March 10, 2011

COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU , G IE TI

REFERAT LA
Profesor: Stoica Valeric Elevi:Maria Laura Dumitru Andreea Manole Alexandra Ionescu tefania Ionescu Aurelia Chivu Alexandru

TIIN E

Ea in trei parti:optica geometrica. optica Optica ondulatorie.explica fenomene specifice propagarii undelor: interferenta. prin intermediul retinei. respectiv a undelor ce oscileaza in aceeasi frecventa si in aceeasi faza. propagarea.March 10.Lumina.Natura luminii si comportamentul ei au preocupat pe oameni din cele mai vechi timpuri. Ea cerceteaza natura luminii. G IE TI OPTICA Opticaeste o parte a fizicii care studiaza lumina si fenomenele luminoase. Prin interferenta undele se slabesc reciproc si produc o iluminare minima daca oscileaza in acelasi plan dar sunt in contrafaza. absorbtia. generata sau reflectata de diverse corpuri constituie agentul fizic care. Opsis = stiinta despre vedere). producerea. deci produc o iluminare maxima daca acestea oscileaza in acelasi plan si in aceeasi faza. dar de-abia o data cu dezvoltarea metodelor experimentale de verificare a ipotezelor. Interferen a luminii Este fenomenul de interactiune a undelor coerente. Prin interferenta undele se intensifica la maxim. difractia si polarizarea luminii. interactiunea ei cu substantele precum si masurarea marimilor ce caracterizeaza lumina. Cunoscand optica ondulatorie putem explica limitele sistemelor optice din punctul de vedere al calitatii imaginii. cercetarea a devenit din speculativa. sau cu o diferenta de faza constanta in timp. stiintifica. 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU . face ca ochiul sa poata vedea aceste corpuri (gr. poate fi divizata ondulatorie ioptica fotonica. .

rezultatul interferentei se apreciaza in functie de amplitudinea undei rezultante in acel punct. iar in cazul luminii. 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU .Insa in cazul undelor mecanice. FENOMENE OPTICE I ELECTRICE ÎN NATUR . Difrac ia luminii La propagarea rectilinie a luminii pe langa marginile contururilor opace apare o deviere aparenta a acestora. G IE TI Deosebiri intre interferenta undelor mecanice si cea a luminii Interferenta undelor electromagnetice din domeniul vizibil. rezultatul interferentei se apreciaza dupa intensitatea luminoasa in punctul respectiv. ca si in cazul undelor mecanice. Polarizarea poate sa apara prin reflexie sau prin birefrigeren . Polarizarea luminii Polarizarea luminii apare ca un caz particular in propagarea acesteia si anume vibratia intr-un singur plan. consta in suprapunerea a doua sau mai multe unde intr-o zona spatiala.March 10.

Curcubeul este un fenomen optic ce ia na tere din cauza dispersiei i reflexiei luminii solare în pic turile de ploaie din atmosfer . portocaliu. aflate în suspensie în atmosfer provenite din condensarea sau sublimarea vaporilor de ap . lumina se descompune in cele apte culori: ro u. ro u se situeaza în interior. 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU . albastru. pacea si prosperitatea.March 10.Norii sunt grup ri mai mult sau mai pu in conturate de pic turi de apa sau cristale de ghea . violet. verde. lumina reflectându-se pe bolta senin . . fiind considerat un ³semn ceresc´ care aduce binele.El este vizibil atunci când soarele bate din spatele nostru în perdeaua de nori din fa . În arcul curcubeului principal ro ul se situeaz în partea exterioar .La fel ca în prisma optic .Este de mentionat faptul ca si lumina lunii produce uneori curcubee. galben.De obicei. G IE TI Curcubeul. în pic turile de ap din nori.Culorile curcubeului sunt cu atat mai vii si mai pure cu cat lumina se refracta si se reflecta pe picatirile mai mari. ele sunt insa palide si greu de observat cu ochiul liber. cel mai frumos fenomen din atmosfer a impresionat omenirea din toate timpurile. indigo. în timp ce la cel secundar. apar un curcubeu principal i un curcubeu secundar.

Norul si pamantul pot fi considerati drept armaturile unui condensator intre care tensiunea electrica atinge valori de ordinul zecilor si chiar al sutelor de milioane de volti. fie intre un nor si pamant. fie intre doi nori. etc« Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se numestefulger. G IE TI Tr snetul.Daca tensiunea dintre doi nori sau dintre nori si pamant devine suficient de mare apare o descarcare electrica foarete puternica numita trasnet. la inceput foarte mica si anemica incepe in dreptul norilor si se alungeste in directia pamantului. zona de sarcina pozitiva de pe pamant il urmareste ca o umbra.Diametrul scanteilor este de cativa centimetri (pana la 20 de cm).Dupa un timp foarte scurt (zeci de milionimi de secunda) de la disparitia primei descarcari apare o alta descarcare preliminara care se apropie si . fulgerul i tunetulcare insotesc furtunile si care au ingrozit pe oameni multe secole isi gasesc explicatia stiintifica in existenta electricitatii in atmosfera. Tr snetul este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atmosfera terestra. cu sarcina negativa. perlat.Cand norul se deplaseaza.Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara. iar aceasta incarca prin influenta suprafata pamantului cu sarcina pozitiva. globular. scanteia trasnetului. In majoritatea cazurilor. in special. aceasta fiind o descarcare preliminara care creaza in aer ceva in genul unui canal bun conducator de electricitate si care se deplaseaza spre pamant circa 50 de m cu o viteza egala cu 50000 km\s. superficial.March 10.Lungimile pe care le pot atinge scanteile trasnetului sunt cuprinse intre cateva sute de metrii si cativa km.Exista multe forme (tipuri) de trasnete: trasnetul liniar. iar fenomenul acustic poarta denumirea de tunet. 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU .

Impotriva efectelor produse de loviturile directe ale trasnetelor se . substanta fiind aici sub forma de plasma.Spectaculuase sunt fulgerele globulare de diverse forme si diametre cuprinse intre cativa decimetri si zeci de metri si care se deplaseaza in aer cu viteze relativ mici. G IE TI mai mult de pamant si care se intrerupe din nou.In canalul trasnetului aerul este complet ionizat. apare o luminozitate foarte puternica a canalului parcurs de scanteie. pe intreg globul.In fiecare zi tarsnetul omoara. putand produce deteriorari insemnate ale obiectelor din regiunea respectiva. Statisticile arata ca in fiecare minut globul pamantesc este lovit de aproximativ 1800 trasnete.Datorita degajarii unei mari cantitati de energie intr-un interval de timp foarte scurt. 20 de persoane si raneste 80.March 10. cat si cei care afirma ca il loveste de jos. exploziva.Fulgerul al carui canal luminos nu este continuu ci fragmentat intr-o serie de formatiuni mici sferice luminoase.Uneori au loc zeci de descarcari preliminare. in canalul subtire de plasma are loc un salt brusc al presiunii care produce unde de soc acustice (tunetul). 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU .Acum a aparut descarcarea principala a trasnetului. mai intai in dreptul pamantului apoi din ce in ce mai sus spre nori.Fenomenul lumimos care insoteste descarcarea se numeste fulger. ce par insirate pe un fir.Deci au dreptate atat cei care sustin ca trasnetul il loveste pe om de sus.Stingerea lor este de obicei brusca. ceea ce inseamna ca annual cad aproximativ un miliard de trasnete. se numeste fulger perlat. care se deplaseaza de la pamant spre nor. iar durata lor e cuprinsa intre cateva fractiuni de secunda si cateva minute.El este considerat o forma de tranzitie intre fulgerul obisnuit si cel globular.Dupa ce descarcarea preliminara ajunge la pamant sau la un obiect aflat in legatura electrica cu pamantul. din pamant. asezandu-se uneori pe diferite obiecte.

seismic i valuri rezultate din ac iunea altor factori. În func ie de cauzele ce le provoac . Ca urmare a valurilor provocate de vânturi straturile de ap se amestec pâna la adâncimea de 50 m. G IE TI folosesc instalatii de protectie numite paratrasnete. 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU .Paratrasnetul este format din unul sau mai multe elemente de captare (conductoare electrice de otel sau de cupru in forma de tije verticale sau de bare inclinate sau orizontale) instalate pe partile cele mai inalte ale obiectivelor protejate. care.March 10. valurile se clasific în valuri de origine eolian . precum din unul sau mai multe conductoare de coborare (prin care trece spre pamant curentul electric de descarcare a trasnetului) si prizele de pamant. Valurile eoliene puternice produse de furtuni sunt periculoase pentru navigatie si au un impact insemnat asupra coastelor. dar i cutremurelor. în majoritatea cazurilor. MI C RI ONDULATORII Se manifest la suprafa a apei. î i datoreaz apari ia vânturilor. f r deplasarea maselor de ap pe orizontal . Ele sunt provocate de valuri. In unele situatii este realizat . În ultimul caz are loc amestecarea apei de la adâncime spre suprafa .

. de miscarea lunii. Cele mai numeroase asemenea valuri se produc in Oceanul Pacific. a caror rezultanta este deosebit de periculoasa pentru ambarcatiuni si pentru platformele petroliere marine (de exemplu cele din Marea Nordului).Propagarea se face cu o anumita intarziere (nu se transmite instantaneu).Ele sunt foarte periculoase pentru populatia din regiunile de pe coastele oceanelor. hula. mareele. dar se intalnesc si in Oceanul Indian. eruptii vulcanice si alunecari submarine. G IE TI un spectru de interactiune in care se combina energia mai multor valuri. Oceanul Atlantic si in Marea Mediterana. Denumirea acestor fenomene este de origine japoneza si are intelesul de µvaluri de port¶. Dar cand fluxurile de apa ce apar sunt contrare. de miscarile crustei oceanice. Aceste miscari pot fi produse de vant. UNDE MECANICE Def:Unda mecanica reprezinta forma de propagare a perturbatiei în mediu. Forma -unde plane -unde sferice Foarte important:Unda constituie transport de energie.March 10. Efectul principal al maselor de apa in miscare este eroziunea. Efectele obisnuite ale acestor fenomene sunt : valurile. curentii turbulenti pot sa devina primejdiosi. pentru a le limita consecintele. 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU . de diferentele de temperatura ale apei. Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremurele puternice. cu inaltimi de 8 ± 10 m. Oamenii de stiinta incearca sa prevada producerea lor. curentii marini.

March 10. Unde:-plane -sferice PRINCIPIUL LUI HUGGENS . =masa unitatii de lungime b) Unde longitudinale: Ve = ¥ E / E ± unde de elasticitate . Def:Frontul de unda reprezinta locul geometric al punctelor la care perturbarea a ajuns la un moment dat. identic dupa toate directiile. III. Viteza de propagare depinde de natura mediului : Mediu omogen si izotrop. Front de und . G IE TI I.Pentru mediu omogen unda se propaga cu viteza constanta. Def:Suprafata de unda reprezinta multimea punctelor care oscileaza in faza. Unde într-un mediu unidimensional a)Unde transversale (oscilatia se produce perpendicular pe directia de propagare): Vt = ¥ T / . =m/l t = tensiunea. ± densitate si de mediu Fenomenul de propagare depinde de sursa prin FRECVEN prin VITEZ . Suprafa a de und . 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU .

G IE TI Experiment: Se considera o cuva cu mercur.March 10. a) d > b) d ~2 REFLEXIA I REFRAC IA UNDELOR . 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU .

March 10. G IE TI Obs:La suprafata de separare a 2 medii pot aparea fenomene specifice : 1) unda se poate intoarce in mediul de provenienta cu schimbarea directiei de propagare. Reflexia undelor Defini ie:intoarcerea undelor in mediul de provenienta. 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU . cu schimbarea directiei de propagare. Consider m:2 medii separate printr-o suprafata plana. 2) unda poate patrunde prin suprafata in celalalt mediu tot cu schimbarea directiei de propagare. Legile reflexiei: 1) Incidenta normala si reflectata se gasesc in acelasi plan. Consideram o unda plana care intalneste suprafata de separare a 2 medii. Obs:In functie de natura suprafetei de separare . . fenomenele pot avea loc separat sau simultan.Viteza de propagare a undei in acelasi mediu este aceeasi.

exista un camp magnetic variabil in timp. in acea spira. arata ca un camp magnetic variabil creeaza un camp electric. De asemenea o inductie electrica variabila da nastere unui camp magnetic (principiul teoriei electromagnetice stabilit de fizicianul James Clark Maxwell in anul 1864). 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU . Rezultatul poate fi generalizat in sensul ca oriunde. ia nastere un camp electric. care se numeste camp electromagnetic. o tensiune electromotoare de inductie. in spatiu. Campul electric si campul magnetic sunt. G IE TI 2) Unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie. Faptul ca un flux magnetic variabil prin aria care este marginita de o spira conductoare creeaza. Refrac ia undelor Defini ie:Fenomenul de patrundere a undei in alt mediu cu schimbarea directiei de propagare. deci. in interconexiune. .n2).March 10. conditionandu-se reciproc. Consider m:suprafata de separare a 2 medii caracterizate prin indicii de refractie diferiti (n1. UNDE ELECTROMAGNETICE Campul electric si campul magnetic sunt doua aspecte ale unei forme de existenta a materiei.Unda va avea viteze diferite de propagare in cele 2 medii.

pe cand lungimile de unda ale radiatiilor gama emise de unele elemente radioactive au valori de ordinul 10 m. lumina si radiatiile asemanatoare (radiatiile infrarosii. Purtatorii informatiei sunt undele electromagnetice de frecventa ridicata. Cu cat mai mare este frecventa. 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU . Astfel. Undele electromagnetice se propaga in aer cu viteza luminii (30 000 000 km/s). . poate fi definita o marime numita lungime de unda a undelor electromagnetice. emise de J. Maxwell in 1865. si care este egala cu distanta cu care se propaga campul electromagnetic in timpul unei perioade de oscilatie a dipilului. etc.March 10. televiziune.) sunt tot de natura electromagnetica. Informatia se receptioneaza la distanta prin radio. Lungimile de unda ale undelor electromagnetice variaza intrun interval foarte larg. telefonie mobila. G IE TI Câmpul electromagneticeste un camp rotational si se propaga in spatiu sub forma de unde electromagnetice cu o viteza care depinde de pemitivitatea si permeabilitatea mediului considerat. Conform acestei teorii. Analog cu ceea ce se petrece in cadrul undelor elastice. in telecomunicatii se folosesc unde electromagnetice ale caror lungimi de unda ajung la mai multe mii de metri. se difracta. Undele electromagnetice emise de antenele de emisie se refracta. diferind intre ele prin lungimile de unda. cu atat mai multa energie este transportata in acelasi interval de timp. Frecventa undelor obtinute este egala cu frecventa cu care se deplaseaza electronii. interfereaza si sunt atenuate pana ajung la antena receptorului. ultraviolete. aproximativ egala cu viteza lor de propagare in vid. modulate pe undele de joasa frecventa care contin informatia. C.

ultrascurte. G IE TI Tipuri de unde Undele hertziene(unde lungi.March 10. cu frecventa marita. stationata la marginea soselei. si prin masurarea schimbarii frecventei cu ajutorul batailor. Unda receptionata este compusa cu o unda cu frecventa constanta pentru aparitia fenomenului de batai. Unda reflectata de autovehicul care se aproprie este receptionata ca o unda emisa de o sursa mobila. medii. . scurte. Sursa care emite trenuri de unde electromagnetice este plasata in masina politiei. radar. microunde) sunt emise de oscilatiile electronilor din antenele emitatoare folosite in sistemele de radiocomunicatii si microunde (televiziune. se determina viteza autovehiculuilui care trece prin dreptul radarului. Aplicatie: Radarul folosit pentru determinarea vitezei autovehiculelor se bazeaza pe faptul ca frecventa oscilatiilor receptionate de observator este mai mare daca sursa se aproprie de el si mai mica daca sursa se departeaza. cuptoare). 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU .

stele. Radiatiile sunt folosite in diferite procese de incalzire si uscare. atomilor si ionilor. pentru retinerea pozelor pe filme sensibile la lumina infrarosie.3000ÛC. Emisia luminii se obtine in urma tranzitiilor electronilor pe nivele energetice inferioare atomilor. lumina vizibila si radiatiile ultraviolete). lampi cu filamente incandescente a caror temperatura poate ajunge atinge 2000 . Sunt emise de soare. G IE TI Radia iile infraro iisunt unde electromagnetice emise de corpurile calde. iar amplitudinile lor depind de temperatura corpurilor si de tranzitiile electronilor catre invelisurile interioare ale atomilor.March 10. Cu cat altitudinea . Sunt puternic absorbite de apa sau de alte substante si produc incalzirea acestora. Radia iile vizibilesunt percepute de ochiul uman. 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU . Ele se obtin prin oscilatiile moleculelor. tuburi cu descarcaturi de gaze. arcuri electrice. corpuri incalzite puternic si vaporii de mercur din tuburi de sticla speciala de cuart (care nu absoarbe acest tip de radiatii). Si corpul uman absoarbe aceste raze si percepandu-le ca si caldura. in construirea detectoarelor cu lumina infrarosie. la fotocopiatori termici. Radia iile ultravioletesunt emise de soare. stele. Radiatiile continute in lumina solara se absorb in mare parte in stratul superior al atmosferei (stratul de ozon). cu nivele energetice inferioare. fiind si una din cele trei categorii in care sunt impartite radiatiile solare (radiatiile infrarosii.

ardere. pentru sterilizare si in medicina (tratarea cancerului). stele (acestea sunt absorbite de atmosfera) si in reactoarele nucleare terestre. astfel incat acestia patrund in interiorul invelisurilor electronice ale atomilor anodului sau gazului din tub si smulg electroni din straturile de langa nuclee. cu atat cresc radiatiile ultraviolete. Radiatiile se obtin in urma tranzitiilor electronilor de pe nivele cu energii mari pe nivele cu energii mici. produc difractia razelor X. cancer. Radiatiile Roentgen sunt utile si in descoperirea falsurilor in arta. Fantele cu largimi d §10 m. sunt emise in procesele de dezintegrare nucleara si in reactiile nucleare din soare. Radiatiile sunt folosite si in scopuri terapeutice. Lumina ultravioleta incurajeaza formarea vitaminei D si omoara bacteriile. in campuri electrice intense. Forma fifurilor de difractie este folosita in determinarea geometriei structurilor cristaline. in care sunt accelerati. comparabile cu distantele interatomoce din solide. Este de asemenea utila in dermatologie. Au frecvente mari si sunt folosite pentru realizarea radiografiilor medicale. electroni. Produc fluorescenta unor substante.L). 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU . In urma franarii acestor electroni si in urma tranzitiilor ulterioare ale electronilor de pe nivele cu energii mici (straturile K. Sunt cele mai penetrante. numite Roentgen. deoarece sunt absorbite diferit de muschi si oase si impresioneaza placile fotografice. Radia iile Xsunt emise de tuburi speciale. deoarece ajuta la combaterea dezvoltarii tesuturilor celulare bolnave. avand frecvente si energiile cele mai mari. Acestea duc la schimbari la nivelul pielii: pigmentare. G IE TI creste. la iluminatul fluorescent si la instalatii de numerotare in industrie. Sunt folosite in defectoscopie.March 10. Radia iile cosmice i radia iile .

March 10.referate-preferate.com www. 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU . 4.referat24. 5. Editura ³Humanitas´ Manual ³Fizic ´. 7. 6.doc www.Wikipedia.org. 2.com Manual ³Fizic ´-clasa a IX-a. 3. www.clasa a XI-a.ro www. Editura ³Petrion´ .portalroman.com www.astrofizic . G IE TI BIBLIOGRAFIE 1.

........................................................................................ 12 UNDE ELECTROMAGNETICE ..................................................................................................................................................................................................................................... 8 UNDE MECANICE ................................................ G IE TI CUPRINS OPTICA .................... fulgerul i tunetul................................................................. 2 Interferen a luminii.............................................................................................................................................................................................................................................. 3 Curcubeul ......................................................................................................................................................................................................... 14 Undele hertziene ............................................................................................................................................................................... 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU ........................................................................................... 10 Reflexia undelor ........................................................................ 3 FENOMENE OPTICE I ELECTRICE ÎN NATUR ......................................................... 12 Câmpul electromagnetic .... 15 Radia iile vizibile .................. 2 Difrac ia luminii...................................................................................... 7 Valurile eoliene ......................................................................................................................................................................................... 13 Tipuri de unde ......................................................................................................................................................................................................................................................... 15 Radia iile ultraviolete ............................. 14 Radia iile infraro ii .................................................................................................................... 3 Polarizarea luminii ...................... 1 Optica ondulatorie ................................................................................................................................. 11 Refrac ia undelor................................... 15 ... 9 REFLEXIA I REFRAC IA UNDELOR ....................................................................................... 4 Tr snetul.......................................................................................................................... 7 Tsunami ......................................................................................................................................................................................................... 8 PRINCIPIUL LUI HUGGENS........................................................................... 5 MI C RI ONDULATORII .................................................March 10........................

... 17 CUPRINS.......................................................................................... 16 Radia iile cosmice i radia iile ............................................. 18 ....................................March 10............................................................................................................................................................................................................ 16 BIBLIOGRAFIE ............................................................ G IE TI Radia iile X..................................................... 2011 COLEGIUL NA IONAL VLADIMIR STREINU .........................