1) Abuzul de încredere. Infracţiunea de abuz de încredere este reglementată de art. 213 C. pen.

Infracţiunea de abuz de încredere constă în fapta persoanei care îşi însuşeşte un bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept sau refuzul de a-l restitui. Obiectul infracţiunii. Obiectul juridic specific al infracţiunii de abuz de încredere îl constituie relaţiile sociale patrimoniale a căror normală desfăşurare depinde de apărarea încrederii între subiectele raporturilor respective. Obiectul material îl constituie bunul mobil deţinut cu orice titlu de făptuitor. Subiecţii infracţiunii. Subiectul activ nu poate fi decât persoana care deţine, pe baza unui raport juridic, un bun mobil al altuia. Participaţia este posibilă. Subiect pasiv direct este persoana de la care făptuitorul primise bunul. În cazul în care bunul aparţinea altei persoane, aceasta va fi subiect pasiv indirect. Latura obiectivă. Elementul material al faptei este prevăzut de lege în trei ipostaze: însuşirea, dispunerea pe nedrept şi refuzul de restituire. „Însuşirea” reprezintă luarea în stăpânire a bunului mobil de către cel care, de drept, nu avea decât detenţia acestuia. Pe lângă corpus, făptuitorul îşi arogă în mod fraudulos şi animus, comportându-se cu bunul ca un adevărat proprietar. Refuzul de restituire înseamnă împotrivirea manifestă a detentorului de a înapoia bunul mobil celui care i la încredinţat. Simpla abţinere de a restitui bunul la epuizarea termenului până la care subzistă detenţia nu reprezintă un „refuz de restituire”. Latura subiectivă. Fapta se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă. Deşi este susceptibilă de toate formele, legea nu pedepseşte nici actele preparatorii, nici tentativa. Consumarea infracţiunii de abuz de încredere are loc în momentul însuşirii, al dispunerii pe nedrept ori al refuzului. Această consumare este instantanee. Fapta poate avea caracterul unei infracţiuni continuate. Abuzul de încredere se poate realiza prin trei modalităţi normative: însuşirea bunului altuia, dispunerea pe nedrept de un asemenea bun sau refuzul de a-l restitui. Infracţiunea se poate realiza şi printr-o varietate de modalităţi faptice. Abuzul de încredere se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amendă. Pentru infracţiunea de abuz de încredere, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Dacă însă bunul este în întregime sau în parte al statului, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. Dacă prin comiterea infracţiunii de abuz de încredere s-a produs o pagubă nesemnificativa şi sunt îndeplinite celelalte condiţii, instanţa de judecată poate dispune înlocuirea răspunderii penală cu răspunderea care atrage o sancţiune de drept administrativ. 2) Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este reglementată de art. 246 C. Pen. Infracţiunea constă în fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu

1

ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămarea intereselor legale ale unei persoane. Obiectul juridic special este reprezentat de relaţiile sociale de serviciu, pentru protejarea cărora este necesar ca orice funcţionar public să-şi îndeplinească atribuţiile conform statutului său juridic, evitând astfel să aducă atingere intereselor legale ale unei persoane. În subsidiar, sunt protejate relaţiile sociale privitoare la interesele legale ale persoanelor fizice, interese la care se referă, direct sau indirect, actul de serviciu. De regulă, obiectul material lipseşte. Dacă însă fapta se realizează asupra unui bun, obiectul material este acel bun. Subiectul activ este funcţionarul public sau un alt funcţionar, deci circumstanţiat. Subiectul pasiv este statul ca titular al valorilor sociale ocrotite de lege, adică bunul mers al activităţii instituţiilor publice. Subiectul pasiv secundar poate fi orice persoană. Fapta se comite numai cu prilejul efectuării unui act de serviciu la care agentul era îndreptăţit să procedeze. Elementul material constă într-o acţiune ori o inacţiune. Astfel, autorul nu îndeplineşte actul de serviciu atunci când trebuia să facă acest lucru ori, dimpotrivă, îl realizează, dar într-un mod necorespunzător. Pentru ca infracţiunea să subziste nu este nevoie de repetarea elementului material. Termenul act utilizat în lege are semnificaţia de operaţiune pe care funcţionarul trebuie să o efectueze. Prin neîndeplinirea unui act se înţelege omisiunea făptuitorului de a efectua acea activitate, pe care era obligat să o facă, iar prin neîndeplinirea în mod defectuos se înţelege efectuarea unei operaţii în mod abuziv, altfel de cum trebuia făcută. Pentru existenţa infracţiunii se cere ca fapta să fi fost săvârşită de făptuitor în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. Urmarea infracţiunii constă în apariţia unei vătămări aduse intereselor unei persoane fizice. Raportul de cauzalitate presupune nu numai dovedirea caracterului incorect al exercitării atribuţiilor de serviciu de către autor, dar şi relevarea faptului că rezultatul acestei conduite necorespunzătoare a fost, nemijlocit, o vătămare a drepturilor unei persoane. Forma de vinovăţie cu care se săvârşeşte fapta este numai intenţie (directă sau indirectă). Culpa este exclusă, deoarece termenul „cu ştiinţă” pe care îl conţine textul de lege implică cunoaşterea de către agent a caracterului necorespunzător al exercitării atribuţiilor lui de serviciu şi urmărirea sau acceptarea ca, prin aceasta, să se ajungă la vătămarea intereselor legale ale unei persoane. Actele de pregătire şi tentativa nu se pedepsesc. Consumarea are loc numai atunci când s-a produs efectiv lezarea unui drept patrimonial sau nepatrimonial al subiectului pasiv adiacent. Infracţiunea poate avea forma continuată atunci când făptuitorul, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, omite cu ştiinţă să îndeplinească în mod repetat un act sau în mod repetat îndeplineşte defectuos un act, aducând o vătămare intereselor legale ale unei persoane. Se disting două modalităţi normative: prima constă în neîndeplinirea cu ştiinţă a unui act de către un funcţionar public (sau funcţionar) în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu; cea de-a doua constă în îndeplinirea defectuoasă a unui act de către

2

funcţionarul public‚ (sau funcţionarul) în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. Infracţiunea poate prezenta diferite modalităţi faptice generate de împrejurările în care s-a produs abuzul şi care pot avea ca efect atenuarea sau agravarea răspunderii penale. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani.

3) Abuzul în serviciu contra intereselor publice. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice este reglementată de art. 248 C. pen. Abuzul în serviciu contra intereselor publice constă în fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiunilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 C. Pen., sau o pagubă patrimoniului acesteia. Obiectul juridic special îl formează relaţiile sociale a căror normală desfăşurare şi dezvoltate nu este posibilă fără o corectă îndeplinire a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici (sau funcţionari). Obiectul material. Abuzul în serviciu contra intereselor publice nu are, de regulă, un obiect material. Dacă însă neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a actului s-a făcut în legătură directă cu un anumit bun, acel bun sau lucru devine obiect material al infracţiunii. Subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este calificat - el trebuie să aibă calitatea specială de funcţionar public sau funcţionar. Participaţia penală este posibilă în oricare din formele sale. Pentru existenţa coautoratului este necesar ca toţi făptuitorii să aibă calitatea specială cerută de lege. Instigator sau complice poate fi însă orice persoană care îndeplinite condiţiile generale ale răspunderii penale. Subiectul pasiv este instituţia sau orice altă unitate din cele arătate în art. 145 C. pen. care a suferit o tulburare însemnată a activităţii sau o pagubă adusă patrimoniului său prin săvârşirea faptei. Elementul material se poate realiza fie printr-o inacţiune - neîndeplinirea unui act; fie printr-o acţiune - îndeplinirea defectuoasă a unui act privitor la îndatoririle de serviciu. Prin „act” se înţelege operaţiunea care trebuia efectuată de funcţionarul public (sau funcţionar) potrivit solicitărilor făcute de o persoană şi conform cu atribuţiunile sale de serviciu. „Neîndeplinirea unui act” presupune omiterea, neefectuarea unui act care trebuie îndeplinit în virtutea îndatoririlor de serviciu, adică a unui act a cărei îndeplinire cădea în atribuţiunile funcţionarului public (sau funcţionarului). Prin „îndeplinirea actului în mod defectuos” se înţelege îndeplinirea lui în alte condiţii, termene, modalităţi decât cele reglementate de lege. Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a actului, adică acţiunea sau inacţiunea prin câre se realizează elementul material al infracţiunii, trebuie să fie săvârşită de făptuitor în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. Urmarea imediată poate consta într-o

3

sex sau religie. Este necesară stabilirea legăturii de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea funcţionarului public (funcţionarului) şi una dintre urmările prevăzute de textul de incriminare (tulburarea însemnată a bunului mers al unităţii ori păgubirea patrimoniului acesteia). Tentativa nu se pedepseşte. Infracţiunea se consumă în momentul săvârşirii conduitei abuzive a funcţionarului public (funcţionar) în exercitarea atribuţiilor de serviciu. În ceea ce priveşte coautorii. Instigator sau complice poate fi orice persoană. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi constă în îngrădirea de către un funcţionar public sau funcţionar a folosinţei sau a exerciţiului drepturilor vreunui cetăţean. prin fapta abuzivă a subiectului. Subiectul pasiv este cetăţeanul căruia i s-a îngrădit folosinţa sau exerciţiul drepturilor pe temei de naţionalitate. instigatori sau complici. Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale care asigură interesele legale ale cetăţenilor în ceea ce priveşte egalitatea în drepturi a acestora împotriva abuzurilor funcţionarilor publici sau a funcţionarilor. Pen. unei instituţii de stat sau unei alte unităţi din cele prevăzute în art. pen. el poate fi numai un funcţionar public sau un funcţionar. 247 C. De regulă. Latura obiectivă. 145 C. Elementul 4 . rasă. rasă. în aceste situaţii în momentul săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni. Infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi este reglementată de art. ori într-o pagubă adusă patrimoniului acesteia. de exemplu. aceştia trebuie să aibă calitatea specială cerută de lege autorului. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice are două modalităţi normative: prima modalitate normativă constă în neîndeplinirea cu ştiinţă a unui act de către un funcţionar public.tulburare a bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele prevăzute în art. Abuzul în serviciu contra intereselor publice se săvârşeşte numai cu intenţie. în ipoteza în care abuzul‚ priveşte modificarea unui act de stare civilă sau a altui act public. sex sau religie. pen. care poate fi directă sau indirectă. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. urmată de producerea rezultatului. 4) Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. Tulburarea bunului mers constă în orice fel de atingere adusă funcţionării ireproşabile a acestora. A doua urmare constă în producerea unei pagube patrimoniului unui organ. La săvârşirea faptei pot participa şi alte persoane în calitate de coautori. Pot fi situaţii în care fapta să aibă un obiect material. la această infracţiune lipseşte. Subiectul activ nemijlocit este calificat. Obiectul material. 145 C. a doua modalitate normativă constă în îndeplinirea în mod defectuos a unui act de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. ori crearea pentru acesta a unor situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate. Infracţiunea se epuizează. Infracţiunea de abuz contra intereselor publice poate fi săvârşită în forma continuată.

adică lezarea unui drept al persoanei. fie prin acţiunea de creare pentru acesta a unor situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate. Din art. rasă. De aceste modalităţi faptice se va ţine seama la stabilirea gradului de pericol social concret şi la dozarea pedepsei. rasă. acţiunea făptuitorului este săvârşită pe temei de naţionalitate. sub aspectul elementului material. Pentru ca acţiunile incriminate să constituie elementul material al infracţiunii . neincluderea unui cetăţean pe lista de alegători. Infracţiunea se săvârşeşte cu intenţie directă. Urmarea imediată se referă la lezarea folosinţei sau exerciţiului acelui drept sau prin crearea unei situaţii care nesocoteşte dreptul cetăţeanului. deşi îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi angajată în acel post etc. fie prin acţiunea de îngrădire a folosinţei sau exerciţiului drepturilor vreunui cetăţean. Cerinţa săvârşirii faptei numai în această formă de vinovăţie rezultă din mobilul special prevăzut de lege. 5 . a doua modalitate normativă constă în crearea unei stări de inferioritate pe temei de naţionalitate.material. 247 C. relaţiile dintre subiecţi. sex sau religie. i se creează cetăţeanului. numai forma faptei consumate. În prima modalitate de realizare a elementului material al infracţiunii făptuitorul. putându-se realiza. Infracţiunea de abuz în îngrădirea unor drepturi este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. În ceea de-a doua modalitate. Lezarea poate fi nu numai morală. natura dreptului îngrădit. o situaţie mai puţin bună decât cea a celorlalţi cetăţeni. de către făptuitor. îl împiedică pe un cetăţean să folosească drepturile pe care le are sau să le exercite în întregime. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi are conţinuturi alternative. În ambele cazuri. sex său religie. Nu are relevanţă dacă situaţia de inferioritate este de ordin material sau numai moral. tot fără nici o justificare legală. rezultă că infracţiunea are două modalităţi normative: prima modalitate normativă constă în îngrădirea folosinţei sau a exerciţiului drepturilor unui cetăţean. Stabilirea mobilului în cazul acestei infracţiuni constituie o cerinţă esenţială pentru existenţa vinovăţiei făptuitorului. ca urmare este susceptibilă de acte pregătitoare şi tentativă însă legea penală incriminează. fără nici o justificare legală. Infracţiunea este săvârşită în forma consumată când s-a realizat acţiunea incriminată şi implicit s-a produs urmarea imediată cerută de norma de incriminare. Infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi este o infracţiune de acţiune chiar dacă se poate săvârşi şi prin acte omisive. în caz contrar nu se poate vorbi de abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. rasă. sex sau religie. abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi poate fi săvârşită şi prin acte omisive (de exemplu. dar poate fi şi materială.). Deşi este o infracţiune comisivă. pen. În raport de fiecare dintre aceste modalităţi normative poate exista o varietate de modalităţi faptice determinate de împrejurările concrete de comitere a faptei şi anume loc.este necesar ca ele să fie efectuate de un funcţionar public sau funcţionar în sfera atribuţiunilor de serviciu. mijloace. timp. neangajarea unei persoane într-un post vacant.

să fie săvârşită cu intenţie directă. să nu facă parte din latura obiectivă. concepţia incriminării limitate a actelor premergătoare şi concepţia incriminării nelimitate a actelor de pregătire. art. pen. 159 C. a mijloacelor şi cunoaşterea împrejurărilor necesare săvârşirii infracţiunii. se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor. modul de îndepărtare de la locul faptei. în raport de elementele evidenţiate. pen.5) Actele preparatorii. posibilitatea de acţiune etc. 189 alin. persoana trebuie să treacă la noi acte materiale care produc acest rezultat. 3. care sunt mijloacele de transport. În art. ca formă a infracţiunii. o organizaţie 6 . Actul de pregătire presupune o manifestare de durată. 173 alin. art. se elaborează planul acţiunii. şi anume: concepţia obiectivă. (atentat asupra unei colectivităţii) etc. cât şi codul penal actual au adoptat concepţia obiectivă a neincriminării actelor pregătitoare. Totodată. atât Codul penal din 1937. 156 C. în art. se stabileşte modul de îndepărtare al obstacolelor materiale. 2 C. art. Pentru ca o activitate să fie considerată ca act premergător. se arată că: „dacă pentru eliberarea persoanei se cere. (atentat care pune în pericol securitatea statului). deci ca faptă pedepsită. precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la art. C. (trădarea prin ajutarea inamicului). în literatura de specialitate s-au conturat trei opinii. codul penal incriminând în mod excepţional actele pregătitoare pentru o serie de infracţiuni cu grad ridicat de periculozitate. să îmbrace o formă concretă. o persoană juridică. a instrumentelor sau luarea de măsuri în vederea comiterii faptei prevăzute în alin. ca statul. actele pregătitoare sunt incompatibile cu intenţia indirectă sau culpa. Caracteristic actelor de pregătire este faptul că ele nu pot fi concepute numai în cazul în care realizarea hotărârii delictuale are loc întrun anumit timp. motiv pentru care în partea generală a Codului penal actele premergătoare nu au fost definite. pen. fără eşec. deoarece numai în acest caz între executarea propriu-zisă şi rezoluţia delictuală ar putea să se interpună o perioadă de timp suplimentară aceea în care este necesară realizarea actelor de pregătire. se prevede că constituie tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor. în sensul urmăririi producerii rezultatului. 160 C. descrisă în norma de incriminare. care incriminează o formă agravantă a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.În art. pen. pen. Actele pregătitoare sau preparatorii constau în activitatea de procurare a instrumentelor.. Având în vedere cele trei concepţii cu privire la incriminarea actelor de pregătire. ci ar fi vorba despre tentativă. ea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie comisă în scopul săvârşirii infracţiunii. pen. să se materializeze într-o manifestare capitală de a crea condiţii favorabile executării acţiunii ilicite sau pentru împiedicarea descoperirii faptei. 3 C. (spionajul). deoarece în acest caz nu ar fi act pregătitor. După activitatea de pregătire pentru a ajunge la rezultatul dorit. În ceea ce priveşte incriminarea actelor pregătitoare. în orice mod. 189. pen. 161 C. a pregătirii activităţii ulterioare care să se desfăşoare cert. Conţinut si pedepsire.

potrivit căruia „este apărat de pedeapsă făptuitorul care s-a desesizat ori a împiedicat. In cazul al.197 al. Al. profesor sau educator. Actele pregătitoare asimilate tentativei sunt susceptibile de desesizare şi de împiedicare a producerii rezultatului în condiţiile impuse în art.4 ipoteza II.. care nu a implinit varsta de 15 ani sau in actul sexual. iar in cazul al. ci doar că se va aplica tratamentul juridic înscris în art.1 au fost savarsite in imprejurarile prevazute in art.faptele din al. Dacă actele îndeplinite până în momentul desesizării sau împiedicării producerii rezultatului constituie o altă infracţiune. Participatia penala este posibila sub toate formele. 6) Actul sexual cu un minor. producerea rezultatului.1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice.2 lit. nu vor fi sancţionate separat ca un concurs de infracţiuni. Latura obiectiva consta intr-un act sexual care se realizeaza cu consimtamantul victimei. Al. Cod penal.2 faptuitorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege. Infractiune care face parte din subgrupul de infractiuni privitoare la viata sexuala. urmând a se considera întreaga activitate ca o unitate infracţională. Al. deoarece ele se absorb în infracţiunea săvârşită. Forme agravate al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. de art.1 subiectul activ poate fi orice persoana. se aplică pedeapsa pentru acea infracţiune”. 21 C.4 faptele din al. mai înainte de descoperirea faptei. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani”. ocrotirea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. pen. cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex. asimilate cu tentativa şi sancţionate ca atare. Latura subiectiva presupune intentia directa.3-daca a ctul sexual cu o persoana care nu a implinit 18 ani a fost determinat de oferirea sau darea de foloase de catre faptuitor victimei. medic curant.1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice si s-a folosit constrangerea. Obiectul juridic consta in inviolabilitatea sexuala a minorului.Încriminarea actelor pregătitoare prin asimilarea lor cu tentativa nu înseamnă că se confundă actele pregătitoare cu aceasta (tentativa). Obiectul material consta in corpul victimei. ingrijitor.b (viol-victima se afla in ingrijirea. de orice natura. dacă sunt urmate de comiterea infracţiunii sub formă consumată sau tentativă. 7 . ori de catre supraveghetor. 22 C. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.internaţională interguvernamentală sau un grup de persoane să îndeplinească sau să nu îndeplinească un anumit act. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. folosind calitatea sa. prevăzut pentru tentativă. de orice natura. cu o persoana intre 15-18 ani . si consta in actul sexual. daca fapta este savarsita de tutore sau curator. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. 198. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii sexuale.5 faptele prevazute in al. pen. Actele pregătitoare.

Exista o exceptie in acest caz. iar daca procesul a inceput deja. daca nu a fost declansat procesul penal. Cand incidenta ei nu este subordonata indeplinirii vreunei conditii speciale. 7)Amnistia. Este actul de clementa acordat prin lege de Parlament. De asemenea. paza sau in tratamentul faptuitorului) sau faptele prevazute in al. acesta va inceta in momentul aplicarii actului de amnistie. atunci cand procesul va continua la cererea inculpa-tului pentru ca acesta sa-si poata dovedi nevinovatia. din considerente de politica penala. Amnistia postcondamnatorie -. Aceasta inseamna ca respectiva con-damnare nu se ia in considerare la stabilirea starii de recidiva si ca nu va constitui un impediment la acordarea liberarii conditionate. Astfel. aceasta nu va mai incepe. executarea va inceta. dar inainte de condamnarea definitiva pentru aceasta. este inlaturata raspunderea penala. Dupa aria de cuprindere. Tentativa se pedepseste. Cand intervine dupa ce hotararea de con-damnare a ramas definitiva. Prevederile actu-lui de amnistie se aplica 8 .6-fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.c (viol-s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii). precum si inlaturarea tuturor consecintelor care decurg din condamnare.educarea. amenda platita pana in momentul intervenirii actului de amnistie nu se va restitui. Daca la finalizarea procesului inculpatul este gasit nevinovat. particularizate prin cuantumul pedepsei. Cand intervine dupa savarsirea infractiunii. Incidenta acesteia este subordonata indeplinirii anumitor conditii. Dupa conditiile in care amnistia devine incidenta: Amnistia neconditionata (pura sau simpla) -.Reprezinta momentul pana la care opereaza actul de amnistie. daca pedeapsa a fost pusa in executare. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. executarea pedepsei si celelalte consecinte ale condamnarii. Astfel. Dupa momentul in care intervine: Amnistia antecondamnatorie -. Efectele amnistiei postcondamnatorii Amnistia are ca efect incetarea executarii pedepsei. instanta va pronunta o solutie de achitare. Efectele amnistiei postcondamnatorii se produc intotdeauna numai pentru viitor. Al. prin care. Efectele amnistiei antecondamnatorii Amnistia are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita.2 lit. facandu-se aplica-rea prevederilor actului de amnistie. In cazul in care se constata vinovatia inculpatului el nu va fi condamnat.1-4 au avut urmarile prevazute in art. Limitele amnistiei: Limita temporala. Amnistia conditionata -. de intindere: Amnistie generala -.197 al. ori calitatea infractorilor. iar daca nu a fost pusa in executare. Tentativa se pedepseste. pentru infractiuni conise pana la data aparitiei legii de amnistie. iar condamnatul nu va primi despagubiri pentru partea executata din pedeapsa. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicea unor drepturi. Amnistie speciala -. Cand priveste anumite infractiuni. acesta nu va mai fi pornit. natura lor. Cand priveste orice infractiune indiferent de gravitate.

legiuitorul derogand de la art. Daca este vorba de o infractiune continua. se discuta ce se intampla in cazul unei infractiuni continuate ale carei acte sunt savarsite o parte inainte de intervenirea amnistiei si o parte dupa intervenirea acesteia. continuata sau de obicei numai in masura in care ea s-a epuizat anterior adoptarii actului de amnistie sau datei pre-vazute pentru aplicabilitatea actului de amnistie. 119 (2). cod penal. interzicerea aflarii intr-o anumita localitate si interzicerea intoarcerii in locuinta fa-miliala nu se poate dispune decat daca persoana a fost condamnata la o anumita pedeapsa. nu se pot dispune aceste masuri. Daca nu a fost condamnata ca efect al amnistiei. prin esenta ei. in lipsa unei asemenea precizari. deoarece art. O problema discutata in doctrina este cea referitoare la efectele amnistiei in legatura cu infractiunile cu durata de executare. Desi nu exista un text de lege expres. In doctrina exista discutii cu privire la faptul daca se vor mai executa masurile de siguranta atunci cand amnistia intervine dupa ce acestea au fost aplicate. pe calea unui act de amnistie.infractiunilor savarsite pana la data indicata in cuprinsul actului sau. atat doctrina. a masurilor educative. Cea de-a doua sustine ca acestea nu se vor mai executa. In unele sisteme de drept (Italia) se prevede ca amnistia inlatura raspunderea penala pentru actele savarsite anterior interventiei amnistiei. Aceasta limita poate fi determinata in functie de mai multe criterii: dupa natura infractiunilor. infractiunea continua apartine unitatii naturale de infractiuni. marea majoritate a actelor de amnistie adoptate in ultimii ani au prevazut ca amnistia se aplica si masurilor educative. Exceptii: In cazul masurilor de siguranta produc efecte in anumite situatii. o lege cu aplicare retroactiva. se considera ca. Efectele amnistiei: Potrivit art. In schimb. aceasta trebuie sa se fi epuizat ante-rior intervenirii amnistiei. Amnistia este. Spre deosebire de celelalte doua cazuri. legiuitorul poate scinda o astfel de infractiune. dupa valoarea prejudiciului. Doctrina romana nu a impartasit aceasta distinctie. cat si jurisprudenta romaneasca apreciaza ca amnistia poate produce efecte cu privire la o infractiune continua. cod penal amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta. 119 (1). Astfel. Astfel. dupa limita pedepsei. In legatura cu aceasta problema exista doua opinii. cod penal arata ca pe data aplicarii actului de amnistie inceteaza toate consecintele condamnarii. dupa persoana sau varsta condamnatului. Referitor la masurile educative. a despagubirilor civile sau asupra drepturilor per-soanei vatamate. pana la data intrarii in vigoare a legii de amnistie. 119 (2). pentru a beneficia de amnistie. Limita materiala-Se refera la sfera infractiunilor pentru care legea de amnistie poate fi aplicata. In sprijinul acestor argumente se sustine ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale (este o interventie a legiuitorului) si ca. amnistia nu produce efecte asupra drep-turilor persoanelor vatamate (despagubirile civile). Prima opinie spune ca se vor aplica oricum masurile de siguranta. 9 . astfel incat legiuitorul nu poate interveni spre a scinda aceasta unitate.

Cand betia accidentala nu este completa. Betia preordinata sau premeditata este totdeauna o circumstanta agravanta a raspunderii penale deoarece peroana si-a provocat anume aceasta stare pentru a avea mai mult curaj in savarsirea faptei ori pentru a o invoca drept scuza a savarsirii faptei. 9) Concursul de infracţiuni şi recidiva în cazul persoanei juridice. se găsea. ci doar slabita. Betia voluntara este starea in care ajunge o persoana care consuma voit bauturi alcoolice. sa se fi gasit in stare de betie produa prin alcool ori alte substante. prin excitabilitate si impulsivitate. caci numai atfel isi gasesc incidenta dipozitiile art. fapta comisa in aceasta stare de betie accidentala si completa sa fie prevazuta de legea penala. Conditiile starii de betie. datorită unor împrejurări independente de voinţa sa.8) Beţia accidentală. autorul nu va fi pedepsit. Betia incompleta se caracterizeaza prin aceea ca intoxicatia cu alcool ori alte substante ebriante este intr-o faza incipienta. Conform art. fiind savarita fara vinovatie. Betia completa se caracterizeaza prin paralizarea aproape completa a energiei fizice si intunecare a facultatilor psihice. starea de betie sa fi fost completa. Efecte juridice-Fapta savarsita in stare de betie accidentala completa nu este infractiune. In aceasta stare capacitatea persoanei de a intelege si de a voi nu este abolita. ori substante al caror efect ebriant il cunoste. involuntară sau fortuită este starea în care a ajuns o persoană independent de voinţa ei. manifestata de regula. în stare de beţie completă produsă de alcool sau alte substanţe. faptuitorul. 9 c. s-a aflat. În această situaţie persoana este incapabilă să înţeleagă caracterul acţiunii ori inacţiunii sale. din cauze independente de vointa sa in imposibilitatea de a-si da seama de actiunile sau inactiunile sale si de a fi stapan pe ele. fortuita. savarsind fapta fara vinovatie. In aceasta stare persoana este incapabila de a intelege caracterul actiunii ori inactiunii sale si de a fi stapan pe ea. iar starea de betie poate constitui o circumstanta atenuanta. 10 . starea de betie in care se gasea faptuitorul sa fie accidentala. Betia simpla poate fi deopotriva si o circumstanta atenuanta caci faptuitorul in momentul cand si-a provocat aceasta stare nu avea intentia sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala." În acest caz. Pentru existenta acestei cauze care inlatura caracterul penal al faptei se cer indeplinite conditiile: in momentul savarsirii faptei. atunci caracterul penal al faptei nu este inlaturat. betia poate fi : completa sau incompleta.p. în momentul săvârşirii faptei. involuntara. Beţia completă se caracterizează prin lipsa aproape totală a energiei fizice şi afectarea psihică a individului. Dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante. dacă făptuitorul. Beţia accidentală. Faptuitorul in momentul savarsirii faptei.49 Cod Penal: "Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală.

adica sa existe: in momentul savarsirii infractiunii. Pedepse complementare: 1)– dizolvarea persoanei juridice. daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala”. iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata. are cateva avantaje: atinge in mod direct patrimoniul persoanei juridice. fie ca membru al unei persoane juridice care are atributii de conducere in sanul ei 3)– sa fie indeplinita forma de vinovatie prevazuta de lege. a determinat ca legiuitorul roman sa introduca. Amenda consta in suma de bani pe care persoana juridica este obligata sa o plateasca drept urmare a savarsirii unei infractiuni. iar cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani. problema raspunderii penale a persoanei juridice a constituit obiect de preocupare atat pentru legiuitorul roman cat si pentru doctrina juridica. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. asigura in mod direct realizarea scopului pedepsei. Declansarea raspunderii penale. Calitatea de persoana juridica este o conditie pentru autor care trebuie sa fie indeplinita. 2)– suspendarea activitatii persoanei 11 . persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. institutia raspunderii penale a persoanei juridice “persoanele juridice. raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului lor de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. 531 Cod penal. a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat. 4)– infractiunea sa nu fie savarsita de catre stat. dar prezinta si costuri minime pentru executare. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata. Acesta fiind un considerent important. Pedepsele instituite impotriva persoanelor juridice care au savarsit infractiuni sunt prevazute in art. II)– cand. autoritati publice sau institutii publice care nu desfasoara activitati din domeniul privat.In vederea alinierii legislatiei noastre la cea europeana. 2)– infractiunea sa fie savarsita de orice persoana care actioneaza individual. iar maximul special al amenzii este de 900 000 lei. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca infractiunea pentru ca raspunderea penala a persoanei juridice sa fie angrenata sunt urmatoarele: 1)– infractiunea sa fie savarsita in realizarea obiectului de activitate ori in numele sau interesul persoanei juridice. iar maximul special este de 60 000 lei. Pedeapsa principala – plata unei amenzi in suma de la 2 500 lei la 2 000 000 lei si 2. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. sanctiune pecuniara. iar daca este bine individualizata. Reguli privind aplicarea pedepselor: cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda. cu exceptia statului. Plata unei amenzi. Recidiva-exista recidiva si pentru persoana juridica in urmatoarele situatii: I)– cand. minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 5 000 lei. minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10 000 lei. odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. dupa cum urmeaza: 1.

Pe langa pedeapsa principala a amenzii. Aceasta sanctiune se poate dispune si atunci cand persoana juridica. Suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice poate fi aplicata pe o durata de la 3 luni la 3 ani. iar o copie de pe dispozitivul hotararii definitive de condamnare se va comunica instantei civile competente. 3)– inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice de la 3 luni la 3 ani. care va proceda la desemnarea lichidatorului. se comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare. 5)– afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica. una sau mai multe pedepse complementare. Suspendarea activitatii sau a uneia din activitatile persoanei juridice consta in: interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice. care poate fi pronuntata in urmatoarele situatii: a)– atunci cand persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnate in acest scop. cu rea-credinta.juridice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani. Masura dizolvarii persoanei juridice nu se aplica in cazul partidelor politice. inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice. care este sanctionata cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute pentru infractiunea consumata. pedepsita drastic prin aplicarea la maximul special al pedepsei amenzii a unui spor de 600 000 lei sau 900 000 lei. interzicerea de a participa la achizitii publice). b)– in caz de neexecutare. Tentativa este prevazuta de Codul penal si in cazul persoanei juridice. la data ramanerii definitive. Dizolvarea persoanei juridice este cea mai aspra pedeapsa complementara. se pot aplica persoanei juridice. Inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice se refera la:. sindicatelor. pentru a lua masurile necesare. reduse la jumatate. La aceasta pedeapsa se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare.se comunica. de catre instanta de judecata. cu reacredinta. patronatelor si organizatiilor religioase apartinand minoritatilor care au fost constituite potrivit legii si persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat aceasta masura. Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. a uneia dintre pedepsele complementare (suspendarea activitatii persoanei juridice sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea.inchiderea unuia sau mai multora dintre 12 . Concursul de infractiuni este prezent si in cazul persoanei juridice. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare definitiva. 4)– interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani. nu executa pedeapsa complementara afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare.

precum si altor autoritati care tin evidenta persoanelor juridice. 13 . iar in cazul difuzarii prin alte mijloace audiovizuale. concurenta neloiala. O copie de pe hotararea de condamnare se comunica. in care s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. care nu poate fi mai mare de 10. Publicarea se mai poate face si in presa scrisa sau audiovizuala. in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii. dar nu mai tarziu de 10 zile de la data inceperii executarii ori. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi infractiuni. in vederea savarsirii de infractiuni sau pentru acoperirea savarsirii unor infractiuni economice. la savarsirea aceleiasi infractiuni. asupra : imaginii de marca. Noua reglementare conditioneaza angajarea raspunderii persoanei juridice de savarsirea infractiunii in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice sau in interesul ori in numele acesteia. licitatii frauduloase. durata acesteia nu poate depasi 3 luni.Un alt motiv al instituirii raspunderii persoanei juridice a fost dat de conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la achizitii publice se va comunica. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate. dovada executarii publicarii hotararii de condamnare. Interdictia de a participa la procedurile de achizitii publice-Masura consta in interzicerea de a participa. spionaj economic etc. la data ramanerii definitive. Punerea in practica a acestei pedepse complementare se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice condamnate. care duce la pierderea clientelei si diminuarea credibilitatii acesteia. Potentialele victime ale persoanei juridice sunt astfel atentionate si devin mai precaute in incheierea unei relatii contractuale cu persoana juridica in cauza sau pot sa se orienteze spre alti parteneri. fara ca raspunderea penala a persoanei juridice sa excluda raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit. pentru a lua masurile necesare. reputatiei comerciale. Ministerului Justitiei. de la executare. Aceasta reglementare este legitimata de realitatile sociale si economice. Masura poate fi dispusa pe o perioada de la 3 luni la 3 ani. in forma si locul stabilite de instanta pentru o perioada intre o luna si 3 luni.punctele de lucru ale persoanei juridice cu scop lucrativ. direct sau indirect. la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice pe o perioada de la 1 la 3 ani. la data ramanerii definitive. dupa caz. Oficiului Registrului Comertului. instanta de judecata stabileste numarul de aparitii. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica. Afisarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul comertului. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial. in orice mod. dupa caz. are obligatia de a inainta instantei de executare dovada inceperii executarii afisarii sau. pozitiei persoanei juridice.

cod penal: 1) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna. Cazul fortuit desemneaza situatia. trasnete. fiind reala. 2) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime. daca victima a stiut sau nu ca fapta se comite de trei sau mai multe persoane. Aceasta circumstanta agravanta este realizata indiferent daca toate cele trei per-soane sunt prezente ori nu la locul faptei. tehnicizarea activitatilor umane (defectarea unui mecanism). E o circumstanta reala. Nu intra in calcul instigatorii si complicii anteriori. Sursa imprejurarilor fortuite poate fi: fenomenele naturii (cutremure. deoarece se refera la fapta. starea imprejurarea in care actiunea sau interactiunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea peroana nu l-a conceput si nici urmarit si care se datoreaza unei energii a carei interventie nu a putut fi prevazuta. Cazul fortuit este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. alunecari de teren. 11) Circumstanţele agravante. Mai general spus. nu are importanta. pentru retinerea agravantei. coautorii si complicii concomitenti.10) Cazul fortuit. indiferent de contributia acestora la savarsirea infractiunii si indiferent daca toti raspund penal. furtuni. lesin. Circumstanta. starea maladiva a unei persoane (epilpsie. Se au in vedere autorul. a) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime Pentru a fi o infractiune comisa prin acte de cruzime trebuie sa indeplineasca doua conditii: 14 . Imprejurarea neprevizibila poate fi anterioara. concomitenta sau subsecventa actiunii faptuitorului. Circumstantele agravante legale-Sunt prevazute expres in art. atac de cord etc). se resfrange si asupra acestora in masura in care au cunoscut-o sau au prevazut-o. Ea nu se aplica atunci cand in continutul agravat al infractiunii intra ca element circumstantial savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. Conditii de existenta O fapta se considera savarsita in caz fortuit cand sunt indeplinite conditiile: rezultatul socialmente periculos al faptei sa fie consecinta interventiei unei imprejurari straine de vointa si constiinta faptuitorului. prin violente asupra membrilor familiei sau prin mijloace ce prezinta pericol public. conduita imprudenta a unei persoane (aparitia brusca in fata unui autovehicul in viteza a unei persoane). faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii (fortei straine) care a produs rezultatul. opereaza regula privind raportul dintre circumstantele generale si cele speciale. Aceasta se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o sau prevazut-o. De asemenea. E importanta determinarea sferei participantilor pentru a decide daca fapta a fost comisa de 3 sau mai multe persoane. invazia unor insecte) a caror producere in timp nu poate fi prevazuta. Ex: Furtul calificat comis de doua sau mai multe persoane. fapta care a capatat un rezultat socialmente periculos sa fie prevazuta de legea penala. 75 (1).

in caz de santaj. nefiind necesar sa se fi produs si urmarea potentiala. accentul cazand pe prima dintre ele. se va retine aceasta circumstanta si daca minorul este cel care l-a introdus in campul infractional pe major. b) Savarsirea infractiunii prin violente asupra membrilor familiei. violare de domi-ciliu sau alte asemenea fapte ce absorb actele de violenta. gelozia. Agravanta ar putea fi retinuta in cazul vatamarii corporale grave. Ca exemplu am avea savarsirea faptei prin incendiere. deci nu poate fi retinuta in acest caz ca agravanta generala. in cazul de talharie intre membrii familiei. Sunt cuprinse aici orice mijloace de comitere care prezinta o potentialitate de pericol mai mare decat cea pe care o implica comiterea faptei. vatamare corporala grava. Este suficient ca prin metodele sau mijloacele folosite sa se produca acest pericol. ci cea speciala. In cazul in care majorul nu cunoaste varsta minorului nu se retine circumstanta agravanta deoarece majorul este intr-o eroare de fapt. In cazul infractiunii de distrugere calificata sau in cazul infractiunii de omor. Sunt considerate motive josnice: invidia. Cand o astfel de imprejurare este prevazuta si ca element circumstantial al unei infractiuni calificate nu se valorifica decat ca element circumstantial. c) Savarsirea faptei prin metode ori mijloace care prezinta pericol public. aceasta fiind prevazuta in aceasta situatie ca agravanta speciala. 3) Savarsirea infractiunii de catre un major impreuna cu un minor.. prin natura ei. 4) Savarsirea infractiunii din motive josnice.presupune o ferocitate din partea infractorului. o salbaticie in comiterea faptei. Cele doua conditii trebuie sa fie indeplinite cumulativ. prin care se cauzeaza victimei suferinte inutile pe o perioada indelungata de timp. Prin acestea se inteleg mijloace susceptibile sa aduca atingere unui numar mare de persoane sau unor bunuri foarte importante. Asta pentru ca exista o agravanta speciala cu acest continut. savarsirea faptei trebuie. 5) Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea 15 . e necesar ca victima sa se fi aflat in viata in momentul aplicarii loviturilor ce constituie cruzimi. Prin membru al familiei se intelege sotul sau ruda apropiata. Aceasta circumstanta se aplica doar in cazul pluralitatii ocazionale (participatiei) si nu se aplica in cazul pluralitatii naturale sau pluralitatii constituite. Savarsirea infractiunii prin cruzimi este prevazuta si ca element circumstantial al omorului deosebit de grav. sau viol. fiind suficient ca el sa participe la comiterea infractiunii. sa cauzeze un sentiment de oroare celor ce asista sau celor ce afla de savarsirea ei. De asemenea. inundare sau distrugere prin explozie. nu se retine agravanta generala. Pentru retinerea circumstantei nu este necesar ca minorul sa raspunda penal. Exista si in cazul acestei modalitati de savarsire a infractiunii o circumstanta agravanta speciala si anume omorul calificat comis in interes material. Se pune problema infractiunilor in cazul carora se poate retine aceasta agravanta. daca aceasta locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul. Aceasta nu se poate retine in cazul infractiunilor de loviri sau alte violente. Pentru a retine agravanta nu e necesar ca actele de cruzime sa fi dus la moartea victimei. razbunarea etc. De asemenea. rautatea.

Pentru retinerea circumstantei faptuitorul trebuie sa comita fapta in stare de betie completa sau incompleta pe care si-a provocat-o el in ideea ca aceasta l-ar fi ajutat sa comita fapta. ci trebuie ca persoana sa fi profitat efectiv de aceasta calamitate. Se pot retine ca agravante judiciare imprejurari reglementate de judecator ca agravante speciale. atunci cand autorul a si premeditat savarsirea faptei. deoarece premeditarea necesita o stare de relativ calm si un timp relativ indelungat de luare a hotararii. Ca circumstanta agravanta speciala avem aici furtul calificat in timpul unei calamitati. fiind suficient ca ea sa existe.comiterii faptei. lit. sa aplice o pedeapsa pana la maximul special. premeditarea nu mai poate fi retinuta ca agravanta judiciara la omor. se pot retine ca circumstante agravante impreju-rari ce privesc modul de savarsire a infractiunii sau mijloacele folosite. 16 . 175. cele doua circumstante se pot retine concomitent. aceasta poate. Efectele circumstantelor agravante-Spre deosebire de circumstantele atenuante. De asemenea. cum ar fi violul sau talharia. premeditarea. fara ca ele sa fie prevazute de legea penala. Circumstantele agravante nu au efect asupra pedepsei detentiunii pe viata. Pentru a se retine aceasta agravanta nu este suficient ca infractiunea sa fie comisa in timpul unei calamitati. Sunt considerate in doctrina penala circumstante agravante judiciare: betia voluntara. dar poate fi retinuta la alte infractiuni. 6) Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate. Daca aceasta circumstanta agravanta nu presupune premeditarea. 75 (2). Daca acesta este neindestulator mai poate adauga un spor de pana la 5 ani in cazul pedepsei inchisorii si de pana la jumatate din maximul special in cazul amenzii. Art. in mod facultativ. In cazul in care instanta a retinut cel putin o circumstanta agravanta legala sau judiciara. Legea nu le mentioneaza nici ca titlu exemplificativ. sporul de 5 ani nu poate depasi o treime din maximul special. cod penal se limiteaza la a preciza faptul ca instanta poare retine cu titlu de circumstante agravante si alte imprejurari ce confera faptei un caracter grav. Circumstantele agravante judiciare Sunt acele imprejurari care confera faptei un caracter agravant. Art. a). Ratiunea instituirii acestei agravante se leaga de gradul de pericol social mai ridicat a unei persoane ce comite fapta in aceasta stare. Ramane la latitudinea instantei sa aprecieze existenta unor astfel de circumstante. In cazul pedepsei inchisorii. Astfel. comiterea unui furt de catre un politist sau talharia comisa de cel care efectueaza serviciul de paza. Se pune problema daca ea presupune in mod necesar premeditarea. In acest caz nu este necesar ca starea de necesitate sa fie instituita de Guvern. Raspunsul ar fi ca nu presupune. circumstantele agravante determina o depasire facultativa a limitei speciale de pedeapsa. De asemenea ele nu au ca efect inlocuirea pedepselor prevazute de lege si nu au efect asupra pedepselor complementare. dar aplicandu-se la alte infractiuni decat cele pentru care sunt reglementate expres. cod penal prevede ca o circumstanta agravanta speciala la omor.

cod penal. d) Sa nu fi fost determinat de catre cel care a comis fapta in stare de provocare. b) Sa fie intentionata. judecatorul putand alege una sau mai multe. Pentru a fi circumstanta atenuanta trebuie indeplinite conditiile: a) Savarsirea faptei sa constea intr-o aparare in fata unui atac material. b) Poate fi comis cu orice forma de vinovatie sau chiar de catre o persoana iresponsabila. produsa prin violenta. 2) Staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita. direct. In afara de circumstantele prevazute in 17 . trei imprejurari care pot constitui circumstante atenuante: 1) Conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii. 3) Starea de provocare-consta in savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii. inlesnirea descoperi-rii ori arestarii participantilor. Totusi. Conditiile starii de provocare: I. in functie de caracteristicile fiecarei infractiuni sau a fiecarui infractor. ea poate fi inclusa la alta actiune ilicita grava. Conditiile actului provocator: a) Sa constea intr-o violenta. o atingere grava a demnitatii persoanei sau o alta actiune ilicita grava. printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava. deoarece ea nu este nici violenta si nici atingere grava adusa demnitatii. adica sa existe o cauzalitate psihica intre actul provocator si riposta. 2) Depasirea limitelor starii de necesitate Conditii: a) Fapta trebuie sa constea intr-o actiune de salvare in fata unui pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel. Circumstantele atenuante judiciare Sunt acele imprejurari care atenueaza raspunderea penala. ramanand la latitudinea judecatorului decizia de a le alege si de a le aplica. 74. c) Faptuitorul sasi fi dat seama ca exista aceasta disproportie. c) Sa determine o stare de puternica tulburare. rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii. Codul penal prevede expres in art. injust si care sa puna in pericol grav persoana sau drepturile ei. a caror aplicare este obligatorie si care au ca efect atenuarea pedepsei aplicabile infractorului. II. b) Urmarea cauzata de actiunea de salvare sa fie vadit disproportionata fata de urmarea pe care ar genera-o pericolul. B. Aceste circumstante sunt intr-un numar nelimitat. determinate de o provocare din partea persoanei vatamate. 3) Atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii. d) Sa se indrepte impotriva provocatorului.12) Circumstanţele atenuante. c) Excesul de aparare sa nu se datoreze starii de tulburare sau temere in care s-a aflat infractorul. in fiecare caz particular instanta apreciind daca acea persoana a fost sau nu in stare de tulburare. 73. amenintarea sau violenta psihica nu constituie act provocator. c) Sa fie determinata de actul provocator. Conditiile ripostei: a) Trebuie sa fie concomitenta sau posterioara actului de provocare. Aprecierea acestei conditii se fa-ce in concreto. Circumstantele atenuante legale prevazute in articolul mentionat sunt: 1) Depasirea limitelor legitimei aparari. imediat. cu titlu exemplificator. Potrivit acestei conditii. b) Fapta infractorului sa constea intr-o aparare disproportionata. Circumstantele atenuante legale-Acestea sunt cele prevazute expres in art. comportarea sincera in cursul procesului.

3) Efectele asupra pedepsei cu amenda Art. II. pana la minimum general (15 zile -.500. dar noul minim nu poate fi mai mic de 5 ani.. Exista o situatie de exceptie. pe-deapsa se coboara sub minimum special. 1) Efectele asupra detentiunii pe viata. pe-deapsa se coboara sub minimum special. cum ar fi: starea de betie accidentala incompleta. 74. Potrivit art. mediul din care provine acesta etc. pedeapsa se coboara sub acest minim. Atunci cand minimum special se modifica in urma retinerii circumstantelor atenuante are loc si modificarea maximului special. instanta este obligata sa inlocuiasca aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii cuprinsa intre 10 si 25 de ani. dar nu mai jos de 3 luni. Efectele circumstantelor atenuante I.000 lei. dar nu mai jos de un an.000 lei. in cazul in care minimul special este de 350. cod penal mai pot exista alte circumstante atenuante judiciare neprevazute expres in lege. nu poate fi mai mica de 2. atunci cand exista circumstante atenuante in cazul unei pedepse cu detentiunea pe viata.000. pe-deapsa se coboara sub acest minim. cand minimul special este sub 350.000 lei sau mai mare. cod penal prevede: Cand pedeapsa prevazuta de lege e amen-da. d) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de un an sau mai mare. Nu este nici o diferenta privind limitele de pedeapsa daca este retinuta o singura circumstanta atenuanta sau daca sunt retinute mai multe. ori pana la mini-mul general. e) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este cuprins intre 3 luni si 1 an. aceasta se coboara sub minimul ei special. lit. fie o inlocuire cu o alta specie de pedeapsa. In cazul in care instanta alege o circumstanta atenuanta judiciara ea este obligata sa motiveze retinerea acesteia si sa aplice tratamentul sanctionator atenuat. 76. putand fi redusa pana la 150.000 lei. pe-deapsa se coboara sub minimum special. pana la minimum general. Acesta va fi inferior minimului special prevazut de lege pentru infractiunea comisa. Efectele asupra pedepselor principale Circumstanta atenuanta poate determina fie o coborare a pedepsei sub minimum special. 76 (1). c) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 3 ani sau mai mare. infractiuni de omor. dupa noile modificari. 3 luni) sau se aplica pedeapsa cu amenda. Aceasta exceptie se aplica atunci cand e vorba de urmatoarele tipuri de infractiuni: infractiuni contra sigurantei statului. cod penal. 2) Efectele asupra pedepsei inchisorii Aceste efecte sunt reglementate in art. chiar si cu o zi. 77. dar nu mai jos de 3 ani. Efectul asupra pedepselor complementare. f). infractiuni savarsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane sau infractiuni prin care s-au produs consecinte deosebit de grave. Consta in aceea ca 18 . cod penal: a) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 10 ani sau mai mare.art. cand reducerea pedepsei inchisorii nu se poate face decat pana la o treime din minimul special. starea de betie voluntara completa (uneori). Cand minimum special este sub 3 luni se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 2. prevazute de Legea 169/2002. b) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 5 ani sau mai mare. infractiuni contra pacii si omenirii. care. nivelul intelectual al faptuitorului.000 lei.

Raportul de cauzalitate dintre fapta autorului si moartea victimei trebuie sa existe. efectuarea unor acte de pregatire morala. recunoasterea unui drept. cat si in cazul devierii loviturii deoarece ceea ce intereseaza este ca faptuitorul sa fi premeditat suprimarea vietii unui om. Inactiunea ca modalitate a elementului material. efectuarea unor acte de pregatire materiala in vederea savarsirii faptei constand in luarea de masuri. Tentativa se pedepseste.aplicarea pedepselor complementare devine facultativa. Eroarea asupra persoanei victimei nu influenteaza vinovatia faptuitorului si nu inlatura raspunderea sa penala. Participatia penala este posibila sub toate formele. Aceste acte trebuie realizate in intervalul de timp cuprins intre momentul luarii rezolutiei infractionale si momentul savarsirii faptei. In principiu este posibila coexistenta premeditarii cu provocarea. avantaje. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei care poate fi directa sau indirecta. procurarea de instrumente sau mijloace. Atunci cand exista circumstante atenuante. 2) Omorul savarsit din interes material-interesul material este orice folos. Fapta constituie infractiune chiar si atunci cand faptuitorul pune victima intr-o situatie periculoasa si nu face nimic pentru a impiedica producerea mortii acesteia. Urmarea imediata consta in moartea victimei. Circumstanta agravanta a premeditarii exista atat in cazul erorii asupra persoanei victimei. obiectul material-corpul victimei aflate in viata. Lovitura deviata aberatio ictus exista in situatia in care faptuitorul isi indreapta actiunea asupra unei persoane pe care vrea sa o ucida insa datorita unei manipulari gresita a instrumentului folosit ori datorita altor cauze accidentale rezultatul se produce asupra unei alte persoane. Agravanta exista indiferent daca interesul 19 . Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. pedeapsa complementara privativa de drepturi poate fi inlaturata. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea victimei. materiale. Latura obiectiva se poate realiza atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune. 13) Omorul simplu şi omorul calificat. avantaj sau beneficiu de natura sau beneficiu de natura patrimoniala si poate consta in bunuri. obiectul juridic-dreptul la viata. psihica in vederea savarsirii faptei constand in activitatea psihica a faptuitorului de reflectare cum va savarsi infractiunea. stingerea unei datorii. Omorul calificatart. Subiect activ poate fi orice persoana. Omorul-infractiunea consta in uciderea unei persoane.175-Cod penal-consta in omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari: 1) cu premeditarepremeditarea presupune intrunirea cumulativa a trei conditii: trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotararii de a savarsi omorul si pana in momentul executarii infractiunii. Premeditarea este o circumstanta personala care nu se va rasfrange asupra celorlanti participanti. exista atunci cand faptuitorul nu isi indeplineste obligatia de a actiona pentru impiedicarea mortii victimei.

se incalca in secundar si activitatea de infaptuire a justitiei. Circumstanta este reala si se rasfrange asupra participantilor cu conditia sa o fi cunoscut. situatie in care infractiunea de ultraj este absorbita de omor. Calitatea de sot trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. omorul este simplu si nu calificat.145 Cod penal ascendentii. In cazul in care victima este un functionar care exericta autoritatea de stat omorul implica si un act de ultraj. Calitatea de sot sau ruda apropiata a faptuitorului in raport cu victima este o circumstanta personala care nu se rasfrange asupra participantilor. 7) Omorul savarsit pentru a se sutrage sau a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare. Daca faptuitorul a fost in eroare in ceea ce priveste starea victimei. Se considera a fi in stare de neputinta de a se apara si persoanele a caror forta fizica este vadit disproportionata fata de cea a faptuitorului. 4) Omorul savarsit profitand de starea de neputinta a victimei de a se aparatrebuie indeplinite doua conditii: victima trebuie sa se afle in stare de neputinta de a se apara. Pozitia faptuitorului se caracterizeaza prin intentie directa in raport cu persoana vizata ca victima si intentie indirecta in raport cu persoanele a caror viata este pusa in pericol datorita mijloacelor pe care le foloseste. 6) Omorul savarsit in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei-agravanta se justifica deorece fapta nu incalca numai dreptul persoanei la viata ci si atributul autoritatii cu care sunt investite anumite persoane. Agravanta ia in considerare faptul ca prin savarsirea omorului. Rude apropiate sunt potrivit art. descendentii. Pentru aplicarea agravantei este suficient sa se stabileasca o legatura intre omorul savarsit si indatoririle de serviciu ale victimei. Starea de neputinta a victimei de a se apara trebuie sa fie exterioara activitatii faptuitorului adica sa nu i se datoreze acestuia. Este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut faptul ca mijloacele folosite pun in pericol viata mai multor persoane. Savarsirea omorului din interes material este o circumstanta personala deoarece priveste latura subiectiva a infractiunii. Situatia premisa consta in faptul ca autorul omorului sau o terta persoana se afla in una din urmatoarele trei 20 . faptuitorul trebuie sa profite efectiv de starea victimei savarsind infractiunea mai usor. 5) Omorul savarsit prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane-agravanta se refera la mijloacele de savarsire a omorului mijloace care fie prin natura lor fie datorita imprejurarilor i n care sunt folosite in afara mortii victimei creaza o stare de pericol pentru viata altor persoane. copii acestora precum si persoanele devenite prin infiere astfel de rude. 3) Omorul savarsit asupra sotului sau asupra unei rude apropiate-agravanta ia in considerare calitatea speciala dintre faptuitor si victima acea de sot sau ruda apropiata.material urmarit de catre faptutor este realizat sau nu. Actele de natura sa puna victima in neputinta de a se apara savarsite de faptuitor constituie acte de pregatire sau de executare a omorului care sunt absorvite de infractiunea consumata omor. Este necesar ca faptuitorul sa fi stiut in momentul savarsirii faptei ca victima se afla in stare de neputinta de a se apara. ori de la executarea unei pedepse. fratii si surorile.

tainuirea de bunuri sau favorizarea celui ce a comis fapta. Pentru a fi in prezenta complicitati trebuie ca aceasta activitate de ajutare si inlesnire pe care o savarseste complicele sa fie alaturata activitati infactionale a autorului. Actele de pregatire in vederea savarsirii infractiunii cand se comit de complice pot consta in procurarea de instrumente sau procurarea de informatii referitoare la locul. Arestarea semnifica atat arestarea invinuitului sau a inculpatului ca masura preventiva cat si arestarea pentru punerea in executare a unei hotarari definitive de condamnare la o pedeapsa cu inchisoarea privativa de libertate. constand intr-o activitate care ajuta sau inlesneste in orice mod organizarea unei fapte prevazute de legea penala ori care in timpul sau inainte de savarsirea faptei. Inmanarea in timpul comiterii faptei de diferite instrumente ce servesc in acest scops au asistenta in timpul savarsiri faptei de catre autorul ce se 21 . Tentativa se pedepseste. Aceasta complicitate capata relevanta din punct de vedere al dreptului penal. 14) Complicitatea. iar prin ajutor o complicitate concomitenta.situatii prevazute alternativ: urmarirea. arestarea. Daca scopul lipseste agravanta nu poate fi aplicata. atunci cand acest ajutor si inlesnire a savarsirei unei fapte prevazute de legea penala. executarea unei pedepse. Complicele este acea persoana. complementare si accesorii. Prin inlesnire se realizeaza o complicitate anterioara. Circumstanta are caracter personal. insotita de intentie. chiar daca ulterior aceasta promisiune nu se va implini. 9) Omorul savarsit in public. Executarea unei pedepse semnifica masura luata pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor privind executarea pedepselor principale. chiar in conditiile neindeplinirii acestei promisiuni. cu intentie la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala prin care se promite inainte sau in timpul savarsirii faptei. instigator sau complice. daca faptuitorul a participat sau nu la comiterea ei. nici daca participand a avut calitatea de autor. Complicitatea este acea forma a participatiei penale. timpul comiterii faptei. Complicitatea presupune activitatea prin car4e se ajuta sau inlesneste. inlesneste sau ajuta in orice mod. In cazul ascunderii altei infractiuni nu intereseaza daca omorul s-a savarsit dupa sau concomitent cu acea infractiune. promite ca va tainui lucrurile provenite din aceasta fapta sau ca va favoriza pe infractor. care cu intentie.. In cazul inlesnirii comiterii altei infractiuni nu intereseaza daca faptuitorul urmeaza sau nu sa participe la acea infractiune. 8) Omorul savarsit pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni-agravanta ia in considerare faptul ca omorul este conceput si realizat ca o infractiune mijloc pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni. in orice mod. la realizarea unei fapte prevazute de legea penala. activitatea coplicelui sa se angreneze in cauzalitatea psihica dar si morala a faptei. Pedeapsa consta in inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

se poate lua o masura educativa prevazuta de lege ori i se poate aplica o pedeapsa cu inchisoare sau amenda. părinţii. Concursul ideal de infractiuni exista potrivit art. precum si minorul intre 14 si 16 ani care.Cod penal atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs. savarsita de un minor care.33 lit. a lucrat fara discernamant. Limitele pedepselor se reduc la jumatate. raspunde penal.sprijina pe acest act reprezinta un ajutor acordat. Fata de minorul care raspunde penal. 16) Minoritatea făptuitorului – cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Infractiunile pot de aceeasi natura concursul fiind omogen sau de natura diferita concursul fiind eterogen. faptuitorul sa nu indeplineasca conditiile legale pentru a raspunde penal. 17) Concursul real de infracţiune. de tainuire a bunurilor provenite din aceasta sau de favorizare a faptuitorului. in momentul savarsirii faptei. promisiunea nu este indeplinita 15) Concursul ideal de infracţiuni. nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala. urmand a fi stabilita printr-o expertiza medicala. chiard aca dupa savarsirea faptei. Minoritatea făptuitorului este situaţia în care fapta este comisă de un minor care la dată săvârşirii ei nu îndeplinea condiţiile legale pentru a răspunde penal. Nu i se pot aplica pedepse complementare. răspund pentru pagubele produse de copiii lor minori aflaţi sub supravegherea lor.b. nu este infractiune fiind savarsita fara vinovatie. Pentru a inlatura caracterul penal al faptei trebuie indeplinte urmatoarele conditii: sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. la data comiterii acesteia. Este o circumstanta personala care nu se resfrange asupra participantilor. În dreptul civil însă susţinătorii legali. iar intre 14 si 16 ani. Pana la 14 ani. care a implinit varsta de 16 ani. o prezumtie relativa. Complicitatea se poate realiza si prin promisiunea facuta inainte sau in timpul savarsirii faptei. Concursul real de infractiuni este acea forma ce se realizeaza prin savarsirea mai multor infractiuni 22 . nu raspunde penal minorul care nu a implinit varsta de 14 ani. Astfel. intruneste elementele mai multor infractiuni. nu implineste conditiile legale pentru a raspunde penal. Minorul. Minorul beneficiaza de un regim special al sanctiunilor penale. Potrivit dispozitiilor legale. lipsa discernamantului este o prezumtie absoluta. Fapta savarsita de un minor.

Actiunea de constrangere asupra fizicului unei persoane poate proveni din partea altei persoane (imobilizare. Conexitatea consecventiala-se comite o infractiune pentru a acoperi savarsirea altei infractiuni. constrangerea poate fi din partea unui animal (un caine dresat care imobilizeaza faptuitorul). ori il impinge la o activitate ca pe un simplu instrument (cadrea pe gheata. epilepia etc). Conditiile constrangerii morale Sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala sub imperiul unei constrangeri exercitate prin amenintare. 18) Constrângerea fizică şi constrângerea morală. Concursul real calificat-exista anumite conexiuni intre infractiunile savarsite. libertatea. cutremur etc. Sa exercite o actiune de constrangere exercitata prin amenintare cu un pericol grav. 19) Principiile aplicării legii penale în spaţiu. adica o infractiune este comisa pentru a inlesni savarsirea altei infractiuni. daca nu se savarseste fapta pretinsa poate privi viata. ori din partea unui eveniment (inundatie. Conexitatea etiologica-presupune o legatura mijloc-scop intre infractiunile comise. Pericolul grav cu care ameninta sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei pretinse. pentru persoana faptuitorului ori a altuia si sub imperiul careia cel amenintat savarseste o fapta prevazuta de legea penala. Concursul real simplu-intre infractiuni nu exista alta legatura decat cea personala. Constrangerea fizica ete preiunea pe care o forta careia nu I se poate rezita o exercita asupra energiei fizice a unei alte persoane in asa fel incat aceasta comite o fapta prevazuta de legea penala fiind in imposibilitate fizica sa actioneze altfel.ca urmare a mai multor actiuni sau inactiuni distincte.) care rapeste libertatea de miscare a faptuitorului in sensul ca il opreste de la o actiune. 23 . Sub imperiul constrangerii fizice persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. Constrangerea morala consta in presiunea exercitata prin amenintarea cu un pericol grav. averea celui amenintat ori a altei persoane. lesinul. viscol. integritatea corporala. Constrangerea fizica este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Posibilitatea de a rezista constrangerii fizice se apreciaza la cazul concret tinand seama deopotriva de natura si de intensitatea fortei de constrangere ca si de capacitatea si starea psihica a persoanei constranse. demnitatea. Constrangerea la care a fost supusa persoana sa nu I se fi putut rezista. Conditiile constrangerii fizice: Sa exite o constrangere aupra fizicului unei persoane. Pericolul grav cu care se ameninta. secrestare).

dispozitia din art. Astfel. 143. Regula ubicuitatii (art. In ceea ce priveste calitatea (sfera) persoanelor.08. prin trecerea ilegala a frontierei acestuia. intrarea sau iesirea dintr-un stat strain. Acest principiu este formulat de art. Nu are importanta nici cetatenia infractorului. sfera persoanelor care intra sub incidenta legii penale romane. In schimb.Elementul care determina incidenta legii penale romane este locul comiterii infractiunii. domiciliati in Romania. dar ca este posibila aplicarea legii penale romane in baza principiului personalitatii si atunci cand cetatenia a fost dobandita dupa savarsirea infractiunii. Potrivit OUG 112/30. in baza principiului personalitatii. Cod penal) -. nici cea a victimei. Aceasta regula are drept scop evitarea situatiei de nepedepsire. 4 cod penal si. ci o extindere a legii penale in cazul infractiunilor savarsite pe acestea. in strainatate. constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani. fac parte din teritoriul Romaniei localurile misiunilor diplomatice si consulare straine existente in tara noastra.2001 sunt incriminate faptele savarsite in strainatate de cetatenii romani sau de persoanele fara cetatenie. 1 din OUG mentionata. O infractiune se socoteste a fi comisa pe teritoriul tarii atunci cand pe acel teritoriu ori pe o nava sau aeronava a avut loc actiunea ori s-a produs rezultatul. 3 cod penal. domiciliate in Romania. legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de cetatenii romani sau de persoanele apatride care isi au domiciliul in Romania. nici valoarea sociala impotriva careia se indreapta actiunea. se considera infractiune savarsita pe teritoriul tarii si infractiunea savarsita pe o nava sau aeronava romana. savarsita de un cetatean roman sau de o persoana apatrida domiciliata in Romania. prevazut de art. potrivit acestuia. O infractiune savarsita la bordul unor nave sau aeronave ramane o infractiune savarsita pe teritoriul tarii. Acestia nu mai beneficiaza.Teritoriul tarii este definit de art. Cele trei principii de aplicare susidiara sunt: a) Principiul personalitatii legii penale romane b) Principiul realitatii legii penale romane c) Principiul universalitatii legii penale romanea) Principiul personalitatii legii penale romane. nu sunt o extindere a teritoriului. articol in conformitate cu care legea penala romana se aplica infractiunilor comise pe teritoriul tarii noastre. Potrivit dispozitiilor Constitutiei. de protectia statului roman. apatrizii pot fi extradati fara nici o distinctie. Doctrina considera ca cetatenia trebuie sa existe in momentul savarsirii infractiunii. Potrivit aln. chiar daca ele sunt in afara teritoriului tarii. 1 al acestui articol. dupa cum isi au sau nu domiciliul in Romania. 4 este clara: cetatenii romani si cei apatrizi.Aceasta este guvernata de un principiu de baza care se completeaza cu alte trei principii de aplicare subsidiara. Tot ceea ce intereseaza este ca infractiunea sa fi fost savarsita pe teritoriul Romanei. Potrivit art. se restrange la cetatenii romani. Aceste nave si aeronave nu fac parte din teritoriul tarii. 142 cod penal. care ar decurge din deplasarea victimelor dintr-un stat in altul. Principiul fundamental in materia aplicarii legii penale romane in spatiu este principiul teritorialitatii. Sanctionarea unei persoane care nu ar avea cetatenie 24 .

Sanctionarea persoanei in cauza se face potrivit dispozitiilor inscrise in tratatele si conventiile de asistenta juridica in materie penala.romana la data infractiunii ar insemna stabilirea. punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. b) Principiul realitatii legii penale romane Elementul de legatura este valoarea impotriva careia se indreapta infractiunea. intrucat statele refuza sa incarce autoritatea nationala cu cauze care nu au nici o legatura cu statul. Deoarece este necesara o cooperare cu organele statului in care a fost comisa infractiunea. 5 cod penal. aplica. nu este suficienta sesizarea din oficiu. In textele acestor tratate exista o clauza in conformitate cu care. atunci cand aceste infractiuni au fost comise impotriva intereselor statului roman ori impotriva intereselor unui cetatean roman. Acest principiu este consacrat in foarte putine legislatii. in cazul in care infractiunea este indreptata impotriva sigurantei statului roman ori impotriva vietii sau integritatii corporale a unui cetatean roman. el este incident indiferent de legile penale ale statului pe teritoriul caruia s-a comis infractiunea. fara a refuza extradarea pe motiv ca ar avea competenta in judecarea infractorului. infractiunea savarsita pe teritoriul celuilalt stat de catre persoana a carei extradare s-a refuzat. De lege lata. incheiate de Romania cu alte state. 6 (2) cod penal prevede ca legea penala romana poate fi aplicata infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean strain. Potrivit art. doar daca la data comiterii infractiunii persoana care a comis fapta avea cetatenie romana. a obligatiei de a respecta legea penala romana in sarcina unei persoane care la data comiterii infractunii nu avea nici o legatura cu statul nostru. Romania) are obligatia de a judeca in conformitate cu legea nationala. In cazul acestor fapte. cat si de legea penala a statului unde a fost savarsita. c) Principiul universalitatii legii penale romane Potrivit acestui principiu. indiferent daca legea statului in care a fost comisa infractiunea o prevede sau nu. legea 25 . deci. Legea penala se poate. Caracterul subsidiar fata de conventiile internationale privind extradarea. In ipoteza in care exista o cerere de extradare care vizeaza persoana in cauza. sub rezerva a doua conditii: Fapta sa fie incriminata atat de legea penala romana. atunci cand se refuza extradarea. legea penala romana se aplica infractiunii savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain. Infractorul sa se afle benevol pe teritoriul Romaniei. autoritatile romane vor da prioritate cererii de extradare. legea penala romana se aplica sanctiunii savarsite in strainatate de cetateni straini. in mod retroactiv. Legea penala romana se aplica in acest caz. E greu de aplicat acest text. fiindca: Limiteaza competenta organelor de cercetare romane la acele ipoteze in care infractorul se afla benevol pe teritoriul statului nostru. Doctrina sustine ca ar trebui conditionata aplicarea legii penale romane in baza acestui principiu de dubla incriminare (legea penala ar trebui sa se aplice doar daca infractiunea este prevazuta si de legea penala a statului unde a fost comisa). Art. In acest caz. statul solicitat (Ex.

In baza conventiilor internationale. membrii guvernelor straine. dar nu au caracter absolut. Se considera ca acestea sunt o exceptie de la principiul teritorialitatii. c) Cand infractiunea este de natura sa tulbure linistea si ordinea publica din tara sau marea teritoriala. insa sfera e mult mai larga. legate de personalul navelor si aeronavelor. dar nu absolut. O persoana poate fi judecata doar pentru infractiunea pentru care a fost extradata. indiferent de principiul care ar face incidenta aceasta lege. precum si alte categorii de functionari stabiliti prin conventii internationale sau pe baza de reciprocitate. pentru ca exclud in toate situatiile aplicarea legii penale romane. navele comerciale aflate in tranzit prin marea teritoriala beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala. Aceasta dispozitie nu instituie o exceptie de la principiul extradarii.penala romana se aplica doar daca s-a obtinut extradarea persoanei in cauza. 26 . cat si infractiunile savarsite de personalul acestora pe teritoriul Romaniei. cele folosite in scopuri comerciale nu beneficiaza de imunitate de jurisdictie. in urmatoarele situatii: a) Cand infractiunea a fost comisa de un cetatean roman sau fara cetatenie domiciliat in Romania. In materia aplicarii legii penale in spatiu sunt incidente imunitatile de jurisdictie penala Imunitatea de jurisdictie penala Constituie o exceptie de la aplicarea in spatiu a legii penale romane. ci instituie o exceptie de la regimul aflarii benevole a infractorului pe teritoriul tarii noastre. statul al carui cetatean este cel ce a comis infractiunea are obligatia de a-l trage la raspundere pentru fapta savarsita. d) Cand exercitarea jurisdictiei autoritatilor romane este necesara pentru a pune capat unei activitati de trafic de stupefiante. Spre deosebire de navele si aeronavele mai sus amintite. atunci cand sunt stationate in porturi sau aeroporturi sau in marea teritoriala. vizeaza atat infractiunile savarsite la bordul lor. Categorii de functionari care beneficieaza de imunitate de jurisdictie penala: a) agentii diplomatici si consulari acreditati in Romania b) reprezentantii organizatiilor internationale aflate pe teritoriul tarii noastre c) sefii statelor straine. atunci cand se afla pe teritoriul Romaniei d) personalul fortelor armate straine stationate sau aflate in tranzit pe teritoriul statului roman cu acordul autoritatilor romane e) personalul navelor si aeronavelor militare straine precum si personalul navelor si aeronavelor utilizate in scopuri guvernamentale Aceste imunitati. Ele au caracter general. b) Cand infractiunea a fost indreptata impotriva intereselor Romaniei sau impotriva unui cetatean roman sau a unei persoane rezidente pe teritoriul Romaniei. In schimb. Aceste imunitati au caracter general. Legea penala romana se va aplica infractiunilor savarsite la bordul acestor nave. e) Cand interventia autoritatilor romane a fost ceruta in scris de capitanul navei sau de un agent diplomatic sau consular al statului al carui pavilion il abordeaza. pentru ca nu exonereaza de raspundere persoana care a comis fapta.

dar numai cu 27 . sau unei părţi din el. Ele fac corp comun cu normele interpretate şi intră în vigoare de la data la care au intrat în vigoare normele interpretate. Au caracter retroactiv deoarece prin ele nu se aduc reglementări noi. parţială – se realiz.aplicării legii noi constă în faptul că legea nouă se aplică tuturor faptelor jur. Principiul neretroactivităţii legii constă în faptul că legea dispune numai pentru viitor neavînd putere retroactivă. Prevăzute ca ele să se aplice. care iau naştere . De la principiul neretroactivităţii există două excepţii de retroactivitate: se referă la normele juridice interpretative prin care se clarifică înţelesul unor norme juridice anterioare spre a face imposibilă aplicarea lor unitară. menţionând doar la modul general că pe data intrării în vigoare a noului act normativ orice dispoziţie contrară acestuia se abrogă. În acest fel. Abrogarea expresă directă constă în nominalizarea expresă a actului normativ sau apărţilor din cuprinsul acestuia care-şi înceteză aplicativitatea odată cu intrarea în vigoare a noului act normativ. Ca regulă generală. se modifică sau se sting după momentul intrării în vigoare precum şi efectelor produse de aceste efecte juridice. Abrogarea tacită – mod. Abrogarea expresă este modalitatea prin care un act normativ care intră în vigoare prevede în mod expres ieşirea din vigoare altui act normativ. actele normative nu prevăd data ieşirilor din vigoare. prin scoaterea din vigoare a unei norme juridice dintr-un act normativ. abrogarea poate fi : expresă sau tacită. dar cuprinde reglementări contrare acestuia. Actele normative temporare îşi încetează aplicabilitatea la expirarea per. Abrogarea expresă indirectă nu nominalizează în mod expres actul normativ sau părţi ale acestuia care-şi încetează aplicabilitatea. Abrogarea expresă poate fi directă sau indirectă. Princ. Principiul aplicării legii oenale mai blânde în caz de succesiuni de legi penale în timp dacă legea penală nouă creează o nouă situaţie mai favorabilă făptuitorului. Din punct de vedere al întinderii. Ieşire din vigoare a actelor normative permanente se realizeaza prin abrogare. normele juridice vechi devin incompatibile cu cele cuprinse în actul normativ nou ----sunt scoase din vigoare în mod tacit. Toate actele normative intră în vigoare din momentul publicării în Monitorul oficial sau de la o dată ulterioară expres prevăzută în actul normativ. Acţiunea normelor juridice în timp este guvernată de principiul neretroactivităţii legii şi principiului aplicării imediate a legii noi. Abrogarea este un procedeu de tehnică legislativă şi constă în manifestarea de voinţă a legislatorului în sensul încetării puterii obligatorii a unui act normativ sau a unor păţi din el. Din punct de vedere a modalităţii în care operează.20) Principiile aplicării legii penale în timp. abrogare: totală – se realiz. legea penală mai blândă. prin scoaterea din vigoare a unui întreg act normativ. Ele se aplică şi unor fapte săvârşite înainte de intrarea ei în vigoare. prin care actul normativ care intră în vigoare nu prevede în mod expres încetarea aplicabilităţii unui act normativ anterior. Toate actele normative se aplică pe întreg intervalul cuprins între momentul intrării în vigoare şi acelea al ieşirii din vigoare.

Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin savarsirea uneia din cele trei activitati alternative: promisiunea. fie ca il privim ca o entitate strans legata de persoana subiectului fie ca o universalitate de de drepturi . De regula infractiunea este lipsita de obiect material. facultati . talharie. mai ales su aspectul drepturilor reale privitoare la bunuri si implicit sub aspectul obligatiei de a mentine pozitia fizica a bunului in cadrul patrimoniului . este incriminata intr-o varianta simpla sau tip si alta agravata si face parte din grupa de infractiuni impotriva patrimoniului alaturi de furt. Patrimoniul este un concept juridic care exprima ansamblul de drepturi si obligatii ale unei persoane ca o universalitate . Din cuprinsul patrimoniului fac parte bunurile corporale si incorporale . Latura subiectiva presupune intentia directa. Tentativa nu se pedepseste.255-Cod penal –promisiunea.asa cum este prevazuta in art. adica tot ce reprezinta puteri . Subiect activ poate fi orice persoana. abuzul de incredere. ca o totalitate independenta de bunurile care le cuprinde la un moment dat patrimoniul .254-Cod penal. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Trebuie intrunite urmatoarele conditii: mituitorul trebuie sa denunte fapta. acesta facand parte din gajul general al creditorilor chirografari.3-mituitorul nu se pedepseste daca a denuntat autoritatii fapta mai inainte de sesizarea organului de urmarire penala. oferirea sau darea de bani sau alte foloase in scopurile aratate in art. exista obligatoriu la orice subiect de drept. Al. etc. denuntarea trebuie facuta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat. Al. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. etc. Art. Urmarea imediata consta intr-o stirbire adusa prestigiului de care se bucura functionarul public. Obiectul juridic se refera la activitatiile de serviciu. oferirea sau darea de bani sau alte foloase. Delapidarea . mobile sau imobile . desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului . denuntarea trebuie facuta unei autoritati. inselaciunea. 21) Darea de mită.condiţia ca făptuitorul să nu fi fost judecat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.1 nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.2-fapta prevazuta in al.5-obiectul infractiunii se confisca. aptitudini ale subiectului privite din punct de vedere al valorii lor economice si a raporturilor care se nasc din 28 . 22) Delapidarea. principale sau accesorii. el nu se poate niciodata instraina ci se transmite numai la moartea subiectului. Al. 215 Cod penal . Participatia penala este posibila in toate formele. Obiectul juridic generic al infractiunilor impotriva patrimoniului il constituie relatiile sociale a caror formare . bunurile consumptibile ori fungibile.

valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza .Varianta simpla consta in – insusirea . adica sa faca parte din patrimoniul unei persoane juridice . Varianta agravanta se realizaeza in cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave. Prin urmare . facultati. de insusire sau folosire in scopuri personale a bunurilor ce constituie obiectul activitatii de gestionare sau administrare. 215 Cod Penal . folosirea sau traficarea . sa se afle in masa bunurilor gestionate sau administrate de faptuitor. De asemenea . hartiile de virament . Prin “valori se inteleg hartiile de valoare si inscrisurile de orice fel . Un bun intra in sfera patrimoniului unei persoane juridice atunci cand a fost preluat efectiv de prepusul acesteiea si iese din aceasta sfera in momentul in care a avut loc predarea efectiva a lui catre beneficiar . Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale de natura patrimoniala a caror existenta si dezvoltare este conditionata de mentinerea pozitie de fapt a bunurilor ce apartin sau intereseaza o persoana juridica privata sau publica impotriva actelor gestionarilor sau administratorilor . aptitudini. cum sunt obligatiunile CEC . Infractiunea fiind savarsita de un functionar public are ca obiect juridic secundar relatiile sociale care asigura desfasurarea normala si corecta a serviciului unitatii private sau publice. alin 1. in interesul sau ori pentru altul . savarsirea infractiunii de delapidare de catre gestionar este posibila numai dupa preuarea efectiva a bunului si nu mai este posibila dupa 29 . De asemenea . conform prevederilor art. de catre un functionar . daca incorporeaza drepturi a caror valorificare este legata de detinerea respectivelor inscrisuri. alin 2. etc . Obiectul material al infractiunii de delapidare este reprezentat de bani . trebuie sa aiba o valoare economica si o anumita situatie juridica . Important pentru stabilirea momentului intrarii sau iesirii bunului in si din patrimoniueste predarea materiala a bunului iar nu si transcrierea operatieirespective in scriptele contabile ale persoanei juridice. totodata . cecurile . valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care faptuitorul le gestioneaza sau administreaza. care au o valoare economica si fac parte din sfera de gestionare sau administrare a faptuitorului.exercitiul acestor puteri.Poate fi obiect material si bunul ajuns . apartin unitatii plusurile de bani sau marfuri indiferent de sursa acestora dar aparute in cadrul operatiunii de gestionare sau administrare a bunurilor aflate in cadrul unitatii. trebuie ca acesta sa aiba o existenta materiala deoarece numai astfel de bunuri pot fi sustrase . Revenind strict la delapidare . in gestiune sau administrarea unitatii private sau publice.Prin “bani” se inteleg biletele de banca si monedele metalice romanesti sau straine care au putere circulatorie indiferent daca se afla in numerar sau la dispozitia unitatii private sau publice. Pentru ca un bun sa devina obiectul material al infractiunii de delapidare . timbrele . de creanta . sa se afle in posesia sau detentiunea acesteia si . titlurile de credit . conform prevederilor aceluiasi articol in vigoare. aceasta este incriminata in doua variante. din eroare . de bani. Prin ‘alte bunuri” se inteleg bunurile mobile corporale altele decat banii ori valorile asimilate acestora .

alaturi de o persoana ( functionar ) care indeplineste aceste conditii . Calitatea de gestionar o are . insitutiile publice . de exemplu. De aceea . dupa cum urmeaza : Prin termenul de public se intelege tot ce priveste autoritatile publice . penal .Aceste doua calitati se cer cumulativ indeplinite . institutiile sau alte persoane juridice de interes public . administrarea . acel functionar care exercita ca atributii principale 30 . chiar daca preluarea sau predarea nu au fost insotite de operatiunile scriptice respective. el are . Asadar . de retributie ori timpul cat dureaza insarcinarea in serviciul unei persoane juridice publice sau private. iar pe de alta parte . usile. va trebui sa detaliem si acet ultim articol mantionat . 215 C. penal care defineste din punct de vedere legal procedurilor in vigoare . precum si bunurile de orice fel care. 145. care “gestioneaza sau administreaza” bunurile unei unitati publice sau private . ne referim acum la ali 2 care prevede ca : prin “functionar “ se intelege persoana mentionata in alin 1 . fructele unui teren. un functionar care a contribuit prin acte nemijlocite la insusirea unor bunuri fara a fi insarcinat cu administrarea sau gestionarea lor . Din coroborarea acestor prevederi cu caracter general cu norma de incriminare a delapidarii se desprinde faptul ca indeplineste calitatea de a fi subiect activ nemijlocit al delapidarii atat functionarul public cat si functionarul. functionarul si functionarul public . bun mobil . 145. Revenind la art. modul de investire . 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor. ferestrele unei cladiri . 1 ale Legii nr. E considerat . cum sunt . dupa cum urmeaza: alin 1 defineste “functionarul” . 147 . trebuie sa tinem seama si de dispozitiile art. lipsa oricareia duce la excluderea infractiunii de delapidare . Se observa ca notiunea de “functionar’ este destul de cuprinzatoare si ca se pune accentul pe exercitarea in fapt a activitatii fiind fara relevanta titlul . serviciile de interes public . indiferent cum a fost investita . Subiectul activ nu poate fi decat un functionar sau funcitonar public . sunt de interes public. potrivit legii .retribuita sau nu . in virtutea raportului juridic cu persoana juridica au atributii de gestionare sau administrare. calitatea de administrator sau gestionar de bunuri care apartin unei persoane juridice. nu va fi coautor la delapidare ci complice.predarea efectiva a acestuia . pe de o parte . In explicarea notiunii de “functionar” in sensul folosit de art. 147 C. construirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor . o insarcinare de orice natura . in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat. potrivit dispozitiilor din art. Facandu-se referire la art. In cazul infractiunii de delapidare calitatea de functionar este circumscrisa numai la acei functionari care . bunul ce poate fi desprins de un bun imobil . cu orice titlu . de asemenea . precum si orice salariat care exercita o insarcinare . Obiectul material al delapidarii il formeaza numai bunurile corporale mobile. folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica . prin “functionar public” se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar . in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. calitatea de functionar public sau functionar . la delapidare autorul este de doua ori calificat.

Prin eliberarea bunurilor se intelege predarea lor de ctre functionarul respectiv celor indreptatiti in cantitatea . calitatea si sortimentul specificate in actele insotitoare. adica de luare in primire in cantitatea. functionarul de la serviciul funciar ( sef biroul financiar ) care isi insuseste suma primita pentru a o preda casierului . in conditii normale. Se pot ivi insa si situatii de fapt in care alti angajati sau chiar persoane particulare (de exemplu . acte corespunzatoare 9 evidente . felurile si calitatea bunurilor in pastrare . de asemenea . sotul . descarca marfa ) in al treilea rand este o activitate de eliberare ( predare) a bunurilor. ori oficiantul postal . In practica judiciara sa retinut . Paznicul nu ia in primire bunurile in individualitatea lor lor spre pastrare si eliberare . ruda. chiar temporara a unei unitati publice sau a oricarei alte persoanejuridice. registre . care 31 .asadar. subofiterul de politie care sustrage din sumele provenite din incasarea amenzilor . calitatea si sortimentele specifice in actele de eliberare. prin care se intelege tinerea in depozit . seful oficiului postal care isi insuseste suma de bani folosind libretul CEC apartinand unei persoane decedate . in al doilea rand .de serviciu . documente ) care sa oglindeasca in mod exact cantitatea. ei asigura numai siguranta unui ansamblu de bunuri situate intr-un anumit loc. indiferent de modul de dobandire si de locul unde se afla bunurile. primirea . In toate cazurile in care angajatul unei persoane juridice indeplineste o functie care potrivit legii dobandeste calitatea de gestionar este considerat gestionar de drept. nu are calitatea de gestionar acela care are in primire anumite bunuri de la unitate in vederea procesului de munca( de exemplu. Rezulta. insarcinat cu primirea mandatelor postale sau cu efectuarea operatiunilor CEC care sustrage din sumele manipulate. De asemenea . pastrarea si eliberarea de bunuri aflate in administrarea . mandatarul CEC care sustrage din sumele primite de la personalul din unitate pentru a le depune la agentia CEC . persoana careia I-a fost dat in paza un bun nu indeplineste de cat atributii tehnice care constau in vegherea ca bunul sa nu fie distrus . este o activitate de pastrare . ci furt. ca savarseste infractiunea de delapidare avand calitatea de functionar – gestionar spre exemplu . bunurile de protectie ) sau cei care desfasoara o activitate de manipulare a bunurilor 9 incarca . casierul care isi insuseste sumele cuvenite persoanelor trecute pe statele de plata . ca activitatea de gestiune pe care o desfasoara functionarul se caracterizeaza prin urmatoarele: in primul rand este o activitate de primire a unor bunuri . taxatorul de la regia de transport care isi insuseste contravaloarea biletelor vandute . Sustragerea de catre paznic a bunurilor aflate in paza sa nu va constitui delapidare . degradat ori sustras. de exemplu.pastrarea implica. a miscarii bunurilor gestionate. Activitatea de pastrare nu se confunda cu cea de paza . folosinta sau detinerea. asigurarea integritatii acestora I vederea efectuarii . Intrucat Codul penal da termenului de “functionar “ un sens foarte lerg se poate considera ca si aceasta gestionare . prieten al gestionarului ) efectueaza acte specifice activitatii de gestionare . desi nu ocupa o functie care sa indreptateasca aceasta activitate.

in oricare forma a acesteia. Asemenea acte de dispozitie privesc planificarea . De aceea . avand si calitatea de administratori al bunurilor unitatii . o are acel functionar in a caror atributiuni de serviciu intra si efectuarea de acte de dispozitii cu rpivire la bunurile ce apartin unitatii publice sau private potrivit cu natura si scopul activitatii acesteia. directorii . uneori nu au profitat personal de sumele ori bunurile sustrase. Dar pentru a fi subiect activ nemijlocit al delapidarii trebuie ca persoana juridica sa aiba cunostiinta despre exercitarea in fapt a actvitatii de gestionare . Calitatea de administrator . institutia publica . desfacerea . cosilierii . sa atribuie persoanei care o exercita . 32 . Subiectul pasiv al infractiunii de delapidare nu poate fi decat organul . pastrarea sau eliberarea bunurilor . ori ii acorda in mod nejustificat perisabilitati contra unei sume de bani. sau orice alta persoana juridica in cadrul carora exercita acivitatea functionarul care a comis actiunea de insusire . urmarea imediata si legatura de cauzalitate intre cele doua . in sens contrar . din categoria administratorilor fac parte . inginerul sef . infractiunea de delapidare nu ar exista. din retributie pe care le inregistreaza in contul debitelor ce nu mai pot fi urmarite . concretizat in actele de dispozitie pe care le ia cu privire la acestea. este de asemenea defalcata in element material. ori acorda persoanelor incadrate in munca avansuri . sau sustrag sumele reprezentand garantii personale . calitatea de gestioanr cu toate consecintele pe care le genereaza aceasta. juridic . faptuitorul in cauza nu poate fi privit ca avand o insarcinare in serviciul unitatii publice sau private. de exemplu . etc si sunt indeplinite de cei special insarcinati cu atributii de conducere in unitatea respectiva . aprovizionarea . chiar saca . Elementul material al infractiunii de delapidare consta dintro actiune de sustrageredefinitiva sau temporara a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice in posesia sau detentia careia se afla . Pentru coautorat se cere ca toti participantii sa aiba calitatea de functionari . traficare sau folosire a bunului ce formeaza obiect material al infractiunii de delapidare. iar cel de-al doilea are numai un contact virtual . in sensul ca primul vine in contact direct si material cu bunurile datorita atributiunilor sale legate de primirea . In practica judiciara s-a decis ca savarsesc infractiunea de delapidare prin insusure conducatorul si contabilul sef al unei unitati publice . cu bunurile pe care le administreaza . gestionari sau administratori. gestionarul de fapt este acea persoana care exercita acte specifice de gestionare a bunurilor unei persoane jurdice fara a avea obligatii in acest sens . etc. daca primesc de la gestioanr o parte din plusul constatat in gestiunea acestuia . Exista o deosebire intre gestionar si administrator . Infractiunea de delapidare se poate comite de o singura persoana ori in participatie . elemente fara de care . Deci . de catre o persoana care il gestioneaza sau administreaza. Latura obiectiva . ca element al continutului constitutiv. sau folosesc in interesul lor avansurile primite pentru procurarea de materiale . contabilul sef .este cunoscuta sub denumirea de gestionare de fapt. atributiile legate de dispozitia patrimoniului acesteia. repartizarea platilor .

in scoaterea bunului din sfera patrimoniului persoanei juridice si apoi din actul de speculare . Nu are relevanta pentru existenta infractiunii daca sustragerea s-a efectuat in interesul faptuitorului sau a unei alte persoane. la “traficare “ se urmareste realizarea unui profit . sau . prin folosirea bunului . Se realizeaza delapidarea prin aceasta modalitate in cazul in care autorulsi-a insusit sumele achitate de beneficiar pentru unele contracte de lucrari incheiate in numele unitatilor si pe formulare ale acestora . ca modalitate a sustragerii unui bun consta in scoaterea unui bun din posesia sau detentia unei persoane juridice si trecerea acestuie in stapanirea faptuitorului care poate dispune de el adica poate sa-l consume . ori sa-l instraineze. s-a creat o stare de pericol pentru acel patrimoniu existand posibilitatea ca bunul sa fie pierdut sau insusit . Insusirea” . temporar . In cazul “traficarii “ scoaterea bunului este temporara ca si la “folosire” dar scopurile sunt diferite . nu este afectata de faptul ca gestionarul are de recuperat de la unitate o suma de bani. Folosirea” consta dintr-un act initial de luare sau scoatere a unui bun din sfera patrimoniala aa unei unitati publice sau private si apoi dintr-un act subsecvent de intrebuintare a bunului sustras prin care se obtine un folos in benefiviul faptuitorului sau a altei persoane . pe de o parte . traficarea presupune ca dupa scoaterea bunului din sfera patrimoniala a unitatii publice ori private sa fie dat in folosinta altei persoane in schimbul unui profit sau castig. consta in scoaterea bunului din sfera patrimoniala in care se gasea si lipsirea unitatii publice sau 33 . spre deosebire de insusire .Insusirea . sau luarea din gestiune a unor aparate electronice pentru a le folosi o perioada de timp. ca in locul banilor insusiti . indiferent de modalitatea de comitere . la “ folosire “ se satisface o nevoie personala. daca obiectul material este o suma de bani. fiind vorba numai de o sustragere temporara a acestuia. Traficarea “ este tot o forma de sustragere si consta . sau . In caz de delapidare prin folosire sau traficare . au fost introduse in gestiune bunuri proprietate personala ori sustrase de catre alte persoane din alte gestiuni. in echivalentul dobanzii legale pe durata folosirii sumei. sa-l utilizeze . De remarcat faptul ca. nu s-a produs un prejudiciuevaluabil in bani. in fapt nefiind predate beneficiarului . in vedea obtinerii unui profit.folosirea sau traficarea nu reprezinta decat modalitati ale sustragerii. De aceea . din sfera patrimonial in care se gasea . ori daca sustrage bunuri care numai scriptic au fost scoase din gestiunea sa . in cazul folosirii bunul este readus in unitatea publica sau privata. atata vreme cat bunul a fost scos . in limitele sumelor insusite . ori ca a avut aprobarea sefului unitatii pentru a lua bunuri din gestiune . paguba consta in uzura bunului pe timpul cat a fost scos din gestiune . Asadar . constituie delapidare “prin folosire “ scoaterea repetata a unor sume de banidin gestiune pentru acoperirea unor lipsuri anterioare . Existenta delapidarii . Existenta infractiunii nu este afectata de imprejurarea ca. ori daca gestionarul ia din gestiune o motocicleta pe care o inregistreaza pe numele sau. cand bunul luat ramane la faptuitor . Urmarea imediata la infractiunea de delapidare .

2. constand din valoarea bunului sustras prin insusire. tainuite gestionate fraudulos. Subiect activ poate fi orice persoana.private de bunul sustras . ci in individualitatea lor susceptibilade a fi apropiate de faptuitor prin mijloace frauduloase ori de a fi distruse . nici o persoana nu poate fi lipsita de patrimoniu ci cel mult de unul sau mai multe din bunurile care compun patrimoniul sau. Legatura de cauzalitate este necesar sa existe . deteriorate . al. numai datorii . Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani in forma prevazuta in al.1 Cod penal-invinuirea mincinoasa facuta prin plangere sau prin denunt cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o alta persoana.3-daca cel care a savarsit fapta declara mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale ca denuntul sau probele sunt mincinoase pedeapsa se reduce.1 si in inchisoare de la 1 la 5 ani in forma prevazuta in al. furtul acestuia. nu ca universalitate .259 al. ca de pildapierderea bunului. Obiectul juridic se refera la infaptuirea justitiei. Al. folosire sau traficare si urmarea imediata .2-producerea sau ticluirea de probe mincinoase in sprijinul invinuirii nedrepte. de posibilitatea de a-l avea si de a folosi bunul respectiv . etc. Infractiunea este lipsita de obiect material. deposedarea unitatii publice sau private de acel bun. nu poate exista infractiunea de delapidare. 24) Desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului. Art. distrugerea lui. pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de delapidare . Tentativa nu se pedepseste. intre actiunea de insusire . ceea ce duce si la producerea unei eventuale pagube unitatii . Daca deposedarea se datoreaza altei cauze . etc Infractiunea n-ar putea fi niciodata indreptata asupra patrimoniului ca universalitate de bunuri pentru ca acesta din urma va exista dintotdeauna indiferent de numarul sau valoarea bunurilor componente si chiar daca subiectul nu poseda nimic. In dreptul penal notiunea de patrimoniu in legatura cu infractiunile care se pot comite impotriva acestuia are numai un inteles mai restrans si se refera la bunuri . . 34 . De aceea ar fi mai corect sa se denumeasca aceste infractiuni ca fiind indreptate contra bunurilor care fac parte din patrimoniu( patrimoniale) decat ca infractiuni asupra patrimoniului 23) Denunţarea calomnioasă. Infractiunea se savarseste cu intentie. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin invinuirea mincinoasa cu privire la savarsirea unei infractiuni sau prin producerea de probe in sprijinul invinuirii nedrepte.

datorita imprejurarii ca obiectul material lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla. Conditii cumulative: Trebuie sa avem o intrerupere a actului de executare. făptuitorul să fi efectuat o intervenţie eficientă pentru a împiedica producerea rezultatului. Efectele desistării şi ale împiedicării producerii rezultatului-Art. In cazul infractiunii contra patrimoniului. Fapta constituie tentativa. Impiedicarea sa fie rezultatul vointei libere a infractorului (transportarea victimei la spital). conform art. Desistarea sa fi avut loc inainte de descoperirea faptei. Intreruperea actului de executare sa se datoreze vointei libere a infractorului. Consta in intreruperea actului de executare din propria initiativa a infractorului. Aceasta intrerupere nu poata sa survina decat inainte ca actul de executare sa se fi incheiat. astfel ca din acel moment nu mai e posibila desistarea. Fapta se considera descoperita. Daca ceea ce infractorul a savarsit pana in momentul desistarii constituie o alta infractiune.1 teza II din actualul Cod penal. datorita rezistentei victimei ori cand continuarea actului nu a fost posibila. Pentru ca împiedicarea rezultatului să poată opera drept cauză de nepedepsire se cere: activitatea infracţională să fi fost realizată integral. ceea ce nu constituie un impediment la desistare. dar să nu se fi produs urmarea socialmente periculoasă aşa cum este prevăzută de lege. Nu vom fi in prezenta unei desistari atunci cand infractorul a fost surprins si impiedicat sa continue actul de executare ori atunci cand nu a putut continua actul de executare. manifestarea activă prin care făptuitorul a împiedicat producerea rezultatului să fi fost voluntară. in primul rand atunci cand a ajuns la cunostinta autoritatilor sau atunci cand alte persoane iau conostinta de savarsirea ei (martori oculari). 22 din actualul Cod penal prevede ca efect al desistării şi al împiedicării producerii rezultatului nepedepsirea făptuitorului. In cazul infractiunii contra unei persoane. Efectele desistarii: Desistarea nu inlatura tentativa. Impiedicarea trebuie sa fie efectiva. atunci cand victima este prezenta la locul savarsirii infractiunii. ceea ce inseamna ca renuntarea la repetarea actului de executare nu echivaleaza cu renuntarea. dacă actele îndeplinite până în momentul desistăriisau împiedicării nu constituie o altă infracţiune.22 alin. inainte de descoperirea faptei. 35 . Făptuitorul care a împiedicat de bună voie producerea rezultatului socialmente periculos al faptei sale este apărat de pedeapsă. utilizând orice mijloace sau modalităţi disponibile şi urmărind prevenirea efectelor socialmente periculoase.Este specifica tentativei imperfecte. el va raspunde pentru aceasta. insa ea nu se pedepseste. b) Impiedicarea producerii rezultatului Este specific tentativei perfecte. împiedicarea producerii rezultatului să fi avut loc înainte de descoperirea faptei. fapta se considera descoperita si atunci cand victima a luat cunostinta de savarsirea infractiunii. ea afla in mod necesar despre savarsire. Desistarea nu este o cauza de impunitate absoluta. Presupune indeplinirea mai multor conditii: Actul de executare sa se fi incheiat. nu doar o incercare.

Obiectul juridic are caracter patrimonial. posibilitatea de evitare si intinderea consecintelor. degradarea. Eroarea este definita ca “reprezentarea gresita. factori care au determinat-o. Dupa 36 .217-Cod penal-distrugerea. linii de tensiune). Al.3-daca sunt distruse echipamente de interes public ( conducte de gaz.285-Cod penal-fabricarea ori detinerea de instrumente sau materiale in scopul de a servi la falsificarea de valori. reprezentare determinata de nerecunoasterea sau cunoasterea gresita a unor data ale realitatii”. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 10 ani. 27) Eroarea de fapt. Subiect activ poate fi orice persoana. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de fabricare sau de detinere de instrumente apte sa serveasca la falsificare. explozie. Obiectul material il reprezinta orice bun mobil sau imobil. 26) Distrugerea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 3 ani sau amenda. Forme agravate: al. Obiectul material este reprezentat de instrumente si materiale fabricate sau detinue in vederea falsificarii de monede. timbre sau alte valori. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartind altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun precum si inlaturarea masurilor luate. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin una din urmatoarele activitati alternative: distrugerea. Subiect activ poate fi orice persoana. Infractiunea se savarseste cu intentie care poate fi directa sau indirecta.25) Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori.4-daca distrgerea se savarseste prin incendiere. Art. timbre sau alte valori. Tentativa nu este pedepsita.Eroarea se diferentiaza in raport de: obiectul asupra caruia poarta. Art. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 10 ani. Al. Participatia penala este posibila sub toate formele. Tentativa se pedepseste. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani. de catre cel ce savareste o fapta prevazuta de legea penala.2-daca bunul are o valoare artistica. aducerea in stare de neintrebuintare a bunului. In cazul bunurilor proprietate privata actiunea penala se pune in miscare la plagerea prealabila a persoanei vatamate. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi numai directa. a realitatii din momentul savarsirii faptei. Obiectul juridic este acelasi ca la infractiunea de falsificare de monede.

obiectul asupra caruia poarta se disting: eroarea de fapt si eroarea de drept: eroarea de fapt exista atunci cand necunoasterea sau cunoaterea gresita poarta asupra unor date ale realitatii (stari. eroarea de drept sau de norma consta in nerecunoasterea sau cunoasterea gresita a unei norme juridice. starea. numai daca se constata ca eroarea nu este ea insasi rezultatul culpei Efectele erorii de fapt. Dupa posibilitatea de evitare a erorii se disting: eroare de neinlaturat sau invincibila cand se datoreaza completei necunoasteri a realitatii si care nu ar fi putut fi inlaturata oricata diligenta ar fi depus faptuitorul. fapta ramanand infractiune in varianta tip. de care depinde insasi exitenta infractiuni. o imprejurare ce constituie element de circumstantiere. Conditiile erorii de fapt. o situatie. mai diligent. daca fapta nu a fost incriminata atunci cand este savarsita cu intentie. Eroarea de fapt in cazul faptelor savarsite cu intentie. o circumstanta agravanta a infractiunii. 37 . Din reglementarea legala se observa ca eroarea poate fi: o stare. Efectele erorii de faptEfectele erorii de fapt cand aceasta priveste un element constitutiv al infractiunii. situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei. situatii. iar pe planul consecintelor juridice reprezinta o circumstanta atenuanta. imprejurare ce reprezinta o circumstanta de savarsire. eroare secundara cand aceasta priveste o stare. iar eroare vincibila nu inlatura caracterul penal al faptei afara de cazul cand faptele sunt incriminate numai daca se savarsesc cu intentie. situatia sau imprejurarea care nu au fot cunoscute sa reprezinte un element constitutiv al infractiunii ori o circumstanta a acesteia. o imprejurare de fapt de care depinde caracterul penal al faptei. o situatie. asupra circumstantelor. amagirea sau inducerea in eroare care reprezinta o stare psihica provocata de actiunea de inselare exercitata de o persoana asupra alteia. eroare vincibila sau inlaturabila care ar fi putut fi inlaturata daca faptuitorul era mai atent. situatie in care este inlaturata aceasta circumstanta. Eroarea de fapt inlatura caracterul penal al faptei savarsite daca sunt indeplinite conditiile: sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala. imprejurari etc). Dupa consecintele pe care le poate avea. Sub raportul consecintelor juridice se cuvine subliniat ca eroarea invincibila inlatura caracterul penal al faptei. Tot in raport cu criteriul de mai sus completat cu cel al obiectului asupra caruia poarta se distinge: eroare principala cand aceasta priveste date de fapt referitoare la elementele constitutive ale infractiunii. Si in cazul cand eroarea de fapt priveste o stare. eroarea poate fi: eroare esentiala cand reprezinta pentru faptuitorul aflat in eroare o justificare a activitatii lui si exclude vinovatia eroare neesentiala cand apare ca o scuza pentru faptuitorul aflat in eroare. cat I atunci cand este savarsita din culpa eroarea de fapt va inlatura vinovatia si deci si caracterul penal al faptei si atunci cand este savarsita din culpa. Dupa factorii care determina eroare se disting: eroare prin necunoastere sau ignoranta ce reprezinta o stare psihica determinata de regula de lipsa de cultura. o situatie. in momentl savarsirii faptei faptuitorul sa nu fi cunoscut existenta unor stari. caz in care fapta nu are caracter penal.

condamnatul isi pierde in intregime capacitatea de munca. Si in cazul acestei modalitati exista o prevedere speciala. Conditii referitoare la infractiune: 1) Pedeapsa aplicata sa fie inchisoarea de cel mult 5 ani. imprejurarii ce constituie circumstanta de agravare nu este ea insasi rezultatul culpei. in timpul executarii pedepsei. daca sunt indeplinite urmatoarele conditii. isi executa in mod necorespunzator obligatiile la locul de munca sau nu respecta masurile de supraveghere sau obligatiile impuse pe durata executarii pedepsei. situatiei. in timpul executarii pedepsei. 38 . 28) Executarea pedepsei la locul de muncă. Este facultativa in doua situatii: Atunci cand condamnatul savarseste. 3) Condamnatul sa aiba acceptul unei unitati economice privind executarea pe-depsei in cadrul acesteia. iar cand poarta asupra unei circumstante agravante la o infractiune incriminanta si atunci cand este savarsita din culpa va duce la inlaturarea ei numai daca necunoasterea sau cunoasterea gresita a starii. 2) Instanta sa aprecieze ca reeducarea se poate realiza si fara privare de libertate. 2) Sa nu fie vorba de infractiuni intentionate al caror maxim special depaseste 15 ani sau de infractiunile de viol. Atunci cand conduita condamnatului este necorespunzatoare in timpul executarii pedepsei. Atunci cand. Aceasta modalitate de individualizare a executarii pedepsei se aplica in cazul pedepselor cu inchisoarea. Regimul executarii pedepsei la locul de munca Revocarea executarii pedepsei la locul de munca poate fi dispusa obligatoriu sau facultativ. Astfel. cod penal. 38. vatamare corporala grava. Spre deosebire de suspendare. II. daca pedeapsa aplicata in concret nu depaseste 2 ani. tortura sau lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte. 209 (3). cod penal. adica cele exceptate de la beneficiul acordarii suspendarii sub supraveghere. ori din culpa. o infractiune din culpa. afara de cazul in care condamnarea se inscrie printre cele prevazute in art. in cazul revocarii executarii pedepsei la locul de munca nu se aplica cumulul aritmetic. in timpul executarii pedepsei la locul de munca. condamnatul savarseste o noua infractiune intentionata. eroarea de fapt inlatura agravarea cand poarta asupra unor circumstante de agravare ale unei infractiuni intentionate.efectele acesteia sunt diferentiate dupa cum fapta este incriminata cand este savarsita cu intentie.adica se sustrage de la prestarea muncii. Conditii referitoare la infractor: 1) Infractorul sa nu fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an. sau numai din culpa. Regula este aceeasi. Daca e vorba de o pe-deapsa aplicata pentru concurs de infractiuni aceasta sa nu depaseasca 3 ani. Este obligatorie in doua situatii: Atunci cand. In urma acestei revocari se dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei. se poate dispu-ne acest tip de executare a pedepsei si in cazul furtului de la art.

Tentativa se pedepseste. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. inculpatul savarseste o alta infractiune. Participatia penala este posibila sub toate formele. Indiferent de tipul revocarii.ci se aplica. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru buna circulatie a titlurilor de valoare. Se dipune daca sunt indeplinite conditiile: 1) Condamnatul a executat cel putin 2/3 din durata pedepsei. Anularea executarii pedepsei la locul de munca se dispune atunci cand. recidiva sau pluralitate intermediara. pedeapsa rezultanta se va calcula potrivit regulilor de la concurs. 867. 2) Inculpatul sa fi fost disciplinat. In conditiile al. Al. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. totusi. 29) Falsificarea de monede sau alte valori. Forme agravate al. In caz de anulare. Daca. de hartie. In urma indeplinirii acestor conditii instanta dispune incetarea executarii pedepsei la locul de munca. dupa caz.3-ipoteza I-daca faptele ar fi putut cauza o paguba importanta a sistemului financiar. Subiectul activ poate fi orice persoana. staruitor in munca si sa fi dat dovezi temeini-ce de indreptare. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. cecuri.2-punerea in circulatie in orice mod a valorilor falsificate sau detinerea lor in vederea punerii in circulatie. Obiectul juridc se refera la increderea publica in autenticitatea monedelor sau alte valori. Art. Latura subiectiva presupune intentia. obligatorie sau facultativa.-daca faptele au cauzat o paguba importanta a sistemului 39 . tratamentul prevazut de lege pentru recidiva sau pluralitate intermediara (cumulul juridic). titluri de credit public. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de falsificare de monede. Pedeapsa se va considera in intregime executata daca in intervalul de timp dintre incetarea executarii si implinirea duratei pedepsei condamnatul nu savarseste o noua infractiune. Ipoteza II. Obiectul material consta in moneda sau titlul de valoare fata de care se realizeaza actiunea. cod penal pentru dispunerea executarii la locul de munca. Incetarea executarii pedepsei la locul de munca.282-Cod penal-falsificarea de moneda metalica. pedeapsa se executa prin privare de libertate. se constata ca cel condamnat mai savarsise o infractiune anterior dispunerii executarii la locul de munca. se va revoca obligatoriu sau facultativ si executarea pedepsei la locul de munca (vor fi incidente regulile de la cumulul juridic). Tentativa se pedepseste. dupa caz. Executarea pedepsei la locul de munca nu are ca efect reabilitarea de drept. in timpul executarii. titluri de orice fel pentru efectuarea platilor emise de institutii de credit competente.2 elementul material se realizeaza prin doua actiuni alternative: punerea in circulatie si detinerea in vederea punerii in circulatie a valorilor falsificate. Anularea se dispune daca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. se va revoca incetarea si.

bilete ori foi de calatorie ori transport. 40 . Inscrisul falsificat constituie si produsul infractiunii. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Elementul material al laturii obiective se poate realiza atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune. Subiect activ poate fi orice persoana. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale protejate. marci postale. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. Infractiunea exista indiferent daca actiunea sau inactiunea se refera la mai multe date sau imprejurari. Obiectul juridic consta in increderea publica pe care trebuie sa o inspire un inscris oficial. 32) Falsul în declaraţii. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.289-Cod penal-falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. Actiunea consta in atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului. Tentativa este pedepsita. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale protejate. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar. mărci sau bilete de transport. 30) Falsificarea de timbre. Latura subiectiva presupune intentia faptuitorului care poate fi directa sau indirecta. Participatia penala este posibila sub toate formele. Obiectul material consta in materialele din care s-au confectionat valorile enumerate. cupoane raspuns international ori punerea in circulatie a unor astfel de valori falsificate. carti postale. Participatia penala este posibila sub toate formele. prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari.financiar. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Art. 31) Falsul intelectual. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Elementul material al laturii obiective presupune o actiune de falsificare. plicuri postale. Inactiunea consta in omisiunea de a insera unele date sau imprejurari. Obiectul juridic se refera la increderea publica in valorile enumerate.283-Cod penal-falsificarea de timbre. Art. Tentativa se pedepseste. Tentativa se pedepseste. Obiectul material consta inscrisul oficial al carui continut este alterat in momentul intocmirii.

33) Falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Tentativa se pedepseste. Participatia penala este posibila sub toate formele. Obiectul material este reprezentat de declaratia scrisa. Subiect activ poate fi orice persoana. Obiectul material este reprezentat dupa caz de materialul pe care se scrie in cazul falsificarii prin contrafacere sau de inscrisul oficial preexistent in cazul falsificarii prin alterare. daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire in vederea producerii unor consecinte juridice. 34) Falsul material în înscrisuri oficiale. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o declaratie necorespunzatoare adevarului. Art. Obiectul material consta in inscrisul sub semnatura privata falsificat. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.Art.Obiectul juridic se refera la increderea publica.292-Cod penal-declararea necorespunzatoare adevarului facuta unui organ sau institutii de stat in vederea producerii de consecinte juridice. Tentativa nu se pedepseste. pentru ca un inscris sa constituie obiect material: sa emane de la o persoana particulara si sa fie producator de consecinte juridice. Latura subiectiva presupune intentia directa. Art. Elementul material al laturii obiective presupune o actiune de falsificare a unui inscris sub semnatura privata.290-Cod penal-falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod. in autenticitatea sau veridicitatea inscrisulrilor oficiale. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite. Subiect activ poate fi orice persoana. Trebuie indeplinite doua conditii. Latura subiectiva presupune intentia directa.2subiectul activ are calitatea de functionar si savarseste fapta in exercitiul atributiilor sale de serviciu. Subiect activ poate fi orice persoana. pentru sine sau pentru altul atunci cand potrivit legii sau imprejurarilor declaratia facuta serveste pentru producerea acelei consecinte. In forma agravata din al. Participatia penala este posibila sub toate formele. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile ocrotite de lege. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. 41 .288-Cod penal-falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea inscrierii sau prin alterarea lui in orice mod de natura sa produca consecinte juridice. Obiectul juridic consta in increderea publica in declaratiile facute oficial care servesc la producerea unor consecinte juridice. Obiectul juridic se refera la incredea publica pe care trebuie sa o inspire inscrisurile sub semnatura privata .

Urmarea imediata consta inntr-o stare de pericol pentru valorile ocrotite de lege. 35) Falsul privind identitatea. iar in forma al. Art. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. judecata sau executarea pedepsei. Subiect activ poate fi orice persoana cu exceptia autorului infractiunii in legatura cu care se realizeaza fapta de favorizare. Al. Tentativa se pedepseste. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Urmarea imediata 42 . alterarea inscrisului.1 infractiunea nu are obiect material. 36) Favorizarea infractorului. Art. Obiectul material poate consta in bunul provenit din savarsirea infractiunii. Latura subiectiva presupune intentia directa.2-incredintarea unui inscris care serveste pentru dovedirea starii civile sau pentru identificarea spre a fi folosit fara drept. Al.1-se realizeaza prin doua actiuni alternative: prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati unei persoane.2-infractiunea este mai grava daca falsul este savarsit de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valoarea sociala protejata. Fapta constituie infractiune numai daca priveste un inscris care are putere probatorie si contine relevanta juridica. Infractiunea are caracter subsidiar.293-Cod penal-prezentarea sub o identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane pentru a induce in eroare un organ de stat in vederea producerii unei consecinte juridice. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin una din cele trei actiuni alternative: contrafacerea scrieii.264-Cod penal-ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala. Participatia penala este posibila sub toate formele.Participatia penala este posibila sub toate formele. Elementul material al laturii obiective in forma al. ori pentru a asigura infractorului produsul infractiunii. Obiectul juridic se refera la increderea publica la adevarul privind concordanta dintre identitatea sub care se prezinta si identitatea reala.2-incredintarea unui inscris care serveste la dovedirea starii civile spre a fi folosit fara drept. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani. Obiectul juridic se refera la activitatea de infaptuire a justitiei. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin ajutorul dat unui infractor. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani. Participatia penala este posibila sub toate formele. In modalitatea al. Subiect activ poate fi orice persoana. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. contrafacerea subscrierii.

ca circumstanta agravanta. Furtul savarsit intr-un loc public (art. 209 lit c c.).). 151 c.p.p. ca orice forma agravata a unei infractiuni. piesa sau dispozitiv declarat astfel prin dispozitiile legale. Prin "mijloc de transport in comun" se intelege mijlocul de transport care 43 .p. o mare aglomeratie ceea ce usureaza sustragerea de bunuri. iar pe de alta parte. 1 al art.) Mijloacele de transport in comun. statii). de insasi pluritatea faptuitorilor. si in mijloacele de transport in comun este inevitabila. Pentru existenta agravantei se cere. 37) Furtul calificat. Al. Furtul savarsit intr-un mijloc de transport in comun (art. le creaza mai mari posibilitati de savarsire si de ascundere a infractiunii. Daca faptuitorul foloseste arma sau substanta narcotica fapta constituie talharie si nu furt. a c. ii face sa actioneze cu mai multa siguranta si indrazneala. mai ales la anumite ore.p.). Furtul savarsit de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica (art. Furtul savarsit de doua sau mai multe persoane impreuna (art. Furtul calificat prevazut in art. Pentru existenta agravantei este suficient ca faptuitorul sa fi avut asupra sa arma sau substanta narcotica in momentul savarsirii furtului. care da acestora o mai mare forta de actiune. In unele dintre aceste locuri exista aglomeratii (piete. adica intelesul de instrument. 209 lit. Locurile publice ofera conditii favorabile sustragerii de bunuri. Notiunea de "arma" are intelesul stabilit prin dispozitiile al. 209 lit. furtul este prevazut in codul penal atat in forma simpla cat si in forma calificata. in acest caz. in aceasta situatie furtul este calificat deoarece. iar pe de alta parte. 209 lit. detinerea armei sau a substantei narcotice implica pericolul folosirii acestora. periculozitatea sociala a furtului este determinata. pe de o parte faptuitorul avan asupra sa o arma sau o substanta narcotica capata incredere sporita in reusita actiunii sale. d c. Furtul calificat presupune.consta in crearea unei stari de pericol pentru normala desfasurare a activitatii de justitie. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. din aceasta cauza. Prin "loc public" trebuie sa intelegem avand in vedere dispozitiile art. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 7 ani.3-fapta savarsita de o ruda nu se pedepseste. orice loca care prin natura sau destinatia lui este in permanenta accesibil publicului precum si orice alt loc in care publicul are acces in anumite intervale de timp. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. ca furtul sa fie savarsit de doua sau mai multe persoane. b c. ca si locurile publice ofera conditii favorabile savarsirii unor furturi. ca faptuitorii sa fi savarsit fapta impreuna. 152 c. Dupa cum s-a aratat.p.p. exclude folosirea armei sau a substantei narcotice. 209 lit. realizarea continutului infractiunii in prezenta uneia dintre imprejurarile care ridica gradul de pericol social al faptei si care este prevazuta. pe de o parte. b c. Tentativa nu se pedepseste.p.

anume aceasta destinatie precum si cele care fara a avea anume aceasta destinatie sunt folosite pentru a transporta mai multe persoane impreuna. Pentru aplicarea agravantei este necesar ca bunul sustras sa se fi aflat asupra unui pasager sau in spatiul afectat transportului in comun.p. Daca inlaturarea obiectului s-a facut sau a dispozitivului ce impiedica patrunderea s-a facut in mod firesc fara ca faptuitorul sa recurga la o actiune violenta. Furtul savarsit in timpul unei calamitati (art. agravanta savarsirii furtului prin efractie nu poate fi retinuta. sa recurga la folosirea unor mijloace violente: in sfarsit. se simte incurajat sa savraseasca fapta existand si pericolul ca el. Intrucat legiuitorul se refera la savarsirea furtului in timpul unei calamitati. 209 lit. cel ce intelege sa se foloseasca de toate aceste imprejurari si se dovedeste mai periculos. Furtul savarsit in timpul noptii a fost considerat pe drept cuvant mai grav deoarece noapte ofera imprejurari deosebit de favorabile pentru savarsirea acestei infractiuni.).p. noaptea datorita intunericului. Prin "calamitate" trebuie sa intelegem ca si in vorbirea obisnuita situatia in care se produce. Exsita efractie si 44 . o stare de paft pagubitoare pentru o colectivitate de persoane.p. ca urmare a unui eveniment. e c. consideram ca noaptea incepe in momentul cand se creaza aceasta ambianta si dureaza pana in momentul cand ziua aparand din nou se ridica intunericul si inceteaza conditiile create de timpul noptii. f c. faptuitorul se poate apropia mai usor si cu mai putine riscuri de a fi descoperit. ceea ce impune o mai mare severitate din partea legii penale. adica in sensul de fenomen natural care se manifesta prin lasarea intunericului cu toate consecintele pe care le atrage in mod obiectiv acest fenomen. Furtul savarsit prin efractie. noaptea datorita intunericului. Furtul savarsit in timpul noptii (art. deoarece situatia de fapt creata face ca oamenii dominati de necesitatea salvarii vietii lor sau a altora sa scape din vedere paza bunurilor. faptuitorul este mai indraznet. Efractia consta in inlaturarea prin violenta a oricarui obiect sau dispozitiva care are menirea de a impiedica patrunderea intr-un anume loc. Furtul savarsit in timpul unei calamitati este mai grav. care in marea lor majoritate se retrag pentru odihna. a scaderii atentiei si a vigilentei oamenilor. de bunul pe care urmareste sa-l sustraga. 209 lit g. De regula efractia duce la distrugerea sau degradarea obiectului sau dispozitivului asupra caruia actioneaza faptuitorul (spargerea geamului. 209 lit. Circumstanta care califica furtul se refera in acest caz la mijlocul folosit de faptuitor demonstrand din partea acestuia o mai mare staruinta in realizarea hotararii infractionale si deci un grad mai ridicat de pericol social. escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei micinoase (art. c. a linistii si singuratatii. Intrucat legiuitorul a folosit expreia "in timpul noptii" in sensul pe care il are in vorbirea obisnuita. de asemenea. aplicarea agraventei este necesar ca fapta sa fie savarsita in perioada de timp cuprinsa intre momentul cand se produce evenimentul care da nastere starii de calamitate si momentul cand aceasra stare inceteaza. Violenta constituie asadar o conditie absolut necesara pentru existenta efractiei. stricarea incuietorii).).).

Furtul savarsit de catre o persoana mascata. deghizata sau travestita (art. de consecitele pe care la poate aduce savarsirea faptei. Gravitatea sporita a furtului savarsit asupra produselor petroliere sau gazelor naturale din conducte. Cheia adevarata este cheia care slujeste in mod normal la deschiderea dispozitivului de catre cel indreptatit sa o foloseasca. in caz de tentativa nu este suficient sa se constate ca faptuitorul avea asupra sa instrumente de efractie. mijloace de escaladare sau chei adevarate sau false ci va trebui sa se faca dovada ca in incercarea sa de a savarsi furtul el s-a folosit de aceste mijloace. Prin cheie mincinoasa se intelege cheia falsa. contrafacuta sau orice instrument cu ajutorul caruia poate fi actionat mecanismul unui dispozitiv de inchidere fara a fi distrus sau degradat.p. este necesar sa sa stabileasca ca faptuitorul a folosit in mod efectiv unul dintre mijloacele sau procedeele indicate in text. g c. Acest procedeu poate consta in mascare. Furtul savarsit asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural (art. depozite si cisterne este determinata pe de o parte de insemnatatea acestor resurse energetice iar pe de alta parte. 209 lit. deghizare sau travestire. trecerea peste anumite obstacole care impiedica patrunderea faptuitorului in locul in care se afla bunul pe care urmareste sa-l sustraga. circumstanta agravanta se refera la obiectul material al infractiunii: daca in cazul furtului simplu obiectul material al infractiunii poate fi orice bun mobil. acesta trebuie sa fie un bun care face parte din patrimoniul cultural. depozite si cisterne (art.p. h c. In cazul mascarii faptuitorul isi acopera fata cu o masca lasand 45 . Daca trecerea peste obstacol nu a necesitat nici un efort suplimentar din partea faptuitorul furtul este simpl si nu calificat (trecrea cu piciorul peste un gard de mica inaltime). actiunea de sustragere trebuie sa priveasca produse petrolire sau gaze naturale. Dar daca in cazul efractiei efortul suplimentar al faptuitorului se refera la inlaturarea prin violenta a unui obiect sau dispozitiv de inchidere in cazul escaladarii acest efort se refera la folosirea fortei fizice si a abilitatii pentru a trece peste un obstacol pe care faptuitorul nu-l distruge nici nu-l degradeaza. 209 lit g c. Escaladarea care demonstraza ca si efractia o mai mare staruinta a faptuitorului in realizarea hotararii sale infractionale consta in depasirea. 209 lit i cp) Circumstanta care atribuie furtului caracter calificat se refera si de data aceasta la obiectul material al infractiunii. 209 lit j cp) Circumstanta agravanta consta in folosirea de catre faptuitor a unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut.p. si atunci cand fapta a fost savrasita prin folosirea fara drept adevarate ori a unei chei mincinoase. in cazul acestui furt calificat.). Pentru existenta furtului calificat prevazut in art. 209 lit.atunci cand faptuitorul inlatura piedica intalnita prin demontare sau prin orice alta violenta care nu duce la distrugerea sau degradarea acesteia (demontarea unei ferestre pentru a intra intr-o locuinta). Furtul savarsit asupra produselor petrolire sau gazelor naturale din conducte. Furtul este calificat potrivit art. Efractia poate consta in utilizarea violentei pentru inlaturarea dispozitivelor de inchidere exterioare ori a unor dispozitive de inchidere interioare.

. 38) Furtul. potrivit alin. in scopul de a si-l insusi pe nedrept. asemenea acte netinandu-se in batista. in conditiile al.in luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia. deoarece. somn hipnotic. 1 al art. fara consimtamantul acestuia. Furtul simplu consta. este necsar ca starea persoanei sa nu fie produsa de faptuitor deoarece in caz contrar fapta constituie infractiunea de talharie. in cazul in care faptuitorul a furat o haina. daca se ia bunul. el nu a putut avea reprezentarea ca fura un act de identitate. Incapabila de a se apara este persoana care nu poate opune rezistenta faptuuitorului datorita unei infirmitati fizice. unei maladii sau altor imprejurari: betie. Furtul savarsit asupra unei persoane incapabile de a-si exprima vointa sau de a se apara (art. In cazul deghizarii sau travestirii faptuitorul isi creaza o infatisare sau se imbraca in asa fel incat sa nu poata fi recunoscut. care se face si el vinovat de savarsirea infractiunii de furt. In consecinta. Furtul savarsit asupra unui act care serveste pentru dovedirea starii civile. acte pe care le-a gasit ulterior si nici in cazul in care faptuitorul a sustras din buzunarul unei persoane o batista in care se gasea o suma de bani si un buletin de identitate. Posesia legitima este aparata impotriva oricui. fara a cunoaste ca in buzunarul acesteia se aflau acte de identitate. pentru legitimare sau identificare (art. varstei etc. certificatul de casatorie. chiar si impotriva proprietarului.p. De asemenea este necesar ca faptuitorul sa fi stiut in momentul comiterii furtului ca savarseste fapta asupra unei persoane incapabile de a-si exprima vointa sau de a se apara. 209 lit j cp)..p. 3 al aceluiasi 46 . Furtul care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Posesia exercitata de o alta persoana decat proprietarul bunului poate fi legitima sau nelegitima.descoperiti numai ochii. s-au produs consecinte deosebit de grave. furtul este simplu si nu calificat. Furtul care a avut consecinte deosebit de grave (art. Daca faptuitorul a fost in eroare cu privire la aceasta imprejurare agravanta nu este aplicabila. 209 lit k cp) Este incapabila de a-si exprima vointa persoana lipsita de aptitudinea de a intelege si de a-si manifesta constient vointa fie datorita varstei. copiile notariale ale acestora. prin savarsirea furtului. Furtul are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la posesia si detentia asupra bunurilor mobile. 208 c. Actele care servesc pentru dovedirea starii civile sunt: certificatul de nastere. 209 alin ultim cp) Circumstanta agravanta consta in aceea ca. potrivit al. deoarece. Pentru aplicarea agravantei este necesar sa se stabileasca ca faptuitorul a stiut in momentul savarsirii furtului ca sustrage un act care serveste pentru dovedirea starii civile. oboselii fizice. 208 c. legitimatia eliberata de organizatia sau institutia unde functioneaza posesorul acesteia. legitimare sau identificare. iar acte care servesc pentru legitimare sau identificare sunt: buletinul de identitate. de exempl. introducand mana in buzunar si tragand afara batista. 1 art.

in cazul furtului. asupra caruia se exercita actiunea de luare. Desi din punctul de vedere al dreptului civil exista deosebiri esentiale intre posesie si detentie. corespondenta etc. pot constitui obiectul material al infractiunii. In schimb parti dintr-un asemenea bun. Daca inscrisul este un act care dovedeste pentru dovedirea starii civile. Pot constitui obiect material al furtului arborii.dupa ce au fost desprinse de pe sol. 2 c. trebuie sa aiba valoare economica. C. pot constitui obiectul material al furtului. Posesia nelegitima este si ea aparata.).text. Bunul mobil poate fi animat sau neanimat. memoriile. legea asimileaza bunului mobil si inscrisurile (art. avand o valoare materiala independenta. legiuitorul a urmarit sa ocroteasca si detentia asupra bunurilor mobile. In asemenea caz furtul poate fi savarsit fie in scopul insusirii pe nedrept. In lipsa unei precizari legale. 208 al. prin “inscrisuri” trebuie sa intelegem nu numai acele acte scrise care au valoare probanta. la randul sau obiectul material al altui furt Ocrotirea penala si a posesiei nelegitime asupra bunurilor mobile este necesara. Neanimate sunt toate celelate bunuri.). cum sunt manuscrisele. Pentru a fi considerata bun mobil si a putea constitui obiectul material al furtului energia. un bun furat poate constitui. recoltele .p. din punctul de vedere al ocrotirii penale. transportat dintr-un loc in altul. Ne intereseaza daca bunurile mobile sunt principale sau accesorii. Prin “bun mobil” se intelege bunul care poate fi deplasat.p. 209 ultim al. totusi. Cu privire la un asemenea bun nu se poate concepe realizarea actiunii de luare. adica trebuie sa fie susceptibila de captare si folosire pentru satisfacerea unei trebuinte a omului. consumptibile sau neconsumptibile. ele sunt puse pe acelasi plan. fungibile sau nefungibile.). dar se pot afla in stapanirea altei persoane. aflat in posesia sau detentia altuia. 2 c. ci si orice alte inscrisuri care. si orice energie care are valoare economica (art. furtul este calificat (art. fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului. jurnalele intime. legitimare sau identificare. precum si fructele -. Sunt bunuri animate animalele si pasarile domestice. fac parte din patrimoniul unei persoane. Banii si hartiile de valoare sunt considerate bunuri mobile si. Pot constitui obiect material al furtului parti artificiale ale organismului uman (de ex.p. De asemenea. Legea asimileaza bunului mobil. dupa ce au fost desprinse de pe tulpini. fapta constituie furt calificat (prin efractie). Prin incriminarea furtului. indiferent de starea lor fizica (lichida. fie in scopul folosirii pe 47 . precum si vietuitoarele care traiesc in stare naturala. in consecinta. solida sau gazoasa). divizibile sau indivizibile. Din cerinta legii ca bunul sa fie mobil rezulta ca un bun imobil nu poate constitui obiectul material al furtului. In cazul sustragerii de energie electrica prin ruperea sigiliilor aplicate pe contoarele electrice. o proteza). Infractiunea de furt are ca obiect material bunul mobil. devenite mobile prin detasare. Obiectul material al furtului poate fi si un vehicul. Obiectul material al furtului se caracterizeaza in primul rand prin aceea ca este un bun mobil. 208 al. fara a-si modifica valoarea. dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detentia legitima a altei persoane.

In ceea ce priveste bunul gasit. adica iesit din posesia altei persoane fara voia acesteia. Un asemenea bun constituie obiectul material al abuzului de incredere. trebuie sa se afle. pentru a putea constitui obiect al furtului. Dimpotriva. Infractiunea de furt poate fi savarsita de orice persoana. in sala de asteptare a unei gari. cel care fuge cu un portmoneu pe care cel din fata lui I l-a incredintat pentru a scrie pe el sau cel care rugat de pagubas. nu pot constitui obiectul material al infractiunii de furt. in posesia sau detentia faptuitorului. de ex. savarseste tot infractiunea de furt si nu infractiunea de insusire a bunului gasit. Insusirea unui bun abandonat nu poate cnstitui infractiune. In consecinta. De asemenea nici bunul abandonat -. Vehiculul lipsit de aceasta aptitudine nu poate fi furat decat in scopul insusirii pe nedrept. Elementul material al laturii obiective consta in actiune a de a lua bunul mobil din posesia 48 . daca. Din aceasta cerinta a legii rezulta ca nu poate constitui obiect material al furtului bunul care s-a aflat in momentul sustragerii. un drept de proprietate asupra bunului. cerinta referitoare la aflarea bunului in posesie sau detentia altuia este indeplinita. desi pe plic era scrisa adresa persoanei vatamate sau acela care-si insuseste un animal gasit. Infractiunea de furt exista si atunci cand cel care savarseste fapta are total. Nu intereseaza cine ste proprietarul bunului si nici daca persoana de la care a fost luat bunul era sau nu titular al vreunui drept de a-l poseda sau detine. daca faptuitorul si l-a insusit. De regula faptuitorul nu are nici un drept asupra bunului pe care il ia din posesia sau detentia altuia.. De ex. Stapanirea de fapt nu trebuie insa confundata cu simplul contact material pe care o persoana il are cu un bun. sa aiba grija pentru scurta vreme de o valiza. cu toate ca si-a dat seama ca acesta nu era pierdut ci doar s-a indepartat de locuinta proprietarului. intreruperea temporara a contactului material cu un bun mobil nu inseamna pierderea posesiei asupra acelui bun. in posesia sau detentia altei persoane decat faptuitorul in momentul savarsirii faptei. a dispus de el pe nedrept sau a refuzat sa-l resituie. iar daca il sustrage. sau in parte. adica iesit din posesia persoanei cu voia acesteia. In cazul furtului. Bunul mobil. comite infractiunea de furt si nu infractiunea de abuz de incredere. bunul s-a aflat in stapanirea de fapt a altei persoane decat proprietarul. Participatia penala este posibila numai sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. si nici bunul gasit -. Subiect activ poate fi orice persoana. acela care isi insuseste plicul cu un bilet de tren gasit in fata cutiei postale a blocului in care locuieste. legea punand posesia si detentia asupra bunului mobil pe acelasi plan sub raportul ocrotirii. in momentul savarsirii faptei. legea nu cere faptuitorului o calitate speciala. un asemenea contact nu confera persoanei nici posesia si nici detentia asupra bunului. daca gasitorul nu-l preda in termenul prevazut de lege poate dispune de el ca de un bun propriu. in al doilea rand.nedrept. comite tot infractiunea de furt si nu infractiunea de abuz de incredere sau inselaciune. si-o insuseste fugind cu ea etc. Furtul savarsit in scopul folosirii pe nedrept nu poate avea ca obiect material decat un vehicul susceptibil de folosire.

teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ajunge in situatia de a-si asigura stapanirea asupra bunului. prin lege. Infractiunea se savaseste cu intentie directa. Este un act de clementa adoptat de catre Parlament. Daca faptuitorul a patruns in locuinta victimei exista concurs real de infractiuni intre violarea de domiciliu si furt.III. 2) Gratiere colectiva -. 120. furtul este calificat (art. Acordata de presedinte prin decret prezidential. teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ridica bunul din locul in care se afla. Efectele definitive ale 49 . Daca fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna. pe cale de lege sau de catre seful statului. Dupa modul in care se produc efectele gratierii: 1) Gratiere neconditionata -. redu-cerea unei pedepse sau inlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsa mai usoara.). Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. 222 c. teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul luarii bunului in stapanirea de fapt a faptuitorului. Furtul poate fi savarsit de o singura persoana sau de mai multe persoane.). 39) Graţierea. Acordata de Parlament. intotdeauna. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.altuia fara consimtamantul acestuia. indiferent daca a reusit sa-l ia si sa-l pastreze. II. Cand se inlatura in intregime executarea pedepsei. Actiunea de luare se realizeaza prin doua acte distincte constand in: deposedarea-scoaterea bunului din sfera de stapanire a posesorului si respectiv imposedarea-trecerea bunului in sfera de stapanire a faptuitorului. cu mana sau cu instrumentul de care se foloseste. 209 lit. Desi Codul penal nu o mentioneaza in mod expres in art. teoria potrivit careia consumarea furtului este determinata de ridicarea si transportarea bunului in locul unde faptuitorul a avut intentia de a-l depune. deplasandu-l in alt loc. 2) Gratiere partiala -. dar aplicarea ei se va face doar dupa ce hotararea a ramas definitiva. Exista numerose teorii referitoare la consumarea furtului: teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul apuca.p. gratierea conditionata se regaseste in numeroase legi de gratiere. Poate interveni si an-terior ramanerii definitive a hotararii. Dupa numarul subiectilor vizati: 1) Gratiere individuala -. a c. Urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube. Inter-vine.p. 2) Gratiere conditionata -. Furtul se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 15 ani. Clasificare: In functie de intinderea efectelor: 1) Gratiere totala -. bunul pe care urmareste sa si-l insuseasca pe nedrept. Tentativa furtului este pedepsita de lege (art. Cand efectele definitive se produc doar la expirarea unui termen de incercare stabilit prin actul de gratiere. prin decret care are ca efect inlaturarea executarii unei pedepse. Cand produce efecte doar asupra unei parti din pedeapsa. Cand efectele sale se produc definitiv si irevoca-bil de la data aplicarii actului de gratiere.

Daca este vorba de o gratiere neconditionata. Avem 4 situatii: 1) Cand infractiunea este comisa doar in termenul de incercare al suspendarii. functionand ca un termen de reabilitare special. Daca intervine o gratiere conditionata. In schimb. Acestea pot fi: Considerarea ca executata a pedepsei in intregul sau. respectiv considerarea ca executata a pedepsei ori a unei parti din pedeapsa. efectele gratierii s-au produs in mod irevocabil. dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a expirat. Termenul de incercare al gratierii incepe sa curga de la data aplicarii actului de gratiere. sau comutarea acesteia din urma in pedeapsa cu amenda). Caracteristic gratierii conditionate este si faptul ca in cazul acesteia poate interveni revocarea ei. care va continua sa curga. partea din pedeapsa care a fost gratiata va fi considerata ca 50 . el este de 3 ani. se produc la expirarea termenului de incercare. Comiterea unei noi infractiuni poate atrage atat revocarea suspendarii. Daca gratierea e totala. chiar daca intervine anterior condamnarii. spre deosebire de amnistie. alteori limiteaza acest efect doar la infractiunile intentionate) in termenul de incercare. considerarea ca executata a unei parti din pedeapsa sau comutarea pedepsei intr-o specie mai usoara (comutarea detentiunii pe viata in pedeapsa cu inchisoarea. dar. pedeapsa se va considera executata de la data aplicarii actului de gratiere. din termenul de incercare al suspendarii va ramane doar acel termen fix de 2 ani. gratierea opereaza retroactiv cu privire la fapte savarsite anterior adoptarii actului de gratiere. In caz de revocare a gratierii conditionate se aplica cumulul aritmetic. Gratierea poate interveni si cu privire la o pedeapsa a carei executare a fost sus-pendata. Intr-un asemenea caz. In caz de gratiere intervenita inainte de condamnare este obligatorie continuarea procesului penal pana la finalizarea acestuia si abia apoi se va face aplicarea actului de gratiere.In acest caz. partea de pedeapsa care a fost gratiata se va scadea din termenul de incercare al suspendarii. legiuitorul prevede ca orice infractiune poate atrage revocarea. exista mai multe posibilitati pentru revocarea gratierii dispusa pentru o pedeapsa a carei executare a fost suspendata. In cazul in care infractorul comite o noua infractiune. gratierea va produce efecte doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Daca in termenul de incercare condamnatul nu savarseste o alta infractiune.acesteia. Astfel. Aceasta intervine atunci cand condamnatul savarseste o noua infractiune (uneori. in functie de momentul in care este comisa aceasta infractiune (in termenul de incer-care al gratierii. in termenul de incercare al suspendarii sau in ambele termene). Acest termen este stabilit prin fiecare lege. La fel ca amnistia. efectele se produc la momentul expirarii termenului de incercare. pedeapsa gratiata adaugandu-se la pedeapsa aplicata pentru infractiunea care a atras revocarea gratierii. cat si revocarea gratierii. Vom avea in acest caz doua termene de incercare: termenul de incercare al suspendarii si termenul de incercare al gratierii. aceste efecte se produc de la momentul aplicarii gratierii. Efectele gratierii Indiferent de forma gratierii se vor produce aceleasi efecte. de regula.

De asemenea. In aceasta situatie. iar infractorul va executa pedeapsa pentru noua infractiune adaugata la pedeapsa initiala in intregul ei. Astfel. caci infractiunea este savarsita in termenul de incercare al gratierii. dar in termenul de incercare al gratierii. au existat numeroase acte de gratiere a caror aplicabili-tate a fost extinsa si in cazul masurilor educative. se constata ca noua infractiune e comisa si in termenul de incercare al suspendarii. Condamnarile in privinta carora a intervenit gratierea pot fi luate in calculul starii de recidiva. se va revoca gratierea. se implinise la momentul comiterii noii infractiuni si. Totusi. noua infractiune fiind savarsita in termenul de incercare al gratierii. gratierea nu produce efecte asupra drepturilor persoanei vatamate. In concluzie. Astfel. aceasta opereaza cu privire la o infractiune continua. cod penal prevede ca gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si asupra masurilor educative. Aceasa limitare este stabilita in fiecare caz in parte prin legea de gratiere. Este important de precizat ca gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept. 51 . Efectul revocarii este reintregirea termenului de incercare al suspendarii. in practica legislativa. dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a expirat. se constata ca acest din urma termen. nu mai poate opera revocarea si infractorul va executa doar pedeapsa prevazuta pentru noua infractiune. 3) Limita efectelor pedepsei Gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare. In aceasta ipoteza se va revoca gratierea. Limitele efectelor gratierii 1) Limita temporala Aceste limite sunt similare cu cele de la amnistie. 3) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al suspendarii. 4) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al gratierii si in timpul fractiunii de pedeapsa ce a fost gratiata. Art. Efectul revocarii gratierii consta in reintregirea termenului de incercare al suspendarii. Si in cazul gratierii. 2) Limita materiala Priveste sfera infractiunilor la care se aplica gratierea. infractorul va executa doar pedeapsa pentru infractiunea savarsita ulterior. 120 (4). continuata sau de obicei doar daca s-a epuizat anterior datei stabilite prin actul de gratiere. aceasta fractiune iese din structura termenului de incercare al suspendarii (care acum se compune din perioada fixa de 2 ani si partea negratiata din pedeapsa) si se considera ca noua infractiune e savarsita dupa epuizarea acestui termen. ceea ce va atrage revocarea suspendarii. In concluzie. 2) Infractiunea e savarsita in termenul de incercare al gratierii si in termenul partii gratiate din pedeapsa. Astfel. deci. Insa. chiar reintregit. In exemplul dat. adica partea de pedeapsa gratiata este in mod irevocabil considerata ca executata. efectele sale s-au produs cu titlu definitiv. Nu au fost insa extinse si asupra masurilor de siguranta. afara de cazul cand prin actul de gratiere se dispune astfel. In aceasta situatie. pedeapsa pentru noua infractiune se va adauga la restul negratiat din pe-deapsa initiala. va opera revocarea suspendarii conditionate si se va aplica sistemul cumulului aritmetic. nu mai este posibila revocarea suspendarii.executata in mod irevocabil.

fie datorita prelungirii actiunii sau inactiunii tipice si dupa atingerea momentului consumptiv pana la interventia unei actiuni contrare (a faptuitorului sau a autoritatii) de natura sa opreasca prelungirea actiunii sau inactiunii. O infr.bigamie si o mare parte a infr.infr.dezertare.consumata in cazul infr.de atentat (art 281 c. in sensul ca actiunea si urmarile ce se produc reprezinta tocmai intentia faptuitorului. de rezultat. de cele mai multe ori mai grav decat primul. Legea penala nu prevede insa producerea lor in mod expres. o forma atipica.ca si tentativa. Infr.in al caror continut se prevede.pen)in forma consumata se poate include si incercarea(tentativa) de a suprima viata ori de a afecta integritatea corporala sau sanatatea unei pers.detarminata de faza de desfasurare a activitatii infractionale.de rezultat presupune executarea actiunii si producerea rezultatului respectiv. De ex. daca se realizeaza numai actiunea. este posibil ca.fie in cadrul unui proces natural. distrugere sau neglijenta in serviciu.dupa ce fapta s-a consumat. Momentul in care rezultatul nu mai produce consecinte subsecvente este momentul asa-numit al epuizarii actiunii. In functie de felul activitatii infractionale si de continutul infractiunilor. aunei stari de pericol. contra securitatii nationale.iar infractiunile care au cunoscut o asemenea amplificare a rezultatului sunt fapte penale epuizate. In cazul infr.acest rezultat sa se amplifice.fara a se produce rezultatul. prin care legiuitorul a incriminat fapte care.consumata este acea forma de infr. consumata.firesc.altele determina crearea unei stari de pericol.din diferite motive.independente de vointa faptuitorului.se considera consumata si atunci cand aceste scopuri nu s au realizat.in fond.unele fapte sunt urmate in mod nemijlocit de un rezultat concret si se numesc infr. sunt numai acte de pregatire sau acte de incercare aunei infractiuni. prin procedura urmarii immediate sub forma de vatamare. pe langa producerea unui prin rezultat. Exista si unele infr.acesta subintelegandu-se sub forma unei anumite tulburari sociale. se considera consumata in momentul in care s-a realizat actiunea-inactiunea incriminata. de primejdie ptr valorile aparatede lege si se numesc infr. La infractiunea consumata se realizeaza o unitate deplina intre elem.care indeplineste o activitate importanta de stat. indeosebi la infr. Ex: in cazul infr.fara nicio noua interventie a faptuitorului.de pericol. acte de diversiune. Infr.. un alt rezultat.40) Infracţiunea consumată şi infracţiunea epuizată. forma consumata a infr se prezinta in doua modalitati: . . nu va exista infr.ca o forma 52 .fara a se mai cere producerea unui rezultat. de pericol. Infr. Ex: infractiunile de specula.epuizata este.calificate.se considera consumata in masura in care se realizeaza continutul cuprins in legea penala.trebuind tratata distinct. Asadar. Sunt unele infr. infr.epuizata-In cazul anumitor categorii de infr.obiectiv si cel subiectiv al continutului infr.in care intentia se materializeaza printr-o activitate care realizeaza intregul continut al infractiunii. ori acestea sunt cuprinse in forma consumata. Infr. La infractiunile de omor.

diferitelor moduri de cooperare la savarsirea infractiunii. Afirmatia este eronata.continue. in sensul ca cele mai grave.continuate. b) Infractiunile praeterintentionate Rezultatul mai grav este produs din culpa. si anume. 42) Instigarea. Aceste moduri corespund. deoarece. deci nu putea fi prevazut. e) Infractiunile de obicei In literatura de specialitate se afirma ca nu este posibila tentativa la infractiunea continua. datorita unitatii infractiunii. Ca forma a participatiei penale instigarea consta in fapta unei persoane care. participarea unei persoane la savarsirea aceleiasi infractiuni nu poate fi considerata si autorat si instigare.de obicei si progresive. Infractiunea de insusire a bunului gasit La infractiunile comisive prin omisiune este posibila tentativa. acelasi faptuitor nu poate fi coautor si complice sau instigator si complice la aceeasi infractiune. chiar daca coautorul a determinat mai intai la savarsirea infractiunii dupa ce a participat cu acte de executare la comiterea ei. Amplificarea urmarilor dupa momentul consumarii este posibila numai la unele categorii de infr. Deci.infractionala de sine statatoare. Infractiuni la care nu este posibila tentativa a) Infractiunile din culpa Deoarece tentativa ate la baza o hotarare de a comite actiunea. 216. asadar. in realitate. cu intentie. fie aceasta conduita nu a avut loc si suntem in prezenta unei infractiuni consumate. le absorb pe cele mai putin grave (cele de instigare si complicitate). cum sunt cele de coautorat. in masura in care toate actele care o compun au ramas in faza tentativei. susceptibile de a fi calificate in mod diferit. ci numai coautorat. Ex: Tentativa de furt savarsita in forma continuata. cod penal -. Ex: Ipoteza furtului de energie electrica S-a mai spus ca nu este posibila tentativa la infractiunea continuata. Trebuie facuta precizarea ca infractiunea continuata poate cunoaste o tentativa. d) Infractiunile omisive In cazul acestor actiuni fie a avut loc conduita pozitiva la care legea obliga. Participatia penala se prezinta sub mai multe forme. fiindca primul act il absoarbe pe ultimul. in raport cu natura contributiei pe care diferiti participanti o au la savarsirea faptei. c) Infractiunile de executare prompta Insulta. ea poate avea tentativa. Formele participatiei au caracter absorbant. prin orice mijloace o alta persoana sa savarseasca o fata prevazuta de legea penala 53 . Art. Desigur. Ex: Situatia mamei care ia hotararea de a-si omori copilul prin nealaptare. La stabilirea pedepsei de catre instanta se ca avea insa in vedere aceasta imprejurare a participarii cu acte multiple. 41) Infracţiuni la care nu este posibilă tentativa. determinaa. la infr. calomnia sunt fapte care se consuma chiar in momentul savarsirii actiunii sau inactiunii.

manifestata prin aceea ca hotaraste sa comita infractiunea la care a fost indemnat. contributia lor constand in generarea si realizarea laturii subiective din continutul faptei prevazute de legea penala. In principiu. face sa se nasca in mintea altuia. explicite sau ascunse si sa constea in argumente logice. Intre activitatea de instigare si luarea hotararii de catre instigat trebuie sa existe un raport de cauzalitate. instigatorii au fost si mai sunt inca denumiti “autori morali”. a instigatului fata de care se desfasoara aceasta activitate. Este deci o exteriorizare a intentiei instigatorului. iar aceasta sa aiba ca rezultat determinarea. incitare si insasi determinarea. in esenta. dar acesta mai avea unele ezitari cu privire la punerea in executare. Daca se instiga la o infractiune din al carei continut face parte un anumit mobil sau scop. efectueaza acte (ia contact cu cel instigat. recurge la desteptarea unor sentimente de lacomie. Aceasta legatura se realizeaza cand primul concepe comiterea unei infractiuni si hotaraste sa determine o alta persoana sa o savarseasca. realizand in acest fel cauzalitatea psihica care precede si insoteste apoi cauzalitatea fizica. adica insusirea ideii de catre instigat. trebuie sa cunoasca si sa actioneze datorita aceluiasi mobil si sa urmareasca scopul respectiv. fiindca hotararea era deja luata de catre instigat. Sa existe o activitate de instigare care sa constea in indemn. 25 Cod penal). Instigarea prezinta in principal un aspect psihic (moral). imprejurare ce reiese din aceea ca trece la executarea ei. Indemnul este o imbiere la o actiune (inactiune) infractionala. rugaminti sau amenintari. insa.(art. Datorita acestui continut psihic al instigarii. indeplinite anumite conditii: Existenta legaturii subiective intre instigator si instigat. manifestata prin indemn. promisiuni de daruri. insa la infractiunile cu subiect pasiv special instigatul trebuie sa aiba calitatea ceruta de continutul legal al infractiunii in momentul comiterii actiunii (inactiunii) la care a fost determinat sa o comita. Deci se instiga cu intentie. hotararea de a savarsi fapta prevazuta de legea penala. precum si autorul. fiindca a contribuit la intarirea hotararii infractionale. Nu se considera 54 . fara aceste acte materiale contributia instigatorului nu s-ar putea exterioriza si ar ramane ineficienta. prezenta a doua persoane: una a instigatorului care desfasoara activitatea de instigare si alta. orice persoana poate fi instigata. in mod firesc. il convinge. Instigarea presupune. ea creeaza. de asemenea. razbunare etc. Se poate. De aici nu trebuie sa se traga concluzia ca contributia instigatorului ar fi numai de ordin imaterial: instigatorul desfasoara si el o activitate fizica. adevarate acte de pregatire in vederea savarsirii infractiunii. gelozie.) care constituie. ii procura informatii etc. Daca acesta nu este urmat de determinare. indemnul poate constitui doar complicitate intelectuala. Mijloacele folosite pentru determinare pot fi verbale sau scrise. bani sau orice alte foloase. adica efectuarea actelor de executare prin care se savarseste fapta. Actiunea de determinare sa fie anterioara inceperii executarii actiunii sau inactiunii si sa se refere la o anumita infractiune care sa fie savarsita intr-un anumit timp. instigatorul. directe sau indirecte. Pentru existenta instigarii se cer.

De exemplu. In unele situatii aspectul direct (personal) este cerut expres prin lege. insidioasa) fiindca instigatorul nu-si da in vileag rolul fata de instigat. exista concurs de instigari. aflate in concurs. instigarea imbraca mai multe aspecte astfel: Tinand seama de numarul persoanelor care instiga. deoarece fapta autorului nu constituie infractiune. cazurile cele mai frecvente. potrivit art. 29 Cod penal) este aceea cand instigatul nu trece la executare. al carei autor este cel care a “determinat”. Instigarea este colectiva cand instigatorul se adreseaza unui numar indeterminat de persoane. instigarea poate fi perfecta sau propriu-zisa (reusita. astfel ca acesta din urma crede ca ideea infractionala ii apartine. expresa ori tacita. Activitatea coinstigatorilor poate fi concomitenta ori succesiva. In acest ultim caz. Instigarea pote fi realizata personal de catre instigator. In raport cu reusita sau nu a determinarii. INSTIGAREA NEURMATA DE EXECUTARE (art. Instigatul sa inceapa savarsirea actiunii la care a fost determinat sau sa se fi abtinut sa efectueze actiunea ceruta de lege. urmata de executare). asa cum se intampla in majoritatea cazurilor. sau mai multe persoane precis determinate. 29 Cod penal). de exemplu. Nefiind comisa actiunea (inactiunea) prevazuta de legea penala la care instigatul a fost indemnat. pe cand concursul de instigari este numai succesiv. ii spune instigatului sa faca ce va sti numai sa procure bani chiar prin comiterea unei infractiuni. Tinand seama de efectul indemnului. cand instigarea are loc. in taina. Instigatorul poate comite si un concurs real de infractiuni. Daca fiecare instigator isi desfasoara activitatea separat. sau prin intermediul altei persoane. Uneori “determinarea” nu constituie instigare act de participatie. fara sa aiba cunostinta unul de activitatea celuilalt. instigarea poate fi explicita (deschisa) si ascunsa (perfida. poate exista instigare cu un singur instigator sau cu mai multi. Instigarea perfecta poate fi urmata de desistarea instigatului ori de impiedicarea de catre acesta a producerii rezultatului. In aceasta ultima situatie este suficient ca numai una dintre ele sa treaca la executarea infractiunii pentru a se realiza participatia. poate fi instigata o singura persoana. 25 Cod penal indemnul unei persoane aflate in legitima aparare. trebuie ca nici una sa nu fi inceput executarea actiunii. instigatorul 55 . fiind comisa in stare de legitima aparare. In cazul in care au fost instigate mai multe persoane.instigare in sensul art. ci infractiune de sine statatoare. Avand in vedere rezultatele urmarite prin instigare. daca sunt intrunite conditiile atacului si ale apararii. De asemenea. ei vor fi coinstigatori. de regula. aceasta poate fi determinata. adresat alteia ca sa-l loveasca de agresor si acesta loveste. 25 Cod penal si neurmata de executare (alin 1. cand se precizeaza infractiunea care urmeaza sa fie comisa. art. si indeterminata cand. In acest caz se comite de catre casier o instigare la infractiunea de fals intelectial si o infractiune de delapidare in calitate de autor. un casier platitor il determina pe cel ce intocmeste statele de plata sa introduca in acesta persoane fictive si apoi retine sumele ce s-ar fi cuvenit acestora. daca s-a realizat o legatura subiectiva intre ei. In functie de felul cum este comunicata ideea infractionala.

Deoarece s-a trecut la executare. care nu-i profita nici instigatorului si nici altor participanti. Aceasta situatie (prevazuta in art. daca s-ar fi comis infractiune la care s-a instigat. instigatorul sa fie sanctionat cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea efectiv comisa (tentativa) fiind vorba de o instigare perfecta urmata de executare. Cod penal. INSTIGAREA URMATA DE EXECUTARE. una din conditiile de existenta a participatiei. insa instigatul s-a desistat. cat si instigatorului. se contravine dispozitiilor art. Pentru a fi sanctionata instigarea neurmata de executare. este posibil ca actele de instigare ce nu s-au produs efectul. sa cada totusi sub incidenta legii penale datorita imprejurarii ca. aceasta pedeapsa i se va aplica atat instigatului. Ca urmare. Daca pedeapsa pentru fapta comisa de autor pana in momentul desistarii sau impiedicarii producerii rezultatului este mai mica decat cea a faptei la care a fost instigat. De lege ferenda. daca X a instigat la omor simplu. insa instigatorul urmeaza sa fie sanctionat pentru tentativa la infractiunea respectiva. pentru care ar trebui sa se aplice pedeapa inchisorii intre 15 zile si 10 ani insa pana in momentul desistarii s-au cauzat victimei vatamari corporale. Altfel. De asemenea. altfel instigatorul nu se sanctioneaza. care se sanctioneaza cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani. trebuie ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat sa fie mai mare de 2 ani. 27 sau 31 Cod penal. intrucat desistarea instigatului are un caracter personal. nu ar necesita sanctionarea ei. de pericol. Astfel. care se sanctioneaza cu inschisoare de la 10 la 20 de ani. instigarea putea deveni o forma de participatie. alin 1 Cod penal) exista cand actele de instigare au fost urmate de inceperea executarii actiunii. cat si cea urmata de executare dar a avut loc desistarea ori impiedicarea producerii rezultatului. pentru care instigatul nu va fi sanctionat fiindca s-a desistat. 29. Asa se explica faptul ca sanctiunea pentru aceasta infractiune deriva din pedeapsa pentru instigarea act de participatie. instigatul nu va fi pedepsit. redusa potrivit art. prin ele insele. 29. insa numai la o tentativa. virtual. deoarece.nu va fi sanctionat ca participant potrivit art. In situatia instigarii urmata de desistarea instigatului. s-au folosit mijloace care. 181 Cod penal. se realizeaza participatia. alin 1. constituie infractiuni: 56 . ci ca autor al unei infractiuni de sine statatoare in forma consumata. iar nu pentru infractiunea efectiv comisa pana in momentul desistarii autorului. 22 Cod penal. instigatorului i se va aplica pedeapsa pentru infractiunea efectiv comisa de instigat. Infractorii au participat la comiterea aceleiasi infractiuni. instigarea neurmata de executare se sanctioneaza cu o pedeapsa intre minimul special al celei prevazute pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general. pentru a-l determina pe autor sa comita fapta prevazuta de legea penala. Instigatorul va fi sanctionat insa ca si in cazul instigarii neuramata de executare. prevazute in art. S-a considerat ca gradul de pericol al infractiunii si al instigatorului in cazurile in care pedeapsa legala a inchisorii este de 2 ani sau mai mica. fara a avea un caracter penal propriu. DAR CAND INSTIGATUL S-A DESISTAT ORI A IMPIEDICAT PRODUCEREA REZULTATULUI.

amenintare, santaj etc.

43) Iresponsabilitatea. Iresponsabilitatea este starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane care nu poate sa-si dea seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor sale ori nu poate fi stapana pe ele. Iresponsabilitatea priveste incapacitatea pihica a peroanei atat sub raport intelectiv cand aceta nu-si poate da seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor ei cat si sub raport volitiv cand nu-si poate determina si dirija in mod normal vointa. Pentru a duce la inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite, starea de iresponsabilitate a faptuitorului trebuie sa exite in momentul savarsirii faptei si sa fie totala. Conditiile starii de iresponsabilitate Faptuitorul sa aiba incapacitatea psihica intelectuala si volitiva cu privire la actiunile sau inactiunile lui. Starea de incapacitate psihica sa existe in momentul savarsirii faptei. Este indeplinita aceasta conditie si atunci cand dupa savarsirea faptei faptuitorul si-a recapatat capacitatea intelectuala si volitiva. Nu paote fi considerat in stare de iresponsabilitate cel care si-a provocat o astfel de stare ori care a acceptat sa I se provoace o stare de inconstienta. Daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul avea capacitatea psiho-fizica intelectuala si volitiva, dar si-a pierdut-o dupa savarsirea faptei, aceasta nu va duce la inlaturarea caracterului penal al faptei. Incapacitatea psiho-fizica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale ori altor cauze. Fapta savarsita in stare de incapacitate psiho-fizica intelectiva ori volitiva sa fie prevazuta de legea penala.

44) Înlocuirea răspunderii penale. Inlocuirea raspunderii penale poate fi definita ca institutia in baza careia instanta de judecata inlocuieste in conditiile prevazute de lege raspunderea penala cu alta forma de raspundere juridica ce atrage o sanctiune cu caracter administrativ. Conditii cu privire la fapta: pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de cel mult un an sau amenda, fapta prezinta un grad de pericol social redus si nu a produs urmari grave, pana la pronuntarea hotararii paguba trebuie sa fie reparata in totalitate, faptuitorul sa regrete fapta, aprecierea instantei ca faptuitorul poate fi indreptat fara a i se aplica o pedeapsa. Instanta dispune inlocuirea si aplica: mustrarea, mustrarea cu avertisment, amenda.

45) Înşelăciunea.

57

Art215-Cod penal-inducerea in eroare aunei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba. Obiectul juridica are caracter petrimonial. Obiectul material poate consta in bunuri mobile, imobile sau in insrisuri cu valoare patrimoniala. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de inducere in eroare. Urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiva presupune intentia directa deorece faptuitorul actioneaza in scopul obtinerii unui folos material. Tentativa se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii pagubei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 12 ani. Al.3-inselaciunea in conventii consta in inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, fara aceasta eroare cel inselat nu ar fi incheiat contractul. Eroarea trebuie sa aiba rol determinant. Forme agravate: al.2-inselaciunea prevazuta in al.1 si 3 sunt mai grave daca au fost savarsite prin folosirea de calitati mincinoase. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani. Al.5-inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. Al.4-inselaciunea prin emiterea de cecuri fara acoperire. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani.

46) Legitima apărare. Legitima aparare este o cauza care exclude caracterul penal al faptei datorita lipsei de vinovatie in conditiile in care aceasta este savarsita. Potrivit art. 44 c.p. “Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un act material, direct, imediat si injust indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes public si care pune in pericol grav persoana si drepturile celui atacat ori interesul obstesc. Este de asemenea in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprjurarile in care s-a produs atacul” Legitima aparare apare ca o riposta pe care o da o persoana impotriva unui atac ce pune in pericol grav persoana, drepturile acesteia ori interesul public, riposta determinata de necesitatea apararii valorilor sociale periclitate. Conditiile legitimei aparari A. Conditiile atacului. Atacul sau agresiunea este o comportare violenta a omului, o atitudine ofensiva ce se materializeaza de regula intr-o actiune indreptata impotriva valorilor sociale ocrotite. Pentru a da nastere unei aparari legitime atacul trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: atacul trebuie sa fie material, direct, imediat si injust; atacul sa fie indreptat impotriva unei persoane, a drepturilor acesteia sau

58

impotriva unui interes obstesc; atacul sa puna in pericol grav valorile sociale ocrotite. Atacul trebuie sa fie material, direct, imediat si injust. a) Atacul sa fie material. Un atac este material cand se obiectivizeaza prin actiuni fizice, menite sa pericliteze in substanta sa fizica valorile sociale octorite. Si actiunea poate reprezenta un atac material, caci permite altor forte sa pericliteze fizic valorile sociale ocrotite. b) Atacul sa fie direct. Atacul este direct cand se indreapta si creeza un pericol nemijlocit pentru valoarea sociala ocrotita. Atacul este direct, s-a sustinut in literatura juridica, si atunci cand vizeaza una din valorile sociale aparate chiar daca nu are un contact nemijlocit cu acea valoare. Atacul nu este direct daca intre agresor si victima se afla un obstacol (poarta inchisa, usa inchisa, zid, gard etc.), care face ca atacul sa nu creeze un pericol pentru valoarea sociala ocrotita. Atacul nu este direct daca intre agresor si valoarea ocrotita exista o distanta mai mare de spatiu. Spre ex.: nu este un atac direct un atac deslantuit de la o distanta de 100 m cu o secure. c) Atacul sa fie imediat. Atacul este imediat cand pericolul pe care-l reprezinta pentru valoarea sociala s-a ivit, este actual sau este pe cale sa se iveasca (pericol iminent). Deci atacul este imediat atunci cand este dezlantuit sau este pe cale sa se dezlantuie. Caracterul imediat al atacului vizeaza raportul in timp intre atac si obiectul vizat. Caracterul imediat al atacul este reliefat in intervalul scurs intre inceputul atacul si momentul ivirii pericolului. Cand intervalul este mare exista posibilitatea inlaturarii pericolului prin alte mijloace, atacul nu mai este imediat si nu se justifica savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Caracterul imediat al atacului presupune deci iminenta lui (cand este pe cale sa se dezlantuie) cat si declansarea lui. Atacul iminent trebuie sa fie real, obiectiv si nu presupune ca acesta este pe cale sa se dezlantuie. Atacul imediat este atacul din momentul declansarii si pana in momentul consumarii acestuia, perioada in care apararea este legitima. d) Atacul sa fie injust, adica sa nu aiba temei legal in baza caruia se efectueaza. Atacul este just si nu poate da nastere unei aparari legitime daca consta dintr-o activitate prevazuta sau permisa de lege: spre ex.: nu reprezinta un atac injust impotriva libertatii, arestarea unei persoane pe baza mandatului de arestare. Atacul permis sau ordonat de lege isi pastreaza caracterul just atata timp cat este efectuat in limitele prevazute de lege. Impotriva unui atac dezlantuit de un iresponsabil se va riposta in stare de necesitate, daca cel ce riposteaza cunoaste starea de iresponsabilitate a agresorului si deci va trebui sa comita fapta prevazuta de legea penala numai daca nu putea inlatura altfel pericolul. Daca cel ce face apararea nu cunoaste starea de iresponsabil a agresorulu el va riposta in legitima aparare inlaturand pericolul prin mijloacele pe care le considera eficiente, nefiind obligat sa caute o solutie mai putin periculoasa. In acest caz legitima aparare va veni in concurs cu eroarea de fapt. Atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara, ori impotriva alteia sau impotriva unui interes public. Atacul se indreapta impotriva persoanei, a drepturilor acesteia susceptibile de a fi

59

Daca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala se cerceteaza conditiile in care aceasta a avut loc. 44 al c. relatie. Apararea este necesara si atunci cand infractiunea s-a consumat. cauzarea unei vatamari corporale. Apararea se realizeaza printr-o fapta prevazuta de legea penala. Pentru a fi legitima. Aceasta conditie ce priveste proportionalitatea dintre atac si aparare se degaja din dispozitiile art. de urmarile ireparabile ori greu de remediat care s-ar produce in cazul in care nu s-ar interveni. Daca apararea este vadit disproportionata fata de gravitatea atacului si de imprejurarile in care acesta a avut loc. Proportionalitatea apararii cu gravitatea atacului respectarea unei echivalente intre actul de aparare si cel de atac. dar nu impotriva bunurilor sale. Interesul public poate consta intr-o stare. integritatea corporala.). Este asa numitul exces justificat. Simpla presupunere ca agresorul va deslantui un atac nu da dreptul la o aparare legitima. dar exista posibilitatea inlaturarii ori diminuarii efectelor. sa fie proportionala cu atacul. Apararea indreptata din eroare impotriva altei persoane decat a agresorului va duce la inlaturarea caracterului penal al faptei si pe cauza erorii de fapt coroborata cu legitima aparare cu care vine in concurs.Caracterul grav al pericolului care ar ameninta valorile ocrotite se apreciaza in funtie de intensitatea acestuia. Atacul indreptat impotriva unui interes. public justifica o aparare legitima. Apararea se poate indrepta impotriva vietii. Atacul sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori interesul public. astfel ca la un atac indreptat impotriva integritatii corporale se poate riposta cu o fapta de aparare ce priveste integritatea corporala a agresorului. Apararea sa fie precedata de atac. libertatea.Necesitatea apararii se apreciaza atat sub raportul intinderii in care aceasta poate fi facuta cat si sub raportul intensitatii. sa fie indreptata impotriva agresorului. material. sanatatii. sa fie precedata de atac. (Spre ex. activitate ce intereseaza o organizatie publica. Depasirea limitelor legitimei aparari Depasirea limitelor legitimei aparari poate constitui tot legitima aparare cand se intemeiaza pe tulburarea sau temerea in care se gasea faptuitorul in momentul comiterii faptei. Pentru existenta excesului justificat se cer indeplinite conditiile cu privire 60 . Proportionalitatea dintre aparare si atac nu este de ordin matematic si nu presupune echivalenta mijloacelor. daca sunt indeplinite conditiile cu privire la atac pentru a putea decide daca a fost savarsita in legitima aparare. apararea trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: sa se realizeze printr-o fapta prevazuta de legea penala. onoarea. sanatatea. imediat si injust. situatie.: pierderea vietii. Conditiile apararii. Aceasta conditie are in vedere desfasurarea apararii dupa inceputul atacului cand acesta devine actual. libertatii agresorului.atacate direct.p. fapta este savarsita cu depasirea limitelor legitimei aparari. averea. Apararea sa fie necesara pentru inlaturarea atacului. distrugerea unor bunuri importante etc. Apararea sa se indrepte impotriva agresorului pentru a inceta atacul si a salva valorile periclitate. Aceste drepturi ale persoanei pot privi: viata. sa fie necesara pentru inlaturarea atacului. Apararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului.

în punerea 61 . Daca depasirea limitelor legitimei aparari nu se intemeiaza pe tulburare sau temere. a c. Excesul de data aceasta este scuzabil. când este cazul.p. conditia psihofizica a celui ce face apararea. mustrarea cu avertisment. Se vor aplica sanctiuni cu caracter administrativ: mustrarea. concluzie ce rezulta din atingerea minima adusa valorilor ocrotite de legea penala si din continutul ei concret. efectul depunerii plângerii prealabile constă.p. Fapte prevazuta de legea penala care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni potrivit art.) raspunderea civila nu este inlaturata intotdeauna. 44 al. fapta nu mai este considerata savarsita in legitima aparare ci este infractiune savarsita in circumstanta atenuanta prevazuta de art. imprejurarile in care a fost comisa fapta.18unu-Cod penal este o fapta lipsita in mod vadit de importanta. In cazul excesului justificat (art. tocmai pentru astfel de cauze.la atac. Faptuitorul a fost constans de necesitatea inlaturarii agresiunii care punea in pericol grav valorile sociale ocrotite si nu a actionat cu vointa libera. Plângerea prealabilă reprezintă manifestarea de voinţă a persoanei vătămate care aduce la cunoştinţă organului de urmărire penală săvârşirea infracţiunii de către făptuitor şi cere urmărirea şi judecarea acelei infracţiuni. Cand legitima aparare vine in concurs cu alte cauze inlatura caracterul penal al faptei. 48) Lipsa plângerii prealabile şi împăcarea părţilor. Lipsa pericolului social duce la inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite. scopul urmarit de faptuitor. raspunderea civila poate interveni. Fapta savarsita in legitma aparare nu este infractiune si pe cale de consecinta nu atrage raspunderea penala a faptuitorului. depasire intemeiata pe tulburarea sau temerea in care se gasea faptuitorul. Efectele legitimei aparari Fapta savarsita in stare de legitmima aparare nu este infractiune pentru ca ii lipseste trasatura esentiala a vinovatiei. conditiile cu privire la aparare pentru existenta legitimei aparari cu deosebirea ca fapta in aparare a depasit marginile unei aparari proportionale cu intensitatea si gravitatea atacului. amenda. In general se apreciaza ca fapta savarsita in legitima aparare propriu-zisa nu are caracter ilicit si nu poate atrage nici o alta raspunderea juridica. Determinarea starii de tulburare sau temere implica cercetarea tuturor imprejurarilor de fapt in care s-a produs atacul. Fapta lipsita de pericol social concret nu are caracter penal si nu atrage raspunderea pentru aceasta fapta. 47) Lipsa pericolului social. Criterii de apreciere a pericolului social: modul si mijloacele de savarsire. conduita faptuitorului. 3 c. 73 lit. urmarea produsa.

49) Lipsirea de libertate în mod ilegal. Subiect activ poate fi orice persoana. de asemeni. Art. plângera prealabilă să fie făcută.189-Cod penal-lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal. Fapta poate fi comisiva sau omisiva. Latura obiectivaelementul material consta intr-o fapta prin care persoana vatamata este lipsita de libertate fizica. Tentativa este pedepsita. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. Urmarea imediata consta intr-o stare de incalcare a libertatii de miscare a persoanei vatamate. de persoana vătămată şi să aibă conţinutul prevăzut de lege şi. Forme agravate: al. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. în majoritatea cazurilor. Pentru a produce efecte împăcarea părţilor trebuie ca legea să prevadă în mod expres. la înlăturarea răspunderii penale. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei care poate fi directa sau indirecta. necondiţionată şi definitivă şi să intervină până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. Lipsirea de libertate trebuie sa dureze atat cat victima sa fie impiedicata in mod efectiv de a se deplasa si a actiona in conformitate cu vointa sa. Lipsirea de libertate in mod ilegal poate fi absorvita de alte infractiuni. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care persoana vatamata este lipsita de posibilitatea de a se deplasa si a actiona in conformitate cu vointa sa. între partea vătămată şi infractor să intervină împăcarea clar exprimată.în mişcare a acţiunii penale şi. Pentru existenta infractiunii este necesar ca lipsirea de libertate sa aiba caracter ilegal. totală. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani. respectiv. Retragerea plângerii prealabile înainte de soluţionarea cauzei printr-o hotărâre definitivă dacă este făcută în mod expres. declanşarea procesului penal. Lipsa plângerii prealabile sau nerespectarea condiţiilor de depunere a acesteia poate duce. in dreptul acesteia de a se deplasa si de a actiona in conformitate cu propria vointa. să fie adresată şi introdusă la organul competent în termenul prevăzut de lege.2-savarsirea faptei prin simularea de calitati oficialese refera la procedeul folosit de faptuitor in sensul ca acesta pretinde o calitate pe care acesta nu o 62 . De regula infractiunea nu are obiect material. Condiţiile în care tragerea la răspundere penală depinde de existenţa unei plângeri prealabile sunt: să existe o infracţiune pentru care legea peanlă să prevadă în mod expres că acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă. total şi necondiţionat determină înlăturarea răspunderii penale. iar epuizarea are loc in momentul in care inceteaza starea de lipsire de libertate a persoanei. în cazurile expres prevăzute de lege. Obiectul juridic principal consta in libertatea fizica a persoanei. Împăcarea părţilor reprezintă înţelegerea intervenită între persoana vătămată şi infractor de a pune capăt conflictului născut între ei ca urmare a săvârşirii infracţiunii. înţelegere care în anumite cazuri prevăzute de lege ănlătură răspunderea peanlă a infractorului şi consecinţele civile ale faptei.

are in realitate; savarsirea faptei prin rapire-se refera la procedeul folosit de faptuitor constand in rapirea victimei pe care o duce in alt loc impotriva vointei unde o priveaza de libertate; savarsirea faptei de catre o persoana inarmata; savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna-se ia in considerare cooperarea mai multor persoane la savarsirea faptei; daca in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj; in cazul in care victima este minora; in cazul in care victima este supusa unor suferinte; in cazul in care sanatatea sau viata victimei sunt puse in pericol. Tentativa se pedepseste. Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 15 ani. Al.3-lipsirea de libertate a unei persoane in scopul de a obliga la practicarea prostitutiei-lipsirea de libertate este conceputa ca o infractiune mijloc pentru a o determina la practicarea prostitutiei. Tentativa se pedepseste. Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 15 ani. Al.4-daca pentru eliberarea persoanei se cere sa se indeplineasca sau nu un anumit act. Tentativa se pedepseste. Constituie tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor sau luarea masurilor in vederea comiterii faptei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 18 ani. Al.5-daca faptele prevazute in al.1-4 se savarsesc de o persoana care fac parte dintr-un grup organizat. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani in forma din al.1, inchisoare de la 7 la 18 ani pentru forma din al.2-3, inchisoare de la 10 la 20 ani pentru faptele prevazute in al.4. Al.6-fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani.

50) Lovirea sau alte violente şi lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Art180-Cod penal-al.1-lovirea sau orice alte violente cauzatoare de suferinte fizice. Obiectul juridic se refera la atributele persoanei, atribute care protejeaza persoana impotriva actelor de violenta producatoare de violente fizice. Obiectul material consta in corpul victimei. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv poate fi orice persoana. Latura obiectiva se poate realiza printr-o fapta comisiva sua omisiva constand in lovirea sau orice alte acte de violenta producatoare de suferinta fizica. Actiunea se poate datora energiei faptuitorului sau altei forte pe care acesta o pune in actiune. Inactiunea consta in neindeplinirea unei obligatii. Urmarea imediata consta in suferintele fizice cauzate persoanei vatamate. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Tentativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul lovirii persoanei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la un an sau amenda. Forme agravate: faptele prevazute in al.1 savarsite asupra membrilor familiei-agravanta ia in considerare calitatea speciala dintre faptuitor si victima. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la un sau amenda. A doua forma agravata exista potrivit al.2 daca lovirea sau actele de violenta

63

au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecari ingrijiri medicale de cel mult 20 zile. Circumstanta agravanta se refera la rezultatul actiunii de lovire sau a actului de violenta. Trebuie indeplinite urmatoarele conditii: sa se produca o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, adica o atingere a integritatii corporale sau a sanatatii persoanei; vatamarea produsa sa necesite pentru vindecare ingrijiri medicale; durata ingrijirilor medicale sa fie de cel mult 20 zile. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 2 ani sau amenda. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte-art.183 Cod penaldaca vreuna din faptele prevazute in art.180-182 Cod penal au avut ca urmare moartea victimei. Obiectul juridic consta in dreptul la viata. Obiectul material consta in corpul victimei. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele. Latura obiectiva se poate realiza atat prin actiuni cat si prin inactiuni care sa aiba ca urmare moartea victimei. Infractiunea se realizeaza cu praeterintentie. Tentativa nu este posibila. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea victimei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani.

51) Luarea de mită. Legiuitorul a incriminat in dispozitiile art. 254 cp, sub denumirea de “luare de mita” fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu I se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. Luarea de mita are ca obiect juridic special, relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu, care presupune indeplinirea cu probitate de catre functionarii publici, precum si de catre ceilalti functionari a indatoririlor de serviciu. Ca si celelalte infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul, luarea de mita este lipsita, de regula, de un obiect material. Totusi, daca actiunea faptuitorului priveste in mod direct un bun, infractiunea are si un asemenea obiect, constand in bunul respectiv (de ex, faptuitorul primeste un bun). Exista opinia ca obiectul material al luarii de mita este constituit din prestatia mituitorului. Subiect al infractiunii de luare de mita nu poate fi decat un functionar public sau un alt functionar. Coautoratul este posibil, dar pentru existenta acestuia este necesar ca faptuitorul sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului.Latura obiectiva-Luarea de mita are continuturi alternative; putandu-se realiza, sub aspectul elementului material, fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune. Actiunea poate consta in pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce nu I se cuvin faptuitorului, ori in acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, iar inactiunea consta in nerespectarea de catre acesta a unei asemenea

64

promisiuni. A pretinde ceva inseamna a cere ceva, a formula o pretentie. Actiunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa fie anterioara indeplinirii, neindeplinirii etc. a actului pentru a carui indeplinire, neindeplinire etc. faptuitorul pretinde sau primeste bani ori foloase. Daca faptuitorul primeste bani sau alte foloase dupa indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu si la care era obligat in temeiul acestora, fapta nu constituie luare de mita, ci infractiunea de primire de foloase necuvenite (art. 256 cp). In sfarsit, fapta constituie tot luare de mita si nu primire de foloase necuvenite atunci cand functionarul primeste banii sau foloasele dupa indeplinirea actului, dar pe baza unei intelegeri anterioare. Latura subiectiva-Infractiunea de luare de mita se savarseste numai cu intentie directa; faptuitorul isi da seama, in momentul savarsirii faptei, ca banii sau foloasele pe care le pretinde sau primeste ori care constituie obiectul promisiunii pe care o accepta sau nu o respinge, nu I se cuvin si cu toate acestea, el vrea sa le pretinda sau sa le primeasca ori sa accepte sau sa nu respinga promisiunea ce I s-a facut. Tentativa infractiunii de luare de mita nu este pedepsita de lege. De altfel, in cazul acestei infractiuni, legiuitorul a pus activitati care constituie activitati care constituie un inceput de executare pe acelasi plan cu fapta in forma consumata (de ex. pretinderea in raport cu promisiunea banilor sau foloaselor). Infractiunea se consuma in momentul savarsirii actiunii sau a inactiunii incriminante, adica in momentul pretinderii sau primirii banilor sau foloaselor necuvenite orin in momentul in care faptuitorul accepta ori accepta sau nu respinge promisiunea unor asemenea foloase. 52) Mărturia mincinoasă. Art.260-Cod penal-fapta martorului care intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. Obiectul juridic se refera la infaptuirea justitiei. Subiectul activ este calificat prin calitatea de martor expert sau interpret. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin fapta martorului care intr-o cauza penala civila, penala sau disciplinara face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie referitor la acea cauza. Infractiunea se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Tentativa nu se pedepseste. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 5 ani. Al.2-fapta prevazuta in al.1 nu se pedepseste inainte de a se produce arestarea inculpatului sau inainte de a pronunta o hotarare martorul isi retrage marturia. Al.3-daca retragerea intervine dupa pronuntarea unei hotarari se va reduce pedeapsa.

65

să poată fi obligat să se prezinte în mod regulat la tratament medica până la însănătoşirea . Interzicerea de a se afla în anumite localităţi – potrivit art. în majoritatea cazurilor. Internarea medicală – art. indiferent dacă a atras sau nu aplicarea unei pedepse pentru majoritatea cazurilor. să existe temerea justificată. Măsura interzicerii de a se afla în anumite localităţi trebuie motivată atât de situaţia personală a făptuitorului cât şi de legătura dintre acesta şi localitatea sau localităţile în care a săvârşit infracţiuni. Scopul măsurilor de siguranţă este înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală şi. să existe o stare de pericol din partea persoanei care a săvârşit infracţiunea sau altor cauze. nepregătirii sau a altor cauze care îl fac impropiu pentru ocuparea unei anumite funcţii. meserii sau altei ocupaţii.113 Cod penal prevede că în cazurile în care. faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală şi cu privire la care există temerea că şi în viitor vor comite asemenea fapte datorită unor situaţii sau stări care au fost relevate prin săvârşirea faptei. Confiscarea 66 . Măsurile de siguranţă sunt sancţiuni de drept penal cu caracter preventiv pevăzute de lege şi luate de instanţele de judecată. fiind expulzaţi. 117 Cod penal. pot fi luate chiar dacă făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.53) Măsurile de siguranţă. sau dacă pentru infracţiunea săvârşită condamnarea este mai mare de 5 ani iar instanţa constată că prezenţa acesteia în localitatea unde a săvârşit infracţiunea sau în alte localităţi constituie un pericol grav pentru societate poate dispune luarea măsurii de interzicere de a se afla în anumite localităţi în mod expres determinate prin hotărârea de condamnare. poate fi luată măsura interzicerii acestuia de a ocupa funcţia sau de a exercita profesia sau ocupaţia respectivă. Obligarea la tratament medical – art. dacă au săvârşit o infracţiune şi dacă rămânerea lor pe acest teritoriu ar putea reprezenta o stare de pericol care nu poate fi înlăturată altfel. ori pentru exercitarea unei profesii. uneori provizoriu şi de procurori. poate fi obligat la internare într-un institut medical de specialitate până la însănătoşire. determinat de existenţa unei boli sau a intoxicării cronice prin alcool. cetăţeanului străin sau apatridului care nu are domiciliul în România li se poate interzice rămânerea în ţara noastră. Expulzarea – conform prevederilor art. Pentru dispunerea de către instanţa de judecată a unei măsuri de judecată trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: săvârşirea unei fapte prevăzute de lega penală. că făptuitorul ar mai putea săvârşi asemenea infracţiuni datorită stării de pericol pe care o prezintă. Interzicerea unei funcţii sau unei profesii – când făptuitorul care a săvârşit infracţiunea ca urmare a incapacităţii. 114 Cod penal stipulează că făptuitorul bolnav mintal sau toxicoman. stupefiante sau alte asemenea substanţe făptuitorul prezintă pericol social. aflat într-o stare de sănătate care prezintă pericol pentru societate. pentru viitor.116 Cod penal în situaţia în care persoana condamnată la pedeapsa închisorii de minim un an a mai fost condamnată pentru alte infracţiuni.

dacă au aparţinut infractorului sau unei alte persoane iar aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. modificate sau adaptate în scopul săvârşirii unor infracţiuni. dacă au fost folosite la comiterea acesteia şi dacă sunt ale infractorului sau dacă. în momentul săvârşirii faptei aveau vârdta cuprinsă între 14 şi 16 ani şi au comis fapta cu discernământ. fiind ale altei persoane. bunuri produse. Reglementarea priveşte şi aspecte speciale referitoare la cuantumul confiscării speciale. 54) Pedepsele aplicabile minorilor şi măsurile educative. Măsurile educative ce pot fi luate faţă de minorii infractori: Mustrarea – măsură educativă determinată de săvârşirea de către minor a unor fapte foarte uşoare 67 . Sistemul sancţionator al minorilor în legislaţia penală română măsuri educative – mustrarea. starea fizică şi dezvoltarea intelectuală a minorului.a. la săvârşirea unei infracţiuni. în condiţiile în care se constată că poate reprezenta un pericol grav pentru ceilalţi membri ai familiei. orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului. în orice mod. minori care răspund penal – cei care au împlinit vârsta de 16 ani şi cei care.specială . 99 din actualul Cod penal reglementează limitele răspunderii penale a minorilor şi ia în considerare existenţa a două categorii: minori care nu răspund penal – până la vârsta de 14 ani şi între 14 şi 16 ani dacă fapta nu a fost comisă cu discernământ.art. internarea într-un institut medical – educativ. 118 Cod penal enumeră în conţinutul său categoriile de bunuri care pot fi supuse măsurii confiscării speciale: bunuri produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. libertatea supravegheată. Pentru dispunerea acestei măsuri este necesară cererea părţii vătămate prin care solicită interzicerea întoarcerii făptuitorului în locuinţă. În stabilirea categoriei de sancţiuni aplicate minorului infractor instanţa de judecată trebuie să ţină seama de gradul de pericol social al faptei săvârşite. bunuri care au fost folosite. bunuri dobândite prin săvârşirea infracţiunii dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi nu servesc nici la despăgubirea acesteia. aceasta a cunoscut destinaţia lor. Interdicţia de a reveni în locuinţa familiei pe o perioadă determinată -În cazurile în care persoana este condamnată la pedeapsa închisorii de minim un an pentru infracţiunea de loviri sau alte acte de violenţă săvârşite asupra membrilor familiei se poate dispune împotriva acesteia luarea măsurii de interdicţie de a se întoarce în locuiţa familiei pe o perioadă cu durata determinată. posibilitatea evaluării bunurilor care nu pot fi supuse confiscării speciale din diferite motive şi confiscarea în schimbul acestora a altor bunuri sau a unor sume de bani până la concureţa valorii. de până la 2 ani de zile. Art. bunuri date pentru a determina săvârşirea unei fapte sau pentru a răsplăti pe făptuitor. ş. bunuri a căror deţinere este interzisă prin lege. cu unele excepţii. internarea într-un centru de reeducare. comportarea acestuia dar şi condiţiile în care a evoluat. pedepse – închisoarea sau amenda.

pe durata termenului de încercare şi până la împlinirea vârstei de 18 ani. dar care nu poate depăşi . Internarea într-un institut medical – educativ – dacă starea fizică sau psihică a minorului determină aplicarea unui tratament medical sau un regim special de educaţie.în cazuri excepţionale . încredinţarea supravegherii minorului unei persoane sau instituţii abilitate în acest sens. Internarea într-un centru de reeducare – dacă se consideră insuficientă aplicarea celorlalte măsuri şi se poate adopta pentru o perioadă nedeterminată. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau sub control aplicate minorilor în caz de suspendare condiţionată a executării pedepsei aplicate minorului termenul de încercare se compune din durata pedepsei la care instanţa poate adăuga un interval de timp cuprins între 6 luni şi 2 ani. atenţionarea şi sfătuirea minorului cu privire la comportarea sa pe viitor. 55) Neglijenţa în serviciu. în cazul amendei termenul de încercare este de 6 luni. Libertatea supravegheată – se poate dispune pentru perioada de un an dacă fapta săvârşită nu este prea gravă iar minorul la data la care are loc judecata nu a depăşit încă vârsta de 17 ani. adoptatorului sau tutorelui. perioada de aplicare a acestei măsuri având aceleaşi limite de timp cu ale măsurii precedente. 68 . Indiferent de incriminarea faptei pentru care legea prevede o pedeapsă distinctă în cazul minorilor infractori se aplică. Pedepsele ce pot fi aplicate minorilor infractori: Închisoarea – în cazul săvârşirii unor fapte cu grad de pericol social ridicat se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului infractor şi acesta poate fi condamnat la pedeapsa închisorii. supravegherea poate fi încredinţată. scopul acestei măsuri este reeducarea minorului prin asigurarea învăţăturii necesare şi a unei pregătiri profesionale potrivit cu aptitudinile sale. Pedeapsa închisorii aplicată infractorilor minori se diferenţiază de cea aplicată celor majori nu numai în cuantum dar şi prin reglementarea executării acesteia. arătarea pericolului social al faptei comise. Amenda . aplicarea unei măsuri de natură educativă nu-şi poate realiza eficienţa deoarece minorul are o vârstă apropiată de cea a majoratului. în general. în acelaşi timp. părinţilor minorului.dacă pedeapsa închisorii este considerată ca fiind prea severă faţă de gravitatea faptei săvârşite şi. dar şi în anumite împrejurări altei persoane de încredere sau instituţii competente în acest sens. după caz.sau determinate de anumite împrejurări constă în dojenirea minorului. o reducere a limitelor pedepsei la jumătate. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau sub control – reglementată în condiţiile în care instanţa de judecată dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii de către minor dar consideră necesară.durata de 2 ani după împlinirea vârstei de 18 ani.

271-impotrivirea la exexutareaunei hotarari judecatoresti. regii autonome.Indeplinirea corecta a indatoririlor de serviciu conditionand buna desfasurare a activitatii de serviciu. Neglijenta in serviciu. faptele de incalcare a acestor indatoriri prezinta pericol social si atunci cand sunt savarsite din culpa. In cazul culpei simple. Infractiunea de neglijenta in serviciu are ca obiect juridic relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu. incalcare care a produs una din urmarile prevazute in textul legii. potrivit normelor care reglementeaza serviciul respectiv. prin amenintarea fata de organul de executare sau prin acte de violenta.4-nerespectarea hotararii judecatoresti prin sustragerea de la executarea masurilor de siguranta. societati comerciale. cauzata de un organ de stat. Art. vinovatia faptuitorului sub forma culpei. dar crede fara temei ca aceasta nu se va produce. faptuitorul nu prevede urmarea faptei sale. a unei indatoriri de serviciu. precum si de catre ceilalti functionari a indatorrilor lor de serviciu. 246 cp. de catre un functionar public. savarsindu-se din culpa. sub aspectul laturii obiective. Infractiunea de neglijenta in serviciu presupune. daca s-a creat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau institutii de stat ori al unei alte unitati din cele prevazute in art. care poate fi simpla sau cu previziune. care presupune indeplinirea corecta si cu constiinciozitate de catre functionarii publici. altei persoane juridice ori unei persoane fizice. Al. art. el prevede posibilitatea survenirii urmarii. 56) Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. sub aspectul laturii subiective. constituie infractiune de neglijenta in serviciu. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea periculoasa a faptei. Infractiunea de neglijenta in serviciu consta. daca fapta a avut consecinte deosebit de grave. Infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda. 249 cp. desi putea si trebuia sa o prevada. iar in cazul culpei cu previziune. Neglijenta in seviciu exista in forma agravata. Prin “indatorire de serviciu” se intelege tot ceea ce cade in sarcina unui functionar public sau a altui functionar. prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa. unei institutii. Al. incalcarea din culpa. in incalcarea unei indatoriri de serviciu prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa. nu este susceptibila de tentativa. 249 cp. Dupa cum s-a mai aratat. Astfel. prin “consecinte deosebit de grave” se intelege.2-impiedicarea unui persoane de a folosi o locuinta sau imobil. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane. detinute in baza unei hotarari judecatoresti. Obiectul juridic se refera la asigurarea 69 . potrivit alin. 2 art. o paguba materiala mai mare de 15 milioane lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii. potrivit art. Infractiunea de neglijenta in serviciu nu poate fi savarsita decat de un functionar public sau de un alt functionar.

Pentru ca o faptă pevăzută de legea penală şi săvârşită cu vinovăţie să atragă răspunderea penală a infractorului trebuie să prezinte un anumit grad de pericol social. 58) Noţiunea şi trăsăturile esenţiale ale infracţiunii. Al. Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de impotrivire la executarea unie hotarari judecatoresti.autoritatii hotararilor judecatoresti. de impiedicare a unei persoane de a folosi o locuinta sau de sustragere de la executarea masurilor de siguranta. in conditiile stabilite de parti sau de organul competent. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani in forma al. Obiectul juridic se refera la convietuirea sociala in cadrul familiei. Subiect activ poate fi orice persoana. Tentativa nu se pedepseste.2inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda sau inchisoare de la 6 luni la 3 ani cand fapta se realizeaza prin amenintare si inchisoare de la 1 la 5 ani cand fapta se savarseste prin violenta. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de retinere a minorului de catre un parinte sau prin actiunea de a impiedica pe oricare dintre parinti de a avea legaturi cu minorul. Infracţiunea este fapta care prezintă pericol social.4inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda. integritatea corporala sau libertatea persoanei. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta.307-Cod penal-retinerea de catre un parinte a copilului sau minor fara consimtamantul celuilat parinte sau al persoanei careia i-a fost incredintat minorul potrivit legii. al. de a impiedica in mod repetat pe oricare dintre parinti sa aibe legaturi personale cu minorul. Subiectul activ este calificat prin calitatea de parinte sau persoana careia i-a fost incredintata minorul. Tentativa nu se pedepseste. Participatia penala este posibila in toate formelel.1 cand fapta se realizeaza prin amenintare. iar in secundar se refera la drepturile persoanelor care se realizeaza prin hotarari judecatoresti.2-fapta persoanei careia i sa incredintat prin hotarare judecatoreasca minorul spre crestere si educare. săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penala. Pericolul social reprezintă încălcarea normelor în vigoare avînd ca rezultat împiedicarea desfăşurării normale a relaţiilor sociale. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Actiunea penala se pune in miscare la plagerea persoanei vatamate. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda. iar cand se realizeaza prin violente de la 1 la 7 ani. 57) Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului. In forma al. Art. Gradul de pericol social al unei 70 .

intenţia indirectă – când infractorul prevede rezultatul faptei sale şi. dar remarcăm existenţa la unele infracţiuni a unei forme mixte de vinovăţie.1 pct.19 alin.b din actualul Cod penal).1 lit. Culpa.17 alin.infracţiuni trebuie să fie mai ridicat comparativ cu al celorlalte forme de ilicit juridic (civil. admimistrativ. disciplinar). culpa simplă sau neglijenţa – când infractorul nu prevede rezultatul faptei sale. Gradul de pericol social cerut pentru existenţa infracţiunii trebuie raportat la împlinirea cumulativă a următoarelor condiţii: să existe o acţiune sau inacţiune. nu constituie infracţiune.1 din actualul Cod penal: „Infracţiunea este fapta care prezintă pericol social.1 pct. ca formă a vinovăţiei.2 lit. imputabil făptuitorului ca fiind obţinut de acesta din culpă. Conceptul de faptă prevăzută de legea penală nu trebuie confundat cu cel de infracţiune. ca formă a vinovăţiei. acceptă posibilitatea producerii lui (art.1 lit. în două modalităţi: intenţia directă – când infractorul prevede rezultatul faptei sale şi. praeterintenţia. pentru sancţionarea acţiunii sau inacţiunii să fie necesară aplicarea unei pedepse. în consecinţă.19 alin. 19 alin. deşi nu-l urmăreşte. săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de 1 71 . să vatăme sau să lezeze valorile sociale apărate de legea penală).b din actualul Cod penal). deci săvârşit cu intenţie şi un rezultat mai grav.19 alin. Vinovăţia reprezintă atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta săvârşită şi faţă de urmările faptei sale.a din actualul Cod penal).1 pct.. Intenţia. atingerea adusă în concret vreuneia din valorile sociale apărate de legea penală este minimă şi.1 din actualul Cod penal prevede ca forme principale ale vinovăţiei intenţia şi culpa. la rândul ei. scopul urmărit de făptuitor în comiterea faptei. Criteriile de stabilire în concret a gradului de pericol social sunt: modul şi mijloacele de săvârşire a faptei. Pentru ca o faptă prevăzută de legea penală să poată fi calificată ca infracţiune ea trebuie să îndeplinească pe lângă cerinţa legată de gradul de pericol social şi pe cea legată de vinovăţie. Praeterintenţia sau intenţia depăşită este o formă mixtă de vinovăţie întâlnită în cazurile în care prin săvârşirea faptei se produc două rezultate: un rezultat cu o gravitate mai redusă. acţiunea sau inacţiunea să aducă atingere anumitor valori sociale (să pună în primejdie. comportă la rândul ei mai multe modalităţi: culpa cu prevedere sau uşurinţa – când infractorul prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale. împrejurările în care a fost comisă fapta. urmăreşte producerea rezultatului socialmente periculos (art. mai mult. Art. Ea presupune interacţiunea a doi factori: factorul intelectiv – priveşte reprezentarea la nivelul conştiinţei a faptei şi a rezultatului socialmente periculos. urmărit sau acceptat de către făptuitor. dar nu-l acceptă. rezultatul produs sau care s-ar fi putut produce.a din actualul Cod penal). deoarece l-a prevăzut dar nu l-a acceptat sau nu l-a prevăzut. deşi trebuia şi putea să-l prevadă (art. persoana şi conduita făptuitorului.2 lit. deşi putea şi trebuia să-l prevadă.19 alin. Art. socotind fără temei că el nu se va produce (art.1 pct. se poate prezenta. factorul volitiv – priveşte voinţa de a săvârşi fapta. 18 din actualul Cod penal reglementează cazul în care o faptă are un grad de pericol social redus. Art.

cerute de norma de incriminare pentru ca un anumit tip de faptă să constituie infracţiune. dar nu orice faptă prevăzută de legea penală este şi infracţiune. pentru calificarea ca infracţiune a faptei prevăzute de legea penală. lucrul sau corpul persoanei asupra căreia este îndreptată activitatea infracţională Subiecţii infracţiunii sunt persoanele implicate într-un raport juridic penal de conflict fie ca urmare a săvârşirii infracţiunii. respectiv: subiecţi activi – persoane fizice sau juridice care săvârşesc sau contribuie la comiterea unei infracţiuni şi pot fi traşi la răspundere penală. cu privire la atitudinea conştiinţei şi voinţei infractorului faţă de faptă şi urmările socialmente periculoase 72 . numită şi urmare socialmente periculoasă – reprezintă rezultatul propriu-zis al infracţiunii. potrivit legii. de regulă. urmarea imediată. Structura laturii obiective a infracţiunii cuprinde trei componente: elementul material – reprezintă actul de conduită interzis sau impus prin norma de reglementare şi se poate realiza. a pericolului social şi a formei de vinovăţie prevăzută de norma de reglementare cu care trebuie săvârşită fapta. Obiectul infracţiunii este constituit din valoarea socială şi relaţiile sociale constituite în jurul acestei valori care sunt puse în pericol sau prejudiciate efectiv prin săvârşirea infracţiunii. Acest rezultat poate consta: fie într-o stare de pericol – când se creează o ameninţare pentru obiectul infracţiunii. orice infracţiune trebuie prevăzută de legea penală. fie într-o vătămare efectivă – prin modificarea obiectului sau a poziţiei acestuia. subiecţi pasivi – persoane fizice sau juridice titulare ale valorilor socaile ocrotite de legea penală. Stabilirea legăturii de cauzalitate: este obligatorie – în cazul infracţiunilor de rezultat. Distingem între: obiectul juridic al infracţiunii – constituit din relaţiile sociale ocrotite de normele de drept. respecziv între elementul material şi urmarea socialmente periculoasă. cînd are loc o vătămare efectivă a obiectului ocrotirii penale. vătămate prin săvârşirea infracţiunii. Deci.legea penală” clarifică acest aspect. lipsa oricăreia dintre aceste trăsături conduce la înlăturarea caracterului penal al faptei. În concluzie. legătură pretinsă de legea penală pentru existenţa infracţiunii. schimbare care determină atingerea în orice mod a vreuneia din valorile sociale ocrotite din punct de vedere penal. simpla cuprindere într-un text de lege penală a caracteristicilor unei fapte nu o califică drept infracţiune. Latura obiectivă -Activitatea fizică materială desfăşurată de subiectul activ. Conţinutul infracţiunii reprezintă totalitatea condiţiilor obiective şi subiective. schimbarea în lumea obiectivă produsă prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. obiectul material – bunul. imediat. Este necesară îndeplinirea şi a celorlalte cerinţe. rezultă din săvârşirea faptei – în cazul infracţiunilor de pericol. susceptibilă să producă o schimbare în lumea înconjurătoare prin punerea în pericol sau lezarea efectivă a uneia valori sociale şi a relaţiilor sociale corespunzătoare acesteia constituie latura obiectivă a infracţiunii. fie a suportării consecinţelor determinate de comiterea acesteia. printr-o acţiune sau o inacţiune. Latura subiectivă -Totalitatea condiţiilor cerute de lege. legătura de cauzalitate – reprezintă legătura de la cauză la efect.

Cunoaşterea scopului are relevanţă. scopul – reprezintă ţelul urmărit prin săvârşirea faptei şi presupune reprezentarea clară a faptei de către făptuitor. mobilul – reprezintă impulsul intern al făptuitorului din care ia naştere rezoluţia infracţională. deci este legat de momentul iniţial al adoptării hotărârii. deci este legat de momentul finalizării actului. Lipsa mobilului reprezintă un indiciu de anormalitate psihică şi determină cercetarea responsabilităţii făptuitorului. 60) Participaţia improprie. în general. dar există şi situaţii când mobilul este prevăzut în mod expres în norma de incriminare ca element al laturii subiective sau apare ca element circumstanţial în conţinutul agravat al unor infracţiuni. Elementul material al laturii obiective consta in omisiunea faptuitorului de a aduce la cunostinta organelor judiciare imprejurari care ar duce la stabilirea nevinovatiei unei persoane. ca element subiectiv al infracţiunii. Obiectul secundar se refera la atributele fundamentale ale persoanei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 1 an sau amenda. Subiect activ poate fi orice persoana. exprimată în forma cerută de lege pentru existenţa infracţiunii. Obiectul juridic principal se refera la activitatea de infaptuire a justitiei..265-Cod penal-fapta de a nu aduce la cunostinta organelor judiciare a unor imprejurari care daca ar fi cunoscute ar duce la stabilirea nevinovatiei unei persoane trimise in judecata sau condamnate pe nedrept ori la eliberarea unei persoane tinute in arest preventiv pe nedrept. Uneori poate însă apare şi ca element circumstanţial al variantei agravate a infracţiunii. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe Infractiunea poate fi savarsita cu intentie sau din culpa. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru activitatea de infaptuire a justitiei si incalcarea atributelor fundamentale ale unei persoane.ale acesteia. culpei sau a praeterintenţiei. Vinovăţia. se poate prezenta sub forma intenţiei.Conţinutul laturii subiective a infracţiunii cuprinde trei componente: elementul subiectiv (sau vinovăţia) este constituit din formele şi modalităţile vinovăţiei şi reflectă atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta sa şi faţă de urmările acesteia. în situaţia participaţiei penale improprii întâlnim forme 73 . Al.2-fapta nu se pedepseste daca prin aducerea la cunostiinta si-ar crea un prejudiciu. 59) Omisiunea sesizării organelor judiciare Art. Tentativa nu este posibila. Dacă în cazul participaţiei penale proprii toţi participanţii acţionează cu aceeaşi formă de vinovăţie la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. doar în stabilirea pericolului social concret şi individualizarea pedepsei. Cunoaşterea mobilului serveşte la stabilirea pericolului social concret şi individualizarea pedepsei.

Astfel.când autorul comite fapta din culpă iar instigatorul sau complicele acţionează cu intenţie. respectiv intenţie. respectiv dacă este o persoană fizică sau o persoană juridică. în cazul persoanei fizice recidiva poate fi definită ca fiind forma pluralităţii de infracţiuni care există când: după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau respectiv după condamnarea la cel puţin 3 pedepse cu închisoare până la 6 luni. în cazul în care primul termen al recidivei este reprezentat de pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cea a închisorii mai mare de 6 luni. Codul penal în vigoare reglementează existenţa stării de recidivă în mod diferit. In acest caz la maximul special al pedepsei se poate adauga un spor de pana la 7 ani. după graţierea totală sau a restului restului de pedeapsă ori după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.diferite de vinovăţie. Daca s-a executat o parte din pedeapsa ea se va scadea din pedeapsa rezultata. sau. în cazul celor 3 pedepse mai mici de 6 luni. Modalităţile recidivei în cazul persoanei fizice sunt marea recidivă post-condamnatorie sau post-executorie. Art. după executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni sau. Daca noua infractiue s-a savarsit in stare de evadare la ce a mai ramas din primul termen se va aduna pedeapsa pentru evadare care se va contopi cu pedeapsa pentru 74 . în timpul executării sau în stare de evadare. ori respectiv a cel puţin 3 asemenea pedepse. Condamnatul săvârşeşte din nou. Actualul Cod penal a reglementat în art. 61) Pedeapsa în caz de recidivă. modalitatea intenţie şi lipsă de vinovăţie . Daca se savarseste o infractiune inainte de a incepe executarea pedepsei ce formeaza primul termen se stabileste o pedeapsa pentru noua infractiune si se contopeste cu primul termen al recidivei. în alte cazuri după executarea a cel puţin 3 condamnări la pedeapsa închisorii de până la 6 luni.31 din actualul Cod penal prevede ca modalităţi ale participaţiei penale improprii: modalitatea intenţie şi culpă . înainte de executarea pedepsei. Pentru recidiva mare postcondamnatorie se aplica sistemul cumulului juridic cu spor facultativ. 39 pedeapsa în caz de recidivă pentru persoana fizică stabilind modul de contopire a pedepselor dar a lăsat la latitudinea instanţei de judecată aprecierea gradului real de pericol social pe care îl prezintă infractorul recidivist şi respectiv aplicarea unor sporuri speciale în anumite cazuri. culpă şi/sau lipsă de vinovăţie. sistem prevazut pentru concursul de infractiuni. precum şi mica recidivă post-condamnatorie şi post-executorie. o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an.când autorul comite fapta fără vinovăţie în timp ce instigatorul sau complicele acţionează cu intenţie. În acest caz pedepsa aplicată de legiuitor se raportează la sistemul diversificării pedepselor în funcţie de poziţia subiectivă a participanţilor. cu intenţie. funcţie de persoana care îndeplineşte rolul de subiect activ al infracţiunii.

cu intenţie. 40 în sensul în care. 62) Pedepsele accesorii. dacă este cazul. se poate adăuga un spor variabil de pedeapsă care poate ajunge chiar la jumătate din maximul special. 40 din actualul Cod penal astfel: recidiva post-condamnatorie – când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare persoana juridică săvârşeşte iar. un spor suplimentar care poate ajunge la două treimi din acel maxim. Pedeapsa în cazul recidivei persoanei juridice este reglementată în Codul penal în art. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura celei de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. în condiţiile în care amenda pentru infracţiunea anterioară a fost executată sau a fost considerată ca executată. o infracţiune. după stabilirea pedepsei în cazul infracţiunilor săvârşite se va aplica pedeapsa cea mai mare care poate fi sporită până la maximul special prevăzut de lege şi. dacă instanţa consideră necesar. Momentul punerii în executare a pedepsei accesorii coincide cu momentil în care hotărârea de condamnare rămâne definitivă. Pedepsele complementare stabilite pentru fiecare infracţiune vor fi aplicate alături de pedeapsa amenzii. În ceea ce priveşte pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi instanţa poate decide interzicerea unuia sau unora din următoarele drepturi: dreptul de a alege şi de a fi ales 2 2 75 .infractiunea savarsita in stare de evadare. dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat. recidiva post-executorie – când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare persoana juridică săvârşeşte din nou. cu intenţie. Codul penal în vigoare reglementează ca pedepse complementare interzicerea unor drepturi şi degradarea militară. o infracţiune iar amenda pentru infracţiunea anterioară nu a fost executată. În ceea ce priveşte modalităţile recidivei în cazul persoanei juridice acestea sunt prevăzute în art. respectiv: dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice. Codul penal în vigoare reglementează ca pedeapsă accesorie interzicerea unor drepturi. 63) Pedepsele complementare. drepturile părinteşti. In cazul recidivei mari postexecutorii se stabileste o pedeapsa pentru noua infractiune care poate fi ridicata la maximul ei special si daca acest maxim este neindestulator se poate adauga un spor de pana la 10 ani. în cazul recidivei post-executorii a persoanei juridice se poate aplica pedeapsa amenzii sporită cu maximul special şi. la recidiva post-condamnatorie. dreptul de a fi tutore sau curator.

precum şi persoana infractorului. Închisoarea este o pedeapsă principală. privativă de libertate. natura şi modul săvârşirii infracţiunii. se aplică în mod obligatoriu (pentru pedepse cu nchisoarea mai mari de 10 ani sau detenţiune pe viaţă) sau facultativ (pentru pedepse cu închisoarea cuprinse între 5ani şi 10 ani) doar condamnaţilor militari sau rezervişti în condiţiile stabilite de lege şi se pune în executare. această pedeapsă este necesară. faţă de natura şi gravitatea infracţiunii. Aplicarea acestei pedepse prezintă o serie de limitări. regimul semideschis – pentru pedeapsa închisorii cuprinsă între 5 ani şi un an. În ceea ce priveşte pedeapsa complementară a degradării militare aceasta constă în pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă. împrejurările cauzei şi persoana infractorului. În ceea ce priveşte executarea ei aceasta se realizează în regimul de maximă siguranţă. care constă în scoaterea celui condamnat din mediul şi condiţiile în care a trăit. iar liberarea condiţionată se poate acorda după executarea efectivă a 20 de ani de detenţie ţinându-se cont de comportarea condamnatului. izolarea lui de societate şi supunerea lui la un regim de viaţă sever. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea o prevede mod expres şi facultativă când pedeapsa principală stabilită este închisoare de cel puţin 2 ani şi instanţa consattă că. dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat. regimul deschis – pentru persoanele condamnate la maxim un an de închisoare În mod excepţional. Aceste regimuri enumerate succint sunt: regimul de maximă siguranţă – pentru pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii mai mare de 15 ani. dreptul de a fi tutore sau curator. drepturile părinteşti. Aplicarea şi executarea pedepsei cu închisoarea-În general. regimul închis – pentru persoanele condamnate la pedepasa închisorii cuprinsă între 15 ani şi 5 ani. precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei 76 .în autorităţile publice sau în funcţii elective publice. Executarea pedepsei cu închisoarea se poate realiza în regimuri diferite de executare în funcţie de perioada de condamnare la această sancţiune. pedeapsa închisorii este prevăzută singură sau alternativ cu pedepasa detenţiunii pe viaţă sau amenda. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura celei de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. natura şi modul de săvârşire a infracţiunii. 64) Pedepsele principale. Aplicarea şi executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă -Pedeapsa detenţiunii pe viaţă reprezintă cea mai severă formă de sancţiune din legislaţia noastră în vigoare şi se aplică în cazul săvârşirii infracţiunilor deosebit de grave. respectiv nu se aplică celui care la data pronunţării hotărârii de condamnare a împlinit vârsta de 60 de ani şi nici minorilor.

condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate. executarea pedepsei închisorii la locul de muncă. Aplicarea şi executarea pedepsei cu amenda persoanei fizice-Amenda este o pedeapsă penală principală care poate fi prevăută alternativ cu pedeapsa închisorii şi într-un număr limitat de cazuri singură. 65) Pedepsele aplicabile persoanei juridice. dupa cum urmeaza: cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda. a determinat ca legiuitorul roman sa introduca. suspendarea condiţionată a executării pedepsei. 711 din Codul penal stipuleaza cateva reguli. individual. cu exceptia statului.0000 lei. Condiţiile de acordare a liberării condiţionate se referă la fracţiunile de pedeapsă şi la persoana condamnatului Alte moduri de executare a pedepsei cu închisoarea -Actualul Cod penal prevede. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. datorită relei credinţe a condamnatului. prin Legea nr. pe lângă executarea pedepsei închisorii în regim de detenţie. instanţa poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracţiunea săvârşită şi ţinând cont de partea din amendă care a fost achitată. 63 Cod penal şi pot varia între 150 lei şi 30. În cazul în care cel condamnat la plata unei amenzi nu execută această obligaţie. Temei legal Sediul materiei se afla in art. minimul special al amenzii pentru 77 . 191 Cod penal care prevede urmatoarele: “persoanele juridice. şi care constă într-o sumă de bani stabilită de instanţa de judecată pe care infractorul este obligat să o plătească statului. a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat. pe cale obişnuită. şi alte moduri de individualizare a executării pedepsei care sunt lăsate la latitudinea instanţei de judecată: executarea pedepsei într-o închisoare militară. daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala”. Liberarea condiţionată în cazul pedepsei închisorii în regim de detenţie reprezintă punerea în libertate a condamnatului din locul de deţinere înainte de executarea în întregime a pedepsei cu închisoarea la care a fost condamnat. raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului lor de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. In vederea alinierii legislatiei noastre la cea europeana. odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. institutia raspunderii penale a persoanei juridice. Limitele pedepsei cu amenda sunt stabilite în art. facultativ şi revocator. 278/ 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal. Această măsură are caracter general. Acesta fiind un considerent important. Reguli privind aplicarea pedepselor Art. cu condiţia ca el să nu mai săvârşească o nouă infracţiune până la împlinirea duratei pedepsei. problema raspunderii penale a persoanei juridice a constituit obiect de preocupare atat pentru legiuitorul roman cat si pentru doctrina juridica.

3)– inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice de la 3 luni la 3 ani. Potrivit continutului art. Plata unei amenzi. dar prezinta si costuri minime pentru executare. reduse la jumatate. autoritati publice sau institutii publice care nu desfasoara activitati din domeniul privat. Recidiva. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. 4)– interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani. iar maximul special este de 60 000 lei. iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata. 5)– afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare. la aceasta pedeapsa se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare. Pedeapsa principala – plata unei amenzi in suma de la 2 500 lei la 2 000 000 lei si 2. minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10 000 lei. 3 Cod penal. 2)– suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre acti-vitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca infractiunea pentru ca raspunderea penala a persoanei juridice sa fie angrenata sunt urmatoarele: 1)– infractiunea sa fie savarsita in realizarea obiectului de activitate ori in numele sau interesul persoanei juridice. pedepsita drastic prin aplicarea la maximul special al pedepsei amenzii a 78 . 4)– infractiunea sa nu fie savarsita de catre stat. care este sanctionata cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute pentru infractiunea consumata. 402 Cod penal.persoana juridica este de 5 000 lei. 21 alin. 2)– infractiunea sa fie savarsita de orice persoana care actioneaza individual. iar cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani. Declansarea raspunderii penale. Pedepsele instituite impotriva persoanelor juridice care au savarsit infractiuni sunt prevazute in art. Amenda consta in suma de bani pe care persoana juridica este obligata sa o plateasca drept urmare a savarsirii unei infractiuni. iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata. exista recidiva si pentru persoana juridica in urmatoarele situatii: I)– cand. II)– cand. fie ca membru al unei persoane juridice care are atributii de conducere in sanul ei 3)– sa fie indeplinita forma de vinovatie prevazuta de lege. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. Tentativa este prevazuta de Codul penal si in cazul persoanei juridice. Concursul de infractiuni este prezent si in cazul persoanei juridice. iar daca este bine individualizata. sanctiune pecuniara. Potrivit art. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. asigura in mod direct realizarea scopului pedepsei. Pedepse complementare: 1)– dizolvarea persoanei juridice. adica sa existe: in momentul savarsirii infractiunii. dupa cum urmeaza: 1. iar maximul special al amenzii este de 900 000 lei. Calitatea de persoana juridica este o conditie pentru autor care trebuie sa fie indeplinita. 531 Cod penal. are cateva avantaje: atinge in mod direct patrimoniul persoanei juridice.

Suspendarea activitatii sau a uneia din activitatile persoanei juridice consta in: interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice.chizitii publice). patronatelor si organizatiilor religioase apartinand minoritatilor care au fost constituite potrivit legii si persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei. 531 alin. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat aceasta masura. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica. in domeniul presei. a uneia dintre pedepsele complementare prevazute in art. iar o copie de pe dispozitivul hotararii definitive de condamnare se va comunica instantei civile competente. Inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice se refera la:inchiderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru ale persoanei juridice cu scop lucrativ. 5/2008 al revistei Tribuna Economica tatea. introdus prin Legea nr. pentru a lua masurile necesare (art. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare definitiva. Suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice poate fi aplicata pe o durata de la 3 luni la 3 ani. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o anumita perioada-articolul a aparut in nr. 356/2006). 278/ 2006. 47910 alin. 531 alin. direct sau indirect (simulatie prin interpunere de persoane). Pe langa pedeapsa principala a amenzii. 2 Cod de procedura penala. Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. la data ramanerii definitive. nu executa pedeapsa complementara prevazuta in art. care va proceda la desemnarea lichidatorului. in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. 3 lit. 712 – 716 Cod penal. se pot aplica persoanei juridice. Masura consta in interzicerea de a participa. interzicerea de a participa la a.unui spor de 600 000 lei sau 900 000 lei. care poate fi pronuntata in urmatoarele situatii: a)– atunci cand persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnate in acest scop. 3 lit. nu li se poate aplica o asemenea pedeapsa complementara . cu rea-credinta. la procedurile 79 . una sau mai multe pedepse complementare. Masura poate fi dispusa pe o perioada de la 3 luni la 3 ani. in care s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. 3 Cod penal – afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare.se comunica. cu rea-credinta. inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice. Masura dizolvarii persoanei juridice nu se aplica in cazul partidelor politice. potrivit art. Dizolvarea persoanei juridice este cea mai aspra pedeapsa complementara. 47911 Cod de procedura penala). b)– in caz de neexecutare. introduse prin Legea nr.se comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare (art. Aceasta sanctiune se poate dispune si atunci cand persoana juridica. de catre instanta de judecata. sindicatelor. b-d Cod penal (suspendarea activitatii persoanei juridice sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea.

asupra : imaginii de marca. Aceasta reglementare este legitimata de realitatile sociale si economice. licitatii frauduloase. Publicarea se mai poate face si in presa scrisa sau audiovizuala. la data ramanerii definitive. dovada executarii publicarii hotararii de condamnare. instanta de judecata stabileste numarul de aparitii. 1 C.i C. in vederea savarsirii de infractiuni sau pentru acoperirea savarsirii unor infractiuni economice. in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii. concurenta neloiala. penala). O copie de pe hotararea de condamnare se comunica. de la executare. la savarsirea aceleiasi infractiuni. durata acesteia nu poate depasi 3 luni.pentru atribuirea contractelor de achizitii publice pe o perioada de la 1 la 3 ani. dupa caz. reputatiei comerciale. 80 . in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate (art. care duce la pierderea clientelei si diminuarea credibilitatii acesteia. pen). precum si altor autoritati care tin evidenta persoanelor juridice. Punerea in practica a acestei pedepse complementare se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice condamnate. pentru a lua masurile necesare (art. la data ramanerii definitive. Afisarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras. pr. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la achizitii publice se va comunica. 47912 alin. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul comertului. 479. Oficiului Registrului Comertului. fara ca raspunderea penala a persoanei juridice sa excluda raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit. in forma si locul stabilite de instanta pentru o perioada intre o luna si 3 luni. Ministerului Justitiei.Un alt motiv al instituirii raspunderii persoanei juridice a fost dat de conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. are obligatia de a inainta instantei de executare dovada inceperii executarii afisarii sau. iar in cazul difuzarii prin alte mijloace audiovizuale. care nu poate fi mai mare de 10. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial. pozitiei persoanei juridice. spionaj economic etc. Noua reglementare conditioneaza angajarea raspunderii persoanei juridice de savarsirea infractiunii in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice sau in interesul ori in numele acesteia. pr. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica. Potentialele victime ale persoanei juridice sunt astfel atentionate si devin mai precaute in incheierea unei relatii contractuale cu persoana juridica in cauza sau pot sa se orienteze spre alti parteneri. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publiceAfisarea sau difuzarea hotararii de condamnare produce un efect negativ Persoana juridica condamnata. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi infractiuni. dupa caz. in orice mod. dar nu mai tarziu de 10 zile de la data inceperii executarii ori.

fapta prevăzută de legea penală trebuie să fie considerată infracţiune (de ex. îşi aduc concursul mai mulţi făptuitori. iar. Sunt legislaţii care consideră că. ele sunt pedepsite chiar dacă nu au săvârşit efectiv infracţiunea. după condamnarea definitivă cel condamnat săvârşeşte o nouă infracţiune înainte de începerea executării pedepsei. Pentru a avea pluralitate ocazională. Sistemul nostru penal este bazat pe teoria unităţii infracţionale. Suntem în prezenţa acestei forme. la un furt participă 5 persoane deşi ar fi fost de ajuns doar una). pedepasa aplicată va respecta regulile pentru concursul 81 . (de ex. Pluralitatea intermediară. (de ex. Pentru a avea pluralitate constituită. ca formă a pluralităţii de infracţiuni. în cazul în care mai multe persoane săvârşesc o faptă. infracţiunea de încăierare – la aceasta din urmă e nevoie de minim 4 persoane.: la un incest participă 3 persoane. : complotul împotriva siguranţei statului) Este pedepsit simplul fapt al constituirii. în cazul în care se şi comite infracţiunea vom fi în prezenţa unui concurs de infracţiuni care se pedepseşte ca atare.: un autor iresponsabil + un instigator care îl determină pe iresponsabil să comită un furt). Pluralitatea constituită-În cazul infracţiunii constituite este vorba de simpla grupare a mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni. Formele pluralităţii de infractori: Pluralitatea naturală: Suntem în prezenţa unei pluralităţi de infractori naturală atunci când o infracţiune nu poate fi săvârşită decât de un număr mai mare de persoane ( de exemplu: infracţiunea de incest. la săvârşirea unei fapte considerată infracţiune de legea penală. nu doar obiectivă) 67) Pluralitatea intermediară de infracţiuni. dacă mai multe persoane se întâlnesc şi pun la cale săvârşirea unei infracţiuni de contrabandă. Pluralitatea constituită nu trebuie să fie confundată cu pluralitatea ocazională. atunci când la săvârşirea unei infracţiuni participă un număr mai mare de persoane decât ar fi fost necesar pentru săvârşirea acelei fapte. respectiva structură să aibă caracter de continuitate si Pluralitatea ocazională-Este cunoscută şi sub denumirea de participaţie penală. este întâlnită în cazul în care. trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: să existe o structură organizatorică. trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: să se săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. în timpul executării acesteia sau în stare de evadare şi nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă. să-şi aducă contribuţia mai multe persoane. să se manifeste voinţa comună a celor ce alcătuiesc pluralitatea (să existe o coeziune psihică între aceştia. infracţiunea de bigamie.Pluralitatea este considerată diferit în diferitele legislaţii. la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. câte 2 pentru fiecare tabără). De pildă. Există pluralitate de infractori în cazul în care. nu avem unitate de infracţiune.66) Pluralitatea constituită şi pluralitatea naturală de infractori. să existe un lider.

termenul va fi format dintr-o perioada fixa de 5 ani la care se adauga jumatate din pedeapsa aplicata. a suspendarii sub supraveghere. termenul este de un an. Daca este vorba de sanctiuni cu caracter administrativ aplicate in cazul faptelor care intra sub incidenta art. In cazul revocarii suspendarii conditionate. Daca este o pedeapsa cu amenda. potrivit Codului de procedura penala (in acest cod sunt reglementate institutiile amanarii sau intrerupe-rii pedepsei). a executarii pedepsei la locul de munca sau a revocarii liberarii conditionate. Pe perioada termenului de prescriptie a executarii pedepsei opereaza pedepsele accesorii. prescriptia reprezinta o sanctiune la adresa pasivitatii organelor judecatoresti care au avut dreptul sa-l traga la raspundere pe infractor. 69) Prescripţia răspunderii penale. tinandu-se cont de durata con-cret stabilita de instanta pentru aceasta pedeapsa: Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 15 ani. nu si inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. Prescriptia opereaza indiferent de gradul de gravitate a 82 . Termenele de prescriptie. Are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita.de infracţiuni. Astfel. termenul curge de la data ramanerii definitive a hotararii de revocare. se determina in func-tie de natura pedepsei a carei executare se prescrie. Are ca efect considerarea ca executata a pedepsei dupa trecerea unui interval de timp prevazut de lege. Suspendarea termenului prescriptiei-Atunci cand exista o dispozitie legala ce impiedica. o pedeapsa prescrisa se considera executata si se ia in considerare la starea de recidiva. termenul este de 20 de ani. Intreruperea termenului prescriptiei Legiuitorul reglementeaza doua cauze de intrerupere: Cand incepe executarea pedepsei sau Cand infractorul savarseste o noua infractiune. punerea in executie sau continuarea executarii pedepsei. in dreptul penal. De aceea se considera ca. Termenul de prescriptie a executarii pedepsei curge de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. Efectul prescriptiei raspunderii penale este similar cu cel al amnistiei antecondamnatorii. 181. termenul va fi de 3 ani. iar dupa expirarea acestui termen opereaza pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Efectul e doar considerarea pedepsei ca executate. 68) Prescripţia executării pedepsei. cod penal. In cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la jumatate. Daca este o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 15 ani. in acest caz.

termenul este de 3 ani. actiunea penala se pune in miscare numai cu autorizarea procurorului general. Intreruperea prescriptiei-Are loc atunci cand intervine un act de tragere la raspunderea penala a faptuito-rului sau atunci cand se efectueaza orice act de procedura care trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului (fac parte din aceasta categorie arestarea. Suspendarea cursului prescriptiei-Are loc atunci cand. pentru ca termenul de incercare se calculeaza in functie de limitele pedepsei reduse la juma-tate. termenul este de 10 ani. citatia. termenul este de 5 ani. se considera suspendat cursul prescriptiei si in caz de intrerupere a procesului penal pe motivul existentei unei boli grave a invinuitului sau incul-patului. Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data savarsirii infractiunii (cand se produce rezultatul in cazul infractiunilor de rezultat.Dupa intrerupere incepe sa curga un nou termen. 78/2000. Alta situatie in care se intrerupe termenul este cea in care intervine un eveniment imprevizibil. termenul este de 15 ani. in cazul infractiunilor care intra sub incidenta legii penale romane in baza principiului realitatii. 70) Prezentarea specificului infracţiunilor prevăzute de Legea nr.infractiunii. Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 10-15 ani. legiuitorul a reglementat o prescriptie spe-ciala care are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. De exemplu. Diferenta dintre intreruperea si suspendarea prescriptiei. Pentru a evita o prescriptie perpetua. Termenele de prescriptie se determina in functie de natura si durata sanctiunii prevazute de lege pentru fapta care se prescrie. Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 5-10 ani. Asadar. indiferent de numarul intreruperilor. cand are loc actiunea sau inactiunea in cazul infractiunilor formale si cand se epuizeaza infractiunea in cazul infractiunilor cu durata de executare). Daca este o pedeapsa cu inchisoarea pana la un an sau amenda. In cazul minorilor termenele de prescriptie se reduc la jumatate. avandu-se in vedere maximul special al acestei pedepse: Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 15 ani. care impiedica desfasurarea unor acte de procedura (locali-tatea in care s-a comis infractiunea e izolata din cauza unor calamitati naturale). Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 1-5 ani. De asemenea. luandu-se in calcul si perioada anterioara intervenirii suspendarii. daca termenul de prescriptie a fost depasit cu jumatate din durata sa. exista o cauza care impiedica punerea in miscare sau continuarea actiunii nepenale. iar dupa suspendare cursul termenului continua o data cu disparitia cauzei de suspendare. potrivit legii. iar apoi termenul astfel calculat se reduce si el la jumatate. cursul prescriptiei este suspendat.). descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie care se aplica 83 . Pana cand intervine aceasta autorizare. termenul este de 8 ani. confruntarea etc. Legea instituie masuri de prevenire. in cazul minorilor opereaza o dubla reducere. cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii.

la fel si primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta. 72) Incestul.250-Cod penal-al. Tentativa se pedepseste. Obiect material exista numai in forma agravata prevazuta in al.203-Cod penal-raportul sexual intre rude in linie directa sau intre frati si surori. Obiectul juridic se refera la desfasurarea vietii sexuale cu respectarea normelor morale fara a pune in pericol sub aspect biologic specia umana. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda. Faptuitorii trebuie sa fie rude in linie directa sau frate si sora. acordarea de credite cu incalcarea legii si utilizarea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate. care exercita o functie publica si participa la luarea deciziilor. Incestul este o infractiune bilaterala care nu poate fi savarsita decat prin cooperarea a doua persoane de sex opus. Art. Art. Sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani urmatoarele fapte: stabilirea cu intentie a unei valori comerciale diminuate a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar. una cu rol activ si una cu rol pasiv.2 cand actiunea se exercita nemijlocit asupra corpului victimei. care exercita atributii de control.urmatoarelor persoane: care exercita o functie publica.2-sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Subiect activ este calificat prin calitatea de functionar. Elementul material se realizeaza prin actiunea faptuitorului constand in intrebuintarea de expresii jignitoare. Raspunderea penala revine ambilor faptuitori. Latura subiectiva presupune intentia faptuitorului care poate fi directa sau indirecta. folosirea de informatii care nu sunt destinate publicitatii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii. 71) Purtarea abuzivă. Obiectul juridic se refera la buna desfasurare a activitatii de serviciu. efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia. care acorda asistenta specializata institutiilor publice sau care detin o functie de conducere intr-un partid. Sunt pedepsite cu inchisoare de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte.1-intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana de un functionar public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. Tentativa nu se pedepseste. Al. comisa in cadrul actiuniii de privatizare sau de vanzare a acestora. Darea de mita savarsita fata de un functionar cu atributii de control se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege al carui maxim poate fi majorat cu 2 ani.2-lovirile sau actele de violenta savarsite in conditiile al.1. Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei cu rol pasiv. Participatia penala este 84 . Al.

indiferent de durata pedepsei aplicata pentru aceasta. Tentativa este pedepsita. Condamnatul poa-te beneficia insa de reabilitarea de drept pentru condamnari succesive. Eroarea cu privire la rudenie inlatura raspunderea penala. 73) Reabilitarea de drept. Acesta se calculeaza in raport de durata pedepsei executata sau considerata ca executata. termenul este de 4 ani. Latura subiectiva presupune intentia directa. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru fondul biologic al societatii si incalcarea normelor de convietuire sociala. termenul este de 5 ani si jumatate din durata pedepsei. in urma suspendarii conditionate si a suspendarii sub supraveghere. solicita instantei sa constate intervenirea reabilitarii si sa dispuna radierea condamnarilor din cazierul judiciar in masura in care acest lucru nu s-a facut din oficiu. Daca pedeapsa nu depaseste 5 ani. in masura in care nici una dintre infractiuni nu a fost savarsita in termenul de reabilitare pentru condamnarea precedenta. E vorba de pedeapsa pronuntata de instanta. Este acordata de catre instanta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) S-a implinit termenul de reabilitare. nu de pedeapsa redusa in urma gratierii. Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actului sexual si se poate epuiza in momentul realizaii ultimului act sexual. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-un raport sexual firesc. nefiind nece-sar ca ea sa fie pronuntata de catre instanta.posibila sub forma instigarii si a complicitatii. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. Exista situatii speciale ale reabilitarii de drept si anume aceasta se face in urma executarii pedepsei intr-o inchisoare militara. termenul este de 7 ani si jumatate din durata 85 . Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Reabilitarea de drept intervine prin simpla implinire a termenului. b) Condamnatul nu a savarsit o alta infractiune in termen de 3 ani de la execu-tarea sau considerarea ca executata a pedepsei. la care se adauga jumatate din durata pedepsei. Daca pedeapsa depaseste 10 ani. Condamnatul poate. eventual. Daca pedeapsa este cuprinsa intre 5-10 ani. nu va mai opera reabilitarea de drept. Daca in acest interval el savarseste o noua infractiune. Aceasta intervine daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) Persoana cu privire la care intervine reabilitarea a fost condamnata la pedeapsa inchisorii de cel mult un an sau la pedeapsa amenzii. ci numai reabilitarea judecatoreasca. 74) Reabilitarea judecătorească.

atunci cand legea de gratiere a intervenit in cursul procesului. infractorul savarseste. Aceasta data poate fi data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. Termenul de reabilitare: Curge de la data cand pedeapsa a fost executata sau considerata ca executata. d) Inculpatul sa-si asigure existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste. incapacitatilor si inter-dictiilor care ar fi putut 75) Recidiva postcondamnatorie. Termenul de reabilitare curge de la data punerii in libertate a condamnatului. c) Inculpatul sa aiba o buna conduita. in timpul executarii sau in stare de evadare. b) Inculpatul sa nu fi suferit o noua condamnare in termenul de reabilitare. dato-rita intervenirii prescriptiei avea loc. inainte de inceperea executarii. instanta poate dispune reabilitarea. dar aceasta a fost amnistiata. Termenul de reabilitare se calculeaza in raport de pedeapsa cu durata cea mai mare si curge de la data executarii sau consi-derarii ca executata a ultimei pedepse. Ea exista atunci cand. atunci cand aceasta a inter-venit dupa ramanerea definitiva a hotararii. Cand a intervenit prescriptia executarii pedepsei -. In caz de condamnari succesive -. In cazul in care a intervenit gratierea totala -.Termenul curge din momentul implinirii duratei pedepsei. Termenul de reabilitare curge tot de la data aplicarii gratierii si nu de la data implinirii termenului de incercare. adica de la expirarea termenului de incer-care a liberarii conditionate. Termenul de reabilitare curge de la data implinirii termenului de prescriptie. La pedeapsa executata integral in regim de detentie -. dupa condamnarea pentru o infractiune intentionata la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. Aceasta este cea mai fracventa forma a recidivei. Daca a savarsit o noua infractiune. nu se acorda reabilitarea. civile. Termenul curge de la data aplicarii actului de gratiere. Cand condamnatul a fost liberat conditionat -. Conditiile de existenta ale recidivei mari postcondamnatorii 86 . respectiv data intrarii in vigoare a actului de gratiere. o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de un an. Daca neplata se datoreaza imposibilitatii inculpatului. Termenul de reabilitare curge de la implinirea duratei pedepsei. Daca inculpatul a executat pedeapsa la locul de munca . In caz de gratiere conditionata -.pedepsei. deoarece este necesar ca inculpatul sa aiba o buna conduita. Reabilitarea are ca efect inlaturarea tuturor decaderilor. Condamnările care nu atrag starea de recidivă. e) Inculpatul sa fi achitat in intregime cheltuielile judecatoresti si despagubirile civile. indiferent daca persoana a executat pedeapsa integral sau a beneficiat de incetarea executarii. S-a considerat in practica judiciara ca aceasta conditie nu e indeplinita atunci cand plata despagubirilor nu mai poate fi ceruta de catre partea civila.

87 . art. dar sunt toate intentionate si rezultanta lor depaseste 6 luni. c) Sa fie savarsita dupa condamnarea data in primul termen si inainte de executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru aceasta condamnare. in timpul executarii sau in stare de evadare. Aceasta pedeapsa poate fi aplicata pentru o singura infractiune sau pentru concurs de infractiuni. b) Pedeapsa prevazuta pentru acest termen sa fie detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de un an. In acest caz. chiar daca rezultanta depaseste limita de 6 luni. doua din culpa si doua intentionate. In practica s-a pus problema existentei starii de recidiva atunci cand pedeapsa de la primul termen a fost aplicata pentu concurs de infractiuni in structura caruia intra atat fapte intentionate cat si fapte din culpa. pentru care s-au stabilit pedepse de 5. in acest caz. In cazul primului termen se are in vedere pedeapsa concret stabilita de instanta. La concursul de infractiuni. iar pedeapsa rezultanta este de 9 luni. 38.Presupune existenta a doi termeni:1. cod penal constituie o exceptie. 38. 4. c) Pedeapsa aplicata in primul termen sa fie definitiva. cod penal (condamnarile prevazute de acest articol nu atrag starea de recidiva). avem recidiva. Asadar infractiunea poate fi comisa in intervalul cuprins intre hotararea definitiva de condamnare si efectuarea propriu-zisa a condamnarii. Se pune problema daca infractiunile praeterintentionate atrag starea de recidiva. Conditiile referitoare la primul termen al recidivei: a) Sa fie vorba de o infractiune intentionata. 38. cod penal. se poate deduce ca infractiunile praeterintentionate atrag starea de recidiva. Daca toate infractiunille au stabilite pedepse mai mici de 6 luni. deoarece maximul special este mai mare de un an. d) Condamnarea aplicata pentru acest prim termen al recidivei sa nu se includa in cele din art. 37. in acelasi timp. Conditiile referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei: a) Infractiunile ce compun acest termen sa fie fapte intentionate sau cel putin praeterintentionate. 2. Daca este o pedeapsa de la 3 luni la 2 ani exista recidiva. cod penal face aluzie la faptele intentionate si. b) Pedeapsa aplicata pentru acest prim termen sa fie inchisoare mai mare de 6 luni. Insa in cazul in care toate infractiunile componente ale concursului sunt mai mici de 6 luni si unele dintre infractiuni au fost comise din culpa. 38. exista. daca avem patru infractiuni. d) Condamnarea sa nu se numere printre cele prevazute de art. cod penal prevede ca nu atrag starea de recidiva infractiunile comise din culpa. daca una dintre infractiunile componente ale concursului este intentionata si are stabilita o pedeapsa de peste 6 luni. nu avem recidiva. Tinand cont de faptul ca prevederile art. Chiar daca instanta va aplica doar o pedeapsa de 3 luni va fi tot recidiva. caci art. unde infractiunile sunt comise cu intentie si din culpa. se pune problema daca se retine starea de recidiva. In acest caz se retin doua ipoteze: 1) Situatia in care pentru cel putin una dintre infractiunile intentionate aflata in concurs s-a stabilit o pedeapsa mai mare de 6 luni. avem recidiva. 7 si respectiv 3 luni. iar in cazul celui de-al doilea termen se are in vedere pedeapsa prevazuta de lege. Astfel. Nu intereseaza pedeapsa concret stabilita de instanta.

pedeapsa a fost gratiata sau executarea pedepsei s-a prescris. cod penal. potrivit art. 38. doua din culpa si doua intentionate. s-au stabilit pedepse de 5. c) Pedeapsa pentru prima infractiune sa fi fost executata. sporul aplicat in cazul recidivei este de pana la 7 ani. Astfel. in cazul carora. 39. Se pune problema daca indeplineste conditiile termenului recidivei. ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse.Pedepsirea recidivei mari postcondamnatorii In cazul recidivei. Intr-o opinie din doctrina s-a exprimat ideea ca putem avea recidiva in masura in care pedeapsa pentru o fapta intentionata plus partea din spor aferenta celeilalte fapte intentionate depaseste 6 luni. Asa fiind. De asemenea. Conditiile referitoare la primul termen al recidivei: a) Infractiunea savarsita sa prevada o pedeapsa mai mare de 6 luni. b) Pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune sa fie mai mare de un an. 4. singura sau impreuna cu amenda. infractorul 88 . se va lua in considerare momentul epuizarii acestora. Conditiile referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei: a) Sa fie vorba de o infractiune savarsita cu intentie sau praeterintentie. 4. Pedeapsa este considerata ca fiind executata atunci cand a expirat termenul pe care a fost dispusa. d) Condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva. Intr-o asemenea situatie nu avem recidiva. 38. dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni. 76) Recidiva postexecutorie. contopirea se face potrivit art. respectiv 5 luni. fie alternativ cu amenda. iar pedeapsa rezultanta s-a stabilit la 8 luni. daca o astfel de infractiune este inceputa in timpul executarii si se termina dupa executare avem recidiva postexecutorie. 2) Situatia in care pentru nici una dintre faptele intentionate nu s-a stabilit o pedeapsa mai mare de 6 luni. b) Infractiunea savarsita sa fie intentionata sau praeterintentionata. nu putem imparti sporul adaungat la pedeapsa de baza pentru a vedea care e cota-parte aferenta pedepsei ce ne intereseaza. cel condamnat savarseste din nou o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an fie singura. deoarece avem o pedeapsa mai mare de 6 luni. Conditiile de existenta ale recidivei mari postexecutorii 1. cod penal. d) Condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva. nu postcondamnatorie. potrivit art.recidiva.Recidiva mica postexecutorie-Exista atunci cand dupa executarea sau considerarea ca executate a celor trei pedepse de pana la 6 luni. avem situatia in care pentru 4 infractiuni. dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa. c) Cea de-a doua infractiune sa fie comisa dupa executarea pedepsei de la primul termen. pentru determinarea formei recidivei. Momentul comiterii infractiunii prezinta o particularitate in raport de infractiunile cu durata de executare. cod penal. Exista atunci cand. In realitate.2.

Cele trei pedepse trebuie sa fie pentru condamnari succesive. a unei incuietori pentru a salva o persoana imobilizata intr-o incapere care este incendiata. Sanctionarea recidivei postexecutorii-Potrivit art. 77) Relele tratamente aplicate minorului. Acest sistem de pedepsire nu se face in mai multe etape. a unei uzine. intelectuale sau morale a minorului de catre parinti sau oricare persoana careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.p. cod penal recidiva postexecutorie se sanctioneaza prin aplicarea unei pedepse spre maximum special al infractiunii comise. pedeapsa trebuie recalculata. distrugerea unui pod de lemn peste un rau care impreuna cu obiectele aduse de ape au format un baraj in calea apelor si astfel prezinta un pericol iminent de inundare a unei localitati. Obiectul juridic se refera la convietuirea in familie. "Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel. Obiectul material consta in corpul minorului. si de pana la 2/3 din maximul respectiv in cazul pedepsei cu amenda. sustragerea unui autovehicul pentru a transporta 89 . neputandu-se inlatura sporul acordat pentru recidiva. poate sa adauge un spor de pana la 10 ani. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Se considera fapte savarsite in stare de necesitate. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin masuri sau tratamente de orice fel. Art. 39. instanta stabilind direct pedeapsa rezultanta pentru infractiunea comisa si pentru recidiva. Astfel. in caz ca se dovedeste ulterior ca totusi nu sunt implinite conditiile existentei recidivei. integritatea corporala sau sanatatea sa. Tentativa nu se pedepseste. viata. Subiectul activ este calificat prin calitatea de parinte sau persoana careia i-a fost incredintata spre crestere un minor.savarseste o noua infractiune intentionata pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 1 an. spargerea unui zid. iar daca instanta socoteste acel maxim insuficient. in cazul pedepsei cu inchisoarea. 78) Starea de necesitate. astfel ca aceste pedepse sunt concurente. Potrivit dispozitiilor art. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. 45 c. a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public". Recidiva postexecutorie nu presupune contopirea pedepselor.306-Cod penal-punerea in primejdie grava prin masuri sau tratamente a dezvoltarii fizice. deoarece acesta nu este cunoscut.

ori un bun important al acesteia. Conditii privitoare la pericol-Sa fie iminent . 79) Suspendarea condiţionată a executării pedepsei. integritatea corporala. Pericolul care ameninta valorile sociale ocrotite in cazul starii de necesitate este generat de diferite intamplari: inundatii. Pericolul sa fie inevitabil. Iminenta se situeaza in anticamera atacului. In practica instantelor judecatoresti se intalnesc situatii cand se pronunta condamnari la pedepse mici. Conditiile actiunii de salvare-Actiunea de salvare a valorilor sociale aratate in art. adica sa nu poata fi inlaturat in alt mod decat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala. Actiunea de salvare este considerata necesara cand se efectueaza intre momentul in care pericolul a devenit iminent si pana la incetarea acestuia. Daca faptuitorul avea posibilitatea sa inlature pericolul prin alte mijloace fara a savarsi fapta prevazuta de legea penala. In cazul acestor condamnari instanta poate ajunge uneori la concluzia ca un condamnat se poate indrepta si fara executarea pedepsei. se pune problema daca astfel de condamnari usoare trebuie executate intotdeauna. actiunea de salvare prin savarsirea faptei prevazuta de legea penala sa fi constituit singurul mijloc de inlaturare a pericolului. a executarii pedepsei aplicate. el este reabilitat si reintegrat fara vreo restrangere a 90 . pentru a fi considerata savarsita in stare de necesitate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa se realizeze prin comiterea unei fapte prevazute de legea penala. era obligat la aceasta. prin actiunea de salvare sa nu se cauzeze urmari mai grave decat acela care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat. sanatatea persoanei. cu obligatia pentru cel condamnat de a avea o comportare corecta in tot acest timp. Fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul. Pericolul iminent sa ameninte valorile sociale aratate in art. cutremure.p. ceea ce presupune ca este indeplinita aceasta conditie de a fi iminent cand pericolul este deja actual.de urgenta la spital o persoana accidentata. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei. 45 al.Pericolul este imonent cand este pa cale sa se produca. este o masura de individualizare a reactiei penale pe care o poate lua instanta de judecata prin pronuntarea unei hotarari de condamnare.p. 2 c. 2 c. 45 al. ori un interes public. O fapta este considerata savarsita in stare de necesitate cand a fost necesara pentru a salva de la un pericol iminent valorile sociale: viata. pronuntand suspendarea conditionata a acesteia. incendii. Ea consta in suspendarea pe o anumita durata denumita termen de incercare. reactii ale animalelor etc si nu de atacul unei persoane ca in cazul legitimei aparari. anume cand este vorba de infractiuni mai usoare. In asemenea situatii. Conditiile starii de necesitate. Daca a expirat termenul de incercare si condamnatul a avut o purtare buna.

Asa cum am mentionat anterior. de fapt aceasta institutie nu urmareste indepartarea condamnatilor la pedepse de scurta durata de mediul nociv al inchisorilor. iar revocarea suspendarii atragea executarea integrala a pedepselor. institutia suspendarii conditionate se remarca mai cu seama prin faptul ca: ajuta. Cu unele mici modificari. efectele imediate si definitive pe care le produce. S-a prevazut conditia repararii integrale a pagubei numai pentru infractiunile prin care s-a produs o paguba avutului obstesc. prin dispozitiile cuprinse in. art 81-86 care prevad conditiile in care poate fi dispusa. Daca insa condamnatul nu are o buna purtare si savarseste. detentie simpla (in materie politica) sau amenda. suspendarea conditionata a executarii pedepsei. sunt evitate totodata cheltuielile pe care le implica executarea pedepsei in penitenciar. O serie de autori precum Vintila Dongoroz sau Ion Oancea spuneau ca.drepturilor pentru fapta penala savarsita. institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei. in termenul de incercare o alta infractiune. stimuleaza pe unii condamnati ca sa nu mai comita infractiuni si prin felul acesta. ea are totusi o importanta deosebita fiind destinata sa duca la realizarea scopului pedepsei. care nu se puteau contopi. Astfel. Nu putem fi de acord in totalitate cu aceasta opinie intrucat oricat de bine organizat ar fi un penitenciar. Acesta prevedea posibilitatea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de cel mult 2 ani inchisoare corectionala. ci rolul sau este acela de a realiza scopul pedepsei prin stimularea eforturilor de autoreeducare ale condamnatului. este prevazuta si in Codul penal de la 1968. institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei a fost adoptata si reglementata in cadrul legislatiilor penale contemporane. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei este o masura de politica penala bazata pe increderea in posibilitatea indreptarii condamnatului si observarea comportarii acestuia pe durata suspendarii pedepsei. fara executarea efectiva a acesteia. contactul cu infractori recidivisti periculosi care il pot antrena in continuare pe calea infractiunii. Desi. acesta tot mai exercita o influenta negativa asupra unor condamnati astfel incat crearea unei atmosfere propice pentru indreptarea acestora joaca un rol la fel de important in asigurarea succesului aplicarii acestor masuri. indiferent de cuantum. suspendarea executarii pedepsei se revoca. precum si consecintele nerespectarii conditiilor sub care este acordata. in aceeasi conceptie francobelgiana de la finele secolului trecut. contribuie la indreptarea acestor condamnati fara a se mai impune executarea pedepsei. iar condamnatul este tinut sa execute atat pedeapsa a carei executare fusese suspendata. a fost introdusa pentru prima data prin Legea conflictelor de munca din 1920 si Legea sindicatelor profesionale din 1921 iar in legislatia penala a fost introdusa prin Codul penal de la 1936. evitandu-se astfel neajunsurile pe care le atrage dupa sine privatiunea de libertate: indepartarea condamnatului de familie si de modul de viata obisnuit. cat si pedeapsa aplicata pentru noua infractiune. Putem spune in aceste conditii ca piatra de temelie a institutiei 91 .

de asemenea. In codul japonez durata este fixata la 7 ani. precizandu-se in art. iar termenul de incercare sa fie fixat prin lege. iar pe de alta parte se discuta daca trebuie aplicata mai intai pedeapsa si apoi pronuntata suspendarea. toti penalistii au fost de acord asupra principiului. pe de o parte modalitatea termenului de incercare. se suspenda insasi pronuntarea hotararii. daca a expirat termenul de incercare. cand instanta a pronuntat o pedeapsa mai mare de un an. iar in cel norvegian si transilvanean la 3 ani.cel mult 2 ani. Codul belgian si legea engleza. s-a discutat totusi. la randul sau. cazurile cand suspendarea nu poate avea loc si s-a reglementat si situatia condamnatului care. admitandu-se ca mai intai sa se pronunte condamnarea si apoi sa urmeze suspendarea. in timpul suspendarii pedepsei. La noi s-a inlaturat sistemul anglo-american si s-a adoptat sistemul francez. de asemenea. rezulta ca el merita o consideratie deosebita si justifica asteptarile conform carora pe viitor conduita lui va fi buna chiar fara executarea pedepsei. sau din contra sa se acorde inainte de orice pedeapsa. limita maxima a pedepsei inchisorii care poate fi suspendata a fost ridicata de la 2 la 3 ani. suspendarea se acorda inainte de a interveni vreo condamnare sau cu alti termeni. s-a precizat ca suspendarea executarii nu se aplica in caz de concurs real de infractiuni. sau de contopire de pedepse. ca suspendarea executarii pedepsei nu are efect asupra masurilor de siguranta pronuntate si nici asupra condamnarii la despagubiri civile.Modificarile au vizat conditiile de aplicare a suspendarii. ar comite o noua infractiune. Codul penal din 1936 cu mici modificari a fost inlocuit de cel din 1968 care. Cat despre suspendare. In sistemul legii franceze durata de incercare e de 5 ani si suspendarea se acorda dupa ce s-a pronuntat pedeapsa. Daca. daca el trebuie fixat prin lege sau din contra lasat la facultatea judecatorului.suspendarii conditionate a executarii pedepsei o reprezinta Codul de la 1936. ci prin propria lui vointa. Bineinteles ca aceasta incercare se acorda.de scurta durata . 104/1992 . care sa-l fixeze cum va crede el de cuviinta inauntrul unui maximum fixat de lege. in sistemul legii anglo-americane.i se da posibilitatea de a se indrepta nu prin efectul discutabil al pedepsei. ca pentru el pedeapsa nu e necesara. Principiul fundamental de la care s-a pornit a fost urmatorul: celui condamnat pentru prima oara si pentru infractiuni care ar atrage o pedeapsa privativa de libertate . S-a admis. punandu-l la incercare sa probeze. in sensul liberalizarii acestora in vederea extinderii campului de incidenta ale acestor masuri. Astfel. In ce priveste persoana 92 . fara sa fi survenit vreuna din cauzele de revocare a suspendarii pedepsei. Acest termen a fost fixat in 1936 la 3 ani plus durata pedepsei. 68 urmatoarele: condamnarea se considera inexistenta. iar in caz de concurs de infractiuni de la 1 la 2 ani. arata ca durata poate fi liber fixata de judecator in limitele unui maximum fixat de lege la 5 ani. printr-o conduita ireprosabila in tot timpul fixat. S-au precizat. daca din circumstantele faptului si din conduita sa anterioara. a suferit o serie de modificari prin Legea nr.

Posibilitatea aplicarii suspendarii conditionate a pedepsei isi afla deci o limita obiectiva in gravitatea faptei savarsite care reflecta. aceasta a fost extinsa la toate infractiunile prin care s-a produs o paguba. De asemenea. In fine.infractorului. Aceasta conditie nu poate fi considerata indeplinita anticipat pe baza prezumtiei ca orice infractor este capabil de un asemenea efort. s-a introdus conditia ca el sa nu fi fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni.. in locul conditiei negative ca acesta sa nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii. aptitudinea subiectiva a persoanei faptuitorului de a se corija. nu atrage obligativitatea aplicarii institutiei. trebuie sa se constate posibilitatea reala de indreptare pe care ar prezenta-o faptuitorul. de a se elibera de mentalitatea si de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea infractiunii. Existenta unei fapte grave si a unei vadite stari de periculozitate face ca aplicarea acestei institutii sa fie nu numai ineficace. au fost aduse modificari institutiei suspendarii si prin Legea nr. dupa modelul francez al suspendarii executarii pedepsei cu punere la incercare (sursis avec à l'épreuve). constatare ce trebuie sa rezulte din anumite date obiective. cu privire la obligatia de reparare a pagubei.pen. in legatura cu evolutia legislatiei in materie.. Aceasta lege a suferit unele modificari prin Legea 197/2000 care a ridicat limita pedepsei-pentru care poate fi acordata suspendarea-in cazul infractiunilor intentionate si a mai completat art.86¹ alin. dar si de-a dreptul 93 . Dimpotriva. aceasta institutie si-a dovedit efectul benefic intrucat. fara limita. Se intelege ca principala sursa a acestor date o constituie conduita anterioara a faptuitorului si comportarea lui in insasi savarsirea infractiunii pentru care urmeaza sa se aplice suspendarea executarii pedepsei. fara indoiala. care sa reflecte aceasta posibilitate. iar celelalte la persoana condamnatului. starea de periculozitate a persoanei. Indeplinirea conditiilor prevazute de lege. pen. totodata. prin eforturi facute sub amenintarea pedepsei la care a fost condamnat si de a carei executare poate scapa numai printr-o conduita corecta si deci prin autoreeducare. Suntem de parere ca conditia esentiala pentru aplicarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei este. primele referindu-se la condamnare.Trebuie mentionat.3C. ci acordarea ei ramane la latitudinea instantei de judecata. sub denumirea de "suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere".140/1996 pentru modificarea si completarea Codului penal. faptul ca prin Legea nr. pe de o parte excluzandu-se de la incidenta acestei masuri infractiunile grave iar pe de alta parte prevazandu-se o modalitate noua de reparare a pagubei. ele se impart in conditii OBIECTIVE si SUBIECTIVE. in toate tarile unde a fost aplicata a avut un efect mai salutar si mai eficace asupra condamnatului decat executarea pedepsei. ca cerinta pentru acordarea suspendarii. 81 C. Conditiile pentru acordarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei sunt prevazute in art.104/1992 a fost introdusa si in dreptul nostru penal o forma speciala de suspendare a executarii pedepsei. Inca de la primele sale reglementari.

76 lit.s-ar ajunge la situatia ca la expirarea termenului de incercare. Daca s-ar admite ca este posibil a se suspenda conditionat doar o parte din pedeapsa . in general.aceea care nu a fost executata ori considerata ca executata . pedeapsa aplicata de instanta trebuie sa fie de cel mult 3 ani inchisoare sau amenda.Astfel. ce se reflecta in pedeapsa aplicata de instanta si nu in cea prevazuta de lege. condamnatul sa nu mai fie reabilitat pentru intreaga condamnare. ca efect al recunoasterii circumstantelor atenuante. La cuantumul de 3 ani. Lasarea in libertate a unui infractor condamnat pentru o fapta grava poate crea un sentiment de nesiguranta. In prezent cuantumul de 3 ani inchisoare priveste toate categoriile de infractiuni fata de care se poate dispune suspendarea executarii pedepsei. care privesc: NATURA SI MARIMEA PEDEPSELOR APLICATE . sa se tina seama in aplicarea masurii suspendarii executarii si de constiinta sociala. a C.primejdioasa pentru apararea intereselor societatii. iar nu fractiunea de pedeapsa ramasa neexecutata dupa deducerea duratei detinerii preventive. Inainte de modificare. ori in urma unei gratieri partiale sau. pentru a se putea dispune suspendarea conditionata. nu se poate concepe. prevede ca. . Prin pedeapsa aplicata trebuie sa intelegem pedeapsa in intregul ei asa cum a fost pronuntata prin hotararea de condamnare. o reactiune represiva severa. pen. art. in ceea ce priveste savarsirea in viitor a unor astfel de fapte. cu alte cuvinte. Cand pedeapsa aplicata consta in amenda. pen. in fine. Trebuie.dupa ce s-a scazut timpul executat din pedeapsa. 81 lit. pedeapsa aplicata era de cel mult 1 an. desigur. e C.in cazul admiterii unui recurs extraordinar . pentru a se putea acorda suspendarea conditionata a executarii pedepsei trebuie sa se tina seama de o serie de conditii. ceea ce.condamnarea cu suspendarea executarii pedepsei se aplica in cazul infractiunilor de o gravitate mai scazuta. de constiinta juridica a oamenilor si de atitudinea pe care acestia o manifesta impotriva infractiunilor grave care reclama. ceea ce va fi precumpanitor in acordarea suspendarii este gradul deosebit de pericol social pe care il prezinta fapta a carei savarsire a pricinuit o tulburare alarmanta a relatiilor penale normale. pen. Oricare ar fi situatia faptuitorului. stabilit de lege pentru a se putea acorda suspendarea conditionata a executarii pedepsei. nu intereseaza daca la aceasta sanctiune s-a ajuns prin alegerea amenzii dintre cele doua pedepse alternative prevazute in norma sau prin inlocuirea inchisorii cu amenda. b C. 81 lit. cu sau fara 94 . in conditiile art. iar pentru infractiunile contra avutului public. prevedea ca suspendarea se putea aplica daca pedeapsa era inchisoarea de cel mult 2 ani sau amenda. avandu-se in vedere pedeapsa globala aplicata ansamblului de fapte. se poate ajunge prin stabilirea pedepsei in limitele prevazute in norma incriminatoare sau prin recunoasterea circumstantelor atenuante si deci coborarea pedepsei sub minimul special. Suspendarea conditionata se poate aplica si in cazul concursului de infractiuni daca pedeapsa stabilita de instanta este de cel mult 2 ani inchisoare si sunt indeplinite conditiile legii. art. Astfel.

pen. masura suspendarii trebuie aplicata pedepsei rezultante. In ipoteza concursului.pen. sau infractiunile de violenta grava. Condamnarea cu suspendare. O serie de probleme se pot ivi atunci cand pentru una din pedepsele aferente infractiunilor in concurs. pen. potrivit art. trebuia sa fie de cel mult 1 an iar daca una din faptele concurente era contra avutului public. reducand limita pedepsei inchisorii a carei executare poate fi suspendata conditionat. Nu se poate dispune masura suspendarii numai pentru pedeapsa uneia dintre infractiunile in concurs iar pentru celelalte executarea in regim de detentie. 34 C. pentru modificarea si completarea Codului penal.140/1996. In acest caz.prin legea nr. indiferent de faptele reunite in structura sa. impiedica aplicarea art.spor. pen. a intervenit – anterior condamnarii definitive – o cauza de stingere a executarii. C. Aceasta limita a fost ridicata de la 12 la 15 ani prin Legea 197/2000. infractiunilor de vatamare corporala grava. care. S-a dorit sa se evite riscul la care societatea s-ar expune prin lasarea in libertate si fara supraveghere a infractorilor periculosi. Codul penal de la 1968 nu pretindea o astfel de reparatie ca cerinta a suspendarii decat in cazul infractiunilor prin care se provocau pagube avutului obstesc. termenul de incercare va fi determinat de pedeapsa inchisorii (2 ani plus durata pedepsei a carei executare s-a suspendat). a fost introdus in textul art. 104/1992 pedeapsa stabilita de instanta. precum si in cazul. INFRACTIUNILE PENTRU CARE NU POATE FI DISPUSA SUSPENDAREA . ca sanctiune a ansamblului de fapte. intrucat. in caz de concurs de infractiuni. c. pedeapsa aplicata trebuia sa fie de cel mult 6 luni inchisoare... REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN INFRACTIUNE . pedeapsa de 2 ani priveste toate situatiile concursului de infractiuni. Cu toate acestea.81 C. Legiuitorul a voit sa excluda de la beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei pe infractorii care au savarsit infractiuni intentionate grave. In urma modificarii aduse. un alineat nou. este firesc si logic ca el sa faca aceasta dovada prin repararea pagubei pricinuite prin infractiune. Legiuitorul a fost mai prevazator fata de autorul unui concurs de infractiuni.81 C. 34 lit. in care se prevede ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 12 ani. pentru intregul concurs de infractiuni trebuie sa se aplice o singura pedeapsa globala. viol si tortura. Aceasta restrangere nejustificata a fost eliminata in urma modificarii 95 . in cazul in care pretinde sa i se acorde incredere prin suspendarea conditionata a executarii. se va putea dispune si atunci cand instanta a aplicat pedeapsa inchisorii de 2 ani la care a adaugat amenda conform art. avand in vedere pericolul social mai mare al faptelor si periculozitatea sporita a faptuitorului. oricare ar fi natura acestora.daca repararea de bunavoie a prejudiciului provocat persoanei vatamate prin fapta sa constituie o dovada ca infractorul intelege caracterul antisocial al faptei sale. in cazul concursului. Inainte de modificarea adusa prin Legea nr.

privitoare la obligatia repararii pagubei au fost completate. de suspendarea conditionata. lasand astfel instantelor cele mai largi posibilitati in ceea ce priveste depistarea si aprecierea semnificatiei lor. instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei numai daca paguba a fost integral reparata. 104/1992. instanta trebuie sa realizeze o analiza completa a personalitatii infractorului urmarind in acest sens comportarea sa in viata sociala. Inainte de aceasta modificare. dispozitiile art. condamnari pentru fapte din culpa precum si condamnari in privinta carora a intervenit reabilitarea sau pentru care s-a implinit termenul de reabilitare). pen.b.pe langa conditiile sus mentionate. cata vreme nu are la dosar dovada indeplinirii acestei obligatii. la locul de munca. In situatia in care condamnarea anterioara a constat in amenda. pana la pronuntarea hotararii. 81 lit. legea prevazand ca. pentru acordarea suspendarii executarii pedepsei se mai cere ca instanta de judecata sa aprecieze ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia. Se admite posibilitatea acordarii. 38 C. chiar daca persoana a suferit o condamnare anterioara la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. Codul penal in art. persoana condamnatului intereseaza sub raportul periculozitatii sale decurgand. 4. iar in al doilea rand din antecedentele sale penale. inainte si dupa 96 . a fost introdusa in cod prin Legea nr. PERSOANA CONDAMNATULUI – in cadrul conditiilor suspendarii. (condamnari pentru infractiunile savarsite in timpul minoritatii. in viitor va putea beneficia pentru pedeapsa aplicata unei noi infractiuni. in cazul condamnarii pentru o infractiune prin care s-a produs o paguba. in primul rand din fapta si din imprejurarile in care acesta a fost savarsita. Daca persoana a fost anterior condamnata la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii sau a executarii pedepsei intr-o inchisoare militara si s-au respectat conditiile impuse de lege.104/1992.140/1996. institutia suspendarii se poate aplica. dezincriminate. daca aceasta intra in vreunul din cazurile prevazute in art. Pentru acordarea suspendarii legea impune conditia ca persoana sa nu mai fi fost condamnata anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. deci instanta nu poate pune in discutie suspendarea executarii pedepsei chiar daca ar aprecia ca celelalte conditii sunt indeplinite. pentru infractiunile amnistiate. intrucat la expirarea termenelor prevazute de lege este reabilitata de drept. Conditia de a nu mai fi suferit anterior o condamnare superioara limitei de 6 luni. Practic. 81 alin. Legea nu arata acele elemente pe care instanta trebuie sa le ia in considerare pentru a aprecia daca se impune sau nu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. CONVINGEREA INSTANTEI CA SCOPUL PEDEPSEI POATE FI ATINS FARA EXECUTAREA PEDEPSEI . Prin Legea nr. In aceste conditii. a impus cerinta ca persoana sa nu fi fost condamnata anterior la pedeapsa inchisorii oricat de mica ar fi fost aceasta pedeapsa. in sensul ca instanta poate dispune suspendarea cand paguba a fost integral reparata sau plata despagubirii este garantata de o societate de asigurari.aduse institutiei suspendarii prin Legea nr.

aptitudinea faptuitorului de a se indrepta fara executarea pedepsei. daca din actele dosarului rezulta ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.ca aceleasi date. starile etc. mijloace de individualizare a pedepsei. pentru a putea dispune suspendarea conditionata a executarii.. imprejurari. pentru indreptarea sa. Dar cum. pentru indreptarea faptuitorului nu este necesar ca el sa execute pedeapsa. distrugeri si inlocuiri de acte.. de exemplu.intocmirea unor liste de plata fictive. ambele. pen. 80) Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Suspendarea conditionata a executarii si reducerea pedepsei ca efect al circumstantelor atenuante fiind.daca datele. se poate dispune suspendarea acesteia. chiar fara sa execute pedeapsa. ci o facultate a instantei de judecata care este libera sa aprecieze – chiar daca sunt indeplinite celelalte conditii – din oficiu sau la cererea condamnatului daca este sau nu cazul sa se acorde suspendarea. nu constituie motiv de netemeinicie a hotararii sau o incalcare esentiala a legii. cod 97 . este necesar a se exprima intotdeauna motivandu-se corespunzator concluzia la care s-a ajuns . Se aseamana foarte mult cu suspendarea conditionata. spre a se putea face aplicarea art. prin negarea savarsirii faptei sau prin incercarea de a invinui de savarsirea infractiunii alte persoane. 861. nimic nu se opune in principiu . In practica s-a decis insa ca misiunea instantei de a motiva suspendarea. fie pentru a comite. pen. retinute ca circumstante atenuante. 81 C. Din cele examinate mai sus rezulta ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu este un drept al condamnatului. Elementele de fapt ce stau la baza convingerii instantei ca faptuitorul este apt a se indrepta. imprejurarile. aceasta motivare dand posibilitatea instantei de control judiciar sa verifice temeinicia acestei masuri. ca folosirea unor mijloace viclene . 81 alin. constituie o imprejurare de natura a invedera lipsa unor garantii suficiente in sensul ca. nu este necesara executarea efectiva a pedepsei. ultim C. Instanta poate decide sa respinga cererea acestuia si este obligata sa motiveze acordarea suspendarii (art. permit sa se aprecieze ca aceasta conditie specifica este indeplinita. in unele cauze concrete asupra suspendarii conditionate a executarii pedepsei. Avand a se pronunta. Conditiile suspendarii sub supraveghereConditiile cu privire la infractiune: Pedeapsa cu inchisoarea sa nu fie mai mare de 4 ani (art. instanta a decis.) pen.nu permite a se aprecia ca pe viitor conduita inculpatului va fi buna chiar fara executarea pedepsei. fie pentru a acoperi o delapidare . de asemenea. care nu este ceruta si pentru constatarea circumstantelor atenuante. stari sau situatii sa se afle la baza folosirii amandurora. se cere indeplinirea unei conditii specifice .savarsirea infractiunii si numai in masura in care se dovedeste ca savarsirea faptei se datoreste unui concurs accidental de imprejurari si ca. 81 C. uneori pot coincide cu cele retinute de instanta ca circumstante atenuante. a hotarat ca adoptarea unei pozitii nesincere in cursul procesului.

daca pedeapsa aplicata e inchisoarea de cel mult 2 ani. c) Pierderea capacitatii de munca sa nu fi fost provocata de persoana in cauza. instanta poate. fie suspendarea sub supraveghere. adunata la durata pedepsei stabilita pentru infractiunea pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. Potrivit OG nr. 81 sau art. cu executare la locul de munca. Cand pedeapsa a fost aplicata pentru concurs de infractiuni. Daca in timpul termenului de incercare condamnatul nu a savarsit o alta infractiune si daca nu a intervenit revocarea sau anularea suspendarii. Cazuri speciale de suspendare a executarii pedepsei Suspendarea in cazul pierderii totale a capacitatii de munca-Conditii: a) Persoana sa fi fost condamnata la pedeapsa inchisorii. Exista in plus la sus-pedarea sub supraveghere o cauza de revocare facultativa. 861. 92/2000. Instanta trebuie sa aprecieze ca reeducarea inculpatului poate avea loc si in libertate. Sa nu fie vorba de infractiuni al caror maxim special depaseste 15 ani sau de infractiunile de viol. Impunerea masu-rilor de supraveghere este obligatorie. tortura si loviri sau vatamari cauza-toare de moarte. vatamare corporala grava. supravegherea modului de respectare a acestor obligatii si masuri revine serviciilor de probatiune. b) In timpul executarii pedepsei sa intervina pierderea totala a capacitatii de munca. De asemenea.penal). iar impunerea obligatiilor este lasata la latitu-dinea instantelor de judecata. La acesta pedeapsa se poate ajunge daca infractiunea a fost comisa de catre un minor. atunci cand con-damnatul nu respecta obligatiile si masurile de supraveghere impuse. cod penal. 863. cauzele de anulare si efectele acesteia sunt identice la cele doua tipuri de suspendare. instanta va dispune obligatoriu fie suspendarea conditionata. Suspendarea poate fi dispusa chiar daca nu sunt indeplinite conditiile generale prevazute de art. cod penal. 98 . apare o dispozitie speciala care spune ca se poate dispune acest tip de suspendare si in cazul infractiunii de furt calificat prevazut la art. daca a ramas in faza de tentativa sau daca au existat circumstante atenuante. Conditiile cu privire la infractor: Este necesar ca infractorul sa nu fi fost anterior condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an. 38. Revocarea suspendarii sub supraveghere-Cauzele si efectele revocarii suspendarii sub supraveghere sunt identice cu cele de la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei. De asemenea. Acest tip de suspendare nu se poate dispune in cazul unei pedepse cu amenda. fie sa prelungeasca termenul de incercare cu cel mult 3 ani. 209 (3). Astfel. Daca sunt indeplinite aceste conditii. Termenul de incercare: Este compus dintr-o durata de la 2-5 ani. In legatura cu aceasta problema exista o serie de discutii in doctrina. fie sa revoce suspendarea. stabilita de instanta. O alta particularitate a acestui tip de suspendare este existenta unui ansamblu de obligatii si masuri de supraveghere (art. suspendarea se poate dispune numai daca aceasta nu depaseste 3 ani. acesta este reabilitat de drept. cod penal) pe care instanta le poate impune persoanei condamnate pe durata termenului de incercare. afara de cazurile cand condamnarea intra in una din ipotezele prevazute in art.

38. toate prevederile cu privire la revocarea si anularea suspendarii conditionate de la majori opereaza si in cazul minorilor. Sub aspectul conditiilor de acordare a suspendarii singura particularitate priveste antecedentele penale. 110 si art. Efectele suspendarii conditionate S-a pus problema in doctrina daca aceasta modalitate de individualizare are ca efect reabilitarea de drept. Conditii: a) Hotararea de condamnare sa se fi fost pronuntat pentru infractiunea de abandon de familie. ci se grefeaza pe suspendarea conditionata. 1101. deoarece nu sunt indeplinite conditiile de la art. Suspendarea in cazul infractiunii de abandon de familie Prin dispozitiile art. fiindca anularea se dispune atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de art. pentru ca nu e necesar sa fie indeplinite conditiile prevazute in art. cod penal. 1101. odata indeplinite conditiile prevazute de art. in linii generale. aceasta deroga de la dreptul comun. Oricum. cod penal „Condamnarile pronuntate pentru fapte savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi”. 305 (4). 109. Suspendarea in cazul infractiunilor comise de minori-Legiuitorul a reglementat doua modalitati ale suspendarii. Daca aceste conditii sunt indeplinite. Ea cunoaste doua modalitati: 1. Suspendarea sub supraveghere-Ea nu se aplica decat in cazul pedepsei inchisorii. savarseste din nou infractiunea de abandon de familie. Nici acest tip de suspendare nu are ca efect reabilitarea de drept. ea nu are ca efect reabilitarea de drept. in termenul de incercare. De asemenea. cod penal si. dar urmeaza regimul de drept comun in ceea ce priveste revocarea.cod penal. se poate observa ca in cazul minorilor reabili-tarea ar fi lipsita de obiect. Infractiunile care intra sub incidenta acestui articol nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie pentru a se putea dispune suspendarea. cod penal. Nu trebuie confundata cu suspendarea sub supraveghere aplicata majorilor.2 ani. cod penal: a) Suspendarea conditionata Aplicata minorilor. Aceasta suspendare nu poate fi anulata. In cazul pedepsei cu amenda termenul de incercare este de 6 luni. deoarece orice tip de infractiune ar comite minorul aceasta ar intra sub incidenta art. aceasta suspendare urmeaza. regimul de drept comun cu urmatoarele particularitati: In cazul pedepsei inchisorii. cod penal. b) Suspendarea sub supraveghere sau sub control E prevazuta de art. 305 (4). cod penal. suspen-darea este obligatorie. deoarece potrivit art. De asemenea ea nu poate fi revocata decat daca infractorul. b) Pana la pronuntarea hotararii inculpatul sa fi achitat pensia de intretinere. termenul de incercare este compus din pedeapsa aplicata adunata la un interval de timp stabilit de instanta intre 6 luni. s-a instituit posibilitatea suspendarii conditionate a pedepsei in cazul infractiunii de abandon de familie. cod penal. 81. 81. Presupune 99 . 81 si art. Deoarece legea nu contine dispozitii cu caracter derogatoriu. Aceasta. Aceasta modalitate speciala de suspendare nu cunoaste conditii proprii de aplicare. Aceasta suspendare nu poate fi anulata. Astfel. cod penal. in plus. instanta e obligata sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei. reglementate in art. 861.

incredintarea supravegherii si executarea unor obligatii. 863 (3). 2. In alegerea unei posibilitati. Obiectul juridic se refera la respectul datorat sechestrului legal aplicat. persoana faptuitorului etc. fie sa prelungeasca termenul de incercare cu cel mult 3 ani. Obiectul material consta in bunul legal sechestrat. Nu are ca efect reabilitarea de drept. instanta poate sa-i impuna respectarea masurilor de supraveghere prevazute de art. Subiect activ poate fi orice persoana. cod penal. a dispozitiilor prevazute de art. daca termenul de incercare a depasit aceasta varsta. 81) Sustragerea de sub sechestru. Daca minorul se sustrage dupa implinirea varstei de 18 ani sau daca nu-si indeplineste obligatiile impuse potrivit art. 103.2-infractiunea este mai grava daca fapta a fost savarsita de custode. cod penal.244-Cod penal-sustragerea unui bun care este legal sechestrat. Potrivit textului legal. printre care gradul de pericol social al faptei. dupa implinirea acestei varste. Al. instanta. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de sustragere a bunului legal sechestrat. instanta va tine cont de mai multe situatii. cod penal in cazul suspendarii sub supraveghere aplicabile majorilor. fie sa revoce suspendarea. de cele mai multe ori. cod penal). instanta are mai multe posibilitati: Dispune suspendarea conditionata. pana la implinirea varstei de 18 ani. 103 (3). respectiv dipozitiile prevazute de art. Daca sunt indeplinite conditiile pentru a se dispune una din modalitatile de mai sus. 100 .incredintarea su-pravegherii minorului pe durata termenului de incercare pana la implinirea varstei de 18 ani unei persoane sau unei institutii prevazute in art. 863 (3). Dispune suspendarea conditionata si supravegherea minorului. Varianta a doua este mai rar dispusa. 863 (3). fiindca nu ar avea obiect (vezi art. Ultimele doua posibilitati se pot aplica doar in cazul pedepsei cu inchisoarea. Suspendarea sub control-Potrivit acestei modalitati. instanta poate. cod penal. iar cea de-a treia nu a fost dispusa aproape niciodata. pe durata termenului de incercare. Participatia penala este posibila in toate formele. 109. cod penal. In mod normal. Art. o data cu dispunerea suspendarii si cu incredintarea supravegherii minorului instanta poate sa dispuna indeplinirea de catre acesta. apeleaza la prima varianta. sustragerea de sub supraveghere inainte de implinirea varstei de 18 ani poate atrage revocarea acestei masuri. Dupa implinirea varstei de 18 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Dispune suspendarea conditionata. Tentativa nu se pedepseste. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la un an sau amenda.

2. Al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani in forma al.194-Cod penal-constragerea unei persoane prin violente sau amenintare sa dea. sa faca. Tentativa nu se pedepseste. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii persoanei.82) Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.1 cu intentie directa sau indirecta. 84) Tâlhăria. Contrangerea trebuie exercitata prin violenta sau amenintare si trebuie sa fie efectiva.1 dar nu se pedepseste. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Art. Art. Se majoreaza cu un an maximul pedepselor prevazute in al. De regula infractiunea nu are obiect material. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. sa nu faca sau sa sufere ceva daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos pentru sine sau pentru altul. Al. Subiect activ poate fi orice persoana. Obiectul juridic principal consta in libertatea morala a persoanei iar obiectul juridic secundar poate consta in bunuri. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de sustragere sau de distrugere. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de constragere exercitata asupra unei persoane. Art.3-infractiunea este mai grava daca faptele din al. Latura subiectiva presupune intentia directa deoarece faptuitorul savarseste fapta cu scopul de a dobandi in mod injust un folos pentru sine sau pentru altul. Infractiunea se savarseste in forma al.2 din culpa.211-Cod penal-furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea 101 . Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Consumarea infractiunii are loc in momentul exercitarii constragerii. Subiect activ poate fi orice persoana. iar in forma al. Obiectul material consta in dosarul.1 care prezinta o anumita valoare.1 si inchisoare de la 3 luni la 5 ani in forma al. Forma agravata al. Obiectul juridic se refera la respectul datorat autoritatii.1 si 2. documentul care se sustrage. Participatia penala este posibila sub toate formele. Tentativa este posibila numai in forma al.2-distrugerea din culpa a vreunuia din inscrisurile prevazute in al.1 si 2 sunt savarsite de un functionar public in exercitiul atributiilor sale de serviciu. 83) Şantajul.242-Cod penal-sustragerea sau distrugerea unui dosar care se afla in pastrarea sau detinerea unei institutii.2-constragerea consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare compromitatoare pentru persoana amenintata. pentru sotul acestuia sau pentru o ruda apropiata.

iar in al doilea rand la corpul persoanei. in timpul unei calamitati. transformarea bunului-modificarea acestuia astfel incat sa nu mai fie usor recunoscut.3-daca talharia a produs consicente deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei. inlesnirea valorificarii bunului-ajutorul acordat pentru realizarea 102 . Obiectul material consta in bunul tainuit. Elementul material al laturii obiective poate fi realizat prin una din urmatoarele actiuni alternative: primirea bunului. slutirea. iar obiectul juridic secundar se refera la atributele fundamentale ale persoanei. Infractiunea are trei forme agravate: al. deorece exista dublu scop. Participatia in forma al. Urmarea imediata consta pe de parte in pricinuirea unei pagube.2unu-daca talharia a fost savarsita: de doua sau mai multe persoane impreuna. Al. intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport. 85) Tăinuirea. Al. Obiectul material consta in primul rand intr-un bun mobil. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin doua activitati. cunoscand ca bunul provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material. daca a avut ca urmari: pierderea unui simt sau organ. Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 20 ani. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.2-cand talharia este savarsita in urmatoarele imprejurari: de o persoana mascata. Participatia penala este posibila sub toate formele.victimei in stare de inconstienta sau de neputinta de a se apara. Tentativa se pedepseste.1 este posibila numai in forma instigarii si a complicitatii anterioare. de o persoana avand asupra sa o arma. iar in al doilea rand savarsirea furtului. o substanta narcotica sau paralizanta. Constituie tentativa si numai executarea actelor de violenta. iar obiectul juridic secundar se refera la infaptuirea justitiei. deghizata sau travestita. precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. in timpul noptii. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 18 ani. Art.221-Cod penal-primirea. Latura subiectiva presupune intentia directa. dobandirea bunului. o infirmitate permanenta fizica sau psihica. incetarea functionarii acestora. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. in primul rand insusirea bunului. iar pe de alta parte in in incalcarea unui atribut fundamental al persoanei. activitatea principala corespunzatoare furtului si alta secundara constand in folosirea violentei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 20 ani. dobandirea su transformarea unui bun ori inlesnirea valorificarii acestuia. intr-o locuinta. Subiect activ poate fi orice persoana. avortul sau punerea in primejdie a vietii persoanei. Obiectul juridic principal are caracter patrimonial. Subiect activ poate fi orice persoana. Obiectul juridic principal se refera la posesia si detentia asupra bunurilor mobile.

in abstract. executare care fie nu a fost dusa pana la capat. dar arma nu functioneaza. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 7 ani. Suntem in prezenta tentativei imperfecte atunci cand actul de executare a fost intrerupt. Taiunuirea savarsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste. fara ca sanctiunea aplicata sa depaseasca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit. cat si in concret. interventie indreptata spre impiedicarea producerii rezultatului. mijloacele folosite sunt apte. Tentativa nu se pedepseste. 20. cod penal. Exista o tentativa absolut improprie atunci cand 103 . Trebuie sa se faca distinctie intre inexistenta obiectului material si aflarea obiectului in alta parte decat cea in care se credea. sa produca rezultatul. dar rezultatul nu s-a produs datorita modului gresit de utilizare a acestor mijloace.folosului urmarit. Efectele care se produc sunt diferite. In functie de cauza neproducerii rezultatului avem: a) tentativa proprie b) tentativa improprie Exista o tentativa proprie atunci cand mijloacele folosite erau apte sa produca rezultatul. Latura subiectiva presupune intentia directa. Neproducerea rezultatului se poate datora unor imprejurari straine de vointa infractorului sau chiar de interventia autorului. astfel incat nu mai era posibil producerea rezultatului.Intreruperea se poate datora si unor cauze straine de vointa autorului sau chiar datorita vointei acestuia. fie nu a produs rezultatul prevazut de norma de incriminare. fie in abstract. Atunci cand infractorul incearca sa ucida victima cu o arma de foc. Atunci cand obiectul material se afla in alta parte decat credea faptuitorul. Exista o tentativa improprie atunci cand rezultatul nu s-a produs din cauza ca mijloacele folosite nu puteau duce la lezarea obiectului juridic fie in concret. atat in abstract. dar datorita defectiunilor nu produc rezultatul. Potrivit art. Exista o tentativa relativ improprie: Atunci cand infractorul administreaza o cantitate de otrava care se dovedeste insuficienta pentru a produce moartea. Scopul obtinerii de catre faptuitor a unui folos material poate fi pentru sine sau pentru altul. Tentativa improprie poate fi clasificata in: a) Tentativa relativ improprie b) Tentativa absolut improprie Exista o tentativa relativ improprie atunci cand rezultatul nu s-a produs datorita insuficientei si diferitelor mijloace folosite ori datorita faptului ca obiectul material nu se afla la locul unde credea faptuitorul.Formele tentativei:In functie de momentul pana la care a fost adus actul de executare se face distinctie intre: a) tentativa perfecta (terminata) b) tentativa imperfecta (intrerupta) Suntem in prezenta tentativei perfecte atunci cand actul de executare a fost adus pana la capat. dar rezultatul nu s-a produs. In aceasta situatie. 86) Tentativa. tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea. Urmarea imediata consta in pricinuirea unui pagube si impiedicarea a desfasurarii normale a activitatii de justitie.

Art. 87) Traficul de droguri.2-daca faptele de mai sus au ca obiect droguri de mare risc. procurarea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interizcerea unor drepturi. totusi infractiunea nu este sanctionata: a) Desistarea b) Impiedicarea producerii rezultatului. in materia sanctionarii tentativei pentru sanctionarea limitata. Sanctionarea tentativei-Se face distinctie intre sanctionarea limitata si sanctionarea nelimitata a tenta-tivei. mijloacele folosite sunt inapte. nu poate fi lezat prin mijloacele folosite. Avem de a face cu o tentativa absolut improprie atunci cand se incearca uciderea victimei prin farmece. Astfel. producerea. desi mijloacele folosite aveau aceasta aptitudine. Cuantumul pedepsei-Se face distinctie intre sistemul parificarii pedepsei si sistemul diversificarii pedepsei. pedeapsa este inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. fabricarea. punerea in vanzare. oferirea. Al. Sanctionarea nelimitata presupune ca tentativa se pedepseste intotdeauna.2-cultivarea. Exista doua situatii in care. transportul. deoarece nu exista obiectul material. trimiterea. Pedeapsa e cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului aplicat in cazul infractiunii consumate. prepararea. 143/2000. tentativa se pedepseste atunci cand e prevazuta in mod expres si cu o pedeapsa mai mica decat la infractiunea consumata.consumarea infractiunii nu era posibila datorita modului in care era conceputa executarea. desi avem tentativa si legea prevede sanctiune pentru aceasta.3-introducerea sau scoaterea din tara precum si importul sau exportul de droguri de risc fara drept se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. sa produca rezultatul. prevăzut de art. In cel de-al doilea caz sanctiunea se face in limite mai reduse decat in cazul infractiunii consumate. pe baza citeriului diversificarii pedepsei. prin natura lor. transformarea. in vreme ce sanctiunea limitata presupune ca tentativa se pedepseste atunci cand legea prevede expres acest lucru. Fapta putativa nu se pedepseste. In primul caz. Tentativa absolut improprie nu se pedepseste. experimentarea. 2 şi 3 din Legea nr. deci nu este posibila lezarea obiectului juridic. desi existent. extragerea. Legiuitorul roman a optat. Daca este vorba de droguri de mare risc pedeapsa este inchisoare de la 15 la 25 ani si interizcerea unor drepturi. vanzarea. Tentativa absolut improprie nu se pedepseste datorita faptului ca obiectul material. In acest caz. se aplica aceeasi pedeapsa ca si pentru fapta savarsita. distribuirea cu orice titlu. prin stropire cu apa sfintita etc. 104 . cu referire la o grupa de infractiuni. Dispozitia privind sanctionarea tentativei poate fi cuprinsa in textul care sanctioneaza o anumita fapta sau poate fi cuprinsa intr-un text distinct. Art.

Art.1-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Daca prejudiciul este de pana la 100000 Euro se poate aplica amenda. executarea de evidente contabile duble folosindu-se de casele de marcat.2-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi asocierea in vederea savarsirii faptelor de mai sus. pana la primul termen de judecta inculpatul acopera total prejudiciul limitele pedepsei se reduc la jumatate. 3-10 din Legea nr.5-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda impiedicarea sub orice forma a organelor competente de a intra in sedii incinte sau pe terenuri cu scopul efectuarii verificarilor. Art.88) Infracţiunile prevăzute de art.10-al.6-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau amenda retinerea si nevarsarea cu intentie in cel mult 30 zile de la scadenta a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa. 241/2005. banderolelor sau formularelor tipizate. punerea in circulatie fara drept a timbrelor. iar daca prejudiciul este mai mare de 500000 Euro limitele pedepsei se majoreaza cu 3 ani.1constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoareele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale: ascunderea sursei taxabile. daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii. desi putea sa o faca. Art. Art.3-constituie infractiune si se pedepseste cu amendafapta contribuabilului care cu intentie nu reface documentele de evidenta contabila distruse. stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor avand ca rezultat obtinerea fara drept a unor sume de bani cu titlu de rambursari de la bugetul de stat . Art.4-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente dupa ce a somata de 3 ori documentele legale si bunurile din patrimoniu. in termenul inscris in documentele de control. Art. Art. fiscale sau vamale. Art.1-in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala.1-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. iar daca prejudiciul 105 .8-al. Tentativa se pedepseste. instrainarea sau degradarea bunurilor sechestrate. Daca prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100000 Euro limitele pedepsei se majoreaza cu 2 ani. prevazuta de lege.Al. sustragerea de la efectuarea verificarilor prin nedeclarea sau declarea inexacta a sediilor si punctelor de lucru.7 al.9-al.2-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi tipizare sau punerea in circulatie cu stiinta a timbrelor sau formularelor tipizate utilizate in domeniul fiscal cu regim special falsificate. evidentierea de cheltuieli care nu baza reala. omisiunea evidentierii in actele contabile a operatiunilor comerciale efectuate. Al. in scopul verificarii financiare. distrugerea de acte contabile. utilizate in domeniul fiscal cu regim special.

este de pana la 50000 Euro se aplica o sanctiune administrativa. Participatia penala ete posibila numai sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. Obiectul material consta in corpul victimei. Forme agravate: al. fara drept a unui imobil aflat in posesia altuia. Activitatea secundara constand in intrebuintarea de violente. Daca culpa faptuitorului in una din cele dua forme nu poate fi stabilita fapta nu constituie infractiunea de ucidere din culpa. 89) Tulburarea de posesie. Urmarea imediata consta in moartea unei persoane. Tentativa nu este posibila. Art. Participatia penala este posibila sub toate formele.2 este savarsita de 2 sau mai multe persoane impreuna. Latura obiectiva consta intr-o activitate de ucidere care poate fi actiune sau inactiune.3-daca fapta din al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Consumarea infractiunii are loc in momentul ocuparii imobilului.178 al. Subiect activ poate fi orice persoana. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Elementul material al laturii obiective presupune o actiune de ocupare a unui imobil aflat in posesia altuia. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 5 ani. daca imobilul se afla in posesia unei persoane private.1 se savarseste prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar al unui imobil aflat in posesia altuia. Participatia penala este posibila numai sub forma participatiei improprii. 90) Uciderea din culpă. Subiect activ poate fi orice persoana chiar si proprietarul. amenintari trebuie sa fie folosita de faptuitor ca mijloc pentru realizare activitatii principale de ocupare a imobilului. Latura subiectiva presupune culpa cu sau fara previziune. Culpa exclusiva a victimei la producerea rezultatului inlatura raspunderea penala a faptuitorului. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 2 ani sau amenda. Obiectul juridic consta in dreptul la viata. Art. In cazul culpei cu previziune faptuitorul a prevazut posibilitatea producerii rezultatului dar a sperat in mod usuratic ca acest rezultat nu se va produce. Infractiunea are patru forme agravate: al.220-Cod penal-ocuparea in intregime sau in parte. Al.1-Cod penal-infractiunea consta in uciderea din culpa a unei persoane. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. In cazul culpei simple faptuitorul nu a prevazut rezultatul desi trebuia si putea sa-l prevada.2- 106 . Consumarea are loc in momentul producerii mortii victimei.2-daca fapta prevazuta in al. Tentativa nu se pedepseste. Culpa concurenta a victimei care care contribuie la producerea rezultatului nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 7 ani.

Ultrajul este absorbit de omorul calificat prevazut de art. Participatia penala este posibila sub toate formele.239-Cod penal-insulta sau calomnia savarsita nemijlocit ori prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii. Se poate adauga la pedepsele prevazute o spor de pana la 3 ani. Al. Infractiunea are obiect material numai in forma agravata cand se realizeaza acte de violenta fiizca asupra corpului victimei. Se cere ca faptuitorul sa fie un conducator de vehicul cu tractiune mecanica si acesta sa aiba in momentul savarsirii faptei o imbibatie alcoolica peste limita legala sau sa fie in stare de ebrietate.175 lit. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. iar obiectul juridic secundar in onoarea si demnitatea persoanei. precum si atributiilor fundamentale ale persoanei.f-Cod penal. Art. Latura subiectiva presupune intentia directa sau indirecta. cand functionarul se afla in exercitiul functiunii sau in legatura cu exercitiul functiei. Al. Elementul material se realizeaza printr-o insulta sau calomnie. Este vorba de o unitate infractionala legala compusa din fapte care astfel ar fi ramas infractiuni diferite si ar fi intrat in concurs. meseriei ori in indeplinirea respectivei activitati. meserias sau alta persoana care efectueaza o anumita activitate.3-uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica avand in sange o imbibare alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate. fapta sa fie urmarea nerespectarii acestor dispozitii legale sau masuri de prevedere.4-fapta savarsita din culpa de orice alta persoana in exercitiul profesiei si care se afla in stare de ebrietate. Al. Tentativa nu se pedepseste. Obiectul juridic principal consta in respectul datorat autoritatii de stat.prima forma agravata consta in uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilr de prevede pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati.5-daca prin savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. Trebuie intrunite urmatoarele conditii: faptuitorul trebuie sa fie profesionist. Sanctiunea consta 107 . Fapta trebuie savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa. Agravanta se refera la rezultatul produs. Urmarea imediata consta intr-o atingere adusa autoritatii de stat. 91) Ultrajul. Subiect activ poate fi orice persoana. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. fapta sa fie savarsita in exercitiul profesiei. sa existe anumite dispozitii legale sau masuri de prevedere pentru exerctiul profesiei sau meseriei ori pentru efectuarea acelei activitati. constand in moartea a doua sau mai multe persoane. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani.

3-ipoteza I-lovirea sau orice acte de violenta sau vatamarea corporala a persoanei prevazute in al. In aceasta categorie intra infractiunea continuata. infractiunea continuata se delimiteaza de unitatea naturala colectiva la care actele de executare erau comise in mod continuu. infractiunea de obicei si infractiunea progresiva. dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale.in inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda. b) Sa existe o singura rezolutie infractionala. Existenta unei rezolutii infractionale unice se determina in practica dupa anumite criterii.2-infractiunea este mai grava cand este savarsita asupra unui functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. se mai au in vedere modalitatea de comitere a actiunii. desfasurarea ulterioara a infractiunii. se poate vorbi de o singura rezolutie. c) Toate actiunile sa realizeze continutul aceleiasi infractiuni. precum si obiectele vizate. actiuni sau inactiuni care prezinta. Sanctiunea este cea din aliniatele precedente la care maximul special se majoreaza cu 3 ani. infractiunea complexa. Pentru a putea vorbi de o rezolutie infractionala trebuie ca aceas-ta sa fie determinata. ar exista o pluritate de infractiuni. fiecare in parte. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 7 ani. adica faptuitorul sa aiba in minte. Aceasta presu-pune doua lucruri: In primul rand. in mod normal. Infractiunea continuata-Este reglementata in art. Este necesar ca inainte de incepe-rea executarii actiunii faptuitorul sa ia aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actiunile comise ulterior. Al. cel putin in linii mari. sunt unite prin vointa legiuitorului.3-ipoteza II-daca s-a produs o vatamare corporala grava. continutul aceleiasi infractiuni”.1. Mai explicit. b) Unitatea legala de infractiuni exista atunci cand. dar legiuitorul a prevazut expres existenta unei singure infractiuni. ea reprezinta o suma de infractiuni de acelasi fel. pot sa probeze existenta unei rezolutii unice. comise in baza aceleiasi hotarari. jandarm sau politist.. daca acest interval e scurt. daca sunt asemanatoare. fara inreruperi. 92) Unitatea legală de infracţiune. Prin existenta acestei conditii. Infractiunea are patru forme agravate: al. Rezolutia unica presupune mai mult decat o simpla idee infractionala. Sanciunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani. De exemplu. Al. sa existe unitate de incadrare 108 . Astfel. dupa marimea intervalului de timp dintre actiuni. cod penal potrivit caruia . Conditiile de existenta ale infractiunii continuate a) Sa existe mai multe actiuni comise la diferite intervale de timp. 41 (2). Unitatea legala de infractiuni exista atunci cand doua sau mai multe actiuni sau rezultate. intr-o infractiune unica. De asemenea. Al.4-faptele sunt savarsite asupra unui magistrat. care. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 4 ani.infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp. care in mod normal ar fi realizat continutul a mai multe infractiuni.

juridica si In al doilea rand. violul -. instigator. b) Infractiune complexa in forma agravata -. iar la concurs nu exista acesta conditie. In cazul in care in cadrul unei infractiuni continuate un infractor participa in mai multe forme de participatie se ia in considerare forma de participatie cea mai grea. complice). Daca infracti-unile sunt comise in modalitati asemanatoare si vizeaza acelasi obiect exista. de re-gula. Cand elementul care realizeaza continutul altei infractiuni este o circumstanta agravanta (Ex: furt prin efractie). infractiunile continue si cele de obicei se pot comite in forma continuata. Ea este reglementata in art. Cand continutul de baza al infractiunii cuprinde un element care realizeaza singur continutul unei infractiuni. Ceea ce caracterizeaza infractiunea complexa este 109 . cod penal. Categorii de infractiuni care nu se pot comite in forma continuata 1) Infractiunile al caror rezultat este indivizibil sau definitiv (Ex: omor. iar la concursul omo-gen exista o pluralitate de rezolutii. insa sporul e cel de la concursul de infractiuni (5 ani pentru inchisoare si jumatate din maxim pentru amenda). E obligatoriu sa existe acelasi subiect pasiv. Rezultatele partiale trebuie sa poata fi cumulate intr-un rezultat unic. existand si in-fractiuni complexe comise printr-o singura actiune (ultrajul). De regula. Criteriile de delimitare sunt urmatoarele: a) La infractiunea continuata exista o unitate de rezolutie. b) In cazul infractiunii continuate este obligatorie existenta aceluiasi subiect pa-siv. Este important de precizat ca si unele infractiuni omisive se pot comite in forma continuata. c) La infractiunea continuata se cere ca intre actiuni sa existe anumite intervale de timp. deoarece in cazul acestora nu exista rezolutie infractionala. format din violenta si act sexual). formata din furt si violenta. Nu e necesar ca aceasta sa fie comisa prin doua actiuni. In raport de aceste conditii trebuie sa se faca distinctie intre infractiunea conti-nuata si concursul real omogen. coautor. in timp ce la concurs nu este ceruta aceasta conditie. De asemenea. cod penal infractiunea continuata se sanctioneaza dupa acelasi sistem ca si recidiva postexecutorie. In situatia in care o persoana participa la o singura actiune se va retine ca a comis o infractiune continuata doar daca stia ca participa la o astfel de infractiune. Din aceeasi ratiune nu pot fi comise sub forma infractiunilor continuate nici infractiunile praeterintentionate. 2) Infractiunile din culpa. De exemplu. bariera la trecerea trenului. o singura rezolutie. fara sa conteze insa for-ma de participatie si fara sa conteze daca isi schimba sau nu calitatea in care participa la comiterea infractiunii (autor. Infractiunea complexa poate fi de doua feluri: a) Infractiune complexa in forma simpla -. avort). ceferistul care nu lasa. Infractiunea complexaEste infractiunea in cazul careia unul dintre elementele constitutive ale infractiunii realizeaza continutul unei alte infractiuni (Talharia -. 41 (3). d) Toate actiunile sa fi fost comise de aceeasi persoana. adica cu o pedeapsa intre minimum si maximum special al infractiunii comise. sa existe acelasi rezultat al intregii infractiuni. se considera ca atunci cand intre actiuni trec intervale de timp foarte lungi exista mai multe rezolutii. Sanctionarea infractiunii continuate Potrivit art. in mod repetat. 42.

Importanta acestei clasificari consta in faptul ca in cazul infractiunii complexe in forma simpla. Ceea ce diferentiaza infractiunea de obicei de cea continuata este faptul ca in cazul celei dintai un act de executare luat separat nu are relevanta penala. potrivit textului legal. Dupa parerea noastra. dintre care unul este principal iar celalalt. infractiunea absorbanta trebuie sa aiba un pericol social mai mare decat infractiunea absorbita (sa aiba o pedeapsa mai mare). Daca lipseste acest carac-ter determinat sau determinabil fapta nu este complexa si nu absoarbe o alta infrac-tiune. o infractiune este complexa si o absoarbe pe alta atunci cand infractiunea absorbanta nu se poate co-mite niciodata fara a comite automat si infractiunea absorbita. Deci. fabrica. este necesar sa fie comise mai multe acte de executare. in timp ce la infractiunea continuata orice act de executare luat separat este infractiune. cod penal care incrimineaza uciderea din culpa comisa de catre un conducator auto aflat in stare de ebrietate. fie explicit. dar in forma simpla. fara a se leza si cel principal. Au existat discutii in doctrina daca furtul prin efractie absoarbe sau nu violarea de domiciliu. 2) Criteriul caracterului determinat sau determinabil al infractiunii absorbite . nefiind determinata sau determinabila. uzina etc.Presupune ca textul legal al infractiunii complexe trebuie sa precizeze. In cazul in care se lezeaza doar obiectul juridic secundar.existenta a doua obiecte juri-dice. 178 (3). au existat discutii cu privire la textul art. Exista o anumita forma a acestei infractiuni numita infractiune de simpla repe-tare. Potrivit acestuia. deoarece aceasta infractiune se poate comite si in alte locuri decat pe drumurile publice. Infractiunea complexa prezinta importanta doar din punct de vedere al delimi-tarii acesteia de concursul de infractiuni. De asemenea. care sunt si conditiile de existenta ale infractiunii complexe: 1) Criteriul necesitatii absorbtiei Potrivit acestui criteriu. insa una dintre ele este infractiune banuita a fi complexa. 3) Criteriul pericolului social -. insa nu e asa. in acest caz va exista concurs de infractiuni. asa cum prevede Codul rutier. Aceasta se consuma atunci cand se aduce atingere obiectului principal. secundar. Infractiunea de inselaciune nu e una complexa. Daca pedeapsa pentru infractiunea absorbita este mai mare se retine intotdeauna concurs de infractiuni. 178 absoarbe prevederea din Codul rutier. s-au format trei criterii de delimitare. infractiunea care este absorbita. care sa evidentieze existenta unei obisnuinte. La prima vedere art.. in timp ce la infractiunea complexa in forma agravata. fie implicit. exista tentativa la infractiunea complexa. Infractiunea de obicei-Pentru a exista infractiune de obicei. Acest criteriu se analizeaza in abstract. daca nu sunt indeplinite criteriile de existenta ale infractiunii complexe se vor retine tot 2 infractiuni. care se caracterizeaza prin faptul ca legea precizeaza cu exactitate numarul ac-telor de executare care 110 . inexistenta conditiilor de existenta ale infractiunii complexe conduce la retinerea a doua infractiuni distincte. Astfel. deoa-rece poate exista furt prin efractie si din masina. acesta nu absoarbe violarea de domiciliu.

cod silvic incrimineaza insusirea de cel putin doua ori a vreascurilor din padure ce depasesc o cantitate de 3m² de lemn. daca elementul nou aparut intervine dupa epuizarea actiunii. iar conditia unicitatii rezolutiei este indeplinita. in mod natural. se produce un singur rezultat si. atunci exista o noua rezolutie infractionala si o pluralitate de infractiuni. 183. Infractiunea continua-Este acea infractiune care se caracterizeaza prin faptul ca fie actiunea.trebuie comise pentru a exista infractiune. atunci exista doar o modificare a rezolutiei initiale. existand incadrare juridica si atunci cand o parte dintre actele de executare realizeaza forma simpla a infractiunii. iar alte acte de executare realizeaza forma calificata (agravanta) a infractiunii. 98. 93) Unitatea naturală de infracţiune. O actiune cuprinde mai multe acte atunci cand actele respective sunt executate in mod continuu. Ceea ce conteaza pentru incadrarea juridica a faptei este rezultatul final care se produce. in timp ce incadrarile an-terioare isi pierd relevanta. Este indeplinita aceasta conditie. Formele unitatii naturale de infractiuni 1) Unitatea naturala colectiva exista atunci cand. 2. Pentru ca actiunea sa cuprinda mai multe acte trebuie ca intre aceste acte sa nu existe intreruperi sau intervale de timp. Daca elementul nou aparut in cadrul rezolutiei infractionale intervine inainte de epuizarea actiunii. c) Toate actele care creeaza actiunea unica trebuie sa aiba acceasi incadrare juridica. conducand la o alta incadrare juridica a faptei (Exemplul clasic: art. d) Existenta aceluiasi subiect pasiv sau existenta aceluiasi obiect juridic lezat. care sa fie nefiresti in raport de natura infractiunilor. Exista doua forme de infractiuni continue: a) Acea forma la care actiunea este continua (Ex: 111 . art. Infractiunea progresiva-Exista atunci cand. Intr-o astfel de ipoteza. art. In schimb. dupa comiterea actiunii de catre faptuitor. Infractiunea simpla exista atunci cand avem un singur act de executare si un singur rezultat. exista si cazuri de infractiuni progresive comise intentionat sau din culpa. 1. Daca infractorul a fost condamnat pentru prima fapta. rezultatul faptei se agraveaza fara interventia faptuitorului. acesta determinand incadrarea juridica a faptei. Chiar daca de cele mai multe ori infractiunea progresiva apare la infractiunile comise praeterintentionat. Conditii de existenta: a) Trebuie sa existe o singura actiune realizata prin mai multe acte. prin mai multe acte care se unesc intr-o singura actiune. 180 -. fapta incadrandu-se intr-o singura norma legala. b) Trebuie sa existe aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actele de executare. fie re-zultatul actiunii se prelungesc pe o perioada mai lunga de timp datorita naturii lor. Astfel. o singura infractiune. incadrarea juridica a faptei va fi in forma agravanta a acesteia. cod penal). in consecinta. firesc o singura infractiune. adica printr-un proces executional unic. atunci cand se produce rezultatul mai grav se face recurs in anulare si se da o noua hotarare de condamnare. a) Unitatea naturala de infractiuni exista atunci cand o fapta constituie.

atunci cand un infractor care fura curent electric e prins si debransat de catre politie. b) Acea forma la care actiunea este unica. astfel incat orice intrerupere a actului de executare conduce la solutia retinerii unei pluralitati de infractiuni. Potrivit doctrinei. Daca s-ar lua in considerare momentul condamnarii ca fiind momentul intre-ruperii actului de executare. Infractiunile continue mai pot fi clasificate in: a) Infractiuni continue succesive . ele fiind rezultatul unei fictiuni prin care se con-sidera ca o infractiune s-a epuizat. datorita naturii infractiunilor respective exista anumite intreruperi ale continuitatii (in cazul furtului de curent. momentul trimiterii in judecata echivaleaza cu intreruperea actului de executare. Intreruperile judiciare ale actului de executare-In mod normal. portul ilegal de arma. s-ar crea un perpetum mobile judiciar. ci mai sunt si perioade in care nu este folosita reteaua de curent).Acele infractiuni in cazul carora. Aceasta ar fi afectata doar daca intreruperile nu ar mai fi normale sau firesti. b) Infractiuni continue permanente . Momentul consumarii infractiunii este momentul primului act de executare.Conducerea in stare de ebri-etate. in cazul infractiunilor cu durata de executare. printr-o fictiune se considera ca infractiunea s-a epuizat. de arme etc. nu se intrerupe actul de executare. Momentul consumarii si epuizarii infractiunii-Ca regula generala. cat si cel referitor la momentul epuizarii infractiunii sunt la fel reglementate in cazul tuturor infractiunilor cu durata de executare. Este important de precizat ca atat capitolul referitor la intreruperile judiciare ale actului de executare. Aceasta clasificare este importanta deoarece se tine cont de faptul ca in cazul infractiunilor continue succesive doar intreruperile anormale duc la un concurs de infractiuni. detinerea de instrumente in vederea falsificarii). in timp ce la infractiunile continue permanente orice intrerupere duce la un concurs de infractiuni. deoarece este o intrerupere fireasca. Astfel. iar momentul epuizarii infractiunii echivaleaza cu momentul ultimului act de execu-tare. insa el se rebranseaza imediat. pentru ca in dreptul penal roman singurele hotarari judecatoresti sau singurele acte de procedura care produc efecte sunt cele defini-tive. raportarea altor institutii de drept penal se face la momentul epuizarii infractiunilor. iar ceea ce se comite ulterior acestui moment intra in interiorul unei noi infractiuni. Potrivit altor instante si altor autori momentul care trebuie luat in calcul este cel al condamnarii definitive. este evident ca acesta nu este furat in continuu. Argumentele care sustin acest punct de vedere sunt urmatoarele: In momentul trimiterii in judecata infractorului i se imputa faptele comise. iar ceea ce se intampla ulterior nu poate face parte din rechizitoriu. insa exista destul de multe exceptii de la regula. In fapt intreruperile judiciare sunt niste intreruperi artificiale. Aceste intreruperi nu afecteaza unitatea de infractiuni.Se caracterizeaza prin faptul ca actiunea incriminata nu presupune prin natura ei anumite intreruperi. insa efectul ei se prelungeste in timp (Ex: furtul de curent). deoarece infrac-tiunea se comite in continuare. O astfel de infractiune continua permanenta este orice fel de detinere ilegala: de droguri. Singurul rationament dupa care se 112 .

Subiect activ poate fi orice persoana. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de folosire a unui inscris cunoscand ca este fals.3-savarsirea faptei de loviri sau acte de violenta este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exerctiul unei profesii sau meserii ori pentru indeplinirea unei anumite activitati. avortul. Obiectul juridic consta in dreptul persoanei la sanatate si integritate corporala. Art184-Cod penal-lovirile sau actele de violenta care nu necesita ingrijiri medicale de mai mult de 10 zile si faptele prin care s-a pricinuit sanatatii vatamari care necesita ingrijiri medicale de cel mult 60 zile savarsite din culpa.4-daca vatamarea care necesita ingrijiri mai mari de 60 de zile pentru vindecare este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de 113 . Participatia penala este posibila numai sub forma improprie. Obiectul material consta in corpul victimei. acte de violente sau fapte prin care s-a pricinuit sanatatii vatamari. Art291-Cod penal-folosirea unui inscris oficial sau sub semnatura privata cunoscand ca este fals. Latura subiectiva presupune intentia directa.alege momentul la care ne raportam e unul de natura pur practica. fie cu cel al falsului in inscrisuri sub semnatura privata.2-daca fapta a avut ca urmari vatamari care necesita ingrijiri medicale mai mult de 60 zile sau a avut una din urmatoarele consecinte: slutirea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani cand inscrisul este oficial si inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda cand inscrisul este sub semnatura privata. Obiectul juridic este identic fie cu cel al falsului material in inscrisuri oficiale. pierderea unui simt sau organ sau incetarea functionarii acestora. Al. 94) Uzul de fals. Elementul material se realizeaza prin loviri. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce vatamarea integritatii corporale a victimei. Tentativa nu este posibila. in baza caruia se urmareste ca faptuitorul sa nu aiba o pozi-tie mai buna decat cel care a comis fapta pe o perioada mai scurta. Subiect activ poate fi orice persoana. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Tentativa nu se pedepseste. 95) Vătămarea corporală din culpă. Participatia penala este posibila sub toate formele. Latura subiectiva presupune culpa faptuitorului. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda. o infirmitate permanenta psihica sau fizica. Forme agravate: al. Urmarea sociala consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite. Obiectul material este reprezentat de inscrisul falsificat. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. in vederea producerii unor consecinta juridice. Al.

prevedere pentru exercitul unei profesii sau pentru indeplinirea unei activitati. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 10 ani. In acest caz infractiunea este savarsita cu paeterintentie. desfigurarea sau mutilarea acesteia de natura sa-i creeze un aspect neplacut si sa o prejudicieze din punct de vedere estetic. Subiect activ poate fi orice persoana. slutirea-alterarea infatisarii fizice a vicitimei. Consumarea are loc in momentul producerii urmarii socialmente periculoase. 97) Violarea de domiciliu. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o fapta care produce integritatii corporale sau sanatatii o vatamare ce necesita ingrijiri mai mari de 60 zile. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.1 si 2. Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infractiunii. Tentativa nu se pedepseste. Actiunea penala se pune in miscare la plagerea prealabila a persoanei vata mate.182-Cod penal-fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mari de 60 zile.3-infractiunea este mai grava cand fapta a fost realizata in scopul producerii consecintelor prevazute in al. avortul-prin avort se intelege intreruperea cursului sarcinii si expulzarea produsului de conceptie. Participatia penala este posibila sub toate formele. producerea unei infirmitati fizice sau psihice permanente. Art. Urmarea imediata consta intr-o atingere adusa integritatii corporale a unei persoane. Al. auz. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani.3 si 4 sunt savarsite de o persoana care se afla in stare de ebrietate. Caracterul grav consta in durata mare a ingrijirilor medicale. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. Latura subiectiva presupune intentia indirecta. Obiectul juridic consta in dreptul persoanei la integritate corporala si sanatate. In acest caz este necesar ca victima sa fie o femeie insarcinata si ca faptuitorul sa fi stiut aceasta imprejurare. Daca faptele prevazute in al. Infractiunea are doua forme agravate: fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ sau incetarea functionarii acestora-pierderea unui din cele cinci simturi: vaz. 114 . deformarea. Circumstanta agravanta consta in faptul ca infractiunea se savarseste cu intentie directa. Sanctiunea consta in inchisoare de la unu la 3 ani pentru al.3 si inchisoare de la unu la 5 ani pentru al. gust. miros si pipait sau de lipsirea unei persoane de o parte a corpului care indeplineste o anumita functie. 96) Vătămarea corporala gravă.4. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

savarsirea faptei in timpul noptii.Art. Infractiunea se savarseste cu intentie directa. Obiectul juridic secundar se refera la integritatea corporala si sanatatea persoanei. convietuirea in cadrul familiei. Daca violarea de domiciliu se savarseste printr-un mijloc care constituie el insusi infractiune se aplica regulile referitoare la concursul de infractiuni. Tentativa nu se pedepseste. Obiectul juridic consta in inviolabilitatea domiciliului. Forme agravate:al. Actiunea consta in patrunderea intr-un domiciliu fara consimtamantul persoanei care foloseste respectiva locuinta. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 4 ani. Subiect activ poate fi orice persoana. 98) Violul. Consumarea are loc in momentul in care faptuitorul patrunde in domiciliul persoanei vatamate sau refuza sa-l paraseasca. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 115 . Subiect activ poate fi orice persoana. Infractiunea se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Lipsa consimtamantului rezulta din imprejurarea ca actul sexual se realizeaza: prin constrangere fizica sau psihica. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii unei persoane de a avea un domiciliu in care sa-si desfasoare viata personala fara nici un amestec din partea altuia.2-infractiunea este mai grava daca se savarseste in una din urmatoarele situatii: de o persoana inarmata. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. Infractiunea nu are obiect material. Obiectul juridic principal consta in libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei indiferent de sex. Tentativa se pedepseste. Elementul material al laturii obiective poate fi realizat atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea persoanei vatamate. Inactiunea consta in refuzul de a parasi o locuinta la cererea persoanei care o foloseste. Participatia penala este posibila sub toate formele. savarsirea faptei prin folosirea de calitati mincinoase. dreptul la viata. Consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii actului sexual.192-Cod penal-patrunderea fara drept in orice mod intr-o locuinta incapere dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea fara consimtamantul persoanei care le foloseste sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia. Urmarea imediata consta in incalcarea libertatii sexuale a victimei. indiferent de sex. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-un act sexual de orice natura care are loc fara consimtamantul persoanei. Art. Obiectul material consta in corpul victimei. Participatia penala este posibila sub toate formele.197-Cod penal-actul sexual de orice natura cu o alta persoana de sex diferit sau de acelasi sex prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara sau de a-si exprima vointa. profitand de neputinta victimei de a se apara. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani.

Al. sa-i fie imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie.1 actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. victima este un membru al familiei. Al. victima se afla in ingrijirea. paza sau tratamentul faptuitorului.3ipoteza II-daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei-moartea sau sinuciderea victimei-moartea sau sinuciderea victimei trebuie sa-i fie imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. Circumstanta se rasfrange asupra tuturor participantilor. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.2-infractiunea este mai grava daca: fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.ani si interzicerea unor drepturi. Infractiunea are trei forme agravate: al.Pentru al. educarea. 116 . s-a cauzat victimei o vatamare a integritatii corporale sau sanatatii-vatamarea corporala trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie consecinta violentelor exercitate asupra victimei pentru a o constrange la un act sexual de orice natura.3-ipoteza I-daca victima nu a implinit 15 ani-faptuitorul trebuie sa fi cunoscut varsta victimei.