Ecosistem

I. CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
1. Definitia ecosistemului: unitatea functionala, elementara, concreta a biocenozei 2. Alcatuire: BIOTOP
Prin biotop se desemnează totalitatea factorilor abiotici (lipsiți de viață): vânt, precipitații, umiditate, căldură etc. BIOTOP- componenta fara viata a tuturor ecosistemelor. FACTORII ABIOTICI nu au valori constante. Ei variaza in timp si spatiu. Majoritatea factorilor abiotici se produc cu regularitate. Cand variatiile factorilor abiotici sunt mici organismele se adapteaza. Structura Biotica: Factori geologici- solul, rocile Factori geografici- altitudine, latitudine, longitudine Factori mecanici- flux, reflux, curentii, cutremure Factori fizici- temperatura, lumina, apa, aer Factori chimici- compozitia aerului, a apei

BIOCENOZA
Termenul biocenoză reprezintă un nivel supraindividual de organizare a materiei vii și descrie totalitatea organismelor vii, vegetale (fitocenoză) și animale (zoocenoză) care interacționează între ele și care conviețuiesc într-un anumit mediu sau sector din biosferă (biotop), formând cu el un tot unitar și care se află într-un echilibru dinamic dependent de acel mediu. Ea se caracterizează printr-o anumită structură și funcționare dată de modelul circulației materiei, energiei și informației. Biocenoza și mediul ei de viață (biotopul) formează un tot unitar: ecosistemul, în cadrul căruia ele sunt strâns corelate și intercondiționate dialectic, astfel că biocenoza poate fi definită ca populația biotopului, iar biotopul ca locul, sau mediul, ocupat de biocenoză.

• •

3. Definitia ecosistemelor antropizate (amenajate):sisteme ecologice naturale, optimizate fie pentru obtinerea unor productii vegetale sau animale sporite, fie pentru alte scopuri umane Sunt influentate specific de existenta si activitatea umana; Depend de om din punct de vedere structural – organizatoric 4. Structura unui ecosistem antropizat: Elementele principale sunt: a) BIOCENOZA reprezentata de: - fitocenoza naturala; - plante de cultura; - zoocenoza naturala; - animalele domestice b) Totalitatea OAMENILOR din ecosistem; 1

. . . rumegatoare. . elementele componente au devenit subordonate prezentei oamenilor b) in agrosisteme fitocenoza este controlata direct de om( nr. Caracteristici ale unui ecosistem antropizat:  Gradul de antropizare = intensitatea influentelor de origine antropogena asupra mediului natural. mic de specii  Saracirea biocenozei:prin diminuarea numarului de legaturi interne  Fragilitate a echilibrului ecologic 6. o anumita umiditate. pomi fructiferi.Consumatorii sunt reprezentati de animalele din fermele zootehnice sau piscicole . Tipuri de ecosisteme antropizate: . lacurile de acumulare.In ferme apar boli metabolice si de stres la animale b)Biotopul: .se asigura conditii optime necesare speciei crescute: o anumita intensitate si cantitate de lumina. radacinoase. este diferit de la o zona la alta Exemple : a) in zonele urbane sau puternic industrializate care sunt sisteme intens antropizate .Omul controleaza consumatorii rapitori (mai ales parazitii) .ecosisteme terestre antropizate: ecosistemele agricole sau agroecosistemele . .se investeste o cantitate apreciabila de energie. iazurile si helesteiele piscicole .c) ANSAMBLUL PRODUSELOR NATURALE (natura transformata) create prin activitati umane Exemple :masini. pasari Caracterizare ecologica a componentelor agrosistemelor: a) Biocenoza: .Producatorii primari au fost selectionati artificial.solul este transformat. specii horticole  Animale: porcine. ovine. omul ameliorand atat productia cat si rezistenta plantelor cultivate . de specii foarte mic → stabilitate redusa → echilibrul ecosistemului este mentinut de om )  Simplificarea biocenozei: nr.sistemele rurale si urban industriale A.ecosisteme acvatice antropizate: lacurile de baraj. obiecte de uz divers d) Depozitele de deseuri si reziduri stagnante 5. devenind un corp artificial in care fenomenele naturale sunt diminuate.fiecare biotop este realizat si controlat de catre om. constructii. o fertilizare corespunzatoare. etc 2 .Numarul actiunilor biotice nefavorabile este redus. AGROSISTEMELE  Inlocuirea formelor naturale de plante sau animale cu varietati cultivate si animale domestice pentru asigurarea unei productivitati mari  Plante: cereale. leguminoase.complexele zootehnice.

umiditate si luminozitate . • Aprovizionarea cu apa se face din surse imediate. oamenii se gasesc in interactiune cu factorii abiotici. OMUL este factorul care determina optimizarea conditiilor de mediu si araportului om – societate – natura Indiferent de tipul de asezare umana. pe categorii de varsta si sexe. • Folosesc in mica masura energia neconventionala.animalele si-au pierdut instinctual de teritorialitate si instinctual matern. satele. .populatiile sunt omogene genetic si fenotipic. gastroenterite. . COMPLEXELE ZOOTEHNICE cuprinde crescatoriile de animale in scopul obtinerii de productii mari si constante a) Biocenoza: .baza trofica a animalelor este reprezentata de culturile furajere b)Biotopul: . • Sunt dotate cu spatii de depozitare a reziduurilor si deseurilor . salmoneloze. trichineloze . biotici naturali si cu factorii artificiali introdusi sau produsi de om Tipuri de asezari : rurale si urbane a) Ecosistemele de tip rural: catunele. precum si din industria alimentara • Au productie industriala. comunele Caracteristici: • Contact strans cu mediul natural. . de epurare a apei uzate.apartine unei singure specii . • Sursa de hrana provine din agrosistemele limitrofe sau de la distanta. . In ambele tipuri de ecosisteme. sobolani . C.insusirile ecologice ale biotopului asigura fiecarei specii o productivitate maxima. iar de multe ori unei rase cu performante productive ridicate.alte specii de consumatori devin cocncurente pentru hrana: soareci. .are un anumit microclimat interior generat de temperature.B. de termoficare.predomina organismele patogene producatoare de pneumonii. locale( fantani sau izvoare naturale) • Sursa de hrana provine direct din ecosistemele naturale si agrosisteme b) Ecosistemele de tip urban:orasele • Contact redus cu mediul natural. oamenii trebuie sa actioneze pentru diminuarea si inlaturarea factorilor poluanti care sunt rezultatul activitatii lor. ECOSISTEMELE ASEZARILOR UMANE in asezarile umane. 3 . • Folosesc in mare masura energia produsa in centralele electrice.se remarca cresterea agresivitatii si a stresului. hidroenergia.indivizii sunt intretinuti in adaposturi si boxe. nucleare • Aprovizionarea cu apa se face prin sisteme hidrografice special amenajate.

Poluarea apelor. gandacul de Colorado adus in Europa in mod accidental : nici o metoda de combatere nu a reusit sa-l distruga Exemple de introducere intentionata a speciilor straine in diferite biocenoze: plante de cultura (alimentare. Eroziunea solurilor. etc. Distrugerea unor specii de plante si animale. o Exploatarea fara discernamant a padurilor a dus la desertificare o Pescuitul intensiv a saracit anuite zone ( exemplu: sardinele din Oceanul Pacific) a dus la scaderea numarului de specii sau chiar la disparitia lor. Desertificarea stepelor. Poluarea atmosferei. ca urmare a activitatilor omenesti. IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE Cauzele naturale ce au provocat deteriorari ale mediului sunt: seisme.II. energie si informatie. furtuni de praf. animale 4 . decorative). Degradarea habitatelor: o Crearea agrosistemelor in care fitocenoza naturala este inlocuita cu o vegetatie controlata. ceea ce a dus la altoirea de soiuri de vie europene cu americane rezistente la filoxera. o Domesticirea animalelor prin modificarea conditiilor naturale de viata. Intre om si mediu exista un schimb permanent de materie. Destelenirile de pajisti. Impactul uman asupra mediului inconjurator reprezinta toate modificarile care se situeaza in afara legilor ecologice. Pastoritul. suferite de mediul natural. Extensiunea rapida a cailor de comunicatie moderne. etc 1. filoxera adusa din America in Franta a distrus culturile de vita de vie . eruptii vulcanice.Impactul este invers proportional cu marimea biotopului Forme ale impactului uman asupra mediului inconjurator: Defrisari masive ale padurilor. o Practicarea intensiva a vanatoarei a condus la rarirea populatiilor unor animale salbatice 2. rezulta catastrofe ecologice si economice Exemple de introducere neintentionata a speciilor: aducerea catorva tantari anofel din Africa de Vest pe coasta rasariteana a Braziliei a dus la epidemie de malarie. Vanatoarea si pescuitul. inundatii. Impactul este direct proportionalci numarul populatiei si cu volumul activitatilor umane. Introducerea de specii noi in ecosisteme: o Intentionat sau neintentionat pot genera cresteri neobisnuite ale numarului indivizilor acestora (explozie ecologica) .

cocosul de mesteacan. vulturul plesuv sur. la cresterea ariditatii climatului. bivolii. c) Supraexploatarea faunei terestre: .padurile reprezinta factorul determinant de mentinere a echilibrului ecologic. dropia. Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice Interventia omului in biosfera a dus la saracirea speciilor si la cresterea instabilitatii biocenozelor.a contribuit la degradarea solurilor.cat si indirect producand dezechilibre ecologice. endocrin. compusi chimici . cu efecte intarziate asupra florei si faunei .marmota alpina. pescuit. Pescuitul abuziv al mamiferelor mari a dus la disparitia unor specii . merlucius. iar antilopele. de fum. rasul. reprezentand ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decat oricare ecosistem natural b) Suprapasunatul: .cel mai mult au avut de suferit pasarile si mamiferele Exemple: .In Europa: a disparut bourul. Cauze: a) Defrisarea padurilor: . antilopa Americana. etc e) Urbanizarea si industrializarea: . dezvoltarea industriilor si a transporturilor a dus la formarea noxelor orasului :smog. 3. girafele. capra neagra d) Supraexploatarea resurselor oceanice: Biocenozele marine sunt foarte complexe .Grav amenintate cu disparitia sunt :specii de balene. bizonul European. batogul. leii si-au redus mult efevtivele . zimbrul.In Romania: au disparut bourul. ursul panda si-au redus nr. respirator. cu un numar mare de lanturi trofice . nedorite si paguboase pentru ecosistemele naturale care se deterioreaza. particule de praf.Efectele acestor introduceri sunt neprevazute.In Africa: antilopa Africana.se intensifica activitatea pradatorilor. care isi pierde posibilitatile sale de regenerare.s-a realizat atat direct prin vanatoare. rinocerul alba au disparut. pana la cca 200 exemplare .apare suprapopularea pasunilor si o dezgolire accentuata a biotopului. Deteriorarea ecosistemelor prin poluare 5 .In America bizonul. scrumbia albastra. ursul grizzli au astazi areale foarte restranse . heringul.cresterea vertiginoasa a oraselor a dus la dezvoltarea industriei.In Asia: rinocerul Asiatic. etc 4. iar sunt amenintate sa dispara: zaganul. . . capra de munte.pasunatul intensiv determina distugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem .dezvoltarea industriei in marile orase a atras dupa sine migrarea populatiei de la sate la oras . capra alpine . cu dereglarea echilibrelor naturale.la aparitia unor boli ale sisemului nervos.explozia urbana.creste frecventa bolilor si a parazitilor .toate acestea duc la slabirea rezistentei organismului uman.broastele testoase de apa. climatic si hidric. combaterea unor daunatori . antilopa de stepa. intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor . zebrele.

titei. deseurile atomice . • Derivatii halogenilor provoaca arsuri la plante si boala numita fluoroza la animale(deformarea oaselor si caderea dintilor) • Pulberile:particule de cuart. cat si a securitatii principalelor ecosisteme. inundarea tarmurilor)  Poluarea radioactiva: prin radiatii si radionuclizi are ca surse depunerile radioactive care au ajuns in apa odata cu ploaia. exista o tendinta de subapreciere a efectelor acesteia. Factori poluanti:.Reprezinta o modificare daunatoare pentru om si pentru speciile din ecosystemele naturale si artificiale. cresterea nivelului marilor si oceanelor. DDT. funingine . de aceea persista un timp indelungat in ecosistem. gaze.biologici: virusuri. se acumuleaza de-a lungul lanturilor trofice in concentratii din ce in ce mai mari prin fenomenul de amplificare biologica.  Poluarea sonora sau fonica:zgomote puternice sau emisiuni de sunete cu vibratii neperiodice . a factorilor de mediu (abiotic si biotic) datorita introducerii in mediu a poluantilor Poluantii sunt deseuri ale activitatii umane. a) Poluarea fizica: Poluarea temica sau calorica: diverse gaze din atmosfera duc la incalzirea globala prin efectul de sera → efectele incalzirii globale sunt catastrofale (topirea calotelor polare.  b) Poluara chimica: Substantele chimice utilizate in industrie si agricultura sunt cele mai raspandite si periculoase forme de poluare. accelerarea pulsului si aritmului respiratiei. radiatiile . Deoarece nu se cunosc in amanunt limitele admisibile ale poluarii atat pentru securitatea omului. 6 . bacterii patogene Poluarea creste direct proportional cu cresterea numerica a omenirii. cresterea necesitatilor umane si dezvoltarea de noi tehnologii. • Compusi ai azotului contribuie la formare asmogului. Exemple de substante poluante: • Gaze: monoxidul de carbon . mercur. substante organice -fizici: caldura. calciu. contractile arterelor. particule de plumb. Noxele eliminate in mediu : pesticidele. apele folosite in uzinele atomice. de o anumita intensitate si care produc o senzatie dezagreabila → consecinte negative( dereglarea auzului.Aceste substante sunt in general nebiodegradabile sau greu biodegradabile . stresul). metale grele. dioxidul de sulf care in combinatie cu apa din precipitatii produce ploile acide . azbest. zinc. diminuarea reflexelor.substante chimice: pesticide.etc c) Poluarea biologica: Se produce prin:  Poluarea biologica a apei si alimentelor se produce in mod direct prin deversarea apelor menajere si a celor industriale uzate in cursurile de apa sau indirect prin contaminarea lor cu substante organice fermentescibile.  Eutrofizarea apelor : proces natural de acumulare in timp a unor cantitati crescute de substante organice pe fundul apei → favorizeaza dezvoltarea in masa apei a unor microorganisme care acoper masa apei in intregime si distrug echilibrul ecologic din ecosistemul respective.

7 .O inginerie ecologica a resurselor de apa reprezinta un test foarte serios la nivelul stiintific de gospodarire .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful