ABUZUL SI MALTRATAREA COPILULUI IN FAMILIE

Vizite: ? Nota: ? UNIVERSITATEA ÄPETRE ANDREI´ - IASI o4g8gz COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI ABUZUL SI MALTRATAREA COPILULUI IN FAMILIE IASI - 2002 CUPRINS Argument«««««««««««««««««««««««««««««««..3 I. De la violenta sociala la maltratarea copilului in familie «««««««««««5 1. Violenta si agresivitate«««««««««««««««««««««..««««5 2. Violenta familiala ca tip de violenta sociala««««««««««««««««...12 2.1. Familia-celula de baza a societatii««««««««««««««««««...«12 2.2. Familia-mediu conflictual«««««««««««««««««««««««15 II. Abuzul si maltratarea copilului ca forme agravante ale violentei familiale«««««««««««««««««««««««««....21 1. Definirea fenomenului«««««««««««««««««««««««««21 2. Teorii privind abuzul si neglijarea copilului in familie«««««««««««.«.30 III. Forme specifice de abuz si neglijare««««««««««««««««.««41 1. Abuz fizic««««««««««««««««««««««««««««««41 2. Abuz psihologic««««««««««««««««««««««««««..«46 3. Abuz sexual««««««««««««««««««««««««««««.«49 4. Neglijarea copilului«««««««««««««««««««««««««.«53 IV. Impactul maltratarii si abuzului asupra dezvoltarii fizice si psihice a copilului««««««««««««««««««««««««58 V. Legislatia in domeniul protectiei copilului maltratat««««««««««...«69 1. Perceptia asupra copilului in cadrul familiei -; perspectiva istorica««««««««69 2. Sistemul legislativ romanesc de protectie a copilului«««««««««««««.73 2. 1. Inainte de 1989«««««««««««««««««««««««««««73 2.2. Perioada 1990 -1996«««««««««««««««««««««««««74 2.3. Din 1997 pana in prezent«««««««««««««««««««««««.79 VI. Cadrul cercetarii«««««««««««««««««««««««««.«82 1. Obiectivele cercetarii««««««««««««««««««««««..«««82 2. Emiterea ipotezelor«««««««««««««««««««««««««.«83 3. Metode si tehnici folosite in cercetare«««««««««««««««««««83 4. Rezultatele analizei««««««««««««««««««««««««««.95 5. Concluzii««««««««««««««««««««««««««««..«.101 6. Solutii«««««««««««««««««««««««««««««««102 Bibliografie generala«««««««««««««««««««««««««.«104 ARGUMENT Intr-o societate in care majoritatea oamenilor nu-si urmaresc decat propriile interese si castiguri, intr-o societate in care violenta de orice tip este considerata ca ceva normal si chiar necesar, intr-o societate in care aderarea la "principiile" democratiei occidentale devanseaza respectarea individului ca entitate umana, copilul nu-si gaseste locul ce ar trebui sa-l ocupe, atat in "familie, cat si in societate. Copilul trebuie respectat ca o persoana distincta. Copiii trebuie recunoscuti ca cetateni, la fel ca adultii. Ei au drepturi fundamentale, atat ca fiinte omenesti, cat si ca cetateni ai unui stat: dreptul la o viata particulara, dreptul la intimitate, dreptul la o dezvoltare normala. Pe langa

larg constientizat in tarile cu traditie in domeniul protectiei copilului. . 108 privind protectia copilului aflat in dificultate. exista reglementari legislative care prevad asigurarea protectiei si bunastarii copilu1ui. am incercat identificarea factorilor de risc in expunerea minorilor la abuz si neglijare in familie. CAPITOLUL I DE LA VIOLENTA SOCIALA LA MALTRATAREA SI ABUZUL COPILULUI IN FAMILIE .acestea. distributia socio-demografica a copiilorvictime.situatia locativa a multor familii. guvernul Romaniei elaboreaza abia in anul 1998 Legea nr. In prezenta lucrare mi-am propus sa raspund unor intrebari referitoare la acest fenomen: "In ce fel sunt maltratati copii?". . . sa contribuie la o mai buna cunoastere a fenomenului abuzului si neglijarii copilului in familie: cauze si factori de risc. nu prea exista. diferitele studii Intreprinse si statistici publicate arata ca acest numar este in crestere. din care cu greu se va mai putea iesi.interactiunea inadecvata dintre parinti si copii. in particular. precum si consecintele maltratarii in dezvoltarea fizica si psihica a copilului.nerecunoasterea institutiilor de protectie a copi1u1 de catre copil si familie. Desi aceasta lege urmareste principiile de protectie ale copilului cuprinse in Conventia ONU referitoare la acest domeniu. . La presiunea diferitelor organisme internationale si fundatii neguvernamentale. . "ce face statul roman pentru a stopa acest fenomen?". nivelul lor de aplicabilitate in practica lasa multe de dorit. studiul de fata isi propune. formele de abuz si neglijare. si copilul. dar specialisti care sa le puna in practica.nerespectarea drepturilor copilului.numarul redus de consilieri (psihologi si asistenti sociali) in scoli. . constructia unei societati armonioase trebuie sa se fundamenteze pe protectia si bunastarea copilului. datorita rezervelor firesti ale acestora din urma de a raspunde la intrebarile anchetelor. Iar aceasta nu poate fi decat familia. Comitetul National pentru Protectia Copilului nu considera abuzul si neglijarea copilului ca fiind o prioritate pentru politica de protectie a copilului. libertate).copii sunt grupul cel mai expus saraciei. in general. "cine sunt cei care abuzeaza si neglijeaza copilul?". In acest sens. cat si in mediul social. In 1995. Un alt obiectiv il reprezinta studierea fenomenului in contextul tarii noastre. atat in familie. masuri legislative in acest domeniu. . intr-o prima faza. Copii de azi sunt parintii de maine. copiii au nevoi speciale si au dreptul ca acestea sa fie indeplinite (dreptul copilului la protectie. secrete si false pudori (in special in privinta abuzului sexual). Astfel. consecinte. Un copil abuzat si neglijat va ap1ica probabil un tratament asemanator copiilor lui. "ce fel de comportamente le vom defini ca abuzive?".persistenta mentalitatilor si practicilor puritive. In Romania a fost acordata mai putina atentie asupra acestui fenomen. Cresterea violentei indreptata asupra copilului constituie una din problemele sociale cele mai dramatice cu care se confrunta societatile contemporane. Astfel spus. "care sunt consecintele acestor tratamente asupra dezvoltarii copilului care va deveni adult si parinte la randul Iui?". . .existenta unor tabu-uri.saracia accentuata a multor familii. generandu-se astfel un cerc vicios. Desi este dificil de estimat numarul copiilor care sunt maltratati chiar de catre parintii lor. formele cele mai raspandite ale acestui fenomen. In consecinta. Abuzul si maltratarea in contextul socio-economic actual romanesc se caracterizeaza prin: . O societate sanatoasa nu poate sa existe decat daca ea are o baza sanatoasa.

deci. sustin Sigmund Freud si Konrad Lorentz. crima. violenta. 436): . care ofera aproape zilnic modele de conduita agresiva verbala. inconstient si fantasmatic. dar care azi a inceput sa capete proportii exagerate si ingrijoratoare. modelele de conduita agresiva pot fi intalnite in familie (parinti copiilor abuzati si maltratati au fost si ei la randul lor supusi unor tratamente asemanatoare in copilarie). comportamental cat si pulsional. Agresivitatea are mai multe forme de manifestare (Paunescu. omucidere. impulsivitate. violenta este echivalenta cu constrangerea exercitata de o anumita comunitate culturala asupra alteia sau de un anumit sistem normativ asupra altora. a claselor sociale. El considera ca. In antropologia culturala. Explicatia agresivitatii a suscitat numeroase dispute.Agresivitatea este un comportament social invatat. In sens generic. Violenta este o forma agresiva de comportament care a existat de la inceputul comunitatii umane. cautarii hranei. dezvoltare. . Violenta si agresivitate Agresivitatea.). a constituit si constituie preocuparea multor specialisti din cele mai diverse domenii: psihologi. afirma Leonark Berkowitz si John Dollard. distrugeri si daune". Astfel. comportament agresiv. fizica sau sexuala). viol. agresivitatea este asociata si chiar confundata cu violenta. aria agresivitatii este mult mai extinsa decat cea a violentei. Totus1. ca si componenta a fiintei umane. cel ma1 adesea. persoane sau catre sine. de la reactiile necontrolate in relatiile interumane. schilodire. Din perspectiva psihologiei sociale. psihologia sociala incearca sa puna in ordine mu1titudinea de teorii referitoare la acest fenomen. Astfel.Agresivitatea este un raspuns la o frustrare. violuri etc. ca o conditie a existentei. 658). Ea dobandeste semnificatii particulare in functie de contextul de referinta in care isi fixeaza sensul. 1994. pana la dereglarea relatiilor interstatale care pot declansa razboaie. perversiuni. degradarii sau umilirii unei fiinte sau lucru investite cu semnificatie. In sociologia politica. Daca "agresivitatea este o trasatura innascuta sau dobandita? "ramane o intrebare de actualitate. juristi si altii. concretizata prin poluare si distrugere. in mediul social (influenta subculturilor). Destul de frecvent. Nicolae Mitrofan (1996. ea manifestandu-se atat la nivel atitudinal. 1994. grup sau clasa sociala in scopul impunerii vointei asupra altora" (Radulescu. violenta presupune "utilizarea fortei si constrangerii de catre un individ. a unor raniri. pe care agresorul Ie simte ca atare si reprezinta pentru el o provocare" (Paunescu. terorism internationa1 (violenta colectiva sau institutionala).1. 1996. La nivelul relatiilor internationale. . violenta se concretizeaza in razboaie de cucerire. Agresivitatea este "0 stare a sistemului psihofiziologic. propulsivitate. Cautand cauzele principale a1e agresivitatii. violenta reprezinta un factor regresiv al civilizatiei. 434) considera "agresivitatea ca fiind orice forma de condu1ta orientata cu intentie catre obiecte. sociologi. Psihologia moderna considera ca "agresivitatea este o calitate a organismelor vii. Aceasta pozitie este legata de numele lui Albert Bandura.Agresivitatea este innascuta. raniri si loviri voluntare. care formuleaza teoria invataturii sociale a agresivitatii. 1976. principalele directii ar fi urmatoarele (Mitrofan. in mass-media (in special televiziunea. adaptare. afectogen. violenta presupune utilizarea fortei fizice sau a autoritatii personale cu scopul producerii unui prejudiciu sau vatamari integritatii unei persoane (violenta criminala. 15). violenta reprezinta modalitatea prin care o clasa sociala isi exercita dominatia asupra altei clase. 88). prin . in vederea producerii unor prejudicii. prin care persoana raspunde printr-un ansamblu de conduite ostile in plan constient. perpetuarii speciei" (Dragomirescu.antropologi. cu scopul distrugerii. care pentru supravietuire. De la manifestarea fata de natura.17): excitabilitate. inter-statale. comportament aberant. din perspectiva juridica. 1998. care se manifesta prin molestare. consta in actiunea acestora asupra mediului inconjurator in scopul apararii.

.violenta socializata (dobandirea tehnicilor care implica violenta colectiva prin intermediul mass-mediei). Radulescu (1998. neintegrati social ori socializati in mod deficitar. 1998. pentru a se putea stabili mai bine cauzele violentei. . . Analizand sensurile pe care le ia violenta in domeniul sociologiei. 155) atrage atentia ca in analiza acestui fenomen trebuie considerata intreaga relatie si nu numai situatia victimei. b) Cel care suporta violenta (victima violentei). politic sau spiritua1. violenta are si alte conotatii in sociologie (Radulescu.Violenta economica (se refera la frustrarile produse de bunurile materiale). 1998.violenta structurala (termen utilizat de sociologul francez Madeleine Grawitz cu referire la procesul de mentinere in tarile subdezvoltate a unor structuri economice care favorizeaza neocolonianismul). EI poate fi un individ. cruda. "Conditia si agresivitatea umana". Aceasta forma de violenta este brutala. 155) desemneaza violenta. Ea poate fi concretizata atat prin mijloace directe cat si ind1recte. atenteaza la libertatea individului). structuri sau acte ale unei stari de agresivitate´.violenta simbolica (notiune propusa de sociologul francez Pierre Bourdieu pentru a caracteriza autoritatea sau inf1uenta culturala exercitata de clasele dominante in scopul asigurarii puterii). Operand aceasta definitie.violenta maritala sau familiala (ansamblul conflictelor din grupul familial care au ca efect maltratarea parteneru1ui sau a copilului).violenta protestatara (actiunile violente intreprinse de grupurile minoritare ca raspuns la prejudicii si discriminari etnice sau rasiale). . In afara de sensul sugerat mai sus. un grup. 658). a stratificarii societatii a generat violenta economica. Psihologia considera aceasta stare de agresivitate ca rezultat al unei frustrari. . Incercand o analiza sociologica a violentei. c) Actiunea coercitiva (violenta ca atare).Violenta morala (specifica societatii moderne). Acesta poate fi un individ sau un grup de indivizi. 20) il citeaza pe Jean-Claude Chesnais (1981) care sugereaza trei cercuri ale violentei: "Violenta fizica (cauzeaza moartea persoanei. in scopul adoptarii modefu1ui dominator (Radulescu. Violenta apare astfel ca "o consecinta a marginalizarii. dar si pentru a aprecia natura ei. 154) propune o definitie operationala: "actiunea coercitiva asupra unor persoane in vederea obtinerii unui raspuns conform anumitor interese" (2000. In lucrarea sa. manifestandu-se prin comportamente agresive care incalca legea sau codurile normative nescrise". . o organizatie sau o institutie societala. Constantin Paunescu (1994. Modernitatea. Prin exercitarea ei. o categorie sociala sau o societate in totalitatea ei. alcatuite din indivizi lipsiti de resurse. autorul violentei urmareste sa obtina de la victima violentei un raspuns. Aceasta relatie presupune existenta a trei elemente: a) Cel care exercita violenta (autorul violentei). . Ioan Mihailescu (2000. Aparitia claselor sociale. vatamarea corporala. Ioan Mihailescu considera violenta ca o "relatie sociala".intermediul unor agenti represivi cu caracter economic. un comportament care sa-i permita sa-si realizeze scopurile si interesele proprii sau ale altora considerand violenta o "manifestare tipic umana". a anomiei si neintegrarii sociale. 659) apreciaza ca alaturi de clasele sau grupurile privilegiate si cele defavorizate sau marginalizate. In acceptiunea lui Chesnais violenta fizica este caracteristica omului din toate timpurile. 659): . recurg la violenta ca un mijloc compensator prin care pot dobandi acces la "oportunitati sociale". a proceselor de dezorganizare sociala. o atitudine. Ioan Mihaifescu (2000. cat si a intereselor si scopurilor altor indivizi sau grupuri de indivizi. Constantin Paunescu ( 1994. salbatica. EI poate actiona atat in vederea indeplinirii propriilor scopuri sau interese. 18) propune o abordare psihologica a fenomenului: violenta este Ä o manifestare comportamentala de relatie interumana si exprima sub diversele sale forme.

21-22) propune o tipologie a violentei: A. . elaborata de . Explicatiile care stau Ia baza cercetarii stiintifice sunt teoria frustrarii si teoria socializarii. Violenta puterii contra cetatenilor: a) terorismul de stat. b) revolutiile si grevele. Pentru a explica frustrarea in lumea moderna s-a facut apel la factorii sociali. Teoria violentei . Insa aceasta explicatie este plauzibila numai la nivelul lumii arhaice. al privarii indivizilor de placerea satisfacerii anumitor trebuinte si dorinte (Prescott. Tendintele agresivitatii umane sunt inerente. culturala). teoria frustrarii sistematice. societala. In explicarea cauzelor frustrarii s-au luat in calcul atat factori naturali cat si socia1i. teoria violentei . Aceasta teorie sustine ca: in masura in care indivizii pot sa-si satisfaca nevoile. 2. . apud Mihailescu. a fost invocat cel mai adesea raritatea produselor. Violenta criminala: a) mortala (omor. Explicatiile oferite pana acum pot fi grupate in trei mari teorii: teoria violentei innascute. .prin ideile iluministe pe care le-a promovat a dus la dezvoltarea unei noi forme de violente: violenta morala. 161).violenta personala si structurala. sociologice au demonstrat ca violenta nu este innascuta. Pornind de la schema lui Chesnais ) Constantin Paunescu ( 1994.). . . b) violenta industriala. ci apare pe parcursul socializarii indivizilor si este determinata de conditiile in care traiesc oamenii si grupurile umane (Newcombe. numai societatea prin procesul de socializare. 2.violenta legala si nelegala. Teoria violentei innascute considera ca violenta este o caracteristica de baza a fiintei umane.violenta legitima si nelegitima. .).frustrare prin factori sociali prezinta mai multe variante: teoria privarii relative. nu moderne. b) accidente (rutiere. 2000. B. Violenta non-criminala: a) suicidul si tentativa de suicid. Ca o contrareplica la aceasta teorie. . asasinat. executii capitale. Cand insa acest lucru nu se intampla.violenta directa si indirecta.violenta materiala si violenta simbolica. Violenta privata 1. otravire. 2000.violenta ofensiva si defensiva. 798-817. biologica. Violenta cetatenilor contra puterii: a) terorismul. Ioan Mihailescu (2000.modul de apreciere (pozitiva-negativa).frustrarea si teoria violentei . 160). 1975. de grup. etc. elaborata de Ted Robert Gurr. Violenta paroxistica-razboiul. .frustrare considera ca violenta este rezultatu1 frustrarii. 171 ) propune patru criterii de clasificare a formelor de violenta: . c) sexuala (violul). 66-74 apud Mihailescu. Exista controverse in ceea ce priveste etiologia violentei atat din cauza diversivitatii formelor de violente cat si din cauza multiplelor pareri ale teoreticienilor care s-au ocupat de acest fenomen. 1978. psihologice. Combinand aceste criterii.modul de manifestare. etc.natura intereselor afectate (fizica. psihologica. Aceasta teorie nu s-a putut testa prin cercetarea stiintifica. de munca.termenii intre care se stabileste relatia de violenta (inter-individuala. tine violenta sub control. ei devin agresivi. b) corporala (loviri si raniri voluntare). inter-societala). sunt neagresivi. el realizeaza o clasificare dihotomica a fenomenului: . Ca factor natural.invatare (teoria culturala). Teoria violenta . cercetarile biologice. 3. Violenta colectiva 1.

167) propune o explicatie sintetica a celor doua teorii. sociala. Teoria violentei . In fiecare minut. mobilitatea geografica si sociala. care considera ca sursele agresivitatii sunt "dezumanizarea procesului de productie si a procesului de consum" si "starea de supraaglomerare.Ea nu se produce cand nivelul frustrarilor este scazut. 433). etc. de exemplu. In ultimul timp. Knud Larsen (Larsen. prin impacturile sale in invatarea valorilor si atitudinilor sau prin impresiile generale pe care le comunica despre realitatea sociala. apud Mitrofan. Cele doua teorii nu pot explica in intregime fenomenul violentei. suprapopularea. alcoolismul. in modu1 for de functionale. raspandirea ei. apud Mihailescu.I. la fiecare 25 de minute se comite un omor. Keieraberd si Nosvold teoria frustrarii prin modernizare a lui Samuel Huntington (Mihailescu. In conceptia sa violenta este in functie de nivelu1 de frustrare de riscul de represalii si de sprijinul colectiv . tara noastra . cresterea economica. s-a incercat explicarea violentei prin influenta mass-mediei (Julian si Kornblum. sau cel putin favorizeaza comportamentele violente: somajul.functionalitate. Pentru multe organizatii si sisteme. modul in care se poate solutiona frustrarea. violenta este un mijloc facil direct de realizare a scopurilor si intereselor. Numai In SUA. o alta persoana devine victima unui atac talharesc. mass-media nefacand abstractie de la aceasta dezvoltare. totusi. Ea este considerata o teorie a violentei-raspuns. dar pot deveni toleranti la violenta. Tot in aceasta directie se inscriu si cercetarile lui Herbert Marcuse. a oraselor. etc. 2000. discriminarea rezidentiala. Prima explica violenta directa. Aceasta teorie porneste de la stabilirea factorilor societali care determina. marimea imobilelor. Teoria culturala explica modul in care se exercita violenta. asupra socializarii si comportamentelor indivizilor. 1983. 1963.cunoaste o larga raspandire la ora actuala in lume. drogurile. 162). cand riscul represaliilor este ridicat si cand sprijinul grupului este slab. Tinerii nu devin neaparat violenti. convietuire fortata caracteristice societatii de masa. 213-215). la sfarsitul celui de-al doilea mileniu. Violenta functionala nu este o forma de patologie. la fiecare 22 de secunde se comite un furt de masina. Violenta excesiva din aceste programe conduce direct la comportament agresiv si violent in randul adolescentilor in special. Teoria culturala explica violenta prin procesele de socializare. recesiunea. Toate aceste trei explicatii etiologice ale violentei prin frustrare. spontana sau organizata. au contribuit intr-o masura mai mica sau mai mare la formarea unor indivizi capabili de acte violente. internetul si in general tot ce tine de audio-vizual. Romania nu face abstractie de la acest model. 2000. Televizorul. Delicventa si infractionalitatea constituie formele de varf ale manifestarii violentei. Aceasta teorie sustine ca mass-media influenteaza comportamentul uman intr-un mod indirect. Este o teorie a violentei-invatare. Statisticile intocmite in diferite tari arata o crestere ingrijoratoare a ratelor acestui fenomen. ca secolul XX a reprezentat o explozie a inventiilor. prin influenta pe care o exercita modul de functionare si organizare al societatii. S-a constatat ca programele in care predomina violenta au audienta mai mare la public. mergand pana Ia actiuni teroriste . 1990.invatare. ea asigura functionarea lor. tehnica violentei. Trebuie mentionat. in perioada de tranzitie. personala" motivatia violentei si impulsurile violente. Aceasta explicatie plaseaza cauzele violentei in interiorul sistemelor si organizatiilor societale. la fiecare 6 minute se comite un viol. ea este la fel de normala pe cat sunt normele societatilor respective. scaderea functiei socializatoare a familiei. vacarm. Limitele acestor teorii impun extinderea etiologiei vio1entei.K. socializare si functionalitate sunt complementare. 1996. Violenta in formele ei individuale sau colective. (Karmen. In special. Teoria frustrarii si teoria invatarii nu sunt incompatibile. afirma sustinatorii acestei teorii. Teoria violenta .

instruire pedagogica si morala a copiilor. 2. care nu poate fi separata de numeroasele fenomene si procese care caracterizeaza societatea la un moment dat. Nu mai este vorba de fuziunea a doi indivizi. . Caracteristicile specifice ale familiei provin din numeroasele functii ale acesteia: fiziologice. Daca rolul moral este de asemenea. uciderea din culpa. pruncuciderea (art. definit la art. emotionale.ingrijirile biologice si de sanatate. economice. Familia . Sorin Radulescu (Radulescu.continuitate culturala prin transmiterea mostenirii culturale. legata emotional. 174 din Codul penal ca "uciderea unei persoane". familia s-a dovedit a fi una dintre cele mai vechi si mai stabile forme de comunitate umana. tentativa de omor. In legislatia romaneasca sunt considerate ca infractiuni de inalta violenta omorul. prin implinirea ca indivizi. cu variantele sale: omorul calificat (art. poate fi descris" cel mai bine prin notiunea de anomie.control social asupra comportamentului membrilor familiei ( In special asupra copiilor). structura familiei traditionale in care parintii si bunicii nostri aveau locuri bine definite. . Violenta familiala ca tip de violenta sociala 2. familia este o forma speciala a comunitatii umane. Astfel. afectiune. atingand diferite nivele de dezvoltare a societatii. in special intensificarea diferitelor forme de violenta. fiecare are un rol dublu: acela de a fi simultan suport afectiv si economic al familiei. planificarea familiala si posibilitatea femeii de a avea si alte activitati in afara maternitatii.instruirea economica. ceea ce n-a fost intotdeauna usor pentru acestia. . in sens sociologic familia. 178). a intrat in criza. structura emotionala a culturii moderne se sprijina pe relatii democratice si interpersonale. educationale. Elementul definitoriu al criminalitatii il reprezinta omorul. lovirile cauzatoare de moarte. ca familie in societate.satisfacerea nevoilor emotionale. La nivel social. Familia indeplineste functii importante in societate: . . 1998. vatamarea corporala grava s! pruncuciderea. complexitatea vietii de familie depaseste toate aceste aspecte.a cunoscut o amplificare fara precedent a violentei sub toate formele sale. 124). In consecinta. cea carI asigura perpetuarea speciei. Participarea femeii la viata profesionalI a generat multe schimbari sociale in cadrul familiei. fapte pedepsite cu mare asprime de Codul Penal Roman datorita pericolului social deosebit de ridicat al acestora. In prezent. afirma ca aceasta nu este altceva decat reflectarea unui climat social. morale. care nu este intotdeauna legat de celelalte functii Totusi. Din aceste motive. Aceasta familie va genera un c1imat favorabil in care copiii pot creste si pot fi educati.176). Familia constituie o realitate sociala distincta. omorul deosebit de grav (art. care in Romania de astazi. cum ar fi. indeplinit (dragoste.1.un scop comun al familiei. este formata din doua persoane unite prin casatorie. . Structura familiei se baza pe rolul afectiv al mamei. De aici inainte. .. Se poate adauga rolul juridic. ceea ce se traduce prin satisfacerea reciproca a nevoilor si aspiratiilor celor doi parteneri. intelegere si respect reciproc).177) si uciderea din culpa (art.celula de baza a societatii De-a lungul existentei umane. relatiile cuplului trec prin transformari care le influenteaza echilibrul. psihologice. caracteristica specifica a speciei umane. Analizand perioada de tranzitie. tatii au inceput sa-si integreze si ei componenta afectiva in rolul lor familial. avem de-a face cu o familie puternica. evolutia si continuitatea vietii sociale. legata in permanenta de realitatea sociala. ci de unirea constienta a doua .175). talharia cu decesul victimei.

mijloace de comunicare in masa). ceea ce ii permite sa evolueze. Copilul invata ca indivizii au dorinte. Esecurile socializarii in familie au consecinte negative la nivelul comunitatilor si al societatii. familia continua sa ramana una din principalele institutii de socializare. . De asemenea. etc. si care il determina. functia socializatoare a familiei a inceput sa fie tot mai preluata de alte institutii sociale (scoala. obiecte. invata cum asteapta societatea ca el sa se poarte. familia este considerata prima si cea mai importanta "nisa" socializanta a individului. Calitatea vietii multor copii poate fi inteleasa prin abuzul la care sunt supusi in mediul familial. marimea ei. un sistem totalitar sau democratici nivelul de dezvoltare economic. Autoritatea absoluta a tatalui slabeste. Disfunctiile din cadrul familiei au consecinte asupra sotilor. unde isi construieste o mare parte a relatiilor. 124. o dorinta. nu exista indoieli ca multi adulti sunt serios afectati de propria lor nefericire. nivelu1 general de cultura si de educatie. Intemeierea unei familii trebuie sa fie un act constient. materiale si sociale ale parintilor se schimba. 1991. in prima instanta. "Copiii socializati in acest mod vor fi neintegrati si in conflict permanent cu societatea. invata cum sa actioneze pentru a-si satisface un scop. religioasa ori politica. cea mai importanta este comportamentul de reproducere. Fiinta umana isi petrece o mare parte din viata in familie. In mod normal. Din acest motiv. adevarata imbunatatire a societatii si a fiecarui individ nu se poate face decat plecand de la o schimbare de valori in interiorul fiecarei fiinte. interese si obiceiuri de care celalalt trebuie sa tina seama. afectiune). psihologica sau sociala. 149). aici invata sa stabileasca numeroase relatii cu ceilalti: "eu" se transforma in "eu . etc. un act pregatit cu mult timp inainte in cadrul familiei.persoane independente. Printre functiile familiei. Socializarea realizata in cadrul familiei este esentiala pentru integrarea sociala a copiilor. asupra copiilor. Datorita acestei mobilitati. familia trebuie sa indeplineasca toate functiile care ii sunt proprii. uneori chiar de la nastere. personalitatea membrilor ei. Violenta in familie. Cu toate aceste transferuri de competente socializatoare. Exista totusi si factorii interni cum ar fi statutul juridic al familiei. Ea este o lume cu care nimic nu se poate compara si astfel cel mai important agent al socializarii" (Elkin si Handel. legislatia si politicile sociale. institutii culturale. apud Mitrea. de relatiile sociale ca rezultat al relelor tratamente la care au fost supusi in propria lor copilarie. controlul in familie. de natura fizica. care decid sa aiba o relatie bazata pe cooperare si intelegere. In mod normal. Disfunctiile din cadrul familiei devin evidente in conditiile separarii partenerilor. abandonului familial. Atunci cand apare un copil In fam1lie. locuinte. Exista insa si situatii in care socializarea in familie se face in discordanta cu normele si valorile sociale generale. de exemplu. familia este capabila de a se transforma si de a se adapta diferitelor circumstante. 1984. (hrana. In ciuda acestei schimbari. Totusi. datoriile morale. violentei domestice sau in conditiile delicventei juvenile. Familia este locul in care evolueaza individul. asupra relatiilor familiei cu exteriorul.tu" si in "noi". Avantajul socializarii in familie este ca ea se realizeaza intr-un climat de afectivitate care faciliteaza transmiterea si insusirea valorilor si normelor sociale. invata ca trebuie sa imparta resursele limitate. "Familia este prima unitate cu care copii au continuu contact si primul context In care se dezvolta patternurile socializarii. este una din cele mai serioase probleme cu care se confrunta societatile moderne. Felul in care familia isi indeplineste rolul specific intr-o societate data este influentat si de o succesiune de factori sociali. ea prezinta o organizare dinamica. In consecinta. Comparativ cu familiile din societatile traditionale. ce ii este proprie si prin care se manifesta o retea de interdictii ce ii asigura o mobilitate continua. socializarea in familie este convergenta cu normele si valorile promovate de ta nivel societal. datorita coabitarii permanente si dinamicii inter-relationale a membrilor sai. mentalitatea nu s-a schimbat. Oricare ar fi organizarea familiala si identitatea ei etnica. In familie se realizeaza socializarea de baza sau primara. ca fiinta sociala.

Buzawa (1990. 1998. Acest fapt se datoreaza in parte socializarii barbatului spre violenta si in parte normelor socio-culturale impregnate de concepte patriahale privind distributia rolurilor si puterii in familie. de un alt membru al familiei. de oricine altcineva.abuzul si violenta asupra parintilor sau membrilor varstnici ai familiei. femei. Oponentii criminalizarii violentei intrafamiliale tind sa foloseasca termenul de abuz al sotului/sotiei pentru a minimaliza si restrange incidentul violent la nivelul relatiilor familiale. cum sunt: .2. In definirea violentei intra-familiale trebuie luate in considerare doua dimensiuni de analiza: relatiile interumane pe care ne centram si natura violentei in discutie. Violenta familiala este un concept relativ nou in sociologie. ca institutie de baza (primara) a societatii. ca familia. care nu vor trece fara urmari in viata copilului. In acelasi timp. Istoria fiecarei familii. 37). Desi la nivelul relatiilor de cuplu putem vorbi atat despre violenta indreptata impotriva femeilor.mediu conflictual ÄFara indoiala ca familia. (Stela Iancu. dintre sot si sotie. 56) defineste violenta intrafamiliaia Ia nivelul relatiilor dintre adultii heterosexuali. primul mediu de viata al copilului exercita o influenta considerabila asupra dezvoltarii acestuia. M. violenta intrafamiliala este denuntata ca fiind un efect al propagarii si mentinerii ideologiei patriarhale. in proportie de 95%. cu problemele ei specifice care-i confera o nota proprie in raport cu toate celelalte. In urma cercetarilor efectuate s-a ajuns la concluzia ca la nivelul relatiei de cuplu. . apud Popescu. acest Äcandidat la umanitate´. Conform afirmatiei facute de Gelles si Straus (1980. 38) este mult mai probabil ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria familie.Fara indoiala.1998. Familia . 21. 127). statisticile arata ca aria de manifestare a violentei impotriva barbatului este numeric mai restransa. care coabiteaza. apud Popescu. 1981 apud Popescu si Muntean. In ceea ce priveste natura violentei in literatura de specialitate se face distinctie intre violenta si abuz. reprezinta "o conditie sine-qua-non a implinirii personalitatii si a realizarii profesionale" (Jinga si Negret. sau care au coabitat in trecut. victimele violentei domestice sunt. . si care in acest proces intra adesea in conflict" (Hartmann. conform careia cel care detine puterea. apud. 2000. Ea a intrat in atentia strategiilor de protectie sociala cand miscarea feminista a propus un nou model de abordare teoretica. 2000. Din aceasta perspectiva. are drept absolut asupra celorlalti. familia poate reprezenta si un grup in care au loc tensiuni si conflicte. Intr-o relatie de tip conjugal. 58) realizeaza o definitie mult mai cuprinzatoare a violentei intrafamiliale. 2. cum admirabil il defineste Pieron´. 1999. cat si despre violenta indreptata impotriva barbatilor. In afara de violenta la nivelul relatiei de cuplu.abuzul copilului In familie. Popescu si Munteanu. violenta domestica mai poate produce si alte comportamente agresive. decat oriunde altundeva. aparut in anii 70. 2000. "Violenta intrafamiliala se refera Ia orice act comis sau omis de catre membrii familiei si orice consecinte ale acestor actiuni sau inactiuni. Dar pe langa aceste calitati. 23).violenta intre frati. Din perspectiva relatiilor interumane pe care ne centram. contribuie in mod hotarator la conturarea profilului personalitatii copilului. definitiile folosite in textele de lege tind sa foloseasca termenul de violenta intrafamiliala pentru a putea inscrie acest tip de comportament in randul compartimentelor cu raspundere penala. prin care alti membrii ai familiei sunt deprivati de drepturi si libertati egale si/sau care impieteaza asupra dezvoltarii lor optime si . Pagelow (1984. Din perspectiva naturii violentei. drept impus si mentinut prin violenta. Familia a fost astfel redefinita ca fiind acel loc in care convietuiesc "oameni care au activitati diferite si interese diferite.

vatamarea corporala grava (art. am enumerat mai sus comportamentele si actele agresive pe care codul penal roman le incrimineaza. 66 de omoruri. . In primele luni ale anului 1996 au fost comise in cadrul familiilor romanesti. . iar daca ea a determinat o vatamare care necesita ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile.vatamarea corporala (art. 37). 2000. sexuala sau psihologica intervenite in mediul familial. a unei raniri fizice in cadrul relatiei dintre partenerii sociali. Anul 1998 nu aduce schimbari majore: 203 vatamari corporale. 58 de tentative de . 1997 .omorul deosebit de grav (art. 42 tentative de omor. cauzatoare de suferinte fizice (art. 13 lovituri cauzatoare de moarte. Se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. situatia actelor violente care s-au petrecut in interiorul familiei in Romania. avort. vatamari ale integritatii corporale si ale sanatatii victimei. In aceasta categorie se includ mai multe forme de violenta domestica printre care unele deosebit de grave: .176) pedepsit cu inchisoare de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.asupra exercitarii libertatii la alegere". 192 de infractiuni deosebit de grave. ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile.vatamare corporala din culpa (art. Violenta intrafamiliala face parte si din preocuparile institutiilor de sanatate. . Cifrele se mentin ridicate si in 1997: 19 tentative de omor. perspectiva clinica asupra violentei domestice. (Popescu si Muntean. era urmatoarea: 60 de infractiuni de omor in care barbatii si-au ucis propriile sotii. pentru vindecare. . In ceea ce priveste violenta fizica. Codul Penal Roman (1997. 21 lovituri cauzatoare de moarte. 12 vatamari corporale si 24 lovituri cauzatoare de moarte (Radulescu si Banciu. 25 de infractiuni de omucidere in care femeile si-au ucis proprii soti (Radulescu si Banciu.184). ingrijiri medicale de peste 60 de zile. pedepsita cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. etc. In Romania 32% din totalul infractiunilor au fost comise in mediul familial (Abraham.180). 341 de vatamari corporale (Popescu si Muntean. au fost inregistrate: 27 de omoruri.lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte (art. la relatiile de rudenie dintre autor si victima (de exemplu: uciderea sotiei de catre sot sau invers a sotului de catre sotie).175). slutire. pedepsit cu inchisoarea de la 15 Ia 20 de ani si interzicerea unor drepturi. printre care 115 omoruri. Aceasta infractiune se refera printre altele. La nivelul anului 1995. .omorul calificat (art. clasificate in rubrica "Infractiuni contra persoanei" sau "Infractiuni contra vietii. in asa fel incat aceasta solicita ingrijiri medicale de peste 10 zile. 46). 37). . 56 omoruri (Popescu si Muntean. integritatii corporale si sanatatii". indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu". Pedepsele se acorda diferentiat in functie de numarul de zile necesar pentru ingrijirea medicala a victimei. pentru vindecare. . 177). referindu-se Ia cazurile de violenta in general.183). 1997. 2000. 46).181). Astfel. Se pedepseste cu inchisoarea de la 6 Iuni la 3 ani. 95-100) cuprinde notiunea de violenta domestica. Abordarea eficienta si profesionala a violentei intrafamiliale necesita mai departe definirea conceptelor prezentate in contextul specificului socio-cultural al spatiului romanesc. 38).182) se refera la actele de prejudiciere a sanatatii victimei (infirmitate permanenta fizica ori psihica. 2000. dar fara intentie. Astfel. O asemenea infractiune se refera la acte de violenta care prejudiciaza sanatatea victimei si care solicita. moartea victimei.lovirea sau alte acte de violenta. La nivelul anului 1999. din vina agresorului. O asemenea infractiune se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 la 1 0 ani. se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. 41 tentative de omor.) si care necesita. 2000. adica acele acte de violenta care au avut ca urmare. 327). Violenta domestica include ansamblul actelor abuzive sau de natura fizica. referitoare la toate acele acte de violenta care au produs. Astfel. Aceasta infractiune se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.pruncuciderea (art. este : "violenta domestica este o amenintare sau provocare petrecuta in prezent sau in trecut.

agresiunea prin intimidare: observatii cu privire la orice activitati. . reprosandu-li-se ca au avut "ceea ce merita". anual. cat si al opiniei pub1ice In functie de anumiti factori socio-culturali. a programului zilnic. Relatiile violente sunt progresive si au la baza lipsa de comunicare si intelegere reciproca. bine ascuns din cauza solidaritatii in pastrarea unei imagini morale a institutiei familiale. in urma unor episoade de violenta domestica. nu se ocupa in mod special. de cazurile de violenta domestica si nu sunt prevazute sanctiuni speciale sau agravante pentru acele cazuri in care sotul isi maltrateaza sotia sau o supune unor agresiuni care ii prejudiciaza sanatatea sau integritatea corporala. 55).5 milioane de femei. .1991. cu exceptia omorului calificat. 2000. 327-328). dintr-un total de 2. 15 vatamari corporale grave. a corespondentei sau a jurnalului intim.5 milioane de agresiuni cu victime femei. necesita tratament medical datorita traumelor suferite..agresiunea prin invinovatirea si denigrarea victimei: nerecunoasterea actului de violenta prin invinovatirea victimei. atat din punct de vedere legislativ. a rudelor. 328): Publicatia americana "The New York Times" (17.1992. s-au raportat. 19 pruncucideri. Violenta sexuala in interiorul familiei se poate manifesta in doua directii: violul marital si formele de violenta sexuala dintre parinti si copii. configuratia lor este urmatoarea (Abraham. apud Catoiu. clasa sociala. se invinovatesc pe ele insele pentru aceste evenimente. se simt rusinate de reactia pe care o pot produce celor din jur. tot in SUA. De obicei. rasa. 4000 de cazuri de femei ucise de partenerii lor. neconsultarea in problemele financiare ale familiei. 1997.agresiunea prin intermediul copiilor: Indepartarea copiilor de unul dintre parinti. multi agresori fiind martori la scene violente dintre diversii membrii ai familiei lor.agresiunea prin control: interzicerea intalnirilor cu prietenii.agresiunea emotionala: umilirea in fata familiei. de rude sau de vecini. din SUA. sanatate.agresiunea prin status social: amenintari legate de sex. amenintari. . din motive materiale. considera ca Äbataia este rupta din rai´ (Radulescu si Banciu. varsta. iar . 17. aceasta este extrem de greu de probat. distrugerea anumitor lucruri indragite de victima. limitarea accesului si intalnirilor cu acestia. 46). . De exemplu. 25% au fost comise de parteneri. considera ca victimele si nu agresorii sunt vinovate pentru ca au fost maltratate. In ceea ce priveste violu1 marital. In ceea ce priveste participarea la savarsirea infractiunilor intrafamiliale. po1itistii care sunt barbati si au in marea lor parte o mentalitate patriarhala. incomplete si imprecise deoarece multe dintre victime nu fac plangere din diferite motive: isi mai iubesc inca sotul. punerea victimei in situatii dificile. Toate aceste cifre sunt relative. verificarea agendei. aceasta infractiune se consuma intr-un spatiu intim si privat. 1997. Numai violentele foarte grave ajung sa fie cunoscute. 2000.omor. amenintari legate de copii. 14 rele tratamente aplicate minorilor. 38 incesturi (Abraham. unde nu exista martori. deoarece. care in conformitate cu vechiul proverb romanesc. apud Catoiu. impiedicarea crearii de noi prieteni. ocupatie. Violenta intrafamiliala constituie un secret de grup. spera sa nu se mai repete.01. deficiente fizice sau psihice. reprezentand aproape 30% din totalul de crime contra femeilor ("New York Times". Atitudinea societatii cu privire Ia actele de violenta difera. . a prietenilor si chiar a strainilor. 26 de lovituri cauzatoare de moarte.agresiunea financiara: limitarea dorintei de a munci si de a capata o independenta financiara. Printre formele violentei psihologice se numara urmatoarele (Ciuperca.248): . atunci cand este solicitata interventia politiei de catre sotie. Un studiu efectuat in SUA. legislatia romaneasca. dar si traume din copilarie. arata ca peste 1. 55). arata ca in. pe de o parte. 1997 .04. 1973. O asemenea mentalitate este impartasita si de opinia publica. In 1990. .2000.

discrimineaza femeia. in conditii1e societatii contemporane" (Paunescu. pana Ia abuzurile actuale asupra copiilor. cand a fost pentru prima oara identificat ca o problema sociala "moderna". Cu alte cuvinte. CAP1TOLUL II ABUZUL SI MALTRATAREA COPILULUI CA FORME AGRAVANTE ALEVIOLENTEI FAMILIALE 1. 1994. Conferintele internationale atrag acum sute de auditori si aproape tot atatea studii si documente legate de acest fenomen. unul din initiatorii acestei preocupari. sugereaza ca descoperirile de maine vor face ca definitiile de astazi sa fie necorespunzatoare. determinata de problematica legaturii complexe conjugale. Termenul de "abuz asupra copilului" a fost folosit pentru prima oara de Kempe. De exemplu. 91). conf1ictul conjugal poate fi definit ca "o patologie de cuplu. 1 0): "In ultimul deceniu. dar acum constituie o preocupare majora. ma voi ocupa de el mai pe larg intr-un capitol viitor. urmata in 1978 de Asociatia Britanica pentru Studiul si Prevenirea Neglijarii si Abuzului asupra Copiilor. In Anglia. in 1962. in anii 70. In 1976. am vazut problema copiilor maltratati fizic. care stabilesc obligatia exercitarii drepturilor conjugale. Inca din 1960. In ceea ce priveste incestul. abuzul sexual asupra copiilor. afirma in 1983 (apud Cooper si Ball. cea mai mare parte a reglementarilor juridice din Romania cu privire la cazurile de viol. inlatura. acuzatia de viol. pentru a descrie "copilul batut". Definirea fenomenului Abuzul reprezinta o problema sociala ce trebuie definita adecvat. dar si pentru formele de neglijare si abuz emotional si sexual. declaratia sotului despre consimtamantul anterior acordat de sotie. neglijentele. Conceptul a fost extins in mod constant. W. ca abuz sexual asupra copilului. literatura care analiza abuzurile asupra copilului s-a dezvoltat enorm. exploatarea .pe de alta parte. Schimbarea denumirilor de la copilul batut la raniri neaccidentale. cadru juridic corespunzator pentru protectie. sotul se poate prevala de reglementarile juridice cuprinse in Codul familiei. conceptul de abuz sexual a fost putin mentionat pana tarziu. s-a scris foarte mult despre abuzul asupra copiilor. deschisa sa includa si maltratarile emotionale. In concluzie. miscarile internationale actuale intervenind acut in stimularea redefinirii sale ca o problema manifesta". A. s-a fondat Societatea Internationala pentru Prevenirea Abuzurilor asupra Copiilor si a Neglijarii acestora. nu doar pentru abuzul fizic. Franklin. de fapt. 1993. inaintea producerii agresarii. Problema abuzului asupra copilului este acum de interes international. surprinse de Merton. care necesita interventie sociala si institutii de asistenta sociala si de sanatate specializate. a ajuns sa fie folosit pentru toate formele de rele tratamente. Societatea Nationala pentru Prevenirea Cruzimilor asupra copiilor a produs inca de la sfarsitul anilor 60 multa literatura pe baza statisticilor de incidenta din registrele cazurilor de risc si metode de lucru cu familiile care au savarsit abuzuri asupra copiilor. mai intai in America si apoi si in Anglia. Pornind de la definitia data de Catalin Zamfir problemei sociale si de la cele doua nivele (manifest si latent) ale unei probleme sociale. Intre anii 1965 si 1985. Marciana Popescu (1998. In plus. In anii care au urmat. 55) concluzioneaza ca violenta intrafamiliala poate fi considerata o "problema sociala latenta in Romania.

serviciile medicale.Consecintele politicii demografice represive a regimului Ceausescu. juridice actioneaza limitat si dispun de resurse reduse (materiale. Datorita pozitiei lor de inferioritate. Tot el sugereaza ca cei care lucreaza in acest domeniu ar trebui sa conlucreze cu organisme internationale. in special la nivelul mentalitatilor oamenilor. victime ale acestei patologii sociale. In Romania postdecembrista pasii care s-au facut in aceasta directie au fost generati mai mult de organismele internationale.Tranzitia se traduce nu numai in dificultati economice ci si in fenomene patologice asociate stresului social pe care il genereaza: scaderea controlului social. . copiii siliti sa munceasca si manipularea institutionalizata a copiilor". copii devin. financiare. "copilul trebuie sa asculte" etc. cum ar fi Organizatia Internationala a Muncii. in Romania de azi. lipsita de empatie pentru copil. etc. Cultura traditionala aproba pedeapsa corporala si apara dreptul parintilor de a-si creste copiii asa cum cred ei de cuviinta. sa aiba o atitudine responsabila. de familiile cu mai mult de doi copii.Mentalitatea educativa punitiva. copiii. "copilul trebuie obisnuit cu greutat ile vietii". . ca pattern predilect de raspuns Ia situatii de criza in aceasta privinta. a violentei (in familie. cum ca o familie isi poate rezolva singura problemele. "bataia este rupta d1n rai". Principalele trasaturi specifice ale contextului in care se produce abuzul si neglijarea copilului in Romania sunt (Fundatia "Salvati Copiii". atragand atentia ca este foarte greu sa se faca deosebirea intre comportamentul intentionat sau neintentionat al parintilor. parintii sunt cei care depun marturie. indeosebi. si de asemenea. Aceste fenomene sunt resimtite. Liga Impotriva Sclaviei. sa devina capabile sa se auto-intretina. in scoli. Beneficiarii nu sunt incurajati sau sprijiniti. a criminalitatii. pentru nevoile si aspiratiile lui: "trebuie sa fii sever cu copilul". in realitate din partea . deseori. Se pastreaza la noi. Pentru Romania. in acest context. Asistenta sociala pentru familie si copil se reduce la forme pasive. Ca prim motiv a identificat dificultatea definirii abuzului asupra copiilor. ce a generat un numar mare de copii nedoriti. care nu fac decat sa redistribuie saracia. . La aceste deficiente se adauga si mentalitatii inadecvate ale celor ce lucreaza In acest domeniu. UNICEF. falsa pudoare care explica indiferenta. sociale. . decat din proprie initiativa. ideea unei neinterventii a organismelor statale in problemele familiale si conceptia de sorginte comunista. sa gaseasca solutii problemelor lor si sa nu astepte o suma de bani din ce in ce mai mica. somaj. problema abuzului asupra copilului este noua ca preocupare globala. scaderea consumului. legislativ decat practic. ceea ce determina ca principalul grup de risc in ceea ce priveste nivelul de trai sa fie. umane. in spatiul public).o oarecare traditie in Romania.sexuala sau prostitutia. inf1atie. non-interventia comunitatii in cazuri de abuz notorii: .Costurile sociale ale tranzitiei care se traduc prin dificultati economice pentru familii saracie.Existenta tabu-urilor. copilul nefiind intrebat. organizatorice. Mentalitatea traditionala in ceea ce priveste drepturile parintilor asupra copiilor a constituit un al doilea motiv al intarzierii preocuparii pentru abuzul asupra copilului.Inexistenta unui sistem eficient de protectie a copilului -. "trebuie pedepsit orice interes al copilului pentru lucruri interzise". 13): . criza de locuinte. putem avansa ideea ca abuzul si neglijarea copilu1ui au .). monetariste. Bataia este unul din aceste drepturi. cresterea anomiei. pornografia. David Gil a incercat sa dea un raspuns acestei intrebari. 2000. In ce1e mai multe cazuri. Activitatea de preventie este ca si inexistenta. prin politici active. Aceasta conceptie a inceput sa se schimbe putin cate putin o data cu intrarea in vigoare a drepturilor copiilor promovate de Societatea pentru prevenirea Cruzimilor asupra Copiilor. un numar mare d:e parinti incapabili sa faca fata responsabilitatilor parentale si a consolidat fenomenul de institutionalizare a copilului. educationale. mai mult pe plan teoretic. Organizatia Internationala a Sanatatii. Multi autori interesati de aceasta problema si-au pus intrebarea: de ce opinia publica nu s-a preocupat inainte de abuzul asupra copiilor.

26). Chiar daca s-au facut anumiti pasi in aceasta directie. otravirea. de modelul sociocultural. nu a fost elaborat sistemul legislativ intern care sa intareasca si sa sprijine aplicarea legislatiei internationale in domeniu. coruperea. fie la lipsa de ingrijire. abuzul sexual. copii neglijati (Killen. terorizarea. de a cauta ajutor si de a se autoservi" (Popescu si Radut. este necesara prezenta acestor doua elemente. cel psihic (emotional). Desi in Dictionarul Explicativ al limbii romane se face distinctie intre "abuz" ("intrebuintarea fara masura a unui lucru") si "maltratarea" ("a trata pe cineva cu asprime. etc. Reiese ca maltratarea este orice forma voluntara de actiune sau de omitere a unei actiuni. lovirea. Problematica abuzului este slab. Abuzul poate fi regasit oriunde si oricand in istoria si in prezentul societatii omenesti. situatia in care se produce o vatamare semnificativa a copilului. care duce la leziuni fizice sau la tulburari ale dezvoltarii. a brutaliza"). . El presupune pedepse ca: asezarea in genunchi a copilului. 6). In definirea notiunii de abuz trebuie tinut cont de situatia copiilor din fiecare tara. profitand de pe urma diferentei de putere dintre agresor si victima. ranirea. copilul care este supus la acte de brutalitate mai mult sau mar putin grave. Dintr-o perspectiva medicala maltratarea este definita ca "orice forma voluntara de actiune sau de omitere a unei actiuni care este In detrimentul copilului si are loc profitand de incapacitatea copilului de a se apara. psihica. Abuzul este o manifestare a violentei impotriva copilului. nu constituie abuz. 1998.statului. In special. 1998). iar parintii nu pot fi considerati responsabili. In literatura de specialitate exista o diferentiere uzuala intre patru tipuri de ma1tratare: abuzul fizic. "Orice act prin care se produc vatamari corporale si expuneri la situatii periculoase sau percepute ca fiind periculoase de catre copil constituie abuz (Fundatia "Salvati Copiii". Respingerea. de indicatorii de sanatate ai populatiei infantile. cu consecinte nocive pentru copil.) In literatura referitoare la protectia copilului cei doi termeni sunt sinonimi. fie din cauza lipsei de interes a practicienilor implicati. Formele de rele tratamente cuprind toate aspectele personalitati1: cel fizic. Pentru ca sa se considere abuz. cu efecte negative asupra personalitatii in formare a copilului. exploatarea muncii copilului (abuz economic). vatamarea este facuta in mod intentionat. ignorarea. Indiferent de faptul ca exista o gama larga de definiti! ale abuzului toate au doua elemente comune (Zamfir. a-i provoca dureri fizice sau morale. profitandu-se de diferenta de forta (fizica. Abuzul fizic implica folosirea fortei fizice asupra copilulu1 si supunerea la munci dificile care depasesc posibilitatile acestuia avand ca rezultat vatamarea integritatii sale corporale. Si la fel. legarea lui. izolarea fortata. cel moral si cel sexual. economica) dintre adulti si copii. abuzul emotional. Se desemneaza in mod curent ca fiind copil maltratat. o vatamare foarte mica a copilului cu o responsabilitate totala si asumata din partea familiei nu constituie abuz. 1993. a chinui. Abuzul emotional (psihologic) este un comportament inadecvat al adultului fata de copil. de a discerne intre ceea ce este bine sau rau. exploatarea copilului reprezinta forme ale acestui tip de abuz. la care Romania a aderat. 2000. intoxicarea sau arderi produse in mod intentionat. fie din cauza lipsei de resurse materiale si umane. 120): sanatatea fizica sau psihica a copilului este afectata. vag si incomplet mentionata in legislatia interna. masurile luate nu se pot aplica in totalitate.

fie datorita tolerarii diferitelor forme de abuz impotriva copiilor. psihic. Toate acestea conduc la izolare. Ele nu constituie medii prielnice de dezvoltare a copiilor: fie datorita conditiilor economice ce nu pot asigura un nivel de trai corespunzator. asa cum considera Pecora (1992. emotional si social. neglijarea imbracamintei lui.dezvoltarea bio-psiho-socio-culturala. sau de inlocuitorii acestora. Abuzul economic poate deveni fizic (daca munca depaseste capacitatea fizica a copilului). Este greu de crezut ca abuzul fizic nu are si consecinte psihice sau ca abuzul sexual nu este insotit de efecte fizice sau psihice asupra copilului abuzat. pierderea notiunii de sprijin din partea familiei si a increderii in capacitatea acesteia de a-l proteja. de dezvoltare fizica si psihica.Abuzul sexual consta in expunerea copilului la vizionarea de materiale pornografice. fie datorita unor reglementari sau mentalitati discriminatorii in raport cu unele categorii de copii. neglijarea nevoilor sale afective si de comunicare. Neglijarea pune in pericol dezvoltarea normala a copilului . 1999. exista o impletire a diferitelor forme de abuz. fie datorita unor conditii de razboi sau violentei sociale. societati sunt abuzive cu copiii. neglijarea ingrijirii sanatatii lui. Unele (daca nu majoritatea). neglijarea supravegherii copilului. agresivitatea. seductie (avansuri. Abuzul impotriva copiilor este privit in general ca un fenomen legat de mediul familial. apatia. abandon scolar si chiar parasirea domiciliului cu neintegrare sociala si profesionala. delicventa si relationare facila cu persoane dubioase. neglijarea educatiei scolare. sau sexual (prostitutia. apud Roth-Szamoskozi. Mai adecvat ar fi insa. neintegrarea sociala si compensare prin violenta. clasificarea facuta este una artificiala deoarece. Aceste categorii nu se exclud una pe alta. Tensiunile intrafamiliale si lipsa atasamentului intre membrii familiei vor determina aparitia unor sentimente ambivalente. institutional si familial. emotionale. pornografia). atat fata de familie. de persoanele din familia nucleara sau mai larga menita sa ingrijeasca minorii. Cele mai grave forme de neglijare sunt: neglijarea hranirii copilului. Abuzul asupra copilului genereaza traume majore din punct de vedere fizic. . atitudinilor si valorilor societatii care impiedica buna dezvoltare a copilului. de a-i asigura nevoile biologice. precum si limitarea accesului la educatie. Abuzul societal reprezinta totalitatea actiunilor. cat si fata de persoanele straine. abandonul copilului. psihic (mai ales daca munca este umilitoare). orale sau anale. Neglijarea este incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul. fie datorita insuficientei dezvoltari a serviciilor sociale pentru copii. mangaieri si promisiuni) sau implicarea sa in acte sexuale genitale. neglijarea curateniei si a sigurantei locuintei. 62-64) conceptualizarea abuzu1ui comis impotriva copilului la trei nivele: societal. in realitate.

Related Interests