RINICHIUL-NOTIUNI DE ANATOMIE SI HISTOLOGIE

Anatomia normala a rinichiului -aspect macroscopic:
Rinichiul este un organ pereche,situate retroperitineal in jgheabul intervertebral,mai exact intre coasta a 12-a si vertebra lombara L3,avand dimensiuni 11-12 cm/5-7,5 cm/2,5-3 cm si o greutate care variaza de la barbati la femei,125-170 gr la barbate si 115-155gr la femei.Este invelit la exterior intr-o capsula prezentand un hil care se gaseste in partea concava a acestuia,continuiandu-se cu sinusul si pelvisul renal. Capsula fibroasă este o membrană translucidă cu grosimea de 0-2 mm, care la nivelul hilului renal se continuă cu tunica fibroasă a calicelor. Capsula renală aderă de parenchimul renal prin tracturi conjunctive. Sinusul renal este o excavaţie ce se află în interiorul rinichiului şi conţine : grăsime, vase, nervi şi căile excretoare ale rinichiului (calicele şi pelvisul renal). La nivelul hilului patrund artere,vene,nervi,limfatice si ureterul Structura renala Pe sectiune longitudinala se descriu doua portiuni:corticala si medulara care formeaza lobul renal.Rinichiul este format din 14 lobi:7 anteriori si 7 posteriori. Corticala are o grosime de aproximativ 1 cm,cu aspect granular si formeaza:-capisoane deasupra piramidelor(cortex centrilobar);-septuri intre piramide numite piramidele lui Bertin ce reprezinta cortexul septal.Corticala prezinta la jonctiunea cu medulara striatii longitudinale deschise numite striatiile Ferrein si contin portiunile drepte ale tunului contort proximal,ansa ascendenta groasa s tubul collector. Medulara este formata din 8-18 mase striate la nivelul jonctiunii cortico-medulare denumite piramide.Varful piramidei sau papilla se termina cu un varf area cribrosa care contine 10-25 colectori.Prezinta in medie 44 orificii ce reprezinta deschiderea tuburilor Belini.exista 2 tipuri de papile:simpla cu varf convex si compusa cu varf lung si concave. -Nefronul Se defineste ca unitatea morfo-functionala a rinichiului,alcatuita din glomerul sau corpuscul malpighian si tubi. Clasificarea nefronilor: 1.Dupa pozitia glomerulului exista 3 tipuri de nefroni:superficiali,mediocorticali si juxtamedulari 2.Dupa lungimea ansei lui Henle exista 2 tipri de nefroni:cu ansa scurta 85% si cu ansa lunga 15% 3.Nefroni superficiali si mediocorticali ce prezinta anse scurte care se termina in medulara externa si chiar in corticala(nefroni corticali),si care au ansa descendenta si ascendenta bine dezvoltata. Glomerulul Se defineste ca structura inalt specializata a carei principala functie este filtrarea.La adult intr-un rincihi se gasesc aproximativ 1 milion de nefroni(0,7-1,2),iar la varstnic aproximativ 0,5 milioane.Are un diametru de aprox 22 microm.Reprezinta 9% din corticala renala si 5% din greutatea rinichiului. Glomerulul este srtucturat in asa fel incat sa asigure cea mai mare suprafata de filtrare pe unitatea de volum sis a asigure cel mai ridicat coeficinet de filtrare pentru apa si

4 si 5) si o grosime de 350-400 nm.6 m2.Piciorusele adiacente provin din prelungiri podocitare celulare diferite si interdigiteaza formand o retea care confera rezistenta capilarelor.sarace in organite si lipsite de prelungiri citoplasmatice.cellule epiteliale viscerale sau podocite.Reprezinta gel hidratat polianoic si este alcatuita din 3 straturi: lamina densa care este unica situate central(230-275 mm).sunt plate. Membrane bazala glomerulara contine o serie de substante ca si collagen tip IV dispus sub forma de retea astfel: alfa 1 si alfa 2 in lamina rara interna si lamina rara externa. si se dispun intr-un strat subtire si fenestrate pe membrane bazala glomerulara. Celulele epiteliale viscerale(podocitele) sunt cele mai mari cellule din glomerul si se gasesc pe fata externa a membranei bazale glomerulare. Capilarele sunt formate la randul lor din cellule endoteliale si membrane bazala glomerulara.PGF. Membrana bazala glomerulara este o structura membranara care se intinde la intreg ghemul capilar si se continua cu membrane bazala glomerulara tubulara.fibronectin. Ghemul capilar este format dintr-un conglomerate de 4-8 anse capilare suspendate in spatiul Bowman intre arteriola aferenta si arteriola eferenta.cellule epiteliale parietale si cellule mesangiale.De la nivelul corpului globulos pornesc prelungiri denumite procese primare care dau nastere la procesele secundare denumite picioruse sau pedicele.Aceste cellule raspund prin proliferare cu formare de excrescente semilunare in urma stimularii cu fibrina. Structura glomerulara: glomerulul este alcatuit dintr-un ghem de capilare si cellule care sunt de mai multe tipuri:cellule endoteliale.Structura matricela aextracelulara este alcatuita din membrane bazala glomerulara si mezangiu.Lungimea capilarelor glomerulare este de aproximativ 13 km.glicoproteina anionica bogata in acid sialic. Celulele epiteliale parietale se gasesc pe membrana bazala glomerulara si impreuna formeaza foita externa a capsulei Bowman.sprijinite pe mesangium.laminin.numiti porii fantei de filtrare.care se fixeaza pe portiunea externa a membranei bazale glomerulare.rezultand o serie de pori rectangulari cu dimensiuni de 4/14 nm.Podocitele sunt acoperite spre membrane bazala glomerulara de un strat de podocalyxin.Intre acestea se delimiteaza un spatiu de aproximativ 25-60 nm numit fanta de filtrare.Prezinta origine dubla endoteliala(tip IV alfa 1 si alfa 2) si epiteliala(tip IV alfa 3.iar suprafata este de 1.gros de 20-60 nm.moleculele cu greutate mleculara <68 kD. Celulele endoteliale reprezinta un singur strat de cellule turtite cu o grosime de 12 micormetri ce emit prelungiri sub forma de falduri.lamina rara interna(20-40 mm) si lamina rara externa(20-40mm).TNF.Se continua cu epiteliul visceral la polul viscerla si cu epiteliul tubular la polul urinar. Mesangiumul este situar axial in glomerul si este format din cellule mesangiale si matrice mesangiala.iar alfa 3 si alfa 5 in lamina densa.proteoglican heparin sulfat. Celulele mezangiale sunt pericite cu o configuratie stelata si cu prelungiri citoplasmatice ce patrund in spatiul subendotelial printer celulele endoteliale.entactin.Ca si functii prezinta functie mecanica si de filtru electrostatic.care prezinta un diaphragm central gros de 6 nm peste care trece ca un pod de o parte si de alta filamente fine cu diametrul de 7 nm..parytea endoteliala(lamina rara interna).Intregul versant catre lumenul capilar este acoperit de un strat de glicocalix polianoic de 15 nm.Contin filamente de actina .Fenestrele au un diametru de 70-100 nm si reprezinta 30% din suprafata.

segmentul intermediar şi segmentul distal. Încep în corticală. iar cele situaţe în medulară şi piramidele Ferrein sunt rectilinii formând tubii renali drepţi. apoi trec în medulară. • Porţiunea radiată a corticalei : piesele intermediare şi porţiuni ale tubilor drepţi ce aparţin segmentului proximal şi segmentului distal. 2.fibronectin.factori de risc.inflamatorie:interleukina1. Tubii colectori nu aparţin nefronilor.collagen tip IV bogat in condroitin sulfat. 3. în funcţie de diametru. METODE DE CONFIRMARE A DIAGNOSTICULUI.endocrina. structură citologică şi aşezare topografică : 1. segmentele intermediare şi tubii colectori.prostaglandine.peptidul natriuretic atrian. ASPECTE HISTOPATOLOGICE IN GLOMERULONEFRITELE CRONICE.parathormon si vasopresina. Tubii colectori drepţi reprezintă cea mai mare parte a medularei. Tubul renal începe la polul urinar al corpusculului. Matricea mesangiala este produsa de celulele mesangiale si contine substanta fundametala.PGI).laminin.TNF.etiopatogenie. Din punct de vedere topografic. Tubii renali au o lungime de 30-50 mm şi descriu un traiect lung şi complicat. Pe baza deosebirilor morfologice şi funcţionale. diferitele porţiuni ale nefronilor şi ale tubilor colectori sunt localizate în : • porţiunea colonală a corticalei : glomerulii renali.Fibrilele au un diametru de 10-16 nm si sunt orientate parallel intre prelungirile celulelor mesangiale si membrane bazala glomerulara. Ductele papilare Bellini sunt situate în porţiunea papilară. Acestă urină primară este elaborată la nivelul glomerulilor. Porţiunile tubilor situaţi în corticală formează tubii renali contorţi.si miozina prezentand receptori pentru angiotensina.metaloproteine. METODE DE DIAGNOSTIC POZITIV IN GLOMERULONEFRITELE CRONICE. NOTIUNI GENERALE –GLOMERULONEFRITE CRONICE:incidenta. 30 μ diametru. Sunt 3 categorii principale de tubi colectori.fibr ilogenetica:PDGF. ei sunt situaţi în marea majoritate în medulară şi au ca funcţie principală colectarea şi excreţia urinii. CLASIFICARE .proteoglicani. la nivelul lui se produce prelucrarea cantitativă şi calitativă a urinii primare. Întregul sistem tubular al rinichilor are o lungime de 60-80 km şi o suprafaţă totală de 4-5 m².endocitica(denumite macrofag glomerular). tubilor renali li se disting 3 porţiuni : segmentul proximal. În medulară se află tubii drepţi ai segmentului proximal şi celui distal. juxtasinusală a piramidelor renale. nefiind ramificaţi. tubii contorţi ai segmentului proximal şi ai segmentului distal. Piesele intermediare de legătură au 1mm lungime.Celulele mesangiale prezinta numeroase functii: contractila. având 10 mm lungime şi 60 μ grosime.TGF alfa si in formarea mesangiumului.prostaglandine(PGE.

-GN cu leziuni minime. 2.Ar exista o predispozitie genetica tradusa prin incidenta crescuta la bolnavi a antigenelor de histocompatibilitate HLA B12. Patogenia este reprezentata de mecanisme imune.-secundare Glomerulonefritele primare reprezinta un grup de nefropatii in care principala afectare o reprezinta un proces inflamator cronic glomerular de etiologie necunoscuta. Glomerulonefrita cu leziuni minime(nefroza lipoidica.Unele GNC pot fi consecinta unei GNA poststreptococice nediagnosticate si netratate a evoluat spre cornicizare.-GN proliverativ mezangiala(cu depozite de IgA.dar mai rara la adult(10-25% din sindroamele nefrotice). Imunofluorescenta: depozitele de imunoglobuline si complement lipsesc sau rareori depozite de IgM.-GN cu sleroza segmentara si focala(cu scleroza si hialinoza segmentara si focala suprapusa pe leziuni minime sau pe leziuni de GN proliferativ mezangiala) 3. In producerea GNC primare participa mecanisme imune:prin complexe imune circulante si Ac anti membrana bazala glomerulara. ………………………………………………………… ………………………………………………………. Glassock R. cu proteinurie consecutiva.observandu-se o discreta hipercelularitate mezangiala ca si o crestere a matricei mezangiale.GN proliferativa segmentala si focala.-GN membranoasa Leziuni mai putin comune sunt: GN cu semilune..iar clinico-biologic frecvent printr-o proteinurie importanta) Este o nefropatie foarte frecventa la copii.o diminuare a raspunsului limfocitar la IL2.S-a presupus ca producerea de limfocite T a unor limfocitotoxine si a unui factor de permeabilitate capilara ar modifica polianionul glomerular. Glomerulonefritele cronice secundare reprezinta acel grup in care etiologia patologiei glomerulare se cunoste.participarea limfocitelor T in patogenia nefropatiei glomerulare cu leziuni minime este sustinuta de numeroase observatii clinice si de laborator.Etiopatogenia acestora este necunoscuta.Se constata de altfel.iar imunofluorescenta poate evidentia depozite de IgE.nivelul IgE seric este crescut.-GN mezangiocapilara: tip I si II 5. Leziunile histopatologice intalnite in GNC primare sunt: 1. Microscopia optica: glomeruli optic normali sau putin modificati. si colaboratorii clasifica entitatile clinico-patologice cuprinse in cadrul glomerulopatiilor secundare in mai multe grupe: .Ar exista o perturbare a limfocitelor B. HLA DRW7.O mare atentie se acorda perturnarilor imunitare care vizeaza hipersensibilitatea de tip imediat.Se constata asocierea nefropatiei glomerulare cu leziuni minime cu atopia la unii bolnavi.are o cauza bine determinata.Glomerulonefritele cronice se clasifica in:-primitive care reprezinta 75-80% din totalul glomerulonefritelor cronice.Astfel.testele cutanate la alergeni sunt pozitive.cu depozite de IgM si/sau C3) 4. Microscopia electronica: fuziune a proceselor podocitare sau aplatizarea acestora in contact cu o membrana bazala normala.HLA B8.SN cu glomeruli optic normali) reprezinta o nefropatie ce se caracterizeaza morfopatologic printr-un aspect normal sau foarte putin modificat al glomerulilor in microscopia optica..

infectii virale-HIV) 5.hepatita cronica activa.siclemia.alte boli eredo-familiale) 7.nefrita de shunt.protozoare si alte infectii parazitare.nefropatia din boala lanturilor usoare.1.amiloidoza.Glomerulonefritele din neoplazii 6.alte boli multisistemice).lipodistrofia partiala sau totala.boala Fabri.Glomerulopatiile din cadrul bolilor eredo-familiale( glomerulopatia diabetica.abcese viscerale. .Glomerulonefritele secunadare bolilor de ficat( hepatite infectioase cu HBV.Glomerulonefritele din bolile infectioase( glomerulonefrite postinfectioase nestreptococice.osteo-onichodisplazia.ciroza hepatica) 4.purpura Henoch-Shonlein.vasculitele sistemice necrozante.macroglobulinemia Waldenstrom.alte infectii bacteriene.sindromul Good-Pasture.Afectiuni diverse.Glomerulonefritele consecutive medicamentelor. 2.endocardita infectioasa.sindromul nefrotic congenital.sindromul Alport.Afectarea glomerulara in bolile multisistemice( Lupus eritematos diseminat.gamapatia glomerulara benigna.imunizarilor si alergenilor.Glomerulonefritele secundare disproteinemiilor si paraproteinemiilor(crioglobulinemia. 8.glomerulopatia fibrilara) 3.mielomul multiplu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful