o specificitate aparte peisajului din parcuri și grădini.avand o crestere rapida.În tinerețe au nevoie de protecție. Se cultivă în parcuri și grădini.Are temperament de lumina. Este o specie de semiumbră. Platanus acerifolia . Magnolia kobus fastigiata Arbore ce atinge înălțimi de până la la 12 m înălțime.infloreste abundent. Paulownia tomentosa . Reprezintă un valoros arbore ornamental.vegeteaza bine pe soluri fertile.Magnolia acuminata – magnolie mare Arbore ce atinge înălțimi de până la 30 m.se dezvoltă bine dacă au adăpost lateral. iar în tinerețe necesită protecție împotriva înghețurilor și arșitei.

Rezistă bine la fum. profunde. preferă soluri fertile. argiloare. Atinge înălțimi de până la 30 m având o valoare ornamentală deosebită . Populus nigra .Este folosit mai ales în aliniamente.platan oriental Specie care necesită un climat moderat. Are temperament de lumină. rezistă bine la ger.plop negru Din punct de vedere al cerințelor ecologice este puțin pretențios față de climă. Are o crestere viguroasă. praf și poluanți. mai rezistent la geruri. Platanus orientalis .Arbore de dimensiuni ce ating 30 m. Temperament pronunțat de lumină având înălțimi de până la 35m. Suportă bine soluri compacte. cu multă caldură estivală. revene sau umede. . preferă soluri bogate și umede. poate vegeta și pe soluri relativ uscate și compacte. Se cultivă izolat dar și în forme tunse în aliniamente.mai ales datorită trunchiului cu scoarța puternic exfoliată. având pretenții mai reduse față de caldura din sezonul de vegetație. afânate.

3 perechi de lobi înguști și sinusurile larg rotunjite.Quercus palustris . lung pețiolate. foarte adânci. având frunze relativ mici de 8 . argiloase. cu 2 . Se dezvoltă bine pe soluri bogate. cu textură ușoară și umiditate suficientă. Atinge înălțimi de până la 25 m. Robinia pseudoacacia umbraculifera .stejar roșu Specie a cărei frunze se colorează în roșu aprins toamna. afânate.12 cm. eliptice.stejar de baltă Atinge înalțimi mari de peste 25m. rămânând pe arbori până iarna. Cu toate acestea rezistă surprinzator de viguros și pe soluri grele. Quercus coccinea . Arbore de lumină dar suportă și umbrirea. Se dezvoltă bine în câmpie. complet neaerisite.salcâm .

Se dezvoltă bine pe solurile fertile. Creste destul de repede.salcâm japonez Specie rezistentă la secetă. Este mai sensibil la secetă. Prezintă o coroană subglobuloasă. cu regim constant de umiditate. Se cultivă frecvent în aliniamente. mai ales în tinerețe.Atinge înălțimi de 25 m. ramuri nespinoase. Este putin exigentă față de sol.tei pucios Frecvent cultivat ca arbore de aliniament atingând 20 m înălțime. În condiții staționale favorabile poate atinge înălțimi de până la 30 m. . neutre. permeabile. Înflorește și fructifică abundent de la vârste mici. Flori mici și galbene și mai puțin mirositoare decât la ceilalți tei.lumină. Arbore de semiumbră . sensibilă la ger. Vegetează pe soluri ușoare. Sophora japonica . deasă. rezistă bine la ger dar suferă la înghețuri timpurii. Este heliofilă. înflorește rar. bogate. slab acide. Este bine apreciată ca specie ornamentală.Specie subtermofilă. are temperament de lumină. suportă bine poluarea. Tilia cordata . profunde. mai ales în tinerețe.

apar relativ devreme. Flori în inflorescențe cimoase stau pendent sub frunză. cu coroana ovoidal globuloasă. Arbore înalt având înălțimi de 40 m. frunze cordate.Tilia euchlora . verzi închis.tei cu frunza lucioasă Arbore cu înălțimi de până la 16 m. ramuri pendente. acuminate. Tilia platyphyllos . pe dos verde deschis. Tilia tomentosa . Utilizat doar în parcuri și grădini. lucioase pe față.tei cu frunza mare Specie pretențioasă față de caldură dar mai rezistentă față de uscăciune.

Florile albe sau roz au forma unor trompete. cultivat frecvent în aliniamente. Frunzele sunt ovale. Arbustul este plantat în primul rând pentru frumuseţea . afânate. fără geruri aspre suportând mai bine uscăciunea din atmosferă și sol.neutre. profunde.Specie campestră preferând climate calde. Se dezvoltă bine pe soluri fertile. Berberis candidula-Jytte Arbust ce se dezvoltă până la înălţimea de 60 . Pe suprafețe extinse se cultivă uneori și pentru rolul pe care îl au în controlul eroziunii. Temperament de semiumbră. Fructul este o achenă lemnoasă ce conține o singură sămânță.100 cm. de dimensiuni mici și au culoarea verde închis lucitor. de aceea pot fi plantate şi în grădini de dimensiune mai mică. Ramurile lungi sunt ramificate și tind să se arcuiască pe măsură ce cresc. Suportă bine aerul poluat al oraşelor şi al împrejurimilor căilor rutiere. de obicei frumos mirositoare și rezistă până toamna târziu.120 cm. slab acide . Sunt cultivate în primul rând pentru rolul lor decorativ. Creştere lentă.confetti Planta crește sub forma unei tufe rotunjite iar exemplarele de câțiva ani pot ajunge la o înălțime și lățime de 100 . Arbore de înălțimi până la 30 m. sunt grupate în inflorescente de până la 8 flori. eubazice. Arbuști rășinoși Abelia grandiflora .

Plantarea speciilor cu frunze permanente se va face in lunile septembrie-octombrie sau in martie-aprilie. cimisir . fum. Veşnic verde. Berberis ottawensis Superba Arbust care are frunze cazatoare. În sol cu pH neutru sau cu pH puţin acid sau alcalin. florile fiind de culoare galbena cu nuante de rosiu. Are o inaltime de pana la 2.florală pe care o are. are temperament de lumină. Bacele sunt rosii. Buxus sempervirens . La realizarea gardurilor vii se folosesc plante inalte de 30-40 cm ce vor fi asezate la o distanta de 45-60 cm. ger. Este un arbust des ramificat. Perioada de înflorire este de obicei în luna mai. de culoare mov-ruginiu inchis. Să-l plantăm în locurile însorite sau în semiumbră.dracilă japoneză Cultivată ca plantă decorativă.5 m înălțime. iar a celor cu frunze cazatoare din octombrie pana in martie. de până la 2.merișor. Culoarea florilor este galbenă. se dezvoltă bine. În perioadă secetei de vară merită udare mai des. este nepretențioasă față de sol. Fructe bace roșii strălucitoare. rezistă bine la secetă. Berberis thunbergii .5 m.

Are temperament pronunțat de umbră. galbene. Fructele sunt globuloase. față de sol este nepretențioasă.Rezistă bine la ger.aprilie înainte de înfrunzire. Primăvara trebuie udate din abundentă. parfumate. Caryopteris clandonensis Worcester Gold Chaenomeles japonica . Tulpina ramificată.cărămizii solitare sau câte 2 .5m înălțime.4. Valoarea ornamentală deosebită se datorează florilor roșii . Ulterior se poate dezvolta în plină lumină. coroana deasă ușor moderabilă prin tundere. care îmbracă ramurile în martie . Deutzia crenata deuția Deutziile se adaptează ușor la orice fel de teren în condițiile în care are acesta un drenaj bun. Este un arbust ce la noi nu depășește 5-6m. necesită protecție în tinerețe împotriva insolației. în grupuri. Se folosește solitar. La sfârșitul perioadei de înflorire se poate .gutui japonez Arbust cu lăstari prevăzuți cu spini rari ce poate ajunge până la 1. garduri vii.

Photinia Red Robin Arbust altoit pe trunchi care poate ajunge la o înălţime maximă de 1. suportând excelent tăierea. Se dezvoltă bine la soare și semiumbră. globulare sau umbelifore dar tunderea slăbește înflorirea. persistent . Locuri preferate de plantare : soare. pentru gard viu sau solitar. Forsythia europaea Arbust.50. oriunde .și cu un avantaj absolut față de conifere: florile.asigurând protecție vizuală și iarna.semiumbră. ca și vara. Florile apar foarte devreme primăvara. Prin tundere se obțin tufe dese.5 – 3 m. Arbust . .face scurtarea ramurilor florale adulte și eliminarea celor îmbătrânite. Are flori mici albe cu perioada de înflorire în lunile maiiunie. Frunzele sale sunt verzi – purpurii . grădini. Rezistă bine la ger. Plantarea : în afara de soluri extreme. fertile. înaintea înfrunzirii. ce ajunge până la 1. Utilizare: parcuri. Prunus laurocerasus Foarte puțin pretențios la sol. Este indicat ca taierea să fie facută într-o zi ploioasă. preferă soluri ușoare.

denumit și liliac. Înălțime adultă: 3 metri. parfumate.să nu se dezvolte ramuri solitare. Se plantează tot timpul anului. în panicule dese și lunigi de 10-20 cm. fiind o specie de o importanță ornamentală deosebită. Preferă soluri bogate. sau în grupuri izolate. chiar si calcar. la 75 de cm pentru un gard viu. Rhododendron yakushimanum Morgenrot-bujor de munte Syringa vulgaris Sensation Arbust de 3-4 metri înălțime. verde strălucitor. Expozitie ideală: semiumbră. Wisteria floribunda alba . flori albe. crește și pe soluri superficiale scheletice. slab acide. Are temperament de lumină și este o specie rezistentă la geruri și secetă. Se tunde la sfârșitul iernii pentru ca planta să rămână compactă . Florile de liliac sunt plăcut mirositoare. în ciorchine. Sol: orice sol.cu frunze opuse. pe coaste pietroase.

1 Plantarea Plantarea și întreținerea se realizează toamna începând cu data de 15 octombrie. Lucrări de plantare și întreținere 2.Exemplarele rășinoase se leagă la 2/3 din înălțimea trunchiului cu trei sârme fixate de o parte și de alta în trei țăruși înfipți în pământ.  udarea. .  modelarea cuvetei de udare. înfloresc în mai-iunie. dar fiind o plantă decorativă frumoasă. flori albe.  ancorarea (numai pentru arbori) sau tutorarea.  foioasele persistente – în intervalul X. i se acordă mare atenție în cultura ornamentală. 2.15. pretențioasă față de sol. Este o liană de 8 m lungime având frunze imparipenat compuse. viguroasă. Pomii plantați în această perioadă se protejează pbligatoriu de rozătoare. și tasarea în mai multe reprize.5 cm.  coniferele – la sfârșitul lunii septembrie – octombrie sau în martie – aprilie. 2. XI.  introducerea pământului între pereții gropii și balot.Plantarea se face în gropi mai mari cu 30 cm decât dimensiunile balotului.  așezarea și clădirea balotului.Iubitoare de caldură.Arborii se sprijină timp de un an cu un suport de lemn cu trei laturi și trei piciorușe bine înfipte în sol. lărgimea gropii se sapă mai mare decât adâncimea: tehnicile de plantare urmează o schemă generală:  introducerea pământului în groapă și tasarea pentru realizarea adâncimii de plantare luând în considerație tasarea naturală ulterioară (nivelul superior al balotului cu 3 . Săparea gropilor propriu – zise de plantare se face manual sau mecanizat. III. înaintea venirii primului îngheț datorită faptului că umiditatea solului este ideală pentru plantare în aceasta perioadă. grupate în raceme de 20-50 cm lungime. Perioade de plantare:  foioasele caduce – în intervalul 15.2 Plantarea materialului vegetal cu balot de pământ . deasupra solului). asigurânduse un volum dublu decât al rădăcinilor sau al balotului de pământ. – IV.

Îngrijirea gazonului se practică asemănător ca la speciile floricole. -înlocuire becuri. plasă. 2. -completarea golurilor. mesteacănul (când are scoarța albă). -curățare pompe și filtre de recirculare. -scarificare. -înlocuire conducte. anuale și de sezon. toate rășinoasele. -top dressing (nivelare și supraînsămânțare). -fertilizarea. scânduri de lemn). Se plantează în mod obligatoriu cu balot speciile foioase cu frunze persistente. îndepărtarea ambalajului se face astfel încât să nu se afecteze integritatea balotului de pământ.O condiție a reușitei o reprezintă păstrarea integrală a pământului pe rădăcini. care se taie sau se recurbează în sol. tulipier) și foioase mari. -extragerea manuală a buruienilor. -pregătirea pentru iarnă. -completarea golurilor. Ambalajul se scoate la începutul plantării sau după consolidarea laterală a bazei balotului ( dacă se observă tendința de sfărâmare a balotului ambalat în lemn. Ambalajul din plasa degradabilă sau din plasa metalică se poate păstra dacă pământul are tendința de a se desprinde de pe rădăcini (se desface la partea superioară.). Lucrări de întreținere: -udarea și fertilizarea periodică. -pantări flori perene. -refacere etanșeitate. inclusiv.Această îngrijire presupune: -tunderea regulată. cele cu frunze semipersistente dacă au o vârstă mai mare. -tratamente specifice pentru apă. -tratamente de prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor. La plantarea exemplarelor cu balot. -erbicidări selective. -tăvălugire. -întreținere mobiler. dar pentru menținerea în cea mai bună stare a amenajării este obligatorie. tablă. eventual se secționează în câteva locuri lateral). reglarea înălțimii.4 Irigarea arborilor și arbuștilor . nefiind necesară în mod obligatoriu. etc.3 Întreținerea Întreținerea nu este costisitoare. cele dificile la prindere (magnolii. scoaterea ambalajului este absolut necesară dacă împiedică rădăcinile să se dezvolte (material plastic nedegradabil – containere sau folie. -îndepărtarea algelor. Puieții cu balot mic se plantează manual. țevi si fitinguri deteriorate. de la scoatere până la plantare. -tunderea. 2.

mai ales în perioada de debut a vegetației.Vârsta și mărimea plantelor. au un consum mai mare de azot în prima jumătate a perioadei de vegetație. din care 100 litri se toarnă deasupra balotului și 200 de litri pe conturul gropii. când speciile plantate ai cerințe mari sub raportul fertilității solului. 20 – 25 litri pentru arborii mijlocii și 30 – 50 litrii pentru arborii mari. interceptate de coroanele arborolor si tufele arbuștilor. când solul este sărac în elemente nutritive. fiind maxime la vârsta maturității și apoi scad treptat în perioada de declin. cu frecvența zilnică. Pulverizarea plantelor cu produse antitranspirante. iar in faza de coacere a lemnului crește nutriția cu fosfor și potasiu. Speciile repede cresătare au consumuri mai ridicate de substanțe nutritive. Plantele acoperitoare de sol cultivate sub arbori și arbuști existenți necesită udarea cu cantități sporite ca urmare a concurenței pentru apă a sistemelor radiculare și a limitării efecrului precipitațiilor. cele care sunt supuse tunderii repetate. au un consum mai mare de azot în prima jumătatea perioadei de vegetație. Dozele orientative de îngrășăminte care se pot administra arborilor sunt cuprinse in următorul tabel. în orele răcoroase. Udarea plantelor cu balot trebuie să asigure penetrarea apei până în balot. se apleacă. iar în faza de coacere intensă a lăstarilor. Fertilizarea se impune mai ales când volumul edafic este mic.Pulverizarea frunzișului cu apă este indicată îndeosebi pentru speciile cu frunze persistente.Speciile cu masa foliară mare. prelată. Necesitățile plantelor față de substanțele nutritive cresc progresiv în perioada de tinerețe. ritmul de creștere conduc la consumuri diferite ale elementelor nutritive. norma de udare este de 300 litri.. în care balotul are 120 cm în diamnetru.rogijini). ca latexul de clorură de polivinil.Materialul vegetal plantt în teren trebuie să primească trei udări în perioada martie – aprilie. Speciile cu masa foliară mare. Pe terenurile impermeabile udările se fac la două săptămâni. Arborii și arbuștii floriferi și decorativi prin fructe necesită o bună aprovizionare cu fosfor și potasiu în etapa premergătoare înfloririi și fructificării și cu azot în faza de creștere intensă a lăstarilor. care protejează frunzișul de deshidratare în perioada de primavară – început de vară.Astfel pentru o groapă cu diametrul de 180 cm. Plantele se mușuroiesc cu pământ. Efece foarte bune au pulverizările și asupra speciilor cu frunze caduce ( de 2 ori pe săptămână). se fixează și se acoperă cu pământ sau se leagă și se învelesc cu diferite materiale de protecție (folie de polietilenă. în funcție de volumul gropilor și gradul de umiditatea solului. Administrarea îngrășămintelor pe parcursul vieții plantelor lemnoase ornamentale constituie un mijoc de a asigura starea bună de vegetație și în consecință longevitatea plantelor.5 Fertilizarea arborilor Vârsta arborilor Cantități de îngrășăminte – kg/arbore Azotat de Gunoi de grjd Superfosfat Sare potasică amoniu . normele săptămânale sunt de 10 litri pentru arbuști și coniferele mici. În perioada mai – septembrie. de catre producător (preferabil) sau operația se execută la recepția materialului sau la plantare. termofile. Se folosesc substanțe speciale. Rășinoasele și foioasele persistente pot fi pulverizate încă de la scoatere. cu norme de 20 – 80 litri pentru exemplarele plantate fără pământ pe rădăcini. 2. 15 – 20 litri pentru arborii mici. cele care sunt supuse tunderii repetate. Protejarea de îngheț a plantelor tinere. de aceea necesit soluri bine aprovizionate. se acoperă cu cuști de lemn (speciile cu frunze caduce).

6 8 12 15 25.2 0.4 0.fie prin transformare si supunerea la anumite deziderate ale proiectării.25 – 3.3 0. pe măsură ce plantele cresc.3 – 0.25 – 3. vegetației. După vegetație. se poate ajunge la doze individuale de: 180 – 200 g azotat de amoniu. apele formează elementul de primă importanță în orice amenajare.5 2.2 – 0. fiecare zonă amenajându-se diferit dar cu elemente comune pentru a da continuitate si a nu crea rupturi în compoziție. administrându-se fiecărei plante: 80 g azot de amoniu. peisajului și a psihicului uman.15 – 0.5 – 0. ele îndeplinesc un rol important prin influența exercitată asupra microclimatului. Pe suprafața terenului dat spre amenajare se găseste un canal care s-a căutat a se pune în evidență.8 1.30 ani și peste 10 – 15 15 -20 30 – 50 70 – 100 120 – 180 0. La sud de clădirea principală.5 – 1. Din trei în trei ani se aplica 8 – 10 kg gunoi de grajd. 200 – 250 g superfosfat. 100 g sare superfosfat. ci și un factor compozițional de bază.6 1.4 – 0.25 – 2.0 0.1 – 0. 25 g sare potasică.0 – 1.Acest lucru s-a pus în aplicare prin împărțirea canalului respectiv în mai multe centre de interes. ) . Dotări utilitare și estetice În jurul unor arbori se găsesc rozete rotunde. canalul cu apă este mai lățit. 3. apa a constituit încă de la începuturile artei grădinilor nu numai o condiție a existenței cestora. care reprezintă bănci. 50 g sare potasică. solului. pârâu.0 1. Se pot vedea în jurul arborilor(fig.0 – 2.5 0.15 0.0 Fertilizarea arbuștilor se poate face începând din al doilea an de la plantare.0 – 4.3 0. râu.zonă de care am profitat amenajând un ponton 4.0 3. iar in anii fără fertilizare organică. Apele și amenajarea lor Fiind în același timp o resursă de neînlocuit pentru viață.25 – 0. Prezența unui lac. pe teritoriului de amenajat sau ca limită naturală a acestuia conferă sitului o valoare deosebită.Aleile care conduc la acești arbori sunt de formă pas japonez din rondouri care sunt din trunchi de arbori secționați.8 2.0 – 1.0 2. fie prin integrarea ca atare în peisajul proiectat.

Mașină care reprezintă un loc de popas. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Suprafețe Suprafață totală Suprafața bazinelor Suprafața aleilor Suprafața centrelor de interes Suprafață canal Suprafața de spațiu verde efectiv Suprafața plantată (arbori. arbuști și flori) Suprafață gazonată Suprafața locului de luat masa Suprafața pontonului Suprafață șosea Suprafață parcare Metru pătrat 64. Este o combinație între bănci și vegetație. 5. Calcule tehnico-economice . crt.530 m² m² .1 Centralizator de suprafețe Nr.devize 5.

25. 17. 22. 5. 2. 16.85 114 37.5 52.5 36 75 87 135 150 150 67. buc. 26. purpurea Castanea sativa Catalpa bignonioides Corylus avelana Corylus colurna Fraxinus angustifolia Ginkgo biloba Gleditsia triacanthos Laburnum anagyroides Liquidambar stryaciflua Liliodendron tulipifera Magnolia acuminata Magnolia kobus fastigiata Paulownia tomentosa Platanus acerifolia Platanus orientalis Populus nigra Quercus palustris Quercus coccinea Robinia pseudoacacia umbraculifera Sophora japonica Salix alba tristis Tilia euchlora Tilia cordata Tilia platyphyllos Tilia tomentosa Arbuști rășinoși Total (lei) 2069. 30. 10. 4. 15.5 41. 28. 3 12 16 20 14 4 10 10 10 20 30 70 9 40 25 6 20 15 10 10 5 15 12 10 20 38 10 13 10 10 Dimensiune (cm sau diametru) 16/18 40-60 100-150 150 100-125 100-125 200-250 80-100 80-100 4/6 10/12 100-150 125-150 250-300 125-150 100-125 175-200 300-400 8/10 10/12 12/14 300-350 300-350 10/12 300-350 200-250 200-250 200-250 250 175-200 Preț unitar (lei) 689.5 28. 7. 11.5. 23.2 Lista materialului săditor Arbori rășinoși Nr.55 124.85 10.5 37.35 15 6. 20. 3.5 45 6. 12.25 684 750 540 750 870 675 2550 1800 675 510 1083 525 390 435 375 .5 30 43.85 15 10.75 37.5 337.85 32. 9.5 150 103.5 Specia Acer Buergerianum Acer ginnala Albizia julibrissin Betula pendula Betula pendula var. 19.5 4800 821. crt. 13. 6.15 37.2 240 135 525 167. Nr. 18. 27. 29. 8.5 270 1350 430. 24.5 120 32.5 25.35 13.4 328. 14. 1. 21.

10.35 75 30 25.75 40-60 40-60 30-40 20-30 30-40 30-40 100-125 40-60 20-25 80-100 250-300 37. Materiale Ciment Piatră perete (gard) Grilaj fier Vopsea culoare neagră Vopsea culoare galbenă Vopsea culoare Pavaj Sticlă securizată 3. 7. 14.5 10.85 60-80 9. 8. 5. 4. crt. 1. 4. 7. 6. 1.5 7.Nr. 1. crt.3 Materiale de construcție Nr. 9.5 90 412. 6. 11.35 Total (lei) 300 234 195 750 3525 175. Suprafață gazon crt.85 3 8.5 1125 1050 3244.95 37. 5.5 grosime Cantități Preț unitate 2/m² Preț total Cantități 1500 Preț unitate 20/sac 50 kg Preț total 30 000 300 800 /m² 240 000 . 10 40 20 20 500 30 30 50 40 100 50 15 35 128 Dimensiune Preț unitar (cm sau (lei) diametru) 20-40 30 40-60 5. Gazon 5. 2. buc. 13. 12.5 198 3750 517. 3. Specia Abelia grandiflora Berberis candidula-Jytte Berberis ottawensis Superba Berberis thunbergii Buxus sempervirens Caryopteris clandonensis Worcester Gold Chaenomeles japonica Deutzia crenata Forsythia europaea Photinia Red Robin Prunus laurocerasus Rhododendron yakushimanum Morgenrot Syringa vulgaris Sensation Wisteria floribunda alba Suprafață gazonată Nr. 3. 2.8 Nr.05 5. 8.25 4.

Mobilier Bănci Pergole Coșuri de gunoi Masă picnic Scaune picnic Rozetă 5. 1. Lemn pentru ponton 10. 5.4 Lucrări efectuate 300 3 15/m2 200/m² 1000 60 000 3000 5. crt. crt. 2. 4. 6.9.5 Mobilier Nr. Pasaj peste șosea 34. 5.6 Dotări utilitare Nr. Obiecte Cantitate Preț unitar Preț total Cantitate Preț unitar (lei) Preț total (lei) 3 . 3. Suport pentru sticla securizată 11.