ROMANIAN JOURNAL OF APPLIED PSYCHOLOGY

- standarde de redactare și citare* Scrierea acestei secţiuni există unele diferenţe în funcţie de sursa citată (ex. carte, articol într-un volum, articol publicat în reviste de specialitate, lucrare prezentată la conferinţe ştiinţifice etc.). Înainte de a oferi exemple concrete vom menţiona că cei care doresc să respecte întocmai aceste standarde, vor acorda atenţie nu numai punctuaţiei, ci şi tipului de scris utilizat (ex. Romanian Journal of Applied Psychology), ca publicaţie apare în manuscrisele autorilor trimise spre publicare cu litere cursive (italic). Exemple de bibliografie: Carte – autor unic Bogathy, Z. (2002). Conflicte în organizaţii. Timişoara: Editura Eurostampa. Carte – mai mulţi autori Poenaru, R., Sava, F. (1998). Didactogenia în şcoală. Bucureşti: Editura Danubius. Carte – grup de autori nenominalizaţi aparţinând unei agenţii, unei organizaţii American Psychological Association (2001). Publication Manual (5th ed.). Washington DC: APA. Capitol într-o carte (volum) Boncu, Ş. (1996). Eul în cogniţia socială. În A. Neculau (coord.) Psihologie socială. Aspecte contemporane (p.137153). Iaşi: Editura Polirom. Studiu nepublicat prezentat la o conferinţă Vintilă, M. (2002, Mai). Integrarea în sistemul de învăţământ a subiecţilor născuţi prematur. Lucrare prezentată la a VIII-a ediţie a Simpozionului Naţional „Dimensiuni Teoretico - Praxiologice ale Cercetării în Ştiinţele Socio – Umane, Timişoara. Articol publicat în revistă de specialitate Hohn, M. (2002). Situaţie de risc şi comportament decizional. Revista de Psihologie Aplicată, 4(1), 75-94. Observaţie: cele două numere ajută la identificarea numărului revistei în care a fost publicat articolul; foarte adesea, primul coincide cu numărul de ani ai apariţiei revistei, iar cel de-al doilea cu poziţia de apariţie a revistei în anul respectiv; de pildă, 4(1) – indică faptul că articolul a fost publicat în primul număr al celui de-al patrulea volum (an de apariţie) a Revistei de Psihologie Aplicată. Articol găsit pe internet van Deun, K., Delbeke, L. (2002). Multidimensional scaling. Găsit la adresa:
*

material extras din Sava, F.A. (2008). Standarde internaționale de redactare și citare. În Bogathy, Z., Sulea, C. (coord.). Manual de tehnici și abilități academice. Ediția a II-a revizuită și adăugită (p. 369-373). Timișoara: Editura Universității de Vest. Text reprodus cu permisiunea autorilor. -1-

73 4.60 0.de/doc/delbeke/delbeke. Corelaţiile dintre variabile şi componenta principală rezultată (PC).84 0.80 0.28 Atitudinea conflictuală P Efecte pedagogice - E 0.67 5.85 0.uni-bonn. Aspecte pedagogice ale gândirii interogative.E 0.18 -0. Dacă documentul găsit pe internet nu ar fi fost datat.67 0. L. în timp ce numărul şi titlul figurii apar sub imagine. Delbeke.htm la 10 Ianuarie. teză de doctorat) nepublicată Moţiu. ambele accesorii au un titlu. unde nd semnifică lipsa datei (no date). A.20 0. (1999). De asemenea.97 2. Matricea de corelaţii între variabilele incluse în analiza componentelor principale. Lucrare de Licenţă nepublicată.mathpsyc.http://www.45 N = 109 0.97 3.63 0. TABELE ŞI FIGURI Atât tabelele cât şi figurile sunt numerotate separat.41 0. Lucrare de licenţă (disertaţie. Coeficienţii corelaţiei parţiale sunt prezentaţi În cadrul manuscriselor trimise spre publicare.99 -0. Interacţiunea P .65 Burnout 0. Exemplu tabel Tabelul 1. -2- . Universitatea de Vest din Timişoara.72 explicat Exemplu figură Climatul şcolar -0. Feedback dominant critic 0.73 Efecte psihosomatice Figura 2: Modelul predictiv propus. atât tabelele cât şi figurile sau graficele sunt prezentate pe pagini separate de text. Incompetenţa dascălului 0.25 Ideologia de control -0. (nd).32% Eigenvalue 3. 2003. utilizând cifre arabe.58 -0.. Diferenţa constă în faptul că numărul şi titlul unui tabel apar deasupra acestuia. Ostilitatea dascălului -0. Indolenţa dascălului 0.92 Procentaj 74.66 -0. am fi utilizat van Deun. 1 2 3 4 5 PC 1. K.

1996). dar nu şi în cea de limbă engleză. Astfel. Kearney şi colaboratorii (1991) au definit comportamentele inadecvate ale profesorului ca fiind acele acte care interferează cu procesul de învăţare al elevului. 1990). Dacă sunt mai mulţi autori ei sunt aranjaţi alfabetic şi separaţi prin . În cazul în care sunt patru sau cinci autori. Un alt termen. dacă referinţa citată are mai mult de cinci autori se precizează de la început doar primul autor. se trec toţi autorii. lecţii plictisitoare) până la situaţii care implică reacţii agresive din partea dascălului (ex. Totuşi. însoţit de aceeaşi sintagma „şi colab. ci apar în urma adoptării unor strategii educative necorespunzătoare. (Hart. Prin abuzul profesorului se înţelege orice act de omitere sau comitere care este judecat de specialiştii în psihologie ca fiind dăunător pentru dezvoltarea elevilor (Hart. dacă o referinţă are nu mai mult de trei autori. (Cukier. apud Neese. umilirea în public şi facilitarea sentimentelor de jenă. -3- . se trece doar primul autor şi sintagma « colaboratorii » ex. Utilizarea sentimentului de frică şi intimidare a elevilor pentru a menţine disciplina acestora constituie un exemplu ce intră în sfera de cuprindere a conceptului de abuz din partea profesorului. Kearney şi colaboratorii (1991). care are în vedere consecinţele emoţionale asupra elevilor datorate comportamentelor inadecvate ale cadrelor didactice. Conceptul include o serie largă de comportamente ce ţin de la insuficienta pregătire metodică (ex. termenul este prezent în lucrări scrise în limba franceză. as cited in Neese. studiul celor trei autori este găsit în Neese (1989)* Un lucru interesant este modul de citare a autorilor în situaţia în care există mai mulţi autori. având un sens similar: o educaţie greşită care afectează negativ copiii. . mai dur. 1990. se specifică acest fapt prin apud.” (ex. Când astfel de comportamente afectează elevii. Poenaru şi Sava. Dacă se citează o sursă secundară. În sfârşit. română. and Brassard.” precum în situaţia descrisă anterior. în viziunea lui Orange (2000) şi a lui Thweatt şi McCroskey (1996) aceste comportamente inadecvate nu au un caracter intenţional. aceştia sunt citaţi de fiecare dată când se face referire la referinţa respectivă.CITAREA BIBLIOGRAFIEI ÎN CADRUL TEXTULUI Cea mai bună modalitate de a deprinde modul de citare a surselor bibliografice în cadrul textelor poate fi dedusă din exemplul de mai jos: Dacă autorii au fost citaţi anterior şi sunt în număr mai mare de trei. Acest termen este destul de răspândit în literatura de specialitate.Sava şi colab. Sillamy. psihologice şi medicale (Cukier. vorbim despre conceptul de didactogenie. strigăte). replici sarcastice. pentru ca mai apoi să se precizeze doar primul autor şi sintagma „şi colab. Ex. 1989).. 1989) La începutul sau mijlocul unei fraze avem ca format: Van Morrow (1991) sau Orange (2000) La finalul unei fraze formatul se schimbă. Astfel. Aceste efecte se întind pe trei planuri posibile: educative. aceştia sunt citaţi cu toţii prima dată când se face referire la ei. 2007). Germain. apud este înlocuit de expresia as cited in Ex. este acela de abuz din partea profesorului. Acestea sunt jignirea persoanei. Van Morrow (1991) a stabilit o ierarhie a celor mai comune tipuri de comportamente inadecvate. precum în cazurile în care copiii încearcă un sentiment de frică în faţa dascălilor sau în care încep să urască disciplina predată de aceştia. Germain şi Brassard. În cazul de faţă. La prima citare a autorilor. 1998. * Pentru textele scrise în engleză. rusă sau spaniolă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful