Exemple de grile pentru examenul de licen ă BFKT (3 ani) TESTE GRILĂ KINETOPROFILAXIE Bibliografie: 1.

Tudor Sbenghe, Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală Bucureşti, 1999, pag 325 -336, 345357. 1.

Antrenamentul aerobic se realizează printr-un program de exerciţii: a. b. c. d. e. cu o anumită durată cu o anumită frecvenţă aplicate consecvent de intensităţ plătoare la temperatura de 37º Corect: a, b, c 2. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente: a. b. c. d. e. în timpul efortului prin exerciţiu fizic în repaus în cazul adaptării la al titudini diferite în cazul exerciţiilor anaerobe în somn Corect: a, b 3. Modificările adaptative apar la nivelul: a. b. c. d. e. organismului ca întreg aparatului cardio-vascular analizatorilor ap aratului respirator fanerelor Corect: a, b, d 4. Dintre factorii care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la antrenamentu l aerobic, fac excepţie: a. b. c. d. e. vârsta sexul coeficientul de inteligenţă nivelul de fitness iniţial abili tăţile individuale Corect: c 5. Efectele adaptative la nivelul muşchilor se manifestă prin: a. b. c. d. creşterea consumului de glicogen muscular aport crescut de oxigen loca l hipertrofie musculară hipotrofie musculară 1

e. hipotonie musculară Corect: b, c 6.

Creşterea VO2 max prin kinetoprofilaxie în regim aerobic este: a. b. c. d. e. mai mare la tineri mai mare la vârstnici aceeaşi pentru toate categor iile de vârstă aceeaşi pentru indivizii cu aceeaşi greutate şi înălţime independentă de ali Corect: a 7.

Adaptările cardio-vasculare în repaus sunt: a. b. c. d. e. uşor cuantificabile greu cuantificabile exprimă un nivel crescut de f itness apar doar la anumiţi pacienţi, în funcţie de parametrii cardiaci iniţiali exprimă un nivel crescut al VO2 max Corect: a, c 8.

Adaptările cardio-vasculare în repaus înregistrează următoarele modificări ale parametrilor a. b. c. d. e. scăderea frecvenţei cardiace scăderea volumului sanguin circulant scădere a valorilor tensionale creşterea volumului bătaie cardiac scăderea volumului bătaie card iac Corect: a, c, d 9. Adaptările cardio-vasculare manifestate în timpul efortului fizic se caracterizează pr in: a. b. c. d. e. creşterea consumului de oxigen miocardic scăderea volumului bătaie card iac creşterea debitului cardiac corespunzător cerinţelor efortului scăderea consumului d e oxigen la nivelul miocardului creşterea consumului de oxigen la nivelul miocardu lui Corect: c, d 10. Modificările adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate de: a. b. c. d. e. creşterea valorilor colesterolului scăderea valorilor trigliceridelor scăderea cantităţii de hemoglobină scăderea hematocritului scăderea trombocitelor Corect: , c, d, e 11. Antrenamentul aerobic este indicat la pacienţii cu afecţiuni coronariene deoarec e prin modificările adaptative sanguine: a. b. c. d. e. scade riscul trombotic creşte riscul trombotic creşte fibrinoliza pre vine apariţia ischemiilor coronariene scade fibrinoliza

Corect: a, c, d 12. Modificările adaptative respiratorii apărute în antrenamentul aerobic sunt repreze ntate de: a. b. c. d. e. creşterea frecvenţei respiratorii în mod special creşterea volumelor resp iratorii scăderea volumelor respiratorii scăderea capacităţii de difuziune alveolo-capil ară creşterea travaliului respirator Corect: b 13. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic: a. b. c. d. e. nu apar decât la pacienţii cu tulburări emoţionale sunt prezente la orice pacient sunt utile în managementul stresului sunt utile pentru creşterea performanţel or cognitive stimulează atenţia Corect: b, c, d, e

14. Efectele adaptative obţinute prin antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxia prim ară sunt: a. b. c. d. e. ireversibile reversibile durează maxim o săptămână menţinute numai dacă se m e permanent un anumit grad de antrenament menţinute numai dacă se execută sporadic exe rciţii aerobice Corect: b, d 15. Antrenamentul aerobic se realizează prin a. b. c. d. e. orice exerciţiu fizic care se enului orice exerciţiu fizic care se face cu mai activităţi sportive specifice activităţi , d următoarele tipuri de activităţi fizice: face cu consum energetic în prezenţa oxig consum energetic în absenţa oxigenului nu cotidiene orice activitate sportivă Corect: a

16. Antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxie exclude următoarele tipuri de activităţi: a. b. c. d. e. Mersul cu ritm rapid Efortul la covor rulant Pedalarea la bicicle ta ergometrică sau simplă Exerciţii cu greutăţi Baschet de performanţă Corect: e 17. Parametrii care caracterizează antrenamentul aerobic sunt următorii: a. b. c. d. e. intensitatea durata frecvenţa variaţia temperatura Corect: a, b, c, d 3

c. Conform principiului încărcării. d. abilităţile individuale musculatura vizată preferinţa terapeutului temper atura corporală presiunea atmosferică Corect: a. b. e. de 3-4 ori/ săptămână de 3-4 ori pe zi . c 20. este: a. c. direct proporţional invers proporţional aleator dependent de greutate a pacientului dependent de înălţimea pacientului Corect: b 24. b. c. d. e. b. Ordinea aplicării exerciţiilor aerobice începe cu: a. c 23. e. Notaţi semnificaţiile adevărate în legătură cu numărul de seturi pentru exerciţiile aer : a. De obicei raportul intensitate/durată. Variaţia programului aerobic semnifică modificarea: a. d. e. b. la acelaşi nivel cu activităţile cotidiene peste pragul stimulului de a ntrenament crescută progresiv scăzută progresiv crescută brusc ca să poată produce creştere orţei musculare Corect: b.18. utilizat în antrenamentul aerobic. poziţionării segmentelor mobilizate raportului durata exerciţiilor/dura ta intervalelor de repaus tipului de exerciţiu orelor la care se realizează antrenam entul numărului de participanţi la antrenament Corect: a. intensitatea antrenamentului aerobic trebuie să fie : a. c 21. Frecvenţa antrenamentului aerobic este: a. d. se începe cu un set pentru fiecare exerciţiu se creşte din 3 în 3 se creşte progresiv. c. d. până la maxim 6 seturi se creşte din 5 în 5 se creşte din 10 în 10 Corect: a. c. c. c 22. e. grupele musculare mici grupele musculare mari cu membrele superio are cu membrele inferioare cu hemicorpul drept Corect: b. b 19. b. d. Factorii care condiţionează alegerea exerciţiilor aerobice sunt: a. e. b. b. b.

Specificaţi care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseşte singur. Tipurile de antrenament aerobic pot fi: a. cu excepţia: a. d. antrenament continuu antrenament cu intervale antrenament continu u cu intervale antrenament cu circuit antrenament în circuit cu intervale Corect: a. d. b. d. Structura unui antrenament aerobic în kinetoprofilaxie cuprinde următoarele peri oade. b. c. static dinamic izokinetic izometric izomorf Corect: a. Exerciţiul aerobic muscular poate fi: a. c. adaptarea la microclimat adaptarea la macroclimat încălzirea exerciţiil e răcirea Corect: a. b. e 5 . e. b. b 28.c. Selectaţi enunţurile afirmative despre efectele perioadei de încălzire a antrenament ului aerobic: a. deoarece nu determină creşterea VO2 max: a. c. e. c. d. d. d 25. d 29. e. d 26. c. c. e. d. b. e. c. de anduranţă de flexibilitate de forţă submaximal supramaximal Corect: b 27. o dată/ săptămână în funcţie de efortul total realizat zilnic Corect: a. creşte fluxul sanguin muscular previne lezarea aparatului neuro-mio -artrokinetic previne tulburărilr de ritm cardiac şi de irigaţie coronariană creşte perfor manţa musculară scade performanţa musculară Corect: a. d. e. b. c. b.

21 30. scăderea secreţiei glandelor sudoripare descuamare inhibarea creşterii celulelor tinere vasodilataţie activă vasoconstricţie activă Corect: b. d 34. I D Nemeş. e. directe indirecte reflexogene numai reflexe toate răspunsurile de m ai sus Corect: a. d. creşte contractilitatea scade conductibilitatea . decontracturant rezorbtiv creşterea temperaturii centrale a corpulu i scăderea temperaturii centrale a corpului hiperemiant Corect: a. b. A Gogulescu. scade afluxul de sânge stimulează refacerea elasticităţii ţesutului conjunc tiv îmbunătăţeşte schimburile nutritive şi eliminarea reziduurilor scade masa de ţesut gras eşte masa de ţesut muscular Corect: b. Orizonturi Universitare. efectele pot fi: a. e. b. Asupra tegumentului masajul produce următoarele efecte: a. b. b. b. e. M Jurca . Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului: a. e 32. b. 17 . c. c. c. d. d 35. c. c. d. d. b. Asupra ţesutului celular subcutanat masajul produce următoarele efecte: a. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului asupra muşchilor? a. e 31.TESTE GRILĂ MASAJ Bibliografie: 1. creşterea metabolismului bazal scăderea metabolismului bazal ameliora rea stării generale hiperemie creşterea fluxului urinar Corect: a. d. e. c 33. c. b.Masoterapie. Timişoara. pag. e. Masaj şi tehnici complementare. c. Selectaţi care sunt efectele locale ale masajului: a. După modul de acţiune al tipului de masaj folosit.Edi t.

d 37. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivel circulator: a. c. e. e 40. b. d. b. e. c. d. d. b. d. la nivelul circulaţiei capilare inhibă vasomotricitatea la nivel veno s creşte viteza de circulaţie la nivel venos scade uşor presiunea venoasă creşterea fluxul ui sanguin la nivel arteriolar scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar Corec t: b. decontracturant stimulant muscular analgetic inhibarea circulaţiei stimularea eliminării reziduurilor Corect: a. c. c. efect relaxant efect stimulant se aplică numai la sfârşitul altor manev re de masaj se aplică la începutul şedinţei de masaj se aplică intercalată între alte manev Corect: c 41. c. e 36. d. b. d 38. e. creşte performanţa musculară scade performanţa musculară stimulează refacerea postefort Cor ct: a. e 39. b. e. e. c. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele fiziologice ale masajului? a. c. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivelul tendoanelor? a. b. cu regiunea tenară cu faţa dorsală a degetelor. b. c.c. b. stimulează creşterea supleţei acestora stimulează propriocepţia determină st za sanguină şi limfatică cu scop nutritiv stimulează circulaţia locală inhibă circulaţia lo rect: a. d. e. c. procese inflamatorii acute procese inflamatorii cronice trombofle bita neoplazii boli acute ale organelor interne Corect: a. Care sunt contraindicaţii temporare pentru masaj? a. Netezirea prezintă următoarele variante tehnice: a. uşor flectate cu faţa dorsală a mâ i 7 . Care afirmaţie nu este adevărată pentru netezire? a.

d. c. b. d. b. c. c. torsiunea şi presarea ţesuturilor pe planurile subiace nte creşte schimburile nutritive şi eliminarea toxinelor ameliorează mobilitatea artic ulară Corect: a. d 47. e. c. cu vârful policelui sau al indexului cu rădăcina mâinii prin lovirea ritm ică a ţesuturilor prin rularea tegumentului intensitatea depinde de unghiul de aplic are Corect: a. c. c. d. c. c 42. b. Fricţiunea prezintă următoarele variante tehnice: a. Fricţiunea-care afirmaţii sunt adevărate: a.d. e. b. percutatul tocatul tocatul tangenţial bătătoritul măngăluirea . Care afirmaţii sunt adevărate pentru batere? a. cuta plimbată circular masajul rindea ciupituri pieptănatul Corect: a . b. e. vizează ţesutul subcutanat vizează ţesuturile moi periarticulare vizează ţes tul muscular în special vizează osul are efecte reflexogene Corect: a. b. Frământatul prezintă următoarele variante tehnice: a. b. se adresează în special muşchilor constă într-o comprimare gradată a ţesutur r se realizează prin ridicarea. b. e 43. e. cu pumnul închis cu cotul Corect: a. c. d. c. d 45. Care afirmaţii sunt adevărate pentru frământat? a. d. b. constă din presiunea ritmică constă din lovirea ritmică a ţesuturilor super ficiale sau profunde determină hiperemie locală are efect reflex nu are efect reflex Corect: b. e. d 46. Care sunt variantele tehnice ale baterii? a. e. d. e. b. e 44.

Vibraţiile se caracterizează prin: a. e 9 . d. e. b . c. c. d. d 48.Corect: a. b. imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra ţesuturilor se pot r ealiza manual se realizează numai cu aparate vibratorii stimulează circulaţia şi proprio cepţia locală se pot face cu vârful unui deget sau cu trei degete reunite Corect: a. b.

d 52. e 50. e. deformarea articulară modificările de temperatură ale tegumentului supr aiacent deviaţiile în ax tonusul muscular forţa musculară . c. b. Selectaţi cazurile în care se folosesc poziţii de start preferenţiale. Valoarea mobilităţii unei articulaţii poate fi comparată cu: a. 49. b 51. c. 1999. Editura AGORA. precierea amplitudinii de mişcare articulară se poate realiza: a. b. e. pag 43-75. Selectaţi enunţurile adevărate incluse în regulile generale ale bilanţului articular: a.TESTE GRILĂ EVALUARE A ÎN KINETOTERAPIE TEMA 1. BILANŢUL ARTICULAR UTILIZAT ÎN CADRUL EVALUĂRII DEFICITULUI FUNCŢIONAL Bibliografie: 1. altele decât po ziţia zero de testare articulară: a. d. Ce alte elemente. Craiova. b. c. d. în afara amplitudinii de mişcare se apreciază la examenul obiect iv al unei articulaţii: a. e. goniometric radiologic fotografic prin firul cu plumb subiectiv. cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor valoarea standard valoarea generală a mobilităţii pe anumite tipuri de patologii cea a articulaţiilor sup raiacente cea a articulaţiilor subiacente Corect: a. d 53.articulară. Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. b. e. Testarea musculo. b. cotul şi genunchiul nu au mişcări de extensie relaxarea şi instruirea pac ientului aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate(cu excepţia supinaţiei) aplicarea goniometrului în p oziţie cât mai comodă pentru pacient Corect: a. prin unghiuri imaginare Corect: a. Roxana Popescu. c. b. c. d. e. d. d. aprecierea amplitudinii de mişcare a rahisului cervical aprecierea amplitudinii de mişcare a piciorului aprecierea amplitudinii de mişcare a şoldului apr ecierea amplitudinii de mişcare a pronaţiei şi supinaţiei aprecierea amplitudinii de mişca re a rahisului dorso-lombar Corect: b. c. d. Luminiţa Marinescu. b.

Corect: a. d. e 59. c 11 . abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal anteducţia se realizează an sagital rotaţiile se realizează în jurul unui ax orizontal rotaţiile se realizează în pl n orizontal anteducţia se realizează în plan frontal Corect: a. d 57. goniometrul se plasează cu braţul fix orizontal goniometrul se plasea ză cu braţul mobil pe linia mediană a feţei mediale a antebraţului goniometrul se plasează u braţul mobil pe linia mediană a feţei posterioare a antebraţului pozitia 0 este în şezând zitia 0 este în decubit dorsal Corect: a. c. d. Pentru măsurarea abducţiei în articulaţia scapulo. Care enunţuri sunt false despre amplitudinea mişcărilor în articulaţia scapulo. b. c. b. cu braţul fix pe linia axilară posterioară cu braţul fix pe linia axilară m edie cu braţul mobil pe faţa posterioară a braţului cu braţul mobil pe faţa medială a braţu ndiferent. b. Pentru măsurarea rotaţiilor în articulaţia scapulo-humerală: a. e. e. d. d. b. b.humerală. Care afirmaţii sunt adevărate pentru aprecierea mobilităţii scapulo. Care sunt mişcările proprii ale umărului: a. e. c. b. abducţia 180º extensia (retroducţia) 30º rotaţia internă 70º rotaţia externă ia 180º Corect: b. astfel încât pacientul să aibă o poziţie comodă Corect: a.humera lă: a. e. goniometrul se plasează: a.humerale: a. c 58. c. Cum se apreciază amplitudinea mişcărilor proprii ale umărului: a. d. antepulsie retropulsie extensie ridicare coborâre Corect: a. d. e. c 54. c. c. b. b. goniometric cu ajutorul firului cu plumb prin măsurarea distanţei în ce ntrimetri prin măsurarea distanţei în milimetri prin raportarea la valorile umărului opu s Corect: c 56. b. d. c. e 55. e.

c. d 62. e. e. c pronaţiei: paralel cu humerusul braţul fix pe mobil de-a lungul stiloidelor br de-a lungul metacapianului 1 C 65. e. b 63. b. Care a.60. Cum se poziţionează goniometrul pentru aprecierea a. d. poziţia şezând cu braţul întins în decubit dorsal cu cotul în extensie compl ortostatism cu cotul în extensie completă în decubit ventral cu cotul în extensie comple tă poziţia şezând cu braţul flectat Corect: b. Mişcarea de pronosupinaţie este realizată de articulaţiile: a. e. la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic extensia nu e posi poziţia anatomică la femei şi copii cu hiperlaxitate ligamentară poate fi o hiper de 5º-10º flexia activă are o amplitudine de 145º flexia activă are o amplitudine Corect: b. faţa dorsală a pumnului. Care este poziţia de start pentru goniometria flexiei cotului: a. b. braţul fix pe faţa palmară a pumnului. c. articulaţia mediocarpiană articulaţia radio-carpiană articulaţia carpo-meta carpiană articulaţia metacarpo-falangiană articulaţiile interfalangiene Corect: a. c. c. d. Care mişcări sunt posibile la nivelul pumnului: a. b. b 66. Complexul articular al pumnului este format din: a. rotaţie spre interior orientare a palmei în sus rotaţie internă a pumnulu i orientare a palmei în jos orientarea palmei cu policele la zenit Corect: b 64. e. referitor la bilanţul articular al cotului: d. c. d. b. b. c. flexia şi extensia înclinarea cubitală şi deviaţia radială . d. bilă din extensie de 180º afirmaţii sunt adevărate. d. paralel cu humerusul braţul aţul mobil de-a lungul metacarpianului 3 braţul mobil orect: b. e. c. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de: a. b. radiocubitală superioară radiocubitală inferioară humero-cubitală radio-car piană toate articulaţiile de la nivelul antebraţului Corect: a. b. c 61.

b. b. abducţia şi adducţia rotaţie pasivă circumducţia Corect: a.1999. c. sex. d. b. c. d 68. privind obiectivele bilanţului muscular: a. privind bilanţul articulaţiei trapezoido. e. Bilanţul muscular al membrului inferior Bibliografie: 1. d. flexia activă are o amplitudine de 90º flexia independentă a degetelor din art. Roxana Popescu. pag 76-79. b. d. substituţie musculară limitarea amplitudinii de mişcare variaţiile forţei m usculare funcţie de vârstă. MCF este ajutată de ligamentul palmar lateralitatea este mişcarea de abducţie şi adducţie a degetelor 2-5 faţă de axa ce trece prin medius lateralitatea are o amplit udine de 15º-20º nu se realizează circumducţie Corect: a. c. d. c. e. 105-120. Selectaţi enunţurile adevărate în legătură cu bilanţul articular al articulaţiilor meta falangiene: a. Selectaţi afirmaţiile adevărate. b. d 71. d. Luminiţa Marinescu. e. c. d. abducţia se realizează în planul palmei flexia se realizeze într-un plan perpendicular pe planul palmei flexia are 15º abducţia are 60º-70º participă la mişcarea de opozabilitate Corect: a. 69. c. b. c. Craiova. Care sunt condiţiile obligatorii pentru realizarea unui bilanţ muscular: a. Care sunt posibilele erori care pot sa apară în cursul bilanţului muscular: a. b. c. e. e 67. Edit. Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. e. AGORA. Care enunţuri sunt false. Testarea musculo. d.articulară. e 70. e.metacarpiene: a. 2. gradul de antrenament variaţiile forţei musculare funcţie e patologia locală facilitarea amplitudinii de mişcare 13 . b TEMA NR. să preceadă bilanţul articular pozitionarea corectă a pacientului asigura rea unui microclimat de confort termic înregistrarea valorilor în sistem internaţional 0-5 pacient cooperant Corect: b. realizarea unui diagnostic neurologic realizarea unui diagnostic funcţional corect evaluarea corectă a amplitudinii de mişcare pentru stabilirea progno sticului funcţional alcătuirea şi evaluarea programului de recuperare aprecierea end-f eel Corect: a.c.

muşchiul se contractă. d. Regulile bilanţului muscular. c 72. e 75. e. b. c. c. Care sunt muşchii care realizează abducţia şoldului: a. Selectaţi enunţurile greşite în ce priveşte testarea muşchiului psoasiliac: a. d. poziţia FG de testare este cu pacientul în decubit heterolateral cu g enunchiul în flexie se stabilizează bazinul se execută flexia coapsei cu genunchiul fl ectat poziţia AG este cu pacientul în decubit ventral pentru forţa 3. c.Corect: a. c. c. d 76. poziţionarea corectă pentru mişcările realizate antigravitaţional pentru fo rţa 3. c. d. e. b. Ce muşchi realizează rotaţia externă a şoldului: a. e. 4. fesierul mijlociu fesierul mic iliac fesierul mare tensorul fasci ei late Corect: a. e.4. psoas obturator intern şi extern gemen superior şi inferior piramidal şi pătrat femural tensor fascia latae Corect: b. b. c. d. d. c.5 se opune rezi stenţă în treimea distală a coapsei pe faţa anterioară Corect: a. c. e. d 77. b. poziţia FG este cu pacientul în decubit dorsal cu ambele membre infer ioare în abducţie şi cu genunchii în extensie se stabilizează pelvisul pentru F1 se palpea ză muşchii pe faţa anterioară a coapsei pentru F2 se palpează muşchii pe faţa laterală a co se identifică contracţii pentru valoarea 1 la palparea muşchilor pe faţa posterioară a co apsei . dar forţa e insuficientă s laseze segmentul pe toată amplitudinea într-un plan fără gravitaţie muşchiul nu prezintă co acţii muşchiul deplasează segmentul doar pe o anumit sector de mobilitate articulară în pl an antigravitaţional muşchiul deplasează segmentul în plan antigravitaţional Corect: b 73. d. Ce semnifică valoarea 1 a forţei musculare: a. b. d 74. b. e. 5 stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv pentru aprecierea forţelor 3-5. prevăd: a. deplasând segmentul pe toată amplitudinea într-un pl an fără gravitaţie muşchiul se contractă (vizibil sau palpabil). rezistenţa se opune în treimea distală a segm entului spre capătul cursei de mişcare stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv stabilizarea regiunii distale a segmentulu i ce este deplasat de muşchiul respectiv Corect: a. în sistemul 0-5. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor adductori ai şoldului: a. b.

d. c. e. b. Mişcarea de eversie este realizată de următorii muşchi: a. e. c. c. d. e. Mişcarea de inversie a piciorului este realizată de următorii muşchi: a. gemenul intern gambierul posterior lumbricali extensor comun al d egetelor flexorul comun al degetelor Corect: b 82. b. biceps femural drept anterior semitendinos semimembranos cvadrice ps Corect: a. scurtul peronier lungul peronier pedios extensor al halucelui ext ensor comun al degetelor Corect: a. d. c. e 81. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor rotatori interni ai şoldul ui: a. b. c. se stabilizează pelvisul poziţia FG este în decubit dorsal cu membrul i nferior de testat cu şoldul şi genunchiul flectate la 90 grade din FG. Care sunt muşchii care realizează flexia dorsală apiciorului: a. d. deplasând gamba spre exterior în AG se opune rezis tenţă în treimea distală a feţei interne a gambei se stabilizează gamba Corect: b. c. valoarea este 2 dacă face rotaţia internă a coapsei. e 15 . c. c. d. b 78. realizează flexia dorsală a piciorului se stabilizează gamba se stabili zează genunchiul poziţia FG este în decubit homolateral. b.Corect: a. Care sunt muşchii care realizează flexia gambei: a. d. d 80. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului triceps sural: a. gambierul anterior gambierul posterior extensor propriu al haluce lui lungul peronier extensor comun al degetelor Corect: a. e. e. e. c. d. d 79. b 83. b. b. cu genunchiul flectat şi picior ul în poziţie neutră se opune rezistenţă în treimea distală a piciorului pe faţa plantară C b.

d. c. Care sunt elementele care intervin în aspectul general morfologic al corpului: a. c. e. muşchii ischiogambieri fac flexia gambei poziţia AG pentru cvadriceps este în şezând la marginea planului de testare cu picioarele atârnate pentru muşchiul gam bier posterior se opune rezistenţă pe marginea externă a piciorului pentru muşchiul ilio psoas se opune rezistenţă pe faţa anterioară a coapsei în treimea distală muşchiul iliopsoa ace flexia coapsei pe bazin Corect: c 86. c.1999. c. e. c 89. e.articulară. d 85. Care este aceasta: a. e. pag 125-128. e. c. d. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu o excepţie. Roxana Popescu. AGORA. Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor abductori ai şoldului: a. se stabilizează pelvisul poziţia FG este în decubit dorsal cu genunchiu l flectat poziţia AG este în decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membr ul testat şi cu şoldul şi genunchiul membrului de sprijin flectate se palpează muşchii (pe ntru forţa 1) pe faţa anterioară a coapsei se palpează muşchii (pentru forţa 2) pe faţa lat lă a coapsei Corect: a. b. atitudinea corpului creşterea în raport cu vârsta şi sexul dezvoltarea or ganismului raportat la caracteristicile vârstei şi sexului forţa musculară rezistenţa musc ulară Corect: a. b. Care sunt factorii care influenţează postura şi aliniamentul segmentelor corpului: a. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb măsurar ea înălţimii şi a taliei şezând . e 88. 87. ereditatea alimentaţia obişnuinţa ( posturi vicioase) afecţiuni ale apara tului locomotor boli generale ale organismului Corect: a. Luminiţa Marinescu. b. 3 EVALUAREA ALINIAMENTULUI ŞI POSTURII ORTOSTATICE Bibliografie: 1. d. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului cvadriceps: a. Poziţia ortostatică se evaluează prin: a. c. vastul intern. d. Testarea musculo. d. b. b. c. este alcătuit din: dreptul anterior. vastul extern şi vastul intermediar în timpul testării se stabilizează pelvisul în timpul testării se stabi lizează coapsa poziţia FG este în decubit homolateral cu genunchiul flectat la 90º poziţia AG este în decubit ventral cu genunchiul flectat Corect: a. Edit.84. b. b. c TEMA NR. d. Craiova.

d. e. c. La examinarea din lateral se pot întâlni următoarele modificări patologice: a. d. d 91. din lateral şi din spate aprecierea liniei g ravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb aprecierea liniei gravitaţiei în plan obl ic cu firul cu plumb Corect: a. d 92. c. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate. c. c. d. d. c. c 90. e 94. apofiza spinoasă C7 trohanter pliul interfesier pe marginea axilară a omoplatului între condilii interni ai genunchilor Corect: b. c. atitudine scoliotică scolioză structurală flexum de şold picior var picio r scobit Corect: a. evaluarea alinierii segmentelor din faţă. genu valgum genu flexum cifoză dorsală accentuată hipolordoză lombară picio r plat Corect: b. e 93. b. anterior de umăr lateral de trohanter de-a lungul liniei albe media l de condilii interni femurali la nivelul liniei Chopart Corect: c. La examinarea din faţă se pot aprecia: a. linia tendoanelor ahiliene linia spinelor scapulare bolta longitudinală a piciorului 17 . e. La examinarea din spate se pot aprecia: a. d.c. b. e. e. d. d. b. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din lateral. c. d 95. c. linia mamelonară linia spinelor scapulare linia spinelor iliace ant ero-superioare genu recurvatum halux valgus Corect: a. b. La examinarea din posterior se pot întâlni următoarele modificări patologice: a. b. e. e. b. b. pe ntru înclinările laterale: a. pentru înclinările sagitale: a.

d. e. b . bolta orizontală a piciorului relieful genunchiului Corect: a.

: Electroterapia. sub red. 1993. e 97.. Rădulescu A. b. c. Balneoclimatologie şi Recuperare”. c. 2005. c. soluţiile electrolitice sângele fanerele umorile aponevrozele Corect: a. d 19 . Bighea. Structuri foarte bune conducătoare de curent din corpul omenesc sunt: a. Electroterapia (pp 54-81). Editura Medicala. Popescu R. e. curentul electric poate fi: a. După natura particulelor încărcate electric. b. Balneoclimatologie şi Recuperare Med icală. Editura ACSA Craiova. e. Capitol în ”Medicină Fizică. în circuit continuu se măsoară în ohmi în circuit continuu se măsoară în vol cuit alternativ poartă numele de impedanţă este invers proporţională cu intensitatea curen tului este direct proporţională cu intensitatea curentului Corect: a. Bighea A. 2. 1995 96. reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de timp reprezintă fluxul densităţi pe unitatea de suprafaţă se măsoară în amperi se măsoară în volţi se măsoară în amperi/m2 98. Rezistenţa electrică: a. b. d. c. d. puterea egală cu unitatea aplicată la capetele unui conductor tensiun unitatea aplicată la capetele unui conductor =1 amper x 1 hertz =1 amper watt x 1 joule Corect: b. d. d 100. Ed. b. d. b. Medicală Universitară Craiova. b. ea egală cu x 1 ohm =1 este: e. c. e. e. 3 . ISBN 973-7757-91-2. Roxana Popescu. b. Intensitatea curentului electric: a.TESTE GRILĂ ELECTROTERAPIE Bibliografie 1. d 99. Bucureşti. d.: Curs de Medicină Fizică. d. A. c. 1 volt a. de conducţie de convecţie de conversie de deplasare de polaritate sau molecular Corect: a.

c. b. b. b. Masa de substanţă depusă la un electrod: a. c. rezultă din Legea I a lui Faraday este proporţională cu cantitatea de e lectricitate rezultă din Legea a II-a a lui Faraday este proporţională cu echivalentul electrochimic este invers proporţională cu echivalentul electrochimic Corect: a. Potenţialul de repaus este determinat de: a. un ţesut este un conductor uniform cu cat un segment este situat ma i departe de electrozi. Soluţiile sunt: a. c. e. d. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. e 103. c. c. d.101. Care sunt calităţile stimulului electric pentru a declanşa o excitaţie ? a. lichide sau gazoase constituite din cel p uţin două substanţe constituite din substanţe care îşi păstrează individualitatea chimică f dintr-un solvent şi un dizolvant formate dintr-un solvent şi un dizolvat Corect: a. raportul Na+ extracelular/ intracelular de 12/1 raportul Na+ intracelular/ extracelular de 12/1 . d. e. b. e 105. b. sisteme omogene solide. e 107. e. c. c. rezultă din Legea I a lui Faraday este proporţională cu cantitatea de e lectricitate rezultă din Legea a II-a a lui Faraday este proporţională cu echivalentul electrochimic este invers proporţională cu echivalentul electrochimic Corect: a. intensitate maxim suportabilă intensitatea să fie egală cu timpul să acţion eze un anumit timp minim intensitate sub prag. b. b. b. Masa de substanţă depusă la un electrod: a. e. e. Transformarea energiei electrice în alte forme de energie: a. d 104. timp de 1 minut intensitatea sa d epăşească “pragul” Corect: c. d. c. e. determină efecte calorice determină scăderea rezistenţei determină efecte l uminoase determină scăderea conductibilităţii determină efecte electromagnetice Corect: a. d. d. e 102. d 106. intensitatea curentului ajuns la el este mai mică pe regiu nea cuprinsă între electrozi. d. b. intensitatea curentului este egală cantitatea cea mai ma re de curent trece prin zonele ce opun rezistenţa cea mai mică conductibilitatea ele ctrică a unui ţesut este direct proporţională cu conţinutul lui în apă Corect: b. d.

c. d. e. raportul K+ extracelular/ intracelular de 1/38 raportul K+ intracelular/extracel ular de 1/38 raportul Na+/ K+ egal cu 1 Corect: a, c 108. Stimularea membranei celulare permite următoarele: a. b. c. d. e. migrarea masivă a Na+ dinspre exteriorul spre interiorul membranei creşterea foarte mare a permeabilităţii pentru K+ viteza de migrare transmembranară a Na + este de 7 ori mai mare decât cea a K+ reducerea potenţialului de repaus la -65mV d eclanşarea potenţialului de acţiune Corect: a, c, d, e

109. Ce reprezintă reobaza ? a. b. c. d. e. intensitatea minimă necesară declanşării excitaţiei permeabilitatea celulară intensitatea “prag” potenţialul de acţiune al celulei pozitivitatea crescută din interioru l membranei Corect: a, c 110. Ce este repolarizarea ? a. b. c. d. e. procesul de revenire la potenţialul de membrană inactivarea mecanismu lui de transport al sodiului creşterea fluxului de ieşire a K+ din celulă creşterea flux ului de intrare a K+ în celulă modificarea durează 19 ms Corect: a, b, c 111. Ce este restituţia? (refacerea potenţialului de repaus) a. b. c. d. e. prin pompa de Na-K , Na+ suplimentar iese din celulă prin pompa de Na-K , Na+ suplimentar intră în celulă prin pompa de ioni, K+ se reîntoarce în celulă prin ompa de ioni, K+ iese din celulă refacerea potenţialului de repaus de –80 mV Corect: a , c, e

112. Stimularea electrică se produce astfel: a. b. c. d. e. la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă scurtă de timp la va iaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă lungă de timp la intensitate sub valoarea rag“ la intensitate peste valoarea “prag“ la intensităţi mari ale curentului în timp prelun it Corect: a, d 113. Ce semnificaţie are electrotonusul ? a. b. c. modificările caracteristice ale proprietăţilor fizice ale ţesuturilor determina te de sensul curentului modificările caracteristice ale proprietăţilor fiziologice ale ţesuturilor determinate de sensul curentului catelectrotonusul semnifică creşterea ex citabilităţii tisulare (la catod) 21

d. e. pragul de excitabilitate este mai coborât la catod excitaţia la catod este la deschi derea circuitului Corect: a, b, c, d 114. Masurarea excitabilităţii unui nerv/muschi se face prin: a. b. c. d. e. închiderea unui curent continuu aplicarea unui stimul dreptunghiula r aplicarea unui stimul subliminal aplicarea impulsurilor de curent “în treaptă“ aplicar ea unui stimul triunghiular Corect: a, b 115. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt: a. b. c. d. e. temperatura reobaza timpul util cronaxia cronofagia Corect: b, c, d

116. Condiţiile esenţiale de răspuns la stimularea electrică sunt: a. b. c. d. e. intensitatea curentului timpul util bruscheţea curentului aplicat c reşterea lentă a intensităţii impulsul să fie triunghiular, trapezoidal sau exponenţial Cor ct: a, b, c

117. Acomodarea este: a. b. c. d. e. o proprietate a muşchilor normal inervaţi oprită de un curent cu pantă br uscă absentă la muşchii denervaţi proporţională cu forţa măsurată cu coeficientul de acomod ect: a, b, c, e

118. Frecvenţa stimulilor este importantă în producerea excitaţiei electrice pentru că: a. b. c. d. e. frecvenţa stimulilor este proporţională cu intensitatea există o perioadă d e timp refractară la o nouă excitaţie musculatura netedă nu reacţionează la impulsuri izola e musculatura netedă reacţionează la sumaţia temporară a impulsurilor organele inervate de parasimpatic necesită o frecvenţă mai mare a excitaţiilor Corect: b, c, d, e 119. Creşterea excitabilităţii se produce : a. b. c. d. e. fiziologic, în perioada de revenire lentă la potenţialul de repaus prin scăderea ionilor de calciu prin creşterea ionilor de calciu în spasmofilie prin subst anţe anestezice.

Corect: a, b, d 120. Ce este conductibilitatea şi cum se manifestă ? a. b. c. d. e. proprietatea membranei excitabile de a conduce unda de depolariza re în fibrele amielinice excitaţia se transmite din aproape in aproape în fibrele miel inizate excitaţia se transmite saltator sensul de propagare al excitaţiei în axonii ne mielinizaţi şi mielinizaţi este bidirectional sensul de propagare al excitaţiei în axonii nemielinizati si mielinizati este unidirectional Corect: a, b, c, d 121. Curentul galvanic reprezintă: a. b. c. d. e. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor depla sarea electronilor de-a lungul unui conductor deplasarea ionilor de-a lungul unu i conductor producerea de curent electric variabil producerea de curent electric continuu Corect: a, b, c, e 122. Efectele fiziologice ale curentului galvanic a. b. c. d. e. acţiunea analgezică se produce la nivelul polului pozitiv acţiunea anal gezică se produce la nivelul polului negativ acţiunea analgezică se produce la nivelul ambilor poli la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizează la polul p ozitiv, scade excitabilitatea Corect: a, d, e

123. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii a. b. c. d. e. polul negativ produce o creştere a pragului de excitaţie polul negati v este utilizat ca electrod activ polul negativ produce o scădere a pragului de ex citaţie creşterea bruscă a intensităţii curentului determină o contracţie musculară promptă negativ produce scăderea excitabilităţii Corect: b, c, d

124. Efectele curentului galvanic asupra sistemului nervos central: a. b. c. d. e. galvanizarea ascendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal gal vanizarea descendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal galvanizarea ascende ntă - apare creşterea excitabilităţii organele de simţ nu reacţionează la aplicarea curenul galvanic galvanizarea descendentă - apare creşterea excitabilităţii Corect: b, c 125. Efectele terapeutice ale aplicării curentului galvanic a. b. c. d. e. vasoconstrictor analgezic la polul pozitiv hiperemie activă la nive lul circulaţiei superficiale şi profunde analgezic la nivelul electrodului negativ a ntialgic prin creşterea excitabilităţii nervoase la nivelul polului pozitiv Corect: b, c 23

126. c. c 128. b. b. e 131. d 130. b. c. d 127. Galvanizarea simplă în scop antialgic: a. Modalităţi de aplicare a curentului galvanic: a. d. Curenţii de joasă frecvenţă sunt: a. Modalităţi de aplicare a galvanizărilor a. d. e. c. d. cu ajutorul unor electrozi sub formă de plăci baie galvanică parţială baie galvanică generală iontoforeza nici una din cele de mai sus Corect: a. Avantajele aplicării iontoforezei a. e 132. b. c. d. forme de curent continuu curenţi cu impulsuri dreptunghiulare . e. temperatura apei va fi mai mare de 39ºC temperatura apei va fi 34-3 8 C direcţia curentului va fi numai ascendentă durata şedinţelor va fi de 10-30 minute rit mul şedinţelor la 3 zile Corect: b. e. Contraindicaţiile galvanoterapiei a. intensitatea se reglează la ”înţepătură” aşezarea electrozilor se face longi al nu se utilizează stratul hidrofil între electrod şi tegument pacientul va fi poziţion at în posturi antialgice electrodul se aplică pe zona păroasă a capului Corect: b. d. c. d 129. b. d. e. c. b. e. e. c. electrodul activ este electrodul negativ electrodul activ este el ectrodul pozitiv electrodul activ este de dimensiuni mai reduse electrodul activ este indiferent electrodul activ este de dimensiuni mai mari Corect: b. b. c. b. artrite distonii neurovegetative nevralgii şi nevrite diferite ecze me supuraţii Corect: d. Băile galvanice a. este posibilă o acţiune locală reflexă la nivelul dermatomioamelor cantit atea de substanţă care pătrunde este necontrolabilă au efect local demonstrat şi recunoscu t cantitatea de substanţă care pătrunde nu poate fi dozată se cumulează cu efectul analgez ic al curentului galvanic Corect: a.

contracţii musculare în muşchii denervaţi analgetice hiperemiante 25 . c. c. electrozii nu se plasează la nivelul inserţiilor musculare electrozii se plasează la nivelul zonei de trecere muşchi-tendon electrodul pozitiv se plasează proximal de muşchiul afectat electrodul pozitiv se plasează pe muşchiul afectat la niv elul plăcii neuromotorii electrodul negativ se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii Corect: b. e. răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de lungă du rată răspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată răspund la impulsuri de scurtă durată nu răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri expon enţiale de scurtă durată răspunde la impulsuri cu panta de creştere rapidă Corect: a 136. b. electrodul negativ se aplică pe muşchiul afectat nu se recomandă masajul sau curent ul galvanic înainte de stimulare Corect: b. sincronizate se u tilizează un electrod nu este indicată în tratamentul paraliziilor spastice Corect: a. d. în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică proximal. b. Tehnica de aplicare a curenţilor de joasă frecvenţă a. e. c. electrodul pozi tiv proximal tehnica bipolară este indicată la denervările accentuate în tehnica monopol ară. e 133. d. c. Tehnica de aplicare a electrostimulării pentru musculatura total denervată a. b. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu: a. b. c. electrodul p ozitiv distal în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică distal. e. d. se induce un efect de inhibiţie a motoneuronilor muşchilor spastici n u se produce relaxare se aplică două circuite de excitaţie separate. b. d. Principiul de acţiune al terapiei musculaturii spastice: a. Curenţii diadinamici au efecte: a. c. d. e. b. c. d 137. e.c. e 134. d 135. c. e. Musculatura total denervată a. impulsuri triunghiulare curent galvanic impulsuri exponenţiale Corect: b. d. c 138. Curenţi exponenţiali de joasă frecvenţă Curenţi de medie frecvenţă Impuls cu ta de 500 ms cu panta de creştere de 1000 m Impuls cu durata de 200 ms urmat de pa uză de 600 ms Ultrasunet Corect: a. c.

tehnica interfero triplex tehnica statică tehnica cinetică tehnica mi xtă nici una din cele de mai sus . e 140. c. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasă frecvenţă polul po zitiv este activ polaritatea electrozilor nu are importanţă plasarea electrozilor se face pe zona dureroasă aplicaţia poate dura mai multe ore Corect: a. e. c. c. b. e. curenţii de medie frecvenţă nu prezintă acţiune vasoactivă curenţii de medie ecvenţă produc contracţii asupra musculaturii scheletice şi muşchilor netezi singura formă e aplicare este cu un curent unic de medie frecvenţă curenţii de medie frecvenţă produc an algezie curenţii de medie frecvenţă produc contracţii musculare dureroase Corect: b. b. b. d. c. e 144. c. c. d. d 139. Curenţii Träbert: a. normoinervaţi decontracturant vasoconstrict or analgetic excitomotor pe musculatura netedă Corect: a. d. b. nu sunt indicaţi în lombalgii au efect analgetic şi hiperemiant electro dul negativ se plasează pe locul dureros timpul de aplicare este de 30 minute au d urata de 2 ms urmaţi de o pauză de 5 ms Corect: b. b. e. d. b. d.d. excitomotor pe muşchi sănătoşi. b. dinamogene nu are efect excitomotor Corect: b. e. c. e. c. d. e. c. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali a. d. Contraindicaţii ale aplicării electroterapiei prin curenţi interferenţiali: a. TENS a. d 142. d. Tehnici de aplicare a curenţilor interferenţiali a. e. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. e 141. c. e 143. d. procese inflamatorii articulare afecţiuni febrile de diferite etiol ogii tuberculoza activă neoplazii caşexie Corect: b.

e. d. e. efecte calorice de profunzime fără a produce leziuni cutanate analget ic miorelaxant-antispastic activarea metabolismului nici una de mai sus Corect: a. c. d. c. metoda interfero. c 145. La aplicaţia de curenţi interferenţiali: a. d. d. b. b. II se recomandă în stadiile ac ute numărul şedinţelor este fix Corect: c. se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă. e 147. c. e. Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte. Modalităţi de aplicare a undelor scurte a. Procedeul curenţilor interferenţiali: a. În terapia cu unde scurte. e. d 148. dar cu amplitudine variabilă pri n interferenţă va rezulta un curent de joasă frecvenţă. b. doza I atermică are efect revulsiv doza III se aplică în afecţiunile acut e doza II este oligotermică cu acţiune antispastică doza I. b. c. b. c 150. la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la sfârşit se scade bru la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la sfârşit se scade tot lent este nece creşterea intensităţii pe parcursul procedurii nu este necesară creşterea intensităţii pe p ursul procedurii intensitatea se dozează pentru obţinerea senzaţiei de furnicătură Corect: b. între 1 şi 100 Hz la locul interfer direcţia şi intensitatea curentului se modifică repetitiv Corect: a. e.triplex metoda în câmp condensator metoda cu frecve nţe modulate metoda în câmp inductor metoda în cuplaj indirect Corect: b. cu frecvenţe diferite pr interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă. cu frecvenţe di ite se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă. d 149. d. c. electrozii pot fi poziţionaţi: a. Notaţi afirmaţiile adevărate: a. d. Acţiunile fiziologice ale undelor scurte sunt: a. d 27 . d. c. b. c. e 146.Corect: b. în acelaşi plan transversal longitudinal oblic în oricare din poziţiile d e mai sus Corect: b. b. e. c.

d. b. e. Sunt false următoarele afirmaţii privind tehnica terapiei cu unde scurte. scăderea permeabilităţii membranelor celulare hiperemie tegumentară . la metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de vestimentaţie undele scurte se pot aplica la pacienţi cu pacemakere. b. e 155. e. electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse Corect: a. sa u obiecte metalice se recomandă undele scurte la pacientele cu sarcină se evită zonele cu sensibilitate cutanată pacientul trebuie supravegheat permanent Corect: b. b. fără riscul de a provoca tulburări trofice poate fi tratată orice regiune a corpului nu produce nici o stare de discomfort Corect: c. d 156. se indică în afecţiunile pelvine inflamatorii cronice: anexite. b. c. a. d 157. Acţiunea biologică a ultrasunetului determină: a. e. e 154. d. c. hipertermie se poate utiliza la p acienţii cu pace maker cardiac poate fi aplicat la orice vârstă. d. d. c 152. c. electrozii se aplică direct pe piele electrozii se aplică la 2-3 cm f aţă de regiunea de tratat poziţia electrozilor nu are importanţă efectul de vârf se produce la nivelul suprafeţelor plane electrozii au dimensiuni diferite. produce efecte calorice locale. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are următoarele efecte: a. c. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt: a.151. c. b. efectul mecanic efectul termic efectul de cavitaţie efectul de difu ziune efectul radioactiv Corect: a. c. d. e. b. e. b. d. b. d 153. d. b. Sunt false următoarele afirmaţii: a. d. e. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la aplicaţia Diapulse: a. paramet rite. Avantajele utilizării terapiei de înaltă frecvenţă pulsatilă a. c. metroanexite se indică în herpes zoster vindecă fracturile într-un timp cu 10% mai scurt 4-8 aplicaţii în suferinţele acute şi subacute 10-14 aplicaţii în suferinţele cronic orect: a. b. ameliorează osteoporoza accelerează vindecarea unor plăgi creşte spasmele musculaturii netede previne şi tratează cicatricile cheloide accentuează edemul tisul ar Corect: a. c.

d 163. utilizată în practică. d. e 161. pe zone paravertebrale corespunzătoare rădăcinilo r nervoase medulare segmentare directe pe cale neurală aplicaţii reflexe pe dermatoa mele corespunzătoare organelor interne aplicaţii reflexe la distanţă pe ganglionii simpa tici aplicaţii pe proeminenţele osoase Corect: a. Alegeţi formularea corectă: a. c. e. d. b. d. b. e. Modalităţi de aplicare a ultrasunetului: a. e. d.c. c. segmentare indirecte. e. c. analgetice excito-motorii miorelaxante hiperemiante sedative Core ct: a. regiunea de tratat profunzimea locului de tratat 29 . efecte fibrolitice creşterea metabolismului celular la doze mari. e. în câmp inductor în regim continuu în câmp condensator în regim discontinuu oate răspunsurile sunt incorecte Corect: b. b. d 160. d 162. d. utilizând o substanţă de contact prin s trat hidrofil cuplaj direct utilizând substanţe medicamentoase cuplaj indirect prin intermediul apei Corect: b. c. e. d. c. d. produc distrucţii celulare şi rupturi capilare Corect: b. datorită acţiunii analgetice şi miorelaxante se poate recomanda terapia combinată ultra sunet-curenţi de joasă frecvenţă este indicată aplicarea concomitentă a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe aceeaşi regiune Corect: a. Alegeţi formele de ultrasunet utilizate în terapie: a. b. c. e 158. c. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt: a. b. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt: a. Intensitatea energiei ultrasonore. prin câmp inductor cuplaj direct. c. nu este indicată succesiunea terapeutică masaj-ultrasunet sau ultrasu net-masaj pacienţilor prezentând stări febrile li se recomandă tratament cu ultrasunet p aravertebral toracic aplicaţiile cu ultrasunet pot precede şedinţele de kinetoterapie. c. b. d 159. b. d. depinde de: a.

c. b. stări inflamatorii neoplazii stare generală alterată boala artrozică trom boflebite Corect: a. e 164. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt: a. e . forma de cuplaj tensiunea de reţea starea generală a pacienţilor Corect: a. e 165. d. reumatism degenerativ fracturi recente cicatrici cheloide TBC afe cţiuni neurologice Corect: a. b. d. d. b. e. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt: a. e. c. b. c. c. e. b. c.c.

Zdrenghea D. c. e. 5. Recuperarea bolnavilor cardiovasculari. Sidenco E L. Metode de explorare şi evaluare în kinetoterapie. Ed. c. 3. A. Ed.TESTE GRILĂ KINETOTERAPIE Bibliografie 1.Medicală. Kiss I. Timişoara. d. 2. Bighea. Balneoclimatologie şi Recuperare”. b. Ed. 340 exemplare. Branea I. ISBN 973-7757-91-2. 2002 4. Bighea. 183 pag. Terapia fizicală şi reabilitarea în practica medicală. Ed. Kinesiologia-ştiinţa mişcării.. tehnicilor anakinetice mobilizărilor active tehnici kinetice static e mobilizărilor pasive tehnicilor de facilitare Corect: d 31 . Medicală Universi tară Craiova 2006. mobilizarea liberă contracţia izometrică relaxarea musculară mobilizarea pasivă pură asistată mobilizarea auto-pasivă Corect: d. sub red. Nemeş I. Tehnicile anakinetice apelează la: a. c. Medicală Universitară Craiova. Bilanţul articular şi muscular. Mobilizarea pasivo-activă aparţine: a. Cluj Napoca. 1995 6. d. 2001. Curs de Medicină Fizică. Ed. D. Bucureşti 1 999. Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală. b. e 169. Bucureşti. 1987. S benghe T. c 168. 8. Kinetoterapia (pp 82 -106).. 9.. ISBN 973-8109-87-6. Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală. e. Capitol în ”Medicină Fizică. A. terapeutică şi de recuperare. mobilizare pasivă imobilizare posturare contracţie izometrică contracţie izotonă Corect: b. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. Bighea A. d. ISBN 973-106-021-9. c. 2005. Care din următoarele tehnici aparţin imobilizării: a. Editura AC SA Craiova. 2002. e. d. b. K netologia profilactică. 199 5 166. 7.P. Bucureşti. Popescu R. ISBN 973-39-0338-8. Sbenghe T. b. Roxana Pope cu. e. poziţia de corecţie punerea în repaus posturile de facilitare contenţia c ontracţia izometrică Corect: b. Ed A. A. d 167. Ori zonturi Universitare. Editura Medicală.P. Ed Med. Clusium.

170. Contracţia reflexă din cadrul mobilizărilor active reflexe este provocată prin: a. b. c. d. e. reflex de întindere (stretch-reflex) mişcarea voluntară cu modificarea lungimii muşchiului reflex de echilibru reflexe de poziţie creşterea tensiunii muşchiulu i Corect: a, c, d 171. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul: a. b. c. d. e. mobilizării active reflexe mobilizării pasive kineziei statice mobili zării active voluntare tehnicilor anakinetice Corect: d 172. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor active voluntare: a. b. c. d. e. mobilizarea activă liberă mobilizarea activo-pasivă mobilizarea pasivoactivă mobilizarea activă cu rezistenţă contracţia izokinetică Corect: a, b, d 173. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. b. c. d. e. mobilizarea pasivă mecanică manipulările tracţiunile mobilizarea activă ref lexă mobilizarea autopasivă Corect: a, b, c, e 174. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. b. c. d. e. contracţia izometrică relaxarea tracţiunile mobilizarea pasivo-activă mob ilizarea pasivă pură asistată Corect: c, d, e

175. Stretchingul are următoarele avantaje: a. b. c. d. e. scade flexibilitatea ţesuturilor creşte abilitatea de a învăţa sau performa diferite mişcări determină relaxarea fizică şi psihică determină o conştientizare asupra p ului corp creşte riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin muncă sau sport Corect: b, c, d 176. Care din următoarele reguli pentru stretching sunt adevărate? a. b. încălzirea prealabilă a ţesutului aplicarea unor tehnici de relaxare

c. d. e.

poziţionarea corectă a pacientului iniţial se întinde doar o singură articulaţie, apoi se p ate executa stretching peste 2 sau 3 articulaţii se începe cu articulaţiile proximale şi apoi cele distale Corect: a, b, c, d 177. Ce tipuri de stretching pentru muşchi cunoaşteţi? a. b. c. d. e. izotonic balistic dinamic activ sau stato-activ static sau pasiv Corect: b, c, d, e 178. Mişcările jocului articular sunt: a. b. c. d. e. rulare alunecare flexia compresie tracţiune Corect: a, b, d, e

179. Efectele jocului articular sunt: a. b. c. d. e. asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice asigură o repartiţ fiziologică a lichidului sinovial permite formarea de aderenţe în articulaţie transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular efect anti algic Corect: a, b, d, e 180. Indicaţiile refacerii jocului articular sunt: a. b. c. d. e. ameliorarea sensibilităţii locale limitarea mişcărilor articulare prin af ectare capsulară articulară dureri articulare menţinerea unei biologii normale articul are rol profilactic în imobilizările prelungite mai ales prin paralizii Corect: b, c , d, e

181. În timpul mobilizărilor vom ţine seama de o serie de reguli: a. b. c. d. e. poziţia pacientului să fie comodă, relaxată poziţia articulaţiei care va fi obilizată să permită o cât mai bună relaxare locală kinetoterapeutul să aibă o poziţie como ibilitate de abordare uşoară a pacientului mâna kinetoterapeutului care face mobilizar ea nu va avea contact cu articulaţia segmentul articular care nu va fi mobilizat v a trebui stabilizat printr-o curea, de către un ajutor, sau de o mână a kinetoterapeut ului Corect: a, b, c, e 182. Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele corecte: a. b. Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de mişcare Gradul 2: mişcări mai ample care însă nu ating extremele valorilor de mobilitate 33

c. d. e. Gradul 3: mişcări ample spre excursia maximă, la nivelul rezistenţei tisulare Gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii Gradul 5:mici amplitudini la limita m obilităţii care forţează rezistenţa tisulară (stretching) Corect: b, c, d, e 183. Tehnica manipulării. Alegeţi cei 3 timpi corecţi: a. b. c. d. e. punerea în poziţie punerea în relaxare punerea în tensiune impulsul corti cal impulsul manipulativ Corect: a, c, e

184. Capacitatea de a manifesta valori mari de forţă în cea mai mică unitate de timp se numeşte: a. b. c. d. e. forţă maximă relativă forţă maximă absolută forţă explozivă forţă dinamică f c

185. Mărimea forţei musculare depinde de mai mulţi parametri, dintre care: a. b. c. d. e. diametrul de secţiune al muşchiului numărul unităţilor motorii în acţiune fr enţa impulsurilor nervoase tipul articulaţiei aranjamentul fibrelor musculare Corect : a, b, c, e 186. Dezavantajele contracţiilor izometrice sunt: a. b. c. d. e. măresc munca ventriculului stâng, tensiunea arterială, frecvenţa cardiacă a meliorează supleţea ţesuturilor periarticulare tonifică în special fibrele musculare activ ate la unghiul la care s-a produs izometria antrenează muşchi pentru o contracţie mai lentă nu ameliorează coordonarea pentru mişcări mai complexe Corect: a, c, d, e 187. Avantajele contracţiilor izometrice: a. b. c. d. e. sunt foarte eficiente reduc edemul prin efect de pompă tehnica este simplă durata exerciţiilor este scurtă solicită articulaţiile Corect: a, b, c, d

188. Care din următoarele afirmaţii este falsă cu privire la contracţia izometrică? a. b. c. d. e. muşchiul nu-şi schimbă lungimea fibra musculară îşi măreşte tensiunea se scu tmic membrul respectiv creşteri marcate ale forţei şi rezistenţei musculare se suspendă ci rculaţia muşchiului

c. b. Tehnica De Lorme-Watkins are în structură următoarele seturi de exerciţii: a. c. d 189. e. c. d 190. e. Pentru a creşte forţa musculară se execută: a. d. b. o contracţie de 6 secunde pe zi 20 de contracţii a 6 secunde cu o pau za de 20 de secunde intre ele-o şedinţă pe zi grupaj de 3 contracţii a 6 secunde. Exerciţiul maximal cu repetiţie : a.Corect: c. c 193. exerciţiul maximal scurt exerciţiul maximal cu repetiţie exerciţiile rezi stive regresive exerciţiile repetitive scurte izometrice grupajul de 3 contracţii a 6 secunde Corect: a. b. exerciţii izometrice tehnici de facilitare proprioceptivă neuromuscul ară pentru a creşte direct forţa musculară posturile declanşatoare de reflexe tonice exerc iţii dinamice cu rezistenţă coordonările paliative Corect: a. d. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM setul III : 10 ridicări cu 10 RM setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM setul V : 5 ridicări cu ½ 10 RM Cor ect: a. c 35 . Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice constau în: a. d. c. se urmăreşte prin creşterea progresivă a greutăţilor se testează acea greuta care poate fi ridicată de10 ori la 5-7 zile se retestează noua rezistenţă pentru 10 RM s e execută 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe săptămână se numeşte tehnica Oxford Corect a. b. c. d. Exerciţiile izometrice practicate pentru creşterea forţei musculare sunt: a. c. d. d. c. b. e. e. d 194. c. b. b. b. cu o p auză de 30-60 de secunde între contracţii o contracţie de 12 secunde pe zi o contracţie de 10 secunde pe zi Corect: a 192. e. c 191. Dintre exerciţiile dinamice cu rezistenţă fac parte: a. b. exerciţii unice scurte izometrice zilnice exerciţiul maximal scurt ex erciţii repetitive scurte izometrice zilnice exerciţii rezistive regresive exerciţiul maximal cu repetiţie Corect: a. e.

seria I: de 10 ridicări cu 2 x 10 rm seria II: de 10 ridicări cu 1. c. e. c 200. În cazul tehnicii de Lorme-Watkins a. care nu reuşeşte să realizeze creşterea forţei musculare care asigură creşterea cea m rapidă a forţei musculare . c. În cazul exerciţiilor regresive: a. e. c. e. b.5 x 10 rm seria III: de 10 ridicări cu10 rm seria IV: de 5 ridicări cu 2 x 5 rm seria V : de 5 ridicări cu 2 x 5 rm Corect: a. c. d. c. Schema exerciţiilor cu 10 rm (repetiţii minime) este: a. Schema tehnicii Oxford este compusă din: a. c. d. muşchiul oboseşte treptat progresia este asigurată prin retestarea 10RM la 5-7 zile numărul de repetări într-o repriză depinde de greutate schimbarea frecventă a greutăţilor face ca tehnica să nu fie agreată de pacient şi de kinetoterapeut se obţine o erformanţă aproape maximă pentru starea fiziologică a muşchiului în momentul respectiv Core t: a. d 201. e. Din câte seturi de exerciţii este compusă schema tehnicii Oxford? a. c. d. e 198. b. între seturi se intercalează o pauză de 2-4 minute între seturi se interc alează o pauză de 10 minute cele 3 seturi se execută o data pe zi. d 199. b. d. b.195. e. b. b. 2 seturi 3 seturi 5 seturi 4 seturi 5 seturi Corect: d 197. b. d. hipertofia musculară hipotrofia musculară ameliorarea mobilităţii articul are creşterea rezistentei musculare scăderea rezistentei musculare Corect: a. c. Izometria este exerciţiul: a. setul I: 10 ridicări cu 10 RM setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM setu l III: 10 ridicări cu 80% 10 RM setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM setul V: 10 ridicăr i cu 5 RM Corect: a. de 4 ori pe săptămână în a 5-a se retestează 10 RM seturile se execută de 5 ori pe zi Corect: a. b. b. d. c. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă sunt indicate pentru : a. d. d 196. b. e.

c. d. c. b. scădem durata exerciţiilor creştem durata exerciţiului 37 . solicită articulaţia realizează o hipertrofie musculara realizează o hipotrofie musculară Corect: b. b. e 207. viteza mişcărilor nu are importanţă durata exerciţiilor nu reprezintă un par metru de dozare urmărirea atentă. d. d. e. e. d 205. zilnică a semnelor de oboseală musculară durata exerciţii or este un parametru de dozare la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului musc ular simetric Corect: c. executată de un segment cu ½ din masa musculară a cor capacitatea de a susţine un efort capacitatea muşchiului de a susţine o contracţie capa citatea muşchiului de a executa o activitate sau exerciţiu pe o perioadă prelungită de t imp incapacitatea muşchiului de a susţine o contracţie Corect: b. d. d. b. d. e. Pentru a realiza creşterea rezistenţei musculare: a. b. c. c. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun: a. c. testarea se face cu greutăţi între 60-70% din forţa maximă prin testarea ca pacităţii de menţinere a unei contracţii testarea se face cu greutăţi între 15%-40% din for ximă cronometrându-se timpul menţinerii contracţiei testarea se face cu greutăţi între 50%din forţa maximă calculând numărul de repetări posibile la încărcare şi la un ritm de metr precizat Corect: b. d 206. e.c. c. e. d. d 202. d este necesar să se apeleze şi la: întinderea prelungită la muşchii întărirea musculaturii elemen utilizează tehnici de facilitar 204. forţa musculară valoarea circulaţiei musculare integritatea metabolismu lui muscular starea generală a organismului pH-ul sângelui Corect: a. b. c. posturi declanşatoare de reflexe tonice posturali extensori slabi tehnici de facilitare pentru te facilitatorii de creştere a răspunsului motor nu se e pentru întărirea musculaturii Corect: a. Testarea rezistenţei muşchiului se face: a. b. “o rezistenţă locală”. Rezistenţa musculară depinde de: a. b. c. e 203. Rezistenţa musculară reprezintă : a. În situaţiile deficitelor mari de forţă musculară a. e. c.

Metodica unei şedinţe de antrenament la efort împarte programul în: a. e. d. durează 5-10 minute p artea a treia durează 25 minute . d 210. c. c. mai ales coronarienii după infarctul de m iocard bolnavii respiratori sechelarii unor afecţiuni ale aparatului locomotor sed entarii bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III Corect: a. electroterapia mersul urcatul scărilor şi pantelor terapia ocupaţională c rioterapia Corect: b. Bolnavii care beneficiază de antrenamentul la efort sunt: a. d. Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio pulmonari este de: a. d. d 208. c. d. b. bolnavii cardiovasculari. b. c. b. b. c. e. b. d. 1 pe săptămână 2. urcatul scărilor alergare echivalentul metabolic covorul rulant bic icleta ergometrică Corect: c 211. prima parte 6-15 minute încălzire partea a doua alcătuită din exerciţiul pr opriu-zis de efort partea a treia marchează trecerea la starea de repaus. b. tahicardia durerile precordiale cefalee transpiraţii reci oboseala Corect: a. Metodele antrenamentului la efort utilizează: a. c. Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin: a. b. durează 20 minute partea a treia marchează trecerea la starea de repaus. e. d 209. c. d. e. e. Suportabilitatea efortului se urmăreşte pe baza semnelor clinice care apar: a. e. 2-3 pe săptămână 5 pe săptămână 6 pe săptămână 10 pe săptă 213. c. b. d 212. d. utilizăm terapia ocupaţională se lucrează la intensităţi mai joase de efort dar prelungite timp se lucrează la intensităţi mari de efort Corect: b. e. c.c.

creşte rezistenţa vasculară periferică scade amplitudinea denivelării segme ntului ST la efort scade nivelul catecolaminelor serice şi al lipidelor serice creşt e extracţia de O2 la nivelul ţesuturilor creste amplitudinea denivelării segmentului S T la efort Corect: b. Antrenamentul pentru refacerea coordonării se face după anumite reguli: a. Antrenamentul la efort are ca efecte: a. c. e. d. desene antrenamentul se opreşte la orice semn de oboseală sau plictiseală este necesară o forţă mare pentru o mişcare de precizie Corect: a. d 215. d 39 . exerciţiile de coordonare trebuie să se execute de câteva ori pe zi. c. d. b. înregistrări ci atice. până ce coordonarea este obţinută orice contracţie a muşchiului care nu este nece ară unei activităţi date trebuie evitată se vor utiliza explicaţii verbale. c. b. b. d 214. b. c. fără în rerupere.Corect: a. e.

Care? a. Hidrotermoterapie şi Balneologie. d. b. De indiferenţă Rece Caldă Hipertermă Intens hipertermă Răspuns: a 219. b. Întrebări cu un singur răspuns: 216. Care? a. d. c. iar băile moderat r ci solicită foarte mult cordul Răspuns: b 218. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. vezicale. b. Baia cu peria se efectuează la temperatura: a. Simona Pătru. e. perspiraţie insensibilă re la nivelul suprafeţelor respiratorii Conducţia este transferul de căldură prin contac t direct între obiecte cu temperaturi diferite Răspuns: c 217. in testinale Băile reci de şezut sunt contraindicate în cistite Răspuns: b Întrebări cu mai multe răspunsuri: 220. Editura Medicală Un iversitară. Zona periferică este alcătuită din: a. c. Iradierea este transferul de energie calorică prin radiaţii infraroşii Convecţia are două componente: internă şi externă Evaporarea se activează în condiţii de co termic şi căldură umedă Evaporarea constă în: secreţie sudoripară. c. Roxana Popescu. b. d. Tegument Organe interne toraco-abdominale Ţesut celular subcutanat Muşch i . Băile de mâini determină vasodilataţie coronariană şi bronhodilataţie Băile nante de mâini activează circulaţia periferică şi descongestionează organele intraabdominal Băile Hauffe la membrele superioare sunt indicate în arteriopatii obstructive ale m embrelor inferioare Băile calde de şezut sunt indicate în colici uterine. Craiova. e.HIDROTERMOTERAPIE ŞI BALNEOLOGIE 2008 Bibliografie: 1. c. b. c. e. d. e. d. Alegeţi răspunsul corect: a. Tipul constituţional microkinetic încadrează persoanele cu extremităţi cald e şi tendinţă la vasodilataţie periferică Reacţia dermovasculară reprezintă modalitatea de a circulaţiei superficiale la aplicarea locală a factorului termic Aplicaţiile termic e de scurtă durată scad excitabilitatea nervilor periferici Aplicaţiile calde de lungă d urată cresc randamentul muscular Băile fierbinţi uşurează munca inimii. 2003. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă.

subcutanată şi musc ulară Antiinflamator Antispastic De asuplizare 41 . e 224. Efectele aplicaţiilor locale de căldură sunt următoarele: a. d. Creşte metabolismul local Scade temperatura cutanată. Crioterapia are următoarele efecte: a. d 226. Alegeţi răspunsurile corecte: a. d. e. e 222. d. b.e. d 223. mari consumato are de energie Tremurăturile sunt contracţii individuale ale fibrelor musculare Răspun s: a. e 225. e. d. Aplicaţii generale de căldură sunt contraindicate în: a. Organe intracraniene Răspuns: a. Antialgic Rezorbtiv Spasmolitic De asuplizare Hemostatic Răspuns: a . d. e. Receptorii de tip A Corpusculii Krause şi Ruffini Receptorii de tip B Terminaţiile nervoase libere amielinice din tegumente şi mucoase Terminaţiile nervo ase libere de la nivelul viscerelor Răspuns: b. e. De receptor caloric De tampon termic De comutator De organ efecto r al termogenezei într-un mediu cald De izolator caloric variabil Răspuns: a. c. c. e. c. b. Termogeneza se realizează prin reacţii chimice celulare tip redox Ter moliza se realizează prin procese fizice Termogeneza netremurândă intervine la tempera turi mai mici de 14˚ C Frisoanele sunt mecanisme de urgenţă în termogeneză. b. c. c. d 221. d. c. c. b. b. b. b. b. c. e. b. d. Termoreceptorii periferici sunt: a. Afecţiuni reumatismale degenerative Sechele posttraumatice Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate TBC Tumori maligne Răspuns: d. c. Funcţiile zonei periferice sunt: a.

c. plăci de parafină Temperatura la care se util zează este de 70˚C Parafina are proprietăţi termopexice Împachetările cu parafină sunt indi e în artroze. d. b. sechele posttraumatice ale aparatului locomotor. c. c. c. Alegeţi răspunsurile corecte: a. b. d. procedurile de termotera pie se împart în: a. feşi parafinate. e 230. e . e 228. Hipotensor Sedativ De antrenare economică a cordului Realizează un ma saj fin la nivelul tegumentelor Astringent asupra tegumentelor Răspuns: a. b. b. Baia de sare are următoarele efecte: a. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiectează o coloană de apă fără presiune Duşul scoţian este un duş sul sub formă alternantă Perierile : complete. b. d. Creşte capacitatea de apărare a organismului Efect hemostatic Antiinf lamator Creşte eliminarea de acid uric Vasodilataţie cutanată Răspuns: c. e. d. Baia de 36˚ C Baia cu valuri Baia de jumătate Baia de imersiune Baia de 37˚ C Răspuns: a. parţiale.Răspuns: b. c. articulaţii inflamate Se poate refolosi cu condiţia să fie sterilizată Răspuns: a. c. Băile calde includ: a. aburi. d. c. d 231. c. e. b. c. e. c. d. În funcţie de suprafaţa pe care se aplică factorul termic. b. e 229. Alegeţi răspunsurile corecte: a. aer cald cu jetul foart e aproape de tegument Răspuns: a. d 232. baie de parafi nă pentru mâini şi picioare. d. e. e. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare. e. uscate şi umede Compresele stimulante au o durată de aplicare de 6 ore Duşurile sunt proceduri prin care se aplică apă. Efectele băilor cu CO2 sunt: a. d 227. d. Locale Ascendente Alternante Parţiale Generale Răspuns: a. b.

b. Hidroterapia mică Hidroterapia mare Hidrofoare Cataplasme Cura Knei pp Răspuns: a. c. b. Termoterapia contrastantă cuprinde: a. d. e. Modalităţile de terapie cu nămoluri teraputice sunt: a. b. b. e 234.233. d. c. c. Afecţiuni reumatismale degenerative Afecţiuni ORL şi bronhopulmonare Af ecţiuni ginecologice Reumatisme abarticulare Afecţiuni neurologice şi posttraumatice Răs puns: a. b. e. Cataplasme Oncţiuni Împachetări Băi Aerosoli Răspuns: a. e 235. c. Balneaţia cu ape minerale clorurate sodice este indicată în: a. d 43 . e. c. d. d.

b. d. Gonartroza Periartrita scapulo-humerală Tendinitele Periartrita cox o-femurală Miozitele Răspuns: a 237. Prezenţa factorului reumatoid Absenţa nodulilor subcutanaţi Prezenţa artr itelor periferice Afectarea articulaţiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale Afec tarea tegumentelor şi mucoaselor Răspuns: a 239. Menţinerea / corectarea posturilor şi aliniamentului corpului Menţinere a / ameliorarea mobilităţii articulare şi tonusului muscular Prevenirea poziţiilor vicio ase Prevenirea disfuncţiei ventilatorii restrictive Redimensionarea obiectivelor c asnice Răspuns: e 240. cu evoluţie cronică progre sivă PR afectează cu predilecţie articulaţiile mici (mâini. cu excepţia: a. e. e. b. Adrian Bighea. b. b. cu excepţia unuia singur: a. d. Editura Medicală. 1987. e.RECUPERARE REUMATOLOGICĂ 2008 1. d. b. T. d. c. c. terapeutică şi de recuperare. b. Combaterea durerii Reeducarea respiratorie Recuperarea mobilităţii ar ticulare şi a tonusului muscular Prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular Ameliorarea circulaţiei locale Răspuns: b 241. e. c. Kinetologie profilactică. Din grupa afecţiunilor reumatismale degenerative fac parte: a. picioare) PR evoluează către de mare şi anchiloză articulară În PR redoarea matinală durează cel puţin o oră În stadiul III se instalează anchiloza fibroasă sau osoasă Răspuns: e 238. c. 1997. Alegeţi răspunsul fals: a. Alegeţi răspunsul fals. Noţiuni practice de medicină recup eratorie. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative s unt următoarele: a. 2. Clinica gonartrozei este caracterizată de următoarele elemente. Obiectivele tratamentului în boala artrozică sunt următoarele. Bucureşti. c. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozantă sunt cele enumerate cu o singură excepţie: a. Subfebrilitate Redoare de inactivitate Senzaţie de instabilitate la nivel ul genunchiului . Roxana Popescu. Întrebări cu un singur răspuns: 236. c. PR este o afecţiune reumatismală inflamatorie. d. Editura Agora. Sbenghe. e.

d. CDD. b. Alegeţi răspunsurile corecte. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluată prin: a.d. c. b. e 246. La inspecţia tegumentelor pacienţilor cu sindrom reum atoid se pot evidenţia: a. c. c. c. Chist Baker Tulburări de statică la nivelul genunchiului Răspuns: a 242. Care? a. curenţi de medie frecvenţă şi înaltă frecvenţă Împachetă afină „pelerină” au efect benefic Exerciţiile urmăresc refacerea tonusului musculaturii ext nsoare Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulburări neurologice seve re şi progresive Răspuns: a 243. e. O singură afirmaţie cu privire la spondiloza cervicală din cele enumerate mai jos este falsă. e. e. e 45 . Indicele Schöber Indicele tragus-acromion Indicele Ott Indicele men ton-stern Indicele occiput-perete Răspuns: b. după ridicare de greutăţi Sciatica vârstnicul i cu Lasseque pozitiv Sindrom de coadă de cal Răspuns: d 244. e. b. d. Alegeţi răspunsul fals. Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis Noduli reumatoizi în spondil ita anchilozantă Noduli Bouchard şi Heberden în boala artrozică Tofi gutoşi în poliartrita eumatoidă Eritem facial „în fluture” în lupusul eritematos diseminat Răspuns: a. Alegeţi răspunsul fals. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical Electr oterapia include galvanizări. e. Gonartroza Periartrita scapulo-humerală Periartrita coxofemurală Algo neurodistrofia Maladia Dupuytren Răspuns: a Întrebări cu mai multe răspunsuri: 245. d. b. 60-70% din pacienţi sunt asimptomatici Lombalgie cronică mecanică. d. d. Reumatismul abarticular cuprinde următoarele entităţi clinice : a. e. mete orodependentă Lumbago acut cu pseudosciatică. d. c. b. Discopatia lombară de fază IV se manifestă astfel: a. c.

În poliartrita reumatoidă se pune accent pe tonifierea: a. d. e. Care din următoarele afirmaţii cu privire la artrita psoriazică sunt adevărate: a. c. b. Sindromul Reiter: a. Poliartrita reumatoidă este caracterizată de următoarele deformări articulare: a. cardiace. b. d. e 251. trunchi Este însoţită de manifestările extraarticulare: oculare. b. artri tă. b. c. posturarea mâinii cu ajutorul ortezelor se realizează as tfel: a. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. d. Manifestările cutanate constau în plăci eritemato-scuamoase pe coate. d 249. Alegeţi răspunsurile corecte. Pumn în extensie 10-20˚ Deviaţia cubitală a mâinii şi degetelor Flexie uşoar etacarpofalangienelor Police în abducţie şi opoziţie Interfalangiene proximale în extensie Răspuns: a.247. d. Deviaţia cubitală a degetelor şi mâinii Police în „Z” Flexum de cot Genu rec atum Genu flexum Răspuns: a. c. e 253. e. b. g enunchi. c. În spondilita anchilozantă cura balneară este indicată în special în staţiunile de pe li alul Mării Negre . uretrită Nu este însoţit de manifestări generale Sunt contraindicate procedurile de el ectroterapie şi termoterapie Poate evolua către spondilita anchilozantă Răspuns: a. c. e 252. c. e. resp iratorii În majoritatea cazurilor apar manifestările articulare şi apoi cele cutanate Cea mai frecventă formă este artrita mutilantă Unul dintre obiectivele de tratament es te prevenirea deformărilor şi anchilozelor articulare Răspuns: a. c 250. e. c. e. e 248. Este artrita reactivă Este caracterizat de triada: conjunctivă. b. Extensorilor degetelor Flexorului superficial al degetelor Flexor ilor antebraţului Flexorilor coapsei şi gambei Musculaturii intrinseci a mâinii Răspuns: a. b. c. b. e. Se evită poziţiile sau activităţile ce solicită flexorii degetelor Se recom andă purtarea de susţinători plantari Se evită poziţia şezândă pe scaune sau fotolii joase comandă exerciţiile care antrenează prehensiunea de forţă Cura balneară se adresează tuturo ormelor de poliartrită reumatoidă Răspuns: a. d. d. În poliartrita reumatoidă: a. b. În poliartrita reumatoidă. b. b.

b. c 258. d. d . Durere la nivelul genunchiului Redoare de inactivitate Durere la nivelul peritrohanterian. e 257. Ischiogambieri Iliopsoas Adductorii coapsei Erectorii capului şi tr unchiului Muşchii abdominali Răspuns: b. b. Alegeţi răspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din spond ilita anchilozantă: a. b. d. c.b. cu antebraţele pe masă Evitarea şederii prelungite în fotoliu În ortostatism păs rarea distanţei maxime xifoid-pube Răspuns: b. d. e. c. b. c. Care dintre următorii factori favorizează deteriorarea cartilajului articular: a. inghinal. În spondilita anchilozantă menţinerea sau creşterea tonusului muscular se realizează î special la nivelul anumitor grupe musculare: a. d. Se începe cât mai precoce şi are continuitate absolută Ocupă primul loc în i rarhia formelor de tratament fizical Pune accent pe exerciţiile de flexie la nivel ul coloanei vertebrale şi centurilor Cuprinde exerciţii pentru reeducarea respiraţiei toracice şi abdominale Kinetoterapia este adaptată stadiului evolutiv Răspuns: a. c. d. e. d. e 256. e. cu iradiere în basculă T bloul clinic al spondilita anchilozantă include şi disfuncţia ventilatorie restrictivă În stadiile avansate ale spondilita anchilozantă se poate instala „poziţia de schior” Răspuns : a. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde: a. e. d. e 255. b. c. d. c. În timpul activităţilor cotidiene spondiliticul trebuie să păstreze anumite posturi: a. pe faţa anterioară a coapsei Mers şchiopătat Parestezii pe faţa anterioară a coapsei Răspuns: a. c. d 47 . d. Decubit dorsal pe pat tare. e 254. c. fesier. c. b. cu pernă sub cap Şezând pe scaun cu spătar înal t şi păstrarea contactului permanent al spatelui cu spătarul Masa de lucru la nivelul pieptului. Spondilita anchilozantă afectează cu preponderenţă sexul feminin Caracteristice spondili ta anchilozantă sunt lombosacralgiile în a doua jumătate a nopţii. b. e. Menopauza Obezitatea Vârsta peste 50 ani Sexul feminin Rasa neagră Răsp uns: a. e. b.

b. d. Cervicalgie iradiată occipital. în vertex. d. e 263. c. c. d. b.259. c. c. e. b. d. e 264. b. în umeri Nevralgie cervico-b rahială Sindrom Barré-Lieou Puncte dureroase la nivelul umărului Vertij. Comprese reci cu sulfat de magneziu Împachetări cu parafină Curenţi de jo asă frecvenţă Curenţi de medie frecvenţă Biostimulare laser Răspuns: c. e 265. fosfene. Indicaţiile curei balneare în coxartroză sunt reprezentate de: a. b. Evitarea tocurilor înalte Evitarea traumatismelor directe Repaus pr elungit Medicaţie antialgică Descărcarea de greutate a genunchiului Răspuns: a. Reeducarea respiratorie Combaterea durerii . d. Kinetoterapia în gonartroză constă în: a. e. e. Procedurilor de electroterapie antialgică în gonartroză includ: a. c. d. b. b. Spondilodiscartroza cervicală are manifestări clinice polimorfe: a. e 262. c. e. Igiena ortopedică a şoldului constă în: a. Mers şi ortostatism prelungit Greutate corporală ideală Mers pe teren a ccidentat Mers cu sprijin în baston Evitarea urcării şi coborârii scărilor Răspuns: b. e. acuf ene Răspuns: a. d. Igiena ortopedică a genunchiului constă în: a. a trice psului sural Mobilizări articulare pentru refacerea extensiei complete Exerciţii în la nţ kinetic închis Exerciţii pentru coordonare Răspuns: b. e. d. d. e 260. Formele acute Formele subacute Coxartroza la debut Coxartroza ope rată Forme cu redoare strânsă şi atitudine vicioasă ireductibilă Răspuns: c. d 261. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombară sunt următoar ele: a. b. c. b. c. Posturări în flexie a genunchiului Tonifierea cvadricepsului.

Kinetoterapia din perioada acută a discopatiei lombare urmăreşte: a. b. d. PSH (umărul pseudoparalitic) se caracterizează prin: a.c. e 271. b. d. Conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului Înzăvorârea oloanei lombare Menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti Programul Williams faz ele I şi II Relaxarea musculaturii lombare contracturate Răspuns: a. d. e 270. Durere de intensitate mare Limitarea mare a mobilităţii pasive Substr atul anatomopatologic este capsulita retractilă Aspect radiologic normal Evoluţie fa vorabilă la aplicarea curenţilor de joasă frecvenţă Răspuns: d. b. c. d. c. 4 celulare Curenţi diad inamici în special în lumbago musculo-ligamentar Împachetări cu parafină lombar în formele cute Băi simple la 36-37˚ în cazul radiculopatiilor reziduale Răspuns: a. c 269. d. d. d. c. c. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul: a. Durere de intensitate mare Mobilitate activă absentă Mobilitate pasivă normală 49 . c. c. b. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde: a. e. e 266. e 267. Asuplizarea trunchiului inferior Relaxarea musculaturii lombare c ontracturate Relaxare generală Scăderea iritaţiei radiculare Creşterea tonusului vagal Răs puns: b. b. e 268. b. Corectarea dezechilibrului muscular între agonişti şi antagonişti Restabilirea controlul ui adecvat al mişcării Profilaxia recidivelor Răspuns: b. e. e. e. Masaj sedativ lombosacrofesier Băi galvanice. c. PSH (umărul dureros simplu) se caracterizează prin: a. d. b. Durerilor care nu cedează la tratament conservator Recidivelor frec vente Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici Apariţiei sau agravării unui deficit mot or Apariţiei sindromului de „coadă de cal„ Răspuns: a. e. c. c. e. „Şcoala spatelui” constă în: a. d. b.

Absenţa tulburărilor de sensibilitate Modificări ale reflexelor osteotendinoase Răspuns: b.d. c. d . e.

T. T. dispozitiv adăugat corpului unei pers oane pentru a susţine. în sensul facilităţii (uşur ii / demontării (“pus / scos”) corecte e.4 14 3. tolerate corespunzător acceptabile din punct de vedere cosmetic. 2002. terapeutică şi de recuperare. să servească în realitate scopului propus.ORTEZARE . Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. ajustabile diferitelor faze evolutive ale suferinţei respective Corect: b. ligamente. Bucureşti. Editura Medicală Universitară Craiova. mai ales pentru cele folosite la extremitatea distală a membrului superior d. pagini 517 – 519 4. n ervi.PROTEZARE Bibliografie: 1. pagini 309 – 313.. 362 – 365. uşor de întreţinut şi de curăţat. d. cu menţinerea sau refacerea funcţiei segmentului la care este aplicată b. aparat sau dispozitiv de substituţie artificială folosit pentru înlocuirea diferitelor segmente absente sau organe ale corpului c. a. T. a modifica tonusul muscular sau a promova mişcarea unor segmente d. utile. asigurând astfel preven irea / corectarea deformărilor şi menţinerea articulaţiei într-o poziţie cât mai funcţional nătăţirea funcţiei articulare în condiţiile unei asistări corespunzătoare a mobilităţii la l. c. vase) pe toată perioada programului de recuperare Corect: d 274. Bucureşti. Bucureşti. c. Editura Medi cală. Kinetologie profilactică. 408 . Kinesiologie – ştiinţa mişcării. Delia Cinteză. Ortezare a în recuperarea medicală. a corecta diformităţi. c 273. Editura Medicală. 1987. Oricare dintre ortezele folosite în practica medicală trebuie să prezintă următoarele cali tăţi: grele. 44 – 90. 2002. 2004 272. protecţie a structurilor segmentului respectiv (muşchi. oase. dar nu asigură: a. a poziţiona. Sbenghe. 1981. simple. a imobiliza. cu durabilitate scăzută confortabile. controlul unei mişcări direcţionate d. modalita te fizică pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare e. a asista forţa mus culară. 190 . Editura Vox. Sbenghe. una dintre cele mai importan te exerciţii din kinetoterapia pasivă Corect: a.. Ed Medicală.274 2. pagini 7 – 27. e 51 . cu posibilitatea aplicării unei tracţiuni c. 111 – 164. Care dintre următoarele def iniţii caracterizează noţiunea de orteză: a. Recuperarea membrului superior ortezat şi protezat. dur erea şi presiunea în segmentul respectiv prin transferul de forţă de la o zonă topografică a alta e. mijloc / dispozitiv extern folosit pentru m odificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale sistemului neuro . imobilizarea sau susţinerea unei articulaţii sau unui segment al corpului.mioar trokinetic. b. Daniela Poenaru. Rodica Trăistaru. pagini 488 – 490 5. Sbenghe. Bucureşti. Ortezele au rol multiplu în recuperarea medicală. Roxana Popescu.

în principal proprioceptivă menţinerea schemelor d e mişcare posturarea corectă şi păstrarea aliniamentului articular Corect: b. sufe rinţe ortopedico-traumatice diverse . dificultatea de execuţi e d. temporară sau definitivă b. Ortezele se confecţionează din următoarele materiale. cu o excepţie: metalul (oţel călit noxidabil. mai precis în lanţ cinematic Corect: c.275. Oricare dintre protezele folosite în practica medicală trebuie să prezintă următoarele cal ităţi: confecţionată din material dur. d. leziunile de neuron motor central sau periferic b. Fiecare orteză este prezentată în detaliu. de aplicat la nivelul bontului e. a. c. c. e. a. b. care cuprinde următoarele elemente: umele şi tipul ortezei – statică sau dinamică. c. d 278. d. Aspectele motivaţionale care permit încadrarea ortezelor în orteze dinamice sunt: imob ilizarea. indicaţiile sale rapeutice. d. b. Principalele condiţii patologice care presupun în cadrul asistenţei medicale comp lexe şi ortezarea sunt: a. alte menţiuni sau remarci cu privire la orteza respectivă e. e. limitare activităţii articulare prevenirea deformărilor secundare dezechilib relor musculare stimulare senzorială. e 279. d 276. c. c. rezistent acceptabilă din punct de vedere cosmetic. c. obiectivele montării sale la un anumit segment c. a. prin intermediul mai multor fotografii (din diferite unghiuri) şi însoţită de o fişă tehnică. Aspectele motivaţionale care permit încadrarea ortezelor în orteze statice sunt: menţine rea tonusului şi forţei musculare corectarea deformărilor din afecţiunile neurologice pr in deficitul muscular prevenirea şi corectarea contracturilor musculare stretching -ul pasiv stabilizarea articulară analitică şi globală. d 280. d. e. b. fără determinarea modificărilor trofice la nivelul bontului să posede relief adaptat se gmentului protezat şi caracteristicilor bontului cu care trebuie să se articuleze d. uşor de întreţinut. durata în care se poate realiza. materiale plastifiabile Corect: d 277. b. a. să nu se modifice în raport cu evol uţia afecţiunilor asociate Corect: b. aliaj de aluminiu) plasticul pielea hârtia fibrele sintetice. date despre pacien tul la care urmează a fi aplicată Corect: a. c. descrierea materialul ui din care este confecţionată. b.

Reumatismale degenerative b. afectări tegumentare grave. d. c. a. Ortopedico -traumatice d. este inclusă în categor a ortezelor dinamice b. la pacienţii cu umăr dureros sau în luxaţiile de umăr 53 . sta rea aparatelor cardiovascular şi respirator ale pacientului. Principalele criterii în funcţie de care se clasifică ortezele sunt: Clasic (gruparea în două mari categorii – statice şi dinamice) Anatomic (în funcţie de segmentul ce urmează a i ortezat) Clinico-funcţional Materialul din care sunt confecţionate Denumirea firme i producătoare Corect: a. prevenirea stretchingului muşchilor rotatori interni simulta n cu asuplizarea muşchiului deltoid şi a “coafei rotatorilor” e. e. Rolul ortezei statice de tipul stabilizatorului pentru abducţia umărului este comple x. d 281. cu edem fluctuant Corect: a. c. activităţile – vocaţionale şi nevocaţionale – pe care pacien anticipează d. Radiculopatiile cervicale inferioare. Care din următoarele aspecte caracterizează eşarfa de umăr: a. a consecinţelor acestora (subluxaţia umărului. Selectarea protezei optime pentru pacientul cu amputaţie de membru se realize ază în baza unor criterii. re tracţiile musculare) d. complicaţiile după arsuri e. paralizia de plex brahial. practic a întregului membru superior preve nirea contracturii muşchilor adductori ai umărului reducere a dezechilibrelor biomec anice la nivelul centurii scapulare. hemiplegia. existenţa sau nu a antecedentelor heredo-colaterale de amputaţie e. precum şi statusul cogn itiv cu motivaţia personală c. a. miopatiile. b. tetraplegia. paralizia de nerv circumflex. atrofia spinală pseudomio patică beneficiază în programul de recuperare de ortezare şi fac parte din categoria afe cţiunilor: a.c. Neurologice e. c 283. b. asistarea şi stimularea m uşchilor membrului superior în raport cu derularea recuperării. res ursele financiare şi tehnice de care dispune persoana în cauză Corect: d 282. c. e 285. c. permite mobilizării algice după variate injurii musculare sa u capsulare. când există o paralizie de plex brahial Corect: b. b. incluzând: mobilizarea braţului şi umărului. cu excepţia: a. afecţiuni reumatismale d. nivelul amputaţiei membrului respectiv b. Cardio-vasculare Corect: d 284. Reumatismale inflamatorii c. b.

d. d 289. ame liorarea durerii la nivelul umărului în sindromul algoneurodistrofic uni. independent de programul de recuperare sau de intervenţiile chi rurgicale ulterioare Corect: b. fără o bună stabilitate şi un control motor schiţat al tru lui b. care predispune la dezvoltarea sindromului dureros cronic . c. la pacienţii cu luxaţie sau subluxaţie a umărului. derulare a stretching-ului rapid pentru corectarea spasticităţii d. se aplică un dispozitiv sub formă de jgheab pe mânerul scaunului. ortezarea dinamică asigură derularea kinetoterapiei corespunzătoare (tehnicile de facilitare neuroproprioceptive. protejarea braţului. exerc iţii de redresare şi echilibru. braţul. tip aparte de orteză di ntru membru superior Corect: a 287. presupune: respectarea poziţiei funcţionale. de antrenare a simetriei corporale etc.mână) e. orteza care-i permite pacientului să-şi utilizeze optim restantul funcţional muscular e. cu care se mobilizează pacientul neurologic (tetraplegic. în perioada flască a hemip legiei. orteză care necesită o purtare permanentă.) c.c. să-şi flecteze cotul şi să ajungă cu mâna la gură e.(umăr) sau b ipolar (umăr . articulat cu orteza. c. indică la pacienţii cu paralizie de plex brahial cu sau fără conservarea unei mâini funcţionale d. Ortezarea umărului la pacientul hemiplegic permite: a. indicată la pac ientul cu suferinţă neurologică. deasupra capului pacientului c. Unul dintre aspectele de mai jos nu caracterizează orteza dinamică pentru balan sul / mobilizarea antebraţului (BFO = balanced forearm orthoses): a. derularea stretching-ului lent necesar asuplizării structurilor ţesutului moale din regiunea mâinii e. în plan oriz ontal. promovar ea contracturilor generate de dezechilibrele tonusului muscular şi la nivelul cent urii scapulohumerale Corect: a. timp de 7 – 10 zile obţinerea stării antalgice prevenir ea redorii articulare. distrofie neu romusculară severă) d. indi cată când paralizia de plex brahial este definitivă. a. Ortezarea umărului instabil. e 286. prevenirea suprastretching-ului (overstretching-ului) musculaturii sau ligame ntelor în programul kinetic derulat la pacienţii cu paralizie de plex brahial d. b. cu braţul în abducţie 450 şi uşor anteflectat b. pacientul poate să-şi mobilizeze. severă şi nu există posibilitatea alto atitudini terapeutice (ortopedico-chirurgicale) c. poate fi montată la scaunul cu rotile. ortezarea de repaus asigură poziţionarea corectă a umărului. ceea ce permite ca printr-un efort muscular minim la nivelul centurii scapulohumerale şi trunchiului. o orteză funcţională statică b. prin intermediul a două benzi sau curele. Orteza helicoidală a membrului superior este: a. b 288. în etapele de recuperare. deosebit de utilă când există posibilitatea suspendării eşarfei. cu evitarea unor poziţii inadecvate dar cu as igurarea poziţionării mâinii în câmpul vizual al pacientului Corect: c.

asistarea unora din tre exerciţiile kinetice Corect: a. m. La un pacient cu tendinopatie a coafei rotatorilor. în poziţie funcţională. simple şi res pectând principiul indolorităţii b. orteza des utilizată este cea care asigură rotaţia internă şi adducţia umărului. confortabilă. fiind necesară mai la pacienţii cu ambii umeri afectaţi sau / şi cu tendinţa la redoare marcată b. neurologic b. electroterapiei Corect: b. exerciţiile de tip stretching pasi v şi decoaptare (tracţiune – glisare) sunt indicate folosesc în programul kinetic e. Principiile reeducării kinetice postoperatorii în cazul unui pacient cu umăr endo protezat sunt următoarele: a. c. toate aspecte cuprinse la punctele a. menţinerea b aţului în poziţie funcţională. asigurarea igienei corespunzătoare a regiunii axilare. injuriile cotului la sportivi beneficiază de ortezare şi reprezintă suferinţe de tip: a. iniţierea programului de recuperare pentru refacerea mobilităţii articulare (prin i ntermediul exerciţiilor globale de mobilizare pe abducţie-flexie-rotaţie externă) şi a con trolului motor al umărului e. Ortezarea umărului la pacientul cu poliartrită reumatoidă presupune: a. abductori şi rotatori ai umăr ului. reumatismale degenerative d. active asistate cu ajutorul unu i baston în L. chiar de m ai multe ori dacă starea pacientului o permite d. orteza de s utilizată este cea care asigură rotaţia externă şi abducţia umărului. b. progr amul de recuperare în care este inclusă şi ortezarea cuprinde: a. ruptura ligamentului colater al ulnar. ortezarea este suprimată în timpul crioterap iei. d. cu impact negativ asupra evoluţiei bolii e. reumastimale inflamatorii c. c. ortezarea este suprimată în mpul exerciţiilor kinetice (ex. fiind necesară mai a a pacienţii cu ambii umeri afectaţi sau / şi cu tendinţa la redoare marcată c. fracturile diafizei humerale.d. ex. durata unei şedinţe kinetice este variabilă. ex. postcombustionale 55 . electroterapiei e. în ziţie antalgică. fiind fundamentat pe gesturi blânde. imobilizare în eşarfă. d 292. cu evitarea poziţiei “protectoare” din perioadele dintre şed netice d. de 5 – 10 20 minute c. b. etapizat. ruptura sub 1 cm. Luxaţiile cotului. evitându-se astfel posibilele infecţii. imobilizare în eşarfă. c. frecvenţa şedinţelor kinetice în cursul unei zile este de 5 ori. d Corect: e 290. 2 – 3 săptămâni (primele din cele 6 săptămâni ale fazei de protecţie din c uperării) b. izometrice pentru m. programul kinetic este parte componentă a programului de reabilitare complex. c 293. scripetoterapie. pro gramul kinetic se derulează doar în condiţii de spitalizare Corect: a. e 291. ortezarea se menţine în timpul crioterapiei. flexori ai umărului şi cotului) d. de tip Codman. 1 – 2 săptămâni ( e 6 săptămâni ale fazei de protecţie din cadrul recuperării) c.

dacă muşchii extensori ai pumnului sunt indemni sau refăcuţi. arcurile anatomice ale mâinii nu sunt absolut respectate de forma ortezei iar de getele sunt plasate rareori în poziţie funcţională Corect: a. să cunoască mecanismele de deformare şi de corectare pentru aspectele patologice car e sunt posibile la nivelul complexului mâinii c. este nece sară o orteză statică pentru extensia în articulaţiile metacarpofalangiene. Atitudinile kinetice din cadrul fazei a II a programului de recuperare la u n pacient cu luxaţie de cot sunt: a.d 296. Orteza în paralizia / pareza de nerv median prezintă următoarele aspecte definito rii: a. lu gimea ortezei să fie suficient de lungă (există şi excepţii). să cunoască noţiun ile fundamentale de anatomie şi biomecanică ale mâinii (! semnificaţia gestuală a unghiuri lor funcţionale) precum şi noţiunile semiologice minime corelate cu suferinţa respectivă b . ortopedico-traumatice Corect: e 294. orteza să asigură o extensie de m nim 150 – 300 la nivelul gâtului mâinii. cu particularizare în funcţie de scopul ortezei e . mobilizarea activă ajutată şi acti i în limitele amplitudinilor de mişcare nedureroase – după 2 –3 şedinţe sunt permise auto-m lizările în condiţii de ortezare d. să dovedească discernământ în alegerea pro ramului kinetic şi să posede noţiuni de terapie ocupaţională d. orteza / atela nu sunt folosite în cursul programului kinetic b. d. Terapeutul care execută orteza pentru complexul mâinii trebuie: a. imobilizarea într-o orteză / atelă din material ter moformabil. b. c. orteza trebuie să corespundă cât mai fix conturului mâinii şi antebraţului b. e 297. Dintre principii generale care trebuie respectate în ortezarea mâinii important e sunt: a. prin susţin erea activităţii aparatului extensor al mâinii este indicată o orteză cu suport dorsal pen tru gâtul mâinii şi accesorii care să controleze extensia la nivelul articulaţiilor metaca rpofalangiene e. orteza este menţinută 2 săptămâni luxaţiile stabile. prelungindu-se de cele mai m ulte ori până în 1/3 proximală a antebraţului c. cu prudenţă e. c. exerciţii de tip stretching pentru toate grupele mus culare ale cotului. lăţimea ortezei la nivelul antebraţului tr să fie suficientă pentru asigurarea stabilităţii sale d. adaptată amplitudinii mişcării de extensie (care creşte progresiv). exerciţii active rezistive Corect: a. Orteza în paralizia / pareza de nerv radial prezintă următoarele aspecte definitorii: combate tendinţa la retracţie a tendoanelor muşchilor flexori combate tendinţa la retracţi e a tendoanelor muşchilor extensori asigurară utilizarea convenabilă a mâinii.e. b. să nu explice pacientului r lul aplicării etapizate a educaţiei gestuale cu ajutorul ortezelor în cadrul programul ui kinetic general e. c. să adapteze / schime tiparul ortezei în funcţie de dinamica sufe rinţei Corect: a. plasată tot pe aţa dorsală a mâinii Corect: a.b. asistă flexia dorsală a pumnului şi opoziţia policelui . apoi doar nocturn încă o săptămână c. b. c. a. d 295.c. d 298.

c. funcţionale d. de substituţie e. menţinerea în poziţie neutră de lucru a mâinii d. e. Ortezele pentru membrul inferior sunt indicate pentru: asistarea mersului şi contr olul mişcării reducerea durerii şi a încărcării articulare prin greutatea corpului maximiza ea efectelor deformărilor articulare existente minimalizarea efectelor deformărilor articulare existente creşterea încărcării articulare prin greutatea corpului Corect: a. d. muşchii regiunii tenare sunt în repaus când poziţia policelui este de 400 antepulsie şi 200 abducţie nu definesc: a. poziţia antalgică a antebraţului e. prevenirea / corectarea deviaţiilor articulare. pentru deformările degetelor II şi III sunt indicate ortezel e statice de tipul benzilor adezive sau suporţilor externi Corect: a. de repaus sau de protecţie b. d 303. orteze de tip mânuşă te din categoria de orteze: a. când deficitul motor este minim. c 300. limitarea durerii în contextul combaterii procesului inflamator prin repaus articular b. orteze pentru reducerea hipertoniei. a. a deformaţiilor l a nivelul pumnului. Ortezele pentru membrul inferior trebuie să fie centrate astfel: orteza de gleznă ce ntrată la nivelul maleolei mediale orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural medial orteza de şold astfel încât să permită pacientului o flexie de 900 la nive lul şoldului 57 . degetele II V în poziţie indiferentă (uşoară flex ulaţiile metacarpofalangiene şi interfalangiene). asociată deseori cu înclinarea ulnară moderată şi semip licele în extensie – adducţie moderată. a dezvoltării poziţiilor vicioase. c. sunt folosite orteze statice (sub formă de bară în C) şi o rteze dinamice pentru police d. ortezele de repaus asigură: a. statice. prevenirea poziţiei neutre de lucru a mâinii Corect: a.e 302.e 299. mai ales atunci când pensele laterale polici gitale sunt posibile e.d. La pacientul cu mână reumatoidă. poziţia antal complexului mâinii d. poziţia de repaus nocturnă Corect: a. poziţia funcţională a antebraţului distal c.b.c. b. b. asistă extensia degetelor c. stabilizatorii policelui. Gâtul mâinii în uşoară flexie. poziţia fun cţională a complexului mâinii b. degetelor c. Stabilizatorii digitali. b. menţiner a durerii e. b.d. pacientul preferă să folosească orteză doar în mişcările de fineţe. a. susţinători instrumentali Corect: a 301.b. dinamice c. stabilizatori pentru deg et – mână – pumn / gâtul mâinii.

Aşezarea şi ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteză de şold comportă următoa ele aspecte definitorii: a. la aşe e.d. d. e 308. orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural lateral e. e 306. c. sternocleidomastoidieni Corect: a. b. astfel încât flexia la nivelul genunchiului şi şoldului să fie peste 900 b. la ridicarea de pe sc aun. scaunul folosit de pacient se recomandă a fi cu înălţime cât m ai mică. b. pacientul se îndepărtează cât poate de mult cu călcâiele de scaun. Avantajul endoprotezării şoldului cu proteză totală cimentată se exprimă prin: Fixarea biol gică prin contactul intim biologic la interfaţa implant – os Fixare definitivă de la încep ut Posibilitatea de a relua mersul cu încărcare. cvadricipitale c. la câteva zile postoperator Reluarea tardivă a mersului cu încărcare Refacerea părţilor moi ale şoldului Corect: b. c. pacientul se apropie cât poate de mult cu călcâiele de scaun. flexie şi adducţie . paraver tebrali d. e. a. c. fesiere b. b. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie tota lă şold sunt: creşterea forţei musculare menţinerea atitudinilor preoperatorii ale membrul ui inferior menţinerea mobilităţii articulare şi evitarea instalării atitudinilor vicioase recuperarea completă a genunchiului evitarea sau tratarea sechelelor tromboflebit ei postoperatorii şi prevenirea edemului Corect: a. se lasă cât mai reped greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun c. d. cu membrul inferior sănătos cât mai aproape de scaun. la pacientul cu artroplastie totală cimentată de şold sunt indicate mobilizările asistate la nivelul şoldului operat din ziua a 5 – a. e. la ridicar ea de pe scaun. d. c 304. la aşezare. ale membrelor superioare e. a. b. apropie călcâiele. În cadrul programului kinetic performat la un pacient cu endoproteză de şold se d erulează exerciţii pentru grupele musculare: a. se lasă pe scaun cât mai uşor cu greutatea mai mult pe membrul inferior sănătos e. d 307. orteza de gleznă centrată la nivelul maleolei laterale Corect: a. cu membrul inferior operat cât mai aproape de scaun. pentru: a. c. Postoperator. e 305. apropie călcâiele. deplasează şe zutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în membrul inferior nep rotezat d. c. d eplasează şezutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în membrul inf rior neprotezat Corect: d.

b. încărcare egală cu membrele inferioare la 5 săptămâni. cu sprijin în cârjă sau baston. La 3 – 4 săptămâni postoper ator e. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postopera tor Corect: a 312. d. În programul de recuperare postoperator într-o artroplastie parţială de genunchi co ntracţia izometrică a muşchiului cvadriceps nu se iniţiază: a. mersul mal cu sprijin total în membrul inferior operat la 3 luni postoperator d. cu sprijin în cârjă ton. Pacientul cu artroplastie totală necimentată la nivelul şoldului nu are voie să: încarce m embrul inferior operat şi nu are voie să şofeze înainte de 6 – 8 săptămâni solicite mult gr musculare abductoare ale şoldului solicite prin exces de forţă sau amplitudine de mişca re endoproteza meargă cu sprijin în cadru. c 310. e 59 . b. mersul în cârje cu sprijin la 2 săptămâni. mersul în cârje cu sprijin la 4 săptămâni. e. Din săptămâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permise: alergarea ridicare şi purtare de greutăţi mari şofatul exerciţii în lanţ cinematic închis u coordonare şi control motor al membrului inferior pedalare la cicloergometru Corect: c. mersul normal cu sprijin total în m rul inferior operat la 4 luni postoperator c. e. d. Reluarea mersului la pacientul cu artroplastie genunchi cu endoproteză parţială s e face în modul următor: a.d. Din a treia zi postoperator b.b.e 311. cu cârjă sau baston. din ziua 3 –a sau 4a. Din a patra zi postoperator c. încăr membrele inferioare la 3 – 4 săptămâni. a. 5 – 6 şedinţe de mobilizare activă a genunchiului. b. apoi în baston facă kinetoterapie în programul de recuperare Corect: a. mersul în cârje cu sprijin la 3 săptămâni. cu indicaţia folosirii bastonului totuşi. cu sprijin în cârjă sau baston. în care inegală cu membrele inferioare la 5 săptămâni. încărcare inegală cu membrel erioare la 4 săptămâni. aflat în gip ivalv în extensie. mersul în cârje fără sprijin la 2 săptămâni. Este contraindicată Corect: a.b. d. a. c. c. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator e. c. Chiar din ziua operaţiei d. flexie şi abducţie extensie şi rotaţie rotaţie extensie şi adducţie Corect: b 309. la 3 l uni postoperator b. mersul normal cu s jin total în membrul inferior operat. e. cu sprijin în cârjă sau baston. încărcare egală cu membrele inferioare la 4 săptămâni. d.

Ortezele pentru gleznă – picior se grupează în două mari categorii. d. Orteză cu arc de mişcare limitat e. din material plastice b. c. refacerea funcţionalităţii gleznei şi consolidarea regiunii pici orului c. Ortezarea membrului inferior afectat la pacientul hemiplegic în stadiu flasc cuprinde două modalităţi prin care se obţin stimularea tonusului muscular şi antrenamentul proprioceptiv: a. b.313. b. fixată în poziţie neutră sau câteva grade de flexie plant ră b. Orteze de repaus Corect: a. b. Orteza mobilă cu stop pe flexie plantară şi asistarea dorsiflexiei pe un anumit se ctor c. Orteze fixe igide. a. Metodele şi mijloacele programului de recuperare la pacientul cu artroplastie de gleznă sunt astfel alese încât asigură: a. Încălţămintea indicată la pacientul cu hallux valgus se caracterizează prin: căpută moale. c. Înălţătorul calc an va fi indicat doar la nivelul piciorului echin Corect: a. c 314. b 317. b. b. b. d 316. e. d 318. c. în funcţie de arti aţia care solidarizează între ele cele două componente (gambieră şi podală): a. c. dinamice. peste 250 Instabilitate anterioară a genunchiului Contracturi severe în flexie ale genunchiului Hipotrofie muşchi cvadriceps Corect: a. o schemă de mers cât mai normală. c. combaterea durerii. Tehnica prescrierii înălţătorului plantar la un pacient cu picior echin presupune: Un înălţ calcanean de 1. Orteze mobile e. Orteză adaptată . menţinerea status lui clinico-funcţional iniţial e. Ortezele hibride. d. b. cu evitarea şchiopătatului d. e. 5 cm înălţime dacă dorsiflexia este de 00 Un înălţător calcanean mai 1. a. din metal c. Principalele indicaţii ale ortezelor genunchi – gleznă – picior sunt: Deformări primare al e genunchiului cu modificări secundare ale complexului gleznă – picior Genu recurvatum . d. a. 8 cm înălţime dacă dorsiflexia este mai mare de 00 Înălţătorul calcanean cu înălţime ma m se va purta în interiorul pantofului La nivelul piciorului opus este indicat un înălţăto r asemănător pentru a evita diferenţa de lungime a membrelor inferioare e. rotunjită cu decupaj pelotă laterală în dreptul articulaţiei metatarsofalangiene a halucel ui toc înalt pelotă metatarsiană sau sesamoidă susţinător al arcului longitudinal lateral Corect: a. Orteza mobilă. o schemă de mers algică Corect: a. Orteze funcţionale d. tulburărilor trofice. d 315. c omplicaţiilor posibile b. Orteză dinamică d. 8 – 2.

Ortezele gleznă – p icior Corect: a. Ortezele de umăr e. Dispozitivele externe folosite pentru a susţine sau corecta postura şi aliniame ntul coloanei vertebrale nu definesc: a.b. Ortezele de genunchi – gambă . c. a. cu refacerea rulării plantei pe sol în schema de mers d. se grupează în: a. Ortezele cervicale.Corect: a. cu rol preponderent de menţinere a memoriei kinestezice şi de relaxare a ţesuturilor moi din regiunea cervicală. La piciorul spastic se indică ortezele de reducere a tonusului care se caracterize ază prin: Favorizează poziţia de recurvatum la nivelul genunchiului Sisteme cu trei pu ncte de presiune Corectează biomecanic varul calcanean şi supinaţia antepiciorului. Orteze cervical e propriu-zise (colarul uşor şi colarul rigid) b. Orteze cervicocefalice (colarul Ph iladelphia) c.e 321. b 319. Orteze t oracolombare e. Orteze cervicotoracice (orteza tip SOMI. Orteze toracolombosacrate Corect: a.d. c 61 . c. b. b. orteza halo) d. Ortezele spinale d. Asigură un sector important de mişcare a complexului gleznă – picior Corect: b. Permit mişcarea liberă a şoldului şi genunchiului e.picior b. d 320. Or tezele complexului mâinii c.

306 – 317.TERAPIE OCUPAŢIONAL Ă Bibliografie: 6. specificul terapiei ocupaţionale este: a. Adriana Sarah Nica. Terapie ocupaţională pentru bolnavii cu deficienţe fizice. 2002. 281 – 293. când este necesar e. c 323. d. psihic sau mental b. am eliora sau reface capacitatea de a desfăşura activităţile necesare vieţii individului. Editura Medicală. paginile 101 – 128. Una dintre metode nu reprezintă o metodă de evaluare în terapia ocupaţională: Observaţia Or rul zilnic Interviul Documentul medical Alcătuirea planului terapeutic Corect: e 325. cu o excepţie: a. c. V. pentru a dezvolta. Arta practică promova dependenţa funcţională prin utilizarea activităţilor cotidiene fără a modifica ech mentul sau mediu. Popa. 145 – 158. Redobândi ea controlului muscular Corect: a 324. a. 331 56 8. Profesie care ajută o persoană cu incapacitate să îşi câştige potenţialul maxim pentru independenţă şi productivitate în p aţă c. 188 – 242. de a compensa disfuncţii şi de a diminua deficienţe fizice b. Daiana Popa. Îndrumă indivizii să se ajute singuri. Cele enumerate mai jos reprezintă activităţi ocupaţionale. care este atrăgătoare psihologic. Bucureşti. b. pagin 70 – 512 322. Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. 2003. e. Stimularea şi dirijarea activităţilor c. să facă ce trebuie cu ce pot d. 1998. pagini 119 – 128 7. Autoîngri irea zilnică b. Care dintre definiţiile următoare sunt adevărate pentru terapia ocupaţională: a. Bucureşti. Editura Universităţii din Orad ea. care îl olicită somatic. Sbenghe. Editu ra Universitară „Carol Davila”. Nu foloseşte activităţi pentru creşterea şi restaura ea stării fizice şi psihice a unei persoane la nivel disfuncţional al vieţii cotidiene Corect: a. Formă de tratament care foloseşte activităţi şi metode specifice. Kinesiologie – ştiinţa mişcării. Activităţile educaţionale . 159 – 186. T. Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare e. Mobilizarea atenţie i pacientului pe o activitate fizică şi manuală. Principiul de bază. Creşterea şi menţinerea forţei musculare d. b.

Evaluarea aparat neu ro-mio-artrokinetic c. e. d. c. Tehnicile de exprimare utilizate în terapia ocupaţională cuprind: Preocupări cu caracter artistic Preocupări cu rol de comunicare Jocurile distractive Bucătărie – cofetărie Carto najul şi tipografia Corect: a. Jocul şi sportul d. evaluare ce cuprinde: a. b. Hobby-uri diverse e. b. c. a. d. Bilanţul posibilităţilor de adaptare e. Evaluarea tegumentului b. b. b. adaptată la viaţa personală. Ţesutul la război. c. d 329. d. Pacientul care va urma un program de terapie ocupaţională trebuie să fie evaluat complet. Principalele tehnici de bază utilizate în terapia ocupaţională sunt: Olăritul Prelucrarea lemnului şi fierului Împletitul nuielelor. a. c. d.c. d. gherg hef Marochinăria Corect: a. c. a. b 330. b. Evaluarea funcţională (generală. e 328. d 327. Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt: Limit ate Doar pacienţii cu afecţiuni locomotorii Pacienţii neurologici Pacienţii cu afecţiuni s enzoriale Foarte multe categorii de pacienţi Corect: c. e. c. b. Refacerea balansului Corect: e 326. e. a. c. rafiei. papurei etc. Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a. d Corect: a. profes onală) d. În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru: Metode sporti e Metode esenţiale Metode neesenţiale Metode facultative 63 . b.

Gestualităţile din ADL-uri (activităţi neesenţiale) deseori folosite în programul de t rapie ocupaţională sunt: a. b. d. Spălat – bărbierit – pieptănat – şters cu prosopul d. a. se ţine s eama de mai multe condiţii: a. d 332.e. c. c. Ridicat-aşezat de pe scaun b. În metodologia de lucru în terapia ocupaţională se descriu următoarele „componente de erformanţă”: a. În alegerea activităţilor semnificative (esenţiale). Componenta psihosocială e. Să realizeze recuperare def telor prezentate de pacient d. c. Modalităţile de gradare din activităţile esenţiale pentru amplitudine de mişcare sunt: Dist nţarea obiectelor de manipulat Mărimea obiectelor şi sculelor (pentru prehensiune) Sch imbarea planului de lucru Lucrul cu manşete de plumb din ce în ce mai grele Poziţionar ea echipamentului Corect: a. b. să fie accept ată b. d 334. indiferent starea sa funcţională Corect: a. e. Categoriile de metode ajutătoare din programul de terapie ocupaţională sunt: Activităţile de tip ADL Activităţile de tip I – ADL Exerciţiile terapeutice Fizioterapia Ortezarea Corect: c. Împingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte Corect: a. Să dezvolte abilităţi care să mărească performanţa de viaţă moveze dependenţa pacientului. e 333. c. b. care au un scop final. Componenta cognitivă d. Să nu solicite o participare activă fizică şi mintală c. e 331. d. Metode ajutătoare Corect: b. e 335. Componenta senzomotorie c. Elemente din gestica mâncat îmbrăcatului e. Să se justifice pentru un anumit pacient. d. e. Intrat – ieşit din baie (cada de baie) c. c. Activităţi de tip ADL b. a. Componenta profesională . b.

c. sociale. e. d. b. d. De comunicare e.Corect: b. d. b. Contribuie la precizarea diagnosticului funcţional şi a prognosticului. De autoîngrijire b. I-ADL-urile includ: Activitatea casnică Deprinderi pentru convieţuirea în comunitate A utoîngrijirea sănătăţii Măsuri de securitate şi manipularea obiectelor din mediu Alimentare toaleta Corect: a. Importanţa analizării ADL-urilor în terapia ocupaţională rezidă în următoarele aspecte: Con ie la precizarea diagnosticului pozitiv de boală Nu exprimă nivelul de performanţă al un ui individ Arată nivelul de performanţă al individului. d 340. a. a. c. d. ADL-urile. ca o linie de pornire de la ca re pot fi măsurate progresele sau regresele d. d 339. Reprezintă un ghid pentru modificările care trebuie făcute în activitatea de rutină a individului e. I-ADL-urile reprezintă o categorie aparte a ADL-urilor deoarece: Sunt mai elaborat e Necesită o participare mai mare a proceselor cognitive Fac referire la abilităţile t ehnice. e 338. De forţă d. e 337. definite ca abilităţi de bază legate de activităţile obişnuite zilnice ale mului. b. c. a. complexe de mediu Caracterizează individul independent Reprezintă u n mijloc de evaluare exclusiv în terapia ocupaţională Corect: a. e. a. c. c. se grupează în următoarele categorii: a. cu exprimarea nivelului de incapacit ate 65 . De manipulare Corect: a. c. b. d 336. b. Care dintre următoarele aspecte se încadrează în componenta senzomotorie: Memorie Atenţie Self-control Toleranţă la efort Control motor Corect: d. b. b. e. De mobilitate c. c.

c. fără incapacitate funcţională fizică şi psihologică determinată d zadaptare c. Bara fixă de sprijin pe peretele de lângă cada de baie b. cu excepţia: . b. Taburete plasat în interioru l căzii de baie c. Programul pentru refacerea ADL-urilor în cadrul terapiei ocupaţionale este comp lex. Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă conservată. Obiectivele generale ale programului de terapie ocupaţională la un pacient cu s echele posttraumatice nu includ: a. făcând referire la următoarele aspecte: a. Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă conservată. Readaptarea pacientului la activitatea anterioară e. Deprinderea acelor ADL-uri care nu sunt deficitare. Dintre adaptările locuinţei care permit facilitarea îmbăiatului la un pacient cu li mitare de forţă şi mobilitate. Persoană vârstnică sănătoa capacitate funcţională fizică şi psihologică determinată de sindromul de dezadaptare b. c 342. e 341. Modificări în mediul ambiant al pacientului d. Terapia ocupaţională este performată la pacientul vârstnic după evaluarea completă a a estuia şi încadrarea sa într-una din următoarele 3 categorii: a. plasate în interior ul şi lângă cada de baie d. Executare pentru antrenare a diverselo r ADL-uri deficitare b. care urmează un program de terapie ocupaţională. Derularea programului de terapie ocupaţională la un pacient cu sechele posttrau matice se face prin ameliorarea gestualităţii cotidiene în diverse secţiuni. c 343. fac parte: . Obişnuirea pacientului cu mijloace ajutătoare pentru realiza rea ADL-urilor c. Recuperarea mobilităţii în contextul unghiurilor funcţionale c. Duş fix cu furtun rigid şi capăt cu mâner Corect: a. e 344. Robinete cu filet e. fără modificări ale sale Corect: a. care boală fără caracter disfuncţional e. Per oană vârstnică sănătoasă. Creşterea indi celui de calitate a vieţii Corect: c 345. Covoraşe cu ventuze pentru prevenirea alunecării. care face boală racter disfuncţional d. Persoană vârstnică care prezintă o încărcătură disfunc Corect: a. d.Corect: c. b. cu neglijarea acestora din urmă e. Creşterea statusului alg o-disfuncţional d. Obţinerea cât mai rapidă a independenţei funcţionale b . Menţinerea const antă a mediului ambiant.

b. b. rotaţie ext ernă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. d. La pacientul protezat pentru amputaţie de membru superior. c. c. b. Programe care să asigure prehen siunea activă şi pasivă. e. b. e. ură în timpul alimentaţiei b. programul de terap ie ocupaţională urmăreşte: a. Exerciţii de apropiere a obiectelor d. d Corect: e 67 . Lovitura de tenis (forehand) c. d. Mediul menajer cotidian Aspectele de toaletă Activităţile domestice Activităţile ateliere ş grădinărit Sala de operaţii Corect: e 346. Scoaterea din mediul profesional a pacientului. Programul de terapie ocupaţională la pacientul neurologic se derulează etapizat şi urmăreşt : Refacerea independenţei maxime Recuperarea specifică Pregătirea pentru revenirea în me diul familial şi profesional Menţinerea cât mai mult posibil a dependenţei pacientului d e alte persoane Pregătirea pentru scoaterea pacientului din mediul său de viaţă anterior Corect: a. d. adducţia. T oate activităţile de la punctele a. e. c. În cadrul unui program de terapie ocupaţională la un pacient neurologic nu se urmăreşte: Îm răcarea şi toaleta zilnică Transferurile şi deplasările Posibilităţile de alimentare Monito area valorilor tensiunii arteriale Capacitatea de comunicare Corect: d 348. a. a. menţinerea prin presiune pe obiect e.a. Diagonala D1 flexie pentru extremitatea superioară (flexia. Utilizarea cât mai puţin a membrului superior protezat în act tăţile cotidiene b. e 349. d. cu recomandarea repausului c. c 347. b. cu mâna opusă d. Exerciţii de desprindere de obiect Corect: c. c. Rostogolirea din decubit dorsal în decubit ventral e. Pieptănatul părului pe o par te a capului.

Lovi rea mingii de fotbal d. Mâna la faţă când se şterge cu prosopul Corect: b. Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal e. Şezut alungit cu picioarele încrucişate e. e 354. b. Diagonala D2 flexie pentru membrul inferior (flexie. Înotul pe spate Corect: a. Diagonala D2 extensie pentru extremitatea superioară (extensia. Încălţare ntof cu piciorul încrucişat b. Ridicarea rachetei la serviciu. rotaţie internă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: ptănatul părului pe o parte a capului. Lovire a mingii la serviciu (în jocul de tenis) d. Lovirea m ii de fotbal b. Încheierea nasturilor laterali cu mâna de partea opusă c. în cadru l jocului de tenis e. Diagonala D1 extensie pentru extremitatea superioară (extensia. c 353. abducţia. Lovitura de karate e. Diagonala D1 flexie pentru membrul inferior (flexie. Îmbrăcarea unui crac al pantalonului c. c 352. d 351. Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal Corect: a. abducţie. În ceputul mersului d. Răsturnarea din decubit dorsal în decubit lateral c. rotaţie internă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: ncarea la baseball b. Lovirea mingii de fotba l . Îmbrăcarea pantalonilor e. Diagonala D1 extensie pentru membrul inferior (extensie.350. adducţie. b. adducţia. Deschiderea uşii la maşină dinăuntru d. rotaţie internă şold ) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. Î i pantof cu piciorul încrucişat b. Rostogolirea din decubit ven tral în decubit dorsal d. rotaţie inte rnă şold) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. Aproprierea călcâielor în înotul bras Corect: d. Răsturnarea din decubit dorsal în decubit lateral c. abducţie. rotaţie externă şold ) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. cu mâna opusă b. c. Lovitura de tenis (backhand) c.

Toate mij loacele precizate anterior Corect: e 358. d. Decubit lateral de parte a sănătoasă decubit dorsal decubit lateral de partea paralizată e. Pedalarea la cicloergometru Corect: a. Ar anjarea unui mozaic de cuburi c. e. Activităţile terapeutice promovate în programul de terapie ocupaţională pentru recupe rarea membrului superior la pacientul hemiplegic sunt: a. Ordinea valorii terapeutice a poziţiilor de bază din cadrul programului recuper ator al pacientul hemiplegic este următoarea: a. d 355. Poziţionarea în pat e. Mijloacele prin care se realizează obiectivele terapiei neuroevolutive aplica te în îngrijirea permanentă a pacientului hemiplegic sunt: a. Ghidarea prin mişcări brutale a membrului în diferitele activităţi e. Ghidarea membrului superior paralizat de către tera peut d. Activităţile bilaterale b. Decubit dorsal dec t lateral de partea paralizată decubit lateral de partea sănătoasă Corect: a 359. Clădirea conurilor b. c. Decubit lateral de partea oasă decubit lateral de partea paralizată decubit dorsal d. b. c 357. b. Poziţionarea şi aliniamentul corect în scaunul rulant au următoarele obiective: Prevenir ea diformităţilor Creşterea tonusului muscular Evitarea escarelor Promovarea funcţiei Me nţinerea unei funcţii respiratorii optime 69 . sunt: a. Adunarea unor boabe de fasole d. antideclivă c. Modalităţile de a încorpora membrul superior la pacientul hemiplegic în activitatea funcţională. e 356. a. turarea antalgic. Tricotatul e. Rearanjarea locuinţei b. Decubit lateral de partea paraliz ată decubit lateral de partea sănătoasă decubit dorsal b. Antrenamentul pentru ADL d. într-un program de terapie ocupaţională. c.Corect: c. Încărcarea pe mbrul superior plegic în timpul desfăşurării activităţii Corect: a. Decubit lateral de partea par lizată decubit dorsal decubit lateral de partea sănătoasă c. A bordarea pacientului c.

Tehnicile comune de transfer pentru pacientul aflat în scaun rulant. Măsura pantalonilor să fie mai mare cu un număr şi suficient de largi jos c. Hainele se plas ează la îndemâna pacientului b. Există mai multe metode de îmbrăcare / dezbră e pentru cămăşile cu nasturi e. presupune următoarele aspecte: a. apoi cel afectat e. pentru a prev estările tulburărilor de balans c. presupune următoarele aspecte: a. Obţinerea autonomiei şi performarea activităţilor în pat b. c. e 360. Un terapeut se plasează în faţă iar celălalt în spatele pacientului d. d. e 362. Transfer prin pivotare cu genunchii flectaţi d. Pentru a evita căderea pantalonilor la trecer ea peste şold se recomandă ca mâna afectată să fie ţinută pe lângă trunchi Corect: a. sigură. Pantal onii se îmbracă după ce au fost puse şosetele. c 364. în cadrul unui program de terapi e ocupaţională. Transfer dependent de 4 persoane e. Dacă îmbrăcarea se face cu pacientul plas t în scaunul rulant. d. Îmbrăcarea la pacientul hemiplegic sau cu amputaţie de membru superior. Permite un control mai bun asupra feselor şi trunchiului Corect: c. Care dintre următoarele aspecte sunt adevărate pentru transferul asistat de 2 p ersoane la pacientul aflat în scaun rulant: a. ransfer prin pivotare din poziţie ortostatică b. b. în cadrul u nui program de terapie ocupaţională. Etapele unui program de terapie ocupaţională performat la un pacient paraplegic sunt următoarele: a. c. Se îmbracă in ul inferior sănătos. Permite un control mai bun asupra extremităţilor superio are c. b. Pacientul se află în poziţie şezândă. componen te ale programului de terapie ocupaţională. acesta va sprijini picioarele pe sol şi nu pe suportul scaunulu i b. Se utilizează la pacienţii cu afecţiuni r eumatismale inflamatorii b. sunt în număr de 4 cu o excepţie. Se utilizează pacienţii neurologici e. dar înainte de a se încălţa d. Se recomandă obiecte de îmbrăcăminte cu cât mai multe acces Corect: a. şi anume: a. Transfer dependent de 2 persoane Corect: d 361.Corect: a. Performar a activităţilor în poziţie şezândă . iar zbrăcatul cu braţul şi piciorul neafectate d. Transferul cu ajutorul scândurii de a lunecare c. d 363. Îmbrăcarea pantalonilor la pacientul hemiplegic. Se începe îmbrăcatul cu braţul şi piciorul afectate.

transferuri. Recuperarea independenţei pacientului . deplasări b. Scaun special în cabina de duş c. d 368. Pregătirea pentru reinserţia socială şi profesională d. Etapele unui program de terapie ocupaţională performat la un pacient tetraplegi c sunt următoarele: a. b. Deplasarea permanentă şi derularea activităţilor numai în scaunul t Corect: a. d 71 . în cadrul unui pr am de terapie ocupaţională. Deplasarea permanentă şi derularea activităţilor numai în scaunul rulant Corect: a. b. c. presupune următoarele aspecte: a. Burete fără mâner l . b. Folosirea fiecărei articulaţii în planul său anatomic stabil funcţional d. Activităţile de igienă şi toaletă personală la pacientul hemiplegic. Covor care alunecă d. Menţinerea for musculare şi a amplitudinii de mişcare (în cursul ADL-urilor toate articulaţiile trebui e mobilizate pe amplitudinea maximă) b. Performarea activităţi în poziţie verticală e. e. Folosirea şi menţinerea articulaţiilor în poziţii fixe prelungite Corect: a. Principiile de protecţie articulară care trebuie respectate la pacientul cu pol iartrită reumatoidă care urmează un program de terapie ocupaţională sunt: a. b. Evitarea poziţiilor şi a penselor care favoriz ează deformările articulare c. Se recomandă maşina de bărbie it electrică b. a. Performarea activităţilor în poziţie verticală d. săpun normal e. Recuperarea specifică în funcţie de nive lezional c. b. c 366. toaletă. îmbrăcare. Bare de sprijin fixate la marginea căzii Corect: a. Utilizarea articulaţiilor celor mai puternice pentru diferite activităţi e. c. c.c. Refacerea unei independenţe maxime pentru alimentare. d 365. Activităţile ocupaţionale indicate la pacientul cu poliartrită reumatoidă sunt: Rezistive Promovează mobilizarea articulaţiei pe un anumit sector de mişcare Atractive Astfel al ese încât ţin seama de toate articulaţiile afectate Nonprotective pentru articulaţii Corect: c. e 367. comunic are. d.

Activitatea aleasă în programul de terapie ocupaţională la pacientul cu traumatisme la nivelul membrelor inferioare respectă următoarele indicaţii: a. Activitatea poate solicita cu încărcare oricare dintre segmentele membrelor in ferioare Corect: a. Principalele aspecte kinetice de care trebuie ţinut seama într-un program de te rapie ocupaţională aplicat la un pacient care a suferit leziuni traumatice la nivelu l mâinii sunt: a. Activităţile recomandate pentru paciente sunt cele casnice d. cartonaj d. Obţinerea unei amplitudini de mişcare şi a unei prehensiuni adecvate în condiţiile unei forţe musculare optime pentru grupele musculare flexoare şi extensoare ale mâinii b.369. b. Se preferă activităţile de tip macrame. d . La un pacient cu traumatism la nivelul umărului. împletit nuiele. b. Se indică folosirea unor mijloace ajutătoare de tip microcontac te e. c. paratele de imobilizarea asigurând mâinii o mobilizare facilă c. b. tâmplărie. c. programul de terapie ocupaţion ală din cadrul asistenţei medicale de recuperare se caracterizează prin: a. d 370. Nu trebuie respectat aspectul funcţional Corect: a. imediat posttraumatic e. Stimularea comenzii centrale prin promovarea mişcărilor spo ntane uzuale d. Limitarea participării muşchilor interosoşi. În cursul derulării sal e se evită poziţia de rotaţie când pacientul este aşezat c. Promovarea prehensiunii de forţă Corect: a. În cursul derulării sa le se evită atitudinile vicioase ale trunchiului şi membrelor b. Activităţile recomandate pentru pacienţi sunt de tipul olărit. Activităţi car e se derulează în condiţii de indoloritate b. ţesut e. Deplasări articulare maxime de la început. Activităţi care se derulează din suspendare. cu rol în stabilizarea regiuni i metacarpofalangiene c. c 371.

T. Kinetologie profilactică.483 372. Comenzii piramid ale c.228 10. Modulării formaţiunii reticulate e. d.. pagini 333 . activă. c. e. volumul II. pagini 142 – 158. Badea. E ditura Medicală. d 374. a. Ghid de evaluare clinică şi funcţională în recuperarea medica . Bucureşti. T. b. d. Sbenghe. cu excepţia: a. b. Modularii cerebeloase d. Craiova. Ajustarea permanentă a tonusului postural de către bucla gamma este posibilă în baz a mai multor aspecte. terapeutică şi de recuperare. Principalele aspecte funcţionale care definesc cerebelul sunt: Aparat de timp – opreşt e mişcarea la locul şi momentul dorit Aparat de învăţare – circuitele cerebelului se modifi prin experienţă Aparat de învăţare – inputurile repetate slăbesc sinapsele Aparat coordonat integrează mişcările unor articulaţii într-un lanţ cinematic complex şi coerent e.KINETOTERAPIA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE ŞI PROPRIOCEPTIVĂ Bibliografie: 9. Etapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se derulează în următoarea o rdine: Mobilitatea stabilitatea mobilitatea controlată abilitatea Mobilitatea mobi litatea controlată stabilitatea abilitatea Mobilitatea abilitatea mobilitatea cont rolată stabilitatea Mobilitatea stabilitatea abilitatea mobilitatea controlată Mobi itatea mobilitatea controlată abilitatea stabilitatea Corect: a 375. pagini 191 . Comenzii extrapiramidale b. Kinesiologie – ştiinţa mişcării. Roxana Popesc . b. P. Editura Medicală. 2004. Aparat c donator – nu influenţează semnificativ abilităţile Corect: a. Modulării aparatul ui vestibular Corect: b 373. Bucureşti. Sbenghe. a. 331 – 343 11. voluntară Mişcarea involuntară 73 .Editura Medicală Universitară. c. a. Aspectele definitorii ale controlului muscular sunt: Tonusul şi forţa musculară Mişcarea normală. b. 2002. 1987. c. Rodica Trăistaru.

d 380. antagonişti . b. Câştigarea unei abilităţi motorii funcţionale nu se face prin antrenament şi ex erienţă. d. c. Abilitatea de mişcare e. întrun mediu corespunzător Corect: a. Antrenamentul la efort Corect: a. Legile formulate de Kottke care trebuie luate în considerare în alcătuirea progra mului kinetic pentru antrenarea coordonării sunt: a. c 377. Variate „permutări” de mişcare. c. b. Modalităţile kinetice care fundamentează programul kinetic aplicat pentru refacer ea / antrenarea coordonării sunt: a. Exerciţiile nu se derulează cu rezistenţă şi nu necesită forţă mare (se lucrează cu forţă musculară chiar sub 10% din forţ hiului respectiv) Corect: b. Nu trebuie folosite modalităţi de întăr re a percepţiei senzoriale adecvate pentru engrama corectă d. b. b. Mobilizările articulare din cadrul metodei Frenkel c. Şedinţa kinetică derulată pentru antrenarea controlului muscular se caracterizează prin: 3 – 5 contracţii musculare pentru muşchiul care se lucrează status de indoloritate al pac ientului absenţa senzaţiei de oboseală în cursul unei şedinţe se lucrează doar un singur mu cursul zilei se poate derula o singură şedinţă kinetică Corect: a. d. Terapia ocupaţională e. posibile prin contr acţia muşchilor agonişti. b. Coordonările paliative Corect: a. Principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibr ului sunt: a. Tehnici de facilitarea neuromotorii proprioce ptive b. e. e 379. Complianţa pacientului. Se variază înălţimea centrului de greutate în cursul exerciţiilor d. Gestualitatea necoo rdonată d. Şedinţele kinetice se execută o sin gură data pe zi b. Se evită contracţiile musculare care nu sunt necesare în activitatea pentru care se doreşte antrenamentul coordonării c. apoi se derulează pe suprafeţe instabile c. stabilizatori. exteroceptivi tactili şi senzoriali b. cu concentrarea acestuia nu sunt absolut necesare e. sinergişti. Mişcările sunt coordonate atunci când există: a. Stimuli senzitivi proprioceptivi. e 378. Membrele superioar şi trunchiul se utilizează ca elemente stabilizatoare sau destabilizatoare pentru e chilibru e. d 376. a. Pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu menţinerea ech ilibrului se suspendă un altul pentru a-l forţa pe primul să intre cât mai mult în acţiune . c. Antrenamentul se începe pe suprafeţe stabile.d.

c. fine Corect: a. cu multă răbdare. fine e. acestea fiind: Antrenarea controlului motor Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale Controlul amplitud inii de mişcare Controlul centrului de greutate Antrenarea abilităţii Corect: b. Integritatea componentelor motorii ale echilibrului d. d. Mişcare rapidă. izometria alternantă) pentru tonifierea musculaturii stabili zatoare c. unică. Refacerea şi menţinerea echilibrului se derulează în două etape. cu încărcare la extremitatea superioară şi inferioară b. a. Oricare exerciţiu se derulează lent. e. d 75 . apoi de partea contralaterală c. iecare exerciţiu se derulează iniţial cu ochii deschişi. Recuperarea coordonării la pacienţi cu disfuncţii cerebeloase presupune: a. b. d 384.c. d. Termenul care desemnează tulburările de coordonare este: Asinergie Adiadocochinezia Ataxia Hipotonia Hipermetria Corect: c 382. cu petare de 4 – 5 ori. a. Alergarea e. cu repetare de 4 – 5 o în ordinea corespunzătoare e. e 383. Iniţierea este totdeauna de partea afectată. c. apoi cu och ii închişi d. în ordinea corespunzătoare Corect: b. b. apoi de partea sănătoasă b. Terapia ocupaţională Corect: b. c. Iniţierea ste totdeauna de partea sănătoasă sau mai puţin afectată. Abilitatea de a stabil iza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte în cursul unei mişcări uşo are. Exerciţiile în cadrul metodei Frenkel se derulează în conformitate cu următoarele reg uli: a. e. Inabilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobi lizarea celorlalte în cursul unei mişcări uşoare. Exerciţiile se derulează cât mai rapid. d 381. c. Exerciţiile metodei Frenkel d. cu multă răbdare. c. Tehnici de facilit (stabilizarea ritmică. sub control vizual.

d 390. Tracţiunea şi compresiunea e. b. Prizele mâinilor b. Patrupedie în genunchi şezând scurtat şezând lungit ortostati rupedie ortostatism şezând lungit şezând scurtat în genunchi Corect: a.d 389. d. Principalele strategii dinamice care trebuie antrenate pentru echilibru sunt: St rategia coloanei vertebrale Strategia gleznelor Strategia genunchilor Strategia şo ldurilor Strategia paşilor Corect: b. d.b. b. b.385. Patrupedie în genunchi şezând lungit şezân rtat ortostatism d. c. Tehnicile de facilitarea neuromusculară proprioceptivă se clasifică în: Fundamentale (de bază) Particulare Speciale Specifice Generale Corect: a. Întinderea (stretch-reflexul) d. a. e 387. e. Care dintre următoarele aspecte definitorii ale diferitelor tipuri de stretch ing sunt adevărate: a. d. De la porturile instabile la cele stabile c.c. a. De la posturile stabile la cele mai puţin stabile b. c. Comenzile. comunicarea c . e. Următoarele tehnici de facilitarea neuromusculară proprioceptivă fundamentale se folosesc deseori în practica kinetică: a. b. În timpul stretching-ului balistic tensiunea musculară este de 10 ori mai mare faţă de o întindere obişnuită . d 388. c. Ordinea posturilor pentru exerciţiile kinetice derulate pentru controlul cent rului de greutate este: a. Inversarea lentă Corect: a. c 386. e. c. a. d. Elementele de facilitarea telereceptive sunt: Văzul Auzul Stimularea sinusului car otidian Olfacţia Presiunile pe tendoanele lungi Corect: a.

b. Muşchi normal inervat b. Corect: b. e. Muşch i aflat sub control voluntar normal d. c. fără ajutor extern d. a. apoi se trece spre cele proximale Se realizează concomitent o tracţiune uşoară în ax. retching-ul static. prin contracţia agoniştilor. cu obţinerea unei întinderi active a musculaturii de pe faţa opusă a d irecţiei de mişcare e. e. cu menţinerea poziţiei 10 – 15 secunde. Muşchi denervat c. d. Stretching-ul este contraindicat în următoarele situaţii: Când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară După o fractură veche.contracţie) Tehnica contracţiei agonistului Tehnica Oxford Tehnica Del orme Watkins Corect: d. Modul corect de aplicare a stretching-ului presupune: Se începe cu articulaţiile dis tale.relaxare) Tehnica hold – relax .relax (contracţie . e 77 . b. d. Spasticitate piramidală Corect: a. b. a. d Corect: e 392. pentru e vitarea compresiei articulare Trebuie evitat overstretching-ul (supraîntinderea) T oate aspectele precizate la punctele a. d. d.contraction (contra cţie – relaxare . e. Stretching-ul dinamic se realizează prin mişcări voluntare lente ale segmentului înce rcând să se treacă blând peste punctul maxim al amplitudinii posibile de mişcare c. cu durată de minim 6 secunde. apoi se trece spre cele proximale Se întinde doar câte o articulaţie iniţial. Stretching-ul isometric este combinarea celui pasiv cu o cont racţie isometrică în poziţia de întindere pasivă realizată de terapeutul fizical. a. b. c. c 394. corect consolidată În prezenţa unui es inflamator acut sau infecţios intraarticular sau periarticular În prezenţa unui hem atom sau a altor leziuni ale ţesutului moale La pacientul cu scădere severă de forţă muscu lară Corect: c. e 393. Dintre tehnicile enumerate două nu se folosesc pentru obţinerea inhibiţiei active: Teh nica hold . c. Miopatie severă e. se realizează de către terapeut sau cu un echipament. Stretc hing-ul activ presupune o mişcare voluntară spre amplitudinea de mişcare maxim posibilă. Inhibiţia activă se aplică pentru refacerea amplitudinii de mişcare compromisă de con tractura musculară la pacientul cu: a. b. c. e 391. c.

a. c. c. b. Principiile de bază care „controlează” facilitarea proprioceptivă sunt: Acţionare iniţial d artea afectată Acţionare iniţial de partea sănătoasă Respectarea liniilor de mişcare în dia spirală Iniţierea se face de la nivelul capului şi gâtului. b. b. cu derulare cursivă) e. Elementul unificator al tehnicilor de facilitarea îl reprezintă utilizarea: Mecanism elor reflexe elementare Modificărilor de repartiţie tonică prin schimbări ale poziţiei cor pului Sincineziilor. nici unul dintre aspectele precizate la punctele a nterioare Corect: a. a. d. c. d. Obţinerea facilitării în metoda Kabat se realizează prin: folosirea unor scheme globale de mişcare folosirea unor scheme de mişcare locale opunerea unei rezistenţe maxime la mişcarea dorită a fi executată de pacient opunerea unei rezistenţe minime la mişcarea dori tă a fi executată de pacient alternarea antagoniştilor în reeducarea mişcărilor active prin mecanismul inducţiei succesive descris de Sherrington Corect: a.395. sincronizarea normală (contracţia muşchilor în secvenţe desprinse din mişcări donate. d. continuând cu genunchiul. d .b. a. ind iferent scopul funcţional urmărit e. e. b. contactul manual şi comanda verbală b. d. tracţiunea şi fixarea articulară d.c. b. stimulii de întindere (aplicaţi în schema de m işcare în care grupul muscular antagonist este în scurtare maximă) c.d 399. e 398. c. c. Facilitarea proprioceptivă a activităţii musculare în cadrul metodei Kabat este asi gurată de o serie de manevre care se aplică în timpul mişcărilor active pe diagonală. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama de următoarele aspecte kinetice fundamentale: Pentru fiecare segment al corpului există două diagonale de mişcare Fiecare diagonală de mişcare are două scheme antagonice Fiecare diagonală de mişcare are trei scheme antagon ice Fiecare schemă presupune o mişcare cu trei componente Fiecare schemă presupune o m işcare cu două componente Corect: a. c. b. a. în mod diferenţiat Intervenţiilor reflexe periferice Electroterap iei Corect: a. e. şi an : a. d 396. c 397. e. Creierul uman diferenţiază atât noţiunea de mişcare câ cea musculară Corect: b.

cresterea tonusului muscular d. c. Urmează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al dif eritelor combinaţii posturale care necesită o mişcare finalizată. cu largă aplicabilitate la pacientul hemiplegic / he miparetic. cu alternarea reciprocă în diagonale a amp litudinii de flexie şi extensie pe verticală. totdeauna la membrul superior c. Iniţial se derulează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al poziţiei. d. dezvoltarea neuromotorie se face în sens cranio-caudal şi p roximo-distal b. Ex tensie cu rotaţie internă. Ordinea menţionată pentru exerciţiile de la punctele a. totdeauna la membrul superior b. totdeauna la membrul inferior Corect: e 401. cu elim inarea acţiunii gravitaţiei b. Exerciţiile de tip Bobath. Care din următoarele afirmaţii referitoare la exerciţiile de tip Bobath este falsă: a. reflexul tonic lombar f acilitează extensia globală a trunchiului şi membrului inferior Corect: a. asimetrice. b.400. la membrul in ferior e. a combinaţiilor bilate rale simetrice. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată. acţionând contra gravitaţ c. facilitarea i ntegrării reacţiilor superioare de “ridicare şi echilibru”. Abducţie cu rotaţie internă. b. Flexie cu rotaţie externă. c şi d nu este importa nt a fi respectată Corect: e 404. pronaţia antebraţului inhibă extensia cotului e. În final se lucrează exerciţii pentru redobândirea reacţiilor de e bru e. Flexie cu rotaţie externă. b. au următoarele scopuri / obiective: a. inhibarea sau suprimarea activităţii tonic reflexe anormale c. În recuperarea hemiplegicului. t otdeauna. metoda Kabat este utilă dacă sunt luate în considera re următoarele aspecte: a. in t schema de mişcare: a. limitarea excesului de activitat e tonică-reflexă perturbatoare a schemei motorii normale b. abducţie – adducţie pe orizontală şi a rotaţi pe diagonală d. totdeauna. e 402. importanţa mişcărilor ritmice. în secvenţa dezvoltării lor rea activarea reflexelor posturale. homolaterale. e 403. Adducţie cu rotaţie externă. Exerciţiile din metoda Rood se fundamentează pe următoarele aspecte neurofiziologice: 79 . Se vor diversifica apoi exerciţiile fizice pentru obţinerea controlului asupra c oordonării mişcărilor d. la membrul inferior d. recâştigând controlul asupra mişcărilor izolate Corect: a. utilizarea activităţii reflexe întărită de reflexele posturale şi corelată receptorii senzitivi şi auditivi c.

Cea mai eficientă stimulare cutanată se realizea ză prin perierea tegumentului sau prin trecerea rapidă a unor cuburi de gheaţă d. uşoară. c. a. profundă Aplicaţii de rece (gheaţă) p erioadă scurtă Aplicaţii de cald pentru perioadă lungă Netezirea lentă. Se facilitează contracţiile voluntare maxime. superficială Periere rapidă. d. a.a. d 406. cu reg lementarea activităţii fusurilor neuromusculare b. Toate aspe anterioare sunt adevărate Corect: e 405. c. Este necesar un “input” corect pentru obţinerea unui răspuns motor corect c. b. c. e. d. e . Stimularea receptorilor cutanaţi în cadrul exerciţiilor metodei Rood se realizează prin: Periere rapidă. prin activarea aferentă gamma. b. Receptorii stimulaţi mai frecvent în cadrul exerciţiilor metodei Rood sunt: Receptorii cutanaţi Fusul neuromuscular Organul tendinos Golgi Mecanoreceptorii din derm şi ar ticulaţii Receptorii olfactivi Corect: a. iar senzaţiile care se p rcep în tot cursul mişcării constituie elemente de bază ale învăţării motorii e. e. uşoară. ritmică Corect: a. c. b. Fiecar e mişcare care se execută trebuie să aibă o finalizare prestabilă.

a.curs. b. Valoarea forţei musculare este independentă de lungimea muşchiului b. 243 – 247. Kinetoterapia în recuperare afe cţiunilor aparatului locomotor. Bucureşti. este condiţionată de ur mătorii factori musculari: a. c. Bucureşti. terapeutică şi de recuperare. Forţa musculară. pagini 162 – 222. Sbenghe. 51 4. Arhitectura muşchiului – aranjamentul fibrei musculare. a. b. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru valoarea forţei musculare: a. 1981 407. Ritmu de descărcare a potenţialelor de acţiune sosite la muşchi Corect: a. Ministerul Sănătăţii. Kinesiol ogie – ştiinţa mişcării. schimbare în lungime. Mecanica muşchiului – lungime. T. e 409. e. pagini 282 – 286. Rodica Trăistaru. Evaluarea obiectivă cantitativă a forţei musculare se realizează prin următoarele modalităţ Examen clinico-funcţional Măsurarea suprafeţei de secţiune musculară Manometrie Testare mu sculară manuală Examen electromiografic Corect: b. e. d. 2007. Forţa musculară v ariază cu variaţia de lungime a muşchiului 81 . Edit ra Universitaria Craiova 15. Care din următoarele aspecte nu condiţionează rezistenţă musculară: Amplitudinea de mişcare rţa musculară Circulaţia musculară Integritatea metabolismului muscular Factorii nervoşi Corect: a 410. el ement caracteristic muşchiului exprimat prin contracţia musculară. d 408. c. d. Editura Medicală. Sbenghe. 2002. puter ea muşchiului b. Tehnici de kinetoterapie pentru forţă şi rezistenţă . *** Caiet documentar. Bucureşti. b. Editura Medicală. Inserţiile musculare e. 310 – 318 13.TEHNICI DE KINETOTER APIE PENTRU FORŢĂ ŞI REZISTENŢĂ MUSCULARĂ. T. Institutul de M edicină fizică. Bibliografie: 12. Kinetologie profilactică. Editura Medicală. Numărul recrutărilor unităţilor motorii d. c. aranjamentul în tregului muşchi c. 1987.. balneoclimatologie şi recuperare medicală.

c. Valoarea minimă a forţei musculare este realizată la mijlocul lungimii muşchiului d. La mijlocul lungimii muşchiului, forţa musculară este dată de două componente (musculară şi triceală conjunctivală) e. Valoarea maximă a forţei musculare este realizată la mijlocul l ungimii muşchiului Corect: b, d, e 411. a. b. c. d. e.

Travaliul muscular este maxim când: Forţa musculară este egală cu 1/2 din forţa maximă Forţ usculară este egală cu 1/3 din forţa maximă Forţa musculară este egală cu 1/4 din forţa max ocitatea este egală cu 1/3 din velocitatea maximă Velocitatea este egală cu 1/4 din ve locitatea maximă Corect: b, e

412. Substratul creşterii forţei musculare, obiectiv fundamental în kinetoterapie, est e reprezentat numai prin: a. Substrat morfologic b. Substrat funcţional – sumaţie spaţia lă c. Substrat funcţional – sumaţie temporală d. Substrat funcţional – sincronizare crescut Substrat morfologic, sumaţie spaţială, temporală (sincronizare crescută) Corect: e 413. a. b. c. d. e. Pentru a creşte forţa musculară se execută: Mobilizări pasive Tehnici de facilitare propri oceptivă neuromusculară Coordonări paliative Mobilizări pasivo-active Exerciţii rezistive Corect: e

414. Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat p e contracţie isometrică pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare sunt: a. Intensitat a să corespundă unui minim de 35% din tensiunea musculară maximă b. Durata să fie cuprinsă re 30 – 60 secunde c. Ritmicitatea contracţiei isometrice - se preferă tipul exerciţiu r epetitiv scurt isometric zilnic (ERSIZ) d. Lungimea muşchiului la care se realizea ză contracţie trebuie adaptată e. Concentraţia voliţională nu are importanţă Corect: a, c, d 415. Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat p e contracţie izotonă pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare sunt:

a. Contracţia dinamică creşte forţa musculară dacă raportul dintre capacitatea muşchiului ş oarea rezistenţei este adecvat b. Uzual se foloseşte o rezistenţă moderată (35 – 40% din ce maximă) care creşte progresiv c. Ritmicitatea contracţiei izotone d. Viteza derulării e xerciţiului se află în relaţie directă cu rezistenţa e. Coordonarea musculară este necesară Corect: a, b, c, e 416. a. b. c. d. e. Exerciţiile isometrice practicate pentru creşterea forţei musculare sunt: exerciţii unic e scurte isometrice zilnice (EUSIZ) exerciţiul maximal scurt (EMS) exerciţii repetit ive scurte isometrice zilnice (ERSIZ) exerciţii rezistive regresive exerciţiul maxim al cu repetiţie (EMR) Corect: a, c 417.

Exerciţiul fundamentat pe contracţia isometrică este exerciţiul care: a. asigură creşterea ea mai rapidă a forţei musculare b. realizează o hipertrofie musculară c. care nu reuşeşte a realizeze menţinerea sau creşterea forţei musculare d. solicită articulaţia e. realizează o hipotrofie musculară Corect: a, b 418. a. b. c. d. e.

Principalele avantaje ale exerciţiilor bazate pe contracţie isometrică sunt: Eficienţă bună obţinerea creşterii forţei musculare Eficienţă bună în corectarea hipotrofiei musculare Te că simplă, fără a necesita aparatură specială Necesită durate lungi de antrenament Nu menţi ocierea neurală Corect: a, b, c 419. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă sunt indicate pentru: a. hipertrofia musculară b. hip otrofia musculară c. ameliorarea mobilităţii articulare d. creşterea rezistenţei musculare e. scăderea rezistenţei musculare Corect: a, c, d 420.

Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun următoarele aspecte adevărate: a. urmărirea ate tă, zilnică, a semnelor de oboseală musculară b. durata exerciţiilor este un parametru de dozare c. la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului muscular simetric 83

d. viteza mişcărilor nu are importanţă e. mişcarea nu se realizează pe amplitudinea de mişc maximă posibilă Corect: a, b ,c 421. a. b. c. d. e. Principalele dezavantaje ale exerciţiilor isotone cu rezistenţă sunt: Solicită articulaţia Determină dureri articulare şi musculare Afectează osul patologic Pot declanşa sinovite traumatice Creşte nu doar forţa musculară dinamică dar şi pe cea isometrică Corect: a, b, c, d 422. a. b. c. d. e.

Exerciţiul maximal cu repetiţie: se mai numeşte tehnica Oxford se urmăreşte prin creşterea rogresivă a greutăţilor se testează acea greutate care poate fi ridicată de 10 ori (10RM) la o săptămână se retestează noua rezistenţă pentru 10 RM se execută 4 seturi de 10 RM pe z dinţe pe săptămână Corect b, c, d, e 423. a. b. c. d. e. Tehnica De Lorme se compune din: setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM setul II: 10 ridicări cu ¾ 10 RM setul III: 10 ridicări cu ¾ 10 RM setul IV: 7 ridicări cu ½ 10 RM setul V: 7 r idicări cu ½ 10 RM Corect: a, b, c 424. a. b. c. d. e. Schema tehnicii Oxford se compune 4 seturi cu următoarea structură: setul I: 10 ridi cări cu 10 RM setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM s etul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM setul IV: 10 ridicări cu 50% 10 RM Corect: a, b, c, d 425. In cazul exerciţiilor regresive: a. muşchiul oboseşte treptat b. progresia este a sigurată prin retestarea 10 RM la 5-7 zile c. numărul de repetări într-o repriză depinde d e greutate d. schimbarea mereu a greutăţilor face ca aceasta tehnică să nu fie prea agre ată nici de pacient, nici de kinetoterapeut e. se obţine o performanţă aproape maximă pent ru starea fiziologică a muşchiului în momentul respectiv Corect: a, b, d, e

seria I: de 10 ridicări cu 2 x10 rm b. posturi declanşatoare de reflexe t onice b. b. c 431. elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor e. c 427. întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi c. incapacitatea muşchiului de a susţine o contracţie Corect: a. d 429.426. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile cu forţă musculară: a. c. Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică în antrenarea muşchilor cu forţă musculară: +2 la t scular manual +3 la testing muscular manual – 5 la testing muscular manual – 4. b. capacitatea muşchiului de a menţine o contracţie b. c. Rezistenţa musculară reprezintă: a. d. seria III: de 10 ridicări cu10 rm d. a. c. 3 la te sting muscular manual e. cap citatea de a susţine un efort c. 4. tehnici de faci litare pentru întărirea musculaturii d. seria II: de 10 ridicări cu 1. c. –3 la testing muscular manual d. In situaţiile deficitelor mari de forţă musculară (valoare 0. seria IV: de 5 ridicări cu 2 x 5 rm e. capacitatea muşchiului de a executa o activitate sa u exerciţiu fizic dinamic pe o perioadă prelungită de timp d. Pentru a realiza creşterea rezistenţei musculare: 85 . 1 sau 2 la testing mu scular manual) este necesar să se apeleze şi la: a.execut un segment al corpului e. d 430. seria V : de 5 ridicări cu 2 x 5 rm Corect: a. “o rezistenţă locală”. e. d 428. +3 la testing muscular manual Corect: b. b. –2 la testing mu manual b.5 x 10 rm c. Schema exerciţiilor cu 10 rm (repetiţii minime) este: a. se contraindică tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii Corect: a. + 4 la testing muscular manual 2 la testing muscular manual Corect: b. 2 la testing muscular manual c.

d 432. c. cu apariţia oboselii b. d. fără apariţia oboselii d. termo terapia c.a. tipul de contracţie musculară e . d 433. înotul e. Se scade durata exerciţiilor Se creşte durata exerciţiului Se indică programe de terapie ocupaţională se lucrează la intensităţi mai joase de efort dar prelungite în timp se lucre ză la intensităţi mari de efort Corect: b. Intensitate. fără apariţia oboselii Corect: b. Modalitatea de execuţie. Abilitatea organismului de a continua timp îndelung at o activitate fizică aerobică. panta folosită la covorul rulant e. Rezistenţa generală a organismului se defineşte prin: a. durata. p e o perioadă de timp mai mare c. cu intensitate redusă. mersul pe jos b. e. Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin: a. ciclismul Corect: b 434. Durata d. încărcarea la cicloergometru d. Intensitate b. jogging-ul d. c. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică aerobică. numărul treptelor urcate de pacient Corect: a 435. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizează: a. c. Capa citatea organismului de a efectua activităţi fizice complexe. echivalentul meta bolic (MET) b. frecvenţa / ritm. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică anaerobică. Măsură a fitness-ului exprimat p consumul maxim de oxigen e. b. modalitatea de execuţie / tip de contracţie Corect: e . Parametrii care sunt necesari a fi precizaţi pentru exerciţiile fizice din comp onenţa unui antrenament pentru rezistenţa generală a organismului sunt: a. distanţa parcursă într-un interval de timp c. Frecvenţă / ritm c.

mişcării controlate şi abilităţii Corect: b. Tonifierea muşchilor flexor profund. e 437. ciclu care se repetă în cursul unei şedinţe de lucru c durata de 30 – 60 minute b. ilitatea cotului este esenţială în program. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul cotului presupune: a. c. lung abductor şi opozant al policelui pentru corectarea d eformării în „Z” a policelui 87 . e. c. a. În testa rea musculară manuală se ţine seama că forţa muşchilor flexori este mai mare în pronaţie de pinaţie şi când braţul este vertical.436. 5 minute de efort c. d. Programul se derulează în două etape c. funcţionale Exerciţiile rezistive se derulează iniţial analitic. 3 minute de efort u rmate de o pauză de 30 –180 secunde. Toate răspunsurile sunt core cte Corect: e 440. fiind dobândită prin mobilizări active d. 10 minute de efort d. Tonifierea muşchilor interosoşi şi lumbricali pe ntru corectarea deviaţiei cubitale degete b. Tonifierea muşchiului extensor al carpu lui pentru corectarea deformării degetelor în „gât de lebădă” c. 7 minute de efort Corect: a 438. c. Se lu rează mai ales grupele musculare flexoare şi pronatore e. Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este de: a. d. 15 minute de efort e. e. b. apoi global Poziţia de s tart pentru exerciţii este cu încărcare gravitaţională pentru trenul superior Ulterior ref acerii forţei musculare se efectuează exerciţii în lanţ cinematic deschis şi închis pentru acerea stabilităţii. ascendent b. Programul de antrenare aerobică pentru anduranţă respectă următorii parametri: Intensitate medie sau chiar sub medie (în jur de 40% din intensitate maximă) Durata şedinţei ajunge până la 2 ore Şedinţa se poate repeta de 2 – 3 ori / săptămână Durata şedinţei ajunge până poate repeta de 4 – 5 ori / săptămână Corect: a. a. d. Tonifierea muşchiului flex perficial al degetelor pentru corectarea deformării degetelor în „butonieră” d. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii scapulare presupune: Un status de doloritate la nivelul umărului Existenţa unei amplitudini de mişcare optime. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul complexului mâinii la pacientu l cu poliartrită reumatoidă presupune: a. e 439. b. d.

Determină o forţă de reacţie inimă în articulaţia genunchiului c. Muşchiul cvadriceps c. b.e. a. Restabilirea echilibrului funcţional al grupelor musculare periarticulare antagoniste Corect: a. a. d 445. Avantajele exerciţiilor pliometrice sunt: . cvadriceps. c. e 442. Antrenamentul pliometric presupune: Schema de antrenare a mobilităţii articulare Sch ema de antrenare a forţei musculare prin contracţii secvenţiale excentrice . Tonifierea muşchilor extensor lung şi scurt abductor al policelui pentru corectar ea deviaţiei cubitale degete Corect: a. iliopsoas) d. c. rotatori externi. Muşchii peronieri e. Exerciţiile isometrice pentru muşchiul cvadriceps sunt esenţiale în refacerea forţei ş rezistenţei musculare deoarece: a. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii pelvine presupune: Tonif ierea musculaturii hipotone (muşchii fesier mijlociu. Sunt uşor de performat b. b. fesier mijloc u d. d 441. c. Principalele grupe musculare care trebuie tonifiate pentru refacerea echili brului muscular al piciorului sunt: a. c 443. Lentoarea de dezvoltare a forţei la nivelul muşchilor extensori ai genunchilor Corect: b. Muşchii tibiali d. d 444. b. fesier mare) e. Muşchiul triceps sural b. fesier mare) Ton ifierea musculaturii hipotone (muşchii adductori. iliopsoas) Asu plizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii adductori. Sunt activaţi şi muşchii biceps femural. b. Nu sunt activaţi alţi muşchi e. Asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii fesier mijlo ciu. c. Rapiditatea de dezvoltare a forţei la nivelul muşchilor extenso ri ai genunchilor e. Asigură o incoordonare motorie cu un impact funcţiona l important Corect: a. Muşchii ischiogambieri Corect: a.concentri ce Schema de antrenare a forţei musculare prin contracţii secvenţiale excentrice – conce ntrice isometrice d. rotatori externi. cvadriceps.

cu re laxarea simultană a muşchilor antagonişti. pentru contracţia izometrică. vestibulari). sinergişti şi stabilizatori. b. c 446.d 449. prinderea unei mingi din poziţie şezândă. cu spri jin al mâinilor pe bara spalierului. exteroce ptivi tactili şi senzoriali (vizuali. Corect: a. toate răspunsurile sunt corecte Corect: e 447. Nu există risc al leziunilor structurilor tendinoase e. Exerciţiile rezistive. 89 . c. pentru a forţa transferul echilibrului pe membrul inferior af ectat. cu încărcare. maximul d e activitate musculară este posibil când genunchiul se află în extensie completă. b. i una dintre metodele precizate nu este corectă Corect: b. pedalarea la cicloergometru. c. dezavantajarea membrului inferior sănătos sub rap ort al echilibrului.b.a. încărcarea şi punerea în situaţii de solicitare a membrului inferior sănătos. e. Nu necesită prudenţă în derulare Corect: a. Este favori zată coordonarea musculară d. d. abilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizar ea celorlalte în cursul unei mişcări uşoare. mişcarea de extensie rezis tivă determină o activitate musculară mai intensă decât în situaţia contracţiilor izometric atice). pentru a forţa transfer ul echilibrului pe membrul inferior sănătos. maximul de activitate musculară este posibilă pe ultima jumătate a amplitud inii ei (de la 900 spre extensia completă). a. Când un membru inferior este mai afectat ca celălalt (de exemplu la pacientul h emiplegic) pentru recuperarea echilibrului se folosesc două metode: a. b. b. b. Forţa musculară obţinută este superioară celorlalte modalităţi dinamice de refacere a fo musculare b. este mai eficientă co acţia izometrică decât cea excentrică.c 448. Principalele aspecte biomecanice necesare a fi cunoscute în programul kinetic de refacere a stabilităţii active pentru genunchi sunt: a. c. efectuează flexii – extensii repetate la nivelul genunchilor. recomandate pacientului cu suferinţă reumatismală a genunchiului sunt: a. e. Mişcările sunt coordonate atunci când există: stimuli senzitivi proprioceptivi.c. fine. d. când pacientul realizează flexi e – extensie genunchi. dezavantaja rea membrului inferior afectat sub raport al echilibrului. pe vârful picioarelor. Se obţine o sincronizare a unităţilor motorii ale muşchiului c. e. d. încărcarea şi punerea în situaţii de solici e a membrului inferior afectat. la spalier. integritatea componentelor motorii ale echi librului. este mai eficientă contracţia izotonă concentrică decât cea excentrică. c.

b. inflamatorii. funcţionale.c 451. fundamentat pe exerciţii de tip pasiv Corect: a. asuplizarea musculaturii cu tendinţa la hipotonie (muşchii adductori. Programul kinetic performat la pacientul coxopat trebuie să respecte aspecte esenţia le: a. c. în acord cu statusul clinico-funcţional al articulaţiei respecti ve. rotatori externi şi flexori) c.c.d . e 450. realizează extensii alternative ale genunchilor. rotatori externi şi flexori) Corect: a. exerciţii de urcat şi coborât scările. fundamentat pe exerciţii de tip activ. p recocitatea şi continuitatea programului. din poziţia ghemuit. b. tonifierea musculaturii hipotone (fesier mijlociu. adaptarea / suprimarea programul ui în timpul decompensărilor algice.d. Corect: a. restabilirea echilibrului funcţional al grupelor musculare periarticulare anta goniste d. c. asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii adductori. cvadriceps şi fesier mare) b. Corectarea disarmoniei musculare la nivelul şoldului presupune: a. globale ale bolii e. progresie lentă. d. e. precocitatea şi continuitatea progr amului. restabilirea echilibrului funcţional al grupelor musculare periarticula re agoniste e. b.d. evitarea mişcărilor care generează durere.

procese fibrotice bronşice şi peribronşice Corect: e 453. Musculatura respiratorie îşi măreşte travaliul (pentru a genera o creştere a presiuni i coloanei de aer care străbate căile aeriene cu rezistenţă crescută în sindromul obstructi ) prin următoarele modalităţi: a. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în cor elaţie directă cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare – unul dintre procesele f iziopatologice determinate de sindromul obstructiv . Bucureşti. bronhospasm c. corectarea inegalităţii de distribuţie d. e 454. scăderea obstrucţiei dinamice din expir c. terapeutică şi de recuperare. reeducarea raportu lui inspir / expir b. Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. îngustarea dinamică din expir e. pagini 186 – 246 18. T. d 455. bronhospasm e. hipertrofia şi hiperplazia glandelor bronşice b. b. hipersecreţia (hipercrin ia) şi vâscozitatea crescută (discrinia) a mucusului bronşic b. proc esele fibrotice bronşice şi peribronşice c. pagini 229 . Editura Medicală. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. Editura Medicală. Bucureşti. c. Sbenghe. Kinetologie profilactică.sunt: a. pagini 292 – 305 452. 1998.232 17. Bucureşt i.RECUPERARE RESPIRATORIE BIBLIOGRAFIE: 16. T. scăderea reculului elastic Corect: a. ventilaţia mecanică Corect: c. Editura Universita ră „Carol Davila”. Care dintre următoarele mecanisme de producere revers ibile nu caracterizează disfuncţia ventilatorie obstructivă: a. atrofia peretelui bronşic şi pierderea de căi a riene d. edemul mu coasei d. S benghe. 1987. Adriana Sarah Nica. 1996. oxigenoterapia e. creşterea tensiunii de contracţie a muşchilor în activita 91 . Care dintre următoarele mecanisme de producere ale disfuncţiei ventilatorii obs tructive sunt ireversibile: a.

b 459. complexitatea metodelor b. c. oxigenoterapie Corect: a. scăderea efortului fizic general d. oxigenoterapia b. continuitatea aplicării lor d. insufic ienţă pulmonară parţială b. c. b. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în cor elaţie directă cu perturbarea gazelor sanguine – unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv . scăderea travali ului ventilator c. Caracteristicile programului de recuperare medicală la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. intr area în contracţie a muşchilor expiratori (inactivi în respiraţia de repaus) e. intrarea în contracţie a m hilor inspiratori de rezervă (muşchi de obicei inactivi în respiraţia de repaus) d. scăderea obstrucţiei e. d 456. intermitenţa aplicării lor e.sunt: a.b. intrarea în contracţie a muşchiului diafragm Corect: a. insuficienţă pulmonară totală e. c . simplicitatea metodel or c. reeducarea ritmului respiraţiei c. insuficienţă pulmonară gravă Corect: a. Apariţia hipoxemiei exprimă instalarea insuficienţei pulmonare denumită: a. d 457. insuficienţă pulmonară d.sunt: a. insuficienţă pulmonară de distribuţie c. tonifierea musculaturii re spiratorii b. ameliorarea distribuţiei intr apulmonare e. reeducarea ritmului respiraţiei Corect: a. reeducarea frecvenţei respiraţiei d. c. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în cor elaţie directă cu perturbarea travaliului ventilator – unul dintre procesele fiziopato logice determinate de sindromul obstructiv . d 458. scăderea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate c. b. absenţa măsurilor de pr ofilaxie din componenţa programului Corect: a.

f. dezobstrucţia bronşică d. c 464. au adoptarea altor poziţii cu evitarea celor de facilitare a tusei c. mers.460. mers b. controlul respiraţiei în accesul de tuse d. posturarea relaxantă e. ca pentru fl uierat sau cu pronunţarea consoanelor de tipul h. reeducarea respiraţiei diafragmatice e. Respiraţia abdominală se învaţă în diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmona . Principalele modalităţi terapeutic – recuperatorii prin care se reuşeşte evacuarea se creţiilor bronşice. c 462. drenajul de postură şi educ rea tusei c. ortostatism. şezând. îndepărtarea narinelor c u ajutorul policelui şi indexului d. b. cu scopul de a dezobstrua căile respiratorii la pacientul cu disfu ncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. ameliorarea distribuţiei intra pulmonare a aerului Corect: d 461. controlul respiraţiei numai perioadele fără a cces de tuse e. b. s. Din metodele programului de recuperare medicală aplicat la pacientul cu disfu ncţie ventilatorie obstructivă nu face parte: a. tonifie rea musculaturii respiratorii Corect: a. au adoptarea poziţiilor de facilitare a tusei b. creşterea costulu i ventilaţiei şi relaxarea musculaturii respiratorii e. decubit dorsal. utilizarea mucokineticelor şi a medicaţiei specifice pentru pacientul c u disfuncţie ventilatorie obstructivă d. şezând . îndepărtarea factorilor de risc bronhopulmonari b. c. ordinea corectă a acestora fiind: a. expirul cu buzele strânse. umidifierea bronşică b. e 463. poziţionarea corpului în tim pul tusei. Kinetoterapia respiratorie performată pentru reducerea rezistenţei din expir – el ement de bază al scăderii travaliului ventilator la bolnavii obstructivi – cuprinde ur mătoarele aspecte: a. expirul numai pe gură b. pf c. emiterea unei tuse cu sunet „rotund”. ortostatism. decubit dorsal 93 . „surd” Corect: a. exerciţii respiratorii abdominale Corect: a. corectarea factorilor patologici extrapulmonari de întreţinere sau agra vare a disfuncţiei ventilatorii obstructive c. Reeducarea tusei cuprinde următoarele componente: a. poziţionarea corpului în t impul tusei.

decubit dorsal.5 Corect: a. ortostatism. stării de antrenament la efort a pacientului c. obţinerea u nui raport între timpii respiratori (inspir / expir) egal cu 1 / 2 – 1 / 2. folosirea borcanelor Pescher c. cond iţiilor meteo e. e 468. ortostatism. reechilibrarea tonusului muscular general şi al musculaturi i respiratorii. şezând d.c. d. şezând Corect: a 465. şezând. b. limitează efortul fizic Corect: a. b. Efectele favorabile ale relaxării generale la pacientul cu disfuncţie ventilato rie obstructivă sunt: a. funcţiei reno-urinare a pacientului Corect: a. creşterea ritmului re spirator c. Controlul şi coordonarea respiraţiei – unul dintre cele mai importante capitole d in kinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă – in clude următoarele aspecte: a. b . mers. exerciţii de re spiraţie la nivelul nasului e. gimnastica corectoare Corect: a. controlul fluxului de aer e. cu instalarea eutoniei b. decubit dorsa l e. reducerea ritmului respirator b. leziunilor bronhopul monare b. mediului ambiant d. Tehnicile de lucru prin care se realizează antrenarea muşchiul diafragm ca prin cipal muşchi inspirator constau din: a. c. Condiţia fizică a pacientului pulmonar este rezultatul: a. c. controlul volumului curent d. mers. folosirea unei sticle cu un tul de pl astic introdus în ea şi în care se suflă continuu pentru a produce bule d. diminuă semnificativ starea de „tensiune ina decvată” d. decubit dorsal. mers. posturare în Trendelenburg cu o greutate pe abdomen b. limitarea cererii de oxigen a organism ului şi a producţiei de bioxid de carbon c. permite ventilaţia asistată e. c 466. d 467. ortostatism.

d. antre namentul la piscină e. progresive. ameliorarea perfo rmanţei cardiace prin efortul dozat e. exerciţii fizice rezistive. b. antrenamentul prin mers (cura de teren) b. antrenamentul prin terapie ocupaţională Corect: a. d. reducerea suprafeţei de schimb al veolo-capilar c. reducerea extracţiei periferice a oxigenului d. antrenamentul la scăriţă c. b. pacientului dispneic i se recomandă adoptarea următoarei posturi facilitatorii: 95 . b. posturi facilitatorii c. e 470. gimnasti ca corectoare d. posturarea c. e 471. c.469. posturi antid eclive Corect: a. Posturarea in kinetoterapia respiratorie cuprinde: a. intense d. b. Introducerea antrenamentului de efort la pacienţii cu disfuncţie ventilatorie o bstructivă determină creşterea toleranţei la efort prin: a. e 473. corijarea curburilor patol ogice ale gâtului şi poziţiei capului b. c 474. Cele mai utilizate modalităţi de antrenament la efort performate la pacienţii cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. posturi relaxante b. d 472. conservarea poziţiei şi m obilităţii existente ale bazinului e. ameliorarea condiţiei psihice Corect: a. ameliorarea ventilaţiei printr -o mai bună coordonare a „pompei” toraco-abdominale b. tonifierea diafragmului şi musculaturii respirat orii Corect: a. refacerea posturii şi aliniamentulu i Corect: a. Kinetoterapia respiratorie cuprinde: a. c. posturi corective e. relaxarea b. posturi de drenaj d. corija rea curburilor patologice ale coloanei dorsale şi lombare d. corijarea poziţiei umerilor şi scapulei c. În ortostatism. educarea tusei şi vorbitului e. Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt: a.

d. e 475. şoldurile şi genunchii în u lexie e. durează aproxi mativ 40 minute pentru întreg plămânul b. coloana cifozată. d. poziţia Trendelenburg c. Pacientului dispneic îi sunt caracteristice următoarele posturi / poziţii facilit atorii: a. posturarea conform sistemului celor "5 perne în scară" Corect: c. Aspectele care caracterizează posturile de drenaj bronşic sunt: a. spate rezemat de perete coloana cifozata membrele superioare la zenit membre inf erioare extinse membrele inferioare uşor flectate din genunchi Corect: a. şoldurile şi genunchii în extensie d. umerii căzuţi. dimineaţa e. patul fiind înclinat la 450 b. Corect: b 478.a. antebraţele stau în sprijin pe două perne Corect: a. sunt urmate de tapotament e. sunt urmate de vibromasaj Corect: a. e 476. c. spate rezemat de perete. În decubit dorsal. e. b. d. după masă c. în şezând " tura aplecat înainte" e. b. b. se efectuează după masă c. e 477. seara. înainte de masă b. e 479. Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronşic sunt următoarele cu o excepţie: a. în şezând "postura rezemat de spătar" b. membre inferioare uşor flectate d. decontracturarea musculaturii spinale si tonifierea muscula turii abdominale . seara d. se efectuează înainte să d. braţele î abducţie la 300 – 400 c. d. c. înaint masă. capul aşezat pe o pernă mică. Gimnastica corectoare privind corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale nu urmăreşte: a. pacientului dispneic i se recomandă adoptarea următoarei postu ri facilitatorii: a. dimineaţa.

c. b.b. e. În aplicarea programului de gimnastică corectoare pentru corijarea curburilor p atologice ale gâtului şi poziţiei capului nu se urmăreşte: a. mobilizarea si tonifier ea centurii scapulare creşterea lordozei lombare întinderea şi decontracturarea muscul aturii spatelui Corect: d 480. d 97 . decontractura rea c.lombare diminuarea cifozei. b. e. Ritmul respirator la pacientul cu disfuncţie respiratorie restrictivă trebuie să: se a dapteze spontan să fie lăsat liber la nivelul cel mai convenabil să compenseze volumul curent mic să respecte raportul optim al timpilor respiratori fie cât mai redus Corect: a. c. d. Programul de recuperare la pacientul cu disfuncţie respiratorie restrictivă include: tratarea cauzei supraîncărcării ameliorarea ventilaţiei alveolare dezobstrucţia bronşică a enamentul la efort reducerea rezistenţei la flux în căile aeriene Corect: a. asuplizarea coloanei dorso . asuplizarea b. tonifierea musculaturii cefei e. b. a. b. a. c. d. e. d. c 482. corectarea lordozei cervicale d. accentu area lordozei cervicale Corect: e 481.

1998. 159 . Kiss. T. Edit ura Universitară „Carol Davila”. Bucureşti. Editura Medicală. Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Combaterea modificărilor somatice secund are – deformări. escare de decubit e. 260 – 269. Kinetologie profilactică. pagini 141 – 153. pagini 130 – 183 24. Recuperarea medicală la domic iliul bolnavului. masaj şi terapie ocupaţională (ergoterapie) c. Adriana Sarah Nica. *** Caie t documentar. Bucureşti. Sbenghe.RECUPERAREA ÎN AFECŢIUNILE NEUROLOGICE ŞI NEUROCHIRURGICALE Bibliografie: 19. terape utică şi de recuperare. Kinetoterapie specifică. 201 – 206. 270 . Metodele şi mijloacele specifice folosite în programul de recuperare performat la pacientul neurologic fac parte din: a. Kinetot erapia la sală e. balneoclimatologie şi re erare medicală. Ministerul Sănătăţii. 244 – 249. Psiho terapie şi alte categorii terapeutice (ortezare) d. Fiz iokinetoterapia şi recuperarea medicală. 1999. programul kinetic performat în recup erare cuprinde: a. T. Electroterapie şi termoterapie (terapie fizicală) b. c 485. deviaţii. pagini 106 120. pagini 554 .284 483. 1987. Editura Medicală. Editura Medica lă. Posturare b. Sbenghe. Bucureşti. 1981. Combaterea modificărilor somatice secunda re – degenerescenţe şi fibroză musculară. Prevenirea dezv oltării sechelelor funcţionale neurologice c. Editura Medicală. Bucureşti. La pacientul cu deficit motor important. Farma coterapie Corect: a. T. Modalităţile chirurgicale e. pagini 25 – 36 23. Programele de recuperare la pacientul cu suferinţă neurologică trebuie instituite precoce pentru: a.608 22. Bucureşti. I. Mobilizări pasive c.186 20. Meloterapie . 1981. c. Editura Medicală. Refacerea mobilităţii articu e Corect: b. Menţinerea statusului clinico-funcţional existent al pacientului b. pagini 230 .245 21. Institutul de Medicină fizică. b. 1996. Hidrokinetoterapie d. Sbeng he. Bucureşti. 224 – 240. d 484. 188 – 195. Kinetoterapia în recuperare afecţiunilor aparatului locomotor. redoare articulară d.

700 msec Impuls urmat de pauză în raport de 1/ 4 Parametrii or ientativi Corect: a. d 486. Modularea spasticităţii şi stimularea sa controlată se poate realiza prin: Controlul la stimuli nociceptivi Schimbările posturale şi utilizarea de posturi inhibitorii Stret ching-ul lent pentru musculatura spastică şi stimularea vibratorie pe tendoanelor muşc hilor antagonişti celor spastici d. c. a. cu o excepţie: a. b. Bilanţul muscular (testarea musculară manuală) la pacientul spastic se apreciază: Analit ic. Kinetoterapie manuală b. Termoterapia e. Kinetic e – tehnici de facilitare. a.c. Exerciţii izometrice şi izodinami ce e. Elec troterapia d. Mişcări rezistive. c. e.Corect: a. e 489. Stimularea electrică funcţională e. d. d. Tehnici de facilitare a contracţiei musculare voluntare şi care se bazează pe iradiere a influxului nervos c. b. b. Medicaţie 99 . Autoantrenament muscular d. d. Masajul c. pentru fiecare grup muscular În conformitate cu cotaţia de la 1 la 5 Grosier. În recuperarea neurologică sunt preferate tehnicile: a. a. Limitarea spasticităţii în programul de recuperare la un pacient care a suferit u n traumatism cranio-cerebral constituie un obiectiv foarte important şi se realize ază prin intermediul următoarelor metode şi mijloace fizicale. exerciţii ale musculaturii antagoniste b. c. d 488. c. b.d 490. c. pr in capacitatea de a realiza gesturi din viaţa cotidiană Pe ambele hemicorpuri În difer ite momente ale zilei Corect: c 487. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu: Curenţi excitomotori exp onenţiali de joasă frecvenţă Curenţi excitomotori de medie frecvenţă Impuls de 1000 msec cu nta de creştere > 500 . apide Corect: a. De relaxare extrinsecă Corect: a. e. b. b.

hiperextensie şi hiperflexie cu rotaţie şi deplasare moderată c. tipul traumatismului de părţi mo . orientarea temporo-spaţială Corect: a. Se realizează un bun echilibru în balans vertical e. Sub nivelul vertebrei C4 . cu complicaţii neurologice severe e. Nu prezintă tulburări de vo rbire Corect: d 492. cu deplasare mare c. as ociate cu sindrom miofascial Corect: a. fără capacitatea de realizare a tr ansferurilor c. Are nevoie de un scaun special pentru menţinerea rectitudinii colo anei d. b. Sub nivelu l vertebrei C2 c. cu dislocaţii b. Se poate ridica în şezând dar nu are stabilitate b. În categoria traumatismelor vertebro-medulare. La un pacient care a suferit un traumatism vertebro-medular aprecierea clin icofuncţională trebuie să cuprindă următoarele aspecte: a. Exerciţiile de mers la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebra l sunt incluse în programul de recuperare atunci când: a. Fracturile cu complicaţii neurologice Corect: a. Fracturile cu deplasare mare e. c 495. intensitatea statusului algic e. cu minimă deplasare d. Sub nivelul vertebrei C3 d. integritatea pachetelor vasculo-nervoase c. Fracturile cu dislocaţii d. În categoria traumatismelor vertebro-medulare stabile sunt incluse: a.Corect: e 491. b. b 493. Poate menţine decubitul dorsal. La nivelul vertebrei C1 b. sunt considerate ca fracturi i nstabile ale coloanei vertebrale următoarele tipuri de fracturi: a. Pacientul cu tetraplegie posttraumatică are şanse de supravieţuire dacă nivelul tra umatismului vertebro-medular se situează: a. Fracturile prin compresie. tipul de afectare osoasă (tipul de f ractură) d. Trauma tismele în care este păstrată integritatea totală sau parţială a arcului osteocapsulo-ligam ntar posterior b. d 494.

cititul. Parametrii care se verifică în cadrul bilanţului clinico-funcţional la pacientul he miplegic sunt: a. b. e. Probleme vizua le şi de integrare spaţială e. La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral drept tabloul cli nicofuncţional cuprinde: a. Posturilor statice reflex – inhibitorii b. Afectarea înţelegerii materialului verbal. Abolirea disponibilităţilor relaţionale normale Corect: a. a. e 496. Probleme vizuale şi de integrare spaţială . scrisul Corect: a. Toleranţa la exerciţii. combaterea spas ticităţii se face prin utilizarea: a. Mişcărilo r cu efort care augumentează reflexele tonice c. b. Abolirea disponibilităţilor relaţionale normale d. Afectarea vorbirii şi limbajului (a fazia) e. cititul. Schemelor de mişcare reflex – inhibitorii care facilitează mişcările active automate şi vol ntare e. scrisul d. Sub nivelul vertebrei C5 Corect: d. c 498. c 500. d. În programul de recuperare performat la pacientul hemiplegic. la efortul fizic (adaptarea cardio-respira torie) 101 . Afectarea vorbirii şi limbajului (afaz ia) c.e. Hemiplegie stângă b. Hemiplegie dreaptă b. b. Schemelor de mişcare reflex – inhibitorii care inhibă mişcările active automate şi voluntare Corect: d 497. Cauzele mai des întâlnite la pacientul cu accident vascular cerebral sunt: Tromboza cerebrală Hemoragia intracerebrală sau subarahnoidiană Trombembolismul Tumora intracra niană Meningita virală Corect: a. b. c. Schemelor stereotipe de mişcare d. c 499. La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral stâng tabloul clini cofuncţional cuprinde: a. Afectarea înţelegerii materialului verbal.

d 502. indiferent poziţia generală a pacientului b. cu corectarea reflexelor tonice anormale prin folosire a punctelor cheie şi a tehnicilor de facilitare Kabat d. Refacerea forţei musculare Corect: b. Întreţinerea sc emei de mişcare c. e.) şi controlul postural. c ontractura. Mot ivaţia corelată cu starea emoţională. prin împinge ri uşoare ale trunchiului b. tulburări de auz şi văz. Toţi parametrii cuprinşi la punctele de mai sus trebuie verificaţi Corect: e 501. d 503. al mersului c. de 2 ori / zi. c. în amplitudine maximă. Ameliora rea şi controlul spasticităţii. c. Mobilizările pasive realizate în programul de recuperare la pacientul hemiplegi c aflat în fază precoce au mai multe roluri: a. cu favorizarea „in tegrării senzoriale” a mâinii afectate d. sincinezii etc. posibilităţile de comunicare. cu etching lent la capătul excursiei maxime c. Mobilizare auto-pasivă. d. nivelul de integrare co ticală şi de memorizare d. Prevenirea redorilor articulare d. Deficitul motor (inclusiv modificările fiziopatologice de tipul spasticitate.b. Deficitul senzitiv (sensibilitatea. c. Posturare corectă. În recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se speră doar la: Priză şi un sprijin grosie r (după Wynn Parry) Controlul mişcărilor de fineţe Refacerea prehensiunii în toate aspecte le sale Refacerea doar a prizei de forţă Refacerea abilităţii şi funcţionalităţii mâinii Corect: a 504. b. in tegrare corticală) e. Exerciţii de întreţinere a mobi lităţii articulare e. Mobilizare pasivă blândă. Kinetoterapia pasivă este performată de la început în orice program de recuperare l a pacientul hemiplegic şi cuprinde următoarele aspecte cu referire la membrul superi or – complexul mâinii: a. a. Exerciţii din meto dele de facilitare proprioceptive . Mobilizare pasivă a tuturor articulaţiilor membrului superior Corect: a. Exerciţii de antrenare a simetriei corpului c. Exerciţii active rezistive e. Recuperarea funcţională a membrului superior la hemiplegic în perioada de spastic itate cuprinde următoarele aspecte: a. Exerciţii de redresare şi echilibru. Combaterea contracturilor mu sculare e. retractura. b. în toate articulaţiile. Combaterea spasticităţii b.

Kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se începe imediat ce pacientul participă efectiv la derularea programului şi este fundamentată p e: a. Echil ibrarea comenzilor pe grupele musculare agonist – antagonist e. Corectarea sincineziilor pentru ameliorarea mersului d. Realizarea extensiei pumnului simultan cu flexia degete lor pentru a se obţine o prehensiune corectă c. Exerciţii active cu rezistenţă maximă b. d. Realizarea flexiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă d. În kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se are în vedere: a. Prevenirea stării de comă b. Exe rciţii de tip stretching rapid Corect: c. d 509. Realizarea flexiei pumnului simultan cu extensia degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă e. Exerciţii cu bastonul c. b. c. b. Componentele kinetice ale programului de recuperarea aplicat la pacientul h emiplegic aflat în stadiul iniţial sunt: 103 . b. c. Realizarea independentă a extensiei pumnului şi degetelor pentru a se obţine o prehens iune corectă Corect: a 507. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegic sunt: stadiul I ortostatism între bare paralele stadiul II mers între bare paralele stadiu l III mers fără bare paralele stadiul IV urcat – coborât scările stadiul V alergarea Corect: a. d 506.Corect: a. Exerciţii de facili are şi inhibiţie neuromusculară d. Obiectivele programului de recuperare a membrului inferior şi mersului la pac ientul hemiplegic sunt: a. Exerciţii desprinse din metodele Bobath şi Kabat e. d 508. e. Refacerea unei pre hensiuni cât mai aproape de cea fiziologică Corect: c. c 505. Realizarea extensiei simultane a pumnului şi degetelor pentru a se obţin e o prehensiune corectă b. a. Monitorizarea valorilor tens iunii arteriale c.

Mişcarea act ivă cu relaxare – opunere d. Inversarea lentă cu opunere Corect: c. Şezând şi şezând în picioare cu sprijin pe mâini d. Promovarea unor scheme simp le de mişcare d. e 513. d 510. controlul extremităţilor Mişcări pasive şi active tip Bobath Exerciţii rezistive Corect: a.a. b. d. Ameliorarea controlului motor concentric c. genunchi) Corect. pentru a utiliza mâna în activităţ nice uzuale b. b. Pentru controlul trunchiului şi al extremităţii inferioare se recomandă în recuperare a pacientului hemiplegic aflat în stadiul mediu următoarele tehnici kinetice derular e din decubit lateral: a. Postura în pat Mobilizările pasive Exerciţiile terapeutice pentru controlul trunchiulu i. Izometria alternantă b. Decubit lateral şi decubit dorsal b. Posturile recomandate în recuperarea pacientului hemiplegic aflat în stadiul me diu sunt: a. Pat Corect: a. Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activi tăţi de performanţă crescută e. b. Inversarea lentă e. Promovarea începutului controlului motor al articulaţiilor ermediare (cot. Decubit cu genunchii flectaţi şi poz iţia „de pod” c. Stabilizarea ritmică c. d. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare apl icat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul mediu nu includ: a. c. c 512. c 511. Ameliorarea vitezei d e mişcare d. Promovarea ab ilităţilor extremităţilor pentru a merge cât mai corect. Decubit ventral e. e. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare apl icat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere includ: a. Promovarea unor scheme complexe de mişcare c. Ameliorarea automatismului mişcărilor . c. Promovarea activ ităţii antagoniştilor prin inhibarea musculaturii spastice şi facilitarea mişcărilor antago iştilor b.

Contracţii repetate Corect: a. Promovarea indi vidualităţii mişcării articulare. d 516. fixează postura membrelor inferioare în extensie ortostatism b. Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul u or activităţi de performanţă crescută Corect: a. b 515. c. severă sub raport funcţional b. b. ajută expulsia urinară d. i prin forţa musculară aplicată pe os . menţine densitatea osoasă Corect: a. În extensie. Iniţie ritmică b. c. Stabilizarea ritmică d. Prezenţa spasticităţii la pacientul paraplegic a. e 518. Izometria alternantă e. Paraplegia as ciată cu tulburări sfincteriene d. Reeducarea paraplegicului la pat presupune: 105 este salutară din mai multe motive: permiţând stabilitatea genunchilor în bazin c.e. După Bobath. Paraplegia asociată cu tulburări de sensibilitate e. Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activităţi de performa nţă crescută Corect: a. c. Dificultatea la mers la pacientul cu paraplegie prin lezarea neuronului mot or central este dată de spasticitatea care determină 2 forme clinice de paraplegie: a. Inversarea antagoniştilor c. mai funcţională c. Promovarea individualităţi mişcării articulare. Paraplegia asociată cu tulburări genitale Corect: a. independent de posturi c. independent unele de altele b. b 517. Antrenarea coordonării pentru mers d. Kinetoterapia din cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hem iplegic aflat în stadiul de refacere cuprinde următoarele procedee specifice pentru redobândirea mişcării de rotaţie în sens invers a trunchiului în timpul mersului: a. În flexie. obiectivele fundamentale ale programul kinetic de recuperare apl icat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere sunt: a. fixează în flexie membru inferior pe nhibă expulsia urinară e. Recâştigarea abilităţii mâinii e. d 514.

cu diferite modalităţi de destabilizare şi re umere coerent până la 100 c. Mers cu cârje prin paşi târşâiţi (în 4 timpi sau în 2 timpi) . b. cu diferite modalităţi de desta izare şi revenire. cu braţele întins cu ochii deschişi e. d. Realizarea unui ortostatism chiar limitat şi doar protezat se obţine după ce paci entul reuşeşte să: a.a. active) şi creşterea forţei musculare pentru membrele superioare şi trunchi c. Autoposturarea în pat şi antrenarea pacientului de a-şi modifica singur. Menţină poziţia şezând. cu b e întinse înainte şi cu ochii deschişi Corect: a 522. Pacie e să se menţină în echilibru din stând în şezând scurtat. cu braţele întinse înainte şi cu ochii închişi c. e 521. cu braţele întinse înainte şi cu d. Menţină poziţia de patrupedie. Criteriul Guttman care dacă este îndeplinit permite ridicarea în ortostatism şi mer sul paraplegicului se exprimă astfel: a. Se familiarizeze cu ortezele de verticalitate în formele de paraplegie flască Corect: c. Pacientul poate să se menţină în echilibru din stâ d în şezând scurtat. c. Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând lungit. şi să deruleze exerciţii de târâre d. d. c 520. Pacientul poate să s hilibru din stând în şezând lungit. Gimnas tica respiratorie d. c. asistarea tulburărilor sfincteriene b. Reeducarea paraplegicului din şezând presupune: Program kinetic derulat din şezând alung it (mobilizări pasive şi active) Program kinetic derulat din şezând scurtat (mobilizări ac tive şi pasive) Instalarea în scaunul cu rotile şi derularea programelor de terapie oc upaţională Ridicare în ortostatism Menţinerea forţei musculare iniţiale pentru membrele sup rioare şi trunchi Corect: a. Ridicarea cât mai precoce în ortostatism Corect: a. Mers cu cârje prin paşi alternanţi (în 4 timpi) b. fără ajutor poziţia în pat e. e. b. Mobilizările (pasiv e. Aibă un bun control vasomotor în v alitate e. cu braţele întinse înainte şi cu ochii închişi b. Ambulaţia la pacientul paraplegic care posedă cele 2 cârje absolut necesare se de rulează într-unul din cele 3 tipuri fundamentale: a. d 519. b. Poziţionarea corectă a pacientului cu evitarea escarelor şi a retracturilor care fa vorizează poziţiile vicioase. Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în genunchi. a.

ameliorarea mobilităţii. La pacientul cu sindrom parkinsonian. coloana vertebrală. ordinea derulării ex erciţiilor este: a. mersului. cu reducerea rigidităţii şi corectarea posturilor vic ioase la pacientul parkinsonian. e. ameliorarea resp iraţiei d. membre inferioare. plurisegmentar. Mersul în cârje poate fi iniţiat la pacientul paraplegic atunci când: Muşchii coborâtori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 15 kg Muşchii adductori ai umărului pot ridi ca o greutate de cel puţin 15 kg Muşchii coborâtori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 20 kg Muşchii adductori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 20 kg Muşchii abductori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 15 kg Corect: a. d 523. global. c. d. c. global b. b 524. din punct de vedere al tipului de mişcare . b. întreruperea la domiciliu a programului de asistenţă medicală Corect: a. în cadrul programului kinetic. a. transferurilor. Mers cu cârje prin paşi simultani (în 2 timpi) d. b 107 . din punct de vedere al topograf iei – membre superioare. membre inferioare e.analitic.c. având loc revenirea la scheme primitive de mişcare. b. din punct de vedere al tipului de mişcare . b. într-un singur p lan) c. membre superioare c. Mersul pacientului cu parkinsonism este tipic: a. din punct de vedere al topografiei – coloana vertebrală. dansant b. caracteristicile pasului sunt puţin modificate Corect: a. d 526. segmentar d. autoservirii cu membre le superioare) b. imposibilitatea rotaţiei corpului şi a păşirii laterale (nu există mob ilitate controlată. Mers cu cârje prin pendulare (balan s) e. continuarea la domiciliu a programului de asistenţă medicală e. doar din genunchi flectaţi cu târşâitul paşilor d. obiectivele asistenţei medicale complex e sunt: a. ameliorarea coordonării şi recuperarea mimicii c. Mers cu cârje prin paşi alternanţi (în 3 timpi) Corect: a. Pentru ameliorarea mobilităţii. b.plurisegmentar. membrele superioare îşi menţin b ul e. c 525. analitic. cu reducerea rigidităţii şi corectarea posturilor vici oase (menţinerea ortostatismului. mersul se face cu săltarea pasului. indiferentă Corect: a. segmentar.

exerciţii ana itice: exerciţii izolate ale frunţii. gurii c. exerciţii active rez istive e. de 2 – 3 ori / zi. reeducarea mişcării extremităţilor e. Transferul dintr-o poziţie în alta d. b. e 530. redobândirea stabilităţii posturale (controlul capului şi al trunchiului. balansul din poziţia şezând. Urcatul şi coborătul scărilor e. Folosirea membrelor superioare pentru autoservire Corect: a. în faţa oglinzii b. Pentru corectarea faciesului inexpresiv la pacientul parkinsonian sunt indi cate: a. obrajilor. exe rciţii de aruncat la ţintă cu mingea. Programul kinetic din componenţa asistenţei de recuperare. transferuri independente (recuperarea trans ferurilor din scaunul cu rotile în alt scaun sau în pat) c. ridicarea din poziţia d e decubit dorsal sau ventral în şezând) b. Mersul c. precoce. ex erciţii globale. jocul de popice. pleoapelor. c 529. plâns. se fundamentează pe următoarele obiective: a. cu mişcări ale braţelor itmuri variabile b. exerciţii din metoda Kabat Corect: a. c. veselie d. sprâncenelor. mers cu "aruncarea" unui braţ înainte sa u în abducţie. b. cu dezechilibrări voite (mers pe vârfuri. rotaţia trunchiului asociată la paşii de mers. Menţinerea ortostatismului b. Programul de recuperare funcţională la pacientul parkinsonian se adresează următoar elor activităţi motorii: a. "culegerea" unor obiecte mici de pe jos în timpul mersului etc. e 528. Obiectivele pe care terapeutul fizical le are în vedere în alcătuirea programului fizical din componenţa asistenţei medicale complexe la un pacient cu scleroză multiplă nu includ: . menţinerea în echilibru pe mână a un obiect e. jocuri) Corect: a. c.) d. Programul kinetic aplicat la pacientul parkinsonian pentru ameliorarea coor donării cuprinde: a. b.527. c. creşterea hipertoniei piramidale sau extrapiramidale Corect: a. indiferent de cauza ac esteia. fără mişcări ale braţelor c. d. mers cu păş iate. furie. recuperarea mersului d. menţinerea fixă a trunchiului. exerciţii de mimică. d 531. performată numai în peri oada de stabilizare post leziune cerebeloasă a pacientului. terapie ocupaţională cât mai multe ore pe zi (activităţi casnice. mirare. de expresie: râs.

d. Lezarea nervilor periferici determină următoarele sindroame clinice de bază: Sindrom p iramidal Sindrom motor Sindrom cerebelos Sindrom senzitiv Sindrom vasculotrofic Corect: b. a. tehnici de facilitare. M obilizări active c. d. Terapie ocupaţională 109 . Exerciţii izometrice e.a. Stimulări electrice b. Terapie ocupaţi onală Corect: c 535. b. Evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi. c 533. b. a. conservarea disfagiei şi menţinerea disfuncţiilor c ognitive Corect: e 532. c. Mobilizări pasive b. Recuperarea medicală în scleroza multiplă va urmări: să scadă dificultăţile mersului să red icitatea să limiteze efectele ataxie să realizeze independenţa totală a pacientului să fie aplicată în puseu evolutiv Corect: a. unul dintre obiectivele de recuperarea ale sindromului motor la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic se re alizează prin: a. c. amel iorarea coordonării şi a balansului. e. Tehnici de facilitare neuromotorie e. inducerea activităţii motorii voluntare cu combaterea simultană a spasticităţii. unul dintre obiective le de recuperarea ale sindromului motor la pacientul cu afecţiune a neuronului mot or periferic se realizează prin tehnici de elecţie de tipul: a. stretch-reflex c. e. Manevre kinetice de tipul mobilizări pasive. am eliorarea disfuncţiei cerebeloase e. Evitarea apariţiei deformărilor şi a atitudinilor vicioase. cu promovarea unei scheme corecte de mers d. Exerciţii rezistive d. b. d. Posturări d. ameliorarea feedback-ului senzorial c. e 534. slăbici nii musculare şi oboselii musculare b.

Mâna de predicator b. tehnici de facilitare motorie c. Refacerea localizării senzaţiei Corect: a. cubitalul posterior. „Mişcările trucate” pe care le poate prezenta mâna cu paralizie de nerv radial sunt u rmătoarele. c. Refacerea stereognoziei b. pumnului. mişcări pasive b. Mâna în gât de lebădă . după flexia puternică a pumnului şi mâinii. Paralizia totală a nervului radial determină următoarele aspecte clinico-funcţionale: Im posibilitatea extensiei degetelor. e 537. ex tensia ultimei falange a policelui dacă aceasta este abdus şi puţin flectat Corect: c 539. e. mobilizarea întregului m embru superior pe schemele D1F şi D2E d. antebraţului Imposibilitatea supinaţiei (parţială) Deficit de prehensiune Menţinerea prehensiunii normale Corect: a. antebraţului („mâna căzută”) Imposibilitatea f exiei degetelor. b 536. muşchii extensori e. extensia în metacarpofalangiene se poate realiza datorită muşchilor lombricali d. lungul supinator. pumnului. Refacerea forţei musculare e. Corectarea spasticităţii c. scurtul supinator. Reeducarea sensibilităţii la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic are ca obiective: a. b. primul şi al doilea radial. pumnului. a. extensia degetelor cu flectarea în metacarpofalangiene e. Reeducarea motorie a muşchilor paralizaţi în cadrul paraliziei nervului radial cu prinde: a. d 538. exerciţii de tip contralateral pentru promovarea extens orilor cotului. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv radial cuprinde ur mătoarele aspecte cu o excepţie: a. Corectar ea deficitului de mobilitate d. e 540.Corect: a. exerciţii analitice în ordinea triceps şi ancon eu. extensia în metacarpofalangiene se poate realiza d atorită muşchilor interosoşi c. relaxarea poate d impresia extensiei pumnului b. degetelor Corect: a. b. cu o excepţie: a. d. c.

b. Antebraţ în semipronaţie. mâna sp dorsală pe masă Corect: a 542. a sprijinită cu marginea cubitală pe masă b. Muşchiul adductor al policelui e. Mobilizări active cu orteze e. cu o excepţie: a. d 111 . b.c. Antebraţ în supinaţie. c. Antebraţ în semipronaţie.addu cţie ale degetelor devin posibile flectarea metacarpofalangienelor cu extensia int erfalangienelor degetul V nu poate fi abdus Corect: a. Antebraţ extins. c. d. flexorul comun profund al degetelor b. Muşchii interosoşi şi lombricali d. c. Mobilizări autopasive d. Muşchii din regiunea hipotena ră c. d 544. Extensia activă şi înclinarea radială a pumnului sunt imposibile d. Semnele reinervării musculaturii paretice din teritoriul nervului cubital sunt: op ozabilitatea police – deget (II – V) degetul V poate fi abdus mişcările de abducţie . Exerciţii izometrice Corect: b. Kinetoterapia mâinii în faza de paralizie la pacientul cu interesarea nervului radial se limitează la mobilizarea pasivă în amplitudine maximă permisă cu tensionări la ca ul excursiei de mişcare iar poziţia de lucru este următoarea: a. mâna sprijinită cu faţa palmară pe masă e. Prevenirea instalării redorilor articulare la nivelul articulaţiilor metacarpof alangiene şi interfalangiene a degetelor IV şi V se obţine prin: a. Cubita lul anterior. Muşchii extenso i ai degetelor Corect: e 543. a. Extensia activă a d egetelor în totalitate este imposibilă e. e. Mobilizări active b. Deficit variabil de forţă musculară pentru grupe le musculare inervate de nervul radial Corect: a 541. Kinetoterapia activă analitică la pacientul cu paralizie de nerv cubital presup une exerciţii pentru tonifierea următoarelor grupe musculare. mâna sprijinită cu marginea radială pe masă braţ în pronaţie. cu mâna sprijinită cu margine cubitală pe masă c. Mobilizări pasive c.

Muşchii interosoşi e. flexorii degetelor şi musculatura eminenţe i tenare d. Schemele Kabat în care se promovează activarea flexorilor (D2F şi D1E) c. Exerciţii globale pe lanţul kinetic al triplei extensii Corect: a. Muşchii lombricali Corect: a. d 549.545. Sensibilitatea globală în cazul paraliziei nervului median revine la normal după: 1an 5 luni 3 luni 4 luni 2 luni Corect: a . b 547. e. opozantul c. d. Flexorii mâinii şi pumnu lui b. Ex erciţii analitice pentru flexorii pumnului. Reeducarea musculaturii paralizate la pacientul cu paralizie de nerv median se realizează prin: a. b. c. Crural Corect: d 546. Muşchii policelui – scurtul abductor. d. c. Circumflex d. scurtul flexor. Cubital c. Median e. b. Kinetoterapia activă analitică la pacientul cu paralizie de nerv median presupu ne exerciţii pentru tonifierea următoarelor grupe musculare: a. Radial b. ci rămâne extins la încercarea de a închide mâna scădere diametrului transversal al mâini olicele acoperă indexul Corect: a. c. Schemele Kabat în care se promovează activarea flexorilor (D1F şi D2E) b. Disfuncţionalitatea cea mai invalidantă a mâinii – atât motorie cât şi senzitivă – est minată de mononeuropatia tronculară de: a. e. a. a. b. Paralizia musculaturii inervate de nervul median determină următoarele aspecte: aspe ctul de „mână simiană” „gheara medianului” la încercarea de a închide mâna policele nu acop . c 548. Extensorii mâinii şi pumnului d. Exerciţii globale pe lanţul kinetic al triplei flexii e.

posturări prin orteze pentru umăr – cot . Menţinerea poziţiei de genu recurvatum Corect: a. Pregătirea compensărilor. Muşchiului triceps b. c 113 . b. toni fierea musculaturii trunchiului (abdominalilor şi dorsalilor) c. Muşchiului mic pectoral d. evitarea purtării unei eşarfe sub cot Corect: a. b. Reeducarea funcţio nală a genunchiului e. Programul kinetic de recuperare performat la pacientul cu paralizie de nerv crural cuprinde: a. reeducarea prizelor b. d 554. d 552. Pregătirea compensărilor până la recâştigarea forţei musculare pierdute c. tonifierea muşchiului croitor e. Pentru prevenirea redorilor articulare şi a poziţiilor disfuncţionale în paralizia plexului brahial se recurge la: a.550. b. b. utilizarea electroterapiei şi termoterapiei Corect: a. tonifierea musculaturii membrelor superioare b. b 551. reeducarea activităţii combinate a celor două mâini d. tonifierea muşchi lor ischiogambieri Corect: a. Recâştigarea funcţionalităţii şi abilităţii membrului superior în paralizia plexului b se realizează prin: a. mobilizări active d. Prevenirea diformităţii de tip genu recurvatum şi a contracturilo r lombare b. Men ea tonusului în musculatura denervată şi reeducarea forţei musculare d. purta rea unei eşarfe sub cot pentru a evita subluxaţia capului humeral c. până la recâştigarea forţei musculare pierdute în paralizia lui crural se face prin: a. c 553. Muşchiului deltoid Corect: a. tonifierea fesier ilor mari şi a tricepsului sural d. Muşchiului brahial e. orteze din mice e. mobilizări autopasive cu sau fără scripetoterapie e. Tipul mijlociu (Remak) ca urmare a lezării trunchiului mijlociu al plexului b rahial se evidenţiază prin paralizia: a.mână b. c. reeducarea poziţionării mâinii pentru exec utarea unor activităţi c. Muşchilor pătrat şi rotund p onator c.

Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include următoarele aspecte senzitive: a. c. încălţarea p iciorului în cursul zilei cu o gheată cu carâmb dur d. e 560. Anestezia feţei dorsale a piciorului e. Hipoestezia plantei b. Deficitul complet de forţă a cvadricepsului nu împiedică mersul: a. Prevenirea devierilor piciorului „în echin”. Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie să insiste pe: Tonifierea fesierului mijlociu Tonifierea marelui fesier Tonifierea adducto rilor coapsei Refacerea forţei şi rezistenţei cvadricepsului după reinervarea lui Tonifi erea tricepsului sural Corect: b. mersul pe scări d. Muşchii flexori ai degetelor . mersul pe bicicletă e. d. e. c 556. e 558. d. mersul pe teren plat b. „mersul piticul ui” Corect: a 557. se contraindică susţinătorii plantar e. e. cum se întâmplă în cazul paraliziei nervu sciatic popliteu extern. a. evitarea purtării de orteze în cursul nopţii Corect: a. mersul pe plan înclinat c. Hipoestezia gleznei c. d. Nervul tibial posterior derivă din nervul sciatic popliteu intern şi inervează: a . presupune: a. b. a. Hipoestezia feţei dorsale a piciorului d.555. d 559. purtarea unei atele (orteze) mai ales noaptea c. c. b. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic popliteu extern impli că: Mobilizări precoce pasive manuale Precocitatea tratamentului datorată tendinţei de a dezvolta redoare Ortezarea nu e necesară Electrostimularea analitică a musculaturii dorsiflexoare şi eversoare nu e necesară O durată de 9-12 luni Corect: a. Cauzalgie Corect: c. b. b. menţinerea poziţiei în unghi drept a piciorulu i printr-o atelă (orteză) b.

Kinetoterapie. m saj d. Paralizia pertonia musculară e. Masaj. căldură locală Corect: a 115 . Muşchiul gambier posterior Muşchii intrinseci ai degetelor Muşchii anteriori ai gambei Muşchii laterali ai gambei Corect: a. Masaj. masaj. kinetoterapie b. căldură locală. Căldură locală. Pacienţii la care Corect: e paralizie de nerv facial care nu beneficia Paralizia „a frigore” b. Kinetoterapie. b. în stadiu iniţial constă din următoarea succesiune de metode: a. d. e. c. kinetoterapie c.b. căldură locală e. c 561. ma . Paralizia prin afectare cu sincinezii musculare d. căldură locală. Care este categoria pacienţilor cu ză de tratamentul fizical – kinetic: a. kinetoterapie. a intracraniană a nervului c. Schema terapeutic-recuperatorie performată la pacientul cu paralizie de nerv facial. Paralizia cu hi s-a instalat spasmul facial 562.

fără fixarea acestora (laminectomii etc). plaga granulară. Editura Agora. 1997 Recuperarea neuromotorie prin mijloace fizical – kinetice Iaroslav Kiss. osteoporoza de imobilizare. ost eonecroza aseptică. tra umatologie et médicine du sport) Elemente de chirurgie ortopedică – Andrei Voinea. 1981 Întrebări cu o variantă corectă de răspuns 598) Sechelele osoase posttraumatice cuprind: a ) edemul posttraumatic. 5. denervări parţiale. 4. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor – Tud or Sbenghe. 7. 1985 Kinésiologie scientifique ( kinétotherapie. osificarea subperiostală. Cor neliu Zaharia. scăderea capacităţii cardio-pulmonare d) rupturi musculare. 1981 Noţiuni practice de medicină recuperatorie – Roxana Popescu. Editura Militară. Editura Medicală. TRAUMATOLOGIE ŞI MEDICINĂ SPORTIVĂ Bibliografie 1. Editura 2. Rodica Trăistaru – Editura Medicală Universitară. Craiova. calusul vicios. etapa de reluare pr ogresivă a mişcărilor segmentului lombo-sacrat durează: a) 10-20 zile b) 20-40 zile c) 3 0-60 zile d) 60-90 zile e) 90-120 zile R: c 600) În faza I a recuperării umărului cu a rtroplastie sunt contraindicate: a) exerciţiile pasive b) exerciţiile autopasive c) exerciţile izometrice d) exerciţiile de tip Codman e) mobilizările active R: e 601) Du pă intervenţia chirurgicală pentru ruptura tendonului distal al bicepsului tratamentul recuperator durează: a) 1-3 săptămâni b) 4-6 săptămâni c) 6-8 săptămâni d) 8-12 săptămâni 16 săptămâni R: d . hipotrofie musculară. tulburări circulatorii R: 599) După intervenţii chirurgicale asupra coloanei lombo-sacrate. os teoporoza de imobilizare. rupturi de tendon. hematom muscular. Medicală. cicatricea patologică b) pseud artroza.şi postoperatorie – Clement Baciu şi colab – Editura Sport-Turism. 2002 Kin etoterapia pre. algoneurodistrofia c) redoare articulară. 6. 3. Adrian Bighe a. atrofie musculară e) o steoporoză generalizată. redoare articulară.RECUPERAREA ÎN ORTOPEDIE. contracturi musculare. adresate structur ilor osteo-articulare. Bucur eşti. plaga grefată. 1985 Recuperarea membrului superior ortezat şi prot ezat – Roxana Popescu.

kinetoterapie pasivă. termoterapie. hidrokinetoterapie e) îngrijirea şi supravegherea chirurgicală a plăgii R: c. contracţii i zometrice d) masaj pentru circulaţia veno-limfatică. cu renţi diadinamici. urmată de recuperarea mersului e) asigurarea stabilităţii pasive şi activ e a genunchiului. încălţăminte ortopedică corectoare. tonifierea stabilizatorilor genunchiului b) scădere ponderală. ultraviolete. d 125 . imobilizarea segmentului c) mobilizări pasive şi active. b 606) În perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice. reflexoterapie d) imobilizare în aparat gipsat. radioterapie b) diapulse. menţinerea funcţionalităţii şi troficităţii segmentului se realize rin: a) ultrasunete. b 605) Atrofia muscu lară se poate produce prin: b) denervare c) imobilizare d) ischemia musculară e) rup tura fibrelor musculare f) ruptura de tendon muscular R: a. kinetoterapia va cupr inde: a) scripetoterapie şi mobilizări pasive ale segmentelor imobilizate b) contracţi i izometrice sub gips c) hidrokinetoterapie la bazin d) exerciţii active cu rezist enţă e) mobilizări pentru toate articulaţiile accesibile f) exerciţii active fără rezistenţ egmentelor imobilizate R: b. e 607) Obiectivele recuperării sechelelor articulare posttraumatice sunt: a) combaterea durerii şi inflamaţiei b) refacerea mobilităţii şi stab ilităţii c) evaluarea deficitului motor şi senzitiv d) refacerea abilităţilor e) recomandăr privind tratamentul balneo-climatic R: a. căldură moderată locală. kinetoterapie c) cţii ortopedice.602) În cazul deviaţiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomandă: a) scădere pon derală. creşterea stabili tăţii pasive şi active a genunchiului. reeducarea mersului R: b Întrebări cu 2 sau mai multe variante corecte de răspuns 603) În recuperarea sechelelor cutanate posttraumatice. b. d 604) Pentru recuperarea forţei segmentelo r neafectate de paralizie (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor perife rici) se recomandă: a) exerciţii cu rezistenţă b) exerciţii izometrice c) electroterapie e xcitomotorie d) masaj profund e) curenţi de medie frecvenţă R: a.

e 614) Tratamentul recuperator al hemat omului muscular în faza granulomatoasă se realizează prin: a) punerea în repaus a muşchiul ui. c.c. nu creează feedk c) nu dau dureri articulare şi oboseală d) necesită timp scurt de execuţie e) determină creşterea diametrului muşchiului R: a. comprese reci cu sulfat de ma gneziu b) Sollux cu filtru albastru. refacere flexibilităţii musculare (în cazul sechelelor posttraumatice musculare) se poate real iza prin: a) repaus tendinos.d 610) Tratamentul recuperator al al goneurodistrofiei de stadiu I cuprinde: a) repaus. d 612) În recuperarea sechelelor posttraumatice.608) Pentru refacerea stabilităţii în recuperarea sechelelor articulare posttraumatice . dintre form ele de hidrotermoterapie sunt utilizate şi pentru efectul produs prin mecanism ref lex: a) băile generale la 38. bandaj compresiv.50C b) băile alternante la temperaturi mai mici de 380C c) împachetările cu parafină d) aplicaţiile locale de rece e) băile cu bule R: c. dar cu capsule şi ligamente integre R: b. căldură. antiinflamatoare pe cale generală . terapie ocupaţională c) reflexoterapie cu ultra sunete d) diapulse. d. articulaţia trebuie să fie: a) indoloră. d 613) Avantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt: a) eficienţa crescută. căldură. terapie fizicală antalgică b) masaj. c.d 61 1) Dacă reducerea mobilităţii articulare este determinată de retractură musculară. chiar în condiţii de musculatură slabă b) fixată musculatură puternică c) indoloră şi protejată de capsule şi ligamente integre d) stabiliz tă prin orteze e) dureroasă. magnetodiaflux local e) aplicaţii locale de parafină R: a. crioterapie b) electroterapie antalgică şi excitomotorie. medicaţie antialgică. tehnica simplă b) nu ameliorează supleţea articulară. kine toterapie cu rezistenţă c) combaterea edemului şi stazei venoase din zona lezată d) masa je. c 609) În osificări le subperiostale posttraumatice nu sunt recomandate: a) mobilizările active b) imo bilizarea completă (cu excepţia fracturilor) c) diapulse d) mobilizările şi întinderile pa sive e) recuperarea mobilităţii articulare R: b. tracţiuni c) manipulări facilitate d) ultrasunete în doze mari e) ionogalvanizări sclerolitice R: b.

ultrasunetele. climatoterapia R: b. kinetoterapia pasivă b) ionogalvanizările. u ltrasunetele. termoterapia. stretching e) medic aţie antialgică şi antiinflamatorie R: a. e 618) În cadrul tratamentului recuperator al s echelelor generale posttraumatice. masajul c) fototerapia. b. care pot acţiona prin mecanism reflex s unt: a) ionogalvanizările. în perioada de imobilizare la pat se recomandă: a ) posturi de facilitare a circulaţiei veno-limfatice şi pentru drenaj bronşic b) masaj şi gimnastică vasculară c) kinetoterapie respiratorie şi aerosoloterapie d) climatotera pie şi tratament balnear e) curenţi de medie frecvenţă şi electrostimulări R: a.e) electroterapie antalgică şi excitomotorie. stimulare nervoasă periferică c) masaj d) exerciţii corectoare. d. b. d. di apulse e) fototerapia. reluarea funcţiei musculare fără rezistenţă R . e 616) Pentru evitarea atrofiei muşchilor paral izaţi (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici) se poate recurge la: a) căldură b) electrostimularea muşchiului denervat c) atele de postură d) curenţi de medie frecvenţă e) mobilizări active şi active cu rezistenţă R: b. c. c. e 61 ) Mijloace fizicale folosite în managementul durerii în cadrul tratamentului recuper ator al sechelelor posttraumatice sunt: a) aplicaţii calde şi reci. e 615) Recuperarea sindromului motor din cadrul sechelelor posttraumatice a le nervilor periferici are ca obiective: a) evitarea apariţiei deformărilor şi atitudi nilor vicioase b) evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi şi creşterea funcţiei fibrelor mu sculare restante sănătoase c) combaterea şi prevenirea durerii d) refacerea imaginii k inestezice şi recâştigarea coordonării mişcărilor e) recuperarea mobilităţii şi forţei segm eafectate de paralizie R: a. d 620) Forme de terapie fizicală utiliza te în recuperarea sechelelor posttraumatice. imobilizări b) TEN S. c. hidrotermoterapia d) curenţi de înaltă frecvenţă. c. b. d 617) Recuperarea sind omului vasculotrofic din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferic i poate beneficia de: a) băi călduţe cu vârtejuri de apă b) aplicaţii locale reci c) împach locale sau generale cu parafină d) hidroterapie alternantă la temperaturi mai mici de 380 C e) mofete parţiale R: a. d 127 .

c. curenţii de medie frecvenţă c) curenţi de joasă frecvenţă u stimulare transvezico-pelvină d) curenţi de medie frecvenţă şi câmpuri magnetice de joasă ecvenţă e) crenoterapia cu ape sulfuroase hipotone R: c. sunt: b) imobilizarea conştientizată a coloanei . d 624) În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu s echele posttraumatice ale coloanei vertebrale se recomandă: a) electroterapie de îna ltă frecvenţă b) termoterapie locală sau generală c) terapie respiratorie d) mişcări pasive mişcări active R: c. c. b. manipulările facilitate c) apli caţiile generale şi locale reci d) undele scurte. psihoterapia b) termoter apia locală. cuprinde: a) exerciţii de echilibrare b) mobilizări al e membrelor superioare c) izometrie pentru menţinerea tonusului dorso-lombar d) gi mnastică respiratorie abdominală e) reprofesionalizare pentru asigurarea independenţei bolnavului R: a. d 623) Tratamen tul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractură-luxaţie de coloană cervicală în pe rioada de purtare a Minervei. efectuat de către terapeut. e 627) Etapele de recupe rare a bolnavilor cu fracturi-luxaţii de coloană dorso-lombară conform metodei Magnus. e 622) Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale co loanei vertebrale. kinetoterapia activă cu rezistenţă e) ul trasunetele R: a. hidrokinetoterapia.621) Enumeraţi forme de terapie miorelaxantă utilizate în recuperarea sechelelor postt raumatice: a) masajul. d 626) Mijloace de re educare micţională la bolnavii cu leziuni posttraumatice ale coloanei vertebrale sun t: a) masajul superficial. d. b. a forţei musculară c) aprecierea gradului de spasticitate d) apreci erea prezenţei edemelor e) testarea biologică şi radiologică R: a. e 625) Pentru prevenirea escarelor la pacienţii cu leziuni po sttraumatice medulare se vor recomanda: a) întoarcerea pacientului la fiecare 3 or e b) inspectarea tegumentului de către pacient c) protejarea împotriva căldurii excesi ve d) evitarea traumatismelor prilejuite de transferuri şi ridicări e) electroterapi e antialgică şi vasculoactivă. d. căldura prelungită b) întinderea. masaj decontracturant R: a. c. b. trebuie să cuprindă: a) evaluarea respi ratorie şi cardiovasculară b) evaluarea respiratorie. electroterapia de joasă frecvenţă. b. a amplitudinii tuturor articul aţiilor implicate.

c. b. calusul vicios b) leziuni de vase şi nervi c) retracţii musculo-tendo-ligamentar e. scripetoterap ie e) exerciţii de tip stretching f) exerciţii active cu rezistenţă R: d. d. e 629) Metodele prin care se realizează rearmonizarea mecanică a umărului posttraumatic sunt: b) posturi c) mobilizăr i pasive cu tracţiuni d) exerciţii active e) electroterapie antalgică f) electroterapi e excitomotorie R: a. ale fasciilor şi ligamentelor c) tulburări micţionale d) iritaţii cutanate e) dependenţă psihologică R: a. c 632) Definiţi cauze posibile ale limitării de mobilitate a cotului posttraumatic: a) organizarea colagenică consecutivă edemul ui. rotaţii active d) mobilizări ale cotului. reglate de durere h) mobilizări pasive. fi broze b) contracturi musculare. masaj. d 628) Complicaţii ale utilizării pe termen lung a ortezelor: a) atrofii. electroterapie excitomotorie g) mişcări pasive cu ajutor ul scripeţilor. fragm ente osoase intraarticulare R: a. exerciţii de facilitare proprioceptivă b) exerciţii autopasive la scripete şi exerciţii active pentru creşterea mobilităţii c) exerciţii cu rezistenţă pe creşterea forţei musculare. e 633) Pentru recâştigarea mobilităţii cotului p osttraumatic după suspendarea imobilizării se recurge la următoarele mijloace: f) tera pie fizicală antialgică. cu purtarea de greutăţi în mână i) active analitice. b. d. de reeducare globală a cotului şi de facilitare neuromusculară prop rioceptivă j) exerciţii de tip Codman şi întinderi pasive R: b. trata tul recuperator (faza III) cuprinde: b) exerciţii de tip Codman şi rotaţii autopasive c) hiperextensii autopasive. c. d 129 . c 630) Din săptămâna 8-9 după artroplastia parţială de umăr.c) decubit pe pat tare d) verticalizarea e) recuperarea f) reeducarea mersului R : b. e 631) În faza I V a recuperării umărului posttraumatic. kinetoterapia cuprinde: a) manevre de decoap tare capsulo-ligamentară. cicatrici retractile d) artrita posttraumatică e) osteomul periarticular. exerciţii de coordonare d) exerciţii izometrice executate pe principii ale facilitării proprioceptive e) kinetoterapie respiratorie de tip cos tal superior şi de tip abdominal R: a. b.

b. posturarea optimă a complexului mâinii presupune: a) 400 flexie pentru gâtu l mâinii b) 450 flexie în articulaţiile metacarpofalangiene c) 900 flexie în articulaţiile interfalangiene proximale d) flexie completă în articulaţiile interfalangiene distale e) flexie 900 a cotului R:a.634) Faza III a programului recuperator la bolnavii cu artroplastie de cot cuprinde: a) ortezare discontinuă b) exerciţii active şi pasive la nivelul cotului c) ortezare c ontinuă d) numai mobilizări active e) doar mobilizări pasive R: a. b. întinderile sunt indicate în: a) fracturi intraarticulare la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene b) adere nţe ale ţesuturilor moi şi ale tendoanelor c) redoare articulară prin retracţii capsulolig amentare d) cicatrici şi grefoane postoperatorii e) hipercorecţii ale unor deformări p entru care se aplică atele seriate R: b. b. c 640) În recuperarea bolnavului cu artroplastie t otală de şold se vor evita: a) adducţia şoldului b) abducţia de şold c) flexia şoldului d) aţiile şoldului e) extensia şoldului R: a. alături de posturări pentru evitarea deviaţiilor şi de mobilizări coce: a) prevenirea edemului. b 635) În faza I a re educării mâinii după intervenţii chirurgicale pentru leziuni ale tendoanelor flexorilor degetelor. e 637) În sechelele posttraumatice ale mâinii. tromboflebitelor. c. c 639) Obiectivele recuperării şoldului posttraumatic sunt: b) combaterea durerii c) refacerea stabili tăţii d) recuperarea mobilităţii e) reluarea precoce a mersului f) refacerea aliniamentu lui şi posturii corpului R: a. tulburărilor trofice b) aplicarea de diapulse pentru grăbirea consolidării focarului de fractură c) atenţie pentru reeduca rea genunchiului şi cvadricepsului d) reeducarea membrului superior în lanţ kinetic înch is e) reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale R: a. d . d. d. c. e 638) Recuperarea pacienţilor cu fra ctură de şold presupune. d 636) Terapia ocupaţională în recuperarea mâinii po sttraumatice vizează: a) redobândirea abilităţilor în scopul asigurării independenţei bolna ui b) recuperarea mobilităţii articulare la nivel axial şi periferic c) refacerea forţei şi a rezistenţei musculare d) evaluarea necesităţii unor unor facilităţi de muncă prin rea area unor adaptări la restantul funcţional e) dezvoltarea unor noi vocaţii profesional e R: a.

Metodele de recuperare a stabilităţii pasive a genunchiului posttraumatic sunt: a) t onifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului b) creşterea rezistenţei ligame ntare c) respectarea regulilor de igienă a genunchiului d) ortezarea genunchiului e) artroplastia genunchiului R: a. d. cu accent pe mobili zările active g) tonifierea cvadricepsului prin izometrie şi exerciţii rezistive cu încărc are progresivă h) mobilizări pasive în poziţii extreme i) ortezarea genunchiului şi exerciţ i izometrice j) masaj profund şi mobilizări pasive controlate de durere R: a. e 645) Re cuperarea funcţională după intervenţiile chirurgicale practicate pentru rupturi ale tend onului achilean presupune după îndepărtarea aparatului gipsat: a) electroterapie antal gică. c. kinetoterapie activă a piciorului şi gleznei b) posturi a ntideclive. baie cu vârtejuri. genunchiului şi şoldului R: a. baie cu vârtejuri. roentgen-terapie c) electroterapie excitomotorie d) posturi antideclive pe perioada imobilizării în apa rat gipsat e) mobilizări ale degetelor. b 643) Recuperarea echilibrului muscular al piciorului posttraumatic presupune: a) rec uperarea mobilităţii şi forţei musculare b) tonifiere musculară analitică c) exerciţii de c donare. masaj). tonifierea tricepsului sural e) re mobilizarea gleznei prin hidrokinetoterapie. diapulse. masaj c) hidrokinetoterapie pentru remobi lizarea articulaţiei gleznei d) tratamentul edemului (posturi antideclive. e 641) 131 . c 644) Tratamentul recuperator al entorselor instabile fără smulgeri osoase presupune: a) imobilizare în aparat gipsat b) diapulse. b. bandaje elastice. diapulse. se va recurge la: f) exerciţii de mobilizare a genunchiului. b. întinderea tricepsului şi tendonului ac estuia (când a apărut retracţia) R: d. masaj decontracturant. d 642) După îndepărtarea gipsului utilizat pe ntru imobilizarea genunchiului în cazul rupturii aparatului extensor cvadricipital . de refacere a feed-back-ului senzitivo-motor d) metode fizicale de comba tere a durerii şi retracţiilor tendinoase e) recuperarea exclusivă a forţei şi rezistenţei usculare R: b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful