Asist. ing. Daniel Dan
Avand un continut bogat de formule ~i tabele actualizate in conformitate cu standardele romanesti in vigoare, lucrarea de fata vine in sprijinul srucenplor, doctoranzilor, subinginerilor si inginerilor implicati in activitati de proiectare. Cartea are 0 valoare ~tiintifica ridicata iar tiparirea sa are menirea sa ofere cititorilor cunostintele teoretice necesare efectuarii unei proiectari de ealitate superioara. Referent stiintiflc: Prof.dr.ing. Valeriu STOIAN

Asist. ing. Silviu Secula

Asist.ing. Luminita Fekete-Nagy

CONSTRUCTII CIVILE ,
ELEMENTE DE PROIECTARE
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale DAN, DANIEL ' Constructli civile: elemente de proiectare I asist..ing. Dan Daniel, asist.ing. Silviu Secula, asist.ing. Luminita Fekete-Nagy Timi~oara: Editura Politehniea, 2001 300 p. ; 24 em. - (Student) Bibliogr. ISBN 973-8247-48-9 1. Secula, Silviu n. Fekete-Nagy, Luminita \624 Coleetia "STUDENT"

EDlTURA POLITEHNICA TIMI~OARA - 2001

PREFATA. ,
Copyright © Editura Politehnica, 2001 Toate drepturile sunt rezervate editurii. Nici 0 parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, stocata sau transrnisa prin indiferent ce fo ID1a, tara acordul prealabil scris al Editurii Politehnica.

EDITURA POLITEHNICA Bv. Republicii nr. 9 1900 Tirnisoara, Romania Tel. 056/293.570 Fax 056/190.321

Consilier editorial: Prof.dr.ing.

Sabin IONEL

Activitatea de proiectare in constructii presupune asigurarea unui nivel conform cu toate reglementarile In vigoare. Lucrarile de proiectare desfasurate de colectivele de specialitate trebuie sa corespunda standardelor In vigoare si implicit unui sistem al calitatii impus in birourile de proiectare. Lucrarea prezinta modul de alcatuire a unui proiect conform standardelor in vigoare din faza de concept pana in faza de proiect tehnic si D.D.E. Cartea de fata vine in sprijinul studentilor, doctoranzilor, subinginerilor si inginerilor implicati in activitati de proiectare. Pentru 0 proiectare cat mai corecta dar totodata sigura ~i econornica se dau explicatii complete cu comentarii si exemple de calcul. Structurata pe zece capitole distincte lucrarea prezinta fazele de abordare a unui proiect, de la conceptie la executie. Elaborarea lucrarii s-a facut dupa ultimile detalii furnizate de standarde, normative si legi. precum si dupa indicatiile literaturii de specialitate moderne. Lucrarea cuprinde doua parti principale: - elementele necesare elaborarii planurilor de arhitectura (reprezentari, detalii dotari); - elementele necesare alcatuirii ~i proiectarii elementelor de constructii (acoperisuri, plansee, scari, pereti, fundatii etc). Pentru uncle dintre elementele prezentate sunt precizate in paralel, pe langa metodele curente de proiectare, aflate la indemana oricarui proiectant si metode modeme de proiectare asistate de calculator. Ultimul capitol abordeaza problema autorizarii constructiilor conform reglernentarilor in vigoare la data redactarii si of era toate detaliile necesare privind docurnentatiile ce trebuie intocrnite pentru autorizarea lucrarilor de constructii. calitativ

Bun de imprimat: 30.10.2001 Coli de tipar: 19 C.Z.U.624 ISBN 973 - 8247 - 48 - 9

Autorii aduc multumirile lor tuturor eelor care i-au sfatuit sau ajutat la intocmirea materialului si sunt recunoscatori celor care vor binevoi sa studieze cu atentie acest material si sa contribuie la imbunatatirea lui.

Timisoara,
Septembrie 200 1

Autorii

Tiparul executat sub comanda nr. 288 1a Centrul de Multiplicare al Universitatii

"Politehnica"

din Timisoara

8 Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn CAP.4 Determinarea ariilor de armature in sectiunile caracteristice 5.4 Plan acoperis 2.1 Introducere 5.1 Principii de baza in proiectare 1.2 Incarcari permanente 3.2 Prevederi generale 5. Plan sarpanta 4.3 Notiuni despre desen CAP.CUPRINS PREFATA CUPRINS CAP.5 Exemplu de calcul si alcatuire a unui planseu 70 70 74 90 97 100 112 121 138 139 143 156 168 .3 Calculul static 5.2 Sectiuni verticale 2.3 ACfIUNI IN CONSTRUCTII 3. Plan invelitoare. Materialul lemnos si caracteristicile acestuia 4.6 Incarcari din vant 9 9 13 19 31 34 35 37 39 42 54 56 58 63 CAPo4 ACOPERISURI TIP SARPANTE DIN LEMN 4. 5 PLANSEE CURENTE DIN PLAcI SI GRINZI DE BETON ARMAT 5.1 Planuri orizontale 2. Pantele invelitorilor 4.3 Solutii constructive pentru sarpante 4.7 Calculul elementelor componente ale sarpantelor 4.3 Incarcari utile 3 A Incarcari date de peretii despartitori 3.5 Plan de situatie CAP.5 Sarpante din lemn.2 lNTOCMIREA PLANSELOR DE ARHITECTURA 2.6 Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn 4.3 Fatade 2.2 Invelitori. 1 INTRODUCERE 1.2 Elemente de proiectare functionala a constructiilor civile 5 7 1.5 Incarcari din zapada 3.4 Elementele componente ale sarpantelor.1 Generalitati 4.1 Generalitati 3.

J 0 AUTORJZAREA CONSTRUCTIILOR 10. sudul reprezinta orientarea cea mai buna pentru principalele incaperi ale unei cladiri. stabilitate. rezistenta.2 Detalii de finisaje la trepte de beton 9. Dintre acestea cele mai importante sunt: cerinte psiho-fiziologice . durabilitate ~i siguranta In exploatare.cost . la pranz eel mai sus pe cer. cerinte tehnice . higrotennica. deoarece soarele este vara. La latitudinea tarii nostre. Prin proiectare trebuie sa se evite supradirnensionarile.1 Detalii de pardoseli 9. 7 ALCATUlREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE 7.3 Alcatuirea peretilor neportanti din zidarie 7.2 Continutul cadru al ptoiectului pentru autorizarea BlBLIOGRAFIE 193 198 210 212 220 231 236 240 249 256 Materializarea conceptiei despre 0 constructie de orice fel. cat mai favorabil diverse lor activitati umane. Iluminareanaturala a cladirilor se asigura prin ferestre si luminatoare amplasate in pereti sau acoperisuri si depinde de anotirnp. FUNCTIONALA .2 Calculul 185 188 1.acustica.1 Prevederi legale privind autorizarea constructiilor 10. estul este caracterizat prin dimineti putemic insorite.5 Exemplu de dimensionare a unei fundatii continue sub ziduri CAP.2 Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale 8. protectie contra incendiilor. sau in interesul colectivitatii.3 Fundatii continue din beton simplu 8.8 Cuprins DE BETON ARJvIAT MONOUT CAP 1. pe baza carora constructia se poate executa in conditii care sa-i asigure rezistenta.durabilitate.1 E1emente generale de caicul si proiectare a fundatiilor 8. puritatea aerului. favorizand in general 0 insorire indelungata. sa se asigure utilizarea eficienta a resurselor materiale ~i de forta de rnunca In executie. consta in elaborarea unui "proiect" pentru aceasta. radiatiile.1 Prevederi generale de alcatuire 7. ora din zi. un inalt grad de utilitate economics ~isocials. cerinte sociologice . uzura. estetica. Constructia proiectata trebuie sa creeze conditii nonnale de rnunca si viata pentru cei care 0 folosesc.2 261 ELEMENTE DE PROIECTARE CONSTRUCTIILOR CIVILE . Orientarea cladirii fata de punctele cardinale este deosebit de importanta pentru obtinerea unui nivel de intensitate a iluminarii naturale (lumina de zi). 8 ELEMENTE DE PROJECT ARE A FUNDA TIlLOR 8. sa raspunda pe deplin scopului pentru care a fost realizata. marimea si caracteristicilor constructive ale ferestrelor si distanta dintre cladirile invecinate. 0 buna functionalitate. aproape in tot timpul anului. iar . ilurninatul. sa se reduca la strictu I necesar suprafetele si volumele construite. 9 DETAUI DE EXECUTIE 9. aspect arhitectural corespunzator.5 Exemplu de verificare a peretilor din zidarie la sarcini gravitationale CAP.1 PRINCIPII DE BAZA iN PROIECTARE CAP. sa se adopte solutii arhitecturale care sa conduca la structuri de rezistenta ordonate ~i omogene. cerinte economico-organizatorice . INTRODUCERE scarilor CAP. vestul este caracterizat printr-o insorire agresiva In orele dupa-amiezii. siguranta la actiuni mecanice. stabilitate.1 Generalitati 6. accesul la caile de cornunicatii. 6 ScARl 6.2 Alcatuirea peretilor din zidarie portanta 7. 1. cu incalzire placuta vara.adaptarea spatiului de locuit si ansamblului constructiei la viata individului si a familiei.indici tehnico-econornici. orientarea fata de punctele cardinale. A 270 271 276 lucrarilor de constructii 279 298 La proiectarea constructiilor civile este important sa se tina seama de 0 serie de cerinte functionale si tehnice.4 Verificarea structurilor din zidarie portanta la incarcar: gravitationale 7. dar eu cea mai mare rae ire iarna.3 Detalii de hidroizolatii la elemente de constructii CAP.4 Fundati i izolate din beton si beton armat 8. ambianta social a. adica a unui ansamblu de piese scrise si desenate.

usi. ma~inadegatit.intrari. lumina fiind din aceasta cauza uniforma in tot cursu I anului.2. Figura 1. 1/14 in cazul locuintelor unifamiliale.. dormitorul . vas de closet si accesoriile necesare.2 . depozite.. camera de zi. Suprafata recomandata pentru bucatarie 2 este de 8 -10 m . se recomanda ca incaperile sa fie orientate astfel inca.dormitoare. amplasate in cladiri cu suprafata construita relativ mica si regim de inaltime redus (parter sau parter si etaj).sunt spatii de circulatie dimensionate din conditia de circulatie comoda si de manevrare a mobilierului. vestibulurile.. Suprafata 2 recornandata pentru un dormitor estede 14 . la incaperile la care se apreciaza ca iluminarea nu este riguros legata de destinatia incaperii.. camera de zi se poate completa cu un baleon sau logie. 1/10 IIlO .camere de zi si dorrnitoare . _ holurile. sasurile . vestibule.Elemente de proiectare functionala a constructiilor civile 11 a BAlE BUCATARIE BAlE DORMITOR ____. grupuri sanitare. In figura 1.casa scarilor Raportul dintre suprafata golurilor ferestrelor si suprafata pardoselii incaperii DORMITOR DORMITOR _j ..ateliere. sala de lectura. anexe pentru prepararea hranei. . bucatarii.. _ directia NE (nord-est) . _ directia NY (nord-vest) .Schema functionala a unei locuinte unifamiliale P+ 1E _ baia (grupul sanitar) . masa etc. iar temperatura mai scazuta in general.este destinata pentru pregatirea hranei si uneori pentru servirea mesei in familie.. lectura).. baie. 1.o~lap pentru vesel a. ' '.10 Introducere . Bucataria este dotata obligatoriu cu chiuveta de bucatarie sau spalator de vase. bucatarii.parter- 116 ".2 .2 este prezentat un exemplu de schema functionala a unei locuinte unifamiliale.. garaj. spalatorie.etaj - . spalatorii si uscatorii . usi baleon) se poate face pe baza raportului dintre suprafata golurilor ferestrelor si suprafata pardoselii incaperii conform tabelului 1.joe copii. _ bucataria .t sa aiba insorire maxima..1. Tabelul l 1 Destinatia incaperilor la cladirile de locuit . Pentru 0 locuinta unifamiliala componentele uzuale sunt urmatoarele: camera de zi .bai. 1/8 1/8 .are 0 serie de functiuni legate de viata familiala (camera de lucru.este incaperea care asigura odihna locatarilor.Giim:ara este un spatiu de depozitare care se amplaseaza in bucatarie sau in imediata vecinatate a acesteia.16m . Pomind de la aceste caracteristici orientarea optima incaperilor cladirilor de 10CUIt ste urmatoarea: e _directia SE (sud-est) .--. 2 Suprafata recomandata pentru 0 baie este d~ 6 m • Baile pot fi ventilate direct prin ferestre sau mdirect prin canale de ventilatie. dimensionarea golurilor de lumina (ferestre._ t + + ----+- + BIROU + CAMERA DEZI La cladirile civile. camere de lucru sufragerie birouri: _ directia SV (sud-vest) . lavoar (chiuveta).trebuie sa fie dotata cu cada de baie. sala de mese. dimensiunile baii se obtin prin amplasarea obiectelor sanitare in diferite pozitii tinand cont de distantele minime admise intre ele [30]. t HOL ----+- CAMARA ----+- BALCON .1 la nord soarele nu patrunde niciodata in incaperi. Distantele minime pe orizontala de amplasare a obiectelor sanitare in bai si bucatarii sunt prezentate in tabelul 1. odihna. degajamente.-. alimentatie. . circulatie.

fata 1100 e = 1200 frontala a spalatorului sau chiuvctei . schema .3 .a altui lavoar .500 c .[ala frontala a closetului.fata frontal a a lavoarului de lavoarului .axa .fata frontala a altui lavoar . a= 600 .12 Introducere .buza cazii de du~ -fata frontala a lavoarului .perete lateral .fata laterals a lavoarului .. bideului .3 NOTIUNI DESPRE DESEN . . conform tabelului 1.buza cazi i de dus 1.[ala frontal a a lavoarului . in cazul in care nu se poate folosi unul din formatele standard din cauza dimensiunilor mari ale cladirii ce se proiecteaza se admite folosirea unor formate prelungite denumite formate alungite speciale si formate alungite exceptionale.perete sau mobilier d = 600 1100 .fata frontal a a closetului sau bideului .rnasina de gatit .fata laterals a closetului sau bideului c> 600 a= 400 d = 240 0A c pt.fata laterala a lavoarului .Notiuni despre desen Distanta se mascara Distante minime [rum] spatiu de circulatie pe langa persoana care foloseste obiectul sanitar b .2 Distanta se mascara Distante minime [mm] fara spatiu de circulatie pe langa persoana care foloseste obiectul sanitar 450 700 a= 50 b = 1000 1.fata .3 in care sunt trecute ~idimensiunile chenaru!ui.I Tabelull.fata frontal a a lavoarului .350 closetului sau bideului .a. schema de la panala cu spatiu de circulatie pe liinga persoana care foloseste obiectul sanitar Observatii.400 13 tara de la pana la cu spatiu de circulatie pe langa persoana care foloseste obiectul sanitar 1050 Observatii.perete o Formate pentru desen Pentru executarea desenlor de constuctii se utilizeza formate standardizate [47].perete d = 300 I . c = 0 600 d = 500 e < 600 laterala a chiuvctei .axa closetului sau bideului 600 e = 1200 f= 500 400 .axa chiuvetei sau spal atoru lui c = 400 .axa cazii de dus 450 .perete (la cabine individuale) .axa closetului sau bideului .eretcle 0 us .fata frontala a b .

Notiuni despre desen 420 x 1486 420 x 1783 420 x 2080 297 x 1261 297 x 1471 297 x 1682 297 x 1892 15 Al A2 A3 A4 Sciiri pentru desen Scara este raportul intre dimensiunea liniara a reprezentarii unui segment al unui obiect pe un desen original si dimensiunea liniara reala a segmentului corespunzator obiectului insusi..6. alipit de ehenar.3 .. Scara desenului se alege functie de complexitatea si dimensiunile obiectivului de reprezentat ~i de destinatia desenului respectiv. de marime natural a si de rnicsorare. X : I. Scara desenului se inscrie in indicator la rubrica corespunzatoare. 500 1: 5000 1 . 1 : X.6 Scari de mat-ire Scara de marime naturala 1:2 1: 20 1: 200 1: 2000 50: 1 5: 1 20: 1 2: 1 1. Tabelull. Ea trebuie sa fie suficie?t de mar~ pentru a permite interpretarea corecta a datelor fumizate de desenul re.1 1:5 1 : 50 1. Acest raport se exprima sub forma 1 : I. obtinute prin alungirea dimensiunii de baza astfel incat lungimea formatului alungit sa fie multiplu intreg de latimea formatului de baza ales.3 .1 Tabelul13 Simbol Format AO Dimensiunile formatului [mrn] 841 x 1189 594 x 841 420 x 594 297x 420 210 x 297 Distanta intre chenar ~i marginea formatului La laturade La celelalte laturi indosariere 20 5 20 20 20 20 5 5 5 5 A3 x5 A3x6 A3 x 7 A4x6 A4x 7 A4xS A4x9 1. Dupa cum se observa acestea sunt de trei tipuri: de marire. In tabelul 1. 10 I : 100 1: 1000 1: 10000 10 : 1 Formatele alungite speciale sunt formate de preferinta a doua.2. Tabelul 1. Indicatorul pentru desen Indicatorul desenului de constructii are forma dreptunghiulara si este amplasat in coltul din dreaptajos al plansei. ) a numaratorului (in cazul scarilor de marire) sau numitorului (in cazul scarilor de micsorare). . In tabelul 1.5 sunt prezentate cateva formate alungite exceptionale. cu latura lunga paralela cu baza formatului. In cazul in care pe un desen sunt utilizate mai multe scari de reprezentare. Scara ~l dimensiunile obiectului de reprezentat influenteaza alegerea formatului de desen. obtinute prin alungirea dimensiunii de baza astfel incat lungimea formatului alungit sa fie multiplu intreg de latimea formatului de baza ales.5 Simbol format a1ungit exceptional AOx2 AOx3 Al x 3 Alx4 A2x3 A2x4 A2x5 Dimensiunile formatului [mrn] 1189 x 1682 1189 x 2523 841 x 1783 841 x 2378 594 x 1261 594 x 1682 594 x 2102 in cazuri justficate ~i numai daca este necesar se pot folosi ~i scarile rezultate din cele indicate in tabel prin inmultirea cu IOn (n= 1.4 Simbol format alungit A3x3 A3x4 A4x 3 A4x4 A4x5 Dimensiunile formatului [mm] 420 x 297 x 297 x 891 630 841 420 x 1189 297 x 1051 Scari de micsorare Formatele alungite exceptionale sunt formate de preferinta a treia. Scarile de reprezentare uzuale utilizate in desenul tehnic pentru constructii sunt prezentate in tabelul 1.4 sunt prezentate cateva formate alungite speciale.14 Introducere . scara fiecarei reprezentari se indica langa sau sub notarea reprezentarii respective. Tabelull. completat eu datele necesare identificarii desenului [30].spectlv.

observatiile si adnotarile se vor inscrie desupra indicatorului pe 0 fasie limitate de lungirnea acestuia. Tabelul Casuta 1 Elementele care se inscriu institutiei initialele sau Denumirea proiectante si eventual subunitatea sa Denumirea proiectului. (proiectat.16 Introducere -1 Modul de completare tabelul 1.. 2.4 . 3.Notiuni despre desen 17 din Indieatorul are trei marirni: ~nd~cator mar~ (figura 1. in elar ~i aprobat). linia subtire (aproximativ b/4) prin cifra 3. A3. ~I I: (£~l 65 : I~I I 20: conform desenului La intocmirea desenelor de constructii se folosesc tipuri si grosimi de linii tabelului 2. locul constructiei si numele beneficiarului iar la indicatorul tip proiectului denumirea Ingust: (obiectivului).7.Indicatorul mic ~ @ WI CD CD :-r:>0 -q ('1 ('1 7 8 - 0 OBSERVATII 1. Figura 1. daca este cazul.Indicatorul inzust c- . .3 . " se treee. deasupra indieatorului. Grosimea de baza "b" se alege in functie de marimea si natura intre 0. autorizatie. dar cat mai aproape de el Modificarile.5. timbre si eventuale observatii sau indicatii speciale neeuprinse In casute se vor trece pe desen in stanga indicatorului.. indicatorului se face conform indicatiilor . iar la detalii tip grupa din care fac parte Indicativul (nurnarul) proiectului In cele trei coloane se vor scrie: calitatea control verificat. desenat.Indicatorul mare 6 - I 5'1 - 50 I J 5 CD 14 ) 0 CD 12 120 Figura 1. linia mijlocie (aproximativ b/2) prin cifra 2. a casutelor 1. Spatiul ocupat va fi alipit de indicator.numarul randurilor se stabileste dupa necesitate Atunei ciind este cazul seara sau scarile grafice se figureaza deasupra indicatorului I: 70 ----'--- 5 Figura 1. semnatura persoanelor in cauza Scara sau scarile desenului.3 . iar dedesupt data tntocmirii sau a predarii proiectului Denumirea obiectului (in eazul in care proiectul euprinde mai multe obiecte) ~i titlul plansei Faza de proiect lndicativul. 55 Mentiunea "inlocuieste plansa nr .5).5 .. I :185 75 Clasa de grosime se simbolizeaza printr-o cifra astfel: linia groasa (b) prin cifra 1.3). 8~ 80 . stampilare. folosit la desenele In format mai mare decat A3: ~nd~catorul ~I11C (figura 1. folosit la desenele proiectelor si detaliilor tip care se multiplica $1 prm trpar. folosind 0 liniatura dupa necesitati. Vizele de aprobare.4 .. mdlcat~r~1 ~ng~st ~figura 1.4). folosit la desenele in format s. rspectiv numarul de ordine al plansei in cadrul proiectului In care este folosit Observatii 17 proiectelor Denumirea ~i indicativul raman neschimbate in toate desenele aceluiasi proiect 20 i-. 2 mm. nurnele STAS.. 0 '" 3 4 ® Liniatura casutei .-- CD 141 0) 185 CD @ CD (j) 0 01 2 :0 fr.

eurbe de nivel eurente Mijlocie (C2) 2. daca nivelurile coincid ca alcatuire. cand pe ei sunt amplasate obiecte sanitare sau cand este necesara 0 mai buna izolare fonica si de 75 em cand suprafata lor este mai mica de 9 m2 si nu au amplasate pe ei obiecte sanitare. etc.punct (P) Subtire (P3) ->:> ------------------------. Planurile orizontale se fac "cu vedere". ciiriimidii eficienta. La cladirile de locuit cu regim mic de inaltime (2 . intretaierea Iiniilor-punet se face numai prin segmente Figura 2._.1 PLANURI ORIZONTALE Sectiunea orizontala facuta printr-o constructie fa un nivel caracteristic se nume~te plan. reprezentarea pe desen facandu-se ca in figura 2. aceasta pentru 0 mai buna intelegere a desenului (parapetul ferestrelor. 3 niveluri) structurile utilizate in mod obisnuit sunt cele cu pereti de rezistenta din zidarie portanta.1 . in cazul utilizarii de blocuri ceramice tip POROTHERM peretii . colturilor si ramificatiilor la pereti Peretii despartitori din zidarie de earamida plina utilizati pentru compartimentare pot avea grosimea de 1i em atunci cand au suprafata mai mare de 9 m2.-. Se pot utiliza ~i alte tipuri de Iinii eu obligatia sa se specifice pe desen semnificatia lor Liniile-punct incep si se terrnina cu segmente de Iinie. eu exceptia axelor indicate la C3 ~i P3 Axele geometriee ale pieselor componente Trasee de sectionare Linii de intrerupere Axe si pereti Desenarea planurilor orizontale se incepe prin stabilirea axelor cladirii proiectate tinandu-se cont in acelasi timp de tipul structurii de rezistenta. Linii de ruptura ~i intreruperi Contururi ~i muehii acoperite de alte elemente Patti situate in fata planului de sectionare Orice fel de axe. praguri de usi._. scari. Peretii aeestui tip de structuri se pot realiza din caramida presata plina._-_.zag (C3) ~ Linii de ruptura ~i intreruperi Subtitre ondulata (C3) Mijlocie (12) intrerupta (I) Subtire (13) Mijlocie (P2) Linie . tabele.-. La 0 cladire cu mai multe niveluri se vor intocmi planurile orizontale la fiecare nivel sau._. se va intocmi un plan nivel curent precizandu-se cotele la care acest plan trebuie repetat. hasuri. La intersectia peretilor de rezistenta (colturi. linii ajutatoare de cota.. beton celular autoclavizat (BCA). ramificatii etc) acestia se realizeaza prin teserea ciiriimizilor. _. blocuri de beton pentru zidarii etc. ehenare pentru desene Contururi si muehii nevazute in vederi si sectiuni Curbe de nivel principale Construetii aeometrice Linii de cota. 2. Axele se deseneaza cu linie-punct subtire..Reprezentarea intersectiilor. linii de referire sau indicatie pentru cote.). Pozitia axelor ~i grosimile peretilor de rezistenta la structurile din zidarie portanta este data in tabelul 2.18 Introducere . INTOCMlREA PLAN~ELOR DE ARHITECTURA Destinatia Contururi de sectiuni.1 Tabelul 1 8 Tipul liniei Groasa (CI) " CAP 2._ OBSERVATII 1. axe de goluri la usi ~i ferestre._.1. notari sau observatii serise pe desen.1. ceea ce insemna ca pe langa reprezentarea cu linii rnai groase a ceea ce este sectionat se reprezinta cu linii mai subtiri ceea ce vedem cand privim in jos._. Continua (C) Subtitre (C3) Subtire cu zig .

.. I.1 I C3 1 I + 3- fara si eu t I I I 3- t ~I I I I Go/uri pentru usi si ferestre Pe planurile orizontale.) I I I I ! I Usi (glasvanduri) eu paqi laterale fixe Usi (glasvanduri) in 3 ~i 4 canaturi CJ[)]=:r 9? ~flc:t db or\Ylo O~O ~ ~ Usa armonica Pcreti din blocuri cerarnice tip POROTHER1v138 38: 30 25 . Peretii rezistenta (figura 2.20 Intocmirea planselor de arhitectura -2 nu au axe si se separa de pereti i de Tabelul') 2.. tara si eu urechi DDI ~ 3- Dimensiunile de baza pentru golurile de usi se aleg astfel [37] : . ~ tara ~i " . eu ureehi Ferestre duble. cu prag I I I 25 I c ~ ---f. ~ 30 -----t------f--- I . ell prag I Pereti dill cararnida eficienta sau blocuri cerarnice tip POROTl-IER1\1 30 t -'. dupa reprezentarea peretilor de rezistenta si despartitori se reprezinta golurile pentru usi si ferestre.g Usi simple. Usi ferestre duble sau euplate.:1 J8 ------+--I i I I I ON ~ U si glisante .§ '" ~' <.. . . 25 .t I.: 0 Ferestre simple..S ". 1 Tabelul22 Denumire eu 1 canat Reprezentare conventionala Tipul de perete Grosimea peretelui interior de Pozitia axului Usi simple..S .:. in general golurile usilor si ferestrelor sunt standardizate. Grosimea peretelui exterior de despartitori .' 311 I I Pereti din blocuri de beton pentru zidarii I 375.J I I I I i .1).--- U~i batante ~ CJ :j t ----t-.Plan uri orizontaIe 21 despartitori sunt de 10 cm.. 3 'd ".. pcrete exterior perete interior rczistenta [em] rezistcnta [ern] lara prag ~1\c=J C]i"flC} ~ ~ I cu 2 canaturi -----1--Pereti din cararnida prcsata plina 37.§ ~ OJ u t --~--±~.: 3 ::: Usi duble sau cuplate ell desehidere in acelasi sens.1 .--+ c=J 'v\o .2. Modul de reprezentare al usilor si ferestrelor este indicat In tabelul 2. 30 25 similar eu cci de caramida pi ina sau eficierua l-I~!ti . suprafata necesara a ferestrelor rezultand din necesitatea asigurarii unui iluminat natural corespunzator cum s-a aratat in cap. ureehi + I I + 3- --.

.. cutremur etc. Pentru a se asigura functiunile unei scari se stabilesc dimensiunile principale ale acesteia. Latimea libera minima a rampelor drepte ~i a podestelor la scari se stabileste in functie de destinatia cladirii si tipul scarilor (principala sau secundara). ceea ce in practica inginereasca se nurneste calculul functional al easei scarilor.-. care trebuie sa fie pe cat posibil iluminata direct ~iventilata natural.t_ Lr' nl2 )blr bn ~. avand valori multiple de 10 em incepand de la 70 ern pana la 100 ern si rnultiplu de 30 em incepand de la 120 ern. Usa de intrare in cladire se deschide spre exterior (conform normelor de paza contra incendiilor). precum si evacuarea persoanelor din cladire in caz de pericol (incendii.Calcululfunctional al casei sciirilor Scara este elementul care asigura circulatia pe verticals intre nivelurile cladirii.inaltimea libera a scarii (a).numarul de trepte (n). in functie de numarul de fluxuri necesare pentru evacuare. Linia care arata la ce inaltime fata de pardoseala a fost sectionata seara se numeste linie de sectionare si este reprezentata printr-o linie ce face 45° eu peretele care margineste rampa in directa sensului de urcare. . masurata de la cota pardoselii).. In celelalte cazuri sunt necesare doua sau mai multe cai de evacuare. Dimensiunile de baza pentru golurile de ferestre se aleg astfel [37] : _ orizontale.. Iatimea rampei se determina din tabelul 2. . latimea L. inaltimea H. iar traiectoria descrisa la deschidere sa nu se intersecteze cu traiectoria altor usi.lnaltimea si latimea treptei (h. { { tt . Usile de intrare in camere se vor deschide astfel ca la intrare sa se aiba ca priveliste intreaga incapere. planul de sectionare ales nu le intersecteaza. latirnea L. avand valori multiplu de 10 cm incepand de la 190 em pana la 240 em.distanta libera intre rampe (d). Latimea rampelor de scara se mascara intre perete ~i balustrada sau intre doua balustrade ale aceleiasi rampe. avand valori multiplu de 30 em incepand de la 60 ern. . 2.latimea rampei si a podestului (l.4.2 . btr). inaltimea H.3 [35].2) sunt: .2 . in plan se indica toate golurile chiar daca datorita pozitiei lor. se noteaza la interior inaltirnea parapetului (inaltimea peretelui de sub gol. La scarile utilizate de mai mult de 5 persoane.verticale. Dimensiunile functionale ale unei scari (figura 2. La desenarea scarilor se indica sensul de urcare prin linia pasilor prevazuta eu un cerculet la plecare si 0 sageata la celalalt capat. La cladirile de locuit latimea rampei si a podestului se alege conform tabelului 2.. In planurile orizontale se deseneaza portiunea de scara ee se vede direct sub planul de sectionare. Pentru a se indica pozitia lor. Prin flux de persoane se intelege raportul dintre numarul de persoane care trebuie sa treaca prin L 1 2 3 4 5 6 7 8 l__ . 2 In eazul cladirilor de locuit la care aria nivelului este pana la 200-300 m se admite 0 singura cale de evacuare. _vertic ale.. lp). Scara principala are un dublu rol si in consecinta la stabilirea dimensiunilor ei trebuie sa tina seama de toate prescriptiile referitoare la asigurarea circulatiei comode pe vertical a si accesul spre exterior in timpul eel mai scurt ~i in conditii de siguranta deplina.Dimensiuni functionale ale unei scari cu doua rampe paralele Stabilirea latimii rarnpei (l. avand valori multiplu de 30 em incepand de la 60 em.) ~i a podestului (lp) se face in concordanta cu normele privind evacuarea in caz de incendiu. In toate cazurile scara se amplaseaza in casa scarii.-blT htr IS r £.Ip 14 13 12 11 10 9 Figura 2.). . pe inaltime..1 .\\\"W\i ~ Reprezentarea sciirilor..tnaltimea balustradelor (hbalustrada). Pentru a putea reprezenta scara in plan orizontal este necesar sa se stabileasca tipul scarii ~i dimensiunile pentru trepte si rampe. In mod conventional. latimea rampei corelandu-se cu cea determinata din conditia de evacuare a fluxurilor de oameni din cladire. 16 .22 Intocmirea planselor de arhitectura . .Planuri orizontale 23 _ orizontale. .

1 cm.scari eu trepte 'inalte.) si de tipul de scara al cladirii (principala sau secundara).Hetj Alegerea inaitimii treptei (htr) se face in functie de destinatia cladirii (clad ire de locuit. = 22.3) in care: Hlib . 5 niveluri 6 . Tabelul23 Destinatia constructiei (cladirii) maxim 2 niveluri 3 .00 1. 50 em de la mana curenta spre areul mie al curbei..6 .95 1. minima" a rampelor si podestelor in [m]. Latimea treptei (bIT)pentru scarile eu trepte obisnuite se stabileste din conditia de circulatie comoda pe scara.Planuri orizontale 25 ealea de evaeuare (determinat pentru etajul eel mai aglomerat) si capaeitatea de evacuare a unui flux (la cladiri de loeuit eca. 4 5 Figura 2.4). 22.inaltimea tavanul aceleiasi libera a etajului definita ea distants dintre cota finita a pardoselii incaperi (la cladirile de locuit Hiber~ si 2. 60 em pentru eele cu 0 lungime mai mare de Cladiri de loeuit 0.3). 30 em (acces pod. in eazul apartamentelor grupate la scara Tabelul24 Nr. social-culturala etc... _ balansarea se repartizeaza pe un numar sufieient de mare de trepte. 2.50 .2) hIT Inaltimea etajului HelJ reprezinta distanta dintre cotele finite a doua niveluri consecutive (figura 2. 17.10 ... scari foarte putin circulate).70 2.25 2· h. 5 em (in fiecare parte) reprezentand grosimea mainii curente a balustradei scarilor.6 . intre aeeasta si inaltimea treptei (hIT) existand urmatoarea relatie [47]: unui nivel se determina cu relatia: (2.. _ latimea portiunilor de scara eu trepte balansate sau rampe curbe..20 2. masurata pe 0 paralela la linia pasului (figura 2. de fluxuri 1 2 3 Latimea I...90** OBSERVATII *Se admite redueerea latimii libere eu max. Aeeasta se va alege astfel incat impartirea sa se faca exact.60 . necesara [m] 0.1 In 0.6 . trebuie sa fie de minim 1. scari de aeces la subsol).10 .1 .5 em (scari seeundare.5 em (utilizate la scarile curente).85 m. astfel incat latimea lor sa fie de min.. 2.90 .. htr=16. la care unghiul de rotire este mai mare de 45°.scari eu trepte abrupte.. Inliltimile de treapta pe aceste intervale se aleg din 0.) se eonsidera la distanta de max.55m).1 ) inaltime pe toata desra~urarea. htr= 17.scari cu trepte joase. La scarile eu rampe eurbe sau eu trepte balansate se au in vedere urmatoarele: • linia pasului pe eare se mascara in proiectie orizontala latirnea treptelor (b. .20 1. pe inaltimea n:::..70 1 m. + b. . h.3 . htr<16..05 1. Pentru a se asigura un flux continuu latimea podestului (Ip) unei scari trebuie sa fie eel putin egala cu latimea rampei (Ir). . 8 niveluri 9 sau mai multe niveluri Latimea libera. pentru scari principale secundare 0. . spatii tehnice... In functie de inaltimea treptelor scarile se pot clasifiea in: . terase neeireulabile. Geometric inaltimea etajuJui se stabileste cu ajutorul formulei: (2...5 em (utilizate la intrarile in eHidiri).scari eu trepte obisnuite. **La scarile seeundare ale cladirilor de locuit. = 62 . 1. 1.64cm Treptele ce apartin aceleiasi rampe trebuie sa aiba aceeasi (2. latimea rampelor si podestelor poate fi de 0...20 m. 12 em in partea cea mai ingusta ~ide btr + 20 em In partea cea rnai lata. pentru treptele eu lungime pana la 1 m si de max...20 1.. iar la scarile cu doua rampe 11 sa rezulte numar par.24 Intoemirea planselor de arhitectura -2 2...Scara eu trepte balansate Nurnarul de trepte (n). 90 pers). 1.

daca specificul desenului nu are alte reglementari.Planuri orizontale 27 h.00 m. hpard . .12 em. necesare pentru determinarea precisa si clara a tuturor elementelor reprezentate. cotele mai mari sau egale cu 1. trebuie facuta in asa fel incat sa nu fie nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate. inaltimea (a) se poate reduce la 1.Stabilirea lnal!imii etajului Distanta lib era dintre rampe (d) trebuie sa fie ~ 25cm din conditia de a putea conduce un furtun de incendiu. Ina. Se recomanda ca intre nivelul parterului ~i eel al terenului sa existe 0 diferenta de nivel egala eel putin cu inaltimea unei trepte. Cotarea. Diferenta maxima de nivel intre parter ~i teren trebuie sa tina serna de faptul ca la c1adirile amplasate la strada se admit socIuri de eel muIt 90 ern de la nivelul trotuarului. Masurarea directs pe desen nu poate servi drept baza pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaza a fi executate. iar delimitarea distantelor se face prin puncte sau Iinii scurte inclinate la 45°. liniile ajutatoare ~i prelungirile lor nu pot fi utilizate ca linii de cota. Liniile ajutatoare sunt perpendiculare pe liniile de cota. Liniile de cota se traseaza paralel eu dimensiunile la care se Distanta intre doua linii de cota succesive. considerente nu cer ina1timi mai mario refera.grosimea placii de rezistenta a planseului (rara finisaje).4 .80m) . Cotele inscrise nu trebuie sa fie intersectate de HnH din desen care pot impiedica citirea lor sau pot produce confuzii. Pentru scarile care nu sunt destinate evacuarii in caz de pericol. va fi de minimum 7 mm. Cota propriu . in cazurile cand linia de cota nu taie conturul elementului. ca si distanta dintre linia de cota eea mai apropiata ~i elementul cotat. axele.00 m se indica cu doua zecimale (chiar daca acestea Figura 2.zisa indica valoarea numerics a dimensiunii considerate. Fiecare dimensiune are 0 linie de cota corespunzatoare. In cazul unui sir de distante mici.grosimea pardoselii (functie de destinatia incaperii). [37].90 m in cazul scarilor secundare [47]. respectiv in intervalul cotei vecine. pomesc de la conturul elementului reprezentat sau de la 0 distanta apropiata de acesta ~i depasesc liniile de cota eu aproximativ 2 mm.2 2. Figura 2. [47] ~i [48]. Cotarea se face prin linii subtiri.p 26 Intocmirea planselor de arhitectura . la planseele curente din placi ~i grinzi de beton armat grosimea este de 10 . 1. Cotarea planurilor orizontale Prin cotarea unui desen de constructii se intelege inscrierea in acel desen a dimensiunilor partiale si totale. trasata in imediata apropiere a elementului si terminand cu linia pentru cota totala. Pozitionarea liniilor de cota succesive se face incepand cu linia pentru cote Ie partiale.70 m atunci cand alte . 2. in dreptul unei linii de indicatie. Cotarea desenului de constructii. peste si sub Jinia de cota. Inaltimea libera a scarii (a) in cazul unor rampe paralele pe verticals (suprapuse) masurata ca in figura 2. Liniile ajutatoare se folosesc pentru deJimitarea portiunilor cotate. in cazul scarilor principale ~i min. Pe desenele de ansamblu.5 ~ Inilltimea libera a scarii . . Daca distanta dintre extremitatile liniei de cota este prea mica si nu permite scrierea cotei. aceasta va fi scrisa pe prelungirea liniei de cota. Hasurile unui camp ~i semnele conventionale se intrerup pentru scrierea cotelor. in unele cazuri ea putand fi exprimata printr-o litera. Linia de cot a indica lungimea sau unghiurile la care se refera cota si pe care se inscrie valoarea dimensiunii respective. cotele se scriu altemant.1 . conform prevederilor normelor in vigoare [30].5 este de min. Liniile de contur. Cote le se scriu imediat desupra liniei de cora la aproximativ 1 mm distants si pe cat posibil la mijlocul intervalului.ltimea parapetelor (hbalustradii) se stabileste din conditia de siguranta a circulatiei pe scara [48] (la cladirile de locuit aceasta are valoarea minima de 0.

RII S=667mp/~ gresie ~ 5 4 BUCATARIE S=10.-' ')9 "65 .:::. cu latura de 6 . Axele de trasare ale constructiei se noteaza cu cifre arabe si Iitere majuscule. I dJ rn I m 1 '1 1.. Daca trebuie indicati milimetrii acestia se inscriu sub forma de exponent (375.==._ ION 00 -'-' ~ B 30 J. inaltirnea minima a acestuia fiind de 80 em. esenee e d eatusecoeaza'. iar cele mai mici de 1..2 2. IITiTf 3.7.--1.60 1. Liniile prin care s-au trasat axele (Iinii-punct) se continua pana depasesc ultima lillie de cota.~.6 .-. dupa scara desenului.00 ~ 1 1. t I' t ')4 _-. Pentru cotarea exterioara se utilizeaza trei linii de cota care se traseaza continue de la un capat la altul al cladirii. 0 I 1.95mp gresie N '" . 30 etc). ... La cotarea unui plan orizontal apar in general urrnatoarele grupari de cote: .J.20 1 0 . Pe linia a doua de cota se dau distantele intre axele cladirii (pentru structurile din zidarie).65 I 440 160 '.20 __i .20 2.1 . 125 etc). Pe desenele de detaliu cotarea se poate face si in milirnetri.Planuri orizontale 29 sunt zero).80mp parchet CAMERADEZt S=19... Axele transversale sau radiale ale unei constructii se noteaza cu cifre si axele longitudinale sau circulare cu litere.20 95 125 0 p=90 2. 88 j n J 0 rn v 2.40 423 ~qJ l' i Ir.75 llo 0 CASASC. in incaperi se va serie destinatia incaperii. Pe desenele de ansambJu se inscriu cotele dimensiunilor nominale ale elementelor brute iar pe desenele de detaliu elementele se coteaza cu dirnensiunile de executie (ex: grosimea peretilor de caramida in desenele de ansamblu se coteaza cu i..2 .t g.60 '.. Cotarea golurilor de usi din peretii exteriori se va face pe prima linie de cota exterioara. sc coteaza in interior prin inscrierea p = .larm • did t .5 1. La cotarea interioara se disting liniile de cota continue.~.1 90 ! l 1..6 .'5 p=90 30 ~ 0 ®.2. Cotarea scarilor reprezentate in planul orizontal trebuie sa furnizeze informatii suficiente pentru dimensiunile functionale ale acestora. .44mp S' 00 """ BtROU S=13... pe acesta rnarcandu-se pozitia golului si latimea golului / inaltimea golului.58 1 bi~ . de la un capat la altul al cladirii.OO P-9O 125 4.28 Intocmirea planselor de arhitectura . adica parapetul. Pe linia a treia de cota se trece lungimea sau latimea totala a cladirii. 1')1 I. inscrise III patrate. CAMARA S=1. Un exemp!u privind alcatuirea si reprezentarea unor planuri orizontale este dat In figurile 2..1 .e.cote interioare. tipul de pardoseala utilizat si suprafata in m '.. lnaltimea la care incep golurile de ferestre (fata de pardoseala). "'0 375 eC. 2.00 m se indica in centimetri (25..-'. 9 rnrn. ~ '. Acestea se coteaza astfel ea sa rezulte pozitia fata de peretcle eel mai apropiat si latimea golului I inaltimea golului.~ Ie.1 I ..cote exterioare: .58 8. pe care se rnarcheaza grosimea peretilor intersectati $i dimensiunea incaperii si liniile care coteaza golurile de usi interioare.04mp parchet 00 '" en .61 1]5 .00 f-A 6 Figura 2.35 I I I 0 . atat transversal cat si longitudinal.Plan parter .k.

S . 11. T J 0 2. Planul imaginar de sectiune se alege astfel incat sa cuprinda cat mai multe elemente (usi. Placa de rezistenta a rampelor pentru scarile realizate din beton armat monolit este de 7 .60 I. ducandu-se d linii orizontale. punandu-se in evidenta continuitatea ei cu cele doua podeste.30 3. cate niveluri are cladirea.2 . Rampa sectionata se deseneaza cu linii mai accentuate decat rampa nesectionata. In figura 2.58 2 Figura 2.40 rqJ 3.65 L 1..60 I 1. Pe aceasta se marcheazii toate elementele sectionate sau vazute direct in directia sensului in care s-a privit..80mp parchet DORMITOR S=19. P~ linia care arata locul de sectionare se indica prin siigeti sensul in care se priveste. precum ~i traseul sectiunilor sunt indicate pe planurile orizontale.15 DORMITOR S=12.). ferestre.00 3. Din aceste puncte se ridica linii vertic ale subtiri pe toata inaltimea cladirii.65mp parchet 0 co • DORMITOR S=13.2 2. Atunci cand avem scari cu doua rampe.7% pentru cele necirculabile ~i l. in sectiunea verticalii pot fi reprezentate tnSa ~i elementele de alcatuire ale sarpantei.. in acest scop traseul sectiunii poate fi drept sau frant. care reprezintii cota ± 0. astfel incat sa se indice toate aspectele legate de aceastii alcatuire.7 .60 1. deosebita fiind realizarea sectiunii prin scara.00.. Pe verticalii se mascara H1iber . 12 em.2 SECTIUNI VERTICALE Locul pe unde se fac sectiunile verticale. Sectiunea verticala prin casa scarilor se deseneaza dupa aceleasi principii ca ~i sectiunea verticala curenta. 1. pe orizontala se traseazii la mijlocul etajului pe Iatimea podestului 0 Iinie ce reprezinta cota pardoselii finite a podestului intermediar. In functie de complexitatea alcatuirii pe verticala pentru 0 cliidire se intocmesc una sau mai muIte sectiuni verticale. in cazul cliidirilor cu mai multe niveluri este obligatorie efectuarea unei sectiuni prin cas a scarii. Modul de imbinare intre pereti si plansee se rezolva in functie de structura de rezistenta si de tipul planseului.75 2.15 0-~I---i ~ I g I II t:3t~==~~~P~=9~0~~~::::==:I~~P=~9~O~:[::::1t~ '.25 qJ :'1 J 1 1 J 1 1 ! 2. Sectiunea prin casa scarii se va face astfel incat sa poata fi redate ambele rampe si balustradele acestora. Sectiunea verticals curenta se incepe prin trasarea liniei orizontale. in cazul acoperisurilor de tip terasii. iniiltimea aticului pentru terase circulabile se ia minim 90 em.30 intocmirea planselor de arhitectura. [QJ-.Sectiuni verticale 31 ---------------------------------------------=~~~~~~~~~~ 1 n 2. hpard• e atatea ori.25 70 60 60 60 1.Plan etaj . hp.20 '1 88 ~. Acoperisul se indica prin conturul exterior. cu linie mai usoara. adica planul de sectiune va trece printr-o rampii ~i se va privi spre cealalta. se va lasa 0 streasina de 40 . Acestea impreuna cu cele verticale trasate anterior formeaza un caroiaj ajutiitor care se prelucreaza astfel incat tot ce este sectionat sa se reprezinte cu linie mai accentuatii iar ceea ce este vazut in alt plan.80 em latime de aceeasi marime pe tot conturul cladirii.~ --. 5 '" '" 1+I4OI i 5 .. cu pantii redusa (2 . latimea podestelor ~i a treptelor (conform planurilor orizontale) ridicandu-se Iinii vertic ale din aceste puncte.58 90 L 1.~u 2.30 If p=1. Pentru aceasta se marcheaza pe Iinia orizontala ce reprezinta cota ± 0. La acoperisurile tip sarpanta. iar la cele necirculabiIe 30 cm.00 5 4.00 (de regula cota pardoselii finite de la parter).15 1 83 1 1.04mp parchet . 0 p=90 2.8 este prezentata 0 sectiune verticals curenta.00 1° p=O . balcoane etc.4 % pentru cele circulabile) se traseazii cu 0 linie partea superioara a tuturor straturilor ce alcatuiesc terasa.50 2.- ~~ 1. Pe conturul acoperisului terasii se prevede un atic ce constituie in acelasi timp ~i parapet de siguranta.

Cota nivelului-reper se indica prin ± 0. fatade) sim?o.8 .2 . cotele de deasupra nivelului-reper sunt precedate de semnul (+).f 32 Intocmirea planselor de arhitectura. Pentru a pune In evidenta alcatuire~ din material: dlfe~lt~ a unui ans:mbl_u se reprezentari conventionale. . Pentru cotele de niveJ relative. " d I desenului. in general se aJege ca reper suprafata pardoseJii finite a parterului corpului principal al cladirii. Figura 2.2 2.. Cote Ie de nivel se indica In metri. indiferent de modul de inscriere a celorlalte dimensiuni. elevatii. orientat in sus sau m JOs.Sectiune vertical a prin casa scarilor .Sectiuni vertieale 33 Cotarea sectiunilor verticale Cotarea sectiunilor verticaJe se face In principal cu ajutorul coteJor de nivel. //. Cand este necesara 0 diferentiere a suprafetelor in contact. Hasurile se traseaza echidistant la 45 fata de folosesc '. simbolul nu se innegreste. La inscrierea cotelor de nivel se utilizeaza simboluri triunghiulare astfel: pentru cotele relative raportate la reperul constructiei simbolul se inegrests pe j umatatea din dreapta.00. In proiectii verticale (sectiuni. pentru cotele relative. bra.lul se desenea~a cu varful linia care indica nivelul cotat. nilui orizontal.Sectiune verticala curenta Figura 2. eu doua zecimale (chiar daca acestea sunt zero). iar cotele de sub acesta sunt precedate de semnul (-).9 . se poate ~~I:~ si hasurarea la 60° r~spe~tiv 30° fata de ca_drul desenului.. Cota de nivel este valoarea numerics a diferentei de inaltirne dintre un punct al constructiei si un reper de nivel stabilit pentru referire. cota se sene deasupra a~ezat pe . II. Pe campuri invecinate ha~urile se inverseaza ca directie sau se decaleaza. trasat la stanga sau la dreapta simbo u Ul. raportate la un nivel-reper din afara construqiei..

nu se utilizeaza semnul de simetrie.la 0 inalJime mai .. soclul. Pentru a pune in evidenta elementele proeminente..Fatada laterala b'li"u""rl.f"1i'i'i"i1"i~FTi"i'l'i'f'i~'Fi'FiViFi~'Fi'Fi'FoFi'i'ffi'Fi'i'iY'i'Fi'i'l 11 II 11"1 11 '11 urn u II 1111 II UII TT1TifTT I II ~ IJ 2. golurile ferestrelor ~i usilor. care se calculeaza ca fiind tangenta unghiului facut de invelitoare cu planul orizontal. Fatadele se deseneaza la scara 1:50 sau 1:100.. balustradelor la balcoane ~i a acoperisului.conduct~le prin care se continua sa nu treaca prin camerele de IOCUlt pe~tru a nu stnca est~tt~a incaperilor l}i a nu deranja odihna locatarilor. accesul pe terasa.Plan acoperis 35 rn Figura 2.3 FATADE . In majoritatea cazurilor accesul in cladire are loc prin intrarea amplasata in aceasta fatada. tigla profilata etc) ~i culoarea acestuia. e sageti se scrie panta de scurgere. treptele de la intrare.11 .our Ian sa 11 revina x 1. parapetelor. Ferestrele se deseneaza cu doua linii reprezentandu-se si cercevelele.seaza astfel meat . logiilor. Pe fatade se inscrie materialul de finisaj folosit la executie (terasit. pe care se marcheaza latimea ferestrelor ~i distanta dintre ele (conform planurilor orizontale). Fatadele se deseneaza pentru intreaga cladire. Pe verticala. 1 45 m2 de terasa. ectia P -~. Nu se deseneaza umbra la ferestre. De asemenea pe fatade se deseneaza j gheabur~j IF" - 2. Gurile de scurgere se ampla. Prin sagen orientate dupa d . pozitia balcoanelor. pe fatade se vor desena ~i umbrele. Prin linii accentuate se contureaza cladirea. praf de piatra. . logiile sau baIcoanele. Fatada principals este cea orientata spre partea principala de circulatie ~i contine in general elemente de arhitectura mai deosebite pentru a da cladirii un aspect placut ~i in acelasi timp sa se incadreze in ansamblul de cladiri din care face parte.mare decat cea a acoperisului lnspre teren. de j I inclinare maxima a suprafetelor de scurgere se indica sensul de scurgere.. considerand directia luminii la 450 din coltul stanga sus. Desenarea fatadelor incepe prin trasarea liniei terenului. . latimea umbrei fiind egala cu distanta de la muchia care lasa umbra pana la planul pe care cade umbra. a colturilor etc. Planu1 terasa este 0 vedere de sus a acoperisului. corespunzator sectiunilor verticale se marcheaza inaltimea soclului.4 . Numarul de burlane se poate apr~cia wpe~ons!derentul c~ uni~l ~~ de .4 PLAN ACOPERIS IT - Planul acoperis reprezinta 0 vedere dintr-un punct situat . acoperisul.34 Intocmirea planselor de arhitectura- 2 2. a ape or. practic toate elementele vazute direct de la nivelul terenului pana la partea superioara a acoperisului. ~. tinand cont de planurile orizontale ~i sectiunile deja intocmite.ffiV'i. Pentru intocmirea planului acopens se stabileste mai intiii tipul acestuia: terasa sau sarpanta. Linia terenului se deseneaza cu grosimea cea mai mare ~i depaseste limitele fatadei propriu-zise. ferestrelor.1"'an'li"e""li'Fe. wtermm~pa~co~unlor de ventilatie cand acestea exista. . Num~I de gun ~e sc~~ger~ rezulta din considerentul ca fiecare burlan sa poata evacua debitul de a~a ce 11 revme ?e P2e 0 suprafata alocata.25 . vedere ce ~onpne atle?l (sau marginea acoperisului) gurile de scurgere.

modul de amenajare a terenului dupa desfiintarea constructiilor.36 Intocmirea planselor de arhitectura- 2 2.sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a apelor pluviale. dupa care se stahileste tipuI de sarpanta care se preteaza a f executat..13 . .Plan de situatie 37 La un acoperis de tip sarpanta se reprezinta rnai intai cu linie intrerupta conturul peretilor de rezistenta de la ultirnul nivel. -------------------------1 r-----------------l : I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I : i I I I I I : : : I \ I I I I I ___ J : I I I I II~ I I ___ .___. dupa caz.12 . geodezie si cartografie.plantatiile existente si care se mentin dupa desfiintare.00 . coarne etc.000. 2. . ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~Lj I I 4.5 . .Plan acoperis Figura 2. Plan de situatie a imobilelor este plansa pe suport topografic vizata de Oficiul judetean de cadastru.5 PLAN DE SITUA TIE Planul de situatie prezinta amplasarea cladirii in cadrul unui amplasa~ent~ sau al unei zone. intocmita la scarile: 1:2. . 1: 1. . I I I I I I I I I I I : I I I I I I I I I I I I I t I I I I I I I I I I I I I I I I I i I I ~ . 1:500..).parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism.00 I I I I I I I I I I I I 1 'l 4. creste. Se reprezinta cu linie groasa conturuI exterior al sarpantei precurn si liniile de intersectie a apeIor acoperisului (dolii.l 880 J 40 i Figura 2. 1:200 sau 1: 100.000.amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine sau se vor desfiinta.J I I I I I I I I I I i I I I i~ L I I I I I I I I JI : I " '" '" 0 o -----------------------. ..Plan de situatie . prin care se precizeaza: . l40 L_~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~J __~~ .

_ deformatii sau deplasari impuse. Din planul de situatie este necesar sa rezulte si orientarea cladirii fata de punctele cardinale.pe durate lungi.1 GENERALITATI In elementele structurale.U.pot lipsi pe intervale lungi de timp.mcarcari tehnologiee _ incarcari din circulatia oamenilor.38 lntocrnirea planselor de arhitectura.suprafata desfasurata a constructiei [m2]. actiuni Perrnanente: - Ternporare: C Cvasipcrmanente - Variabile V cu greutatea elementelor nestructurale pozitie variabila . Tabelul3. mobilier etc. finisaj. .greutatea ~i presiunea pamantului etc.viint in regim de rezonanta . celelalte puncte cardinale rezultand in consecinta.T = Sc St (2.efortul de precomprimare .plan de situatie. de tasarile de reazeme. . Parametrii care caracterizeaza actiunile sunt: intensitatea. reprezentate prin diferite sisterne de forte (actiuni directe). de contractie si curgere lenta. clasificarea actiunilor se face in categoriile date in tabelul 3. . cele care se CAP. borne topografice etc. arhive etc. Planul de situatie trebuie sa aiba inscris pe el procentul de ocupare al terenului ~icoeficientul de utilizare a terenului coeficienti calculati cu relatiile urmatoare: P.seism .Incarcarile elimatice: zapada. eu intensitate mare Exernple structurale ~i greutatea elementelor nestructurale de inchidere.T =~ St unde: S. dupa caz..contractia betonului _ tncarcari din depozite. sau cu 0 intensitate variabila in timp: . Sd. sau au intensitatea foarte variabila intervin foarte rar. solicitarile apar ca efect al diferitelor actiuni. cu intensitate constants in practic timp intermitent. S. plantatii etc.. cum ar fi cele produse de variatiile de temperatura. Pentru a se defini clar amplasarea cladirii in plan orizontal se dau eel putin doua cote fata de un reper fix (cladiri existente. .2 Pe plansa se vor indica in mod distinct elementele existente.socuri din explozii etc. Se considera actiune orice cauza care poate produce 0 stare de eforturi intr-un element structural. "- desfiinteaza si cele propuse . Exceptionale E Parametrul cantitativ care opereaza eel mai frecvent in calcule este intensitatea actiunilor. Principalul criteriu de apreciere a modului cum actioneaza incarcarile es!e frecventa de aparitie a unui anum it tip de incarcare. constructii noi sau umpluturi de pamant. ' 3.4) (2. amplitudinea.3 ACTIUNI IN CONSTRUCTII . modul si directia de aplicare. .) sau se indica la trei colturi ale cladirii coordonatele fata de reteaua geodezica sau topografica.1. se utilizeaza notiunile de intensitati normate si intensitati de calcul. In STAS 10101/0A-77 [40]. Actiunile se modeleaza In calcule prin: -lncarcari.O. Ja 0 anum ita intensitate maxima.5) C. frecventa de aparitie si durata de actiune.suprafata construita la sol [m2]. vant .suprafata terenului [m2]. Conform principii lor de baza ale metodei de calcul la stari lirnita. mod In sau frecvent . prin materializarea directiei NORD.1 Categorii de Simbol p Mod de actiune: continuu. de precomprimarea betonuJui (actiuni indirecte). izolatii .

a carer prezenta in momentul apannei unei actiuni exceptionale este posibila..:.0.1 .2a) Pentru determinarea celor mai defavorabile solicitari posibile In orice sectiune de calcul a elementelor structurale. In gruparile fundamentale GF se considers: . [46]. _ .i Tabelul32 .. ni SLEN "pn + "Cn ~t ~l + "ndyn k.n sunt date de incarcarile variabile care nu produc oboseala.0 pentru incarcarea cea rnai importanta din punctul de vedere al verificarii efectuate. ca si cele permanente P.8 pentru urmatoarele doua incarcari. In gruparile speciale GS se considera: actiunile permanente Pi.Generalitati 41 o actiune exceptionala. . Intensitatile normate ale actiunilor.3 Intensitatile norm ate ale actiunilor reprezinta valori de referinta. cu efect defavorabil.40 Actiuni In constructii . Starea limita la care se face verificarea Gruparea fundamental Gruparea de Inc3rcari de incarcari . [45]. sau variabile Vi. [42].3 . coeficient eu valoare subunitara ce tine seama de probabilitatea redusa ea aceste actiuni sa apara simultan eu intensitatea lor maxima. avand In vedere specificul starii limita la care se face verificarea. I I I I (3.--_ t (3.5b) se aplica In cazul In care se utilizeaza mijloace de automatizare a calculelor. .0. stabilite In standardele de specialitate ([40].2). Relalia -(3. dintre actiunile temporare se iau In considerare numai cele gravitationale. 1. sau Yi conform relatiei (3. restul actiunii considerandu-se de scurta durata. E. 3. 3.7) din tabelul 3. Actiunile cvasipermanente C' se considera In intregime de lunga durata. Intensitatile de calcul se obtin prin inmultirea valorilor normate cu coeficientii n. Coeficientii de grupare "ngi" se vor adopta cu valori diferite pentru verificari In punete diferite si pentru diferitele incarcari astfel: .0. Pentru actiunile variabile V'.0 In eazul unei singure incarcari variabile.6 pentru celelalte incarcari. Intensitatile de eaIcul ale actiunilor.actiunile permanente Pi. reprezinta In general valori maxime. Coeficientii ni.1.GF a I . In gruparile fundamentale si speciale se calculeaza cu relatiile (3. In tabelul 3. [52]). cu 0 anumita probabilitate p (%) de a fi depasite intr-o anumita perioada de timp [1]: (3. . Relatiile (3. obtinute prin multiplicare cu coeficientul nd ::. . pentru fiecare actiune In parte. v.actiunile temporare.0. utilizate In determinarea celor mai defavorabile efecte ale acestora: gruparile fundamentale si gruparile speciale. L.2) in cadrul unor stari limita.4) (3. Valorile pe care le ia ng sunt urmatoarele: .. (3. pot fi aplicate timp indelungat. fractiunea de lungs durata a actiunilor se obtine din relatia: n n pn + C + ndV (3. a carer prezenta simultana este practic posibila. _ 1. prin care se tine seama de abaterile posibile In sens defavorabil fata de valorile normate. determinate pe baza de prelucrare statistica.7) iii in relatia (3.3 b) (3. actiunile temporare (C.6) Gruparea special a de incarcari .3b. .5a) se utilizeaza la calculele obisnuite (neautomatizate) ng fiind coeficientul de grupare In cazul In care se iau mai multe actiuni variabile. + "C + "ndyn+E1 L. datorita variabilitatii statistice a actiunilor. SLU De oboseala Verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare 3.0. cu considerarea variabilitatii statistice pentru unele tipuri de actiuni..J11 (3. Relatiile (3. Prin gruparea actiunilor se tine seama de posibilitatea aparitiei simultane.2. a diferitelor actiuni considerate cu valoarea lor de calcul.9 in cazul a doua sau trei incarcari variabile. 3.. pentru intensitatile de calcul se utilizeaza si notiunea de fractiune de lunga durata a actiunilor. actiunilor. se admite ca 0 parte din acestea.4).2 se prezinta cele doua categorii de grupari ale actiunilor. efectul actiunilor se cumuleaza In cadrul unor grupari.8 In cazul a patru sau mai multe incarcari variabile.GS SLU De rezistenta ~l . sta bOlO 1 itate "pn L.3a) I I De rezistenta ~i de stabilitate I>iPj" i + LniCf i + ngLnyt -+ _ . q = q" . .5a). se stabilesc pentru verificarile la diferite stari limita conform standardelor si normelor de specialitate.1 ) Pentru actiunile care nu pot fi analizate statistic.5b) Verificari sub efectul fractiunilor de lunga durata (3. si Vi). cvasipermanente C. ca intensitati normate se considera valorile nominale date In standarde.3a. In consecinta.. dad actiunea exceptionala E este seismul. [41]. iar Vobde actiunea care produce ciclurile de solicitare..

pentru elemente si parti de constructie speciale care nu se incadreaza intre cele din prezentul standard sau pentru care 0 determinare cat mai reala a incercarilor permanente este strict necesara pentru siguranta constructiei.Clasa C 617.8/3. 8110 (B 100 . Intensitatile normate ale incarcarilor datorate greutatii elementelor de constructie ~i pamanturilor se determina pe baza greutatilor tehnice sau a valorilor incarcarilor permanente precizate In STAS 1010111-78 [46] sau.Greutatea tehnica a betonului proaspat tumat se determina sporind valoarea din tabel eu 2000N/m 3 2 .4 .5 (B 15 . ... Q. Alte reguli privind alcatuirea gruparilor de incarcari sunt.4 70 . etc. eforturi de exploatare (ME. 75) 130 .Clasa < C 2.7).1 Izolatii hidrofuge Ceramiee (inc1usiv sipcile si capriorii) _ olane de acoperis (23 N/bue) (STAS 513 -74) exelusiv mortarul de ciment _ tigle solzi (13.5 (B 100) 170 . In evaluarea acestor incarcari se considera efectul umiditatii ~i a gradului de indesare in conditiile specifice de executie si exploatare. Tabelul33 Nr. De regula coeficientii incarcarilor permanente.Clasa C 8/10 (B 150) Beton eu agregate din zgura expandata: 1. ca greutatea elementelor de constructie (inclusiv a elementelor portante ~i de inchidere).2 180 Beton cu agregate din sparturi eeramiee 1. In cazurile necesare. Eforturile sectionale produse de actiunile grupate conform relatiei (3. in situatiile in care coeficientii incarcarilor n.3 Beton eu granulit: 1. greutatea si impingerea pamantului (terasamente.. Aceste forte se determina conform datelor din proiect si conditiilor prevazute pentru executie.2 iNCARCARI PERMANENTE Incarcarile permanente.. crt 3.3.2 _placi ondulate eu ondule mari de 6 mm grosime (STAS 5936/1 . ELEMENTE DIN BETON SI BETON ARMAT (nentru 1 em !!rosime) 240 Beton simplu (eu pietris sau piatra sparta) 1. Calculul exact se poate face cunoscand eantitatea de armatura dintr-un m3 de beton si greutatea tehnica a betonului simplu de 24000 N/m3• 3 ..Clasa C 617. Valorile normate ale intensitatii incarcarilor permanente curente sunt date in tabelul 3. pentru care greutatile tehnice respective nu sunt stabilite printr-o prescriptie tehnica.Clasa C 2.3 La starile limita ale exploatarii normale pentru verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare se considers eel mult doua incarcari variabile.Greutatea tehnica a betonului armat eu armature rigida (din laminate de otel) se determina ca sumii a greutatii tehniee a betonului ~i armaturii dintr-un rn'. datorate unor cauze cu caracter permanent. iar cele care sunt produse de actiunile grupate conform relatiilor (3.pentru elemente prefabricate tipizate de mare serie. au valoarea unitara. Pentru simplificarea relatiilor. Pentru actiunile variabile de pe planseele cladirilor etajate. .Clasa C 2..5 mm grosime (STAS 5936/1 -75) 230 _ placi ondulate eu ondule medii de 6 mm grosime (STAS 5936/1 -75) I. 2.. a se vedea nr.. in situatii in care este improbabil ca acestea sa actioneze cu intensitate maxima. umpluturi). Mt).3) se numesc obisnuit eforturi de calcul (M. In cazurile cand incarcarile permanente au un efect favorabil asupra sigurantei constructiilor.73) 240 asezate simplu 390 asezate dublu 250 _ placi ondulate eu ondule mici de 5.5 .Generalitati 43 42 Actiuni in constructii .5 140 ..1 .5 N/bue) din argila arsa (STAS 515 -71): 200 50 2. Pentru cazurile in care se vor face determinari directe. considerati in ca1cule. se manifesta de regula ca sisteme de forte date. 50) 180 .pentru elemente de constructie situate in conditii speciale de microclimat (umiditate peste starea admisa de standarde pentru materiale de constructie).i presarat eu nisip (STAS 138 -76) OBSERV ATIE: Pentru alte alcatuiri.5 (B 10) liD .8/3. se vor avea In vedere coeficientii subunitari ai acestor incarcari.2. QE.1 . N.3 125 . Evaluarea incarcarilor permanente se poate face ~ipe baza greutatilor tehnice stabilite prin determinari directe in urmatoarele cazuri: .. actionand static. date in STAS 1010l/0A-77 [40].5 (B 15 .75) Carton bituminat de greutate medie intr-un singur strat aeoperit cu bitum ..Greutatea tehnica a betonului armat de 25000 N/m3 corespunde unei armaturi de 1000 N/m beton. se pot introduce coeficienti suplimentari de reducere. pe baza datelor furnizate de intreprinderile producatoare ale diferitelor materiale de constructie sau pe baza unor deterrninari directe.ert Element de constructie Valoarea incarcarii IN/mIl .1 250 Beton armat (eu pietris sau piatra sparta) 1. nu s-au mai scris in tabeluI3.placi plane dc 4 mm grosirne (ST AS 5584 .p 3. incarcarile permanente se vor stabili printr-o analiza temeinic justificata. . NE.Clasa C 4/5 (B 75) 200 . denumiti coeficienti de simultaneitate.'< " 3. se vor lua in acelati sens pentru toata structura sau partea de structura calculata.pentru elemente de constructie confectionate din materiale si produse noi. ISO) OBSERVATII: 3 1 . 2. MtE). INVELITORI (tncarcare De nil' de suprafata Inclinata) Azbociment (incIusiv sipcile si capriorii): 2. 3.. impregnari.8/3.

IZOLATII (inclircare pe m2 de suprafatli lnclinata) 3.5. inclusiv sipcile si capriorii 800 .2. 40 cm grosime.6 Pluta) placi: .71) pentru I cm grosime _ expandata.rnasa celulara Ampora ..3.celochit. exclusiv bitumul) .2 lzolatii term ice 3.5 mm peste panza 20 .78) lntre strate de suspensie de bitum filerizat .cu agregate de granulit ..3 Izclatii fonice in pardoseli (pentru I em grosirne) 3.sindrila sau si(a 400 2.69) inelusiv astereala ~i capriorii . Strate ce servesc la izolatia hidrofuga de la acoperisuri: .78) un strat de impaslitura din fibre de sticla biturnata tip IA ~i un strat de impaslitura din fibre de sticla bitumata tip IB (STAS 7916 .4 cm zrosime pentru invelitoare 150 ~BSERVATIE: Pentru elemente (luminatoare.7 .3 Strate ce servese Ia bariere de vapori: .doua strate de panza biturnata tip 50 sau tip 40 (STAS 1046 . strat rezultat in grosime de 1.2 mm 20 . lipite ~i chituite cu bitum in grosime de: . 3. . mastic): .3 Mase plastiee (pentru I cm grosime): .trei strate de carton bitumat tip CA 500 (STAS 138 -76) tntre 4 strate de bitum filerizat cu circa 20 % filer aplicate peste un strat de amorsai si cu protectie dintr-un strat uniform de nisip grauntos.2.crt Element de constructie Valoarea incarcarii Nr.Incarcari permanente Valoarea lncarcaril 45 pe un rand 650 pe doua randuri 850 cu jgheab.doua strate de bitum topit cu circa 20 % filer aplicat peste un strat de arnorsaj 35 .1 Azbest placi (pentru I em grosirne) 3.paie. materialul de fixare) 120 2.3.71) sau neagra (ST AS 1946 .7 Diverse · stuf sau trestie.un strat de panza bitumata tip A 55 (ST AS 1046 . sub pardoseala ~i la terasa. presate (26 N/buc) 500 eu igheab.2.2.6 Tabla .un strat de carton bitumat tip CA 500 (ST AS 138 .. Strate de protectie utilizate la hidroizolatii aplieate la acoperisuri peste 3.un strat uniform de pietris asternut intr-un strat de mastic fierbinte (strat unic.1.1 Piisla minerala P 90 in covoare de 1.71) ~icelochit (ST AS 661 .un strat uniform de nisip grauntos asternut intr-un strat de mastic (strat suplimentar) .71) fara sapa de protectie. • 175 .3 Nr.Icm 2cm .1. platforme suspendate) se vor consulta proieetele tip in vigoare..1.75) aplicate peste un strat de amorsaj si lipite eu trei strate de mastic ..5.nisip 01 .2. (rase (24 N/buc) 500 2.0.cu agregate de zgura expandata .5 hidroizolatia terminate: . 2.0. mastic din bitum cu circa 30 % filer de 1.2.suspensie de bitum filerizat (subif) strat rezultat in grosime de 1. conform tabelului 2 3.5 em zrosime (tip silan) 3.2. 1..2 Beton (pentru 1 em grosime): .4 3.crt Element de constructie 3.0 em grosime A90 A 100 175 130 120 22 30 50 200 700 100 __ o_ 120 110 140 65 60 69 3 3 6 45 15 18 - 80 100 140 9 9 10 - .2 Mase bituminoase (solutii pentru arnorsare.dale de beton prefabricate (20 x 200 x 3 em) pe pat de nisip de 2 em I grosime 3.polistiren expandat .7 . simplu asezat pe terase necirculabile.4. aplicate peste un strat de [N/m2] IN/mll amorsaj ~i presarat cu un strat uniform de nisip grauntos.78) ~i doua strate de impaslitura de fibre de sticla bitumata tip IA (ST AS 7916 .(ST AS 58 .celular autocalvizat tip GBC 3. 2. aplicat peste hidroizolatia terrninata .cu agregate vegetale (placi nemontate) . strat pentru lipire si etansare.44 Actiuni in constructii .un strat de panza bitumata tip A 55 (ST AS 1046 .76) intre patru strate de bitum filerizat cu circa 20 % filer aplicate peste un strat de amorsaj ~i protejate cu un strat uniform de nisip grauntos 190 .panza biturnata 30 3.4 Lemn (inclusiv sipcile ~i capriorii) .1 Izolatii hidrofuge 3.1 Materiale bitumate in foi: . .strat pentru amorsare I .geamuri armate (inclusiv sprosurile) de: 5 mm grosime 300 6 mm grosime 350 2.2 .expandata (superex) pentru 1 em grosime _ expandata si aglomerata eu bitum (STAS 6970/4 .76) intre doua strate de bitum cu circa 20 % filer aplicat peste un strat de amorsaj 60 3.5 Piisla minerala cu liant bituminos in foi sau saltele.75) intre patru strate de bitum filerizat eu circa 20 % filer.7 3.Scm Saltele de vata conform tabelului 2 3.2 Vata rninerala sernirigida (tip silan) in placi de 1.celular autocJaviaz tip GBN .spuma rigida de poliuretan PFL pores (pentru 1 em grosime) 3.zincata (STAS 2028 . inclusiv sipcile ~i capriorii 750 · astereala de 2.carton bitumat 20 . 2.subif .1. de 40 em grosime.mortar bituminos eu subif (pentru I mm grosime) . suspensii de bitum filerizat.3 mm asternut uniform . 300 · ondulata (de I mm grosime) (STAS 2029 68) inel.5 Sticla .un strat depietris gros de 4 em.78hi un strat de carton bitumat CA 500 (STAS 138 .2 mm grosime 20 3.doua strate de panza bitumate A 55 (STAS 1046 .1.

4 ert.4 - 5.5 em grosnne tip GBN _placi de 12.46 Actiuni in constructii .5 em grosIme din IpSOS eu adaus de ciment.5 em grosime tip G~N _blocuri rnici de 19 em grosime up GBN _bloeuri miei de 19 em grosime tip GBN _bloeuri miei de 24 em grosime tip GBN _bloeuri miei de 24 em grosime tip GBN PUieidin f'~ii de ipsos eu diferite adausuri (STAS .1300 1400 t"700 2000 2200 2600 2600 3600 Valoarea mcarcarii IN/mzl IN/m21 Pudreta de eaueiuc la pereti (pentru I em grosirne) 100 Vata minerals (tip silan) saltele cu grosimi de 4.5 .5 em grosime din earamidli plina presata pe cale umeda de 240 x 115 x 63 mm (STAS 457 .turnat de 1 em grosime .6 grosime: 1050 .5' em 4.7 940 .2 em grosime pe fibrobeton de 3.2 si 3.3 1800 1500. 2000 3000 3000 5300 5300 ~ em grosime din earlimidli eu goluri vertieale de 290 x 140 x 63 mm (STAS 5185/2 -75) . 10.5 em grosime 4.3.6em 40 . 2.71) .un strat de carton bitumat 1000 .7 Profilit (sticla) 5. inelusiv rama: .eu strat fonoizolator din placi de po!istiren celular ecruisat de I em grosime lipit ell aracet <Iun strat de carton bitumat Mozaie pe ~apii din mortar de eiment de 3 em grosime: 4.3 Nr.fi~ii eu !?oluri de 7. PARDOSELI 4.3.3 em gros~me tip GBN _placi de 6.0 em la tratamente aeustiee 10 PFr poros 3.4 5.0 em grosime ~i.3.ert Element de constructie Valoarea incarcarii Nr. armati ell trestle Zidarie de carlimida (inelusiv tencuiala pe ambele fete) de: _ 7.2 em grosime pe PFL poros de 1..0 em 50 .5 em grosime din eiirlimida eu goluri verticale de 290 x 140 x 63 mm (STAS 5185/2 -75) .placi din beton mozaicat de 3 em grosime 1000 3..2 em 30 1.2 - 700 650 1050 800 5.1.1 Beton celular autoelavizat: _plaei de 6.5 em grosime: .1 Cover PVC de 3 mm grosime lipit cu aracet sau prenandez inelusiv stratul de egalizare.3 rostuit eu bitum: .71) de 240 x 115 x 63 .3 mareate eu *) se folosesc ea materiale fonoizolatoare 4.1480 6~~: _pereti despiirtitori din placi pline de 7.5 _ perete din profile U.6 Vat~ mineralii ) .' _ 7.eu strat de nisip de 2 em grosime 600 Parcher mozaic de 1 em grosime lipit eu aracet inclusiv stratul de egalizare 4. inearearea permanenta se detennma eonfonn datelor din tabelul nr.2.Generalita!i 47 Element de constructie 5.0 em zrosime 12 OBSERVATIE: Materialele de la pet.75) _ 12.2em 45 .pliici fonoabsorbante intepate in grosime de: 35 . _pereti desplirtitori din. _ 10 em grosime din eliramida eu golun verticale de 290 x 140 x 88 nun (STAS 5185/2 .1. _ 25 em grosime din earamida plina presata pe cale umeda (STAS 457 71)de240x115x63nun . PLACAJE PENTRU PERETI Ceramiee (larii rnortarul de pozii) ciirlimizi pentru placaie de 115 x 60 x 60 rnm - 220 440 -1 580 .. din mortar de cirnent de circa 3 em grosime 750 Covor PVC de 3 mm grosime lipit cu araeet sau prenandez inclusiv dala 4. PERETI (pentru 1 m1 de sUDrafati a neretelul) 5.eu sapa de beton de 2 em grosime . .cu strat fonoizoiator din placi de vata minerala tip silan de I em grosime eu araeet ~i un strat de carton bitumat 970 .placi fonoabsorbante de tip FA.0 em 55 3.eu strat fonoizolator din placi de vata minerals tip silan de 1 em grosime ~i un strat de carton bitumat 900 .eu strat de pudreta de cauciuc de 2 em grosime 350 .1 .5 em grosime din eiiramidli plina (STAS 457 . 3.6 em 2.3.2 flotanta sau sapa de 3.3.eu strat de nisip de egalizare de 2 em grosime 900 .placi fonoabsorbante perforate in grosime de: .eu strat fonoizolator din pudreta de eauciue de 2.simplu dublu 6.5 830 de mortar de eiment de 3 em grosime Parchet mozaie de I em grosime pe dala flotanta sau sapa de 3.4 lipit eu aracet: 730 .5 em grosrme gletuiti pe ambele fete executati eu adaos de: ciment de rumegus eiment ~i spumogen eiment si zgura .ert 3.' _ 30 em grosime din ciirlimidlieu goluri verticale (STAS 5185/2 -75) de 290x140x63mm _ .eu strat fonoizolator din pudreta de eaueiue de 2.6 em grosime 4.eu strat de pudreta de eauciue de 2 em grosime 650 Parcher LU din stejar de 2.0 .eu strat fonoizolator din placi de polistiren celular eeruisat de I em grosime si un strat de carton bitumat 900 Parcher LU din stejar de 2.3 em grosl~e tI~ GBN _placi de 12.0 em grosime lipit cu araeet ~i eu un strat de carton bitumat 980 . Pentru alte tipuri de pereti din zidarie. .3 3.1.

greutati specifice in gramada sau in vrac (pentru balast. ciment.Andezit. cochilifer .marcaGB 25 .1 .6.2 Fonta Otel pentru constructii 4. buloane etc.5 (B 15 .2 4. 50) .In cazul utilizarii tn proiectul constructiei a unui beton cu 0 greutate tehnica mai mica dedit a betonului obisnuit (simplu sau armat).Clasa C 2.Produs pe baza de cenusa (GBC).marcaGB 50 . beton). greutati specifice aparente pentru materiale neomogene... . se va indica in proiect greutatea tehnica respectiva ~i prescriptia oficiala care reglementeaza tehnologia acestui beton. Crt..Travertin . trahit .marca GB 25 . in stare uscata ..6.Clasa C 4/5 (B 75) .3 4.6.. Tabelul34 GREUTATI Nr. TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMATE) Denumirea rnaterialului DE CONSTRUCTII . 75) . dacit Roci sedimentare: .Greutatea tehnica a betonului armat de 25. Metale 3.Cherestea de brad asezata in stive OBS: .5 (B 15 .Generalitati GREUTATI Nr. 8/10 (B 100 . salcam.l 1.) sau in ambalaj (pentru conserve.48 Actiuni In constructii .marcaGB 35 .marcaGB 50 . gusee. sienit.Tufuri vulcanice Roci rnetamorfice: . TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMA TE) 49 Greutiiti tehnice Evaluarea greutatilor elementelor de constructii ~ia actiunilor permanente se stabilesc pe baza valorilor greutatilor tehnice ale materialelor si produselor de orice natura. carbune.).marcaGB 25 . in stiva (pentru cherestea. lichide etc.4 .marcaGB 25 .Uscat in aer (15% urniditate) . ISO) Beton cu granulit . . porfir. .6.6. caramiz. in stare umeda .Produs pe baza de cenusa (GBC).Uscat in aer (15% umiditate) .marcaGB 35 .Gresii .In greutatile tehnice ale lemnului de constructii uscat in aer este cuprinsa si 4. diorit .1 3. In stare umeda .Calcar poros.8/3. larice. cararnida.2 ..Clasa C 617.Clasa C 8/10 (B 150) Beton celular autoclavizat (gaz beton) .000 N/m3.2 1.Marmura 2.1 5000 6000 7000 5500 7500 6000 7200 8400 6900 9400 4. oua. Crt.5 DE CONSTRUCTII Greutate tehnica IN/m3l Denumirea materialului greutatea fierariei marunte (cuie. stejar): .3 3. etc. Betoane de ciment Beton simplu (eu pietris sau piatra sparta) Beton armat (eu pietris sau piatra sparta) Beton cu agregate din sparturi ceramice Beton cu agregate din zgura expandata .).3 1.Granit. in stare uscata .000 N/m3 beton.Proaspat taiat sau umed Rasinoase (brad.Clasa C 2.1 2. se considera separat. gnais in blocuri 26000 30000 28000 27000 23000 26000 26000 18000 28000 28000 4.). molift. Pentru evaluarea incarcarilor In caIculul constructiilor de locuit se folosesc greutatile din tabelele 3..Bazalt.2 4.Clasa C 617. In starea In care ele incarca constructiile.Proaspat taiat sau umed .Calcar compact . Lemn de constructie Foioase (fag. hartie.4 24000 25000 18000 14000 18000 20000 7000 11000 13000 17000 l.Produs pe baza de nisip (GBN).Greutatea tehnica a betonului proaspat turnat se ia mai mare ca aceea a betonului uscat.marcaGB 50 . restul fierariei (tiranti.. cereale etc. Greutate tehnica IN/m3] 4.000 N/mJ corespunde unei armaturi de 1. fructe etc. pin): .8/3.).Greutatile tehnice ale lemnului uscat se maresc eu 1000 N/m3 pentru lemnul impregnat 3.5 (B 100) .Clasa < C 2.marca GB 50 OBS: . saboti). gorun.1 4.6 4.5 .3.Ardezie..5 (B 10) .Produs pe baza de nisip (GBN). cu 2.2 8000 10000 6000 8000 5000 2. poroase sau cu goluri (Iemn. din tabel. Greutatile tehnice reprezinta: greutatile specifice pentru materiale omogene ~i compacte (metale. Piatrli de constructii Roci magmatice (eruptive): . 72500 78500 4.8/3.3 .

dure ~i extradure PFL (grosimi de 3.Clasa C2 .Clasa Cl .0 + 0.proaspat Mortar de eiment . 2.3 8.Clasa CI .1 13000 15000 18000 13000 15000 10000 13000 15000 13000 15000 18000 6. 4. servese la ealeulul greutatilor tehniee ale zidariilor Zidarie din cararnizi. 40.4 GREUTATI TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMATE) 3. pentn.2 mm Si 2.Clasa CO . 5.CiasaC2 Cararnizi gaurite eu lamba si ulue: . 5.Clasa C2 . Zidarie Zidarie din cararnizi pline presate pe eale urneda .1 mm) Placi rigide din PVC pentru placaje interioare (grosime 1.Clasa C3 Bloeuri mici din beton eelular autoclavizat tip GBN (produs pe baza de nisip).2 8. 7.! zidarie portanta . din materiale plastice Linoleum.Clasa CI 14500 .Marca 50 5.3 . Placi pentru pereti.proaspat 5.proaspat Mortar de var sau ipsos: .1 TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMATE) Denumirea materialului DE CONSTRUCTII Greutate tehnica IN/mJI 21000 22000 19000 20000 17000 19000 12000 14000 16000 18000 7. pentru zidarie portanta . 50.2. Greutatile tehniee pentru tipurile de zidarie de mai sus.5 + 0.proaspat 6.1 8.Clasa C3 7. 70.marea 50 OBS: _ Valorile greutatilor tehniee ale caramizilor ~i bloeurilor pentru zidarie indicate la aeest punet.0. eorespund unui mortar eu greutatea tehnica de 19. 60. eu agregate usoare: .proaspata Mortar de argila: .3 Mortar de ciment: . Crt.intarit .6 3500 12000 12000 9000 18600 18600 3500 6500 6000 6900 6.0.mareaGB 50 Bloeuri mici din beton eelular autoclavizat tip GBC (produs pe baza de cenusa).2 6.intarit .2 Denumirea materialului 5.marea GB 35 .1 mm) Placi din vata minerala (grosimi de 20. .Clasa CI .8 8.9 8.5 8.Generalitati DE CONSTRUCTII Greutate tehnica rN/mJl 16000 18500 r4500 16000 12000 13500 15500 10500 51 Nr. Crt. Valorile date nu euprind greutatea tehnica a teneuielii.MareaGB 35 .intarita .7 8. pline sau eu goluri.Clasa C2 .5 Zidarie din bloeuri miei sau placi de beton celular autoclavizat de tipul GBN: . 30.0 mrn) Placi rigide din PVC pentru pardoseli (grosimi de 1.Clasa C3 Caramizi ~i bloeuri eeramiee eu goluri vertieale: .50 Actiuni In constructii .Clasa CI (eu alte agregate) .4 Pasta de ipsos: .Clasa C2 Zidarie din bloeuri mici eu goluri. eu goluri vertieale .4 6. diferite grosimi Placi de azbest Placi din fibre de lemn.MareaGB 50 OBS: 1.Clasa Cl .1 7. 80 mm) Pllici presate PAL Placi din beton celular autoclavizat tip GBN (produs pe baza de nisip) pentru izolatii termice Placi din beton celular autoclavizat tip GBC (produs pe baza de cenusa) nentru izolatii termiee 8500 9500 6.var: .CiasaC2 Bloeuri miei din beton.3 ± 0. 7. izolatii Foi de pluta aglomerata.intarit .Clasa Cl .6 9400 corespunzatoare.5 7.1 .10 6.intarit 7. pardoseli. 6.000 N/m3 8.Clasa Cl (eu agregate de Patarlagele sau granulit) .3 GREUTATI NT. Caramizi sl blocuri nentru zldarie Caramizi pline presate pe eale umeda: .0.5 7200 8400 8.3 8. din beton eu agregate usoare .Clasa C2 Zidarie din bloeuri mici sau plaei de beton eelular autocIavizat de tipul GBC: .2 5.4 8.

6.tip IA 600 7 I IN/m21 5.0 19.0 .tip 40 5.0 6.3 Tabelul35 Nr.2 mm grosime) 20.4 .0 .6 17.9 30.tigle eu jgheaburi laterale si la capete.tip IA 1100 24.0 20.0 21.1 mm grosime): 25.0 .75): . inelusiv piasa de rabit eu grosime de: 2em 60.0 em 52.0 .0 em 56.tip SC de 50 mm grosime 200.tip IA 1300 28.0 15.tip T .lem 110.0 23.0 I 8 9 - 10 2 - II - 12 3 4 5 GREUTATI TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCTII Denumirea Greutatea tehnica IN/m21 .0 8.6 4.CPB 300 CBP 360 Covor PVC pentru pardoseli.5 8.8 .3.5mm Dale flexibile PVC pentru pardoseJi.0 Placi rigide din PVC pentru pardoseli: .tigle solzi 3.6 10.0 17.5.tip A 45 28.0 32.0 21.0 6.0 13.0 24.0 10cm 260.ert indirdiri permanente 53 I rN/bue! 12.78): . 20.5 ± 0.2.0 Saltele din vata de sticla eu plasa de rabi] (STAS 8077 -72) eu grosime de: 30.0 5.tip P .6.0 em 38.0 21.6 22.tip SC de 25 mm grosime 120.76): tiale eu [gheab Tigle eu eoame din argila arsa (ST AS 515 .0 26.tip IA 1900 40.0 8cm 210.0 .CA 4001F .tip R 60 .tip A 30 28.CA 5001F .0 .76): .0 30.0 em 4.52 Actiuni In constructii .tip R 80 Tigle de sticla (STAS 2863/2 .2 Nr.76): .0 -tipA35 25.0 .0 Placi din talas cu ciment bine stabilit: .tip 50 5.CA440 CA500 .6 23.0 ± 0.tip IB 1200 23.3 10.76): .5 7.0 em 18.tip IBP 900 29.5 em 25.0 em 62.0 13.ert GREUTA TI TEHNICE PENTRU DIVERSE MA TERIALE DE CONSTRUCTII Denumirea Greutatea tehnica Carton bitumat fara strat de aeoperire (STAS 138 -.0 Saltele din pasla rninerala.0 18.0 .tip IA 900 .0 .71): .0 29.0 Rogojini din vata de sticla pe plasa de rabit si rogojini din vata de sticla pe carton celulozic ondulat (ST A 8077 .5 em 130.8 - - - - - .ert GREUTATI TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCTII Denumirea Greutatea tehnica Placi presate din sticla (STAS 2863/2 .8 .0 em 47.0 Placi rigide din PVC nentru placaje interioare (1.CI400 CI500 Carton bitumat eu strat de aeoperire (STAS 38 .0 em 79.0 15. presate tigle eu jgheab.0 24.0 .0 .8.tip IBP 1200 23.0 20.72) eu grosime de: .0 23.0 12em 280.0 .5 6 2 3 Tabelul36 Nr.0 7.CA 500/E CA 50013 . trase .0 .3.0 .0 .tigle eu jgheaburi laterale.4 .tip K 25 (1.tip M 24 (2.CI250 CI300 CI333 .0 29. grosime: 1. grosime: II.CA250 .Ocm 39.0 10.0 26.tip A 55 30.0 .S mm Impaslitura din fibre de sticla bitumata (ST AS 7916 . presate .3 ± 0.0 em 68.tip S .tip IA 800 18.CA270 CA 300 CA 333 CA 360 CA 3601F CA400 .0 Panza bitumata (ST AS 1046 .0 em 7.0 . I mm grosime) 38.0 em 97.

0. ~tiintifice. hoteluri (eu exceptia salilor de adunare).9 0. 55 metodei starilor limita.beton simplu sau armat cu greutatea specifics peste 18 KN/ml . eu pante: a) > 1 : 20 b):S. etc.2 0.zidarie din piatra . de cal cuI. . Aceste valori se pot modifica in conditiile unor justificari tehnico-economice corespunzatoare. e!ementele de constructii '~iconstructiile se vor verifica si la incarcarile specificate in tabelul 3. aprobate odata cu proiectul.9 -z 3 1. In bai publiee. etc) 1500 3000 500 4 2000 3000 1000 5 Conform conditiilor de exploatare. care se deterrnina prin inmultirea intensitatilor normate cu coeficientii incarcarilor (relatia 3. dormitoare comune. ascensoare etc.Incarcari permanente Tabelul38 Incarcari in: Spatii de acces (coridoare.8. 'in conforrnitate cu rezemarea lor reala. cu mijloace tradintionale pardoseli. Laboratoare sau cabinete medicale ale institutiilor medico . .).industrializate In aplicarea Nr.de santier. gradinite de eopii.zidarie din caramida .2 0. care reprezinta valori maxime In conditii curente de exploatare.RI UTILE Valorile norrnate ale intensitatii incarcarilor utile curente.9 2 500 750 - - - - ~ 5 6 Greutatea elernentelor de izolare.8.RCA. 1 : 20 Acoperisuri terase circulabile a) utilizate in copuri de odihna. In cazul 'in care planseul urmeaza sa suporte obiectele grele mentionate incarcarile respective se vor considera ca actioneaza pe suprafetele efectiv ocupate de acestea. sali de lectura a. etc) executate in conditii: Greutatea ~i impingereapamanturilor si umpluturilor Fortele de precomprimare" 1.8 nu tin seama de: .t 3. ln bucatariile cantinelor si loealurilor. pe aceste suprafete nu se vor mai lua in calcul alte incarcari utile. aparataj special medical etc.3 INCA. vestibuluri. crt I Greutatea elementelor permanente ale constructiilor (greutatea elementelor structurale.8 0.2 . sali de clasa tara aparatura de laborator ale institutiilor de tnvatamant.).greutatea peretilor despartitori. Pentru cazuri nespecificate in tabelul 3. Valorile precizate in tabelul 3. spalatorii. anexe sociale (vestiare.7. stiintifice ~i de proieetare.· de tnvatamfult.2 1.54 Actiuni in constructii . incarcarile se iau in considerare cu intensitatile de calcul.3 3. dusuri. . crt Destinatia cladirii sau incaperii Incaperi scari. Conform conditiilor tehnologice dar nu mai putin de: 1500 3 Locuinte (inclusiv coridoare ~i dependinte).sanitare. case de bani. distractie.3 1.8. cu ajutorul unor metode fundamentate.greutatea obiectelor grele situate in incaperile cladirilor de locuit sau social-culturale (sobe. coloanele 3 si 4 actioneaza pe directie verticala. In acest caz. crese. in etajele tehnice b. cazane de incalzire centrala. case de odihna. camerele sanatoriilor. . greutatea elementelor de inchidere) executate din: Tipul incarcarii max. sape. sunt date in tabelul 3. Incarcarile utile enumerate In tabelul 3. Tabelul37 Nr.9 2000 4000 3000 4000 500 1000 i. aglornerari mari de oameni nefiind probabile b) aglomerari mari de oameni fiind probabile e) acoperisurile un or incaperi In hale industriale [N/m2J' 3 podeste) [N/m21 4 lncarcari pe verticala sau orizontala la balustrade [N/m] 5 n n min. dar nu mai putin de: 2000 3000 1000 . I I 2 Acoperisuri si acoperisuri terase necirculabile.incarcarile date de utilajele speciale ale cladirilor (rezervoare ~i motoare ale instalatiilor cladirii. aceste valori se vor stabili de la caz la caz. spitalelor si altor institutii similare Birouri ~i alte tncaperi de lucru (care nu sunt utilizate pentru depozitare ~i nu cuprind aparate sau utilaje) din institutii ~i organizatii administrative. egalizare ~i finisaj (tencuieli.9 0.metal -lemn .beton simplu sau armat eu greutatea specifics sub 18 KN/m) . Coeficientul incarcarilor pentru incarcarile permanente se determina conform tabelului 3.2).8.

pe care sprijinirea acestora este posibila.. ~. in podurile de cabluri electrice.. in ateliere cu utilaj usor.4 1. 1..2 0.~ .4 1. 8a) de: 4 Incarcari distribuite in poduri circulabile. Pentru incarcarile variabile. rnai mare ca 5000 N/m inclusiv 1500 N/m2• In functie de diversele situatii speciale care pot sa apara In practica proiectarii.9 1500 500 Nr.6 c. valorile coeficientilor n si nd se determina conform tabelului 3. ca ~i incarcarea datorita oamenilor ~i materialelor in fabrici sau ateliere avand ~ egale cu 5 KN/m'" intensitati normate (cf. etc Conform nr. necirculabile b. etc orientate pe directie vertical a sau orizontala 8 Incaracar! concentrate aplicate pe treptele scarilor si pe elementele secundare ale acoperisurilor si planseelor .4. 2 incarcarile echivalente uniform distribuite pe m au valorile: Incarcarile distribuite pe acoperisuri si terase.6 rs- 1.78 tabelul nr. 0. in locuinte.. 9. Pentru planseele prefabricate (de tip fa~ii cu goluri) modul de considerare a incarcarilor date de peretii despartitori va fi dat In instructiunile de folosire a catalogului respectiv. . in salile cornerciale ale magazine lor.. uniform distribuite pe un perimetru al suprafetei planseului.. in tribune.3 1.Incarcari in: date de peretii despartitori 57 !ncaperi [N/m2] Spatii de acces (coridoare. Prevederile acestui punct se aplica numai peretilor despartitori nepo_rtant1 a carer greutate distribuita pe lungimea peretilor nu este mai mare de 5000 N/~.8 mm In lungul balustradei b. pereti despartitori. in sali de adunari parra la 2 KN/m'" ~i spectacole. In podurile ~ egale cu 5 KN/m" necirculabile.. incarcare distribuita pe toata suprafata Poduri de cabluri electrice. utilizate ca etaje tehnice avand alte destinatii sau speciale suplimentar echipamente lor. avand intensitati normate (conform STAS sau mai mari 10 I0 1/2A . se admite ca incarcarile date de acesti pereti sa ~e conside~aie drept incarcari utile.8 b. .IO Obs. cireulabile 1000 2000 - 500 500 Obs.cea mai defavorabila dintre ipotezele: a. logii .. inclusiv : 1000 N/m2 c) pentru pereti despartitori avand greutatea peste 3000 N/m insa nu .2 - . I nr.. . 14) de: 7 Incarcari distribuite in lungul unei linii la balustrade. pe pasarelele industriale.. 12) [N/ml Observatii 6 7 8 Ba1coane.3 1. Invatamant... pasarele de inspectie si circulatie la grinzi de TUlare~ibenzi transportoare Poduri: a. se pot adopta ~i alte valori.3 lncarcari NT. pe baza unui calcul justificativ. STAS IOIOII2A) .5 . vestibuluri ..4 INCARCARI DATE DE PERETII DESPARTITORI Daca amplasamentele unor pereti despartitori neportanti nu pot fi indicate. 5 KN/m' animale. podeste) [N/m2l Incarcari pe verticals sau orizontala la balustrade (a se vedea obs.crt. 5 a 3.78 tabelul 1 sau.56 Actiuni in constructii .4 1.. anexe sociale. 5 KN/m" ~ logii. si nu sunt cunoscute in momentul proiectarii sau daca forma in plan a acestor 1. In toate cazurile in care pozitia si greutatea peretilor despartitori sunt cunoscute. incarcarile date de acesti pereti se vor lua in calcul conform datelor reale. c~zul planseelor la care se poate considera 0 repartitie transversal a a mcarcarilor liniare. Coeficientii incarcarilor n ~l n0 nu includ coeficienti dinamici. scari.mai mari nr. .. in sali de mese.2 1. pe baJcoane ~i intre 2...'eret1 este complicata.crt. crt I Tipul inciirciirii 750 1500 dar nu mai putin decal 750 Tabelul39 nil n 1. in adaposturi pentru intre 2 . In. in bai pubJice. •• OBSERVATIE. instalatiilor. . spalatorii... stiintifice.2 3000 500 Obs. pana la 2 KN/m'" in incaperi ale institutii lor administrative. 5 b§i 6.. in (inclusiv) muzee si expozitii. de (incJusiv) proiectare.IO a) pentru pereti despartitori avand greutatea pana la 1500 N/m inclusiv 500 N/m2 b) pentru pereti despartitori avand greutatea intre 1500 N/m si 3000 N/m. Art. incarcare distribuita pe 0 banda de latirne 0. crt Destinatia cladirii sau incaperii I 3.

Yo." si valorile de caleul pzc se calculeaza cu formulele : Tabelul310 NT. In cazul unor conditii termotehnice speciale pentru elementele sup use actiunii zapezii. . gz .5 INCARCAru DIN zAp ADA .13. c. in conformitate .coeficient partial de siguranta ce multiplies incarcarea normata ~i tine seama de clasa de importanta a cladirii si de gruparea de incarcari la care se face calcului. Y2 tine seama de c1asa de importanta a cladirii si de gruparea de incarcari la care se face calculul.12 iar valorile coeficientilor partiali de siguranta Ya+f din tabeluI3. Valorile norrnate p. statice. Actiunea zapezii se manifesta prin forte exterioare distribuite. 60° -0 6D-a 3D (3. avandu-se in vedere posibilitanj.5 . trebuie sa se aiba In vedere si posibilitatea aglomerarilor mari de zapada care se pot produce datorita vantului.1 pentru zone de acoperis cu obstacole in calea spulberarii zapezii. rarii obstacole pentru condltii normale de expunere.10). cu valori date in functie de unghiul invelitorii "a" (tabelul 3. de topire a zapezii si redistribuire a incarcarilor. avand urmatoarele valori: . Pentru constructii de importanta deosebita si sensibile la actiunea zapezii.11. La stabilirea coeficientului Czi trebuie avute In vedere si extinderile posibile In viitor ale construcjiilor sau constructiile invecinate ce pot fi realizate ulterior.1. In cazul acoperisurilor cu configuratie de depresiune sau cal dare. actlOnan__d vertical asupra elementelor de constructie expuse.8 pentru conditii normale de expunere . Crt.25 Czl 11111111111111111111111111111111111111111 - Varianta 2 se aplica pentru acoperisuri cu a ~ 15° 0.8) (3.58 Aqiuni in constructii -3 3.0. Coeficientul Czise stabileste pentru fiecare forma distincta de acoperis. cu valori diferite.0. 30° 1. prin admiterea.0 pentru conditii speciale de adapostire . tine seama de conditiile de expunere ale cladirii. Zonele caracteristice Romaniei sunt prezentate in figura 3. Incarcarea din zapada se considers conform ST AS 10101/21-92 [42]. de importanta pentru determinarea coeficientilor partiali de cu STAS 10100/0-75 siguranta Ya+f sunt definite in tabelu13. In cazuri justificate.Indircari din zapada 59 3.coeficient ce tine seama de aglomerarea cu zapada pe suprafata acoperi~uluj. a o <a:-:.1. I. a >30° Czl 11111111111111111111111111111111111111111 .l) varianta 1 Czl 11111111111111111111111111111111111111111 varianta 2 1.1. Y1. in tunel aerodinamic. tinand seama de zapada care cade linistit. Forma acoperisului ~i scheme de variatie a coeficientului Czi Coeficientul a Czi Acoperisuri simple cu un plan ~ . Clasele [39]. . .9) unde: czi .6 pentru conditii deosebite de expunere.coeficient ce tine seama de conditiile de expunere ale cladirii. a a Czi (se determina conform nr. YF . Valorile acestuia se iau din tabelul 3.75 Czl Greutatea de referinta a stratului de zapada ~ se determina in functie de zona caracteristica din tabelul 3.greutatea de referinta a stratului de zapada.0 30° <a:-:. Coeficientul c. CoeficientuI partial de siguranta YF. crt. incarcarile acestor elemente trebuie reconsiderate. valorile Czise recornanda sa se determine experimental pe model. ca aglomerarea de zapada poate sa se produca pana la nivelulla care corespunde unei suprafete superioare plate a stratului de zapada.14. in functie de conditiile termice ale acoperi~ului In cauza. in funetie de zona climatica in care este amplasata constructia. de redistribuirea zapezii datorate vantului. de panta ~i de eventuale obstacole. de efectele de alunecare a zapezii pe acoperisuri In panta.

1 A. -O. partial de Zonele din fig.60 Actiuni in constructii -3 3. sub actiunea gruparilor fundamentale Statile limita ale exploatarii normale.2 .3 Yb c.2~ ce~ ~O.D Coeficienti partiali de siguranta E incarcari Starile lirnita ultime de rezistenta si stabiJitate.C. . Yf Y2 0 0.4~ c.g% ~ O. sub efectul tncarcarilor totale de exploatare Starile limits ale exploatarii normale.5 .3y.gp Yo Yc-O. Yb -O.B. sub efecte de durata. 3.Inciircari din zap ada 61 Tabelul3 11 Zona din fig.O. 1 A B Altitudinea 10 900 1200 1500 1800 1500 1700 1850 2000 2200 2400 2600 2850 3100 3400 3700 4000 4400 4800 5300 5800 6200 6700 7200 Perioada de revenire. sub actiunea gruparilor speciale (in care actiunea zapezii [oaca un rol secund) Starile limita ultima de oboseala siguranta YF Y.3yc t. Starile limita ultime.3'Yd YJ Y.2~ cegp ~O. in ani 50 25 Greutatea de referinta gz in rN/mzl 1500 1200 2000 1600 2500 2000 3000 2400 2500 2000 2800 2250 3000 2400 3300 2500 3600 2900 4000 3200 4800 3450 4700 3800 5100 4100 5600 4500 6100 4900 6600 5300 7300 5800 8000 6400 8800 7000 9600 7700 10400 8300 11200 9000 12000 9600 C D 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500 E Tabelul312 Starile limita si ruperile de Simbolul coefic.4~ ~ 0.

i I III IV V Unele criterii de asigurare pot sa fie mult mai putin severe decat in mod curent sau chiar sa nu fie luate in considerare.7 2.l4 Caracterizare Observatii asupra modului de asigurare 3 In afara unor sporuri mai importante de reglementarile in prescrise asigurare.coeficientul aerodinamie pe suprafata "i" a constructiei. estacade care au perioada proprie fundamentals mai mare de 0. criterii speciale de justificari unei baza pe asigurare.25 Yf 0.10) (3. ej.6 .3 Tabelu13 13 Clasa de importantd I II 2. De regula nu se introduc diferentieri din punctul de vedere al asigurarii necesare. Y.0 2. de la caz la caz. In aceasta categorie intra toate constructiile. .35 0. flexibile (proeminente. In aceasta eategorie intra: _ stalpi ai liniilor electrice aeriene.eoeficientul partial de siguranta. Ch(Z) . 2 Constructii de importanta exceptionala _ Constructii a carer avariere are urrnari catastrofale .2 2. cosuri de fum.4 Yd Ye 0.8 2. adanostirea temporara a anirnalelor I p~ Pe baza prevederi lor unor reglementari tehnice sau pe baza unor justificari corespunzatoare. gruparea incarcarilor facandu-se conform prevederilor din eapitolul 3.50 0. I.6 1.Constructii a carer exploatare neintrerupta este indispensabila Constructii de impnrtanta deoseblta _ Constructii a carer avariere are urmari deosebit de grave pentru necesare Constructii recuperare in urma unor evenirnente carer a (constructii catastrofale pentru este necesara supravietuire asigurarea unui minim de rnasuri in unor urmarilor vederea inlaturarii catastro fe). vantul se considera ca poata sa bata din orice directie.8 1. Diferentierea nivelului de asigurare. considerate In gruparile speciale. se adopts unele sporuri fata de asigurarea obisnuita. eu referire la incadrarea In elase de importanta. civile si industriale. corespunzatoare.45 3. in functie de sensibilitatea la actiunea vantului. afara de cele din eategoriile e2 si C3.40 0. putin sensibile la actiunea vantului. se considera trei categorii de constructii. _ alte strueturi sau parti usoare de constructie. la inaltimea de 10m deasupra terenului.Clasa cuprinde majoritatea constructiilor _ Constructii pentru care nu exista indicatii de mcadrare in aile clase se incadreaza in aceasra clasa Construetu de tmportanta secundara Constructii a carer avariere irnplica un pericol redus pentru viata ~i sanatatea oamenilor si produce pagube materiale reduse Constructii neimportante de valoare provizorii Constructii a caror avariere nu prezinta redusa.constructiile care nu fae parte din eategoria C2· .3 63 Ya III IV V Clasa de importanta 1 Yb 3. Constructii de importanta medie . e3• Din eategoria C. = ~ . Din categoria e2 fac parte constructiile curente sensibile la actiunea vantului. care depasesc 40 m inaltime sau au perioada proprie fundarnentala mai mare de 1s.6 iNCARCAru DIN VANT Actiunea vantului se manifests prin forte exterioare distribuite. gv . directia eurentului de aer este orizontala. Din punet de vedere al efectului asupra constructiilor.coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z deasupra terenului liber.3 1.5 2. incarcarile din vant se considera ea se aplica static. Incarcarea din vant se ia in ealcule cu intensitatea normata p~ si eu eea de calcul p~. In eazul constructiilor curente.0 Yc 1. In raport eu constructia.2 - 2. orientate in mod preponderent normal la suprafata expusa. gy (3. Cni . Pe baza prevederilor unor reglementari tehnice sau pe baza unor justificari corespunzatoare.0 1. este legata de valorile considerate pentru actiunile exceptionale sau pentru intensitatile exceptionale ale actiunilor temporare. . turnuri.presiunea dinamica de baza stabilizata. in vederea determinarii efectelor fluctuante ale vantului. conform STAS 1010112090 [41].4 1.6 1. susceptibile de a amplifica sensibil oscilatiile datorite fluctuatiilor presiunii vantului. fae parte constructiile curente. putin sensibile la actiunea vantului. unde l3 . dar avand ~i eomponente tangentiale.4 2. Relatiile de ealcul ale intensitatilor incarcarilor din vant sunt: - - - Tabelul3. se adopta unele reduceri fata de asigurarea obisnuita. importante in special pentru elementele de suprafata mare. tehnice cu caracter general.25s. elemente de inchidere etc. statica si dinamica.60 0. utilaje de tip coloana.30 0. C h (z) . eni.10a) p~ = Y' p: II ! ale de baza valorile Se utilizeaza coeficientilor in verificarea sigurantei.Incarcari din vant 62 Actiuni In constructii . in general. e2.0 1.2 2.3. pot sa fie stabilite. fortele prod use de vant se considera ca suma a doua componente.55 0.).coefieientul de rafala. _ strueturi de cladiri inalte. pericole pentru viata ~i sanatatea pentru constructii oamenilor.

..Indirdiri din vant 65 Din categoria C3 fac parte constructiile care ridica probleme speciale datorita sensibilitatii la actiunea vantului si cornplexitatii comportarii lor.0. 0. In cazul constructiilor eu penneabilitate normala.0.12) .0 ..:::: _1 0.65 0. componentele statica si fluctuant a ale vantului se iau in considerare impreuna.2 + 0.:. .0.. se asociaza 'in cazul presiunilor cu coeficientul Ch(Z)..0..f COl 1.0.> 0. + 0. laeurilor etc.. alte amplasamente similare.. In functie de marimea si distributia obstacolelor situate in vecinatatea constructiei considerate.0 Plan Co.0.pentru amplasamente de tip II: ch (z) = 0. in metri.8 Q.0. pentru presiuni si suctiuni sunt precizate in tabelul 3.0.0.4 .0. din zone cu masive forestiere.0. cu majoritatea cladirilor avand inaltimi de ordinul a 30 m sau mai mario Pot fi luate in considerare si situatii intermediare Intre cele trei tipuri de amplasamente.6 -0.0 sI ~ Observatie: -0. in cazul constructiilor din categoria Cj. iar constructiile cu perm~abilitate ridicata se considera cele la care acest raport este mai mare de 0.:::1.8 -0.0 -0.pentru amplasamente de tip III: 0.) trebuie sa se tina seama si de variatia presiunii interioare (suprapresiune sau suctiune) aplicata pe toate fetele constructiei.. ( }zO ) .5 + 0.7 .15.5· ch (hmed)· 3...7 -0.::. acoperite relativ uniform cu obstacole cu inaltimi de peste 10 m.. 'in cazurile 'in care inaltimea medie a obstacolelor hob este pana Ia 10m.::: .8 > 2.4 I Cn. antenele si cosurile de fum cu inaltimi de peste 150 m.° 40° 0 60.8 ...0.44 ( l~ ) .3 3.6 . iar In cazul suctiunilor cu ch(h med)' La constructiile cu deschideri mari (hale.13) . Tabelul3 Profilul constructiei si scheme de incarcari date de vant Directia vantului Indicatii pentru definirea coeficientului schemelor hl/l cni si folosirea Pentru determinarea acestor variatii de presiune.30 (3.6 1 1 .6 CoJ Coeficientul en.. In tipul de amplasament 'II se incadreaza amplasamentele din erase (cu exceptia centrelor marilor erase) ~i irnprejurirni.I ..° .3 +0.. ce pot deschise simultan.° 20.15. Incarcarile corespunzatoare variatiilor de presiune interioara se suprapun In modul eel mai defavorabil peste incarcarile determinate conform relatiei Pentru determinarea coefieientului eh(z) se considera trei tipuri de amplasamente I. iar coeficientul de rafala ~ = 1.6 .66 ch (z) = 0. Cn3 > 2.S ~7~ I t. iar la valorile negative corespund suctiuni.0. Coeficientii cn.4 + 0.1 + 0.3 + 0.0. silvostepe. este de eel mult 0. se refera la toate constructiile forma dreptunghiulara in plan. constructiile se Impart In doua eategorii: cu permeabilitate normals si cu permeabilitate ridicata. cu ch(z)= La valorile pozitive ale coeficientilor corespund presiuni.. iar distanta de Ia aceste obstacole pana la constructie nu este mai mare de 8 hob.45 . gy..0. tumurile de racire cu inaltimi de peste 100 m.0 .8 htl .pentru amplasamente de tip I: 0.0.0.8 I I I 0.).64 Actiuni In constructii .5 1 l I I ~ 2.6. grupurile de conducte sau estacade cu deschideri sau inaltimi de peste 50 m.65 ( l~ ) . In tipul de amplasament III se incadreaza ampiasamentele din centre Ie marilor erase cu zone dens construite..0. lnchise.5 .0.4 .15. variatia presiunii interioare se ia egala cu ± 0.5 I .11 ) .0 (3. malurile deschise ale marii.5 I I I [ hll 1..10. In tipul de amplasament I se incadreaza amplasamentele deschise (carnpii.0. precum ~i amplasamentele din zona construita cu obstacole cu inaltimi mai mici de 10m. 1.8 . ea de exemplu intre tipurile I !?i II. aeoperi~) ~i suprafata elementelor de inchidere. etc. Coeficientul aerodinamic pe suprafata "i" a constructiei cn. In aceasta categorie intra de exemplu turnurile de televiziune.. se determina cu relatia: . II si III.32 a CI'\ ~ ell] 0. .2· ch (hmed)· gy' iar in cazul celor cu permeabilitate ridicata de IS ± 0..0. pentru diferite scheme de constructie. hangare.6 .65 0 (3.5 .... f' +D.:::0. bll < 0.4 . 90. Coeficientul Ch(Z) in functie de inaltimea z deasupra terenului liber.2 0.0. Constructiile cu permeabilitate normala se considera cele la care raportul dintre suprafata golurilor.0. din elementele de inchidere (pereti.

3.15 2.35 0.25 0.25 1.90 2.30 1.20 0. se iau valorile din tabel numai in absenta unor cercetiiri speciale.60 \.50 1. 2.05 0.85 1. conform prevederilor STAS 1010Il20-90 pet.17.45 OBSERV A TIl : 1.50 1.40 0. la inaltirnea de 10m deasupra terenului. sub efectul incarcarilor totale de exploatare Starile limita ale exploatarii normale sub efect de durata Starile lirnita sub actiunea gruparilor speciale ('in care actiunea vantului joaca un ro! secundar) Starea lirnita ultima de oboseala Simbolul coeficientului partial de siguranta YF' Zonele din fig.40 1. Valorile coeficientilor partiali de siguranta sunt prezentate in tabelul 3 . Yr Y2 0 0. . au fost stabilite pe baza interpretarii sirurilor de observatii meteorologice obtinute de Institutul de Meteorologie si Hidrologie si sunt date pentru amplasamentele deschise de tip I.50 1.10· 2.15 3. :0. P2m si gv nu trebuie sa aiba valori mai mici decat cele ale zonelor limitrofe.30 0.70 1. C.10 3.zonele A.50 Yo 1.50 1.05 1. La stabilirea valorii presiunii dinamice de baza trebuie avute In vedere ~i conditiile de microrelief care creaza situatii de adapostire sau de expunere.18 ~i tabelul 3. definite In capito luI 3. Tabelul3 Zona A B C D Altitudinea m :0.B.C 1.30 1.55 0.65 1.35 0.19.10 Presiunea dinamica de baza stabilizata. In zone cu altitudini mai mici de 1400 m.55 0. 2.40 1.20 100 ISO 200 intensitatii normate cu un coeficient partial de siguranta care este notat YF . - - - - actiunea vantului (categoria C2 si C3) US 1.65 0. se determina in functie de amplasamentul constructiei avand in vedere harta de zonare din figura 3.30 1.00 0.40 1.6 [41]. tabel 3.2 si valorile mentionate in tabelul 3.25 Yr 0. 1.50 0.95 2.35 2. D si E din figura 3.60 0.20 1. :0. .00 constructiei I II III IV V I II III IV Yb 1.Incarcari din vant 67 Coeficientul Ch(Z) poate fi determinat si din tabelul 3. Valorile privind presiunea dinamica de baza stabilizata ~i viteza mediata pe doua minute. !n zona E. Tabelul3 18 Starile limita si gruparile de incercari Starile limits ultime de rezistenta si stabilitate sub actiunea gruparilor fundamentale Statile lirnita ale exploatarii normale.20 1.clasa de importanta (cf.60 0.60 1. la inaltimea de 10 m deasupra terenului si pentru 0 perioada de revenire de 10 ani.40 0.10 Y.2.66 Actiuni in constructii -3 3.00 0. Ch(Z) se obtine prin interpolare liniara.90 0.10 1.70 1.80 2. yo . 3.10 3. 4.50 0. 800 800 800 300 420 550 Yo' t. eu altitudine sub 800 m.75 1.30 0. B. la inaltlmea de 10m deasupra terenului fN/m2] Y.14).00 Yd 1.95 1.2 A. Tabelul3 Tipul de amplasament I II III :0.40 2. Valoarea intensitatii de calcul a incarcarii date de vant se obtine prin inmultirea 16 350 10 20 40 60 Cb 80 (z) 1.60 1. pentru valori intermediare ale inaltimii z fata de cele din tabel.15 1. .80 1.stare a limita si gruparea de incarcari la care se face verificarea. 17 D.16.45 0.E Yb Viteza rnediata pe doua minute V2m mls 22 26 30 Presiunea dinarnica de baza stabilizata.60 2.45 . 0. Yd Zone cu conditii deosebite pentru care se cer date din partea Institutului de Meteorolo ie si Hidrolozie 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2100 E 25 27 32 38 42 46 49 52 400 450 650 900 1100 1300 1500 1700 YI Y.25 0.55 1.75 1.30 0.95 1.20 1. YI sau Y2 in functie de starile lirnita si gruparea de incarcari la care se face verificarea.2 Tabelul319 Felui constructiei Constructii curente putin sensibile la actiunea vantului (categoria Cd Constructii sensibile la Clasade importanta a y.40 1.10 0. Coeficientii partiali de siguranta se stabilesc diferentiat in functie de: .categoria constructiilor.6 .20 1.80 1.

.3 • 3. apreciat de la caz la caz de proiectant. linii aeriene si comunicatie... care se stabilesc conform prescriptiilor speciale referitoare la asemenea sisteme. la care solicitarile sunt determinate practic numai din actiunea vantului. s:: <ell c.. .19..). 8 ~ '3 "3 I-< Q) ·c 0 .Incarcari din vant 69 '3 (ell "3 ~ .....r 68 Actiuni in constructii . In cazul componentelor usoare (elementelor de inchidere.I I I ! . valorile determinate conform tabelului 3.. ell Q) Valorile Yo..50 %. s:: Q) U ell 'v . cu exceptia celor pentru unele sisteme speciale (Iinii aeriene de energie electrica... etc).... s:: 2 _. etc..... "If se stabilesc conform tabelului 3. In alte situatii se aplica un spor de 0..~ . statii electrice.:j . ...19 se sporesc cu 50 % daca acestor componente Ii se atribuie aceeasi importanta ca structurii principale. ell Q) ~ I s:: N 0 01 ~ ell ~ ~ on ..6 .

trase . imbinari simple...cu falturi orizontale si verticale duble .80 sau cutata. minima cmlm Maxima uzuala 20 25 . 7 2 ... conform tabelului 4. pot fi inlaturate prin tratarea corespunzatoare a materialului lemnos impotriva focului si a degradarilor.grea (pietris la terase necirculabile) ...5 20 2 .versant dintr-o singura placa ...275 5. TIP ~ARPANTE DIN 4..... Acoperisurile se impart in doua grupe: acoperisuri tip sarpanta (avand 0 pant a mare a invelitorii) ~i acoperisuri plate...si sa asigure impermeabilitatea la actiunea apei de orice forma. 70 30 . ..80 Placi ondulate. Pentru a indeplini aceasta functiune. 40 5. din foi bituminate (ST AS 138 . 70 275 275 120 120 120 vertical vertical vertical 4 5 6 4.. In vederea prevenirii deteriorarilor ce ar putea aparea In cazul patrunderii acestora in cladire.in solzi . tip terasa (avand 0 panta redusa de scurgere a ape lor meteorice).cu sipci . 70 vertical Conform ST A:s 330311 . 70 56 . plane care (In general) fae acelasi unghi cu orizontala..80..1. STAS 593611. 10 vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical 10 ... ACOPERI~URI LEMN 4. al doilea lipit de primul cu mastic de bitum Hidroizolatii im straturi multiple. cu atat mai mare cu cat rnaterialul din care se executa este mai putin impermeabil sau are mai multe rosturi...la cornise si briuri (profile cu falturi) »< d.asezate dublu b) cujgheab .80).simple . lnvelttoarea constituie parte a de protectie a acoperisului impotriva intemperiilor trebuind sa asigure scurgerea apelor de pe acoperis . . STAS 7916.I Acoperisurile sunt elemente de constructie.. Dezavantajele sarpantelor din lemn: durabilitatea relativ redusa si pericolul de incendiu. 70 45 . sarpanta si elementele accesorii.cu falturi orizontale ~i verticale duble montate: . 5 2 .73 . care au rolul de a colecta apele de pe acoperis si de a le Indeparta de la peretii cladirii. utilizat la constructii provizorii doua straturi. etc) .. Acestea prezinta 0 serie intreaga de avantaje in executie ~i in exploatare.grea (dale la terase circulabile) . Pantele invelitorilor 71 Panta invelitorii se alege in functie de materialul din care este alcatuita invelitoarea.doua straturi site din azbociment .. greutate proprie relativ redusa si 0 exploatare sigura. 7 8 45 55 .5 1. din polimeri . primul prins In cuie..r I CAP 4. lipite cu mastic de bitum cu protectie . uzuale si maxime ale pantelor din campul invelitorilor..... Tipul invelitorii determina greutatea ~i panta versantilor acoperisului....placi plane.78< STAS 10126 . acoperisul este executat in mai multe plane inclinate fata de orizontala.usoara (vopsire...80 zincata ST AS 2028 . 70 vertical 35 45 . Panta unui acoperis trebuie sa fie [36]. 30 vertical vertical 9 5 12 15 7 40 40 2 5 . avand rolul de a asigura protectia Ia parte a superioara a cladirii impotriva actiunilor climatice....4 40 .5 1..275 5.Invelitori.. Elementele accesorii sunt streasinile.2 ...40 30 ....1 GENERALITATI .duble Placi ondulate dinazbociment... 70 50 . neagra ST AS 1946 . 70 45 . 60 15.asezate simplu .... 20 12 . 90 55 . Cele mai des utilizate tipuri de sarpante sunt cele din lemn.88 5 12 5. ST AS 515 .80) cu: un strat prins direct in cuie sau sipci.. Tabelul Nr crt I Material ~i mod de alcatuire Hidroizolatii cu una sau doua foi bitumin ate (ST AS 138 80.usoara si cu masuri speciale de asigurare contra alunecarii .. In tabel sunt date valorile minime..80 versant dintr-o singura foaie versant de mai multe foi Tabla plana . 30 12. masurate pe linia de cea mai mare panta.80< STAS 1046 . 70 20 7 5 150') 3 60 45 45 35 55 25 45 35 70 ...79 a) solzi: .2 INVELITORI..versant din mai multe placi Panouri din tabla ondulata ST AS 2029 .. cum ar fi: 0 executie usoara si rapida.... STAS 5584 .. folie reflectorizanta. Panta invelitorii... .presate '[igle cu jgheab din mortar de ciment Olane. Sarpanta reprezinta partea de rezistenta a acoperisului si este alcatuita din ansamblul elementelor portante ce asigura preluarea incarcarilor de la invelitoare ~i Ie transmite la structura de rezistenta vertical a a cladirii.... mici. STAS 513 -74 Azbociment . 50 50 . STAS 7916 .. acoperisul trebuie sa asigure colectarea si indepartarea apelor meteorice..45 Vertical 2 1.hidroizolatiei Tigle din argila arsa.. numite "pante" sau "ape"..un strat . Acoperisurile tip sarpanta au in components urmatoarele elemente: invelitoarea.. burlanele ~i jgheaburile. PANTELE INVELITORILOR Pentru ca invelitoarea sa asigure scurgerea apelor....

40 31 . 52 46 .' 'LJ_' _j_~~ft----:f\ -= 'E '': ::l <1l _.. corpun de cladiri invecinate ti c ::l -' . .. . Amplasamentui constructiei.. ~l 45 60 45 61 . .In doua straturi ... in functie de localizarea acestuia pe teritoriul Romaniei. . lucame.....1). 0:: ::l <1l . pe linga modul de alcatuire a acestora....~ ~ 'cO U ''.. -0 <1l 'cO r-« ~~ C '@ >- pe V>- .. 52 31.. La invelitorile cu dolii ale caror pante scad sub valoarea mnuma.... lucamelor sau eopertinelor. . ~ N 0.. amplasament protejat (in zone le depresionare..dublu - 10 30 45 30 30 IS .2 . 52 mal inalte se vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical executa c. pe 0 distanta de 5 km sau in vai inguste si deschise.. 0 .... conform hartii de zonare a teritoriului Romaniei (figura 4...Invelitori. poate fi incadrat din punet de vedere al conditiilor locale de expunere la vant."t 2 ::l eo u... . 0 ... a frangerilor de panta....simplu . [fJ ...-~~L-.. 'cO e C x cO .... 120 vertical vertical 275 )§~ [fJ OoC <1l . ..4 4.. C 0 N ::l :r: cO t U cO I .dublu > 15° *) Racordarile hidroizolatiei la atice.tz-? 0:: E cO <l) v» <1l o... 52 31.... .. 35 46 .80 60 61. 80 30 60 45 61 ..simplu .. racordun verticala cu fixare la partea superioara. in: amplasament normal (in campie sau pedis).. j yl4 I ... de incadrarea amplasamentului constructiei fata de conditiile locale de expunere la vant si fata de conditiile de simultaneitate a ploilor si a vantului.... 80 ..:.In trei straturi sau mai multe Stuf si trestie Microclimat interior Geam la: a.. Valorile pantelor invelitorilor cuprinse intre uzual (Iimita superioara) si maxim se pot folosi in zona III doar in cazul luarii de masuri speciale de prindere ~i de protectie a invelitorii. in functie de conditiile strict locale in care se afla amplasamentul proiectantul poate aprecia trecerea obiectivului de la zona I lazonaIl sau invers.. 35 31. trecatori. Valorile pantelor invelitorilor cuprinse intre minim si uzual (valoarea minima) se folosesc in cazul suprafetelor reduse... . 180 60 . . C C - b... luminatoare .... tabachere Temperatura interioara 60 50 60 Umiditatea relativa a aerului % 60 6l. Instructiunile STAS 3300/2-88 [49] precizeaza ca la proiectarea invelitorilor se tine cont.' leO .j <1l <1l <1l <1l '-0 S 15° >-0 . <- . 80 70 .iit.2 et:: 0. inconjurate de deal uri sau marginite de deal uri pe directia vanturilor dominante).. sindrila .. a lungimilor reduse de versant. 110 80 .35 46 ... amplasament expus (in zonele din vecinatatea marii sau a unor intinderi mari de ape.35 46 . ....r 72 11 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn . se intercaleaza intre planuriIe acoperisului care formeaza dolia un plan a carui panta are valoarea minima.. varfuri si versanti de munte afectati de vanturi). Pantele invelitorilor 73 12 13 !.

la care peretii portanti sunt dispusi la distanta de 4. .. Sarpante pe ziduri longitudinale I .00-6. Fig.4. Sarpante cu ciipriori .7 4 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn . Sarpantele cu capriori sunt utilizate la cladiri cu 0 singura deschidere (figura 4.5 sunt prezentate cele mai des utilizate solutiile constructive pentru sarpantele cu scaune rezemate pe ziduri sau grinzi transversale si detaliile specifice.0 . sarpante rmxte. Pentru deschiderea (L) cuprinsa intre 6. soci...contravantuiri.5/15.00 2 4. 4.5 m: 3 1 k 2. $arpantele cu scaune Sarpantele cu scaune sunt folosite la cladirile care au pereti de rezistenta interiori ce pot prelua incarcarile transmise de elementele verticale ale sarpantei.50 1 Ie 52.capriori.50 l-clesti 2x7.. $arpante pe ziduri sau grinzi transversale In functie de miirimea deschiderii transversale a cladirii (L) ~arpantel.50 m ~ L s 8. sarpante cu macaz.Solutii constructive pentru ~arpante 75 4.4 4. 4 . sarpante cu scaune. in doua grupe: sarpante pe ziduri sau grinzi transversale sarpante pe ziduri longitudinale. pentru deschideri 6.6.sipci.e pot avea diferite scheme de alcatuire. s 6.2 ..00 m. 2 . 5.50+8. 3 . Acestea se impart. 4-perete transversal. 2-rigla 5.3 SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU SARPANTE Tipuri de sarpante Sarpantele folosite in mod frecvent la cladirile de locuit.00 .00+ 3.8x7.50 m L In figurile 4. dupa modul de rezemare.Sarpanta cu capriori.coarda Figura 4.50 m 6.3 - Sarpanta pe ziduri transversale.3 .5.50 m.2).50 m se dau doua variante de rezolvare a sarpantelor: una avand panele .al-admi?is:ra~ive sau culturale cu deschiderile transversale pana la 18 m. pentru diferite valori (L) ale deschiderilor transversale ale cladirii. Acestea pot fi clasificate dupa modul de rezemare pe elementele structural~ ale cladirii in: sarpante cu capriori.4. 7. In figuriJe 4. distanta dintre fermefiind de 3. au 0 alcatuire specials ~I se numesc sarpante dulgheresti sau cIasice. 3-talpa scurta...50 .00 m :::.6 . I0 sunt prezentate solutiile constructive si detaliile specifice sarpantelor cu scaune rezemate pe ziduri longitudinale mediane. pentru deschideri 4.3 .

Fig.00"-18.4.8). avand panele intermediare obi ice (figura 4.50 m ~ L ~ 13.00.4.50 3 4 014 l-pana 12x15: 2-clqte 2x(2sxI5): 3-caprior IOxI2. 5-pop.3 .4 4. 3.Sarpante pe ziduri transversale.50 m.50 2.00 I-rigla. 2-caprior: 3-cle~ti.76 Acoperisuri tip sarpante din lemn .5 . 4-contravantuire.00 m...00~ 3. 6-talpa. .00 m.7) ~i cea de-a doua.Sarpanta pe ziduri transversale. Fig.m 2. pentru deschideri 8. pentru deschideri 11. ~~----~~----------------~~----------------4r------£C~ L=13.80 . 2 ~ L=I I. 3.Solutii constructive pentru sarpante 77 intermediare drepte (figura 4.00 m ~ L ~ 18..4 .(X)+15. Sarpantele pe ziduri Iongitudinale au fermele dispuse la distanta de 2.

~~ ~4~.-~6.Sarpanta cu popi inclinati.4 2.Sarpanta pe zid longitudinal median. 2-cle~ti (scandura). --. . pentru 6. 6 .5 10 .50 m C F I~ IP to- . ~I- ////777////////// l-furura.~5~O~m~ ~~ '1 1-1 F C C 6.-3. Figura 4.. l-pop.50'"7. 4-carton asfaltat. 6-scoabe . 3-contrafi~a 012.1 79 [F] /To 12 7.3 .25 m [F] 4. pentru L ::. 4-caprior.O~O_-..50 m::. 2-c1e~ti.00-.L::. 5-talpa scurta.Solutii constructive pentru ~arpante .Figura 4.50 m.50 m...6 .78 Acoperi~uri tip sarpante din lemn . . n7> I ~ ~ -I I I II ~ .a ..7. 3-pana. 7. rezemata pe zid longitudinal median..

rezernata pe zid longitudinal pentru 6.. cu pane inclinate.50 m detalii.Solutii constructive scoabe 012-20 rnm :52.Sarpanta cu popi inclinati.Sarpanta pe zid longitudinal median.50 rn.3 . Figura 4.80 Acoperi~uri tip sarpante din lemn .:L ::. Figura 4.: 7.4 200 3.liu /\ l-furura: 2-scoaba: 3-cle~ti 28X 15: -l-talpa 15x 15: 5-etrieri: 6-carton asfaltat: 7-contravantuire ix J 5 l-clesti: 2-contrafi~a longitudinala: 3-pana interrnediara inclinata.8 .50 m s L::.:7. . median.50 m ::.7. pentru 6.b .50 7 4. 4-scoaba: 5-pana de streasina.00 pentru sarpante 81 lFJ intoarse drepte 5 Dct.

4 2. Figura 4. 3-etrieri.50 [F] 4.00-> 3.00 m. .82 Acoperi~uri tip sarpante din lemn . pentru 9.50 <1.L s 13.3 . L s 9. 2-carton asfaltat.00 m ::. 4-scoabe metalice.00 m l-contravantuire. pentru 7. 3-pana.00 m s.9 . Figura 4.a .Sarpanta pe zid longitudinal median.Solutii constructive pentru ~arpante 83 I~ 15xl5 Detaliu I Detaliu B 2 l-talpa 15x15x70.Sarpanta pe zid longitudinal median. 2-cle~te 2x(28x 15). 4-caprior.1 O.

4 4.3 .Sarpanta pe ziduri longitudinale.12. 4-scoabe: 6-pana: 7-caprior: 8-zid.84 Acoperisuri tip sarpante din lemn . 6-arbaletrier. L ::. se poate adopta solutia de sarpanta din figura 4.00 m. avand distanta maxima de 1. l-caprior: clesti 7.5x7. pentru 10. Figura 4.1 O. 5-ancoraj 06.11 .00 m ::.b . L ::. 13.00 m ::. 12. 5-pop.Sarpanta pe zid longitudinal median. pentru 9.5: 3-pana: -l-contrafisa.00 rn-varianta I .11 sau eea din Figura 4.20 m intre pop si peretele longitudinal. Figura 4. l-contravantuire: 2-clqle 2x(23x 15): 3-talpi: 3' -talpa 15x 15x60: 3" -talpa scurta.Solutii constructive pentru sarpante 85 In cazul cand zidurile longitudinale nu sunt mediane sau simetric amplasate In sectiunea transversal a.

Dupa marirnea deschiderii transversale. varianta 2 pentru 10. schernele de alcatuire a sarpantelor cu macaz se executa in diferite solutii constructive.86 Acoperisuri tip ~arpante din lemn ..12.3 . L ::.Solutii constructive pentru sarpante 87 a b 1 c fl F fl 1- C fl C fl C il F .a . 12.:?~ rl 70··90 I 'I L l-caprior: 2-ck$li 7.5:\ IS Sarpantele cu maca: I Figura 4. 12.00 m ::. . detalii l-planseu: 2-pana de streasina: 3-caprior: -l-contrafisa..00 u u pe ziduri longitudinale'l pentru 10.b .Sarpanta u 300.00 m varianta 2. pe care ar putea descarca elementele sarpantei) sau eu pereti interiori amplasati neeonvenabil pentru descarcarea sarpantei pe ei. 5-pana intcrrncdiara: 6-clqtl 7. u " ~ '1 V IL <.00 m - Sarpantele eu ferme tip maeaz sunt utilizate la cladirile care nu au decat pereti longitudinali exteriori (fara pereti de rezistenta interiori. L ::.Sarpanta pe ziduri longitudinale. -.4 4.5x 15 ~ -'I Figura 4. 5.12.00 m ::.

5 15 15 19 15 19 15 25 l J I I I-coarda: 2-arbaletrier: 3-otcllat 10.Sarpanta eli maeaz pentru deschideri L ~ 8. 3-arbaletrier. l-pana: 2-talpa. . pentru desehideri transversale CL) mai mari de 8.00 Detalii caracteristice.Sarpanta eu maeaz pentru desch ideri L:s 8.00 m.14 sunt prezentate sarpante eu simplu.13 ~i 4. Figura 4.00 Detal ii caracteristice. respectiv cu dublu macaz. 4.88 Aeoperi~uri tip sarpante din lemn . 111.3 .4 in figurile 4. 111.13 .\:50 mm.14 . Figura 4.Solutii constructive pentru ~arpante 89 2x7.

3. cu sectiunea transversala sirnpla.diricivile. sustin capriorii si sunt legate de popi prin contrafise reazema pe popi distanta recomandata interax (pe orizontala) este de 2. 0.4 . au deschiderea maxima in planul invelitorii de4.. . dispuse transversal peste astereala continua au distanta interax variabila. au distanta interax egala cu distanta dintre ferme. industriale ~i agrozootehnice.90 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn . ~! Materialullemnos # caracteristicile lui Materialul lemnos utilizat la realizarea elementelor de constructie cuprinde 0 varietate de specii. in cazul in care clestii sunt lungi sau incarcarea din vant are valori mari. MATERIALUL LEMNOS ~I CARACTERISTICILE ACESTUIA Elementele sarpantei Elementele componente ale sarpantelor din lemn sunt elemente Iiniare. Ei reazerna pe elementele longitudinale de rezistenta. deschiderea recomandata (distanta dintre popi) este de 3. ele pot fi orizontale (pane de coama. stalpi pentru esafodaie si sustineri Elemente structurale la cladiri civile.70 .00 m. constructii provizorii. pot fi prevazute si in sens transversal. I) talpile elemente dispuse la partea inferioara a popiJor pentru a distribui incarcarea concentrata adusa de popi planseului. clestii care ii leaga in sens transversal.1.amplaseaza sub pane si se prind de popi si de capriori prin buloane sau cure. lemn lamelat incleiat. industriale si agrozootehnice E1emente structurale in cazul unor solicit1i. ~ pr~iau incarcarile ce actioneaza perpendicular pe planul sarpantei..3.4 ELEMENTELE COMPONENTE ALE ~ARPANTELOR.20 m.90 m. sunt precizate elementele componente ale sarpantelor. reazema pe capriori sau pe alte sipci.2 fiind precizate speciile de lemn indigen si domeniile lor de utilizare. Tabel u142 Snecia Brad.... sarpante de acoperis cu deschideri mici si medii Elemente de rezistenta la constructii provizorii.5 . pentru a sustine invelitoarea. tip bara.70 .In figurile anterioare. c~re ~ustin capriorii si Asuntlegate de popi prin contrafise care asigura stabilitatea longitudinala a sarpantei. constructii provizorii.00 m. h) contrafisele realizeaza in mod curent contravantuirea longitudinala a sarpantei. Panele sunt elemente structurale lon~it_udinale.50 m. fermele sunt notate cu (F) iar perechiJe de capriori cu'(C) . capriorii pozitionati in dreptul popilor si panele longitudinale ce reazema pe popi.. cu rol de sustinere a invelitorii.00 . la 0 dist~nta cuprinsa intre 0. reazema pe capriori... numite pane.. e) cosoroabele dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii. In functie de tipul invelitorii. case prefabricate. b) sipcile rigle dispuse in sens longitudinal cladirii. industria!e si agrozootehnice. sustin elementele secundare ale acoperisului reazema pe pane si cosoroabe. sarpanta este alcatuita din sisteme de rezistenta principale ~ecundare. de jur-imprejur. 3. sunt plane ~I indeformabile m sens transversal si sunt pozitionate in lungul acoperisului la distanta interax de 3. cu rol de sustinere a invelitorilor din tigle.O m (si 2. d) panele dispuse in sens longitudinal cladirii. stalpi pentru esafodaje si sustineri Elemente structurale la cJ1i.reazema prin intermediul talpilor pe zidurile portante. 5. f) popii asezati vertical sau inclinat sub panele longitudinale. distanta interax este de 0.. In sectiuniJe transversale longitudinale. molid Larice Pin Carpen..ri mecanice reduse .. .5 m in consola) iar pe orizontala de 2. numite ferme (sau scaune).50 m. industriale si agrozootehnice. Peste astereala se poate monta un caroiaj de sipci transversale si longitudinale. panouri de cofrai. In solutiile constructive prezentate in capitolul 4. tamplarie Elemente structurale la cladiri civile.4 4. de forma dreptunghiulara sau circulara. Fermele au in componenta popii verticali si/sau inclinati. fer_me..00 . pane de streasina sau pane intermediare) sau inclinate (pane1e intermediare asezate deasupra popilor inclinati). ~is~emele de rezistenta principale. Sistemele de rezistenta secundare sunt formate din perechi de cdpriori dispusi intre. Din punct de vedere structural. 5. frasin Fag Mesteacan Plop Domenii de utilizare Elemente structurale la cladiri civile. se ancoreaza de centurile zidurilor exterioare. acestea fiind urmatoarele: a) astereala un strat continuu de scanduri dispuse In sens longitudinal cladirii care forrneaza 0 suprafata compacta ~i plana. panouri de cofraj.00 . g) clestii ' solidarizeaza popii ~i capriorii se .Elemente conponente ale ~arpantelor 91 4. tamolarie Elemente structurale cu solicitari reduse. 1. case prefabricate. In tabelul 4. c) capriorii sunt dispusi dupa linia de cea mai mare panta a acoperisului.

75 3.. 6.50 Imi - I I Foioase: i - Sortimente rasinoase Scanduri 12 ..75 3. in functie de defectele acestora.. Lernnul ecarisat (cheresteaua) este folosit sub forma de scanduri.. 2. Cll respectarea conditiilor de Cu treapta de lunzimi din 25 in 25 em 50 in .utiiizate la confectionarea elemente comprimate (popi.4 Elemente structurale la constructii agrozootehnice..... tamplarie 58 68 75 Cu treapta de Iatirni din em in em Dulapi 4. contravantuiri. 6.. Dorneniile de utilizare pentru diferitele specii de lemn prezentate in tabelul 4. stalpi pentru e~afodaie_ji sustincri Stalpi de rezisrenta la constructi i civile... 11 4 .utilizati la confectionarea contrafise lor. 2... putandu-se utiliza ~i alte specii.). case f'refabricate.. contrafise.00 . [emil rotund neprelucrat sau grinzi .. 50el1) lemnoase prelucrate..75 I I I 38 48 1. .... 11 prajini 4 . 15 . pe specii de lemn. Sortimentele de material lemnos utilizate la alcatuirea sarpantelor sunt specificate in standardele romanesti: ST AS 4342-85 pentru material lernnos brut (rotund) ~i STAS 942-86 pentru lemn de rasincase (ca material prelucrat sub forma de lernn ecarisat si semiecarisat). . constructii provizorii... 15 I L . .18 rnanelc 8 ...... rigle.. dulapi. 16 . 7 -' brute la capatul gros I Lungimi > 6..00 ..2 nu sunt restrictive.. industriale ~i agrozcotehnice..00 sciinduri si dulapi .... sipci !ji rigle . industriale ~i agrozootehnice..00... etc. 16 8 . 17 25 25 25 25 30 30 30 30 3.... 2. Tabelul4.92 Acoperisuri tip sarpante din lemn . 112 18 ' 24 6 . de I Grosimea Latirni fern! imrn! inguste 20 17 14 Scanduri si dulapi late 16 . Denumirca bile manele prajini bile produslui Rasinoasc: Materiale lernnoase Diametrul diem la capatul subtire 12 .00 .00 .. in care umiditatea lemnului este corespunzatoare unei temperaturi T = 20± 2°e si unei umiditati relative a aerului <p s 65% .. in tabelul 4...clasa 1 de exploatare. a capriorilor ~i a talpilor.... gorun Stejar I I La alegerea materialului lemnos se tine seama de conditiile de exploatare.00 .00 ..utilizate clestilor..00 28 . II si III de calitate..6..00 Clasele de exploatare ale lemnului Clasele de exploatare ale lemnuiui se definesc in functie de conditiile de mediu in care functioneaza elementele de constructie din Iemn.3 Specia: Grosirni fem! 10 12 15 19 25 30 Latimi /cm 12 12 15 15 15 Materiale 19 19 19 19 lemnoase prelucrate. 7 Materiale lernnoase prelucrate.. 30 1. de defectele ~i de anomaliile admise de norme.. 15 conponente ale ~arpantelor 93 Salcam Cer.3 fiind precizate sortimentele de material lemnos si dimensiunile de livrare utilizate frecvent la alcatuirea sarpantelor.00 .. grinzi ... Materialele lemnoase folosite la elementele sarpantclor sunt: 38 38 38 48 48 48 48 56 58 58 68 75 96 Cu treapta de lunzimi din: 25 in 25 em 50 in 50 em Grinzi Lungimi 1m! 68 68 75 75 75 96 1. Iemnul de rasinoase folosit Ia elementele comprimate sau incovoiate poate avea clasa a II-a de calitate iar eel folosit Ia elementele intinse trebuie sa fie in clasa I de calitate...Elemente 8 .60 > 2. sarpante de acoperis pentru desehideri miei ~i medii. a asterealei ~l a la confectionarea sipcilor si a unor contrafise..00 > 2. grinzi sau laturoaie. Standardele in vigoare dau trei clase pentru lemnuI folosit in constructii: clasa I. timplarie Elemente structurale eu solicitari mecanice importante la constructi i civile. dupa 'cum urmea~a: ..utilizate la confectionarea panelor.. in functie de solicitarea la care este supus astfel. 30 Lunuimi scurte I fern! lungi 3. precum ~i de corelarea eu categoriile elementelor din lemn prevazute in prescriptiile tehnice din constructii....4 . sipci. eu treapta de lungimi din 50 in 50 em Clasele de calitate ale lemnului Clasele de calitate ale materialului lemnos se aprecieaza vizual. Lemnul folosit la sarpante po ate fi din clase diferite de cali tate.6.00 > 3. Sipci ~i rigle Lungimi 1m! seurte lungi Grosimi lern! 12 18 24 28 38 48 59 68 75 96 Latimi Imml 24 18 24 28 Materiale rezistenta.

94 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn - 4

4.2 - Invelitori. Pantele invelitorilor
Compresiune in plan normal 4 pe directia ibrelor Forfecare in 5 unaul fibrelor IForfecare In 6 !plan normal

95

- c/asa 2 de exp/oatare, 'in care umiditatea lemnului este corespunzatoare unei temperaturi T = 20± 2°C si unei umiditati relative a aerului <p::::; 80% ; - clasa 3 de exploatare, cand umiditatea lemnului este superioara eelei de la clasa 2 de exploatare. Masa volumicii a lemnului
Masa volumica a lernnului se ia 'in considerare la stabilirea greutatii proprii a elernentelor sarpantei, Valorile acesteia, sunt cuprinse In tabelul 4.4.La stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare luate 'in caIcul se va adopta valoarea maxima a rnasei volumice (PO,9S) 'in cazul in care rezultanta supraincarcarilor care solicits elementele de constructie actioneaza gravitational si valoarea minima a masei volumice (Po,os) In cazul 'in care rezultanta supraincarilor care solicits elementele de constructie din lemn actioneaza anti gravitational (caz frecvent intalnit la ca1culul acoperi~uriior usoare din lemn cu panta redusa, In zonele eu valori mari ale presiunii dinamice de baza a vantului),
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6

RoI!
Rftl Rfl

3,3

3,0

-

3,2

2,9

-

10,4

9,4

-

11,2

10,0

-

3,0 12,0

2,7 10,8

2,7 10,4

2,5 9,4

6,4 24,0

5,7 21,6

5,0 16,0

4,5 14,4

.. .. Pentru calculul deformatiilor elastice ale elementelor din lemn se utilizeaza valorile caracteristiee ale moduli lor de elasticitate pe directia longitudinala si tranversala fibre lor (tabelul 4.6) pentru diverse specii de lemn si pentru umiditatea de echilibru a lemnului (umiditate de 12%). Tabelul4.6
Specia rnaterialului lemnos Modulul de elasticitate paralel cu directia fibrelor la lirnita de proportionalitate [N/mm2] EIIOO,5 Ell 11300 10000 11500 8000 12000 14300 10000 4000 5000 Modulul de elasticitate [N/mm2] GO•15 G transversal

-

-

Tabelul44
Specia Brad Larice Molid Pin si Ivestru Pin negru Carpen Po. os 400 500 375 520 430 775 Masa volurnica a lemnului P (kg/m") Nr Specia PO.95 7 480 Fag 600 8 Mesteacan 440 9 Paltin 750 10 Plqg 560 11 Salcam 12 900 Cer, stejar
Po 05

630 600 510 310 710 640

Po 95 750 700 600 550 840 780.

Molid, brad, larice, pin Plop Stejar, gorun, cer, frasin,

9000 8000 9500

salcam
Fag, mesteacan, carpen

Rezistentele caracteristice si de calcul ale lemnului
Rezistentele caracteristice ale lemnului R, (N/mm2), pentru diferite tipuri de solicitari ~idiverse specii de material lemnos sunt date In tabelul 4.5, eu observatia eii pentru lemnul rotund earaeteristieile se vor majora eu 15 %, indiferent de specie. '

In ealcule, valorile rezistentelor caracteristiee sunt afectate de coeficienti ce tin seama de conditiile reale de exploatare, rezultind valorile rezistentelor de calcul. Rezistentele de ealcul RiC ale diverselor specii de material lemnos, la diferite soIicitari , se stabilesc 'in functie de conditiile de exploatare a elementelor de constructie, cu relatia:

t::
()

..; ;Z

Natura solicitarii

.0

'0 E C/i

Molid, brad, larice, pin

Tabelul c.S
Plop Stejar, gorun, cer,

salcam
Clase de cali tate

Fag, rnesteacan, frasin, ~en

R~ =rrn..Ul ·md· ·R. Iy. 1
J I

J

(4.1)

'in care:
II III 16,0 6,8 5,9 I 45,0 27,9 24,0 II 31,5 16,7 19,2 III 18,0 8,4 7,2

I ncovoiere 1 statica ntindere in 2 ungul fibrelor Compresiune 3 In lungul fibrelor Rj Rt 24,0 14,4 15,0

II 16,8 8,6 12,0

III 9,6 4,3 4,5

I 20,0 21,0 13,8

II 14,0 12,6 11,0

III 8,0 6,3 4,1

I 40,0 22,5 19,8

28,0 13,5 15,8

m.,

Ron

sunt rezistentele caracteristice ale diferitelor specii de lemn, la diferite solicitari, cu valori date in tabeluI4.6; sunt coeficientii conditiilor de lucru care introduc in calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos, definiti in functie de clasa de exploatare a constructiilor din lemn, valoarea lor fiind data in tabelul 4.7;

96 Acoperisuri

tip sarpante din lemn - 4 sunt coeficienti ai conditiilor de lucru ce tin seama de durata de actiune a incarcarilor, valoarea lor find data in tabelul 4.8; , coeficientii solicitarilor, partiali de siguranta, definiti cu valori date In tabelul 4.9. 4.4 - Elemente conponente ale sarpantelor 97

In functie

de

tipul

Categoria rdsinoase include speciile: molid, brad, larice si pin, in categoria foioase moi este inclus plopul, iar in categoria foioase tari sunt incIuse: stejarul, gorunul, cerul, salcamul, fagul, mesteacanul, frasinul si carpenul.

Tabelul47
Nr crt J 2 3 4 5 6 7 Solicitarea Simbol Esenta Valorile coeficien(ilor mui pentru clasa de e~oatare I 2 3 0,75 0,90 0,75 0,70 1,00 0,90 0,70 0,80 0,80 0,90

Nr.crt
1 2

Solicitare Incovoiere
Intindere:

Tabelul49
Simbol Y, Valorile coeficienrilor 1.10 1.20 lAO 1.25 Yi

Incovoiere

statics

mui

Rasinoase
Foioase

in sectiuni lara slabiri in sectiune cu slabin

t.
pe directia Yc

Intindere in lungul fibrelor Compresiune Compresiune fibrelor Forfecare Forfecare fibrelor Modulul in lungul fibre lor pe plan normal pe directia

3
4

mut mue
m~cl.

Rasinoase
Foioase Rasinoase

fibrelor

Compresiune

in lungul fibrelor si perpendicular

Foioase
Ra~inoase Foioase Rasinoase Foioase Rasinoase Foioase Rasinoase Foioase

Forfecare in lungul fibrelor uni laterala bilaterala Forfecare in plan normal pe directia fibrelor

)'fll

1.25
1,10

5

)'fl

1.10

in lungul fibre lor in de plan normal pe directia

muf mu[L muE

4.5 SARPANTE DIN LEMN. PLAN INVELITOARE, PLAN SARPANT A
Proiectarea sarpantelor presupune parcurgerea urmatoarelor etape: - alegerea tipului structurii de rezistenta a sarpantei, - realizarea planului sarpantei, a sectiunilor transversale si Iongitudinale prin sarpanta (In concordanta cu planul invelitoarei), in vederea determinarii schemelor statice, a modurilor de incarcare si a Iungimilor de calcul ale elementelor, - calculul de verificare - intocmirea extrasului a elementelor sarpantei de material lemnos.

statica

elasticitate

Ia incovoiere

Sol icitarea incovoiere statica Forfecare

Clasa de durata a incarcarilor Permanente Lunga durata Scurta durata Permanente

Simbol

Valorile coeficienlilor rasinoase, foioase moi 0,55

mdi pentru esenta: foioase tari 0,60 0,70

Tabelul48

mdi

0,65 1,00 0,80

Compresiune

0,85 0,90 1,00 0,95 1,00 1;00 1,00

Alegerea tipului de sarpanta
Alegerea tipului structurii de rezistenta a sarpantei are in vedere forma si dimensiunile in plan ale cladirii proiectate, pozitia elementelor structurale portante (existents unor ziduri sau grinzi transversale sau longitudinale), rnarirnea incarcarilor panta ~i tipul invelitorii, functiunile ~i amenajarile podului cat si cerintele de ordin arhitectural impuse de beneficiar. Cele mai importante criterii in alcgerea tipului de sarpanta sunt: marirnea deschiderii transversale a cladirii pozitia elementelor portante ale cladirii. In functie de aceste date se alege una dintre solutiile de sarpanta prezentate.

Lunga durata Scurta durata Permanente

mde

0,85 0,90

intindere

Lunga durata Scurta durata Permanente Lunga durata Scurta durata

mdt

0,95

Modulul de elasticitate

mdE

98 Acoperisuri tip sarpante din Iemn - 4

4.5 - Principii de proiectare a ~arpantelor din lemn

99

Plan invelitoare
PIanuI invelitoare reprezinta configuratia in plan orizontaI a acestuia. Forma acoperisului este deterrninata de forma, dimensiunile in plan pre cum ~i pozitia cladirii fata de cladirile invecinate, neadmitandu-se scurgerea ~i indepartarea apeIor spre 0 cladire sau incinta invecinata. La cladirile de forma dreptunghiulara in plan, acoperisurile se realizeaza cu una pana la patru plane de scurgere (ape) si anume: cu un plan de scurgere (intr-o apa), se foIosesc la cladiri de dimensiuni mici sau pentru cele care sunt asezate la Iimita unei aIte cladiri (figura 4.15a); cu doua sau trei plane de scurgere (ape), se foIosesc Ia cladiri care au latimi mai mari dar au un perete la limita altei cladiri (figura 4.15b, e); eu patru ape, la cladirile care sunt asezate izolat (figura 4.15 d). Intersectia planelor de seurgere a ape lor formeaza drepte inclinate sau orizontale denumite coame, dolii, respectiv creste.

Pentru a determina configuratia in plan orizontal a unui acoperis eu mai multe ape, Intiii se alcatuieste linia de eontur a streasinilor, apoi dreptele de intersectie a planurilor de scurgere, stiindu-se ca intersectia planurilor egal inclinate fata de orizontala se proiecteaza in plan orizontal dupa biseetoarea unghiului format de urmeIe pIanuriIor pe un plan orizontaI, care sunt toemai Iiniile streasinilor, Pentru a verifica daca avem coama sau dolie, intersectam linia respectiva eu un plan nOf!TIalpe ea si observam sensul de seurgere a apeIor. In figura 4.16 este data forma in plan si 0 elevatie a unui acoperis pentru 0 clad ire avand planul orizontal eompus din dreptunghiuri. La determinarea configuratiei acoperisului, se rezolva In primul rand dreptunghiul eu latimea mai mare, apoi se racordeaza succesiv cele cu latimea mai mica.

Figura 4.15 Forma acoperisurilor Intersectiile inclinate de la care apele se indeparteaza, se numese coame, iar ceIe care aduna apeIe (eu unghiuri intrande ale versantilor) se numese dolii. Intersectiile orizontale se numese ereste.

I-creasta; 2-coama; 3-dolie.

Figura 4.16 Plan acoperis Plan sarpantii Intocmirea planului sarpantei se face dupa stabilirea formei acoperisului rezolvarea planului acoperis,

~i

6 .incarcarea normata g~ . actionand pe directie verticala. conturul stresinilor. a panelor. incarcarile se iau in considerare cu lor de calcul si normate. iar in calcule se iau In considerare cu valorile normate pz" si de calcul Pzc.8. [kg/m ] n .10a).9. incarcarile din zapada actioneaza pe directie verticals. amplasate in zone cu valori mari ale presiunii dinamice de bazii a vantului. Evaluarea incarcarilor de calcul pe m2 de suprafata se face pe baza greutatilor tehnice ale materialelor sau a incarcarilor normate (tabelul 3. Dimensiunile acestor elemente. Pentru acoperisurile cu pantii mica. deoarece circulatia pe acoperisul in executie (in acest caz) trebuie sa fie asigurata pe podini de repartitie a incarcarilor sau numai pe capriori.100 Acoperisuri tip sarpante din lemn . cand aceasta are valori semnificative) +jumatate din actiunea incarcarii din zapada. clesti si talpi) se calculeazii la incarcarile de calcul stabiJite conform standardelor de actiuni. Greutatea proprie a elementelor sarpantei se evalueazii prin calculuI volumului de lemn si folosirea masei volumice (tabelul 4. perioade de reparatie.2) (4. cat si distanta dintre ele sunt cele rezultate din ca1culuI de rezistenta.4 4. Deasemenea ipoteza a IV -a este valabila doar in cazul acoperisurilor foarte usoare.reprezinta dimensinile sectiunii transversale 3 4.incarcarea permanents + incarcarea exterioarii din vant (la care se adauga efectul suctiunii interioare. Elementele sarpantei (astereala. exploatare. grupate in urmatoarele ipoteze de incarcare: . apoi sub acestia panele. aplicatii pe elemente In pozitia cea mai defavorabila. ca sarcini uniform distribuite. in calcule luandu-se in considerare cele mai defavorabile ipoteze de solicitare din gruparea fundamentals a actiunilor si cele mai defavorabile caracteristici ale materialelor.10) si (3. clestii. sipci.ipoteza J .8) valoarea de calcul pC= n P" . In figura 4.7).8) si (3. Se verifica comportarea corespunzatoare a elementelor sarpantei fata de stdrile limita ce pot aparea in diferite etape din viata constructiei (executie. este data de greutatea proprie a invelitorii $1 a elementelor sarpantei. determinate conform prevederilor capitolului 3. In mod curent incarcarea utila se considers 0 forta concentrata. cu : valoarea normatii P" (tabelul 3. Inciirciiri ~i ipoteze de inciircare incarcarile de care se tine seama la dimensionarea elementelor sarpantei sunt: incarcari permanente. in prim plan se vad capriorii. . La intocmirea planului sarpantei se traseaza pozitiile zidurilor portante ale cladirii.masa volumica a lemnului. ca sarcini uniform distribuite. [m] de cal cuI [daN/m] b si h .incarcarea permanents + incarcarea din zapada. incarcari din zapada.). capriori. unde n se ia din tabeluI3. . Verificarea cornportarii elementelor sarpantelor din lemn se face la starea limita ultima de rezistenta si stabilitate (corespunzatoare epuizarii capacitatii portante) si la starea limits a exploatarii normale (corespunzatcare aparitiei deforrnatiilor excesive). pane. iar in calcule se iau in considerare cu valorile normate Pv" si de calcul Pvc. considerate uniform distribuite pe suprafata de acoperis. contrafise lor.incarcarea unde = b-h- p- [daN/m] (4. Indicativ NP 005-96" [19]. utilizand relatiile generale: .3 si tabeluI 3. la calculul sipcilor nu se ia in considerare ipoteza III.9). cu relatiile (3. popii. In aplicarea metodei starilor limita.8).ipoteza a JJJ-a .7).Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn 101 Planul sarpanta este 0 vedere de sus a sarpantei considerandu-se ca s-a indepartat invelitoarea si astereala. Observatii : Dintre aceste ipoteze de incarcare. popi. aplicata in pozitia in care produce cea mai defavorabila stare de solicitare.6 PREVEDERI GENERALE PENTRU CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN Ca1culuI sarpantelor din lemn se face conform prevederilor din normativul de proiectare "Cod pentru calculuI si alcatuirea elementelor de constructii din Iemn. incarcari utile. etc. pozitiile capriorilor.3) a elementului.incarcarea permanents + incarcarea utila.4) $i a coeficientilor incarcarilor (tabelul 3. intensitatile Incarcarea permanentd p . Incarcarile din vdnt actioneaza pe directie perpendiculara la suprafata acoperisului.ipoteza a JV-a . popilor. . situate in zone cu aglomerare de praf industrial se considerii si incarcarea din praf industrial ca incarcare utila (conform tabelului 3. determinate conform prevederilor capitolului 3.28 este prezentat planul sarpanta pentru exernplul de calcul din subcapitolul 4.ipoteza a II -a. incarcari din vant. Incarcartle utile se datoreazii proceselor de exploatare. .coeficientul incarcarilor (tabelul 3. cu relatiile (3. clestilor. pe baza principiilor generale de verificare a sigurantei con structi ilor.4).incarcarea permanenta + incarcarea exterioara din vant (1a care se adaugii efectul presiunii interioare).

ciit ~i in zona instinsa Raport maxim h/b 4/1 5/1 6/1 Fig. a .11 Nr.Deschideri de caIcul Ia grinzi cu contrafise Elementele structurale din lemn se verifies 'in mod diferit din punct de vedere al deformabilitatii.11).00 0. deschiderea de calcul este considerata egala cu lumina goluJui. F unde: F. (4.alte caracteristici Lemn ignifugat I.Prevederi generaIe pentru calculul elementeJor din Iemn 103 Deschideri de calcul st deformatii admisibile Calculul capacitiuii portante a elementelor Deschiderea de calcul (Ie) a elementelor din lemn se stabileste in functie de Relatia generala de calcul a capacitatii portante la diferite solicitari. I 2 3 4 Lemn netratat Lemn tratat pe suprafata Lemn tratat in masa.pentru traveea "n" . I = Re I ·S· -rn-. etc. deschiderea de calcuI (Ie) se considera egala cu distanta dintre axele reazemelor. stabilita in functie de specia materiaIuIui lemnos. dat in functie de clasa de exploatare a elementelor de constructie.. deschiderea de calcul va fi: . majorata cu 5% (figura 4.5) (4.10. rn-.18 .17).coeficientul de tratare a lemnului. in functie de tipul solicitarii Ia care sunt supuse. . este urmatoarea: tipul elementuIui de constructie.4) . Pentru grinzile simplu rezemate ce sprijina pe grinzi sau stalpi si la grinzile continue.caracteristica sectionala (arie. conform [19] pentru elementele de tip bara din lemn cu sectiunea simpla. - Rie [Nvrnm ]. La grinzile simplu rezemate. de schema statica adoptata si de natura reazemelor.4 4.modulul de elasticitate . la proiectarea acestora se vor respecta rapoartele maxime intre dimensiunile transversale (tabelul 4. avand maximum 100 mm grosime pentru: . 9/1 . modul de rezistenta). Clasa de exploatare a constructiei I si 2 3 1.este capacitatea portanta a barei din lemn masiv la solicitarea "i" (intindere. forfecare.1 Nr.102 Acoperisuri tip ~arpante din lemn .90 0.70 0. .crt Procedeul de tratare Valorile coeficientului mT.90 0.5 . 4. Tabelul 4.(n-l )".crt 1 2 3 4 Conditii de asigurare la flambaj lateral Ciind nu exista reazeme intermediare Ciind se asigura rigidizarea laturii comprimate cu pane sau tiranji Ciind se asigura rigidizarea laturii comprimate prin patelajul elementului de plan~eu Ciind se asigura rigidizarea elementului in planul flambajului atiit in zona cornprimata.pentru traveile "1.17 . = 10 + a . [mrn'] sau [rnrrr']. S. I. lungimea de rezemare a acestora nefiind mai midi de 20 ern.85 0. conform tabelului 4. I I (4.90 ° Fig. In [N/mm2].6 .6) Pentru a evita supradimensionarea elementelor de constructie din conditia de asigurare a stabilitatii lateraIe. de cIasa de calitate a IemnuIui si de conditiile de expIoatare a eIementelor de constructie.) In [N] sau rezistenta de calcui la solicitari "i". stabilita conform relatiei (10).Stabirirea deschiderii de calculla grinzi din lemn rezemate pe zidarie In cazul grinziIor cu contrafise (figura 4. compresiune. = 10 + 1. incovoiere. 4.95 0.00 1. care spijina direct pe zidarie sau prin rntermediul unei centuri de beton armat. Tabelul 4.18).

I d + I m ~ 2.25 0. pentru sectiunea bruta a elementului. . in functie de desehiderea de ealeul (Ie).0 mm unde: f .8b) I :: I lmbinari prin chcrtare Imbinari eu tije cilindrice: . tinandu-se eont de fenomenul de fluaj ee apare pe durata de actiune a incarcarilor si de elasa de exploatare a constructiei eu relatiile : f = fl. f.50 0. diametrul tijei.suruburi Notatiile din tabelul 4. tinand eont de modulul de eJastieitate mediu E 1I. Pentru 0 incarcare uniform distribuita .cuie .eoefieientul ee tine seama de fluaj si de elasa de exploatare a constructiei (tabelul 4.crt Tabelul 4.sageata datorata eurgerii lente a imbinarilor. f. . grinzile din lemn eu sectiune simpla se realizeaza In mod obisnuit fara contrasageata si nu se tine seama de f .1 d ~ 2.9) iar pentru relatia : f InS! 0 incarcare P.ins! sageata instantanee. pentru elemente de constructie cu earaeter: Definitiv Provizoriu 1/250 le/3OO 1/150 le/2OO le/4OO Icf250 le/3OO le/2OO le/25O 2 3 4 5 6 Grinzile planseelor dintre etaje: eu finisaj din lemn eu finis!!le din tencuiala Elemente de sarpanta: astereala ~i_liQei pane ~i capriori ~ane la dolii Rigle ~i stalpi la pereti: eu finisaj din lemn eu finisaj din tencuiala Sprosurile ferestrelor Ferme din lemn.00 0.4 4. Tabelul412 Nr.6 .0 mrn 0.sageata datorata incarcarilor permanente. ElI.50 1.0 mm 0. sageata instantanee se calculeaza cu relatia: f 5 00-' q ·1" [II.) 0.12. . eu grinzi eu inima plina: eu imbinari eu tije cu alte tipuri de imbinari Grinzi realizate prin incleiere fllns! .eapacitatea portanta minima a tijei.crt I Elementul de constructie Valoarea deforrnatiilor maxime admise (fadm).13 Nr.00 Deformatiile (sagetile) maxime finale din incovoiere se stabilesc urrnatoare: [mm] cu relatia I :: I i3 Perrnanen te Lunga durata Scurta durata (4.00 0.contrasageata initials a grinzii neincarcate. f. !m!I1_l I. determinata pe baza incarcarilor permanente normate (neafectate de coeficientii de incarcare).sageata datorata incarcarilor temporare. Deformatiile f si f2 se stabilesc ea valori finale. q. fc .inst(l +Kdef) f2 = f2.14. I Icf350 IJ400 Tabelul 4. Kdef . f2 . L .buloane .14).7) Nr. Pentru desehideri ~ 6. tinand cont de modulul de elastieitate mediu.6).104 Acoperisuri tip ~arpante din lemn .13).(tabeJuJ 4.14 Tipul imbinarii Deformatia maxima datorata eurgerii Ierne a imbinarilor.efortul Bare dill lemn solicitate fa incovoiere dreaptii Verificarile care se fae in acest eaz.5 d (ULcap) ~ 2.sageata instantanee.8a) (4.10) eu le/25O le/2OO le/4OO Icf500 1/500 1/200 = J_ 48 P I' Ell. pentru sectiunea bruta a elernentului. f~. care se cornpara cu valorile deformatiilor maxime admise (fadm) din tabelu14.T mst 384 [mm] concentrate (4.crt Clasa de durata a incarcarilor Cocficicntul K def Clasa de exploatare a constructiilor I si 2 3 0.Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn 105 Pentru elementele incovoiate se fae verificari ale valorilor deformatiilor maxirne finale sub incarcarile efective (fmax).00 m.instI +Kdef) ( unde: [mm] [mm] (4.deforrnatia din eurgerea lenta a imbinarilor (tabeluI4. reprezinta: d reprezinta efectiv in tija si Leap . deterrninata pe baza incarcarilor tempo rare normate (neafeetate de coeficientii de incarcare). sunt urrnatoarele : . sageata [rnrn] instantanee se calculeaza (4.

" .16) 107 Myr - R i' WY calcul' mTj C [Nv mm ] Mr2Mef Capacitatea [Nvmm ] (4. fadm.daca elementul nu are slabiri in sectiunea de calcul. M.naxsi f"max.l2. Mr. Met. eapacitatea portanta a elernentelor din lemn masiv. ce-i revine elementului comprimat dintr-o anum ita cornbinatie de incarcari. W net . supuse la incovoiere dreapta. unde: fmax = J(f. axiala paralela eli (4.daca elementul are slabiri in sectiunea de calcul m-.6 .momentul maxim efectiv.componentele momentului incovoietor maxim efectiv.modulul de rezistenta pentru sectiunea cea mai solicitata.7). W\alcul . M/ M.106 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn .coeficientul de tratare a lemnului (tabelul 4.11) portanta (sau momentul rezistent) a elementelor din lemn masiv cu sectiunea sirnpla. respectiv y-y. principale capacitatile portante la incovoiere statica pe directiile de inertie ale sectiunii transversale. Wc:lcul . pe directia x-x.10). relatiile de caIcul fiind: axelor AcalcuI aria sectiunii de calcul a barei slabite. respectiv y-y.13) Bare din lemn solicitate la compresiune axialii paralelii cu fibrele Relatia de verificare fibre Ie este urmatoarea : unde a elementelor solicitate la compresiune [N] fmax. fadm sageata adrnisibila. eu valorile: = R~ .10).12) rezistenta de calcul Ia incovoiere. rezistenta de caleul Ia compresiune calculata conform relatiei (10). W\alcul .se stabilesc cu relatia (4. barele sup use la incovoiere oblica se verifica cu (4.18) Bare din lemn solicitate la tncovoiere oblicii a) Verificarea de rezistenta Din punct de vedere N- al rezistentei. Mer .rezistenta de ealeulla incovoiere.17) b) Verificarea de rigiditate (deformatie) Se verifies relatia: deformatia maxima finala din incovoiere ce poate aparea dintr-o anumita combinatie de incarcari fX.13). se cornpara momentul maxim efeetiv Mer ee poate sa apara datorita incarcarilor reale de pe bara eu capacitatea portanta a elementului. [mrrr']. solicitate Ia compresiune paralela eu fibrele. putand fi Wbrul. in [Nzmm"]. m-. Wealeul modulul de rezistenta pentru sectiunea cea mai solicitata.4 a)Verificarea de rezistenta Din punct de vedere al rezistentei. -coeficientul de tratare a lemnului supus la incovoiere (tabelul 4. b) Verificarea de rigiditate (deformatie) Se veri fica relatia (4. care se determina cu relatia: [N] relatia: (4.sageata maxima adrnisibila (tabelul 4. WealeuI.daca elementul nu are slabiri in sectiunea de caIcul.15) .19) paralela cu fibrele. Mel . [N/mm2]. cu valoarea: Wbrur . relatia ce trebuie sa fie satisfacuta fiind: unde RiC - 4.deformatia maxima finala din incovoiere ce poate aparea dintr-o anum ita combinatie de incarcari. conform relatiei (4. dat de 0 anumita combinatie de incarcari pe directiile (x-x respectiv y-y). !ar R ell C un de M/ .14) incarcarea maxima. R.ax) + (f~ax) iar [mm] (4. [Nvrnm ] (4.Prevederi generale pentru ealculul elementelor din lemn (4. [N/mm 2 ]. unde = R~ .daca eIementul are slabiri in sectiunea de caIcul. m Tj [N· mm] (4. avand sectiunea simpla. avand valorile din tabelul4. determinat ca fiind valoarea maxima a momentului incovoietor ce poate aparea In element dintr-o anum ita combinatie de incarcari. mTi. Wnet .1). fmax - fmax < fadm In care [mm] (4. din componetele incarcarilor de pe directiile x-x.12). [N]. se calculeaza cu formula: M.

216 0.391 I 0.145 O.509 0. rotire impiedicata la extremitate 0 leI l~ Lungimi de flambaj If If= 0.918 0.215 O.823 0.15.219 0.329 0.I93 0.I27 0.078 1 2 3 4 I La grinzi eu zabrele ~i arce: .808 0.995 0.20) 3 cP c in care: -----.838 0. amplasate pe fetele paralele cu directia de calcul la flarnbaj.134 0.21.) si zabrelele stalpilor eu sectiune cornpusa Contravanturi 150 175 120 ISO 175 200 ISO 200 175 Nr.141 0.992 0.118 0.550 0.986 0.160 0.136 0.143 0.859 0.450 0.630 0.celelalte elemente Stalpi principali Stalpi secundari (la pereti.186 0.961\ 0.I 63 0.496 0.117 - 3 0. 4.784 0.125 0.152 ! - 0.4 = Abrur.082 18 I - Valorile coeficientului (I) 'j'c de flarnbaj.110 0.304 0.099 0. Tabelul 4.109 0.086 0.984 0.922 0.933 0.523 0.608 0.3 I6 I 0.079 - 9 0.095 0.800 0. barele urrnand a se calcula la cornprcsiune excentrica.106 0.101 0.913 0.talpi.997 0.230 0.Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn coeficientul de zveltete a barei.954 0.107 (J.6 .I93 O.097 0.65 I - = 1.093 0. sunt: - 0.91\2 0.!L unde i= If - Ir= lungimea de flambaj (tabelul 4.081 7 0.988 0.(l91 0. se determina ell una dintre relatiile 4.998 0.693 0. limitat la valorile din tabelul 4.234 0.885 0.102 0. de flambaj 5 0.189 O.996 0. AcaicLII = pentru sectiuni in care slabirile nu depasesc 25% din bruta si nu sunt pe fetele paralele eu directia de calcul Ia Aa (tabelul 4.112 0.792 0.198 0.081 1 CPe 6 0.100 0.126 0.123 0.292 0.104 (J.815 0. pentru sectiuni in care slabirile depasesc 25~/o din sectiunea bruta ~i nu sunt pe fetele paralele cu directia de caJcul la flambaj. pentru sectiuni in care slabirile sunt simetrice.175 0. A.461 0.281 0.23) 1.310 0.702 0.0 3100 := '100 S(_!:_J2 lq If= 0..132 0.088 0.946 0.178 0.484 0.239 IJ.937 0. Tabelu1416 Denumirea e1ementelor Coeficienti de zveltete maxirni admisi.114 0.597 0.537 0.722 0.439 0.100 0.000 0.651 0.343 0.084 I 0.999 0.942 0. (4.740 0.131 0.977 0.149 0.243 0.831 0.902 0.866 0. > 75 (4.872 0.087 0.950 0.098 0.80 I pentru 'I-:. in cazul slabirilor nesirnetrice.682 0.138 0.000 0.958 0.129 0.226 O. amplasate pe fetele paralele cu directia de flambaj.115 0.085 1.767 0.172 0.979 0.712 0.248 0. limitat la valorile calculat eu relatia: 109 Acalcul sectiunea flambaj.a.374 0.472 0.momentul de inertie al sectiunii transversale A.731 0. luminatoare.287 0.080 - I 20 30 40 50 60 70 I 80 I 90 I 100 110 120 130 140 150 160 170 .323 0.105 0.20I 0.083 4 i 0.672 0.205 0.252 0.562 0.090 0.990 0. I 5 Valorile cocficienrilor Ie 0 10 0 1.891 0.208 0.140 0. AcalcLII = Anc!.5S5 0.21) .16).256 U.974 0.574 0.000 0.749 0.298 0.167 0.17) raza de giratie (4.196 0.077 !I ! A =.383 0.aria sectiunii transversale.271 0. pentru: Constructii definitive Constructii provizorii Nr.775 0.852 0.908 0.266 0. 180 i ! I I I 0. Abnll .156 I 1190 200 I I I - 2 1. diagonale ~i rnontanti de reazem .181 0.641 0. crt.I 58 0.20 sau 4.993 0. Crt Tabelul4 Tipul de rezemare Simbol rezemare 17 ) Translatie ~i rotire Impiedicete ambele extrernitati la I 2 Translatie impiedicata la ambele extrernitati.351 0.111 0.120 0.r- Translatie impiedicata la ambele extremitati ~l rotire libera Ir= I (4.409 0.096 0. coeficientul de tratare a lemnului (tabeluI4.165 0.971 0.121 0.758 0.22) :1 I· I 4AIlet / 3 :.212 0.223 0.662 0.336 0.4 I9 0. 75 pentru /.108 Acoperisuri tip sarpante din lemn .092 0.3)8 0.089 0.999 I 0.147 0.094 0.845 0.-129 0.366 0.878 0.928 0.170 0. etc.276 0.961 0.154 0.896 0.619 0.965 0.1 0) coeficientul de flambaj.

= 1. aria de contact dintre cele doua elemente.'cl. in imbinari cu pene perimetrice care au fibrele dispuse normal pe fibrele elementelor imbinate (Figura 4. < Qr un de ' [N] N I Qr forta axiala maxima. (Figura 4.I. T Figura 4. precum si la imbinari cu crestari laterale.20 I =.4 4 Translatie ~i rotire impiedicata la a extremitate. la piesele de rezem (Figura 4. [N/mm2].19 Variante de rezemare a elementelor din"lemn .110 Acoperisuri tip sarpante din lemn . translatie libera ~i rotire partiala la celalalta extremitate 5 6 Translatie impiedicata ~iretire libera la a extremitate.00 1 I' i! I a) Ir= 2. DC . translatie libera ~i retire impiedicata la celalalta extremitate Translatie si rotire impiedicata la a extremitate.A . pentru elemente la care aria de contact (reazem) este egala cu aria elementului comprimat (Figura 4.d).19a).1).10).m r [N] perpendiculara (4.. coeficient ce tine cont de modul de rezemare. ce-i revine elementului comprimat dintr-o anumita cornbinatie de incarcari.e . If= 1.60. ill J.19c.1.00 I Bare din lemn solicitate fa compresiune perpendicularii pe fibre Relatia de verificare a elementelor fibre este urmatoarea : perpendiculars (4.00. f) rezistenta de calcul la compresiune calculata conform relatiei (4. la striviri sub saiba. coeficientul de tratare a lemnului (tabelul 4. cu valorile: m. I.00.50 I 1.6 . = If= 1.19g) 2.24) pe d) e) N. m. (Figura 4. [N].1ge) precum si la suprafetele de reazem ale constructiilor din lemn. care se determina cu relatia: Q r -- . capacitatea portanta a elementelor din lemn solicitate la compresiune perpendicular pe fibre. translatie libera si rotire irnpiedicata la cealalta extremitate 7 Translatie si rotire impiedicata la 0 extremitate. translatie si rotire libera la cealalta extremitate If If LV Lr solicitate la compresiune 4.25) pe fibre.Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn ___------------------------~------L----------------------------------111 - m.19b). ~Tc . If =' 2.

cosa P. b . II""" 11111lllllllill" t I g.x . Relatia de verificare a elementelor solicitate la compresiune fata de directia fibrelor materialului lemnos este urmatoarea: [N] un de incarcarea maxima. b. cos a 0 I' (4. respectiv unghiul sub care se imbina cele doua elemente. vant si incarcarea utila se determina. de ~i se calculeaza la incovoiere oblica.26) din zapada din vant utila = Pv 'I Py = p. .27) eapacitatea portanta a elementelor din lemn eu sectiunea simpla. g! .y g~.4 4.19f).x g~. solicitate la compresiune paralela cu fibre Ie. considerand aria de cal cuI egala eu aria de strivire. p~) pe cele doua directii. Tabelul418 sub un unghi a Incarcarea permanenta gp gz pv P Componenta incarcarii pe astereala pe directie : tangentiala (x-x) normals (v-y) g. aria de calcul fiind considerate aria de contact dintre elemente. cu deschiderea de caIcul egala cu distanta dintre capriori.sin a = gz . . capacitatea portanta a elementelor din lemn. Pentru distante intre axele scandurilor sub 15 em se considers ca forta concentrata (incarcarea utila) se distribuie la doua scanduri.Calculul elementelor Formulele astereala. avand sectiunea simpla. cos.7 . 2 7 C. comprimate sub un anumit de calcul pentru determinarea componente componentelor ale ~arpantelor incarcarilor 113 de pe Bare din lemn solicitate Lastrivire oblicii Strivirea oblica apare la imbinarea elementelor unghi (figura 4. zapada. gz liijjllllllllillillillilill · a I I I I 1I I I I I I I I I I I I II I I I I I I I I Pp Figura 4. iar pentru distante mai mari de 15 ern.. solicitate la eompresiune perpendiculars pe fibre. solicitate la eompresiune sub un unghi a fata de directia fibrelor.b = gp .20 . conform (figurii 4. = Pv sin u Nr Nr = eu Cr 'Q. lncarcarile aferente unei scanduri (de latime b) din incarcarile permanente.112 Acoperisuri tip sarpante din lemn . b ' cos a = g.y = gp . care se determina cu relatia: ( g. 4. . sin a . forta concentrata se repartizeaza unei singure scanduri.y g~. cos" a p~.7 CALCULUL ELEMENTELOR SARPANTELOR Astereala COMPONENTE ALE Astereala se considera simplu rezemate pe capriori. unghiul pe care II face forta de compresiune cu directia fibre lor. ce-i revine elementului comprimat dintr-o anumita cornbinatie de incarcari ~i care face un unghi a cu directia fibrelor elementului respectiv. sin a + Q. . Ae . . sunt date in tabelul 4. [N].18. b .a [N] (4.20).Stabilirea schemei de calcul ~i a incarcarilor pentru astereala . Ast" capacitatea portanta a elementelor dinlemn.

= gp . Daca exista pana de creasta care reazerna pe un pop. g~. . Se deterrnina incarcarile aferente unei sipci din incarcarile permanente. sunt date in tabelul 4. f adm (4. cu deschiderea de caIcul egala eu cea mai mare distanta dintre axele paneior consecutive. cu deschiderea de calcul egala cu distanta dintre capriori. calculul sipcii se face la incovoiere oblica. schema de calcul va fi 0 grinda simplu rezemata. de rigiditate Daca verificarile ealculat nu sunt satisfacute. cosa d s ' cos2 a v gz pv = gz ·d. se aleg dimensiuni noi pentru elementul si se reiau ealculele . Formulele de calcul pentru sipca (g~.CaIculul elementelor eomponente ale ~arpantelor -------------~~====~==~~~-~~~~-~~~~ 115 Se aleg dimensiunile sectionale Wx(y) Calculul fiind cele prezentate $ipcile Schema statica pentru calculul sipcilor se considers 0 grinds simplu rezernata pe capriori. se determina eu relatiile (4. = P .y Componenta norrnala (v-v) rncarcarii pe sipca pe directie : tangentiala (x-x) g~. cu relatia (4. pe cele doua directii.Stabilirea sehemei de calcul si a incarcarilor pentru sipca M. ca rezistente pe directiile x-x.d s I II I III I I II I 11111 1 11111 11111111111111 111111111 III 1111 I p~ g~ g~ Se aleg sectionale Wx(y) dimensiunile asterealei (b x h)..16).4 asterealei (b x h). etapele si relatiile de calcul in capitolul 4.x J 19 sipca caprior = gp' = gz' d. Asemeni asterealei. Tabelu14 Incarcarea permanents din zapada din vant gp g~.1) iar apoi se cu incarcarile de face verificarea de rezistenta cu relatia (4.14). Momentele incovoietoare efective M:f si M~fsunt calculate calcul (in ipoteza I) iar fiind momentele f Figura 4. Daca la creasta exists solutia de rigla prinsa Intre capriori si clesti.15). d. Verificarea 4. din vant si din incarcarea uti la. respectiv se face cu relatia Capriorii luandu-se din tabelul Schema statica a capriorilor poate este 0 grinda simplu rezernata pe pane. atunci schema statica este 0 grinda simplu rezemata.12. (4. -sin c -cos c 0 p ".7 .6. 4. respeetiv y-y.114 Acoperisuri tip ~arpante din lemn . asterealei se face la incovoiere oblica. .6. cu sau lara consola. ~i M.17).19. si se deterrnina caracteristicile [mrrr'] si Ix(y) [mm"] pe directiile principale de inertie. si se determina caracteristicile 111111111111111111111111111 [mrrr'] si Ix(y) [mm"]. Se calculeaza rezistenta de ca1cul la incovoiere R.y ' gz. eu consola pe desehiderea dintre pana intermediara si rigla de creasta. sin a g'z. d.p~). etapele ~i relatiile de calcul luandu-se din capitolul 4. de verificare.21).21 . din zapada.. dupa care se proiecteaza pe directie normal a si determinarea componentelor incarcarilor de pe tangentiala (conform figurii 4.

p~ . tinindu-se cont de existenta contravantuirilor JongitudinaJe.20. p). deschiderea de calcul fiind distanta dintre ferme. '1 ~ 'I . Scheme Ie de calcul ~i incarcarile aferente panelor se iau conform figurii 4.23). In figura 4. cos" a p~e = Pv . panele drepte se pot caIcula Ia incovoiere dreapta. de . incarcate cu sarcini verticale uniform distribuite sau ca grinzi inclinate.21.f 116 Acoperisuri tip sarpante din Iemn . g~. de Utila P Py = Pvcosn Se aleg dimensiunile b X hale capriorilor ~I se deterrnina caracteristicile sectionale.11). p~) pe directie normal a axei lui. cu relatia (4. g~.p) Formulele decaIcul pentru determinarea componentelor tuturor incarcarilor de pe pana.12.7 . in ipotezele in care nu se ia in considerare vantul. de . deschiderea de calcul. Momentul incovoietor efectiv r este calculat cu incarcarile de calcul (In M: ipoteza J) iar 4. normala la axa panei. se considera ca in figura 4. Incarcarea Permanents din zapada din vant 4. cos a g~ = gz . Incarcarile care actioneaza asupra panei sunt cele transmise de capriorii care reazema pe aceasta (permanente.21. f luandu-se din tabelul Panele Schema statica a panei se considera 0 grinda simplu rezemata pe popi. Ie.12) ca fiind momentul capabiL adm Verificarea de rigiditate se face cu relatia (4.13).Stabilirea schemei de caIcul si a incarcarilor pentru capriori (solutia cu pana de creasta ) Formulele de caIcul pentru determinarea componentelor incarcarilor de pe caprior (g~. de deschidere 12 incarcate cu sarcini normale pe axa grinzii si uniform distribuite pe lungimea inclinata a acesteia.1) iar apoi se face verificarea de rezistenta cu relatia (4. Cand pana este prevazuta cu contrafise longitudinaIe. vant ~i utila) ~i in plus. Se aleg dimensiunile pentru pana (b x h) ~i se deterrnina caracteristicile . (g~.4 Capriorii se pot calcula ca grinzi orizontale cu deschiderea de calcul d2 (distanta pe orizontala dintre axele pane!or). zapada. Figura 4. etapele si relatiile de calcul luandu-se din capitolul 4. calculandu-se Ia incovoiere oblica.6. Se calculeaza rezistenta de caIcul la incovoiere R. pe cele doua directii principale de inertie. dupa directia axei y-y.23.22 . Calculul capriorilor se face la incovoiere dreapta.22 sunt prezentate schema de calcul si modul de aplicare al incarcarilor pe capriori pentru varianta a doua de calcul.CaIculul elementelor componente ale ~arpantelor 117 TabeluI420 Componenta incarcarii pe astereala oe directie : normala (y-y) gp gz Pv g~ = gp . sunt date in tabelul 4. sunt date in tabelul 4. se ia in considerare greutatea proprie a panei (g pr. M~ se determina cu relatiile (4. sectionale Wx(y) si Jx(y) pe directiile axelor principale de inertie. Se observa ca. Panele pot fi drepte sau inclinate (figura 4.

b)Popii inclinati: t IIIIIIIIIII~ IIIIIIIIIII~ IIIIIIIIIII~ t acesteia. d2 P~.4 p 4.Stabilirea schemei de caJcul si a incarcarilor pentru pane . Figura 4.se verifica la eompresiune cu flambaj. sin a gi.preiau reactiunile aduse de pane. (figura 4.y == ts. I + gpr.7 . d 2 • sin a 0 Pana oblica Pv P P. sin a Popii Sunt elemente verticale sau inclinate solicitate la compresiune paralela cu fibrele si. in functie de tipullor. articulate la ambele capete. preiau in mod diferit reactiunile din pane Np.23 .6. astfel: a)Popii verticali: . urmand etapele de calcul preeizate in paragraful anterior.y == Pv ·1· cosa Py = P g~.p g~. Se aleg dimensiunile sectiunii transversale a popului ~i se determina aria Calculul popului se face la compresiune in lungul fibre lor.24a) .I· sina 0 g~. lungimea lor de flambaj. Calculul panei se face la incovoiere oblica (sau dreapta.y =(gp ·l+gpr.p) . capitolul 4. conform schemei din figura 4.y == gz . fiind egala cu inaltimea lor. . conform observatiei de mal ~us). == P. .y == g. Np. este egala eu inaltimea popului pana sub pana. If. cu incarc~rile determinate conform ipotezelor de incarcare de la etapele ~i relatiile de cal cuI fiind cele prezentate in capitolul 4.24b.y == gp -I + gpr. considerata pana sub pana.x == Pv . cosa P~. pe directie : normala (y-y) tangentiala (x-x) 0 0 119 IIIII/lIlll gz Tipul panei Incarcare gp gz g~.lungimea de flambaja popului inclinat .se considera elemente comprimate centric. .p)·cosa g~. . d2 . H.y == gz .Calculul elementelor componente ale sarpantelor Tahelul421 Componenta incarcarii pepana.118 Acoperi~uri tip ~arpante din Iemn . .y == Pv ·1 Py == P Pana dreapta Pv P gp gz P~.se considera atat ei cat ~i coarda intinsa articulati Ia ambele capete. lr.6. .

24 . unde incarcarea N = N.Stabilirea suprafetelor de strivire ale talpilor sub popi .8 . avand datele generale precizate In continuare: Cladirea de loeuit este amplasata in Timisoara. pentru elementele intinse.18). figura 4.26) si (4. Structura de rezistenta este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida.talpa (figura 4.Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 121 CO a rd a T ex = a = a) c b) Aria de strivire este diferita. pentru elementele comprimate sau incovoiate.120 Acoperi~uri tip §arpante din lemn .20) sau (4. Invelitoarea este din tigle profilate.25) iar verificarea talpilor de sub popii inclinati.15.8 EXEMPLU DE CALCUL SI DE ALCATUlRE A UNEI SARPANTE DINLEMN Figura 4.inaltimea sarpantei. avand: clasa l-a de calitate. In functie de existenta sau inexistenta cepului la imbinarea pop . eu panta invelitorii de 35°.19). .24) si (4. Se alege sectiunea transversals a acestora si se determina capacitatea portanta la compresiune in lungul fibrelor cu relatia (4. Sarpanta se executa din lemn de rasinoase. unde notatiile reprezinta : /.inaltimea la streasina. rezultate in urma calculelor. clasa a II-a de calitate. prezentata In capitolul 1. h~. b .26.27). Dimensiunile in plan si in elevatie ale cladirii de locuit sunt date in figura 4. conform paragrafului precedent. unde QJc se calculeaza cu (4.25). cu relatiile (4.4 4. se cornpleteaza planul sarpanta cu pozitiile §i dimensiunilor reale ale elementelor.7b).21) ~i se lirniteaza la valorile din tabeluI4. tratat pe suprafata. Figura 4.25) si la strivire sub un anum it unghi in cazul popilor inclinati (Detaliul C.desehiderea transversala a cladirii. h.lungimea totala a cladirii.25 .Stabilirea schemelor de calcul pentru popi Relatia de verificare este (4. Dupa verificarea dimensiunilor fiecarui element al sarpantei. Tillpile Sunt elemente supuse la strivire dreapta (compresiune perpendiculars pe fibre) in cazul popilor verticali (figura 4. cu relatiile (4. Verificarea talpilor de sub popii verticali se face conform precizarilor din paragraful anterior. 4. . Date generale Sa se proiecteze sarpanta din lemn pentru cladirea de locuit P+ 1E. clasa 1 de exploatare din punct de vedere al conditiilor de umiditate.

8 .00 Figura 4.25 4.4cm I -i 1.coeficientul partial de siguranta.schema de ealcul Invelitoarea din tigle profilate este asezata pe suport din sipci orizontale dispuse la 34cm.45 1.2 . Incardiri permanente (din greutatea proprie a acoperisului). eu popi verticali. CzI= 1.2 gpC[ daN/m"] 60.5 9..2 I Sipes 3.t.0 31.. Amplasarea fiind in Tirnisoara.25 = 90 daN/m2 3.00 Figura 4..8cm 1-8.26) se alege 0 sarpanta pe seaune.45 1=8.Ya .25 . constructia este incadrata in zona "A" din punct de vedere al zonarii teritoriului la actiunea zapezii. care se calculeaza astfel: YF .coeficient eu valoarea maxima in varianta II. 90 .. Valorile normate si de calcul ale incarcarilor din greutatea proprie a acoperisului sunt date in tabelul urmator: Tabelul422 Denumire element ! I U:: II .Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn Capriorii se aleg eu sectiunea dreptunghiulara 123 ur Jr:J I I 22S 240 300 rr '" . amplasati la distanta de T =4. P: .7 3.1 1. Capriori lOx 15cm Vata minerala 6cm 2.0 n 1.26 Dimensiunile in plan si in elevatie ale cladirii TOTAL ~ 98 Alegerea sarpantei Pentru dimensiunile in plan si in elevatie ale cladirii proieetate (figura 4.8x3.85 m.4 4.Ya' -04~>03 c•.8 .35 4. = 0. avand schema de ealcul si dimensiunile din figura 4.eoeficientul de expunere pentru conditii normale de expunere.greutatea stratului de baza pentru zona climatica "A" c.8 x 1..0 28.27.00 _J I __.113 on ec Invelitoare din tigla profilata Astereala 2x2.. incarcarea din zapada. I i I gp"[ daN/m2] 50. Valoarea normata a incarcarii din zapada se stabileste conform STAS 10101/21-92 lSI cu urmatoarea relatie de eaIcul: unde: gz = 90 daN/m2 .122 Aeoperi~uri tip ~arpante din lemn .1 1. b).. Fermele sarpantei se pozitioneaza pe peretii transversali de rezistenta. Rezulta valoarea normata a incarcarii din zapada: pz"= 90 x 0. Valoarea de calcul a incarcarii din zapada este: pzc= YF pzn unde: YF . 'I oc interax.8 3.0 7. I 1. si se dispun la distanta de 80 em ' Evaluarea inciirciirilor ~ I i i '~ i I a).85 10.27 Sectiune transversals prin sarpanta .0 6.

coeficientul de rafala. I RelIC 2 p~ = 2 lA x (.Rezistenta la incovoiere Rezistenta caracteristica fa Incovoiere pentru lemn de rasinoase de clasa a II-a calcul p~. conform STAS 10101120.65 pentru amplasament intravilan).coeficientii de lucru. .valoarea normata pn= 100 daN. Inciircarea utili.coeficientii de lucru.valoarea de ca1cul p = 100 x 1.118 Cn2= . Pentru hi/! == 0.4 4. ~. c ni . In functie acoperisului a. .1=122daN/cm2 b).presiunea dinamica de baza.6). Amplasarea constructiei fiind in Timisoara.: 0. Rezistenta caracteristica la eompresiune rasinoase de elasa a II-a de ealitate este: Ren=120daN/em2• Rezistenta de cal cul se determina eu relatia: intensitatilor de calcul sunt : p~ = 1.4 pentru Ric=l.8 .i Rezulta valoarea de ealcul a incarcarii PZC= 1. stabiliti in functie de durata de actiune a incarcarilor ~i de tipul solicitarilor.' constructiei are valon diferite de raportul h/! si de unghiul p~ =YF unde .coeficient • vantului (YF = 1.= ~. .P.655 x 90 == 149 daN/m~ c).55 (pentru incarcari permanente) md2 = 1.655 din zapada: d).medie ponderata a coeficientilor mde.14. coeficientul conditiilor de lueru. cu n = 1.37) = .98 daN/m2.4 98 0.cni ·ch(z)·gv R.8 (pentru incarcari permanente) md2 = 1.14.75 daN/m . + gz in lungul fibrelor in lungul fibre lor pentru lemn de YF .2 = 120 daN. . eu: . celorlalte mde .2.coeficientul aerodinamic pe suprafata "i" a pe cei doi versanti ai acoperisului. Rezistenta la compresiune 2 Pn I =16x065x30x(-0. relatiile de calcul fiind: p~ de calitate este: = p.elasa I de exploatare mdi . In functie de eategoria la actiunea vantului (pentru constructii din categoria C 1.1 eoefieientul partial de siguranta pentru solieitarea de incovoiere..8 .4 x (. Indircarea din vant. .124 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn . g..permanente + zapada) md ~ .coefieient de variatie a presiunii dinamiee de baza In raport eu inaltimea z deasupra terenului liber si eu tipul de amplasament (egal eu 0. Valorile intensitatilor normate sunt: = -----'----- mdl • gp + md2 • gz s. . 77 si a =35°. g.8· 90 = 1. stabiliti in functie de durata de actiune a incarcarilor si de tipul solicitarilor.19. sunt : mdl = 0. rezulta cnl=-0. v ' . c .45. eh(z). == 30 daN/m2 (pentru zona climatica "A").04 daN/m2.80 . Valorile incarcarilor din vant sunt nesemnifieative fata de valorile incarcari. partial de siguranta pentru actiunea zona clirnatica "A" si cladiri din cJasa II de importanta).80 x 16811. pn v Valorile 2 = 1' 6 x 065 x 30 x (.04) = = mue mde Ren/ Yell.5· ch (hm. Cnl si Cn2. sunt : mdl = 0. md.37daN/m. ch (z)· gv [daN/m2] [daN/m2] de sensibilitate a constructiei construct~i ~urente. = 0. Valorile presiunii interioare sunt ± 0.0 (pentru incarcari din zapada) Yi=I. este incadrata in zona "A" privind zonarea teritoriului din punet de vedere al actiunii vantului. unde: mui= I. mdi R.2 - 0.0.45) = .0. Rezistentele de calcul ale lemnului la diferite solicitiiri al.0 (pentru incarcari din zapada) m. unde: mue= I. = 168daN/cm2 Rezistenta de calcul se determina eu relatia: Ric = m. Cni. / y. definiti pe baza conditiilor de microclimat in care sunt exploatate elementele de constructie .0.medie ponderata a coeficientilor mdi (In eazul combinatiei de incacari din ipoteza I de ealcul.O x 0.Exemplu de calcul ~i alcatuire a unei sarpante din lernn 125 YF = 2.656 daN/m2.0. Inearearea din vant se ia in eaIcule eu intensitatea normata p: si cu eea de Incarearea utila consta intr-o forta concentrata.J· gv = ± 9.118)=-0.

uniform distribuite pe sipca.5 x 0./'s = gpn. sunt : . x coso.802/8 = 4. sunt : .z.573 ~ 14.9 daNm = 490 daNcm Verificarea de rezistenta se face cu relatia (4. coeficientul partial de siguranta pentru solicitarea de compresiune paralela cu fibrele.S) d c2 I 8 x rezultand M.x c. pe directie verticala sunt : ± M:f ± M~f ::.din zapada gz.capacitatile portante la incovoiere statics pe directia x-x.34 ~ 28.sX sino. In care: distanta dintre sipci este d= 0.7 + 24) x 0. since = 0. S= (18.5daN/m.25 = 87.S= gpcx d. Se determina incarcarile normate si cele de caIcul pe directie verticala.819 ~ 26.34 ~ 32.permanente gpn. RCcJ.8 . se descompun apoi dupa directiile axel or principale de inertie x-x ~i y-y ~i se calculeaza momentele incovoietoare efective aferente. = 41. Cu valorile de calcul ale componentelor incarcarilor dupa directiile principale de inertie se determina momentele incovoietoare in ipoteza I de incarcare (permanente + zapada).xe.y c.8x3.s + gz.819.819 ~ 34daN/m.34 x 0.din zapada gzn.s = pzc X d. Incarcarile normate.7 + 34) x 0.8 x 0.7daN/m x gp. pe directie vertical a sunt : .s = gz c. = 0.5 x 0.700).s X coso. astfel: M x s = (g p.819:::: 25daN/m Incarcarile normate. = 41.38 este dat planul sarpantei ~i sectiunile caracteristice prin sarpanta.5daN/m.permanente gp.=30daN/cm2• Rezistenta de caJcul se deterrnina cu relatia: RcJ. unghiul invelitoarei este a=35°( coso./ 'YcJ.91/1.8 I 9 ~ 20.5daN/m.permanente gpC. = 149 x 0.2 x 0. M/ .4 'Yell=I.xn.s ) x d c2 I 8 M y s = (gp.573. Pentru stabilirea schemei de calcul ~i a incarcarilor.S sine = 32.34 x 0.21.s = gzn.819 ~ 41. respectiv pe directia y-y . m. = 0.s = gzn. Rcrt=120 x 0.14): S I' .7daN/m ..din zapada gz e.42 daNm = 342 daNcm My = (26.S= gpn. descompuse dupd cele doud directii principale de inertie x-x si y-y. se aleg sipci cu sectiunea dreptunghiulara de 3. pentru lemn de rasinoase de clasa a II-a de calitate.80 .s + g. tg a= 0." X ds = 83 x 0. Dimensionarea sipcilor. 30 x 0.Y C.25.8 daN/cm2• = Dimensionarea elementelor componente ale sarpantei In fig. gz.6 x 0. = 25 x 0.4 dabl/crrr'. Incarcarile de calcul.Sx coso.1 M X r MYr unde.573 ~ 16.xc.4.permanente gp. coeficientul partial de siguranta pentru solicitarea de = compresiune.s= g. uniform distribuite pe sipca.2 x 0.6 x 0.s = gz c. vezi figura 4. mue= 1.8cm.91 .126 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn .37cm4• Incarcarile care se iau in considerare la calculul sipcilor sunt cele permanente (luate din tabelul 4.S= gpC. de = 0. mdc RcJ. este: RcJ.x c. Incarcarile de caIcul. Rezistenta la compresiune perpendiculara pe fibre 4.2daN/m . uniform distribuite pe sipca.C = m. [' 'i' I' I m. unde: . a).22. sipcile se verifica la incovoiere oblica.din zapada gz. 'YcJ. din care s-a scazut greutatea capriorilor ~i a termoizolatiei) ~i cele din zapada. = 32. M/ . descompuse dupd cele dOUGdirectii principale de inertie x-x si y-y.xn. c). x cosc = 90 x 0.medie ponderata a coeficientilor mdc. = 95. gz.s = pzn X d. cu Wx = Wy = 9.s X cosc = 28.y n.s X sino.Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn 127 Rezistenta caracteristica la compresiune perpendiculara pe fibre. Incarcarile ce-i rev in unei sipci se considera de pe suprafata aferenta ~i sunt uniform distribuite pe lungimea sipcii.802/8 = 3.6daN/m .2daN/m gp.25. deschiderile de cal cuI si suprafetele aferente pentru evaluarea incarcarilor ce Ie revin elementelor componente ale sarpantei./'s = gpC.sX sine = 25 x 0. de unde se determina schemele statice. = 28.25 = 21.91/1. = 17.y c.34 m.573 ~ 24daN/m. 1. deschiderea de calcul a sipcilor este chiar distanta dintre capriori. uniform distribuite pe sipca. Ix = I.8 I9:::: 23daN/m .573 ~ 18.s X coso.14cm3.

Exemplu de caleul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 129 MY=RC·WY. S deci. d2 = 3.inala f r max= f/ f" max= fp" +fz" = 0.ios/(1 +Kdef) = 0.819 == 98. f fpx.sageata instantanee data de 0 incarcare uniform distribuita.06 (1+0. sageata finala.c= g.finala f"max.05 em ( fpY= fp.8192 == 80daN/m.3daNhQ. = 113 x 0.permanente . E = 113000daN/cm2 .fadm= 0. Incarcarile permanente si din zapada ce-i revin unui capri or se iau de pe suprafata aferenta a invelitorii si se considers uniform distribuite pe lungimea capriorului. distanta dintre capriori de = 80cm.valoarea norrnata pun = 1000N .09 +0. din componetele incarcarilor ~i fde pe directiile x-x.utila . Incarcarile de calcul pe directia normala la axa capriorului sunt : . se alege pentru capriori sectiunea dreptunghiulara de 10x12cm avand W = 240cm3.17cm :::. Inciircare utila se considera 0 forta concentrata pe directie vertical a. cu : .y = fp.ins?= (5/384) x 0.din zapada . gz e ~ip u .04 (l +0.. +f/ = 0. 5 = 6. x coso.37) = 0. = ~O.instx= (5/384) x 0.50 (Incarcari permanente) si 0.8 . 0 = 1115 daN em Met = M.5 em.04 em fz.deschiderea ft InS de ealcul a sipcii.128 Acoperisuri tip ~arpante din lernn .162 X 8041 (113000 x 17. cu valorile 0.04 ern.7 daNm = 870 daNcm . unde f" max. ~ . iar f"max.Puc = P.gpc= gp x d.5 ern.inst"'Y +Kdef).145 x 804/ (113000 x 17.80 x 0.05 = 0.00m. in fmax. x coso = 120 x 0.80 x 0.06 +0.inst"1 +Kdef) = 0. unde (1 ~ef .819 == 64daN/m . desehiderea maxima pe directie inclinata /2= 3.1=122 daN/cm2 W\aleul = WYcalcul 9.04 (1+0.14 ern.O x 0.05 em lar = _5_ 384 Schema de calcul acapriorului este schema de calcul este 0 grinds simplu rezemata. L = de = 80cm deci fadm= 0.permanente .finalii f" max. = 80 ern .80 x 168/1. din incarcarea din zapada.ins?= (5/384) x 0.230 x 804/ (113000 x 17.05 = 0.80 x 0. inalii se stabilesc cu relatia (12). q EI Sagetile instantanee.modulul de elasticitate in lungul fibrelor q- • deschiderea maxima de calcul a capriorilor pe directie orizontala. acel punct se considers capat liber).5) = 0.finala)2 + (f~ax.819 == 74daN/m .finala=)(f~ax.valoarea de calcul Puc = n.l 02 + 0. pe directia normald la axa capriorului sunt : .inst"= (5/384) x 0. Dimensionarea capriorilor Stabilirea care: • • • • Verificarea de rigiditate (deformatie) se face cu relatia relatia: schemei de caIcul si a incarcarilor se face conform figurii 4.09 em f/ = fz. determinindu-se momentele incovoietoare si sagetile din componentele incarcarilor de pe directia normals la axa capriorului gp e .66m. respectiv y-y.06 em fz. cu consola (deoarece pana de creasta nu reazema pe popi.25 (incarcari din zapada).37) = 0.25) = 0. n = 1. 1= 1440cm4 incarcarea normata 1.gp n." X de X cos a = 98 x 0.04 (1 +0.sagetile care se calculeaza din componetele incarcarilor si f normate (permanente si zapada) de pe directiile x-x.10 cm.37) = 0.inala = f/ +f/ . calcul mTi r i Ric=l. sageata finala. b).37) = 0. f max. Capriorul se calculeaza la incovoiere dreapta. fadm= Ll150.gzc= pz x de X cos'« = 149 x 0. capriorul se calculeaza la incovoiere dreapta. Sagetile finale.coeficientul care tine cont de durata de actiune a incarcarilor. rezulta ± (342 1 1115) ± (4901 1115) s 1.in'?(1 +Kdef) = 0.4 4. din incarcarea permanenta ~i din zapada sunt: fp.06 em ( f/ = fz.inst" l +Kdef) = 0. = fpx +fz" si finala r max.14 em' = M/ = M/ = 122 x 9. pe cele doua directii.pun = 1200N. respectiv y-y.inala .04 em fp. din incarcarea permanents si din zapada sunt: fpX= fp. . pe eele doua directii.finala)2 unde fXmax. aplicata in pozitia cea mai defavorabila.5) = 0.25) = 0.2 coeficientul supraincarcarilor.14 xl. I = l. Inciircarile normate.22.142 = 0. din incarcarea permanenta f/'Y = fz.1 daNm = 610 daNcm Me? = My = 8.205 x 8041 (113000 x 17.inst'y(I +Kder). unde L este lungimea de calcul a sipcii.

5 daNm .130 Acoperisuri tip ~arpante din lemn . T=4.din zapada .p 0.83em.42 + 0. Dimensionarea capriorului facandu-se la mornentul maxim rezultant.3/cos35° + gpr.85m distanta echivalenta de pe care sunt preluate incarcarile pe orizontala este d=d2/2+d]=2.2 daNm Relatia de verificare este satisfacuta 240::.38em fmax= 0. ~ Mm ax .y = gp ·1 + gpr.gz n. pe caprior).z 0.13) = = g pr.modulul de elasticitate q . I=24739cm4 se determina conform tabelului 4.. x cos'« = 90 x 0.sageata datorata incarcarilor din zapada f1=~nst. unde L = 3. Verificarea de rezistenta se face cu relatia: X 4.p 0. S-au determinat momentele incovoietoare In cele doua ipoteze de incarcare. In ipoteza I (gp+gz) Mmax= 240 daNm.25 (tabelul 4.85/4 = 145. M]= 240 daNm Mil = 195.50) = 0.30m (figura 4.8gem iar fmax= 1.1=122daN/cm2 3 W\alcul = 240 cm M.30em = f2 = 0.71(1+0.94 em (permanente) = f]=0.66 m = 366 ern fadm= 366/200 = 1.50 si k._ 384 CaIculul unde u' £=113000 daN/cm2 .z 0.Pu = pun X coso. Wc:lcul . R.greutatea proprie a panei gpP= 113 x 2.8192 == 48. Dimensionarea panei deschiderea maxima pe direetie orizontala este distanta dintre ferme.8 . refae calculele.5 + 31." = 122 x 240 x 1.1 x 0.gp n.4daN/m .94(1 +0. unde M. Verificarea f max de rigiditate (deformatie )se face cu relatia: ::. rezultand ~nst.89 = 2. f mst 5 q/4 -_.80 .4 = 349 daN/m &p = 149 x 2.3 = 343daN/m pc =120daN.utila .2.y '" Pv ·1· cos ex Py = P un de incarcarile de calcul sunt unde fJ .p (1 +k.83em. Se alege sectiunea de 12x15 em (W = 450cm3.71 ern (zapada) = f2= 0.p= 1.50) = 1.unde k.Jef.z (1+kdef. . f2=~nst.19 x 600 = 31 .5daNm Ms= 120 x 4.60cm finst. rezulta urmatoarele valori pentru sagetile instantanee: f.852/8 = 1026daNm Mpz= 343 x 4.z). ~] = R~.c = pzn X d.60 + 0.98em < fadm= 1.0 = 29280 daNcm = 298. deci trebuie sa marim dimensiunile capriorului.4 daNm.c = 48.9daN/m Pentru calculul eforturilor in caprior s-a utilizat programul de calcul static al grinzilor continue ("GRIC").nst. pe caprior) . = 349 x 4.27).25) = 0. pentru pana dreapta avand relatiile: g~.25) = 0.Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 131 0.852/8 = 1008.p). m-.3daN/m (incarcarea normata din zapada.O x 0.z 0.p = 317. .p 0.Jef.capacitatea portanta la incovoiere statica dreapta e).40(1 +0. In domeniul elastic.incarcarea normata eforturilor in pana: M.p gi. 1= 3375em4) ~i se M.25 x 0.819 == 81.y f.31 em> fadln= 1.40 em = f]= 0. se aJege pentru pana seetiunea dreptunghiulara 3 de 19x25em avand Incarcarile W=1979cm .nst.sageata datorata incarcarilor permanente f2 .dm unde = gz ·d2 fadm=Ll200. = 100 x 0.4 .21. 298. ipoteza I (permanente + zapada) si ipoteza II (permanente + utila). M.83 em P~.c=I.30(1 +0.38 = 0.c= 64 daN/m (incarcarea permanenta normata .Jef.3daN/m.42cm f.gz n.80 x 1681 1.

zveltetea. = 1.0 = 3488 daN> N. .29 (1 +0.0 = 5838daN <Pc "i" f mst =-.2 < 75. capacitatea portanta a talpii solicitate la compresiune pe fibre.din incarcarile din zapada f2ins!= 0. = Itli .4 x4. Ae = 100 crrr'.3 =.4 x 100 x 0.Qr ' N = 3352 Qr daN (forta axiala maxima din pop).coeficientul care tine cont de durata de actiune a incarcarilor A = ~833.Jef). unde: <Pc .28) si in sectiunea transversals calculelor .4 Dimensionarea se face la momentul incovoietor maxim. unde Rt= 122daN/cm2 W=1979cm3 mTi= 1.6. functie de Ix. Toate elementele componente ale sarpantei.0/100 = 2414daNm de tratare .85 = 11.8 .Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 133 I • incarcarea totala aferenta popului este: Npop= 113 x Capacitatea Mmax= 1026+1009 = 2035daNm Momentul incovoietor capabil este dat de relatia: Mr=Ricx W x rn-.25) = 0. Dimensionarea popilor lui este Se aJege 0 sectiune a popului de lOxlOcm.p N.4 daN/cm2 Cr= 87.30 x 4.24: g.sageata datorata incarcarilor permanente f2 . 5daN/m . deci avem Qr= 21. = 1 coeficientul de tratare a 1emnului (tabelul 4. respectiv se verifica relatia 4.52cm .6 x 1.raza -100 de giratie. (_!:__)2 100 4.inst(1+k.coeficient ce tine cont de modul de rezemare: m. conform ipotezei 4. cu dimensiunile stabilite in unna sunt trecute in planul sarpanta (figura 4. se face urmand precizarile din subcapitolul Calculul de verificare a acestora 4.p = 180 + 28.3/cos35° pr.d).8 x 100 x 1.132 Acoperi~uri tip sarpante din lemn . = 0.L = R~l.24: perpendiculara Qr R" c. rrI 't' = lei I = 185/2.60 pentru piesele de reazem (figura 4.19c.10).37 = 1. unde kdef. = 1. Se aleg talpi de dimensiuni q . unde ::S.42cm fmax= f.83 + 0. .0 .coeficient de flambaj .5) = 0. = 0._ q/4 unde 384 £1' 2 - 5 e). = Rerr x 1= .8 daN/cm2 d).coeficientul 11.668 x1.668 (limitat la valorile din tabelul Rell = 87.85 = 3352daN M.29cm si f2 = 0.88 = 64. Sageata finala in ipoteza I de incarcare este Cnax= 0.. m. unde: f. (aria de contact dintre cele doua elemente) m-. I = 185cm • suprafata de pe care preia popul curent incarcarea este 2.20 em < fadm=2.greutatea proprie a panei + gpr. .din incarcarile permanente flins!= 0." = 64 x 2.Jemn tratat pe suprafata > Mmax= 2035daNm portanta a popului rezulta din relatia: Ac x <Pc x mTe.incarcarea norrnata unde incarcarile norm ate sunt = 0 "25 x 0 19 x 600 = 28 .3 x 2.15/cos35°+ 149x 11. = 3352 daN.37cm.15 +31.> 122x 1979x 1.83cm . Rezulta valorile sagetilor instantanee si finale.If - Sageata admisibila pentru pane este fadm=Ll200.·A c ·mTe ·mr ell = 21.5 = 208 daN/m g} = 48.sageata datorata incarcarilor temporare fj=fj. cu Ac= 1OOcm2 iar lungimea considerata pana sub pana.3 = 111daN/m P =IOOdaN. relatia 4. Verificarea pe directie paralela cu talpilor sunt solicitati la compresiune perpendiculara pe E=11300N/mm fibrele modulul de elasticitate Talpile de sub popii verticali directia fibre lor.55cm si f.+f2.55 (l +0.08. g 15x15x50cm. . e zi deci relatia de calcul este Ix. 15m2 pe proiectie orizontala. If= I = 185cm -Iungimea de flambaj C.288 .15) > Npop= 3352daN. un de L este deschiderea de calcul fadm= 485/200 = 2.

317 1.088 0.Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn 135 (figura 4.40 4 12 x IS 12 x 12 5. ~ -t---it--+- .29).040 0. PI P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 PIO PI] PI2 PI3 PI4 PIS Pl6 rigla pana cosoroaba caprior rigla caprior caprior I caprior caprior pop talpa clesti clesti contrafisa sipca sipca n---'" '.:.40 4 12 x IS 5.' " Tabelul422 EXTRAS DE MATERIAL LEMNOS Sectiune Lungime transversal a efectiva Bucati m bxh emxem 5.30) si In cea longitudinala (figura 4.15 2 2.70 12 xiS 2 12 xIS 1.108 0. 8~' 3.I -=t Fig.22) este un tabel In care se tree toate elementele sarpantei.40 96 X 96 2 5.00 28 x IS 6 3.50 IS x IS 6 1.50 5.40 38 X 38 30 3.oz5 0..80 2 0.440 Pozitie Element Jb "~' JJ9~11~ lvr 12 xI5 P7 Ilcaorior -=or 1 .I ~ I- -\---W \\ :1 II . 2. Lungimile de livrare ale sortimentelor folosite la confectionarea sarpantei se iau din tabeluI4.12/ :.50 3. Pn).. cu lungimile efective si cu cele de livrare a sortimentelor din care se confectioneaza fiecare element si numarul de bucati din fiecare sortiment.50 5.00 1 I.00 2.002 0.90 8 <1>8 5.100 1.55 9" x 96 I 12 x IS 4. cu pozitia specifica a putea fi identificate In extrasul de material lemnos. cu dimensiunile sectiunii transversale. In vederea calculului volumului de material lemnos necesar executarii sarpantei.55 38 x 38 8 TOTAL (me) Lungime de livrare m 5. ~ 8.980 0.90 12 x IS 2 10 x 10 1.40 I.50 1.50 5.28 .50 1. Extrasul de materiallemnos Extrasul de material lemnos (tabelul 4. pentru 4.8 .05 -1 55 J+-.024 0.00 2.00 3.50 4..046 4.- 1-- II II ~ -++-.Plan sarpanta .~ ~ U: cO'DrD.3.15 30 3.85 6 0.045 0.120 0.162 0..00 1.00 2.4 (Pl .072 0. ~.134 Acoperisuri tip sarpante din lemn . 4.068 O.00 0.00 4.238 0.50 4.00 VoIum neeesar me 0. 12.25 d ~3.1 .50 28 x IS 6 0.00 5.

8 . 'en c '" ::=: "": .Q C '" J::! ~"C 0 u N '" 00 .) ....J m- " ::! ~ ~ _.i: on C ~ __'I........CIS C __.... '" - '" " " :. _gc.. C"'l ~ ~ Q S... ::l .t< st ~ 0. ... ~"'c '"o- '<i C"') '" N 00 N I<- """ i. -§ e0 c: "! .4 4.!'l"-c a-v> 1~ _.> C u I V) ---' 0 00 I 0\ "7 oci I:- 0 c. <l) e '" C <l) ...~-fl-Rili ~ ~:! I f." 0..: sc....... c:: r ffffft H" I ~i:1m I II h '" ~~ .... c: "0 a .. '" '" u. ~ " ~ "'''' ..._ '" <l) «:J ~ c: K~~ K: 00 -"" .~ ~ " ::=:0..- .... II '" ...o.a 0 (!) 00 ~ .136 Acoperisuri tip ~arpante din lemn . ". Ie- -"F§] ~ u " - ~ C <. 0 " u . a C '" C ee go..__ 0- O-v> " ~ -~ "c.~ ... V) <l) U _r a 0 ::l oz.....Do.. S! ~o .ft. /I "0 . u'" t-..-' -'I... 0 ..t< .. 0 -----><.... V> ~ ...- c: c V ::=: so.:! . " -. ... 0 0 § <. '" l~~ c:::: .Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn 137 c:::: e ~l=f. N No.. N ~ -... 0 <C <C I a:l a::l I C .

.Tipuri de placi armate .. .in domeniul elastic. Placile armate pe 0 directie sunt: a) placi incastrate pe 0 latura si libere pe celelalte laturi. avand centurile de grosimea placii.ld). la care armatura este dispusa perpendicular pe laturile lungi.Prevederi generale 139 5.latura libera .CAP. la starile limita ale exploatarii normale. b) placi rezemate pe doua laturi paralele ~i libere pe celelalte doua Iaturi. Dintre acestea cele mai intalnite sunt planseele curente din placi si grinzi.latura incastrata . din beton armat.1 b). c) placi cu raportul intre Iaturi este mai mic decat 0. zidarie. realizate monolit sau prefabricat. -libere pe una dintre laturile scurte si rezemate pe celelalte laturi (figura S.latura rezernata h) c) d) e) 5. In acest ultim caz grinzile de pe 0 directie rezemand pe celelalte (grinzile secundare reazema pe grinzile principale). Ia care armatura de rezistenta este dispusa perpendicular pe latura incastrata (placi in consola -figura 5.5 (inciusiv) si 2 (inciusiv) ~i sunt rezernate pe: .lg). Ele pot fi: . .lh) . Placile armate pe doua directii au raportul intre laturi cuprins intre valorile 0.incastrate pe una dintre laturile lungi.l:zan~ ~el mai bine conditiilor tehnice si economice impuse planseelor In constructiile civile modeme [43].J I 1l77l77Ill/lll1l7l777711ll/?/7??77l7Inm»h i) 77l?777l17l11ll7J1»)7I/lII1ll/17/7J7/711I7h 777////77//. temperatura).. Placile planseelor curente au forma dreptunghiulara sau asimilabila acesteia si pot fi annate In camp pe una sau doua directii.trei laturi ~i libere pe a patra latura (figura S. Eforturile sectionale produse de incarcari se determina printr-un calcul: _ in domeniul elastic sau in domeniul post-elastic cu metoda echilibrului lirnita. .rezemate pe tot conturul (figura S. la care armatura de rezistenta este dispusa perpendicular pe laturile rezemate (figura b) LLI ) g) + + + ..le). . • directia de armare In camp Figura 5. . Prin plansee curente din placi ~i grinzi se inteleg acele plansee alcatuite din: .incastrate pe una dintre laturile lungi. diafragme de beton). ele raspu.placi cu deschideri mai mari decat 70 ern si cu reazeme liniare (grinzi. Planseele pot fi alcatuite si numai din placi rezemate pe pereti din beton annat sau zidarie.lc).1 INTRODUCERE Planseele din beton annat sunt cele mai utilizate in prezent la cladirile civile.doua laturi adiacente (eel putin una incastrata) ~i libere pe celelalte laturi (figura S. rezemate pe una dintre laturile scurte ~i libere pe celelalte doua laturi (figura S. libere pe cealalta latura lunga si rezemate pe cele doua laturi scurte (figura S.lf).2 PREVEDERI GENERALE Calculul planseelor se face luand in considerare componentele normale pe planul acestora ale incarcarilor verticale si tinand seama de actiunea incarcarilor din planullor (seism. 1i).5 sau mai mare decat 2.grinzi pe 0 directie sau grinzi pe doua directii. . vant.pe una sau doua directii 5.1 . la starea limita de rezistenta. .1 a).2 . f) I) I!I CD CL.S PLAN~EE CURENTE DIN PLACI ~I GRINZI DIN BETON ARMAT a) 5.tot conturul (figura S.

hale Ie industriale eu degajari de aburi - Grosimea stratului de acoperire cu beton a armiiturilor Stratul de acoperire eu beton trebuie sa asigure aderenta corespunzatoare a armaturilor si protectia acestora impotriva agentilor fizici si ehimici din mediul in care functioneaza elementul. umed. atat prin pozitia lor in ansamblul structuni. c1asa betonului.placi arm ate pe 0 directie: • simplu rezemate hpmin . IV constructiile expuse la inghet -dezghet in stare umezita: cheiuri. acoperirea eu beton se mascara de la marginea elementului din beton. .subsolurile neincalzite .. jara agresivitate chimica.elementele prefabricate .Plansee curente din placi ~i grinzi din beton armat .peretii ~i fundul recipientelor de lichide: rezervoare. pentru placile prefabricate. nereti .2 Prevederi generale 141 Predimensionarea pliicilor Grosimea placilor. pe baza regulilor statieii constructiilor.3 se dau grosimile minime necesare de acoperire cu beton ab a armaturilor longitudinale de rezistenta.2. Grosimea necesara a stratului de acoperire eu beton depinde de conditiile de mediu. III ." medii obisnuite sunt date in STAS 10107/0-90 [49].70 mm. stalpi. 5. In eontinu.medii cu agresivitate chimica: . CaS04 etc. .hale Ie industriale cu umiditate redusa .1. in spatiile de utilizare publica . in functie de categoriiJe de expunere din tabelul 5. pozitia elementului structural intro constructie etc. castele de apa . din zona litoralului Marii Negre.placi armate pe doua directii: • simplu rezemate • incastrate elastic i. pentru placile monolite. relativa >75% cu umiditatea In aer liber Spatii inchise.exteriorul cladirilor protejate prin tencuire sau aite finisaie grupurile sanitare ~i bucatariile.la placi armate pe doua directii. .elementele monolite tumate in cofraje sau pe beton de egalizare: grinzi. bazine. dar nu mai mult de 50 mm (5. canale deschise. Con~tructll~e sunt compuse din elemente structurale care pot fi expuse in mod diferit I. conditiile de control din timpul executiei. grosimea placilor trebuie sa fie multiplu de 10 mm. ab trebuie sa respecte si prevederea: ab ~ 1. neagresive chimic In contact cu pamantul si In contact cu parnantul eventual cu apa subterana wa agresivitate chimica alte cu condens interiorul cladirilor civile (incJusiv bucatarii si grupuri sanitare) . se trateaza eazul constructiilor situate in medii obisnuite. tehnologic in aer liber III In contact cu apa sau iichide.exteriorul cladirilor neprotejate. pan a la cea mai apropiata armature considerata. neexpuse Ia inghetdezghet in stare urnezita . diguri . pe langa aeeste valori.140 . -- 35 i. • incastrate elastic .60 mm.elementele monolite tumate direct in sapatura: fundatii.medii continand gaze eu actiune agresiva asupra betonului (bioxid de sulf hidrogen sulfurat.5 Calculul 'in domeniul elastic al eforturilor sectionale produse de incarcari se face: ..2 si de tipul de elemente. in functie de tipul de planseu din care fac parte. NaCI. Tab eu 152 I Categoria Conditiile de mediu Spatii inchise. Daca grosimea necesara a stratului de acoperire cu beton a armaturii.30 mm. pentru placile planseelor intermediare ale cladirilor civile. asigurat de finisaje.1e~Osl~llor de acoperire cu beton a armaturilor pentru constructiile sltu~~e. de dimensiunile elementelor. . 30 .acoperisul reeipientelor de lichide . este mai mare de 10 mm. CaCI2. acid elorhidric. pentru planseele earosabile II Spatii inchise. se alege cel putin cea prevazuta in tabelul 5. TabeluI5 1 Tipul planseului Plansee eu grinzi si: . se considera: _ medii obisnuite.~ a~tl~ne~ internperiilor si a umiditatii. pentru placile planseelor intermediare ale cladirilor industriale.2d. cat $1 pnn gradul de protectie.). pe baza teoriei placilor plane.100 mrn. Se disting patru categorii de expunere.~re.reglementari specifice .Na2S04. relativa $ 75% In aer liber cu umiditatea Exemple I - I i. iar pentru aite tipuri de medii. ·. De regula.la grinzi si placi arm ate pe 0 directie. stalpi pentru estacade. diferenta se adauga si la grosimea minima admisa a placii. · . 40 1min 45 Se recornanda: . ziduri de sprijin in tabelul 5.) sau pulberi agresive (saruri pulverulente s~lubile ~~h~groscopiee . in care constructiile pot fi expuse la 'intemperii si la umiditati ridicate. amoniac etc.80 mm. conform tabelului 5. · • Valo~1.1 ) .haIe1e industriale cu umiditate ridicata . .mediul salin. in functie de agresivitatea mediului.

valor.3 si a relatiei (5.Calculul static Tabelul54 Grosimea minima de acoperire cu beton a armaturilor transversale [mm] Catezoria elementului conform tabelului 5. - - - - 5. 10 unele Determinarea valorilor solicitarilor se face cu ajutoruI calculului static. In cazul in care se dispune de modele de ca1cul omologate ale elementelor planseelor. incadrarea este evident categoria III). ca1culul capacitatii portante a planseelor in ansamblu si a elementelor componente ale acestora se efectueaza in ipoteza cedarii lor. 2. Tipul de monolit. In general incarcarile ce intervin la calculul planseelor sunt incarcarea permanenta din greutatea proprie (placa de beton armat. conform tabelului 13.Plansee curente din placi si grinzi din beton armat . cu ajutorul calculului in domeniul plastic se pot obtine in anumite situatii valorile solicitarilor in sectiunile caracteristice (la reazeme si in deschideri). mobilier. Grosimea stratu!ui de aeoperire eu beton a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula multiplu de 5 mm ~i se obtine prin rotunjirea in plus (sau eu eel mult 2 mm in minus) a valorilor determinate pe baza tabelului 5. care reflecta mai riguros comportarea lor ca elemente din beton armat.1). prefabri-cat prefabri-cat modul de pretumat element pretumat uzinat uzinat executie pe santier pe santier ahm. valorile din paranteze se refera la armaturile de rezistenta ale peretilor turnati in cofraj glisant. Calculul static in domeniul elastic ne furnizeaza solicitarile de tip momente incovoietoare si forte taietoare in sectiunile caracteristice ale placilor. ~l situatii. respectiv al elementelor realizate din betoane eu agregate usoare din categoria II.3 CALCULUL STATIC . pentru elemente din beton de clasa > C16/20. In acest caz. eforturile sectionale si deformatiile se stabilesc In baza acestor modele. se realizeaza prin teneuire cu mortar de ciment de marca z MI00. etc. care au partea supraterana incadrata in categoriile I ~iII. incarcarile tempo rare pot alcatui impreuna cu incarcarile permanente una sau mai multe scheme de incarcare. doar daca este determinanta conditia (5. se pot adopta aceleasi valori ca pentru partea supraterana (in loc de valorile pentru categoria III). III si IV. . dupa caz. 20 15 15 10 10 nervuri dese cu b< 150 mm 45 30 15 20(30) 10 15(30) Pereti structurali Grinzi.2 IV III II I indiferent de monolit. Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor transversale este data in tabelul 5. I.2 conform conditiei (5. stalpi. Placi plane si curbe. 3. _ in cazul partilor subterane ale cladirilor. diferenta de grosime a stratului de acoperire.5 in care: ai . majorate cu 5 mm. La placile ~igrinzile continue ale planseelor. fundul 45 35 recipientelor de apa . grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date in tabelul 5. Tinand cont de faptul ca pentru constructiile de importanta normals (cladiri de locuit) un calcul in domeniul plastic este complicat ~i necesita timp mai indelungat in general se prefera efectuarea unui calcul in domeniul elastic.reprezinta acoperirea cu beton a armaturii.3 . Aceasta rotunjire poate fi praetie necesara. prin formarea de mecanisme cinematice. Stabilirea ipotezelor si combinatiilor de incarcari se face in conformitate cu prevederile mentionate in capitolul 3. Calculul static in domeniul postelastic ne permite sa cunoastem modul de cedare al placilor si valoarea lncarcarii de rupere (ultime). 35 25 30 20 25 bulbii diafragmelor Fundatii. pentru ab se adopta alte valori minime fata de cele date in tabelul 5.4. se refera la armaturile de pe primul rand. la panourile mari prefabricate de fatada se aplica reglernentarile specifice acestor structuri. Calculul static 'in domeniul post-elastic cu metoda echilibrului lirnita este un caleul mai laborios necesitand de cele mai multe ori mijloace si tehnica de calcul speciala. ~. Observatii: .2 II III I Tipul de monolit sau arrnatura prefabricat pretu mat pe uzinat santier etrierii si barele 20 15 10 15 transversale ale carcaselor sudate IV 143 Tabelul53 Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a arrnaturilor longitudinale. dar care au fata de contact protejata prin tencuire sau placare cu faianta..142 .reprezinta diametrul armaturii longitudinale considerate. pereti despartitori.1).. .3 si anume: in cazul elementelor realizate din betoane obisnuite de clasa C8!l 0 si C 12/15 din catezoriile II. [mm] 25 Evaluarea incarcarilor Evaluarea incarcarilor de calcul pe m2 de suprafata se face pe baza incarcarilor normate si a coeficientilor incarcarilor stabilite conform precizarilor din capitolul 3. . d . necesara in partea subterana.1). sub actiunea incarcarilor de calcul. In medii tara agresivitate Categoria elemcntului. se iau valorile pentru elementele de categoria n (in caz contrar. 5.) uniform distribuita sau concentrata. _ in cazul elementelor aflate in contact direct cu lichide. De asemenea. la placi ~i pereti. finisaje etc) considerata uniform distribuita si incarcarea utila (oameni.

2 . La placile mono lite pe suprafetele tuturor panourilor acestei scheme se aplica 0 incarcare conventionala dirijata de sus in jos (figura 5. iar incarcarea ternporara in deschiderea respectiva. Pentru determinarea momentului maxim pozitiv intr-un camp. se determina astfel: q'=g+£' (5. In prima schema conventionala de rezemare a placilor. La placile continue rezemate pe tot conturul.3 . pot fi determinate pe baza urmatoarelor incarcari conventionale: incarcarea permanents conventionala. intocmai ca lagrinzile izolate sau continue. se face. armate pe 0 directie. de suprafata.Scheme de incarcare utilizate la calculul placilor in domeniul elastic Calculul static in domeniul elastic al placilor armate pe 0 directie Determinarea solicitarilor prod use in sectiunile placilor.5 Solicitarile care apar in sectiunile placilor si grinzilor continue calculate in domeniul elastic. precum si in deschideri altemante (figura 5. rvlllllll a) 5. izolate sau continue. la care pe fiecare directie deschiderile sunt egale sau difera intre ele cu cel mult 30%. pot fi determinate prin metoda retelelor elastice sau prin alte metode mai exacte. Solicitarile din sectiunile placilor continue. Pentru determinarea momentului maxim negativ pe un reazem.144 . armate pe 0 directie. continue armate pe 0 directie nu deschiderii respective ca fiind Calculul static in domeniul elastic al placilor armate pe b) 0 douii directii Figura 5. pe unitatea de suprafata. de incarcarile permanente ~i temporare de calcul aplicate uniform distribuit.incarcarea ternporara de caJcul pe unitatea Momentul de calcul intr-un camp al unei placi va fi mai mic decat cel rezultat prin considerarea incastrata perfect Ia ambele extremitati. se determina pentru schema de incarcare cea mai defavorabila corespunzatoare fiecarei sectiuni.4) 2 g .momentul incovoietor de pe un reazem intermediar al placilor se determina pentru 0 deschidere de calcul egala cu media deschiderilor adiacente reazemuJui respectiv.incarcarea temporara de calcul pe unitatea de suprafata. realizate monolit. de regula. In a doua schema conventionala de rezemare a placilor. dupa cum urmeaza: . incarcarea permanenta se considera aplicata in toate deschiderile.Plansee curente din placi si grinzi din beton arm at . izolate sau continue pe 0 singura directie sau ambele directii.3a). a carei marime. Dimensionarea grinzilor continue la care incarcarile pot alcatui mai multe scheme de incarcare se face pe baza infasuratoarelor momentelor pozitive si negative de calcul.3) de suprafata. Pe suprafata tuturor panourilor acestei scheme se aplica 0 incarcare conventionala dirijata altemant de sus in jos ~i respectiv de jos in sus in toate modurile .momentul incovoietor intr-un camp ~iforte Ie taietoare se determine pentru marimea efectiva a deschiderii respective. p .Calculul static 145 20% si ale carer incarcari uniform distribuite pot alcatui mai multe scheme de incarcare.2b).incarcarea permanents de caJcul pe unitate p . incarcarea permanenta se considera aplicata in to ate deschiderile. la care incarcarile pot alcatui mai multe scheme de incarcare.2) incarcarea ternporara conventionala. Momentele incovoietoare in sectiunile placilor continue realizate monolit si legate rigid de grinzile pe care reazerna. cu deschideri ce difera intre ele cu eel mult Solicitarile produse de incarcari in sectiunile placilor arm ate pe doua directii. (5. panourile se considera incastrate perfect pe reazemeIe intermediare si simplu rezemate pe conturul planseului. precum si in deschideri altemante (figura 5. se admite ca momentele maxime ~i momentele minime din campuri sa se determine pe baza a doua scheme conventionale de rezemare. calculate In domeniul elastic. iar incarcarea temporara in deschiderile adiacente reazemului respectiv.2a). ale carer deschideri difera intre ele cu eel mult 20%. panouriIe acestora se considera simplu rezemate pe tot conturul lor. gc : gc-g+2" - p (5.incarcarea permanents de cal cuI pe unitate de suprafata. . cu sectiunea constanta. pentru 0 fasie de placa de latime egala cu unitatea. pot fi determinate pe baza coeficientilor de influenta ai grinzilor continue cu deschideri egale. soIicitate de incarcari permanente si temporare aplicate uniform distribuit. Pe : Pc=¥ in care: g .

4a) pe suprafata ambelor panouri aplicandu-se de sus in jos incarcarea conventionala q" pe unitatea de suprafata..10 pentru placi rezemate pe tot conturu!. In a doua schema conventional a de rezemare. Momentul maxim (in valoare absoluta) pe fiecare reazem intermediar al placilor continue se determina prin considerarea a doua scheme conventionale de rezemare pentru cele doua panouri adiacente reazemuIui respectiv. Coeficientii pentru caIculul valoriJor maxime ale momentelor in camp si pe reazem pentru placile cu un singur camp armate pe doua directii sunt conform tabelelor 5.8 0.5.l Ix l Ix l Ix .8 0. panourile se considers simplu rezemate pe laturile situate pe conturuI planseului si incastrate perfect pe toate celelalte laturi (figura 5. pe unitatea de suprafata.8 >-~ 0.9 . Daca deschiderile difera cu mai mult de 10%. momentele maxime si respectiv momentele minime in dimpuri se obtin prin adunarea momentelor incovoietoare produse de incarcarea q conform relatiei (5.8 0. Indiferent de metoda de calcul in domeniul elastic folosita pentru determinarea solicitarilor.5 1. in cazul placilor continue pe 0 directie sau pe ambele directii la care deschiderile de calcul nu difera cu mai mult de 10%.Scheme conventionale pentru determinarea momentului pe reazemele intermediare b) :rrdllllllllih ~~I1~l\~I~'~I~I~ q"_/ 11111&111j Figura 5.8 0.8 0. momentele in campuri si pe reazeme se determina conform tabelului 5. acestea se pot reduce dupa ambele directii conform figurii 5.9 - 0.8 0'18 0..3 .5 < 1yI1. determinarea mom entel or se face dupa regulile staticii constructiilor. Iy/lx~ 1.Coeficienti pentru corectia momentelor incovoietoare .4) pe prima schema conventionala de rezemare cu momenteIe incovoietoare produse de incarcarea q" pe a doua schema conventionala de rezemare a placilor. este data de relatia: q q' a) 5.3 .Plansee curente din pIaci si grinzi din beton arm at .CaIculul static 147 P 2 q' 1111 trill 11111 11111 (5.4 .8 0..fIIT b) I1I 1 hi Panou intermediar II I I III II I II I I 11 Figura 5.3b) a carei rnarirne.146 .l Figura 5.5) Panou marginal q" a) ~ 11111111111111 611111111111111111111111 q" JIm I11111". pe suprafata ambelor panouri aplicandu-se de sus in jos incarcarea conventionala q" pe unitatea de suprafata.4b). prin insumarea momentelor obtinute pe fiecare dintre cele doua scheme convention ale.11.5 .5 practic posibiIe (figura 5.l Ix " l Ix . panourile se considers incastrate perfect pe reazemul comun si simplu rezemate pe toate celelaIte laturi (figura 5. Momentul maxim (in valoare absoluta) pe reazemul considerat se ia egal cu media aritmetica a momentelor incovoietoare obtinute la stanga ~i dreapta reazemului. ~2 0.5 + 5. in prima schema conventionala de rezemare.Scheme conventionale pentru determinarea momentului In carnpuri La placile mono lite.

148 - Plansee curente din placi si grinzi din beton arm at - 5 Tabelul55 TIP DE PLACA 1

5.3 - Calculul static

149

Tabelul56

A
0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30 1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00

alx 0.0059 0.008 O.oI05 0.0133 0.0162 0.0193 0.0227 0.0261 0.0292 0.0329 0.0365 0.0439 0.0514 0.0588 0.0657 0.0721 0.0776 0.0829 0.0873 0.0912 0.0946

aly 0.0946 0.0881 0.0813 0.0744 0.0676 0.0612 0.0555 0.0491 0.0447 0.0403 0.0365 0.0300 0.0248 0.0206 0.0171 0.0142 0.0118 0.0099 0.0082 0.007 0.0059

~Ix

~ly

0.0588 0.0838 0.1147 0.1515 0.1936 0.2404 0.2906 0.3430 0.3962 0.4489 0.5000 0.5942 0.6747 0.7407 0.7935 0.8351 0.8676 0.8931 0.913 0.9287 0.9412

0.9412 0.9162 0.8853 0.8485 0.8064 0.7596 0.7094 0.6570 0.6038 0.5511 0.5000 0.4058 0.3253 0.2593 0.2065 0.1649 0.1324 0.1069 0.087 0.0713 0.0588
;;..-,

~I I I I I I rL

,.

Ix

TIP DE PLACA 2

I

f

J~
[VI,

_j
q ,1,

I I rrI t=-~: ~ II rI:-

rr-r-

,I'"

A
0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95

a2x 0.0071 0.0093 0.0117 0.0142 0.0169 0.0197 0.0224 0.0252 0.0280 0.0307 0.0334 0.0384 0.0429 0.0467 0.0499 0.0526 0.0546 0.0567 0.0587 0.0600 0.0606 a2y

a2y 0.0887 0.0808 0.0730 0.0654 0.0582 0.0515 0.0455 0.0401 0.0352 0.0310 0.0272 0.0210 0.0163 0 -, 0127 0.0100 0.0079 0.0063 0.0051 0.0042 0.0034 0.0028 a2x

~2x

~2y 0.8649 0.8138 0.7553 0.6914 0.6249 0.5583 0.4941 0.4339 0.3788 0.3294 0.2857 0.2146 0.1617 0.1228 0.0943 0.0732 0.0575 0.0457 0.0367 0.0298 0.0244 ~2x
2'

0.1351 0.1862 0.2447 0.3086 0.3751 0.4417 0.5059 0.5661 0.6212 0.6706 '0.7143 0.7854 0.8383 0.8772 0.9057 0.9268 0.9425 0.9543 0.9633 0.9702 0.9756
~2Y

~

Ix

~~

r-

L_.-=
III1IjIlIl~

I I I

-

i'
II-

~

~·Vl\ fvh

s- --{
':T

... 1.;

11 I I I II I I

II

q\
A = Iy fix

A = Iy fix

M x = a 2x . q . 1~ ; q x = ~ 2x • q
My = a2y . q .l~; qy = P2y . q M'

Mx=alx·q·l~; My

1.00 . q .l~;
• •

= aJy
qx = qy
~lx

l.l0 1.20 1.30 1.40 1.50 1".60 1.70 1.80 1.90 2.00

x

= _ qx

·1: . M' 8'
Ix

Y

= ---

q y .12 y

8

q q

= ~lY

Cand latura incastrata este paralela cu Ix sunt valabile titlurile inferioara pentru A'

f,
~.

I I I

l
~

f

~.

Mx
>.

~I

1111

II 11111
qxL,

I I lE
,

,I" I"" lI"" I~-;.. zr

,io?;~

A'

A' = Ix fly

150 - Plansee curente din placi ~i grinzi din beton annat - 5

5.3

Calculul static

151

Tabelul5.7 TIP DE PLACA 3
f33x f33y

Tabelul58 TIP DE PLACA 4
Ix

Ix
'Io-..,.j-,"

0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85
e--- __ I

0.0073 0.0093 0.0114 0.0l36 0.0157 0.0178 0.0198 0.0218

0.0801 0.0709 0.062 0.0538 0.0463 0.0396 0.0338 0.0289

0.2381 0.3139 0.3932 0.4716 0.5456 0.6127 0.6709 0.7230

0.7619 0.6861 0.6068 0.5284 0.4544 0.3873 0.3291 0.277 M M
x y

r--

-=

--!,f r-r
lIl-

A 0.50 0.55 0.60 0.65

U4x

U4y

f34x

f34y

I-

0.0037 0.0051 0.0069 0.0089 0.0111 0.0135 0.0161 0.0187 0.0215 0.0242 0.0269 0.0322 0.037 0.0414 0.0452 0.0485 0.0513 0.0537 0.0557 0.0574 0.0589

0.0589 0.0561 0.0529 0.0496 0.0462 0.0427 0.0393 0.0359 0.0327 0.0297 0.0269 0.022 0.0179 0.0145 0.0118 0.0096 0.0078 0.0064 0.0053 0.0044 0.0037

0.0588 0.0838 0.1147 0.1515 0.1936 0.2404 0.2906 0.343 0.3962 0.4489 0.5 0.5942 0.6747 0.7407 0.7935 0.8351 0.8676 0.8931 0.913 0.9287 0.9412

0.9412 0.9162 0.8853 0.8485 0.8064
0.7596

"
2'

-=::'

I-

1\'1\

d 1\1:.

1ft

-

\1\

L... ..

0.70
0.75

I J2 ~L I ~_II ~I
~I,

I

-= 'i' ,...,. lIIIlI-:10"1--::;: I~ I-

f-

I-

'

m-k

lII-

~ III

'11111
q:-;l.\.

~

11111 jill
A

q/,

I~

0.80

0.7094 0.657 0.6038 0.5511 0.5 0.4058 0.3253 0.2593 0.2065 0.1649 0.l324 0.1069 0.087 0.0713 0.0588
I---

= ly / Ix

0.90

0.0235 0.0246 0.7664 0.2336 +-__ +-__ +-_---+___:_:_~=__..J 0.8029 0.1971

=U

0.85
3x . 3y .

0.95 0.0252 0.0210 r----t---I---+----+--:.____j 1.10 0.0293

=u t-_1_.0_0_+-0_.0_2_6_7+_0_.0_17_9-+_0_._83_3_3 __j____:_0.:._::.1.:_66:::_:7_ . M' = _ q x . 1~
0.0133 0.8798 0.9120 0.9346 0.9505 0.962 0.9704 0.9766 0.9813 0.9849 0.9877
f33y

q. e y;

q-I 2 . q x x' -

(.l, 3x I-' (.l,

q

0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30 1.40 1.50 1.60 1.70
.

qy
y

M'

= 1-'3y. q = _ q y ·1~
8

M, =u4x ·q·l~; My
=U 2

qx =~4x·q

-~ 4y ·q·1 . y' q y - 4y' q

0.1202 0.088 0.0654 0.0495 0.0380 0.0296 0.0234 0.0187 0.0151 0.0123

x

8'

M~ = _ qx ·l~ ; M' 8 y

= _ qy

. I~ 8

1.20 0.0313 0.0098 r----t---I---+----+---~paralele 1.30 0.0330 0.0074 1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00 0.0343 0.0353 0.0362 0.0369 0.0374 0.0379 0.0383 0.0057 0.0044 0.0035 0.0028 0.0022 0.0018 0.0015

Cand laturile incastrate sunt eu Ix sunt valabile titlurile inferioare pentru A'

Ix

_:;.I

Pj
LI!

lx

Ji
21

~I

~I
_:;.

-

M'x

J!_ I Mx

1
I

~

I-

1.80 1.90 2.00

_j
q),

I

I~

_:. J:,:I- --. IalI-

lI-

-

'-10

~1I11j11l'l

A'

152 - Plansee curente din placi si grinzi din beton armat - 5 Tabelul 5 9 TIP DE PLACA 5
')..,
USx

5.3

Calculul static

153

Tabelul5.l0
Ix
:"::1

TIP DE PLACA 6
'~!" IlIIlI-

usy

(3sx 0.1111 0.1547 0.2058 0.2631 0.3244 0.3876 0.4503 0.5108 0.5675 0.6196 0.6667 0.7454 0.8057 0.851 0.8848 0.9101 0.9291 0.9435 0.9545 0.9631 0.9697 (3sy

(3Sy 0.8889 0.8453
2;.

0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30 1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00
')..,'

0.0041 0.0053 0.0072 0.0091 0.011 0.0131 0.0151 0.0171 0.019 0.0209 0.0226 0.0257 0.0284 0.0305 0.0322 0.0337 0.0348 0.0358 0.0365 0.0371 0.0377
usy

0.056 0.0523 0.0484 0.0442 0.0401 0.0361 0.0323 0.0287 0.0254 0.0224 0.0198 0.0153 0.0119 0.0092 0.0072 0.0057 0.0046 0.0037 0.003 0.0024 0.002
Usx

~

')..,

Ux

uy
0.0367 0.0352 0.0336 0.0322 0.0299 0.0279 0.0258 0.0238 0.0217 0.0198 0.0179 0.0146 0.0118 0.0095 0.0076 0.0062 0.005 0.0041 0.0033 0.0028 0.0023

(3x

(3y

lx

0.50
77

0.0023 0.0032 0.0044 0.0057 0.0072 0.0088 0.0106 0.0124 0.0143 0.0161 0.0179 0.0214 0.0244 0.0271 0.0293 0.0312 0.0327 0.034 0.0351 0.036 0.0367

0.0588 0.0838 0.1147 0.l515 0.1936 0.2401 0.2906 0.343 0.3962 0.4489 0.5000 0.5942 0.6747 0.7407 0.7935 ~10.8676 0.8931 0.913 0.9287 0.9412

0.9412 0.9162 0.8853 0.8485 0.8064 0.7599 0.7094 0.657 0.6038 0.5511 0.5000 0.4058 0.3253 0.2593 0.2065 _Q.1649 0.1324 0.1069 0,087 0.0713 0.0588 qx Mx My
2'

~·l
J\.J'''d2
Mx
l :.;.

'~~
l-

M\~

0.7942 0.7369 0.6756 0.6124 0.5497 0.4892 0.4325 0.3804 0.3333 0.2546 0.1943 0.149 0.1152 0.0899 0.0709 0.0565 0.0455 0.0369 0.0303 (3sx
-'='

\1,

-

rvl'

r::~-:: fCC
lIIlI-

0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30

ilI-

-

M\

ii-

---,
~ I I I I II I I I ~
q,l,

b.

~l
'

liiiI-

f-:: ---;:',

e,

v

/

,

;?no

-

').., Iy Ilx =
M, = usx . q . l~; qx =~5x . q
My = Ct.5y . q .l~; qy = ~5Y M'x = _ qx ·l~ . M

~ I I I III I " ~
qJIJ
')..,

Iy Ilx

q

8

'

=--Y

qy .l~

8

=U =(1

6x 6y

·q·12. x ·q·12y' .

'

Cand latura simplu rezemata este paralela eu ly sunt valabile tit1urile inferioare pentru ')..,'
Ix

= (36x • q

T

I _jj. - -. I - ;::~-;: I II ~I . ~~.
!VI'... I\h

21

'if"C~

1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00

qy M,
x

= (36Y
q

.

q

= __

X_X.

.12

8'
8

~

M' y

= _ qy .l~

I-

III11

q,\

II III

~

')..,' i, Ily =

03x 10 ql~ 10 12 ql~ ql~ ql~ ql~ -05x -05X -06x -06x -P5Y -P6y 10 12 ql~ ql~ 4 a Mb e 5 e ql.(a5yq . si Iy se iau egale eu semisuma deschiderilor adiaeente fiecarui reazem pentru determinarea momentelor negative maxime de pe reazeme.c ':: 1 () f b I Me Md Me Mf 10 12 ql~ Zidarii.l .5 h :' .. Acesta se alege astfel incat sa fie acoperita toata suprafata pe fiecare din directiile de calcul.a1yq )ly max . 2 a -' II :. q =±2 . Solicitarile se determina prin metode aproximative impartind placa in fa.3 . Deschiderile de caicul pentru fasiile luate in considerare se stabilesc in functie de rezemarea placii planseului pe peretii de rezistenta conform tabelului 5.doua randuri de placi (n Ix rc- { I<. pot fi determinate prin metoda retelelor elastice. Pentru 0 placa se considera mai mu1te fa~ii pe fiecare directie.un rand de placi (n = 1) •l •l .7) in care coeficientii de distributie a incarcarilor f3se scot din tabelele 5.10. adica q = qx+gy se obtin incarcarile pe cele doua directii considerate in caIcui exprimate astfel: (5.1- :.12 Reazeme alcatuite din Schema de rezemare Deschiderea de calcul pentru laci Deschiderea de calcul se mascara de la fata zidului adaugandu-se de fiecare parte lungimea: 6= - I n==1 I<- n=2 -05x -P5x -04Yg -PSYg n=3 Ma -+ a :" h .trei randuri de placi (n .Calculul static 11 155 Tipul placii continue . Metoda retelelor elastice. presupune calculul eforturilor pe doua directii de calcul considerate.. * centura sau grinda Deschiderea de calcul se mascara de la fata lateral a a grinzii sau centurii monolite . cu deschideri inegale. Ix l :' -+ = 3) "2 max 4xmin == (a4xq ± u1xq )lx M max= (a q' ± alyq")l~ 4y 4ymin M max= (a q' ±alxq")I~ 5x 5xmin max_ '+" 2 M5Ymin.P3x 12 .Plansee curente din placi si grinzi din beton armat . Punand conditiile ca sagetile la mijlocul placii pe cele doua directii sa fie egale fx = fy si ca incarcarea total a uniform distribuita q sa fie egala cu suma componentelor sale q.~ii de Iatime unitara pe ambele directii neglijandu-se continuitatea lor si momentele de torsiune. ca si aplicatie a teoriei elasticitatii. centuri sau grinzi tara legatura monolita ql~ 5 6 L~ : I' r II r b r b a h 2 b 2 l .1J -+ il 'i b :'i b d J b c a d b :. 'i" c a . si gy. ) :) 5 4 10 10 ql~ Grinzi sau centuri cu legatura monolita "- ql~ dar nu mai mult decat - Formulele se pot folosi si cand deschiderile difera intre ele cu eel mult 10 %. b _i " .. q =g+p M max 2xmin= (a2A M max= (a q 2Ymin 2y M max= (a q 3x 3xmin M max= (a q 3Ymin 3y M ' ' "2 ± a1xq )lx ± a1yq "2)ly ±alxq")I~ ±alyq")I~ = 2) :' .5 7 5...6) qx = f3xq qy = f3yq (5. solicitarile produse de incarcari. In acest eaz I. p" p q =g+2.154 . . Numarul de fa~ii depinde de variatia incarcarilor ce pot aparea in panourile de placa considerate si de deschiderile de caleul. Directia principals (x) se va stabili astfel incat majoritatea panourilor de placa sii aiba pe aceasta directie latura scurta..12 Tabelul5.5 Tabelul5 Relatii de calcul 2 a 5. "2 M6xmin =(a6xq ±a1xq )lx max ' "2 M6Ymin= (a6yq ± a1yq )ly Pentru calculul in domeniul elastic a placilor continue pe una sau ambele directii..

clasa de beton respeetiv marea armaturii.50 0.8b) (5. aite calitati de materiale etc).55 0.60 - 'in care: hox.inaltimea utila efectiva pe directia x (cand aceasta este directia scurta). introduciind valori pentru termeni .inaltimea utila efectiva pe directia y.la placi annate pe ho=h-a 0 A a M ~hORa ca: din tabelul (5.9) .aeoperirea eu beton majorata eu 1/2 ~ (aproxirnandu-se bara cu care se va face annarea).grosimea placii. hoy.55 0.8c) I Tipul de beton I Tipul de otel OB37 PC52. sectiunea respeetiv. a .4 .1 Ob).10a) = c'~bh -R = a 0' . Aa se stabileste pe directie (5. valoarea minima baza procentelor minime de arrnare.10c) II i "I II Se poate intampla m < 0.n. ariilor de arrnatura In sectiunile caracteristiee 157 dupa caz ho. 5.la placi annate pe doua directii hox = h. Aa Aa = bh . PC60. daca insuficienta pentru preluarea momentului ineovoietor (5. Se calculeaza m= valoarea relativa a momentului incovoietor pe baza relatiei: M b·hZ . din care va fi alcatuita placa. Pomind de la grosimea rezultata din predirnensionare se determina inaltimea utila efectiva : . h .b.Plansee curente din placi si grinzi din beton armat . in acest caz. STNB Clasa bctonului < C28i35 (Be35) > C32/40 (Bc40) Sb Beton obisnuit Beton eu agregate usoare 0. majorata eu 1/2 ~ (aproximandu-se un diametru de - Ariile de arrnatura se pot determina specifice. p 100.10b) i: 5.~ intinse un diametru de se calculeaza (5.Jl - 2m .b' atunci aria armaturii .Determinarea in care se introduce exprimate in [N] si [mm) .a hOy = hox. (5. sectiunea de beton este insuficienta pentru a prelua momentul incovoietor M.4 DETERMINAREA ARIILOR DE ARMATURA iN SECTIUNILE CARACTERISTICE . PC60. In urma calculului static se determina eforturile in sectiunile caracteristice (pe reazeme 5. . hox sau hoy . Cll relatia ~=J -. La calcul se vor lua in considerare toate combinatiile de incarcari considerate defavorabile. 5. si ell ajutorul unor programe de ealcul bara cu care se va face annarea).14. cu /11 se calculeaza.60 0. eforturi care vor servi la ca1culul ariilor de armature. >. (5.156 . Determinarea ariei de armatura se face considerandu-se grosimea placii cunoscuta din predimensionare si alegandu-se materialele. Tabellll 5 13 simplu armata este in care: h . combinatii definite in eapitolul3. STNB OB37 PC52. pentru marirea capacitatii portante se poate adopta un alt grup de materiale (otel-beton) ell rezistente mai mari sau modificarea grosimii placii de beton.5 Schema statica a fasiilor considerate in calcui este grinda continua articulat simplu rezernata. Pentru cazurile care IlU pot f incadrate in tabelul 5. (5.8a) rn > mmax.14 se determina procentul corespunzator de armare p sau optional valorile lui ~ sau ( de unde rezulta aria de armatura sub una din urmatoarele si in campuri). Calculul static se poate efeetua eu programe de calcui a grinzilor continue [15] sau alte programe.55 0. forme: Din tabelul 5.14 ( m be < J . Daca .grosimea placii a .aeoperirea eu beton a.01.

..§~~------------------------------------------------~ NNNNNNNN~ a ~~~~~o~o~o~_~_~~~-~N~N~N~MOO~ ~~~~~~~~~~~~~qq~~~~~~~~~~~~~~~ N N N N N C"1 N N ~-~~~~~3~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~r-+-----------------------------------------------------------i ~N838=~~N~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ '"5 ~~----------------------------------------~ .4 .Plansee curente din placi si grinzi din beton armat .5 ~~o~~~~_~o~~~~_~o~~~~-~O~~M~-~ .....5 .--.Detenninarea ariilor de armature in sectiunile caracteristice ~ 159 . .158 ..... 5..

plasele sudate se pot utiliza atat pentru placile prefabricate. 0.$6 mm. OB37 O.5 bare pe metru. prescriptiile de proiectare referitoare la placi sunt date in normele specifice structurilor din care fac parte.3 bare pe metru.50 ontime de armare. Procentele de arm are minime sunt cele date In tabelul 5.17. pentru barele din partea superioara si pentru barele inclinate. <1>8 mm.50 0.15 P s 0. cu rezernari continue pe pereti sau grinzi. din ote! de tip Modul de arrnare al p lacilor PC60 procente PC52 0.5 PREVEDERI DE ALCL4.20.80 0. pentru barele drepte de la partea inferioara a placii.10 % \ Pm:n o· /0 0.16. . placile Pe doua directii . indiferent de tipul de otel. Acestea pot fi: _ plase legate Cll sarrna. $4 mm (placi mono lite) sau <1>3 mm (placi (placi sau OB37:. in orice rezistenta sa fie mai mare sau eel mult egala respectiva. pas. la I care proeentul de arm are rezultat din calcul este p < 0. _ $6 mm. figura 5. cat ~i pentru placile monolite. Grosimea placilor se alege conform paragrafului 5.30 .40 barelor se util izeaza tabelul 5. cu plase legate eu sarma. alcatuite din bare montate individual..4 bare pe metru. Plasele legate cu sarrna se folosesc in cazul elementelor executate monolit.50 0. Tabelul5.pentru armaturile de rezistenta: .6a sunt prezentate cateva posibilitati de armare pentru mono lite. ~ 400 mm..2 Placile se arrneaza cu bare dispuse in general pe doua directii perpendiculare.40 in I P.olO .plasc sudate.50 Placi arrnate eu plase sudatc calcul. daca armaturile sunt realizate din otel OB37. Distantele maxime admise intre armaturile de rezistentasunt date de numarul minim de bare necesar 'in zonele intinse. _ pentru armaturile de repartitie.25 . Se poate accepta ca diametrul maxim al armaturii de rezistenta determine cu relatia: sa se (5.15 prefabricate ). pentru alte tipuri de plansee. daca h. capacitatea de cu momentul incovoietor din sectiunea infasuratoare a momentelor maxime. PC52 sau OB3 7 . 0. deci aceeasi distants 16 Armarea pliicilor cu plase legate cu sarma Se recomanda sa se utilizeze pe cat posibil eel mult doua diametre pentru armaturile de rezistenta ale unei placi.Prevederi 160 . daca 300mm < h. din bare PC60.. Pentru alegerea distantei intre bare ~i a diametrului obisnuite ~/o ST~B 0. $6 mm.0. barele sunt din otel PC60 sau PC52. se ia in I Procentul minim pentru arrnaturile din zoncle lntinse la Grinzi obisnuitc (care nu sunt rigle de cadru) ~J placi. de exernplu. Barele nctede de tip OB37 sunt utilizate cand arrnatura de rezistenta rezulta din conditii constructive (diametre minime.lhp + 2 [mm] formand plase. a placii: . . 'in functie de grosimea h.20 .0.n =1.15. Distanta minima intre armaturile realizate din bare laminate mrn. dad.60 0. . 0.8 % la placile arm ate pe 0 directie si sub 0. procente minime de armare). > 400 mrn.Plansee curente din placi si grinzi din beton armat .05 ~ Pm.5 . sectiune in lungul placii. 0. din otel PC60. $5 mm (placi monolite) sau <1>4 mm prefabricate).5 Diametrele de alcatuire pentru pHici de beton armat 161 minime care pot fi utilizate la plasele legate cu sarma sunt: 5. ~ 300 mm.TUIRE PENTRU PLACI DE BETON ARMAT Prevederile prezentate In continuare se refera la placile planseelor din cladirile civile sau industriale. plansee ciuperci sau plansee dala cu rezemare numai pe stalpi. in general din otel STNB. respectand intre bare (figura 5.: 0 directie 0.25. in care sunt necesare in intregime din acelasi Procentul mediu de arm are trebuie sa se incadreze in urrnatoarele limite economice: sub 0. 0. determinat pe baza diagramei Armaturile se ancoreaza dincolo de sectiunea bare.5.25 . Armaturile se dispun in general ordonat de-a lungul placii. .10 considerare in calcul numai aria sectiunii unei Armarea se face astfel incat. valorile optime fiind date in tabelul 5. PC5::? Diametrele minime utilizate la plasele sudate din otel STNB sunt: _ pentru armaturile de rezistenta. . _ pentru armaturile de repartitie.30.5% la cele annate pe doua directii. .11) ': dmax = O. numar minim de bare. Daca intre doua bare nu este respectata distanta minima la cald este de 80 prescrisa.0. daca h. Tabelul5 Plac i arm ate ell bare legate.7).

pe lungimea barelor pentru momentele negative (fig. 5.11 19.11 17.46 2. armaturile drepte si inclinate se pot realiza continuu.79 4.71 1..0 10.17 10. de exemplu ca armaturile marca 3 si 4 din figura 5. lungimea necesara de prelungire a armaturilor rezulta mai mare decat 0.58 2.17 Sectiunea armliturii intinsela pllici armate cu plase legate [emI/ml 5.98 2. sau pe toata zona de camp.5 In general.75.40 11. sectiunile de inclinare se prevad incepand din imediata vecinatate a reazemelor. Armaturile de la partea superioara a placii (calaretii).07 6.03 3.83 2. .77 1. In cazul placilor obisnuite (Aa este aria armaturii de rezistenta dispusa dupa directia scurta.09 15. aceasta distanta se poate lua egala cu 0. Acest mod de arm are se poate aplica placilor continue.95 1.59 3. Daca este indeplinita conditia Q::.58 10.07 4.20 15.76 16.33 3.2510. pentru a permite preluarea fortelor taietoare.24 3.5 19.6a. iar la partea superioara.97 12.83 11.83 12.24 5. cu mai mult de trei deschideri egale (sau care nu difera cu mai mult de 10%). grinda.49 1.30 7.57 1.5 17.5 13.6c sunt prezeotate doua procedee de armare cu bare longitudioale drepte si inclinate ~i cu calareti dispusi pe reazeme. /l.33 9. pe toata deschiderea.0 13. Se admite ca acest mod de armare sa se faca numai in zone Ie tn care momentele negative depasesc ca valoare capacitatea portanta a sectiunii de beton simplu.65 6. Portiunea dreapta din zona de reazem a arrnaturilor inclinate se prelungeste in deschiderea urmatoare tot cu 0. 5.02 1. 0.87 2.28 5.6a si 5. deoarece rezulta din calcul aceeasi arie de armatura pentru multe sectiuni succesive. Fasonarea armaturilor se face direct pe cofrajul placii.89 1.5 9.37 4. La placile cu incarcari temporare mari in raport cu cele permanente.53 1.09 2.45 1.85 7.66 22.0 12.5 20. Daca r~~emul margi~al face corp comun ell placa (centura.62 10.80 5. unde 10 este lumina pentru deschiderea adiacenta cea mai mare.38 8. nu se utilizeaza bare inclinate decat la placile continue c~ deschideri peste 2.5 10.19 4.28 6.0 m.24 8.14 6.49 11. pentru asigurarea pozitiei lor In timpul betonaru placii.79 8. perete din beton armat).62 1.65 2. unde 10 este lu~ma.02 3.57 12. . adica distanta intre marginile reazemelor aferente deschiderii (figura 5. avand deci lungimi mari.49 4.05 8.2/0.93 12 13.90 13. Sectiunea pe metru a acestor bare trebuie sa fie eel putin eel putin 4<1>6.Plansee curente din placi ~i grinzi din beton armat .26 9.41 8 6.36 4.15Aa.57 11.73 8.66 1.53 3.91 5.05 16 25.32 8. se continua de 0 parte si de alta a reazemelor.0 6 3.69 Barele plasate peste reazem (calaretii) se _p~t ~er~ina cu picioruse de rezemare.5 .29 5.93 9. /l.70 8. ridicarea barei se face la aceeasi distanta 0.Prevederi de alcatuire peotru placi de beton armat 163 Distanta lntre bare em 8.15 18. 5. _.05 2. I. ca In figura 5. 10 mm. barele pot fi livrate in colaci.0 17.39 13.5 14.82 9.c). R.36 13.6b. perpendicular pe directia armaturilor de rezistenta din camp si de pe reazem se dispun armaturi constructive.36 2.82 1.13 4.76 4.54 6.65 14 19.69 2.89 7.5 15.32 11.83 6. pe metru Iiniar).84 11.54 7.85 6.2/0.51 Diametrul barelor.5 16.62 9. Daca incarcarile sunt mari (de exemplu la radierele fundatiilor). in acest caz.0 14.82 5.0 11.35 3.0 18.7a).31 10. De :egula. ajungandu-se eventual la 0 arm are continua In partea superioara a placii (fig.91 4.0 16.10 16.59 5. pe toata Jungimea diagramei de momente negative.0 9.31 12.04 5. Placi armate pe 0 directie (pentru care l.87 3. >2. In acest caz. 5. l~ cazul reazemelor intermediare.61 5.66 13. aceasta distants este de 0.79 2.28 17. sau 0. este preferabiJ ca armaturile sa fie individuale pentru fiecare deschidere (fig. a). pot sa apara momente negative extinse partial. Daca ariile de armatura necesare din calcul sunt diferite de la 0 sectiune la alta. In cazurile curente.6d).42 9.28 6.2510.5. de repartitie.17 20.25/0 de la fata reazemului (fig.99 13.162 .14 3.62 4.72 2.05 Daca armaturile au diametre ::.80 7.84 9.0) in cazul placilor armate pe 0 directie.24 18.6a si 5.28 9. in figura 5. caiculatecu metoda echilibrului lirnita.41 12.5 18. pe~tru ca aceste ~a:e sa poata fi utilizate si la preluarea momentelor incovoietoare negative. Pentru deschideri mai mici si solicitari reduse.03 4.14 2.10 7. respectiv 0.90 11.87 13.14 23. Armaturile de repartitie se dispun la partea inferioara a placilor. sectiunile de inclinare ale armatunlor se prevad la distante suficient de mari de la marginea reazemelor.6). pe toata luogimea planseului.00 10.08 7.47 13. <0.5 12.95 5.55 8. Numarul minim de bare care se prelungesc drept peste reazeme (rara sa fie luate tn considerare in caJcul ca armaturi comprimate) este In general de 3 bare pe metru.17 2.27 7.5 11.39 12.6).48 7. mm 10 9.42 5.77 10.26 2.46 6.47 3.25Aa.19 11.72 3.31 10. se poate folosi armarea cu plase independente In camp si pe reazem.34 21.98 2.49 16.87 10. in cazurile speciale cand Q> 0.14 13.0 15.0 8.11 5. Tabelul5. in cazul placilor cu incarcari concentrate mari.57 4.6b.0 19.57 2.25 4.75. sau la placile continue care au 0 deschidere mult mai mica dedit cele invecinate.

I !'. De regula. Diametrele. c) armarea pentru cazul in care Mreazem J » I Pentru pJiicile annate crucis. Ilx ::. Calaretii se prelungesc de 0 parte ~i de alta a reazemului cu lungimea 0.6 . sau 5~8/m (bare din OB37). se dispun pe randul al doilea. 5.. Acest mod de asezare este rational. deoarece.1camp . la partea superioarii.'---------/ 10 In lannalura con:trucliva ios d) armarea carnpului cu moment ineovoietor negativ Figura 5.164 . pentru fiecare directie in parte. 2. respectiv a tendintei de forfecare intre placa si grinda. In zonele nehasurate din figura 13. prin marimea lniiI!imii utile a placii: hox > hoy. se prevad calareti. numai in zone Ie hasurate. arrnaturile de rezistenta se dispun respectand prescriptiile curente. de aceea.J"n:ti -.Procedee de arm are a placilor a) ann are a unei placi cu deschideri egale (Mreazem Mciimp) b). armaturile de rezistenta dupa directiile x si y se incruciseaza atat Ia partea inferioara a placii. date pentru barele de rezistenta de pe directia scurta. In cazurile obisnuite.18. aceste bare suplimentare trebuie sa respecte conditiile de annare minima." respectiv barele marca 3 si 4 din figura 5. ariile sectiunilor transversale si masa armaturilor din bare laminate sunt prezentate in tabelul 5.7c).Plansee curente din placi si grinzi din beton annat . iar barele Aay. 5. Aceste armaturi trebuie sa respecte conditiile pentru arrnaturile de repartitie ale placilor annate pe 0 directie.7c.7a).Prevederi de alcatuire pentru pliici de beton annat 165 [armatura de rezisten:a in camp sus . cat si la partea superioara. aceste bare sunt 5~6/m (PC60. . respectiv marca 1 si 2 paralele cu latura mai mare. in camp.2510< (fig. dacii l. La calculul ariilor de armatura se tine seama de asezarea pe doua randuri. pe reazeme. < Iy(fig. 5.33b.7b si 5. PC52). aria de armatura pe directia mai scurta rezulta mai mare decat cea de pe directia lunga.0) b) annarea cu bare independente drepte loA l ~ lo dupa nccesuuri I /('ul. Plac] arm ate pe doua directii (pentru care 0. armatura de repartitie este necesara.5 . Anniitura de rezistenta paralela cu directia scurtii se dispune pe randul intai barele Aa.5 s I. l 105 U loi5 [/ l~_. 'in acest caz.5 Pentru preluarea momentelor incovoietoare locale de incastrare pe reazemele cu continuitate de pe directia laturii mari (y).

.48 24.40 38.64 24.08 20.280 7.980 3.64 32.20 75.40 5 1.040 10.040 10.36 91.830 5.120 1.617 0.40 20.19 55.420 2.080 6.780 9.030 7.70 19.620 9..130 1..40 102.5 5.60 37...V 1~ eruuri s au grinzi ~ I--!""-- ~.130 2. In cm 1 0.: - "'1": .40 25. =f= i armaturi ~ .00 126.5 .40 39.40 14.32 25.86 18.56.60 100.17 13.550 4.520 6.820 12.570 1..80 29. ~ ~ '- 10 12 14 16 18 -V F 1.Plansee curente din placi si grinzi din beton annat .20 12.-:-.24 18.32 16.910 6.010 1.540 2.80 113.990 9.490 7.580 1.600 9.60 2 2 0.70 15.78 14.16 12.240 12.800 4.28 64.73 18.28 49.12 30.86 28.00 6 1.60 7 1.37 43.24 61.030 7.920 5.160 8.222 0.7 ..I ~r" 20 22 25 28 32 36 40 I 3L \ Iy I B-Il ". -.010 2.78 21.05 12.990 2.870 A Any Aria sectiunii transversale pentru n bare.710 6.28 71.20 44..96 48.80 40.Dispunerea armaturilor de rezistenta ~ide repartitie la placi .570 2.40 10 2.785 1.26 34.Prevederi de alcatuire pentru placi de beton annat 167 Tabelul5 Diametrul mm 6 8 18 Masa kg/m 0.40 31.20 51.510 3.10 61.80 4 1.00 24.30 15.510 2.07 17.888 1.850 1.44 72.395 0.980 3.00 _j .850 4.280 9. L .06 15.260 4. ) -I.20 3 0.00 63.530 7.1.840 6.020 5.520 5.60 34.12 56.350 3.166 ...080 4.55 30.84 22.32 16.16 40.60 80.620 6.260 3.700 3.390 4.503 0..020 6.283 0.08 20.020 4.420 11.850 11.I-' b) placa armata pe doua directii r armaturi de rczistcnta Aa ) ~ f-- .700 10. ~ t ~ r0- 1 Iy a) placa armata pe 0 directie Figura 5.09 22./4 .80 50.40 88.160 8.010 3.00 49.10 25.98 26.80 9 2. 15.140 3.12 30.040 12.140 4.060 10.460 2.540 3..32 81.650 7.910 10.46 36.20 19.310 7.20 8 2.

Valorile incarcarii sunt date in tabelul 5. finisaj gresie este data in tabelul 5. Inearearea pennanenta . = 1. 1 2 3 4 5 Denumire material Gresie Mortar adeziv Mortar de ciment (egalizare) Placa de b.Schema de calcul a incarcarii permanente pe scara Tabelul 5.168 . 1 2 3 Denumire material Parchet Mortar de ciment Placa de b.033 0.1 1. Tencuiala mortar var Greutate Specifics [kg/ml] 800 2100 2500 1700 Incarcarea Normata [kg/m2l Coef.20 Denumire material Beton simplu Beton armat Greutate Specifica [kg/rrr'] 2400 2500 _.10 0.8 192.028 0.1 1. Pentru a simplifica calculul se considers pentru trepte 0 grosime echivalenta care este uniforms pe toata lungimea rampei.1 275 22.01 TOTAL 169 5.5 5.120 0.010 0.3 1.5 em grosimea planseului propusa dupa predimensionare: hp= 10 em c).1 1.19 Nr. incarcarii 1.19.1 Grosimea [m] 0.22cm acoperirea eu beton ab: a.7 27.3 1. Incarcarea de calcul . TOIAL Incarcarea Normata [kg/m21 Coef.8 .1 397 Nr.9 76.3 1.6 EXEMPLU DE CALCUL SI ALCATUIRE A UNUI PLANSEU Se va exemplifica proiectarea placii planseului peste parter pentru constructia prezentata in capito lui 2.070 TOTAL Incarcarea de calcul [daN/m2] 316.19 Tabelul519 Nr.01 Incarcarea de calcul [daN/m2] 22.3 Grosimea [m) 0.a. Tencuiala mortar var Greutate Specifica [kg/rrr'] 2600 2100 2100 2500 1700 Incarcarea Normata [kg/m''] Coef. Incarcarea perrnanenta din planseu.Plansee curente din placi si grinzi din beton annat . [daN/m2l 23.20 . 1 2 - 4 Figura 5. finisaj parehet este data in tabelul 5.1 439 - Predimensionarea pliicii planseului grosimea minima a planseului este: h. Incarcarea permanents din planseu. Crt.6 . min = - Imin 45 = 415 45 = 9. Crt. Crt.Exemplu de ealcul si alcatuire a unui plan~eu de beton annat b).a.3 1. incarcarii 1.5 510 - .5 275 22. - - Evaluarea inciirciirilor pe m2 de suprafatd a).ce actioneaza pe scara Pentru a calcula incarcarea permanenta ce actioneaza pe scara se calculeaza suma incarcarilor date de placa de rezistenta a rampei si de treptele de beton sirnplu.022 0.3 1.007 0. incarcarii 1.3 Grosimea em) 0.3 90.10 0. Tabelu15.

1 Stabilirea fiisiilor de calcul Fasiile luate 'in considerare prezentate 'in figura 5. 170 .t.I- ~~ ~ r- F2 x I PanouI nr.4 I-I-I-I-I-I-- Flx f.5 d). Dorrnitoare Casa scarii.6 . 7 Panoul nr.Exemplu de calcuI si alcatuire a unui plan~eu de beton armat 171 utila este data In tabelul 5. I 5.5 Panoul nr.4 1.10 -Panourile de placa luate in considerare la calculul placii planseului I: Figura 5. Coridoare normata [daN/m2] 150 300 2 390 Panoul nr.10 actioneaza Camere.3 Incarcarea utila de calcul [daN/m2] 210 Panourile de placii (ochiurile de placii) considerate pentru distribu(ia incdrciirilor Numerotarea ochiurilor de placa considerate se regaseste 'in figura 5.21 Tabelul5.21 Spatiul unde Incarcarea utila Coeficientul incarcarii 1. 'I I . Crt.r- l. . 6 F3 x F4x y L:= x F3y Figura 5.Il.Plansee curente din placi si grinzi din beton arm at . 2 Fly F2y F4y Panoul nr. pentru calculul pe cele doua directii x si y sunt Panoul nr.9. Incarcarea Nr.Fa~iile luate in calcu! Distributia tnciirciirilor In figurile urmatoare sunt date dimensiunile panourilor considerate in calcul si valorile coeficientilor de distributie a incarcarilor pe cele doua directii x si z.9 .3 I Panoul nr.

..4 - -- A... 4 Iy 1..1 I3x 0.2065 A.Plansee curente din placi ~i grinzi din beton arrnat .8351 l3y 0...2546 l3y 0.5 . ..10 ° - ..5 5. '"''''''''"~~" """"'" " ..5 Panoul nr.172 .4058 1... 1 1.5942 l3y 0.=1_ ly 0. 2 I l3y 0.6 A=I3x 0..7935 l3y 0.. " ...1.7553 Iy Ix I3x 0.2447 1. 6 I3x l3y 1 ~ -- I! Ix I3x 0..""" Iy 4.6 .7454 Panoul nr. . ..Exemplu de calcul si alcatuire a unui plan~eu 173 A=- ly I Ix I3x 0...=1_ Panoul nr....... 3 Iy 2.....1649 ! I Panoul nr.=1_ Panoul nr... A=A.

0.8351 0. 71 """'~~""'" ly ~x ~y g=332 q=176 2.40 t 0 F1Xf 9=349 q=167 2.-5 __ 0 I f -r--® 9=236 q=125 --. .2546 0.-60-----.--®_ _ 4... Valorile incarcarilor pe eele doua directii sunt eentralizate in tabelul 5.0Q t Observatie: Pentru efectuarea calcululul eu programul "grie".85 t 9=397 q=390 g=66 q=35 g=440 q=390 (3x (3y s. 5...._.11 ..60 ---.2065 0. g fdaN/m'] Iq[daN/m' I f 4.t Obs: Cu F2Xf 9=332 q=159 2..22 Tabelul522 Panoul nr.Coeficientii de distributie a incarcarilor F1Y® .15 Directia Y g=66 q=35 Fig..15 F4X ®.6 ..4058 1 91 108 440 328 66 162 397 167 159 0 54 176 125 0 44 52 390 157 35 86 390 F2Y® f 4. unde 1 este proiectia pe orizontala a rampei si ex.Exemplu de calcul si alcatuire a unui planseu de beton arm at 175 ! - A'=~ 9=112 q=54 F3XtlSQ f t 0) g=O q=O g=332 q=159 3.75 t I Panoul nr.50 t o t 2.174 .7935 0.2447 I 0.6 f 1. f 1.40 f f (2) 2.60 f 0 9=328 q=157 g=91 q=44 1.7454 0.5942 0 0..exe s-a considerat pentru deschid~rea a 3-a 0 lungime echivalenta lech = lfcos a.3----.[daN!m~ _qv[daN/mJ 2 3 4 5 6 7 439 439 439 439 397 397 397 210 210 390 210 210 210 390 0.4Q 2. este unghiul pe careil face rampa eu orizontala. 3.00 CD t t (!)9=162 g [daN/m] q [daN/m] q=86 9=108 q=::52 F4Y t~--4..00 4.1.5 5.Plansee eurente din placi si grinzi din beton annat .-60--f'r----4..75 0 (2) s-a notat panoul de placa prin care trece fasia..7553 0 0.60 f q=86 Q) g=510 q=390 1. [daN/ill) 349 332 0 112 332 236 0 gv[daN/l1l}_ _iL. g= 162 g=440 q=390 Schemele statice ale fiisiilor si inciirciirile aferente Directia X F3Y f .1649 0.

176 - Plansee curente din placi si grinzi din beton annat - 5

5.6 - Exemplu de calcuI ~i alcatuire a unui plan~eu de beton armat
464.148 F3X NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L CAPAT
=3 = CAP AT UBER = REAZEM ARTICULAT

177

Calculul momentelor lncovoietoare in sectiunile caracteristice
Pentru calcul se utilizeaza programul de calcul al grinzilor continue "gric.exe" • . Rezultatele calculului static sunt prezentate in cele ce urmeaza.
FIX NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC

1.375

313.844

1.375

=
=

1

= REAZEM

ARTICULAT REAZEM ARTICULAT

L 1.0000E+00

1 2.000 INCARCARI LINIARE DESC g

P

MOMENTE

349.000 167.000 MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS

1

1 0.000 0.000 2 0.000 0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X 258.000 F2X NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L 2.750 ll-lCARCARI LINIARE DESC g 1.000

STINGA 1.0000E+00 1 1.500 I.OOOOE+OO 2 3.500 I.OOOOE+OO 3 2.750 INCARCARI LINIARE p DESC g ............ _-----_ .......... _--------_ .._--------------_ .... ---_ ..... --- ..--_ .. CAPAT STINGA 1 112.000 54.000 2 0.000 0.000 3 332.000 159.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS .......................... __ ...... _ ....... - ...... _- ----- _ .. -_ ....... - --------_ .... - -- - .._ ........ CAPATLIBER 1 0.000 -0.000 2 -126.000 -186.750 3 -85.801 -168.945 4 0.000 0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X

MIN. MF 174.500

X 1.000

=1 = REAZEM ARTICULAT = REAZEM ARTICULAT

.....

-----~---..... --......-....-....-....-...--...... -....--... --- ..-..-..--..-..--- .. .
1

MIN. MF
--

X

CAPAT STINGA

2
3 F4X

0.000 0.000 391.289

0.000 0.000 1.488

-0.000 -169.343 264.543

0.000 1.750 1.488

............ ---- ......... _-------- ..... ----_ .......... ----------_ ..... -------------

1.0000E+00 P

-------------_

_-_ --------_ ---_ ---_ .. 1 332.000 159.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. I'vlA.X. MS MIN. MS ...................... _--------_---_ _-_ -_ ..__ _---_ .. 1 -0.000 -0.000 2 -0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI MIN. MF DESC MAX. MF X -- .......... ---_ ..... _-- .... _------------_ ..... _--_ ... ----_ ..... --_ .... -----_ .... 464.148 1.375 313.844

NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA

=2
=REAZEM ARTICULAT = REAZEM ARTICULAT

X
1.375

CARACTERISTICI DESC L .......... --_ ... --_ ...... _-----_ ............ -_ ........ _--_ ... _---_ ...... _-- .. - ....._-- ..- ........ 3.000 1.0000E+00 2 4.150 1.0000E+00 INCARCARI LINIARE DESC g P _ ..- ....... _---_ ... _ ..----_ .._-----------_ .......... __ ....... ---_ ...... -_ ...... -_ ..--332.000 176.000

178 - Plansee curente din placi si grinzi din beton arrnat - 5
MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS 1 0.000 0.000 2 -534.680 -690.872 3 -0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X I 2 335.424 502.976 1.149 2.481 3 4

5.6 - Exemplu de calcul si alcatuire a unui planseu de beton arrnat
2.460 1.000 INCARCARI LINIARE DESC g 1 66.000 440.000 510.000 397.000 I. 7000E+00 1.0000E+00 p 35.000 390.000 390.000 390.000

179

2
MIN. MF 131.419 275.892 0.890 2.621 X 3

4

flY
NUMARUL DESCHIDERlLOR CAP ATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L 4.600 1.400 2.850 INCARCARI LINIARE DESC g I 2 3

=

3

= REAZEM ARTICULAT = REAZEM ARTICULAT

MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS --------------_ ..... --_ ..... _------_ ..... -------_ .... _--------_ ... -.. ---_ ... -0.000 -0.000 1 -230.667 -126.121 2 -328.045 -138.766 3 - 186.264 -366.919 4 -0.000 0.000 5 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI MIN. MF DESC MAX. MF X -_ _ ..----_ -_ --_ __ _ ----------_ _--- .. - _ 1.781 104.732 1.871 176.760 1 0.598 0.659 -120.721 23.047 2 1.227 179.588 1.192 377.644 3 0.000 0.000 0.764 21.895 4

1.0000E+00 1.0000E+00 1.0000E+00
p

x

1 66.000 35.000 2 328.000 157.000 3 91.000 44.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS 1 0.000 -0.000 2 -141.495 -225.067 3 -52.619 -106.494 4 0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X MIN. 1 170.915 1.840 106.567 2 7.598 0.813 -54.866 3 98.639 1.641 58.321 F2Y NUMARUL DESCHlDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L I 2 3 4 4.600 1.400 2.460 1.000

F3Y NUMARUL DESCHIDERILOR =2 CAPATUL STINGA = REAZEM ARTICULAT CAPATUL DREAPTA = REAZEM ARTICULAT CARACTERISTICI DESC L .... _ ----_ _-_ -------_ .. --_ _ ..------------_ _-_ .._ _4.600 1.0000E+00 2 1.400 1.0000E+00 INCARCARl LINIARE DESC g P -_ ..--_ _-----_ ..--_ _ __ __ --------_ --_ --162.000 86.000 2 440.000 390.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS --_ ....... -----------_ ..-------_ .... _-_ ..... _ ..... -------------_ ....... _ .............. 1 0.000 -0.000 2 -375.957 -550.351 3 0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI X MIN. MF DESC MAX. MF X --_ ..--_ .... -_ ...... --_ ..... --_ ... - .. .. ....... _----_ ......... --_ ...... --- ...... ---

MF X I.797 0.985
1.718

=4 = REAZEM ARTICULAT
=

REAZEM ARTICULAT

1.0000E+00 I.OOOOE+OO 1.7000E+00 1.0000E+00

-_ _--_

180 - Plansee curente din placi si grinzi din beton armat - 5
I 2 F4Y NUMARUL DESCHIDERILOR =2 CAPATUL STINGA = REAZEM ARTICULAT CAP ATUL DREAPTA = REAZEM ARTICULAT CARACTERISTICI DESC 418.500 58.814 1.837 1.024 261.128 0.000 1.795 0.000

5.6 - Exemplu de calcul si alcatuire a unui plan~eu de beton armat

181

Fasia

Sectiunea 1 -C 2-R

b
[mmJ

Tabelul 5 23 b
hoy

[mm]

[N/mm J

Re

2

Fly

3-C
4-R 5-C I-C 2-R 3-C 4-R 5-C 6-R 7-C I-C 2-R 3-C I-C 2-R 3-C

L 4.600 4.600 g 1.0000E+00 1.0000E+00 p F3y F2y

2 DESC

INCARCARI LINIARE
162.000 86.000 2 108.000 52.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS I -0.000 -0.000 2 -425.845 -539.580 3 0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X 441.675 237.059 1.887 2.879

1000

70

12,5

F4y

M [N·mm] 171 X 104 226 x 10" 55 x 10· 107 x 104 99 x 104 177 x 10' 231 x 10' 121 x 10· 329 x 104 378 x 104 367 x 10" 22 x 10' 419 x 10· 550 x 10· 59 x 10· 442 x 104 540 x 104 238 x 10'

m 0.028 0.037 0.009 0.017 0.016 0.029 0.038 0.020 0.054 0.062 0.060 0.004 0.068 0.090 0.010 0.072 0.088 0.039

p [%] 0.12 0.15 0.04' 0.06 0.06 0.13 0.17 0.08 0.23 0.27 0.26 0.04 0.29 0.4 0.04 0.31 0.39 0.17
~I

A. [cm''] 0.84 1.05 0.28 0.42 0.42 0.91 1.19 0.56 1.61 1.89 1.82 0.28 2.03 2:8 0.28 2.17 2.73 1.19

Observatie: Cu litera "C" s-a notat sectiunea caracteristica dm camp, sectiunea de pe reazem.
MIN. MF
242.019 98.753 1.729 3.248

cu "R"

X

Alegerea diametrelor harelor si a pasului de dispunere a acestora
Diametrele barelor alese si pasul de dispunere a acestora pe cele doua directii sunt date in tabelul 5.24 a si b

2

Determinarea ariilor de armiiturii in sectiunile caracteristice
Fasiile au fost alese cu latimea b = 1m = 1000mm Grosimea placii h = 10cm = 100mm Inaltimea utila hox = 100 - 15 - 10 I 5 = 80 mm Inaltimea utila hoy = 80 - 10 = 70 mm Se propune pentru beton clasa C 16/20 (Bc20) si pentru armatura marca PC52. Ariile de armatura in toate sectiunile caracteristice pe cele doua directii sunt date in tabelele 5.23 a si b TabeJul 5.23 a
F~ia FIx F2x F3x Sectiunea
1

Directia X
Tabelul 5.24a
F~ia FIx F2x Sectiunea I-C I -C I-R A. ~ 1 pas [mm 1 em] 4>6/20 4>8/20 ~6/20 4>6!20 4>6/20 4>8/20 ~6 1 20 ~IO 120 ~8 1 20 Pozitia arrnaturii de rezistenta in sectiune jos jos sus sus sus jos jos sus jos Observatii armare constructiva arrnare constructiva armare

[crrr']
1.12 2.00 0.72 0.64 0.64 1.68 1.44 2.96 2.16

I'

-

b

[mm]

hax [mm]

n,

[Nzrnrrr']

1-~

0

F4x

1- C 1- R 2-C 3-R 4-C I-C 2-R 3-C

1000

80

12,5

M [Nrnm] 258 X 104 465 X 104 187 xl04 169 x 104 170 x 10" 392 x 10· 336 x 104 691 x 104 503 x 104

m 0.032 0.058 0.023 0.021 0.021 0.049 0.042 0.086 0.063

p [%] 0.14 0.25 0.09 0.08 0.08 0.21 0.18 0.37 0.27

[crrr']
1.12 2.00 0.72 0.64 0.64 1.68 1.44 2.96 2.16

A.

F3x

2-C

constructi va
armare constructiva arrnare constructiva

.. -~
A

3-R

r>

-

I-C F4x 2-R 3-C

-

..84 1. 245 ~.90 . 87".9 ...89 1. cand majoritatea sectiunilor sunt armate constructiv (5~6PC52).8 0.65 5~6 '" co N 8 . N ~ ®~B 0 77 8 . N o i @ ep ~us L 1...6 .03 2.~ en '" 0- ~ 06/20 260 L~2 '" -' 0 • ® ® I'" rep sus L-1.. ~ '" ~" e © " N 0.20 rep su~ L=1.. 320 I' 5~ @rep sus 4~6 ....182 .11 este exemplificat planul de cofraj si armarea placii planseului peste parter a constructiei prezentate in capitolul2.. ~:g S? 0 N <.35 20 L=4.... rep sus ..17 2. ©N . @ L....19 $1 pas [mml em] $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $8/20 $8/20 $8/20 $6/20 $8/20 $10/20 $6/20 $8/20 $10/20 $6/20 Pozitia armaturii de 5.-' ~ .Plansee curente din pliici si grinzi din beton armat . to @rep sus 3~ L=1. 77 8 8 CV 08/20 77 L=S. figura 5.... '" '" '". '" a:i .25....00 2. . '" "'. 3.J II '" '" . Armarea cu bare ridicate pe reazem este impusa de considerente economice...28 0.45 ..I 0 eo L. e @eB/20 L 460 .85 '" " '" '" 8 ..73 1.. :::? ~I=.'" ..... 0 0 550 o- .Exemplu de cal cui ~i alcatuire a unui planseu de beton arm at 183 2.....19 0. "" l2sl 7. Daca jumatate din bare s-ar ridica pe reazem ar fi necesare 6 bare pe metru din conditia ca in orice sectiune sa avem minim 3 bare..05 0......... '" ~ " ~~ a.5 Directia Y Tabelul 5 24b Fasia Sectiunea J-C 2-R Fly 3-C 4-R 5-C I-C 2-R F2y 3-C 4-R 5-C 6-R 7-C 1-C 2-R 3-C 1-C 2-R 3-C Aa [em'] 0.75 r-.. B '" . o 105 5.56 1.42 0...... '" co ~ . dar in cazul de fata. :::? "6 @ .. . ~ to "'0 06/20 ~5... a:i -' "6 k-- 140 . 0 8 rep eo sus 140 e 6"6 0 ..15 Figura 5. 0 ".28 2.. Armarea s-a facut cu bare independente drepte aceasta cu toate ca deschiderile ochiurilor de placa depasesc 2m. " " ~ Q.. '" tl) (§ ~8 I 23 10 S! (J) "6/20 345 L=4..0 " ® -' <..e.91 1.50 :> 8 F4y arm are constructiva II - '" c.. In :::? . ... . N '" - ": 0 - armare constructiva - @rep sus e 'a> '€ '" 0 N0 <..15 2.11 -Plan cofraj si arm are placa planseu peste parter ......42 0..28 2... --' II F3y armare constructiva '" . 0 11 <D .. ~ I'" ~ ~ . 0'" N '" 00 e '" . " e. ..10 200 ~ --' ~ ~ .1 320 506 . N :" . . . '" 4.. :::? @rep Sl e ses . 0 " N '" ©'" o .. . '" "' . 0 rezistenta in sectiune jos sus sus sus jos jos sus sus sus jos sus jos jos sus jos jos sus jos observatii annare constructiva armare constructiva armare constructiva armare constructiva arm are constructiva arm are constructiva annare constructiva aimare constructiva ... se pot dispune 5 bare pe metru numai In cazul armarii cu bare drepte.. eo 0 ... '" ... e I 20 L=2.. '" " iil 0- L..75 71&6 0 0 .€ ~ '" L=2.61 1. ~ . '" . CD 06/20 L=3.::.00 .82 0. In acesete conditii se reduce risipa de armatura in cazul armarii cu bare independente realizandu-se ~i economii la manopera Extrasul de armatura corespunzator armarii placii este dat in tabeluI 5....

00 8. Cel mai frecvent folosit material este betonul annat.222 35 35 558. _ din beton simplu.75 1. care trebuie conceputa si realizata ca 0 nervura. 0· Figura 6.00 41. iar treapta este elementul secundar (placa).1b).75 15.65 1.40 37. turnat odata cu placa rampei (figura 6.90 37. Din acest punct de vedere este indicat sa folosim materiale cu rezistente mecanice si la foe ridicate.Posibilitati de executie a scarilor din beton arm at .30 1.00 8.din beton armat.35 1.05 0.222 124 485.30 4. au capacitate portanta mare si posibilitati variate de forma si finisare.60 140.80 21.90 5. prezinta deformatii mici. Scarile din beton armat monolit se executa prin turn area pe loc a betonului intr-un cofraj care reproduce exact forma intradosului scarii.10 2. 6 scARI DE BETON ARMAT MONOLIT $ 6 8 6 6 6 8 6 8 8 6 6 6 8 8 10 8 10 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 Nr. bare 15 15 8 8 9 9 24 24 24 11 11 5 5 7 7 14 14 14 7 5 7 5 II II 6 8 23 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12 PLANSEU PESTE PARTER 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 6. ~. Scara trebuie sa fie un element de constructie 'in care se imbina annonios solutia functionala ~i arhitecturala.30 44.617 37 135. Trebuie insa sa tinem seam a de importanta scarilor 'in caz de evacuare fortata. chiar si la cladiri executate din alte materiale. Indiferent de materialul si tipul scarii alese la proiectare se impune realizarea unui cal cuI functional al acesteia.20 1.85 12. turnat ulterior executiei rampei (figura 6.1 GENERALIT ATI .35 4. care reazema pe nervura.80 18.00 57.00 58.50 85.184 . . fermata din trepte si contratrepte (figura 6.5 Tabelul525 EXTRAS DE ARMATURA Element Marca 1 2 Lungimea unei bare [m] 3.25 6. cu solutia de rezistenta. Din punctul de vedere al executiei.35 108. Materialul folosit la executarea scarilor depinde de materialul din care se executa cladirea. treapta propriu-zisa se poate realiza: . in acest caz elementul principal de rezistenta este contratreapta.95 2. Dintre scarile de beton armat la cladirile civile cele mai intalnite sunt scarile din beton armat monolit.10 4.60 57.60 2.40 25.35 3.50 159.25 $10 CAP.25 0.6 0.Plansee eurente din placi si grinzi din beton annat .1 . _ sub forma de placa subtire cutata.60 1.25 6.75 2.la).40 2.50 2.1c).70 6. Aceasta datorita avantajelor pe cale Ie prezinta: sunt incombustibile.5 0.ii 'I 27 Lungimi pe diametru [m] Masa pe metru [kg/m] Masa pe diametru [kg] MASA TOTALA [KGI .25 12..45 22.60 44.15 4.75 20.40 Lungimi pe $ OB37 $6 $6 58.70 5.30 9.50 PC52 $8 86.40 8. I ~.10 1.40 8.75 85.40 5. Calculul functional al scarilor se face 'in conformitate cu prevederile rnentionate 'in capitolul 2.394 191 353 60.60 15.

rezemate pe ziduri de caramida (figura 6... intreg ansamblul pe conturul exterior al casei aceste scari sunt utilizate in cu aspect estetic placut. lara grinzi . Scarile realizate in consola se recornanda a se folosi panii la deschideri de 1.scara eu 0 singura rampa bj.I. Incastrarea trebuie asigurata pe minimum 25 em In ziduri de caramida si 15 em In ziduri de beton. eare transmit lncarcarile strueturii de rezistenta a cladirii (figura 6. specialla cladiri civile deoarece asigura un intrados neted /. balustrada \.3).scara eu doua rarnpe Figura 6.Scara rezemata pe ziduri de caramida Figura 6.4 .din placi inclinate (rampe) si placi orizontale astfel format.3 .Generalitati 187 (podeste). fiind simplu rezemat sau partial incastrat scarii realizat din pereti portanti sau cadre (figura 6. din grinzi de yang amplasate central (figura 6.Scari din beton armat monolit..L.4). . cu tiranti metalici.Scara din beton annat monolit eu grinzi de podest Dintre tipurile de scari mentionate eel mai freevent intalnite la constructiile de loeuit sunt scarile eu grinzi de podest si scarile lara grinzi de podest care reazerna prin intermediul placii podestului.( 6.~~~.5). balustrada treapte placa rampei placa rarnpei grinda de vang aj. Figura 6.5 .Scari in consola .1 .50 m.. In cazul un or lungimi mai mari se poate realiza suspendarea treptelor in consola.cu trepte independente sau cu rampe scoase in consola din zidaria casei scarii (figura 6.2b) sau dintr-un pilon central. b). zid a). id z Figura 6.L-oLL.2a).186 Scari de beton arm at monolit .6 In functie de modul de rezolvare a structurii de rezistenta se disting urmatoarele tipuri reprezentative de scari realizate din beton armat monolit: . .2 . de tavan sau de podestul imediat superior.din placi inclinate ~i orizontale (respeetiv rampe ~i podeste) rezemate simplu sau partial incastrate in grinzi de podest sau de vang.'.

Scarile se calculeaza la incarcarea din greutatea permanents (placa de rezistenta si treptele) si incarcarea utila corespunzatoare.1 se prezinta extrasul de armature pentru cele doua rampe ale scarii.Scara cu grinzi de podest Placa se executa monolit si este continua pe reazemul format de grinda. Pentru simplificarea caJculelor.7 . Ca1culul ariilor de armature si armarea scarilor se face cu respectarea tuturor Figura 6. In tabelul 6.188 Scari de beton armat monolit . ea fiind alcatuita dintr-o placa inclinata.7). . In figura 6. sectiunea fasiei de ca1cul se ia unitara. () 6~8 L=L55 120 cen lura 25x20 t 11 125 I I - _I? Ii ~I I 1+ 2-2 Figura 6.5.2 .6 6. In functie de tipul scarii se vor considera scheme statice corespunzatoare. aceasta simplificand substantial executia. In. nurnita grinda de podest. 2 Scara cu grindii de podest Podestul se reazerna pe trei laturi pe peretii casei scarii.2 CALCULUL SCA. In functie de raportullaturilor.8 este exemplificata armarea scarii la constructia prezentata In capitolul 2. podestul se descarca pe una sau doua directii.RILOR Evaluarea incarcarilor pe m pentru calculul scarilor se face In mod similar cu evaluarea incarcarilor de la calculul planseelor prezentata la cap. iar pe a patra pe 0 grinds asezata sub linia de frantura la intersectia cu rampa. Ca1culul se face considerand un sistem static de grinda continua pe directia rampei si de grinda cu 0 singura deschidere pe directia lungii a podestului (figura 6.8 . sectiune ramp a se prezinta ca 0 dala independenta de pereti.Plan cofraj ~iarmare scara prescriptiilor de alcatuire pentru placi. Tot pe acesta grinds se descarca rampa.Calculul scarilor 189 6.

OB37). 585 daN I m 6 7 8 6 Lungimi pe diametru [m] Masa pe metru [kg/rn] Masa pe diametru [kg] MASA TOTALA [KG) .20 38.15 2.40 7.1 xlOO = 59948 N = 5995 daN nAematRa = 2x28.394 32 + 1 / cos 510 = 885 daN/m a) -2.60 1.Suprafata aferenta de pe care preia grinda incarcarea .24 cm2 -jo adica 2 <I> 10 Armarea transversala se face eu etrieri din OB37 A= a (<I> 6 / 10 ).04 -jo P = 0.60 12. bho = 0 18 250·275 =124mm2 p 100 ' 100 h. incarcata cu 0 sarcina uniform distribuita provenita din greutatea ei proprie.30 12.6 Tabelul61 EXTRAS DE ARMATURA Element Marca I 2 3 SCARA 4 5 6.90 25.60 2.18 Calculul grinzii de podest Grinda de podest a aceleiasi scarii se considera rezemata pe peretii casei scarilor. = 1.deoarece sectiunea grinzii este alcatuita lara armaturi inclinate forta taietoare trebuie sa fie preluata doar de beton ~i etrieri (<I> 6/ 10.15 0.60 9.95.1 .30 x 2500 = 206 daN/m Inearcarea uniform distribuita ee actioneaza pe grinda de podest este gCtotal 885 + 585 + 206 =1676 daN/m = Momentul maxim este la mijlocul deschiderii 2 2 M = g~otal1 .6 0.incarcarea utila q" = 2.1 0 si in tabelul 6.2 sunt date planuI de cofraj respectiv extrasul de armature pentru cele doua grinzi de podest identice ale scarii.222 8 8 81. Se propune pentru grinda de podest 0 sectiune 250 x 300 mm.2 .5 x 390 = 191 ~ 8 8 8 8 8 8 6 Nr.10 0.Calculul scarilor Evaluarea incarcarilor ce actioneaza pe grinda: . Verificarea la forta taietoare: Saferenta .a = 300 .190 Scari de beton armat monolit .80 9.15 .25 x 0.5 = .25 = 275 mm R. = h .90 15.55 2.1S/2=1801 daN qe Qeb= 5995 daN> Qrnax 1801 daN = In figura 6.45xlx95. = 12.8x2l0 = 95 1 100' ae Forta taietoare maxima este pe reazem Qrnax=1676x2.1 x 0.incarcarea perrnanenta din greutatea rampei rampei si podestului gC= SafX grampii 2 .incarcarea permanents din greutatea proprie a grinzii de podest gC= 1.2.5 N/mm2 A.9 . bare 6 6 6 6 6 6 6 28 Lungimea unei bare [m] 4. = Figura 6.3xO.15 =969daNm =969 x 104 Nmm 8 8 m 32 = M b·h a ·R C 2 = 0.90 Lunaimi pe ~ OB37 PC52 ~6 ~8 26.30 1.40 1. 1676.15 (0. Gpodest Qeb = 2 Jbh~ JPmtRtqe = J250X2752 -nAematRa = ~0. respectiv rampa si podestul.15 x 1.

90 0.72 0.5 1. 1. CAP 7.4 45 R" 0.1 [28].fa.00 1..7 3.0 1.35 - 0.peretilor eu stalpisori din beton armat (zidarie complexa) sau annarea zidariei 'in rosturi orizontale (zidarie armata).00 1.50 0..j<-.9 . ALCATUlREA STRUCTURILOR ZIDARIE DIN 2.5 0. respectiv al planseului peste subsol paoa la nivelul superioral planseului peste ultimul nivel.6 Beton ell agregate I R: usoare ell subcateg.5 12.92 1. !\ilmml16.7.I..59 R" 0.2 bucati Tabelul 62 EXTRAS Element Marca I 1 $ Intr-un el.20 52. Deasemenea este prezentat calculul strueturilor din zidarie portanta la sarcini gravitationale conform normativelor in vigoare [26].. 0. Planseele acestor cladiri trebuiesc de regula realizate din beton arrnat mono lit sau din elemente prefabricate monolitizate. ~/mm2 4.59 18.50 m nivelul trotuarului..56 C28135 (Be35) 28. . aceasta nu se numara ca nivel ~i nu se considera la stabilirea inaltimii cladirii.38 1.0 1.95 0.Plan cofraj si arm are grinda de podest .' Rezistentele earaeteristiee si valorile de baza ale rezistentelor de calcul ale betonului sunt prezentate in tabelul 6.6 8.95 B 350 .70 0.'10 0. . Cladirile cu pereti structurali din zidarie nearmata sunt acelea la care peretii nu sunt intariti cu stalpisori din beton armat monolit sau eu armaturi dispuse in masa zidariei sub diferite alcatuiri.20 44 Lungimi pe diametru " Masa pe rnetru [kg/rn] Masa pe diarnetru [kg] MASA TOTALA [KGI I.3 1. D si F respeetiv maxim 2 nivele in zonele A si B.65 250 Figura 6. - - 1. (j)2x2. Inaltimea cladirii se considera de la nivelul superior al soclului.& de densitate I 1. Avand in vedere performantele slabe la actiuni seismice ale structurilor din zidarie nearmata.80 OA5 .19 1.0 2.80 0.. In zonele seismice de calcul A ~i Beste interzisa realizarea de constructii din zidarie nearmata (simpla).03 Comoresume Intmdere intindere Beton obisnun 1...65 1. subsolul se numara ea nivel.] 1.20 22 bucotl 7. [54].10 1.65 0.5 0.25 1. 8 DE .2 0.] 1.80 0.7 _.3. Pentru utilizarea structurilor din zidarie in zonele seismice A si Beste necesara intarirea..00 1.74 20. Tabelul 63 Tipu! rezistentei C41S C617.85 C8110 00/25 (Be25) 20. Compresume Beton obrsnuit 1.1.55 0.-13 0.50 0.95 .0 Rezistentele R.86 1.1 PREVEDERI GENERALE DE ALCATUlRE In prezentul capitol sunt date prevederile generale de alcatuire a structurilor din zidarie portanta din caramizi pline ~i caramizi si blocuri ceramice cu goluri.5 IB(5) IB(75) Rezistentele earacteristice 6.65 1.222 [2 12 21. In cazurile in care ultimul nivel are 0 inaltime mai mica de 3 m ~i acopera mai putin de 25 % din suprafata construita. 25 J .8 de densitate I 1.614 13 13 Lungirni pe $ 0837 PC52 $6 $ 10 21.. este data in figura 7. In cazul terenului in panta se considers inaltimea medie dintre trotuar si planseul susbolului. In toate cazurile este oblizatorie dispunerea centurilor de beton arm at mono lit..0 . ~ etr 16/10 L"1. bare Lungimea unei bare [m] 2..5 12. valori de bazd. I . 25 L ~l'-'I'ot. 3 nivele In zonele C.I'-. In acest caz se poate merge pana la constructii cu 5 nivele in zona F.76 0.9 .15 I. ImpaI1irea teritoriului Romaniei in zone seismice de caIcul din punet de vedere a valorii coeficientilor k. GR[:.10 L-2..AJUvIATURA Nr.13 de cnlcul ale betonului. amplasate in zone cu intensitate seismica redusa (maxim P+ 1E in zona seismica de ealcul C atunci cand planseele se comports ca 0 saiba rigida si maxim constructii P In cazul in care planseul nu realizeaza saiba rigida).".'--'"I..4' 15..77 1.10 .1 C25130 (Be30) 14.64 Simbol Clasa de beton CI211S C16120 IBel0) rsero: (BeI5) ale betonului.5 1.2 9.6 ~bmilimlln"mmmm mil J . domeniul de aplicabilitate al acestora se limiteaza la constructii eu regim de inaltime redus.ji! D~[f1~ .192 Scari de beton annat monolit ..10 B -l5G Ectnvalarca dsntre claselv de hewn " B 75 B 100 B 150 B 200 B 250 Valorile sunt rezultatul rnultiplicarii cu un coeficient suplirnentar egal eu 0.6 Beton ell agregare I usoare ell subcateg.. 2.JDA DE PODEST 10 6 4 22 [m] In toate el. In cazul in care nivelul planseului peste susbol depaseste cu 1.93 0.~·Inuirctl« - 1.80 52. pentru realizarea efectului de diafragma pe fiecare nivel al cladirii. In afari de peretii structurali care au rol portant (gravitational) cat si antiseismic sistemul structural poate include si stalpi numai eu rol portant.5 6.05 B .60 0.-__.

6 ::. In tabelul urmator (7. calitatea si marea caramizilor sau blocurilor. Ne g" IIJ~ In piesele scrise ~i desenate ale proiectului de executie se vor preciza urmatoarele caracteristiei ale materialelor prevazute pentru executarea zidariei si a elementelor de beton arm at inglobate: tipul.E F Inaltimea cladirii Zidarie armata sau com lexa Zona seismica de calcul inaltimea cladirii I Caramizi pline STAS457 .o .7 7.B C..D E F ::.6 s 15 A. Valoarea recornandata a acestui raport este: IIh~0. Pentru utilizarea caramizilor si bloeurilor ceramice la zidariile portante ale cladirilor trebuie sa se respecte raportul de tesere la punerea in opera.4 (7.:'5~ ~. Raportul de tesere se exprima prin raportui dintre lungimea de suprapunere a doua caramizi sau bloeuri (1) si inaltimea caramizii (h) figura 7. .D E.9 < 15 ::. crt Material STAS Format Zidarie nearmata Zona seismica de calcul 240 x 115 x 63 290x 140x88 290 x 240 x 138 365 x 180 x 138 2 Caramizi ~i blocuri eeramice eu goluri verticale STAS 5185/2 .194 Alcatuirea strueturilor din zidarie . .F C.1 .86 240 x 115 x 88 290 x 240 x 188 240x115x138 290x140xl38 E F C.Prevederi generale de alcatuire 195 Materiale utilizate e.86 Fara restrictii F ara restri ctii ::.D.1) sunt date principalele tipuri de caramizi utilizate la peretii structurali din zidarie: Tabelul71 Domeniul de utilizare Nr.6 Caramizile ~i blocurile cerarrnce dm tabelul 7.2 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in standardele respective indicate in acelasi tabel.9 s 12 s 12 ::. tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor utiliza. tipul ~i marca otelului beton.2) Lungimea de suprapunere va fi eel putin 114 din lungimea caramizii sau bloeului.1) jar va!oarea minima: l/h = 0.6 ::.8 (7.2.

buiandrugi.. 6 6c ..... 15 . PC 52 si PC 60. Infrastructura va fi alcatuita astfel incat sa formeze un sistem rigid.. dupa doua directii ortogonale si diafragme (saibe) orizontale realizate de planseele cladirilor.. in functie de conditiile de rezistenta ~i stabilitate. capabil sa transmits la teren incarcarile gravitationale ale cladirii si sa reziste la solicitarile provenite din miscarile seismice ale terenului.. H . um .. de gradul de protectie termica de economisir~a c?mbustibilului in exploatare.n eleme~t~le din beton armat inglobate in zidarie (centuri. de gradul de protectie antiseismica.2.1 . Fig. Alcatuirea planseelor va asigura de regula realizarea unor saibe (diafragme) orizontale cat mai rigide pentru asigurarea conlucrarii spatiale a elementelor structurale sub acti.. T a b eu 172 I Numar t: z o .. otel beton OB 37 si OB 30 ' . pereti nestructurali ce indeplinesc numai un rol de compartimentare a volumului cladirii.. inaltimea cladirii H (m) maxim de niveluri (n) Marci minirne de caramizi si mortar in functie de zona seisrnica de cal cuI A. stalpisori) se va utiliza beton de marca minima C8/1 0.. consurnului de ciment.5 3. repartitia sarcinilor orizontale seismice la elementele verticiale structurale se va face tinand seama de deformabilitatea planseelor. care nu rezulta printr-un calcul de rezistenta. ' ..!nea sarcinilor seismice . pereti structurali de contravantuire cu rolul de a prelua sarcinile orizontale si greutatea lor proprie. Tipul de caramida sau b!oc se...7 7. M.Prevederi generale de alcatuire 197 Principii de alcatuire a structurilor de rezistentii din zidarie . E o:j . iar cele constructive din otel beton OB 37_ ' marcile I 2 5 75 100 . Armaturile de rezistenta. In vederea obtinerii unei cornportari corespunzatoare a strueturilor sub actiunea seismica se va urmari asigurarea unei variatii cat mai uniforme pe verticala a rigiditatilor si capacitatilor de rezistenta atat a ansamblului structurii cat si a elementelor structurale componente. greutatea lor este preluata prin intermediul planseelor..Marcil~ m!nime de cararnida sau de blocuri ceramice si de mortar pentru structunle de zidarie portanta pentru zonele seismice de calcul in functie de inaltimea cladirilor sunt date in tabelul 7.. Capacitatea de rezistenta a elementelor structurale din zidarie se poate spori dupa necesitati prin: prevederea de materiale (caramida sau bloc ~i mortare) de marci superioare. . reducerea manoperei pe ~an~ier..E sau armata) o:j"O u . solidarizate cu zidaria.ro u K':l ~ . vertica!e si orizontale (stalpisori ~i centuri). Functie de rolul pe care II indeplinesc in cladire peretii din zidarie pot fi: pereti structurali portanti cu rolu! de a prelua sarcini verticale ~i orizontale.5 . .. Se vor evita alcatuiri structurale eu rigiditati si capacitati de rezistenta mai reduse la un nivel inferior fata de eele superioare.Raportul de tesere a caramizilor sau blocurilor .- :2 E 10 25 25 o:j ..196 Alcatuirea structurilor din zidarie .H.o:j ro"O :2 .ce se vor utiliza la armatura zidariei vor fi - 50 50 - 50 75 100 . u ro . de armatura.. alcatuite din pereti dispusi de regula... t oj 0 :2 E 10 25 50 ro .. reducerea greutatii constructiei.- Tipurile ~l urmatoarele: pentru armaturi de rezistenta: otel beton OB 37 si PC 52 pentru armaturi constructive. I.. In cazul in care alcatuirea constructiva a planseelor nu conduce la realizarea unor saibe orizontale rigide. . In vederea asigurarii rigiditatii planseelor in planullor. B (zid cornplexa F C. . ingrosarea unor pereti structurali in limite rationale. Se vor alege de preferinta constructii cu forme in plan regulate. inglobarea in zidarie a unor elemente de beton armat monolit. armarea zidariei.... legatura planseelor cu peretii structurali se va realiza prin centuri de beton armat.arci~e caram!zilor si mort~~~lor pentru structurile din zidarie se vor alege astfel meat sa fie satisfacute conditiile de rezistenta si stabilitate ale elementelor structurale. rigiditatilor si capacitatilor de rezistenta ale elernentelor structurale in vederea limitarii efeetelor defavorabile de torsiune generala provocate de actiunea seismica. al~ge. 7. Planseele de beton arm at monolit sunt cele mai indicate pentru stucturile din zidarie portanta amplasate in zone seismice..D. eompacte si simetrice din punctul de vedere at distributiei in plan a maselor.~ - 2 oj :2 0.2 . t: E ~ 0 ro"O ~ . determinate pe baza de ealcul din elementele de beton armat vor fi din otel beton OB 37. 50 75 100 ~ I§ o u . de peretii strueturali portanti..t: ro 0 1 2 3 H<3. etc. u . Structurile din zidarie portanta trebuie eoncepute ca sisteme spatiale.~ K':l :2 ...

00 1.00 VaJorile date In procente in tabelul 7.5 2.25 sau 1.20 1. asigurandu-se legatura intre pereti prin tesere sau prin stalpisori de beton armat inglobati in zidarie. In cazul 'in care grosimea peretilor dimensionata 'in conditii de rezistenta si stabilitate nu satisface conditiile de mai sus.0 3. etc. fonic. Nu se admite ca golurile pentru cosuri sa micsoreze grosimea peretilor si se va evita amplasarea cosurilor 'in peretii exteriori.3 se determina conform fig.RIE De regula. cu exceptia peretilor de 1/2 caramida ~i a celor rigidizati prin stalpisori ~i centuri intermediare din beton armat. + interior % 7. la colt (a) intermediar (b) exterior exterior interior m m m 1.C <6m E <16m <6m F 6-15m pozitia plinului I. Tabelul73 Nr crt Caracteristica geometrica si Pozitia peretelui Marimea In functie de zona seismica de calcul a constructiei U.TUlREA PERETILOR PORTANTI DIN ZIDA. A. exterior D.5 3. Goluri in pereti Golurile mari (pentru ferestre. Grosimea peretilor portanti. Amplasarea golurilor in peretii structurali din zidarie se va face respectand dimensiunile minime ale plinurilor de zidarie indicate in tabelul 7. Peretii de contravintuire trebuie sa fie plani si eoplanari pe toata inaltimea constructiei. se va urmari ca acestia s~ lege intre ele fatadele opuse. nu se admit pereti in forma de lama. 7. 7. avand Iungimea de max. proiectantul poate prevede: marirea grosimii peretilor sau adoptarea unor solutii constructive utilizand pereti portanti din caramida 'in combinatie cu materiale eficiente izolante termnic. eu plansee din beton arm at monolit sau din panouri prefabricate rezemate pe contur. izolare fonica si prevenire a incendiilor si a efectelor aeestora.75 m.5 ern).3 .Alcatuirea peretilor portanti din zidarie 199 7.5 2.2 ALCA.198 Alcatuirea structurilor din zidarie .5 1. Se admite ca rigidizarea capetelor sa se faca eu stalpisori din beton arm at legati de plansee direct sau prin centuri din beton armat.50 1.2 . cu capetele nerigidizate de pereti structurali dispusi perpendicular pe ei. Peretii de contravantuire se vor executa eoneomitent eu peretii portanti ortogonali.75 0.20 1. (valori orientative) Suma latimilor plinurilor de zidarie raportata la lungimea totala a peretelui respectiv Latimea plinurilor de zidarie 3.75 1. Inaltimea de nivel definita ca dimensiunea structural a intre doua plansee nu va depasi de 16 ori grosimea peretelui.00 0. se va determina prin calcul din conditii de rezistenta si stabilitate. etc) din peretii structurali se vor amplasa si dimensiona astfel ca plinurile dintre ele sa satisfaca conditiile necesare de rezistenta si stabilitate sub actiunea incarcarilor verticale si orizontale.3 si 7. La cladirile de tip bara cu pereti de contravantuire transversali. exterior interior % % 55 80 50 75 45 70 40 65 45 70 sirnpla - 4.0 5.00 I Pereti de contraviintuire Peretii de contravantuire vor respecta conditiile privind grosimea in mod identic cu cei portanti. avand deschiderea planseului aferent zidului respectiv de maximum 3.5 1.M.4 .40 m la cladiri: zonele seismice E si F. Grosimea peretilor portanti va trebui sa corespunda si conditiilor de izolare termica si evitare a formarii condensului determinate functie de zona climatica In care se amplaseaza constructia. cu inaltimea nivelului de maxim 2. interiori ~i exteriori.5 1. usi.25 1. Se admite prevederea unui numar redus de pereti portanti cu grosimea de 1/2 caramida (14 sau 12.7 In cadruI fiecarei eategorii de mai sus vor fi preferate strueturile avand pereti strueturali portanti pe ambele directii ortogonale ale cladirii. 5. Grosimea minima a peretilor portanti va fi de 0 caramida sau un bloc de 24 em. Latimea plinurilor de zidarie sirnpla la margine ~i intermediar 1/2hg 01 1.8 <6m Aria plinurilor peretilor In sectiune orizontala pe fiecare din cele 2 directii principale in raport cu aria construita a constructiei.90 0.60 m. cu maximum 2 niveluri sau la ultimele doua niveluri ale cladirilor mai inalte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful