1.

AMPLASAREA CENTELOR ÎN GRAF În actvitatea practic permanent apar probleme de amplasare cât mai optimal a centrelor de deservire sau a echipamentelor în re ele sau grafuri. Astfel, dac graful reprezint re eaua de drumuri ce une te careva localit i (vârfurile grafului) atunci poate fi cercetat problema amplas rii optimale a spitalelor, sec iilor de poli ie, unit ilor de pompieri sau a altelor centre de deservire. În asemenea cazuri criteriul de optimizare const în minimizarea distan ei (sau timpului de c l torie) de la punctul de deservire pân la cel mai îndep rtat vârf al grafului. Problema general const în amplasarea a mai multor centre de deservire. În acest caz distan a de la cel mai îndep rtat vârf al grafului pân la cel pu in un centru de deservire trebuie s fie minimal posibil . Locurile de amplasarea a serviciilor ob inute la solu ionarea acestor probleme se numesc centre ale grafului. Vom cerceta problema de amplasare a centrelor în cazul grafurilor ponderate cu ponderile cij corespunz toare arcelor (care reprezint lungimea) i v j asociate vârfurilor (care pot reprezenta, de exemplu, dimensiunea sau importan a obiectelor). 1.1. CENTRUL I RAZA
0 Fie G ! ( X , A) un graf orientat, ponderat. Prin RP ( xi ) vom nota mul imea vârfurilor x j  X pentru care în graful G exist

drumurile din vârful xi în x j lungimile ponderate ale c rora
t v j d ( xi , x j ) nu întrec valoarea P . Iar prin RP ( xi ) - mul imea

vârfurilor x j  X pentru care în G exist drumurile din vârful x j în
xi lungimile ponderate ale c rora v j d ( x j , xi ) nu întrec valoarea P . Astfel,

 

0 RP ( xi )

_ x

j

 X | v j d ( xi , x j ) e P a

1

t P

Pentru fiecare vârf xi al grafului se definesc dou numere: s 0 ( xi ) ! max[v j d ( xi , x j )]
x j X

s t ( xi ) ! max[v j d ( x j , xi )] .
x j X

Numerele s 0 ( xi ) i s t ( xi ) se numes respectiv num r de divizare exterioar i num r de divizare interioar a v rfului xi . Vom men iona c s 0 ( xi ) este elementul maximal din linia xi a matricii D d ) care se ob ine din matricea distan elor D (G ) ! [ d ( xi , x j )] (G (i, j ! 1,2, - , n) la înmul irea fiec rei colane j cu v j , iar s t ( xi ) este d (G elementul maximal din coloana xi a matricii D d ) ce se ob ine la înmul irea fiec rei linii j a matricii distan elor D (G ) cu v j . Dac
P0 este valoarea minimal a lungimii P pentru care

0 P

( xi ) ! X (adic din vârful xi se poate ajunge în orice alt vârf al

grafului G pe drumuri lungimile ponderate ale c rora nu întrec P0 i P0 este cel mai mic num r ce posed aceasta proprietate) atunci din (1.1) i (1.2) rezult egalitatea s 0 ( xi ) ! P 0 . În mod similar, dac Pt este valoarea minim a lungimii P
t pentru care RP ( x i ) ! X , atunci s t ( xi ) ! Pt . Este evident c în garful G numerele de divizare exterioar i interioar ale oric rui vârf sunt finite dac i numai dac graful este tare conex, adic pentru orice dou vârfuri xi , x j  X exist drumul

din xi în x j i invers.
* Defini ie. Vârful x0 se nume te centru exterior al grafului G dac

¡

( xi ) ! _ j  X v j d ( x j , xi ) x

Pa

(1.1)

¢ £

(1.2)

2

* s 0 ( x0 ) ! min[ s 0 ( xi )] .

xi

(1.3)

Defini ie. Vârful xt* se nume te centru interior al grafului G dac
s t ( xt* ) ! min[ s t ( x i )] .
xi

(1.4)

În graf pot exista mai multe centre atât exterioare, cât i interioare, formând astfel mul imi de centre exterioare i, respectiv, mul imi de centre inferioare. * Defini ie. Num rul de divizarea exterioar a centrului exterior x0 se nume te raz exterioar a grafului
* i se noteaz : V 0 ! s 0 ( x 0 ) ;

num rul de divizare interoar a centrului interior xt* al grafului se nume te raz interioar : V t ! s t ( xt* ). Deasemenea pot fi definite num rul de divizare exterioar interioar s 0t ( xi ) ! max[v j (d ( xi , x j )  d ( x j , xi ))] i centrul exteriorx jX

interior ca vârf al garfului cu cel mai mic num r de divizare exterioar -interioar . Interpretarea centrelor poate fi variat . Astfel, centrul exterior poate fi interpretat ca o sec ie de pompieri i, deci, minimal trebuie s fie timpul pentru drumul de la sec ie la locul unde s-a produs incediul. Ca centrul interior poate fi privit un ad post în cazul calamit ilor naturale - oamenii trebuie sa ajunga la ad post în timp minimal. Spitalul de urgen poate servi ca exemplu pentru centru exterior-interior ± minimal trebuie s fie drumul Äspital-pacientspital´. Vom prezenta un algoritm de c utare a centrului exterior întrun graf arbitrar. Algoritmul de c utare a centrului exterior 1. Se construie te matricea distan elor D nxn , unde n !| X | i d ij reprezint lungimea drumului minim din vârful xi în vârful x j a grafului. La generarea acestei matrice 3

3. În irul creat se determin valoarea minimal . Fiecare vârf al grafului num r de divizare exterioar a c ruia coincide cu aceast valoare este centrul exterior al garfului. 4). înmul ind fiecare colan j 2. 1. cu ponderile tuturor arcelor egale cu 1 i ponderile vârfurilor definite de vectorul (2. Pentru fiecare linie i a matricei D d se determin maximumul. 3. Vom cerceta graful din Fig. 3. 4 . în care elementul i reprezint num rul de divizare exterioar a vârfului xi . 1. Se construie te matricea D d a matricii distan elor D cu ponderea v j a vârfului x j . 4.poate fi aplicat algortmul lui Dijkstra sau cel al lui Floyd. 1. Fig. 2. Ca rezultat se ob ine un ir de lungimea n. Algoritmul de c utare a centrului interior al grafului se deosebe te de cel descris doar prin faptul ca la pasul 2 se construe te d matricea D dcare se ob ine la înmul irea fiec rei linii j a matricii distan elor D cu ponderea v j a vârfului x j i la pasul 3 pentru d fiecare coloan a matricii D dse determin maximumul.

12. x ) se numesc simetrice i pot fi substituite cu muchia ( x.Matricea distan elor acestui garf este x1 x1 x2 D (G ) ! x3 x4 x5 x6 0 3 4 3 2 1 x2 1 0 3 2 1 2 * x3 2 1 0 2 1 3 x4 3 2 1 0 2 4 x5 2 1 2 1 0 3 x6 3 2 3 2 1 0 * s0 ( xi ) 12 8 12 8 6* 12 s t ( xi ) 12 9 12 16 12 9 interioare _ 2 . În continuare vom generaliza no iunea de centru pentru a a numitele Äpuncte artificiale´ care pot fi plasate pe muchiile garfului. iar cea interioar cu 9. Rela iile (1. 12. Raza exterioara x a grafului este egal cu 6.2) definesc numerele de divizarea pentru orice vârf xi  X . y ) . 12. 6. 16. 9] ). 8. CENTRUL ABSOLUT Valorile diviz rilor exterioare i interioare ale vârfurile grafului sunt indicate în ultima linie i respectiv ultima coloan a matricii. 8. se vor cerceta grafurile neorientate i grafurile orientate cu arce simetrice. graful cercetat posed un singur centru exterior * * x0 ! x5 (deoarece s 0 ( x0 ) ! min[12. Deci. Vom generaliza aceast defini ie pentru Äpunctele xi y xj a 5 Fig. 1. Astfel. 2.2. y ) i ( y . . x 6 a ( s t ( xt* ) ! min[12. 12] ) i dou centre Vom aminti c într-un graf orientat arcele ( x. 9.

3 ponderile tuturor vârfurilor sunt egale cu 1 i c12 ! c 23 ! c34 ! c 45 ! c14 ! 3.Fig. pentru care s 0 ( y 0 ) ! min [ s 0 ( y )] . iar num rul de divizare interioar a centrului interior absolut se nume te raz iterioar absolut a lui G. xi )] . Punctele y 0 . Fie în gaful neorientat G din Fig. centru interior absolut al grafului G. x1 x3 x4 x5 Fig. xi  X * * Defini ie. y )  l ( y .6) s t ( y ) ! max[vi d ( xi . Defini ie. x j ) ! cij . 3 y x2 6 .5) Numerele de divizare a punctului y. x j ) o muchie cu ponderea cij a acestui graf (Fig. Fie G un graf arbitrar i a ! ( xi . (1. y ) a acestei muchii cu condi ia c : l ( xi . Exemplu. y din G * t i y t* pentru care s t ( y ) ! min [ s t ( y )] se numesc centru exterior absolut i. Num rul de divizare exterioar a centrului exterior absolut se nume te raz exterioar absolut a grafului. y )] . xi  X (1. 2). se determin conform rela iilor: s 0 ( y ) ! max[vi d ( y . y ) a por iunii ( xi . indiferent de faptul este el vârf al grafului G sau punct artificial al unei muchii a grafului. Punctul artificial y plasat pe muchia a poate fi definit cu ajutorul lungimii l ( x i . y din G respectiv. c 25 ! 2 . care se noteaz r0 i rt respectiv. 3artificiale´ amplasate pe muchiile grafului.

y ) ! 1 . Vom plasa acum pe muchia ( x 2 . cât i pe muchiile lui. pentru fiecare vârf al grafului numerele lui de divizare exterioar i inetrioar coincid.Deoarece garful este neorientat. x 4 i x5 sunt centrele grafului G. 7 . iar raza grafului este egal cu 5. iar raza absolut este egal cu 4. este centru absolut al grafului G. În acest caz matricea distan elor va fi: x1 x 2 x 3 x 4 x5 y s 0 x1 0 3 6 3 5 4 6 x2 3 0 3 5 2 1 5 x 6 3 0 3 5 4 6 D (G ) ! 3 x4 3 5 3 0 3 4 5 x5 5 2 5 3 0 1 5 y 4 1 4 4 1 0 4* st 6 5 6 5 5 4* Efectuând calculele necesare observ m c punctul y este Ämai central´ decât orice vârf al grafului i. deci. Men ion m c în caz general în graf pot exista mai multe centre absolute amplasate atât în vârfurile grafului. x5 ) un punct y astfel ca l ( x 2 . În cazul când centrul grafului se va cauta doar în vârfurile acestui graf vom avea matricea distan elor: x1 x 2 x3 x 4 x 5 s 0 x1 0 3 6 3 5 6 x 2 3 0 3 5 2 5* x3 6 3 0 3 5 6 D (G ) ! x 4 3 5 3 0 3 5* x5 5 2 5 3 0 5* st 6 5 * 6 5 * 5 * 6 U or se observ c vârfurile x 2 .

La determinarea centrului absolut nu poate fi aplicat algoritmul descris în punctul 1.1, deoarece num rul punctelor care ar putea fi centre absolute este infinit i, deci, este imposibil de calculat numerele de divizarea ale fiec ruia din aceste puncte. 1.3. ALGORITMI DE C UTARE A CENTRELOR ABSOLUTE U or se observ c în garfuri orientate centrele absolute nu pot fi situate pe arce. Deaceea în cazul grafurilor orientate pot fi eliminate toate arcele, cu excep ia celor simetrice, care se substituie prin muchii respective, i problema se va reduce la c utarea cenrelor absolute pe grafuri neorientate. În acest caz centrele absolut exterior i absolut interior al grafului coincid. Astfel, în continuare nu este necesar de specificat care centru absolut va fi c utat. Vom analiza doi algoritmi de c utare a centrelor abolute în graf. 1.3.1. METODA HAKIMI Acest algoritm permite determinarea loca iei exacte a centrului absolut i calcularea num rului de divizarea al lui (raza absolut ). Algoritmul Hakimi.
* 1. Pe fiecare muchie ek se caut punctul y k cu cel mai mic num r de divizare. * 2. Dintre toate punctele y k ( k ! 1,2,- , m ) în calitatea de centru absolut se alege punctul cu cel mai mic num r de divizare.

Pasul 2 al algoritmului descris este simplu. Primul pas este considerabil mai dificil i se realizeaz în urm torul mod. Fie muchia ek ! ( xi , x j ) a grafului G. Pentru orice punct
y k  ek are loc:

8

s ( y k ) ! max[v l d ( y k , xl )] !
xl  X

! max[vl min{l ( y k , x i )  d ( x i , xl ), l ( y k , x j )  d ( x j , xl )}] . (1.7)
xl  X

Not m \ ! l ( y k , xi ) i deoarece l ( y k , x j ) ! c ij  l ( y k , xi ) ! cij  \ rela ia (1.7) poate fi scris astfel s ( y k ) ! max min[vl {\  d ( x i , xl ), c ij  d ( x j , x l )  \ }] . (1.8)
xl X

i 0 e \ e cij pot fi determinate valorile minimale ale expresiilor din parantezele p trate ale rela iei (1.8). În acest scop pe plan se construiesc dreptele Pentru un vârf fixat xl
Tl ! vl {\  d ( xi , xl )} ,

(1.9)
l

d ! vl {c ij  d ( x j , xl ) \ } .

Curba înf ur toare inferioar a acestor drepte reprezint graficul dependen ei distan ei ponderate vl d ( y k , xl ) de loca ia punctului y k pe muchia ek . În continuare pe acela i plan se construiesc curbele înf ur toare inferioare pentru toate celelalte vârfuri xi  X . Curba înf ur toare superioar a curbelor construite reprezint grafucul dependen ei valorii s ( y ) de loca ia punctului y k pe muchia dat . Înf ur toarea superioar poate avea mai multe puncte de minim. Punctul y k care
* corespunde celui mai mic punct de minim este centrul absolut y k pe * muchia ek . Se calculeaz centrele absolute y k pentru toate celelalte

muchii ek (k ! 1, 2, , - , m) ale grafului. Centru absolut al grafului va
* fi punctul y k cu cea mai mic valoare a num rului de divizare * s ( y k ) , (k ! 1, 2, , - , m) .

¤

¥

9

x4
4

a5
6 10 a 4 6

a1 x1
8 2

x3

a6

a2

x5

a3

x2

Fig. 4.
Exemplu. Vom cerceta problema amplas rii unui spital care va deservi câteva zone ale ora ului. Fie graful din Fig. 4, în care vârfurile corespund raioanelor, iar lungimea muchiei ( xi , x j ) reprezint timpul, în minute, necesar pentru a ajunge din raionul xi în raionul x j . Vom considera c vârfurile grafului au ponderi unitare i nu este impus restric ia ca spitalul s fi amplasat doar în raione. În aceste condi ii amplasarea optimal a spitalului va fi în unul din centrele absolute ale grafului respectiv. Matricea distan elor (a timpului) a garfului este 0 8 8 6 10 16 0 2 10 6 D ! 18 2 0 12 8 . 6 10 12 0 4 10 6 8 4 0 U or se observ c vârful x1 este centrul exterior al grafului, iar vârfurile x 2 i x5 formeaz centrul interior al acestui graf, iar razele exterioar i cea interioar sunt egale cu 10. Vom continua cu determinarea centrului absolut al garfului.

10

T1 ! \  16. Similar vom proceda cu muchia a 3 ! ( x 2 . adic y 3 ! x5 cu s ( y 3 ) ! 10 . ! ! T2d 4  \ . T3 ! \  2. Astfel pe muchia a 2 ! ( x 2 . ! T4d 14  \ . arcele ( x1 . T2 ! \ . T4 ! \  10.b).. T1d 16  \ . ! ! T2d 12  \ . x3 ) exist un singur centru absolut local y 2 care coincide cu vârful x 2 al grafului.a. calculând \ de la x 2 la x5 . T5 ! \  6. T1d c 23  d ( x3 . Graficele func iilor Ti i Tid i ! 1. avem: T1 ! \  d ( x 2 . x1 )  \ ! 20  \ .. T4 ! \  10. x3 ) i ( x1 . iar raza absolut local este s ( y 2 ) ! 16 . Fie în muchia a 2 distan a \ se calculeaz de la x 2 la x3 . T5 ! \  6. ! T4d 10  \ . 11 . 0 e \ e 6 (Fig. ! T3d 2  \ . x5 ) se exclud din cercetarea ulterioar . Centrul absolut local de pe muchia a3 coincide cu vârful x5 . 5. x1 ) ! \  16. x5 ) . Aplicând formulele (1. ! T5d 6  \ .9). T2 ! \ .5 ) pentru 0 e \ e 2 sunt ( prezentate în Fig. T3 ! \  2. ! T5d 10  \ .În baza observa iei f cute la începutul paragrafului. ! T3d 14  \ .5.

c x1 Fig.22 T1 T1 18 T1d T1d 16 T4 T5 14 T4 T4d T5 T3 T3d T5d 8 T2d 10 8 T2d 4 T3 T2 4 T4d x2 x5 T5d T2 x2 Fig.5.5.b T3 T2 16 T3 T1d 12 10 8 T2 16 T5 T1d T3d 10 T4 T3d T2d T1 4 T2d T4d 3 8 T1 4 T5 T4 x4 T5d x5 T5d Fig. 5. 5.a 24 22 1 T3d x3 Fig.d x 4 T4d 12 .

unde 0 e \ e 6 se ia de la x1 la x 4 . 5. . T2 ! \  10.10.d. Raza absolut este s ( y 6 ) ! 9 .5 ). x5 ) cu 0 e \ e 4 de la x 4 la x5 avem: T3 ! \  12. s ( y 6 ). Pentru a g si centrul absolut de pe muchia a5 ! ( x1 . y* ! y 6 . T5 ! \  4. ! T3d 12  \ . ! T3d 18  \ . Algoritmul lui Hakimi poate fi considerabil optimizat. Centrul absolut y 6 de pe muchia a 6 a grafului cercetat se afla ! T4d 8  \ . 5. T4 ! \  6.9.12} ! 9 i deci. centrul absolut de pe muchia a5 .Pentru muchia a 6 ! ( x 4 . la distan a 3 de la vârful x 4 (Fig. Astfel. Conform algoritmului Hakimi centrul absolut al grafului este unul din centrele absolute locale determinate cu num r minim de divizare. T4 ! \ . s ( y 5 )} ! min{16. T5 ! \  10. Astfel. determinate de formulele ( T1 ! \ . ! T5d 10  \ . T2 ! \  16. în baza estim rilor efectuate. nu poate fi situat centrul absolut. s ( y 3 ). vezi Fig.. ! T5d 4  \ .. ! ! T2d 16  \ . Idea principal const în evaluarea ini ial a m rimii razei absolute a grafului i excluderea din cercetare a muchiilor pe care. T3 ! \  18. T1d 14 \ . 13 ¦ T1 ! \  6. Calcul m s ( y*) ! min{s ( y 2 ). centrul absolut al grafului este situat pe muchia a 6 la distan a 3 de la vârful x 4 . T1d 12  \ . ! ! T2d 10  \ . ! T4d 6  \ . este y 5 ! x 4 cu raza absolut s ( y 5 ) ! 12 .c). x 4 ) se construiesc func iile Ti i Tid i ! 1.

10. a 3 i a 5 . p 45 ! max(6. x j ) / 2 . Atunci valoarea razei absolute a grafului nu este mai mic decât p ij ! max[v k min{d ( xi . x j )  E . 14 . În acest caz raza absolut a * * grafului este egal cu r ! p ij  v k d ( x i . conform calculelor din exemplu precedent. x j ) / 2] este limita superioar pentru raza ( xi . x 4 ) . unde v k este ponderea vârfului în care m rimea p ij atinge valoarea maxim . x5 ) i p14 ! max(10. x k ).12) ! 8 . iar * H ! min [ p ij  v k d ( x i . E ) se afl pe muchia eij ! ( xi . În continuare vom presupune c centrul absolut al grafului este situat în mijlocul muchiei eij . x5 ) . pentru care m rimile corespunz toare p ij u 10 . Astfel. Aceast valoarea este doar o aproximare a valorii exacte a razei absolute a grafului care. Vom aplica modific rile propuse pentru graful din exemplul precedent. pot fi excluse din cercetare i algoritmul Hakimi se va aplica doar pe muchia a 6 .2. p 25 ! max(10. x j )E absolut a grafului. poate fi exclus din cercetare la aplicarea algorimului Hakimi de c utare a centrului absolut al grafului. x3 ) . Limita inferioar pentru raza absolut a grafului este P ! min(16.12. orice muchie eij  E . xk  X iar m rimea P ! min( pij ) este limita inferioar pentru raza absolut a eij E grafului G. 4) ! 12 pentru muchia a5 ! ( x1 .8.6. este egal cu 9. Avem: p 23 ! max(16.8) ! 8 pentru muchia a 6 ! ( x 4 . Muchiile a 2 .4) ! 10 pentru muchia a 3 ! ( x 2 . pentru care p ij u H .Vom considera c centrul absolut al grafului G ! ( X .6) ! 16 pentru muchia a 2 ! ( x 2 . Calcul m limita superioar pentru raza absolut a grafului j.10. d ( x j . x k )}] .

deoarece valorile cu care se m re te P sunt foarte mici.11) 15 . respectiv. r este valoarea minimal a lui P pentru care P P P xi  X Astfel.+ P ( xn ) { ˆ (1. Fie QP ( xi ) ! { y vi d ( y.10). la finalizarea procesului iterativ intersec ia xi  X  + P ( xi ) © ¨ § § § § + ( xi ) ! ( x1 ) + ( x2 ) + . n se construiesc mul imile i se verific P ( xi ) îndeplinirea rela iei (1. raza absolut r a grafului G este valoarea minimal a lui P pentru care din careva punct y al garfului se poate ajunge în orice vârf al lui G pe lan uri cu lungime ponderat mai mic sau egal cu P . Deci. În rezultatul aplic rii metodei iterative se determin domeniul în care se g se te centrul absolut. valoarea lui P se m re te pu in i din nou se construiesc mul imile P ( xi ) i se verifica rela ia men ionat . valoarea aproximativ a rezei absolute.2 METODA ITERATIV Metoda iterativ . va fi expus pentru cazul grafurilor neorientate.3.. Procesul descris se repet pân când se va îndeplini rela ia (1. Dac aceast rela ie nu are loc. atribuind lui P o valoare destul de mic pentru fiecare i ! 1. Pentru a aplica metoda iterativ pe grafuri orientate no iunile Äneorientate´. se vor substitui cu analogiile lor Äorientate´. În plus.. Evident. i. xi ) e P } mul imea tuturor punctelor y de pe muchiile grafului G din care se poate ajunge în vârful xi pe lan uri (drumuri).1. f r a genereaza schimb ri esen iale. a c ror lungime ponderat nu întrece P .10) (1.2. Valoarea corespunz toare a lui P se ia în calitate de raz absolut r a grafului G.10). Vom men iona c aceast metod nu determin locul exact a centrului absolut i valoarea exact a razei absolute a grafului.

Se alege o valoare aleatoare H " 0 i ini ial se consider « vi v j » d ( xi .. Astfel.va con ine un singur punct care i este centru absolut y * al grafului. x j ) ¼ . Se construiesc mul imile QP ( xi ) ! { y  G vi d ( y. atunci QP ( xi ) + QP ( x j ) ! ˆ vi  v j mul imilor din rela ia (1. x j ) ¼ .2.11) poate s con in mai multe puncte. x x X v  v ¬ i ¼ j ­ ½ i dat fiind faptul c raza r nu poate fi mai mic decât P0 . P ! P0 . n . dac i intersec ia d ( xi . x j ) .11) la fel este vid .. c diametrul garfului nu este neap rat de dou ori mai mare decât raza absolut . În cazul existen ei a mai multor centre absolute intersec ia (1. i ! 1. U or se observ c . Atunci valoarea W ! 2P 0 poate fi interpretat ca diametru grafului. i j  j 16 . Algoritmul iterativ. Amintim c vârfuri arbitrare xi Pe vi v j d ( x i . procesul iterativ de c utare a centrului absolut al grafului poate s înceap cu P egal cu « vi v j » P0 ! max ¬ d ( xi . x j ) este distan a minimal dintre dou i x j a grafului G. xi ) e P } . i se determin intersec ia acestor mul imi. Pasul 1. Vom men iona doar. unde P0 ! max ¬ x { x X v  v ¬ i ¼ j ­ ½ Pasul 2.

adic d ( X p .Pasul 3.4 CENTRE MULTIPLE În unele cazuri. x i )] . Vom nota prin d ( X p . x j X P inând cont de defini iile numerelor de divizare extern i intern a vârfurilor (paragraful 1. x j X Defini ie. se admite o generalizare a no iunii de centru: se cerceteaz nu doar un singur punct (centru). x i ) cea mai mic distan x j X p dintre vârfurile mul imii X p i vârful xi . adic P ! P  H . x j )] . ca din orice punct al ora ului s se ajung în unul din aceste restaurante în mai pu in de 10 minute? Fie X p o submul ime din p vârfuri a mul imii X de vârfuri a grafului G. X P )] . Mul imea X * p0 pentru care s 0 ( X * 0 ) ! min [ s 0 ( X p )] se p XpX nume te centru extern multiplu sau p-centru extern al grafului G. i se trece la pasul 2. xi ) ! min [ d ( x j . Similar se define te distan a d ( xi .1) se define te num rul de divizare extern a mul imii X p s 0 ( X p ) ! max[ v j d ( X P . x j )] x j X i num rul de divizare intern a mul imii X p s t ( X p ) ! max[ v j d ( x j . când exist necesitatea amplas rii a mai multor obiecte. centre de deservire. În caz contrar. dar o mul ime din p puncte care formeaz centrul multiplu (p-centru) al grafului. 1. O problem care se reduce la determinarea p-centrului într-un graf poate fi formulat astfel: Cum poate fi creat o re ea de restaurante astfel. centrul absolut se g se te în domeniul definit de aceast intersec ie. X p ) ! min [d ( xi . 17 . Dac aceast intersec ie este vid valoarea lui P se m re te cu H .

Mul imea X * pentru care s t ( X * ) ! min [ s t ( X p )] se pt pt XpX nume te centru intern multiplu sau p. num r ce cre te considerabil chiar pentru grafuri de dimensiuni medii. xi )] y j X p i d ( xi . Pentru aceasta se construiesc toate mul imile posibile X p  X constituite din p vârfuri i. 1. Atunci. 18 . care va fi descris pentru p-centrele absolute ale grafului. x j )] . Acest mod de solu ionare a problemei va necesita timp i resurse computa ionale considerabile. Acest procedeu presupune executarea a p ™ ( n  p ) ™ C np compara ii. X P )] . se determin mul imile X * 0 i X * care p pt formeaz p-centrele grafului.5 CENTRE MULTIPLE ABSOLUTE Similar modului de definire a centrului absolut vom defini no iunea de p-centru absolut al grafului G. mul imea X * 0 cu s 0 ( X * 0 ) ! min [ s 0 ( X p )] p p X p G este p-centru extern absolut * pt X p G i mul imea X * pt pentru care s t ( X ) ! min[ s t ( X p )] este p-centru intern absolut al grafului G. În cazul p-centrelor acest procedeu poate fi utilizat doar pentru grafuri de dimensiuni mici. conform defini iilor de mai sus. În paragraful 1.centru intern al grafului G. x j X P Astfel. Fie X p  G mul imea care const din p puncte ale grafului G situate atât în vârfuri. s 0 ( X p ) ! max[ v j d ( X P . De aceea este mai eficient s se aplice algoritmul iterativ.num rul de divizare intern a mul imii X p . xi ) ! min [ d ( y j . cât i pe muchii. iar s t ( X p ) ! max[ v j d ( x j .1 s-a descris procedeul de determinare a centrului extern i a celui intern al garfului în baza matricei distan elor. În mod analog.Defini ie. d ( X p . x j )] x j X este num rul de divizare x j X extern a mul imii X p . X p ) ! min [d ( xi .

Problema general este des întâlnit în practic . 2. îns se solu ioneaz considerabil mai dificil decât orice varianta Älimitat ´ a ei. Acest algoritm converge rapid i posed urm toarele avantaje : y y Procesul se încheie imediat ce se ob ine Äexactitatea´ necesar în amplasarea centrelor. Ideea general a algoritmului const în construirea domeniilor specifice * P ( X k ) care reprezint mul imi de puncte y ale grafului cu proprietatea: din fiecare punct y al domeniului se poate ajunge în orice vârf al submul imii de vârfuri X k Ž X . Extinderea rezultatelor pe garfurile orientate este evident . S se determine un num r minimal de centre i o loca ie a acestora astfel încât fiecare vârf al grafului s se afle la Ädistan a critic ´ de la cel mai apropiat de el centru. Problema general de determinare a p-centrului absolut poate fi formulat în urm toarele dou moduri: 1. deci.2 în terminologia introdus se nume te 1-centru absolut al grafului. Ca i în cazul centrului absolut. Algoritm fi simplu modificat pentru c utarea solu iilor cât mai apropiate de cele optimale i. graful G se consider neorientat. De determinat amplasarea optimal în orice puncte ale garfului a unui num r. fie p. Fie dat o Ädistan critic ´. Men ion m c metoda Hakimi descris pentru determinarea centrului absolut nu poate fi generalizat pentru p-centrele absolute. Vom cerceta un algoritmul iterativ pentru determinarea pcentrelor absolute ale grafului.U or se observ c p-centru absolut al grafului este o generalizare a no iunii de centru absolut. de centre astfel. ca distan a de la cel mai îndep rtat vârf pân la cel mai apropiat de el centru s fie minimal posibil . Astfel. centrul absolut definit în paragraful 1. pentru analiza stabilitat ii solu iilor. | X k |! k pe lan uri de 19 .

Pentru a forma domeniile * P ( X k ) mai întâi se construiesc mul imile QP ( xi ) ! { y vi d ( y. xi ) e P } definite în paragraful 1. E ) un graf neorientat arbitrar i p un num r întreg. Pasul 1. Se alege o m rime destul de mic H " 0 . Un domeniu poate fi constituit pornind de la o por iune de muchie sau de la un singur punct. 20  Pasul 3. Utilizând mul imile *P (X k ) . Al doilea termen din formul exclude toate domeniile grafului G din care se poate ajunge cel pu in într-un vârf x j de-a lungul lan urilor de lungime cel mult P . iar pentru orice vârf x j ‘ X k aceast proprietate nu este satisf cut . Pasul 2. Pasul 4.3. P domeniile . Se construie te graful bipartit G d ( X d X . P ( xi ) se determin     * P ( X k ) ! (+  ( x )) \ ((+ ( x )) + (+ ( x ))) . Algoritmul de determinare a p-centrului absolut a grafului Fie G ! ( X . pe lan urile de lungime cel mult P . Domeniul * P ( X k ) poate fi exprimat prin mul imile P ( xi ) conform formulei: P i xi  X k P i xi  X k P j x jX \ X k Aici al doilea termen din formul exclude domeniile grafului G din care se poate ajunge. E d unde: ! 7 ).lungime cel mult P . X este mul imea de vârfuri a grafului G.2. * P (ˆ) ! { y  G} \ (7QP ( x j )) este domeniul din care nu se j poate ajunge în nici un vârf al grafului pe lan uri lungimea c rora nu întrece P . Pentru fiecare vârf xi se construiesc mul imile ( xi ) . S se g seasc p-centrului absolut al lui G. Se atribuie P ! H . Astfel. în vârfurile mul imii X k i cel pu in în unul din vârfurile r mase ale grafului.

Astfel. Vom descrie unele detalii de realizare ale algoritmului. Pasul 5. .a. Eroarea în determinarea conform acestui algoritm a centrului i a valorii corespunz toare P depinde liniar de valoare lui H . Pentru orice muchie a grafului se îndepline te una din urm toarele situa ii: din vârful xi  X pe lan uri lungimea c ror nu întrece P se poate ajunge sau în toate punctele muchiei. aceste etichete con in toat informa ia necesar pentru descrierea mul imii QP ( xi ) . valoare lui P se m re te cu H ( P ! P  H ) i se trece la pasul 2. La executarea algoritmului descris suplimentar se vor determina i (n  1). Prin urmare. care apar in lan urilor ce unesc etichetele cu vârful xi . Se g se te mul imea stabil exterior minim a garfului bipartit G d . 21 . iar cealalt într-un vârf xi  X exist atunci i numai atunci când în vârful xi al grafului G se poate ajunge din domeniul respectiv. centrele absolute ale grafului. sau nu se poate ajunge în nici un punct al muchiei.Xd este o mul ime de vârfuri în care fiecare vârf corespunde unui domeniu * P ( X k ) . Ed este mul imea de muchii astfel.m. Consider m un P fixat. iar P este p-raza absolut . Dac din vârful respectiv se ajunge doar pe o por iune a muchiei. Pasul 6. (n  2)  . încât muchiea e  E d o cu extremitate într-un vârf-domeniu. sau într-o por iune din muchie. Eticheta reprezint lista vârfurilor grafului din care se ajunge în punctul Älimit ´. QP ( xi ) const din punctele muchiilor (sau por iunilor de muchii). atunci punctul Älimit ´ se eticheteaz .d. de la o extremitate a muchiei pân la un punct Älimit ´. Dac num rul domeniilor în mul imea stabil exterior minim este mai mare decât p. În caz contrar domeniile mul imii stabile exterior minime formeaz p-centru absolut al grafului G.

Vom cerceta garful neorientat din Fig. . Astfel. Conform urm toarei teoreme dimensiunea acestui graf poate fi mic orat prin eliminarea domeniilor ce nu afecteaz solu ia optimal a problemei (dac îns exist câteva solu ii optimale. Deci. Reprezentarea domeniilor prin vectori binari. Vom spune. la aplicarea acestei procedure unele din ele pot fi pierdute).Dup atribuirea tuturor etichetelor pentru toate vârfurile garfului fiecare muchie se va diviza în sectoare care se caracterizeaz doar de vârfurile în care se poate ajunge din aceste sec iuni. atunci pa ii 3 ± 6 se realizeaz pentru P egal cu aceast Ädistan critic ´. Având un P fixat pentru determinarea unei din X d fi excluse pot mul imi stabile exterior minime a grafului G d toate vârfurile care corespund vectorilor SI domina i în X dde al i vectori binari SI. Se cere de determinat un 22 . j n } .. din punct de vedere al calculului. Ace ti vectori binari se numesc intersec ii stricte i se noteaz SI (strict intersections). În acest caz num rul domeniilor în mul imea stabil exterior minim reprezint valoarea c utat a lui p. Exemplu. j 2 . La pasul 4 al algoritmului se prevede construirea grafului bipartit G d care. totalitatea sectoarelor descrise de acela i vector binar formeaz domeniul * P . unde † este produs boolean (conjunc ie). poate avea dimensiuni mari. iar domeniile acestei mul imi formeaz p-centrului respectiv. este foarte comod de i nu con ine nici o informa ie despre amplasarea lor în graf. Consider m ponderile tuturor vârfurilor grafului egale cu 1. Teorem . Dac este necesar s se determine valoarea minimal a lui p pentru care fiecare vârf al garfului se afl la o distan ce nu întrece Ädistan a critic ´ de la careva centru (problema general 2). în caz general.6. c (SI )1 îl domin pe (SI ) 2 dac ( SI )1 † ( SI ) 2 ! ( SI ) 2 . unde j k ! 1 dac din careva punct al sectorului putem ajunge în vârful xi i j k ! 0 în caz contrar. fiecare sector poate fi definit de un vector binar { j1 . | X |! n . Numerele al turate muchiilor acestui graf indic lungimea lor.

7. x1 3 x2 2 5 4 x4 6 x3 Fig. În Fig. pentru P ! 2. ob inute la parcurgerea consecutiv a muchiilor grafului.4 . x4 x3 A x2 x4 x1 x4 x3 x3 Fig. x 2 ) indic  23 . 6.3. i ! 1.5 . 7. 2. Vom aplica algoritmul descris mai sus. sunt reprezentate etichetele care definesc mul imile P ( x i ) . Aceste etichete. Astfel.5 de la cel pu in unul din aceste dou centre. eticheta x 2 . x 4 de pe muchia ( x1 .2-centrul absolut încât fiecare vârf al grafului s se afle la distan a ce nu întrece P ! 2. x4 B x1 x2 x2 . x1 x2 . indic vârfurile c rora le corespund.

(0110) 8. x 4 ]. x3 ? .5. Vom determina sectoarele în care se divizeaz fiecare muchia a grafului: ( x1 . i punctul x 2 . x3 ) m rginit de etichetele x 2 i x3 apar ine domeniului a c rui SI este (0110). x 4 ? de pe muchia ( x3 . x 4 . în limitele distan ei 2. (0100) 3. x 4 ( x 2 . x4 ?. x3 ? .unicul punct în care se poate ajunge din vârfurile x 2 i x 4 în limitele distan ei P ! 2. A ?. inclusiv sectorul vid A x3 . x4 . În Fig. mul imea punctelor în care se poate ajunge din vârful x 4 pe lan urile a c ror lungime nu întrece P . (0010) 5. prin liniile întrerupte ata ate muchiilor garfului este reprezentat mul imea QP ( x 4 ) . x1 ?. A x2 . muchiile grafului cercetat se divizeaz în 15 sectoare. (1001) 7. din nici un vârf al grafului). ( x 2 . (0001) 4. i punctul x 2 . (0101) 9. x1 . ( x1 . A x2 . Unele sectoare au acelea i SI i în continuare se consider doar 9 sectoare cu urm toarele intersec ii stricte SI: 1. x4 . x 2 ? . Astfel. deoarece doar din punctele grafului situate între aceste etichete se poate ajunge în vârfurile x 2 i x 4 (dar numai în aceste vârfuri) pe lan uri cu lungimea cel mult 2. Pentru sectoarele determinate se construiesc vectorii binari SI. 24 . ( x3 .5. x1 ?. x 4 ? . sectorul de pe muchia ( x 2 . x 4 ) (în acest sector nu se poate ajunge. x3 ?. (1101). x2 ? A x3 . x4 ?. A x1 . x 4 ) : [ x1 . De exemplu. x 2 ) : Ax1 . A x4 . x 4 . A x2 . x 4 ) :A x3 . x3 ) :A x 2 . (1100) 6. x4 ?. x2 .5 . x 4 ) :A x 2 . 7. A x3 . (0000) 2. x 2 .

7. E d în pasul 4 al algoritmului. 8. pentru P ! 2. conform procedeului descris bipartit G d ( X d X . x 2 ) a acestui graf. marcat în Fig. mul imea de vârfuri stabil exterior minim u or se g se te 7 9 x1 x2 x3 x4 Fig. conform pasului 6 al algoritmului ele determin p-centrul absolut al garfului G. Se construie te graful ! 7 ) (vezi Fig. x 4 . Mul imea stabil exterior minim a poate fi determinat aplicând algoritmul respectiv. x3 ) m rginit de etichetele x2 i x3 . prin A. Astfel. definite de cei doi SI. Deoarece în acest caz se cerceteaz doar vârfurile din domenii mul imile. Îns pentru garful bipartit din Fig. 7. schimb rile vor fi: 25 .Dup excluderea SI domina i de al i SI r mân doar dou domenii definite de SI 7=(0110) i 9=(1101). prin triere direct a muchiilor i con ine vârfurile 7 i 9.5 2centrul absolut al grafului G const din mul imea A de puncte a muchiei ( x 2 . Algoritmul descris poate fi aplicat i la determinarea p-centrului grafului dac se vor face câteva modific ri. 8. grafului G d descris în partea I a lucr rii de fa . În Fig. x 2 ) în care este amplasat eticheta x 2 . Domeniul care corespunde SI (0110) reprezint sectorul muchiei ( x 2 . Remarc . acest domeniu este marcat prin B. x3 ) i punctul B de pe muchia ( x1 . Al doilea domeniu definit de SI (1101) reprezint un singur punct de pe muchia ( x1 .). 8. Deoarece mul imea stabil exterior minim a grafului G d const din dou domenii i p ! 2 .

cât i punct al muchiei. Metoda lui Handller const în determinarea unui lan periferic (lan de lungime maximal în graf. . adic P ! d 2 . care poate fi atât vârf al grafului.6 PROBLEMA CENTRULUI PENTRU UNELE CLASE DE GRAFURI 1. Se alegea un vârf arbitrar al arborelui. CENTRUL ABSOLUT ÎNTR-UN ARBORE CU VÂRFURI NEPONDERATE În cazul arborelui cu vârfuri neponderate se aplic un algoritm elegant propus în 1973 de Handller.y Din start toate cele n(n  1) distan e din matricea distan elor se vor aranja în ordinea nedescresc toare ( d 1 .  y În Pasul 2 i Pasul 3 mul imile mul imile RP ( x i ) . d n ( n1) ) .d.6. d 2 . În caz contrar vârfurile din domeniile ce formeaz mul imea stabil exterior formeaz p-centru grafului G. La Pasul 1 al algoritmului lui P i se atribuie valoarea d1 ( P ! d 1 ). 1. P ( xi ) se înlocuiesc cu 26 . nu neap rat unic) al arborelui i amplasarea centrului absolut în mijlocul acestui lan .1. lui P i se atribuie urm toarea valoare din irul ordonat al distan elor i se trece la pasul 2. y Pasul 6. Dac num rul vârfurilor grafului G din domeniile ce determin mul imea stabil exterior minim a lui G deste mai mare decât p.m. iar la Pasul 6 opera ia P ! P  H este substituit de atribuirea parametrului P a valori urm toare din irul ordonat construit.a.. Se determin cel mai îndep rtat vârf de la vârful ales i se noteaz prin v s . Algoritmul lui Handller const din urm torii pa i: Pasul 1. d 3 .

x8 x9 5 Alegem vârful x 4 . x2 x1 5 3 x6 6 6 1 2 4 x7 x3 x10 4 x5 7 x4 x11 Fig. Distan ele de la x 4 pân la toate celelalte vârfuri ale arborelui sunt prezentate în Tabelul 1 x1 x4 11 x2 9 x3 6 x4 0 x5 2 x6 3 x7 9 x8 9 x9 14 x10 10 x11 6 Vârful x9 este cel mai îndep rtat vârf de la x 4 . 9. avem Tabelul 2 27 . Lan ul ce une te vârfurile v s i vt este lan de lungime maxim în arborele cercetat i punctul lui de mijloc este unicul centru absolut a arborelui. Exemplu. Pasul 3. Pentru vârful v s se g se te cel mai îndep rtat vârf care se noteaz vt .Pasul 2. De g sit centrul absolut al arborelui din Fig. astfel. 9. Calculând distan ele de la vârful v s pân la toate celelalte vârfuri ale arborelui. v s ! x9 .

Se determin centrul absolut al arborelui aplicând algoritmul lui Handller.5 de la vârful x1 .6. Fig. avem vt ! x1 . x1 . 1. Algoritmul const din pa ii: Pasul 1. x9 la distan a 12. Centrul absolut al arborelui se afl pe lan ul minimal cu extremit ile x2 x1 5 3 x6 6 1 2 4 6 x7 x3 x10 4 x5 7 x4 x11 x8 x9 5 Fig.2. Dac centrul absolut este amplasat într-un vârf al grafului se elimin una din muchiile incidente centrului de pe lan ul care une te 28 . 10. 2-CENTRUL ABSOLUT ÎNTR-UN ARBORE CU VÂRFURI NEPONDERATE Pentru determinare a 2-centrului absolut în arborele neponderat se aplic algoritmul descris în paragraful precedent cu mici modific ri.10. Pasul 2.x1 v s ! x9 25 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 5 x9 0 x10 20 x11 16 23 20 14 12 13 19 Deoarece cel mai îndep rtat vârf de la x9 este vârful x1 .

genereaz doi sbarbori T1 i T2 prezenta i în Fig. Petru a ilustra lucrul algoritmului descris consider m din nou arborele din Fig.10 se vede c centrul absolut al arborelui este situat pe muchia ( x 4 . Aplicând algoritmul lui Handller pe fiecare din subarbori se determin centrul absolut care i sunt solu ia problemei 2-centrului absolut pentru arborele ini ial. Aplic m pasul 3 al algoritmului i determin m centrele absolute ale arborilor ob inu i.11. Ca rezultat se ob in doi subarbori. Eliminarea acestei muchii. Pasul 3. x5 ) .5 de la vârful x1 (Fig. x2 x1 5 3 1 6 x6 6 x7 T2 x10 4 4 x5 7 T1 x3 x4 x11 x8 x9 5 Fig.vârfurile v s i vt . x1 ) la distan a 5. Exemplu. 11. Centrul absolut al subarborelui T1 este situat pe lan ul minim cu extremit ile ( x 4 . iar vt ! x1 . 12). Din Fig. conform pasului 2 al algoritmului. 9. În caz contrar se elimin muchia pe care este situat centrul absolut al grafului. Pentru subarborele T1 avem: x1 x 2 0 8 11 9 x3 5 6 x4 11 0 x1 x4 U or se observ c v s ! x 4 . 29 .

13.Pentru subarborele T2 vom avea: x 5 x 6 x7 1 0 6 12 13 19 x8 x9 x10 8 13 9 5 0 20 x11 5 16 x6 x9 Astfel. 30 . x2 x1 5 3 1 6 x6 6 x7 T2 x10 4 4 x5 7 T1 x3 x4 x11 x8 x9 5 Fig. Centrele absolute ale subarborelor formeaz 2-centrul absolut al arborelui din Fig. centrul absolut al subarborelui T2 este situat pe lan ul minim cu extremit ile x9 . x2 x1 5 3 x6 6 1 2 4 6 x7 x3 x10 4 x5 7 x4 x11 x8 x9 5 Fig. x10 la distan a 10 de la vârful x9 (sau x10 ). 12. 9.

31 . unde hi este cu elementele F ij ! hi  h j ponderea vârfului xi . x j ). t ) de la vârful s pe lan ul unic ce une te vârfurile s i t. Pasul 2.6. Se g se te F st ! max F ij . j ! 1. CENTRUL ABSOLUT ÎNTR-UN ARBORE CU VÂRFURI PONDERATE În acest paragraf se consider problema centrului absolut în arbori ale c ror vârfuri au ponderi distincte. se atribuie s ! i . j aceast valoare maxim se noteaz prin s i t respectiv. Se calculeaz elementele F ij dintr-o linie arbitrar i a matricei B. Pasul 3. i.1. Îns algoritmul descris poate fi simplificat dac se va calcula doar o parte a acestei matrice. . Pasul 2.2. Algoritmul determin rii loca iei centrului absolut în asemenea arbori const în urm toarele: Pasul 1. Vârfurile i i j care determin i.. Se construie te matricea adiacen elor ponderate Bnv n a arborelui cercetat. n .3. Se introduce matricea adiacen elor ponderate Bnv n a arborelui hi ™ h j d ( xi . Dac elementele coloanei k au fost deja determinate. hs  ht U or se observ c complexitatea determin rii matricei Bnv n este O ( n 2 ) . Centrul absolut al arborelui se va amplasa la distan a ht d ( s. Algoritmul modificat va consta din urm torii pa i: Pasul 1. Se g se te elementul maxim F ik în aceast line. t ! k i se trece la pasul 6.

Pasul 5. Elementul maxim al acestei linei se afl în coloana x7 .4. Se g se te elementul maxim F mk în coloana k. F ij x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 x10 x11 x1 0 x2 x3 x4 x5 x6 x7 61.3 50.5.5.7. se atribuie s ! k . t ) de la vârful s pe lan ul unic ce une te vârfurile s i t. Se calculeaz elementele F lk ale coloanei k.6 61. Vom aplica algoritmul descris pentru arborele din Fig.3 63.5 0 52.8) .9.7 50 44 x8 x9 x10 x11 25.7 63.5 32 . hs  ht Exemplu. 4. Dac elementele din linia m au fost deja determinate. Se calculeaz elementele liniei i ! m i se trece la pasul 2.8 74. Se calculeaz elementele primei linei x1 a matricei adiacen elor ponderate.7 70 63. t ! m i se trece la pasul 6.6.8 19.5 24 31.Pasul 3.1 18.7 28 53. ponderile vârfurilor c ruia sunt definite de vectorul h ! (7. Centrul absolut al arborelui se va amplasa la distan a ht d ( s. în care se afl elementul maxim determinat la pasul precedent.5 40.9.10. Pasul 4.8. Pasul 6.

Fiecare interval I i  F se define te de extremitatea sa stâng a i i cea dreapt bi . Fie Y Ž X o mul ime stabil exterior a grafului G. Mul imea F se numa te model interval a lui G. 1.   33 . adic I i ! [ ai . Graful G ! ( X .. t ! x1 i centrul absolut al arborelui se afl pe lan ul cu extremit ile x1 . pentru a marca extremit ile intervalelor din F se folosesc numerele întregi 1.6.2.2n} este ai (sau bi ) pentru careva interval I i F .2.Astfel.. Astfel.E. p-CENTRUL ÎN GRAFURI INTERVLE În acest paragraf se descrie algoritmul ce determin p-centrul într-un graf interval. F r a pierde generalitatea.3. unde a i e bi .C.T. . n Improved lgorithm for the p-Center Problem on Interval Graphs with Unit LengthsPre-Published Version) Fie F o mul ime de intervale pe dreapta real . Pentru modelul interval F graful interval se notaz prin G(F). (T. C. Ng .Calculând elementele coloanei x7 .33 de la vârful x7 . consider m c nu exist dou intervale cu acelea i extremit i i ai bi pentru orice 1 e i e n . care a fost deja definit . Mul imea stabil exterior care genereaz un lan în G se nume te lan dominant în G. observ m c elementul maxim al acestei coloane se g se te în linia x1 . x j )  E dac i numai dac I i + I j { Ø. bi ] .2n . Cheng. Liying Kang. E ) se nume te garf interval dac exist o coresponden biunivoc între vârfurile xi  X i intervalele I i  F astfel încât muchia ( xi . Fie F o mul ime de n intervale într-un model interval pentru G. Deci fiecare întreg j  {1. s ! x7 . x7 la distan a 9. Deoarece extremit ile sunt sortate (ordonate) valorea real a extremit ii poate fi substituit cu rangul s u în aceast sortare.

Fig.. i ) i LSUC ( I j . Astfel.2) ! I 4 LSUC ( I 10 . Pentru orice interval vom defini RSUC ( I j .0) ! q . Men ion m c deoarece 7 n i !1 i I este o conex RSUC ( I i ) ! I i implic i ! n . i) ! LSUC ( a j . RSUC ( I 1 .1) = I i2 . RSUC ( I 9 ) ! I 10 .1) ! I 9 . Din defini ia succesorilor u or se observ c pentru orice I i F exist un num r întreg l(I i ) astfel încât RSUC ( I i .Fie RSUC ( I 1 . unde RSUC apare de i  1 ori i RSUC (q. Astfel pentru exemplul din Fig. LSUC ( I 4 ) ! I 2 . i RSUC ( I 1 . RSUC ( I1 .. i ) ! RSUC ( RSUC (.2) ! I 9 .. Fig. l ( I1 ) .1) = I n . iar LSUC ( I 10 .1) = I il ( I ) = I n .Pentru un num r întreg q vom defini succesorul din dreapta RSUC (q) i succesorul din stânga LSUC (q) . I i ! In} l(I ) 1 1 34 .3) ! I 10 .RSUC (q. Vom spune c RSUC( q ) ! I i F dac i numai dac bi ! max{b j | I j con ine q} i LSUC( q ) ! I i F dac i numai dac a i ! min{a j | I j con ine q} . Astfel. i) . . Similar se define te Ij LSUC (q. 14 avem RSUC ( I 4 ) ! I 9 . {I1 ! I i1 .0))) .1) ! I 4 . pentru 14 avem RSUC ( I 1 .2) = I i3 . LSUC ( I 9 ) ! I 4 . i ) ..3) ! I 2 . RSUC ( I i ) ! RSUC (bi ) Pentru component un i LSUC ( I i ) ! LSUC ( a i ) . i ) ! RSUC (b j . LSUC ( I 10 .. I i2 . interval Ii . l ( I i ) . RSUC ( I 1 . 14 Pentru num rul întreg q se define te i succesorul din drepata de la itera ia i: RSUC (q.

± I }. q ))) .k Ti 2 = Ø.este mul ime stabil exterior. .. q )) prin a ( RSUC ( I i . I i ( d 1)  2 ( p 1) d }. Dac noateaz cea mai mare distan Consider m L ( I i . Pentru orice pereche de intervale I i . I i ( d 1) 2 ( r 1) d  2 ( d 1) 1 .k astfel încât distan a de la fiecare interval din Ti1 pân la I i este mai .k  i Ti 2 .. Mul imea Ti . I i ( d 1)  2 d .. . Pentru comoditate se introduc urn taoarele nota ii: l ( I1 ) se divide cu p c ! «l ( I 1 ) p » . q) (b ( LSUC ( I i .k de intervale având extremit ile din dreapta între bi i bk . fie {I i ( d 1)  2 ( r 1) d .k poate fi divizat în dou submul imi Ti1 .k 35 . q ) ( LSUC ( I i . I i ( d 1) ( 2d 1) .I . Dac l ( I1 ) nu se divide l ( I1 ) ! (c  1) p  r . . I i l ( I1 ) I n ) este lan dominat a grafului interval G care se noteaz prin P ( I1 ) . Vom nota extremitatea din stânga a intervalului RSUC ( I i . iar distan a de la fiecare interval din Ti 2 pân . ± i ( d 1) ( r 1)( 2 d 1) i ( d 1)  ( r 1)( 2 d 1) 2 d ±i I daca c este impar.. d ! «(c  1) 2 » . I i ( d 1)  ( p 1)( 2d 1) }. I k F (i < k ) se define te mul imea Ti .. I k ) se i Ik .k Ø prin L ( I i . daca c este par.. iar ( I1 I i1 . I i2 . . (0 r p) vom defini cu p. ° ( d 1) ( r 1)( 2 d 1) 2 ( p  r ) d }. ±i C ( I 1 ) ! ¯ ( d 1) 2 ( r 1) d  2 ( p  r )( 2 ( d 1)1) {I . Pentru a putea calcula . daca c este par C ( I1 ) ! ¯ { °I i d 1 . q ) ( a ( LSUC ( I i . între intervalele din Ti 2 . iar cea din dreapta prin b ( RSUC ( I i .k mic sau egal cu d . I k ) = 0 dac Ti 2 . Dac definim { ®I i d 1 . daca c este impar.k la I i este mai mare decât d . q ))) .

. I k ) ! L ( I i . 1 Pasul 2.k Ø se define te mul imea de intervale Q ( I i ) ! {I j | I j  F . I i l ( I ) ! I n ) . 36 . Pasul 1.eficient distan a L ( I i . Vom perzenta un algoritm de solu ionare a problemei pcentrului pentru garfurile intervale... S ! {I w1 } . Mul imea F de intervale ordonate.. I k cu Ti1 . P-centrul grafului G (F ) . I k ) . I k ) ! L ( I i . Fie Dac Q(I i ) ! Ø atunci d ( I j 1 . Descrierea. I k p } . Date ini iale.. I i2 . Algoritmul: Pentru o mul ime F de intervale sortate (ordonate) determin p-centrul optimal în graful interval G (F ) . I j se contine in RSUC ( I i . q ( I i ) ! min{ j | I j  Q ( I i )} . F (i < k ) Lema 1. I k ) . I k2 . 1 Fie X ( P( I1 )) ! {I1 ! I i1 . Pasul 3. I w1 ! I k1 .. Se determin lan ul dominant P( I1 ) ! ( I1 ! I i1 . Fie I max ( a )  F cu cea mai mare extremitate de stînga. Se calculeaz c ! «l ( I 1 ) p » . Lema 2. d ! «(c  1) 2» i se determin C ( I1 ) ! {I k1 . Se atribuie j ! 1. Dac Q ( I i ) { Ø atunci d ( I q ( Ii ) . d ) ! I j . I i2 . unde RSUC ( I i . I i l ( I ) ! I n } . I k ) pentru fiecare pereche I i . d  1) ! Ø}. Date finale. d ) si I j + RSUC ( I i .

S este p-centrul lui ) " d . Dac G (F ) . I w p ) e d . Exemplu.Pasul 4. I w j ) e d se atribuie I w j ! I w j 1 . I 4 . S ! C ( I1 ) . 8. y y Determin m lan ul dominant: P ( I 1 ) ! ( I 1 . Pasul 6. I 10 ) . j ! j  1. Dac Pasul 7. p  1 se atribuie I w j ! I k j . Stop. I w j ) " d sau Iwj ! In atunci S ! S 7{I w j 1}. Stop. Pasul 8. Pasul 5. Determin m C ( I 1 ) ! {I 4 . j ! j  1 ! 2 i y j y 37 . I j p j ! p  1 i d ( I max ( a ) . De g sit aplicând algoritmul descis mai sus 2-centrul grafului interval determinat de mul imea de intervale din Fig. Pentru j ! 2 avem I w j ! I k2 ! I 10 . I w j ) e d se atribuie I w j ! I w j 1 i se trece la pasul 8.2. Dac L( I w j 1 . I 9 . I 10 } .14. Dac L( I w j 1 . S este p- centrul lui G (F ) . L( I w j 1 . I w j ) " d se atribuie I w j ! LSUC ( I w j . I w j )  d ) i se trece la pasul 8. Pentru j ! 1 avem I w j ! I k1 ! I 4 p 1 ! 3 .1. i S ! {I 4 } . Pasul 9. Calcul m c ! «l ( I 1 ) p » ! 4 2 ! 2. Dac L( I w j 1 . 8. Dac L( I w j 1 .1. d ! «(c  1) 2» ! 1 . I w j ! I w j 1 i se trece la pasul 4. Dac j ! p  1 i d ( I max ( a ) .

Determin m mul imea intervalelor T4 . Determin m L ( I w1 . Fig. d exist re eaua de drumuri definit de graful din Fig.10 ! {I 6 . Nimerim la pasul 8. La pasul 5 avem j ! p 1 i d ( I max ( a ) . b. I w p ) ! d ( I10 . Deci La pasul 9 al algoritmului determin m I w2 ! LSUC ( I w2 . I 9 ) ! 1 ! d . I 10 ) ! 2 " d I 10 ! I n . deci S ! {I 4 . Distan a de la fiecare interval al submul imii T42. Fie c înter ora ele a. I10 ) . y i T42.10 ! {I 5 . PROBLEME 1. I 7 . I 9 } L ( I 4 . I 6 . De determinat centrul i centrul absolut pentru acest graf.2 i I w2 ! I w2 1 ! I 10 .1) ! LSUC ( I 10 . y y i j ! j 1 ! 3.1 avem L ( I 4 .10 ! {I 5 .7. I 8 .1) ! I 9 trecem la pasul 8.15. La pasul 8. I w2 ! I 9 i trecem la pasul 4. I 9 } este 2-centrul grafului interval cercetat. I 9 } pe care o diviz m în dou submul imi T41. I 8 } .10 pân la I 4 este egal cu 2. 1. deci S ! S 7{ I 9 } ! {I 4 . I w j ) ! L( I 4 . I 9 ) ! 1 e d .y Calcul m L( I w j 1 . I 10 ) ! 2 " d ! 1 . I 7 . I 9 } . I w2 ) ! L ( I 4 . 15 38 . c.

16 4. 5. Aplicând proprietatea formulat în problema 7 de g sit centrul absolut al garfului din Fig.4) a grafului din Fig. x j xastfel încât centrul absolut y * al grafului G este situat pe mijlocul acestui lan . 6. Fig. 16.De g sit centrul i centrul absolut a grafului din Fig. Consider m c între ora ele b i d din problema precedent a fost contruit un drum bidirec ional având lungimea de 1 1 unit i.2. De solu ionat problema 1 considerînd în calitate de pondere a vîrfului num rul indicat al polpula iei. iar popula ia ora ului b este de dou ori mai mare decât popula ia ora ului c. Cu cât poate fi m rit lungimea muchiei (2. De ar tat c nici un punct interior al unui arc nu poate fi ales în calitate de centru absolut al grafului. 16 f r a modifica pozi ia centrului acestui graf. 17.3) acestui graf f r a modifica amplasarea centrului s u absolut? 7. a c rui popula ie este egal cu cea din ora ul d. Vom considera c popula ia ora ului a este de dou ori mai mare decât popula ia ora ului b. 3. 39 . De determinat cu cât poate fi m rit lungimea muchiei (1. De ar tat c în orice garf neorientat G cu ponderi unitare a vârfurilor exist un lan între careva vârfuri xi . 8. De 2 determinat centrul i centrul absolut pentru acest graful modificat.

x1 6 7 x2 11 4 14 x3 12 5 x6 10 x5 9 x4 Fig. De definit no iunea Ämijlocul lan ului´ i de ar tat c proprietatea formulat în problema 7 poate fi generalizat pentru grafurile neorientate cu ponderile aleatoare ale vârfurilor. 17 9. 18 40 . 18. Fig. Utilizând algoritmul de determinare a p-centrului absolut de g sit 3-centrul absolut al grafului reprezentat în Fig. 10.

Utilizând resultatul din problema precedent de ar tat c pentru orice num r întreg H . p 13. De ar tat c cel pu in dintr-un domeniu al 3-centrului absolut a grafului G din Fig.p-centrul a unui graf neorientat G. De ar tat c valoarea minim a paramentrului p care asigur existen a unui lan cu lungimea cel mult P . care une te orice vârf al grafului n cu p-centrul acestui graf. 17. Fie G un graf conex neorientat cu ponderile unitare ale muchiilor. De ar tat c pentru grafurile orientate rela ia din problema 15 nu are loc. 14. De g sit 1-centrul absolut i 2-centrul absolut al arborelui din Fig. x i ) r mâne neschimbat . toate n vârfuri ale grafului conex neorientat G n pot fi acoperite de subgrafuri ale grafului G diametrele [H 2]  1 c rora nu întrec H . 16. Se [P ]  1 consider c P n . 15. Fie X * .19 cu ponderile unitare ale vârfurilor sale. De demonstrat p afirma ia: muchiilor garfului G i se poate atribui a a a orienare încât X * va fi p-centrul exterior al grafului nou orientat i pentru orice p vârf xi a grafului distan a d ( X * . Care este valoarea minim a parametrului p ce asigur proprietatea: din p-centrul absolut al grafului G se poate ajunge în fiecare vârf al acestui graf pe un lan cu lungimea cel mult P ! 5.11. Aduce i exemple de grafuri pentru care V ! H 2 i V ! H .5 ? 12. 41 . satisface inegalitatea p e . 18 se poate ajunge în fiecare vârf al grafului pe un lan cu lungimea cel mult P ! 6 . Ar ta i c pentru graful conex neorientat G raza V i diametrul H satisfac rela ia H 2 e V e H .

19 18.Fig. Fig. 20. De determinat 2-centrul al grafului interval din Fig. 20 42 .

MEDIANA GRAFULUI Fie G ! ( X . Deasemenea se cerceteaz problema determin rii a p-medianei într-un graf care const în amplasarea optim în graf a unui num r p.2. x j X unde d ( xi . Numerele W 0 ( xi ) i W t ( xi ) se numesc num r de transfer extern i respectiv num r de transfer intern al vârfului xi . Pentru fiecare vârf x j  X vom defini dou valori numite numere de transfer: W 0 ( xi ) ! § v j d ( xi . AMPLASAREA MEDIANEI ÎN GRAF Într-un ir de probleme de amplasare se cere de g sit locul pentru un centru de deservire în graf astfel. dimensiunea sau prioritatea vârfului. de puncte de deservire astfel ca suma distan elor minime de la vârfurile grafului pân la cel mai apropiat pentru ele punct de deservire sa fie minimal . x j ). Putem generaliza problema p-medianei dac fiec rui vârf xj îi punem în coresponden ponderea vj. etc. Vârful grafului care corespunde amplas rii optimale a centrului de deservire se nume te mediana grafului. x i ).1. A) un graf arbitrar orientat i ponderat. a depozitelor într-o re ea de drumuri (în ultimul caz vârfurile grafului reprezint consumatorii). Fie D (G ) matricea distan elor grafului G. de exemplu. în cazul determin rii locului pentru amplasarea sta iei telefonice într-o re ea telefonic . care poate reprezint . 2. x j X W t ( x i ) ! § v j d ( x j . Aceste probleme deseori apar în practic : de exemplu. Num rul W 0 ( xi ) reprezint suma elementelor 43 . x j ) este cea mai mic distan dintre vârfurile xi i x j . a sta iei de distribuire a unei re ele electrice. încât suma distan elor de la acest centru pân la celelalte vârfuri ale grafului s fie minimal posibil .

44 . num rul W t ( xi ) reprezint suma elementelor coloanei xi a matricei ob inute în rezultatul înmul irii fiec rei linii j a matricei D (G ) la ponderea v j a vârfului x j ce corespunde acestei linii.din linia xi a matricei ob inute în rezultatul înmul irii fiec rei coloane j a matricei D (G ) la ponderea v j a vârfului x j ce corespunde acestei coloane. 1 (paragraful 1. xt a grafului G. x5 ) . Vom determina numerele W 0 ( xi ) i W t ( xi ) pentru vârfurile acestui graf. în care ponderile v j i elementele d ij ale matricei distan elor sunt egale cu 1. x3 .2). x 1 x 2 x3 x 4 x5 x 6 W 0 ( xi ) x1 ¨ 0 © x2 © 3 x3 © 4 D (G ) ! © x4 © 3 x5 © 2 © x6 © 1 ª 1 0 3 2 1 2 2 1 0 2 1 3 3 2 1 0 2 4 2 1 2 1 0 3 3¸ ¹ 2¹ 3¹ ¹ 2¹ ¹ 1¹ 0¹ º 11 9 13 10 7* 13 W t ( xi ) 13 9 * 9 * 12 9 * 11 Calculând numerele de transfer ale grafului u or observ m c în graful G exist trei mediane interne ( x 2 . vârful x5 cu W 0 ( x5 ) ! 7 . Vârful x0 pentru care W 0 ( x0 ) ! min W 0 ( xi ) se nume te xi  X mediana extern xi  X pentru care W t ( xt ) ! min W t ( xi ) se nume te mediana intern a acestui graf. i o mediana extern . cu numerele de transfer intern egale cu 9. iar vârful Consider m graful din Fig.

x j ) ! min d ( xi . Camionul pleac de la depozit. Dac matricea distan elor define te distan ele reale din re eaua de drumuri.2. xi  X p d Dac xi este vârful din X p pentru care în una din formulele de mai sus se atinge valoarea minimal vom spune c vârful x j este ata at d de vârful xi . Grupurile de consumatori vor reprezint vârfurile grafului. Vom considera c consumatorii pot fi uni i în grupuri astfel ca fiecare grup s fie deservit de un num r întreg de camioane. iar re eaua de drumuri mul imea arcelor grafului. Se pune problema determin rii locului de plasare a depozitului astfel ca distan a total parcurs de mijloacele de transport s fie minimal posibil . E ) ce con ine p vârfuri. Vârful x0. deserve te un anumit grup de consumatori i se întoarce înapoi la depozit. MEDIANE MULTIPLE Fie X p o submul ime a mul imii de vârfuri X a grafului G ! ( X . xi  X p d ( x j .Un exemplu de problem a medianei este problema aprovizion rii unui ir de consumatori cu diferite produse livrate de la acela i depozit.t pentru care suma numerelor de transfer inter i extern este cea mai mic . Fiec rui grup de consumatori i se asociaz ponderea v j care reflect importan a acestuia (de exemplu v j poate fi o valoare propor ional consumului anual sau frecven ei de aprovizionare a grupului pentru ai satisface cerin ele). x j ). 2. Numerele de transfer ale mul imii X p se definesc la fel ca i în cazul unui vârf: 45 . xi ). X p ) ! min d ( x j .t poate fi considerat mediana mixt (extern-intern ) a grafului. atunci locul în care trebuie plasat depozitul va fi vârful x0. Vom introduce urm toarele nota ii: d ( X p .

Pentru orice punct y situat pe muchiile grafului G ! ( X . x j ). chiar i pentru grafurile de dimensiuni nu prea mari aplicarea formulelor de mai sus pentru determinarea p-medianelor este inadecvat . E ) un graf neorientat ponderat. Algoritmi de determinare a p-medianelor vor fi descrise în paragrafele ulterioare. x j X W t ( X p ) ! § v j d ( x j . 46 . Punctul y de pe muchia grafului G se nume te median absolut dac pentru orice vârf xi al grafului are loc W ( y ) ! § v j d ( y. 2. MEDIANE ABSOLUTE Fie G ! ( X .3. X p ). E ) exist cel pu in un vârf x al grafului astfel încât W ( x) e W ( y) . mul imea X pt pentru care W t ( X pt ) ! min W t ( X p ) se Xp X nume te p-median intern a grafului. Ca i în cazul p-centrelor. x j ) ! W ( xi ) . Este clar c pentru grafurile neorientate numerele de transfer W 0 i W t coincid i în continuare în nota ia num rului de transfer indicii 0 i t nu se vor folosi. x j X x j X Teorema 1. din punct de vedere al calculului. x j X unde W 0 ( X p ) i W t ( X p ) sunt numerele de transfer respectiv exterior i interior ale mul imii X pX X p . Mul imea X p0 pentru care W 0 ( X po ) ! min W 0 ( X p ) se nume te p-median extern a grafului G.W 0 ( X p ) ! § v j d ( X p . x j ) e § v j d ( xi . Analog.

Astfel. x j ) ! W ( X p ) . E ) cu matricea distan elor D (G ) . care con ine costurile fixe f i a vârfurilor xi X p . Determinarea p-medianei într-un graf este problema central pentru o clas larg de probleme cunoscute în literatur ca probleme de Äalocare i amplasare a centrelor de deservire´ sau Äamplasare a depozitelor´. E ) se nume te p-median absolut dac pentru orice submul ime X p de vârfuri ale grafului aer loc rela ia W (Y p ) ! § v j d (Y p . ponderile v j i costurile fixe f i ale vârfurilor de determinat o submul ime X p alc tuit xi X p din p vârfuri pentru care m rimea z ! § f i  W ( X p ) este minimal posibil. În practic f i poate 47 . în problema generalizat se minimizeaz nu num rul de transfer W ( X p ) a mul imii X p . E ) exist cel pu in o submul ime X p de vârfuri astfel încât W ( X p ) e W (Y p ) . Teorema 2. x j X x j X Teorema 1 u or se generalizeaz pentru cazul p-medianelor. Din aceste dou teoreme rezult c no iunea de median absolut . De aceea în continuare ne vom concentra aten ia asupra problemei p-medianei.Mul imea Y p care const din vârfuri i puncte de pe muchiile grafului G ! ( X . spre deosebire de centru absolut. x j ) e § v j d ( X p . Problema generalizat a p-medianei poate fi formulat astfel: Pentru un graf dat G ! ( X . ci întreaga func ie obiectiv. Aceste probleme reprezint de fapt o generalizare a problemei p-medianei. Pentru orice submul ime Y p care const din vârfuri i puncte de pe muchiile grafului G ! ( X . în care vârfurilor grafului sunt asociate costurile fixe f i . nu prezint interes deosebit.

Aceast expresie x j atasate la xi determin cantitatea produselor transportate din vârful xi consecin . care nu exist în problema Äpur ´ a p-medianei.reprezenta. i. etc. costul construirii unui punct de deservire (depozit. adic | X p |e p . de exemplu. În problemele de amplasare a depozitelor inevitabil apar diferite restric ii. Problema p-medianei corespunde cazului când toate vârfurile grafului au acela i cost fix. adic când f i ! f pentru orice xi X p . Deoarece metodele prezentate pot fi aplicate atât pentru determinarea medianelor externe cât i pentru cele interne indicii 0 i t a numerelor de transfer pot fi omi i. fabric . O variant a problemei generalizate a p-medianei des întâlnite în practic este problema care const în minimizarea func iei obiectiv z cu condi ia c num rul de vârfuri | X p | a submul imii X p nu întrece p. reprezint o estimare a capacit ii depozitului xi . inând cont de cele men ionate. sta ie electric . Exemple de determinare a 1-medianei i a 2-medianei în graf Consider m graful G din fig. 2 în care vârfurile reprezint localit i i/sau puncte de intersec ie a majorit ii drumurilor din arie. ca Dificultatea problemelor practice de amplasare a depozitelor este determinat doar de complexitatea problemei p-medianei i nu depinde de modific rile i restric iile suplimentare expuse mai sus. vom cerceta câteva metode de care pot fi aplicate la determinarea p-medianei garfului. Astfel primul termen al sumei z este o m rime fix egal cu pf care nu depinde de alegerea mul imii X p .) la amplasarea acestuia în vârful xi . de la care parvin cereri de deservire. 48 . De cele mai dese ori apar restric iile asupra valorilor minim i maxim ale expresiei § v j pentru orice vârf xi  X p .

Pentru a satisface cererile existente se cere de amplasat în aceast arie un punct de deservire astfel ca distan a medie pân la el s fie minimal . sau. Lungimile drumurilor.fig. efectuând calcule directe. Rezolvare. Conform Teoremei 2 exist doar 8 posibilit i de amplasare a centrului de deservire . Folosind unul din algoritmii de determinare a drumurilor minime. reprezentate de muchiile garfului. 49 . 2 Num rul cererilor care parvin pe zi sunt indicate în paranteze al turi de fiecare vârf al grafului (unit ile de m sura fiind sute cereri) i reprezint ponderea lui. sunt indicate în kilometri. în acest caz. se construie te matricea distan elor a grafului G.în unul din cele 8 vârfuri ale grafului.

0 5. Tabelul 1. Mai întâi. De exemplu.93 4.33 4. Împ r ind distan a total calculat la cererea total § vi ! 15 i !1 8 g sim distan a medie pe care o parcurge beneficiarul pân la punctul de deservire situat în vârful respectiv. elementul din linia B i coloana D indic urm toarele: dac punctul de deservire va fi amplasat în vârful B beneficiarii din vârful D vor c l tori în total 900 Äpasageri-kilometri´ pe zi (=300 persoane x 3 km). Amplasarea optimal a centrului de deservire este în vârful C iar distan a medie este de 2. Aceste calcule sunt prezentate în Tabelul. Centru de deservire amplasat în Distan a total de c l torie Distan a medie de c l torie 4.87 3.67 km.2 (! distanta totala de calatorie ) 15 50 . 4 3 4 0 5 8 6¹ 4 2 3 5 0 3 1¹ ¹ 7 5 6 8 3 0 3¹ 5 3 4 6 1 3 0¹ º j a Construim matricea vD înmul ind fiecare coloan matricei distan elor la ponderea v j a vârfului respectiv.13 2.67 A B C D E F G H 60 62 40 43 78 50 70 59 3. sumând elementele din fiecare coloan i a matricei vD calcul m distan a total pe care o parcurg beneficiarii dac punctul de deservire este amplasat în vârful asociat liniei i.67 2.¨0 © ©4 ©3 © ©2 D!© ©6 ©5 © ©8 ©6 ª 4 3 2 6 5 8 6¸ ¹ 0 2 3 4 4 7 5¹ 2 0 1 3 2 5 3¹ ¹ 3 1 0 4 3 6 4¹ ¹. inând cont de aceast observa ie. Men ion m c elementele matricei vD au un caracter real.1. u or determin m solu ia optimal a problemei.

! p. Problema determin rii a p-medianei poate fi formulat astfel: De minimizat func ia z ! § § d ij \ ij i !1 j !1 n n având restric iile §\ §\ i !1 i !1 n n \ ij e \ ii . FORMULAREA PROBLEMEI ÎN TERMENII PROGRAM RII LINIARE Fie \ o matricea p trtic de dimensiunea n v n cu elementele 1. pentru j ! 1.2. Rela iile (2) asigur condi ia c orice vârf x j este ata at doar de un singur vârf median xi . j ! 1. .2. dac vârful xi este median i \ ii ! 0 în caz contrar. unde d ij sunt elementele matricei ponderate a distan elor a grafului. pentru orice i. n. deci ata area se efectueaz numai fa de vârfuri mediane. 2.1.4.4. .. Expresia (3) asigur existen a în graf a exact p vârfuri mediane.1a 0 . Considera \ ii ! 1 . în caz contrar. Dac ! (1) ij ! 1. Din (4) rezult c \ ij ! 1 doar atunci când \ ii ! 1 . \ ij ! ¯ 0 °. dacã vârful x j este atasat de vârful xi . Aceast matrice se ob ine la înmul irea fiec rei coloane j a matricei distan elor la ponderea v j a vârfului x j . METODE DE REZOLVARE A PROBLEMEI p-MEDIANEI 2. n i \ ij  _ . ( 2) (3) ( 4) (5) ii \ este solu ia 51 ..

Solu ia problemei de programare liniar nu întotdeauna este în numere întregi. În cazul când unele valori \ ij sunt frac ionare solu ia poate fi ob inut folosind arborele de c utare. xi este vârf median . Exist mai multe metode care utilizeaz arborele de c tare. Vom descrie metoda în care fiecare problem . ALGORITMUL BRANCH AND BOUND Dac problema p-medianei nu este trat ca problem a program rii lineare ea poate fi solu ionat folosind arborele de c tare. \ ij pot ob ine i valori frac ionare. ce apare la ramificare în unul din nodurile arborelui. sructurii problemei studiate.2. deci. în cele mai multe cazuri la solu ionarea problemei p-medianei pot fi aplicate metodele program rii liniare. Acest mod de abordare corespunde. evident.optimal a problemei definite de rela iile (1) ± (5) atunci p-mediana x . Procedeul se repet pân când toate valorile \ ij vor fi sau 0. 2. sau 1. Egalitatea \ ij ! 1 indic c vârful x j este ata at de vârful xi i. Aceast metod de c utarea poate fi realizat în felul urm tor: 52 . se define te prin atribuirea variabilei \ ij valoare 1 pentru un vârf arbitrar xi i un vârf fixat x j . Unei ramure a arborelui de c utare care corespunde unei valori frac ionare (variabile) \ ij îi atribuim valoare 0 iar celelalte ramure valoarea 1.4) rezult \ ij e 1 pentru m rimea \ ij nu este necesar de indicat marginea superioar . Vom remarca ca deoarece din rela iile (2. în cea mai mare m sur . va fi X p ! _ i | \ ii ! 1a Dac în problema cercetat restric iile (5) se vor înlocui cu \ ij u 0.4. ( 6) se va ob ine problema program rii lineare. Pentru fiecare din ramurile (problemele lineare) ob inute se continue c utarea solu iei. Revel i Svane au ar tat c aceast situa ie apare extrem de rar i.

53 . elementele mlj care nu au fost marcate (excluse din cercetare) trebuie s fie analizate. pân când nu vor fi analizate toate posibilit ile. . unde l " k d pot fi excluse din cercetarea ulterioar (marcate). C utarea începe cu cercetarea consecutiv a tuturor vârfurilor grafului de la x1 pân la x n . 2.. xi ) care nu întrece Äcostul´ de ata are la orice alt vârf mlj . adic m kj ! xi . Este evident c primul vârf din aceast coloan . fie j jd m k d ! xi . ca dac la careva pas de întoarcere a procedurii de c utare aranjarea vârfului x j dfa de xi se modific . pentru fiecare vârf trebuie s existe cel pu in înc p-1 posibilit i de ata are a c ror Äcost´ nu este mai mic decât Äcostul´ ata rii alese.. care corespunde jd coloanei j a metricei M. Presupunem c vârful x da fost ata at de vârful m k d. deoarece a) dup ata area x j dde xi vârful xi devine vârf median . k  2. . b) vârful x j poate fi ata at de vârful xi cu Äcostul´ v j d ( x j . Este necesar sa men ion m urm toarele: 1. Vârful x j se ata eaz mai întâi de vârful m1 j . Fie x j ( j d j e n ) un vârf înc neata at. Deci din matricea M pot fi eliminate ultimele p-1 linii f r a afecta solu ia optimal a problemei p-medianei.Construim matricea M ! [ m kj ] în care coloana j con ine toate vârfurile grafului G aranjate în ordine nedescresc toare a distan elor acestora de la vârful x j .a. l ! k  1. Consider m c xi este al k -lea vârf în lista v rfurilor aranjate în ordine nedescresc toare a distan elor de la . ata area vârfului la careva vârf median în aceast solu ie trebuie s fie cea mai bun din cele p ata ri posibile. Tot odat este clar.d. deci m1 j ! x j . Atunci toate elementele mlj . adic cel mai apropiat de x j vârf este îns i vârful x j . apoi de vârful m 2 j . Cu alte cuvinte. vârful x j . Deoarece solu ia optimal const din p vârfuri mediane.m.

pasul de întoarcere. pân când careva din primele t elemente va putea fi restabilit (ca rezultatul al modific rii în aranj rile precedente ale vârfurilor. Dac din cercetare sunt excluse primele t elemente ale coloanei j care corespund vârfului neata at x j i al (t  1) element m( t 1) j este vârf median . jd aceste vârfuri pot fi marcate (excluse din cercetare) în toate coloanele j " j dTrebuie s se in cont de faptul c aceste vârfuri se exclud . Vom analiza înc o metod de c utare care const în construirea arborelui binar de c utare. toate vârfurile m1 j dm 2 j d. La pasul urm tor al procedurii. Construc ia arborelui se efectuat prin verificarea consecutiv a urm toarei condi ii ± este sau nu vârful cercetat un vârf median . Fie vârful x j deste ata at de vârful m k d. ceea ce va afecta mul imea vârfurilor Äexcluse´).. Dac la o etap q a procesului de c utare va fi construit mul imea din p vârfuri mediane (rezultat al procedurii de ata are a vârfurilor) fiecare vârf r mas nearanjat poate fi ata at de cel mai apropiat vârf median . jd 4.3. trebuie modificat aranjarea vârfurilor ob inut la etapa q. atunci vârful x j trebuie s fie ata at de vârful m( t 1) j . corespunz toare ata rii efectuate a vârfurilor. . Deci. temporar i urmeaz s fie restabilite în fiecare caz când se modific aranjarea vârfului x j dfa de m k d. Acesta concluzie este o consecin direct a punctelor 2 i 3. deoarece în caz contrar distan a de la vârful x j d pân la cel pu in unul din ele n-ar întrece distan a de la x j d pân la vârful m k d. m ( k 1) j d nu sunt vârfuri mediane. Este evident c aceasta este solu ia particular optimal . În acest caz nu exist necesitate de a cerceta alte posibilit i de ata are. 5. S  .mul imea vârfurilor care nu sunt v rfuri mediane i mul imea F care con ine restul vârfurilor (vârfurile necercetate). Putem presupune c jd . 54 . În procesul de c utare sunt utilizate trei mul imi: S  ± mul imea vârfurilor care la momentul respectiv sunt v rfuri mediane.

Metoda const în alegerea aleatoare a p vârfuri care constitie mul imea ini ial S i este o aproximare a pmediana X p . poate fi calculat aplicând metoda Branch and Bound descris mai sus. vârful x j  S  trebuie s fie ata at la un vârf din mul imea S  7 F . atunci ) ) 55 . i{ j xi S  7F care nu poate fi vârf (8) Marginea inferioar se va calcula dup formula d .3. 2. deci. În acest sens se construe te o mul ime nou S d ( S 7{x j }  {xi }) i se compar ! numerele de transfer W (S d i W (S ) .Marginea inferioar a costului solu iei optimale definite de repartizarea. a unor vârfuri în mul imile S  i S  . dar pot fi vârfuri median a solu iei finale i. costul vârfului x j  F median trebui s fie cu cel pu in u "j ! min [v j d ( x j . § ud U d j  (9) d d unde U d suma a n  p  S  celor mai mici numere u d Vom este j. Apoi se verific dac exist a a un vârf x j  X  S care ar putea substitui un vîrf xi  S ca vârf median . xi )]. Cea mai bun repartizare va avea costul u 'j ! min [ v j d ( x j .4. trebuie s fie contrapuse cu alte vîrfuri. Dac W ( S d W (S ) . ALGORITMUL EURISTIC O metod euristic de determinare a p-medianei a fost propus de Teitz i Bart. men iona c n p  S este num rul vârfurilor care sunt înc cercetate. Deci. xi )] xi S  7F (7) Simultan. deja realizat .

d. atunci consider m c vârful x j este Äcercetat´. . S :! ( S 7{ x j })  { xi } i trecem la pasul 2.m. atunci toate vârfurile din X  S se declar Änecercetate´ i trecem la pasul 2. consider m c v rful x j este Äcercetat´ i trecem la pasul 2.a. Repet m pa ii 2 i 3 pân când toate vârfurile din X  S vor fi Äcercetate´. Se alege un v rf necercetat x j i pentru fiecare vârf xi  S se calculeaz Äsporul´ ( ij care corespunde substituirii vârfului xi cu vârful x j : ( ij ! W ( S )  W (( S ) 7{ x j })  { x i }) Pasul 3. xi S ? A (10) (i) Dac ( i0 j e 0 . Se determin ( i0 j ! max ( ij . Pasul 2. Dac la executarea procesului descris s-a efectuat doar pasul 3(i). În mod aleator se construe te mul imea S din p vârfuri care se consider aproxima ie ini ial a p-medianei. Toate v rfurile x j ‘ S se consider Änecercetate´.v rful xi se înlocuie te cu vârful x j . Altfel. Astefl din mul imea S se ob ine o mul ime nou mai bine p-mediana X p . (ii) Dac ( i0 j " 0 . S dcare aproximeaz Descrierea algoritmului Pasul 1. pân când se va construi o mul ime S nici un vârf al c reia nu poate fi substituit cu un vârf din X  S astfel. adic nu s-a realizat nici o substituire de v rfuri. adic dac s-a efectuat cel pu in o substituire de vârfuri. Pasul 4. ca s se ob in o mul ime nou cu un num r de transfer mai mic decât W (S ) . Mul imea S este aproxima ia mul imii X p . 56 . atunci trecem la pasul 5. Similar se procedeaz cu mul imea S d .

Exist dou 2-mediane a acestui graf {x3 . dac S este pmediana X p a unui graf. Îns mul imea x3 x2 x6 x4 x1 Fig. Vom spune c mul imea S din p vârfuri este P -optimal ( P e p ) dac substituirea oric ror P vârfuri a mul imii S cu P vârfuri ce nu apar in mul imii S nu genereaz o mul ime nou cu num rul de transfer mai mic decât cel al lui S. 3. în care ponderile vârfurilor grafului se consider egale cu 1.Pasul 5. Deasemenea este d clar c dac S deste mul ime P d -optimal . atunci nici o substituire a unui singur vârf în S nu va genera o mul ime cu num rul de transfer mai mic decât 8. Pentru a ilustra aceasta vom cerceta graful neorientat din Fig. x 4 } nu este 2-median a grafului dat. Algoritmul î i încheie lucrul. -optimal . Evident. x 6 } i {x 2 . iar numerele ata ate muchiilor reprezint ponderile acestora. iar mul imea S deste d d d . x 5 } cu num rul de transfer W ( X 2 ) ! 7 . Vom determina o 2-median a acestui graf. atunci S este p-optimal . atunci W ( S de W ( S d unde P d P d ) ). Dac în calitate de mul ime ini ial S se ia mul imea {x1 . Evident. Mul imea S este o aproxima ie acceptabil a p-medianei X p . x 4 } cu num rul de transfer W ( S ) ! 8 . 3 x5 {x1 . Pd " 57 . algoritmul descris nu întotdeauna asigur o solu ie optimal .

la determinarea medianei vor fi considerate doar intervale maximale. Vom spune c un interval din F este maximal dac el nu se con ine în nici un alt interval din F. Deaceea.Utilizând no iunile introduse solu ia ob inut la aplicarea algoritmului descris mai sus etse 1-optimal . 2. Similar.3. bi ) costul cos t ( I i ) poate fi divizat în dou p r i determinate de pozi ionarea extremit ilor b j ale intervalelor I j din F la stânga sau drepata de la extremitatea bi .6. Deoarece orice interval I j Ž I i poate fi substituit prin I i f r a m ri costul.5. Exist algoritmi similari i pentru generarea solu iilor 2-optimale. J ) .. Vom cerceta problema determin rii 1-medianei în G. # aR (q ) ( # bR (q) ) va indica num rul extremit ilor stângi (drepte) a intervalelor din F situate la dreapta de num rul întreg q. . astfel de algoritmi practic nu pot fi utiliza i pentru P " 3 .6. Acest num r cre te repede odat cu cre terea valorii lui P . E ) un graf interval. Pentru a verifica P -optimalitatea mul imii S trebuie realizate ¨ p ¸¨ n  © ¹© © P ¹© P ª ºª p¸ ¹ ¹ º substituiri i calcul ri a numerelor de transfer W .2n] (vezi pargraful 1. 58 . Pentru orice interval I care ar putea fi median a grafului vom defini valoarea cos t ( I ) ! § JF d ( I .3). Pentru fiecare interval maximal I i ! ( ai . 3-optimale. etc. Prin # aL(q ) (respectiv # bL(q ) ) se va nota num rul extremit ilor stângi (drepte) a intervalelor din F situate la stânga de num rul întreg q  [1. PROBLEMA 1-MEDIANEI ÎN GARFURI INTERVALE Fie G ! ( X .2. definit în paragraful 1.

Lema 1. Dac i este extremitatea stâng a intervalului maximal I i atunci RSUM (i) ! RSUM (bi )  # bL(bi )  # bL (a i ) . dac sunt calculate valorile LSUM pentru extremit ile tuturor intervalelor maximale situate la stânga de i. Dac i este extremitatea stâng a intervalului maximal I i atunci LSUM (i) ! LSUM ( a LSUC (i ) )  # bL ( a LSUC (i ) )  2(# bL (i)  # bL ( a LSUC (i ) )). Dac i este extremitatea dreapt a intervalului maximal I i atunci RSUM (i ) ! ! RSUM (bRSUC (i ) )  # b ( R (i)  # aR (i)  # bR (b RSUC ( i ) ) . 59 . bi unde d (I j . Dac i este extremitatea dreapt a intervalului maximal I i atunci LSUM (i) ! LSUM ( a i )  # bL (i )  # bL ( a i ) . Similar. Formula de calcul este indicat în urm toarea lem : Lema 2. I i ) i RSUM (bi ) ! § I j F |b j " bi Deci. LSUM (bi ) ! § I j F |b j cos t ( I i ) ! LSUM (bi )  RSUM (bi ) . pentru pentru a g si 1-mediana grafului interval este suficient s se calculeze valorile LSUM (i ) i RSUM (i) pentru fiecare extremitate a intervalelor maximale i s se determine intervalul maximal I k pentru care suma LSUM (bk )  RSUM (bk ) este minim . I i ) . Dac # bL(i) ! 0 atunci LSUM (i ) ! 0 . Vom analiza metoda de calculare a sumei LSUM (i ) pentru fiecare extremitate i a unui interval maximal. LSUM (i ) poate fi calculat în timp constant aplicând formula din urm toarea lem . d ( I j .Astfel. RSUM (i) poate fi calculat în timp constant odat ce au fost calculate valorile RSUM a extremit ilor intervalelor maximale situate la dreapta de i. În caz general.

Intervalul maximal Ii F 2. c. 2-medianele. 1. 2. 5. De 2 determinat mediana modificat. i mediana absolut pentru acest graful i 4- 3. Aplicând formulele din Lema 1 i Lema 2 se calculeaz RSUM (i) i LSUM (i ) pentru extremet ile i ale intervalelor maximale din graf. 3-medianele medianele grafului din Fig. De determinat medianele.15. pentru care suma RSUM (bi )  LSUM (bi ) este minimal este 1-mediana garfului. d exist re eaua de drumuri definit de graful din Fig. b. Consider m c între ora ele b i d din problema precedent a fost contruit un drum bidirec ional având lungimea de 1 1 unit i.6. 60 . De determinat mediana i mediana absolut pentru acest graf.Algoritmul de determinare a 1-medianei a grafului interval. Fig. 4 2. Fie c înter ora ele a. PROBLEME 1.

4) a grafului din Fig. Fig. De determinat cu cât poate fi m rit lungimea muchiei (1. 6 f r a modifica pozi ionarea medianei acestui graf. 6 6. 5 4. Vom considera c popula ia ora ului a este de dou ori mai mare decât popula ia ora ului b. Cu cât poate fi m rit lungimea muchiei (2. 6. 5. iar popula ia ora ului b este de dou ori mai mare decât popula ia ora ului c. De solu ionat problema 1 considerînd în calitate de pondere a vîrfului num rul indicat al polpula iei.Fig.3) acestui graf f r a modifica amplasarea medianei sale absolute? 61 . a c rui popula ie este egal cu cea din ora ul d. De g sit mediana i mediana absolut a grafului din Fig.

2. y i ) . care sau sunt vârfuri ale grafului G ! ( X . unde vi este i d im este distan a ponderea punctului cu coordonatele ( xi . i ! 1. Vârfului median îi corespunde punctul ( x m . Procesul iterativ aplicat la solu ionarea problemei de determinare a 1-medianei a acestui graf const în urm toarele: Fie S o submul ime dat de v rfuri.. sau sunt situate pe muchiile acestui graf exist cel pu in o submul ime X p Ž X ce satisface condi ia: X p ! p i W ( X p ) e W (Y p ) . y i ) euclidian : d im ! ( x i  x m ) 2  ( y i  y m ) 2 . d im xy m i !1 ­ ½ (2) Aceste ecua ii pot fi rezolvate prin metoda iterativ reprezentându-le în forma: n «v x » xm ! § ¬ i i ¼ i !1 ­ d im ½ § ¬d « vi » ¼ i !1 ­ im ½ n (3) 62 . y m ) pentru care valoarea expresiei W m ! § vi d im i !1 n este minimal . În punctul minim avem: n « v ( x  xm ) » xW m ! §¬ i i ¼!0 d im xx m i !1 ­ ½ (1) i n «v ( y  ym ) » xW m ! §¬ i i ¼ ! 0. . c pentru orice mul ime Y p de p puncte. n . 8. De demonstrat. U ) . alc tuit din n puncte cu coordonatele ( xi .7. Fie G unui graf infinit scufundat în planul euclidian.

Aplicând metoda iterativ descris de g sit 1-mediana pentru cazul când mul imea S const din punctele (2. 2) dac v( X i ) e v ( X j ) . atunci x  X i . (4. U ) este arbore i dup eliminarea din el a muchiei ( xi .n «v y » ym ! § ¬ i i ¼ i !1 ­ d im ½ § ¬d « vi » ¼. 7 63 . 7. atunci mediana x este aceea i i pentru garful ob inut la înlocuirea lui G cu graful G j în care ponderea vârfului x j se consider egal cu v j  v( X i ) 10.U j ) . De determinat 1-mediana grafului interval din Fig. 3) iar pobnderile tuturor vârfulrilor vi sunt egale cu 1. xj  X j . 2). j . y m ) se calculeaz distan ele d im . i !1 ­ im ½ n (4) Începând cu un punct arbitrar ( x m . (8. 6) i (9.8). De ar tat c mediana x a grafului G satisface condi iile: 1) dac v( X i ) u v ( X j ) .U i ) Xi 7X j ! X i G j ! ( X j . i U k Ž U cu ambele extremit i în X k . x j ) se divizeaz în dou componente conexe Gi ! ( X i . unde xi  X i . i aplicând formulele (3) i (4) se g se te o aproximare nou . 5). Fig. y m ) . Procesul descris continu pân la stabilizarea valorilor x m i y m . (6. (5.6). 9. Fie graful G ! ( X . x i S Introducem nota ia: v( S ) ! §v i . k ! i. mai bun pentru punctul ( x m . 1). (2.

E. 2002. 39(3). Binay Bhattacharya. An improved algorithm for the p-center problem on interval graphs with unit lengths. NETWORKS.Editors. Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2009. Concepts. David Kirkpatrick. August. Michael Segal.T. Bespamyatnikh. Cheng. Masoud Hekmatfar . . Computers and Operations Research. Reza Zanjirani Farahani.C. Mark Keill. S. Volume 34 Issue 8. Facility Location. 2007 3. 64 . Vol. Models.1. Efficient Algorithms for Centers and Medians in Interval and Circular-Arc Graphs. Liying Kang. Algorithms and Case Studies. 2. Ng. C. T.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful