ARGENTINA DE LA DESCOPERIRE LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Existau puţine triburi nomade care se ocupau în special cu agricultura. p. a pus piatra de temelie a oraşului Buenos Aires. P. Sebastian Cabot. Curente literare în America Hispanică. Istoria Europei. la fel cum o face şi Quetzalcóatl.. a oprit în estuar în căutare de provizii şi apoi a urcat în sus pe râul Parana până aproape de actualul oraş Rosario. curaj. În februarie 1536. în spatele lor ascunzându-se însă zeităţi indigen. 1 2 Pedro Henríquez Urena. vol. Iaşi. prin tenacitate şi prin amabilitatea sa naturală. social şi cultural latino-american a fascinat din totdeauna pe autorii şi gânditorii europeni care au încercat să înţeleagă şi să explice realităţile din această zonă. un navigator italian. 3 Tzvetan Todorov. Milza. Iaşi. Cabot a rămas patru ani şi a găsit importante cantităţi de argint. Berstein. . S. liberator al oamenilor cărora le-a adus cunoaşterea3. care fusese numit guvernator militar al întregului ţinut de la sudul lui Rio de la Plata. III. 54. sobrietate. În 1526. Mendoza. căutând un traseu spre Indiile de est a acostat în estuarul Rio de la Plata şi a revendicat noile teritorii în numele Spaniei. navigatorul spaniol Juan Diaz de Solis. p. Sistemul hidrografic a fost denumit River de la Plata (râul argintului). 1980.Spaţiul politic. Argentina a fost puţin populată înainte de sosirea exploratorilor spanioli.” 1 În februarie 1516. Aici au construit un fort şi apoi au continuat drumul pe râu până în Paraguayul actual. El a încercat să cucerească noi teritorii dar nu a reuşit din cauza lipsei alimentelor şi a împotrivirii triburilor băştinaşe. dar şi de aborigeni prin forţa sa pasivă. Este interesant de observat că populaţiile indigene au preluat aproape imediat simbolurile creştine. adevărat Prometeu indian. 93. Noua Lume a reprezentat un spaţiu în care orice utopie şi mit şi-au găsit locul. Problema celuilalt. 1994. 1998. geografic. Aproape trei secole unicii colonişti au fost cei de origine spaniolă care s-au aliat cu indienii şi au dat naştere unei populaţii noi „care ţine în acelaşi timp spanioli prin inteligenţă. 118. Încă din momentul descoperirii şi cuceririi. Bucureşti. Colonizarea regiunii a fost începută în 1535 de soldatul spaniol Pedro de Mendoza. p. Cinci mai târziu a fost nevoit să părăsească Buenos Aires2. 2 . Cucerirea Americii. El Dorado şi Regatul Amazoanelor fiind cele mai cunoscute dintre aceste legende. Rezultatul acestui sincretism este vizibil pretutindeni: Christ-ul latino-american are figura unei persoane care se sacrifică voluntar pentru salvarea oamenilor.

. Bucureşti. prin tenacitate şi prin amabilitatea sa naturală. Santiago del Estero. Bucureşti. Lebrun. P.” 5 În 1620. şi de multe ori şi în numeroase bătălii. sobrietate.În 1537. Spania:Mărire şi decădere. prima aşezare permanentă din Argentina. p. În iunie 1806. Domingo Martinez de Irala. 196. unul dintre locotenenţii lui Mendoza. deoarece „de pe platoul Anahuac până la râul La Plata. 6 S. Santa Fe a fost fondat în 1573 iar în 1580 se reia construcţia oraşului Buenos Aires4. ei au alungat guvernul viceregal şi au instalat un consiliu guvernamental provizoriu în numele lui Ferdinand al VII-lea. cit. Buenos Aires a fost atacat de flota britanică sub comanda amiralului Riggs Popham. coord. Locuitorii din Buenos Aires au refuzat să-l recunoască pe Joseph Bonaparte. 1997. Viceregele nu s-a împotrivit acestui atac neautorizat de guvernul englez şi oraşul a fost ocupat de britanici. Carpentier. Înainte ca teoria unei ligi americane să fie formulată de oamenii politici. 128 3 . În 1807 englezii au atacat din nou Buenos Aires-ul dar au fost respinşi de locuitori. op. În scurt timp relaţiile cu reprezentanţii regelui au fost rupte şi s-a început campania de cucerire a independenţei. Ei au fost însă alungaşi de cetăţenii oraşului în luna august. În 1776 teritoriile ocupate în prezent de Argentina. Berstein. Din cauza politici comerciale restrictive colonizarea regiunii La Plata a fost încetinită în următorii o sută de ani. De la această bază. 1474-1643. Pe 25 mai 1810. 84 Istoria Europei. Lupta contra adversarului comun a unit pe toţi creolii americani în aceeaşi tabără. Acest lucru a avut o importanţă deosebită deoarece coloniştii spanioli au căpătat încredere în forţele lor şi s-au implicat în luptele pentru cucerirea independenţei. a fondat Asuncion (capitala actuală a Paraguayului) care a fost prima aşezare permanentă din regiunea La Plata.” 6 Mişcarea revoluţionară în La Plata a căpătat amploare în perioada detronării regelui Ferdinand al VII-lea al Spaniei de către Napoleon. ea era deja pusă în practică. curaj. Bolivia. insurgenţii se luptau contra aceluiaşi inamic. p. dar şi de aborigeni prin forţa sa pasivă. 2002. Oamenii politici care conduceau mişcarea de independenţă au crezut că provinciile Americii de Sud se vor constitui într-o 4 5 Jill Kilsbz. J. spaniolii au cucerit treptat teritoriile dintre râurile Parana şi Paraguay. Aproape trei secole unicii colonişti au fost cei de origine spaniolă care s-au aliat cu indienii şi au dat naştere unei populaţii noi „care ţine în acelaşi timp spanioli prin inteligenţă. care fusese instalat pe tronul Spaniei. p. întreaga regiune La Plata a fost subordonată viceregelui din Peru pentru administrare. a fost construită în 1553 de spaniolii veniţi din Peru. Paraguay şi Uruguay s-au separat de Peru şi s-a constituit Viceregatul Rio de la Plata. Milza. F. păstorii argentinieni aveau drept tovarăşi de arme pe muntenii din Venezuela sau Noua Granadă.

146 9 Eugen Denize.vastă confederaţie. op. Acest congres a avut un caracter hispano-american. decembrie 1994. Columbia. În 1853 a fost adoptată constituţia federală şi Urquiza a devenit primul preşedinte al Republicii Argentina. Susţinător al federalismului. Guatemala. La începutul lui 1864 guvernul peruan va propune. Peru şi Venezuela. Pe 9 iulie ei au proclamat independenţa faţă de Spania şi au declarat formarea Provinciilor Unite din America de Sud7. p. şi că vechea unitate. În mai 1862. Chile. Pacea s-a instalat în 1820 dar problema a rămas nerezolvată8. Manuel Blgrano şi independenţa Argentinei. S-a declanşat un război între cele două state în 1859. p. alţii a unui sistem federal guvernamental. un nou congres american.. la care marea parte a statelor a anunţat participarea. dar Republica Argentina a învins şi în octombrie 1859 Buenos Aires a aderat la federaţie. Partea eliberată de sub armatele regale a fost împărţită în 14 provincii în 1813. p. Unii dintre delegaşi susţineau ideea creării unei monarhii constituţionale. Lucrările sale au fost întrerupte din cauza izbucnirii conflictului peruano-spaniol. generalul şi-a extins autoritatea şi în celelalte Provincii Unite care se vor denumi apoi Confederaţia argentiniană. în Magazin istoric.53 4 . 234 Pedro Henríquez Urena. În 1814. Ecuador. în care delegaţii au intervenit de manieră activă. şi pe de altă parte ar fi putut stânjeni celelalte state. se va restabili între popoare libere în favoarea grandorii naţionale. presa. Regimul dictatorial al lui Rosas a fost răsturnat în 1852 de un grup revoluţionar condus de generalul Justo Urquiza. cit. Ideea unităţii americane nu a fot însă abandonată ci dimpotrivă ea a încetat să fie monopolul câtorva intelectuali sau politicieni şi a început să pasioneze şi publicul larg. Provincia Buenos Aires a refuzat să adopte noua constituţie şi şi-a proclamat independenţa în 1854. Neînţelegerile dintre cele două facţiuni au culminat cu războiul civil din 1819. În 1829 generalul Juan Manuel de Rosas a fost ales guvernator al provinciei Buenos Aires. care a funcţionat în avantajul despotismului spaniol. la presiunea opiniei publice. care s-a materializat în respingerea participării Statelor Unite. 7 8 Ibidem. În martie 1816 reprezentanţii diferitelor provincii s-au reunit la Tucuman. forurile legiuitoare etc care discutau din ce în ce mai serios proiectul unei uniuni federative. care pe de o parte nu dorea încheierea unor astfel de alianţe. conducătorul militar Jose de San Martin a preluat comanda armatei nordului şi mai târziu a dat lovituri decisive legilor spaniole în Chile şi Peru. Buenos Airesul a fost desemnat capitala republicii9. La el au participat Argentina. dată fiind poziţia lor de putere dominantă. Bolivia.

A doua jumătate a secolului al XIX –lea aduce un imbold nou idei de unitate americană din cauza apariţiei unui inamic comun: Statele Unite ale Americii.[31] A doua jumătate a secolului al XIX –lea aduce un imbold nou idei de unitate americană din cauza apariţiei unui inamic comun: Statele Unite ale Americii. el fiind considerat chiar ca un pas înapoi faţă de cel din 1846. a fost pentru prima oară când reprezentanţii majorităţii republicilor au luat partea în mod direct în favoarea uneia dintre ele în conflictul cu o putere străină. Pe măsură ce se dovedea că independenţa este un drept câştigat şi că pericolul reinstaurării dominaţiei spaniole nu mai este actual. Se realizează astfel sub ameninţarea unui pericol extern o uniune mult mai strânsă. Am văzut că în prima parte a secolului lupta pentru independenţă faţă de Spania şi eventualul pericol reprezentat de aceasta au făcut ca conceptul de unitate latino-americană să aibă o aderenţă ridicată în rândul intelectualilor şi liderilor politici. Pe măsură ce se dovedea că independenţa este un drept câştigat şi că pericolul reinstaurării dominaţiei spaniole nu mai este actual. În primul război mondial a rămas neutră dar a avut un rol important în aprovizionarea cu alimente a aliaţilor. ideea realizării acelei confederaţii de state americane nu a mai avut succes. Am văzut că în prima parte a secolului lupta pentru independenţă faţă de Spania şi eventualul pericol reprezentat de aceasta au făcut ca conceptul de unitate latino-americană să aibă o aderenţă ridicată în rândul intelectualilor şi liderilor politici. Între 1865 şi 1902 Argentina a participat la numeroase războaie cu vecinii săi (Paraguay. făcând progrese economice şi sociale remarcabile. Argentina a devenit una dintre marile puteri din America de Sud. 5 .Deşi rezultatele Congresului nu au fost spectaculoase. despre care anterior se discutase în zadar. ideea realizării acelei confederaţii de state americane nu a mai avut succes. Brazilia) pentru stabilirea granicelor. În primul deceniu al secolului XX. Chile.

. în Magazin istoric. Curente literare în America Hispanică. Istoria Europei. Jill. Tzvetan. Problema celuilalt traducere de Magda Jeanrenaud. Istoria Europei. J. Manuel Blgrano şi independenţa Argentinei. Bucureşti. P. Eugen. III. 1474-1643. Institutul European. 1980 6 . Iaşi. Milza. Bucureşti. Lebrun.Bibliografie: Berstein. 2002 Todorov. vol.52-55 Carpentier. Iaşi. p. Bucureşti. S. 1997 Kilsbz. Spania:Mărire şi decădere. coord. Pedro Henríquez. decembrie 1994. Cucerirea Americii.. 1998 Denize. 1994 Urena. F.

Related Interests