Colegiul Tehnic„NAPOCA”Cluj-Napoca

Lucrare de specialitate pentru certificarea competentelor profesionale

DEZVOLTAREA DURABILA A TURISMULUI

Cuprins Capitolul 1 . Dezvoltarea durabila : concept modern 1.1 1.2 1.3 Conceptul de dezvoltare durabila– generalitati Turismul durabil si formele sale Politica de protectie a mediului in industria ospitalitatii

Capitolul 2 . Ariile naturale protejate 2.1 2.2 2.3 2.4 Scurt istoric privind protectia ariilor naturale Definitii, principii clasificari si concepte fundamentale Clasificarea ariilor protejate in România Amenintari asupra ariilor protejate

Capitolul 3 . Ecoturismul – principala forma de manifestare a turismului durabil 3.1 Ecoturismul intre teorie si practica 3.1.1 3.1.2 3.1.3 3.2 3.3 Conceptul de ecoturism Ecoturismul ca segment pe piata Ecoturismul ca oportunitate de afaceri

Experienta internationala in planul organizarii ecoturismului Ecoturismul in ariile protejate – experienta internationala si a României Capitolul 1.Conceptul de dezvoltare durabila – concept modern

Dezvoltarea durabila = dezvoltare ce satisface nevoile generatiilor actuale fara a prejudicial interesele generatiilor viitoare Mediu = ansamblu de conditii si elemente naturale ale Terrei : apa, aerul, solul si subsolul,toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele materiale în actiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.

De la Adam Smith si pâna în zilele noastre, teoria economica analizeaza direct sau indirect “dezvoltarea”. Visul oricarui capitalist a fost si este dezvoltarea afacerilor sale, cucerirea unor noi piete, globalizarea. O data cu cresterea complexitatii conexiunilor din economia mondiala s-a simtit si nevoia redefinirii de catre specialisti a acestui concept. Paradoxul stiintei economice este ca teoriile sale sunt create dupa analiza fenomenelor, spre deosebire de alte stiinte în care teoria precede practica (de exemplu Edison a inventat becul dupa multe experimente si calcule în laborator, în timp ce piata a fost analizata mult dupa aparitia ei). Asa s-a întâmplat si cu conceptele dezvoltarii durabile sau viabile. Dupa douazeci de ani de expansiune economica fara precedent, abia în anii ’70 apar primele preocupari de redefinire a conceptului de dezvoltare. 1.1 Conceptul de dezvoltare durabila – generalitati Începând cu 1972, anul în care a fost publicat primul raport al Clubului de la Roma –“Limitele cresterii” – si când a avut loc prima Conferinta a ONU asupra problemelor de mediu la Stockholm, au fost identificate peste 60 de interpretari ale conceptului de dezvoltare, în noua viziune a interdependentelor dintre problemele mediului înconjurator, bunastarii generale si procesului cresterii economice1. una din aceste interpretari a dus la crearea termenului de ecodezvoltare, care subliniaza necesitarea cautarii unor strategii concrete de dezvoltare capabile sa duca la folosirea rationala si sanatoasa din punct de vedere ecologic a unui sistem dat , pentru satisfacerea nevoilor fundamentale ale populatiei locale2.1 Popescu, C-tin; Ciucur, D.; Popescu, I. – Tranzitia la economia umana, Ed. Economica, Bucuresti, 1996. 2 Timbergen, Jan – Restructurarea ordinii internationale. Raport catre Clubul de la Roma, Ed. Politica,Bucuresti, 1978.Din cele peste 60 de interpretariale conceptului de dezvoltare, specialistii s-au oprit la cel cepare a defini, pentru moment, cel mai bine, rezolvarea problemelor umanitatii: DEZVOLTARE DURABILÃ. Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare (CMED), cunoscut si sub

denumirea de “Raportul Brundtland” dupa numele initiatoarei acestui raport ce poarta titlul “Viitorul nostru comun”, aparut în 1987, defineste dezvoltarea durabila ca fiind acea dezvoltare ce satisface nevoile generatiilor actuale fara a prejudicial interesele generatiilor viitoare. Dezvoltarea durabila înseamna în plan material mentinerea posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, precum si redresarea factorilor de mediu afectati de poluare. În plan spiritual, dezvoltarea durabila înseamna mult mai mult; inseamna conservarea mostenirii faptelor de cultura, realizate de cei din trecut si de cei de azi si dezvoltarea capacitatii de creatie în viitor, a elitei celor care ne urmeaza.Conform definitiei date de CMED, dezvoltarea durabila implica faptul ca volumul total alcapitalului, format din capital fizic (masini, drumuri, hoteluri s.a.), capitalul uman (sanatateaoamenilor, cunostintele si calificarea lor) si capitalul natural (padurile, aerul, apa si solul fertile),ramâne constant sau creste în timp.

1.2 Turismul durabil si formele sale Turism durabil = dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul si marketingul turistic care sa respecte integritatea naturala, sociala si economica a mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare.Impactul turismului asupra mediului presupune analiza relatiei turist - rezerva turistica -produs turistic. Un numar tot mai mare dintre cei implicati, sub o forma sau alta, în activitatile de turism sunt constienti de efectele provocate de dezvotarea turistica, de impactul acestor activitati asupra populatiei si ambiantului. În ultimii ani, deceniile noua si zece ale secolului XX, s-a urmarit ca expansiunea turismului sa se realizeze echilibrat, în conformitate cu standardele care garanteaza pastrarea echilibrului ecologic si evita suprasolicitarea resurselor, poluarea si orice alte impacte negative asupra mediului.

• prezenta unor structuri turistice de cazare. 258. alimentatie publica. Florica. Bucuresti. ale teritoriului national. care se desfasoara de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic. I. . care asigura circulatia.Notiunea de impact presupune analiza relatiei turist .19 Istrate.resursa turistica produs turistic. • modernizarea infrastructurii generale si extinderea ei în folosul dezvoltarii turismului. Aceste elemente definitorii ale turismului determina mai multe tipuri de impact. care pot îmbraca forme pozitive sau negative de manifestare. • folosirea în mod optim a resursele naturale. • existenta unei infrastructuri generale. Impactul politic Este determinat de pozitia în politica turistica a guvernului privitoare la industria ospitalitatii. Ed. Rosu. pana la asigurarea pachetului de servicii si actiuni turistice. culturale.care pentru cazul României consideram ca ar trebui sa aiba urmatoarele directii: • turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebui sa se dezvolte în viitor cu sprijinul statului. Bran. Economica.. Impactul asupra unei zonei turistice este dat de: • cadrul natural si varietatea potentialului turistic. Anca Gabriela – Economia turismului si mediul înconjurator. accesul si informarea. p. agrement. menite sa puna în valoare obiectivul respectiv. • ridicarea calitatii amenajarilor turistice si a serviciilor turistice si prin îmbunatatirea politicii de resurse umane. 1996. cu asigurarea protectiei acestora.

culturale. religioase. rasiale. atât un impact pozitiv. de crestere a curateniei si igienei publice. etc. studenti.• rolul si dimensiunea sectorului privat în turism trebuie sa fie marite considerabil. de dobândire a uneipersonalitati distincte în cadrul turistic local. în servicii turistice si infrastructura generala. • dezvoltarea sentimentelor de întelegere si toleranta deoarece schimburile interculturale între turisti si populatia gazda faciliteaza disparitia barierelor lingvistice. • asigurarea si dezvoltarea progresului social. cât si unul negativ. În conditiile în care modul de viata socio-economic are tot mai acute tendinte de generalizare si uniformizare. sociale. Acestea reprezinta caile de pastrare a unei identitati socio-culturale. Impactul pozitiv se exemplifica prin: • cresterea sansei sociale si profesionale prin realizarea de noi locuri de munca. a confortului general în localitatile turistice. pastrarea unor elemente cu specific traditional. • scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor realizate. asupra largirii orizontului lor spiritual si profesional. • crearea de noi locuri de munca sezoniere. vor ocupa un loc important în viitorul asezarilor incluse în activitati turistice. cu precadere pentru tineri (elevi. Aceasta valorificarea printurism a patrimoniului natural si cultural al unei zonei turistice prezinta . Impactul negativ se poate materializa prin: . Impactul social Se manifesta prin influenta pe care o are turismul asupra modului de viata traditional al locuitorilor unei zone. national si chiar mondial.în plan social.) si femei.

În aceasta situatie impactul economic total este egal cu efectele impactului indirect plus impactul indus al cheltuielilor turistului.silvicultura. raportate la impactul direct. artizanat si mica industrie. Impactul cultural . Pentru populatia din zonele rurale bunaoara. în cadrul structurilor sociale. impactul economic total se concretizeaza în volumul determinat de cheltuielile turistice. • impactul indus (stimulat) comensureaza efectele derivate cauzate de angajatii unei firme turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor în alte sectoare de afaceri. Impactul economic Materializat prin dezvoltarea locala si regionala a localitatilor mai putin favorizate sub aspectul resurselor economice.• perturbarea si distrugerea treptata a modului de viata traditional. • acceptarea de catre populatia locala a unor influente negative în plan social. • impactul indirect masoara efectele derivate ale rundelor aditionale cauzate de recircularea unitatii monetare initiale a turistului. În mod logic efectul multiplicator al turismului (K) este exprimat prin însumarea celor trei impacturi.) în favoarea unor activitati si servicii turistice care aduc venituri mai rapide si mai importante. dezvoltarea în timp si spatiu a activitatilor turistice poate conduce la renuntarea la modul de viata si la ocupatiile traditionale (pastorale. etc. Din acest punct de vedere masurarea impactului economic poate tine seama de trei elemente: • impactul direct care evidentiaza efectele primei runde de circuit monetar provenit de la turist.

Este dominat de relatia dintre turisti si populatia locala. pentru un anume produs turistic. • favorizarea cresterii interesului populatiei locale pentru pastrarea si conservarea obiectivelor de interes turistic. si conduce la disparitia sentimentului de mândrie fata de propria cultura. . El difera de alte industrii prin aceea ca clientul se deplaseaza în tara sau zona turistica dorita. Impactul turistic Turismul este o industrie care permite încasari în moneda nationala precum si în valuta. a valorilor morale sub influenta turistilor. care astfel pot fi valorificate. de respect fata de valorile morale. pastrarea unor obiceiuri. Aspectele negative sunt mai numeroase. datini doar pentru ca sunt pe gustul turistilor. atribuite turistilor. iar aparitia lor se face simtita dupa un interval relativ mai lung de timp: • aparitia de schimbari a mentalitatilor. • aparitia unor potentiale conflicte si antagonisme. de pelerinaj la manastiri. care nu este întotdeauna benefica în plan local. • adaptarea si copierea de catre rezidenti a unor atitudini si comportamente noi. cu scopul satisfacerii sentimentului de sacralitate crestina. suprasaturat. naturale si culturale. atunci când turismul devine fenomen de masa. • diversificarea formelor de artizanat. Aspectele pozitive sunt date de: • dezvoltarea si revigorarea traditiilor culturale si religioase. aparitia kischului. • initierea unor noi actiuni culturale în plan religios. si care contribuie la dezvoltarea comunitatilor locale creând noi locuri de munca.

calesti. • sporirea numarului de unitati de alimentatie publica. tarafuri.). instalatii traditionale de agrement. legume si fructe. etc.Derularea activitatilor turistice necontrolat.pot fi numeroase. barci.produse de carne. nu se poate ascunde faptul ca si turismul are influente negative asupra mediului ambiant. Ele sunt provocate de: . prin distrugeri asupra . • crearea conditiilor de agrement-divertisment adecvat si diversificat. Actiunile distructive – în multe cazuri inconstiente. Chiar daca activitatile turistice nu agreseaza mediul. aleator. precum unitatile industriale. Impactul negativ este determinat în primul rând de actiunea distructiva a turistilor asupra turistice. agricultura. mai ales în zonele sau la obiectivele la care se contureaza o evidenta concentrare turistica si în conditiile în care dotarile si amenajarile turistice nu corespund cerintelor de protectie a mediului. datorata în special lipsei de educatie turistica si ecologica . brânzeturi. etc.orchestre si fanfare. sanii.).circulatia turistica necontrolata mai ales în afara traseelor marcate. îndeosebi în asezarile urbane si rurale defavorizate. Impactul pozitiv este reprezentat de: • cresterea numarului de unitati de cazare. transporturile si alte domenii de activitate). care de asemenea poate pune în valoare resursele locale (cai. factori care sunt rezultatul utilizarii mediului pentru turism si agrement. prin sprijinirea initiativelor locale pentru valorificarea bucatariei traditionale si utilizarea produselor locale specifice (vinuri. fara luarea în calcul a standardelor de amenajare si exploatare poate conduce la degradarea mediului si a resurselor turistice. Aceste aspecte sunt influentate de doua mari grupe de factori: factori care sunt o urmare directa a dezvoltarii economice(industria.

prin producerea de: gaze de esapament. Alte prejudicii sunt aduse prin declansarea de incendii. implicit. are influente negative si asupra obiectivelor culturale. Circulatia turistica necontrolata. practicarea braconajului. în grupuri mari. în zonele si traseele de mare interes turistic. prin acumulari de deseuri. zgomot. aglomerarea parcarilor conduce la alterarea aerului în zonele turistice. vegetatiei. iar aceasta trebuie sa-si mentîna controlul asupra dezvoltarii turistice. cerintele dezvoltarii turistice durabile se regasesc în forme ale turismului cum ar fi : ecoturism. Forme ale turismului durabil Dezvoltarea turistica durabila nu este doar un concept dezbatut. distrugerea de specii floristice. sociale si culturale care constituie patrimoniul comun al umanitatii si a satisfacerii nevoilor turistilor si populatiei locale a generat aparitia în practica a unor forme de turism durabil. Produce fenomenul de degradare a peisajului. turism. cu oprirea în poieni. principiile turismului durabil: activitatea turistica trebuie initiata cu mijloace proprii ale comunitatii locale. Obiectivele. Necesitatea protejarii bogatiilor naturale. principiile. instalarii corturilor. destinate popasurilor. etc. cuabatere de la drumurile principale. pe malul apelor.solului.. .distrugeri cauzate de turismul automobilistic prin parcarea si circulatia în locuri interzise. O intensa circulatie turistica. Din definitia data însa la începutul acestui capitol turismului durabil rezulta ca toate formele de turism (nu numai cele enuntate anterior) ar trebui sa respecte principiile dezvoltarii durabile si deci.lipsa unor amenajari specifice. . gunoaie. completat sau reformulat în cadrul conferintelor purtate pe aceasta tema.turismul trebuie sa ofere rezidentilor locuri de munca care sa duca la îmbunatatireacalitatii vietii comunitatilor locale si trebuie realizat un echilibru între activitatile economice deja existente în zona si activitatea . ducând pâna la disparitia unor specii.împiedicarea refacerii ecologice. perturbarii faunei.

Desi industria turistica acorda mai mare importanta problemelor legate de mediu si tot mai multa atentie turismului durabil. monitorizarea impactului diferitelor activitati turistice. poate ajuta la generarea veniturilor pentru populatia locala si poate accelera dezvoltarea regiunii. imediat. 1. cu care acesta este înca confundat sunt prezentate pe larg în capitolele ce vor urma. bazat pe standarde internationale deja acceptate. indiferent daca face parte dintr-o companie puternica sau este . A devenit o sursa majora pentru multe arii si numeroase tari din lume. Dezvoltarea turistica durabila. diferentele dintre bunele intentii exprimate de oameni atunci când sunt supusi cercetarilor si ceea ce ei vor face efectiv în vacante. conciliaza interese si obiective antagoniste. turismul stiintific. plecând de la oricare din criteriile de clasificare. prin formele sale practice.3 Politica de protectie a mediului in industria ospitalitatii Fiecare unitate hoteliera trebuie sa-si creeze propriile politici de protectie proactiva a mediului ambiant. cultural si natural de exemplu atrage acum vizitatori din toata lumea si poate deveni motorul dezvoltarii locale. liniile directoare pentru operatorii din turism. regional si local. trebuie realizate programe educationale si training pentru îmbunatatirea managementului în domeniul protectiei resurselor naturale si culturale. dincolo de cel particular. nu ar trebui subestimate. Pot fi stabilite. Dar mai multa atentie trebuie acordata impactului fizic si cultural al turismului de masa inclusiv pierderile indirecte ce apar acolo unde se manifesta supraaglomerarea. favorizeaza parteneriatul si cooperarea între decidenti. Patrimoniul mondial. turismul rural.turistica. trebuie stabilit un cod de practici pentru turism la toate nivelurile: national. turismul cultural sunt doar "avangarda" formelor de turism durabil. operatori si consumatori si promoveaza interesul general pe termen lung. daca este bine planificat si condus. cât si limitele de acceptabilitate pentru diferite zone. Ecoturismul. Ceea ce trebuie retinut însa este faptul ca. Nu exista nici un dubiu ca turismul. Formele de acum "clasice" ale turismului durabil. de asemenea. definirea tuturor formelor de turism trebuie sa contîna ideea de durabilitate.

a asociatiilor profesionale din bransa. Politica fiecarei unitati trebuie sa se bazeze si pe cererea reala a consumatorilor de servicii turistice. Astfel. este necesar sa se foloseasca creator si sa se aplice concret informatiile despre mediul ambiant . a celor care au rolul de control din partea agentiei de protectie a mediului. de aceea. cu evacuarea resturilor menajere la canal. Rezultatele se pot observa numai daca se mentin standardele de operare. Rezultatele se mai pot observa si prin masurare: raportarea consumurilor la alte perioade din trecut dar si la reactia clientilor fata de atitudinea “prietenoasa” cu mediul. cu obiective clare. pentru a functiona în parametri de performanta. prima faza este cea a evaluarii. Daca aceste politici oficiale lipsesc. Politica de protectie a mediului urmata de un hotel trebuie urmarita în permanenta alaturi de realizarea indicatorilor de încasari sau gradul de ocupare. energie sau combustibili. Oricum. fiecare unitate hoteliera are identitatea ei. nu pot sa nu tina seama de zona de localizare a unitatii hoteliere.o afacere de familie. anuntarea presei locale si chiar centrale. Experientele pozitive de succes. trebuie sa tina seama – în procesul aplicarii lor în practica curenta – de legislatia nationala si de constrângerile la care sunt supusi în momentul dat. a autoritatii publice locale. actiunea. constrângerile legale din punct de vedere al politicilor de mediu din tara respectiva. . nationale sau internationale. Trebuie deci sa se educe în permanenta personalul si chiar clientii. cu reducerea consumurilor nejustificate de: apa. În a doua faza. este necesara atragerea tinerilor lucratori. de climatul. care trebuie facut cunoscut întregului colectiv.Politicile corporative respectiv cele ale lanturilor hoteliere. particularitatile ei si. necesita un plan simplu. conditiile specifice de operare. cea a provocarii. În cadrul politicii de protectie a mediului înconjurator este necesara realizarea unui plan de punere în practica. în care se stabileste în ce stadiu se gasesc unitatea si localitatea. pastrând nealterat mediul ambiant si calitatea serviciilor oferite. operatorii acestor corporatii au datoria morala de a le introduce. Urmatoarea etapa. implicarea filialelor locale. pe implicarea clientilor în punerea în practica a acestor concepte – ca parte activa si constienta – alaturi de personalul unitatii.

3. un consum mai mic si.Factorul cheie este implicarea managerilor. Ultima etapa este analiza rezultatelor obtinute. pe lânga consumuri neeconomice. 2. Este necesara stabilirea responsabililor de actiuni. cei care pot sa închida risipa de resurse. implicarea departamentului tehnic în urmarirea consumurilor. de asemenea. . Urmarirea rezultatelor trebuie facuta periodic. ceea ce determina o fluctuatie mai mica a personalului). Aceasta se traduce prin: 1. adica un profit mai mare. Politicile de protectie ecologica trebuie sa aduca hotelierilor avantaje multiple. servind. pot preîntâmpina reclamatiile prin decizii manageriale corecte si la timp. loialitatea clientilor si o mai buna imagine publica (oaspetii hotelului sunt din ce în ce mai interesati de protectia mediului înconjurator. premierea celor care sunt merituosi în punerea în practica a planului. daca se poate dovedi preocuparea pentru protectia mediului cât si pentru confortul lor. Pe de o parte o crestere a volumului de afaceri. ei vor face publicitate hotelului ). apa. Totodata trebuie alocati si cheltuiti bani pentru înlocuirea acelor utilaje care. iar pe de alta parte reduceri însemnate în costurile de operare. în consecinta. Sunt necesare corectarea erorilor sau depasirilor de consum. materiale consumabile etc. a loialitatii si eficientei personalului. lansarea planului pentru urmatoarea perioada etc. la reducerea costurilor de operare ). atragerea si pastrarea unui personal devotat (daca personalul observa preocuparea pentru protectia mediului. se câstiga respectul si loialitatea clientilor. costuri mai mici (multe masuri de protectia mediului sunt menite sa reduca consumul de energie. metodelor si cailor de reducere fara afectarea proceselor tehnologice normale si calitatea serviciilor. Ei trebuie sa croiasca planul de abordare a acestor politici. va avea sentimentul ca este angajat de o companie mai întelegatoare. aceasta va duce la cresterea motivatiei. pot pune în pericol si viata clientilor.

În toata lumea. dar si masuri de investitii – cu costuri relativ mari.). Oricare din aceste demersuri sau combinatii de masuri simple cu investitii relativ costisitoare aduc beneficii companiilor sau unitatilor operative. gradul de confort sau specific. hotelurile si restaurantele. comunicatii etc.echipamente si instalatii înglobate în constructiile propriu-zise. lemn de la europaleti si ambalaje etc. datorita unei decizii de demarare a actiunilor necesare protectiei mediului. Resursele consumate în industria ospitalitatii sunt variate: materialele de constructii utilizate pentru realizarea acestor obiective – noi sau renovate. avantaje pe termen lung (lucrându-se cu alti colegi din industrie si demonstrându-se o practica buna se va contribui la asigurarea protectiei mediului înconjurator). iluminat. de alimentatie. dar mai ales. echipamentelor.4. resursele energetice (energie electrica primita prin reteaua nationala sau produsa pe loc. în zonele si localitatile izolate.apa: care poate fi potabila sau nu.. cu obiective clare si o urmarire atenta a îndeplinirii actiunilor. lenjerie. . apa si taxe de gospodarie comunala reduse (pentru deversari de efluenti / ape menajere tratate. natura clientilor etc. • colectare deseuri compactate si reduse ca volum.Realizarile sunt obtinute printr-o planificare riguroasa. doze de aluminiu. cartoane.materiale si dotari necesare operarii curente: mobilier. functionarea tuturor instalatiilor. vesela. resurse utilizate pentru încalzirea unitatilor. prepararea apei alde menajere. pentru a conferi destinatia de furnizor de servicii: hoteliere.. fara a implica costuri deosebite. sticle. pentru a satisface cererea consumatorilor si pentru a mentine standardele de operare. Multe din rezultatele pozitive sunt obtinute prin masuri simple. combustibili. Altele sunt o combinatie de masuri simple si costuri relativ reduse. tacâmuri. vânzarea deseurilor reciclabile – hârtie. însa rambursate înainte de termenul prevazut prin economiile realizate prin: • consumuri reduse de energie. combustibilii fosili – de obicei gaz metan si combustibilii lichizi). catering etc. consuma cantitati importante de resurse. indiferent de localizarea lor.

de-a lungul unor cai de transport rutier. Raporturile cu tertii : furnizori ai industriei. care pot. sunt realizate efectiv lucrari de protejare a naturii. sa inhibe consumul neeconomicos si sa oblige la masuri de economisire. Capitolul 2 . statiune turistica. firme de intretinere curenta etc. Scurt istoric privind protectia ariilor naturale De-a lungul timpului. zone sau localitati în parte. problemele de conservare a naturii au fost rezolvate într-o maniera generala si globala în cadrul fiecarei tari. statii de tratare a apei potabile. proiectanti si arhitecti. trebuie sa fie orientate spre achizitii ecologice. reciclare apa pentru alte utilizari. bauturi. Aceste zone sunt denumite zone protejate însa. alimente. . dotarile tehnologice ale unitatii (echipamente cu consumuri reduse. Cantitatile de resurse consumate depind de o serie de factori. cu valoare deosebita. retea de transport energie sau energie electrica creata de generatoare cu combustibili lichizi sau gaz metan). regiuni. între care amintim câtiva: localizarea unitatii respective. fara a dauna însa calitatii serviciilor. deseori. nivelul de “constiinta ecologica” al lucratorilor respectivelor unitati si programelor de economisire aplicate. si care trebuie sa beneficieze de o atentie suplimentara. naval sau feroviar.detergenti. dar mai ales din punctul de vedere al clientilor. ingrediente. constructori. în interiorul lor. nu pot dobândi acest titlu decât în masura în care. materiale de curatenie. Desi întreaga natura ar trebui conservata. oras.1.. iluminat prin becuri si lampi economicoase). Ariile naturale protejate 2. potrivit reglementarilor Consiliului Europei. produse semiconservate etc. materiale publicitare etc. nu numai din punct de vedere al industriei hoteliere. nivelul de preturi sau tarife ale resurselor consumate. accesibilitatea la resurse (furnizarea de apa din apropiere sau prin aductiuni lungi si costisitoare. exista si unele zone în care traiesc specii unice sau rare de flora si fauna.

Rezervatie stiintifica si Rezervatie Naturala Stricta II. • asigurarea unui cadru pentru colectarea. iar organismul cu prerogative în acest sens este reprezentat de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (UICN) care s-a preocupat de-a lungul timpului îndeosebi de elaborarea unui sistem de clasificare a ariilor protejate urmarind: • constientizarea guvernelor asupra importantei ariilor protejate. • îmbunatatirea comunicarii si întelegerii între toti cei implicati înactiunile de conservare. Rezervatie de Conservare a Naturii si Rezervatie Naturala Gospodarita . • asigurarea unor standarde internationale pentru a sprijini contabilizarea si compararea globala si regionala între tari. Obiective si Criterii pentru Ariile Protejate". procesarea si diseminarea datelor privitoare la ariile protejate. încheiata în anul 1978 la Paris. Monument Natural IV. • încurajarea guvernelor sa dezvolte sisteme de arii protejate ale caror obiective de management sa fie în conformitate cu conditiile nationale si locale. Parc National III. ce propunea urmatoarele 10categorii: I. IUCN a publicat raportul CNPPA (Comisia asupra Parcurilor Nationale si Ariilor Protejate intitulat "Categorii.Problemele conservarii mediului sunt reglementate prin Conventia pentru protejarea patrimoniului natural si cultural. • reducerea confuziei generate de adoptarea a numerosi termeni diferiti pentru a descrie tipuri diferite de arii protejate. În 1978.

. . ocazie cu care s-au trasat si unele linii directoare care: . în februarie 1992. Rezervatie de Resurse VII.actualizeaza liniile directoare din 1978 pentru a reflecta experienta câstigata de-a lungul anilor în aplicarea sistemului de clasificare. Rezervatie a Biosferei X. Arie Naturala Biotica si Rezervatie Antropologica VIII.V. anumite criterii fiind inflexibile la conditiile variate întâlnite pe glob. s-a demonstrat necesitatea ca sistemul sa fie revizuit si actualizat. a publicat un Raport ale carui concluzii se refereau la mentinerea primelor cinci categorii ale sistemului vechi pentru a forma baza sistemului actualizat si la eliminarea celorlate categorii.adera la principiile elaborate în 1978 si reafirmate în raportul Grupului de Lucru din 1990. Venezuela. Arie Gestionata pentru Utilizari Multiple si Arie cu Resurse Gospodarite IX.retin primele cinci categorii. În timp. Raportul a fost supus unei revizuiri mai ample la cel de al IV-lea Congres Mondial al Parcurilor Nationale si Ariilor Protejate desfasurat în Caracas. . CNPPA. Ca urmare. în 1984. Sit al Patrimoniului Mondial Natural Acest sistem de clasificare a fost utilizat pe scara larga si preluat de multe legislatii nationale.recunosc ca sistemul trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a se adapta complexitatii lumii reale. . Peisaj Protejat VI. . simplificând terminologia si prezentarea.adauga o noua categorie. prin Comitetul sau Coordonator.

a fost adoptat un nou sistem de clasificare a ariilor protejate având la baza o serie de obiective de management care dau continutul acestei clasificari si care se refera la: cercetare stiintifica. o arie protejata reprezinta o suprafata terestra si marina dedicata în special protectiei si mentinerii diversitatii biologice si a resurselor naturale si culturale asociate si gospodarite legal sau prin alte mijloace eficiente. monument natural conservarea trasaturilor naturale . mentinerea caracteristicilor culturale si traditionale. parc national conservarea ecosistemelor si recreere III. Ariile protejate si obiectivele de management Denumirea Obiectivul de management I. Definitii. mentinerea serviciilor. educatie.ilustreaza fiecare dintre cele sase categorii cu un numar de studii de caz pentru a arata cum sunt aplicate categoriile.. clasificari si concepte fundamentale Potrivit IUCN. principii. a) rezervatie naturala stricta b) arie salbatica protectie stricta II. . protectia diversitatii speciilor si a diversitatii genetice. Relatia dintre obiectivele de management si tipologia ariilor protejate este prezentata în tabelul de mai jos: Tabelul nr. turism si recreere.pun la dispozitie un instrument de management si nu o prescriptie restrictiva . 2.2. utilizare durabila a resurselor ecosistemelor naturale. protectia unor trasaturi naturale si culturale specifice. 2. protectia salbaticiei. Începând din 1992.

a.mentinerea resurselor genetice în stare dinamica si evolutiva.IV. .zona trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura integritatea ecosistemelor si pentru a îndeplini obiectivele de management. disponibila primar pentru cercetare stiintifica si/sau monitorizare. printr-o agentie calificata profesional sau prin fundatii private.pastrarea habitatelor. arie protejata cu resurse gestionate utilizarea durabila a resurselor Asadar. a) Obiective de management: . .proprietatea si controlul trebuie sa fie realizate la nivel national sau la alt nivel guvernamental. trasaturi geologice sau fiziologice si/sau specii deosebite sau reprezentative. . b) Criterii de selectare: . universitati sau institutii care prezinta functii de cercetare sau conservare sau de catre proprietari care lucreaza în cooperare cu oricare dintre organizatiile guvernamentale sau institutiile private mentionate anterior. Rezervatie Naturala Stricta (arie protejata gestionata în principal pentru cercetare stiintifica) este acea zona terestra si/sau acvatica ce prezinta ecosisteme. potrivit clasificarii IUCN. principalele categorii de arii protejate. ecosistemelor si speciilor într-o stare cât mai nealterata posibil.zona trebuie sa fie exclusa de la interventiile umane directe. peisaj terestru si marin protejat conservare si recreere VI. c) Responsabilitati organizatorice: . educatie. sunt: I. arie de gestionare a habitatelor si speciilor conservare prin management activ V.

stiintifice.sunt aceleasi ca si în cazul Rezervatiei Naturale Stricte. educationale.I.asigurarea ca generatiile viitoare vor avea posibilitatea sa înteleaga si sa se bucure de zone care nu au fost afectate de catre actiunile umane de-a lungul unei mari perioade de timp. sa fie supusa primar legitatilor naturale. (b) excluderea exploatarii sau locuirii care contravine scopului desemnarii si (c) punerea la dispozitie a unei baze care sa asigure posibilitati spirituale. Arie Naturala Salbatica (arie protejata gestionata în principal pentru protectia salbaticiei) reprezinta o suprafata mare terestra si/sau acvatica nemodificata sau slab afectata. recreative si turistice. . si care este protejata si gestionata pentru pastrarea conditiilor naturale. Parc National (arie protejata gestionata în principal pentru protectia ecosistemelor si recreere) reprezinta o arie naturala terestra si/sau acvatica.b. fara interventii umane si sa fie în stare sa continue sa prezinte aceste atribute daca este gestionata corespunzator. .mentinerea pe termen lung a atributelor si calitatilor naturale esentiale. a) Obiective de management . c) Responsabilitati organizatorice . b) Criterii de selectare .stiintifice. educationale. toate trebuind sa fie compatibile cu principiile de protectie a mediului si cu diversitatea culturala. recreationale si de vizitare. II. fara o habitare permananta sau semnificativa. desemnata pentru (a) protectia integritatii ecologice a unuia sau mai multor ecosisteme pentru generatiile prezente si viitoare. care retine caracterul si influenta naturala.zona trebuie sa prezinte calitati naturale deosebite.protectia ariilor naturale de semnificatie nationala si internationala pentru scopuri spirituale. a) Obiective de management .

educatie. calitatii representative sau estetice sau semnificatiei culturale. fortarete. în jursidictia caruia se afla. unde speciile de plante si animale. a posibilitatilor de cercetare. a) Obiective de management . dune de nisip si trasaturi marine. care este de o valoare deosebita sau unica datorita raritatii proprii. pesteri.asigurarea. c) Responsabilitati organizatorice .. educationala. Monument Natural (arie protejata gestionata în principal pentru conservarea trasaturilor naturale specifice) reprezinta zona care contine una sau mai multe trasaturi naturale si culturale specifice. calitatii de unicat sau de reprezentativitate sau semnificatiei culturale. depuneri fosile. stiintifica.aria trebuie sa contina esantioane reprezentative de regiuni naturale. interpretare si apreciere publica . habitatele si siturile geomorfologice au o semnificatie speciala spirituala. cratere. b) Criterii de selectare . recreationala si turistica. trasaturi culturale asociate incluzând asezaminte speologice.aria trebuie sa contina una sau mai multe trasaturi de semnificatie deosebita (trasaturi naturale corespunzatoare incluzând cascade spectaculoase.proprietatea si managementul trebuie sa apartina celei mai înalte autoritati competente a statului. b) Criterii de selectare . într-o masura conforma cu obiectivul anterior. . trasaturi naturale sau estetice.asigurarea stabilitatii si diversitatii ecologice.protectia sau pastrarea perpetua a trasaturilor remarcabile specifice datorita semnificatiei lor naturale. . împreuna cu fauna si flora unica sau reprezentativa. III.

comunitati biotice sau trasaturi fizice ale mediului acolo unde acestea necesita o manipulare specifica din partea omului pentru un management optim. altui nivel guvernamental. . IV. corporatii sau. Arie de Gestionare a Habitatelor / Speciilor (arie protejata gestionata în principal pentru conservare prin interventii de management) reprezinta acea suprafata terestra si/sau acvatica ce face obiectul unei interventii active în scopul managementului. . cu masuri corespunzatoare de paza si control.dezvoltarea unor arii limitate pentru educatia publicului si aprecierea caracteristicilor habitatului în cauza si pentru managementul vietii salbatice.proprietatea si managementul trebuie sa apartina guvernului national sau. a) Obiective de management: .situri arheologice sau situri naturale care au o semnificatie de patrimoniu pentru populatia indigena). consiliu local. unui organ privat. daca se dovedeste ca protectia pe termen lung a caracterului propriu al zonei este asigurata înainte de desemnare. c) Responsabilitati organizatorice .facilitarea cercetarii stiintifice si monitorizarii ca activitati primare asociate cu managementuldurabil al resurselor naturale. grupuri de specii. în mod exceptional.pastrarea si mentinerea conditiilor de habitat necesare pentru protectia unor specii semnificative. b) Criterii de selectare: .aria trebuie sa joace un rol important în protectia naturii si supravietuirea speciilor. . pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau îndeplinirea necesitatilor unor anumite specii. organizatii nonprofit.

.mentinerea diversitatii peisajului si a habitatului. a speciilor si ecosistemelor asociate. c) Responsabilitati organizatorice: . . corporatii sau în mod exceptional unui organ privat. . consiliu local. mentinerea si evolutia ariei. V.aria trebuie sa fie aceea în care protectia habitatului este esentiala pentru flora importanta la nivel national si local sau pentru fauna rezidenta sau migratoare. inclusiv zone marine bentonice). pajisti.mentinerea interactiunii armonioase între natura si cultura prin protectia peisajelor terestre si/sau marine si continuarea utilizarii traditionale a pamântului. unde interactiunea oamenilor cu natura de-a lungul timpului a generat o suprafata cu trasaturi distincte. dupa caz. recife de corali.(încorporând arii de reproducere. paduri sau zone de depunere a icrelor. organizatii nonprofit. zone umede. prin crearea de practici si manifestari culturale si sociale. a) Obiective de management: . Peisaj Terestru / Marin Protejat (arie protejata gestionata în principal pentru conservarea peisajelor terestre si marine si recreere) reprezinta o arie terestra. cu zona costiera si marina. Ocrotirea integritatii unei asemenea interactiuni traditionale este vitala pentru protectia. ecologice si/sau culturale si adesea cu o diversitate biologica mare. altui nivel guvernamental. cu valori semnificative estetice. . estuare.proprietatea si managementul trebuie sa apartina guvernului national sau. cu masuri corespunzatoare de paza si control.sustinerea modurilor de viata si a activitatilor economice care se afla în armonie cu natura si pastrarea calitatilor sociale si culturale ale comunitatilor în cauza.

VI.aria trebuie sa prezinte un peisaj terestru si/sau marin costier si insular de o calitate impresionanta cu diverse habitate asociate. dar este mai probail sa contina un mozaic de proprietati publice si private care sa opereze tehnici variate de management. pentru a asigura mentinerea pe termen lung a calitatii peisajului terestru si/sau marin si a traditiilor locale relevante.. .aria trebuie sa prezinte oportunitati de petrecere a timpului liber a publicului prin recreere si turism în cadrul normal al modalitatilor de viata si activitatilor economice. moduri de viata si credinte.aria poate sa se afle în proprietatea unei autoritati publice. b) Responsabilitati organizatorice: . gestionate pentru asigurarea pe termen lung a protectiei si mentinerii diversitatii biologice. evidentiate în asezarile umane si traditii locale. pescuitul) si serviciilor (cum ar fi venitul derivat din formele de turism durabil).asigurarea oportunitatilor pentru publicul vizitator printr-o proiectare a recreerii si turismului corespunzatoare ca tip si scara calitatilor esentiale ale ariei. prin fonduri publice si alte tipuri de stimulente. dupa caz. .obtinerea de beneficii si contributia la bunastarea comunitatii locale prin asigurarea produselor naturale (cum ar fi colectarea fructelor de padure. . Arie Protejata cu Resurse Gestionate (arie protejata gestionata în principal pentru utilizarea durabila a ecosistemelor naturale) reprezinta o suprafata care contine predominant sisteme naturale nemodificate.aceste tehnici de management trebuie sa fie supuse unui anumit grad de planificare sau control si sustinute. a) Criterii de selectare: . flora si fauna. împreuna cu manifestari ale unorcalitati unice sau traditionale de utilizare a pamâ ntului si organizari sociale. asigurând în acelasi timp în mod durabil bunuri si servicii pentru satisfacerea nevoilor comunitatilor. .

b) Criterii de selectare: .(1) si (2) din Ordonanta mai sus mentionata. 5 alin. dar cu suportul agentiilor guvernamentale sau nonguvernamentale. a florei si faunei salbatice.aria trebuie sa fie cel putin doua treimi în stare naturala.3.3 Clasificarea ariilor protejate in România 5. scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reteaua nationalade arii protejate sunt urmatoarele: a) Rezervatii stiintifice Sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate . . c) Responsabilitati organizatorice: . regimul ariilor protejate este reglementat de Legea nr. 2. conservarea habitatelor naturale.protectia si mentinerea pe termen lung a diversitatii biologice si a altor valori naturale ale ariei. desi poate de asemenea sa contina suprafete limitate cu ecosisteme modificate. 462 din 18/07/2001 care aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. managementul poatesa fie asigurat pe baza traditiilor locale.promovarea practicilor de management pentru o productie durabila. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate.responsabilitatea de management trebuie sa apartina organismelor publice cu scopuri clare de conservare iar actiunile sa fie realizate în parteneriat cu populatia locala. Clasificarea ariilor protejate în România În România. În conformitate cu prevederile art.a) Obiective de management: .

naturale terestre sis sau acvatice. În perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului national."Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata. activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management. educative. Elementele cu valoare deosebita de pe cuprinsul parcurilor nationale pot fi delimitate si puse sub un regim strict de protectie ca rezervatii stiintifice. Parcurile nationale se întind în general pe suprafete mari de teren. floristic. hidrologic. geologic. administrata în principal în scopuri stiintifice". excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor terenurilor incompatibila scopului atribuit. speologic. În perimetrul lor se pot desfasura numai activitati stiintifice. faunistic. speologic. conservarea resurselor genetice si a diversitatii biologice în conditii de stabilitate ecologica. potrivit dispozitiilor prezentei ordonante. pedologic sau de alta natura. oferind posibilitatea vizitarii în scopuri stiintifice. cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic. Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I UICN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) . protectia ecosistemelor. Marimea rezervatiilor stiintifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integritatii zonei protejate. cuprinzând elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic. recreative si turistice. b) Parcuri nationale Sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national."Parc national: arie protejata administrata în special pentru protectia ecosistemelor si pentru recreere". paleontologic. . geologic. pedologic sau de alta natura.Managementul parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului fizico-geografic în stare naturala. Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN . faunistic. Regimul de gospodarire se stabileste prin regulamente si planuri proprii de protectie siconservare aprobate de autoritatile nationale stiintifice si administrative abilitate. cu acordul forului stiintific competent. paleontologic. Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie prin care habitatele sunt pastrate într-o stare pe cât posibil neperturbata. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme terestre si acvatice cât mai putin influentate prin activitati umane.

Pe lânga activitatile stiintifice. pentru asigurarea integritatii lor se vor stabili zone de protectie obligatorie. dupa caz."Monument natural: arie protejata administrata în special pentru conservarea elementelor naturale. pot fi admise activitati turistice. geologic. indiferent de destinatia si de detinatorul terenului. reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare. paleontologic. marina.c) Monumente ale naturii Sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica. educationale. pedologic. fenomene geologice .prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau în vederea protejarii anumitor specii. Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat. endemice sau amenintate cu disparitia. faunistic. depozite fosilifere. arbori seculari. stiintifica. cursuri de apa. Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict de protectie care asigura pastrarea trasaturilor naturale specifice. Daca monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protectie. geologic. hidrologic. asociatii floristice si faunistice.pesteri. peisagistica deosebite. speologic. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate. speologic. chei. precum si alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN . d) Rezervatii naturale Sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic. grupuri de specii sau comunitati biotice. martori de eroziune. forestier. de resurse genetice si altele. Sunt interzise utilizarea terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. accesul populatiei poate fi limitat sau interzis. cascade si alte manifestari si formatiuni geologice. în functie de caracteristicile acestora. Aceste rezervatii corespund categoriei IV UICN. rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic. Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. În functie de gradul lor de vulnerabilitate. zoologic. si . de zona umeda. peisagistic. Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate. specifice". organizate. paleontologic. forestier.

Daca în perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinse si situri naturale ale . zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice. e) Parcuri naturale Sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta.Managementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor regulamente si planuri de protectie si conservare proprii. comunitati umane a caror existentaeste bazatape valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase. practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala. încurajarea si consolidarea activitatilor.Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului. în conformitate cu recomandarile Programului Om-Biosfera de sub egida UNESCO. lacuri si cursuri de apa."Peisaj protejat: arie protejata administrata în principal pentru conservarea peisajului si recreere". cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionalaa teritoriului. f) Rezervatii ale biosferei Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. promovând pastrarea utilizarilor traditionale ale terenurilor. Marimea rezervatiilor biosferei este determinata de cerintele de protectie si conservare eficientaa mediului natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se întind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre sis sau acvatice. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN . sunt oferite publicului posibilitati de recreere si turism si sunt încurajate activitatile stiintifice si educationale. De asemenea. cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala.anume “Arie de gestionare a habitatelor si speciilor: arie protejata administrata în special pentru conservare prin interventii de gospodarire”. deseori cu o mare diversitate biologica.

dupa cum urmeaza: 1. .patrimoniului universal. de sub egida UNESCO. în conformitate cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de importanta internationala în special ca habitat al pasarilor acvatice. având regimul de protectie si conservare al rezervatiilor stiintifice. precum si pentru valorificarea resurselor naturale disponibile. g) Zone umede de importanta nternationala Sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a se asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede. în care se realizeaza masuri de refacere a mediului deteriorat. în limitele capacitatii de regenerare a resurselor. zone strict protejate. 3. 2. cu rol de protectie a zonelor strict protejate si în care sunt admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile. 4. de conservare si de valorificare a resurselor. Managementul acestor zone se realizeaza în scopul conservarii lor si al utilizarii durabile a resurselor biologice pe care le genereaza. potrivit cerintelor de consum ale populatiilor locale si în limitele potentialului biologic natural de regenerare a acestor resurse. în cuprinsul rezervatiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferentiat de protectie ecologica. managementul rezervatiei se realizeaza cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural. zone tampon. ecologic admise. Pentru asigurarea protectiei si conservarii unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice.Rezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel gestionate încât sa constituie modele de dezvoltare a comunitatilor umane în armonie cu mediul natural. în conformitate cu autorizatiile date de administratia rezervatiei. zone valorificabile economic prin practici traditionale sau noi. zone de reconstructie ecologica.

dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ.h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal Sunt acele arii naturale protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul carora exista elemente naturale a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala.administrative sau contractuale în scopul evitarii deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor. de a readuce într-o stare de conservare favorabila habitatele naturale si/sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat. de sub egida NESCO. Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management si masuri legale. acolo unde este cazul. Marimea arealului lor este determinata de cerintele pentru asigurarea integritatii si conservarii elementelor supuse acestui regim de protectie. tinându-se seama de obiectivele de conservare a ariei. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale si a habitatelor speciilor. cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural. . j) Arii de protectie speciala avifaunistica Sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva. Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizeaza în conformitate cu regulamentele si planurile proprii de ocrotire si conservare. În cuprinsul acestor zone pot exista comunitati umane ale caror activitati sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerintele de ocrotire si conservare a sitului natural. de a mentine si. de a mentine si. de a readuce într-o stare de conservare favorabila habitatele specifice. va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului. precum si a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. orice activitate în aceste zone facându-se cu consultarea publicului. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte în ariile respective care afecteaza aria. i) Arii speciale de conservare Sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva. acolo unde este cazul.

republicata. initiat începând din 1993 si realizat de catre institutul URBANPROIECT având drept scop garantarea conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului natural.corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism. a florei si faunei salbatice pe teritoriul României.introducerea pârghiilor economice stimulative sau coercitive. obiectiv de interes public major si componenta fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltare durabila si care se refera la: . a problemelor de mediu. . Sectiunea a III-a. pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii si care urmareste: .Aceste reglementari au fost elaborate în temeiul prevederilor art. al carei obiect îl constituie reglementarea protectiei mediului ca obiectiv de interes public major. pe niveluri de competenta. 5/2000 care a fost elaborata pe baza unui studiu multidisciplinar. Ariile speciale de protectie sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor salbatice si vor face parte din reteaua europeana NATURA 2000 dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana. armonizate cu programele de dezvoltare. în functie de amploarea acestora.adoptarea politicilor de mediu. prin conservarea habitatelor naturale.p din Legea protectiei mediului nr. . precum si participarea organizatiilor neguvernamentale la elaborarea si aplicarea deciziilor.instruirea si educarea populatiei. O alta reglementare de interes deosebit o constituie Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National.(4) din Constitutia României si ale art.rezolvarea.asigurarea diversitatii biologice. .89 lit.Managementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile speciale de conservare. Zone Protejate. . .desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice.114 alin. nr. 137/1995.

unele ramuri industriale si turismul. pentru conservarea si utilizarea durabila a acestora. . . Specialistii apreciaza ca principalele domenii care ameninta în mod serios ariile protejate sunt agricultura. Deseori. lucru asupra caruia nu vom insista. Agricultura înseamna atât o folosire a terenului prin ea însasi. De aceea. Silvicultura este o alta activitate economica ce poate ameninta ariile protejate.identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire. afectate de interventia umana. prin crearea de arii protejate. astazi se urmareste conservarea padurilor virgine. inclusiv dupa declararea unei zone drept areal protejat.mentinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si a speciilor din flora si fauna salbatica. Ca activitate principala pe terenurile învecinate ariilor protejate. Amenintari asupra ariilor protejate Activitatile economice un impact deosebit asupra mediului. în ceea ce priveste celelalte paduri.stabilirea unei paduri permanente garantate legal. ceea ce a produs perturbari ale biodiversitatii. Agricultura este prezenta foarte des în areale incluse în categoria a V-a de peisaje protejate si este o activitate importanta în multe rezervatii naturale din categoria a IV-a45. conservarea se refera mai ales la administrarea durabila. Mai mult decât orice alt sector. 2.. Aproape toate padurile din lume au fost modificate prin interventia umana în cursul a sute sau chiar mii de ani. agricultura demonstreaza ca ariile protejate trebuie înfiintate si administrate ca parte a politicilor generale de folosire a terenului si nu separat.4. acest lucru fiind binecunoscut. care presupune: . zonele protejate si activitatea economico-sociala îsi pot “disputa” aceleasi teritorii. cât si exercitarea unei influente puternice asupra activitatilor rurale. are o influenta profunda asupra tuturor categoriilor. transporturile. silvicultura.

cât si pentru conservarea si protejarea ariilor naturale.metode de salvare a mediului. sunt necesare masuri la nivel national care sa conduca politica în domeniul transporturilor catre durabilitate.. Dar. locuri de munca. iar transportul pe mare al unor produse periculoase (petroliere. încurajeaza locuitorii oraselor sa faca întreaga calatorie cu mijloacele de transport în comun. . cicluri de taiere. canalizarea râurilor poate pune în pericol tinuturile umede riverane. prin accidentele survenite destul de des în ultimii ani. recreere etc. În sectorul industrial exista patru sectoare care au impact deosebit asupra ariilor protejate: . pentru a se reduce traficul rutier si implicit poluarea. Acestea sunt necesare atât din motive ecologice.pregatirea în ecologie silvica si în management.) de la toate padurile. . . . de exemplu).industria manufacturiera. tehnici de recoltare si infrastructura. zgomot si intruziune vizuala si prin însasi construirea drumurilor.controlul tuturor aspectelor recoltarii si tratamentului padurii pentru protectia mediului. este împiedicata si de faptul ca Europa este fragmentata de o retea foarte densa de drumuri. . are un impact crescând asupra ariilor protejate: prin poluarea aerului. pentru a asigura ca societatea primeste întregul beneficiu(cherestea.politicile economice si financiare care nu cer mai mult de la paduri decât poate fi sustinut.politici de folosinta multipla. Transportul. De asemenea. Infiintarea unei retele de arii protejate de-a lungul Europei.industria energetica. de exemplu. servicii ecologice. congestie. . mai mult decât atât.standarde pentru taieri anuale permise. afecteaza într-o masura deosebit de grava zonele de coasta. în special cel rutier.

în special daca nu sunt administrate adecvat. din cauza unui management necorespunzator.construirea echipamentelor turistice în unele arii protejate intra în conflict cu obiectivele de conservare a peisajelor naturale. iar altele. Turismul. permit patrunderea turistilor în cele mai îndepartate si izolate zone. astfel încât circulatia turistica scapa de sub control. Presiunile din partea turismului cresc rapid. ca activitate economica. Trebuie retinut însa ca.industria mestesugareasca. în anumite tipuri de arii protejate. fara a respecta cerintele conservarii mediului si responsabilitatii socio-culturale. Ecoturismul – „calatoria responsabila în arii naturale. . pentru excursii sau pentru practicarea sporturilor. Camparea – calatoria într-un spatiu aflat undeva între civilizatie si salbaticie.industria extractiva. poate cauza pagube mari ariilor protejate. Ariile naturale protejate devin tot mai mult destinatii turistice pentru vacante de lunga durata. În plus. Capitolul 3 . dar poate aduce si mari beneficii. care conserva mediul si sustine bunastarea populatiei locale. Ecoturismul – principala forma de manifestare a turismului durabil Câteva clarificari conceptuale si terminologice Activitati ecoturistice – activitatile incluse într-un sejur ecoturistic cu scopul de a antrena turistii si care sunt coordonate de un ghid (interpret). turismul nu poate fi admis.. ceea ce afecteaza resursele naturale. de cele mai multe ori cu familia sau prietenii si folosind uneori ca mijloc de locomotie automobilul (car-camping).Unele dintre acestea înregistreaza un numar foarte mare de vizitatori. . care sunt astfel afectate.” (Societatea Internationala de Ecoturism ) Greenwashing – folosirea abuziva a particulei „eco” sau „verde”.

care au un impact minim asupra mediului biologic si cultural local si promoveaza o mai buna întelegere a acestuia. pentru a observa animalele. Adesea el include activitati ca: alpinism. De asemenea. pentru a cunoaste si a te bucura de natura. fragilitatea si valoarea inestimabila a planetei noastre. Ecoturismul între teorie si practica Odata cu intrarea în noul mileniu. Datorita evolutiei transporturilor si tehnologiei informatiei. pasarile si pestii în mediul lor natural. nepoluate.”(Programul National de Acreditare Ecoturistica din Australia) Turismul de aventura – calatoria în locuri noi si palpitante (de obicei în mijlocul naturii) cu intentia de a cauta aventura. manageri de parcuri nationale. comunitati locale etc. alimentatie.1. ghizi. scufundari sub-acvatice. comunitatile locale si cultura indigena pot fi influentate negativ de afluxul . 3.Servicii ecoturistice – servicii de transport. Turismul în medii salbatice – calatoria în locuri neatinse de om. devenim tot mai constienti de complexitatea. tot mai multe zone îndepartate au devenit accesibile. Devine tot mai evident ca dezvoltarea turismului în arii naturale sensibile în absenta unui management corespunzator poate prezenta o amenintare pentru integritatea ecosistemelor si a comunitatilor locale. cazare. fapt ce a contribuit la o ascensiune rapida a turismului în arii naturale. Un numar tot mai mare de vizitatori în zone fragile din punct de vedere ecologic poate duce la o degradare puternica a mediului. etc. Turismul în arii naturale – „turismul care pune accent pe cunoasterea zonelor naturale si care asigura utilizarea durabila a resurselor naturale. actionari. În acelasi timp. ciclism extrem. turismul tinde sa devina o expresie tot mai populara a acestei constiinte. kayak-canoe. tour-operatori. Stakeholders – Persoane sau organizatii implicate si influentate de o anumita decizie: investitori.

aceste afaceri au devenit prospere în tari ca Ecuador si Costa Rica. Curând. mai ales în zonele puternic dependente de aceasta activitate economica. întreprinzatorii din turismul bazat pe atractii naturale au început sa prospere în întreaga lume. venituri care nu ar putea fi obtinute din alte surse. activitate care a si fost interzisa în anul 1977. si o adevarata industrie a început sa se dezvolte pentru a satisface nevoile unor grupuri mici de turisti. el dovedindu-se o sursa importanta de venituri pentru ariile naturale care aveau nevoie de protectie. Mai mult. Aparitia unor echipamente de calatorie si campare tot mai performante a favorizat acest fenomen. Partea buna este ca aceeasi ascensiune a turismului creeaza numeroase oportunitati atât pentru conservare cât si pentru bunastarea comunitatilor locale. Ecoturismul poate furniza veniturile atât de necesare pentru protejarea parcurilor nationale si a altor arii naturale. Unele companii si-au dat seama ca ar putea avea initiativa de a conserva mediul prin sponsorizarea unor grupari locale de conservare sau prin colectare de fonduri. La începutul anilor 80. Acest interes a condus la aparitia unor mici afaceri locale axate mai ales pe ghidarea cercetatorilor si reporterilor în zone salbatice. ecoturismul poate constitui o alternativa viabila de dezvoltare economica pentru comunitatile cu putine activitati generatoare de venit. ei au învatat ca instruind si angajând localnici pentru . instabilitatea economica si conditiile politico-sociale pot face din turism o afacere riscanta. Cercetarile întreprinse în Kenya în anii 70 au aratat ca beneficiile economice ale turismului în arii salbatice au depasit cu mult vânatoarea. ecoturismul poate spori nivelul de educatie si constiinta al turistilor. odata cu interesul tot mai mare pentru mediu si pentru calatoriile în aer liber. padurile tropicale si recifele de corali au devenit subiectul unor nenumarate studii stiintifice si filme documentare. transformându-i în sustinatori entuziasti ai conservarii mediului natural si cultural. în principal naturalisti si iubitori ai vietii salbatice. Ecoturismul îsi trage radacinile din miscarea de conservare a biosferei. schimbarile climatice. De asemenea. În plus. dar si la semnalele de alarma venite din cele mai îndepartate colturi ale lumii. La începutul anilor 80. s-a conturat treptat o noua etica a calatoriei numita ecoturism. Treptat. Ca raspuns la interesul crescut pentru cunoasterea naturii.crescut de vizitatori straini cu un stil de viata modern.

1. De aici si numeroase confuzii între ecoturism si termeni ca: turism durabil.. O varianta asemanatoare este „ turismul constient”. adica turismul traditional. studiat de cercetatori si organizatii non-guvernamentale înca de la sfârsitul anilor ’80 si ca un segment de piata în plina evolutie. Kenya si Nepal sunt printre primii care au avut astfel de initiative si pot fi considerati pionieri ai ecoturismului. turism alternativ.responsabilitate. Termenul de „turism responsabil” atrage atentia asupra faptului ca cea mai mare parte a activitatilor turistice nu sunt responsabile: populatia locala este exploatata. turisti sau prestatori. asa cum le cunoastem în prezent. Ecoturismul poate fi privit asadar. apoi ca un concept cu principii. conservare. turism responsabil. protejare. desi nu au avut la îndemâna un set de principii. turism verde. Daca termenul de turism durabil a fost clarificat pe larg în capitolul precedent. Costa Rica. care încurajeaza o întelegere mai profunda a naturii. Un alt termen întâlnit adesea este cel de „turism alternativ”. oamenilor si locurilor. vom încerca în continuare sa aducem lumina si în cazul celorlalti termeni mentionati. geoturism. un cuvânt la moda pentru aceasta noua industrie. 3. printre care: durabilitate. resursele naturale si culturale nu sunt respectate si ocrotite. Termenul este folosit adesea ca echivalent al turismului durabil si sugereaza faptul ca toti cei implicati într-o activitate turistica. iar serviciile sau destinatiile pe care le aleg sunt . fiind o forma a turismului în arii naturale.1. trebuie sa adopte o atitudine responsabila fata de destinatia turistica. Turistii nu îsi descriu interesele ca fiind alternative.a conduce afacerea aveau numai de câstigat si în acelasi timp puteau oferi populatiei locale beneficii importante. Conceptul de ecoturism Exista multe trasaturi asociate cu ideea de ecoturism. atitudine prietenoasa fata de mediu si nu în ultimul rând„verde”. Touroperatorii care vând produse turistice în Insulele Galapagos. mai întâi ca o oportunitate de afaceri. Problema în acest caz este ca termenul se defineste prin ceea ce nu este.

Definirea ecoturismului Pe masura ce ecoturismul se dezvolta si câstiga popularitate. etc. este o sansa de a învata respectul pentru natura si pentru cultura locala.). Intentia si în acest caz nu este de a desemna o noua forma de turism ci de a sugera un alt fel de comportament. ascensiuni montane. iar pentru unii o sansa de auto-reflectie inspirata de frumusetea împrejurimilor. dar poate include si activitati culturale. implicarea localnicilor în luarea deciziilor si organizarea activitatilor turistice. Una dintre primele definitii ale ecoturismului întâlnite în literatura de specialitate este cea data în anul 1988.” Principiile ecoturismului . Ecoturismul incorporeaza întotdeauna activitati diverse în mijlocul naturii (drumetii. etc. Problema unei definitii specifice este unul dintre ele. apar diferite obstacole care vor trebui surmontate. observarea vietuitoarelor în habitatul lor natural. Aceasta înseamna angajarea personalului de pe plan local. Ecoturismul are si o importanta componenta educationala. etc. educatia. asa cum se întâmpla cu alte forme de turism (turism de aventura. în cadrul Programului din Belize initiat de Rio Bravo Conservation &Management Area: „ecoturismul este o forma de turism cu impact scazut asupra mediului. religia. Este o forma de turism durabil si care asigura beneficii populatiei locale. turism de afaceri. turism balnear. aventura. aprovizionarea cu produse locale.tot cele care îi motiveaza de obicei: natura. bazat pe aprecierea acestuia si unde se depune un efort constient în vederea reinvestirii unei parti adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazeaza. Termenul „turism verde” este folosit de obicei ca o versiune neacademica a turismului durabil. o mentalitate alternativa celei predominante în turismul clasic. Un alt aspect caracteristic ecoturismului este obtinerea beneficiilor pentru comunitatea locala. Dificultatea provine din faptul ca ecoturismul nu poate fi descris doar prin activitatea desfasurata.).

impact ce ar putea distruge destinatia turistica. • Accentuarea necesitatii unei zonari turistice regionale si a planificarii fluxurilor de turisti pentru regiunile sau ariile naturale ce vor deveni destinatii ecoturistice.• Minimizarea impactului negativ asupra naturii si culturii.1. El a fost promovat initial ca fiind echivalent cu turismul în arii naturale. care sa coopereze cu populatia si cu autoritatile locale. • Educarea turistului cu privire la importanta conservarii. ducând la estimari false asupra dimensiunilor pietei. Este un segment larg. în cadrul unei nise guvernate de fortele si de legile pietei. ca turism în natura. dar care se extinde rapid. • Sublinierea importantei unor operatori responsabili. dar foarte diferit de cel motivat de dorinta de a învata . Astfel s-a simtit nevoia unor linii directoare specifice si a unor sisteme de acreditare bazate pe criteriile dezvoltarii durabile. Ecoturismul este studiat în ansamblu. 3. firme si destinatii a condus la o confuzie generala în privinta sensului ecoturismului ca segment de piata. Cercetarile privind turismul în arii naturale arata ca 50% din numarul total de turisti îsi doresc sa viziteze o zona naturala în timpul vacantei. Dimensiunile pietei ecoturistice Întrucât se defineste prin obiectivele sale de conservare a naturii si sprijinire a populatiei locale. De aceea.2. ecoturismul este greu de cuantificat. ceea ce ar putea include si un scurt popas într-un parc national. • Furnizarea de fonduri pentru conservare si pentru managementul ariilor naturale protejate. în vederea satisfacerii nevoilor comunitatii. iar lipsa politicilor sociale si de mediu din unele tari. pâna acum nu s-au realizat studii riguroase pentru a determina câti turisti în arii naturale sunt într-adevar motivati de principiile ecoturismului. Ecoturismul ca segment de piata Ecoturismul este o industrie mica. iar discutiile referitoare la aceste probleme sunt în plina desfasurare.

Ecoturismul este puternic dependent de angajamentul întreprinzatorilor în aplicarea unui set unic de standarde de operare. majoritatea în tari cu economie slab dezvoltata.despre viata salbatica si cultura cu un ghid local. asteptându-se o crestere de pâna la 70 milioane în 2010.1. a permis operatorilor si guvernelor sa promoveze ecoturismul în mod necontrolat. ci turism în natura. Faptul ca nu exista un organism de reglementare la nivel international si ca standardele în domeniul ecoturismului sunt destul de dificil de evaluat. 3. La prima vedere. O estimare nu foarte precisa arata ca sosirile internationale de ecoturisti au atins 7% din piata turistica (Lindberg. de la destinatiile europene traditionale. o afacere ecoturistica poate avea succes pe termen lung daca este o afacere responsabila. evolutia numarului de vizitatori din aceste zone este un indicator si pentru tendintele din ecoturism. Ecoturismul ca oportunitate de afaceri Ecoturismul a aparut initial ca o oportunitate de afaceri. . 1997). de a sprijini dezvoltarea locala durabila. standarde care au evoluat permanent în ultimii zece ani. creata de interesul tot mai mare pentru soarta planetei. Cele mai apreciate destinatii ecoturistice au înregistrat în ultimul deceniu cresteri impresionante ale numarului de vizitatori în arii protejate si în alte zone naturale. indicând o schimbare a preferintelor turistilor. cele doua preocupari sunt incompatibile si totusi. Desi simpla vizitare a unui parc national sau arie protejata nu reprezinta ecoturism. sau aproximativ 45 milioane persoane în 1998.3. Cercetarile întreprinse la începutul anilor ’90 au înregistrat o crestere masiva a turismului în parcuri nationale pe principalele piete ecoturistice. la o gama mai larga de destinatii în arii naturale. care respecta legile pietei si ale dezvoltarii durabile deopotriva.

întreprinzatorii trebuie sa se asigure ca designul. comunitati locale si organizatii de conservare din ariile naturale în care acestea se desfasoara. 3. nici în cele mai caudate vise. planificarea. ai echipamentelor de agrement si ai terenurilor de interes ecoturistic etc. nu m-am gândit ca voi ramâne permanent aici si . Prezentam în continuare cele mai importante recomandari care vizeaza sectorul privat(agentii de turism si touroperatori.Conferintele internationale. agentiilor de dezvoltare si comunitatilor locale.2002).): afacerile ecoturistice trebuie sa fie profitabile pentru toti stakeholderii implicati deopotriva:proprietari.organizatiilor non-guvernamentale. conceperea. institutelor de cercetare. investitori. participantii au formulat o serie de recomandari adresate guvernelor. manageri si angajati. sa aduca beneficii directe comunitatilor locale. proprietari ai unitatilor de cazare si alimentatie.O poveste de success Studiu de caz “ Am sosit în Costa Rica în 1974 ca director executiv la o banca internationala si niciodata. sectorului privat. În urma dezbaterilor ce au avut loc în cadrul Summit-ului Mondial al Ecoturismului (Ouébec. însa întelegerea gresita a termenului ramâne înca o problema. sa contribuie pozitiv la conservarea ecosistemelor fragile si a mediului în general.2.ecoturismul face primii pasi pe calea afirmarii ca model fundamental al unei dezvoltari controlate.“Laguna de la Lagarto Lodge”. dezvoltarea si conducerea afacerilor trebuie sa duca la minimizarea efectelor negative. dezvoltarea si operarea facilitatilor ecoturistice încorporeaza principiile durabilitatii. seminariile si publicatiile aparute în ultimii ani au avut un rol important în educarea ecoturistica a operatorilor si guvernelor. Experienta internationala în planul organizarii ecoturismului Desi fenomenul turistic în sine a cunoscut consacrarea mondiala de câteva decenii bune.

în cea mai nedezvoltata regiune a tarii. a carei terasa sa aiba vedere la o laguna din apropiere. la vremea aceea cuvântul “ecologie “ nu prea fusese auzit în Costa Rica si nici nu prea existau restrictii împotriva despaduririi. încasarile astfel obtinute acoperindu-mi cheltuielile de întretinere. În acel timp nu exista electricitate si deranjându-ma zgomotul unui generator. de când familia mea detinea o ferma în estul Germaniei. trimitându-mi în fiecare saptamâna câte un grup de 25 de turisti ce stateau 2 nopti. Initial nu am stiut ce destinatie sa-i dau acestui pamânt unde vara se putea ajunje doar cu un automobil cu tractiune intregrala. iar în sezonul umed calare. datorita celui de-al doilea razboi mondial a trebuit sa plec ramânând cu visul de a detinea o bucata mare de pamânt pe care sa o numesc dupa bunul meu plac. În 1989. unde am crescut si de unde.acesta mi-a marturisit ca facea parte dintr-o miscare ecologista asa încât m-a sfatuit sa nu despaduresc zona. Dupa 2 ani de comentarii favorabile din partea cunoscutilor ce m-au vizitat. într-o zona numita Boca Tapada. când am avut prilejul sa cumpar 110 hectare de padure tropicala în partea nordica a Costa Ricai. am decis sa construiesc o casa. Începutul a fost greu. la 12 Km sud de râul San Juan si 2 Km de râul San Carlos. piper. ci sa construiesc câteva cai de acces si o casa. La o petrecere.a. mai ales datorita accesului greoi în zona. Iata cum a început totul…din trecut. arbusti de cacao s. sa tai padurea si sa plantez diverse: ananas. M-am gândit sa-l transform întrun pamânt agricol. însa turistii nu au fost deranjati. am decis sa maresc casa si sa încep o afacere. în timp ce discutam cu un prieten despre destinatia terenului detinut. Acest vis s-a materializat în 1981. Am fost foarte norocos ca o mare agentie de turism germana a inclus vila mea în programul lor de Vizitare a Costa Ricai. am instalat panouri solare.voi fi proprietarul unui hotel în jungla în partea de nord. aproape de Nicaragua. În urmatorii 2 ani am îmbunatatit accesul în zona si m-am împrietenit cu localnicii din .dimpotriva au adorat împrejurimile tropicale si linistea neîntrerupta.

Hotelul a devenit primul angajator dintr-o regiune ce nu ofera locuri de munca. Bucatarul Adolfo. Acum sunt mândri ca Boca Tapada este trecuta pe toate hartile din ghidurile turistice internationale si ca apar chiar si în programele TV internationale. de comunitate si valorile ei. În prezent. echilibrate. iar la confluenta celor doua râuri s-a dezvoltat un mic restaurant. Suntem mândri ca am dovedit ca turismul poate contribui la dezvoltarea unei zone sarace si izolate si am aratat ca mentinerea si protejarea padurii tropicale pentru generatiile viitoare este mai profitabila decât distrugerea acesteia cu toata fauna si flora sa exuberanta”. Au fost îmbunatatite drumurile. fata de însisi turistii. dar si din Japonia si Australia. Între timp vila s-a transformat într-un hotel ce este vizitat de peste 1000 de turisti anual. localnicii ma consulta pentru tot felul de proiecte ce au ca scop crearea unor noi locuri de munca. . durabile. Într-un final am convins Compania de Electricitate sa conecteze satul si hotelul la reteaua de electricitate. Am mai cumparat 180 de hectare de pamânt. am sponsorizat 5 scoli din zonele cu copii saraci si am adus 4 dentisti pentru a face o campanie oferind servicii stomatologice gratuite. dar si un excelent ghid pentru admirarea pasarilor(birdwatching). Impactul economic a facut ca aceasta regiune sa se dezvolte si oamenii sa înteleaga ce inseamna de fapt ecologia si ecoturismul. un refugiat din Nicaragua a fost îndragit de un turist german ce l-a invitat în Germania pentru a duce bucataria costaricana si pe vechiul continent.multi dintre ei provenind din Europa. Cu ajutorul unui club din SUA. Ecoturismul este o forma a turismului constient si responsabil fata de natura. Ghidului local Oscar i s-a platit un sejur în SUA. de unde s-a întors un bun vorbitor de limba engleza.Boca Tapada. Hotelul a ajutat la crearea unor locuri de munca si în mod indirect: a ajutat un localnic sa-si cumpere doua barci cu care turistii se plimba pe râurile învecinate. ulterior acesta platindu-si datoria. am înfiintat o herghelie de cai si am plantat 22 de hectare cu palmieri.

aceste tipuri de arii protejate au fost. Odata cu înfiintarea Parcului National Yellowstone in1872. 13. implicând un numar din ce în ce mai mare de persoane. parcurile nationale nu sunt doar pentru “conservareapeisajului si a obiectivelor naturale. deschise publicului vizitator.Prin integrarea datelor specifice acestui numar impresionant de arii protejate a rezultat urmatoarea situatie. ecoturismul devine un mijloc de eliminare teoretica a frontierelor traditionale ale statelor* si de cunoastere a cât mai multor zone remarcabile prin cadrul natural si prin cultura. de circa 130 de ani. National Public Service Act (1916). Într-o lume în care globalizarea este o realitate de necontestat. Baza de date se actualizeaza periodic. De-a lungul anilor si alte categorii de arii protejate au fost adaugate. în limita erorilor acceptate.288 de arii protejate care au un statut ncert. se poate vorbi despre turismul în parcuri nationale si alte arii . defineste într-o anumita masura situatia ariilor rotejate la nivel global. pentru a asigura realizarea nei noi editii a Listei cu Arii Protejate a Natiunilor Unite.S.361 de înregistrari de arii protejate recunoscute de catre UICN. chiar si ele cu multiple întrebuintari. aproape toate. Conform . Ecoturismul in ariile protejate – experienta internationala si a României Parcurile nationale si alte arii protejate ale lumii au fost întotdeauna destinatiile preferate pentru acei turisti care cauta contactul cu natura. Baza de date a ariilor protejate realizata de catre World Conservation Monitoring Centre contine 30. care. ci si pentru “a întretine satisfactia vzitatorilor în asemenea mod si prin asemenea metode care sa le lase intacte pentru generatiile viitoare”. Astfel. care a avut o contributie fundamentala în modelarea cadrului onceptual pentru înfiintarea ariilor protejate.În ciuda timpului relativ scurt (aproximativ 10 ani) de când s-a conturat la nivel mondial.ecoturismul cunoaste de la an la an noi dimensiuni. prin definitie. la aproximativ fiecare trei ani. permitând anumite forme de vizitare. culturale si a vietii salbatice”.915 de înregistrari ale nor arii care nu sunt recunoscute de catre UICN si alte 16.

precum si în existenta unor xtinse habitate forestiere si alpine nealterate. Toate acestea vor fi analizate în continuare.18% din teritoriul României (1. În sfârsit. Acest fapt se datoreaza în parte conditiilor fizico-geografice care includ munti. cu o experienta din ce în ce mai profunda si cu n interes crescând din partea autoritatilor. Reteaua Nationala de Arii Protejate include un numar de 579 arii rotejate (între care 13 parcuri nationale) ce reprezinta 5. câmpii. ca o forma de turism cu tot mai multi adepti. ursi. inclusiv în existenta unor populatii de lupi. Turismul în ariile protejate din România România are un capital natural deosebit de divers. Tei dintre acestea sunt recunoscute international ca Rezervatii ale Biosferei în cadrul Programului UESCO MAB. mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. Rezultatul general onsta în diversitatea florei si faunei. Pietrosul Rodnei si Delta Dunarii. De asemenea.234. a zonelor umede de importanta internationala. zone umede si unul din cele ai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii). încercând o decriere a ceea ce s-a înregistrat pâna în prezent în plan international si în tara noastra. retele hidrografice majore. relativa stabilitate a populatiei în ultimii 60 de ani. . datorita pozitiei geografice a României. aloarea capitalului natural al României a impus de-a lungul timpului luarea unor masuri de rotectie a naturii. Ultima este de asemenea nscrisa pe lista Patrimoniului Natural Mondial si pe lista Ramsar. lipsa mecanizarii în sectorul forestier si dezvoltarea economica lenta au determinat o xploatare mai redusa a resurselor decât în majoritatea altor zone din Europa. asociate lantului muntos al Carpatilor. flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord. si anume: Retezat. In prezent. care sunt considerate ca fiind printre cele mai mari din Europa.710 ha).protejate. capre negre si rsi.