UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă Facultatea de Istorie şi Filosofie Specializarea : Managementul

securităţii în societatea contemporană Disciplina: R e l i g i e ş i P o l i t i c ă î n R e l a ţ i i l e I n t e r n a ţ i o n a l e

America şi lumea musulmană
(Referat semestrial pentrul cursul Religie şi Politică în Relaţiile Internaţionale )

Autor: Adrian HALIP, IDD Cj, anul 1 Iunie, 2010

Page 1 of 10

familie. Deasemenea. Am vrut să demonstrez că generalizarea este incorectă şi am demonstrat că musulmanii diferă între ei ca mod de abordare al religiei. În timp ce prin America eu înţeleg progres. Datele acumulate în timpul cursului îmi permit să am o imagine relativ clară a modului de desfăşurare a acestei cioncniri pe scena mondială. realitatea fiind una mai complexă şi cu puternice implicaţii economice. Deasemenea. Aceste puteri. islamicii reacţionează la pericolul ce vine din partea Americii prin legile. religie. opuse. aceste două curente se întâlnesc la graniţa a două lumi.Abstract: Prin această lucrare am urmărit. am evidenţiat şi modul în care America relaţionează cu acest fenomen islamic precum şi modul în care islamul reuşeşte să se dezvolte într-o Americă a zilelor noastre. în primul rând. Însă experienţa redusă în acest domeniu nu-mi permite să înţeleg în totalitate chestiunile de fineţe emergente unui domeniu aşa de complex şi încarcat de tradiţie ca cel al religiei. salt tehnic. neinfluenţate de subiectivism. Introducere: Lucrarea această este creată din dorinţa de a aborda două teme ce se află momentan în centrul scenei politice mondiale. Page 2 of 10 . modul de percepţie şi forme de organizare. Lucrarea ce am creat-o demonstrează importanţa religiei pe scena internaţională şi surprinde elemente definitorii islamului ce intră în contrast cu celelalte religii. Prin această lucrare am vrut să demonstrez că imaginea construită de media faţă de acest fenomen este oarecum distorsionată. prin Islam eu văd cult. tradiţie. am vrut să clarific anumite noţiuni ce s-au regăsit în timpul predării cursului şi în timpul studiului individual. Metodologia folosită este una formată din lucrările ce se pot accesa pe internet precum şi din lucrările ce se regăsec în bibliografia necesară înţelegerii acestui curs. să-mi lărgersc orizontul cunoaşterii prin asimilarea de noi cunoştinţe ce se acumulează în timpul pregătirii unei lucrări de specialitate. Acest fapt rezultâ în conflicte ce se regăsec în interiorul islamului. Complementare. Războinici. Islamul pe de o parte şi America pe de alta reprezintă două curente diferite. modernism. Abordarea acestei teme este una de natură ştiinţifică deoarece am încercat să încadrez un fenomen între anumite graniţe folosind date exacte. cu un cult al apartenenţei puternic dezoltat. Părerile mele au un caracter neutru deoarece nu favorizez nici una din cele două culturi.

alte tărâmuri aparţineau Papei. Bucureşti: Editura Enciclopedică. London. în credinţe moştenite de la generaţie la generaţie: noţiuni ce ţin de profan şi de sacru. Într-un mod ciudat. care deşi interacţionează într-un mod nearmonios. prin credinţă primesc o corecţie nesemnificativă petntru modul destrăbălat în care îşi duc viaţa. Introducere în islam.1. Întreaga terorie politică şi socială a asumat duaismul nu doar ca un model. 1993 Page 3 of 10 . în termenii de politică Americană . adică claselor conducătoare. ci ca un mod de structurare al gândirii. D-zeu rămâne un furnizor al unui sistem metafizic ciudat de cecuri şi balanţe. acest formalism îşi are originea într-un model clasic european: în termeni Maxişti.. nu au studiat această teorie a dualismului ci mai de grabă au acceptat-o ca pe ceva de sine stătător. s-a evoluat într-o adevărată arhitectură diferită a celor două tărâmuri. expusă cel mai bine de către scriitoarea britanică Harriet Martineau expune faptul că americanii poartă credinţa asemeni unei haine uşoare. iar în viziunea lui Weber. o luptă continuă între autoritatea carismatică şi cea raţională. Aşa. Americanii. oamenii nu cresc având credinţa cum că politicul şi tradiţia sunt un tot unitar.3 Se spune că originea conştiinţei creştine se regăseşte în opus ei.O 1 Yvonne. În vest.a adâncit mult mai adânc decât certurile denominale. Muslims since 1980. Hurst&Co. Schisma s. tradiţia Vestică. Astfel . de divin şi material.. În urmă cu două decade. Haddad & John. în cea politică. Musliums on the Americaniyation Path. Yazbeck . În cultura Vestică. 2004 4 Nadia Anghelescu. ştiinţificul de religios. este deasemenea văzut ca un zid ce separă empiricul de teologic. se punea un accent covârşitor asupra separării dintre structura societăţii şi modul ei de funcţionare aşa cum se specifică în două lucrări de specialitate: cea a lui David Easton ce priveşte teoriile politice şi în cea a lui Talcott Parson ce priveşte teoriile sociale1. 3 D. Unele tărâmuri aparţineau Cezarilor. Oamenii de ştiinţă ce se ocupă cu studiul socialului.2 Metafizica dualismului are o tradiţie religioasă atât în cultura cât şi în statul Vestic. un loc liber între contractual şi organic. în termenii lui Durkheim. Kellner. Aşadar este de presupus că D-zeu a creat aceste două tărâmuri distincte. 1999 2 Humayun. L. Marele zid ce separă religia şi politica. un dualism între bază şi structură. fără să-i acorde prea mare importanţă. statul şi politica în America Literaratura recentă a politicii şi a ştiinţelor sociale ne impresoionează prin formalism. Religia. Esposito. Ansari. United Kingdom. Globalization and the Postmodern Turn. Oxford. transformându-se în tradiţie. The Infield Within. rămân diferite şi separate. C. Prima.. ideea dominantă este a unui dualism al celor două.4 Atunci când ne referim la religiozitatea poporului american întâlinim două opinii.

în concluzie. Există însă ciocniri între aceste două moduri de a interpreta credinţa. Kellner. Jr. London. Ce face ca o persoană să fie religioasă ? Răspunsul este următorul: participarea la serviciul religios o perioadă lungă de timp. New York. D. Religia e ceva ce se naşte numai sub auspiciile unei instituţii pe care o numim biserică. sau este ceva ce vine dinadâncul sufletului omenesc ? Răspunsul la această întrebare nu este unul simplu. Globalization and the Postmodern Turn. deoarece religia se află la graniţa unor concepte. de ajutor. Page 4 of 10 . Unii oameni de ştiinţă privesc religia informală ca fiind stratul de sub religia formală. Broadman&Homan Publishers. idei ce generează uneori definiţii conflictuale6. securitate emoţională. ţn timp ce religia populară este tărâmul religie asociate cu profanul. Astfel. Competing Visions of Islam in the United States. Această formă este compusă din diferite doctrine religioase ale căror baze sunt puse de către instituţii religioase specializate şi care sunt implementate de profesionişti. Acestă contradicţie poate să apară şi din faptul că oamenii privesc religia din puncte de vedere diferite.7 Cu toate că cele două forme ale religiei interacţionează şi nu ar trebui să fie tratate ca fiind polar opuse.8 Aşa cum afirmă Kim. Haddad & John. un comportament drept. Grove Press. 841 Broadway. vorbim de religia bisericii (când vorbim de o religie ce pune biserica în centrul oricăror instituţii religioase) şi de religia oamenilor. Esposito. ne refrim la religia formală şi cea informală. noi trebuie să avem în vedere cele trei moduri de manifestare ale acesteia: crez. Yazbeck . Leaderii religioşi consideră că religia populară nu este mai mult decât un amestec de superstiţii care nu fac decât să-l îndepărteze pe dreptcredincios de adevărata cale. Religia formală. L. această religie poartă numele de religia care vine de sus. instituţională sau organizată.. religia maselor se referă la modul în care indivizii înţeleg şi pun bazele unei religii personale. există două concepte ce se află în conflict. Islam and America. Pentru a înţelege cu adevărat religia. Oxford. K. generozitate din punct de vedere financiar faţă de cei necăjiţi. 1999 8 Kambiz. Texas. De cele mai multe ori. ele tind să scoată în evidenţă două domenii diferite. Dallas. Aceste contradicţii apar poate pentru că America este un ciudat amestec între secular şi religios5.. 2004 7 Yvonne. de cele mai multe ori descrisă ca fiind oficială. Atunci când ne referim la religia americană. Doctrinele sunt împărtăşite maselor prin liturghii sau alte ritualuri. Religia populară pune accentul pe nevoile lumeşti ale enoriaşilor. Chesterton care a caracterizat americanii ca fiind un popor a cărui inima este însăşi biserica.altă perspectivă este cea a lui G. de sprijin. a poporului. instituţie 5 6 George. Braswell. Religia polpulară. din ceruri. un amestec între toate aceastea. Musliums on the Americaniyation Path. Mai simplu. GhaneaBassiri. religia formală are în vizor obiectivele sacre. protecţie de ghinioane şi de împlinirea nevoilor materiale.

Bahrain. doar câteva state din lumea musulmană cum ar fi Turcia. The Lexus and the Olive Tree. Iraq. realizându-se astfel legătura dintre laic şi religios. dar există şi o importantă minoritate arabă în ţările de pe continentul African. Iran. prin acestea însă. Traducere: Mircea Anghelescu. Originile islamului.Cele două lumi musulmane Civilizaţia musulmană poate fi împărţită în două lumi. Se întinde din Maroc în Vest şi până în Iraq la Est. Atât în lumea arabă musulmană cât şi în cea arabă nemusulmană câştigarea independenţei statale şi politice s-a dovedit a fi controversată. Lumea arabă este originea civilizaţiei musulmane şi şi-a păstrat caracteristicile proprii în interiorul acestei civilizaţii. Kuweit. Djibouti. Multe dintre ţările musulmane au trebuit să poarte un război de eliberare înainte de a deveni state independente şi de a înlătura jugul coloniştilor. lumea non-arabă.11 Lumea musulmană nonarabă este la fel de mare ca cea arabă. L. Cu toate că aceste moduri nu surprind total posibilităţile de manifestare ale credinţei. 2004 Page 5 of 10 . Pe de o parte lumea arabă şi pe de alta. Afganistan si Butan nu au fost niciodată colonizate de puterile Europene.. 9 Benjamin. Lumea arabă de astăzi este alcătuită dintr-un număr de state independente ce colaborează în slab organizata Ligă a Statelor Arabe. . religia se poate manifesta politic. Liban. Comoros.şi social-cultural.10 Arabii se constituiesc într-o etnie cu câteva trăsături comune cum ar fi limbă. Între scriitură şi istorie. Arabia Saudită. religia devine un actor puternic pe scena politicului. Aceasta este compusă din: Algeria. Barber. Sudan. 2002 10 Thomas. Palestina. Jihad versus McWorld : modul în care globalizarea şi tribalismul remodelează lumea. Somalia. şi o cultură comună.9 Lumea arabă este compusă din câteva sute de milioane de oameni ce vorbesc araba şi aderă la cultura arabică. Mauritania. cu limbi diferite şi culturi diferite. Maroc. Aproape toate statele musulmane au fost create în opoziţie cu colonialismul occidental. 2. 2002 11 lfred-Louis de Prémare.Egipt. ci are relevanţă dacă ne referim la compoziţia etnică a musulmanilor. constituită din câteva etnii cu un trecut diferit. Evoluţia lumii musulmane nonarabe coincide cu răspândirea religiei lui Mohamed din peninsula Arabică în diferite direcţii. Oman. Friedaman. Libia. Arabia Saudită. Mulţi dintre membrii islamului trăiesc astăzi în Europa de Vest şi America. moştenire istorică. Qatar. Chişinău: Editura Cartier. Aşadar. Acest lucru a determinat izbucnirea unor puternice violenţe politice ce a condus la implicarea unor puteri străine într-un fel sau altul. Dovadă este implicarea masivă a americanilor în Iraq. Prin aceste trei modalităţi. Acestă diferenţiere nu se bazează pe emergenţa istorică a musulmanilor de-a lungul timpului. Iordania.

cele două ţări care nu au fost niciodată colonizate sunt caracterizate de o puternică instabilitate politică. Qatar şi emiratele arabe unite sunt nesigure şi simt nevoia de a-şi întări legitimatea prin intermediul religiei. În republicile musulmane. instabilitatea internă a acestora nu este ceva de mirare. Iran şi Afganistan. Având în vedere lipsa democraţiei în ţările musulmane. 2002 Page 6 of 10 . Liga a sprijinit deasemenea crearea unei politici economice comune. De ce 12 lfred-Louis de Prémare. 2004 13 John L. Chişinău: Editura Cartier. s-au putut soluţiona şi câteva dispute ce priveau statele arabe cum ar fi războiul civil din Liban. Libia şi Iraq au constituţii cu influenţă sovietică. multe din ţările musulmane au schimbat regimul nu numai o dată ci chiar de mai multe ori14. Bahrain. După ce şi-au declarat independenţa. Iran a reuşit să-şi menţină independenţa dar petrolul pe care îl posedă a atras prea mult interes şi interferinţă vestică. În lumea musulmană non-arabă. statele naţiuni şi-au stabilit identitatea funcţie de etniile din care fac parte. 2002 14 Benjamin Barber. Liga Arabă încearcă să promoveze interesele statelor membre.Liga Arabă a servit ca un forum pentru membri în interiorul căruia statele şi-au putut regla politicile şi au putut lua hotărâri în ceeea ce priveşte problemele de interes comun12. Aşa. Tunisia. precum şi pe promovarea drepturilor copilului(Manour 1992). Emiratele Arabe Unite si Yemen. New York. Traducere: Mircea Anghelescu. Guvernul egiptean a propus ligii Arabe în anul 1945 să se creeze o organizaţie compusă din state suverane care nu este nici o uniune dar nici o federaţie.Excepţie o face India cu puternica ei minoritate musulmană. Jordania. până când un regim şiit a fost ales la sfârşitul unei ere sunite. Maroc. . Modalitatea prin care se încearcă păstrarea unui oarecare control asupra unei populaţii ce doreşte din ce în ce mai multe drepturi datorită contactului cu civiliţaţiile vestice este orientarea spre religie. Între scriitură şi istorie. What every body has to know about Islam. exemplu pentru aceasta fiind înfinţarea Cărţii Economice Comune a Arabilor. Oxford University Press. Jihad versus McWorld : modul în care globalizarea şi tribalismul remodelează lumea. Deasemenea s-a pus accent pe păstrarea culturii arabice. Esposito. Originile islamului.Siria. Afganistan rămâne împărţită în triburi chiar şi până astăzi iar Iran a optat pentru un regim religios. Familiile regale din Arabia Saudită. stabilitatea constituţională este rară. În urma studiilor de specialitate s-a dovedit că majoritatea ţărilor musulmane au obţinut un scor mediu sau scăzut în ceea ce priveşte modul de respectare al drepturilor omului.13 Însă emergenţa acestor ţări musulmane nu au condus automat spre o instaurare clară a unei democraţii europene care să pună accent pe drepturile şi libertăţile cetăţeanului liber. două mari ţări musulmane au apărut cu toate că India încă mai adăposteşte între graniţele proprii o puternică minoritate musulmană. Odată cu dispariţia imeriului indian.

a fost o sursă ce a generat puternice violenţe. Aceleaşi tensiuni se întâlnesc şi în Balcani17. Introducere în islam. 2003 Page 7 of 10 . 1993. provocat de manifestările cu caracter islamic. există trei mari grupuri: suniţii. Palestina şi Kasmir sunt poate cele mai grăitoare exemple pentru lucrul mai sus specificat.18 Extern. Iaşi: Polirom. şiiţii şi karijkeşii. În multe din societăţile scindate din punct de vedere religios. Oxford Univeristy Press.16 Un exemplu recent îl întâlnim în Coasta de Fildeş. O altă sursă de instabilitate politică în ţările musulmane o constituie conflictele dintre diferitele grupuri islamice. numită al-Qaeda. Fundamentalismul islamic reprezintă o puternică provocare pentru lumea musulmană şi alimentează conflictul dintre această lume şi celelalte. Acolo unde islamul ia contact cu alte religii. ce a fost scindată în două părţi. Exemplul clar îl dau statele de la graniţa cu Rusia şi fostele Hanate ale lui Gengis Khan. Acolo prevalează confruntările între musulmani. Toate religiile lumii înglobează mişcări fundamentaliste dar cearacteristic la mişcării fundamentaliste islamice este faptul că mişcarea este una relativ nouă şi că în ultimele decade a primit un sprijin important. Terror in the Mind of God. atunci acolo instabilitatea politică este uşor de bănuit. The Global Rise of Religious Violence. Rogerson. precum şi în Asia de Sud-Est de care aparţine Timorul de Est aparţinând creştinilor. Unde apare fragmentarea religioasă iar comunităţile musulmane sunt mari.cetăţenii unor ţări musulmane nu ar dori drepturi umane în general şi drepturi politice în particular ? Însă sunt şi alte surse de instabilitate politică în ţările musulmane. hinduşi şi creştini. drept exemplu distrugerea talibanilor de către Statele Unite. unde musulmanii întâlnesc alte civilizaţii.15 O mare populaţie musulamnă locuieşte în India.. Juergensmeyer. Sudul creştin şi Nordul musulman. se naşte. Traducere: Anca Delia Comăneanu. Moştenitorii Profetului Mahomed. între musulmani şi celelalte religii conflictele au degenerat în manifestări violente. instabilitatea politică este o caractristică. a condus la conflicte între state. 16 Nadia Anghelescu. conflict armat. The muslims of America. 2001 18 Yvonne. în ciuda neutralităţii religioase formale adoptată de către India. Istoric. Intern. Ruptura dintre şiiţi şi suniţi este în mare parte centrată pe politica din Iran şi pe relevanţa ei pentru celelalte ţări musulmane cum ar fi Iraq cu puternica majoritate şiită în sud. Tensiunile au degenrat în ultimul timp datorită creşterii naţionalismului hindus. exemple fiind Algeria şi partea superioară a Egiptului. 17 M. Ceea ce trebuie 15 Barnaby. Cauzele schismei dintre şiiţi şi sunniţi. New York. Haddad. Bucureşti: Editura Enciclopedică. Odată cu anul 1998 turbulenţele generate de lumea islamică s-au agravat. de obicei. Yazbeck. Înafara lumii islamice. eliberat de sub Indonezia musulmană. Apariţia fundamentaliştilor islamici a agravat situaţia. de-a lungul graniţelor sudice ale Rusiei. Motivul este apariţia grupării teroriste la nivel mondial.

moscheile actuale sunt clădiri ce au fost construite iniţial să servească altor scopuri: biserici abandonate. construcţia unei comunităţi presupune identificarea simbolurilor şi a graniţelor apoi interpretarea acestora. 3. Membrii Asociaţiei Studenţilor Musulmani oferă un bun exemplu de identificare intersubiectivă. 2007 20 John. C. este faptul că violentul fundamentalism islamic îndepărtează ţările islamice de evoluţia normală. teatre.19 Construcţia sau cristalizarea unei identităţi etnice implică două procese: crearea de graniţe şi darea unei semnificaţii fenomenelor ce se desfăşoară în interiorul graniţelor. Sursele intersubiective sunt un amalgam de memorii de grup. "Religion and Globalization. naţiunilor. societăţile musulmane se bazau pe două surse ce le confereau identitate . structurale şi istorice21. Identitatea musulmanilor în America Identitatea poate fi o proprietate imaginară a fiinţelor omeneşti dar efectele acesteia asupra societăţii sunt cât se poate de reale. Deasemenea. depozite şi magazine. a apărut o nouă modalitate de diferenţiere bazată pe şcoala jurisprudenţei ce a condus spre o nouă formă de pluralism islamic. Hurst&Co. 2004 21 Alfred-Louis de Prémare. Page 8 of 10 . Identitatea subiectivă apare printr-un discurs autobiografic din punct de vedere politic. idealiste.20 În trecut.idelaurile islamice şi etnicitatea. Sursele de iedntitate care conduc spre formarea unei identităţi musulmane în America de Nord sunt subiective. loje masonice. Un studiu 19 David Wessels. intersubiective. L. case funerare. England. Prin aceste organizaţii ei capătă o identitate distinctă ce este consecinţa a unor valori şi experienţe împărtăşite în comun.subliniat aici. An Introduction to International Relations and Religion. Originile islamului.. trasează o graniţă clară între cine este şi cine nu este musulman. 2004. specifică ce este o societate musulmană şi ceea ce nu este una prin identificarea caracteristicilor colectivului şi punerea lor în contrast cu caracteristicile celorlalte comunităţi. În America de Nord. Comunitatea musulmană drept exemplu. Cu evoluţia ramurei de ştiinţe numită jurisprudenţă. Chişinău: Editura Cartier. etniilor şi civilizaţiilor. care odată ce devin dominante oferă un bun exemplu de identificare intersubiectivă. Sursele subiective sunt dependente de forma proprie pe care o dă omul experienţelor trecute. Islam. Prin continua formare a lui „eu” şi a „noi”. Identitatea conectează individualul la colectiv. Între scriitură şi istorie. individualul şi socialul se modifică reciproc. Esposito. atât la nivelul individual cât şi la cel colectiv manifestat sub forma comunităţilot. spre deosebire de alte ţări în care tradiţia musulmană este prezentă. Astfel. stabileşte relaţii ale căror natura este politică şi care sunt cunoscute sub numele de „identităţi politice”.. Traducere: Mircea Anghelescu.

Un imens amalgam de culturi şi popoare. eu cred că americanii au încercat să mute războiul de pe teritoriul lor pe teritoriul altor state musulamne. Bucureşti: Editura Enciclopedică. în ciuda denigrării acestui cult de către autorităţile Americane. Page 9 of 10 . Populaţia de culoare. reconversia fiind un cuvânt nepotrivit. Pentru a soluţiona acest conflict. Ceea ce nu mă miră este continua creştere a populţiei musulmane în America. o populaţie fără tradiţie în America s-a dovedit potrivită pentru a accepta conversia. eu consider că lipsa conflictelor de pe teritoriu american între civilizaţia musulmană şi membrii celorlalte culte religioase este imposibilă. implicit de a cere drepturi şi a reprezenta societatea musulmană. Deşi părerea mea nu este una de specialitate. locul ideal unde o cultură poate câştiga noi adepţi prin transmiterea cuvântului profetului Mohamed. Concluzii: Islamul a fost şi va fi o manifestare a unei credinţe puternic legată de tradiţie. America reprezintă poate. exemplele cele mai clare fiind Iraq-ul şi Afganistanul. uşor capătă pe scena naţională curentul unui extremism religios şi libertatea pe care şi-o asumă poporul necredincios din America este o sursă sigură de conflict. Cu toate că musulmanii sunt prezenţi de mai mult de un secol în America de Nord. . Introducere în islam. ceea ce-i permite sau îi acordă dreptul de a se implica în politica statului respectiv. islamul căpătă un aspect formal în America. A pune faţă în faţă islamul 22 Nadia Anghelescu. Prezenţa musulmanilor în America nu este un fenomen de mirare.efectuat în urmă cu câţiva ani specifică faptul că mai puţin de o sută din miile de moschei existente în America au fost construite cu scopul principal de a servi drept lăcaşe de cult pentru musulmani. un influx masiv de musulmani s-a făcut simţit în anul 1965 când a fost întocmită legea liberalizării imigrării în America. un conflict violent este iminenet. Eu consider moscheile una din principalele mărturii ale existenţei musulmanilor în America. Acest lucru este dovedit pe contitnentul nord american de ferventele atacuri teroriste îndreptate în primul rând asupra statului american şi în al doilea rând asupra populaţiei civile. Simultan. Coabitarea unei religii ce uşor. în special a celor de culoare. de un trecut încărcat de însemnătate şi marcat de o serie întreagă de manifestări violente. a început o largă conversie spre islam a cetăţenilor americani. Prin ridicarea unor asemenea edificii. Aşa cum am specificat în capitolul anterior. 1993. Lipsa fondurilor i-a împiedicat însă pe pionierii musulmani să construiască moschei22. SUA transformându-se petru extremiştii islamişti într-un simbol al răului general care pentru a fi distrus trebuie trecut prin foc. unde civilizaţia musulmană ia contact cu alte culturi.

5. Islam and America. 2004 7. L. C. Grace Davie. Kellner. Cauzele schismei dintre şiiţi şi sunniţi. Braswell. Esposito. Prin instituţionalizarea credinţei.. 1993 . Nmărul adepţilor este în continuă creştere cu toate că religia musulmană este o religie restrictivă ce intră în conflict cu stilul de viaţă american. D.şi America reprezintă o provocare ce generează puternice conflicte ideatice şi politice. Eu consider că toate aceste diferenţe vor continua să existe dar oamenii vor învăţa să le asimileze. Dallas.. cult sau etnie. George. Traducere: Anca Delia Comăneanu. Texas. această luptă ideatică se manifestă printr-un război dureros ce afectează progresul şi dezvoltarea armonioasă a ţărilor prinse în această luptă.). "Europe: The Exception that Proves the Rule?" în Peter Berger. Page 10 of 10 . Broadman&Homan Publishers. Iaşi: Polirom 2. Deşi pare greu de crezut. Astfel. Moştenitorii Profetului Mahomed. Islam. J i h a d v e r s u s M c W o r l d : m o d u l î n c a r e globalizarea şi tribalismul remodelează lumea. Introducere în islam. 1999 6. Bucureşti: Editura Enciclopedică. Bibliografie: 1. B e n j a m i n . Nadia. 2004 4. (ed. England. Anghelescu.. s-a permis accederea acesteia în viaţa politică ce deseori este guvernată de interese economice şi teritoriale. B a r b e r . The Desecularization of the World. Resurgent religions and World Politics. Rogerson. 2002 3. vor învăţa că numai prin colaborare se pot obţine adevărate progrese acestea reprezentând factorul mobilizator pentru om indiferent de religie. Jr. John. Globalization and the Postmodern Turn. islamul este o religie ce a prins pe continentul american. . Hurst&Co.Barnaby.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful