Asist. ing. Daniel Dan
Avand un continut bogat de formule ~i tabele actualizate in conformitate cu standardele romanesti in vigoare, lucrarea de fata vine in sprijinul srucenplor, doctoranzilor, subinginerilor si inginerilor implicati in activitati de proiectare. Cartea are 0 valoare ~tiintifica ridicata iar tiparirea sa are menirea sa ofere cititorilor cunostintele teoretice necesare efectuarii unei proiectari de ealitate superioara. Referent stiintiflc: Prof.dr.ing. Valeriu STOIAN

Asist. ing. Silviu Secula

Asist.ing. Luminita Fekete-Nagy

CONSTRUCTII CIVILE ,
ELEMENTE DE PROIECTARE
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale DAN, DANIEL ' Constructli civile: elemente de proiectare I asist..ing. Dan Daniel, asist.ing. Silviu Secula, asist.ing. Luminita Fekete-Nagy Timi~oara: Editura Politehniea, 2001 300 p. ; 24 em. - (Student) Bibliogr. ISBN 973-8247-48-9 1. Secula, Silviu n. Fekete-Nagy, Luminita \624 Coleetia "STUDENT"

EDlTURA POLITEHNICA TIMI~OARA - 2001

PREFATA. ,
Copyright © Editura Politehnica, 2001 Toate drepturile sunt rezervate editurii. Nici 0 parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, stocata sau transrnisa prin indiferent ce fo ID1a, tara acordul prealabil scris al Editurii Politehnica.

EDITURA POLITEHNICA Bv. Republicii nr. 9 1900 Tirnisoara, Romania Tel. 056/293.570 Fax 056/190.321

Consilier editorial: Prof.dr.ing.

Sabin IONEL

Activitatea de proiectare in constructii presupune asigurarea unui nivel conform cu toate reglementarile In vigoare. Lucrarile de proiectare desfasurate de colectivele de specialitate trebuie sa corespunda standardelor In vigoare si implicit unui sistem al calitatii impus in birourile de proiectare. Lucrarea prezinta modul de alcatuire a unui proiect conform standardelor in vigoare din faza de concept pana in faza de proiect tehnic si D.D.E. Cartea de fata vine in sprijinul studentilor, doctoranzilor, subinginerilor si inginerilor implicati in activitati de proiectare. Pentru 0 proiectare cat mai corecta dar totodata sigura ~i econornica se dau explicatii complete cu comentarii si exemple de calcul. Structurata pe zece capitole distincte lucrarea prezinta fazele de abordare a unui proiect, de la conceptie la executie. Elaborarea lucrarii s-a facut dupa ultimile detalii furnizate de standarde, normative si legi. precum si dupa indicatiile literaturii de specialitate moderne. Lucrarea cuprinde doua parti principale: - elementele necesare elaborarii planurilor de arhitectura (reprezentari, detalii dotari); - elementele necesare alcatuirii ~i proiectarii elementelor de constructii (acoperisuri, plansee, scari, pereti, fundatii etc). Pentru uncle dintre elementele prezentate sunt precizate in paralel, pe langa metodele curente de proiectare, aflate la indemana oricarui proiectant si metode modeme de proiectare asistate de calculator. Ultimul capitol abordeaza problema autorizarii constructiilor conform reglernentarilor in vigoare la data redactarii si of era toate detaliile necesare privind docurnentatiile ce trebuie intocrnite pentru autorizarea lucrarilor de constructii. calitativ

Bun de imprimat: 30.10.2001 Coli de tipar: 19 C.Z.U.624 ISBN 973 - 8247 - 48 - 9

Autorii aduc multumirile lor tuturor eelor care i-au sfatuit sau ajutat la intocmirea materialului si sunt recunoscatori celor care vor binevoi sa studieze cu atentie acest material si sa contribuie la imbunatatirea lui.

Timisoara,
Septembrie 200 1

Autorii

Tiparul executat sub comanda nr. 288 1a Centrul de Multiplicare al Universitatii

"Politehnica"

din Timisoara

CUPRINS PREFATA CUPRINS CAP.6 Incarcari din vant 9 9 13 19 31 34 35 37 39 42 54 56 58 63 CAPo4 ACOPERISURI TIP SARPANTE DIN LEMN 4.2 lNTOCMIREA PLANSELOR DE ARHITECTURA 2. Plan invelitoare.6 Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn 4. Plan sarpanta 4.2 Elemente de proiectare functionala a constructiilor civile 5 7 1.5 Sarpante din lemn.1 Planuri orizontale 2.4 Determinarea ariilor de armature in sectiunile caracteristice 5.8 Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn CAP.2 Prevederi generale 5.4 Elementele componente ale sarpantelor.1 Generalitati 3.3 ACfIUNI IN CONSTRUCTII 3. 5 PLANSEE CURENTE DIN PLAcI SI GRINZI DE BETON ARMAT 5.3 Solutii constructive pentru sarpante 4.4 Plan acoperis 2.2 Invelitori. Pantele invelitorilor 4.5 Incarcari din zapada 3.7 Calculul elementelor componente ale sarpantelor 4.1 Generalitati 4.3 Calculul static 5.1 Introducere 5.5 Plan de situatie CAP.2 Sectiuni verticale 2. 1 INTRODUCERE 1.5 Exemplu de calcul si alcatuire a unui planseu 70 70 74 90 97 100 112 121 138 139 143 156 168 .2 Incarcari permanente 3.3 Notiuni despre desen CAP. Materialul lemnos si caracteristicile acestuia 4.3 Fatade 2.3 Incarcari utile 3 A Incarcari date de peretii despartitori 3.1 Principii de baza in proiectare 1.

3 Detalii de hidroizolatii la elemente de constructii CAP. 0 buna functionalitate. higrotennica. ilurninatul.indici tehnico-econornici.1 Generalitati 6. durabilitate ~i siguranta In exploatare. marimea si caracteristicilor constructive ale ferestrelor si distanta dintre cladirile invecinate.2 261 ELEMENTE DE PROIECTARE CONSTRUCTIILOR CIVILE . puritatea aerului. estetica. consta in elaborarea unui "proiect" pentru aceasta. 9 DETAUI DE EXECUTIE 9. sau in interesul colectivitatii. stabilitate.4 Fundati i izolate din beton si beton armat 8. estul este caracterizat prin dimineti putemic insorite. sa se reduca la strictu I necesar suprafetele si volumele construite.8 Cuprins DE BETON ARJvIAT MONOUT CAP 1. iar . cu incalzire placuta vara. 8 ELEMENTE DE PROJECT ARE A FUNDA TIlLOR 8. A 270 271 276 lucrarilor de constructii 279 298 La proiectarea constructiilor civile este important sa se tina seama de 0 serie de cerinte functionale si tehnice.5 Exemplu de dimensionare a unei fundatii continue sub ziduri CAP.1 E1emente generale de caicul si proiectare a fundatiilor 8. uzura.1 Detalii de pardoseli 9. cat mai favorabil diverse lor activitati umane.3 Fundatii continue din beton simplu 8. La latitudinea tarii nostre. adica a unui ansamblu de piese scrise si desenate. ambianta social a.1 PRINCIPII DE BAZA iN PROIECTARE CAP. orientarea fata de punctele cardinale. radiatiile. sa se asigure utilizarea eficienta a resurselor materiale ~i de forta de rnunca In executie. Orientarea cladirii fata de punctele cardinale este deosebit de importanta pentru obtinerea unui nivel de intensitate a iluminarii naturale (lumina de zi). un inalt grad de utilitate economics ~isocials.2 Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale 8. 1. sudul reprezinta orientarea cea mai buna pentru principalele incaperi ale unei cladiri. rezistenta.3 Alcatuirea peretilor neportanti din zidarie 7.2 Alcatuirea peretilor din zidarie portanta 7. Iluminareanaturala a cladirilor se asigura prin ferestre si luminatoare amplasate in pereti sau acoperisuri si depinde de anotirnp.5 Exemplu de verificare a peretilor din zidarie la sarcini gravitationale CAP.1 Prevederi generale de alcatuire 7. accesul la caile de cornunicatii.1 Prevederi legale privind autorizarea constructiilor 10. cerinte tehnice . Constructia proiectata trebuie sa creeze conditii nonnale de rnunca si viata pentru cei care 0 folosesc.durabilitate. protectie contra incendiilor.adaptarea spatiului de locuit si ansamblului constructiei la viata individului si a familiei. aspect arhitectural corespunzator. la pranz eel mai sus pe cer. J 0 AUTORJZAREA CONSTRUCTIILOR 10.cost . sa raspunda pe deplin scopului pentru care a fost realizata. INTRODUCERE scarilor CAP. Prin proiectare trebuie sa se evite supradirnensionarile.2 Detalii de finisaje la trepte de beton 9. sa se adopte solutii arhitecturale care sa conduca la structuri de rezistenta ordonate ~i omogene. ora din zi. favorizand in general 0 insorire indelungata. stabilitate.4 Verificarea structurilor din zidarie portanta la incarcar: gravitationale 7. siguranta la actiuni mecanice. Dintre acestea cele mai importante sunt: cerinte psiho-fiziologice . 6 ScARl 6. 7 ALCATUlREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE 7. pe baza carora constructia se poate executa in conditii care sa-i asigure rezistenta. vestul este caracterizat printr-o insorire agresiva In orele dupa-amiezii. cerinte economico-organizatorice . aproape in tot timpul anului.2 Calculul 185 188 1. dar eu cea mai mare rae ire iarna.acustica. cerinte sociologice . FUNCTIONALA . deoarece soarele este vara.2 Continutul cadru al ptoiectului pentru autorizarea BlBLIOGRAFIE 193 198 210 212 220 231 236 240 249 256 Materializarea conceptiei despre 0 constructie de orice fel.

alimentatie.2 . iar temperatura mai scazuta in general.2 .ateliere.1.. depozite.1 la nord soarele nu patrunde niciodata in incaperi.. masa etc.Giim:ara este un spatiu de depozitare care se amplaseaza in bucatarie sau in imediata vecinatate a acesteia. degajamente. baie. anexe pentru prepararea hranei. lumina fiind din aceasta cauza uniforma in tot cursu I anului. dimensionarea golurilor de lumina (ferestre. vestibulurile. t HOL ----+- CAMARA ----+- BALCON .casa scarilor Raportul dintre suprafata golurilor ferestrelor si suprafata pardoselii incaperii DORMITOR DORMITOR _j .dormitoare.t sa aiba insorire maxima. 1/8 1/8 .. garaj.o~lap pentru vesel a. Pomind de la aceste caracteristici orientarea optima incaperilor cladirilor de 10CUIt ste urmatoarea: e _directia SE (sud-est) . Suprafata recomandata pentru bucatarie 2 este de 8 -10 m . amplasate in cladiri cu suprafata construita relativ mica si regim de inaltime redus (parter sau parter si etaj). Distantele minime pe orizontala de amplasare a obiectelor sanitare in bai si bucatarii sunt prezentate in tabelul 1... lectura).bai.parter- 116 ". camere de lucru sufragerie birouri: _ directia SV (sud-vest) . grupuri sanitare.. Figura 1. In figura 1._ t + + ----+- + BIROU + CAMERA DEZI La cladirile civile. usi.este destinata pentru pregatirea hranei si uneori pentru servirea mesei in familie. lavoar (chiuveta). odihna.. ' '. .. 1/14 in cazul locuintelor unifamiliale.intrari.Schema functionala a unei locuinte unifamiliale P+ 1E _ baia (grupul sanitar) .trebuie sa fie dotata cu cada de baie. spalatorie. bucatarii.are 0 serie de functiuni legate de viata familiala (camera de lucru. vas de closet si accesoriile necesare. ma~inadegatit.-. _ directia NE (nord-est) . spalatorii si uscatorii . dimensiunile baii se obtin prin amplasarea obiectelor sanitare in diferite pozitii tinand cont de distantele minime admise intre ele [30]. sasurile . vestibule. _ holurile. _ bucataria .16m . Tabelul l 1 Destinatia incaperilor la cladirile de locuit . camera de zi. 2 Suprafata recomandata pentru 0 baie este d~ 6 m • Baile pot fi ventilate direct prin ferestre sau mdirect prin canale de ventilatie.2.. 1/10 IIlO . bucatarii. dormitorul .sunt spatii de circulatie dimensionate din conditia de circulatie comoda si de manevrare a mobilierului. camera de zi se poate completa cu un baleon sau logie.2 este prezentat un exemplu de schema functionala a unei locuinte unifamiliale. se recomanda ca incaperile sa fie orientate astfel inca.Elemente de proiectare functionala a constructiilor civile 11 a BAlE BUCATARIE BAlE DORMITOR ____. 1. circulatie.este incaperea care asigura odihna locatarilor. ..10 Introducere .joe copii.camere de zi si dorrnitoare . la incaperile la care se apreciaza ca iluminarea nu este riguros legata de destinatia incaperii. _ directia NY (nord-vest) . sala de lectura. sala de mese. Suprafata 2 recornandata pentru un dormitor estede 14 .--.etaj - . Bucataria este dotata obligatoriu cu chiuveta de bucatarie sau spalator de vase. Pentru 0 locuinta unifamiliala componentele uzuale sunt urmatoarele: camera de zi . usi baleon) se poate face pe baza raportului dintre suprafata golurilor ferestrelor si suprafata pardoselii incaperii conform tabelului 1.

axa .500 c . in cazul in care nu se poate folosi unul din formatele standard din cauza dimensiunilor mari ale cladirii ce se proiecteaza se admite folosirea unor formate prelungite denumite formate alungite speciale si formate alungite exceptionale.12 Introducere .fata laterals a closetului sau bideului c> 600 a= 400 d = 240 0A c pt.fata laterals a lavoarului .fata frontal a a closetului sau bideului .fata frontal a a lavoarului de lavoarului .2 Distanta se mascara Distante minime [mm] fara spatiu de circulatie pe langa persoana care foloseste obiectul sanitar 450 700 a= 50 b = 1000 1.fata frontal a a lavoarului .rnasina de gatit .buza cazi i de dus 1.400 13 tara de la pana la cu spatiu de circulatie pe langa persoana care foloseste obiectul sanitar 1050 Observatii.axa cazii de dus 450 . a= 600 .350 closetului sau bideului .buza cazii de du~ -fata frontala a lavoarului . . schema de la panala cu spatiu de circulatie pe liinga persoana care foloseste obiectul sanitar Observatii..perete sau mobilier d = 600 1100 .axa closetului sau bideului .perete o Formate pentru desen Pentru executarea desenlor de constuctii se utilizeza formate standardizate [47].3 NOTIUNI DESPRE DESEN .3 .fata frontala a altui lavoar . schema .perete d = 300 I .I Tabelull.perete (la cabine individuale) . bideului .a altui lavoar . conform tabelului 1.fata frontala a b .fata 1100 e = 1200 frontala a spalatorului sau chiuvctei .a.Notiuni despre desen Distanta se mascara Distante minime [rum] spatiu de circulatie pe langa persoana care foloseste obiectul sanitar b .fata .[ala frontala a closetului. c = 0 600 d = 500 e < 600 laterala a chiuvctei .axa closetului sau bideului 600 e = 1200 f= 500 400 .3 in care sunt trecute ~idimensiunile chenaru!ui.fata laterala a lavoarului .[ala frontal a a lavoarului .perete lateral .axa chiuvetei sau spal atoru lui c = 400 .eretcle 0 us .

Scarile de reprezentare uzuale utilizate in desenul tehnic pentru constructii sunt prezentate in tabelul 1.2. ) a numaratorului (in cazul scarilor de marire) sau numitorului (in cazul scarilor de micsorare). X : I.3 . Tabelull. Indicatorul pentru desen Indicatorul desenului de constructii are forma dreptunghiulara si este amplasat in coltul din dreaptajos al plansei. In tabelul 1. In tabelul 1. completat eu datele necesare identificarii desenului [30].spectlv.. 500 1: 5000 1 . 1 : X. cu latura lunga paralela cu baza formatului. Scara desenului se alege functie de complexitatea si dimensiunile obiectivului de reprezentat ~i de destinatia desenului respectiv.3 . alipit de ehenar. Tabelull. obtinute prin alungirea dimensiunii de baza astfel incat lungimea formatului alungit sa fie multiplu intreg de latimea formatului de baza ales. Scara ~l dimensiunile obiectului de reprezentat influenteaza alegerea formatului de desen.6. Scara desenului se inscrie in indicator la rubrica corespunzatoare. In cazul in care pe un desen sunt utilizate mai multe scari de reprezentare. scara fiecarei reprezentari se indica langa sau sub notarea reprezentarii respective. Acest raport se exprima sub forma 1 : I.5 sunt prezentate cateva formate alungite exceptionale.14 Introducere . Tabelul 1.6 Scari de mat-ire Scara de marime naturala 1:2 1: 20 1: 200 1: 2000 50: 1 5: 1 20: 1 2: 1 1. 10 I : 100 1: 1000 1: 10000 10 : 1 Formatele alungite speciale sunt formate de preferinta a doua.1 1:5 1 : 50 1.4 sunt prezentate cateva formate alungite speciale. de marime natural a si de rnicsorare. Ea trebuie sa fie suficie?t de mar~ pentru a permite interpretarea corecta a datelor fumizate de desenul re. .Notiuni despre desen 420 x 1486 420 x 1783 420 x 2080 297 x 1261 297 x 1471 297 x 1682 297 x 1892 15 Al A2 A3 A4 Sciiri pentru desen Scara este raportul intre dimensiunea liniara a reprezentarii unui segment al unui obiect pe un desen original si dimensiunea liniara reala a segmentului corespunzator obiectului insusi.5 Simbol format a1ungit exceptional AOx2 AOx3 Al x 3 Alx4 A2x3 A2x4 A2x5 Dimensiunile formatului [mrn] 1189 x 1682 1189 x 2523 841 x 1783 841 x 2378 594 x 1261 594 x 1682 594 x 2102 in cazuri justficate ~i numai daca este necesar se pot folosi ~i scarile rezultate din cele indicate in tabel prin inmultirea cu IOn (n= 1.4 Simbol format alungit A3x3 A3x4 A4x 3 A4x4 A4x5 Dimensiunile formatului [mm] 420 x 297 x 297 x 891 630 841 420 x 1189 297 x 1051 Scari de micsorare Formatele alungite exceptionale sunt formate de preferinta a treia.1 Tabelul13 Simbol Format AO Dimensiunile formatului [mrn] 841 x 1189 594 x 841 420 x 594 297x 420 210 x 297 Distanta intre chenar ~i marginea formatului La laturade La celelalte laturi indosariere 20 5 20 20 20 20 5 5 5 5 A3 x5 A3x6 A3 x 7 A4x6 A4x 7 A4xS A4x9 1. obtinute prin alungirea dimensiunii de baza astfel incat lungimea formatului alungit sa fie multiplu intreg de latimea formatului de baza ales.. Dupa cum se observa acestea sunt de trei tipuri: de marire.

8~ 80 . observatiile si adnotarile se vor inscrie desupra indicatorului pe 0 fasie limitate de lungirnea acestuia. stampilare..4 . 55 Mentiunea "inlocuieste plansa nr . iar la detalii tip grupa din care fac parte Indicativul (nurnarul) proiectului In cele trei coloane se vor scrie: calitatea control verificat. Spatiul ocupat va fi alipit de indicator. 0 '" 3 4 ® Liniatura casutei .4). semnatura persoanelor in cauza Scara sau scarile desenului.3 . " se treee. dar cat mai aproape de el Modificarile. Figura 1. desenat. linia subtire (aproximativ b/4) prin cifra 3. autorizatie.-- CD 141 0) 185 CD @ CD (j) 0 01 2 :0 fr. deasupra indieatorului.Notiuni despre desen 17 din Indieatorul are trei marirni: ~nd~cator mar~ (figura 1. mdlcat~r~1 ~ng~st ~figura 1. A3. 2 mm.5. a casutelor 1. I :185 75 Clasa de grosime se simbolizeaza printr-o cifra astfel: linia groasa (b) prin cifra 1.numarul randurilor se stabileste dupa necesitate Atunei ciind este cazul seara sau scarile grafice se figureaza deasupra indicatorului I: 70 ----'--- 5 Figura 1. timbre si eventuale observatii sau indicatii speciale neeuprinse In casute se vor trece pe desen in stanga indicatorului. Tabelul Casuta 1 Elementele care se inscriu institutiei initialele sau Denumirea proiectante si eventual subunitatea sa Denumirea proiectului.7.4 . linia mijlocie (aproximativ b/2) prin cifra 2. ~I I: (£~l 65 : I~I I 20: conform desenului La intocmirea desenelor de constructii se folosesc tipuri si grosimi de linii tabelului 2.. ..Indicatorul mare 6 - I 5'1 - 50 I J 5 CD 14 ) 0 CD 12 120 Figura 1. (proiectat.5 . folosind 0 liniatura dupa necesitati. rspectiv numarul de ordine al plansei in cadrul proiectului In care este folosit Observatii 17 proiectelor Denumirea ~i indicativul raman neschimbate in toate desenele aceluiasi proiect 20 i-. 2. in elar ~i aprobat). folosit la desenele In format mai mare decat A3: ~nd~catorul ~I11C (figura 1.. indicatorului se face conform indicatiilor . Grosimea de baza "b" se alege in functie de marimea si natura intre 0. iar dedesupt data tntocmirii sau a predarii proiectului Denumirea obiectului (in eazul in care proiectul euprinde mai multe obiecte) ~i titlul plansei Faza de proiect lndicativul.. folosit la desenele in format s. locul constructiei si numele beneficiarului iar la indicatorul tip proiectului denumirea Ingust: (obiectivului). folosit la desenele proiectelor si detaliilor tip care se multiplica $1 prm trpar.3).3 .16 Introducere -1 Modul de completare tabelul 1. Vizele de aprobare.Indicatorul inzust c- . nurnele STAS. 3.Indicatorul mic ~ @ WI CD CD :-r:>0 -q ('1 ('1 7 8 - 0 OBSERVATII 1.5). daca este cazul.

3 niveluri) structurile utilizate in mod obisnuit sunt cele cu pereti de rezistenta din zidarie portanta. linii de referire sau indicatie pentru cote. Se pot utiliza ~i alte tipuri de Iinii eu obligatia sa se specifice pe desen semnificatia lor Liniile-punct incep si se terrnina cu segmente de Iinie. intretaierea Iiniilor-punet se face numai prin segmente Figura 2. Planurile orizontale se fac "cu vedere".-. blocuri de beton pentru zidarii etc. ehenare pentru desene Contururi si muehii nevazute in vederi si sectiuni Curbe de nivel principale Construetii aeometrice Linii de cota. Axele se deseneaza cu linie-punct subtire. Continua (C) Subtitre (C3) Subtire cu zig .)..1 . daca nivelurile coincid ca alcatuire. linii ajutatoare de cota._. scari. La cladirile de locuit cu regim mic de inaltime (2 .zag (C3) ~ Linii de ruptura ~i intreruperi Subtitre ondulata (C3) Mijlocie (12) intrerupta (I) Subtire (13) Mijlocie (P2) Linie . axe de goluri la usi ~i ferestre. praguri de usi. La 0 cladire cu mai multe niveluri se vor intocmi planurile orizontale la fiecare nivel sau. ciiriimidii eficienta..1. beton celular autoclavizat (BCA).1 Tabelul 1 8 Tipul liniei Groasa (CI) " CAP 2.Reprezentarea intersectiilor. INTOCMlREA PLAN~ELOR DE ARHITECTURA Destinatia Contururi de sectiuni.punct (P) Subtire (P3) ->:> ------------------------. ceea ce insemna ca pe langa reprezentarea cu linii rnai groase a ceea ce este sectionat se reprezinta cu linii mai subtiri ceea ce vedem cand privim in jos. cand pe ei sunt amplasate obiecte sanitare sau cand este necesara 0 mai buna izolare fonica si de 75 em cand suprafata lor este mai mica de 9 m2 si nu au amplasate pe ei obiecte sanitare. notari sau observatii serise pe desen.1 PLANURI ORIZONTALE Sectiunea orizontala facuta printr-o constructie fa un nivel caracteristic se nume~te plan._. Linii de ruptura ~i intreruperi Contururi ~i muehii acoperite de alte elemente Patti situate in fata planului de sectionare Orice fel de axe._. _. reprezentarea pe desen facandu-se ca in figura 2. 2. Peretii aeestui tip de structuri se pot realiza din caramida presata plina.18 Introducere ._ OBSERVATII 1. se va intocmi un plan nivel curent precizandu-se cotele la care acest plan trebuie repetat._-_. etc. ramificatii etc) acestia se realizeaza prin teserea ciiriimizilor. in cazul utilizarii de blocuri ceramice tip POROTHERM peretii . Pozitia axelor ~i grosimile peretilor de rezistenta la structurile din zidarie portanta este data in tabelul 2. eurbe de nivel eurente Mijlocie (C2) 2.-._.1. eu exceptia axelor indicate la C3 ~i P3 Axele geometriee ale pieselor componente Trasee de sectionare Linii de intrerupere Axe si pereti Desenarea planurilor orizontale se incepe prin stabilirea axelor cladirii proiectate tinandu-se cont in acelasi timp de tipul structurii de rezistenta. aceasta pentru 0 mai buna intelegere a desenului (parapetul ferestrelor._. La intersectia peretilor de rezistenta (colturi. colturilor si ramificatiilor la pereti Peretii despartitori din zidarie de earamida plina utilizati pentru compartimentare pot avea grosimea de 1i em atunci cand au suprafata mai mare de 9 m2. tabele. hasuri.

:1 J8 ------+--I i I I I ON ~ U si glisante ..J I I I I i . suprafata necesara a ferestrelor rezultand din necesitatea asigurarii unui iluminat natural corespunzator cum s-a aratat in cap. Grosimea peretelui exterior de despartitori . eu ureehi Ferestre duble.:. Usi ferestre duble sau euplate... 30 25 similar eu cci de caramida pi ina sau eficierua l-I~!ti . pcrete exterior perete interior rczistenta [em] rezistcnta [ern] lara prag ~1\c=J C]i"flC} ~ ~ I cu 2 canaturi -----1--Pereti din cararnida prcsata plina 37.1 I C3 1 I + 3- fara si eu t I I I 3- t ~I I I I Go/uri pentru usi si ferestre Pe planurile orizontale.--- U~i batante ~ CJ :j t ----t-. ell prag I Pereti dill cararnida eficienta sau blocuri cerarnice tip POROTl-IER1\1 30 t -'.' 311 I I Pereti din blocuri de beton pentru zidarii I 375. tara si eu urechi DDI ~ 3- Dimensiunile de baza pentru golurile de usi se aleg astfel [37] : .20 Intocmirea planselor de arhitectura -2 nu au axe si se separa de pereti i de Tabelul') 2. 3 'd ". in general golurile usilor si ferestrelor sunt standardizate.2..--+ c=J 'v\o .Plan uri orizontaIe 21 despartitori sunt de 10 cm. Modul de reprezentare al usilor si ferestrelor este indicat In tabelul 2. cu prag I I I 25 I c ~ ---f.) I I I I ! I Usi (glasvanduri) eu paqi laterale fixe Usi (glasvanduri) in 3 ~i 4 canaturi CJ[)]=:r 9? ~flc:t db or\Ylo O~O ~ ~ Usa armonica Pcreti din blocuri cerarnice tip POROTHER1v138 38: 30 25 . ureehi + I I + 3- --..g Usi simple. ~ tara ~i " .S ".§ ~ OJ u t --~--±~.1 . 1 Tabelul22 Denumire eu 1 canat Reprezentare conventionala Tipul de perete Grosimea peretelui interior de Pozitia axului Usi simple.S . ~ 30 -----t------f--- I .t I.: 3 ::: Usi duble sau cuplate ell desehidere in acelasi sens. I. 25 .§ '" ~' <. Peretii rezistenta (figura 2. .. .: 0 Ferestre simple.1).. dupa reprezentarea peretilor de rezistenta si despartitori se reprezinta golurile pentru usi si ferestre..

Pentru a se indica pozitia lor.4. inaltimea H. avand valori multiplu de 10 cm incepand de la 190 em pana la 240 em..\\\"W\i ~ Reprezentarea sciirilor. avand valori multiplu de 30 em incepand de la 60 em.2 .lnaltimea si latimea treptei (h. in plan se indica toate golurile chiar daca datorita pozitiei lor. In toate cazurile scara se amplaseaza in casa scarii. latimea rampei corelandu-se cu cea determinata din conditia de evacuare a fluxurilor de oameni din cladire. { { tt .. Linia care arata la ce inaltime fata de pardoseala a fost sectionata seara se numeste linie de sectionare si este reprezentata printr-o linie ce face 45° eu peretele care margineste rampa in directa sensului de urcare.-blT htr IS r £. iar traiectoria descrisa la deschidere sa nu se intersecteze cu traiectoria altor usi. care trebuie sa fie pe cat posibil iluminata direct ~iventilata natural. . Pentru a putea reprezenta scara in plan orizontal este necesar sa se stabileasca tipul scarii ~i dimensiunile pentru trepte si rampe.-.t_ Lr' nl2 )blr bn ~.22 Intocmirea planselor de arhitectura . Usile de intrare in camere se vor deschide astfel ca la intrare sa se aiba ca priveliste intreaga incapere. se noteaza la interior inaltirnea parapetului (inaltimea peretelui de sub gol. . Scara principala are un dublu rol si in consecinta la stabilirea dimensiunilor ei trebuie sa tina seama de toate prescriptiile referitoare la asigurarea circulatiei comode pe vertical a si accesul spre exterior in timpul eel mai scurt ~i in conditii de siguranta deplina. In mod conventional.1 . Dimensiunile de baza pentru golurile de ferestre se aleg astfel [37] : _ orizontale. pe inaltime. . cutremur etc. 2 In eazul cladirilor de locuit la care aria nivelului este pana la 200-300 m se admite 0 singura cale de evacuare. latirnea L. 16 .. Iatimea rampei se determina din tabelul 2. Dimensiunile functionale ale unei scari (figura 2.. Latimea rampelor de scara se mascara intre perete ~i balustrada sau intre doua balustrade ale aceleiasi rampe. Latimea libera minima a rampelor drepte ~i a podestelor la scari se stabileste in functie de destinatia cladirii si tipul scarilor (principala sau secundara)..inaltimea libera a scarii (a).Planuri orizontale 23 _ orizontale.. precum si evacuarea persoanelor din cladire in caz de pericol (incendii. latimea L. La cladirile de locuit latimea rampei si a podestului se alege conform tabelului 2. In celelalte cazuri sunt necesare doua sau mai multe cai de evacuare. Prin flux de persoane se intelege raportul dintre numarul de persoane care trebuie sa treaca prin L 1 2 3 4 5 6 7 8 l__ .distanta libera intre rampe (d). avand valori multiplu de 30 em incepand de la 60 ern. La desenarea scarilor se indica sensul de urcare prin linia pasilor prevazuta eu un cerculet la plecare si 0 sageata la celalalt capat. . Usa de intrare in cladire se deschide spre exterior (conform normelor de paza contra incendiilor). _vertic ale.Calcululfunctional al casei sciirilor Scara este elementul care asigura circulatia pe verticals intre nivelurile cladirii. . lp).Dimensiuni functionale ale unei scari cu doua rampe paralele Stabilirea latimii rarnpei (l.). Pentru a se asigura functiunile unei scari se stabilesc dimensiunile principale ale acesteia.latimea rampei si a podestului (l.2 . avand valori multiple de 10 em incepand de la 70 ern pana la 100 ern si rnultiplu de 30 em incepand de la 120 ern..) ~i a podestului (lp) se face in concordanta cu normele privind evacuarea in caz de incendiu. in functie de numarul de fluxuri necesare pentru evacuare.Ip 14 13 12 11 10 9 Figura 2.3 [35]. ceea ce in practica inginereasca se nurneste calculul functional al easei scarilor. In planurile orizontale se deseneaza portiunea de scara ee se vede direct sub planul de sectionare. La scarile utilizate de mai mult de 5 persoane.verticale.tnaltimea balustradelor (hbalustrada). planul de sectionare ales nu le intersecteaza.numarul de trepte (n).. . inaltimea H. btr). 2. masurata de la cota pardoselii).2) sunt: .

70 1 m. astfel incat latimea lor sa fie de min. 2.. Geometric inaltimea etajuJui se stabileste cu ajutorul formulei: (2.scari cu trepte joase. pentru treptele eu lungime pana la 1 m si de max. scari foarte putin circulate).60 . 1. .inaltimea tavanul aceleiasi libera a etajului definita ea distants dintre cota finita a pardoselii incaperi (la cladirile de locuit Hiber~ si 2. in eazul apartamentelor grupate la scara Tabelul24 Nr..scari eu trepte 'inalte. Inliltimile de treapta pe aceste intervale se aleg din 0.5 em (utilizate la scarile curente). pentru scari principale secundare 0. _ latimea portiunilor de scara eu trepte balansate sau rampe curbe.55m). htr<16...1 . 4 5 Figura 2. Tabelul23 Destinatia constructiei (cladirii) maxim 2 niveluri 3 .3)..6 . 1.. scari de aeces la subsol). .) si de tipul de scara al cladirii (principala sau secundara).2) hIT Inaltimea etajului HelJ reprezinta distanta dintre cotele finite a doua niveluri consecutive (figura 2..1 ) inaltime pe toata desra~urarea. **La scarile seeundare ale cladirilor de locuit. Aeeasta se va alege astfel incat impartirea sa se faca exact. 8 niveluri 9 sau mai multe niveluri Latimea libera..20 1.1 In 0.3) in care: Hlib .Planuri orizontale 25 ealea de evaeuare (determinat pentru etajul eel mai aglomerat) si capaeitatea de evacuare a unui flux (la cladiri de loeuit eca..05 1. 12 em in partea cea mai ingusta ~ide btr + 20 em In partea cea rnai lata. Latimea treptei (bIT)pentru scarile eu trepte obisnuite se stabileste din conditia de circulatie comoda pe scara. La scarile eu rampe eurbe sau eu trepte balansate se au in vedere urmatoarele: • linia pasului pe eare se mascara in proiectie orizontala latirnea treptelor (b.. h. = 22. _ balansarea se repartizeaza pe un numar sufieient de mare de trepte. 2. 5 em (in fiecare parte) reprezentand grosimea mainii curente a balustradei scarilor.50 .. minima" a rampelor si podestelor in [m]. latimea rampelor si podestelor poate fi de 0.70 2.90** OBSERVATII *Se admite redueerea latimii libere eu max..6 . 50 em de la mana curenta spre areul mie al curbei. .95 1.85 m. = 62 . necesara [m] 0..scari eu trepte abrupte.) se eonsidera la distanta de max.3 . htr= 17.10 . 1.. social-culturala etc. 60 em pentru eele cu 0 lungime mai mare de Cladiri de loeuit 0.64cm Treptele ce apartin aceleiasi rampe trebuie sa aiba aceeasi (2. + b.Hetj Alegerea inaitimii treptei (htr) se face in functie de destinatia cladirii (clad ire de locuit.1 cm. htr=16..24 Intoemirea planselor de arhitectura -2 2.Scara eu trepte balansate Nurnarul de trepte (n)... la care unghiul de rotire este mai mare de 45°. trebuie sa fie de minim 1. masurata pe 0 paralela la linia pasului (figura 2. In functie de inaltimea treptelor scarile se pot clasifiea in: .90 .20 1..5 em (utilizate la intrarile in eHidiri). spatii tehnice.6 ..5 em (scari seeundare. 30 em (acces pod.. terase neeireulabile. intre aeeasta si inaltimea treptei (hIT) existand urmatoarea relatie [47]: unui nivel se determina cu relatia: (2.00 1.. pe inaltimea n:::. Pentru a se asigura un flux continuu latimea podestului (Ip) unei scari trebuie sa fie eel putin egala cu latimea rampei (Ir).10 . de fluxuri 1 2 3 Latimea I. 5 niveluri 6 .4).20 2..scari eu trepte obisnuite. 90 pers). iar la scarile cu doua rampe 11 sa rezulte numar par.20 m... . 17..25 2· h. 22.

inaltimea (a) se poate reduce la 1.1 . Cotarea planurilor orizontale Prin cotarea unui desen de constructii se intelege inscrierea in acel desen a dimensiunilor partiale si totale. Cotele inscrise nu trebuie sa fie intersectate de HnH din desen care pot impiedica citirea lor sau pot produce confuzii.ltimea parapetelor (hbalustradii) se stabileste din conditia de siguranta a circulatiei pe scara [48] (la cladirile de locuit aceasta are valoarea minima de 0. . Daca distanta dintre extremitatile liniei de cota este prea mica si nu permite scrierea cotei. pomesc de la conturul elementului reprezentat sau de la 0 distanta apropiata de acesta ~i depasesc liniile de cota eu aproximativ 2 mm. Cotarea. cotele se scriu altemant. Diferenta maxima de nivel intre parter ~i teren trebuie sa tina serna de faptul ca la c1adirile amplasate la strada se admit socIuri de eel muIt 90 ern de la nivelul trotuarului. Pozitionarea liniilor de cota succesive se face incepand cu linia pentru cote Ie partiale. Ina.70 m atunci cand alte . la planseele curente din placi ~i grinzi de beton armat grosimea este de 10 . respectiv in intervalul cotei vecine.5 este de min. trebuie facuta in asa fel incat sa nu fie nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate. in dreptul unei linii de indicatie. Cotarea se face prin linii subtiri.00 m.grosimea pardoselii (functie de destinatia incaperii).zisa indica valoarea numerics a dimensiunii considerate. axele. Liniile ajutatoare sunt perpendiculare pe liniile de cota.00 m se indica cu doua zecimale (chiar daca acestea Figura 2. Se recomanda ca intre nivelul parterului ~i eel al terenului sa existe 0 diferenta de nivel egala eel putin cu inaltimea unei trepte. Cota propriu . liniile ajutatoare ~i prelungirile lor nu pot fi utilizate ca linii de cota. hpard . va fi de minimum 7 mm. Pentru scarile care nu sunt destinate evacuarii in caz de pericol.grosimea placii de rezistenta a planseului (rara finisaje). Liniile de contur.2 2. trasata in imediata apropiere a elementului si terminand cu linia pentru cota totala. Linia de cot a indica lungimea sau unghiurile la care se refera cota si pe care se inscrie valoarea dimensiunii respective. in cazul scarilor principale ~i min. Cotarea desenului de constructii. considerente nu cer ina1timi mai mario refera. necesare pentru determinarea precisa si clara a tuturor elementelor reprezentate.p 26 Intocmirea planselor de arhitectura .90 m in cazul scarilor secundare [47]. Fiecare dimensiune are 0 linie de cota corespunzatoare. Hasurile unui camp ~i semnele conventionale se intrerup pentru scrierea cotelor. Liniile ajutatoare se folosesc pentru deJimitarea portiunilor cotate. cotele mai mari sau egale cu 1. Masurarea directs pe desen nu poate servi drept baza pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaza a fi executate. in unele cazuri ea putand fi exprimata printr-o litera.Planuri orizontale 27 h. . iar delimitarea distantelor se face prin puncte sau Iinii scurte inclinate la 45°. Liniile de cota se traseaza paralel eu dimensiunile la care se Distanta intre doua linii de cota succesive. [37]. Figura 2.4 . Cote le se scriu imediat desupra liniei de cora la aproximativ 1 mm distants si pe cat posibil la mijlocul intervalului. 2. in cazurile cand linia de cota nu taie conturul elementului. daca specificul desenului nu are alte reglementari. peste si sub Jinia de cota. Pe desenele de ansamblu. aceasta va fi scrisa pe prelungirea liniei de cota.Stabilirea lnal!imii etajului Distanta lib era dintre rampe (d) trebuie sa fie ~ 25cm din conditia de a putea conduce un furtun de incendiu.80m) . ca si distanta dintre linia de cota eea mai apropiata ~i elementul cotat.5 ~ Inilltimea libera a scarii . 1. In cazul unui sir de distante mici. conform prevederilor normelor in vigoare [30]. Inaltimea libera a scarii (a) in cazul unor rampe paralele pe verticals (suprapuse) masurata ca in figura 2. [47] ~i [48].12 em.

inscrise III patrate. Un exemp!u privind alcatuirea si reprezentarea unor planuri orizontale este dat In figurile 2. Pe desenele de ansambJu se inscriu cotele dimensiunilor nominale ale elementelor brute iar pe desenele de detaliu elementele se coteaza cu dirnensiunile de executie (ex: grosimea peretilor de caramida in desenele de ansamblu se coteaza cu i.20 __i .Planuri orizontale 29 sunt zero).00 m se indica in centimetri (25. ~ '.04mp parchet 00 '" en ..1 90 ! l 1.--1.:::. cu latura de 6 . t I' t ')4 _-. in incaperi se va serie destinatia incaperii.20 2..==. Pe desenele de detaliu cotarea se poate face si in milirnetri. CAMARA S=1. Acestea se coteaza astfel ea sa rezulte pozitia fata de peretcle eel mai apropiat si latimea golului I inaltimea golului. inaltirnea minima a acestuia fiind de 80 em.7..58 8..58 1 bi~ .k.. La cotarea interioara se disting liniile de cota continue..cote exterioare: .2 .e. I dJ rn I m 1 '1 1.-'. Cotarea scarilor reprezentate in planul orizontal trebuie sa furnizeze informatii suficiente pentru dimensiunile functionale ale acestora. La cotarea unui plan orizontal apar in general urrnatoarele grupari de cote: . Pe linia a doua de cota se dau distantele intre axele cladirii (pentru structurile din zidarie).95mp gresie N '" ....6 . .20 1 0 .J.44mp S' 00 """ BtROU S=13.2.40 423 ~qJ l' i Ir. atat transversal cat si longitudinal. sc coteaza in interior prin inscrierea p = .2 2.80mp parchet CAMERADEZt S=19. 9 rnrn. Axele transversale sau radiale ale unei constructii se noteaza cu cifre si axele longitudinale sau circulare cu litere.65 I 440 160 '.28 Intocmirea planselor de arhitectura ..'5 p=90 30 ~ 0 ®.~ Ie.. 88 j n J 0 rn v 2. 0 I 1.Plan parter . Liniile prin care s-au trasat axele (Iinii-punct) se continua pana depasesc ultima lillie de cota. esenee e d eatusecoeaza'.~. lnaltimea la care incep golurile de ferestre (fata de pardoseala). "'0 375 eC. 30 etc).00 f-A 6 Figura 2.35 I I I 0 . . 2. tipul de pardoseala utilizat si suprafata in m '. de la un capat la altul al cladirii. iar cele mai mici de 1. Daca trebuie indicati milimetrii acestia se inscriu sub forma de exponent (375. adica parapetul. Cotarea golurilor de usi din peretii exteriori se va face pe prima linie de cota exterioara.61 1]5 .~.1 ..75 llo 0 CASASC. 1')1 I.-. Pentru cotarea exterioara se utilizeaza trei linii de cota care se traseaza continue de la un capat la altul al cladirii. Axele de trasare ale constructiei se noteaza cu cifre arabe si Iitere majuscule.00 ~ 1 1...5 1.RII S=667mp/~ gresie ~ 5 4 BUCATARIE S=10. 125 etc). IITiTf 3.60 '.6 .cote interioare.t g.1 I .60 1.OO P-9O 125 4. Pe linia a treia de cota se trece lungimea sau latimea totala a cladirii. dupa scara desenului.20 95 125 0 p=90 2.. pe acesta rnarcandu-se pozitia golului si latimea golului / inaltimea golului.larm • did t . pe care se rnarcheaza grosimea peretilor intersectati $i dimensiunea incaperii si liniile care coteaza golurile de usi interioare.1 .-' ')9 "65 ._ ION 00 -'-' ~ B 30 J.

00 (de regula cota pardoselii finite de la parter).S .80 em latime de aceeasi marime pe tot conturul cladirii.Plan etaj . adica planul de sectiune va trece printr-o rampii ~i se va privi spre cealalta.30 3.65 L 1. deosebita fiind realizarea sectiunii prin scara. iniiltimea aticului pentru terase circulabile se ia minim 90 em.30 intocmirea planselor de arhitectura. precum ~i traseul sectiunilor sunt indicate pe planurile orizontale. ferestre. hp. [QJ-.2 2. Pe aceasta se marcheazii toate elementele sectionate sau vazute direct in directia sensului in care s-a privit. Sectiunea verticals curenta se incepe prin trasarea liniei orizontale. 12 em. Sectiunea verticala prin casa scarilor se deseneaza dupa aceleasi principii ca ~i sectiunea verticala curenta. cu pantii redusa (2 .65mp parchet 0 co • DORMITOR S=13.8 este prezentata 0 sectiune verticals curenta.75 2.2 SECTIUNI VERTICALE Locul pe unde se fac sectiunile verticale. 11. in acest scop traseul sectiunii poate fi drept sau frant. astfel incat sa se indice toate aspectele legate de aceastii alcatuire.30 If p=1.60 I 1.25 70 60 60 60 1. In figura 2.15 DORMITOR S=12.15 1 83 1 1. In functie de complexitatea alcatuirii pe verticala pentru 0 cliidire se intocmesc una sau mai muIte sectiuni verticale.15 0-~I---i ~ I g I II t:3t~==~~~P~=9~0~~~::::==:I~~P=~9~O~:[::::1t~ '. 5 '" '" 1+I4OI i 5 ..04mp parchet .50 2.58 90 L 1. Placa de rezistenta a rampelor pentru scarile realizate din beton armat monolit este de 7 . 0 p=90 2. P~ linia care arata locul de sectionare se indica prin siigeti sensul in care se priveste.7 . Acoperisul se indica prin conturul exterior. ducandu-se d linii orizontale. Pe verticalii se mascara H1iber . care reprezintii cota ± 0.80mp parchet DORMITOR S=19. punandu-se in evidenta continuitatea ei cu cele doua podeste.00.00 1° p=O . Atunci cand avem scari cu doua rampe.20 '1 88 ~. cate niveluri are cladirea. Rampa sectionata se deseneaza cu linii mai accentuate decat rampa nesectionata. Acestea impreuna cu cele verticale trasate anterior formeaza un caroiaj ajutiitor care se prelucreaza astfel incat tot ce este sectionat sa se reprezinte cu linie mai accentuatii iar ceea ce este vazut in alt plan.7% pentru cele necirculabile ~i l. 1.~u 2.. Pe conturul acoperisului terasii se prevede un atic ce constituie in acelasi timp ~i parapet de siguranta..40 rqJ 3.).25 qJ :'1 J 1 1 J 1 1 ! 2. Planul imaginar de sectiune se alege astfel incat sa cuprinda cat mai multe elemente (usi. in sectiunea verticalii pot fi reprezentate tnSa ~i elementele de alcatuire ale sarpantei.Sectiuni verticale 31 ---------------------------------------------=~~~~~~~~~~ 1 n 2. Sectiunea prin casa scarii se va face astfel incat sa poata fi redate ambele rampe si balustradele acestora.60 I.~ --. cu linie mai usoara.00 3. Modul de imbinare intre pereti si plansee se rezolva in functie de structura de rezistenta si de tipul planseului.2 . se va lasa 0 streasina de 40 .- ~~ 1. Pentru aceasta se marcheaza pe Iinia orizontala ce reprezinta cota ± 0. balcoane etc. iar la cele necirculabiIe 30 cm. in cazul cliidirilor cu mai multe niveluri este obligatorie efectuarea unei sectiuni prin cas a scarii. pe orizontala se traseazii la mijlocul etajului pe Iatimea podestului 0 Iinie ce reprezinta cota pardoselii finite a podestului intermediar. T J 0 2. Din aceste puncte se ridica linii vertic ale subtiri pe toata inaltimea cladirii.. latimea podestelor ~i a treptelor (conform planurilor orizontale) ridicandu-se Iinii vertic ale din aceste puncte.00 5 4.58 2 Figura 2. La acoperisurile tip sarpanta.. in cazul acoperisurilor de tip terasii. hpard• e atatea ori.60 1.4 % pentru cele circulabile) se traseazii cu 0 linie partea superioara a tuturor straturilor ce alcatuiesc terasa.

simbolul nu se innegreste. nilui orizontal. se poate ~~I:~ si hasurarea la 60° r~spe~tiv 30° fata de ca_drul desenului. " d I desenului. bra. pentru cotele relative. iar cotele de sub acesta sunt precedate de semnul (-). La inscrierea cotelor de nivel se utilizeaza simboluri triunghiulare astfel: pentru cotele relative raportate la reperul constructiei simbolul se inegrests pe j umatatea din dreapta.00. in general se aJege ca reper suprafata pardoseJii finite a parterului corpului principal al cladirii. fatade) sim?o. Hasurile se traseaza echidistant la 45 fata de folosesc '.Sectiuni vertieale 33 Cotarea sectiunilor verticale Cotarea sectiunilor verticaJe se face In principal cu ajutorul coteJor de nivel.2 2. Pe campuri invecinate ha~urile se inverseaza ca directie sau se decaleaza.. Figura 2.Sectiune verticala curenta Figura 2. raportate la un nivel-reper din afara construqiei. trasat la stanga sau la dreapta simbo u Ul. orientat in sus sau m JOs. indiferent de modul de inscriere a celorlalte dimensiuni. elevatii. Cota nivelului-reper se indica prin ± 0. Cote Ie de nivel se indica In metri.lul se desenea~a cu varful linia care indica nivelul cotat. In proiectii verticale (sectiuni. Cota de nivel este valoarea numerics a diferentei de inaltirne dintre un punct al constructiei si un reper de nivel stabilit pentru referire. //. Pentru a pune In evidenta alcatuire~ din material: dlfe~lt~ a unui ans:mbl_u se reprezentari conventionale. cotele de deasupra nivelului-reper sunt precedate de semnul (+). Cand este necesara 0 diferentiere a suprafetelor in contact.f 32 Intocmirea planselor de arhitectura..Sectiune vertical a prin casa scarilor .2 . eu doua zecimale (chiar daca acestea sunt zero). cota se sene deasupra a~ezat pe . . II. Pentru cotele de niveJ relative.9 .8 ..

.ffiV'i. ~. pe fatade se vor desena ~i umbrele. Desenarea fatadelor incepe prin trasarea liniei terenului. ferestrelor. . . praf de piatra. Fatadele se deseneaza pentru intreaga cladire. care se calculeaza ca fiind tangenta unghiului facut de invelitoare cu planul orizontal.25 . logiilor. de j I inclinare maxima a suprafetelor de scurgere se indica sensul de scurgere. tigla profilata etc) ~i culoarea acestuia. ectia P -~. parapetelor. balustradelor la balcoane ~i a acoperisului. De asemenea pe fatade se deseneaza j gheabur~j IF" - 2.. a ape or. Gurile de scurgere se ampla.3 FATADE . Numarul de burlane se poate apr~cia wpe~ons!derentul c~ uni~l ~~ de . Linia terenului se deseneaza cu grosimea cea mai mare ~i depaseste limitele fatadei propriu-zise.34 Intocmirea planselor de arhitectura- 2 2. logiile sau baIcoanele. tinand cont de planurile orizontale ~i sectiunile deja intocmite. Pentru a pune in evidenta elementele proeminente. a colturilor etc. soclul. latimea umbrei fiind egala cu distanta de la muchia care lasa umbra pana la planul pe care cade umbra. e sageti se scrie panta de scurgere. Pentru intocmirea planului acopens se stabileste mai intiii tipul acestuia: terasa sau sarpanta. pe care se marcheaza latimea ferestrelor ~i distanta dintre ele (conform planurilor orizontale). 1 45 m2 de terasa.mare decat cea a acoperisului lnspre teren. acoperisul. .. golurile ferestrelor ~i usilor.seaza astfel meat .11 . Fatada principals este cea orientata spre partea principala de circulatie ~i contine in general elemente de arhitectura mai deosebite pentru a da cladirii un aspect placut ~i in acelasi timp sa se incadreze in ansamblul de cladiri din care face parte.. accesul pe terasa. wtermm~pa~co~unlor de ventilatie cand acestea exista. Num~I de gun ~e sc~~ger~ rezulta din considerentul ca fiecare burlan sa poata evacua debitul de a~a ce 11 revme ?e P2e 0 suprafata alocata. Prin linii accentuate se contureaza cladirea. corespunzator sectiunilor verticale se marcheaza inaltimea soclului. considerand directia luminii la 450 din coltul stanga sus.our Ian sa 11 revina x 1. nu se utilizeaza semnul de simetrie.Fatada laterala b'li"u""rl.4 . Fatadele se deseneaza la scara 1:50 sau 1:100.la 0 inalJime mai . Prin sagen orientate dupa d . Nu se deseneaza umbra la ferestre.Plan acoperis 35 rn Figura 2. Planu1 terasa este 0 vedere de sus a acoperisului.conduct~le prin care se continua sa nu treaca prin camerele de IOCUlt pe~tru a nu stnca est~tt~a incaperilor l}i a nu deranja odihna locatarilor. vedere ce ~onpne atle?l (sau marginea acoperisului) gurile de scurgere. Ferestrele se deseneaza cu doua linii reprezentandu-se si cercevelele.1"'an'li"e""li'Fe. pozitia balcoanelor. treptele de la intrare.4 PLAN ACOPERIS IT - Planul acoperis reprezinta 0 vedere dintr-un punct situat .f"1i'i'i"i1"i~FTi"i'l'i'f'i~'Fi'FiViFi~'Fi'Fi'FoFi'i'ffi'Fi'i'iY'i'Fi'i'l 11 II 11"1 11 '11 urn u II 1111 II UII TT1TifTT I II ~ IJ 2. practic toate elementele vazute direct de la nivelul terenului pana la partea superioara a acoperisului. In majoritatea cazurilor accesul in cladire are loc prin intrarea amplasata in aceasta fatada. Pe fatade se inscrie materialul de finisaj folosit la executie (terasit. Pe verticala.

creste.36 Intocmirea planselor de arhitectura- 2 2. -------------------------1 r-----------------l : I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I : i I I I I I : : : I \ I I I I I ___ J : I I I I II~ I I ___ . Se reprezinta cu linie groasa conturuI exterior al sarpantei precurn si liniile de intersectie a apeIor acoperisului (dolii. Plan de situatie a imobilelor este plansa pe suport topografic vizata de Oficiul judetean de cadastru.amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine sau se vor desfiinta. I I I I I I I I I I I : I I I I I I I I I I I I I t I I I I I I I I I I I I I I I I I i I I ~ .sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a apelor pluviale.00 .parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism.13 .000. prin care se precizeaza: . .Plan de situatie 37 La un acoperis de tip sarpanta se reprezinta rnai intai cu linie intrerupta conturul peretilor de rezistenta de la ultirnul nivel..l 880 J 40 i Figura 2.Plan acoperis Figura 2. .Plan de situatie . .000.plantatiile existente si care se mentin dupa desfiintare. 1:200 sau 1: 100.___.modul de amenajare a terenului dupa desfiintarea constructiilor. . geodezie si cartografie.12 . coarne etc.J I I I I I I I I I I i I I I i~ L I I I I I I I I JI : I " '" '" 0 o -----------------------. dupa caz. . 2. l40 L_~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~J __~~ .). dupa care se stahileste tipuI de sarpanta care se preteaza a f executat.5 .5 PLAN DE SITUA TIE Planul de situatie prezinta amplasarea cladirii in cadrul unui amplasa~ent~ sau al unei zone.00 I I I I I I I I I I I I 1 'l 4. . 1:500.. intocmita la scarile: 1:2. 1: 1.. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~Lj I I 4.

amplitudinea. Sd.3 ACTIUNI IN CONSTRUCTII .1 Categorii de Simbol p Mod de actiune: continuu.) sau se indica la trei colturi ale cladirii coordonatele fata de reteaua geodezica sau topografica. cum ar fi cele produse de variatiile de temperatura. Pentru a se defini clar amplasarea cladirii in plan orizontal se dau eel putin doua cote fata de un reper fix (cladiri existente.T = Sc St (2. modul si directia de aplicare.O. de contractie si curgere lenta. plantatii etc.socuri din explozii etc. de tasarile de reazeme. sau cu 0 intensitate variabila in timp: . Parametrii care caracterizeaza actiunile sunt: intensitatea. mobilier etc.1.U.efortul de precomprimare . Se considera actiune orice cauza care poate produce 0 stare de eforturi intr-un element structural.suprafata terenului [m2]. Tabelul3.suprafata construita la sol [m2].suprafata desfasurata a constructiei [m2]. celelalte puncte cardinale rezultand in consecinta. sau au intensitatea foarte variabila intervin foarte rar..2 Pe plansa se vor indica in mod distinct elementele existente. reprezentate prin diferite sisterne de forte (actiuni directe).pe durate lungi. constructii noi sau umpluturi de pamant. . In STAS 10101/0A-77 [40]. . . Conform principii lor de baza ale metodei de calcul la stari lirnita. Ja 0 anum ita intensitate maxima.T =~ St unde: S. .4) (2.greutatea ~i presiunea pamantului etc..pot lipsi pe intervale lungi de timp. finisaj. ' 3. vant . frecventa de aparitie si durata de actiune. mod In sau frecvent .viint in regim de rezonanta . eu intensitate mare Exernple structurale ~i greutatea elementelor nestructurale de inchidere.contractia betonului _ tncarcari din depozite.mcarcari tehnologiee _ incarcari din circulatia oamenilor. Planul de situatie trebuie sa aiba inscris pe el procentul de ocupare al terenului ~icoeficientul de utilizare a terenului coeficienti calculati cu relatiile urmatoare: P. prin materializarea directiei NORD. Exceptionale E Parametrul cantitativ care opereaza eel mai frecvent in calcule este intensitatea actiunilor. _ deformatii sau deplasari impuse. cele care se CAP.Incarcarile elimatice: zapada. se utilizeaza notiunile de intensitati normate si intensitati de calcul. actiuni Perrnanente: - Ternporare: C Cvasipcrmanente - Variabile V cu greutatea elementelor nestructurale pozitie variabila . Din planul de situatie este necesar sa rezulte si orientarea cladirii fata de punctele cardinale. dupa caz. izolatii . .seism .1 GENERALITATI In elementele structurale.38 lntocrnirea planselor de arhitectura. Principalul criteriu de apreciere a modului cum actioneaza incarcarile es!e frecventa de aparitie a unui anum it tip de incarcare. solicitarile apar ca efect al diferitelor actiuni. "- desfiinteaza si cele propuse . Actiunile se modeleaza In calcule prin: -lncarcari. clasificarea actiunilor se face in categoriile date in tabelul 3. arhive etc. borne topografice etc. S.plan de situatie. cu intensitate constants in practic timp intermitent.5) C. de precomprimarea betonuJui (actiuni indirecte).

se admite ca 0 parte din acestea. prin care se tine seama de abaterile posibile In sens defavorabil fata de valorile normate. cu 0 anumita probabilitate p (%) de a fi depasite intr-o anumita perioada de timp [1]: (3. 3.0. ..2. L.3b.actiunile permanente Pi. In tabelul 3.8 In cazul a patru sau mai multe incarcari variabile. Relatiile (3.1 . sau Yi conform relatiei (3.i Tabelul32 ..4) (3. a diferitelor actiuni considerate cu valoarea lor de calcul.Generalitati 41 o actiune exceptionala. Coeficientii de grupare "ngi" se vor adopta cu valori diferite pentru verificari In punete diferite si pentru diferitele incarcari astfel: . utilizate In determinarea celor mai defavorabile efecte ale acestora: gruparile fundamentale si gruparile speciale. determinate pe baza de prelucrare statistica. cu efect defavorabil.1.5a) se utilizeaza la calculele obisnuite (neautomatizate) ng fiind coeficientul de grupare In cazul In care se iau mai multe actiuni variabile. avand In vedere specificul starii limita la care se face verificarea. Intensitatile de eaIcul ale actiunilor. stabilite In standardele de specialitate ([40]. Prin gruparea actiunilor se tine seama de posibilitatea aparitiei simultane. . a carer prezenta simultana este practic posibila.6) Gruparea special a de incarcari .0. 3. v. q = q" . iar Vobde actiunea care produce ciclurile de solicitare.0.5a).3 . cu considerarea variabilitatii statistice pentru unele tipuri de actiuni. [52]). In consecinta.0. restul actiunii considerandu-se de scurta durata. Intensitatile de calcul se obtin prin inmultirea valorilor normate cu coeficientii n. si Vi). actiunilor. (3. cvasipermanente C. [46]. obtinute prin multiplicare cu coeficientul nd ::.J11 (3.4).40 Actiuni In constructii . Actiunile cvasipermanente C' se considera In intregime de lunga durata. sta bOlO 1 itate "pn L.GF a I .. dad actiunea exceptionala E este seismul. 1. 3. I I I I (3. ni SLEN "pn + "Cn ~t ~l + "ndyn k.6 pentru celelalte incarcari. a carer prezenta in momentul apannei unei actiuni exceptionale este posibila. In gruparile fundamentale si speciale se calculeaza cu relatiile (3. . In gruparile fundamentale GF se considers: . reprezinta In general valori maxime.3 b) (3.9 in cazul a doua sau trei incarcari variabile. . _ 1.GS SLU De rezistenta ~l .. .3a) I I De rezistenta ~i de stabilitate I>iPj" i + LniCf i + ngLnyt -+ _ ..7) din tabelul 3.5b) se aplica In cazul In care se utilizeaza mijloace de automatizare a calculelor. sau variabile Vi.0. pot fi aplicate timp indelungat.n sunt date de incarcarile variabile care nu produc oboseala. Pentru actiunile variabile V'.7) iii in relatia (3. datorita variabilitatii statistice a actiunilor.2). Relalia -(3. _ . Relatiile (3. In gruparile speciale GS se considera: actiunile permanente Pi. dintre actiunile temporare se iau In considerare numai cele gravitationale. Starea limita la care se face verificarea Gruparea fundamental Gruparea de Inc3rcari de incarcari .3 Intensitatile norm ate ale actiunilor reprezinta valori de referinta. SLU De oboseala Verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare 3. efectul actiunilor se cumuleaza In cadrul unor grupari. E.0 In eazul unei singure incarcari variabile.3a. [42].. [45].actiunile temporare. Coeficientii ni.5b) Verificari sub efectul fractiunilor de lunga durata (3.2a) Pentru determinarea celor mai defavorabile solicitari posibile In orice sectiune de calcul a elementelor structurale. [41]. . Intensitatile normate ale actiunilor.--_ t (3. + "C + "ndyn+E1 L.0 pentru incarcarea cea rnai importanta din punctul de vedere al verificarii efectuate.8 pentru urmatoarele doua incarcari. ca intensitati normate se considera valorile nominale date In standarde.:. coeficient eu valoare subunitara ce tine seama de probabilitatea redusa ea aceste actiuni sa apara simultan eu intensitatea lor maxima. se stabilesc pentru verificarile la diferite stari limita conform standardelor si normelor de specialitate.2 se prezinta cele doua categorii de grupari ale actiunilor.2) in cadrul unor stari limita. Valorile pe care le ia ng sunt urmatoarele: .1 ) Pentru actiunile care nu pot fi analizate statistic. ca si cele permanente P. fractiunea de lungs durata a actiunilor se obtine din relatia: n n pn + C + ndV (3. actiunile temporare (C. pentru fiecare actiune In parte.. pentru intensitatile de calcul se utilizeaza si notiunea de fractiune de lunga durata a actiunilor.

in situatii in care este improbabil ca acestea sa actioneze cu intensitate maxima.1 Izolatii hidrofuge Ceramiee (inc1usiv sipcile si capriorii) _ olane de acoperis (23 N/bue) (STAS 513 -74) exelusiv mortarul de ciment _ tigle solzi (13. .Clasa C 2.Greutatea tehnica a betonului proaspat tumat se determina sporind valoarea din tabel eu 2000N/m 3 2 . .ert Element de constructie Valoarea incarcarii IN/mIl . denumiti coeficienti de simultaneitate. In evaluarea acestor incarcari se considera efectul umiditatii ~i a gradului de indesare in conditiile specifice de executie si exploatare. In cazurile cand incarcarile permanente au un efect favorabil asupra sigurantei constructiilor.8/3. Alte reguli privind alcatuirea gruparilor de incarcari sunt. crt 3. In cazurile necesare.2.Generalitati 43 42 Actiuni in constructii . QE....pentru elemente prefabricate tipizate de mare serie.Clasa C 617.i presarat eu nisip (STAS 138 -76) OBSERV ATIE: Pentru alte alcatuiri. Intensitatile normate ale incarcarilor datorate greutatii elementelor de constructie ~i pamanturilor se determina pe baza greutatilor tehnice sau a valorilor incarcarilor permanente precizate In STAS 1010111-78 [46] sau. Mt).4 70 .. Pentru simplificarea relatiilor. ca greutatea elementelor de constructie (inclusiv a elementelor portante ~i de inchidere). umpluturi).Clasa C 2. 2.73) 240 asezate simplu 390 asezate dublu 250 _ placi ondulate eu ondule mici de 5.3) se numesc obisnuit eforturi de calcul (M. INVELITORI (tncarcare De nil' de suprafata Inclinata) Azbociment (incIusiv sipcile si capriorii): 2.5 N/bue) din argila arsa (STAS 515 -71): 200 50 2. impregnari.7). in situatiile in care coeficientii incarcarilor n. N.5 . se vor avea In vedere coeficientii subunitari ai acestor incarcari. datorate unor cauze cu caracter permanent. greutatea si impingerea pamantului (terasamente. date in STAS 1010l/0A-77 [40]. Valorile normate ale intensitatii incarcarilor permanente curente sunt date in tabelul 3.. 8110 (B 100 . a se vedea nr.5 140 . ISO) OBSERVATII: 3 1 .p 3.5 (B 100) 170 .. eforturi de exploatare (ME.Clasa < C 2. 3. Calculul exact se poate face cunoscand eantitatea de armatura dintr-un m3 de beton si greutatea tehnica a betonului simplu de 24000 N/m3• 3 . se pot introduce coeficienti suplimentari de reducere.8/3. De regula coeficientii incarcarilor permanente. se vor lua in acelati sens pentru toata structura sau partea de structura calculata.2 180 Beton cu agregate din sparturi eeramiee 1. NE. Pentru actiunile variabile de pe planseele cladirilor etajate.Clasa C 8/10 (B 150) Beton eu agregate din zgura expandata: 1. ELEMENTE DIN BETON SI BETON ARMAT (nentru 1 em !!rosime) 240 Beton simplu (eu pietris sau piatra sparta) 1.pentru elemente de constructie confectionate din materiale si produse noi.5 mm grosime (STAS 5936/1 -75) 230 _ placi ondulate eu ondule medii de 6 mm grosime (STAS 5936/1 -75) I.2 iNCARCARI PERMANENTE Incarcarile permanente. Q. se manifesta de regula ca sisteme de forte date..Clasa C 4/5 (B 75) 200 .1 .Greutatea tehnica a betonului armat de 25000 N/m3 corespunde unei armaturi de 1000 N/m beton.1 .. Eforturile sectionale produse de actiunile grupate conform relatiei (3.'< " 3.3 125 . etc. actionand static. 50) 180 .pentru elemente si parti de constructie speciale care nu se incadreaza intre cele din prezentul standard sau pentru care 0 determinare cat mai reala a incercarilor permanente este strict necesara pentru siguranta constructiei. Pentru cazurile in care se vor face determinari directe. . Evaluarea incarcarilor permanente se poate face ~ipe baza greutatilor tehnice stabilite prin determinari directe in urmatoarele cazuri: .5 (B 15 .2 _placi ondulate eu ondule mari de 6 mm grosime (STAS 5936/1 .3 Beton eu granulit: 1. 75) 130 . incarcarile permanente se vor stabili printr-o analiza temeinic justificata. pentru care greutatile tehnice respective nu sunt stabilite printr-o prescriptie tehnica.5 (B 10) liD .3 La starile limita ale exploatarii normale pentru verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare se considers eel mult doua incarcari variabile.Clasa C 617.1 250 Beton armat (eu pietris sau piatra sparta) 1.4 . MtE).75) Carton bituminat de greutate medie intr-un singur strat aeoperit cu bitum . considerati in ca1cule.. 2. pe baza datelor furnizate de intreprinderile producatoare ale diferitelor materiale de constructie sau pe baza unor deterrninari directe.placi plane dc 4 mm grosirne (ST AS 5584 . nu s-au mai scris in tabeluI3. Tabelul33 Nr. Aceste forte se determina conform datelor din proiect si conditiilor prevazute pentru executie. iar cele care sunt produse de actiunile grupate conform relatiilor (3..8/3..5 (B 15 . au valoarea unitara.Greutatea tehnica a betonului armat eu armature rigida (din laminate de otel) se determina ca sumii a greutatii tehniee a betonului ~i armaturii dintr-un rn'.3.pentru elemente de constructie situate in conditii speciale de microclimat (umiditate peste starea admisa de standarde pentru materiale de constructie)..

4 Lemn (inclusiv sipcile ~i capriorii) .celular autocalvizat tip GBC 3..subif .1.celular autocJaviaz tip GBN .2.0.sindrila sau si(a 400 2.rnasa celulara Ampora .2. mastic din bitum cu circa 30 % filer de 1.5 Piisla minerala cu liant bituminos in foi sau saltele. Strate ce servesc la izolatia hidrofuga de la acoperisuri: .2.un strat de panza bitumata tip A 55 (ST AS 1046 . IZOLATII (inclircare pe m2 de suprafatli lnclinata) 3. mastic): .75) intre patru strate de bitum filerizat eu circa 20 % filer.6 Pluta) placi: .crt Element de constructie 3. (rase (24 N/buc) 500 2.7 Diverse · stuf sau trestie.un strat uniform de pietris asternut intr-un strat de mastic fierbinte (strat unic..cu agregate vegetale (placi nemontate) .1. aplicate peste un strat de [N/m2] IN/mll amorsaj ~i presarat cu un strat uniform de nisip grauntos.2 .78) lntre strate de suspensie de bitum filerizat ..2 lzolatii term ice 3. 40 cm grosime.un strat depietris gros de 4 em.(ST AS 58 .polistiren expandat .expandata (superex) pentru 1 em grosime _ expandata si aglomerata eu bitum (STAS 6970/4 .5 Sticla .. .3.nisip 01 .76) intre patru strate de bitum filerizat cu circa 20 % filer aplicate peste un strat de amorsaj ~i protejate cu un strat uniform de nisip grauntos 190 .0 em grosime A90 A 100 175 130 120 22 30 50 200 700 100 __ o_ 120 110 140 65 60 69 3 3 6 45 15 18 - 80 100 140 9 9 10 - .0.1 Materiale bitumate in foi: .71) ~icelochit (ST AS 661 . conform tabelului 2 3.78) un strat de impaslitura din fibre de sticla biturnata tip IA ~i un strat de impaslitura din fibre de sticla bitumata tip IB (STAS 7916 .un strat de carton bitumat tip CA 500 (ST AS 138 .2.doua strate de panza bitumate A 55 (STAS 1046 . 2.6 Tabla .75) aplicate peste un strat de amorsaj si lipite eu trei strate de mastic .2 mm grosime 20 3.Incarcari permanente Valoarea lncarcaril 45 pe un rand 650 pe doua randuri 850 cu jgheab.celochit.un strat uniform de nisip grauntos asternut intr-un strat de mastic (strat suplimentar) . Strate de protectie utilizate la hidroizolatii aplieate la acoperisuri peste 3.1 Izolatii hidrofuge 3. 2. 3.trei strate de carton bitumat tip CA 500 (STAS 138 -76) tntre 4 strate de bitum filerizat cu circa 20 % filer aplicate peste un strat de amorsai si cu protectie dintr-un strat uniform de nisip grauntos.71) fara sapa de protectie.2. simplu asezat pe terase necirculabile.paie.geamuri armate (inclusiv sprosurile) de: 5 mm grosime 300 6 mm grosime 350 2.71) sau neagra (ST AS 1946 .3 Izclatii fonice in pardoseli (pentru I em grosirne) 3.1 Azbest placi (pentru I em grosirne) 3.1. platforme suspendate) se vor consulta proieetele tip in vigoare.5 em zrosime (tip silan) 3.cu agregate de granulit .2.69) inelusiv astereala ~i capriorii . 2.strat pentru amorsare I . 1.carton bitumat 20 . strat pentru lipire si etansare. lipite ~i chituite cu bitum in grosime de: . suspensii de bitum filerizat.2 Beton (pentru 1 em grosime): .doua strate de bitum topit cu circa 20 % filer aplicat peste un strat de arnorsaj 35 .spuma rigida de poliuretan PFL pores (pentru 1 em grosime) 3. inclusiv sipcile si capriorii 800 . presate (26 N/buc) 500 eu igheab. de 40 em grosime.78) ~i doua strate de impaslitura de fibre de sticla bitumata tip IA (ST AS 7916 .2.1 Piisla minerala P 90 in covoare de 1. .zincata (STAS 2028 .suspensie de bitum filerizat (subif) strat rezultat in grosime de 1.4 3.7 .71) pentru I cm grosime _ expandata.3 mm asternut uniform .panza biturnata 30 3.mortar bituminos eu subif (pentru I mm grosime) .7 3.dale de beton prefabricate (20 x 200 x 3 em) pe pat de nisip de 2 em I grosime 3.4 cm zrosime pentru invelitoare 150 ~BSERVATIE: Pentru elemente (luminatoare. sub pardoseala ~i la terasa.3 Strate ce servese Ia bariere de vapori: .Icm 2cm .5.1. strat rezultat in grosime de 1.Scm Saltele de vata conform tabelului 2 3.44 Actiuni in constructii .76) intre doua strate de bitum cu circa 20 % filer aplicat peste un strat de amorsaj 60 3.un strat de panza bitumata tip A 55 (ST AS 1046 .3 Mase plastiee (pentru I cm grosime): .1..78hi un strat de carton bitumat CA 500 (STAS 138 . aplicat peste hidroizolatia terrninata .3.2 mm 20 .5 mm peste panza 20 . materialul de fixare) 120 2.2 Vata rninerala sernirigida (tip silan) in placi de 1.4.7 .. inclusiv sipcile ~i capriorii 750 · astereala de 2. exclusiv bitumul) . 300 · ondulata (de I mm grosime) (STAS 2029 68) inel.5 hidroizolatia terminate: .2 Mase bituminoase (solutii pentru arnorsare.5.cu agregate de zgura expandata .3 Nr. • 175 .crt Element de constructie Valoarea incarcarii Nr.doua strate de panza biturnata tip 50 sau tip 40 (STAS 1046 .

2000 3000 3000 5300 5300 ~ em grosime din earlimidli eu goluri vertieale de 290 x 140 x 63 mm (STAS 5185/2 -75) .eu strat fonoizolator din placi de polistiren celular eeruisat de I em grosime si un strat de carton bitumat 900 Parcher LU din stejar de 2.5 em grosrme gletuiti pe ambele fete executati eu adaos de: ciment de rumegus eiment ~i spumogen eiment si zgura .5 em grosime din eiiramidli plina (STAS 457 .eu strat fonoizolator din pudreta de eaueiue de 2. _ 25 em grosime din earamida plina presata pe cale umeda (STAS 457 71)de240x115x63nun .75) _ 12.2 si 3.3.pliici fonoabsorbante intepate in grosime de: 35 . 2.5 em grosnne tip GBN _placi de 12.Generalita!i 47 Element de constructie 5.2 flotanta sau sapa de 3.5 em grosime tip G~N _blocuri rnici de 19 em grosime up GBN _bloeuri miei de 19 em grosime tip GBN _bloeuri miei de 24 em grosime tip GBN _bloeuri miei de 24 em grosime tip GBN PUieidin f'~ii de ipsos eu diferite adausuri (STAS .3.3.0 em zrosime 12 OBSERVATIE: Materialele de la pet.3 3.3.0 em 55 3.1480 6~~: _pereti despiirtitori din placi pline de 7.eu strat de nisip de 2 em grosime 600 Parcher mozaic de 1 em grosime lipit eu aracet inclusiv stratul de egalizare 4.71) de 240 x 115 x 63 .turnat de 1 em grosime . armati ell trestle Zidarie de carlimida (inelusiv tencuiala pe ambele fete) de: _ 7.7 Profilit (sticla) 5. _ 10 em grosime din eliramida eu golun verticale de 290 x 140 x 88 nun (STAS 5185/2 .1 .3 em grosl~e tI~ GBN _placi de 12.0 em grosime lipit cu araeet ~i eu un strat de carton bitumat 980 . inearearea permanenta se detennma eonfonn datelor din tabelul nr. .simplu dublu 6. PERETI (pentru 1 m1 de sUDrafati a neretelul) 5. 10.3 1800 1500..5 em grosime 4.0 em 50 .eu strat de nisip de egalizare de 2 em grosime 900 .46 Actiuni in constructii . inelusiv rama: .6em 40 . .4 - 5.3 Nr.71) .6 em 2.4 ert. PARDOSELI 4.eu sapa de beton de 2 em grosime .5 em grosime din eiirlimida eu goluri verticale de 290 x 140 x 63 mm (STAS 5185/2 -75) . din mortar de cirnent de circa 3 em grosime 750 Covor PVC de 3 mm grosime lipit cu araeet sau prenandez inclusiv dala 4.placi din beton mozaicat de 3 em grosime 1000 3.5' em 4.6 em grosime 4. PLACAJE PENTRU PERETI Ceramiee (larii rnortarul de pozii) ciirlimizi pentru placaie de 115 x 60 x 60 rnm - 220 440 -1 580 .eu strat fonoizolator din pudreta de eauciue de 2.fi~ii eu !?oluri de 7.2 em grosime pe PFL poros de 1.' _ 7.2 em grosime pe fibrobeton de 3. 3.1300 1400 t"700 2000 2200 2600 2600 3600 Valoarea mcarcarii IN/mzl IN/m21 Pudreta de eaueiuc la pereti (pentru I em grosirne) 100 Vata minerals (tip silan) saltele cu grosimi de 4.2 - 700 650 1050 800 5.7 940 .1 Cover PVC de 3 mm grosime lipit cu aracet sau prenandez inelusiv stratul de egalizare.5 _ perete din profile U.un strat de carton bitumat 1000 .eu strat fonoizolator din placi de vata minerals tip silan de 1 em grosime ~i un strat de carton bitumat 900 .3 mareate eu *) se folosesc ea materiale fonoizolatoare 4.2em 45 .5 em grosime din earamidli plina presata pe cale umeda de 240 x 115 x 63 mm (STAS 457 .5 em grosIme din IpSOS eu adaus de ciment.6 grosime: 1050 .placi fonoabsorbante de tip FA.4 5.2..1.4 lipit eu aracet: 730 .3 em gros~me tip GBN _placi de 6.eu strat de pudreta de cauciuc de 2 em grosime 350 .3 rostuit eu bitum: .cu strat fonoizoiator din placi de vata minerala tip silan de I em grosime eu araeet ~i un strat de carton bitumat 970 .ert Element de constructie Valoarea incarcarii Nr.0 em grosime ~i.ert 3.0 em la tratamente aeustiee 10 PFr poros 3.1.6 Vat~ mineralii ) . _pereti desplirtitori din.1 Beton celular autoelavizat: _plaei de 6.eu strat de pudreta de eauciue de 2 em grosime 650 Parcher LU din stejar de 2.' _ 30 em grosime din ciirlimidlieu goluri verticale (STAS 5185/2 -75) de 290x140x63mm _ . Pentru alte tipuri de pereti din zidarie.5 em grosime: .0 .eu strat fonoizolator din placi de po!istiren celular ecruisat de I em grosime lipit ell aracet <Iun strat de carton bitumat Mozaie pe ~apii din mortar de eiment de 3 em grosime: 4.placi fonoabsorbante perforate in grosime de: .2 em 30 1..5 830 de mortar de eiment de 3 em grosime Parchet mozaie de I em grosime pe dala flotanta sau sapa de 3.5 .1.3.

Uscat in aer (15% urniditate) . saboti).). larice.5 (B 10) . pin): . ISO) Beton cu granulit . stejar): .1 . Crt.1 2.3 3.).8/3.).Calcar compact . lichide etc. 8/10 (B 100 .).6.Granit. greutati specifice in gramada sau in vrac (pentru balast.6 4. din tabel.3 1. gnais in blocuri 26000 30000 28000 27000 23000 26000 26000 18000 28000 28000 4. beton).5 . poroase sau cu goluri (Iemn.1 3. Crt.8/3. Tabelul34 GREUTATI Nr. Betoane de ciment Beton simplu (eu pietris sau piatra sparta) Beton armat (eu pietris sau piatra sparta) Beton cu agregate din sparturi ceramice Beton cu agregate din zgura expandata . .Uscat in aer (15% umiditate) .Proaspat taiat sau umed Rasinoase (brad.4 24000 25000 18000 14000 18000 20000 7000 11000 13000 17000 l..Produs pe baza de nisip (GBN).Ardezie. greutati specifice aparente pentru materiale neomogene.Clasa C 8/10 (B 150) Beton celular autoclavizat (gaz beton) . oua. Pentru evaluarea incarcarilor In caIculul constructiilor de locuit se folosesc greutatile din tabelele 3. 72500 78500 4.6.5 DE CONSTRUCTII Greutate tehnica IN/m3l Denumirea materialului greutatea fierariei marunte (cuie.Clasa < C 2.Bazalt.Tufuri vulcanice Roci rnetamorfice: .5 (B 15 .2 4. in stare uscata . se considera separat.000 N/m3 beton. buloane etc.marcaGB 25 . Greutate tehnica IN/m3] 4..2 .1 5000 6000 7000 5500 7500 6000 7200 8400 6900 9400 4.Clasa C 2.Produs pe baza de cenusa (GBC).6.2 1.marcaGB 50 . 75) .Produs pe baza de nisip (GBN). Lemn de constructie Foioase (fag. Piatrli de constructii Roci magmatice (eruptive): .. molift. gusee. porfir. trahit .Generalitati GREUTATI Nr..000 N/mJ corespunde unei armaturi de 1. in stare uscata .5 (B 15 .In cazul utilizarii tn proiectul constructiei a unui beton cu 0 greutate tehnica mai mica dedit a betonului obisnuit (simplu sau armat).marcaGB 35 .marca GB 50 OBS: . TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMA TE) 49 Greutiiti tehnice Evaluarea greutatilor elementelor de constructii ~ia actiunilor permanente se stabilesc pe baza valorilor greutatilor tehnice ale materialelor si produselor de orice natura.000 N/m3.Gresii .. .l 1. cu 2. restul fierariei (tiranti. sienit.3 4.) sau in ambalaj (pentru conserve.. cereale etc. in stiva (pentru cherestea. fructe etc.marcaGB 50 .5 (B 100) .Travertin .Greutatile tehnice ale lemnului uscat se maresc eu 1000 N/m3 pentru lemnul impregnat 3. In starea In care ele incarca constructiile.4 .6.Greutatea tehnica a betonului proaspat turnat se ia mai mare ca aceea a betonului uscat.Clasa C 4/5 (B 75) . in stare umeda .6. carbune..marcaGB 35 . Greutatile tehnice reprezinta: greutatile specifice pentru materiale omogene ~i compacte (metale.Greutatea tehnica a betonului armat de 25. dacit Roci sedimentare: .Clasa C 617.48 Actiuni In constructii .1 4.2 Fonta Otel pentru constructii 4.Marmura 2.Calcar poros.Clasa C 2. caramiz.Andezit. cochilifer .marcaGB 50 . se va indica in proiect greutatea tehnica respectiva ~i prescriptia oficiala care reglementeaza tehnologia acestui beton.3. ciment..2 8000 10000 6000 8000 5000 2.Produs pe baza de cenusa (GBC). TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMATE) Denumirea rnaterialului DE CONSTRUCTII . Metale 3. diorit .marcaGB 25 . cararnida. etc.Cherestea de brad asezata in stive OBS: . 50) .8/3. gorun. salcam. hartie.Proaspat taiat sau umed .Clasa C 617.2 4.3 . In stare umeda .marca GB 25 .marcaGB 25 ..In greutatile tehnice ale lemnului de constructii uscat in aer este cuprinsa si 4. .

pardoseli. din beton eu agregate usoare . eu goluri vertieale .Clasa C2 Zidarie din bloeuri mici eu goluri.5 7. 30.5 8.3 ± 0. 7.MareaGB 50 OBS: 1.Clasa C2 .marea 50 OBS: _ Valorile greutatilor tehniee ale caramizilor ~i bloeurilor pentru zidarie indicate la aeest punet.4 GREUTATI TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMATE) 3.intarit .7 8.2 6. Crt.1 TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMATE) Denumirea materialului DE CONSTRUCTII Greutate tehnica IN/mJI 21000 22000 19000 20000 17000 19000 12000 14000 16000 18000 7.intarit .3 8.4 6. pentn.! zidarie portanta .5 Zidarie din bloeuri miei sau placi de beton celular autoclavizat de tipul GBN: .Generalitati DE CONSTRUCTII Greutate tehnica rN/mJl 16000 18500 r4500 16000 12000 13500 15500 10500 51 Nr. 7. Caramizi sl blocuri nentru zldarie Caramizi pline presate pe eale umeda: .0. izolatii Foi de pluta aglomerata. 70.Clasa C2 .Clasa Cl .Clasa CI .Clasa C3 7. din materiale plastice Linoleum.MareaGB 35 .Clasa C3 Bloeuri mici din beton eelular autoclavizat tip GBN (produs pe baza de nisip).9 8.Clasa CI . diferite grosimi Placi de azbest Placi din fibre de lemn.CiasaC2 Bloeuri miei din beton.Clasa Cl (eu agregate de Patarlagele sau granulit) . pentru zidarie portanta .intarit 7.Clasa C3 Caramizi ~i bloeuri eeramiee eu goluri vertieale: .3 .8 8.CiasaC2 Cararnizi gaurite eu lamba si ulue: . 2.1 8. 5.2 Denumirea materialului 5.50 Actiuni In constructii .0 mrn) Placi rigide din PVC pentru pardoseli (grosimi de 1. 6. 5.proaspat Mortar de eiment . Zidarie Zidarie din cararnizi pline presate pe eale urneda .proaspat 5. .2 mm Si 2.var: .5 7200 8400 8.000 N/m3 8.6 3500 12000 12000 9000 18600 18600 3500 6500 6000 6900 6.Clasa C2 Zidarie din bloeuri mici sau plaei de beton eelular autocIavizat de tipul GBC: .0 + 0.4 8. Greutatile tehniee pentru tipurile de zidarie de mai sus.0. 60.mareaGB 50 Bloeuri mici din beton eelular autoclavizat tip GBC (produs pe baza de cenusa).intarit . Crt.proaspata Mortar de argila: .3 GREUTATI NT.Clasa CI 14500 .proaspat 6.2 5.1 . 40.2.intarita .Clasa CI (eu alte agregate) . 80 mm) Pllici presate PAL Placi din beton celular autoclavizat tip GBN (produs pe baza de nisip) pentru izolatii termice Placi din beton celular autoclavizat tip GBC (produs pe baza de cenusa) nentru izolatii termiee 8500 9500 6.proaspat Mortar de var sau ipsos: . 4.Clasa C2 .5 + 0.1 mm) Placi rigide din PVC pentru placaje interioare (grosime 1. servese la ealeulul greutatilor tehniee ale zidariilor Zidarie din cararnizi.Clasa Cl . Valorile date nu euprind greutatea tehnica a teneuielii.3 8. pline sau eu goluri. eorespund unui mortar eu greutatea tehnica de 19.Clasa Cl .Clasa CO . dure ~i extradure PFL (grosimi de 3.1 7.2 8.4 Pasta de ipsos: .6 9400 corespunzatoare.3 Mortar de ciment: .1 13000 15000 18000 13000 15000 10000 13000 15000 13000 15000 18000 6. eu agregate usoare: .0.1 mm) Placi din vata minerala (grosimi de 20. 50.Marca 50 5.10 6.marea GB 35 . Placi pentru pereti.

5 em 130.0 .CA 4001F .0 em 56.ert GREUTA TI TEHNICE PENTRU DIVERSE MA TERIALE DE CONSTRUCTII Denumirea Greutatea tehnica Carton bitumat fara strat de aeoperire (STAS 138 -.5 em 25.76): .0 20.0 .0 .tip T .tip S .0 30.0 20.3 Tabelul35 Nr.0 .0 em 38.0 .0 7.78): .6 4.tip SC de 50 mm grosime 200.0 8cm 210. 20.2 Nr.0 15.2 mm grosime) 20.lem 110.CI250 CI300 CI333 .0 6.5 ± 0.0 21.0 8.CI400 CI500 Carton bitumat eu strat de aeoperire (STAS 38 .0 Panza bitumata (ST AS 1046 . grosime: II.5mm Dale flexibile PVC pentru pardoseJi.0 em 7.tip IBP 900 29.6 23.0 29.8 - - - - - .0 24.tip IA 1100 24.CA270 CA 300 CA 333 CA 360 CA 3601F CA400 .6 22.0 10.0 26.0 em 18.0 17. inelusiv piasa de rabit eu grosime de: 2em 60.3.0 18.0 em 68.6.0 21.0 32.8 .0 10cm 260.tip P .CA 500/E CA 50013 .Ocm 39.0 .0 .5 6 2 3 Tabelul36 Nr.0 Placi din talas cu ciment bine stabilit: .tip IA 1300 28.tip A 55 30.9 30.0 15.CPB 300 CBP 360 Covor PVC pentru pardoseli.0 .0 .6 17.0 Placi rigide din PVC nentru placaje interioare (1.72) eu grosime de: .S mm Impaslitura din fibre de sticla bitumata (ST AS 7916 .0 .tigle eu jgheaburi laterale si la capete.tip IA 1900 40.tip IA 800 18.76): tiale eu [gheab Tigle eu eoame din argila arsa (ST AS 515 .76): .3 10.6 10.tip A 30 28. presate .0 .0 em 4.0 Rogojini din vata de sticla pe plasa de rabit si rogojini din vata de sticla pe carton celulozic ondulat (ST A 8077 .5 8.0 24.1 mm grosime): 25.tip IB 1200 23.0 em 79.0 21.tip IA 600 7 I IN/m21 5.3.0 29. trase .tip M 24 (2.0 6.0 em 62.CA 5001F .0 13.tip R 80 Tigle de sticla (STAS 2863/2 .6.5.0 -tipA35 25.0 em 97.75): .tip 40 5.71): .CA250 .ert GREUTATI TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCTII Denumirea Greutatea tehnica Placi presate din sticla (STAS 2863/2 .0 .0 em 47.0 .0 .0 .CA440 CA500 .0 5.0 .0 23.0 Placi rigide din PVC pentru pardoseli: .0 .8 .0 12em 280.tigle eu jgheaburi laterale.0 26.0 I 8 9 - 10 2 - II - 12 3 4 5 GREUTATI TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCTII Denumirea Greutatea tehnica IN/m21 . I mm grosime) 38.0 23.52 Actiuni In constructii .4 .2.76): .3 ± 0.tip IBP 1200 23. grosime: 1.4 .0 Saltele din vata de sticla eu plasa de rabi] (STAS 8077 -72) eu grosime de: 30.tip K 25 (1.0 13.0 ± 0.0 Saltele din pasla rninerala.tip R 60 .tip SC de 25 mm grosime 120.5 7. presate tigle eu jgheab.0 em 52.tip A 45 28.tip IA 900 .8.0 19.ert indirdiri permanente 53 I rN/bue! 12.tigle solzi 3.tip 50 5.

9 2 500 750 - - - - ~ 5 6 Greutatea elernentelor de izolare.2). .incarcarile date de utilajele speciale ale cladirilor (rezervoare ~i motoare ale instalatiilor cladirii. 55 metodei starilor limita. etc) 1500 3000 500 4 2000 3000 1000 5 Conform conditiilor de exploatare. crese. distractie. Conform conditiilor tehnologice dar nu mai putin de: 1500 3 Locuinte (inclusiv coridoare ~i dependinte). sape. spalatorii. dormitoare comune.metal -lemn .9 0. In bai publiee. . cazane de incalzire centrala. care se deterrnina prin inmultirea intensitatilor normate cu coeficientii incarcarilor (relatia 3. care reprezinta valori maxime In conditii curente de exploatare.beton simplu sau armat cu greutatea specifics peste 18 KN/ml . Laboratoare sau cabinete medicale ale institutiilor medico . coloanele 3 si 4 actioneaza pe directie verticala.beton simplu sau armat eu greutatea specifics sub 18 KN/m) . anexe sociale (vestiare. 'in conforrnitate cu rezemarea lor reala.8.9 -z 3 1. dar nu mai putin de: 2000 3000 1000 . case de odihna. Pentru cazuri nespecificate in tabelul 3.de santier. cu ajutorul unor metode fundamentate. . pe aceste suprafete nu se vor mai lua in calcul alte incarcari utile. etc) executate in conditii: Greutatea ~i impingereapamanturilor si umpluturilor Fortele de precomprimare" 1.2 0. etc. Incarcarile utile enumerate In tabelul 3. crt Destinatia cladirii sau incaperii Incaperi scari.industrializate In aplicarea Nr.9 2000 4000 3000 4000 500 1000 i. sali de lectura a. aglornerari mari de oameni nefiind probabile b) aglomerari mari de oameni fiind probabile e) acoperisurile un or incaperi In hale industriale [N/m2J' 3 podeste) [N/m21 4 lncarcari pe verticala sau orizontala la balustrade [N/m] 5 n n min.8. 1 : 20 Acoperisuri terase circulabile a) utilizate in copuri de odihna. sali de clasa tara aparatura de laborator ale institutiilor de tnvatamant. Aceste valori se pot modifica in conditiile unor justificari tehnico-economice corespunzatoare.sanitare. cu mijloace tradintionale pardoseli.3 INCA. aprobate odata cu proiectul. spitalelor si altor institutii similare Birouri ~i alte tncaperi de lucru (care nu sunt utilizate pentru depozitare ~i nu cuprind aparate sau utilaje) din institutii ~i organizatii administrative. . de cal cuI.t 3.8.8.8 nu tin seama de: .zidarie din piatra .greutatea obiectelor grele situate in incaperile cladirilor de locuit sau social-culturale (sobe. e!ementele de constructii '~iconstructiile se vor verifica si la incarcarile specificate in tabelul 3.8 0. In acest caz. dusuri. ln bucatariile cantinelor si loealurilor. in etajele tehnice b.54 Actiuni in constructii . camerele sanatoriilor. Coeficientul incarcarilor pentru incarcarile permanente se determina conform tabelului 3. ~tiintifice.2 0. stiintifice ~i de proieetare.RI UTILE Valorile norrnate ale intensitatii incarcarilor utile curente. aparataj special medical etc.2 .RCA.2 1. greutatea elementelor de inchidere) executate din: Tipul incarcarii max.9 0. I I 2 Acoperisuri si acoperisuri terase necirculabile.). crt I Greutatea elementelor permanente ale constructiilor (greutatea elementelor structurale. incarcarile se iau in considerare cu intensitatile de calcul. hoteluri (eu exceptia salilor de adunare). In cazul 'in care planseul urmeaza sa suporte obiectele grele mentionate incarcarile respective se vor considera ca actioneaza pe suprafetele efectiv ocupate de acestea. gradinite de eopii. ascensoare etc. Valorile precizate in tabelul 3.).greutatea peretilor despartitori. Tabelul37 Nr. egalizare ~i finisaj (tencuieli. vestibuluri.3 1.zidarie din caramida .7. eu pante: a) > 1 : 20 b):S.· de tnvatamfult. aceste valori se vor stabili de la caz la caz.Incarcari permanente Tabelul38 Incarcari in: Spatii de acces (coridoare.3 3. case de bani. 0. sunt date in tabelul 3.

2 3000 500 Obs. inclusiv : 1000 N/m2 c) pentru pereti despartitori avand greutatea peste 3000 N/m insa nu .IO a) pentru pereti despartitori avand greutatea pana la 1500 N/m inclusiv 500 N/m2 b) pentru pereti despartitori avand greutatea intre 1500 N/m si 3000 N/m. In podurile ~ egale cu 5 KN/m" necirculabile.IO Obs.. in adaposturi pentru intre 2 . crt Destinatia cladirii sau incaperii I 3.crt. •• OBSERVATIE..2 0. utilizate ca etaje tehnice avand alte destinatii sau speciale suplimentar echipamente lor. 5 a 3...2 - .6 rs- 1. ~.mai mari nr. anexe sociale. necirculabile b. pe pasarelele industriale.. podeste) [N/m2l Incarcari pe verticals sau orizontala la balustrade (a se vedea obs.5 .78 tabelul nr.8 b.2 1.~ . etc Conform nr. I nr.3 lncarcari NT. in podurile de cabluri electrice. rnai mare ca 5000 N/m inclusiv 1500 N/m2• In functie de diversele situatii speciale care pot sa apara In practica proiectarii. pe baza unui calcul justificativ.56 Actiuni in constructii .. 5 b§i 6.9 1500 500 Nr. pasarele de inspectie si circulatie la grinzi de TUlare~ibenzi transportoare Poduri: a. Art.. vestibuluri . 5 KN/m' animale.4 INCARCARI DATE DE PERETII DESPARTITORI Daca amplasamentele unor pereti despartitori neportanti nu pot fi indicate. c~zul planseelor la care se poate considera 0 repartitie transversal a a mcarcarilor liniare.6 c. pana la 2 KN/m'" in incaperi ale institutii lor administrative. pe baJcoane ~i intre 2. stiintifice. crt I Tipul inciirciirii 750 1500 dar nu mai putin decal 750 Tabelul39 nil n 1. 14) de: 7 Incarcari distribuite in lungul unei linii la balustrade. etc orientate pe directie vertical a sau orizontala 8 Incaracar! concentrate aplicate pe treptele scarilor si pe elementele secundare ale acoperisurilor si planseelor .. spalatorii.. . 8a) de: 4 Incarcari distribuite in poduri circulabile. se pot adopta ~i alte valori.. . in salile cornerciale ale magazine lor.. in locuinte. valorile coeficientilor n si nd se determina conform tabelului 3. avand intensitati normate (conform STAS sau mai mari 10 I0 1/2A . in ateliere cu utilaj usor. Pentru incarcarile variabile. 5 KN/m" ~ logii. Pentru planseele prefabricate (de tip fa~ii cu goluri) modul de considerare a incarcarilor date de peretii despartitori va fi dat In instructiunile de folosire a catalogului respectiv. de (incJusiv) proiectare.4. pe care sprijinirea acestora este posibila. uniform distribuite pe un perimetru al suprafetei planseului. in sali de adunari parra la 2 KN/m'" ~i spectacole...4 1. Invatamant. In toate cazurile in care pozitia si greutatea peretilor despartitori sunt cunoscute. in bai pubJice. instalatiilor. cireulabile 1000 2000 - 500 500 Obs.4 1.. . . logii . incarcare distribuita pe toata suprafata Poduri de cabluri electrice.78 tabelul 1 sau.cea mai defavorabila dintre ipotezele: a. se admite ca incarcarile date de acesti pereti sa ~e conside~aie drept incarcari utile. pereti despartitori. incarcarile date de acesti pereti se vor lua in calcul conform datelor reale..4 1. scari. Prevederile acestui punct se aplica numai peretilor despartitori nepo_rtant1 a carer greutate distribuita pe lungimea peretilor nu este mai mare de 5000 N/~. Coeficientii incarcarilor n ~l n0 nu includ coeficienti dinamici. 9. 1. in (inclusiv) muzee si expozitii. 12) [N/ml Observatii 6 7 8 Ba1coane. STAS IOIOII2A) . si nu sunt cunoscute in momentul proiectarii sau daca forma in plan a acestor 1. .'eret1 este complicata.8 mm In lungul balustradei b. 2 incarcarile echivalente uniform distribuite pe m au valorile: Incarcarile distribuite pe acoperisuri si terase.. incarcare distribuita pe 0 banda de latirne 0. in tribune.3 1....crt. In..3 1.Incarcari in: date de peretii despartitori 57 !ncaperi [N/m2] Spatii de acces (coridoare. in sali de mese. 0. ca ~i incarcarea datorita oamenilor ~i materialelor in fabrici sau ateliere avand ~ egale cu 5 KN/m'" intensitati normate (cf.

0 30° <a:-:. de panta ~i de eventuale obstacole. a >30° Czl 11111111111111111111111111111111111111111 . Crt. c. rarii obstacole pentru condltii normale de expunere.10). de redistribuirea zapezii datorate vantului. . Yo.9) unde: czi .1 pentru zone de acoperis cu obstacole in calea spulberarii zapezii. a a Czi (se determina conform nr. 30° 1. Y2 tine seama de c1asa de importanta a cladirii si de gruparea de incarcari la care se face calculul. Zonele caracteristice Romaniei sunt prezentate in figura 3. avand urmatoarele valori: . in functie de conditiile termice ale acoperi~ului In cauza. crt. incarcarile acestor elemente trebuie reconsiderate. In cazul unor conditii termotehnice speciale pentru elementele sup use actiunii zapezii.0. de efectele de alunecare a zapezii pe acoperisuri In panta.25 Czl 11111111111111111111111111111111111111111 - Varianta 2 se aplica pentru acoperisuri cu a ~ 15° 0. In cazuri justificate. de topire a zapezii si redistribuire a incarcarilor. cu valori date in functie de unghiul invelitorii "a" (tabelul 3.14. cu valori diferite. Coeficientul c.coeficient partial de siguranta ce multiplies incarcarea normata ~i tine seama de clasa de importanta a cladirii si de gruparea de incarcari la care se face calcului." si valorile de caleul pzc se calculeaza cu formulele : Tabelul310 NT.0 pentru conditii speciale de adapostire . CoeficientuI partial de siguranta YF.11. Valorile norrnate p.75 Czl Greutatea de referinta a stratului de zapada ~ se determina in functie de zona caracteristica din tabelul 3.13. La stabilirea coeficientului Czi trebuie avute In vedere si extinderile posibile In viitor ale construcjiilor sau constructiile invecinate ce pot fi realizate ulterior.5 . in funetie de zona climatica in care este amplasata constructia. statice. gz . de importanta pentru determinarea coeficientilor partiali de cu STAS 10100/0-75 siguranta Ya+f sunt definite in tabelu13. a o <a:-:.coeficient ce tine seama de conditiile de expunere ale cladirii. in tunel aerodinamic.l) varianta 1 Czl 11111111111111111111111111111111111111111 varianta 2 1. Actiunea zapezii se manifesta prin forte exterioare distribuite. Clasele [39].58 Aqiuni in constructii -3 3. Incarcarea din zapada se considers conform ST AS 10101/21-92 [42]. tinand seama de zapada care cade linistit.8 pentru conditii normale de expunere .6 pentru conditii deosebite de expunere. trebuie sa se aiba In vedere si posibilitatea aglomerarilor mari de zapada care se pot produce datorita vantului.8) (3.0. tine seama de conditiile de expunere ale cladirii.coeficient ce tine seama de aglomerarea cu zapada pe suprafata acoperi~uluj. Valorile acestuia se iau din tabelul 3. YF . ca aglomerarea de zapada poate sa se produca pana la nivelulla care corespunde unei suprafete superioare plate a stratului de zapada. I. valorile Czise recornanda sa se determine experimental pe model. Y1. . Pentru constructii de importanta deosebita si sensibile la actiunea zapezii. in conformitate . . In cazul acoperisurilor cu configuratie de depresiune sau cal dare.Indircari din zapada 59 3.5 INCARCAru DIN zAp ADA . actlOnan__d vertical asupra elementelor de constructie expuse.1. prin admiterea. Coeficientul Czise stabileste pentru fiecare forma distincta de acoperis. 60° -0 6D-a 3D (3.greutatea de referinta a stratului de zapada. Forma acoperisului ~i scheme de variatie a coeficientului Czi Coeficientul a Czi Acoperisuri simple cu un plan ~ .12 iar valorile coeficientilor partiali de siguranta Ya+f din tabeluI3.1. avandu-se in vedere posibilitanj.1.

C. Yb -O.O. Yf Y2 0 0.4~ ~ 0.60 Actiuni in constructii -3 3.B.1 A. .2 . sub efecte de durata.2~ cegp ~O.3'Yd YJ Y.2~ ce~ ~O.3yc t.3 Yb c. 1 A B Altitudinea 10 900 1200 1500 1800 1500 1700 1850 2000 2200 2400 2600 2850 3100 3400 3700 4000 4400 4800 5300 5800 6200 6700 7200 Perioada de revenire. sub efectul tncarcarilor totale de exploatare Starile limits ale exploatarii normale. in ani 50 25 Greutatea de referinta gz in rN/mzl 1500 1200 2000 1600 2500 2000 3000 2400 2500 2000 2800 2250 3000 2400 3300 2500 3600 2900 4000 3200 4800 3450 4700 3800 5100 4100 5600 4500 6100 4900 6600 5300 7300 5800 8000 6400 8800 7000 9600 7700 10400 8300 11200 9000 12000 9600 C D 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500 E Tabelul312 Starile limita si ruperile de Simbolul coefic.5 . sub actiunea gruparilor speciale (in care actiunea zapezii [oaca un rol secund) Starile limita ultima de oboseala siguranta YF Y. sub actiunea gruparilor fundamentale Statile limita ale exploatarii normale. partial de Zonele din fig.D Coeficienti partiali de siguranta E incarcari Starile lirnita ultime de rezistenta si stabiJitate.Inciircari din zap ada 61 Tabelul3 11 Zona din fig. 3. Starile limita ultime.3y.4~ c. -O.gp Yo Yc-O.g% ~ O.

in functie de sensibilitatea la actiunea vantului. putin sensibile la actiunea vantului. turnuri.2 2. pot sa fie stabilite. importante in special pentru elementele de suprafata mare. susceptibile de a amplifica sensibil oscilatiile datorite fluctuatiilor presiunii vantului. este legata de valorile considerate pentru actiunile exceptionale sau pentru intensitatile exceptionale ale actiunilor temporare. unde l3 .6 1. conform STAS 1010112090 [41].0 1. flexibile (proeminente. e2.coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z deasupra terenului liber.8 2. De regula nu se introduc diferentieri din punctul de vedere al asigurarii necesare. fae parte constructiile curente. gy (3. eni. in general. .30 0. estacade care au perioada proprie fundamentals mai mare de 0. care depasesc 40 m inaltime sau au perioada proprie fundarnentala mai mare de 1s. orientate in mod preponderent normal la suprafata expusa. se considera trei categorii de constructii.2 - 2.presiunea dinamica de baza stabilizata. I. statica si dinamica. Pe baza prevederilor unor reglementari tehnice sau pe baza unor justificari corespunzatoare. corespunzatoare.4 Yd Ye 0.8 1. Constructii de importanta medie . se adopts unele sporuri fata de asigurarea obisnuita. In eazul constructiilor curente. elemente de inchidere etc. Din punet de vedere al efectului asupra constructiilor.0 2. in vederea determinarii efectelor fluctuante ale vantului. gruparea incarcarilor facandu-se conform prevederilor din eapitolul 3. considerate In gruparile speciale. se adopta unele reduceri fata de asigurarea obisnuita.l4 Caracterizare Observatii asupra modului de asigurare 3 In afara unor sporuri mai importante de reglementarile in prescrise asigurare. = ~ . Ch(Z) . civile si industriale. C h (z) .40 0. In raport eu constructia. fortele prod use de vant se considera ca suma a doua componente.10a) p~ = Y' p: II ! ale de baza valorile Se utilizeaza coeficientilor in verificarea sigurantei. In aceasta eategorie intra: _ stalpi ai liniilor electrice aeriene.eoeficientul partial de siguranta.coeficientul aerodinamie pe suprafata "i" a constructiei.55 0.10) (3. afara de cele din eategoriile e2 si C3.3 Tabelu13 13 Clasa de importantd I II 2.2 2. In aceasta categorie intra toate constructiile.25s.Incarcari din vant 62 Actiuni In constructii . Din categoria e2 fac parte constructiile curente sensibile la actiunea vantului. utilaje de tip coloana. pericole pentru viata ~i sanatatea pentru constructii oamenilor. cosuri de fum. Cni .3 63 Ya III IV V Clasa de importanta 1 Yb 3.4 1. Diferentierea nivelului de asigurare.3 1. la inaltimea de 10m deasupra terenului. dar avand ~i eomponente tangentiale. ej.coefieientul de rafala. _ alte strueturi sau parti usoare de constructie. e3• Din eategoria C.constructiile care nu fae parte din eategoria C2· .6 .). 2 Constructii de importanta exceptionala _ Constructii a carer avariere are urrnari catastrofale . _ strueturi de cladiri inalte. i I III IV V Unele criterii de asigurare pot sa fie mult mai putin severe decat in mod curent sau chiar sa nu fie luate in considerare. vantul se considera ca poata sa bata din orice directie.60 0. Y.0 1. tehnice cu caracter general.25 Yf 0.3.5 2. criterii speciale de justificari unei baza pe asigurare.Clasa cuprinde majoritatea constructiilor _ Constructii pentru care nu exista indicatii de mcadrare in aile clase se incadreaza in aceasra clasa Construetu de tmportanta secundara Constructii a carer avariere irnplica un pericol redus pentru viata ~i sanatatea oamenilor si produce pagube materiale reduse Constructii neimportante de valoare provizorii Constructii a caror avariere nu prezinta redusa. directia eurentului de aer este orizontala. incarcarile din vant se considera ea se aplica static.6 iNCARCAru DIN VANT Actiunea vantului se manifests prin forte exterioare distribuite. putin sensibile la actiunea vantului.6 1. adanostirea temporara a anirnalelor I p~ Pe baza prevederi lor unor reglementari tehnice sau pe baza unor justificari corespunzatoare.35 0. eu referire la incadrarea In elase de importanta.45 3. .4 2.Constructii a carer exploatare neintrerupta este indispensabila Constructii de impnrtanta deoseblta _ Constructii a carer avariere are urmari deosebit de grave pentru necesare Constructii recuperare in urma unor evenirnente carer a (constructii catastrofale pentru este necesara supravietuire asigurarea unui minim de rnasuri in unor urmarilor vederea inlaturarii catastro fe).50 0. Relatiile de ealcul ale intensitatilor incarcarilor din vant sunt: - - - Tabelul3.7 2. Incarcarea din vant se ia in ealcule cu intensitatea normata p~ si eu eea de calcul p~.0 Yc 1. de la caz la caz. gv .

5 1 l I I ~ 2.:.0.6 . se determina cu relatia: . ce pot deschise simultan.0.10.5 + 0.8 I I I 0. Coeficientul aerodinamic pe suprafata "i" a constructiei cn.::. In aceasta categorie intra de exemplu turnurile de televiziune.. alte amplasamente similare. se refera la toate constructiile forma dreptunghiulara in plan.S ~7~ I t.5· ch (hmed)· 3. ( }zO ) .. acoperite relativ uniform cu obstacole cu inaltimi de peste 10 m. precum ~i amplasamentele din zona construita cu obstacole cu inaltimi mai mici de 10m. iar constructiile cu perm~abilitate ridicata se considera cele la care acest raport este mai mare de 0. + 0.6 -0. grupurile de conducte sau estacade cu deschideri sau inaltimi de peste 50 m.0.65 0 (3.0. 1.0.12) .5 .44 ( l~ ) .. ea de exemplu intre tipurile I !?i II. f' +D. gy.7 -0.64 Actiuni In constructii .65 ( l~ ) .6 1 1 .0.. cu ch(z)= La valorile pozitive ale coeficientilor corespund presiuni. Coeficientii cn.1 + 0.0 Plan Co.6 CoJ Coeficientul en.6 .pentru amplasamente de tip III: 0.. lnchise.0. .5 .32 a CI'\ ~ ell] 0. In tipul de amplasament I se incadreaza amplasamentele deschise (carnpii. II si III.8 htl .).> 0.:::0.4 + 0. este de eel mult 0. In functie de marimea si distributia obstacolelor situate in vecinatatea constructiei considerate.0 -0.2 + 0.pentru amplasamente de tip I: 0.4 I Cn.. iar la valorile negative corespund suctiuni.0. in metri. tumurile de racire cu inaltimi de peste 100 m.4 ..15. se asociaza 'in cazul presiunilor cu coeficientul Ch(Z).° 40° 0 60. pentru diferite scheme de constructie. .0.. hangare.0.0..8 .I . 'in cazurile 'in care inaltimea medie a obstacolelor hob este pana Ia 10m.0.30 (3.f COl 1. Cn3 > 2. laeurilor etc.. etc.3 +0.0 .2· ch (hmed)· gy' iar in cazul celor cu permeabilitate ridicata de IS ± 0.66 ch (z) = 0.0 (3.0.. din zone cu masive forestiere. Coeficientul Ch(Z) in functie de inaltimea z deasupra terenului liber.:::1. in cazul constructiilor din categoria Cj.6.15. silvostepe..:::: _1 0.8 -0.0.° 20.8 > 2. aeoperi~) ~i suprafata elementelor de inchidere.. pentru presiuni si suctiuni sunt precizate in tabelul 3.° . In tipul de amplasament III se incadreaza ampiasamentele din centre Ie marilor erase cu zone dens construite... componentele statica si fluctuant a ale vantului se iau in considerare impreuna.::: .0.0.3 + 0. iar coeficientul de rafala ~ = 1. din elementele de inchidere (pereti. In tipul de amplasament 'II se incadreaza amplasamentele din erase (cu exceptia centrelor marilor erase) ~i irnprejurirni.13) .8 .. iar In cazul suctiunilor cu ch(h med)' La constructiile cu deschideri mari (hale...Indirdiri din vant 65 Din categoria C3 fac parte constructiile care ridica probleme speciale datorita sensibilitatii la actiunea vantului si cornplexitatii comportarii lor.7 .65 0.. malurile deschise ale marii.0.0 sI ~ Observatie: -0.4 . Tabelul3 Profilul constructiei si scheme de incarcari date de vant Directia vantului Indicatii pentru definirea coeficientului schemelor hl/l cni si folosirea Pentru determinarea acestor variatii de presiune. cu majoritatea cladirilor avand inaltimi de ordinul a 30 m sau mai mario Pot fi luate in considerare si situatii intermediare Intre cele trei tipuri de amplasamente.. antenele si cosurile de fum cu inaltimi de peste 150 m.6 ..) trebuie sa se tina seama si de variatia presiunii interioare (suprapresiune sau suctiune) aplicata pe toate fetele constructiei.0. bll < 0. 90. Constructiile cu permeabilitate normala se considera cele la care raportul dintre suprafata golurilor...0.8 Q. Incarcarile corespunzatoare variatiilor de presiune interioara se suprapun In modul eel mai defavorabil peste incarcarile determinate conform relatiei Pentru determinarea coefieientului eh(z) se considera trei tipuri de amplasamente I.. iar distanta de Ia aceste obstacole pana la constructie nu este mai mare de 8 hob.5 I I I [ hll 1.0.3 3.0 .0.2 0.0. In cazul constructiilor eu penneabilitate normala.45 .15. constructiile se Impart In doua eategorii: cu permeabilitate normals si cu permeabilitate ridicata. variatia presiunii interioare se ia egala cu ± 0..4 .pentru amplasamente de tip II: ch (z) = 0..11 ) .5 I .0. 0.

55 0. la inaltimea de 10 m deasupra terenului si pentru 0 perioada de revenire de 10 ani. Tabelul3 Zona A B C D Altitudinea m :0.2.00 0.6 [41].Incarcari din vant 67 Coeficientul Ch(Z) poate fi determinat si din tabelul 3.50 0.00 constructiei I II III IV V I II III IV Yb 1. pentru valori intermediare ale inaltimii z fata de cele din tabel. 800 800 800 300 420 550 Yo' t. La stabilirea valorii presiunii dinamice de baza trebuie avute In vedere ~i conditiile de microrelief care creaza situatii de adapostire sau de expunere.30 1. 0.14).90 2.45 . la inaltlmea de 10m deasupra terenului fN/m2] Y. Yr Y2 0 0.20 1.40 0.65 1. - - - - actiunea vantului (categoria C2 si C3) US 1.clasa de importanta (cf. Tabelul3 Tipul de amplasament I II III :0. :0. B.30 1.00 Yd 1.2 A.16.19.50 1.30 0. 17 D.60 2.80 2.85 1. yo . sub efectul incarcarilor totale de exploatare Starile limita ale exploatarii normale sub efect de durata Starile lirnita sub actiunea gruparilor speciale ('in care actiunea vantului joaca un ro! secundar) Starea lirnita ultima de oboseala Simbolul coeficientului partial de siguranta YF' Zonele din fig.45 OBSERV A TIl : 1.50 1.20 1.70 1. Valoarea intensitatii de calcul a incarcarii date de vant se obtine prin inmultirea 16 350 10 20 40 60 Cb 80 (z) 1.80 1.10 0.55 1.10 Presiunea dinamica de baza stabilizata.75 1.50 1. Valorile coeficientilor partiali de siguranta sunt prezentate in tabelul 3 .30 0.75 1.00 0. definite In capito luI 3. D si E din figura 3. 1. Tabelul3 18 Starile limita si gruparile de incercari Starile limits ultime de rezistenta si stabilitate sub actiunea gruparilor fundamentale Statile lirnita ale exploatarii normale. :0.50 1.40 1.60 0.20 1.2 Tabelul319 Felui constructiei Constructii curente putin sensibile la actiunea vantului (categoria Cd Constructii sensibile la Clasade importanta a y.35 2.25 1.categoria constructiilor.60 0.20 1. .C 1.zonele A. au fost stabilite pe baza interpretarii sirurilor de observatii meteorologice obtinute de Institutul de Meteorologie si Hidrologie si sunt date pentru amplasamentele deschise de tip I.18 ~i tabelul 3.40 1.35 0.25 0. !n zona E.20 0. Valorile privind presiunea dinamica de baza stabilizata ~i viteza mediata pe doua minute. 3.25 0.60 \.30 0. 3.60 1.95 2. Yd Zone cu conditii deosebite pentru care se cer date din partea Institutului de Meteorolo ie si Hidrolozie 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2100 E 25 27 32 38 42 46 49 52 400 450 650 900 1100 1300 1500 1700 YI Y.10 3.15 2. Coeficientii partiali de siguranta se stabilesc diferentiat in functie de: . C.10 3.70 1.05 0.45 0. 4.E Yb Viteza rnediata pe doua minute V2m mls 22 26 30 Presiunea dinarnica de baza stabilizata. 2.55 0.65 0.10 Y.15 3. la inaltirnea de 10m deasupra terenului. eu altitudine sub 800 m. 2.20 100 ISO 200 intensitatii normate cu un coeficient partial de siguranta care este notat YF .95 1.66 Actiuni in constructii -3 3.60 1.17.80 1.stare a limita si gruparea de incarcari la care se face verificarea. se determina in functie de amplasamentul constructiei avand in vedere harta de zonare din figura 3.40 1.6 .50 0.B.2 si valorile mentionate in tabelul 3. In zone cu altitudini mai mici de 1400 m. tabel 3. YI sau Y2 in functie de starile lirnita si gruparea de incarcari la care se face verificarea. Ch(Z) se obtine prin interpolare liniara. se iau valorile din tabel numai in absenta unor cercetiiri speciale. conform prevederilor STAS 1010Il20-90 pet.95 1. .05 1.25 Yr 0.35 0.30 1.50 Yo 1.40 2.15 1.90 0.40 1. .40 0.10· 2.10 1. P2m si gv nu trebuie sa aiba valori mai mici decat cele ale zonelor limitrofe.

..3 • 3.:j ... 8 ~ '3 "3 I-< Q) ·c 0 . care se stabilesc conform prescriptiilor speciale referitoare la asemenea sisteme.. ell Q) ~ I s:: N 0 01 ~ ell ~ ~ on . ell Q) Valorile Yo. s:: 2 _.).. la care solicitarile sunt determinate practic numai din actiunea vantului... .... s:: <ell c. In alte situatii se aplica un spor de 0. cu exceptia celor pentru unele sisteme speciale (Iinii aeriene de energie electrica. "If se stabilesc conform tabelului 3.6 . etc.50 %.. etc)... In cazul componentelor usoare (elementelor de inchidere... .r 68 Actiuni in constructii .. linii aeriene si comunicatie.19 se sporesc cu 50 % daca acestor componente Ii se atribuie aceeasi importanta ca structurii principale. valorile determinate conform tabelului 3. s:: Q) U ell 'v ...Incarcari din vant 69 '3 (ell "3 ~ ...~ .. statii electrice.19..I I I ! . apreciat de la caz la caz de proiectant..

80... acoperisul este executat in mai multe plane inclinate fata de orizontala..80 sau cutata.. 60 15.. 30 12.. Pantele invelitorilor 71 Panta invelitorii se alege in functie de materialul din care este alcatuita invelitoarea.versant dintr-o singura placa . Sarpanta reprezinta partea de rezistenta a acoperisului si este alcatuita din ansamblul elementelor portante ce asigura preluarea incarcarilor de la invelitoare ~i Ie transmite la structura de rezistenta vertical a a cladirii. 70 45 .asezate simplu .. Cele mai des utilizate tipuri de sarpante sunt cele din lemn. 40 5... ACOPERI~URI LEMN 4. STAS 5584 . 20 12 ..la cornise si briuri (profile cu falturi) »< d. din foi bituminate (ST AS 138 . In tabel sunt date valorile minime.si sa asigure impermeabilitatea la actiunea apei de orice forma. 30 vertical vertical 9 5 12 15 7 40 40 2 5 . ... cum ar fi: 0 executie usoara si rapida.. din polimeri .. care au rolul de a colecta apele de pe acoperis si de a le Indeparta de la peretii cladirii. 90 55 ... 70 45 .. 50 50 ... folie reflectorizanta. acoperisul trebuie sa asigure colectarea si indepartarea apelor meteorice. 7 2 . utilizat la constructii provizorii doua straturi. Dezavantajele sarpantelor din lemn: durabilitatea relativ redusa si pericolul de incendiu.5 1.40 30 . Tabelul Nr crt I Material ~i mod de alcatuire Hidroizolatii cu una sau doua foi bitumin ate (ST AS 138 80.80 versant dintr-o singura foaie versant de mai multe foi Tabla plana .80< STAS 1046 .duble Placi ondulate dinazbociment..275 5.. conform tabelului 4..78< STAS 10126 ... sarpanta si elementele accesorii.. masurate pe linia de cea mai mare panta... 10 vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical 10 . greutate proprie relativ redusa si 0 exploatare sigura.. cu atat mai mare cu cat rnaterialul din care se executa este mai putin impermeabil sau are mai multe rosturi.5 1. In vederea prevenirii deteriorarilor ce ar putea aparea In cazul patrunderii acestora in cladire..grea (dale la terase circulabile) . 70 56 .hidroizolatiei Tigle din argila arsa. burlanele ~i jgheaburile.. 70 30 . numite "pante" sau "ape".. al doilea lipit de primul cu mastic de bitum Hidroizolatii im straturi multiple.grea (pietris la terase necirculabile) .. Elementele accesorii sunt streasinile. STAS 7916... lipite cu mastic de bitum cu protectie . Acoperisurile se impart in doua grupe: acoperisuri tip sarpanta (avand 0 pant a mare a invelitorii) ~i acoperisuri plate..73 ..80) cu: un strat prins direct in cuie sau sipci. uzuale si maxime ale pantelor din campul invelitorilor.2 .4 40 . neagra ST AS 1946 .....doua straturi site din azbociment .un strat . Pentru a indeplini aceasta functiune.I Acoperisurile sunt elemente de constructie... 70 vertical 35 45 . .simple . .cu falturi orizontale si verticale duble .. plane care (In general) fae acelasi unghi cu orizontala.45 Vertical 2 1...1 GENERALITATI . 7 8 45 55 .usoara (vopsire..... primul prins In cuie. ST AS 515 ... Acoperisurile tip sarpanta au in components urmatoarele elemente: invelitoarea. minima cmlm Maxima uzuala 20 25 .275 5.Invelitori.cu sipci . TIP ~ARPANTE DIN 4.79 a) solzi: . PANTELE INVELITORILOR Pentru ca invelitoarea sa asigure scurgerea apelor.r I CAP 4.. tip terasa (avand 0 panta redusa de scurgere a ape lor meteorice)... etc) . STAS 7916 .trase ... mici. STAS 513 -74 Azbociment .. Panta invelitorii... pot fi inlaturate prin tratarea corespunzatoare a materialului lemnos impotriva focului si a degradarilor. 70 275 275 120 120 120 vertical vertical vertical 4 5 6 4.asezate dublu b) cujgheab ...80). 5 2 .usoara si cu masuri speciale de asigurare contra alunecarii . avand rolul de a asigura protectia Ia parte a superioara a cladirii impotriva actiunilor climatice.. 70 vertical Conform ST A:s 330311 ...80 Placi ondulate..cu falturi orizontale ~i verticale duble montate: .80 zincata ST AS 2028 .88 5 12 5.1...placi plane.. 70 50 ..presate '[igle cu jgheab din mortar de ciment Olane.in solzi . Tipul invelitorii determina greutatea ~i panta versantilor acoperisului. imbinari simple. 70 20 7 5 150') 3 60 45 45 35 55 25 45 35 70 . Acestea prezinta 0 serie intreaga de avantaje in executie ~i in exploatare.5 20 2 .2 INVELITORI.versant din mai multe placi Panouri din tabla ondulata ST AS 2029 . STAS 593611.. lnvelttoarea constituie parte a de protectie a acoperisului impotriva intemperiilor trebuind sa asigure scurgerea apelor de pe acoperis ... Panta unui acoperis trebuie sa fie [36]...

1). trecatori.. Amplasamentui constructiei. se intercaleaza intre planuriIe acoperisului care formeaza dolia un plan a carui panta are valoarea minima.. ..-~~L-. varfuri si versanti de munte afectati de vanturi). poate fi incadrat din punet de vedere al conditiilor locale de expunere la vant.4 4.... a lungimilor reduse de versant.:..... inconjurate de deal uri sau marginite de deal uri pe directia vanturilor dominante).. in functie de conditiile strict locale in care se afla amplasamentul proiectantul poate aprecia trecerea obiectivului de la zona I lazonaIl sau invers. 0 .' 'LJ_' _j_~~ft----:f\ -= 'E '': ::l <1l _.' leO .. C C - b. 52 46 ... a frangerilor de panta.. Pantele invelitorilor 73 12 13 !. -0 <1l 'cO r-« ~~ C '@ >- pe V>- . corpun de cladiri invecinate ti c ::l -' ..tz-? 0:: E cO <l) v» <1l o....40 31 . 35 31... C 0 N ::l :r: cO t U cO I .... pe 0 distanta de 5 km sau in vai inguste si deschise. .. pe linga modul de alcatuire a acestora..In trei straturi sau mai multe Stuf si trestie Microclimat interior Geam la: a.. Valorile pantelor invelitorilor cuprinse intre minim si uzual (valoarea minima) se folosesc in cazul suprafetelor reduse... 0:: ::l <1l .. Valorile pantelor invelitorilor cuprinse intre uzual (Iimita superioara) si maxim se pot folosi in zona III doar in cazul luarii de masuri speciale de prindere ~i de protectie a invelitorii. 180 60 . luminatoare .2 .. lucame..dublu > 15° *) Racordarile hidroizolatiei la atice... . de incadrarea amplasamentului constructiei fata de conditiile locale de expunere la vant si fata de conditiile de simultaneitate a ploilor si a vantului... 110 80 ... in: amplasament normal (in campie sau pedis).Invelitori.. amplasament expus (in zonele din vecinatatea marii sau a unor intinderi mari de ape. 80 30 60 45 61 .In doua straturi . 120 vertical vertical 275 )§~ [fJ OoC <1l ... j yl4 I .2 et:: 0.. ..simplu .. 52 31.80 60 61. .. 35 46 ."t 2 ::l eo u.35 46 . in functie de localizarea acestuia pe teritoriul Romaniei. . . [fJ . ....35 46 . tabachere Temperatura interioara 60 50 60 Umiditatea relativa a aerului % 60 6l.. 80 .... 52 mal inalte se vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical executa c.....~ ~ 'cO U ''. .r 72 11 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn .. ~ N 0. amplasament protejat (in zone le depresionare.. 'cO e C x cO .....dublu - 10 30 45 30 30 IS ... .j <1l <1l <1l <1l '-0 S 15° >-0 .. ~l 45 60 45 61 . 0 . conform hartii de zonare a teritoriului Romaniei (figura 4.. 52 31.. .. lucamelor sau eopertinelor. Instructiunile STAS 3300/2-88 [49] precizeaza ca la proiectarea invelitorilor se tine cont.. La invelitorile cu dolii ale caror pante scad sub valoarea mnuma. racordun verticala cu fixare la partea superioara.. <- . sindrila .... 80 70 .iit.simplu .

..50 m se dau doua variante de rezolvare a sarpantelor: una avand panele . 2 .00 m :::. $arpantele cu scaune Sarpantele cu scaune sunt folosite la cladirile care au pereti de rezistenta interiori ce pot prelua incarcarile transmise de elementele verticale ale sarpantei. In figuriJe 4...3 SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU SARPANTE Tipuri de sarpante Sarpantele folosite in mod frecvent la cladirile de locuit.5/15. Sarpantele cu capriori sunt utilizate la cladiri cu 0 singura deschidere (figura 4. I0 sunt prezentate solutiile constructive si detaliile specifice sarpantelor cu scaune rezemate pe ziduri longitudinale mediane. sarpante rmxte.sipci..4.al-admi?is:ra~ive sau culturale cu deschiderile transversale pana la 18 m. distanta dintre fermefiind de 3. 5.50 m 6.4 4. 4 . Pentru deschiderea (L) cuprinsa intre 6.50 m ~ L s 8.00-6..6.Sarpanta cu capriori.50 m. pentru deschideri 4. Fig.Solutii constructive pentru ~arpante 75 4.0 . s 6.50 l-clesti 2x7. 7. sarpante cu macaz.3 .6 .00 .. pentru diferite valori (L) ale deschiderilor transversale ale cladirii.e pot avea diferite scheme de alcatuire. 2-rigla 5..00+ 3.7 4 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn . 4-perete transversal.00 2 4.coarda Figura 4. Sarpante cu ciipriori . 4. $arpante pe ziduri sau grinzi transversale In functie de miirimea deschiderii transversale a cladirii (L) ~arpantel. au 0 alcatuire specials ~I se numesc sarpante dulgheresti sau cIasice. in doua grupe: sarpante pe ziduri sau grinzi transversale sarpante pe ziduri longitudinale. pentru deschideri 6.5 sunt prezentate cele mai des utilizate solutiile constructive pentru sarpantele cu scaune rezemate pe ziduri sau grinzi transversale si detaliile specifice.2 . 3-talpa scurta. dupa modul de rezemare.50+8.2). Acestea pot fi clasificate dupa modul de rezemare pe elementele structural~ ale cladirii in: sarpante cu capriori.50 m L In figurile 4. Sarpante pe ziduri longitudinale I .8x7.contravantuiri. Acestea se impart.5 m: 3 1 k 2. soci.3 . 3 . sarpante cu scaune. la care peretii portanti sunt dispusi la distanta de 4.capriori.4.5.00 m.50 .3 - Sarpanta pe ziduri transversale.50 1 Ie 52.

00. pentru deschideri 8. .4..8). 3.Sarpante pe ziduri transversale.00 m ~ L ~ 18.m 2.00 I-rigla. avand panele intermediare obi ice (figura 4.00 m. 2 ~ L=I I. pentru deschideri 11..4 4.4. 3.Solutii constructive pentru sarpante 77 intermediare drepte (figura 4.80 .7) ~i cea de-a doua.50 m ~ L ~ 13. 6-talpa.76 Acoperisuri tip sarpante din lemn .50 2.50 m. 5-pop. Fig.00~ 3.. Fig.00 m. 2-caprior: 3-cle~ti. ~~----~~----------------~~----------------4r------£C~ L=13. 4-contravantuire.(X)+15.3 .00"-18.5 .4 .50 3 4 014 l-pana 12x15: 2-clqte 2x(2sxI5): 3-caprior IOxI2.Sarpanta pe ziduri transversale. Sarpantele pe ziduri Iongitudinale au fermele dispuse la distanta de 2.

.00-.a .. 2-c1e~ti..7. 4-carton asfaltat.Sarpanta cu popi inclinati.50 m C F I~ IP to- .O~O_-.~5~O~m~ ~~ '1 1-1 F C C 6.25 m [F] 4..4 2.6 . 2-cle~ti (scandura).1 79 [F] /To 12 7. ~I- ////777////////// l-furura. 7.50 m::.. 6-scoabe .50 m.. 4-caprior. 3-pana. 5-talpa scurta.Sarpanta pe zid longitudinal median. pentru 6. 3-contrafi~a 012.-3.50 m.50'"7. 6 .5 10 .. rezemata pe zid longitudinal median.3 .Figura 4. Figura 4. . n7> I ~ ~ -I I I II ~ .Solutii constructive pentru ~arpante . --.L::.-~6.78 Acoperi~uri tip sarpante din lemn . ~~ ~4~. l-pop. pentru L ::.

pentru 6. .Sarpanta cu popi inclinati.50 m s L::. median.:7.8 . rezernata pe zid longitudinal pentru 6. cu pane inclinate. Figura 4..Sarpanta pe zid longitudinal median.Solutii constructive scoabe 012-20 rnm :52.b .00 pentru sarpante 81 lFJ intoarse drepte 5 Dct.50 rn. 4-scoaba: 5-pana de streasina.50 7 4.4 200 3.3 .: 7.80 Acoperi~uri tip sarpante din lemn . Figura 4.7.:L ::.50 m detalii.liu /\ l-furura: 2-scoaba: 3-cle~ti 28X 15: -l-talpa 15x 15: 5-etrieri: 6-carton asfaltat: 7-contravantuire ix J 5 l-clesti: 2-contrafi~a longitudinala: 3-pana interrnediara inclinata.50 m ::.

82 Acoperi~uri tip sarpante din lemn . Figura 4.50 <1. pentru 7.9 . 4-scoabe metalice.00 m.Sarpanta pe zid longitudinal median.00 m ::.Sarpanta pe zid longitudinal median.3 . Figura 4. 2-cle~te 2x(28x 15). 2-carton asfaltat. .1 O.4 2. 3-pana.Solutii constructive pentru ~arpante 83 I~ 15xl5 Detaliu I Detaliu B 2 l-talpa 15x15x70.00 m l-contravantuire. 3-etrieri. 4-caprior.L s 13. pentru 9.a .50 [F] 4. L s 9.00-> 3.00 m s.

4 4.12. 13.11 sau eea din Figura 4.00 m ::. Figura 4.3 . L ::.5x7. L ::.00 m.Solutii constructive pentru sarpante 85 In cazul cand zidurile longitudinale nu sunt mediane sau simetric amplasate In sectiunea transversal a. 5-pop. l-caprior: clesti 7.11 . avand distanta maxima de 1.Sarpanta pe zid longitudinal median. 6-arbaletrier. Figura 4. 5-ancoraj 06.5: 3-pana: -l-contrafisa. se poate adopta solutia de sarpanta din figura 4.b .20 m intre pop si peretele longitudinal. 12. l-contravantuire: 2-clqle 2x(23x 15): 3-talpi: 3' -talpa 15x 15x60: 3" -talpa scurta.84 Acoperisuri tip sarpante din lemn .00 rn-varianta I .Sarpanta pe ziduri longitudinale.1 O. pentru 10. 4-scoabe: 6-pana: 7-caprior: 8-zid.00 m ::. pentru 9.

00 u u pe ziduri longitudinale'l pentru 10.5:\ IS Sarpantele cu maca: I Figura 4.12.5x 15 ~ -'I Figura 4.b ..00 m ::. detalii l-planseu: 2-pana de streasina: 3-caprior: -l-contrafisa.Sarpanta u 300. 12.00 m ::.:?~ rl 70··90 I 'I L l-caprior: 2-ck$li 7.86 Acoperisuri tip ~arpante din lemn . 5-pana intcrrncdiara: 6-clqtl 7. -. Dupa marirnea deschiderii transversale.12. 12.00 m varianta 2. varianta 2 pentru 10. pe care ar putea descarca elementele sarpantei) sau eu pereti interiori amplasati neeonvenabil pentru descarcarea sarpantei pe ei.4 4. u " ~ '1 V IL <. L ::. . 5.Solutii constructive pentru sarpante 87 a b 1 c fl F fl 1- C fl C fl C il F .00 m - Sarpantele eu ferme tip maeaz sunt utilizate la cladirile care nu au decat pereti longitudinali exteriori (fara pereti de rezistenta interiori. L ::.. schernele de alcatuire a sarpantelor cu macaz se executa in diferite solutii constructive.Sarpanta pe ziduri longitudinale.a .3 .

Sarpanta eli maeaz pentru deschideri L ~ 8.14 sunt prezentate sarpante eu simplu.00 Detalii caracteristice.Sarpanta eu maeaz pentru desch ideri L:s 8. pentru desehideri transversale CL) mai mari de 8.13 . Figura 4.00 m.00 Detal ii caracteristice.Solutii constructive pentru ~arpante 89 2x7. l-pana: 2-talpa.13 ~i 4.4 in figurile 4. 111. 4. 3-arbaletrier.88 Aeoperi~uri tip sarpante din lemn . .\:50 mm.3 . Figura 4.14 . 111. respectiv cu dublu macaz.5 15 15 19 15 19 15 25 l J I I I-coarda: 2-arbaletrier: 3-otcllat 10.

d) panele dispuse in sens longitudinal cladirii. b) sipcile rigle dispuse in sens longitudinal cladirii. cu sectiunea transversala sirnpla. in cazul in care clestii sunt lungi sau incarcarea din vant are valori mari. . Tabel u142 Snecia Brad. numite pane. numite ferme (sau scaune).. pane de streasina sau pane intermediare) sau inclinate (pane1e intermediare asezate deasupra popilor inclinati).90 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn . MATERIALUL LEMNOS ~I CARACTERISTICILE ACESTUIA Elementele sarpantei Elementele componente ale sarpantelor din lemn sunt elemente Iiniare.. e) cosoroabele dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii. frasin Fag Mesteacan Plop Domenii de utilizare Elemente structurale la cladiri civile.00 . au deschiderea maxima in planul invelitorii de4. deschiderea recomandata (distanta dintre popi) este de 3. Sistemele de rezistenta secundare sunt formate din perechi de cdpriori dispusi intre.70 .O m (si 2. In functie de tipul invelitorii. I) talpile elemente dispuse la partea inferioara a popiJor pentru a distribui incarcarea concentrata adusa de popi planseului. pot fi prevazute si in sens transversal. 5. tamolarie Elemente structurale cu solicitari reduse. In sectiuniJe transversale longitudinale. reazema pe capriori. c) capriorii sunt dispusi dupa linia de cea mai mare panta a acoperisului. panouri de cofraj. ~is~emele de rezistenta principale. industriale ~i agrozootehnice. molid Larice Pin Carpen. case prefabricate.00 m. c~re ~ustin capriorii si Asuntlegate de popi prin contrafise care asigura stabilitatea longitudinala a sarpantei.50 m. sustin elementele secundare ale acoperisului reazema pe pane si cosoroabe.. case prefabricate. 0. cu rol de sustinere a invelitorii. ~ pr~iau incarcarile ce actioneaza perpendicular pe planul sarpantei.4 . stalpi pentru esafodaje si sustineri Elemente structurale la cJ1i. industria!e si agrozootehnice. distanta interax este de 0.In figurile anterioare.00 . ~! Materialullemnos # caracteristicile lui Materialul lemnos utilizat la realizarea elementelor de constructie cuprinde 0 varietate de specii. Peste astereala se poate monta un caroiaj de sipci transversale si longitudinale. sunt plane ~I indeformabile m sens transversal si sunt pozitionate in lungul acoperisului la distanta interax de 3. reazema pe capriori sau pe alte sipci.ri mecanice reduse .. constructii provizorii..2 fiind precizate speciile de lemn indigen si domeniile lor de utilizare. tip bara.. constructii provizorii. clestii care ii leaga in sens transversal. capriorii pozitionati in dreptul popilor si panele longitudinale ce reazema pe popi. lemn lamelat incleiat. stalpi pentru esafodaie si sustineri Elemente structurale la cladiri civile..20 m. de jur-imprejur. Panele sunt elemente structurale lon~it_udinale.50 m. Din punct de vedere structural. 3. In tabelul 4. se ancoreaza de centurile zidurilor exterioare. tamplarie Elemente structurale la cladiri civile. cu rol de sustinere a invelitorilor din tigle. 1. fer_me. Ei reazerna pe elementele longitudinale de rezistenta. 5. 3. f) popii asezati vertical sau inclinat sub panele longitudinale. . sarpanta este alcatuita din sisteme de rezistenta principale ~ecundare.00 .diricivile..00 m... la 0 dist~nta cuprinsa intre 0.amplaseaza sub pane si se prind de popi si de capriori prin buloane sau cure. ele pot fi orizontale (pane de coama. pentru a sustine invelitoarea. acestea fiind urmatoarele: a) astereala un strat continuu de scanduri dispuse In sens longitudinal cladirii care forrneaza 0 suprafata compacta ~i plana.70 . industriale si agrozootehnice E1emente structurale in cazul unor solicit1i.5 m in consola) iar pe orizontala de 2. h) contrafisele realizeaza in mod curent contravantuirea longitudinala a sarpantei. sunt precizate elementele componente ale sarpantelor. industriale si agrozootehnice.4 ELEMENTELE COMPONENTE ALE ~ARPANTELOR. Fermele au in componenta popii verticali si/sau inclinati.reazema prin intermediul talpilor pe zidurile portante..3. In solutiile constructive prezentate in capitolul 4. g) clestii ' solidarizeaza popii ~i capriorii se .4 4. au distanta interax egala cu distanta dintre ferme.5 . sarpante de acoperis cu deschideri mici si medii Elemente de rezistenta la constructii provizorii.1... sustin capriorii si sunt legate de popi prin contrafise reazema pe popi distanta recomandata interax (pe orizontala) este de 2.90 m. fermele sunt notate cu (F) iar perechiJe de capriori cu'(C) . panouri de cofrai. de forma dreptunghiulara sau circulara.Elemente conponente ale ~arpantelor 91 4. dispuse transversal peste astereala continua au distanta interax variabila.

.. grinzi .. timplarie Elemente structurale eu solicitari mecanice importante la constructi i civile. dulapi.. .00.2 nu sunt restrictive.. sarpante de acoperis pentru desehideri miei ~i medii.. .. industriale ~i agrozootehnice.00 .utiiizate la confectionarea elemente comprimate (popi. in care umiditatea lemnului este corespunzatoare unei temperaturi T = 20± 2°e si unei umiditati relative a aerului <p s 65% .... a capriorilor ~i a talpilor. 2..00 Clasele de exploatare ale lemnului Clasele de exploatare ale lemnuiui se definesc in functie de conditiile de mediu in care functioneaza elementele de constructie din Iemn.. in functie de defectele acestora..00 > 3. Iemnul de rasinoase folosit Ia elementele comprimate sau incovoiate poate avea clasa a II-a de calitate iar eel folosit Ia elementele intinse trebuie sa fie in clasa I de calitate. 30 Lunuimi scurte I fern! lungi 3. 17 25 25 25 25 30 30 30 30 3. 6... in functie de solicitarea la care este supus astfel. 16 8 ..60 > 2....50 Imi - I I Foioase: i - Sortimente rasinoase Scanduri 12 .. [emil rotund neprelucrat sau grinzi .. precum ~i de corelarea eu categoriile elementelor din lemn prevazute in prescriptiile tehnice din constructii.. 15 .6. 15 I L .utilizati la confectionarea contrafise lor.75 I I I 38 48 1. sipci.3 Specia: Grosirni fem! 10 12 15 19 25 30 Latimi /cm 12 12 15 15 15 Materiale 19 19 19 19 lemnoase prelucrate.75 3..00 .. industriale ~i agrozcotehnice.00 > 2. rigle.. 112 18 ' 24 6 . 7 -' brute la capatul gros I Lungimi > 6.18 rnanelc 8 . 2.. gorun Stejar I I La alegerea materialului lemnos se tine seama de conditiile de exploatare. 16 . Standardele in vigoare dau trei clase pentru lemnuI folosit in constructii: clasa I.... tamplarie 58 68 75 Cu treapta de Iatirni din em in em Dulapi 4. contravantuiri....... . 6.. Tabelul4. 15 conponente ale ~arpantelor 93 Salcam Cer..00 sciinduri si dulapi .75 3.00 . sipci !ji rigle ... 7 Materiale lernnoase prelucrate. 11 4 ......00 .4 . eu treapta de lungimi din 50 in 50 em Clasele de calitate ale lemnului Clasele de calitate ale materialului lemnos se aprecieaza vizual. de I Grosimea Latirni fern! imrn! inguste 20 17 14 Scanduri si dulapi late 16 .4 Elemente structurale la constructii agrozootehnice.00 . 50el1) lemnoase prelucrate. contrafise.. Sortimentele de material lemnos utilizate la alcatuirea sarpantelor sunt specificate in standardele romanesti: ST AS 4342-85 pentru material lernnos brut (rotund) ~i STAS 942-86 pentru lemn de rasincase (ca material prelucrat sub forma de lernn ecarisat si semiecarisat).92 Acoperisuri tip sarpante din lemn ..Elemente 8 .. a asterealei ~l a la confectionarea sipcilor si a unor contrafise. putandu-se utiliza ~i alte specii.. Lemnul folosit la sarpante po ate fi din clase diferite de cali tate. 11 prajini 4 ... Denumirca bile manele prajini bile produslui Rasinoasc: Materiale lernnoase Diametrul diem la capatul subtire 12 .. 2.. Cll respectarea conditiilor de Cu treapta de lunzimi din 25 in 25 em 50 in .). pe specii de lemn. etc. stalpi pentru e~afodaie_ji sustincri Stalpi de rezisrenta la constructi i civile... case f'refabricate.. Materialele lemnoase folosite la elementele sarpantclor sunt: 38 38 38 48 48 48 48 56 58 58 68 75 96 Cu treapta de lunzimi din: 25 in 25 em 50 in 50 em Grinzi Lungimi 1m! 68 68 75 75 75 96 1. 30 1... Sipci ~i rigle Lungimi 1m! seurte lungi Grosimi lern! 12 18 24 28 38 48 59 68 75 96 Latimi Imml 24 18 24 28 Materiale rezistenta.clasa 1 de exploatare. de defectele ~i de anomaliile admise de norme..3 fiind precizate sortimentele de material lemnos si dimensiunile de livrare utilizate frecvent la alcatuirea sarpantelor.. II si III de calitate..6. in tabelul 4.00 28 .00 ..utilizate clestilor. Dorneniile de utilizare pentru diferitele specii de lemn prezentate in tabelul 4...utilizate la confectionarea panelor. dupa 'cum urmea~a: . Lernnul ecarisat (cheresteaua) este folosit sub forma de scanduri.. grinzi sau laturoaie.00 . constructii provizorii.

94 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn - 4

4.2 - Invelitori. Pantele invelitorilor
Compresiune in plan normal 4 pe directia ibrelor Forfecare in 5 unaul fibrelor IForfecare In 6 !plan normal

95

- c/asa 2 de exp/oatare, 'in care umiditatea lemnului este corespunzatoare unei temperaturi T = 20± 2°C si unei umiditati relative a aerului <p::::; 80% ; - clasa 3 de exploatare, cand umiditatea lemnului este superioara eelei de la clasa 2 de exploatare. Masa volumicii a lemnului
Masa volumica a lernnului se ia 'in considerare la stabilirea greutatii proprii a elernentelor sarpantei, Valorile acesteia, sunt cuprinse In tabelul 4.4.La stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare luate 'in caIcul se va adopta valoarea maxima a rnasei volumice (PO,9S) 'in cazul in care rezultanta supraincarcarilor care solicits elementele de constructie actioneaza gravitational si valoarea minima a masei volumice (Po,os) In cazul 'in care rezultanta supraincarilor care solicits elementele de constructie din lemn actioneaza anti gravitational (caz frecvent intalnit la ca1culul acoperi~uriior usoare din lemn cu panta redusa, In zonele eu valori mari ale presiunii dinamice de baza a vantului),
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6

RoI!
Rftl Rfl

3,3

3,0

-

3,2

2,9

-

10,4

9,4

-

11,2

10,0

-

3,0 12,0

2,7 10,8

2,7 10,4

2,5 9,4

6,4 24,0

5,7 21,6

5,0 16,0

4,5 14,4

.. .. Pentru calculul deformatiilor elastice ale elementelor din lemn se utilizeaza valorile caracteristiee ale moduli lor de elasticitate pe directia longitudinala si tranversala fibre lor (tabelul 4.6) pentru diverse specii de lemn si pentru umiditatea de echilibru a lemnului (umiditate de 12%). Tabelul4.6
Specia rnaterialului lemnos Modulul de elasticitate paralel cu directia fibrelor la lirnita de proportionalitate [N/mm2] EIIOO,5 Ell 11300 10000 11500 8000 12000 14300 10000 4000 5000 Modulul de elasticitate [N/mm2] GO•15 G transversal

-

-

Tabelul44
Specia Brad Larice Molid Pin si Ivestru Pin negru Carpen Po. os 400 500 375 520 430 775 Masa volurnica a lemnului P (kg/m") Nr Specia PO.95 7 480 Fag 600 8 Mesteacan 440 9 Paltin 750 10 Plqg 560 11 Salcam 12 900 Cer, stejar
Po 05

630 600 510 310 710 640

Po 95 750 700 600 550 840 780.

Molid, brad, larice, pin Plop Stejar, gorun, cer, frasin,

9000 8000 9500

salcam
Fag, mesteacan, carpen

Rezistentele caracteristice si de calcul ale lemnului
Rezistentele caracteristice ale lemnului R, (N/mm2), pentru diferite tipuri de solicitari ~idiverse specii de material lemnos sunt date In tabelul 4.5, eu observatia eii pentru lemnul rotund earaeteristieile se vor majora eu 15 %, indiferent de specie. '

In ealcule, valorile rezistentelor caracteristiee sunt afectate de coeficienti ce tin seama de conditiile reale de exploatare, rezultind valorile rezistentelor de calcul. Rezistentele de ealcul RiC ale diverselor specii de material lemnos, la diferite soIicitari , se stabilesc 'in functie de conditiile de exploatare a elementelor de constructie, cu relatia:

t::
()

..; ;Z

Natura solicitarii

.0

'0 E C/i

Molid, brad, larice, pin

Tabelul c.S
Plop Stejar, gorun, cer,

salcam
Clase de cali tate

Fag, rnesteacan, frasin, ~en

R~ =rrn..Ul ·md· ·R. Iy. 1
J I

J

(4.1)

'in care:
II III 16,0 6,8 5,9 I 45,0 27,9 24,0 II 31,5 16,7 19,2 III 18,0 8,4 7,2

I ncovoiere 1 statica ntindere in 2 ungul fibrelor Compresiune 3 In lungul fibrelor Rj Rt 24,0 14,4 15,0

II 16,8 8,6 12,0

III 9,6 4,3 4,5

I 20,0 21,0 13,8

II 14,0 12,6 11,0

III 8,0 6,3 4,1

I 40,0 22,5 19,8

28,0 13,5 15,8

m.,

Ron

sunt rezistentele caracteristice ale diferitelor specii de lemn, la diferite solicitari, cu valori date in tabeluI4.6; sunt coeficientii conditiilor de lucru care introduc in calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos, definiti in functie de clasa de exploatare a constructiilor din lemn, valoarea lor fiind data in tabelul 4.7;

96 Acoperisuri

tip sarpante din lemn - 4 sunt coeficienti ai conditiilor de lucru ce tin seama de durata de actiune a incarcarilor, valoarea lor find data in tabelul 4.8; , coeficientii solicitarilor, partiali de siguranta, definiti cu valori date In tabelul 4.9. 4.4 - Elemente conponente ale sarpantelor 97

In functie

de

tipul

Categoria rdsinoase include speciile: molid, brad, larice si pin, in categoria foioase moi este inclus plopul, iar in categoria foioase tari sunt incIuse: stejarul, gorunul, cerul, salcamul, fagul, mesteacanul, frasinul si carpenul.

Tabelul47
Nr crt J 2 3 4 5 6 7 Solicitarea Simbol Esenta Valorile coeficien(ilor mui pentru clasa de e~oatare I 2 3 0,75 0,90 0,75 0,70 1,00 0,90 0,70 0,80 0,80 0,90

Nr.crt
1 2

Solicitare Incovoiere
Intindere:

Tabelul49
Simbol Y, Valorile coeficienrilor 1.10 1.20 lAO 1.25 Yi

Incovoiere

statics

mui

Rasinoase
Foioase

in sectiuni lara slabiri in sectiune cu slabin

t.
pe directia Yc

Intindere in lungul fibrelor Compresiune Compresiune fibrelor Forfecare Forfecare fibrelor Modulul in lungul fibre lor pe plan normal pe directia

3
4

mut mue
m~cl.

Rasinoase
Foioase Rasinoase

fibrelor

Compresiune

in lungul fibrelor si perpendicular

Foioase
Ra~inoase Foioase Rasinoase Foioase Rasinoase Foioase Rasinoase Foioase

Forfecare in lungul fibrelor uni laterala bilaterala Forfecare in plan normal pe directia fibrelor

)'fll

1.25
1,10

5

)'fl

1.10

in lungul fibre lor in de plan normal pe directia

muf mu[L muE

4.5 SARPANTE DIN LEMN. PLAN INVELITOARE, PLAN SARPANT A
Proiectarea sarpantelor presupune parcurgerea urmatoarelor etape: - alegerea tipului structurii de rezistenta a sarpantei, - realizarea planului sarpantei, a sectiunilor transversale si Iongitudinale prin sarpanta (In concordanta cu planul invelitoarei), in vederea determinarii schemelor statice, a modurilor de incarcare si a Iungimilor de calcul ale elementelor, - calculul de verificare - intocmirea extrasului a elementelor sarpantei de material lemnos.

statica

elasticitate

Ia incovoiere

Sol icitarea incovoiere statica Forfecare

Clasa de durata a incarcarilor Permanente Lunga durata Scurta durata Permanente

Simbol

Valorile coeficienlilor rasinoase, foioase moi 0,55

mdi pentru esenta: foioase tari 0,60 0,70

Tabelul48

mdi

0,65 1,00 0,80

Compresiune

0,85 0,90 1,00 0,95 1,00 1;00 1,00

Alegerea tipului de sarpanta
Alegerea tipului structurii de rezistenta a sarpantei are in vedere forma si dimensiunile in plan ale cladirii proiectate, pozitia elementelor structurale portante (existents unor ziduri sau grinzi transversale sau longitudinale), rnarirnea incarcarilor panta ~i tipul invelitorii, functiunile ~i amenajarile podului cat si cerintele de ordin arhitectural impuse de beneficiar. Cele mai importante criterii in alcgerea tipului de sarpanta sunt: marirnea deschiderii transversale a cladirii pozitia elementelor portante ale cladirii. In functie de aceste date se alege una dintre solutiile de sarpanta prezentate.

Lunga durata Scurta durata Permanente

mde

0,85 0,90

intindere

Lunga durata Scurta durata Permanente Lunga durata Scurta durata

mdt

0,95

Modulul de elasticitate

mdE

98 Acoperisuri tip sarpante din Iemn - 4

4.5 - Principii de proiectare a ~arpantelor din lemn

99

Plan invelitoare
PIanuI invelitoare reprezinta configuratia in plan orizontaI a acestuia. Forma acoperisului este deterrninata de forma, dimensiunile in plan pre cum ~i pozitia cladirii fata de cladirile invecinate, neadmitandu-se scurgerea ~i indepartarea apeIor spre 0 cladire sau incinta invecinata. La cladirile de forma dreptunghiulara in plan, acoperisurile se realizeaza cu una pana la patru plane de scurgere (ape) si anume: cu un plan de scurgere (intr-o apa), se foIosesc la cladiri de dimensiuni mici sau pentru cele care sunt asezate la Iimita unei aIte cladiri (figura 4.15a); cu doua sau trei plane de scurgere (ape), se foIosesc Ia cladiri care au latimi mai mari dar au un perete la limita altei cladiri (figura 4.15b, e); eu patru ape, la cladirile care sunt asezate izolat (figura 4.15 d). Intersectia planelor de seurgere a ape lor formeaza drepte inclinate sau orizontale denumite coame, dolii, respectiv creste.

Pentru a determina configuratia in plan orizontal a unui acoperis eu mai multe ape, Intiii se alcatuieste linia de eontur a streasinilor, apoi dreptele de intersectie a planurilor de scurgere, stiindu-se ca intersectia planurilor egal inclinate fata de orizontala se proiecteaza in plan orizontal dupa biseetoarea unghiului format de urmeIe pIanuriIor pe un plan orizontaI, care sunt toemai Iiniile streasinilor, Pentru a verifica daca avem coama sau dolie, intersectam linia respectiva eu un plan nOf!TIalpe ea si observam sensul de seurgere a apeIor. In figura 4.16 este data forma in plan si 0 elevatie a unui acoperis pentru 0 clad ire avand planul orizontal eompus din dreptunghiuri. La determinarea configuratiei acoperisului, se rezolva In primul rand dreptunghiul eu latimea mai mare, apoi se racordeaza succesiv cele cu latimea mai mica.

Figura 4.15 Forma acoperisurilor Intersectiile inclinate de la care apele se indeparteaza, se numese coame, iar ceIe care aduna apeIe (eu unghiuri intrande ale versantilor) se numese dolii. Intersectiile orizontale se numese ereste.

I-creasta; 2-coama; 3-dolie.

Figura 4.16 Plan acoperis Plan sarpantii Intocmirea planului sarpantei se face dupa stabilirea formei acoperisului rezolvarea planului acoperis,

~i

Greutatea proprie a elementelor sarpantei se evalueazii prin calculuI volumului de lemn si folosirea masei volumice (tabelul 4.incarcarea permanents + incarcarea exterioarii din vant (la care se adauga efectul suctiunii interioare. pozitiile capriorilor.reprezinta dimensinile sectiunii transversale 3 4. actionand pe directie verticala. incarcari din vant. cu relatiile (3. clestilor.10) si (3.coeficientul incarcarilor (tabelul 3. incarcarile se iau in considerare cu lor de calcul si normate. Observatii : Dintre aceste ipoteze de incarcare. situate in zone cu aglomerare de praf industrial se considerii si incarcarea din praf industrial ca incarcare utila (conform tabelului 3. la calculul sipcilor nu se ia in considerare ipoteza III. Verificarea cornportarii elementelor sarpantelor din lemn se face la starea limita ultima de rezistenta si stabilitate (corespunzatoare epuizarii capacitatii portante) si la starea limits a exploatarii normale (corespunzatcare aparitiei deforrnatiilor excesive). pane.3 si tabeluI 3. determinate conform prevederilor capitolului 3.100 Acoperisuri tip sarpante din lemn . apoi sub acestia panele. Dimensiunile acestor elemente. capriori.masa volumica a lemnului. pe baza principiilor generale de verificare a sigurantei con structi ilor. incarcari utile. incarcari din zapada.10a). Pentru acoperisurile cu pantii mica. a panelor. In aplicarea metodei starilor limita. sipci. cu relatiile (3.8). cu : valoarea normatii P" (tabelul 3.2) (4. Se verifica comportarea corespunzatoare a elementelor sarpantei fata de stdrile limita ce pot aparea in diferite etape din viata constructiei (executie. considerate uniform distribuite pe suprafata de acoperis. intensitatile Incarcarea permanentd p . Indicativ NP 005-96" [19]. ca sarcini uniform distribuite.3) a elementului. in prim plan se vad capriorii. determinate conform prevederilor capitolului 3. La intocmirea planului sarpantei se traseaza pozitiile zidurilor portante ale cladirii.incarcarea normata g~ .9. conturul stresinilor. popilor.8) si (3.4) $i a coeficientilor incarcarilor (tabelul 3. exploatare. In mod curent incarcarea utila se considers 0 forta concentrata.Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn 101 Planul sarpanta este 0 vedere de sus a sarpantei considerandu-se ca s-a indepartat invelitoarea si astereala. incarcarile din zapada actioneaza pe directie verticals.8) valoarea de calcul pC= n P" .).7). perioade de reparatie. este data de greutatea proprie a invelitorii $1 a elementelor sarpantei.8. deoarece circulatia pe acoperisul in executie (in acest caz) trebuie sa fie asigurata pe podini de repartitie a incarcarilor sau numai pe capriori. . [m] de cal cuI [daN/m] b si h . cat si distanta dintre ele sunt cele rezultate din ca1culuI de rezistenta. Elementele sarpantei (astereala. iar in calcule se iau In considerare cu valorile normate pz" si de calcul Pzc. In figura 4. Deasemenea ipoteza a IV -a este valabila doar in cazul acoperisurilor foarte usoare.ipoteza a JV-a . ca sarcini uniform distribuite.28 este prezentat planul sarpanta pentru exernplul de calcul din subcapitolul 4. .6 PREVEDERI GENERALE PENTRU CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN Ca1culuI sarpantelor din lemn se face conform prevederilor din normativul de proiectare "Cod pentru calculuI si alcatuirea elementelor de constructii din Iemn. etc. Incarcartle utile se datoreazii proceselor de exploatare.ipoteza a JJJ-a .incarcarea permanents + incarcarea din zapada. aplicata in pozitia in care produce cea mai defavorabila stare de solicitare. in calcule luandu-se in considerare cele mai defavorabile ipoteze de solicitare din gruparea fundamentals a actiunilor si cele mai defavorabile caracteristici ale materialelor. Evaluarea incarcarilor de calcul pe m2 de suprafata se face pe baza greutatilor tehnice ale materialelor sau a incarcarilor normate (tabelul 3. Inciirciiri ~i ipoteze de inciircare incarcarile de care se tine seama la dimensionarea elementelor sarpantei sunt: incarcari permanente. amplasate in zone cu valori mari ale presiunii dinamice de bazii a vantului. clesti si talpi) se calculeazii la incarcarile de calcul stabiJite conform standardelor de actiuni. Incarcarile din vdnt actioneaza pe directie perpendiculara la suprafata acoperisului.incarcarea permanenta + incarcarea exterioara din vant (1a care se adaugii efectul presiunii interioare). popii. aplicatii pe elemente In pozitia cea mai defavorabila.9). popi. grupate in urmatoarele ipoteze de incarcare: . iar in calcule se iau in considerare cu valorile normate Pv" si de calcul Pvc. [kg/m ] n . cand aceasta are valori semnificative) +jumatate din actiunea incarcarii din zapada. clestii.ipoteza a II -a. utilizand relatiile generale: .7). contrafise lor.incarcarea permanents + incarcarea utila.6 .ipoteza J .4 4. unde n se ia din tabeluI3.incarcarea unde = b-h- p- [daN/m] (4. .4). .

90 0. lungimea de rezemare a acestora nefiind mai midi de 20 ern.17). de cIasa de calitate a IemnuIui si de conditiile de expIoatare a eIementelor de constructie.alte caracteristici Lemn ignifugat I. etc. rn-.70 0.90 ° Fig. incovoiere.90 0. [mrn'] sau [rnrrr'].4 4. stabilita in functie de specia materiaIuIui lemnos.Stabirirea deschiderii de calculla grinzi din lemn rezemate pe zidarie In cazul grinziIor cu contrafise (figura 4.crt Procedeul de tratare Valorile coeficientului mT.5) (4.00 0. F unde: F.(n-l )". de schema statica adoptata si de natura reazemelor.pentru traveea "n" .coeficientul de tratare a lemnului.18 .Prevederi generaIe pentru calculul elementeJor din Iemn 103 Deschideri de calcul st deformatii admisibile Calculul capacitiuii portante a elementelor Deschiderea de calcul (Ie) a elementelor din lemn se stabileste in functie de Relatia generala de calcul a capacitatii portante la diferite solicitari. Clasa de exploatare a constructiei I si 2 3 1.Deschideri de caIcul Ia grinzi cu contrafise Elementele structurale din lemn se verifies 'in mod diferit din punct de vedere al deformabilitatii. stabilita conform relatiei (10).1 Nr. este urmatoarea: tipul elementuIui de constructie.11).pentru traveile "1.17 . ciit ~i in zona instinsa Raport maxim h/b 4/1 5/1 6/1 Fig. care spijina direct pe zidarie sau prin rntermediul unei centuri de beton armat.85 0. = 10 + a . modul de rezistenta). a . S. conform tabelului 4. deschiderea de calcul va fi: . La grinzile simplu rezemate.5 . avand maximum 100 mm grosime pentru: . In [N/mm2]. Pentru grinzile simplu rezemate ce sprijina pe grinzi sau stalpi si la grinzile continue.00 1.6) Pentru a evita supradimensionarea elementelor de constructie din conditia de asigurare a stabilitatii lateraIe. . .este capacitatea portanta a barei din lemn masiv la solicitarea "i" (intindere.102 Acoperisuri tip ~arpante din lemn .4) . dat in functie de clasa de exploatare a elementelor de constructie. conform [19] pentru elementele de tip bara din lemn cu sectiunea simpla. in functie de tipul solicitarii Ia care sunt supuse. I = Re I ·S· -rn-. I 2 3 4 Lemn netratat Lemn tratat pe suprafata Lemn tratat in masa. - Rie [Nvrnm ]. majorata cu 5% (figura 4. Tabelul 4.crt 1 2 3 4 Conditii de asigurare la flambaj lateral Ciind nu exista reazeme intermediare Ciind se asigura rigidizarea laturii comprimate cu pane sau tiranji Ciind se asigura rigidizarea laturii comprimate prin patelajul elementului de plan~eu Ciind se asigura rigidizarea elementului in planul flambajului atiit in zona cornprimata.11 Nr. I. compresiune. I I (4.10.6 . deschiderea de calcuI (Ie) se considera egala cu distanta dintre axele reazemelor.modulul de elasticitate . 4. 9/1 . = 10 + 1.. la proiectarea acestora se vor respecta rapoartele maxime intre dimensiunile transversale (tabelul 4.18). (4.95 0.caracteristica sectionala (arie. forfecare. 4.) In [N] sau rezistenta de calcui la solicitari "i". Tabelul 4. deschiderea de calcul este considerata egala cu lumina goluJui.

sageata [rnrn] instantanee se calculeaza (4.14 Tipul imbinarii Deformatia maxima datorata eurgerii Ierne a imbinarilor.14). .8a) (4.efortul Bare dill lemn solicitate fa incovoiere dreaptii Verificarile care se fae in acest eaz.cuie .0 mrn 0.6).T mst 384 [mm] concentrate (4.eoefieientul ee tine seama de fluaj si de elasa de exploatare a constructiei (tabelul 4.contrasageata initials a grinzii neincarcate. care se cornpara cu valorile deformatiilor maxime admise (fadm) din tabelu14.50 0.sageata instantanee.14. I d + I m ~ 2. pentru sectiunea bruta a elementului. pentru sectiunea bruta a elernentului.crt Clasa de durata a incarcarilor Cocficicntul K def Clasa de exploatare a constructiilor I si 2 3 0. f~.(tabeJuJ 4. f.sageata datorata eurgerii lente a imbinarilor. . Kdef . eu grinzi eu inima plina: eu imbinari eu tije cu alte tipuri de imbinari Grinzi realizate prin incleiere fllns! .104 Acoperisuri tip ~arpante din lemn . f. in functie de desehiderea de ealeul (Ie).12. Tabelul412 Nr. q. sageata instantanee se calculeaza cu relatia: f 5 00-' q ·1" [II. .00 Deformatiile (sagetile) maxime finale din incovoiere se stabilesc urrnatoare: [mm] cu relatia I :: I i3 Perrnanen te Lunga durata Scurta durata (4.crt I Elementul de constructie Valoarea deforrnatiilor maxime admise (fadm).00 m. determinata pe baza incarcarilor permanente normate (neafectate de coeficientii de incarcare).1 d ~ 2. Pentru 0 incarcare uniform distribuita .0 mm unde: f . diametrul tijei.00 0.ins! sageata instantanee. reprezinta: d reprezinta efectiv in tija si Leap .50 1. Deformatiile f si f2 se stabilesc ea valori finale.suruburi Notatiile din tabelul 4. !m!I1_l I. deterrninata pe baza incarcarilor tempo rare normate (neafeetate de coeficientii de incarcare). L . f.sageata datorata incarcarilor temporare.0 mm 0.13 Nr. tinand cont de modulul de elastieitate mediu.instI +Kdef) ( unde: [mm] [mm] (4. pentru elemente de constructie cu earaeter: Definitiv Provizoriu 1/250 le/3OO 1/150 le/2OO le/4OO Icf250 le/3OO le/2OO le/25O 2 3 4 5 6 Grinzile planseelor dintre etaje: eu finisaj din lemn eu finis!!le din tencuiala Elemente de sarpanta: astereala ~i_liQei pane ~i capriori ~ane la dolii Rigle ~i stalpi la pereti: eu finisaj din lemn eu finisaj din tencuiala Sprosurile ferestrelor Ferme din lemn. Pentru desehideri ~ 6.) 0. tinand eont de modulul de eJastieitate mediu E 1I.inst(l +Kdef) f2 = f2.13). sunt urrnatoarele : . ElI. I Icf350 IJ400 Tabelul 4.Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn 105 Pentru elementele incovoiate se fae verificari ale valorilor deformatiilor maxirne finale sub incarcarile efective (fmax). tinandu-se eont de fenomenul de fluaj ee apare pe durata de actiune a incarcarilor si de elasa de exploatare a constructiei eu relatiile : f = fl.8b) I :: I lmbinari prin chcrtare Imbinari eu tije cilindrice: . grinzile din lemn eu sectiune simpla se realizeaza In mod obisnuit fara contrasageata si nu se tine seama de f .25 0.9) iar pentru relatia : f InS! 0 incarcare P.buloane .00 0.10) eu le/25O le/2OO le/4OO Icf500 1/500 1/200 = J_ 48 P I' Ell. fc .6 .deforrnatia din eurgerea lenta a imbinarilor (tabeluI4.4 4.7) Nr.5 d (ULcap) ~ 2. f2 .crt Tabelul 4.sageata datorata incarcarilor permanente.eapacitatea portanta minima a tijei.

13). [mrrr'].componentele momentului incovoietor maxim efectiv.daca eIementul are slabiri in sectiunea de caIcul.18) Bare din lemn solicitate la tncovoiere oblicii a) Verificarea de rezistenta Din punct de vedere N- al rezistentei. [N/mm2]. se calculeaza cu formula: M.modulul de rezistenta pentru sectiunea cea mai solicitata.momentul maxim efectiv.4 a)Verificarea de rezistenta Din punct de vedere al rezistentei. relatiile de caIcul fiind: axelor AcalcuI aria sectiunii de calcul a barei slabite. !ar R ell C un de M/ .daca elementul are slabiri in sectiunea de calcul m-. W\alcul .daca elementul nu are slabiri in sectiunea de caIcul. putand fi Wbrul. Wealeul modulul de rezistenta pentru sectiunea cea mai solicitata. [Nvrnm ] (4. avand sectiunea simpla. axiala paralela eli (4. avand valorile din tabelul4. relatia ce trebuie sa fie satisfacuta fiind: unde RiC - 4.se stabilesc cu relatia (4. fadm sageata adrnisibila. ce-i revine elementului comprimat dintr-o anum ita cornbinatie de incarcari.17) b) Verificarea de rigiditate (deformatie) Se verifies relatia: deformatia maxima finala din incovoiere ce poate aparea dintr-o anumita combinatie de incarcari fX.6 . [N]. in [Nzmm"]. se cornpara momentul maxim efeetiv Mer ee poate sa apara datorita incarcarilor reale de pe bara eu capacitatea portanta a elementului. fmax - fmax < fadm In care [mm] (4.rezistenta de ealeulla incovoiere. conform relatiei (4. Met. mTi.16) 107 Myr - R i' WY calcul' mTj C [Nv mm ] Mr2Mef Capacitatea [Nvmm ] (4." . R. unde: fmax = J(f.11) portanta (sau momentul rezistent) a elementelor din lemn masiv cu sectiunea sirnpla.naxsi f"max. Mr. M. eu valorile: = R~ .Prevederi generale pentru ealculul elementelor din lemn (4. respectiv y-y. cu valoarea: Wbrur . Mel . [N/mm 2 ].10). Mer .deformatia maxima finala din incovoiere ce poate aparea dintr-o anum ita combinatie de incarcari.daca elementul nu are slabiri in sectiunea de calcul.1). determinat ca fiind valoarea maxima a momentului incovoietor ce poate aparea In element dintr-o anum ita combinatie de incarcari. Wnet . unde = R~ . b) Verificarea de rigiditate (deformatie) Se veri fica relatia (4.ax) + (f~ax) iar [mm] (4.10).106 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn .14) incarcarea maxima. rezistenta de caleul Ia compresiune calculata conform relatiei (10). pe directia x-x. solicitate Ia compresiune paralela eu fibrele. W\alcul .coeficientul de tratare a lemnului (tabelul 4. fadm.12) rezistenta de calcul Ia incovoiere. care se determina cu relatia: [N] relatia: (4. W net . m-. principale capacitatile portante la incovoiere statica pe directiile de inertie ale sectiunii transversale.sageata maxima adrnisibila (tabelul 4. m Tj [N· mm] (4. respectiv y-y. -coeficientul de tratare a lemnului supus la incovoiere (tabelul 4.l2.19) paralela cu fibrele. WealeuI.12). supuse la incovoiere dreapta. eapacitatea portanta a elernentelor din lemn masiv. M/ M.15) . dat de 0 anumita combinatie de incarcari pe directiile (x-x respectiv y-y). barele sup use la incovoiere oblica se verifica cu (4.7). din componetele incarcarilor de pe directiile x-x. Wc:lcul .13) Bare din lemn solicitate la compresiune axialii paralelii cu fibrele Relatia de verificare fibre Ie este urmatoarea : unde a elementelor solicitate la compresiune [N] fmax.

-129 0.223 0.20 sau 4.922 0.118 0.950 0.136 0.450 0.979 0.(l91 0.562 0. sunt: - 0.933 0.942 0.383 0.20) 3 cP c in care: -----.823 0.160 0.189 O.908 0.175 0.496 0.186 0.) si zabrelele stalpilor eu sectiune cornpusa Contravanturi 150 175 120 ISO 175 200 ISO 200 175 Nr.114 0.91\2 0.323 0.140 0.216 0.775 0. de flambaj 5 0. pentru sectiuni in care slabirile depasesc 25~/o din sectiunea bruta ~i nu sunt pe fetele paralele cu directia de caJcul la flambaj.999 I 0.226 O.a.937 0.999 0.641 0.134 0.276 0.4 I9 0.619 0. luminatoare.081 1 CPe 6 0.080 - I 20 30 40 50 60 70 I 80 I 90 I 100 110 120 130 140 150 160 170 .101 0.165 0.266 0.219 0. A.momentul de inertie al sectiunii transversale A.178 0.965 0.336 0.990 0.767 0.0 3100 := '100 S(_!:_J2 lq If= 0.374 0.792 0.248 0. AcalcLII = Anc!.351 0.523 0.21.731 0.252 0.740 0.484 0.15.597 0.20I 0.celelalte elemente Stalpi principali Stalpi secundari (la pereti.105 0.208 0. 180 i ! I I I 0.234 0.16).079 - 9 0.662 0. Abnll .831 0.215 O.343 0.845 0.928 0.984 0.693 0.120 0.111 0.859 0.112 0.913 0.80 I pentru 'I-:.092 0.815 0.104 (J.977 0.712 0.298 0.958 0.461 0.885 0.946 0.366 0.509 0.954 0.125 0.784 0.243 0.I 63 0.078 1 2 3 4 I La grinzi eu zabrele ~i arce: .993 0.102 0.talpi.996 0.329 0. etc..I 58 0.5S5 0.292 0.121 0.878 0. rotire impiedicata la extremitate 0 leI l~ Lungimi de flambaj If If= 0.205 0.230 0.089 0.093 0.152 ! - 0.17) raza de giratie (4.271 0.123 0.082 18 I - Valorile coeficientului (I) 'j'c de flarnbaj.838 0.997 0.988 0.872 0. AcaicLII = pentru sectiuni in care slabirile nu depasesc 25% din bruta si nu sunt pe fetele paralele eu directia de calcul Ia Aa (tabelul 4.097 0.115 0.239 IJ.21) . crt.149 0. in cazul slabirilor nesirnetrice.000 0.961\ 0. amplasate pe fetele paralele cu directia de calcul la flarnbaj.256 U.4 = Abrur. diagonale ~i rnontanti de reazem .537 0.608 0.550 0.281 0.391 I 0.I93 0.3)8 0.143 0.310 0.574 0.126 0. 4.23) 1.131 0. limitat la valorile calculat eu relatia: 109 Acalcul sectiunea flambaj.702 0.106 0.986 0.896 0. (4.129 0.147 0.65 I - = 1.866 0.077 !I ! A =.Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn coeficientul de zveltete a barei.085 1. pentru: Constructii definitive Constructii provizorii Nr.974 0.I93 O.132 0.145 O.156 I 1190 200 I I I - 2 1.3 I6 I 0.172 0.138 0.918 0.409 0.154 0.088 0.722 0.971 0.6 .096 0.I27 0.998 0.808 0.099 0.682 0.852 0.107 (J.086 0.891 0. Crt Tabelul4 Tipul de rezemare Simbol rezemare 17 ) Translatie ~i rotire Impiedicete ambele extrernitati la I 2 Translatie impiedicata la ambele extrernitati.090 0. barele urrnand a se calcula la cornprcsiune excentrica.630 0.110 0. > 75 (4.109 0.084 I 0.198 0.108 Acoperisuri tip sarpante din lemn .995 0.902 0. Tabelul 4.087 0.170 0.aria sectiunii transversale. amplasate pe fetele paralele cu directia de flambaj.672 0.095 0. 75 pentru /.181 0.094 0.439 0.100 0. I 5 Valorile cocficienrilor Ie 0 10 0 1. coeficientul de tratare a lemnului (tabeluI4.141 0.749 0.081 7 0.287 0.472 0.117 - 3 0.000 0.212 0. pentru sectiuni in care slabirile sunt simetrice.961 0.1 0) coeficientul de flambaj.r- Translatie impiedicata la ambele extremitati ~l rotire libera Ir= I (4.167 0.304 0.800 0.!L unde i= If - Ir= lungimea de flambaj (tabelul 4.651 0.098 0.196 0.100 0.083 4 i 0. se determina ell una dintre relatiile 4.000 0.992 0.758 0.22) :1 I· I 4AIlet / 3 :. limitat la valorile din tabelul 4. Tabelu1416 Denumirea e1ementelor Coeficienti de zveltete maxirni admisi.

Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn ___------------------------~------L----------------------------------111 - m. ~Tc . coeficient ce tine cont de modul de rezemare.1.50 I 1. f) rezistenta de calcul la compresiune calculata conform relatiei (4. = 1. la piesele de rezem (Figura 4. translatie libera si rotire irnpiedicata la cealalta extremitate 7 Translatie si rotire impiedicata la 0 extremitate.m r [N] perpendiculara (4.60.6 .00.19b).19a).1).'cl.19 Variante de rezemare a elementelor din"lemn .10).00 I Bare din lemn solicitate fa compresiune perpendicularii pe fibre Relatia de verificare a elementelor fibre este urmatoarea : perpendiculars (4. < Qr un de ' [N] N I Qr forta axiala maxima. cu valorile: m.1ge) precum si la suprafetele de reazem ale constructiilor din lemn. translatie si rotire libera la cealalta extremitate If If LV Lr solicitate la compresiune 4.25) pe fibre. coeficientul de tratare a lemnului (tabelul 4. (Figura 4.19c. = If= 1.4 4 Translatie ~i rotire impiedicata la a extremitate. (Figura 4. la striviri sub saiba.00. care se determina cu relatia: Q r -- . If= 1.24) pe d) e) N. DC . pentru elemente la care aria de contact (reazem) este egala cu aria elementului comprimat (Figura 4. ill J.d).I. aria de contact dintre cele doua elemente. precum si la imbinari cu crestari laterale. m.110 Acoperisuri tip sarpante din lemn .20 I =.A . translatie libera ~i rotire partiala la celalalta extremitate 5 6 Translatie impiedicata ~iretire libera la a extremitate. in imbinari cu pene perimetrice care au fibrele dispuse normal pe fibrele elementelor imbinate (Figura 4. If =' 2.e . translatie libera ~i retire impiedicata la celalalta extremitate Translatie si rotire impiedicata la a extremitate. I. T Figura 4. capacitatea portanta a elementelor din lemn solicitate la compresiune perpendicular pe fibre. [N/mm2]. ce-i revine elementului comprimat dintr-o anumita cornbinatie de incarcari. [N]..00 1 I' i! I a) Ir= 2.19g) 2.

18. . care se determina cu relatia: ( g. b .20 . solicitate la eompresiune sub un unghi a fata de directia fibrelor.19f).7 . sin a . . capacitatea portanta a elementelor din lemn.4 4. comprimate sub un anumit de calcul pentru determinarea componente componentelor ale ~arpantelor incarcarilor 113 de pe Bare din lemn solicitate Lastrivire oblicii Strivirea oblica apare la imbinarea elementelor unghi (figura 4. sin a + Q. Ast" capacitatea portanta a elementelor dinlemn. lncarcarile aferente unei scanduri (de latime b) din incarcarile permanente.x . = Pv sin u Nr Nr = eu Cr 'Q. cos.. . Relatia de verificare a elementelor solicitate la compresiune fata de directia fibrelor materialului lemnos este urmatoarea: [N] un de incarcarea maxima. 4. ce-i revine elementului comprimat dintr-o anumita cornbinatie de incarcari ~i care face un unghi a cu directia fibrelor elementului respectiv.a [N] (4.27) eapacitatea portanta a elementelor din lemn eu sectiunea simpla. unghiul pe care II face forta de compresiune cu directia fibre lor. .y = gp . cu deschiderea de caIcul egala cu distanta dintre capriori. . solicitate la compresiune paralela cu fibre Ie. de ~i se calculeaza la incovoiere oblica.20). [N].b = gp .112 Acoperisuri tip sarpante din lemn . Ae . Pentru distante intre axele scandurilor sub 15 em se considers ca forta concentrata (incarcarea utila) se distribuie la doua scanduri. b .Stabilirea schemei de calcul ~i a incarcarilor pentru astereala . considerand aria de cal cuI egala eu aria de strivire.x g~. cosa P. conform (figurii 4. p~) pe cele doua directii.7 CALCULUL ELEMENTELOR SARPANTELOR Astereala COMPONENTE ALE Astereala se considera simplu rezemate pe capriori.26) din zapada din vant utila = Pv 'I Py = p. II""" 11111lllllllill" t I g. cos" a p~. zapada. vant si incarcarea utila se determina. b ' cos a = g. aria de calcul fiind considerate aria de contact dintre elemente. g! . sunt date in tabelul 4. b.y g~.sin a = gz . gz liijjllllllllillillillilill · a I I I I 1I I I I I I I I I I I I II I I I I I I I I Pp Figura 4. 2 7 C. avand sectiunea simpla. iar pentru distante mai mari de 15 ern.Calculul elementelor Formulele astereala. respectiv unghiul sub care se imbina cele doua elemente.y g~. Tabelul418 sub un unghi a Incarcarea permanenta gp gz pv P Componenta incarcarii pe astereala pe directie : tangentiala (x-x) normals (v-y) g. cos a 0 I' (4. solicitate la eompresiune perpendiculars pe fibre. forta concentrata se repartizeaza unei singure scanduri.

16). Se deterrnina incarcarile aferente unei sipci din incarcarile permanente.19. .y ' gz. ca rezistente pe directiile x-x. Asemeni asterealei. Verificarea 4.15).21). 4. d. Se calculeaza rezistenta de ca1cul la incovoiere R.Stabilirea sehemei de calcul si a incarcarilor pentru sipca M.4 asterealei (b x h).p~). cosa d s ' cos2 a v gz pv = gz ·d. asterealei se face la incovoiere oblica.14).7 . Momentele incovoietoare efective M:f si M~fsunt calculate calcul (in ipoteza I) iar fiind momentele f Figura 4. (4. din vant si din incarcarea uti la. .CaIculul elementelor eomponente ale ~arpantelor -------------~~====~==~~~-~~~~-~~~~ 115 Se aleg dimensiunile sectionale Wx(y) Calculul fiind cele prezentate $ipcile Schema statica pentru calculul sipcilor se considers 0 grinds simplu rezernata pe capriori. -sin c -cos c 0 p ". pe cele doua directii. cu relatia (4.6. sunt date in tabelul 4. etapele si relatiile de calcul in capitolul 4. de verificare. Tabelu14 Incarcarea permanents din zapada din vant gp g~. cu deschiderea de caIcul egala eu cea mai mare distanta dintre axele paneior consecutive..y Componenta norrnala (v-v) rncarcarii pe sipca pe directie : tangentiala (x-x) g~. se aleg dimensiuni noi pentru elementul si se reiau ealculele . Daca exista pana de creasta care reazerna pe un pop. si se determina caracteristicile 111111111111111111111111111 [mrrr'] si Ix(y) [mm"].d s I II I III I I II I 11111 1 11111 11111111111111 111111111 III 1111 I p~ g~ g~ Se aleg sectionale Wx(y) dimensiunile asterealei (b x h). atunci schema statica este 0 grinda simplu rezemata. eu consola pe desehiderea dintre pana intermediara si rigla de creasta.x J 19 sipca caprior = gp' = gz' d. respeetiv y-y. ~i M.17). Formulele de calcul pentru sipca (g~.6. f adm (4. din zapada.12. Daca la creasta exists solutia de rigla prinsa Intre capriori si clesti. si se deterrnina caracteristicile [mrrr'] si Ix(y) [mm"] pe directiile principale de inertie. etapele ~i relatiile de calcul luandu-se din capitolul 4. schema de calcul va fi 0 grinda simplu rezemata. sin a g'z.1) iar apoi se cu incarcarile de face verificarea de rezistenta cu relatia (4. de rigiditate Daca verificarile ealculat nu sunt satisfacute. respectiv se face cu relatia Capriorii luandu-se din tabelul Schema statica a capriorilor poate este 0 grinda simplu rezernata pe pane. dupa care se proiecteaza pe directie normal a si determinarea componentelor incarcarilor de pe tangentiala (conform figurii 4. calculul sipcii se face la incovoiere oblica.114 Acoperisuri tip ~arpante din lemn .. se determina eu relatiile (4. cu sau lara consola.21 . = P . = gp . g~. d. cu deschiderea de calcul egala cu distanta dintre capriori.

se considera ca in figura 4.7 . Momentul incovoietor efectiv r este calculat cu incarcarile de calcul (In M: ipoteza J) iar 4. de . tinindu-se cont de existenta contravantuirilor JongitudinaJe.22 sunt prezentate schema de calcul si modul de aplicare al incarcarilor pe capriori pentru varianta a doua de calcul. deschiderea de calcul. de deschidere 12 incarcate cu sarcini normale pe axa grinzii si uniform distribuite pe lungimea inclinata a acesteia. f luandu-se din tabelul Panele Schema statica a panei se considera 0 grinda simplu rezemata pe popi. (g~. de . deschiderea de calcul fiind distanta dintre ferme. g~. Figura 4. se ia in considerare greutatea proprie a panei (g pr.21. In figura 4. sunt date in tabelul 4. Se observa ca.23). sectionale Wx(y) si Jx(y) pe directiile axelor principale de inertie.Stabilirea schemei de caIcul si a incarcarilor pentru capriori (solutia cu pana de creasta ) Formulele de caIcul pentru determinarea componentelor incarcarilor de pe caprior (g~.12.13).21.4 Capriorii se pot calcula ca grinzi orizontale cu deschiderea de calcul d2 (distanta pe orizontala dintre axele pane!or). dupa directia axei y-y.20.p) Formulele decaIcul pentru determinarea componentelor tuturor incarcarilor de pe pana. Calculul capriorilor se face la incovoiere dreapta. M~ se determina cu relatiile (4. pe cele doua directii principale de inertie. etapele si relatiile de calcul luandu-se din capitolul 4.12) ca fiind momentul capabiL adm Verificarea de rigiditate se face cu relatia (4. Ie. de Utila P Py = Pvcosn Se aleg dimensiunile b X hale capriorilor ~I se deterrnina caracteristicile sectionale. normala la axa panei.6. cos" a p~e = Pv . cos a g~ = gz . panele drepte se pot caIcula Ia incovoiere dreapta. in ipotezele in care nu se ia in considerare vantul. vant ~i utila) ~i in plus. Se aleg dimensiunile pentru pana (b x h) ~i se deterrnina caracteristicile . Scheme Ie de calcul ~i incarcarile aferente panelor se iau conform figurii 4.f 116 Acoperisuri tip sarpante din Iemn . Se calculeaza rezistenta de caIcul la incovoiere R. incarcate cu sarcini verticale uniform distribuite sau ca grinzi inclinate. g~. calculandu-se Ia incovoiere oblica. p~) pe directie normal a axei lui. cu relatia (4.22 . p). '1 ~ 'I . p~ .1) iar apoi se face verificarea de rezistenta cu relatia (4.11).CaIculul elementelor componente ale ~arpantelor 117 TabeluI420 Componenta incarcarii pe astereala oe directie : normala (y-y) gp gz Pv g~ = gp . sunt date in tabelul 4. Panele pot fi drepte sau inclinate (figura 4. Incarcarea Permanents din zapada din vant 4. Incarcarile care actioneaza asupra panei sunt cele transmise de capriorii care reazema pe aceasta (permanente.23. zapada. Cand pana este prevazuta cu contrafise longitudinaIe.

cosa P~. . lungimea lor de flambaj. (figura 4.p)·cosa g~.I· sina 0 g~. sin a gi. fiind egala cu inaltimea lor.y == gz .24a) .23 .y =(gp ·l+gpr. Se aleg dimensiunile sectiunii transversale a popului ~i se determina aria Calculul popului se face la compresiune in lungul fibre lor.se verifica la eompresiune cu flambaj.6.se considera atat ei cat ~i coarda intinsa articulati Ia ambele capete.p g~.y == g. Figura 4. in functie de tipullor. . . d2 . .y == gz .y == gp -I + gpr. b)Popii inclinati: t IIIIIIIIIII~ IIIIIIIIIII~ IIIIIIIIIII~ t acesteia. . lr. considerata pana sub pana.24b.Stabilirea schemei de caJcul si a incarcarilor pentru pane .Calculul elementelor componente ale sarpantelor Tahelul421 Componenta incarcarii pepana. astfel: a)Popii verticali: . H. Np. este egala eu inaltimea popului pana sub pana. preiau in mod diferit reactiunile din pane Np.4 p 4. conform schemei din figura 4. articulate la ambele capete.se considera elemente comprimate centric. == P. cu incarc~rile determinate conform ipotezelor de incarcare de la etapele ~i relatiile de cal cuI fiind cele prezentate in capitolul 4. pe directie : normala (y-y) tangentiala (x-x) 0 0 119 IIIII/lIlll gz Tipul panei Incarcare gp gz g~. sin a Popii Sunt elemente verticale sau inclinate solicitate la compresiune paralela cu fibrele si.6.y == Pv ·1 Py == P Pana dreapta Pv P gp gz P~.118 Acoperi~uri tip ~arpante din Iemn . Calculul panei se face la incovoiere oblica (sau dreapta. urmand etapele de calcul preeizate in paragraful anterior. conform observatiei de mal ~us).y == ts. . I + gpr.x == Pv .p) .lungimea de flambaja popului inclinat .y == Pv ·1· cosa Py = P g~.7 . If.preiau reactiunile aduse de pane. capitolul 4. d2 P~. d 2 • sin a 0 Pana oblica Pv P P.

27). Invelitoarea este din tigle profilate. unde incarcarea N = N. pentru elementele comprimate sau incovoiate. unde QJc se calculeaza cu (4. Figura 4. pentru elementele intinse.Stabilirea suprafetelor de strivire ale talpilor sub popi .21) ~i se lirniteaza la valorile din tabeluI4. In functie de existenta sau inexistenta cepului la imbinarea pop .lungimea totala a cladirii.25) iar verificarea talpilor de sub popii inclinati.25) si la strivire sub un anum it unghi in cazul popilor inclinati (Detaliul C. .Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 121 CO a rd a T ex = a = a) c b) Aria de strivire este diferita. Dimensiunile in plan si in elevatie ale cladirii de locuit sunt date in figura 4. Sarpanta se executa din lemn de rasinoase. clasa 1 de exploatare din punct de vedere al conditiilor de umiditate. rezultate in urma calculelor.26) si (4.8 . Tillpile Sunt elemente supuse la strivire dreapta (compresiune perpendiculars pe fibre) in cazul popilor verticali (figura 4. conform paragrafului precedent.Stabilirea schemelor de calcul pentru popi Relatia de verificare este (4.25 .18).15. . clasa a II-a de calitate.120 Acoperi~uri tip §arpante din lemn . Se alege sectiunea transversals a acestora si se determina capacitatea portanta la compresiune in lungul fibrelor cu relatia (4. figura 4. avand: clasa l-a de calitate.26. h.8 EXEMPLU DE CALCUL SI DE ALCATUlRE A UNEI SARPANTE DINLEMN Figura 4.desehiderea transversala a cladirii.20) sau (4. avand datele generale precizate In continuare: Cladirea de loeuit este amplasata in Timisoara.24 . h~. Structura de rezistenta este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida. eu panta invelitorii de 35°. Date generale Sa se proiecteze sarpanta din lemn pentru cladirea de locuit P+ 1E. unde notatiile reprezinta : /. b .4 4. cu relatiile (4.inaltimea la streasina.talpa (figura 4. Verificarea talpilor de sub popii verticali se face conform precizarilor din paragraful anterior. prezentata In capitolul 1. 4.inaltimea sarpantei.19). tratat pe suprafata. cu relatiile (4. Dupa verificarea dimensiunilor fiecarui element al sarpantei.7b).25). se cornpleteaza planul sarpanta cu pozitiile §i dimensiunilor reale ale elementelor.24) si (4.

eoeficientul de expunere pentru conditii normale de expunere.coeficient eu valoarea maxima in varianta II.1 1.0 n 1...25 = 90 daN/m2 3.35 4.1 1.26) se alege 0 sarpanta pe seaune.Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn Capriorii se aleg eu sectiunea dreptunghiulara 123 ur Jr:J I I 22S 240 300 rr '" .8cm 1-8. Incardiri permanente (din greutatea proprie a acoperisului).00 Figura 4. b).5 9.26 Dimensiunile in plan si in elevatie ale cladirii TOTAL ~ 98 Alegerea sarpantei Pentru dimensiunile in plan si in elevatie ale cladirii proieetate (figura 4.113 on ec Invelitoare din tigla profilata Astereala 2x2.2 gpC[ daN/m"] 60. si se dispun la distanta de 80 em ' Evaluarea inciirciirilor ~ I i i '~ i I a).7 3. Amplasarea fiind in Tirnisoara.2 I Sipes 3.greutatea stratului de baza pentru zona climatica "A" c.8 . = 0.45 1=8.Ya .122 Aeoperi~uri tip ~arpante din lemn . Rezulta valoarea normata a incarcarii din zapada: pz"= 90 x 0. Valoarea normata a incarcarii din zapada se stabileste conform STAS 10101/21-92 lSI cu urmatoarea relatie de eaIcul: unde: gz = 90 daN/m2 . Valoarea de calcul a incarcarii din zapada este: pzc= YF pzn unde: YF ... I 1.00 _J I __.0 6.0 31.. incarcarea din zapada.Ya' -04~>03 c•.8x3.4 4. 90 . CzI= 1.8 x 1. Valorile normate si de calcul ale incarcarilor din greutatea proprie a acoperisului sunt date in tabelul urmator: Tabelul422 Denumire element ! I U:: II .25 4. eu popi verticali.schema de ealcul Invelitoarea din tigle profilate este asezata pe suport din sipci orizontale dispuse la 34cm.t.. Capriori lOx 15cm Vata minerala 6cm 2.8 .25 . 'I oc interax.85 10.0 28.coeficientul partial de siguranta.2 . Fermele sarpantei se pozitioneaza pe peretii transversali de rezistenta. amplasati la distanta de T =4.4cm I -i 1.8 3.0 7.00 Figura 4. avand schema de ealcul si dimensiunile din figura 4.27.45 1..27 Sectiune transversals prin sarpanta . I i I gp"[ daN/m2] 50.85 m. constructia este incadrata in zona "A" din punct de vedere al zonarii teritoriului la actiunea zapezii. P: . care se calculeaza astfel: YF .

definiti pe baza conditiilor de microclimat in care sunt exploatate elementele de constructie .4 x (. In functie de eategoria la actiunea vantului (pentru constructii din categoria C 1. este incadrata in zona "A" privind zonarea teritoriului din punet de vedere al actiunii vantului. .cni ·ch(z)·gv R. v ' .0. g. Inearearea din vant se ia in eaIcule eu intensitatea normata p: si cu eea de Incarearea utila consta intr-o forta concentrata.valoarea normata pn= 100 daN. = 0.presiunea dinamica de baza. coeficientul conditiilor de lueru. Rezistenta la compresiune 2 Pn I =16x065x30x(-0.O x 0.coeficientul aerodinamic pe suprafata "i" a pe cei doi versanti ai acoperisului. .' constructiei are valon diferite de raportul h/! si de unghiul p~ =YF unde . I RelIC 2 p~ = 2 lA x (. Cni. rezulta cnl=-0.valoarea de ca1cul p = 100 x 1.coeficientii de lucru.655 din zapada: d). g. sunt : mdl = 0. Valorile presiunii interioare sunt ± 0.8 .8 (pentru incarcari permanente) md2 = 1.655 x 90 == 149 daN/m~ c).0. .0.: 0. Valorile incarcarilor din vant sunt nesemnifieative fata de valorile incarcari. relatiile de calcul fiind: p~ de calitate este: = p.118 Cn2= .4 pentru Ric=l.J· gv = ± 9.2 - 0.80 x 16811. partial de siguranta pentru actiunea zona clirnatica "A" si cladiri din cJasa II de importanta). Pentru hi/! == 0. celorlalte mde . / y. eu: .. stabiliti in functie de durata de actiune a incarcarilor ~i de tipul solicitarilor.8· 90 = 1. stabiliti in functie de durata de actiune a incarcarilor si de tipul solicitarilor.4 98 0.19. unde: mui= I.0 (pentru incarcari din zapada) Yi=I.04 daN/m2.124 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn .permanente + zapada) md ~ .5· ch (hm.45.0 (pentru incarcari din zapada) m. ~.medie ponderata a coeficientilor mde.14.coeficientul de rafala.medie ponderata a coeficientilor mdi (In eazul combinatiei de incacari din ipoteza I de ealcul. c ni ..2.656 daN/m2.coeficientii de lucru.Exemplu de calcul ~i alcatuire a unei sarpante din lernn 125 YF = 2.14.1=122daN/cm2 b).4 4.coefieient de variatie a presiunii dinamiee de baza In raport eu inaltimea z deasupra terenului liber si eu tipul de amplasament (egal eu 0. Amplasarea constructiei fiind in Timisoara. In functie acoperisului a. == 30 daN/m2 (pentru zona climatica "A").8 .coeficient • vantului (YF = 1.P.98 daN/m2. Indircarea din vant. ch (z)· gv [daN/m2] [daN/m2] de sensibilitate a constructiei construct~i ~urente. 77 si a =35°.6). = 168daN/cm2 Rezistenta de calcul se determina eu relatia: Ric = m. Cnl si Cn2. Valorile intensitatilor normate sunt: = -----'----- mdl • gp + md2 • gz s. sunt : mdl = 0.37daN/m.= ~. Inciircarea utili.2 = 120 daN.118)=-0. Rezistentele de calcul ale lemnului la diferite solicitiiri al.elasa I de exploatare mdi .65 pentru amplasament intravilan). md. mdi R. eh(z).04) = = mue mde Ren/ Yell.1 eoefieientul partial de siguranta pentru solieitarea de incovoiere. unde: mue= I. c .80 . + gz in lungul fibrelor in lungul fibre lor pentru lemn de YF .Rezistenta la incovoiere Rezistenta caracteristica fa Incovoiere pentru lemn de rasinoase de clasa a II-a calcul p~. .45) = . cu n = 1. conform STAS 10101120.37) = .55 (pentru incarcari permanente) md2 = 1. pn v Valorile 2 = 1' 6 x 065 x 30 x (.0.75 daN/m . Rezistenta caracteristica la eompresiune rasinoase de elasa a II-a de ealitate este: Ren=120daN/em2• Rezistenta de cal cul se determina eu relatia: intensitatilor de calcul sunt : p~ = 1. .i Rezulta valoarea de ealcul a incarcarii PZC= 1. .

unghiul invelitoarei este a=35°( coso." X ds = 83 x 0.2 x 0.s X cosc = 28.25.sX sine = 25 x 0.8 I 9 ~ 20.6 x 0. = 41. S= (18.802/8 = 3.s = pzc X d.s = gzn.819 ~ 34daN/m.capacitatile portante la incovoiere statics pe directia x-x.126 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn .34 x 0. Rcrt=120 x 0. = 0. = 0. m. 'YcJ. tg a= 0. coeficientul partial de siguranta pentru solicitarea de compresiune paralela cu fibrele.s + gz.573 ~ 24daN/m.37cm4• Incarcarile care se iau in considerare la calculul sipcilor sunt cele permanente (luate din tabelul 4.medie ponderata a coeficientilor mdc.S) d c2 I 8 x rezultand M. M/ .1 M X r MYr unde.s = gz c.5 x 0. RCcJ.8x3.xn.s = gzn.s X coso. [' 'i' I' I m.4.25 = 87. de unde se determina schemele statice. vezi figura 4.7 + 24) x 0. uniform distribuite pe sipca.din zapada gz.25 = 21.819 ~ 26.s X sino.. este: RcJ.80 .34 ~ 28.34 ~ 32. = 41.573.=30daN/cm2• Rezistenta de caJcul se deterrnina cu relatia: RcJ.s = pzn X d.Sx coso. coeficientul partial de siguranta pentru solicitarea de = compresiune. Dimensionarea sipcilor. descompuse dupd cele doud directii principale de inertie x-x si y-y.din zapada gzn. = 25 x 0.22.din zapada gz e. 30 x 0. cu Wx = Wy = 9.s= g.8 . unde: .8 x 0. = 149 x 0. Incarcarile de calcul.2daN/m .6daN/m .S= gpcx d. se descompun apoi dupa directiile axel or principale de inertie x-x ~i y-y ~i se calculeaza momentele incovoietoare efective aferente.2daN/m gp.xc.s ) x d c2 I 8 M y s = (gp.91/1. pentru lemn de rasinoase de clasa a II-a de calitate. Ix = I.permanente gp.2 x 0. respectiv pe directia y-y . since = 0.y c. 1.S= gpC. = 17. din care s-a scazut greutatea capriorilor ~i a termoizolatiei) ~i cele din zapada. sunt : .34 m.s + g. descompuse dupd cele dOUGdirectii principale de inertie x-x si y-y.4 dabl/crrr'.5 x 0. uniform distribuite pe sipca.14cm3.permanente gp.s X coso. = 28. uniform distribuite pe sipca. Se determina incarcarile normate si cele de caIcul pe directie verticala.Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn 127 Rezistenta caracteristica la compresiune perpendiculara pe fibre.C = m.s = gz c.8 I9:::: 23daN/m .6 x 0.permanente gpC.573 ~ 14. mue= 1.700).819:::: 25daN/m Incarcarile normate. Rezistenta la compresiune perpendiculara pe fibre 4. In care: distanta dintre sipci este d= 0./ 'YcJ. M/ .din zapada gz.38 este dat planul sarpantei ~i sectiunile caracteristice prin sarpanta.4 'Yell=I. c). = 32.42 daNm = 342 daNcm My = (26. x coso.xn.7daN/m . mdc RcJ.7 + 34) x 0.x c.permanente gpn.y n. Incarcarile de caIcul. Cu valorile de calcul ale componentelor incarcarilor dupa directiile principale de inertie se determina momentele incovoietoare in ipoteza I de incarcare (permanente + zapada)./'s = gpC.5daN/m.sX sino. sipcile se verifica la incovoiere oblica. Incarcarile normate.819./'s = gpn. sunt : . de = 0.7daN/m x gp.34 x 0. deschiderile de cal cuI si suprafetele aferente pentru evaluarea incarcarilor ce Ie revin elementelor componente ale sarpantei.y c.5daN/m. se aleg sipci cu sectiunea dreptunghiulara de 3. pe directie verticala sunt : ± M:f ± M~f ::.573 ~ 18.xe. gz. Incarcarile ce-i rev in unei sipci se considera de pe suprafata aferenta ~i sunt uniform distribuite pe lungimea sipcii.S sine = 32.819 ~ 41.8cm.21.91/1.x c.91 . a). = 95.5daN/m.z. deschiderea de calcul a sipcilor este chiar distanta dintre capriori.802/8 = 4.9 daNm = 490 daNcm Verificarea de rezistenta se face cu relatia (4.8 daN/cm2• = Dimensionarea elementelor componente ale sarpantei In fig.14): S I' . astfel: M x s = (g p.573 ~ 16.25.S= gpn. Pentru stabilirea schemei de calcul ~i a incarcarilor.Y C. pe directie vertical a sunt : . uniform distribuite pe sipca. x cosc = 90 x 0. gz.

2 coeficientul supraincarcarilor.142 = 0.sagetile care se calculeaza din componetele incarcarilor si f normate (permanente si zapada) de pe directiile x-x.Exemplu de caleul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 129 MY=RC·WY. x coso = 120 x 0.ios/(1 +Kdef) = 0. respectiv y-y.06 +0.25) = 0.05 em ( fpY= fp.819 == 98. = 113 x 0.4 4.l 02 + 0.inst"'Y +Kdef). sageata finala.1=122 daN/cm2 W\aleul = WYcalcul 9." X de X cos a = 98 x 0.80 x 168/1.37) = 0.valoarea norrnata pun = 1000N .04 ern. rezulta ± (342 1 1115) ± (4901 1115) s 1.37) = 0. = fpx +fz" si finala r max.finala f"max. . f max.14 ern. I = l. din componetele incarcarilor ~i fde pe directiile x-x. b). E = 113000daN/cm2 .pun = 1200N. 1= 1440cm4 incarcarea normata 1.80 x 0.819 == 74daN/m . unde (1 ~ef .ins?= (5/384) x 0. = 80 ern . pe cele doua directii. calcul mTi r i Ric=l. din incarcarea permanents si din zapada sunt: fpX= fp.Puc = P. q EI Sagetile instantanee.5) = 0. Inciircarile normate.deschiderea ft InS de ealcul a sipcii.y = fp.permanente . sageata finala. capriorul se calculeaza la incovoiere dreapta. respectiv y-y. cu valorile 0. 5 = 6.gp n.valoarea de calcul Puc = n.ins?= (5/384) x 0.modulul de elasticitate in lungul fibrelor q- • deschiderea maxima de calcul a capriorilor pe directie orizontala.04 (1+0.05 = 0. fadm= Ll150. n = 1. determinindu-se momentele incovoietoare si sagetile din componentele incarcarilor de pe directia normals la axa capriorului gp e . d2 = 3. cu consola (deoarece pana de creasta nu reazema pe popi. ~ .instx= (5/384) x 0.80 x 0.finalii f" max.22. +f/ = 0.. inalii se stabilesc cu relatia (12).09 +0. iar f"max.04 (l +0.04 em fz. Incarcarile de calcul pe directia normala la axa capriorului sunt : .05 em lar = _5_ 384 Schema de calcul acapriorului este schema de calcul este 0 grinds simplu rezemata.permanente .inala .finala)2 + (f~ax.gpc= gp x d.utila .162 X 8041 (113000 x 17.8192 == 80daN/m.5 em.inst" l +Kdef) = 0. x coso. din incarcarea din zapada.230 x 804/ (113000 x 17.17cm :::. gz e ~ip u . Capriorul se calculeaza la incovoiere dreapta.25 (incarcari din zapada).inala f r max= f/ f" max= fp" +fz" = 0. in fmax.819 == 64daN/m . Sagetile finale.00m.5) = 0. din incarcarea permanenta f/'Y = fz. Inciircare utila se considera 0 forta concentrata pe directie vertical a. se alege pentru capriori sectiunea dreptunghiulara de 10x12cm avand W = 240cm3. pe eele doua directii. desehiderea maxima pe directie inclinata /2= 3. distanta dintre capriori de = 80cm.3daNhQ.09 em f/ = fz.in'?(1 +Kdef) = 0.05 = 0. unde f" max.c= g.06 em fz. Dimensionarea capriorilor Stabilirea care: • • • • Verificarea de rigiditate (deformatie) se face cu relatia relatia: schemei de caIcul si a incarcarilor se face conform figurii 4. S deci. = ~O. pe directia normald la axa capriorului sunt : . cu : .37) = 0. 0 = 1115 daN em Met = M.O x 0.finala)2 unde fXmax.04 em fp.1 daNm = 610 daNcm Me? = My = 8.sageata instantanee data de 0 incarcare uniform distribuita.10 cm.06 (1+0.06 em ( f/ = fz.5 ern.inst'y(I +Kder).coeficientul care tine cont de durata de actiune a incarcarilor.205 x 8041 (113000 x 17.fadm= 0. unde L este lungimea de calcul a sipcii. f fpx. acel punct se considers capat liber). L = de = 80cm deci fadm= 0.inst"= (5/384) x 0. din incarcarea permanenta ~i din zapada sunt: fp. Incarcarile permanente si din zapada ce-i revin unui capri or se iau de pe suprafata aferenta a invelitorii si se considers uniform distribuite pe lungimea capriorului.7 daNm = 870 daNcm .04 (1 +0.14 xl.25) = 0.finala=)(f~ax.145 x 804/ (113000 x 17.gzc= pz x de X cos'« = 149 x 0.inala = f/ +f/ . aplicata in pozitia cea mai defavorabila.128 Acoperisuri tip ~arpante din lernn .14 em' = M/ = M/ = 122 x 9.80 x 0.inst"1 +Kdef) = 0.din zapada .8 .50 (Incarcari permanente) si 0.37) = 0.66m.

utila .9daN/m Pentru calculul eforturilor in caprior s-a utilizat programul de calcul static al grinzilor continue ("GRIC").85m distanta echivalenta de pe care sunt preluate incarcarile pe orizontala este d=d2/2+d]=2.42 + 0. ~ Mm ax . m-.z (1+kdef.80 .38em fmax= 0.p 0.8 .3/cos35° + gpr.p 0.50 si k. 298.._ 384 CaIculul unde u' £=113000 daN/cm2 .40 em = f]= 0.p gi. Dimensionarea panei deschiderea maxima pe direetie orizontala este distanta dintre ferme. S-au determinat momentele incovoietoare In cele doua ipoteze de incarcare.4 . rezultand ~nst.4 daNm.incarcarea normata eforturilor in pana: M.27).83 em P~.2 daNm Relatia de verificare este satisfacuta 240::.gz n.modulul de elasticitate q .94 em (permanente) = f]=0.p = 317.4daN/m . Se alege sectiunea de 12x15 em (W = 450cm3.z). ipoteza I (permanente + zapada) si ipoteza II (permanente + utila).Jef.71 ern (zapada) = f2= 0.85/4 = 145. T=4.30m (figura 4.greutatea proprie a panei gpP= 113 x 2.19 x 600 = 31 .30em = f2 = 0.38 = 0. ~] = R~.852/8 = 1008. deci trebuie sa marim dimensiunile capriorului. pe caprior) .25 (tabelul 4.nst.y = gp ·1 + gpr.nst.3daN/m.94(1 +0. I=24739cm4 se determina conform tabelului 4.852/8 = 1026daNm Mpz= 343 x 4.Jef.4 = 349 daN/m &p = 149 x 2.1=122daN/cm2 3 W\alcul = 240 cm M.83em.dm unde = gz ·d2 fadm=Ll200.60cm finst. = 349 x 4.Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 131 0.130 Acoperisuri tip ~arpante din lemn .3daN/m (incarcarea normata din zapada.Pu = pun X coso.25 x 0.c=I.c = pzn X d.y '" Pv ·1· cos ex Py = P un de incarcarile de calcul sunt unde fJ .p= 1.O x 0. Verificarea f max de rigiditate (deformatie )se face cu relatia: ::. M.2. Wc:lcul . = 100 x 0.8192 == 48." = 122 x 240 x 1.gp n. f mst 5 q/4 -_.819 == 81.5 + 31.p 0.din zapada . x cos'« = 90 x 0.60 + 0.1 x 0.capacitatea portanta la incovoiere statica dreapta e).unde k.z 0.p). Verificarea de rezistenta se face cu relatia: X 4.sageata datorata incarcarilor din zapada f1=~nst.3 = 343daN/m pc =120daN.25) = 0. R. 1= 3375em4) ~i se M.c= 64 daN/m (incarcarea permanenta normata . f2=~nst. rezulta urmatoarele valori pentru sagetile instantanee: f.z 0. In ipoteza I (gp+gz) Mmax= 240 daNm.40(1 +0. pe caprior).50) = 0.66 m = 366 ern fadm= 366/200 = 1.p (1 +k.89 = 2. .71(1+0. unde M. refae calculele.0 = 29280 daNcm = 298.z 0. Dimensionarea capriorului facandu-se la mornentul maxim rezultant.98em < fadm= 1.c = 48.42cm f. M]= 240 daNm Mil = 195. .gz n. pentru pana dreapta avand relatiile: g~.80 x 1681 1. unde L = 3.5daNm Ms= 120 x 4. In domeniul elastic.50) = 1.30(1 +0.31 em> fadln= 1.sageata datorata incarcarilor permanente f2 .83em. se aJege pentru pana seetiunea dreptunghiulara 3 de 19x25em avand Incarcarile W=1979cm .Jef.25) = 0.21.y f.8gem iar fmax= 1.5 daNm .13) = = g pr.

= 3352 daN.29 (1 +0.28) si in sectiunea transversals calculelor . rrI 't' = lei I = 185/2.08.5) = 0. (aria de contact dintre cele doua elemente) m-.sageata datorata incarcarilor temporare fj=fj.132 Acoperi~uri tip sarpante din lemn .15/cos35°+ 149x 11. = 0.24: g.37 = 1. = Rerr x 1= . = Itli .incarcarea norrnata unde incarcarile norm ate sunt = 0 "25 x 0 19 x 600 = 28 . unde: <Pc . capacitatea portanta a talpii solicitate la compresiune pe fibre. If= I = 185cm -Iungimea de flambaj C. cu Ac= 1OOcm2 iar lungimea considerata pana sub pana. functie de Ix.0 . unde: f. se face urmand precizarile din subcapitolul Calculul de verificare a acestora 4. unde kdef.coeficientul care tine cont de durata de actiune a incarcarilor A = ~833. 15m2 pe proiectie orizontala.sageata datorata incarcarilor permanente f2 .42cm fmax= f.3 = 111daN/m P =IOOdaN.83 + 0.zveltetea. = 1.d).52cm .6 x 1. Verificarea pe directie paralela cu talpilor sunt solicitati la compresiune perpendiculara pe E=11300N/mm fibrele modulul de elasticitate Talpile de sub popii verticali directia fibre lor.668 x1.30 x 4. deci avem Qr= 21.85 = 3352daN M." = 64 x 2.88 = 64. e zi deci relatia de calcul este Ix.19c.4 Dimensionarea se face la momentul incovoietor maxim.coeficient de flambaj .3/cos35° pr.0/100 = 2414daNm de tratare .24: perpendiculara Qr R" c. = 0. respectiv se verifica relatia 4. Sageata finala in ipoteza I de incarcare este Cnax= 0. Dimensionarea popilor lui este Se aJege 0 sectiune a popului de lOxlOcm.greutatea proprie a panei + gpr.Qr ' N = 3352 Qr daN (forta axiala maxima din pop)._ q/4 unde 384 £1' 2 - 5 e). conform ipotezei 4.10).20 em < fadm=2.raza -100 de giratie.din incarcarile din zapada f2ins!= 0. un de L este deschiderea de calcul fadm= 485/200 = 2. Rezulta valorile sagetilor instantanee si finale.668 (limitat la valorile din tabelul Rell = 87.Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 133 I • incarcarea totala aferenta popului este: Npop= 113 x Capacitatea Mmax= 1026+1009 = 2035daNm Momentul incovoietor capabil este dat de relatia: Mr=Ricx W x rn-.8 x 100 x 1.> 122x 1979x 1. .55 (l +0.25) = 0.0 = 5838daN <Pc "i" f mst =-.8 daN/cm2 d).15 +31. 5daN/m .3 =. = 1 coeficientul de tratare a 1emnului (tabelul 4.8 ..5 = 208 daN/m g} = 48.coeficient ce tine cont de modul de rezemare: m.+f2.288 .3 x 2. (_!:__)2 100 4. . .p = 180 + 28. .p N. m. = 1.4 daN/cm2 Cr= 87.15) > Npop= 3352daN. unde Rt= 122daN/cm2 W=1979cm3 mTi= 1.din incarcarile permanente flins!= 0.If - Sageata admisibila pentru pane este fadm=Ll200.2 < 75.0 = 3488 daN> N.29cm si f2 = 0. cu dimensiunile stabilite in unna sunt trecute in planul sarpanta (figura 4. Ae = 100 crrr'.4 x 100 x 0.55cm si f.·A c ·mTe ·mr ell = 21.4 x4.L = R~l. Toate elementele componente ale sarpantei.85 = 11.83cm . Se aleg talpi de dimensiuni q . g 15x15x50cm. unde ::S. I = 185cm • suprafata de pe care preia popul curent incarcarea este 2. relatia 4.37cm.60 pentru piesele de reazem (figura 4.6.Jef).Jemn tratat pe suprafata > Mmax= 2035daNm portanta a popului rezulta din relatia: Ac x <Pc x mTe.inst(1+k.coeficientul 11.

040 0. ~ -t---it--+- .002 0.22) este un tabel In care se tree toate elementele sarpantei.15 2 2.40 38 X 38 30 3. 4.00 VoIum neeesar me 0.068 O. cu lungimile efective si cu cele de livrare a sortimentelor din care se confectioneaza fiecare element si numarul de bucati din fiecare sortiment.30) si In cea longitudinala (figura 4.40 I.100 1. Pn)..00 3.Plan sarpanta .024 0.50 5.' " Tabelul422 EXTRAS DE MATERIAL LEMNOS Sectiune Lungime transversal a efectiva Bucati m bxh emxem 5. Lungimile de livrare ale sortimentelor folosite la confectionarea sarpantei se iau din tabeluI4. 12.00 5.00 1 I.90 12 x IS 2 10 x 10 1. ~.12/ :.134 Acoperisuri tip sarpante din lemn .317 1.05 -1 55 J+-.108 0.00 0. cu pozitia specifica a putea fi identificate In extrasul de material lemnos.50 28 x IS 6 0.80 2 0.045 0.55 9" x 96 I 12 x IS 4.50 5.I -=t Fig.3.50 4. 2.162 0.072 0.238 0... PI P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 PIO PI] PI2 PI3 PI4 PIS Pl6 rigla pana cosoroaba caprior rigla caprior caprior I caprior caprior pop talpa clesti clesti contrafisa sipca sipca n---'" '.046 4.40 4 12 x IS 12 x 12 5.:.. Extrasul de materiallemnos Extrasul de material lemnos (tabelul 4.4 (Pl .440 Pozitie Element Jb "~' JJ9~11~ lvr 12 xI5 P7 Ilcaorior -=or 1 .00 2. pentru 4.50 3.120 0. In vederea calculului volumului de material lemnos necesar executarii sarpantei.~ ~ U: cO'DrD.29).90 8 <1>8 5.- 1-- II II ~ -++-.85 6 0.00 2.088 0.980 0.50 5.55 38 x 38 8 TOTAL (me) Lungime de livrare m 5.50 1.Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn 135 (figura 4.00 4.00 2.25 d ~3. ~ 8.00 1.28 .50 IS x IS 6 1.8 .40 96 X 96 2 5.1 . cu dimensiunile sectiunii transversale.15 30 3. 8~' 3.40 4 12 x IS 5.I ~ I- -\---W \\ :1 II .oz5 0.00 28 x IS 6 3.70 12 xiS 2 12 xIS 1.50 4.50 1.

- .:! ...t< .... " -... u'" t-.. _gc... ..- c: c V ::=: so... ~ " ~ "'''' . 0 <C <C I a:l a::l I C . /I "0 . .." 0.4 4...: sc.136 Acoperisuri tip ~arpante din lemn .. 0 . N ~ -..... a C '" C ee go.. N No. ". C"'l ~ ~ Q S. Ie- -"F§] ~ u " - ~ C <...!'l"-c a-v> 1~ _.... ::l .. '" '" u.. <l) e '" C <l) . 0 0 § <. S! ~o . II '" ..> C u I V) ---' 0 00 I 0\ "7 oci I:- 0 c.Q C '" J::! ~"C 0 u N '" 00 . 0 -----><..Do.o. V) <l) U _r a 0 ::l oz..CIS C __.. c:: r ffffft H" I ~i:1m I II h '" ~~ .Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn 137 c:::: e ~l=f. '" - '" " " :...... '" l~~ c:::: .~-fl-Rili ~ ~:! I f...-' -'I. -§ e0 c: "! . ~"'c '"o- '<i C"') '" N 00 N I<- """ i.__ 0- O-v> " ~ -~ "c..J m- " ::! ~ ~ _.. 'en c '" ::=: "": ..... V> ~ ..8 ..~ .. c: "0 a ._ '" <l) «:J ~ c: K~~ K: 00 -"" ......~ ~ " ::=:0.) ..i: on C ~ __'I.a 0 (!) 00 ~ .....ft... 0 " u .t< st ~ 0..

doua laturi adiacente (eel putin una incastrata) ~i libere pe celelalte laturi (figura S. . zidarie.5 (inciusiv) si 2 (inciusiv) ~i sunt rezernate pe: . Prin plansee curente din placi ~i grinzi se inteleg acele plansee alcatuite din: .rezemate pe tot conturul (figura S.ld). la care armatura este dispusa perpendicular pe laturile lungi.latura incastrata . Placile armate pe doua directii au raportul intre laturi cuprins intre valorile 0. la starile limita ale exploatarii normale. .lc). • directia de armare In camp Figura 5. ele raspu.grinzi pe 0 directie sau grinzi pe doua directii.lf). libere pe cealalta latura lunga si rezemate pe cele doua laturi scurte (figura S. . rezemate pe una dintre laturile scurte ~i libere pe celelalte doua laturi (figura S.Prevederi generale 139 5.1 INTRODUCERE Planseele din beton annat sunt cele mai utilizate in prezent la cladirile civile. diafragme de beton). Placile armate pe 0 directie sunt: a) placi incastrate pe 0 latura si libere pe celelalte laturi.l:zan~ ~el mai bine conditiilor tehnice si economice impuse planseelor In constructiile civile modeme [43]. Ele pot fi: .in domeniul elastic. temperatura). realizate monolit sau prefabricat.latura libera . la starea limita de rezistenta. Planseele pot fi alcatuite si numai din placi rezemate pe pereti din beton annat sau zidarie. Placile planseelor curente au forma dreptunghiulara sau asimilabila acesteia si pot fi annate In camp pe una sau doua directii.1 .Tipuri de placi armate . din beton armat.lg).S PLAN~EE CURENTE DIN PLACI ~I GRINZI DIN BETON ARMAT a) 5. .5 sau mai mare decat 2.latura rezernata h) c) d) e) 5.incastrate pe una dintre laturile lungi. f) I) I!I CD CL. 1i).. c) placi cu raportul intre Iaturi este mai mic decat 0. Dintre acestea cele mai intalnite sunt planseele curente din placi si grinzi.2 .2 PREVEDERI GENERALE Calculul planseelor se face luand in considerare componentele normale pe planul acestora ale incarcarilor verticale si tinand seama de actiunea incarcarilor din planullor (seism.CAP.1 b).. .tot conturul (figura S. avand centurile de grosimea placii.pe una sau doua directii 5.. la care armatura de rezistenta este dispusa perpendicular pe laturile rezemate (figura b) LLI ) g) + + + . . Ia care armatura de rezistenta este dispusa perpendicular pe latura incastrata (placi in consola -figura 5.le).trei laturi ~i libere pe a patra latura (figura S. vant.lh) . -libere pe una dintre laturile scurte si rezemate pe celelalte laturi (figura S. . . Eforturile sectionale produse de incarcari se determina printr-un calcul: _ in domeniul elastic sau in domeniul post-elastic cu metoda echilibrului lirnita.placi cu deschideri mai mari decat 70 ern si cu reazeme liniare (grinzi. In acest ultim caz grinzile de pe 0 directie rezemand pe celelalte (grinzile secundare reazema pe grinzile principale). b) placi rezemate pe doua laturi paralele ~i libere pe celelalte doua Iaturi.1 a).J I 1l77l77Ill/lll1l7l777711ll/?/7??77l7Inm»h i) 77l?777l17l11ll7J1»)7I/lII1ll/17/7J7/711I7h 777////77//.incastrate pe una dintre laturile lungi.

pozitia elementului structural intro constructie etc. cat $1 pnn gradul de protectie.la placi armate pe doua directii. pan a la cea mai apropiata armature considerata.medii cu agresivitate chimica: .100 mrn. in functie de tipul de planseu din care fac parte. pentru placile monolite. asigurat de finisaje.Plansee curente din placi ~i grinzi din beton armat .subsolurile neincalzite . relativa >75% cu umiditatea In aer liber Spatii inchise..elementele prefabricate . in functie de agresivitatea mediului. Con~tructll~e sunt compuse din elemente structurale care pot fi expuse in mod diferit I. neagresive chimic In contact cu pamantul si In contact cu parnantul eventual cu apa subterana wa agresivitate chimica alte cu condens interiorul cladirilor civile (incJusiv bucatarii si grupuri sanitare) .2 si de tipul de elemente.80 mm. grosimea placilor trebuie sa fie multiplu de 10 mm. · • Valo~1.medii continand gaze eu actiune agresiva asupra betonului (bioxid de sulf hidrogen sulfurat.~ a~tl~ne~ internperiilor si a umiditatii. • incastrate elastic .elementele monolite tumate in cofraje sau pe beton de egalizare: grinzi.30 mm. in functie de categoriiJe de expunere din tabelul 5. neexpuse Ia inghetdezghet in stare urnezita . castele de apa .1 ) . de dimensiunile elementelor. se alege cel putin cea prevazuta in tabelul 5." medii obisnuite sunt date in STAS 10107/0-90 [49]. jara agresivitate chimica. iar pentru aite tipuri de medii. 40 1min 45 Se recornanda: . relativa $ 75% In aer liber cu umiditatea Exemple I - I i. pentru placile planseelor intermediare ale cladirilor civile. 30 . De regula. Grosimea necesara a stratului de acoperire eu beton depinde de conditiile de mediu.exteriorul cladirilor protejate prin tencuire sau aite finisaie grupurile sanitare ~i bucatariile. 5. atat prin pozitia lor in ansamblul structuni.). canale deschise. pentru placile planseelor intermediare ale cladirilor industriale. In eontinu.reglementari specifice . Se disting patru categorii de expunere.2. · . .140 . diferenta se adauga si la grosimea minima admisa a placii. dar nu mai mult de 50 mm (5.hale Ie industriale eu degajari de aburi - Grosimea stratului de acoperire cu beton a armiiturilor Stratul de acoperire eu beton trebuie sa asigure aderenta corespunzatoare a armaturilor si protectia acestora impotriva agentilor fizici si ehimici din mediul in care functioneaza elementul.) sau pulberi agresive (saruri pulverulente s~lubile ~~h~groscopiee . NaCI. este mai mare de 10 mm. se considera: _ medii obisnuite.mediul salin.60 mm.elementele monolite tumate direct in sapatura: fundatii. stalpi. acoperirea eu beton se mascara de la marginea elementului din beton. stalpi pentru estacade. c1asa betonului.hale Ie industriale cu umiditate redusa .placi armate pe doua directii: • simplu rezemate • incastrate elastic i. .acoperisul reeipientelor de lichide . CaCI2. III .haIe1e industriale cu umiditate ridicata . se trateaza eazul constructiilor situate in medii obisnuite.2d. pe langa aeeste valori.1. conditiile de control din timpul executiei. umed. pentru placile prefabricate. . acid elorhidric. in care constructiile pot fi expuse la 'intemperii si la umiditati ridicate.exteriorul cladirilor neprotejate.70 mm. diguri .Na2S04.placi arm ate pe 0 directie: • simplu rezemate hpmin . TabeluI5 1 Tipul planseului Plansee eu grinzi si: .1e~Osl~llor de acoperire cu beton a armaturilor pentru constructiile sltu~~e. amoniac etc.peretii ~i fundul recipientelor de lichide: rezervoare. in spatiile de utilizare publica . bazine. ·. pe baza teoriei placilor plane.3 se dau grosimile minime necesare de acoperire cu beton ab a armaturilor longitudinale de rezistenta. din zona litoralului Marii Negre. ab trebuie sa respecte si prevederea: ab ~ 1. . conform tabelului 5.~re.la grinzi si placi arm ate pe 0 directie. tehnologic in aer liber III In contact cu apa sau iichide. Tab eu 152 I Categoria Conditiile de mediu Spatii inchise. .2 Prevederi generale 141 Predimensionarea pliicilor Grosimea placilor. IV constructiile expuse la inghet -dezghet in stare umezita: cheiuri.. ziduri de sprijin in tabelul 5. nereti . Daca grosimea necesara a stratului de acoperire cu beton a armaturii. CaS04 etc.5 Calculul 'in domeniul elastic al eforturilor sectionale produse de incarcari se face: . pentru planseele earosabile II Spatii inchise. -- 35 i. pe baza regulilor statieii constructiilor.

In medii tara agresivitate Categoria elemcntului. mobilier. se realizeaza prin teneuire cu mortar de ciment de marca z MI00. La placile ~igrinzile continue ale planseelor. la panourile mari prefabricate de fatada se aplica reglernentarile specifice acestor structuri. la placi ~i pereti. III si IV. stalpi. In cazul in care se dispune de modele de ca1cul omologate ale elementelor planseelor. grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date in tabelul 5.3 . - - - - 5. doar daca este determinanta conditia (5. In general incarcarile ce intervin la calculul planseelor sunt incarcarea permanenta din greutatea proprie (placa de beton armat. Grosimea stratu!ui de aeoperire eu beton a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula multiplu de 5 mm ~i se obtine prin rotunjirea in plus (sau eu eel mult 2 mm in minus) a valorilor determinate pe baza tabelului 5. dar care au fata de contact protejata prin tencuire sau placare cu faianta. _ in cazul partilor subterane ale cladirilor.2 IV III II I indiferent de monolit. 35 25 30 20 25 bulbii diafragmelor Fundatii. majorate cu 5 mm. etc. pereti despartitori. Placi plane si curbe. I. Stabilirea ipotezelor si combinatiilor de incarcari se face in conformitate cu prevederile mentionate in capitolul 3. se refera la armaturile de pe primul rand. necesara in partea subterana. 3. . De asemenea. . eforturile sectionale si deformatiile se stabilesc In baza acestor modele. Calculul static 'in domeniul post-elastic cu metoda echilibrului lirnita este un caleul mai laborios necesitand de cele mai multe ori mijloace si tehnica de calcul speciala.1). 2. dupa caz. In acest caz.3 CALCULUL STATIC . Calculul static in domeniul elastic ne furnizeaza solicitarile de tip momente incovoietoare si forte taietoare in sectiunile caracteristice ale placilor. Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor transversale este data in tabelul 5.5 in care: ai . valor. finisaje etc) considerata uniform distribuita si incarcarea utila (oameni. Tipul de monolit. se pot adopta aceleasi valori ca pentru partea supraterana (in loc de valorile pentru categoria III).2 conform conditiei (5. valorile din paranteze se refera la armaturile de rezistenta ale peretilor turnati in cofraj glisant. prin formarea de mecanisme cinematice. ca1culul capacitatii portante a planseelor in ansamblu si a elementelor componente ale acestora se efectueaza in ipoteza cedarii lor.1). conform tabelului 13. incarcarile tempo rare pot alcatui impreuna cu incarcarile permanente una sau mai multe scheme de incarcare.Calculul static Tabelul54 Grosimea minima de acoperire cu beton a armaturilor transversale [mm] Catezoria elementului conform tabelului 5.Plansee curente din placi si grinzi din beton armat . ~l situatii.. respectiv al elementelor realizate din betoane eu agregate usoare din categoria II. 10 unele Determinarea valorilor solicitarilor se face cu ajutoruI calculului static. d .1). fundul 45 35 recipientelor de apa .3 si anume: in cazul elementelor realizate din betoane obisnuite de clasa C8!l 0 si C 12/15 din catezoriile II. prefabri-cat prefabri-cat modul de pretumat element pretumat uzinat uzinat executie pe santier pe santier ahm. . care reflecta mai riguros comportarea lor ca elemente din beton armat. ~.4. Aceasta rotunjire poate fi praetie necesara. incadrarea este evident categoria III).. pentru ab se adopta alte valori minime fata de cele date in tabelul 5. pentru elemente din beton de clasa > C16/20. Calculul static in domeniul postelastic ne permite sa cunoastem modul de cedare al placilor si valoarea lncarcarii de rupere (ultime). Observatii: .142 . diferenta de grosime a stratului de acoperire.) uniform distribuita sau concentrata. Tinand cont de faptul ca pentru constructiile de importanta normals (cladiri de locuit) un calcul in domeniul plastic este complicat ~i necesita timp mai indelungat in general se prefera efectuarea unui calcul in domeniul elastic. se iau valorile pentru elementele de categoria n (in caz contrar.reprezinta diametrul armaturii longitudinale considerate. [mm] 25 Evaluarea incarcarilor Evaluarea incarcarilor de calcul pe m2 de suprafata se face pe baza incarcarilor normate si a coeficientilor incarcarilor stabilite conform precizarilor din capitolul 3. sub actiunea incarcarilor de calcul. 20 15 15 10 10 nervuri dese cu b< 150 mm 45 30 15 20(30) 10 15(30) Pereti structurali Grinzi. care au partea supraterana incadrata in categoriile I ~iII.3 si a relatiei (5. 5.reprezinta acoperirea cu beton a armaturii.2 II III I Tipul de monolit sau arrnatura prefabricat pretu mat pe uzinat santier etrierii si barele 20 15 10 15 transversale ale carcaselor sudate IV 143 Tabelul53 Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a arrnaturilor longitudinale. cu ajutorul calculului in domeniul plastic se pot obtine in anumite situatii valorile solicitarilor in sectiunile caracteristice (la reazeme si in deschideri). _ in cazul elementelor aflate in contact direct cu lichide.

La placile mono lite pe suprafetele tuturor panourilor acestei scheme se aplica 0 incarcare conventionala dirijata de sus in jos (figura 5.3) de suprafata.momentul incovoietor de pe un reazem intermediar al placilor se determina pentru 0 deschidere de calcul egala cu media deschiderilor adiacente reazemuJui respectiv.incarcarea permanents de cal cuI pe unitate de suprafata. de incarcarile permanente ~i temporare de calcul aplicate uniform distribuit. izolate sau continue. la care incarcarile pot alcatui mai multe scheme de incarcare. precum si in deschideri altemante (figura 5. .2) incarcarea ternporara conventionala. Pe suprafata tuturor panourilor acestei scheme se aplica 0 incarcare conventionala dirijata altemant de sus in jos ~i respectiv de jos in sus in toate modurile . pot fi determinate pe baza coeficientilor de influenta ai grinzilor continue cu deschideri egale.5 Solicitarile care apar in sectiunile placilor si grinzilor continue calculate in domeniul elastic. Momentele incovoietoare in sectiunile placilor continue realizate monolit si legate rigid de grinzile pe care reazerna. armate pe 0 directie. cu sectiunea constanta. Pe : Pc=¥ in care: g . (5.144 . se determina pentru schema de incarcare cea mai defavorabila corespunzatoare fiecarei sectiuni.Plansee curente din placi si grinzi din beton arm at . La placile continue rezemate pe tot conturul. incarcarea permanenta se considera aplicata in to ate deschiderile. pot fi determinate prin metoda retelelor elastice sau prin alte metode mai exacte.incarcarea ternporara de caJcul pe unitatea Momentul de calcul intr-un camp al unei placi va fi mai mic decat cel rezultat prin considerarea incastrata perfect Ia ambele extremitati. de regula.2b). pot fi determinate pe baza urmatoarelor incarcari conventionale: incarcarea permanents conventionala. izolate sau continue pe 0 singura directie sau ambele directii.2a).Scheme de incarcare utilizate la calculul placilor in domeniul elastic Calculul static in domeniul elastic al placilor armate pe 0 directie Determinarea solicitarilor prod use in sectiunile placilor. Dimensionarea grinzilor continue la care incarcarile pot alcatui mai multe scheme de incarcare se face pe baza infasuratoarelor momentelor pozitive si negative de calcul. pentru 0 fasie de placa de latime egala cu unitatea. la care pe fiecare directie deschiderile sunt egale sau difera intre ele cu cel mult 30%. iar incarcarea temporara in deschiderile adiacente reazemului respectiv. Solicitarile din sectiunile placilor continue. iar incarcarea ternporara in deschiderea respectiva. cu deschideri ce difera intre ele cu eel mult Solicitarile produse de incarcari in sectiunile placilor arm ate pe doua directii.2 . intocmai ca lagrinzile izolate sau continue.Calculul static 145 20% si ale carer incarcari uniform distribuite pot alcatui mai multe scheme de incarcare. se face. incarcarea permanenta se considera aplicata in toate deschiderile. rvlllllll a) 5. p . soIicitate de incarcari permanente si temporare aplicate uniform distribuit. gc : gc-g+2" - p (5. ale carer deschideri difera intre ele cu eel mult 20%. se admite ca momentele maxime ~i momentele minime din campuri sa se determine pe baza a doua scheme conventionale de rezemare. pe unitatea de suprafata. calculate In domeniul elastic. panouriIe acestora se considera simplu rezemate pe tot conturul lor.4) 2 g . a carei marime.3 .3a).incarcarea temporara de calcul pe unitatea de suprafata. realizate monolit.incarcarea permanents de caJcul pe unitate p . se determina astfel: q'=g+£' (5. precum si in deschideri altemante (figura 5. panourile se considera incastrate perfect pe reazemeIe intermediare si simplu rezemate pe conturul planseului. In prima schema conventionala de rezemare a placilor. de suprafata. Pentru determinarea momentului maxim pozitiv intr-un camp. dupa cum urmeaza: .momentul incovoietor intr-un camp ~iforte Ie taietoare se determine pentru marimea efectiva a deschiderii respective. Pentru determinarea momentului maxim negativ pe un reazem. armate pe 0 directie. continue armate pe 0 directie nu deschiderii respective ca fiind Calculul static in domeniul elastic al placilor armate pe b) 0 douii directii Figura 5. In a doua schema conventionala de rezemare a placilor.

fIIT b) I1I 1 hi Panou intermediar II I I III II I II I I 11 Figura 5.5) Panou marginal q" a) ~ 11111111111111 611111111111111111111111 q" JIm I11111".3 . ~2 0. Momentul maxim (in valoare absoluta) pe reazemul considerat se ia egal cu media aritmetica a momentelor incovoietoare obtinute la stanga ~i dreapta reazemului.8 0'18 0.Scheme conventionale pentru determinarea momentului pe reazemele intermediare b) :rrdllllllllih ~~I1~l\~I~'~I~I~ q"_/ 11111&111j Figura 5. Daca deschiderile difera cu mai mult de 10%.3b) a carei rnarirne.146 .5 practic posibiIe (figura 5. este data de relatia: q q' a) 5. Iy/lx~ 1.8 0.5 1. in cazul placilor continue pe 0 directie sau pe ambele directii la care deschiderile de calcul nu difera cu mai mult de 10%.10 pentru placi rezemate pe tot conturu!.3 .8 >-~ 0.Scheme conventionale pentru determinarea momentului In carnpuri La placile mono lite.l Figura 5..4) pe prima schema conventionala de rezemare cu momenteIe incovoietoare produse de incarcarea q" pe a doua schema conventionala de rezemare a placilor.8 0.Plansee curente din pIaci si grinzi din beton arm at . acestea se pot reduce dupa ambele directii conform figurii 5.11.5.4 .4a) pe suprafata ambelor panouri aplicandu-se de sus in jos incarcarea conventionala q" pe unitatea de suprafata. in prima schema conventionala de rezemare. pe suprafata ambelor panouri aplicandu-se de sus in jos incarcarea conventionala q" pe unitatea de suprafata. Momentul maxim (in valoare absoluta) pe fiecare reazem intermediar al placilor continue se determina prin considerarea a doua scheme conventionale de rezemare pentru cele doua panouri adiacente reazemuIui respectiv. Coeficientii pentru caIculul valoriJor maxime ale momentelor in camp si pe reazem pentru placile cu un singur camp armate pe doua directii sunt conform tabelelor 5.5 < 1yI1. momentele in campuri si pe reazeme se determina conform tabelului 5.l Ix " l Ix . prin insumarea momentelor obtinute pe fiecare dintre cele doua scheme convention ale.8 0.CaIculul static 147 P 2 q' 1111 trill 11111 11111 (5.9 - 0. panourile se considers simplu rezemate pe laturile situate pe conturuI planseului si incastrate perfect pe toate celelalte laturi (figura 5. In a doua schema conventional a de rezemare.9 .. panourile se considers incastrate perfect pe reazemul comun si simplu rezemate pe toate celelaIte laturi (figura 5.l Ix l Ix l Ix .8 0.4b).5 + 5.8 0.Coeficienti pentru corectia momentelor incovoietoare . momentele maxime si respectiv momentele minime in dimpuri se obtin prin adunarea momentelor incovoietoare produse de incarcarea q conform relatiei (5.. Indiferent de metoda de calcul in domeniul elastic folosita pentru determinarea solicitarilor. determinarea mom entel or se face dupa regulile staticii constructiilor. pe unitatea de suprafata.8 0.5 .

148 - Plansee curente din placi si grinzi din beton arm at - 5 Tabelul55 TIP DE PLACA 1

5.3 - Calculul static

149

Tabelul56

A
0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30 1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00

alx 0.0059 0.008 O.oI05 0.0133 0.0162 0.0193 0.0227 0.0261 0.0292 0.0329 0.0365 0.0439 0.0514 0.0588 0.0657 0.0721 0.0776 0.0829 0.0873 0.0912 0.0946

aly 0.0946 0.0881 0.0813 0.0744 0.0676 0.0612 0.0555 0.0491 0.0447 0.0403 0.0365 0.0300 0.0248 0.0206 0.0171 0.0142 0.0118 0.0099 0.0082 0.007 0.0059

~Ix

~ly

0.0588 0.0838 0.1147 0.1515 0.1936 0.2404 0.2906 0.3430 0.3962 0.4489 0.5000 0.5942 0.6747 0.7407 0.7935 0.8351 0.8676 0.8931 0.913 0.9287 0.9412

0.9412 0.9162 0.8853 0.8485 0.8064 0.7596 0.7094 0.6570 0.6038 0.5511 0.5000 0.4058 0.3253 0.2593 0.2065 0.1649 0.1324 0.1069 0.087 0.0713 0.0588
;;..-,

~I I I I I I rL

,.

Ix

TIP DE PLACA 2

I

f

J~
[VI,

_j
q ,1,

I I rrI t=-~: ~ II rI:-

rr-r-

,I'"

A
0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95

a2x 0.0071 0.0093 0.0117 0.0142 0.0169 0.0197 0.0224 0.0252 0.0280 0.0307 0.0334 0.0384 0.0429 0.0467 0.0499 0.0526 0.0546 0.0567 0.0587 0.0600 0.0606 a2y

a2y 0.0887 0.0808 0.0730 0.0654 0.0582 0.0515 0.0455 0.0401 0.0352 0.0310 0.0272 0.0210 0.0163 0 -, 0127 0.0100 0.0079 0.0063 0.0051 0.0042 0.0034 0.0028 a2x

~2x

~2y 0.8649 0.8138 0.7553 0.6914 0.6249 0.5583 0.4941 0.4339 0.3788 0.3294 0.2857 0.2146 0.1617 0.1228 0.0943 0.0732 0.0575 0.0457 0.0367 0.0298 0.0244 ~2x
2'

0.1351 0.1862 0.2447 0.3086 0.3751 0.4417 0.5059 0.5661 0.6212 0.6706 '0.7143 0.7854 0.8383 0.8772 0.9057 0.9268 0.9425 0.9543 0.9633 0.9702 0.9756
~2Y

~

Ix

~~

r-

L_.-=
III1IjIlIl~

I I I

-

i'
II-

~

~·Vl\ fvh

s- --{
':T

... 1.;

11 I I I II I I

II

q\
A = Iy fix

A = Iy fix

M x = a 2x . q . 1~ ; q x = ~ 2x • q
My = a2y . q .l~; qy = P2y . q M'

Mx=alx·q·l~; My

1.00 . q .l~;
• •

= aJy
qx = qy
~lx

l.l0 1.20 1.30 1.40 1.50 1".60 1.70 1.80 1.90 2.00

x

= _ qx

·1: . M' 8'
Ix

Y

= ---

q y .12 y

8

q q

= ~lY

Cand latura incastrata este paralela cu Ix sunt valabile titlurile inferioara pentru A'

f,
~.

I I I

l
~

f

~.

Mx
>.

~I

1111

II 11111
qxL,

I I lE
,

,I" I"" lI"" I~-;.. zr

,io?;~

A'

A' = Ix fly

150 - Plansee curente din placi ~i grinzi din beton annat - 5

5.3

Calculul static

151

Tabelul5.7 TIP DE PLACA 3
f33x f33y

Tabelul58 TIP DE PLACA 4
Ix

Ix
'Io-..,.j-,"

0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85
e--- __ I

0.0073 0.0093 0.0114 0.0l36 0.0157 0.0178 0.0198 0.0218

0.0801 0.0709 0.062 0.0538 0.0463 0.0396 0.0338 0.0289

0.2381 0.3139 0.3932 0.4716 0.5456 0.6127 0.6709 0.7230

0.7619 0.6861 0.6068 0.5284 0.4544 0.3873 0.3291 0.277 M M
x y

r--

-=

--!,f r-r
lIl-

A 0.50 0.55 0.60 0.65

U4x

U4y

f34x

f34y

I-

0.0037 0.0051 0.0069 0.0089 0.0111 0.0135 0.0161 0.0187 0.0215 0.0242 0.0269 0.0322 0.037 0.0414 0.0452 0.0485 0.0513 0.0537 0.0557 0.0574 0.0589

0.0589 0.0561 0.0529 0.0496 0.0462 0.0427 0.0393 0.0359 0.0327 0.0297 0.0269 0.022 0.0179 0.0145 0.0118 0.0096 0.0078 0.0064 0.0053 0.0044 0.0037

0.0588 0.0838 0.1147 0.1515 0.1936 0.2404 0.2906 0.343 0.3962 0.4489 0.5 0.5942 0.6747 0.7407 0.7935 0.8351 0.8676 0.8931 0.913 0.9287 0.9412

0.9412 0.9162 0.8853 0.8485 0.8064
0.7596

"
2'

-=::'

I-

1\'1\

d 1\1:.

1ft

-

\1\

L... ..

0.70
0.75

I J2 ~L I ~_II ~I
~I,

I

-= 'i' ,...,. lIIIlI-:10"1--::;: I~ I-

f-

I-

'

m-k

lII-

~ III

'11111
q:-;l.\.

~

11111 jill
A

q/,

I~

0.80

0.7094 0.657 0.6038 0.5511 0.5 0.4058 0.3253 0.2593 0.2065 0.1649 0.l324 0.1069 0.087 0.0713 0.0588
I---

= ly / Ix

0.90

0.0235 0.0246 0.7664 0.2336 +-__ +-__ +-_---+___:_:_~=__..J 0.8029 0.1971

=U

0.85
3x . 3y .

0.95 0.0252 0.0210 r----t---I---+----+--:.____j 1.10 0.0293

=u t-_1_.0_0_+-0_.0_2_6_7+_0_.0_17_9-+_0_._83_3_3 __j____:_0.:._::.1.:_66:::_:7_ . M' = _ q x . 1~
0.0133 0.8798 0.9120 0.9346 0.9505 0.962 0.9704 0.9766 0.9813 0.9849 0.9877
f33y

q. e y;

q-I 2 . q x x' -

(.l, 3x I-' (.l,

q

0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30 1.40 1.50 1.60 1.70
.

qy
y

M'

= 1-'3y. q = _ q y ·1~
8

M, =u4x ·q·l~; My
=U 2

qx =~4x·q

-~ 4y ·q·1 . y' q y - 4y' q

0.1202 0.088 0.0654 0.0495 0.0380 0.0296 0.0234 0.0187 0.0151 0.0123

x

8'

M~ = _ qx ·l~ ; M' 8 y

= _ qy

. I~ 8

1.20 0.0313 0.0098 r----t---I---+----+---~paralele 1.30 0.0330 0.0074 1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00 0.0343 0.0353 0.0362 0.0369 0.0374 0.0379 0.0383 0.0057 0.0044 0.0035 0.0028 0.0022 0.0018 0.0015

Cand laturile incastrate sunt eu Ix sunt valabile titlurile inferioare pentru A'

Ix

_:;.I

Pj
LI!

lx

Ji
21

~I

~I
_:;.

-

M'x

J!_ I Mx

1
I

~

I-

1.80 1.90 2.00

_j
q),

I

I~

_:. J:,:I- --. IalI-

lI-

-

'-10

~1I11j11l'l

A'

152 - Plansee curente din placi si grinzi din beton armat - 5 Tabelul 5 9 TIP DE PLACA 5
')..,
USx

5.3

Calculul static

153

Tabelul5.l0
Ix
:"::1

TIP DE PLACA 6
'~!" IlIIlI-

usy

(3sx 0.1111 0.1547 0.2058 0.2631 0.3244 0.3876 0.4503 0.5108 0.5675 0.6196 0.6667 0.7454 0.8057 0.851 0.8848 0.9101 0.9291 0.9435 0.9545 0.9631 0.9697 (3sy

(3Sy 0.8889 0.8453
2;.

0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30 1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00
')..,'

0.0041 0.0053 0.0072 0.0091 0.011 0.0131 0.0151 0.0171 0.019 0.0209 0.0226 0.0257 0.0284 0.0305 0.0322 0.0337 0.0348 0.0358 0.0365 0.0371 0.0377
usy

0.056 0.0523 0.0484 0.0442 0.0401 0.0361 0.0323 0.0287 0.0254 0.0224 0.0198 0.0153 0.0119 0.0092 0.0072 0.0057 0.0046 0.0037 0.003 0.0024 0.002
Usx

~

')..,

Ux

uy
0.0367 0.0352 0.0336 0.0322 0.0299 0.0279 0.0258 0.0238 0.0217 0.0198 0.0179 0.0146 0.0118 0.0095 0.0076 0.0062 0.005 0.0041 0.0033 0.0028 0.0023

(3x

(3y

lx

0.50
77

0.0023 0.0032 0.0044 0.0057 0.0072 0.0088 0.0106 0.0124 0.0143 0.0161 0.0179 0.0214 0.0244 0.0271 0.0293 0.0312 0.0327 0.034 0.0351 0.036 0.0367

0.0588 0.0838 0.1147 0.l515 0.1936 0.2401 0.2906 0.343 0.3962 0.4489 0.5000 0.5942 0.6747 0.7407 0.7935 ~10.8676 0.8931 0.913 0.9287 0.9412

0.9412 0.9162 0.8853 0.8485 0.8064 0.7599 0.7094 0.657 0.6038 0.5511 0.5000 0.4058 0.3253 0.2593 0.2065 _Q.1649 0.1324 0.1069 0,087 0.0713 0.0588 qx Mx My
2'

~·l
J\.J'''d2
Mx
l :.;.

'~~
l-

M\~

0.7942 0.7369 0.6756 0.6124 0.5497 0.4892 0.4325 0.3804 0.3333 0.2546 0.1943 0.149 0.1152 0.0899 0.0709 0.0565 0.0455 0.0369 0.0303 (3sx
-'='

\1,

-

rvl'

r::~-:: fCC
lIIlI-

0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30

ilI-

-

M\

ii-

---,
~ I I I I II I I I ~
q,l,

b.

~l
'

liiiI-

f-:: ---;:',

e,

v

/

,

;?no

-

').., Iy Ilx =
M, = usx . q . l~; qx =~5x . q
My = Ct.5y . q .l~; qy = ~5Y M'x = _ qx ·l~ . M

~ I I I III I " ~
qJIJ
')..,

Iy Ilx

q

8

'

=--Y

qy .l~

8

=U =(1

6x 6y

·q·12. x ·q·12y' .

'

Cand latura simplu rezemata este paralela eu ly sunt valabile tit1urile inferioare pentru ')..,'
Ix

= (36x • q

T

I _jj. - -. I - ;::~-;: I II ~I . ~~.
!VI'... I\h

21

'if"C~

1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00

qy M,
x

= (36Y
q

.

q

= __

X_X.

.12

8'
8

~

M' y

= _ qy .l~

I-

III11

q,\

II III

~

')..,' i, Ily =

In acest eaz I.trei randuri de placi (n . 2 a -' II :.~ii de Iatime unitara pe ambele directii neglijandu-se continuitatea lor si momentele de torsiune. Pentru 0 placa se considera mai mu1te fa~ii pe fiecare directie.12 Tabelul5.5 7 5..P3x 12 . Deschiderile de caicul pentru fasiile luate in considerare se stabilesc in functie de rezemarea placii planseului pe peretii de rezistenta conform tabelului 5.(a5yq . pot fi determinate prin metoda retelelor elastice.03x 10 ql~ 10 12 ql~ ql~ ql~ ql~ -05x -05X -06x -06x -P5Y -P6y 10 12 ql~ ql~ 4 a Mb e 5 e ql. b _i " . * centura sau grinda Deschiderea de calcul se mascara de la fata lateral a a grinzii sau centurii monolite . cu deschideri inegale.c ':: 1 () f b I Me Md Me Mf 10 12 ql~ Zidarii..7) in care coeficientii de distributie a incarcarilor f3se scot din tabelele 5. solicitarile produse de incarcari.5 Tabelul5 Relatii de calcul 2 a 5.. ) :) 5 4 10 10 ql~ Grinzi sau centuri cu legatura monolita "- ql~ dar nu mai mult decat - Formulele se pot folosi si cand deschiderile difera intre ele cu eel mult 10 %. presupune calculul eforturilor pe doua directii de calcul considerate. "2 M6xmin =(a6xq ±a1xq )lx max ' "2 M6Ymin= (a6yq ± a1yq )ly Pentru calculul in domeniul elastic a placilor continue pe una sau ambele directii.154 . q =±2 .10.12 Reazeme alcatuite din Schema de rezemare Deschiderea de calcul pentru laci Deschiderea de calcul se mascara de la fata zidului adaugandu-se de fiecare parte lungimea: 6= - I n==1 I<- n=2 -05x -P5x -04Yg -PSYg n=3 Ma -+ a :" h . Punand conditiile ca sagetile la mijlocul placii pe cele doua directii sa fie egale fx = fy si ca incarcarea total a uniform distribuita q sa fie egala cu suma componentelor sale q. q =g+p M max 2xmin= (a2A M max= (a q 2Ymin 2y M max= (a q 3x 3xmin M max= (a q 3Ymin 3y M ' ' "2 ± a1xq )lx ± a1yq "2)ly ±alxq")I~ ±alyq")I~ = 2) :' .. si Iy se iau egale eu semisuma deschiderilor adiaeente fiecarui reazem pentru determinarea momentelor negative maxime de pe reazeme.un rand de placi (n = 1) •l •l . Directia principals (x) se va stabili astfel incat majoritatea panourilor de placa sii aiba pe aceasta directie latura scurta.3 .doua randuri de placi (n Ix rc- { I<..Calculul static 11 155 Tipul placii continue .l . p" p q =g+2.5 h :' . 'i" c a . Solicitarile se determina prin metode aproximative impartind placa in fa. si gy..a1yq )ly max . Numarul de fa~ii depinde de variatia incarcarilor ce pot aparea in panourile de placa considerate si de deschiderile de caleul. centuri sau grinzi tara legatura monolita ql~ 5 6 L~ : I' r II r b r b a h 2 b 2 l . Metoda retelelor elastice.1- :. Ix l :' -+ = 3) "2 max 4xmin == (a4xq ± u1xq )lx M max= (a q' ± alyq")l~ 4y 4ymin M max= (a q' ±alxq")I~ 5x 5xmin max_ '+" 2 M5Ymin.1J -+ il 'i b :'i b d J b c a d b :.6) qx = f3xq qy = f3yq (5.. ca si aplicatie a teoriei elasticitatii. Acesta se alege astfel incat sa fie acoperita toata suprafata pe fiecare din directiile de calcul. .Plansee curente din placi si grinzi din beton armat . adica q = qx+gy se obtin incarcarile pe cele doua directii considerate in caIcui exprimate astfel: (5.

Jl - 2m . Pentru cazurile care IlU pot f incadrate in tabelul 5. STNB OB37 PC52.10c) II i "I II Se poate intampla m < 0. (5. a . PC60. introduciind valori pentru termeni . Calculul static se poate efeetua eu programe de calcui a grinzilor continue [15] sau alte programe.10b) i: 5.la placi annate pe doua directii hox = h. 5.b' atunci aria armaturii .14 se determina procentul corespunzator de armare p sau optional valorile lui ~ sau ( de unde rezulta aria de armatura sub una din urmatoarele si in campuri).4 . p 100.grosimea placii a .8c) I Tipul de beton I Tipul de otel OB37 PC52.5 Schema statica a fasiilor considerate in calcui este grinda continua articulat simplu rezernata. Determinarea ariei de armatura se face considerandu-se grosimea placii cunoscuta din predimensionare si alegandu-se materialele. aite calitati de materiale etc).~ intinse un diametru de se calculeaza (5. Se calculeaza m= valoarea relativa a momentului incovoietor pe baza relatiei: M b·hZ .10a) = c'~bh -R = a 0' . (5.grosimea placii.inaltimea utila efectiva pe directia x (cand aceasta este directia scurta).la placi annate pe ho=h-a 0 A a M ~hORa ca: din tabelul (5.b. cu /11 se calculeaza.8a) rn > mmax. 5.aeoperirea eu beton a. h . combinatii definite in eapitolul3.55 0. In urma calculului static se determina eforturile in sectiunile caracteristice (pe reazeme 5. daca insuficienta pentru preluarea momentului ineovoietor (5. PC60.14 ( m be < J . (5. si ell ajutorul unor programe de ealcul bara cu care se va face annarea). Aa Aa = bh . Tabellll 5 13 simplu armata este in care: h .Determinarea in care se introduce exprimate in [N] si [mm) .01.n. din care va fi alcatuita placa.14. valoarea minima baza procentelor minime de arrnare. in acest caz. hoy. . pentru marirea capacitatii portante se poate adopta un alt grup de materiale (otel-beton) ell rezistente mai mari sau modificarea grosimii placii de beton. hox sau hoy . sectiunea respeetiv. ariilor de arrnatura In sectiunile caracteristiee 157 dupa caz ho. clasa de beton respeetiv marea armaturii.inaltimea utila efectiva pe directia y.60 0.4 DETERMINAREA ARIILOR DE ARMATURA iN SECTIUNILE CARACTERISTICE .9) .156 . Aa se stabileste pe directie (5. majorata eu 1/2 ~ (aproximandu-se un diametru de - Ariile de arrnatura se pot determina specifice.60 - 'in care: hox.Plansee curente din placi si grinzi din beton armat . Daca .a hOy = hox.1 Ob).55 0.aeoperirea eu beton majorata eu 1/2 ~ (aproxirnandu-se bara cu care se va face annarea). Pomind de la grosimea rezultata din predirnensionare se determina inaltimea utila efectiva : . STNB Clasa bctonului < C28i35 (Be35) > C32/40 (Bc40) Sb Beton obisnuit Beton eu agregate usoare 0. sectiunea de beton este insuficienta pentru a prelua momentul incovoietor M. eforturi care vor servi la ca1culul ariilor de armature. Cll relatia ~=J -. forme: Din tabelul 5.50 0.55 0.8b) (5. >. La calcul se vor lua in considerare toate combinatiile de incarcari considerate defavorabile.

5 ~~o~~~~_~o~~~~_~o~~~~-~O~~M~-~ .....Plansee curente din placi si grinzi din beton armat . 5..--.4 .. .§~~------------------------------------------------~ NNNNNNNN~ a ~~~~~o~o~o~_~_~~~-~N~N~N~MOO~ ~~~~~~~~~~~~~qq~~~~~~~~~~~~~~~ N N N N N C"1 N N ~-~~~~~3~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~r-+-----------------------------------------------------------i ~N838=~~N~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ '"5 ~~----------------------------------------~ ...Detenninarea ariilor de armature in sectiunile caracteristice ~ 159 ..158 .5 ...

de exernplu.20 .50 0. valorile optime fiind date in tabelul 5. daca 300mm < h. Tabelul5. sectiune in lungul placii. cat ~i pentru placile monolite. .plasc sudate.8 % la placile arm ate pe 0 directie si sub 0. > 400 mrn. Tabelul5 Plac i arm ate ell bare legate. Distanta minima intre armaturile realizate din bare laminate mrn. 'in functie de grosimea h. prescriptiile de proiectare referitoare la placi sunt date in normele specifice structurilor din care fac parte. Armaturile se dispun in general ordonat de-a lungul placii. _ pentru armaturile de repartitie. cu rezernari continue pe pereti sau grinzi.10 % \ Pm:n o· /0 0. din otel PC60.lhp + 2 [mm] formand plase.5 PREVEDERI DE ALCL4. plasele sudate se pot utiliza atat pentru placile prefabricate.2 Placile se arrneaza cu bare dispuse in general pe doua directii perpendiculare.10 considerare in calcul numai aria sectiunii unei Armarea se face astfel incat.25.olO .Plansee curente din placi si grinzi din beton armat .25 . barele sunt din otel PC60 sau PC52. _ $6 mm. 0.25 . daca h. dad. numar minim de bare.0.n =1. in orice rezistenta sa fie mai mare sau eel mult egala respectiva. ~ 300 mm.5 Diametrele de alcatuire pentru pHici de beton armat 161 minime care pot fi utilizate la plasele legate cu sarma sunt: 5. .50 0. indiferent de tipul de otel.. Pentru alegerea distantei intre bare ~i a diametrului obisnuite ~/o ST~B 0. din ote! de tip Modul de arrnare al p lacilor PC60 procente PC52 0. determinat pe baza diagramei Armaturile se ancoreaza dincolo de sectiunea bare.: 0 directie 0.7). $4 mm (placi mono lite) sau <1>3 mm (placi (placi sau OB37:.15 prefabricate ). Barele nctede de tip OB37 sunt utilizate cand arrnatura de rezistenta rezulta din conditii constructive (diametre minime. se ia in I Procentul minim pentru arrnaturile din zoncle lntinse la Grinzi obisnuitc (care nu sunt rigle de cadru) ~J placi. figura 5.30. Acestea pot fi: _ plase legate Cll sarrna.30 .5 .5 bare pe metru. placile Pe doua directii . $6 mm.16.50 Placi arrnate eu plase sudatc calcul.17. $5 mm (placi monolite) sau <1>4 mm prefabricate). pentru barele drepte de la partea inferioara a placii.. procente minime de armare).5. daca h. alcatuite din bare montate individual. Grosimea placilor se alege conform paragrafului 5.60 0.15 P s 0.TUIRE PENTRU PLACI DE BETON ARMAT Prevederile prezentate In continuare se refera la placile planseelor din cladirile civile sau industriale.20. pentru alte tipuri de plansee. pas. Procentele de arm are minime sunt cele date In tabelul 5. _ pentru armaturile de repartitie.40 in I P.5% la cele annate pe doua directii. 0.0.0.40 barelor se util izeaza tabelul 5..pentru armaturile de rezistenta: . 0. plansee ciuperci sau plansee dala cu rezemare numai pe stalpi. respectand intre bare (figura 5. Se poate accepta ca diametrul maxim al armaturii de rezistenta determine cu relatia: sa se (5. 0.6a sunt prezentate cateva posibilitati de armare pentru mono lite. . cu plase legate eu sarma.$6 mm. in care sunt necesare in intregime din acelasi Procentul mediu de arm are trebuie sa se incadreze in urrnatoarele limite economice: sub 0.15. 0. pentru barele din partea superioara si pentru barele inclinate. a placii: . . PC52 sau OB3 7 . in general din otel STNB. ~ 400 mm.Prevederi 160 .11) ': dmax = O. . Distantele maxime admise intre armaturile de rezistentasunt date de numarul minim de bare necesar 'in zonele intinse. Daca intre doua bare nu este respectata distanta minima la cald este de 80 prescrisa.50 ontime de armare. capacitatea de cu momentul incovoietor din sectiunea infasuratoare a momentelor maxime. din bare PC60. PC5::? Diametrele minime utilizate la plasele sudate din otel STNB sunt: _ pentru armaturile de rezistenta.3 bare pe metru. Plasele legate cu sarrna se folosesc in cazul elementelor executate monolit. <1>8 mm. . OB37 O. deci aceeasi distants 16 Armarea pliicilor cu plase legate cu sarma Se recomanda sa se utilizeze pe cat posibil eel mult doua diametre pentru armaturile de rezistenta ale unei placi.80 0.05 ~ Pm. la I care proeentul de arm are rezultat din calcul este p < 0.4 bare pe metru. daca armaturile sunt realizate din otel OB37.

barele pot fi livrate in colaci. <0.75.57 1.66 22.35 3.0 19.0 16.0 9.69 2.28 5.41 8 6.19 11.79 8.02 1.98 2.47 3. lungimea necesara de prelungire a armaturilor rezulta mai mare decat 0.14 6. aceasta distants este de 0. Daca r~~emul margi~al face corp comun ell placa (centura.77 10.55 8.05 8.24 3.19 4.95 5.15Aa.c).79 2.53 1.6a si 5.39 12.15 18.5 .87 13.17 10. pentru asigurarea pozitiei lor In timpul betonaru placii. De :egula. pe toata deschiderea.10 16.26 2.66 1.57 4. .90 13.66 13.09 2.34 21. R. 10 mm.82 9.95 1. armaturile drepte si inclinate se pot realiza continuu.45 1.08 7. /l.07 6.0 14.162 .28 9.2/0.62 10. iar la partea superioara.53 3.05 Daca armaturile au diametre ::. ajungandu-se eventual la 0 arm are continua In partea superioara a placii (fig.36 13.27 7. pe toata luogimea planseului.83 11.6).28 17.79 4.49 16. unde 10 este lumina pentru deschiderea adiacenta cea mai mare.80 7.65 14 19. pe toata Jungimea diagramei de momente negative.6d).Plansee curente din placi ~i grinzi din beton armat . se continua de 0 parte si de alta a reazemelor.2510.5 17.72 3.37 4.47 13.49 1.58 2.65 2.0 10. grinda.17 Sectiunea armliturii intinsela pllici armate cu plase legate [emI/ml 5.62 4. adica distanta intre marginile reazemelor aferente deschiderii (figura 5.85 6.91 5. in cazurile speciale cand Q> 0.14 13.6a si 5.11 19.57 2. 0.0 8.33 9.93 9.91 4. Daca este indeplinita conditia Q::.99 13. 5.49 11.75. Portiunea dreapta din zona de reazem a arrnaturilor inclinate se prelungeste in deschiderea urmatoare tot cu 0. La placile cu incarcari temporare mari in raport cu cele permanente.7a). avand deci lungimi mari.36 2.41 12.26 9.54 6.84 9.0 12.25/0 de la fata reazemului (fig. In acest caz. Daca incarcarile sunt mari (de exemplu la radierele fundatiilor).31 10. Pentru deschideri mai mici si solicitari reduse.42 5.83 2.14 23. unde 10 este lu~ma. Armaturile de repartitie se dispun la partea inferioara a placilor.28 6. Numarul minim de bare care se prelungesc drept peste reazeme (rara sa fie luate tn considerare in caJcul ca armaturi comprimate) este In general de 3 bare pe metru.00 10. _. ridicarea barei se face la aceeasi distanta 0. perete din beton armat). sau pe toata zona de camp.5 18.25 4.17 20.40 11.62 9.57 11. se poate folosi armarea cu plase independente In camp si pe reazem. pe metru Iiniar).05 2.0 13.72 2.98 2.03 4. I.04 5.20 15.46 6.0 11. nu se utilizeaza bare inclinate decat la placile continue c~ deschideri peste 2.36 4.28 6. pot sa apara momente negative extinse partial.46 2.13 4.39 13. pe lungimea barelor pentru momentele negative (fig..89 7.5.29 5. perpendicular pe directia armaturilor de rezistenta din camp si de pe reazem se dispun armaturi constructive. caiculatecu metoda echilibrului lirnita. Sectiunea pe metru a acestor bare trebuie sa fie eel putin eel putin 4<1>6.6a.14 2.5 19.87 10.97 12.82 5.76 4.87 2.85 7.0 18.42 9.03 3. Armaturile de la partea superioara a placii (calaretii). In cazurile curente.14 3. in acest caz.05 16 25.33 3. /l.76 16.24 18.32 8.84 11.11 17.32 11.02 3. cu mai mult de trei deschideri egale (sau care nu difera cu mai mult de 10%). >2.5 16.6c sunt prezeotate doua procedee de armare cu bare longitudioale drepte si inclinate ~i cu calareti dispusi pe reazeme.5 In general. de exemplu ca armaturile marca 3 si 4 din figura 5. mm 10 9.5 15.30 7. aceasta distanta se poate lua egala cu 0.89 1. In cazul placilor obisnuite (Aa este aria armaturii de rezistenta dispusa dupa directia scurta.10 7. 5.6).83 6. Placi armate pe 0 directie (pentru care l. Acest mod de arm are se poate aplica placilor continue. sau 0. ca In figura 5.57 12.73 8.54 7. Daca ariile de armatura necesare din calcul sunt diferite de la 0 sectiune la alta.31 12.24 5.62 1.5 9.59 5.58 10.5 14. Se admite ca acest mod de armare sa se faca numai in zone Ie tn care momentele negative depasesc ca valoare capacitatea portanta a sectiunii de beton simplu.07 4. 5.6b.59 3.0 17.25Aa. respectiv 0. este preferabiJ ca armaturile sa fie individuale pentru fiecare deschidere (fig. l~ cazul reazemelor intermediare. pentru a permite preluarea fortelor taietoare.87 3.93 12 13.2/0.49 4. in figura 5.90 11.82 1.5 12. deoarece rezulta din calcul aceeasi arie de armatura pentru multe sectiuni succesive.Prevederi de alcatuire peotru placi de beton armat 163 Distanta lntre bare em 8.0) in cazul placilor armate pe 0 directie.2510.6b. .61 5.17 2. a). sectiunile de inclinare ale armatunlor se prevad la distante suficient de mari de la marginea reazemelor.0 6 3.77 1. in cazul placilor cu incarcari concentrate mari.31 10. sectiunile de inclinare se prevad incepand din imediata vecinatate a reazemelor.38 8. pe~tru ca aceste ~a:e sa poata fi utilizate si la preluarea momentelor incovoietoare negative.70 8.51 Diametrul barelor. Tabelul5.69 Barele plasate peste reazem (calaretii) se _p~t ~er~ina cu picioruse de rezemare. 5. Fasonarea armaturilor se face direct pe cofrajul placii.5 13.24 8.09 15.11 5.48 7.5 11. sau la placile continue care au 0 deschidere mult mai mica dedit cele invecinate.0 m.0 15.5 10. de repartitie.65 6.5 20.71 1.80 5.83 12.

in camp. arrnaturile de rezistenta se dispun respectand prescriptiile curente. sau 5~8/m (bare din OB37). deoarece.0) b) annarea cu bare independente drepte loA l ~ lo dupa nccesuuri I /('ul. cat si la partea superioara.5 Pentru preluarea momentelor incovoietoare locale de incastrare pe reazemele cu continuitate de pe directia laturii mari (y).Procedee de arm are a placilor a) ann are a unei placi cu deschideri egale (Mreazem Mciimp) b). 'in acest caz. pe reazeme.6 . aceste bare suplimentare trebuie sa respecte conditiile de annare minima. dacii l.2510< (fig.Plansee curente din placi si grinzi din beton annat .Prevederi de alcatuire pentru pliici de beton annat 165 [armatura de rezisten:a in camp sus . Calaretii se prelungesc de 0 parte ~i de alta a reazemului cu lungimea 0. 5.5 s I. < Iy(fig.'---------/ 10 In lannalura con:trucliva ios d) armarea carnpului cu moment ineovoietor negativ Figura 5.7b si 5. La calculul ariilor de armatura se tine seama de asezarea pe doua randuri. Diametrele.7a). I !'. respectiv marca 1 si 2 paralele cu latura mai mare. 5. 5.18. ariile sectiunilor transversale si masa armaturilor din bare laminate sunt prezentate in tabelul 5. respectiv a tendintei de forfecare intre placa si grinda. Anniitura de rezistenta paralela cu directia scurtii se dispune pe randul intai barele Aa. iar barele Aay. Plac] arm ate pe doua directii (pentru care 0. prin marimea lniiI!imii utile a placii: hox > hoy. In cazurile obisnuite. c) armarea pentru cazul in care Mreazem J » I Pentru pJiicile annate crucis. la partea superioarii. PC52). numai in zone Ie hasurate. 2. se prevad calareti. Acest mod de asezare este rational.33b. Aceste armaturi trebuie sa respecte conditiile pentru arrnaturile de repartitie ale placilor annate pe 0 directie.J"n:ti -. In zonele nehasurate din figura 13. armatura de repartitie este necesara. aceste bare sunt 5~6/m (PC60. l 105 U loi5 [/ l~_. aria de armatura pe directia mai scurta rezulta mai mare decat cea de pe directia lunga. De regula.7c.164 . pentru fiecare directie in parte.1camp . .7c)..5 . date pentru barele de rezistenta de pe directia scurta. armaturile de rezistenta dupa directiile x si y se incruciseaza atat Ia partea inferioara a placii. se dispun pe randul al doilea. de aceea. Ilx ::." respectiv barele marca 3 si 4 din figura 5.

030 7..16 40./4 .020 5.310 7.64 32..040 10.60 34.7 .40 88.I-' b) placa armata pe doua directii r armaturi de rczistcnta Aa ) ~ f-- .48 24.280 7.785 1.020 4. 15.28 49.800 4.00 6 1.08 20.260 4.870 A Any Aria sectiunii transversale pentru n bare.60 7 1.60 100.19 55.888 1.12 56.120 1.36 91.40 25.620 9.390 4.40 39.20 8 2.850 1.080 4.520 6.Dispunerea armaturilor de rezistenta ~ide repartitie la placi .840 6.10 25.20 3 0.: - "'1": .510 3.. ~ ~ '- 10 12 14 16 18 -V F 1.32 25.980 3.520 5.40 5 1.130 1.040 10.80 113.Plansee curente din placi si grinzi din beton annat .830 5.78 14.910 10.96 48. L .80 29.80 9 2.850 11.030 7.40 102.1.990 9.503 0.55 30.10 61.040 12.12 30.37 43.44 72.70 19.850 4.060 10.30 15.510 2. -.260 3.600 9.00 49.617 0.80 40.240 12.28 71.60 80.010 1.570 2.20 44.420 11.60 37.280 9.160 8.I ~r" 20 22 25 28 32 36 40 I 3L \ Iy I B-Il ".78 21.32 16..920 5.020 6.700 10.24 61.140 3.160 8.460 2.26 34.20 12.650 7.5 ..080 6.140 4.350 3.12 30.86 28.980 3.16 12.46 36.540 3.84 22.73 18.710 6.17 13.40 38.07 17.010 3.130 2.60 2 2 0.00 126.580 1.V 1~ eruuri s au grinzi ~ I--!""-- ~. ) -I.5 5.86 18.010 2.09 22.395 0.20 75.80 4 1.620 6..20 51.990 2.70 15.780 9.222 0..28 64.910 6.540 2.-:-.700 3.80 50.08 20.00 _j ..98 26.. ~ t ~ r0- 1 Iy a) placa armata pe 0 directie Figura 5.166 .40 20.32 81.06 15.56.00 63. =f= i armaturi ~ .420 2..64 24.32 16.Prevederi de alcatuire pentru placi de beton annat 167 Tabelul5 Diametrul mm 6 8 18 Masa kg/m 0.00 24...05 12.40 31.820 12.570 1.530 7. In cm 1 0.20 19.283 0.40 10 2.550 4.40 14.490 7.24 18.

Incarcarea perrnanenta din planseu.5 275 22. [daN/m2l 23. Tabelu15.1 1.168 . Inearearea pennanenta . Crt.3 1.01 TOTAL 169 5.1 439 - Predimensionarea pliicii planseului grosimea minima a planseului este: h.3 1. finisaj parehet este data in tabelul 5. 1 2 3 Denumire material Parchet Mortar de ciment Placa de b.Schema de calcul a incarcarii permanente pe scara Tabelul 5. Valorile incarcarii sunt date in tabelul 5. Incarcarea de calcul .19.3 1. 1 2 3 4 5 Denumire material Gresie Mortar adeziv Mortar de ciment (egalizare) Placa de b.1 Grosimea [m] 0.3 Grosimea [m) 0. Incarcarea permanents din planseu.033 0.a. Crt. - - Evaluarea inciirciirilor pe m2 de suprafatd a).20 .01 Incarcarea de calcul [daN/m2] 22.20 Denumire material Beton simplu Beton armat Greutate Specifica [kg/rrr'] 2400 2500 _.ce actioneaza pe scara Pentru a calcula incarcarea permanenta ce actioneaza pe scara se calculeaza suma incarcarilor date de placa de rezistenta a rampei si de treptele de beton sirnplu.070 TOTAL Incarcarea de calcul [daN/m2] 316.022 0. min = - Imin 45 = 415 45 = 9.Exemplu de ealcul si alcatuire a unui plan~eu de beton annat b). incarcarii 1.8 .010 0. Tencuiala mortar var Greutate Specifics [kg/ml] 800 2100 2500 1700 Incarcarea Normata [kg/m2l Coef.10 0.1 397 Nr. incarcarii 1.5 510 - .120 0.6 EXEMPLU DE CALCUL SI ALCATUIRE A UNUI PLANSEU Se va exemplifica proiectarea placii planseului peste parter pentru constructia prezentata in capito lui 2. incarcarii 1. 1 2 - 4 Figura 5.3 1.22cm acoperirea eu beton ab: a.007 0. finisaj gresie este data in tabelul 5. TOIAL Incarcarea Normata [kg/m21 Coef.028 0.1 1.a.8 192.3 90.3 Grosimea em) 0.19 Nr.6 .9 76. Pentru a simplifica calculul se considers pentru trepte 0 grosime echivalenta care este uniforms pe toata lungimea rampei. = 1.Plansee curente din placi si grinzi din beton annat .1 275 22.19 Tabelul519 Nr. Crt.7 27. Tencuiala mortar var Greutate Specifica [kg/rrr'] 2600 2100 2100 2500 1700 Incarcarea Normata [kg/m''] Coef.1 1.5 5.10 0.5 em grosimea planseului propusa dupa predimensionare: hp= 10 em c).3 1.

I 5.Plansee curente din placi si grinzi din beton arm at .4 1.t. Crt. 'I I .6 . 7 Panoul nr.21 Tabelul5. 2 Fly F2y F4y Panoul nr.10 -Panourile de placa luate in considerare la calculul placii planseului I: Figura 5.5 Panoul nr. .21 Spatiul unde Incarcarea utila Coeficientul incarcarii 1. 1 Stabilirea fiisiilor de calcul Fasiile luate 'in considerare prezentate 'in figura 5.5 d).Il.9 .3 I Panoul nr.4 I-I-I-I-I-I-- Flx f.Fa~iile luate in calcu! Distributia tnciirciirilor In figurile urmatoare sunt date dimensiunile panourilor considerate in calcul si valorile coeficientilor de distributie a incarcarilor pe cele doua directii x si z. 6 F3 x F4x y L:= x F3y Figura 5.r- l.I- ~~ ~ r- F2 x I PanouI nr.9. 170 . Incarcarea Nr. Dorrnitoare Casa scarii. pentru calculul pe cele doua directii x si y sunt Panoul nr.3 Incarcarea utila de calcul [daN/m2] 210 Panourile de placii (ochiurile de placii) considerate pentru distribu(ia incdrciirilor Numerotarea ochiurilor de placa considerate se regaseste 'in figura 5. Coridoare normata [daN/m2] 150 300 2 390 Panoul nr.10 actioneaza Camere.Exemplu de calcuI si alcatuire a unui plan~eu de beton armat 171 utila este data In tabelul 5.

.4058 1...5 .Exemplu de calcul si alcatuire a unui plan~eu 173 A=- ly I Ix I3x 0.7454 Panoul nr..1 I3x 0.Plansee curente din placi ~i grinzi din beton arrnat ..1649 ! I Panoul nr. " .. 4 Iy 1....2447 1...5 5.10 ° - ..=1_ Panoul nr... 2 I l3y 0..... '"''''''''"~~" """"'" " ...7935 l3y 0.2065 A. 3 Iy 2.6 A=I3x 0.=1_ ly 0.7553 Iy Ix I3x 0...""" Iy 4.5 Panoul nr.... A=A. .2546 l3y 0...172 .=1_ Panoul nr. 1 1.8351 l3y 0.... ..5942 l3y 0.4 - -- A.1..6 . 6 I3x l3y 1 ~ -- I! Ix I3x 0. .

3.00 CD t t (!)9=162 g [daN/m] q [daN/m] q=86 9=108 q=::52 F4Y t~--4.-5 __ 0 I f -r--® 9=236 q=125 --.Coeficientii de distributie a incarcarilor F1Y® ..11 .1649 0. [daN/ill) 349 332 0 112 332 236 0 gv[daN/l1l}_ _iL.4058 1 91 108 440 328 66 162 397 167 159 0 54 176 125 0 44 52 390 157 35 86 390 F2Y® f 4.--®_ _ 4...40 t 0 F1Xf 9=349 q=167 2. este unghiul pe careil face rampa eu orizontala.75 0 (2) s-a notat panoul de placa prin care trece fasia.60 ---.-60-----.174 ._.22 Tabelul522 Panoul nr.[daN!m~ _qv[daN/mJ 2 3 4 5 6 7 439 439 439 439 397 397 397 210 210 390 210 210 210 390 0.t Obs: Cu F2Xf 9=332 q=159 2..8351 0.5 5..1.7454 0.00 4.exe s-a considerat pentru deschid~rea a 3-a 0 lungime echivalenta lech = lfcos a..40 f f (2) 2. 5.3----.0Q t Observatie: Pentru efectuarea calcululul eu programul "grie". unde 1 este proiectia pe orizontala a rampei si ex.15 Directia Y g=66 q=35 Fig.0.50 t o t 2.75 t I Panoul nr.60 f 0 9=328 q=157 g=91 q=44 1. g= 162 g=440 q=390 Schemele statice ale fiisiilor si inciirciirile aferente Directia X F3Y f .15 F4X ®.2546 0.Plansee eurente din placi si grinzi din beton annat .2447 I 0..6 .-60--f'r----4.6 f 1.Exemplu de calcul si alcatuire a unui planseu de beton arm at 175 ! - A'=~ 9=112 q=54 F3XtlSQ f t 0) g=O q=O g=332 q=159 3. f 1...5942 0 0.7553 0 0. g fdaN/m'] Iq[daN/m' I f 4... Valorile incarcarilor pe eele doua directii sunt eentralizate in tabelul 5.7935 0..85 t 9=397 q=390 g=66 q=35 g=440 q=390 (3x (3y s. .60 f q=86 Q) g=510 q=390 1. 71 """'~~""'" ly ~x ~y g=332 q=176 2.2065 0..4Q 2.

176 - Plansee curente din placi si grinzi din beton annat - 5

5.6 - Exemplu de calcuI ~i alcatuire a unui plan~eu de beton armat
464.148 F3X NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L CAPAT
=3 = CAP AT UBER = REAZEM ARTICULAT

177

Calculul momentelor lncovoietoare in sectiunile caracteristice
Pentru calcul se utilizeaza programul de calcul al grinzilor continue "gric.exe" • . Rezultatele calculului static sunt prezentate in cele ce urmeaza.
FIX NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC

1.375

313.844

1.375

=
=

1

= REAZEM

ARTICULAT REAZEM ARTICULAT

L 1.0000E+00

1 2.000 INCARCARI LINIARE DESC g

P

MOMENTE

349.000 167.000 MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS

1

1 0.000 0.000 2 0.000 0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X 258.000 F2X NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L 2.750 ll-lCARCARI LINIARE DESC g 1.000

STINGA 1.0000E+00 1 1.500 I.OOOOE+OO 2 3.500 I.OOOOE+OO 3 2.750 INCARCARI LINIARE p DESC g ............ _-----_ .......... _--------_ .._--------------_ .... ---_ ..... --- ..--_ .. CAPAT STINGA 1 112.000 54.000 2 0.000 0.000 3 332.000 159.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS .......................... __ ...... _ ....... - ...... _- ----- _ .. -_ ....... - --------_ .... - -- - .._ ........ CAPATLIBER 1 0.000 -0.000 2 -126.000 -186.750 3 -85.801 -168.945 4 0.000 0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X

MIN. MF 174.500

X 1.000

=1 = REAZEM ARTICULAT = REAZEM ARTICULAT

.....

-----~---..... --......-....-....-....-...--...... -....--... --- ..-..-..--..-..--- .. .
1

MIN. MF
--

X

CAPAT STINGA

2
3 F4X

0.000 0.000 391.289

0.000 0.000 1.488

-0.000 -169.343 264.543

0.000 1.750 1.488

............ ---- ......... _-------- ..... ----_ .......... ----------_ ..... -------------

1.0000E+00 P

-------------_

_-_ --------_ ---_ ---_ .. 1 332.000 159.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. I'vlA.X. MS MIN. MS ...................... _--------_---_ _-_ -_ ..__ _---_ .. 1 -0.000 -0.000 2 -0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI MIN. MF DESC MAX. MF X -- .......... ---_ ..... _-- .... _------------_ ..... _--_ ... ----_ ..... --_ .... -----_ .... 464.148 1.375 313.844

NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA

=2
=REAZEM ARTICULAT = REAZEM ARTICULAT

X
1.375

CARACTERISTICI DESC L .......... --_ ... --_ ...... _-----_ ............ -_ ........ _--_ ... _---_ ...... _-- .. - ....._-- ..- ........ 3.000 1.0000E+00 2 4.150 1.0000E+00 INCARCARI LINIARE DESC g P _ ..- ....... _---_ ... _ ..----_ .._-----------_ .......... __ ....... ---_ ...... -_ ...... -_ ..--332.000 176.000

178 - Plansee curente din placi si grinzi din beton arrnat - 5
MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS 1 0.000 0.000 2 -534.680 -690.872 3 -0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X I 2 335.424 502.976 1.149 2.481 3 4

5.6 - Exemplu de calcul si alcatuire a unui planseu de beton arrnat
2.460 1.000 INCARCARI LINIARE DESC g 1 66.000 440.000 510.000 397.000 I. 7000E+00 1.0000E+00 p 35.000 390.000 390.000 390.000

179

2
MIN. MF 131.419 275.892 0.890 2.621 X 3

4

flY
NUMARUL DESCHIDERlLOR CAP ATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L 4.600 1.400 2.850 INCARCARI LINIARE DESC g I 2 3

=

3

= REAZEM ARTICULAT = REAZEM ARTICULAT

MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS --------------_ ..... --_ ..... _------_ ..... -------_ .... _--------_ ... -.. ---_ ... -0.000 -0.000 1 -230.667 -126.121 2 -328.045 -138.766 3 - 186.264 -366.919 4 -0.000 0.000 5 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI MIN. MF DESC MAX. MF X -_ _ ..----_ -_ --_ __ _ ----------_ _--- .. - _ 1.781 104.732 1.871 176.760 1 0.598 0.659 -120.721 23.047 2 1.227 179.588 1.192 377.644 3 0.000 0.000 0.764 21.895 4

1.0000E+00 1.0000E+00 1.0000E+00
p

x

1 66.000 35.000 2 328.000 157.000 3 91.000 44.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS 1 0.000 -0.000 2 -141.495 -225.067 3 -52.619 -106.494 4 0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X MIN. 1 170.915 1.840 106.567 2 7.598 0.813 -54.866 3 98.639 1.641 58.321 F2Y NUMARUL DESCHlDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L I 2 3 4 4.600 1.400 2.460 1.000

F3Y NUMARUL DESCHIDERILOR =2 CAPATUL STINGA = REAZEM ARTICULAT CAPATUL DREAPTA = REAZEM ARTICULAT CARACTERISTICI DESC L .... _ ----_ _-_ -------_ .. --_ _ ..------------_ _-_ .._ _4.600 1.0000E+00 2 1.400 1.0000E+00 INCARCARl LINIARE DESC g P -_ ..--_ _-----_ ..--_ _ __ __ --------_ --_ --162.000 86.000 2 440.000 390.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS --_ ....... -----------_ ..-------_ .... _-_ ..... _ ..... -------------_ ....... _ .............. 1 0.000 -0.000 2 -375.957 -550.351 3 0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI X MIN. MF DESC MAX. MF X --_ ..--_ .... -_ ...... --_ ..... --_ ... - .. .. ....... _----_ ......... --_ ...... --- ...... ---

MF X I.797 0.985
1.718

=4 = REAZEM ARTICULAT
=

REAZEM ARTICULAT

1.0000E+00 I.OOOOE+OO 1.7000E+00 1.0000E+00

-_ _--_

180 - Plansee curente din placi si grinzi din beton armat - 5
I 2 F4Y NUMARUL DESCHIDERILOR =2 CAPATUL STINGA = REAZEM ARTICULAT CAP ATUL DREAPTA = REAZEM ARTICULAT CARACTERISTICI DESC 418.500 58.814 1.837 1.024 261.128 0.000 1.795 0.000

5.6 - Exemplu de calcul si alcatuire a unui plan~eu de beton armat

181

Fasia

Sectiunea 1 -C 2-R

b
[mmJ

Tabelul 5 23 b
hoy

[mm]

[N/mm J

Re

2

Fly

3-C
4-R 5-C I-C 2-R 3-C 4-R 5-C 6-R 7-C I-C 2-R 3-C I-C 2-R 3-C

L 4.600 4.600 g 1.0000E+00 1.0000E+00 p F3y F2y

2 DESC

INCARCARI LINIARE
162.000 86.000 2 108.000 52.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS I -0.000 -0.000 2 -425.845 -539.580 3 0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X 441.675 237.059 1.887 2.879

1000

70

12,5

F4y

M [N·mm] 171 X 104 226 x 10" 55 x 10· 107 x 104 99 x 104 177 x 10' 231 x 10' 121 x 10· 329 x 104 378 x 104 367 x 10" 22 x 10' 419 x 10· 550 x 10· 59 x 10· 442 x 104 540 x 104 238 x 10'

m 0.028 0.037 0.009 0.017 0.016 0.029 0.038 0.020 0.054 0.062 0.060 0.004 0.068 0.090 0.010 0.072 0.088 0.039

p [%] 0.12 0.15 0.04' 0.06 0.06 0.13 0.17 0.08 0.23 0.27 0.26 0.04 0.29 0.4 0.04 0.31 0.39 0.17
~I

A. [cm''] 0.84 1.05 0.28 0.42 0.42 0.91 1.19 0.56 1.61 1.89 1.82 0.28 2.03 2:8 0.28 2.17 2.73 1.19

Observatie: Cu litera "C" s-a notat sectiunea caracteristica dm camp, sectiunea de pe reazem.
MIN. MF
242.019 98.753 1.729 3.248

cu "R"

X

Alegerea diametrelor harelor si a pasului de dispunere a acestora
Diametrele barelor alese si pasul de dispunere a acestora pe cele doua directii sunt date in tabelul 5.24 a si b

2

Determinarea ariilor de armiiturii in sectiunile caracteristice
Fasiile au fost alese cu latimea b = 1m = 1000mm Grosimea placii h = 10cm = 100mm Inaltimea utila hox = 100 - 15 - 10 I 5 = 80 mm Inaltimea utila hoy = 80 - 10 = 70 mm Se propune pentru beton clasa C 16/20 (Bc20) si pentru armatura marca PC52. Ariile de armatura in toate sectiunile caracteristice pe cele doua directii sunt date in tabelele 5.23 a si b TabeJul 5.23 a
F~ia FIx F2x F3x Sectiunea
1

Directia X
Tabelul 5.24a
F~ia FIx F2x Sectiunea I-C I -C I-R A. ~ 1 pas [mm 1 em] 4>6/20 4>8/20 ~6/20 4>6!20 4>6/20 4>8/20 ~6 1 20 ~IO 120 ~8 1 20 Pozitia arrnaturii de rezistenta in sectiune jos jos sus sus sus jos jos sus jos Observatii armare constructiva arrnare constructiva armare

[crrr']
1.12 2.00 0.72 0.64 0.64 1.68 1.44 2.96 2.16

I'

-

b

[mm]

hax [mm]

n,

[Nzrnrrr']

1-~

0

F4x

1- C 1- R 2-C 3-R 4-C I-C 2-R 3-C

1000

80

12,5

M [Nrnm] 258 X 104 465 X 104 187 xl04 169 x 104 170 x 10" 392 x 10· 336 x 104 691 x 104 503 x 104

m 0.032 0.058 0.023 0.021 0.021 0.049 0.042 0.086 0.063

p [%] 0.14 0.25 0.09 0.08 0.08 0.21 0.18 0.37 0.27

[crrr']
1.12 2.00 0.72 0.64 0.64 1.68 1.44 2.96 2.16

A.

F3x

2-C

constructi va
armare constructiva arrnare constructiva

.. -~
A

3-R

r>

-

I-C F4x 2-R 3-C

-

.Plansee curente din pliici si grinzi din beton armat . --' II F3y armare constructiva '" . N ~ ®~B 0 77 8 .28 0. figura 5. . '" 4...~ en '" 0- ~ 06/20 260 L~2 '" -' 0 • ® ® I'" rep sus L-1..::.61 1..15 2. rep sus ... .65 5~6 '" co N 8 ... Armarea s-a facut cu bare independente drepte aceasta cu toate ca deschiderile ochiurilor de placa depasesc 2m. ~ I'" ~ ~ . N '" - ": 0 - armare constructiva - @rep sus e 'a> '€ '" 0 N0 <..15 Figura 5.5 Directia Y Tabelul 5 24b Fasia Sectiunea J-C 2-R Fly 3-C 4-R 5-C I-C 2-R F2y 3-C 4-R 5-C 6-R 7-C 1-C 2-R 3-C 1-C 2-R 3-C Aa [em'] 0.0 " ® -' <. '" "' . ~ '" ~" e © " N 0....e. :::? @rep Sl e ses .... Armarea cu bare ridicate pe reazem este impusa de considerente economice.00 . 0 rezistenta in sectiune jos sus sus sus jos jos sus sus sus jos sus jos jos sus jos jos sus jos observatii annare constructiva armare constructiva armare constructiva armare constructiva arm are constructiva arm are constructiva annare constructiva aimare constructiva ......00 2.03 2.. :::? "6 @ .19 $1 pas [mml em] $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $8/20 $8/20 $8/20 $6/20 $8/20 $10/20 $6/20 $8/20 $10/20 $6/20 Pozitia armaturii de 5. 320 I' 5~ @rep sus 4~6 .. 0 " N '" ©'" o .28 2.. 77 8 8 CV 08/20 77 L=S..35 20 L=4. N :" ...19 0.17 2.J II '" '" .6 .... " " ~ Q..10 200 ~ --' ~ ~ . 0 8 rep eo sus 140 e 6"6 0 .. o 105 5.......1 320 506 . '" '" '".. '" a:i .. N o i @ ep ~us L 1.84 1. In :::? . " e. 0 0 550 o- ......'" .75 71&6 0 0 .82 0. In acesete conditii se reduce risipa de armatura in cazul armarii cu bare independente realizandu-se ~i economii la manopera Extrasul de armatura corespunzator armarii placii este dat in tabeluI 5. B '" . .. 245 ~... ~:g S? 0 N <.45 ..11 este exemplificat planul de cofraj si armarea placii planseului peste parter a constructiei prezentate in capitolul2..42 0. ©N ..11 -Plan cofraj si arm are placa planseu peste parter .20 rep su~ L=1...85 '" " '" '" 8 .. dar in cazul de fata. ~ .. .. '" . . '" . 87". to @rep sus 3~ L=1.. . 3...8 0.....28 2..90 . CD 06/20 L=3.56 1.. "" l2sl 7. '" "'.73 1.. '" tl) (§ ~8 I 23 10 S! (J) "6/20 345 L=4. @ L......91 1. .Exemplu de cal cui ~i alcatuire a unui planseu de beton arm at 183 2. '" " iil 0- L. e @eB/20 L 460 .182 . 0 11 <D .. Daca jumatate din bare s-ar ridica pe reazem ar fi necesare 6 bare pe metru din conditia ca in orice sectiune sa avem minim 3 bare.I 0 eo L.42 0. a:i -' "6 k-- 140 ... 0 ". 0'" N '" 00 e '" ... '" ~ " ~~ a.-' ~ .05 0.... e I 20 L=2. ~ to "'0 06/20 ~5.9 .50 :> 8 F4y arm are constructiva II - '" c...25.75 r-.89 1....€ ~ '" L=2. :::? ~I=.... '" co ~ . cand majoritatea sectiunilor sunt armate constructiv (5~6PC52). eo 0 ... . se pot dispune 5 bare pe metru numai In cazul armarii cu bare drepte.

75 15.25 6.30 44.1 GENERALIT ATI .40 25.60 1.75 85.25 $10 CAP. turnat ulterior executiei rampei (figura 6. Trebuie insa sa tinem seam a de importanta scarilor 'in caz de evacuare fortata. I ~.00 8. fermata din trepte si contratrepte (figura 6. Din punctul de vedere al executiei.40 8. Calculul functional al scarilor se face 'in conformitate cu prevederile rnentionate 'in capitolul 2.25 0.6 0.ii 'I 27 Lungimi pe diametru [m] Masa pe metru [kg/m] Masa pe diametru [kg] MASA TOTALA [KGI . Dintre scarile de beton armat la cladirile civile cele mai intalnite sunt scarile din beton armat monolit. 0· Figura 6.35 1.Plansee eurente din placi si grinzi din beton annat .65 1. au capacitate portanta mare si posibilitati variate de forma si finisare.80 21. ~.25 12.75 1.10 2.40 5. Indiferent de materialul si tipul scarii alese la proiectare se impune realizarea unui cal cuI functional al acesteia.30 1.40 Lungimi pe $ OB37 $6 $6 58. Cel mai frecvent folosit material este betonul annat.50 159.15 4.00 57.1b).90 37.din beton armat. _ din beton simplu. care trebuie conceputa si realizata ca 0 nervura.10 1.40 8. Scara trebuie sa fie un element de constructie 'in care se imbina annonios solutia functionala ~i arhitecturala.la).80 18.00 8.. _ sub forma de placa subtire cutata.60 44.45 22. Materialul folosit la executarea scarilor depinde de materialul din care se executa cladirea.95 2.50 PC52 $8 86. iar treapta este elementul secundar (placa). in acest caz elementul principal de rezistenta este contratreapta.90 5.1c).1 .40 37.25 6.70 6.40 2. treapta propriu-zisa se poate realiza: .184 .617 37 135. turnat odata cu placa rampei (figura 6.222 124 485.222 35 35 558. .60 15.00 58.75 2. Aceasta datorita avantajelor pe cale Ie prezinta: sunt incombustibile.10 4.5 0. Din acest punct de vedere este indicat sa folosim materiale cu rezistente mecanice si la foe ridicate.70 5.60 140.Posibilitati de executie a scarilor din beton arm at . chiar si la cladiri executate din alte materiale. prezinta deformatii mici.35 3.85 12.20 1.30 9.5 Tabelul525 EXTRAS DE ARMATURA Element Marca 1 2 Lungimea unei bare [m] 3.60 2.30 4.05 0.35 4.394 191 353 60.50 85. care reazema pe nervura.00 41. Scarile din beton armat monolit se executa prin turn area pe loc a betonului intr-un cofraj care reproduce exact forma intradosului scarii. 6 scARI DE BETON ARMAT MONOLIT $ 6 8 6 6 6 8 6 8 8 6 6 6 8 8 10 8 10 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 Nr. bare 15 15 8 8 9 9 24 24 24 11 11 5 5 7 7 14 14 14 7 5 7 5 II II 6 8 23 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12 PLANSEU PESTE PARTER 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 6.75 20. cu solutia de rezistenta.60 57.35 108.50 2.

Incastrarea trebuie asigurata pe minimum 25 em In ziduri de caramida si 15 em In ziduri de beton. .scara eu doua rarnpe Figura 6..Scari in consola . .4). de tavan sau de podestul imediat superior. Scarile realizate in consola se recornanda a se folosi panii la deschideri de 1. cu tiranti metalici. b).Scari din beton armat monolit.. lara grinzi .1 .50 m. In cazul un or lungimi mai mari se poate realiza suspendarea treptelor in consola.3 . intreg ansamblul pe conturul exterior al casei aceste scari sunt utilizate in cu aspect estetic placut.2a).L.( 6. id z Figura 6.'.5).din placi inclinate (rampe) si placi orizontale astfel format.3). specialla cladiri civile deoarece asigura un intrados neted /.6 In functie de modul de rezolvare a structurii de rezistenta se disting urmatoarele tipuri reprezentative de scari realizate din beton armat monolit: .186 Scari de beton arm at monolit .2 .Scara din beton annat monolit eu grinzi de podest Dintre tipurile de scari mentionate eel mai freevent intalnite la constructiile de loeuit sunt scarile eu grinzi de podest si scarile lara grinzi de podest care reazerna prin intermediul placii podestului. fiind simplu rezemat sau partial incastrat scarii realizat din pereti portanti sau cadre (figura 6.2b) sau dintr-un pilon central.I. din grinzi de yang amplasate central (figura 6.cu trepte independente sau cu rampe scoase in consola din zidaria casei scarii (figura 6.5 .4 .Scara rezemata pe ziduri de caramida Figura 6.. balustrada treapte placa rampei placa rarnpei grinda de vang aj.Generalitati 187 (podeste).scara eu 0 singura rampa bj.~~~. Figura 6. zid a). balustrada \. eare transmit lncarcarile strueturii de rezistenta a cladirii (figura 6..din placi inclinate ~i orizontale (respeetiv rampe ~i podeste) rezemate simplu sau partial incastrate in grinzi de podest sau de vang.L-oLL.rezemate pe ziduri de caramida (figura 6.

podestul se descarca pe una sau doua directii.5.RILOR Evaluarea incarcarilor pe m pentru calculul scarilor se face In mod similar cu evaluarea incarcarilor de la calculul planseelor prezentata la cap. .Calculul scarilor 189 6. nurnita grinda de podest. In.Scara cu grinzi de podest Placa se executa monolit si este continua pe reazemul format de grinda. 2 Scara cu grindii de podest Podestul se reazerna pe trei laturi pe peretii casei scarii. () 6~8 L=L55 120 cen lura 25x20 t 11 125 I I - _I? Ii ~I I 1+ 2-2 Figura 6. In tabelul 6.8 este exemplificata armarea scarii la constructia prezentata In capitolul 2.Plan cofraj ~iarmare scara prescriptiilor de alcatuire pentru placi.188 Scari de beton armat monolit . Ca1culul ariilor de armature si armarea scarilor se face cu respectarea tuturor Figura 6. Ca1culul se face considerand un sistem static de grinda continua pe directia rampei si de grinda cu 0 singura deschidere pe directia lungii a podestului (figura 6. sectiune ramp a se prezinta ca 0 dala independenta de pereti. iar pe a patra pe 0 grinds asezata sub linia de frantura la intersectia cu rampa.7 . In figura 6. sectiunea fasiei de ca1cul se ia unitara. Tot pe acesta grinds se descarca rampa. In functie de raportullaturilor.6 6. Scarile se calculeaza la incarcarea din greutatea permanents (placa de rezistenta si treptele) si incarcarea utila corespunzatoare.2 CALCULUL SCA.1 se prezinta extrasul de armature pentru cele doua rampe ale scarii.2 . aceasta simplificand substantial executia. Pentru simplificarea caJculelor. In functie de tipul scarii se vor considera scheme statice corespunzatoare.7).8 . ea fiind alcatuita dintr-o placa inclinata.

90 Lunaimi pe ~ OB37 PC52 ~6 ~8 26.55 2. = h .40 1.25 = 275 mm R.04 -jo P = 0.30 x 2500 = 206 daN/m Inearcarea uniform distribuita ee actioneaza pe grinda de podest este gCtotal 885 + 585 + 206 =1676 daN/m = Momentul maxim este la mijlocul deschiderii 2 2 M = g~otal1 .incarcarea permanents din greutatea proprie a grinzii de podest gC= 1.incarcarea utila q" = 2. incarcata cu 0 sarcina uniform distribuita provenita din greutatea ei proprie.18 Calculul grinzii de podest Grinda de podest a aceleiasi scarii se considera rezemata pe peretii casei scarilor.60 9.190 Scari de beton armat monolit .2 .24 cm2 -jo adica 2 <I> 10 Armarea transversala se face eu etrieri din OB37 A= a (<I> 6 / 10 ). Gpodest Qeb = 2 Jbh~ JPmtRtqe = J250X2752 -nAematRa = ~0.394 32 + 1 / cos 510 = 885 daN/m a) -2. respectiv rampa si podestul.1 .15 2.1 xlOO = 59948 N = 5995 daN nAematRa = 2x28.2 sunt date planuI de cofraj respectiv extrasul de armature pentru cele doua grinzi de podest identice ale scarii.5 x 390 = 191 ~ 8 8 8 8 8 8 6 Nr. = 1.15 (0.Suprafata aferenta de pe care preia grinda incarcarea . = Figura 6.15 . Verificarea la forta taietoare: Saferenta .15 x 1.90 25.5 = .30 12.1 0 si in tabelul 6.222 8 8 81.60 1.6 Tabelul61 EXTRAS DE ARMATURA Element Marca I 2 3 SCARA 4 5 6. 1676. Se propune pentru grinda de podest 0 sectiune 250 x 300 mm. bho = 0 18 250·275 =124mm2 p 100 ' 100 h.1 x 0.6 0.30 1.10 0.1S/2=1801 daN qe Qeb= 5995 daN> Qrnax 1801 daN = In figura 6.incarcarea perrnanenta din greutatea rampei rampei si podestului gC= SafX grampii 2 .25 x 0.Calculul scarilor Evaluarea incarcarilor ce actioneaza pe grinda: .2. 585 daN I m 6 7 8 6 Lungimi pe diametru [m] Masa pe metru [kg/rn] Masa pe diametru [kg] MASA TOTALA [KG) .3xO.90 15.OB37).45xlx95.15 =969daNm =969 x 104 Nmm 8 8 m 32 = M b·h a ·R C 2 = 0.15 0. = 12.9 .deoarece sectiunea grinzii este alcatuita lara armaturi inclinate forta taietoare trebuie sa fie preluata doar de beton ~i etrieri (<I> 6/ 10.80 9.a = 300 .8x2l0 = 95 1 100' ae Forta taietoare maxima este pe reazem Qrnax=1676x2.20 38.60 2.40 7. bare 6 6 6 6 6 6 6 28 Lungimea unei bare [m] 4.5 N/mm2 A.95.60 12.

72 0. respectiv al planseului peste subsol paoa la nivelul superioral planseului peste ultimul nivel.80 52.5 IB(5) IB(75) Rezistentele earacteristice 6.6 Beton ell agregare I usoare ell subcateg.20 52. D si F respeetiv maxim 2 nivele in zonele A si B.80 OA5 . ALCATUlREA STRUCTURILOR ZIDARIE DIN 2.j<-.I. amplasate in zone cu intensitate seismica redusa (maxim P+ 1E in zona seismica de ealcul C atunci cand planseele se comports ca 0 saiba rigida si maxim constructii P In cazul in care planseul nu realizeaza saiba rigida).65 1.3. Pentru utilizarea structurilor din zidarie in zonele seismice A si Beste necesara intarirea.7.0 2.192 Scari de beton annat monolit .1.1 C25130 (Be30) 14.76 0.5 12. In toate cazurile este oblizatorie dispunerea centurilor de beton arm at mono lit.9 .] 1. 25 L ~l'-'I'ot.2 bucati Tabelul 62 EXTRAS Element Marca I 1 $ Intr-un el. Cladirile cu pereti structurali din zidarie nearmata sunt acelea la care peretii nu sunt intariti cu stalpisori din beton armat monolit sau eu armaturi dispuse in masa zidariei sub diferite alcatuiri. Inaltimea cladirii se considera de la nivelul superior al soclului..10 ...59 18.35 - 0. este data in figura 7.4' 15. aceasta nu se numara ca nivel ~i nu se considera la stabilirea inaltimii cladirii. ~/mm2 4. 8 DE .5 0.peretilor eu stalpisori din beton armat (zidarie complexa) sau annarea zidariei 'in rosturi orizontale (zidarie armata).59 R" 0. Compresume Beton obrsnuit 1. I . 1.7 3.4 45 R" 0. (j)2x2. In acest caz se poate merge pana la constructii cu 5 nivele in zona F..9 .92 1.8 de densitate I 1.6 ~bmilimlln"mmmm mil J .] 1.. In cazul in care nivelul planseului peste susbol depaseste cu 1. bare Lungimea unei bare [m] 2. GR[:.'10 0. .65 250 Figura 6.2 0.38 1.6 8.60 0.10 1.614 13 13 Lungirni pe $ 0837 PC52 $6 $ 10 21.0 1.. 25 J ..' Rezistentele earaeteristiee si valorile de baza ale rezistentelor de calcul ale betonului sunt prezentate in tabelul 6.70 0.50 m nivelul trotuarului.& de densitate I 1.20 22 bucotl 7.19 1. In zonele seismice de calcul A ~i Beste interzisa realizarea de constructii din zidarie nearmata (simpla).I'-.86 1.fa.-__.. 0.JDA DE PODEST 10 6 4 22 [m] In toate el.10 B -l5G Ectnvalarca dsntre claselv de hewn " B 75 B 100 B 150 B 200 B 250 Valorile sunt rezultatul rnultiplicarii cu un coeficient suplirnentar egal eu 0.80 0.2 9.05 B .74 20.1 [28].5 0. ImpaI1irea teritoriului Romaniei in zone seismice de caIcul din punet de vedere a valorii coeficientilor k.55 0.65 1. . Avand in vedere performantele slabe la actiuni seismice ale structurilor din zidarie nearmata.3 1...'--'"I.5 6. In cazul terenului in panta se considers inaltimea medie dintre trotuar si planseul susbolului.95 B 350 .222 [2 12 21.AJUvIATURA Nr.95 0. Deasemenea este prezentat calculul strueturilor din zidarie portanta la sarcini gravitationale conform normativelor in vigoare [26].95 .65 0.-13 0.6 Beton ell agregate I R: usoare ell subcateg. domeniul de aplicabilitate al acestora se limiteaza la constructii eu regim de inaltime redus.15 I.~·Inuirctl« - 1..Plan cofraj si arm are grinda de podest .7 _.. valori de bazd. In cazurile in care ultimul nivel are 0 inaltime mai mica de 3 m ~i acopera mai putin de 25 % din suprafata construita. subsolul se numara ea nivel. pentru realizarea efectului de diafragma pe fiecare nivel al cladirii.. ~ etr 16/10 L"1.ji! D~[f1~ ..93 0.1 PREVEDERI GENERALE DE ALCATUlRE In prezentul capitol sunt date prevederile generale de alcatuire a structurilor din zidarie portanta din caramizi pline ~i caramizi si blocuri ceramice cu goluri.00 1.80 0.0 1..64 Simbol Clasa de beton CI211S C16120 IBel0) rsero: (BeI5) ale betonului.5 1. 3 nivele In zonele C.5 1.0 .25 1.03 Comoresume Intmdere intindere Beton obisnun 1. Planseele acestor cladiri trebuiesc de regula realizate din beton arrnat mono lit sau din elemente prefabricate monolitizate.50 0. [54].56 C28135 (Be35) 28. Tabelul 63 Tipu! rezistentei C41S C617.90 0.5 12.50 0. - - 1.00 1.85 C8110 00/25 (Be25) 20. CAP 7.10 L-2. !\ilmml16.00 1. 2...13 de cnlcul ale betonului.77 1.0 Rezistentele R.20 44 Lungimi pe diametru " Masa pe rnetru [kg/rn] Masa pe diarnetru [kg] MASA TOTALA [KGI I.". In afari de peretii structurali care au rol portant (gravitational) cat si antiseismic sistemul structural poate include si stalpi numai eu rol portant.

Ne g" IIJ~ In piesele scrise ~i desenate ale proiectului de executie se vor preciza urmatoarele caracteristiei ale materialelor prevazute pentru executarea zidariei si a elementelor de beton arm at inglobate: tipul. tipul ~i marca otelului beton.E F Inaltimea cladirii Zidarie armata sau com lexa Zona seismica de calcul inaltimea cladirii I Caramizi pline STAS457 . Raportul de tesere se exprima prin raportui dintre lungimea de suprapunere a doua caramizi sau bloeuri (1) si inaltimea caramizii (h) figura 7. .7 7.194 Alcatuirea strueturilor din zidarie .6 ::.8 (7.2.1) jar va!oarea minima: l/h = 0.F C. calitatea si marea caramizilor sau blocurilor.86 Fara restrictii F ara restri ctii ::. .1) sunt date principalele tipuri de caramizi utilizate la peretii structurali din zidarie: Tabelul71 Domeniul de utilizare Nr.:'5~ ~. crt Material STAS Format Zidarie nearmata Zona seismica de calcul 240 x 115 x 63 290x 140x88 290 x 240 x 138 365 x 180 x 138 2 Caramizi ~i blocuri eeramice eu goluri verticale STAS 5185/2 .D.2) Lungimea de suprapunere va fi eel putin 114 din lungimea caramizii sau bloeului.4 (7.o .D E.2 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in standardele respective indicate in acelasi tabel..D E F ::.1 .B C. Valoarea recornandata a acestui raport este: IIh~0. Pentru utilizarea caramizilor si bloeurilor ceramice la zidariile portante ale cladirilor trebuie sa se respecte raportul de tesere la punerea in opera.6 ::. tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor utiliza.9 < 15 ::.86 240 x 115 x 88 290 x 240 x 188 240x115x138 290x140xl38 E F C.6 Caramizile ~i blocurile cerarrnce dm tabelul 7.6 s 15 A.Prevederi generale de alcatuire 195 Materiale utilizate e. In tabelul urmator (7.9 s 12 s 12 ::.

B (zid cornplexa F C.. PC 52 si PC 60.7 7. Functie de rolul pe care II indeplinesc in cladire peretii din zidarie pot fi: pereti structurali portanti cu rolu! de a prelua sarcini verticale ~i orizontale. care nu rezulta printr-un calcul de rezistenta. consurnului de ciment. inaltimea cladirii H (m) maxim de niveluri (n) Marci minirne de caramizi si mortar in functie de zona seisrnica de cal cuI A. 7. Fig. Tipul de caramida sau b!oc se.. M. Se vor evita alcatuiri structurale eu rigiditati si capacitati de rezistenta mai reduse la un nivel inferior fata de eele superioare.. de peretii strueturali portanti... etc..- Tipurile ~l urmatoarele: pentru armaturi de rezistenta: otel beton OB 37 si PC 52 pentru armaturi constructive.- :2 E 10 25 25 o:j . T a b eu 172 I Numar t: z o . Planseele de beton arm at monolit sunt cele mai indicate pentru stucturile din zidarie portanta amplasate in zone seismice. . Structurile din zidarie portanta trebuie eoncepute ca sisteme spatiale... in functie de conditiile de rezistenta ~i stabilitate.arci~e caram!zilor si mort~~~lor pentru structurile din zidarie se vor alege astfel meat sa fie satisfacute conditiile de rezistenta si stabilitate ale elementelor structurale. determinate pe baza de ealcul din elementele de beton armat vor fi din otel beton OB 37. de armatura. 6 6c .. Alcatuirea planseelor va asigura de regula realizarea unor saibe (diafragme) orizontale cat mai rigide pentru asigurarea conlucrarii spatiale a elementelor structurale sub acti. 15 .. Infrastructura va fi alcatuita astfel incat sa formeze un sistem rigid. In vederea asigurarii rigiditatii planseelor in planullor. 50 75 100 ~ I§ o u .2 . E o:j ..ro u K':l ~ .... . rigiditatilor si capacitatilor de rezistenta ale elernentelor structurale in vederea limitarii efeetelor defavorabile de torsiune generala provocate de actiunea seismica.. inglobarea in zidarie a unor elemente de beton armat monolit.ce se vor utiliza la armatura zidariei vor fi - 50 50 - 50 75 100 .5 3... . Se vor alege de preferinta constructii cu forme in plan regulate. repartitia sarcinilor orizontale seismice la elementele verticiale structurale se va face tinand seama de deformabilitatea planseelor. ' . . Armaturile de rezistenta..o:j ro"O :2 . In vederea obtinerii unei cornportari corespunzatoare a strueturilor sub actiunea seismica se va urmari asigurarea unei variatii cat mai uniforme pe verticala a rigiditatilor si capacitatilor de rezistenta atat a ansamblului structurii cat si a elementelor structurale componente. capabil sa transmits la teren incarcarile gravitationale ale cladirii si sa reziste la solicitarile provenite din miscarile seismice ale terenului. t: E ~ 0 ro"O ~ . pereti structurali de contravantuire cu rolul de a prelua sarcinile orizontale si greutatea lor proprie. In cazul in care alcatuirea constructiva a planseelor nu conduce la realizarea unor saibe orizontale rigide. pereti nestructurali ce indeplinesc numai un rol de compartimentare a volumului cladirii... u ro .D.. alcatuite din pereti dispusi de regula.. u . de gradul de protectie antiseismica.Marcil~ m!nime de cararnida sau de blocuri ceramice si de mortar pentru structunle de zidarie portanta pentru zonele seismice de calcul in functie de inaltimea cladirilor sunt date in tabelul 7.~ K':l :2 . stalpisori) se va utiliza beton de marca minima C8/1 0. iar cele constructive din otel beton OB 37_ ' marcile I 2 5 75 100 .. reducerea manoperei pe ~an~ier.. greutatea lor este preluata prin intermediul planseelor. legatura planseelor cu peretii structurali se va realiza prin centuri de beton armat.2..n eleme~t~le din beton armat inglobate in zidarie (centuri. Capacitatea de rezistenta a elementelor structurale din zidarie se poate spori dupa necesitati prin: prevederea de materiale (caramida sau bloc ~i mortare) de marci superioare.!nea sarcinilor seismice .1 . H . al~ge. t oj 0 :2 E 10 25 50 ro . armarea zidariei..196 Alcatuirea structurilor din zidarie . buiandrugi. dupa doua directii ortogonale si diafragme (saibe) orizontale realizate de planseele cladirilor. eompacte si simetrice din punctul de vedere at distributiei in plan a maselor.H..~ - 2 oj :2 0. otel beton OB 37 si OB 30 ' ...Raportul de tesere a caramizilor sau blocurilor .. ingrosarea unor pereti structurali in limite rationale. vertica!e si orizontale (stalpisori ~i centuri). de gradul de protectie termica de economisir~a c?mbustibilului in exploatare. I.. um ... solidarizate cu zidaria.5 .Prevederi generale de alcatuire 197 Principii de alcatuire a structurilor de rezistentii din zidarie .t: ro 0 1 2 3 H<3.E sau armata) o:j"O u . reducerea greutatii constructiei.

Peretii de contravantuire se vor executa eoneomitent eu peretii portanti ortogonali.00 0.5 1. A.20 1. Amplasarea golurilor in peretii structurali din zidarie se va face respectand dimensiunile minime ale plinurilor de zidarie indicate in tabelul 7. Se admite ca rigidizarea capetelor sa se faca eu stalpisori din beton arm at legati de plansee direct sau prin centuri din beton armat. cu exceptia peretilor de 1/2 caramida ~i a celor rigidizati prin stalpisori ~i centuri intermediare din beton armat.RIE De regula. fonic.4 . Latimea plinurilor de zidarie sirnpla la margine ~i intermediar 1/2hg 01 1.7 In cadruI fiecarei eategorii de mai sus vor fi preferate strueturile avand pereti strueturali portanti pe ambele directii ortogonale ale cladirii.00 1.40 m la cladiri: zonele seismice E si F. 5. exterior D. cu inaltimea nivelului de maxim 2.3 si 7. usi.198 Alcatuirea structurilor din zidarie .5 1. se va urmari ca acestia s~ lege intre ele fatadele opuse. 7.0 5. La cladirile de tip bara cu pereti de contravantuire transversali. eu plansee din beton arm at monolit sau din panouri prefabricate rezemate pe contur.TUlREA PERETILOR PORTANTI DIN ZIDA. proiectantul poate prevede: marirea grosimii peretilor sau adoptarea unor solutii constructive utilizand pereti portanti din caramida 'in combinatie cu materiale eficiente izolante termnic. nu se admit pereti in forma de lama.90 0.3 .25 1. exterior interior % % 55 80 50 75 45 70 40 65 45 70 sirnpla - 4.25 sau 1. 7.5 2.Alcatuirea peretilor portanti din zidarie 199 7. asigurandu-se legatura intre pereti prin tesere sau prin stalpisori de beton armat inglobati in zidarie.0 3. etc.8 <6m Aria plinurilor peretilor In sectiune orizontala pe fiecare din cele 2 directii principale in raport cu aria construita a constructiei. avand Iungimea de max. Tabelul73 Nr crt Caracteristica geometrica si Pozitia peretelui Marimea In functie de zona seismica de calcul a constructiei U. cu maximum 2 niveluri sau la ultimele doua niveluri ale cladirilor mai inalte. Inaltimea de nivel definita ca dimensiunea structural a intre doua plansee nu va depasi de 16 ori grosimea peretelui. In cazul 'in care grosimea peretilor dimensionata 'in conditii de rezistenta si stabilitate nu satisface conditiile de mai sus.C <6m E <16m <6m F 6-15m pozitia plinului I.75 1. Nu se admite ca golurile pentru cosuri sa micsoreze grosimea peretilor si se va evita amplasarea cosurilor 'in peretii exteriori. Se admite prevederea unui numar redus de pereti portanti cu grosimea de 1/2 caramida (14 sau 12.2 .5 3. cu capetele nerigidizate de pereti structurali dispusi perpendicular pe ei. interiori ~i exteriori. (valori orientative) Suma latimilor plinurilor de zidarie raportata la lungimea totala a peretelui respectiv Latimea plinurilor de zidarie 3.5 2. se va determina prin calcul din conditii de rezistenta si stabilitate. Peretii de contravintuire trebuie sa fie plani si eoplanari pe toata inaltimea constructiei.00 VaJorile date In procente in tabelul 7.50 1.2 ALCA. la colt (a) intermediar (b) exterior exterior interior m m m 1.5 ern). etc) din peretii structurali se vor amplasa si dimensiona astfel ca plinurile dintre ele sa satisfaca conditiile necesare de rezistenta si stabilitate sub actiunea incarcarilor verticale si orizontale. + interior % 7.75 0.M. Grosimea minima a peretilor portanti va fi de 0 caramida sau un bloc de 24 em. Grosimea peretilor portanti va trebui sa corespunda si conditiilor de izolare termica si evitare a formarii condensului determinate functie de zona climatica In care se amplaseaza constructia. Grosimea peretilor portanti.3 se determina conform fig.00 I Pereti de contraviintuire Peretii de contravantuire vor respecta conditiile privind grosimea in mod identic cu cei portanti.60 m. avand deschiderea planseului aferent zidului respectiv de maximum 3. Goluri in pereti Golurile mari (pentru ferestre.5 1.75 m.20 1. izolare fonica si prevenire a incendiilor si a efectelor aeestora.