CRESTEREA CAPRELOR CARPATINA Descriere:talie medie; culori diferite; par lung; coarnele sunt prezente la ambele sexe

dar se intalnesc si exemplare fara coarne; uger slab; este de talie medie cu o mare variabilitate a conformatiei si taliei in functie de zona in care se gaseste; mare variabilitate de culori; rasa foarte rezistenta la conditiile de mediu,nepretentioasa la intretinere. Greutate medie :kg F si kg M Precocitate :prima fatare la 2 ani Prolificitate : buna 1-2 iezi Productivitate :200 - 250 l, cu maxima de 800 l si un procent de grasime situat intre 4,5 - 6,5%, cu maxima de 10% ALBA DE BANAT Descriere:talie; culoare; par scurt; fara coarne; uger; Greutate medie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate :buna 1-3 iezi Productivitate :500l cu maxima de 900 l, si un procent de grasime situat intre 3,5 - 5,5%, cu maxima de 8% SAANEN Descriere: talie; culoare; par scurt; coarne; uger bine dezvoltat simetric cu aptitudini pentru muls mecanic; talie medie spre mare; culoare alba; fara coarne: Greutate medie :65kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : foarte buna 2-3 iezi Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de % ALPINA FRANCEZA Descriere:talie; culoare; par; coarne; uger; Greutate medie :55-60kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de % ANGORA Descriere:talie mica; culoare alba; principala productie este parul foarte fin din care se face MOHAIRUL; coarne prezente la ambele sexe; uger salb dezvoltat; rasa sensibila; Greutate medie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate :100% slaba 1 rareori 2 iezi

mai). coarne. scurtã apoi pe mãsurã ce iarba va creste parcelele se micsoreazã: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha în martie si numai 3 ha în aprilie. aceasta depinzând de tipul de sol. cu maxima de % TOGGENBURG Descriere:talie medie. culoare. fertilizate cu azot. -pãsuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la început si 25 capre/ha în apogeul pãsunatului.Productivitate :l cu maxima de l. climat. la care se adaugã cositul. Astfel. Pentru adaptarea florei ruminale este necesarã integrarea progresivã a noii ratii. Caprele sunt lãsate mai multe sãptãmâni pe aceeasi pãsune (30-45 zile) si mãnâncã iarba precoce. si un procent de 3. si un procent de grasime situat intre %. În perioada de crestere maximã a ierbii. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu . o tranzitie prea rapidã conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree. încãrcãtura pe pãsune variazã între 2040 capre /ha. fertilizare . tetania de ierbã). 50-100 unitãti la ha primãvara: 15 capre/ha când iarba este micã si 35-45 capre /ha în timpul perioadei de crestere masivã a ierbii (aprilie. Trecerea de la un regim hibernal pe bazã de furaje uscate (80-90% substantã uscatã) la iarba foarte apoasã (85% apã). Pãsunatul poate fi fãcut pe parcele evitându-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcelã (pãsunat rotativ) sau se poate pãsuna timp de 70 zile pe aceeasi pãsune (pãsunat continuu).7% grasime INTRETINERE EXTENSIV pe pasune Planificarea si organizarea pãsunatului Dupã o primã sarjã de pãsunat primãvara. Trecerea de la stabulatie la pãsune cu respectarea tranzitiei alimentare Iesirea la pãsune dupã perioada de stabulatie reprezintã pentru capre o dublã bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar. În general pe pãsuni naturale (preerii) sau artificiale se practicã urmãtoarea încãrcãturã: -pãsuni cu un potential foarte mare. bogatã în azot solubil. uger. Decizia în estimare este datã de datele oferite în urma mãsurãrii ierbii si aspectului covorului vegetal. Este greu de apreciat numãrul de capre la hectar pentru o anumitã perioadã. determinã o schimbarea a florei ruminale. În prima zi caprele nu vor pãsuna decât câteva ore în mijlocul zilei. par scurt sau mediu. Greutate medie :55kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l. însilozatul sau trecerea altor animale parcelele intrã pe rând în repaus pentru refacerea ierbii. apoi ziua întreagã si abia mai târziu si noaptea.

unde vegetaţia se găseşte din abundenţă. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab. O bunã tranzitie alimentarã dureazã aproximativ 3 sãptãmâni. 11. 14 si 19 MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui Back to Top FURAJE In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor intrand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale acestora FURAJE GROSIERE: fanuri FURAJE SUCULENTE: iarba. frunze.. 18-24 zile. cum este şi cazul ţării noastre.sunt sensibile la frig uscat. Nu acelaşi lucru se întâmplă în regiunile cu climă temperată. care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9. CONCENTRATELE: porumb. orz. Sezonul principal este cel de toamnă. SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje. în a doua sãptãmânã ratii egale. timp în care papilele si populatia microbianã din rumen se adapteazã noilor conditii de alimentatie. în mãsura în care pot dispune de un refugiu pentru apãrarea împotriva ploii. Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa şi mult mai variabilă. Principalele semne sunt: voce . în a treia sãptãmânã douã treimi masã verde si o treime ratia veche. tranzitul digestiv este accelerat limitând absorbtia magneziului în intestin. Estrul sau căldurile propriu-zise se manifestă într-o perioadă de timp ce variază între 24 şi 72 ore (3 zile) la caprele mature. lucerna. secara. Se va creste progresiv ratia de masã verde: în prima sãptãmânã o treime iarbã si douã treimi din ratia veche. când lumina descreşte până la atingerea raportului de 1:1 între zi şi noapte. estrul (căldurile) se manifestă la capre pe tot parcursul anului. trifoi. azot si potasiu este sãracã în celulozã si magneziu. mazare furajera. unde activitatea de reproducţie se împarte în două sezoane strâns legate de durata zilei lumină. Aceeasi recomandare este valabilã si când caprele sunt scoase la pãsune mai târziu. bogatã în apã. iar cel secundar este primăvara când lumina creşte ca durată pentru a ajunge la acelaşi raport. grau. Ciclul scurt de 5-7 zile poate să apară (foarte rar) la tineret şi la caprele supraovulate în vederea producerii şi recoltării de embrioni. la cele din Africa. Iarba tânãrã de pe pãsune. reprezentate fie ca amestecuri de graunte sau brichete furajere APA: la discretie Back to Top REPRODUCTIE Comportamentul sexual În zonele tropicale şi subtropicale.

ea va căuta materialul după miros şi va pufăi pe nări. salt pe alte capre. Pentru depistarea caprelor în călduri se poate utiliza un ţap încercător sau se poate recurge la un truc.„plângăcioasă”. dificil de acceptat de cei care vin în contact cu masculul. iar în cădere împinge cu toată greutatea corpului (100-130 kg). Comportamentul sexual al ţapilor este strâns legat de cel al caprelor. scade drastic producţia de lapte. Un ţap adult poate lovi practic din orice poziţie (nu este nevoie de avânt). urinări frecvente. mişcă viguros coada pentru a împrăştia hormonii produşi de tractusul reproductiv al căror principal rol este de a atrage ţapul. din vulva tumefiată (mărită în volum şi de culoare roşiatică) se scurge un lichid limpede care către sfârşitul estrului devine albicios şi mai opac. ţapii care montează într-o turmă sunt selectaţi după criterii ca: vârstă. pentru a le acorda tuturor şanse egale în luptele care vor apărea curând între ei. Comportamentul şi mirosul de ţap în timpul sezonului de montă este un alt aspect „notoriu” ce caracterizează specia caprină. libidoul şi calitatea spermei sunt mai reduse în timp ce prezenţa caprelor în călduri stimulează ţapul care în scurt tip va fi gata să efectueze monta. Când presupunem că o capră ar fi în călduri îi asigurăm accesul într-un spaţiu în care plasăm materialul pregătit anterior (îl putem înfăşura în jurul unui copac). se plimbă neliniştite prin ţarc şi caută o cale de a ajunge la ţap sau rămân lângă gardul despărţitor. cască gura şi încreţeşte buzele şi nasul într-un „rânjet” specific. se va impregna în haine şi chiar în lemnul mobilierului sau al altor obiecte din casă. Ovulaţia are loc cu puţin timp înainte de sfârşitul estrului. Astfel. Mirosul de ţap nu va staţiona numai în adăpost ci “va pluti” în toată ferma. Un ţap poate fi utilizat restricţionat pentru reproducţie chiar înainte de vârsta de un an. produc în timpul sezonului de montă o substanţă identificată ca fiind 6 trans nonenal cu miros foarte puternic. Trebuie avut în vedere faptul că forţa loviturii este foarte mare mai ales dacă se ridică pe membrele posterioare. în afara sezonului de montă. Mirosul este determinat în principal de urină şi glandele sebacee: • când este stârnit (deranjat) ţapul urinează repetat stropindu-şi botul. gâtul şi membrele anterioare după care ridică capul. Un . De obicei. mărime şi prezenţa coarnelor. • glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii. În cazul în care capra manifestă interes pentru mascul. Pregătim din timp o bucată de material absorbant cu care ştergem bine gâtul unui ţap pentru a imprima mirosul acestuia. producând răni grave. dacă aceasta este foarte apropiată de fermă. scade pofta de mâncare. distribuindu-i-se 10-12 capre. Acesta este de fapt un comportament natural. Se poate afirma că un ied mult îndrăgit pierde mulţi prieteni când depăşeşte acest stadiu. În timpul sezonului de montă ţapii sunt foarte activi şi pot ataca persoanele cu care vin în contact. Aceste glande conţin feromoni al căror principal scop este de a-şi marca prezenţa şi de a induce estrul la capre. Mulţi crescători începători vor fi cu adevărat şocaţi când iedul jucăuş creşte rapid şi se transformă într-o „bestie” care va pune botul şi limba sub jetul de urină provenit de la femele sau va urina pe propria barbă şi membrele anterioare.

miroase urina. Dacă capra acceptă. Actul copulator are o durata de cca. de asemenea si alimentatia. Introducerea unui tap cu sort abdominal sau vasectomizat este . Sezonul sexual al caprelor în zona noastrã este septembriemartie (în zile scurte) în restul timpului caprele fiind in anestru si anovulatie (în zile lungi). în perioada de montã apetitul lor sexual (libidoul) se diminueazã. Sezonalitatea reproductiei Reproductia caprinelor este determinatã de interactiunea genotip/ mediu (în spedial fotoperioadã-durata zilei. apetitul alimentar scade. loveşte solul cu membrele anterioare. Înainte cu trei sãptãmîni de începerea campaniei de reproductie este bine sã se procedeze la o deparazitare a animalelor si sã li se administreze un aport de vitamine A. realizatã în urma unei alimentãri suplimentatã cantitativ si calitativ cu douã luni înainte de începerea montei (sau colectarea de material seminal). Rareori o loveşte. dupã ce sunt castrati sau prevãzuti cu un sort abdominal (tapi încercãtori) CAPRELE. Durata normalã a ciclului sexual la caprã de 21 zile. după care se poziţionează oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. Existã o corelatie înte greutatea corporalã si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporarã înainte de montã dã rezultate bune. Este necesarã o examinare prealabilã a testiculelor prin palpare de cãtre un specialist. îsi miscã frecvent coda. este acompaniat de ovulatia care intervine la 30-36 ore dupã debutul estrului. temperatura. pentru detectarea unor eventuale defecte. 10 secunde. altfel.ţap matur poate monta peste 100 de capre pe an. E. se agitã. behãie. La rasele sezoniere întoarcerea în ciclu (cãlduri) nu se produce decât în sezonul sexual. prin montă naturală liberă şi mult mai multe prin însămânţare artificială. se imobilizeazã într-o posturã caracteristicã. încalecã alte capre si acceptã sã fie încãlecate. Ţine capul şi gâtul drept sau îl întinde până la pământ. tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea cãldurilor la capre.trebuie sã fie în stare de întretinere foarte bunã. evidenţiază limba şi scoate sunete caracteristice. Un ţap adult poate efectua 1015 monte/zi. DETECTAREA CALDURILOR: Comportamentul caprelor se modificã la intrarea în cãlduri: devin nervoase. D3. MONTA NATURALÃ Pregãtirea tapilor si caprelor în vederea campaniei de reproductie TAPII . în scurt timp ţapul efectuează saltul şi monta propriu-zisă. factori sociali). altfel cresterea lor este curmtã si întreaga viatã a caprelor este compromisã. vulva se congestioneazã si se observã o scurgere de mucus. La apropierea de o capră în călduri ţapul se orientează spre trenul posterior. IEDUTELE trebuie sã aibã 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectivã) pentru a fi date la montã.

fara sa tina seama de sezonalitatea strictã. DESEZONAREA REPRODUCTIEI CAPRINELOR FÃRÃ TRATAMENTE HORMONALE In Franta. Stimularea secretiei interne proprii de hormoni se face prin controlul duratei luminii în adãpostul caprinelor .Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza reproductia la capre. Acestia din urmã însã au nevoie de materie primã (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitãtii lor si pãstrarea fortei de muncã fapt pentru care sunt dispusi sã ofere un pret mai bun pe litrul de lapte în extra sezon. Rezolvarea problemei constã în desezonarea reproductiei. fortã de muncã.constã în împerecherea separatã a unui tap cu o caprã. în acest caz iezii rezultati si crotaliati vor avea o origine precisã. acestea vor fi montate chiar dacã sunt subponderale. Este o metodã foarte bunã de reproductie dirijatã care rãspunde unui program de selectie si ameliorare. necesitã spatiu pentru lotizarea animalelor. crescãtorii de capre sunt obligati sã producã lapte non stop . Se poate practica în sistemele intensive de crestere a caprelor. dar este greu de realizat. -imposibilitatea realizãrii unui program de ameliorare si selectie din lipsa împerecherilor dirijate. în acest fel se înregistreazã exact nu doar numãrul matricol dar si data montei si deci a fãtãrii. Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comodã pentru crescãtori. Monta la mânã . nici a fãtãrilor. numai în stabulatie fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv. (nu au 50-60% din greutatea de adultã) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual. Monta liberã dar controlatã: constã în lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25 capre identificate dupã numãrul matricol.cea mai bunã metodã de detectare a caprelor în cãlduri cu conditia ca ele sã fie imediat însemnate. care au sezonul de montã toamna. fãrã control este cea mai rãspânditã si constã în mentinerea în permanentã în turma de capre a unui numãr de tapi. -sunt riscuri de consancvinizare (tapul îsi monteazã propriile fiice. -nu se va sti data montelor si deci. Acest lucru se poate realiza prin tratamente hormonale dar existã si o metodã care nu foloseste aport hormonal . mamã). . La rândul lor. i se mai spune si metoda „în harem”. permitând o mai bunã organizare a muncii. naturalã a reproductiei caprinelor. toamna fiind sezon mort pentru procesatori. Numãrul inconvenientelor este mai mare: -dacã în turmã sunt si iedute. care sã-i stimuleze pe producãtori. Tipuri de montã naturalã Metoda liberã. livrarea laptelui cãtre unitãtile procesatoare are loc numai în perioada primãvarã-varã.

Între 15 martie si 1 octombrie se constituie perioada naturalã de zile lungi cu maximum în ziua solstitiului din iunie-16 ore. nivelul ei în sânge variind între 50-150 pg/ml. s-a constatat cã în cursul unei zile (24 ore) existã o perioadã la care animalele sunt sensibile la luminã. numitã fazã fotosensibilã situatã la 16-17 ore dupã rãsãrit (punctul de reper al ritmului circadian). În cursul anului. durata secretiei si deci cantitatea de melatoninã secretatã functie de lungimea noptii. Aceastã simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 . activitatea sexualã se întrerupe când incepe cresterea vertiginoasã a zilei luminã. are urmãtoarele etape: 1. Prima fractie luminoasã (fles) de aproximativ 3 ore este un rãsãrit artificial si are loc pe la orele 5-6 prin aprinderea luminii artificiale pânã la orele 8-9 când lumina naturalã devine destul de puternicã. transmisã pe cale nervoasã pânã la glanda pinealã (epifizã) care secretã hormonul melatoninã. s-a constat cã activitatea lor sexualã demareazã când începe scãderea duratei zilei luminã. cãldurile caprelor demarând când fotoperioada diminueazã toamna dupã zilele lungi din timpul verii. adicã primãvara. Desi secretia ei are loc numai noaptea. primãvara când noptile sunt scurte secretia de melatoninã este scãzutã. zi lungã fiind consideratã cea cu mai mult de 12 ore luminã. Cele douã curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si cãldurilor la capre evolueazã în sens invers. iar toamna cantitatea de melatoninã circulantã în sânge este mare durata secretiei fiind mai lungã ca si durata noptilor. în acest caz la orele 21-22 si dureazã 2 ore. fapt pentru care în acest sezon functia de reproductie este stimulatã la maxim. fiind degradatã în ficat si rinichi. Controlul reproductiei prin fotoperiodism Informatia fotoperiodicã (luminã sau obscuritate) este captatã de ochi prin retinã. Pânã în 15 mai se actioneazã cu perioade luminoase (flesuri). Bazat pe acestã constatare stiintificã. Acelasi fenomen are loc si la tapi: activitatea sexualã are evolutie inversã fatã de durata zilei. dar acesta fiind hormon. hormonul care stimuleazã activitatea sexualã la toate mamiferele. secretie care are loc numai noaptea.Ce legãturã existã între luminã si reproductia la capre si tapi? Referitor la capre. adicã din iulie si se continuã din ce în ce mai intens odatã cu descresterea duratei zilelor. Cauza este secretia de melatoninã. A doua fractie luminoasã (fles) începe la 16 ore dupã prima. nu se foloseste pentru cresterea biologicã a caprelor ci este înlocuit de alte metode de exemplu fotoperiodismul. influenteazã elaborarea de hormoni sexuali FSH si LH. Prin intermediul hipotalamusului si al hipofizei. inclusiv în lapte. protocolul de desezonare a reproductiei prin luminã-întuneric. Simularea zilelor lungi. tapii având un libidou crescut si o productie maximã spermaticã de bunã calitate toamna pânã la începutul sau chiar în mijocul iernii. eliberarea ei în sânge este intermitentã cu un vârf între orele 1-2 noaptea si altul între orele 56.se gãseste în sânge si alte tesuturi sau fluide . Melatonina provine din transformarea enzimaticã a aminoacidului triptofan . O metodã de stimulare a reproductiei primãvara este tocmai suplimentarea cantitãtii de melatoninã prin implanturi artificiale.

de aceea se va împãrti turma de capre în 2 grupuri: unul cu capre ce vor fãta primãvara (montate în octombrie -noiembrie) si alt grup cu capre care vor fãta în octombrie-noiembrie (montate în mai-iunie). Dupã terminarea tratamentului fotoperiodic caprele sunt inseminate artificial sau montate natural la sfârsitul lunii mai începutul lunii iunie. intrvenind astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul.de zile (decembrie. . nelãsând caprele sã stea în luminã decât 8-10 ore pe zi. Aplicând si respectând strict protocolul metodei de desezonare a reproductiei prin fotoperiodism. La realizarea unui program de ameliorare trebuie sã se tinã cont de faptul cã nu toate caracteristicile se transmit (heritabilitate) în mod egal la descendenti si de faptul cã pot exista si corelatii negative între caractere. caprele vor fãta la sfârsitul lui octombrie. b) dacã s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lungã mai târziu si se terminã dupã 15 martie atunci este necesarã simularea artificialã a zilelor scurte prin crearea obscuritãtii adãpostului. Animalele rezultate în urma încrucisãrii beneficiazã de un potential genetic superior rasei locale. neavând nici o consecintã asupra animalului. Realizarea artificialã practicã a perioadei de zi scurtã implicã 2 variante: a) dacã tratamentul luminos se terminã înainte de 15 martie (de exemplu are loc în decembrie-ianuarie pânã la 15 februarie ) se vor întretine în continuare caprele în adãpost sau afarã la luminã naturalã care pânã pe 15 martie este de zi scurtã. Dacã se respectã programul alternantei luminã-întuneric. Caprele care se întorc în estru sunt montate cu tapi dupã 21 de zile de la prima montã. încrucisarea permite accelerarea progresului genetic. februarie). În conditii de mediu favorabil. caprele pot fi mulse sau scoase la pãsune în periada de luminã. cuspermã congelatã sau cu tapii care au suportat acelasi tratament.începutul lui noiembrie. se poate considera cã între 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. caprele se pot mulge iar laptele se livreaza începând din 15 noiembrie. 2. Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sã aibã loc între 7-16 sau 8-17. Nu toate caprele vor rãspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fãta toamna. în rest adãpostul rãmâne în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). ienuarie. Alimentând artificial iezii. Între cele douã flesuri luminoase caprele pot sta la luminã sau obsuritate. Acest lucru se realizeazã prin astupatrea ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de spermã în vederea refrigerãrii sau congelãrii. Stimularea zilelor scurte :notiunea de zi scurtã implicã o perioadã de luminã de mai putin de 12 ore din 24. De exemplu: între cantitatea de lapte si compozitia lui existã o corelatie negativã SELECTIA IN TURMA consta în a retine în turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproductie a animalelor purtatoare de tare (defecte). Tapii trebuie tinuti în boxã separatã dar în acelasi adãpost cu caprele. Acelasi tratament cu fotoperioada se aplicã si tapilor pentru stimularea libidoului si a productiei spermatice. Cea mai scurtã zi este la solstitiul de iarnã pe 22 decembrie cu 8 ore de luminã din 24.

generatie dupã ganeratie doar genitori (masculi) din rara B (amelioratoare). MARTIE: se continuã campania de fãtãri la capre si se creazã conditii pentru cresterea iezilor. se cheamã cã s-a efectuat o încrucisare de întoarcere. APRILIE: se supravegheazã fãtãrile si se continuã bonitarea si clasarea iezilor.7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96. . Din punct de vedere sanitar. pentru caprele fãtate cu iezi si boxe individuale separate pentru caprele gestante în ultimele zile dinaintea fãtãrii. Se efectueazã doar o singurã datã. Se amenajeazã spatii ferite de curentii de aer si mai cãlduroase pentru iezii nounãscuti. HIBRIDARE INTRE UNA SAU MAI MULTE RASE Back to Top CALENDAR ACTIUNI ZOOTEHNICE SI SANITAR – VETERINARE Pentru o bunã desfãsurare a activitãtii de crestere si întretinere a caprelor este necesarã cunoasterea principalelor activitãti zootehnice si sanitar.SELECTIA DUPA ASCENDENTA se realizeaza pentru reproducatori. INCRUCISAREA DE ABSORBTIEreprezintã înlocuirea unei rase A cu rasa B utilizând. Se considerã cã absorbtia a fost realizatã dupã patru generatii (93. se introduc astfel gene favorabile. SELECTIA DUPA DESCENDENTA consta în alegerea masculilor pentru reproductie. si în mod obligatoriu contra fasciolozei) si podotehnie. Se fac dehelmintizãri la câinii care vin în contact cu turma de capre. se face clasarea iezilor proveniti din inseminãri artificiale cu material seminal de la tapi de rasã curatã si cu performante deosebite si se retin iezii pentru îngrãsare. Se acordã o îngrijire deosebitã iezilor în scopul retinerii femelelor pentru reproductie. se amenajeazã maternitatea cu boxele individuale. monieziozã. Se face bonitarea iezilor nãscuti timpuriu. Încrucisarea de ameliorare a unui anumit caracter constã în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale. Se continuã bonitarea si clasarea iezilor. dupa performantele obtinute de produsii lor. Se obtine generati 1 de metisi sau hibrizi între rasa localã A si rasa amelioratoare B. Se efectueazã tratamente de deparazitare internã (strongilatozã gastro-intestinalã.veterinarã ce se efectueazã obligatoriu în aceastã lunã este vaccinarea profilacticã anticãrbunoasã. stiut fiind faptul cã acesti câini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine. FEBRUARIE: se continuã urmãrirea campaniei de fãtãri si bonitarea iezilor. pentru combaterea echinococozei si cenurozei.8%). Se organizeazã stânele si se delimiteazã zonele de pãsunat. Ca actiune sanitar.veterinare care trebuiesc urmãrite si respectate în diferitele faze ale anului. dupa performantele pe care le-au avut parintii lor. INCRUCISARE SIMPLA SAU DE PRIMA GENERATIEÎncrucisare simplã sau de primã generatie (hibridare). de douã ori pe an. Când asupra unui grup de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A localã. IANUARIE: se iau mãsuri pentru campania de fãtãri la capre. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinerea de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente.veterinar se urnmãreste starea de curãtenie a adãposturilor.

contra monieziozei. se fac deratizãri. De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozã. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în martie. pregãtindu-se pentru etapele urmãtoare. precum si de ouã care au efect benefic asupra calitãtii spermei. în vederea trecerii la turma de bazã în acest an a animalelor bonitate. NOIEMBRIE: se continuã actiunea de inseminare artificialã si montã naturalã. OCTOMBRIE: începe campania de montã naturalã si se continuã sincronizãrile pentru inseminarea artificialã a caprelor. prin îmbãieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. Ca actiuni sanitar. în special cu Fasciola si se aplicã tratamente si lucrãri de asanare. prin suplimentarea ratiei la tapi cu concentrate si administrarea de premixuri. AUGUST: se pregãteste campania de montã. Lucrari de podotehnie. Se fac îmbãieri antiscabioase si tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozã. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în mai.Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinera de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Se întocmeste planul de montã în cazul în care se doreste sincronizarea cãldurilor si inseminarea artificialã a caprelor cu material seminal congelat de la tapi locali sau cu spermã de la rase din import. Se pregãtesc adãposturile pentru perioada de stabulatie. se completeazã geamurile astfel încât sã se asigure adãposturi confortabile. apreciindu-se performantele zootehnice în vederea bonitãrii fenotipice si clasãrii lor înainte de a intra în stabulatie când se vor stabili si cârdurile pentru prãsilã. Animalele sunt tratate pentru râie. În aceastã perioadã se urmãreste întãrcarea iezilor si se organizeazã turme de iezi ce vor iesi la pãsune. Ca actiuni sanitarveterinare de preventie se face vaccinarea anticãrbunoasã si deparazitãrile înainte de perioada de stabulatie. SEPTEMBRIE: se încep actiunile de sincronizare si inducere a cãldurilor la capre în functie de perioda în care crescãtorul doreste sã aibã grupate fãtãrile. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinera de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Se organizeazã turmele de capre pentru iernat si perioada de stabulatie. dezinsectii si dezinfectii. strongilatoze gastro-intestinale si monieziozã. strongilatoze gastro-intestinale si monieziozã. DECEMBRIE: se fac verificãri ale efectivelor de capre si se începe compartimentarea saivanelor.veterinar de prevenire se executã vaccinarea anticãrbunoasã si tratamentele generale antiscabioase. Se izoleazã ferestrele. IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocaulozã. Se stabileste numãrul de tapi necesar pentru monta efectivului de capre. Lucrari de podotehnie. câinii ciobãnesti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echinococozei si cenurozei. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în aprilie. Se va continua dehelmintizarea pentru fasciolozã si monieziozã (la iezi). respectiv boxe pentru caprele inseminate în august ce vor fãta în cursul lunii ianuarie . Se vor examina pãsunile pentru identificarea parazitismului. IUNIE: se urmãreste starea de sãnãtate. MAI: Se boniteazã întregul efectiv de tineret caprin femel si mascul nãscut în anul precedent. fãrã curenti de aer. De asemenea.

) verificarea copitelor se face mai des decât la cele care păşunează pe terenuri accidentate şi pietroase. unghiile ovinelor şi caprinelor au o creştere continuă şi din acest motiv trebuie tăiate periodic. cleşte acţionat manual sau pneumatic. Astfel. Neglijarea acestui lucru poate duce la infirmitate şi la imposibilitatea animalelor de se deplasa şi de a se hrăni. verificarea copitelor se face după un interval de timp stabilit de crescător. Viteza de creştere a unghiilor este diferită şi influenţează direct durata dintre două ajustări. La capre. la un interval de 3-5 luni. Uneltele necesare pot fi achiziţionate din magazinele de specialitate şi sunt reprezentate de: cuţit bine ascuţit. Pe de alta parte regimul alimentar influenţează calitatea cornului. perie aspră. în funcţie de rasa animalelor şi de condiţiile de hrănire şi întreţinere existente în fermă. mănuşi din piele pentru protecţia mâinilor . Datorită multitudinii factorilor de influenţă. iar unghiile de culoare închisă sunt mai rezistente. Acestea se vor căţăra frecvent (le place la înălţime) ceea ce v-a duce la tocirea copitelor în contact cu suprafaţa abrazivă a pietrei. creşterea unghiilor poate fi controlată. nisip etc. prin aducerea unor bolovani mari în padoc. (pentru o curăţire superficială sau finisare). într-o oarecare măsură.Back to Top BOLI MEDICALE INDIGESTII PNEUMONII INFECTIOASE AGALAXIA CONTAGIOASA (Rasfug alb) ETIOLOGIE: CARACTERE EPIZOOTOLOGICE: TABLOU CLINIC: MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE: DIAGNOSTIC: TRATAMENT: PREVENIRE SI COMBATERE: BRUCELOZA CAPRINA LEPTOSPIROZA NECROBACILOZA MAMITA GANGRENOASA (Rasfugul negru) SCRAPIA ARTERITA INFECTIOASA CAPRINA AVORTUL TEHNICA AJUSTĂRII UNGHIILOR LA OVINE ŞI CAPRINE Întocmai ca la om. În mod obişnuit această acţiune se efectuează periodic. cu unul sau două margini tăioase. la oile şi caprele întreţinute pe o pardoseală moale (pământ. pilă sau disc abraziv.

În acest caz. Pentru a evita accidentarea caprei şi a muncitorului se va apuca ferm membrul animalului astfel încât acesta să nu poată fi împins în spate şi să lovească mâna în care se ţine cuţitul sau cleştele. caprele sunt mult mai agile. Cele mai multe greşeli au loc la ajustarea vârfului unghiei. este indicată utilizarea uneltelor cu mâner. Pentru a verifica acest lucru se lasă jos. ajustarea unghiilor se desfăşoară fără probleme şi poate fi efectuată de o singură persoană. Unghiile prea deformate sau prea tari se taie pe o porţiune mai mică operaţiunea reluându-se după câteva zile. Copitele sunt mai moi dacă animalele s-au plimbat prin iarbă umedă anterior ajustării. ca în anumite situaţii. Ajustarea călcâiului se face mai uşor. . membrul la care se lucrează şi se apreciază dacă acesta calcă corect şi dacă ajustarea a fost făcută uniform. Alegerea materialelor necesare se face uşor prin consultarea unor cataloage de specialitate elaborate de către firmele care comercializează aceste produse. Dacă caprele sunt docile. iar operatorul este destul de robust pentru a le contenţiona. prin presare cu genunchii. Uneori cornul poate fi foarte tare. Modul de lucru presupune parcurgerea următoarelor etape: • După ce animalul a fost prins se adoptă o poziţie ca cea prezentată în figura alăturată. Se va acorda deosebită atenţie unghiului de tăiere astfel încât suprafaţa unghiei să îi permită animalului că calce uniform pe un teren plan. • În etapa a doua se va curăţa interiorul unghiei de bălegar sau de pământ cu vârful cuţitului sau al cleştelui şi cu o perie aspră. Această afecţiune mai apare în situaţia în care unghiile cresc şi nu se îndoaie formând un gol mare în interior unde se va tasa pământ şi bălegar. adică a cleştilor. din când în când. La membrele la anterioare se adoptă poziţia ghemuit lângă corpul animalului cu aducerea piciorului acestuia până deasupra genunchilor operatorului pentru a lucra mai uşor. Dacă cavitatea din interiorul cornului este mai mare într-o parte operatorul este tentat să taie mai mult pentru a o elimina făcând mai dificilă menţinerea la nivel a ambelor părţi. mai sperioase şi pot reacţiona violent ceea ce face. Faţă de ovine. Operatorul va sta cu spatele spre trenul anterior al animalului şi cu picioarele de o parte şi de alta a corpului caprei astfel încât să poată controla. Cu mâna stângă va ridica şi va ţine membrul posterior. asupra cărora se poate exercita mai multă forţă “controlată” decât asupra cuţitului. Contenţia ovinelor se face în poziţia şezând sau în decubit dorsal toate membrele rămânând libere la dispoziţia celui care efectuează ajustarea. este nevoie de încă o persoană care să ajute la imobilizare sau de echipament pentru limitarea mişcării animalelor. creând condiţii pentru apariţia necrobacilozei. mişcările acesteia. Dacă toaleta ongloanelor nu sa efectuat de mult timp cornul copitei poate creşte astfel încât să acopere cavitatea formată unde s-a strâns murdăria. această operaţie să devină un calvar.împotriva tăieturilor. • Pasul următor îl reprezintă îndepărtarea prin tăiere a cornului copitei crescut în exces. În caz contrar. Datorită temperamentului vioi al acestor animale mulţi crescători preferă folosirea cleştelui în schimbul cuţitului care poate provoca tăieturi adânci atunci când mişcările caprei sunt greu de controlat. mâna dreaptă fiind utilizată pentru mânuirea uneltelor.

fiecare cordon testicular. se pun în evidenţă testiculele şi se smulg fără a tăia cordoanele testiculare. Sunt însă şi crescători care păstrează masculii necastraţi pe considerentul că aceştia cresc mai repede sub stimulent hormonal (nivel ridicat de testosteron). În acest caz. imediat după ce testiculele au coborât în scrot. prin porţiunea albă a copitei. Ţapii şi berbecii destinaţi reproducţiei vor fi castraţi după reformare. Se face o incizie a scrotului. CASTRAREA CHIRURGICALĂ Iedul este contenţionat de membrele posterioare astfel încât spatele animalului să se afle sprijinit pe pieptul celui care îl ţine. În acest scop poate fi utilizat cu succes un aparat tip flex pe a cărei suprafaţă mobilă poate fi aplicat un disc abraziv. Pentru a evita astfel de probleme se folosesc pense hemostatice cu care se strânge. va afecta producţia obţinută indiferent de natura ei (lână. Forma unghiei şi modul în care calcă un ied sau un miel de câteva săptămâni reprezintă modelul ideal după care operatorul se poate ghida. Se va finisa până când. Contenţia ovinelor Tehnici de castrare la berbeci şi ţapi Sorin Voia Castrarea este o acţiune care se aplică la vârste diferite în funcţie de opţiunea crescătorului şi destinaţia masculilor: îngrăşare sau reproducţie. Prin castrarea masculilor destinaţi îngrăşării productivitatea muncii creşte nefiind necesară constituirea unor turme separate pe sexe. atât la ajustare cât şi la finisare. Pe rană se aplică un antiseptic. prin stresul produs. se poate zări un ţesut de culoare roz.• Pasul final este netezirea cornului cu ajutorul pilei abrazive. anterior tăierii lui. 1. lapte sau carne). anterior perioadei de recondiţionare. . Aceasta e vascularizat şi dacă este tăiat se produc hemoragii. . Orice greşeală se va manifesta în scut timp prin apariţia defectelor de aplomb care. La masculii adulţi vasele sanguine au un diametru mai mare şi nu pot fi smulse fără a provoca hemoragii grave. Cu cât acţiunea se desfăşoară mai târziu cu atât stresul este mai mare şi creşte riscul îmbolnăvirii animalului. timp de câteva minute. castrarea trebuie efectuată anterior sacrificării pentru a evita “mirosul şi gustul neplăcut” al cărnii. cu un bisturiu ascuţit. Tineretul mascul destinat îngrăşării este castrat în perioada de alăptare. pentru a reduce efectele negative asupra sănătăţii şi implicit asupra sporului mediu zilnic. Indiferent de metoda utilizată este necesară vaccinarea contra tetanusului. Animalele castrate se introduc într-un ţarc curat şi vor fi atent supravegheate în primele zile pentru a preveni apariţia infecţiilor.

Inelul are un diametru mai mic decât circumferinţa scrotului şi va efectua o stază puternică asupra cordoanelor spermatice şi arteriale. la baza scrotului. Pe baza mai multor studii efectuate în Australia s-a demonstrat că masculii tineri sterilizaţi cu ajutorul inelului de cauciuc se dezvoltă mai rapid. depun mai puţină grăsime şi mai mult ţesut muscular. Nu se recomandă a fi utilizată pentru producerea de masculi încercători. de forme diferite. Nu se provoacă răni deschise care să atragă muştele însă strivirea poate fi incompletă şi unul sau ambele cordoane să rămână funcţionale. 2. Cleşte pentru aplicarea inelelor de cauciuc Inelele de cauciuc pot fi utilizate şi pentru a induce criptohidia. legea stipulează că la tineretul ovin şi caprin în vârstă de peste 2 luni. Burdizzo). CASTRAREA CU AJUTORUL INELELOR DE CAUCIUC Inelele elastice din cauciuc pot fi folosite la castrarea masculilor începând cu vârsta de cel puţin 10 zile. decât masculii castraţi sau necastraţi. cu ajutorul unui cleşte special. se intervine săptămânal cu iodură de potasiu aplicată local. Procedeul constă în împingerea testiculelor înapoi în organism prin orificiile inghinale şi aplicarea unui inel de cauciuc la baza scrotului pentru a le împiedica să coboare în pungile testiculare. unele din celulele lui Sertoli se pot transforma în tumori care produc cantităţi reduse de estrogeni şi induc apariţia unor caractere feminine. După o perioadă mai mare de timp. CASTRAREA CU AJUTORUL CLEŞTILOR Se poate utiliza un cleşte special destinat acestui scop (ex. Fiecare cordon testicular v-a fi strâns separat. creşterea este influenţată foarte puţin şi se elimină riscul apariţiei infecţiilor. . Când apar infecţii. Nu au loc hemoragii şi riscul infecţiilor este redus. ţapii în vârstă de până la o lună sunt castraţi chirurgical fără anestezie. Temperatura constantă a corpului are efect negativ asupra maturării spermatozoizilor şi induce sterilitatea parţială sau totală. Stresul este minim. După efectuarea acestei acţiuni testiculele produc încă hormonii care au ca efect creşterea sporului mediu zilnic şi a cantităţii de carne în carcasă.În SUA. 3. cu ajutorul căruia se strivesc cordoanele testiculare. Activitatea sexuală este însă redusă sau inexistentă. operaţia de castrare se efectuează numai de către medicul veterinar. În cazurile mai grave se administrează antibiotice. După ce ne asigurăm că ambele testicule se simt la palpare se aplică un inel de cauciuc. se strânge puternic cleştele la baza scrotului imediat sub joncţiunea acestuia cu corpul unde există o zonă mai îngustă. Metoda se aplică la vârsta de aproximativ o lună. Dacă testiculele au coborât în scrot. după anestezia animalului. animalul numindu-se criptorhid (testicule ascunse). în testiculele reţinute. Testiculele se usucă în 20-30 zile. În Anglia. Testiculele se atrofiază în aproximativ 30-40 de zile după desfăşurarea acţiunii. Metoda este recomandată în cazul fătărilor târzii când temperatura mediului înconjurător este mai ridicată.

la 100 grame cas. MODELAREA. TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BRANZEI DIN PASTA LACTICA In Franta majoritatea brânzeturilor de caprã sunt fabricate pe baza unei “paste lactice” si consumate din prima zi de fabricatie si pânã dupã mai mult de o lunã de maturare. se scot bucãtile de brânzã din forme. Se face analiza aciditãtii zerului care trebuie sã fie 50-65o T. Pentru întãrire. timp de 18-24 ore.6-0. RETETE Preparatele din lapte de capra sunt foarte valoroase avand o mare cautare si fiind foarte apreciate in Europa dar la noi in tara acestea nu au vanzare nefiind o educatie gastronomica si traditie in consumul produselor din lapte de capra. Sãrarea se efectueazã cu scopul conservãrii brânzei .aciditatea sã fie apropiatã sau usor superioarã laptelui din momentul mulsului.nu trebuie sã continã antibiotice. Dupã 2-3ore de scurgere se adaugã în forme si cantitatea opritã. Se ia laptele închegat cu polonicul. . formãrii crustei. apoi se întoarce în formã si se sãreazã din nou. se mentin vasele cu lapte pentru închegare la 1823oC timp mediu de 24ore (12-36 ore). un lapte de calitate trebuind sã îndeplineascã urmãtoarele conditii : .nu trebuie sã continã impuritãti vizibile . Întãrirea brânzei are loc la temperatura de 16-18oC si umiditatea de 70-80% (în functie de flora doritã). se amestecã laptele. Dupã primele 6-7 ore de scurgere pasta se sãreazã. se adaugã cheagul în cantitate de 0. antiseptice. iar dacã este moale se fac 2-3 tãieturi cu cutitul si se mai lasã 1-3ore.nu trebuie sã continã germeni patogeni ETAPELE tehnologiei de fabricatie a brânzei din pastã lacticã FILTRAREA si determinarea aciditãtii laptelui (prin titrare cu biuretã) COAGULAREA.8ml la 10 litri lapte (cu 520 mg chimozinã ) cu o seringã sau eprubetã. asa încât brânza rezultatã sã aibã gramajul dorit. Brânzeturile de ferma sunt fabricate din lapte nefiert. 18o Torner (Dornic) . notându-se ora când s-a adãugat cheagul.nu trebuie sã prezinte miros si gust anormal . stabilizarea brânzei si buna implantare a florei de maturare. si definitivãrii gustului.Indiferent de metoda de castrare aleasă acţiunea este motivată prin creşterea calităţii cărnii care poate fi valorificată la preţuri mai mari atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. adicã închegarea laptelui. adicã niste cutii din plastic cu perforatii dese dar mici atât pe fund cât si pe pereti. se pãstreazã 20% din lapte pentru adãugarea lui ulterioarã. produse de curãtat . SCURGEREA SI SARAREA brânzei: formele cu lapte închegat se tin la scurs pe o masã de inox timp de 12-24 ore. ÎNTARIREA SI USCAREA brânzei au ca scop completarea scurgerii zerului. Se ia temperatura laptelui care trebuie sã fie 20-24oC . se adaugã zer (lactoser) 2-3%. foarte usor ca sã nu se sfãrâme prea mult si se umplu aceste forme. neted si dezlipit de marginile recipientului. Pentru modelarea pastei sunt necesare forme speciale. se verificã laptele prins care trebuie sã fie tare. la temperatura de 18-23oC. doza de sare fiind de 1-2gr.

uscatã. Uscarea este de preferat sã se facã într-o încãpere specialã. ca sã se dezvolte o flora de suprafata (uneori se introduc chiar mucegaiuri sau levuri).Temperatura camerei de maturare trebuie sã fie constantã (8-12oC). În timpul uscãrii se întorc calupurile de brânza zilnic MATURAREA: se pun grãtarele cu bucãtile de brânzã într-o încãpere aerisitã. prevãzutã cu ventilator. timp de 24 ore în medie (între 1-3 zile). umiditatea 80-85% sau chiar 90%. umiditatea 70-85%. cu temperatura de 12-16oC. dar umedã.se aseazã pe un grãtar în sala de fabricatie si se sãreazã fatã de deasupra. se pierde în greutate cam 10-25%. si anume : proaspãtã. Se cântãreste brânza înainte si dupã uscare :dupã tipul de brânzã. . depinzând de flora ce trebuie sã se dezvolte. durata maturãrii (1 sãptãmânã –1 luna) depinde de stadiul la care se va consuma brânza. În timpul maturãrii se întorc bucãtile de brânzã la 2-3 zile . semiuscatã sau uscatã.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful