Graffiti

Graffiti

Graffiti este un termen general referitor la inscripții caligrafiate sau imagini pictate sau gravate pe pereți sau alte suprafețe publice sau private, care nu sunt destinate acestui scop. Când este făcut fără consimțământul proprietarului, constituie vandalism (care este ilegal). Graffiti a existat încă din antichitate, în perioada Greciei antice și a Imperiului roman. Cu cat locul este mai privat, mai ilegal, cu atat este o performanta mai mare sa il faca. Din aceasta cauza o sa gasim o gramada de greffiti-uri in statile de metrou/autobuz. Graffiti-ul nu e doar un simplu text ci este un desen care trebuie sa fie cat mai complicat si mai diferit de altele. Fiecare graffitist/grup de graffitisti are tagg-ul sau.(tagg-ul este un desen propriu pe care numai el/ei il fac). Exista si grupuri anti-graffiti (vedeti in fundul paginii) cum ar fi "Vandal Squad", care a facut un program pe PC numit Graffiti Studio in care faci graffiti pe orice fara a mai "mazgalii" peretii adevarati. Mai nou s-au facut locuri speciale pentru graffiti dar aproape nimeni nu vine pentru ca nu e ilegal. Una din marele firme de graffiti este "Montana". Daca cineva pasionat de asa ceva vrea sa cumpere un spray sau un marker, poate cumpara din Romania de la Rulez. Etimologie Cuvântul "graffiti" din limba italiană este pluralul substantivului "graffito", deși forma de singular a devenit obscură și este folosită în istoria artei, cu referire la opere de artă realizate prin zgârierea desenului pe o suprafață. Ambii termenii englezești provin din italiană, cel mai probabil de la "graffiato", participiul trecut al verbului "graffiare" (a zgâria); "grafferii" antici își scrijeleau opera pe pereți, înainte de apariția spraiului cu vopsea. Aceste cuvinte derivă la rândul lor de la grecescul γραφειν (graphein), care înseamnă "a scrie". Nu există încă un echivalent românesc pentru graffiti în accepțiunea modernă a cuvântului, iar termenul englezesc nu este încă adaptat la limba română. Cu atât mai puțin diverșii termeni asociați cu acesta nu au o traducere clară.

Istorie
Graffiti antic Din punct de vedere istoric, termenul "graffiti" se referea inițial la inscripțiile, portretele, etc.găsite pe zidurile mormintelor antice sau pe ruine, ca în Catacombele din Roma sau în Pompeii. Sensul cuvântului a evoluat, desemnând acum orice decorație (inscripționată pe orice suprafață) care poate fi privită ca vandalism; sau imagini sau scriituri plasate de obicei pe pereți externi și trotuare, fără permisiunea proprietarului. Prin urmare, inscripțiile făcute de autorii unui monument nu sunt catalogate ca graffiti.

spunând "What? No [comoditate rară]…? în timpul raționalizării. deși anonim. insulte. alfabete și citate din literatură (în special primul vers din "Eneida" de Virgil) au fost găsite pe pereții din Pompei. Constă într-o palmă. mesaje politice. nu numai grecii și romanii făceau graffiti: situl mayaș din Tikal. Erupția Vezuviului a păstrat graffiti sgâriat pe pereții din Pompeii. declarații de dragoste. împreună cu Mr. 'Kilroy was here' (Kilroy a fost aici) a devenit un graffito celebru. rezemat de perete. lângă imaginea câinelui menționat. o urmă de picior și un număr. Primul exemplu cunoscut de "graffiti modern" există și astăzi în orașul antic grecesc Ephesus (în Turcia de azi) și se pare că face reclamă la prostituție. după spusele ghizilor turistici din oraș. și ne oferă o perspectivă directă asupra vieții de stradă: latină vulgară. Italia. în special în perioada Celui De-al Doilea Război Mondial. Villa lui Hadrian din Tivoli. Acestea indică subtil câți pași trebuie făcuți ca cineva să găsească o curtezană (mâna reprezentând plată). avertizând: "Cave Canem". Graffiti produs de vikingi există în Roma și la Newgrange. trecătorul prin familiaritatea sa cu literele și literatura. iar exemple ale lucrărilor lor există de asemena și în Egipt.Caricatură antică a unui politician din Pompeii. În contrast cu tipicul graffiti-ului modern. Graffiti modern În secolul 20. o față doar cu ochii și un nas. o formă vagă de inimă. Guatemala. Totuși. fie din dorința de a impresiona. Romanii gravau graffiti în proprii pereți și monumente.Chad. conține de asemenea exemple antice. Unul dintre ele a rezistat în timp. în Irlanda. fie pentru plăcerea scriitorului. are de asemenea câteva exemple. magie. Tehnica de luptă a secolului XX a văzut sosirea multor tehnologii aviatice . care înseamnă "Atenție la câine".

Mai jos sunt câțiva termeni folosiți în limba engleză: • • • tag . sau ca să-și consolideze reputația și prestigiul de "writer" (scriitor) sau artist de graffiti. expresiile variază de la zonă la zonă. Realizarea unui piece . termenul taggerface referire la o persoană care face tag-uri. multe culori și tranziții cromatice și alte efecte diverse. inclusiv "nose art". adesea cu efecte 3D. făcută faimoasă în timplu Celui De-al Doilea Război Mondial.capodoperă) . găștile vor marca pereții și alte bunuri publice cu numele bandei prin tag-uri. Pe la sfârșitul secolului XX.o semnătură stilizată a unui writer. Primele cazuri documentate de însemnări ilegale create cu un sprai cu vopsea au fost create de un artist numit "Cornbread" din Philadelphia. folosind sprai cu vopsea. O serie de cuvinte și expresii au ajuns să descrie diferite stiluri și aspecte legate de graffiti. piece (de la masterpiece . urmate îndeaproape de "airplane graffiti". tag-urile neasociate unei găști au devenit mai comune. throw-up si bomb . săgeți care dau fluiditate (flow) și direcție. Artiștii graffiti își scriau "tag"-ul doar de dragul scrisului.noi. la un concurs de graffiti din piaţa Spitalfields din Londra.panel=un bomb/throw-up in stil old school(asemanator literelor de tipar)fara fund la litrera. Spraiul a devenit o caracteristică importantă pentru diferitele stiluri care au urmat.uneori cu umbre si lumini . Începând cu urbanizarea la scară mare a multor zone în jumătatea postbelică a secolului 20. Terminologie Un artist de graffiti la lucru. De obicei are o culoare pentru contur (cum ar fi negru) și una pentru umplere (de exemplu crom (argintiu))Throw-up-ul nu este umplut complet(are un fill dat in graba).De obicei in stilul bubble sau panel (bubble=un bomb/throwup foarte rotunjit cu aspect de bule. Literele sunt ușor de executat. Ca toți termenii argotici. pentru a-și delimita teritoriul.bombul este un rheow-up cu fill complet.un panel sau u whild stile(litere neinteligibile).

a îndepărta graffiti folosind substanțe chimice și alte instrumente. iar lucrarea este mai bine executată.bomb . profesor la City College din New York. datorită timpului și efortului depuse pentru executarea lor. Pentru aceasta se folosesc de obicei throw-ups (sau bomb-uri). bombing . publicația „New York Times” a realizat un material despre fenomenul graffiti care luase naștere pe străzile orașului New York. • • • • • • • • Fenomenul graffiti În anul 1971. burner . Articolul din anul 1973 al revistei „New York”. toy . intitulat „Parada graffiti”. În anul 1973.nu are nici o legătură cu terorismul. deoarece nu necesită mult timp pentru execuție. Dacă cineva încalcă aceste reguli. prin intermediul unor expoziții organizate de Uniune. În acel articol se vorbește despre un anume „artist graffiti” care semna cu pseudonimul TAKI 183. ci descrie pictarea cat mai multor suprafețe. iar regula de bază pentru înlocuirea creațiilor anterioare este următoarea: tag . este analog cu o declarație de război writer-ului. . thrwo-up-r-un graffer care da thrwo-up-uri/bomburi.• necesită mai mult timp decât un throw-up. buffing (to buff) . Majoritatea grafferilor respectă operele altora. going over . sociologul Hugo Martinez. a intuit potențialul acestor „artiști ai străzii”. Identitatea lui nu era cunoscută. Aceste lucrări sunt realizate de obicei legal.un graffer fără experiență sau fără talent. socotit ca o insultă gravă adusă persoanei care a făcut tag-ul tăiat. Writer-ii versați folosesc acest cuvânt ca un termen derizoriu pentru grafferii nou apăruți.un piece amplu și mai elaborat decât un piece normal. știindu-se doar că numele său era Demetrius și că numărul 183 ar fi numărul străzii pe care locuia. king/legenda . dar primii writer-ri din New York făceau burner-e ilegal. ca sa vada cum decurge un graffiti.a tăia sau a scrie peste tag-ul cuiva. pe trenuri. semnat de Richard Goldstein. este considerat un "toy" sau pur și simplu o pacoste. cu atât crește respectul pentru writer. Cu cât locația este mai la vedere.piece. to slash' a tag . a fost o recunoaștere publică a potențialului acestor „artiști ai străzii”. Whild stile-r-un graffer care de whild stile-uri. Acesti writer-ii de obicei se alatura intr-un grup cu experienta. A deține interiorul (to own the inside) înseamnă să ai majoritatea tag-urilor în interiorul trenurilor. fondând Uniunea Artiștilor de Graffiti cu scopul de a promova artiștii talentați din lumea graffiti-ului.dacă un writer merge peste opera altuia.writer cu un anume respect printre alți grafferi. De asemenea se poate picta peste lucrările "tăiate" deja. iar a deține exeriorul înseamnă că majoritatea lucrărilor sunt pe exteriorul trenurilor.

originară din sudul Bronxului. Acesta a fost începutul așa-zisului curent al „vagoanelor curate”. Astfel. de acum înainte parcurile și depourile fiind mult mai bine păzite. Toate aceste elemente se întâlneau pe străzi. ajungându-se până la uzul armelor de foc. a apărut la mijlocul anilor ’70 și a fost inițial asociată curentului muzical denumit hip-hop. Muzica rap. făcând astfel furtul din magazine mult mai dificil. mișcarea graffiti nu a dispărut. iar traficul de droguri a dus la achiziționarea armelor de foc. fapt ce a frustrat mulți amatori de graffiti. Au fost ridicate garduri electrice de protecție.Începând cu anul 1974 s-a încetățenit stilul caracterizat prin realizarea de peisaje întregi de jur-împrejurul tag-urilor. Importarea culturii hip-hop de către țările europene a dus și la acapararea valorilor acestei culturi muzicale. ci din contră s-a omogenizat. precum break dance-ul și arta graffiti. Artă stradală Guerila art . Pe deasupra. printre care și fenomenul graffiti. Lupta pentru păstrarea acestor teritorii a dus la creșterea numărului de acte de violență. marcate prin însuși stilul folosit în desenele graffiti. Cocaina a început a fi folosită tot mai des. Pe 12 mai 1989. Anii ’80 au însemnat deci un regres în istoria mișcării graffiti-ului și datorită schimbărilor majore care aveau loc în societatea americană. Procesul de îndepărtare al desenelor graffiti din New York a luat o nouă amploare. Graffiti ca metodă de exprimare a fost utilizată și de generația muzicii rap. iar orice distrugere cauzată acestora era prompt reparată. S-au creat bande de tineri care dețineau anumite teritorii. Dar cu toate aceste interdicții. Datorită lipsei vopselei și a pericolului de a sta un timp prea îndelungat la locul unde se făceau desene graffiti. legea a interzis comercianților vânzarea vopselelor minorilor. orașul New York a emis o decizie prin care erau scoase din folosință toate mijloacele de transport în comun care au fost victima mișcării graffiti. prin care se dorea descurajarea „bandelor graffiti” și curățirea orașului. Această mișcare a inclus și alte forme de manifestare. toate acestea pe suprafața întreagă a metrourilor sau alte mijloace de transport în comun. Arta graffiti și-a început rapidul declin în anii ’80 când acest fenomen a fost absorbit de partea comercială și de piața artistică a New York-ului. multe din zonele preferate ale artiștilor graffiti au devenit aproape inaccesibile. iar comercianții erau obligați să depoziteze vopselele în locuri special amenajate. transformându-se într-o goană după zone propice realizării de graffiti. bugetul orașului New York destinat stopării mișcării graffiti s-a mărit. viața pe stradă devenind din ce în ce mai periculoasă. Totodată. procesul artistic de realizare al tag-urilor a decăzut. New York.

de a influența modul de a percepe realitatea populației care împarte cu guerila art acelașii spațiu cu arta stradală. Snsul ei este de a semnifica. Artiști graffiti Primii artiști graffiti care au ridicat această mișcare la rangul de artă au fost Jean-Michel Basquiat și Keith Haring. care poate fi completată sau modificată în timp. Specificul acestei arte este absența limitelor între lucrare șii suportul său. suportul este fundamental pentru intenția lucrării. Creatorii guerila art Aceștia își concep lucrările ca pe o continuă operă de artă. Lucrurile similare puse pe pânză nu reprezintă Guerila art. motiv pentru care în USA este numită post graffiti art. pentru a face publicitate artistică. Mișcarea Guerila art Este o reacție la orice putere sau brand care se impune în viața cotidiană. Totuși. Arta stradală nu are sens decât în legătură cu evoluția mediului urban actual. Au fost adoptate tehnici de marketing Guerila prin metode artistice tradiționale. în afara căreia ar fi doar artă pentru artă. Este o modalitate agresivă de expunere în spațiul public. Există câțiva artiști care produc intenționat asemenea lucrări pentru producția de masă. Ea nu poate fi mutată într-un alt loc. . dezvoltarea Street art este paralelă ce cea a brandingului. există o nouă tendință și mulți artiști produc asemenea lucrări pentru a se exprima mai bine și a se face înțeleși mai ușor. sub forma unor reproduceri aproximative lipite cu adezivi tradiționali numiți wheat pastepastă de tomate cu faină sau apă șii făină. chiar dacă folosesc tehnici asemănătoare. ci de o reacție artistică față de orice condiționare a vieții publice. Are multe în comun cu începuturile mișicării graffiti. Este profund integrată cu dinamica vieții moderne.Guerila art este o mișicare. o tendință a artei stradale care a apărut în Marea Britanie șii este răspândită în toate țările în care s-a impus graffitiul. Nu este vorba de o susținere sau opoziție fățișă. Dar această tendință este văzută ca o îndepărtare de artiști ca și individualități creatoare și față de artist ca brand. Tocmai de aceea.

Al Diaz. folosind deopotrivă tuburi de spray și pensule. Lucrările sale de la începutul anilor ’80 cuprind o varietate largă de subiecte. în prima parte a anilor ’80. De asemenea a combinat imagini inspirate din arta populară africană. În anii 1983 și 1984. în anul 1988. reprezentat prin câini. pe străzile New York-ului.Jean-Michel Basquiat este primul pictor american ale cărui opere au apărut sub forma unor graffiti pe străzile. până la cele realizate de copii. la desene aduse în semn de tribut unor vedete ale sportului și jazz-ului. Cu toate acestea. la vârsta de numai 27 de ani. până în 1979. Trecerea rapidă din anonimatul de pe străzi în vizorul opiniei publice și a artiștilor a avut loc în anii ’80 când a fost selectat de Colab. care susținea că opera sa este manifestarea unui „geniu primitiv”. Basquiat și-a început cariera – ilegală – de pictor de graffiti. au existat voci care au afirmat că anumite cercuri au dorit doar să-i exploateze talentele native. Keith Haring este un pictor american al cărui simplu stil simbolistic de pictură. . La început deosebit de productiv. el a exploatat plin de energie o gamă largă de imagini inspirate de la cărțile cu benzi desenate (comic books) până la hieroglifele egiptene. Basquiat ajunge să fie adorat de către comunitatea bogată a artiștilor din centrul New York-ului. în galeriile orașului New York. bebelași și figurine dansând. El a pictat unul din pereții expoziției. Basquiat a fost cel mai de succes dintre așa-numiții „artiști ai străzii”. Dar. Cu toate că a încercat să se lase de obiceiul de a consuma heroină. tatăl lui fiind originar din Haiti. care se regăsesc din plin în întreaga sa operă graffiti. împreună cu colegul său de liceu. Basquiat a devenit nedemn de încredere sub stresul cauzat de faima pe care a dobândit-o. Cu toate că nu avea altă educație în domeniul artei decât cea primită în liceu. metrourile și pe garniturile de vagoane din transportul în comun ale New York-ului. Operele viu colorate și de mari dimensiuni ale lui Basquiat combinau expresionismul abstract american cu diverse imagini. colaborarea sa cu Diaz a luat sfârșit. Jean-Michel Basquiat a murit în urma unei supradoze în atelierul sau din Manhattan. Pseudonimul folosit de Basquiat pentru semnarea tag-urilor era SAMO. să colaboreze la organizarea unui spectacol în Times Square. Basquiat a fost de asemenea admirat și de artiștii new yorkezi Keith Haring și Kenny Sharf. o asociație a artiștilor. caraibeană și europeană. de la cranii. Basquiat s-a născut în anul 1960. din care nu lipseau schelete și câini. Basquiat asociindu-se cu artiști și muzicieni din partea de est a Manhattan-ului. care doreau să integreze așa-zisa „artă a străzii” în opera lor. A crescut în Brooklyn. i-a adus recunoaștere internațională în anii ’80. A început de asemenea să picteze tablouri. lucrările lui ajungând. New York. iar mama sa din Puerto Rico. Basquiat a colaborat la realizarea mai multor tablouri cu artistul american Andy Warhol și artistul italian Francesco Clemente. de la lucrările artistului spaniol Pablo Picasso.

În anul 1978. Jones. în anul 1989. Haring a realizat graffiti în diverse locuri ale lumii. El a decorat. În anul 1977. cubaneze și ale stilului hip-hop și din curentul afro-cubanez al picturilor pe corp. unde a urmat cursurile Școlii de Arte Vizuale (până în anul 1979). Pennsylvania și-a deschis prima expoziție în anul 1978. din ritmul și mișcările dansurilor africane. Desenele bizare. la Centru de arte din Pittsburgh. practic lansându-l în noua sa carieră de artist graffiti. Keith Haring a murit în anul 1990. de asemenea.Haring s-a născut în anul 1958 și a copilărit în Kutztown. ale lui Haring au fost aplicate pe o gamă largă de produse. . cea de pe peretele depozitului Muzeului Stedelijk din Amsterdam. Harings a realizat tag-uri care se referă la culturile născute din benzile desenate și din universul lui Walt Disney. Haring s-a decis să creeze lucrări destinate locurilor publice. un magazin care vindea suveniruri create de el. fie cu cretă albă. În anul 1979. Înainte de a se impune în circuitul galeriilor. Haring a devenit interesat de contururile groase. dar altele au fost distruse (precum cea realizată pe Zidul Berlinului în Germania. Haring decupează titluri din ziare pentru a le reasambla. ca o reacție împotriva elitismului din lumea artiștilor. realizat în anul 1986). el s-a mutat în orașul New York. Olanda. Câteva dintre aceste lucrări au supraviețuit timpului (de exemplu. În anul 1988. caracteristice artei graffiti realizată în metrourile americane. Eforturile sale l-au făcut faimos în rândul new yorkezilor. incluzând Statele Unite. Haring a deschis în New York Pop Shop. A urmat cursurile Școlii de Arte din Pittsburgh. referitor la crearea unor lucrări de dimensiuni mari pentru a fi expuse în natură. după ce a audiat discursul artistului bulgaro-american Christo. precum „Regan ucis de un polițist erou”. creând titluri false. de la tricouri până la un balon. dar a și fost de mai multe ori arestat pentru această activitate „artistică” a sa. corpul solistului american Grace Jones și al dansatorului american Bill T. dar pline de energie. Pennsylvania. apoi le-a împrăștiat pe pereții și panourile publicitare ale orașului. tot în anul 1986). întrând alături de colegul său de breaslă Jean-Michel Basquiat în istoria mișcării graffiti din lume. Haring a pictat liniile și simbolurile caracteristice stilului său pe propriul său corp iar apoi s-a lăsat fotografiat în Times Square din New York. În anul 1986. Opera lui Haring s-a inspirat din diverse surse: din opera artistului american Andy Warhol și alți asemenea artiști reprezentanți ai mișcării pop. În anul 1987. Aceste imagini erau desenate fie cu carioci groase negre. deschisă la prestigioasa Galerie Tony Shafrazi din New York a avut un succes enorm. împrietenindu-se cu așa-numitul „copil graffiti” Jean-Michel Basquiat. iar în următorii doi ani și-a canalizat energia în educarea publicului cu privire la virusul HIV și la pericolul consumului de droguri. Haring a aflat că suferă de sindromul imunodeficitar dobândit (SIDA). Europa și Australia. Expoziția sa din anul 1982.

„Basquiat”. O construcţie „mâzgâlită”. În anul 1997. intitulat sugestiv. MPK. Unii artiști au început să folosească tot mai mult programele de calculator pentru a crea o artă care pune sub semnul întrebării propria sa existență.1934) și Julian Schnabel (n. . realizat în anul 1993.LTS. o balenă Orca. într-o măsură mai mare sau mai mică.MISTeR etc. împreună cu care va porni într-o frumoasă aventură.Artistii primei generatii romanesti:ERPS. în care prezintă viața celui de care a se leagă pentru prima dată arta graffiti ca expresie urbană a New York-ului anilor ’70.IAG. Elocvent este filmul „Free Willy” (regizor Simon Wincer).SuFLo(in GBS). În anul 1996. vizând fenomenul graffiti. Graffiti în Bucureşti. această artă a continuat.DCB.BRS. îl întâlnește pe Willy.MSeR. fiind caracterizat prin aceleași elemente care au fost întâlnite în New York-ul anilor ’70.DNK. Graffiti în Timişoara.NoVA(in UCB). Personajul principal Jesse (interpretat de Jason James Richter) este prins desenând graffiti pe pereții unui parc (semn al revoltei tinerei generații).După moartea celor doi „părinți” ai graffiti-ului.SERM. Cy Twombly (n. Graffiti în Timişoara. unde. Raymond Saunders (n.1951).NPA.OPC etc. Fiind constrând să îndepărteze desenele. artistul american Peter Halley a instalat la Muzeul de Arte Moderne din New York un computer prin intermediul căruia spectatorii puteau schimba imaginile și culorile pe care artistul le-a creat. Alte crew-uri USB. Mișcării graffiti i s-au dedicat și alți artiști americani.1928). Schnabel a regizat filmul.KeRo. să influențeze societatea contemporană. Graffiti in România În România fenomenul graffiti a apărut în jurul anului 1990. regizorul ne face părtașii unei prietenii ciudate dintre un băiețel și o balenă. atunci cine este artistul? Sau însuși sensul cuvântului artist nu mai corespunde tendințelor contemporane? Acestea sunt doar câteva întrebări la care arta secolului al XX-lea nu a găsit încă răspunsul. ultima achiziție a acvariului parcului. cum ar fi Aaron Siskind (19031991). Acest eveniment a ridicat o sumedenie de întrebări: Ce este opera de artă? Este imaginea de pe monitorul calculatorului? Este programul folosit? Iar dacă programul este interactiv.

fără să se teamă să fie prinși sau arestați pentru vandalism sau încălcarea proprietății private. Unii cred că această stare de degradare încurajează mai departe vandalismul și promovează un mediu care poate duce la delicte mai serioase. iar structura lucrărilor este uneori influențată de nevoia de a o executa rapid. trenuri. Poate fi privit ca o problemă de calitate a vieții. care nu sunt proprietatea celui care face graffiti. . înainte să fie remarcată de autorități. sau ca pe un vandalism costisitor. Unii au sugerat că aceasta descurajează vandalismul de rând. unele orașe au desemnat ziduri sau zone exclusiv pentru folosul artiștilor de graffiti. însă încurajează artiștii să își facă treaba nestingheriți și să producă artă deosebită. însă cu penalități destul de variate.Situația legală Graffiti este predispus la diferite presiuni sociale din partea formelor de artă recunoscute prin popularitate.vagoane sau orice alte suprafețe accesibile. Mulți oameni privesc graffiti ca pe o pacoste. care necesită repararea proprietății vandalizate. clădiri. Autoritățile tratează de obicei graffiti ca pe o crimă minoră. În efortul de a reduce vandalismul. Spraiul cu vopsea și markerele permanente sunt folosite foarte des. Asta înseamnă că graffiti încorporează elemente care sunt văzute foarte rar altundeva. și mulți oameni consideră că prezența graffiti-ului contribuie la o stare generală de frică de infracțiuni. deoarece apare pe ziduri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful