Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr.

… /2009

METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI CADRUL CONŢINUT AL DOCUMENTAŢIILOR DE AMENAJARE A TERITORIULUI

1

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009

CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………pag. 4 Structura şi obiectivele metodologiei ………………………………………pag. 5 Capitolul I ……………………………………………………….……..…...pag. 7 Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului Capitolul II …………………………………………………………………pag. 9 Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Capitolul III ………………………………………………………………..pag. 10 Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului Capitolul IV ………………………………………………………………..pag. 12 Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Capitolul V ………………………………………………………………...pag. 15 Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare şi definitivare a documentaţiilor Capitolul VI ………………………………………………………………..pag. 16 Redactarea finală, însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor

Capitolul VII ……………………………………………………..pag. 16
Proceduri de modificare şi/sau actualizare Capitolul VIII ……………………………………………………………...pag. 17 Relaţia cu documentaţiile de urbanism Capitolul IX. ……………………………………………………………….pag. 18 Conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Secţiunea 1. ………………………………………………………………...pag. 18 Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN Secţiunea a –2 –a..……………………………………………………….....pag. 20 Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ Secţiunea a 3-a ……………………………………………………………pag. 31 Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ Anexa nr. 1…………………………………………………………………pag. 42
2

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009

Principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european Anexa nr. 2 …………………………………………………………………pag. 46 Conţinutul, caracterul şi principale etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului, pe categorii Anexa nr. 3………………………………………………………………….pag. 49 Indicatori de analiza si evaluare în documentaţiile de amenajare a teritoriului Anexa nr. 4 …………………………………………………………………pag. 80 Bilanţ teritorial Anexa nr. 5 …………………………………………………………………pag. 81 Semne convenţionale Anexa nr. 6 …………………………………………………………………pag. 87 Categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului Anexa nr. 7 ……………………………………………………………… pag. 89 Lista instituţiilor emitente de avize şi acorduri Anexa nr. 8 ………………………………………………………………...pag. 100 Lista principalelor acte normative în vigoare şi cu incidenţă în domeniul amenajării teritoriului Anexa nr. 9 …………………………………………………………………pag. 108 Relaţiile dintre documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism Anexa nr. 10 ………………………………………………………………..pag. 109 Definirea termenilor utilizaţi în metodologia de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului

3

de iniţiere şi documentare. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. a tematicilor legate de cerinţele de integrare a României în spaţiul Uniunii Europene. transparenţei şi implicării comunităţilor în luarea deciziilor. 2.  Prezentarea succintă a surselor de documentare. care contribuie la explicitarea şi asigurarea cadrului unitar pentru elaborarea documentaţiilor şi facilitează operaţionalizarea acestuia. echităţii. Capitolele Metodologiei sunt susţinute de anexe. sunt evidenţiate etapele principale care trebuie parcurse în procesul de elaborare a documentaţiilor. calitatea resurselor umane. 4 . la diferitele niveluri teritoriale. de la fazele pregătitoare. Principiul integrării ierarhice a planurilor de amenajare a teritoriului în planurile statutare elaborate la nivel naţional. activitatea de cercetare-dezvoltare. cu modificările şi completările ulterioare. … /2009 INTRODUCERE Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului denumită în continuare Metodologie face parte dintr-un set de reglementări menite să asigure înţelegerea şi aplicarea corectă a Legii nr. fundamentată pe prevederile Legii 350/2001. In acest scop. cât şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu competenţe în avizare sau aprobare. la cele de prezentare. avizare şi aprobare este asigurată şi prin:  Definirea conţinutului succint al fiecărei categorii de documentaţie în conformitate cu cerinţele precizate prin Lege.350/2001 şi se adresează atât elaboratorilor şi beneficiarilor acestor documentaţii. zone expuse la riscuri tehnologice. Definirea conţinutului-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. cooperarea în cadrul zonelor metropolitane şi altele. 56 alin. De asemenea. cu modificările şi completările ulterioare. ca părţi componente ale domeniilor ţintă. La structurarea prezentei Metodologii au fost avute în vedere următoarele principii de bază: 1. avizare şi aprobare de către forurile competente. Totodată.  Includerea elementelor care să asigure integrarea teritoriilor analizate într-un context mai larg. precum: peisajul. Metodologia conţine un set de indicatori pentru evaluarea stadiului actual de dezvoltare a teritoriilor şi evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. Metodologia este întocmită în temeiul art.  Stabilirea tipurilor de planşe (planuri) obligatorii şi a conţinutului acestora. s-a realizat în conformitate cu practica internaţională şi cu documentele europene în domeniu elaborate de Consiliul Europei şi Comisia Europeană. în contextul eficienţei. locuirea secundară. Metodologia este structurată pe capitole şi secţiuni. Unitatea cadrului metodologic necesar parcurgerii etapelor principale ale procesului de elaborare.  Definirea domeniilor de referinţă.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. Metodologia are ca obiectiv de bază formularea unui cadru metodologic unitar pentru conţinutul documentaţiilor de amenajare a teritoriului prevăzute prin Legea nr. denumite domenii-ţintă şi a componentelor lor. Principiul amenajării teritoriului orientat către rezolvarea unor probleme specifice.  Includerea. Metodologia valorifică experienţa dobândită de specialiştii români în elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului. a regulilor generale pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor.  Stabilirea modului de prezentare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Pentru ca acest instrument metodologic să-şi poată atinge în întregime obiectivul propus. cooperarea transfrontalieră.2 din Legea nr.

Relaţia cu documentaţiile de urbanism Cap. care include dimensiunile economică.PATZR Secţiunea 3. culturală şi de mediu ale dezvoltării.VII. socială. … /2009  Stabilirea setului de indicatori de analiză şi evaluare. situat în context naţional.2.PATN Secţiunea a 2-a Planul de amenajare a teritoriului judeţean . Cap. care cuprinde: Secţiunea 3. Iniţierea şi finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Cap. pentru un orizont de cel puţin 10 ani. Ministrul transporturilor şi infrastructurii. în concordanţă cu Legea şi cu principiile şi orientările documentelor europene în domeniu prezentate în Anexa nr. la diferite nivele teritoriale.V. Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc sau intercomunal – PATZIO. Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului stabilite prin Legea 350/2001.  O viziune într-un teritoriu mai larg. Notă: În cuprinsul prezentei Metodologii. PATZIC 5 . Metodologia este structurată în două părţi.PATJ Secţiunea a 3-a Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ. Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Cap.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. …/2009 semnat de Ministrul dezvoltării regionale şi locuinţei. Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean .1. VIII. Ministrul administraţiei şi internelor.  O abordare globală. Ministrul agriculturii. Ministrul culturii.IV. Prezenta Metodologie a fost aprobată prin Ordinul nr. Conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi modul de prezentare: Secţiunea 1-a Planul de amenajare a teritoriului naţional .II. Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului Cap. Legea nr. după cum urmează: Partea I: Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Cap.VI. pădurilor şi dezvoltării rurale.IX.3. Metodologia se bazează pe conceptul dezvoltării durabile care implică:  O viziune de perspectivă. Proceduri de modificare şi/sau actualizare Cap. cultelor şi patrimoniului naţional. însoţită de grija de a conserva resursele existente şi pentru generaţiile viitoare. după caz. Redactarea finală.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare este menţionată ca Lege. Ministrul mediului. Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare a documentaţiilor Cap.I. Planul de amenajare a teritoriului zonal regional .Documente europene pentru amenajarea teritoriului. Celelalte acte normative la care se fac referiri sunt specificate cu numărul şi titlul lor STRUCTURA ŞI OBIECTIVELE METODOLOGIEI Obiectivul de bază al prezentei metodologii este formularea unui cadru metodologic unitar de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului.  Abordarea dezagregată a acestor aspecte. care să permită – după caz – agregarea informaţiilor la diferite nivele.  Preocuparea de a dezvolta teritoriul.PATZIJ Secţiunea 3.III. însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor Cap. 1 . regional şi european.

5 Culori şi semne convenţionale pentru elaborarea planşelor Anexa nr. intercomunale. 6 Competenţe de avizare şi aprobare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexa nr. 6 . … /2009 Partea a II-a: ANEXE : Anexa nr. 8 Lista principalelor acte normative în vigoare în domeniul amenajării teritoriului Anexa nr. interorăşenesti. pentru acestea din urmă sunt prezentate numai aspectele care ţin de componenţa şi particularităţile lor teritoriale. metropolitane şi periurbane. ca unitate administrativ-teritorială de bază conform Constituţiei. 9 Glosar de termeni In cadrul metodologiei se face o prezentare completă a conţinutului-cadru al Planului de amenajare a teritoriului judeţean PATJ. pe categorii Anexa nr. interjudeţene. 2 Conţinutul. frontaliere. In vederea evitării redundanţei.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. 7 Lista instituţiilor emitente de avize şi acorduri necesare pentru aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexa nr. caracterul şi principalele etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Acesta constituie cadrul de referinţă pentru celelalte categorii de documentaţii de amenajare a teritoriilor zonale – regionale. 1 Documente europene pentru amenajarea teritoriului Anexa nr. precum şi de problematica specifică pentru care se elaborează. 4 Bilanţ teritorial Anexa nr. 3 Indicatori de analiză şi evaluare Anexa nr.

prospectivă şi democratică şi se exercită pe întregul teritoriu al României. elaborarea de strategii şi politici în domeniu. printr-un ansamblu de activităţi complexe. gestionarea responsabilă a teritoriului şi a resurselor naturale şi protecţia mediului fac obiectul documentaţiilor de amenajare a teritoriului care se concretizează prin planuri. (2) Activităţile principale în domeniul amenajării teritoriului constau în transpunerea în teritoriu a strategiilor. Preocuparea majoră a tuturor acţiunilor de amenajare a teritoriului o constituie omul şi condiţiile sale de viaţă în interacţiune cu mediul înconjurător. şi este o activitate obligatorie. regional şi judeţean (art. Impreună cu activitatea de urbanism. politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă precum şi în urmărirea aplicării acestora în conformitate cu documentaţiile de specialitate legal aprobate (art. îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane. Legea stabileşte că activitatea de amenajare a teritoriului se adresează întregului teritoriu naţional.2 din Lege). la dezvoltarea spaţială echilibrată. Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie globală. elaborarea de acte cu caracter normativ. politici. continuă şi de perspectivă. programe şi operaţiuni de amenajare a teritoriului (art.Domeniul de activitate (1) In România cadrul legal de desfăşurare a activităţilor de amenajare a teritoriului îl constituie Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare. precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale (art.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. realizarea unui cadru de viaţă care să asigure dezvoltarea personalităţii umane într-un mediu organizat la scară umană. coeziunii economico-sociale şi integrării spaţiale la nivel naţional. la protecţia patrimoniului natural şi construit. 15 din Lege) (3) Realizarea obiectivelor principale ale amenajării teritoriului privind dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor. Ea reprezintă o activitate operaţională. avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului. sociale. funcţională. … /2009 Capitolul I. 1 . contribuie. Activitatea de amenajare a teritoriului are ca scop fundamental „armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice. Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului. în condiţiile dezvoltării durabile a teritoriului şi localităţilor. Sunt considerate activităţi conexe cercetările în domeniul amenajării teritoriului şi studiile de fundamentare. (4) Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu la diferite nivele de complexitate. Art. monitorizarea şi controlul transpunerii în fapt a prevederilor din strategii. Acestea sunt ulterior detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor.3 şi 8 din Lege). urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea „ (art 7 din Lege). ecologice şi culturale stabilite la nivel naţional şi local. integratoare şi normativă. pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării.14 din Lege). programe şi proiecte. (5) Conceptul de amenajare a teritoriului în România şi obiectivele stabilite pentru etapa actuală. sunt racordate la principalele documente europene din acest domeniu şi anume : 7 . managementul bazei de date şi de documente. pe baza principiilor ierarhizării.

PATZ are rolul de a realiza concretizarea strategiilor sectoriale şi regionale în teritoriu şi de a contribui la soluţionarea unor probleme specifice ale unor teritorii. c) Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european – document al Consiliului Europei.IX. Periodic. care a avut loc la Torremolinos – în 1983. Aceste teritorii pot fi : intercomunale sau interorăşeneşti. PATN este compus din secţiuni specializate.a. are rolul de a transpune spaţial programul de dezvoltare economico-socială a judeţului. (5) Conţinutul detaliat al categoriilor de documentaţii enunţate este prezentat în Cap. (3) Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ.2 şi 3. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional şi ale secţiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază. comune şi oraşe. (4) Planul de amenajare a teritoriului zonal . la 5 – 10 ani. în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului. 315/2004 privind dezvoltarea regională.40 din Lege. dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi integrarea acesteia în coridoarele de transport europene ş. cu programele guvernamentale sectoriale. conform art. sunt următoarele : • Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN • Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ • Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ Toate aceste categorii de planuri au caracter director (2) Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN. (CEMAT). reprezintă expresia spaţială a programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi stabileşte liniile directoare ale organizării şi dezvoltării durabile pentru întreg teritoriul ţării. … /2009 a) Carta europeană a amenajării teritoriului – document al Consiliului Europei. adoptat la Consiliul Informal al Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din ţările UE – Potsdam – 1999. care abordează principalele obiective ale dezvoltării economice naţionale în contextul integrării României în Uniunea Europeană cum ar fi protecţia patrimoniului natural şi construit. compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază. PATJ se actualizează.Categorii de documentaţii (1) Documentaţiile de amenajare a teritoriului. secţiunile 1. 8 . regionale. elaborat de către autorităţile judeţene pentru teritoriul pe care îl gestionează. Art. adoptat la Reuniunea Informală al Miniştrilor Europeni. d) Agenda Teritorială Europeană document al Uniunii Europene. înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi. utilizarea raţională a resurselor de apă. adoptat la cea de a 6 – a Conferinţă Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului. b) Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene – document al Uniunii Europene. precum şi cu alte programe de dezvoltare. Responsabili cu Dezvoltarea urbană şi Coeziunea Teritorială – Leipzig – 2007. Prevederile PATJ devin obligatorii pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază. Planul de amenajare a teritoriului judeţean se corelează cu PATN şi PATZ. Direcţiile de dezvoltare formulate în PATZ devin obligatorii pentru documentaţiile la nivelul teritorial inferior.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. interjudeţene. adoptat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT ) – Hanovra 2000. compuse din mai multe judeţe care sunt asociate în regiuni de dezvoltare conform Legii nr. 2 . dezvoltarea spaţială echilibrată a tuturor zonelor şi localităţilor ţării.

prin autorităţile deliberative şi executive. se face din fondurile prevăzute în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. a unor investiţii de interes comun pe teritoriile lor. prevederile din documentaţiile de nivel teritorial superior sunt obligatorii pentru documentaţiile care le detaliază. Art. inclusiv a studiilor de specialitate necesare pentru fundamentarea acestora. (2) Finanţarea elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului cu caracter deosebit – inclusiv a studiilor de fundamentare a acestora – în cazul unor zone care necesită studii şi 9 . să formuleze direcţii de dezvoltare pentru perioade bine determinate. 4 – Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului aparţine. (2) Iniţierea elaborării Secţiunilor care compun Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN. după caz. în colaborare cu alte ministere. PATJ-ul este documentaţie obligatorie pentru amenajarea şi dezvoltarea judeţului. 5 – Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) In conformitate cu prevederile legale în vigoare. (3) Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR. PATZ interorăşenesc sau intercomunal poate cuprinde teritoriile unor unităţi de bază vecine. prin asociere. se iniţiază de către autoritatea administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului în colaborare cu autorităţile administraţiei centrale şi locale. cu modificările ulterioare. conform Legii nr. 3 – Caracterul documentaţiilor de amenajare a teritoriului Potrivit Legii. în baza art. • de planificare strategică. precum şi cu unităţi administrativ-teritoriale similare din ţările vecine. sau Guvernului. (6) Planul de amenajare a teritoriului zonal metropolitan sau periurban se iniţiază de consiliul local al unităţilor administrativ-teritoriale urbane de rangul I sau rangul II după caz cu acceptul tuturor consiliilor locale cuprinse în limita teritoriului stabilit. • ierarhic. să beneficieze de suportul politic şi administrativ al autorităţilor cu rol decizional. precum şi din bugetul de stat şi din venituri proprii constituite la autoritatea administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului. oraşe şi comune – interesate în realizarea. finanţarea elaborării sau actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului. se iniţiază de consiliul judeţean. revine autorităţii administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului.PATJ. situate în acelaşi judeţ sau teritorii ale unor unităţi administrativ-teritoriale de bază din judeţe învecinate. interesate în realizarea unor investiţii în comun. din prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. (5) Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc sau intercomunal se iniţiază de consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de bază – municipii. colectivităţilor locale. 10/1995 privind calitatea în construcţii.315/2004 privind dezvoltarea regională în România. PATZR are ca obiect ariile geografice constituite în regiuni de dezvoltare. Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Art. prin asociere. documentaţiile de amenajare a teritoriului au caracter: • obligatoriu . activitatea de monitorizare şi evaluare a implementării lor revenind în sarcina instituţiilor cu atribuţii în domeniu. conform Legii.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. prin integrarea şi corelarea strategiilor sectoriale şi judeţene. planurile de amenajare a teritoriului trebuie să vizeze dezvoltarea . conform legii. Capitolul II. (7) Planul de amenajare a teritoriului judeţean . … /2009 Art. 40 din Legea nr. (4) Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean sau frontalier se iniţiază de consiliile judeţene din două sau mai multe judeţe. precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

cu respectarea condiţiilor din contractul de bază. c) desemnarea elaboratorului documentaţiilor care se finanţează din fonduri publice se face. . Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului Art. 34/2005 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. a scopului şi obiectivelor acesteia se face prin grija iniţiatorului prin intermediul mass-mediei: publicare pe siteul propriu şi în presă. a următoarelor etape: (1) Etapa preliminară de pregătire a elaborării documentaţiilor: a) informarea populaţiei asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei. Capitolul III. transformate în lei pe baza tarifului orar al unităţii elaboratoare). (iv) valoarea lucrării ce se finanţează din fonduri publice se stabileşte prin însumarea evaluării fizice şi financiare a operaţiunilor (exprimate în număr de ore medii convenţionale. prezentări la posturi locale de radio şi TV. afişe. se face prin licitaţie publică.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. se poate face şi din fondurile destinate cercetării.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a acesteia. (3) Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului. de la iniţiere până la aprobare. implică parcurgerea succesivă şi parţial concomitentă. conferinţe. 10 . documentaţia se va elabora pe baza conţinutului-cadru al documentaţiei respective. pot colabora cu persoane juridice din ţară sau din străinătate. (vi) procedura de adjudecare şi contractare a documentaţiilor este precizată în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. în urma analizării ofertelor prezentate. potrivit prevederilor legale în vigoare. după caz. pe baza de selecţie de oferte. probleme şi prevederi pe care urmează să le conţină documentaţia. b) adjudecarea elaborării documentaţiilor se face conform prevederilor legale în vigoare. sau de către acesta împreună cu elaboratorul şi trebuie să evidenţieze principalele obiective. (iii) în lipsa temei-program. elaboratorul documentaţiei poate încheia subcontracte de elaborare cu alte unităţi de proiectare sau cu persoane fizice – specialişti în domeniu. 2 sau 3 din prezenta Metodologie. valoarea lucrărilor finanţate din fonduri private se stabileşte prin negociere. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi Hotărârea Guvernului nr. forma de prezentare. consiliile judeţene se pot asocia sau. (v) contractul se întocmeşte de elaborator. cerere de oferte sau negociere cu o singură sursă. interviuri şi alte mijloace. evidenţiindu-se termenele şi valorile fazelor decontabile şi clauzele contractuale. secţiunile 1. pe baza comenzii beneficiarului şi conţine obligaţiile părţilor semnatare în elaborarea şi recepţionarea documentaţiei. în cazul finanţării din fonduri publice. potrivit capitolului IX. acestea urmând să se încadreze în conţinutul – cadru stabilit prin metodologia de faţă.Principale etape ce trebuie parcurse în procesul de elaborare a documentaţiilor Procesul de elaborare a documentaţiilor. termene de predare. … /2009 cercetări complexe. (ii) tema-program pentru elaborarea documentaţiei se întocmeşte de către beneficiar. în condiţiile legii. în scopul realizării unor obiective de interes general. d) contractarea lucrărilor: (i) comanda pentru elaborarea documentaţiilor se emite de beneficiar şi se transmite elaboratorului desemnat. 6. de către comisia numită în acest scop de autoritatea administraţiei publice. după semnarea contractului. dezvoltării regionale şi din alte surse legal constituite din ţară şi/sau străinătate.

(iii) strategii. (ix) informaţii statistice cuprinse în sistemul statistic naţional şi care se pot obţine de la Institutul Naţional de Statistică sau de la direcţiile judeţene de statistică. la definitivarea contractului. (iv) strategii sectoriale ale ministerelor şi ale altor organe centrale. care va fi sprijinit în acest sens de către beneficiar (MDRL. Potrivit Legii. b) Obiectul studiilor se stabileşte de elaborator împreună cu beneficiarul documentaţiei respective. 27 alin. c) Numărul şi amploarea acestora depinde de mărimea şi complexitatea problemelor specifice. studiile de fundamentare pot fi: (i) studii de fundamentare cu caracter analitic. (x) informaţii statistice cuprinse în sistemul EUROSTAT. ca de exemplu: studii geotehnice. a) Sursele de documentare principale sunt următoarele: (i) documentaţii de amenajare a teritoriului aprobate la diferite nivele teritoriale (secţiuni ale PATN). (inspectorate. organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului (art. agenţi economici. Pentru obţinerea altor tipuri de date şi informaţii. CEE-ONU gestionate de INS şi organisme internaţionale. 11 . a) Pentru aprofundarea şi fundamentarea prevederilor anumitor domenii sunt necesare studii de fundamentare care pot fi întocmite de instituţii specializate sau de către elaboratorul documentaţiei de amenajare a teritoriului. agenţi economici etc. valoarea totală a acestora. d) Lista studiilor de fundamentare necesare se întocmeşte la primirea comenzii. e) După specificul lor. administraţia publică judeţeană sau locală). studii privind evoluţia istorică. (viii) programe şi proiecte de dezvoltare cu impact major asupra teritoriului respectiv . selectarea şi agregarea datelor din diferite domenii care se referă la teritoriul ce face obiectul studiului. valorificarea potenţialului turistic. iar consiliile locale sunt obligate să furnizeze informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socială şi urbanistică a localităţilor (art. De asemenea. ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu gratuit autorităţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judeţului respectiv.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. astfel încât beneficiarul să poată cunoaşte. 2 din Lege). (v) strategii şi programe de dezvoltare ale judeţelor. dacă are competenţa necesară. culturală. CANSTAT. organizarea circulaţiei. planuri şi programe de dezvoltare regională.24 alin. precum şi de existenţa unor studii de fundamentare anterioare. prin consultarea publicaţiilor acestora sau prin solicitarea de date suplimentare. elaboratorul poate încheia contracte cu persoane fizice sau juridice deţinătoare de astfel de informaţii. (ii) strategia de dezvoltare la nivel naţional. cum ar fi Raportul naţional al dezvoltării umane. stabilirea şi delimitarea zonelor de risc.. … /2009 (2) Etapa de documentare. (3) Studii de fundamentare a strategiilor şi prevederilor cuprinse în documentaţii. (vii) lucrări de sinteză elaborate la nivel naţional. (xiii) date şi informaţii aflate în gestiunea elaboratorului. (vi) studii de fundamentare elaborate anterior cu condiţia ca informaţiile şi prevederile cuprinse în acestea să nu fie depăşite . care se referă la un domeniu al analizei. direcţii judeţene) (xii) informaţii furnizate de organisme neguvernamentale. studii privind fondul forestier. serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale. (xi) informaţii gestionate de organisme centrale şi servicii descentralizare ale acestora. 2 din Lege). studii de mediu. de asigurare a bazei de date şi informaţii presupune consultarea a numeroase surse documentare. planuri de amenajare a teritoriului zonal sau judeţean. (xiv) legislaţia specifică b) Obţinerea datelor şi informaţiilor necesare revine în sarcina elaboratorului.

după caz. prin formularea unor observaţii şi recomandări. b) Cele trei părţi pot fi constituite în volume separate şi cuprind piese scrise (memoriu) şi desenate (planuri/planse). în cadrul Consiliilor judeţene. între executant şi beneficiar pot avea loc consultări. beneficiarul îşi va exprima punctul de vedere asupra documentaţiei. pe bază de sondaje sau anchete socio-urbanistice. … /2009 (ii) studii de fundamentare cu caracter consultativ.Comisia” ca organ consultativ cu atribuţii de avizare. în cadrul autorităţilor publice centrale şi judeţene. se constitue Comisia de Amenajare a Teritoriului. expertizare tehnică şi consultanţă după cum urmează: Comisia Naţională de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism. g) Conţinutul studiilor de fundamentare va fi structurat astfel: (i) definirea obiectivelor studiului. evoluţia funcţiunilor economice. 7. în coordonarea preşedintelui consiliului judeţean. care să evidenţieze. Constituirea şi componenţa Comisiei de amenajare a teritoriului în vederea coordonării elaborării. f) Studii de fundamentare cu caracter prospectiv. de asemenea se vor avea în vedere cerinţele şi opiniile populaţiei exprimate în procesul de consultare. Documentaţiile pot fi predate în 2 sau 3 etape. (iiii) propuneri. scenarii alternative. precum şi pentru sprijinirea participării şi consultării populaţiei la aceste activităţi. Comisia Judeţeană de Amenajare a Teritoriului. 12 . a locuirii. gestionează şi garantează activitatea de amenajare a teritoriului. în cadrul organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului în coordonarea ministrului. care sunt detaliate în Capitolul IX “Conţinutulcadru” şi anume : (i) identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea. (2) În vederea fundamentării deciziilor privind activităţile de amenajarea teritoriului. (1) Autorităţile publice locale şi judeţene. fiecare în cadrul competenţelor sale oferite de lege. unele cerinţe şi opţiuni ale populaţiei. care să reprezinte prognoze.. (iii) strategia de dezvoltare teritorială şi programul de măsuri. cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. a cerinţelor în domeniul forţei de muncă. care vor fi analizate şi introduse în documentaţie. sub coordonarea organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului. iar conţinutul acestora este detaliat în capitolul IX. scenarii sau alternative pentru diferite domenii sectoriale: evoluţia populaţiei. în conformitate cu Tema – program. (4) Etapa de elaborare propriu-zisă constă în: a) Elaborarea celor trei mari părţi. f) După predarea fiecărei etape. g) După elaborarea ultimei etape este necesară obţinerea de avize şi/sau acorduri de la MDRL şi alte organisme centrale şi teritoriale desemnate prin legislaţia în vigoare. Capitolul IV Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Art. (ii) diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi cea anticipată şi dorită pentru orizontul de timp stabilit. numită în continuare . (ii) analiza critică a situaţiei existente. şi avizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului. (iii) evidenţierea disfuncţionalităţilor şi a priorităţilor. c) Pe parcursul elaborării documentaţiilor.

 un reprezentant al Ordinului Arhitecţilor din România. după caz şi se aprobă prin ordin al ministrului sau hotărâre a consiliului judeţean. Preşedintele comisiei este ministrul /secretarul de stat. Comisia va cuprinde obligatoriu:  directorul general. (4). (2) Avizele/ acordurile au caracter obligatoriu.Avize/acorduri necesare aprobării documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului se face de către autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate. Raportul de mediu se întocmeşte de către firma/ persoana fizică acreditată de către ministerul de resort ca să desfăşoare procedura de evaluare a impactului asupra mediului. după caz. (4) Solicitarea avizelor/acordurilor asupra documentaţiilor elaborate se face în momentul în care intervine consensul între beneficiar. 8.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. din regiunea pe teritoriul căreia se află judeţul respectiv. la nivelul administrativ respectiv. Pentru constituirea Comisiei fiecare autoritate a administraţiei publice centrale şi judeţene menţionate la alin (3) va transmite solicitări scrise tuturor autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor centrale/locale după caz. (5). după caz. şi organismele centrale şi teritoriale interesate reprezentate în Comisie. din Lege. responsabil cu coordonarea activităţii de amenajarea teritoriului şi urbanismului. Pe lângă preşedinte. (3). puncte de vedere în numele acestora. şi organismele centrale şi teritoriale interesate.  directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională. serviciul. (6). 13 . direcţia. după caz.56 alin. (5) Consensul între beneficiar. la nivel central/judeţean. (9). Direcţia generală. (7).  preşedintele comisiei de consilieri din cadrul consiliului judeţean.1. directorul. va asigura secretariatul Comisiei. desemnat cu coordonarea activităţii de amenajarea teritoriului şi urbanism la nivel central/judeţean. sefii de serviciu. prin reprezentanţii lor care au mandat de a exprima puncte de vedere în numele acestora.  reprezentanţii delegaţi ai tuturor autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor centrale/judeţene. … /2009 Constituirea Comisiei. .1 şi Anexei nr. cu excepţia Raportului de mediu. elaborator. potrivit art. elaborator. care avizează şi emit avize pentru planurile de amenajare a teritoriului. vor fi invitaţi preşedinţii consiliilor judeţene/primarii unităţilor administrativ teritoriale care fac obiectul planului aflat în avizare.  un reprezentant al Registrului Urbanismului din România. se realizează în cadrul Comisiei. coordonatori ai activităţii de amenajare a teritoriului si urbanism. după caz. (8). în sensul că cerinţele cuprinse în aceste avize vor fi introduse în documentaţie înainte de aprobarea acestora. preşedintele consiliului judeţean/ vicepreşedintele consiliului judeţean. pentru a-şi desemna delegaţi care vor face parte din aceasta. judeţean şi local. Persoanele desemnate să facă parte din Comisie vor avea mandatul instituţiilor pe care le reprezintă. Art. de a exprima în cadrul şedinţelor. sectorial. după caz. (3) Avizele/acordurile sunt necesare în vederea realizării concordanţei dintre propunerile de dezvoltare a teritoriului cu politicile de dezvoltare stabilite la nivel naţional. (6) Documentaţiile pentru obţinerea avizelor/ acordurilor se întocmesc de către elaborator. componenţa precum şi modul de organizare şi funcţionare se fac la propunerea secretarului de stat/vicepreşedintelui consiliului judeţean. La şedinţele Comisiei Naţionale/Comisiei Judeţene. în ceea ce priveşte propunerile avansate.

Aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) Aprobarea documentaţiilor se face potrivit competenţelor stabilite prin Anexa nr. în cazul planului de amenajare a teritoriului zonal regional (PATZR). fără percepere de taxe.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. simulatan către emitenţii de avize/ acorduri. 9. (4) Planul de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ) se aprobă de către consiliul judeţean. 10. Neemitarea avizului/ acordului în termenul de 30 zile se consideră acord tacit. în cazul planului de amenajare a teritoriului zonal. de către elaborator. 2 din Lege este prezentat în Capitolul IX . a planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean şi a planului de amenajare a teritoriului zonal frontalier. ai căror reprezentanţi fac parte din Comisie. periurban al principalelor municipii şi oraşe. pe baza avizării de către Guvern a acestora. aşa cum prevede legea. documentaţiile pentru obţinerea de avize/ acorduri. se emite ultimul. pe baza documentaţiei prezentate integral şi după obţinerea avizelor celorlalte organisme centrale şi teritoriale interesate. (2) Secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional (PATN) se aprobă de către Parlament.Soluţionarea divergenţelor în procesul de avizare (1) Divergenţele care pot apărea pe parcursul avizării se soluţionează pe cale amiabilă.Secţiunile 1. prin rezolvarea situaţiilor pe plan local. . Art. (12) Conţinutul documentaţiilor care se supun avizării organismelor centrale conform art. în format electronic. 14 .1 la Lege. (13) In Anexa nr. b) Consiliile locale. (8) Avizul organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului. fiecare dintre membrii Comisiei. al prezentei Metodologii. va facilita şi urgenta emiterea avizului. în funcţie de componenţa administrativă a unităţilor teritoriale. ca urmare a avizelor favorabile emise de organismele centrale interesate şi cu participarea autorităţilor administraţiei locale. (10) Emiterea avizului/ acordului trebuie să se încadreze în termenul de 30 zile de la data solicitării. în favoarea propunerilor de dezvoltare durabilă. (11) La finalizarea documentaţiei. de către: a) Consiliile judeşene interesate. şi Anexa nr. … /2009 (7) Pentru obţinerea avizelor beneficiarul va transmite cu adresă de înaintare. (9) Organismele centrale şi teritoriale interesate vor transmite prin reprezentanţii lor în Comisie avizul sau acordul solicitat. cu excepţia autorităţii centrale cu responsabilităţi în domeniul amenajării teritoriului. ulterior obţinerii tuturor avizelor şi/sau acordurilor necesare şi după introducerea în documentaţie a condiţiilor din acestea. (3) Planurile de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) se aprobă. interorăşenesc sau intercomunal. 56 alin. 2 şi 3. . pe baza avizelor favorabile ale organismelor centrale şi/sau teritoriale interesate. în cadrul Comisiilor judeţene sau de către Comisia naţională (2) Principiul soluţionării divergenţelor constă în găsirea unei rezolvări legale. 7 sunt prezentate instituţiile centrale şi teritoriale emitente de avize şi acorduri. 6 la prezenta Metodologie. precum şi al planului de amenajare a teritoriului zonal metropolitan al municipiilor de rangul1. Art.

care este titulara acestuia. – Informarea populaţiei asupra intenţiilor administraţiei publice centrale sau locale privind elaborarea unor documentaţii de amenajare a teritoriului (1) Responsabilitatea pentru informarea şi consultarea publicului privind documentaţiile de amenajare a teritoriului revine autorităţilor publice judeţene şi locale. Art. titulară a planului are obligaţia de a anunţa în mass-media de două ori. aduce cu ajutorul elaboratorilor. 11. inclusiv prin afişare pe propria pagină de Internet. respectiv aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de asemenea modul în care persoanele fizice şi juridice interesate de pe teritoriul lor administrativ. pentru care se solicită participarea publicului. la sediul autorităţii publice respective în termen de -90 de zile de la data anunţului. şi pe propria pagină de Internet 15 . cu elaboratorii şi autorităţile administraţiei publice. (4) Regulamentul trebuie să conţină ca minimum reguli privitoare la următoarele aspecte: a) modul în care sunt făcute publice proiectele de planuri. autoritatea publică titulară a planului. şi orgaul specializat al Guvernului în domeniul amenajării teritoriului. modificări planului şi/sau raportului de mediu.Organizarea dezbaterii publice cu privire la plannul de amenajare a teritoriului şi a raportului de mediu aferent. în diferite faze de elaborare. la interval de 3 zile calendaristice. (1) După finalizarea planului de amenajare a teritoriului supus dezbaterii publice autoritatea publică centrală/judeţeană după caz. c) modul în care locuitorii şi persoanele fizice şi juridice interesate din teritoriul său lor administrativ vor avea posibilitatea să-şi exprime părerea. şi a raportului de mediu. Consiliile locale. (3) Pentru îndeplinirea responsabilităţilor prevăzute la alin. punctul de vedere. anunţă în mass-media. cu privire referitor la proiectele de planuri menţionate mai sus. Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare şi definitivare a documentaţiilor Art.1. şi să schimbe idei asupra acestora. (2) Excepţie de la aceste prevederi face Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional. respectiv vor adopta un regulament propriu. modul în care se va face avizarea.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. pentru care este responsabil organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului. (3) Pe baza observaţiilor justificate. autoritatea publică centrală/judeţeană după caz. (2) Publicul interesat îşi poate exprima opinia asupra planului de amenajare a teritoriului supus dezbaterii publice şi asupra raportului de mediu şi transmite aceste opinii autorităţii publice titulară a planului şi autorităţii de mediu competente. locul şi orarul consultării acestuia şi faptul că publicul poate face contestaţii sau comentarii şi propuneri scrise. disponibilizarea formei finale a planului. primite din partea publicului. în conformitate cu prevederile legilor în vigoare. judeţene. … /2009 Capitolul V. pot fi implicate în elaborarea sau revizuirea acestor planuri. (4) După expirarea termenului de depunere a comentariilor sau a contestaţiilor. cuprinzând reguli privind. 12. . b) modul în care persoanele fizice şi juridice interesate de pe teritoriul său lor administrativ vor avea posiblitatea să facă comentarii sau contestaţii cu privire la prevederile şi implementarea planului.

a tuturor modificărilor intervenite în condiţiile legii. 13. în limita cheltuielilor de multiplicare. precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale – consilii judeţene. respectiv 60 de zile calendaristice.solicitat de către titular – se asigură de către elaborator.Urmărirea aplicării documentaţiilor (1) Urmărirea aplicării documentaţiilor aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al beneficiarilor. Capitolul VI Redactarea finală. Capitolul VII. MDRL poate solicita autorităţilor administraţiei publice să modifice sau să actualizeze o documentaţie. în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului (art. Redactarea finală se face de către elaborator şi întreaga documentaţie se predă titularului planului – în două exemplare complete – conţinând piese scrise şi desenate conform conţinutului – cadru. (2) In scopul urmăririi modului de aplicare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului se impune ţinerea la zi a documentaţiilor. (3). – Modificarea şi actualizarea documentaţiilor (1) In temeiul art. studiilor şi analizelor efectuate pe parcursul aplicării acestora. analizează şi rezultatele consultărilor cu publicul realizate până la această dată şi includerea acestora în raportul de mediu. . precum şi evidenţa propunerilor. Proceduri de modificare şi/sau actualizare Art. Informatizarea documentaţiilor şi existenţa unor baze de date trebuie să asigure o corectă şi rapidă ţinere la zi a principalelor elemente constitutive. un număr suplimentar de exemplare . Aceasta implică consemnarea în piesele scrise şi desenate. 15. Art. Art. In cazul PATJ-urilor.3 din Lege). corespunzător atribuţiilor în domeniu conferite de lege. cu cel puţin 45 de zile calendaristice înainte de data realizării acestei dezbateri. inclusiv a raportului de mediu. 16 . se prevede actualizarea periodică.20 din Lege. 14. oraşelor. respectiv ale autorităţilor administraţiei publice centrale –şi alte organisme centrale. – Redactarea finală a documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) Redactarea finală a documentaţiilor se face prin introducerea observaţiilor şi recomandărilor din avize şi/sau acorduri şi a propunerilor populaţiei în măsura în care ele sunt acceptate de către titularul planului. însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor Art. în cazul în care implementarea planului poate avea efecte semnificative transfrontiere. contra cost. – Insuşirea documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) Insuşirea documentaţiei de către titularul planului are loc odată cu aprobarea acesteia. 16. (2) Sarcina elaboratorului referitoare la elaborarea documentaţiei se consideră încheiată odată cu aprobarea acesteia. Consiliul General al municipiului Bucureşti şi consilii locale ale municipiilor.42 alin. urmând ca prevederile cuprinse în documentaţii să fie aplicate de către beneficiar.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009 organizarea unei şedinţe de dezbatere publică a proiectului de plan sau de program propus. (5) Pentru finalizarea planului şi a raportului de mediu autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

Documentaţiile de amenajare a teritoriului au caracter director. Relaţia cu documentaţiile de urbanism Art. . (iii) conjuncturi internaţionale impun noi abordări ale problemelor spaţiale. c) In cazul în care se preconizează elaborarea unui PATZ intercomunal şi în zona vizată de documentaţie există PUG-uri ale unităţilor administrativ-teritoriale de bază aprobate. inclusiv prelungirea duratei. oportunitatea realizării unei/unor investiţii majore cu implicaţii asupra unor părţi determinante ale planurilor de amenajare a teritoriului.1.). pe baza avizului prealabil al organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului. prin documentaţiile de urbanism. c) se produc modificări importante în cadrul legislativ de specialitate şi/sau general. de către administraţia centrală. prevederile acestora vor fi luate în consideraţie în documentaţiile de amenajare a teritoriului. (ii) realizarea unei infrastructuri majore are implicaţii deosebite asupra teritoriului (exemplu – construirea unui nou pod peste Dunăre). PUZ. b) In acelaşi timp pot exista şi corelaţii în sens invers. fiind necesară adaptarea aproape continuă la practica vest-europeană. … /2009 (2) Modificarea documentaţiilor PATJ se face la cererea motivată a autorităţilor administraţiei publice centrale sau a consiliilor judeţene. cele două categorii de documentaţii – de amenajare a teritoriului şi de urbanism – sunt documentaţii cu atribuţii distincte. PATJ). stabilite într-o documentaţie de amenajare a teritoriului sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor. adică de la documentaţii de nivel inferior către cele de nivel teritorial superior. cele de urbanism au caracter de reglementare operaţională. complementare. adaptare legată de procesul de integare. 17 . programe de dezvoltare economică şi socială având impact deosebit asupra unor teritorii importante. expiră durata de valabilitate prevăzută de Lege sau cea stabilită prin hotărârea de aprobare a documentaţiei. Capitolul VIII. 17. devin obligatorii pentru documentaţiile de urbanism (PUG. modificări care fac planul anterior inoperant: (i) când administraţia publică centrală şi/sau judeţeană îşi modifică politicile ce vizează dezvoltarea teritoriului de aşa manieră încât este necesară revizuirea. (3) Actualizarea sau modificarea unei documentaţii de amenajare a teritoriului se poate face în cazurile în care: a). b) au apărut ulterior schimbări importante ale elementelor care au stat la baza elaborării PATJ: noi elemente cu caracter director. (2) Aceste corelări între documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism sunt prezentate în Anexa nr. indiferent de nivel. după cum urmează: a) Prevederile din documentaţiile de amenajare a teritoriului de toate categoriile (PATN.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. (iv) sunt lansate. PATZ.Corelarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului cu cele de urbanism (1) Aşa cum precizează Legea. Direcţiile de evoluţie ale unui teritoriu.

în general. CEE-ONU. Art. (2) Conţinutul-cadru pentru noi secţiuni se stabileşte de către Ministerul Transporturilor. (vi) informaţii gestionate de Institutul Naţional de Statistică şi/sau de organisme internaţionale – EUROSTAT. – Elaborarea documentaţiei. e) Observaţiile şi propunerile pertinente primite din partea celor consultaţi se introduc în documentaţie prin grija elaboratorului. strategia de dezvoltare spaţială – cu următoarele specificări: a) Baza de date şi informaţii va fi constituită din: (i) studii de fundamentare elaborate pentru domeniul respectiv. . 18 . … /2009 Capitolul IX. (v)programe şi proiecte din domeniul respectiv sau care au impact deosebit asupra unor părţi ale teritoriului ţării. diagnostic prospectiv şi general. şi documentele europene relevante. BIM. după caz. SECŢIUNEA 1. (iii) strategii ale ministerelor interesate în promovarea secţiunii respective. care să colaboreze sub coordonarea unui institut de cercetare din domeniu abilitat din punct de vedere profesional. Construcţiilor şi Turismului. iar conţinutul documentaţiei se structurează în cele trei părţi elemente care condiţionează dezvoltarea. documentaţia se transmite în anchetă la consiliile judeţene şi la alte organisme şi instituţii interesate. cu acordul MDRL şi al coordonatorului. (ix) documentaţii de amenajare a teritoriului aprobate la nivel naţional.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. (ii) strategii şi planuri de dezvoltare sectoriale la nivel naţional. c) Lucrarea se va elabora în variante. în etapele prezentate la Capitolul III privind procedura de elaborare. (x) alte informaţii aflate în gestiunea coordonatorului şi a colaboratorilor acestuia. inclusiv informaţiile de mediu raportate la Agenţia Europeană de mediu şi la Comisia Europeană etc. (xi) bibliografie specifică. d) După finalizarea variantei alese a propunerilor. (viii) legislaţia din domeniu. 19. cum ar fi Raportul naţional al dezvoltării umane şi Raportul privind starea mediului. în acord cu instituţiile administraţiei centrale de rang similar interesate de sectorul vizat. inclusiv cea privind protecţia mediului. Conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului. 18. b) Conţinutul documentaţiei şi graficul de elaborare se stabilesc prin tema-program. (iv) strategiile de dezvoltare ale judeţelor. (vii) lucrări de sinteză elaborate la nivel naţional. zonal sau judeţean. (1) Elaborarea documentaţiei se înscrie. Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN Art.Cadru conţinut al documentaţiei (1) Elaborarea Secţiunilor PATN se face cu implicarea instituţiilor şi specialiştilor din domeniul vizat.

irigaţii şi alte folosinţe. se oferă cadrul legal de înfiinţare a zonelor metropolitane. In secţiune sunt legiferate lucrări de interes naţional într-un domeniu strategic al economiei care să asigure: (i) protecţia resurselor de apă împotriva epuizării. iar documentul astfel modificat/completat. de căi feroviare. printr-o utilizare durabilă. de căi navigabile şi aeriene.Prezentarea documentaţiei Planului de amenajare a teritoriului naţional PATN (1) Documentaţia este constituită din piese scrise şi desenate cu caracter de sinteză. asigurarea de condiţii echivalente pentru toate zonele ţării şi evitarea accentuării disparităţilor existente şi apariţia altora noi. Secţiunea PATN devine lege. în vederea publicării în Monitorul Oficial. Toate măsurile necesare în acest scop sunt integrate în amenajarea teritoriului pe termen scurt. … /2009 Art. e) Secţiunea a V – a Zone de risc natural aprobată prin Legea 375/2001. (3) Documentaţia finală se prezintă sub forma necesară unui act legislativ. format dintrun text concis şi clar. se instituie obligativitatea delimitării de urgenţă a zonelor de risc natural. prin evidenţierea zonelor purtătoare de valori patrimoniale. (5) Completările/modificările solicitate de ministere se introduc în documentaţie. aprobată prin Legea 71/1996. In cadrul acestei secţiuni s-au prevăzut. poluării şi degradării lor. 21. industrie. Art. în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile. . 1076/2004. (2) Piesele desenate (planşe. b) Secţiunea a II – a – Apa. şi sunt prevăzute măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor pe care le pot produce cutremurele de pământ. împreună cu raportul de mediu elaborat pentru acesta conform H.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. aprobată prin legea 171/1997. cartograme. (4) Forma finală a documentaţiei se înaintează ministerelor. nr. lucrările de interes naţional necesar a fi realizate în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei de căi rutiere. conform Legii.Căi de comunicaţie. având în anexă materiale grafice. scheme) vor fi întocmite la scări convenabile care să permită o bună ilustrare şi o bună percepere prin reducere. (7) După aprobarea de către Parlament şi promulgarea de către Preşedintele ţării. cu excepţia MM spre avizare. se reglementează posibilitatea de promovare în ranguri superioare. Secţiunea a fost elaborată în vederea creşterii nivelului general al vieţii economico-sociale şi culturale. au fost identificate proiectele prioritare şi măsurile de armonizare pentru dezvoltarea reţelei pe termen scurt. – Secţiunile aprobate ale PATN (1) Până la data elaborării prezentei Metodologii au fost aprobate prin lege următoarele 5 secţiuni ale PATN: a) Secţiunea I-a . d) Secţiunea a IV – a Reţeaua de localităţi aprobată prin Legea 351/2001. In cadrul secţiunii sunt definite zonele de risc natural. inundaţiile şi alunecările de teren. mediu şi lung. (ii) corelarea resurselor cu cerinţele de apă pentru populaţie. mediu şi lung c) Secţiunea a III – a Zone protejate aprobată prin Legea 5/2000. în vederea reabilitării. VII şi IX. Prin această secţiune s-a creat cadrul legislativ pentru salvgardarea patrimoniului natural şi cultural al ţării. aceasta se transmite Guvernului spre avizare. Localităţile sunt ierarhizate pe ranguri. s-a realizat racordarea reţelei naţionale majore de căi de comunicaţii la cele 3 coridoare prioritare de transport european şi pan-european: IV. 19 . protejării şi valorificării lor şi pentru stabilirea priorităţilor de susţinere financiară a acestor acţiuni.G. pluridisciplinară şi de parteneriat. 20. într-o viziune globală. se înaintează Ministerul Mediului (6) După avizarea de către Ministerul Mediului a documentaţiei. tabele şi glosar de termeni specifici. conservării.

… /2009 Secţiunea a VIII – a Zone cu resurse turistice. Art. 22. prevăzute în Anexa nr. agenda consultării publicului. vor fi promovate cu prioritate. mediu şi lung şi programul de măsuri cu stabilirea responsabilităţilor de realizare. grupate pe domenii-ţintă. programul elaborării lucrării. 22 din prezenta Metodologie. conform art. care pot fi grupate în trei volume separate. care ilustrează evoluţiile şi tendinţele fenomenelor analizate şi distibuţia teritorială a acestora. Art. de mediu şi de gospodărire a apelor. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale. 23. 6 pct. b) Analizele care se efectuează au la bază setul de indicatori cuprinşi în Anexa nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. (2) Piesele scrise şi desenate se structurează conform celor trei părţi ale PATJ stipulate în art. b) Partea a II-a: Diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit. Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ Art. prin programele de dezvoltare naţionale. – Structura PATJ PATJ este structurat în trei părţi. pentru facilitarea urmăririi şi înţelegerii elementelor prezentate. 20 . perioada vizată. cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. (2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate: a) introducere: tema-program. cu o tratare explicită. De asemenea legea stabileşte că proiectele de infrastructură specific turistică. tehnică şi de protecţia mediului pentru zonele cu resurse turistice. iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre aceste zone. în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea. – Conţinutul Părţii I-a: Analiza situaţiei existente şi identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea. prezente cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. c) Partea a III-a: Obiective şi directii de dezvoltare teritorială pe termen scurt. pentru gruparea problematicii şi în vederea unei mai eficiente utilizări de către beneficiar. aprobată prin Legea nr. grafice şi scheme. 4 din prezenta Metodologie: a) Partea I-a: Analiza situaţiei existente şi identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea. (2) Memoriile se întocmesc pe capitole. subcapitole şi alineate. – Modul de prezentare (1) Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ – este constituit din piese scrise şi desenate. relaţiile cu alte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism planuri şi strategii de dezvoltare economico-socială. concisă şi sugestivă. dispuse într-o succesiune logică.190/2009 pentru aprobarea OUG 142/2009 stabileşte că în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice cuprinse în anexele proiectului turismul este considerat ca activitate economică prioritară. regionale şi judeţene. 25. (3) In cuprinsul memoriilor pot fi folosite cartograme. f) SECŢIUNEA a-2-a. 9. a) Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu. – Conţinutul pieselor scrise (1) Piesele scrise se prezintă sub forma unor memorii. Art. 24. (1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă analiza situaţiei socio-economice.

b) analiză stării actuale a mediului şi aspectele teritoriale ale acestuia . c) date generale. menajare şi industriale. zone rurale defavorizate. faună. 1076/2004.2. Cadrul natural/mediul: a) cadrul natural . în ceea ce priveşte infrastructura socio-culturală. alunecări de teren. 1. Reţeaua de localităţi: a) structura. … /2009 b) notificarea autorităţii de mediu competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei şi obiectivele acesteia. satisfacerea indicatorilor minimali de definire. monumente ale naturii. avalanşe). regional şi judeţean. Prezentul capitol se va redacta ţinând seama de legislaţia privind protecţia mediului. iii. 21 . zonele expuse la riscuri tehnologice sau altor tipuri de risc şi poluări. ii) procese naturale şi antropice de degradare a patrimoniului construit şi a peisajului.4. iv. obiective ale patrimoniului construit neprotejate. floră. cu fond construit nevaloros. sol). (4) Analizele se efectuează pe baza setului de indicatori cuprinşi în Anexa nr. categorii de mărime după numărul de locuitori. cutremure. resursele de apă de suprafaţă şi subterane. climă. STRUCTURA TERITORIULUI: 1. zonele de risc natural (inundaţii. nr. apă. ii. b) patrimoniul construit protejat: monumente istorice. (3) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru alcătuit conform H. grupate pe următoarele patru domenii-ţintă : 1. d) studiile de fundamentare efectuate.1. Localizare geografică 1. echiparea tehnicoedilitară şi locuirea. b) ierarhizarea şi funcţiunile localităţilor.G. resursele subsolului. calitatea factorilor de mediu (aer. c) peisajul natural al zonei: valorile patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial. 1. Vor fi evidenţiate cu precădere zonele în care au loc: i) procese de degradare a mediului natural prin agresiune antropică. reţeaua hidrografică. factori climatici.obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional. zone /localităţi lipsite de dotări publice cu rol teritorial. lipsite de legături telefonice şi alimentare cu energie electrică.relief. 3 la prezenta Metodologie „Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu. baza documentară şi bibliografia. arii protejate şi avifaunistice.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. rezervaţii ale biosferei. aspecte ale biodiversităţii în zonă. resurse naturale valoroase care necesită protecţie. strategiile şi programele de dezvoltare care au stat la baza documentaţiei.3. peisaje naturale. pe categorii de localităţi. scopul şi necesitatea elaborării documentaţiei. Zone protejate. zone de depozitare necontrolată a deşeurilor. resursele solului (inclusiv vegetaţia forestieră). Vor fi evidenţiate: i. rezervaţii naturale. în vigoare. accesibilitatea cu evidenţierea. zone/ localităţi greu accesibile sau lipsite de legături corespunzătoare în teritoriu. conform PATN – Secţiunea a IV-a. metodologia de lucru. zone deficitare în resurse de apă. peisajul cultural naţional: a) patrimoniul natural protejat: parcuri naturale naţionale şi regionale. zone lipsite de municipii şi oraşe. biodiversitatea. inclusiv peisajele culturale. de echipări tehnicoedilitare.

capacitate redusă de preluare a fluxurilor mari. bilanţ teritorial conform Anexei nr. gradul de asigurare a localităţilor/populaţiei cu posturi telefonice. poduri în stare necorespunzătoare). surse de apă care necesită măsuri de protecţie (ape de suprafaţă. e) zone în care se manifestă presiune asupra spaţiului rural. combaterea eroziunii solului). 2.1. b) evidenţierea profilului dominant al zonelor: agricol. ape subterane). c) zone cu grad de utilizare redusă: agricultură. religii . vi) zone/ localităţi lipsite de legături telefonice.. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic: a) volumul populaţiei şi structura acesteia pe sexe. desecări. cabluri de fibră optică..6. Infrastructurile tehnice majore: a) gospodărirea apelor: principale amenajări pentru asigurarea necesarului de apă. Resursele umane: a) starea de sănătate. inclusiv terenurile cu destinaţie specială. 1. v) trasee/ sectoare critice de căi rutiere. în stare necorespunzătoare de viabilitate. alunecărilor de teren. puncte critice (pasaje de nivel. 2. unităţi administrativ-teritoriale de bază nefuncţionale/deficitare şi cele cu perspective de promovare în categorii superioare. b) evoluţia populaţiei.5. 22 . inclusiv a reţelei de distribuţie a apei pe care sunt amplasaţi hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor. amenajări hidrotehnice pentru combaterea inundaţiilor. 4. STRUCTURA SOCIO -DEMOGRAFICĂ 2. ponderea rezervaţiilor naturale. e) amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale. amenajări pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor. vii) zone cu resurse de energie neconvenţională nevalorificate. b) reţeaua de căi de comunicaţie şi transport: căi rutiere. ii) localităţi parţial echipate sau lipsite de echipări tehnico-edilitare. rata medie de creştere a populaţiei. traversări de localităţi. c) nivelul de instruire. localităţi în care sunt necesare renovări ale fondului de locuit. trasee pentru biciclişti). viii) zone /localităţi neracordate la sistemul energetic sau parţial electrificate. silvic. d) zone cu folosire intensivă: intravilane. de gaze naturale). industrie/depozite. Zonificarea teritoriului: a) utilizarea terenurilor. grupe de vârstă. mixt etc. zone de extindere necontrolată şi fenomene de suburbanizare. baraje şi acumulări. silvicultură. transport de produse prin conducte (conducte de ţiţei şi produse petroliere. Vor fi evidenţiate: i) zone deficitare în resurse de apă. iv) zone amenajate în sistem pentru irigaţii şi desecări nefuncţionale din cauza deteriorării. naţionalităţi. b) accesibilitatea la asistenţă medicală. 1. … /2009 v. turistic.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. căi aeriene (inclusiv puncte de trecere a frontierei. localităţi care nu sunt echipate cu hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor. vi. căi navigabile. prize de apă sau alte lucrări de amenajare din albia cursurilor de apă.2. amenajări hidroameliorative pentru agricultură (irigaţii. feroviare şi navigabile: nemodernizate. iii) localităţi care necesită reabilitarea echipării tehnico-edilitare. c) producţia şi transportul energiei electrice şi termice: d) reţele de telecomunicaţii: sisteme de telefonie. c) mişcarea naturală şi mişcarea migratorie. medii. terenuri pentru locuire. căi ferate. parcuri de activităţi. d) structura şi dinamica resurselor de muncă . etc.

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009

e) ocuparea resurselor de muncă; f) nivelul de trai, gradul de sărăcie. Vor fi evidenţiate: i) zone/localităţi cu fenomene de depopulare datorită sporului natural şi migratoriu negativ; ii) zone/ localităţi cu fenomene accentuate de îmbătrînire a populaţiei; iii) zone puternic ruralizate, cu accesibilitate redusă la reţelele de învăţământ, sănătate, cultură; iv) zone/localităţi cu rate scăzute de ocupare a populaţiei şi a resurselor de muncă v) zone /localităţi cu rate ridicate de ocupare a populaţiei în agricultură; vi) zone monoindustriale; vii) zone cu densitate scăzută de populaţie; viii) zone/localităţi afectate de sărăcirea populaţiei ix) zone /localităţi cu rate ridicate ale şomajului. 3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR (conform clasificării CAEN) 3.1. Agricultura, silvicultura, piscicultura: a) structura terenurilor agricole, dinamica producţiei vegetale şi animale, potenţial pedologic, zonarea producţiei agricole; b) îmbunătăţiri funciare: suprafeţe, starea lucrărilor; c) populaţia activă în agricultură, proprietatea funciară; d) mărimea medie a exploataţiilor agricole; e) resurse forestiere, funcţiuni ale pădurilor, starea pădurilor; f) volumul de masă lemnoasă exploatabilă şi produsele auxiliare; g) valorificarea producţiei silvice, valorificarea pădurii pentru turism şi recreere; h) exploataţii şi amenajări piscicole; valorificarea producţiei piscicole. 3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii a) resurse locale valorificate de industrie; b) structura industriei: număr salariaţi, populaţie ocupată ; c) repartiţia în cadrul reţelei de localităţi, centre industriale, parcuri industriale, zone libere; d) agenţi economici, inclusiv IMM; suprastructuri industriale – reţele de producţie; e) dinamica activităţii de construcţii. 3.3. Turismul a) potenţial, structură, domenii de excelenţă, dinamică ; b) forme de turism (balneare, agroturistice etc.); c) structuri de primire turistică, capacităţi, circulaţia turistică, capacitatea de cazare. 3.4. Servicii economice: comerţ, transporturi şi telecomunicaţii, cercetare-dezvoltare, informatică, servicii pentru dezvoltarea afacerilor, finanţe-bănci, asigurări şi tranzacţii imobiliare, burse de valori, burse de mărfuri: a) structură, domenii de excelenţă; b) agenţi economici, inclusiv IMM; c) dotare tehnică şi materială. Vor fi evidenţiate: i) Zone şi centre în care se înregistrează probleme legate de activitatea industrială: declinul activităţilor prin sistarea activităţilor extractive sau prelucrătoare; trecerea în conservare a instalaţiilor industriale; prezenţa unor activităţi monoindustriale; nerestructurarea capacităţilor ineficiente, etc. ii) Zone cu potenţial agricol ineficient valorificat: numeroase exploataţii mici şi risipite, slab dotate tehnic, slab echipate cu servicii, cu excedent de forţa de muncă fără posibilităţi de ocupare permanentă, soluri afectate de eroziune şi exces de umiditate etc; iii) Zone/centre cu resurse turistice valoroase a căror valorificare este afectată de: gradul redus/lipsa de echipare cu structuri de primire turistică şi servicii conexe; circulaţia turistică, 23

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009

care depăşeşte capacitatea de suport a factorilor turistici; alte funcţiuni care vin în conflict cu activităţile turistice; activităţi care degradează calitatea mediului etc.; iv) Zone forestiere degradate prin lipsa lucrărilor de întreţinere şi prin defrişări necontrolate; v) Zone de conflict în dezvoltarea funcţiunilor economice; vi) Zone defavorizate. 4. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEŢEAN, REGIONAL ŞI NAŢIONAL 4.1. Coridoare de transport, oraşe-poartă 4.2. Poli de atracţie externi/poli interni cu influenţe extrajudeţene. 4.3. Zone de cooperare transfrontieră 4.4. Regiunea de dezvoltare în care este cuprins judeţul şi regiunile de dezvoltare vecine 4.5. Zone metropolitane, periurbane Art. 26. – Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general: (1). Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I, cât şi a tendinţelor majore care se manifestă, se formulează diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriale la nivelul judeţului, pe domeniile-ţintă şi componentele acestora. (2). Prin diagnosticul prospectiv se urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor viitoare de evoluţie a fenomnelor şi proceselor specifice domeniilor diagnosticate, pentru evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Problemele, respectiv oportunităţile, vor fi raportate la necesităţile şi obiectivele colectivităţilor. (3). Pe baza diagnosticului prospectiv din alin. (1) şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul de timp stabilit, se formulează diagnosticul general al teritoriului judeţean. (4). Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor fazei precedente, în vederea evidenţierii principalelor aspecte negative care afectează structurile, socioeconomice ale teritoriului judeţean, precum şi a atuurilor şi oportunităţilor de care acesta beneficiază. (5). Se vor stabili astfel relaţiile şi sinergiile dintre diferitele domenii, pentru a obţine formulări sintetice ale unor probleme complexe în vederea stabilirii ierarhiei priorităţilor de soluţionare a cestor probleme , în funcţie de gravitatea lor. (6). In formularea diagnosticului prospectiv şi a diagnosticului general vor fi evidenţiate obiectivele de mediu, precum şi măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului, precum şi măsurile de monitorizare, ca parte integrantă a documentaţiei. (7). Problemele identificate pot fi de diferite grade de complexitate şi amploare teritorială. Atât problemele, cât şi oportunităţile se pot referi la areale sau pot fi punctuale. (8). Pe baza problemelor identificate şi a priorităţilor stabilite, conform alin. 2 şi 3, se identifică acţiunile şi măsurile pentru asigurarea cerinţelor prioritare în cadrul domeniilor-ţintă analizate. Art. 27. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare teritorială şi programul de măsuri cu stabilirea responsabilităţilor de realizare. (1) Strategia de dezvoltare teritorială a judeţului cuprinde obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen mediu şi lung. Obiectivele strategice generale sunt formulate ca principii majore, care să indice direcţiile de dezvoltare teritorială a judeţului, prin valorificarea potenţialului natural, material şi uman propriu şi să asigure eliminarea/reducerea decalajelor dintre situaţia actuală şi cea dorită. Obiectivele strategice generale pot fi elaborate în alternative, acestea urmînd a fi discutate cu autorităţile administraţiei publice judeţene în vederea asumării politice a acestora de către acestea din urmă. 24

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009

Obiectivele strategice generale se stabilesc în conformitate şi cu propunerile rezultate din documentaţiile de amenajare a teritoriului naţional şi regional, precum şi cu elementele rezultate din contextul teritorial - regional naţional şi european: coridoare europene de transport, zone de cooperare transfrontalieră ş.a. (2) Obiectivele pentru domeniile-ţintă şi pentru componentele acestora trebuie să răspundă problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate şi să se încadreze în obiectivele strategice generale, precum şi în obiectivele de protecţie a mediului stabilite în legislaţia privind protecţia mediului, precum şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. Art. 28. – Principalele obiective pe domenii-ţintă sunt următoarele : 1. STRUCTURA TERITORIULUI a) Cadrul natural/mediul (i) eliminarea/atenuarea consecinţelor factorilor de risc natural, tehnologic, de poluare a aerului, apei şi solului, precum şi a celor rezultaţi din presiunea antropică; (i) protejarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane; (ii) protejarea resurselor balneoturistice şi valorificarea durabilă a resurselor de substanţe minerale utile; (iii) amenajări ecologice pentru depozitarea deşeurilor menajere şi industriale; (iv) protejarea patrimoniului natural, construit şi peisajului de interes naţional declarat şi a celui de interes local ; (v) protejarea zonelor verzi, a pădurilor şi a zonelor umede ; (vi) asigurarea obiectivelor de calitate a aerului, a solului şi subsolului; (vii) conservarea florei, faunei şi a diversităţii biologice. d) Reţeaua de localităţi: (i) structura localităţilor în raport cu rangul lor stabilit prin lege; (ii) promovarea unui model de dezvoltare policentrică la nivel judeţean în vederea realizării unei coeziuni teritoriale: noduri de transport pe eurocoridoare; (iii) promovarea de localităţi urbane cu rol de echilibru faţă de reşedinţa de judeţ; localităţi rurale principale care întrunesc condiţii de a deveni centre cu rol intercomunal; (iv) categorii de mărime a localităţilor după numărul de locuitori estimaţi în perspectivă; (v) măsuri pentru satisfacerea indicatorilor minimali de definire a categoriilor de localităţi după rang; propuneri de reabilitare, completare şi implementare în localităţi a dotărilor cu unităţi publice cu rol teritorial şi a echipării tehnico-edilitare; (vi) îmbunătăţirea accesibilităţii; (vii) asigurarea necesarului de locuinţe în localităţile urbane şi rurale ; (viii) propuneri de îmbunătăţire/modificare a organizării administrative a teritoriului judeţean (declarări de oraşe, înfiinţare de comune, schimbări ale statutului de reşedinţă de comună, trecerea satelor de la o unitate administrativ-teritorială la alta). Infrastructura tehnică (i) Gospodărirea apelor: lucrări pentru valorificarea resurselor de apă în vederea acoperirii consumului diverşilor consumatori - lacuri de acumulare, derivaţii, aducţiuni; lucrări hidrotehnice: îndiguiri, regularizări cursuri de apă; lucrări hidroameliorative pentru reabilitarea şi extinderea irigaţiilor, desecărilor şi combaterii eroziunii solului; amenajări pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor. (ii) Căi de comunicaţie şi transport rutiere : autostrăzi, modernizări şi reabilitări de drumuri, eliminarea punctelor critice, racordări între drumurile principale; (iii) Căi de comunicaţie şi transport feroviare : dublări de trasee, electrificare, amenajări trasee pentru viteze mari, legături feroviare noi, eliminarea punctelor critice; 25 c)

(vi) Amenajarea unor noi puncte de trecere a frontierei rutiere şi/sau feroviare. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ a) Evoluţia populaţiei în următorii 5-10-15 ani pe total. susţinerea dezvoltării şi diversificării activităţilor agricole. promovarea unui turism de calitate şi durabil. c) Oferta locurilor de muncă din principalele centre urbane şi rurale. principale fonduri de vânătoare. acestea putând fi completate cu obiective specifice în raport cu categoria documentaţiei şi contextul teritorial. (v) Căi de comunicaţie şi transport aeriene: modernizări şi amenajări de noi aeroporturi . d) Turismul: potenţialul de dezvoltare. restructurarea. principale centre cu activităţi industriale şi de construcţii. îmbunătăţirea stării de sănătate. b) Silvicultura: îmbunătăţirea zonificării fondului forestier. târguri. periurbane instituite sau preconizate. dezvoltarea exploataţiilor agricole în condiţiile respectării normelor de protecţie a mediului . alimentarea cu energie electrică a tuturor localităţilor. amenajări necesare pentru creşterea potenţialului productiv al solului şi valorificarea superioară a acestuia. reabilitarea şi reconversia capacităţilor/ramurilor existente în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului. staţii noi de transformare de mare capacitate. burse de mărfuri şi valori. reabilitarea. amenajări piscicole potenţiale. (viii) Reţeaua energetică: linii noi de transport a energiei electrice de înaltă şi medie tensiune. a nivelului de instruire şi a nivelului de trai al populaţiei. 3. (vii) Reţeaua de telecomunicaţii: reabilitarea. c) Industria. încurajarea exploataţiilor ecologice. porturi noi. REGIONAL ŞI NAŢIONAL: a) propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport şi a infrastructurilor majore regionale. de asigurări. valorificarea locală a resurselor agricole prin realizarea unor structuri moderne de exploatare. a populaţiei ocupate şi structura acestora. (3) nu au caracter exhaustiv. lucrări de împădurire în zonele defrişate sau puternic afectate de eroziunea solului. acesta reprezentând un potenţial economic important. localităţi cu potenţial ridicat de dezvoltare ca principalele centre de producţie agricolă. retehnologizarea capacităţilor poluatoare . servicii financiarbancare. creşterea gradului de confort al populaţiei prin diminuarea nivelului de zgomot ambiental . e) Comerţ şi servicii: dezvoltări diferenţiate de activităţi în raport cu rolul şi funcţiile teritoriale ale localităţilor : mari unităţi comerciale de gross şi desfacere. … /2009 (iv) Căi de comunicaţie şi transport navigabile: amenajarea unor cursuri de apă pentru navigaţie. medii şi unităţi administrativteritoriale principale. amenajări pentru recreere şi agrement în apropierea aglomeraţiilor urbane. b) Evoluţia resurselor de muncă. superior dotate şi echipate şi înfiinţarea de IMM-uri. piscicultura: potenţialul de dezvoltare în raport cu condiţiile pedoclimatice şi de fertilitate. modernizarea porturilor existente. 26 . 4. b) Obiectivele detaliate în cadrul domeniilor-ţintă de la alin. amenajări pentru sporturile de iarnă. modernizarea şi dezvoltarea celor existente. (x) Reţea de monitorizare a factorilor de mediu. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE a) Agricultura. zone de cooperare transfrontieră organizate şi preconizate. 2. tranzacţii imobiliare. (ix) Transport prin conducte: trasee noi. modernizarea şi extinderea instalaţiilor existente. inclusiv a turismului cultural. limitarea defrişărilor . informatică. CONTEXTUL TERITORIAL. arii metropolitane. valorificarea masei lemnoase şi a produselor auxiliare. dezvoltarea structurilor de cazare şi alte servicii. construcţiile: potenţialul de dezvoltare a industriei.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. reconversia gospodăriilor ţărăneşti de subsistenţă în ferme familiale comerciale.

(iii) zone/localităţi cu probleme privind resursele de apă: zone deficitare. zone lipsite de amenajări pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor. 25 al prezentei Metodologii şi componentele acestora. precum şi a măsurilor de monitorizare a efectelor implamentării planului este obligaatorie. (v) zone/localităţi afectate de alte presiuni antropice: de urbanizare excesivă şi/sau necontrolată. Art. reducerea şi compensarea efectelor negative asupra mediului. în condiţiile legii. cu durata determinată – termen scurt. Structura teritoriului.. zone vulnerabile.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. cutremure. din domeniul-ţintă 1. care să asigure precizia cartografică necesară pentru scările folosite. precum şi măsurile de monitorizare a efectelor implamentării planului. termen mediu şi termen lung. social şi de protecţie a mediului. cartograme. de regulă. ilustrând componentele 1. 27 .2 şi 1. susţinute organizatoric şi juridic. (5) Fiecare măsură sau set de măsuri va fi relaţionat cu un obiectiv specific. zone cu resurse nepotabile. Pentru fiecare domeniu-ţintă sau componentă esenţială a acestora se elaborează. care va cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile necesare pentru prevenirea. fiind necesar avizul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară competente. – Conţinutul pieselor desenate (1) Piesele desenate sunt planşe – hărţi şi planuri – întocmite la scările 1:200. Art. cât şi de evaluare a rezultatelor şi de completare/modificare a documentaţiei. (iv) zone/localităţi expuse la riscuri tehnologice. (ii) zone/localităţi expuse sau afectate de riscuri naturale: inundaţii. (2) Programul de măsuri este un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare a teritoriului. zone extractive de suprafaţă etc. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi. 30. referindu-se la modul concret de influenţare a dezvoltării spaţiale a judeţului. scheme. în format analogic sau digital. 29 – Formularea programului de măsuri (1) Strategia de dezvoltare a judeţului va fi însoţită de un program de măsuri. cuprinde: Cadrul natural/mediul (i) principalele trepte de relief şi reţeaua hidrografică . structurate pe etape. alunecări de teren. resurse de apă poluate. (3) Implementarea măsurilor pentru prevenirea. au dimensiune spaţială şi caracter director. două planşe: prima ilustrând problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize. reducerea şi compensarea efectelor negative asupra mediului. din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic.1. subordonate obiectivelor specifice amenajării teritoriului. cea de a doua prezentând propuneri de dezvoltare/organizare. potrivit legii.000.000 sau 1:100. (4) Planul de amenajare a teritoriului judeţean PATJ va cuprinde în mod obligatoriu următoarele10 planşe: a) Planşa nr. structurat pe etape şi responsabilităţi. (2) Piesele desenate se reprezintă pe baza hărţilor/planurilor în sistem de referinţă naţional – STEREO 1970. (6) Prin măsurile propuse se vor contura arii specifice de intervenţie în teritoriul judeţean şi se vor indica modalităţile de realizare a acţiunilor propuse. … /2009 c) Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului cuprinde şi propuneri privind cadrul instituţional de implementare şi de monitorizare a măsurilor şi acţiunilor prevăzute. (3) Planşele se întocmesc în conformitate cu domeniile-ţintă stipulate in art. (4) Măsurile de amenajare a teritoriului. 1. grafice.3. alcătuit pe domenii-ţintă şi componentele acestora.

(xi) zone cu peisaj degradat b) Planşa nr. d) Planşa nr. zone umede.2 Reţeaua de localităţi şi populaţia – propuneri ilustrează componenta 1. (vi) prevenirea/atenuarea efectelor riscurilor naturale şi tehnologice. construit şi peisajul: (ix) patrimoniul natural. (iii) combaterea poluării.2 şi 1. Patrimoniul natural. (vii) zone/localităţi afectate de poluare. 2. 2. şi asigurarea accesibilităţii.3 din domeniul-ţintă 1. factori balneari. Patrimoniul natural. (ii) localităţi care întrunesc condiţii de dezvoltare ca noduri de transport pe eurocoridoare. (ii) reducerea/eliminarea presiunilor antropice. (ii) deficienţe în funcţionarea reţelei de localităţi: zone rurale lipsite de dotări şi servicii cu rol teritorial. (vii) protejarea patrimoniului natural de interes naţional declarat. (x) protejarea patrimoniului construit de interes local. Structura socio-demografică: (iii) zone/localităţi cu scăderi importante de populaţie. turistici. dezechilibre structurale. inclusiv privind asigurarea cu hidranţi exteriori de incendiu. … /2009 (vi) zone/factori naturali care necesită măsuri de protecţie: zone de mare biodiversitate. (viii) depozite necontrolate de deşeuri. (iv) îmbunătăţirea rolului şi funcţiunilor reţelei de localităţi . (vii) zone/localităţi cu grad ridicat de şomaj. peisaje naturale etc. (vi) zone/localităţi cu probleme privind calitatea resurselor de muncă.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2 Structura socio-demografică: Reţeaua de localităţi: (i) statutul şi funcţiunile localităţilor conform rangului stabilit prin lege şi mărimea prognozată . neprotejat sau insuficient protejat. localităţi cu probleme de dotare şi de echipare tehnico-edilitară. (x) patrimoniul construit. (iv) zone/localităţi cu probleme privind potenţialul demografic: spor natural negativ. Structura teritoriului: Cadrul natural şi mediul (i) protejarea factorilor de mediu.2 – Mediul – propuneri. localităţi cu probleme de locuire. (v) zone/localităţi cu resurse de forţă de muncă excedentară. Harta de bază va cuprinde organizarea administrativ-teritorială. construit şi peisajul. neprotejat sau afectat de degradare (monumente istorice de valoare naţională şi universală şi monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul construit local). 1. c) Planşa nr. (viii) protejarea patrimoniului natural de interes local. Structura socio-demografică: Reţeaua de localităţi: (i) deficienţe privind structura şi repartiţia în teritoriu a categoriilor de localităţi. îmbătrânire a populaţiei.probleme şi disfuncţionalităţi ilustrează componenta 1. (v) valorificarea durabilă a unor resurse de substanţe utile. ilustrând componentele 1.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2. în satisfacerea indicatorilor minimali de definire conform legii. centre şi arii de polarizare 28 . (ix) protejarea patrimoniului construit de interes naţional declarat.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia . (iv) resurse balneo-turistice ce trebuie protejate. (iii) îmbunătăţirea structurii şi repartiţiei localităţilor .Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr.

Structura socio-demografică: (viii) atenuarea fenomenelor demografice negative.. (viii) lucrări de modernizare în aeroporturi. (xi) diversificarea economică a gospodăriilor rurale prin pluriactivitate: meşteşuguri. Reţele energetice: (xii) zone/localităţi lipsite de componente ale echipării energetice. comerţ. 29 . (ix) trasee navigabile afectate de formarea unor praguri . (viii) aeroporturi. (vii) trasee intens solicitate deficitare în asigurarea transportului în comun interlocalităţi. 3. Reţele de telecomunicaţii: (x) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente . (iv) terenuri agricole ce necesită amenajări specifice. (xi) l ocalităţi cu dotare nesatisfăcătoare .. gări. … /2009 (v) îmbunătăţirea serviciilor pentru populaţie: educaţie. (ix) dezvoltarea şi modernizarea transportului public. 3.1 Infrastructurile tehnice ale teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi. Reţele de căi de comunicaţii: (vi) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente. (ii) completarea necesarului de lucrări hidroameliorative pentru agricultură. industrii artizanale.5 din domeniul-ţintă 1 -Structura teritoriului. Gospodărirea apelor: (i) surse de alimentare cu apă subterane şi de suprafaţă. puncte de control de trecere a frontierei nemoderniazte. f) Planşa nr.Structura teritoriului. Reţele de telecomunicaţii: (x) zone/localităţi neacoperite de reţeaua de telecomunicaţii . puncte de trecere a frontierei. gări. îndiguiri de maluri. Gospodărirea apelor: (i) lucrări pentru asigurarea necesarului de apă pentru toate categoriile de consumatori . (v) aplicarea măsurilor pedo-agro-ameliorative de combatere a eroziunii solului . porturi. (ii) zone care necesită lucrări hidrotehnice: îndiguire. (vi) necesarul de locuinţe în principalele centre urbane. inclusiv cu reţele de distribuţie a apei echipate cu hidranţi exteriori de incendiu. care necesită măsuri de protecţie. Reţele de căi de comunicaţii: (v) trasee sau sectoare rutiere şi feroviare suprasolicitate şi/sau în stare necorespunzătoare de viabilitate. transport public. ilustrează componenta 1. (iii) probleme în funcţionarea amenajărilor hidroameliorative pentru agricultură: irigaţii.5 din domeniul-ţintă 1 . e) Planşa nr. (vii) propuneri de conectare la reţeaua majoră naţională şi implicit la reţelele transeuropene. (x) reducerea decalajului de calitate a vieţii între mediul urban şi mediul rural. (iv) lucrări de combatere şi prevenire a alunecărilor de teren prin amenajarea versanţilor şi refacerea stabilităţii acestora. cultură. (vii) îmbunătăţirea nivelului de echipare edilitară. industrii casnice. prin regularizări de râuri. (ix) oferta necesară de locuri de muncă.2 Infrastructurile tehnice ale teritoriului – propuneri ilustrează componenta 1.. regularizări de cursuri de apă etc . (iii) lucrări de combatere şi prevenire a inundaţiilor în zonele de risc. (vi) puncte critice ale reţelei de transport: lipsa arterelor ocolitoare şi a podurilor. agro-turism. îmbunătăţiri funciare etc. intersecţii la nivel etc.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. asistenţă sanitară. acumulări temporare etc. porturi.

cu accent pe turism. promovarea exploataţiilor mari. (x) zone cu probleme de utilizare a terenurilor legate de combaterea eroziunii. surse de energie neconvenţionale. (ix) zonarea turistică . (iii) localităţi dependente de o singură activitate economică. (vii) zone cu activităţi neagricole .1. a inundaţiilor şi excesului de umiditate. (ii) propuneri de dezvoltare a agriculturii şi pisciculturii. 5.Structura activităţilor şi componenta 1. (vi) zone lipsite de servicii economice şi sociale de bază. dar lipsite de dotări adecvate. h) Planşa nr.6 din domeniul-ţintă 1. care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi componenta 1. parcuri de activităţi.1 Contextul teritorial – probleme şi disfuncţionalităţi. (v) zone/localităţi cu potenţial turistic.6 din domeniul-ţintă 1-Structura teritoriului. i) Planşa nr. g) Planşa nr. (xii) zone în care există/pot apare conflicte între funcţiuni. (iv) propuneri de valorificare a dotării tehnice şi materiale disponibile prin reabilitare. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – propuneri.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. care ilustrează domeniul-ţintă 3 . 30 . Structura activităţilor economice : (i) dezvoltări de noi funcţiuni economice pe baza potenţialului propriu. (ix) zone cu folosire extensivă – agricultură. (viii) zonarea fondului forestier . industrie/depozite. restructurare sau reconversie a capacităţilor existente. (iii) lucrări de împădurire în zonele defrişate sau puternic afectate de eroziune . Zonificarea teritoriului (v) bilanţul teritorial . Zonificarea teritoriului: (viii) bilanţ teritorial. (ii) zone declarate defavorizate din teritoriul regional. servicii. modernizare. (iv) construcţii şi amenajări pentru producţie abandonate. (ii) activităţi industriale în curs de restructurare. prin amenajări hidroameliorative. rezervaţii naturale. ilustrând domeniul-ţintă 4 . (iii) funcţiuni similare în teritoriile învecinate sau în regiune. … /2009 Reţele energetice: (xi) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente. care ridică probleme de organizare şi folosire a spaţiului. modernizare. silvicultură. (xi) zone cu folosire intensivă – intravilane. socială sau ecologică. (vii) resurse nevalorificate. Structura teritoriului. (xii) zone defavorizate. care influenţează negativ teritoriul judeţean. 4. (x) propuneri pentru rezolvarea situaţiilor conflictuale între funcţiuni. Structura activităţilor economice: (i) zone forestiere defrişate şi afectate de poluare. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi. (vi) zonarea producţiei agricole în raport cu condiţiile pedoclimatice.Contextul teritorial: (i) zone în care se manifestă/pot apare tensiuni de natură economică. cu pretabilitatea solului şi cu cerinţele pieţei .2. amenajări piscicole . 4.

regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. Construcţiilor şi Turismului. Potrivit legii. după caz. (4) In funcţie de complexitatea problemelor şi de cerinţele legate de conţinutul documentaţiilor necesare pentru obţinerea avizelor şi acordurilor. (ii) propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport de importanţă europeană.1 şi 5. SECŢIUNEA a 3-a : Planul de amenajare a teritoriului zonal . ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti. … /2009 j) Planşa nr.000. (vi) posibilităţi de cooperare în cadrul teritorial mai larg. Art. conform Legii nr.31. (3) Prevederile PATZR se corelează cu prevederile PATN şi devin obligatorii pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului de nivel inferior. 33. (4) Responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului la nivel regional revine Ministerului Transporturilor. în diverse domenii. . organizate/propuse (iv) lucrări majore de gospodărire a apelor cu influenţă asupra teritoriului judeţului. documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR. Contextul teritorial: (i) arii metropolitane. asociate pe baza unor convenţii încheiate între reprezentanţii consiliilor judeţene respective şi.este un document cu caracter director. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. respectiv al Municipiului Bucureşti. fundamentarea programelor de dezvoltare regională şi care contribuie la soluţionarea unor probleme specifice din cadrul regiunilor de dezvoltare. colaborări în dezvoltarea de reţele. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ Fac obiectul PATZ următoarele teritorii: a) regionale. Art.. ca organ central specializat al Guvernului şi investit cu atribuţii în acest domeniu. şi funcţionează în baza prevederilor prezentei legi. documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC sau Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO. (5) Planşele 5. compuse din mai multe judeţe constituind regiuni de dezvoltare. se pot întocmi la scara de 1:500. – Structura şi modul de prezentare al documentaţiilor de tip PATZR 31 .2 Contextul teritorial – propuneri. (2) Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR . unele componente ale domeniilor-ţintă pot fi ilustrate în planşe separate. ilustrând domeniul-ţintă 4.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. naţională şi a infrastructurilor majore regionale. c) intercomunale sau interorăşeneşti. care nu necesită elemente de cartografie de detaliu. oraşe. compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază – comune. b) interjudeţene.PATZR (1) Obiectul PATZR îl constituie regiunile de dezvoltare. 5. înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi. pentru o mai clară reprezentare. delimitate în conformitate cu Legea nr. prin care se asigură transpunerea în teritoriu a strategiilor sectoriale. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal regional . 32. Regiunile de dezvoltare sunt zone care cuprind teritoriile unor judeţe. documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ.PATZ Art. după caz.2. (iii) zone de cooperare transfrontalieră. (v) parteneriate. periurbane instituite sau preconizate.

– Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea (1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. baza documentară şi bibliografică.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. 24 din prezenta Metodologie. 2. de regulă. … /2009 (1) Structura PATZR urmăreşte prevederile privind structura de elaborare a Planului de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ. orizontul de timp. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale. 35. Conţinutul domeniilor-ţintă 1. Cooperarea intraregională va cuprinde următoarele analize: 32 .G. Contextul teritorial regional şi naţional La aceste 4 domenii se adaugă un nou domeniu-ţintă 5. 26 al prezentei Metodologii. precum şi politicile şi programele de dezvoltare ale regiunilor respective. precum şi valorificarea efectelor sinergice ale acestora. aprobate şi actualizate. programul de elaborare a lucrării. (2) Elaborarea PATZR are la bază Planurile de amenajare a teritoriului judeţean. La acestea se adaugă un nou domeniu-ţintă: cooperarea intraregională. 34. Structura activităţilor 4. politicile şi programele de dezvoltare ale regiunii. Structura socio-demografică 3. agenda consultării populaţiei. 36. Art. 1076/2004 (3) Analiza de la alin. nr. 26 din prezenta Metodologie. (2) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru alcătuit conform H. (2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate: a) Introducere: tema-program. prevăzută în art. 22 din prezenta Metodologie. componenţa regiunii de dezvoltare. d) Studiile de fundamentare efectuate. structurate conform celor trei considerente stipulate în art. (3) Analizele care se efectuează in cadrul acestor documentaţii au ca scop identificarea oportunităţilor de cooperare între judeţele care sunt asociate în regiunea de dezvoltare. în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea. 6 alin. (1) se va efectua pe cele 4 domenii-ţintă: 1. 4 din prezenta Metodologie. a) Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate pe domeniile-ţintă specificate în art. – Conţinutul pieselor scrise ale PATZR (1) Piesele scrise se întocmesc. b) Notificarea în scris a autorităţii competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei şi a obiectivelor acesteia. 3 şi 4 este cel prezentat în art. – Analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea (1) Analizele au la bază setul de indicatori cuprinşi în Anexa nr. studii de fundamentare. Art. pentru elaborarea documentaţiilor de tip PATJ. Cooperarea intraregională. conform conţinutului prezentat în art. metodologia de lucru. Structura teritoriului 2. relaţia cu alte planuri de amenajare a teritoriului. ale judeţelor care compun regiunea. (4) PATZR este constituit din piese scrise şi desenate. (4) Domeniul-ţintă 5. precum şi pe posibilităţile de cooperare cu alte regiuni de dezvoltare din ţară şi/sau din alte ţări. (2) Se va pune accent pe evidenţierea elementelor care decurg şi/sau favorizează cooperarea intraregională. Art. c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei.

se formulează obiectivele strategice ale PATZR. economice şi de infrastructură tehnică. (3) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. potrivit art. rezervaţii naturale. se formulează diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriale a regiunii de dezvoltare. precum şi la obiectivele de protecţie 33 a) . precum şi cooperarea interregională. şi transfrontalieră. structura sectoarelor de activitate. pe domeniile-ţintă şi pe componentele acestora. iii gestionarea resurselor umane şi a pieţei muncii. (2) Obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZR se formulează în concordanţă cu obiectivele de bază ale politicilor de dezvoltare regională. ii gestionarea resurselor de apă. Art. Obiectivele strategice generale sunt corelate cu principiile de bază ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior. (5) Vor fi diagnosticate prin prizma evoluţiei viitoare: structura teritorială majoră. vii dezvoltarea unui sistem urban policentric. infrastructura tehnică. cu prevederile altor documentaţii de amenajare a teritoriului cu caracter director aprobate. cu prezervarea spaţiului ruralagricol valoros şi a zonelor naturale (păduri. (4) In formularea diagnosticului prospectiv şi a diagnosticului general vor fi evidenţiate obiectivele de mediu. (3) Obiectivele specifice vor oferi răspuns la principalele probleme relevate prin diagnostic. precum şi măsurile necesare pentru prevenirea. precum şi stabilirea priorităţilor de intervenţie. investigarea şi estimarea evoluţiei proceselor diagnosticate. – Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general (1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a. Diagnosticul general al regiunii cuprinde estimarea evoluţiei viitoare a structurii teritoriale majore. stimularea iniţiativelor locale pentru valorificarea resurselor locale şi regionale. evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesar a fi atinsă pentru orizontul de timp stabilit. localizarea acestora. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare (1) Pe baza rezultatelor analizelor din Partea I-a şi a II-a. (1) şi (2). zone de protecţie peisagistică. a energiei şi a deşeurilor urbane. în concordanţă cu imaginea generală de perspectivă a regiunii corespunzătoare nivelului care se doreşte a fi atins pe termen lung. ai dezvoltării. 38.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. internă şi internaţională. arii de conservare şi avifaunistice). care vizează diminuarea dezechilibrelor regionale. respectiv favorizanţi. Evidenţierea disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea factorilor restrictivi. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. iv extinderea reţelelor de IMM-uri: v crearea unor structuri teritoriale în reţea bazate pe tehnologia informaţiei (IT). de infrastructură sau economice care se vor aborda. se formulează diagnosticul general al regiunii. în vederea evidenţierii principalelor probleme pe domenii-ţintă. 3 din Legea nr. zone umede. respectiv punctele slabe. reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului şi măsurile de monitorizare. precum şi cu obiectivele principale ale politicilor şi programelor de dezvoltare regională pe termen lung. vi orientarea urbanizării spre o structură reticulară. sociale. … /2009 Probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare: i mari proiecte de mediu. precum şi punctele tari şi oportunităţile de care beneficiază structurile teritoriale. la oportunităţile identificate în context teritorial. procesele demografice şi sociale. (2) Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazelor precedente. b) Forme de cooperare existente şi propuse Art. 37. ca parte integrantă a documentaţiei. infrastructura socială.

Pentru fiecare domeniu-ţintă se elaborează. Art. Structura socio-demografică. Planşa nr. structurate pe etape cu o durată determinată – termen scurt. Structura teritoriului.2. Structura teritoriului. Infrastructurile tehnice ale teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi ilustrează componenta 1. din domeniul-ţintă 1. câte 2 planşe: prima ilustrând problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize. Planşa nr. 2. Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2. şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. ilustrând componentele 1. susţinute organizatoric şi juridic. Art. Planşa nr. care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi componenta 1. 40. reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului. 39– Formularea programului de măsuri (1) Strategia de dezvoltare spaţială a regiunii va fi însoţită de un program de măsuri. Planşa nr. Cooperarea intraregională. termen mediu şi termen lung. Cooperarea intraregională. (4) Măsurile vor cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile necesare pentru prevenirea. cartograme. f. Planşa nr.3. Structura teritoriului şi domeniul-ţintă 5. structurat pe etape şi responsabilităţi.6 din domeniul-ţintă 1 Structura teritoriului. 30 alin.2 şi 1. constituind modalităţi de realizare a acestora şi conturând arii specifice de intervenţie în spaţiul regional.000.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia . care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi 34 . alcătuit pe domeniile-ţintă şi componentele acestora.5 din domeniul-ţintă 1. 3.3 din domeniulţintă 1. în condiţiile legii. Infrastructurile tehnice ale teritoriului – propuneri de dezvoltare şi cooperare ilustrează componenta 1. grafice. b. reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului. de regulă. 3 din prezenta Metodologie: a. … /2009 a mediului stabilite în lkegislaţia privind protecţia mediului.1. Programul de măsuri este un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare spaţială a teritoriului regiunii de dezvoltare. precum şi a măsurilor de monitorizare a efectelor implementării planului este obligatorie. Planşa nr. Planşa nr. h.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. c. social şi de protecţia mediului. 2. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi. Cooperarea intraregională.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2 Structura socio-demografică şi domeniul-ţintă 5. cea de a doua reprezentând propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare. (2) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director. 4.probleme şi disfuncţionalităţi ilustrează componenta 1. 2.1. Mediul–propuneri. 1. precum şi măsurile de monitorizare a efectelor implementării planului. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi.2.2 şi 1.5 din domeniul-ţintă 1.1. 1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – propuneri de dezvoltare şi cooperare. g. 36 alin. Reţeaua de localităţi şi populaţia – propuneri de dezvoltare şi cooperare ilustrează componenta 1.2.2. e. (3) Fiecare măsură sau set de măsuri va fi relaţionat cu un obiectiv specific. (2) PATZR cuprinde în mod obligatoriu următoarele planşe menţionate în art. din care decurg implicaţiile cu caracter economic. însoţite de scheme. ilustrând componentele 1. 3. referindu-se la modul concret de influenţare a dezvoltării regiunii. Planşa nr. (5) Implementarea măsurilor necesare pentru prevenirea. 4. d. Structura teritoriului şi domeniul-ţintă 5. – Conţinutul pieselor desenate (1) Piesele desenate sunt planşe – hărţi şi planuri – întocmite la scara 1:500. care se subordonează obiectivelor specifice amenajării teritoriului. Planşele se întocmesc pentru cele 5 domenii-ţintă enunţate în art.4 din domeniu-ţintă 1.

pe baza cooperărilor specifice pentru teritoriile situate de-a lungul graniţelor. care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă.1.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr.. c). 5. (1) Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ – este o documentaţie cu caracter director. ilustrând domeniul-ţintă 4 Contextul teritorial. 22 din prezenta Metodologie. 42.1 Contextul teritorial – probleme şi disfuncţionalităţi.2. conform competenţelor şi răspunderilor ce le revin potrivit Legii. 35 .2 şi 5. ilustrând domeniulţintă 4 Contextul teritorial. h şi j. literele b.1. 30 alin. 3.4 din prezenta Metodologie. – Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea. precum şi analize suplimentare privind stadiul actual al cooperărilor şi oportunităţilor ce pot fi valorificate în perspectivă. 41.1 şi 5. Cooperarea intraregională.1. (5) In situaţiile în care acţiunile de cooperare preconizate prezintă interes comun pentru ţări vecine.2. 44. Art. 2. Art. (2). 24 al prezentei Metodologii. 3. 2. (2) Elaborarea PATZIJ are la bază planurile de amenajare a teritoriilor judeţene. 4. al căror conţinut este cel prevăzut în art. … /2009 componenta 1. în cadrul cărora sunt vizate modalităţile complementare de dezvoltare economicosocială.6 din domeniul-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniul-ţintă 5.PATZR şi ale Planului de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ. Acest tip de plan de amenajare a teritoriului trebuie elaborat concomitent şi “în oglindă” de către ţările vecine angajate în acest demers. ale Planului de amenajare a teritoriului zonal regional . la care se vor adăuga propunerile specifice privind noi posibilităţi de cooperare intraregională pe domenii-ţintă. g) şi i) din prezenta Metodologie. prezentată în art. 3 literele a). (4) Propunerile de dezvoltare şi cooperare sunt prezentate în planşele 1. teritoriul care face obiectul studiului îl reprezintă zona transfrontieră. j. (3) Conţinutul planşelor 1. structurate conform art.2 Contextul teritorial – propuneri de dezvoltare şi cooperare. 6 alin. e). (3) Iniţierea documentaţiilor de acest tip revine consiliilor judeţene. (2) Prevederile PATZIJ se corelează cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional – PATN. 43. Art. care se întocmeşte în scopul soluţionării în comun a unor probleme specifice din zone ce cuprind – în întregime sau parţial – teritoriul administrativ al mai multor judeţe. Prevederile PATZIJ devin obligatorii pentru documentaţiile de nivel inferior.2. 5. – Conţinutul pieselor scrise ale planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ. (4) Sunt similare cu acest tip de documentaţie planurile de amenajare a teritoriilor zonale frontaliere. Conţinutul pieselor scrise ale planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ – este conform cu cel prezentat în art. – Structura şi modul de prezentare a planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ (1) Structura PATZIJ este conformă cu cea pentru Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ. (3). actualizate şi aprobate. este cel prevăzut în art. Art. d.2. pe baza consensului manifestat în recunoaşterea problemelor şi în voinţa de colaborare pentru soluţionarea acestora. i. f. Planşa nr. Planşa nr. (3) PATZIJ este organizat în piese scrise şi piese desenate. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ. 4. 30 alin.1 de la alin.

… /2009 (1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. (6) Domeniul-ţintă 5 de la alin. Diagnosticul general permite estimarea evoluţiei viitoare a 36 . 3 şi 4 este cel prezentat în art. baza documentară şi bibliografică. 3 va cuprinde următoarele analize: a) probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare. precum şi stabilirea priorităţilor de intervenţie. asigurarea transportului în comun interurban şi a legăturilor în cadrul ariilor de polarizare.G. 1 şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul stabilit. se formulează dignosticul general al teritoriului interjudeţean. modernizarea punctelor de trecere a frontierei. îmbunătăţirea infrastructurii. nr. 1076/2004. Evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea factorilor restrictivi. relaţia cu alte planuri de amenajare a teritoriului. Identificarea acestor elemente se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate pe domeniile-ţintă specificate în art. Structura socio-demografică 3. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu. ai dezvoltării. metodologia de lucru. Cooperarea interjudeţeană. precum şi pentru a releva punctele slabe şi punctele tari de care beneficiază structurile teritoriale. Contextul teritorial regional. în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea şi cooperarea. naţional şi european 5. – Conţinutul Părţii a II-a: diagnostic prospectiv şi general (1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a se formulează diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriului interjudeţean. Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazei precedente. orizontul de timp. componenţa teritoriului interjudeţean. cu referire la: proiectele de mediu. sau frontalier/transfrontalier. respectiv favorizanţi. Art. 26 al prezentei Metodologii. Structura activităţilor 4. după caz. (3) Analizele se efectuează pe baza setului de indicatori cuprinşi în Anexa nr. Contextul teritorial. b) forme de cooperare existente şi propuse. în vederea evidenţierii principalelor probleme pe domenii. b) Notificarea în scris a autorităţii competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei şi a obiectivelor acesteia. pe domeniile-ţintă şi pe componentele acestora. economice şi de infrastructură tehnică. programul de elaborare a lucrării. parcuri industriale. 26 din prezenta Metodologie. 3. Structura activităţilor. de energie şi a deşeurilor. respectiv frontieră/transfrontieră. 45. grupate pe următoarele 5 domeniiţintă: 1. inclusiv în cadrul unor zone libere. Structura teritoriului 2. (5) Conţinutul domeniilor-ţintă de la literele 1. după caz (4) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru alcătuit conform H. sociale. după caz. amplificarea activităţilor economice. agenda consultării publicului. 2.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei.. respectiv: 1. 2. politicile şi programele de dezvoltare ale judeţelor care compun teritoriul. (2) In preambulul Părţii I-a vor fi prezentate: a) Introducere: tema-program. d) Studiile de fundamentare efectuate. (2) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. gestionarea resurselor de apă. 4. Structura socio-demografică. Structura teritoriului. depozite en-gros.

reducere şi compensare a efectelor negative semnificative asupra mediului. formulate în conformitate şi în directă legătură cu obiectivele specifice ale amenajării teritoriului. îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. specifice teritoriului zonal interjudeţean şi. mediu şi lung. … /2009 structurilor teritoriale. conturate în teritoriul interjudeţean. Obiectivele strategice generale corespund problemelor cu cel mai mare grad de generalitate şi sunt armonizate cu principiile de bază ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior sau ale altor documentaţii cu caracter director. structura sectoarelor de activitate. procesele demografice şi sociale. Art. (5) Măsurile. alcătuit pe domenii-ţintă şi componentele acestora. (3) Implementarea măsurilor de prevenire. diversificarea ofertei turistice. conform nivelului de dezvoltare care se doreşte a fi atins pe termen mediu şi lung. (2) In vederea reducerii sau înlăturării disparităţilor constatate prin analiza domeniilorţintă. reprofilarea unităţilor de învăţământ în raport cu evoluţia cerinţelor pe piaţa muncii. (2) Programul de măsuri va cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile de prevenire. reprezintă modalităţile de realizare a acestora în cadrul unor arii specifice de intervenţie. Programul de măsuri reprezintă un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare spaţială a teritoriului. – Formularea programului de măsuri (1) Strategia de dezvoltare spaţială a teritoriului interjudeţean va fi însoţită de un program de măsuri. precum şi măsurile de monitorizare a efectelor implementării planului. infrastructura tehnică. Art. din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. precum şi la oportunităţile identificate în analiza contextului regional şi naţional. la îmbunătăţirea accesibilităţii. Acestea corespund imaginii previzibile a teritoriului în perspectiva considerată. pe termen scurt. Art. structurat pe etape şi responsabilităţi. Fac obiectul diagnosticului general structura teritorială majoră. – Conţinutul pieselor desenate 37 . 48. după caz. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a teritoriului zonal interjudeţean şi programul de măsuri (1) Rezultatele etapelor anterioare se grupează şi se ierarhizează în funcţie de importanţa lor şi pe această bază se formulează obiectivele strategice generale ale PATZIJ. 47. sunt enunţate obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZIJ. Obiectivele specifice trebuie să constituie răspunsul acţiunilor de amenajare a teritoriului la principalele probleme evidenţiate în diagnostic. (4) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director conform Legii. precum şi măsurilor de monitorizare a efectelor implementării planului este obligatorie. a proceselor diagnosticate şi a oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. reutilizarea pentru activităţi terţiare a terenurilor din zonele industriale abandonate. care trebuie susţinute cu propuneri organizatorice şi juridice şi etapizate. (3) Obiectivele operaţionale se vor referi în mod obligatoriu la obiectivele de protecţie a mediului prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. conservarea şi reabilitarea patrimoniului natural şi construit. 46. precum şi obiectivele de protecţie a mediului prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. în condiţiile Legii. social şi şi de protecţie a mediului. reducere şi compensare a efectelor negative semnificative asupra mediului.

cartograme şi grafice. limitele teritoriilor zonale delimitate pot depăşi limita judeţului din care acestea face parte. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului .1.000 şi pentru anumite aspecte ce trebuie evidenţiate la scările 1:200.1..000 sau 1:100. 3 din prezenta Metodologie literele a). 3 literele b). Mediul – propuneri de cooperare 2. Conţinutul lor este cel prevăzut în art. h) şi j).propuneri de dezvoltare şi cooperare 4. (2) Piesele desenate se întocmesc în conformitate cu cele 5 domenii-ţintă stipulate în art.. (2) Prevederile PATZIO/PATZIC se corelează cu prevederile din documentaţii de amenajare a teritoriului de nivel superior şi devin obligatorii pentru documentaţii de nivel inferior. cea de a doua în care sunt prezentate propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare. e). întocmite de regulă la scara 1. Reţeaua de localităţi şi populaţia . pe baza consensului manifestat în recunoaşterea problemelor şi în voinţa de colaborare pentru soluţionarea acestora. g) şi i).probleme şi disfuncţionalităţi 2. Reţeaua de localităţi şi populaţia .1.probleme şi disfuncţionalităţi (zonarea).2. f).1. Aceste teritorii se caracterizează prin relaţii complexe de interdependenţă cu un pol urban puternic. la care se adaugă propuneri rezultate din posibilităţile de cooperare interjudeţeană.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului .1.1. … /2009 (1) Piesele desenate sunt formate din planşe/hărţi şi planuri.1. 4.probleme şi disfuncţionalităţi 3.2. conform competenţelor şi răspunderilor ce le revin potrivit legii. acestea vor fi însoţite de scheme.propuneri de dezvoltare şi cooperare 3. frontalieră sau transfrontalieră.. şi 5.1.2.2 şi 5. câte 2 planşe: prima care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize. care se întocmeşte în scopul soluţionării în comun a unor probleme specifice din zone ce cuprind teritoriile administrative ale unor municipii/oraşe/comune. este cel prevăzut în art. 3. 3. (4) Cazuri particulare ale acestor tipuri de planuri de amenajare a teritoriului le reprezintă Planul de amenajare a teritoriului zonal metropolitan şi Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban. care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă. 3. Art. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi 1. c). In funcţie de mărimea polului urban. 38 . (5) Propunerile de dezvoltare şi cooperare sunt prezentate în planşele 1. Delimitarea acestor teritorii necesită studii prealabile. după caz. (3) Iniţierea documentaţiilor de acest tip revine consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale interesate. 30 alin. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO şi a Planului de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC (1) Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc/intercomunal PATZIO/PATZIC – este o documentaţie cu caracter director. 2. d). (3) Se vor elabora în mod obligatoriu următoarele planşe: 1..500. Infrastructurile tehnice ale teritoriului .2. situate în acelaşi judeţ sau în judeţe vecine. 2.2.probleme şi disfuncţionalităţi 5. sau cu un municipiu/oraş. Infrastructurile tehnice ale teritoriului . 4.000. Contextul teritorial . 49. Pentru fiecare domeniu-ţintă sau componentele acestora se elaborează.2.2. PATZIO sau PATZIC cuprinde teritorii ale unor unităţi administrativ-teritoriale de bază vecine.2. de regulă. 44 alin. 30 alin.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr.1. în cazul zonei metropolitane.propuneri de dezvoltare şi cooperare (4) Conţinutul planşelor 1.propuneri de dezvoltare şi cooperare 5.1. Contextul teritorial . în cazul zonei periurbane. 4.

Domeniul-ţintă 5 de la alin. delimitarea teritoriilor cuprinse în planurile de amenajare se face prin includerea în întregime a teritoriului unităţilor administrativteritoriale de bază. c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei. (3) Documentaţia se organizează în piese scrise şi desenate. … /2009 (5) In toate cazurile specificate în alin. Cooperarea interorăşenească/intercomunală (4) Analiza se efetuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru alcătuit conform H. în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea. structurate în conformitate cu cele trei părţi stipulate în art. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale. (5) Conţinutul domeniilor-ţintă 1. Structura teritoriului 2. 2. 1076/2004. 2. metodologia de lucru. 24 din prezenta Metodologia pentru planul de amenajare a teritoriului judeţean PATJ. criteriile de delimitare a zonei . Contextul teritorial. Structura socio-demografică 3. politicile şi programele de dezvoltare urbanistică a unităţilor administrativ-teritoriale cuprinse în teritoriile PATZIO/PATZIC sau cele ale teritoriilor metropolitane sau periurbane. Se vor efectua analize suplimentare privind posibilităţile de valorificare a efectelor sinergetice ale funcţionării în spaţiu a structurilor economice. Structura activităţilor. (2) Documentaţia se elaborează pe baza planurilor de amenajare a teritoriilor judeţene actualizate şi aprobate. 3. – Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea (1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. Structura activităţilor 4. nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. Art. Structura socio-demografică. Art. 4. care fac obiectul documentaţiei . agenda consultării populaţiei. Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe componente cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate pe domeniileţintă specificate în art. acelaşi conţinut cu cel prezentat în art. de regulă. 4. 26 din prezenta Metodologie. 3 şi 4 este cel prezentat în art. Art. oraşe sau comune după caz.municipii. 52. baza documentară şi bibliografică. 3 va cuprinde următoarele analize: 39 .GF. 51. 50. 1 şi alin. Structura teritoriului. grupate pe următoarele 5 domenii-ţintă: 1. – Conţinutul pieselor scrise ale PATZIO/PATZIC Piesele scrise au. studii de fundamentare. sociale şi de mediu. după caz. 2 din prezenta Metodologie. (2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate: a) Introducere: tema-program. programul de elaborare a lucrării. componenţa zonei de studiu. d) Studiile de fundamentare efectuate. orizontul de timp. b) Notificarea în scris a autorităţii competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei şi a obiectivelor acesteia. 26 al prezentei Metodologii. respectiv: 1. (3) Analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe baza setului de indicatori cuprinşi în Anexa nr. 23 alin. Contextul teritorial. – Structura şi modul de prezentare a Planului de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO şi a Planului de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC (1) Structura PATZIO/PATZIC este conformă cu structura planului de amenajare a teritoriului judeţean PATJ stipulată în art. 22 din prezenta Metodologie. regional şi naţional 5. relaţia cu alte planuri de amenajare a teritoriului.

– Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general (1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a. precum: îmbunătăţirea accesibilităţii. respectiv favorizanţi. (ix) asigurarea aprovizionării cu produse agroalimentare. (4) Vor fi diagnosticate prin prizma evoluţiei viitoare: structura teritorială majoră. sociale. se formulează diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriului. (iii) gestionarea resurselor umane şi a pieţei muncii. precum şi cu obiectivele de protecţie a mediului prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. Diagnosticul general al teritoriului cuprinde: estimarea evoluţiei viitoare a structurii teritoriale majore. (iv) extinderea reţelelor de IMM-uri bazate pe tehnologia informaţiei: (v) crearea unor structuri teritoriale în reţea bazate pe tehnologia informaţiei (IT). în concordanţă cu imaginea generală de perspectivă a teritoriului corespunzătoare nivelului care se doreşte a fi atins pe termen lung.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. precum şi cu obiectivele principale ale politicilor şi programelor de dezvoltare urbanistică a unităţilor administrativ-teritoriale în perspectivă. utilizarea terenurilor din zonele industriale dezafectate pentru 40 . infrastructura socială. (viii) organizarea zonelor de agrement. structura sectoarelor de activitate. 54. evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. (2) Obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZIO/PATZIC se formulează în concordanţă cu obiectivele de bază ale politicilor de dezvoltare urbanistică care vizează diminuarea sau înlăturarea disparităţilor dintre diferitele domenii şi stimularea iniţiativelor locale pentru valorificarea resurselor locale. (3) Obiectivele specifice sau operaţionale vor oferi răspuns la principalele probleme relevate prin diagnostic şi la oportunităţile identificate în context teritorial. se formulează diagnosticul general al teritoriului. infrastructura tehnică. Art. (vii) dezvoltarea transportului public urban şi interurban. … /2009 a) Probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare: (i) proiecte de mediu. (1) şi (2). se formulează obiectivele strategice ale PATZIO/PATZIC. (vi) dezvoltarea unui sistem urban policentric. şi vor fi evidenţiate obiectivele de mediu prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. procesele demografice şi sociale. depozite engros. Evidenţierea disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea factorilor restrictivi. b) Forme de cooperare existente şi propuse Art. în vederea evidenţierii principalelor probleme pe domenii – puncte slabe. şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesar a fi atinsă pentru orizontul de timp stabilit. ai dezvoltării. precum şi stabilirea priorităţilor de intervenţie. pe domeniile ţintă şi pe componentele acestora. precum şi a punctelor tari şi oportunităţilor de care beneficiază structurile teritoriale. cu prevederile altor documentaţii de amenajare a teritoriului cu caracter director aprobate. 53. (3) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. (ii) gestionarea resurselor de apă şi a deşeurilor urbane. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a teritoriului interorăşenesc/intercomunal (1) Pe baza rezultatelor analizelor din Partea I-a şi a II-a. zone libere). (2) Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazelor precedente. de infrastructură sau economice (parcuri industriale. Obiectivele strategice generale sunt corelate cu principiile de bază ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior. economice şi de infrastructură tehnică. investigarea şi estimarea evoluţiei proceselor diagnosticate.

41 . din care decurg implicaţiile cu caracter economic. alcătuit pe domeniile-ţintă şi componentele acestora. 2.1. Fiecare măsură sau set de măsuri. astfel: prima care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize.. 30 alin. 56..2.propuneri de dezvoltare şi cooperare (4) Conţinutul planşelor 1. Infrastructurile tehnice ale teritoriului . susţinute organizatoric şi juridic.2.2.2.. Contextul teritorial .1. termen mediu şi termen lung. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului . 55.1. 2.propuneri de dezvoltare şi cooperare 4. (2) Planşele se întocmesc în conformitate cu cele 5 domenii-ţintă şi pentru fiecare domeniu-ţintă se elaborează. c).000.2. şi 5.propuneri de dezvoltare şi cooperare 3. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi 1. 3. (4) Măsurile se subordonează obiectivelor specifice amenajării teritoriului. conservarea şi reabilitarea patrimoniului natural şi construit. a teritoriului.propuneri de dezvoltare şi cooperare 5. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului .probleme şi disfuncţionalităţi 5. 3 din prezenta Metodologie literele a). însoţite de scheme. Art. inclusiv a peisajelor naturale. Infrastructurile tehnice ale teritoriului . social şi de protecţie a mediului. în condiţiile legii.1.probleme şi disfuncţionalităţi 3. reducerea şi compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului.2. care cuprind propuneri de dezvoltare şi cooperare vor face referiri la domeniul-ţintă 5 privind posibilităţile de cooperare interorăşenească şi/sau intercomunală. precum şi a măsurilor de monitorizare a efectelor implementării planului este obligatorie.1. este cel prevăzut în art. (5) Conţinutul planşelor 1. 3. Contextul teritorial . constituind modalităţi de realizare a acestora şi conturând arii specifice de intervenţie în spaţiul zonal.2. Art. Programul de măsuri este un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare spaţială. Reţeaua de localităţi şi populaţia . care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă..1. (3) Vor fi elaborate în mod obligatoriu următoarele planşe: 1.1. Mediul – propuneri de cooperare 2. reprofilarea unităţilor de învăţământ în raport cu cerinţele pieţei muncii.. Reţeaua de localităţi şi populaţia . îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.1. de regulă. cartograme.2. grafice. precum şi măsuri de monitorizare a efectelor implementării planului. – Formularea programului de măsuri (1) Strategia de dezvoltare spaţială a teritoriul zonal interorăşenesc/intercomunal va fi însoţită de un program de măsuri. 4.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr.. e). în funcţie de mărimea teritoriului. structurat pe etape şi responsabilităţi. – Conţinutul pieselor desenate (1) Piesele desenate sunt planşe/hărţi şi planuri întocmite la scările 1:200. 1:100.. structurate pe etape cu o durată determinată – termen scurt.1. amenajarea de baze de aprovizionare cu produse alimentare perisabile. cea de a doua care prezintă propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare.2. (2) Implementarea măsurilor pentru prevenirea. referinduse la modul concret de influenţare a dezvoltării spaţiale a teritoriului zonal. g) şi i). diversificarea ofertei turistice.1.probleme şi disfuncţionalităţi 2. … /2009 activităţi din sectorul terţiar.probleme şi disfuncţionalităţi 4. (3) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director.000 sau 1:50. va fi relaţionată cu un obiectiv specific. câte 2 planşe. 4. şi 5.000. reducerea şi compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului.2. Programul de măsuri va cuprinde în mod obligatoriu măsuri pentru prevenirea.

favorizează specializarea şi determină beneficii prin intermediul competiţiei economice. creşte sinergiile şi economiile de scară. Aceasta se referă în special la regiunile cu industrie veche. al revitalizării şi diversificării economei zonelor rurale. în materie de investiţii economice. cât şi la nivel naţional şi regional. al dezvoltării spaţiilor de agrement. şi la regiunile rurale slab dezvoltate. Constituirea şi întărirea reţelelor de oraşe ameliorează complementaritatea între oraşe. Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice echilibrate şi de îmbunătăţire a competitivităţii Deciziile şi investiţiile cu efecte teritoriale se orientează prin raportare la un model de dezvoltare policentrică. în dezvoltarea reţelelor de transporturi publice. inclusiv centrele urbane de mărime mică şi mijlocie din zonele rurale. Condiţiile unui parteneriat eficient oraş-sat rezidă în buna colaborare a colectivităţilor teritoriale.CEMAT. Aceasta presupune ca atractivitatea. 3. Parteneriatele oraş-sat au de jucat un rol important în crearea unei structuri echilibrate a reţelei de oraşe.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. Principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european Adoptate la Conferinţa de la Hanovra a Miniştrilor Responsabili pentru amenajarea teritoriului din statele membre ale Consiliului Europei . al protecţiei şi valorificării patrimoniului natural şi cultural. iar cea a regiunilor structural slabe să fie întărită. 2. Hanovra. septembrie 2000 Principiile unei politici de amenjare durabilă pentru Europa 1. … /2009 ANEXA nr. depăşită moral şi fizic. 1 A. atât la nivel european. Promovarea încurajării unor dezvoltări generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea relaţiilor dintre oraşe şi sate Sistemele urbane şi funcţiunile urbane. trebuie să fie dezvoltate în aşa fel încât să fie înlesnit accesul regiunilor rurale la funcţiunile urbane. a metropolelor europene şi a oraşelor-poartă să fie îmbunătăţită. Promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate 42 .

O politică de amenjare regională mai echillibrată trebuie să asigure o mai bună interconexiune a oraşelor mici şi mijlocii. Reducerea degradării mediului Problemele de mediu. centrele de cercetare şi formare etc. Trebuie luat în considerare impactul mai mic asupra mediului pe care îl au căile ferate. precum zonele de proximitate naturală. Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural Resursele naturale contribuie nu numai la echilibrul ecosistemelor. In acest context. Facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere Apariţia societăţii informaţionale este fenomenul cel mai semnificativ în remodelarea societăţii globale şi a structurilor sale teritoriale. care decurg dintr-o coordonare insuficientă a politicilor sectoriale sau a deciziilor locale. pentru ca accesul la informaţie să nu fie limitat de constrângeri fizice sau de altă natură. Strategiile integrate pentru gestionarea resurselor de apă trebuie să includă protecţia apelor de suprafaţă şi a apelor subterane. tratarea apelor uzate etc. în cadrul unei politici de amenajare integrate. este esenţial să se stabilească corespondenţa dintre extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare (inclusiv staţiile de tratare). cum ar fi: parcurile tehnologice. Politica de amenajare trebuie să acorde o atenţie deosebită practicilor agricole şi silvice mai puţin dăunătoare. … /2009 Realizarea rapidă a reţelei paneuropene de transport este condiţia indispensabilă pentru o bună accesibilitate macro-spaţială pe continentul european. porturi. o atenţie deosebită trebuie acordată spaţiilor şi suprafeţelor sensibile şi de mare valoare ecologică (zone umede etc. a căror tratare necesită măsuri adecvate. Trebuie identificate diferitele elemente ecologice. 43 . aeroporturi. zonele industriale dezafectate etc. controlul activităţilor agricole în materie de fertilizare şi irigaţii. centre multimodale) şi eliminarea carenţelor în materie de legături intraregionale. Trebuie promovate conexiunile la nivel naţional şi regional între furnizorii de informaţie şi utilizatorii potenţiali. precum şi a spaţiilor rurale şi regiunilor insulare. căile fluviale şi transportul maritim. iar tarifele trebuie să fie mai accesibile. cu luarea în considerare a diferitelor moduri de transport şi a imperativelor amenajării. In acest sens. climatele terapeutice. 4. resursele de apă.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. autostrăzi. Trebuie dezvoltate strategii integrate. regenerării zonelor urbane degradate şi reabilitării acestora. a valorii lor de agrement şi la creşterea calităţii vieţii în ansamblu.). Pentru protecţia apelor potabile din pânzele freatice. Amenajarea teritoriului are sarcina de a contribui la reconstituirea reţelelor ecologice. refacerii mediului în zonele afectate de activităţi industriale poluante şi din vechile zone militare. Accesibilitatea regională trebuie să fie sporită prin eliminarea verigilor regionale care lipsesc. trebuie anticipate şi contracarate. O atenţie deosebită trebuie acordată regiunilor. la principalele axe şi puncte nodale de transport (căi ferate. promovării sistemelor de transport şi energie mai prietenoase pentru mediu. 6. cât şi interconexiunile cu economia globală. 5. Prin crearea de bănci de date regionale on-line se va stimula comunicarea externă a regiunilor. institutele de transfer de tehnologie. ci şi la sporirea atractivităţii regiunilor. trebuie îmbunătăţite reţelele de telecomunicaţii. Trebuie să se ţină seama de Convenţia pentru protecţia vieţii naturale (wild life) şi a mediului natural (1979) şi de Strategia paneuropeană a diversităţii biologice şi peisagere (1996)..

conservându-le astfel pentru generaţiile viitoare.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. Vor trebui promovate. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare Valorificarea patrimoniului cultural. Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale Catastrofele naturale. ca sisteme coerente în teritoriu şi prietenoase cu mediul. inundaţiile. 8. este un factor important de dezvoltare economică şi contribuie în mod semnificativ la întărirea identităţii regionale. Pentru numeroase regiuni. cauzează în fiecare an în Europa pagube materiale şi umane considerabile. Este necesară o aprofundată cunoaştere a ecosistemelor şi a locurilor cu potenţial turistic. Promovarea unui turism de calitate şi durabil Amenajarea teritoriului trebuie să aibă în vedere utilizarea oportunităţilor de dezvoltare care decurg din turism. Există numeroase centrale nucleare al căror ciclu de viaţă va expira în deceniile următoare şi ale căror amplasamente vor trebui asanate. Această acţiune ar fi benefică şi pentru reducerea încălzirii globale. care trebuie exploatat în viitor. dar deţinătoare a unor resurse turistice nevalorificate. B. care protejează şi conservă patrimoniul. forme de turism de calitate şi durabile. alunecările de teren etc. de restaurare şi de utilizare. în acest sens. amplasarea construcţiilor şi destinaţia terenurilor). înţeles ca un proces evolutiv. îndeosebi în cazul regiunilor defavorizate.. … /2009 7. cu prioritate. Securitatea centralelor nucleare vechi va trebui întărită. eficienţa centralelor termice convenţionale şi redusă poluarea atmosferică. precum cutremurele. Ar trebui ameliorată. Amenajarea teritorului trebuie să contribuie la o gestiune integrată a patrimoniului cultural. pentru a limita amploarea pagubelor şi a reduce vulnerabilitatea localităţilor. avalanşele. care sporeşte atractivitatea regională şi locală pentru investitori. reprezintă un potenţial economic important. ţinând seama de nevoile societăţii moderne. Vor trebui luate măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului. Dezvoltarea resurselor energetice pentru menţinerea securităţii Amenajarea teritoriului susţine promovarea resurselor energetice regenerabile. adoptat 44 . 9. In accest context un rol deosebit revine politicilor de dezvoltare teritorială şi urbană. Identificarea şi elaborarea unor concepte comune în materie de conservare. de la Marea Caspică şi din Rusia orientală spre Europa. vor putea cuprinde itinerariile şi mărturiile culturale semnificative ale istoriei industriale şi sociale a Europei. pentru turism şi pentru populaţie. Va trebui acordată prioritate utilizării mai eficiente a resurselor energetice şi a echipamentelor care sunt deja disponibile. formele de turism ecologic. (De ex. uraganele. adaptate la condiţiile regionale şi locale. Va trebui promovată organizarea reţelelor de transport al energiei (ţiţei şi gaz) din Regiunea Mării Nordului. precum şi completarea reţelelor de transport al energiei la nivel paneuropean. precum şi utilizarea unor noi instrumente şi proceduri de ghidare şi control public (verificarea compatibilităţii teritoriale). 10. Perspectivele dezvoltării spaţiale europene Modalităţile de cooperare la nivel european în domeniul dezvoltării spaţiale s-au concretizat în documentul Comisiei Europene Perspectivele Dezvoltării Spaţiale Europene (ESDP).

ESDP indică scopurile şi opţiunile politice prin care se poate realiza dezvoltarea durabilă în Europa. Gestionarea prudentă şi inteligentă a patrimoniului natural şi cultural. în cadrul unor arii extinse. Europe 2000+. pe baza următoarelor trei concepte spaţiale de bază:    Dezvoltarea unui sistem urban policentric şi echilibrat şi întărirea legăturilor dintre zonele urbane şi rurale.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr.  Alte documente europene relevante pentru amenajarea teritoriului şi urbanism la nivelul continentului european sunt:    Carta Europeană a Amenajării Teritoriului. Consiliul Europei. ComisiaEuropeană. 45 . Prin iniţiativa sa INTERREG IIIB. Documentul conţine orientările majore ale cooperării între statele europene în domeniile sectoriale cu dimensiune spaţială din cadrul statelor membre. Comisia Europeană promovează cooperarea transfrontalieră şi transnaţională. ci şi dezvoltarea spaţială echilibrată. cât şi ţările în curs de aderare în probleme care vizează dezvoltarea spaţială echilibrată. Numeroase obiective cu caracter spaţial pot fi realizate numai prin cooperări transfrontaliere şi transnaţionale. înţelegând prin aceasta nu numai dezvoltarea economică în respectul mediului. Promovarea şi integrarea conceptelor de transport şi comunicaţii în susţinerea dezvoltării policentrice. 1983 Europe 2000. care cuprind şi noile state membre. … /2009 în 1999 la Potsdam. Impactul Uniunii Europene asupra amenajării teritoriului Obiectivele ESDP presupun o colaborarea amplă la nivel european. Torremolinos. între regiuni şi oraşe. Comisia Europeană.

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009 46 .

Transpunerea în teritoriu a programelor de . Conţinut Caracter juridic .Interjudeţean.Propuneri cu caracter director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de strategiile şi direcţiile principale de evoluţie.Obligatoriu pentru toate autorităţile administraţiei publice administraţiei publice Transpunerea în teritoriu a programului de dezvoltare economico-socială a judeţului.Transpunerea în teritoriu a programelor de dezvoltare economico-socială elaborate la dezvoltare economico-socială elaborate la nivel nivel naţional regional şi zonal.Intercomunal sau interorăşenesc compus din unităţi administrativ-teritoriale de bază. 2 Conţinutul. comune şi oraşe. pe categorii Planul de amenajare a teritoriului naţional PATN Teritoriul de referinţă Naţional Planul de amenajare a teritoriului zonal PATZ Planul de amenajare a teritoriului Judeţean PATJ Teritoriul administrativ al judeţului. inglobând părţi din mai multe judeţe sau judeţe întregi. caracterul şi principale etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Propuneri cu caracter director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie. Propuneri cu caracter director care stabilesc . Obligatoriu pentru toate autorităţile . evoluţie. inclusiv zone frontaliere .Regiuni de dezvoltare compuse din mai multe judeţe .Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. inclusiv zone metropolitane sau periurbane. … /2009 ANEXA nr. 47 . Obligatoriu pentru toate autorităţile administraţiei publice.

Consiliile judeţene.MTCT în colaborare cu autorităţile Consiliul judeţean precum şi cu autorităţile administraţiei administraţieii publice centrale şi locale pentru publice locale. de asigurare a bazei de date şi informaţii  Elaborarea de studii de fundamentare  Etapa de elaborare propriu-zisă Documentaţii elaborate la nivelul diferitelor zone studiate. Sunt prezentate sub forma de piese scrise (memorii) şi piese desenate (planuri/planşe la diferite scări).  Etapa de documentare. interesate în realizarea unor investiţii de interes comun pentru PATZ Interjudeţean şi PATZ frontalier . a unor investiţii de interes comun. de pregătire a elaborării documentaţiilor. prin asociere.  Etapa de documentare. raportul de mediu elaborat conform 1076/2004 Anexei 2 la HG nr. pe domenii. interesate în realizarea.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.Consiliile locale ale municipiilor. PATZ Regional. conform conţinutului cadru şi constituite din piese scrise şi desenate (planuri şi planşe la diferite scări). … /2009 Iniţierea documentaţiilor MTCT în colaborare cu celelalte ministere . prin asociere.  Etapa preliminară. zone protejate. apa. cu acceptul consiliilor locale cuprinse în limitele teritoriului delimitat.  Etapa de documentare. conform conţinutului cadru constituite din piese scrise şi desenate (planuri şi planşe la diferite scări.a. Documentaţiile vor fi însoţite şi de raportul de mediu elaborat conform Anexei 2 la HG  Etapa preliminară. de pregătire a elaborării documentaţiilor. .). comunelor. pentru PATZ metropolitan sau periurban Procedura de elaborare Forma de prezentare Etapa preliminară. 48 . pe teritoriile lor pentru PATZ interorăşenesc sau intercomunal . elaborate la scara teritoriului naţional care reprezintă expresia spaţială a programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung.Consiliul local al municipiului sau oraşului interesat. de asigurare a bazei de date şi informaţii  Elaborarea de studii de fundamentare  Etapa de elaborare propriu-zisă Documentaţii elaborate la nivel judeţean. oraşelor. 1076/2004. reţeaua de localităţi ş. pe domenii. după caz. de asigurare a bazei de date şi informaţii  Elaborarea de studii de fundamentare  Etapa de elaborare propriu-zisă Secţiuni specializate pe domenii ca de exemplu.  Documentaţiile vor fi însoţite şi de raportul de Documentaţiile vor fi însoţite şi de mediu elaborat conform Anexei 2 la HG nr.. de pregătire a elaborării documentaţiilor.

3 49 . etc. Până în momentul modificării acestora prin Perioada necesară realizării obiectivelor propuse Se stabileşte prin hotărârea de aprobare. MTCT. etc. MTCT Organisme centrale şi teritoriale interesate Consilii judeţene Consilii locale Consiliul general al Municipiului Bucureşti şi Consiliile locale ale celor şase sectoare pentru zone care înglobează şi Capitala Bugetele locale ale judeţelor şi bugetul de stat prin MTCT MTCT Organisme centrale şi teritoriale interesate Consiliul judeţean Procedura de participare a publicului Informarea populaţiei (mas-media. municipale.) Dezbateri directe între iniţiatori şi cetăţeni. Bugetele locale ale unităţilor administrativteritoriale. Compartimente de specialitate din MTCT. stabilită prin hotărârea de aprobare 5 – 10 ani. comunale Informarea populaţiei (mas-media. afişe publicaţii. etc. Compartimente de specialitate din MTCT.) Dezbateri directe între iniţiatori şi cetăţeni. prin MTCT Fonduri destinate cercetării Competenţe de avizare Competenţe de aprobare Guvernul Parlament Bugetul de stat prin MTCT Fonduri pentru dezvoltarea regională. Compartimente de specialitate din MMGA şi autorităţile administraţiei MMGA. lege prin studiu. consilii judeţene. perioada după care urmează actualizarea. Consultarea populaţiei în scopul colectării de opinii şi opţiuni. centrale orăşeneşti. afişe publicaţii.) Dezbateri directe între iniţiatori şi cetăţeni. ANEXA nr. Fonduri destinate cercetării. Consultarea populaţiei în scopul colectării de opinii şi opţiuni. Durata de valabilitate Urmărirea aplicării prevederilor documentaţiilor Informarea populaţiei (mas-media. afişe publicaţii. Consultarea populaţiei în scopul colectării de opinii şi opţiuni. MMGA şi consilii judeţene. 1076/2004 Bugetul de stat. … /2009 Procedura de finanţare nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.

Modul de calcul N cantitatea de energie pe cm2 într-un an calendaristic medii anuale.4 8 Resurse energetice: cărbune. Caracteristici naturale. petrol. cantităţi maxime în 24 de ore. Suprafaţa protejată pentru conservarea naturii. deal. m/s h Prezentarea principalelor trepte de relief..2 6 Principalele trepte şi forme de relief nr. crt Denumire indicator Radiaţia solară globală Temperatura aerului Precipitaţii Vântul Numărul de ore însorite pe zi Definiţie U. maxime şi minime absolute. % naturaleResurse 1. distribuţia populaţiei şi a localităţilor pe principale trepte de relief (munte. câmpie).Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. gaze naturale mii t.3 7 Suprafaţa de teren şi mare protejate prin măsuri legislative mp * * * * 1. stratul de zăpadă-grosime şi durata frecvenţă.M. m3 * * * * 50 . podiş. comună2 domeniuSubDomeniul Nivel de Nr. … /2009 INDICATORI DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE1 în documentaţiile de amenajare a teritoriului Indicatori la nivel de unitate administrativ-teritorială: judeţ. nr.1 1. resurse minerale Climă 3 4 5 cal/cm2/an o C mm/an %. mediu al zilelor de îngheţ medii anuale şi sezoniere. * * * * * * * * * * * * * * * * * * Relief 1. oraş. peisajului şi moştenirii culturale. viteza pe direcţii medie anuală relevanţă R J L 1 2 1.

specii pentru pescuit comercial) * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 10 11 12 13 Resurse marine vii 14 15 * * * * * * 1. între 1995-2008.5 16 17 Starea ecosistemelor Indicatori fizico-chimici 18 19 20 Temperatura Oxigenul O2 dizolvat Salinitatea grade C µm g/l deviaţii pozitive: ianuarie x C. gipsuri etc) Resurse terapeutice: ape minerale sărate. nemetalifere. dovedită de valorile de saturaţie ale O2 maxim: x g/l în aprilie minim: x g/l în mai. sulfuroase.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Resurse neenergetice: sare gemă. nisip. oxigenarea apelor costiere. august x C. gresii. pietriş Substanţe minerale şi roci utile: metalifere. Biomasa stocurilor Intensitatea reproducerii Structura populaţiei Starea celor mai importante stocuri de peşte pe specii Starea celor mai importante stocuri de peşte pe aria marină Mortalitatea peştilor pe specii specii şprot x t Anexă la OMDRL nr. roci utile (argile. marmocalcare. septembrie * * * 1. media anuala: x C > media multianuala 19612008 spectru larg al concentraţiilor: x µm.6 * 51 . … /2009 9 Resurse minerale * * * abundenţa relativă estimată a icrelor de sprot. iodate etc. nr. specii (nr. iulie.

1 22 Nr. localizare nr. suprafaţa. suprafaţa. total specii Nr. de interes naţional etc. total specii nr. specii ameninţate / nr. ha.macrofite. specii dispărute / nr. ha. suprafaţa.total specii nr. arii protejate / lungime totală a coastei 23 Suprafaţa totală a ariilor protejate Tipul rezervaţiei. zone naturale protejate 2.). Mamifere. total specii Nr. gruparea geografică. specii protejate / nr. specii ameninţate/ nr. peşti.2 Zone naturale protejate 24 Rezervaţii ale biosferei. Tipul rezervaţiei. specii dispărute / nr. parcuri. gruparea geografică a zonelor naturale protejate de interes naţional. arii protejate / lungime totală a coastei * * * * ha ha de importanta ştiinţifică ha de importanta ştiinţifică şi zoologică ha de importanta zoologica ha de importanta botanica si zoologica * * * 2. total specii nr. suprafaţa. naţionale sau naturale ha nr. Specii amenintate si vulnerabile : Nr. specii protejate / nr. Biodiversitate. Tipul rezervaţiei. localizare * * * * * * * * * 52 . Localizarea. localizarea.total specii specii lista rosie . ha. localizare nr. gruparea geografică. localizare * * * * 25 26 27 Rezervaţii şi monumente ale naturii de interes naţional Rezervaţii ştiinţifice Situri de importanţă comunitară ha ha ha nr. … /2009 21 Biodiversitate şi habitate Macrofite. nevertebrate. mamifere * * * * 2. localizarea.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. zonă umedă de importanţă internaţională. Peşti. categoria (patrimoniu natural mondial. număr total specii • • • • nr. ha. Nevertebrate. localizarea.

exprimat în procente se determină ca raport între numărul populaţiei unei religii (Px) şi numărul total al populaţiei. Rata anuală de creştere a populaţiei. Distribuţia populaţiei după naţionalităţi.5 = jumãtate din an considerat drept echivalent mediu al abaterii vârstei faţã de data exactã a împlinirii unei vârste oarecare. ponderea subpopulaţiilor rezultate din repartiţia după vârstă se determinã ca medie aritmeticã ponderatã a vârstelor exprimate în ani. … /2009 Pe = P1 + ( N .1 Structura populaţiei Anexă la OMDRL nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 3. judeţ. cu prilejul recensământului. Distribuţia populaţiei pe medii (urban/rural) ca procent din populaţia totală./km2 % % % % * * * * * * * * * * * * * * * * 34 % 35 Vârsta medie a populaţiei ani * * * * 53 * * 36 Evoluţia populaţiei în ultimii 20-30 ani Valori absolute şi procente. Resurse umane 3. Populaţia dupa religie – număr. ca procent din populaţia totală. E = numărul persoanelor imigrante. Distribuţia populaţiei pe sexe ca procent din populaţia totală. exprimat în procente. [∑(x + 0. ţară. al unor anchete speciale sau prin estimare într-un teritoriu dat (localitate. continent sau glob).E ) sau Pe = P1 + Δn + Δm Unde: Pe = numărul estimat al populaţiei P1= numărul populaţiei la începutul perioadei (anului) N = numărul născuţilor vii M = numărul deceselor I. ca procent din populaţia totală. Componenţa unei populaţii determinată de numărul sau proporţia bărbaţilor şi femeilor la fiecare categorie de vârstă. emigrante Δn. Numărul de locuitori ce revin la o unitate de suprafaţă de teren (hectar sau km2).M ) + ( I . % Structura pe vârste a populaţiei loc.Δm = sporul natural şi migratoriu populaţia totală / suprafaţa totală ponderea populaţiei feminine şi a celei masculine în totalul populaţiei ponderea populaţiei urbane şi rurale în totalul populaţiei se determină ca raport între numărul populaţiei unei naţionalităţi (Px) şi numărul total al populaţiei.5) * Px] / ∑Px Unde: Px = numãrul populaţiei de vârsta x 0. Distribuţia populaţiei după religie. % . 28 Populaţia totală Valoarea absolută a numărului unei populaţii sau subpopulaţii. persoane * * * * 29 30 31 32 33 Densitatea populaţiei Structura populaţiei pe sexe Populaţia pe medii Populaţia pe naţionalităţinumăr. determinată prin înregistrare. regiune.

unde: ani L(x) – numărul mediu al supravieţuitorilor în intervalul de vârsta (x) la (x+1). calculat ca (Ix + Ix+1) / 2 Ix – numărul supravieţuitorilor de vârstă (x) dintro cohortă ipotetică de 100. Exprimã numãrul mediu de copii pe care o femeie de vârstã fertilã i-ar naşte într-un an calendaristic. dacă ar trăi tot restul vieţii in condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă.Purbt) / n unde: Purbt+1 – numărul populaţiei urbane la momentul t+1 Purbt – numărul populaţiei urbane la momentul t n – numărul anilor întregi între momentele t şi t+1 (născuţi vii / populaţia totală) * 1000 * * * * * * * Evoluţia populaţiei 39 Rata medie anuală a creşterii populaţiei % 3. … /2009 [(P0-14 ani + P 65 ani si peste) / P15-64 ani] * 100(1000) Unde: P0-14 ani .numărul populaţiei vârstnice (peste 65 ani) P15-64 ani .numărul populaţiei de vârstă tânără (0-14 ani) P 65 ani si peste .Pt) / n unde: Pt+1 – numărul populaţiei la momentul t+1 Pt – numărul populaţiei la momentul t n – numărul anilor întregi între momentele t şi t+1 (Purbt+1 . dacã ratele de fertilitate pe grupe de vârstã ar rãmâne neschimbate pe parcursul vieţii sale fertile.000 născuţi vii. Anexă la OMDRL nr. Raportul dintre populaţia de 65 ani şi peste şi cea de 0-14 ani Reprezintă raportul dintre sporul absolut de creştere a populaţiei şi numărul anilor întregi ai perioadei de referinţă Reprezintă raportul dintre sporul absolut de creştere a populaţiei urbane şi numărul anilor întregi ai perioadei de referinţă Reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic) Numărul mediu de ani pe care i-ar trai un nou născut.3 Mişcarea naturăla şi migratorie 39 Rata brută de natalitate ‰ e00 = ∑ L(x) / I0.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Raportul dintre numãrul persoanelor de vârstã „dependentã” (persoane de sub 15 ani şi de peste 65 ani) şi populaţia în vârstã de muncã (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane.numărul populaţiei de vârstă adultă (1564 ani) 37 Raportul de dependenţă după vârstă % * * * * 38 Indicele de îmbătrânire a populaţiei % (Pt+1 .2 38 Rata medie anuală a creşterii populaţiei urbane % * * * * * * * 3. se determinã ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupã vârstã (frecvenţa născuţilor-vii in populaţia feminină de o anumită vârstă) la un moment dat 40 Speranţa de viaţă la naştere (masculin şi feminin) * * * * * * 41 Rata totală de fertilitate ‰ 54 .

Persoanele fizice care sunt angajate în sistemul de învăţământ şi predau în cadrul procesului educaţional şi de instruire (cu normă întreagă şi cu normă parţială).Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). Totalitatea copiilor. deschis la distanţă) şi de vârsta. exprimat ca o creştere sau descreştere a populaţiei la 1000 de locuitori într-un an de referinţă (sunt incluse aici atât migraţia internă cât şi cea externă). … /2009 42 Rata brută de mortalitate * * [(nr. # * * * * * * 55 * * * * 48 49 Persoane cu studii superioare Persoane cu studii liceale.4 Educaţia 45 Gradul de cuprindere în învatamânt % (numărul elevix / numărul total de copiix ) * 100 Unde : X – grupa de varstă * * * * 46 Populaţia preşcolară. şcolară. Anexă la OMDRL nr. seral. liceală nr # * * * * 47 Personalul didactic (total şi structura pe nivel de calificare) nr. frecvenţă redusă. plecări) / populaţia totală] * 1000 * * * * * * 43 Mortalitatea infantilă 44 Rata netă a migraţiei ‰ * * * * 3. postliceale şi profesionale din totalul populaţiei . indiferent de nivelul de educaţie în care sunt cuprinşi. postliceale şi profesionale % % ponderea persoanelor cu studii superioare din totalul populaţiei ponderea persoanelor cu studii liceale. stabiliri – nr. elevilor şi studenţilor cuprinşi în procesul de instruire şi educare la începutul anului scolar/universitar indiferent de formele de învăţământ pe care le frecventează (zi. Numarul total al elevilor de o anumita grupa de varstă. ca raport procentual din totalul populaţiei din aceeaşi grupă de varstă. Număr decese sub 1 an la 1000 născuţi vii Arată efectul net al imigraţiei şi emigraţiei asupra populaţiei zonei de studiu.

x / Pa) * 100 raport între numărul populaţiei ocupate dintr-un anumit sector economic (primar.) şi numărul total al populaţiei active (Pa) Px = (Pa. exprimat procentual. dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 50 51 52 Persoane cu studii elementare (gimnaziale şi primare) Durata medie a şcolarizarii Structura populaţiei active pe ramuri de activitate (CAEN) % ani % Anexă la OMDRL nr. superior Procentul din populaţie care.5 56 Rata ocupării efective % (populaţia ocupată / populaţia totală) * 100 * * 57 Rata de ocupare a resurselor de muncă % (populaţia ocupată / resursele de muncă) * 100 58 Înnoirea forţei de muncă * * * 59 Rata de ocupare pe sexe % * * * 56 .x. gimnazial liceal. Reprezintă raportul. % 3. Indicele de înnoire ca raport între populaţia de sub 15 ani şi o treime din populaţia de 15-59 ani. desfăşoară o activitate economică şi socială aducătoare de venit. … /2009 ponderea persoanelor cu studii elementare din totalul populaţiei # raport între numărul populaţiei active dintr-un anumit sector economic (primar.x / Po) * 100 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 53 Structura populaţiei ocupate pe ramuri de activitate Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi activităţi ale economiei naţionale Structura populaţiei ocupate pe nivel de instruire Ponderea populaţiei ocupate în funcţie de nivelul de instruire: primar. Indicele de înnoire a forţei de muncă ca raport între populaţia de 15-29 ani şi cea de 30-44 ani.x. la un moment dat. Pondere populaţie ocupată feminină/masculină din total populaţie feminină/masculină % 54 % 55 Forţa de muncă nr. secundar sau terţiar) (Po.) şi numărul total al populaţiei ocupate (Po) Px = (Po.. secundar sau terţiar) (Pa.

/gosp. localit. gospod. conduse de femei/ nr total gospodării) * 100 * * * * * * * # # # # * localit.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Rata somajului înregistrat reprezintă raportul dintre numărul şomerilor (înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă) şi populaţia activă civilă (şomeri + populaţie ocupată civilă. definită conform metodologiei balanţei forţei de muncă).2 Reţeaua de localităţi 70 71 72 73 74 Rata şomajului pe sexe Navetismul Numărul total de gospodării Dimensiunea medie a gospodăriilor Rata creşterii numărului de gospodării Ponderea gospodăriilor formate dintr-un singur membru Ponderea gospodăriilor cu un părinte singur (monoparentale) Ponderea gospodăriilor formate dintr-un pensionar Ponderea gospodariilor conduse de femei Statutul administrativ al localităţilor Densitatea oraşelor Denistatea comunelor Densitatea satelor Număr sate făra locuitori Gospodăria este alcătuita din una sau mai multe persoane care locuiesc împreunã./km 4 nr./pop. Anexă la OMDRL nr. localităţi rurale – comune. oraşe Nr./km 3 localit. monoparentale/ nr total gospodării) * 100 (nr. gospod. Cţmunităţi (reteaua de localiăţi) 63 Structura gospodăriilor 64 65 66 67 68 69 4. sate nr. * * * 57 . gospod.1 numărul de persoane ce locuiesc în gospodării / totalul gospodăriilor raportul dintre numărul de gospodării la două momente succesive (nr. % % % % % Nr.activa civ.)*100 * * * 61 62 4. localităţi urbane – municipii./km 2 pondere populaţie neocupată feminină/masculină din total populaţie activă feminină/masculină număr centre de atracţie şi de domiciliu * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 4. cu un membru / nr total gospodării) * 100 (nr. Numărul mediu de persoane pe gospodărie % nr pers. … /2009 60 Rata totală a somajului % (şom_total inreg.

4 92 Locuinţe construite anual ‰.5 93 Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua de apă. comune # # media aritmetică a numărului populaţiei oraşelor media aritmetică a numărului populaţiei comunelor media aritmetică a numărului populaţiei comunelor media distanţelor dintre oraşe media distanţelor dintre sate numărul total de locuinţe individuală. total gospodării) * 100 .3 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 4. … /2009 statiuni balneo-climaterice. % (nr. colectivă ponderea locuinţelor proprietate privată/publică ponderea locuinţelor sociale ponderea locuinţelor libere # # total suprafeţe zone construite * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 58 4. % la 1000 de locuitori. turistice. oraşe. ştiinţifice municipii. ) * * * * 4. pe medii. gospodariilor racordate la reteaua de apa / nr. % etc. km2 km3 km4 km km număr % % % % % mii lei km2 Anexă la OMDRL nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 Stocul de locuinţe 85 86 87 88 89 locuinteDezvoltarea sectorului de 90 91 Număr aşezări speciale Suprafaţa fiecărei unităţi componente Suprafaţa totală a teritoriilor urbane Suprafaţa totală a teritoriilor rurale Mărime medie a oraşelor (număr locuitori ) Mărime medie a comunelor (număr locuitori ) Mărime medie a satelor (număr locuitori ) Distanţa medie între 2 oraşe Distanţa medie între 2 sate Numărul de locuinţe Fondul de locuinţe după tipul de locuire Structura locuinţelor după forma de proprietate Stoc de locuinţe sociale Stoc de locuinţe libere Structura de vârstă a clădirilor Investiţii în construcţia de locuinţe Suprafaţa zonelor construite la nivel local nr.

Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua telefonică. gospodăriilor racordate la reţeaua de gaze / nr. # # . alunecări) Grădiniţe Şcoli învăţămânr primar Anexă la OMDRL nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua de canalizare. Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua de electricitate. inundaţii. total gospodării) * 100 (nr. total gospodării) * 100 (nr. Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua de gaze. nr. vibraţii. gospodariilor racordate la reţeaua de electricitate / nr. total gospodării) * 100 # # # # # # # # # # # cheltuieli pentru locuire/venitul lunar al unei gospodării locuinţe nesigure/ total locuinţe 94 95 96 97 98 99 Conditii de locuit 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 4. … /2009 (nr. nr. total gospodării) * 100 (nr.6 111 112 % % % % nr. gospodariilor racordate la reţeaua telefonică / nr. % % * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 59 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Dotări învăţământ nr. Locuinţe cu WC (cu apă curenta) în locuinţă Locuinţe cu baie în locuinţă Locuinţe cu încalzire centrală Consumul de apă pentru uz casnic Consumul casnic de energie electrică Consumul de gaze naturale pentru uz casnic Număr persone / locuinţă Număr persone / cameră Număr mediu camere / locuinţă Suprafaţa medie locuibilă ce revine pe o cameră Suprafaţa medie locuibilă ce revine pe un locuitor Cheltuieli pentru locuire Locuinţe nesigure (afectate de cutremure. m3 kW m3 m2 m2/loc. gospodariilor racordate la reţeaua de canalizare / nr.

. nr nr. ‰ ‰ ‰ zile % nr. Număr de stomatologi la 1000 locuitori.Farmacii . . . .Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Infrastructura socio-culturală 113 114 115 116 117 118 119 Sali de clasa Din care: Licee . Număr de medici / personal medical mediu la 1000 locuitori. nr. complementare sau de ucenici Şcoli postliceale Instituţii de învăţământ superior Cămine studenţeşti Centre de formare profesională . filarmonici. case de cultură nr.licee noi.policlinici Număr de paturi în spitale la 1000 locuitori.licee renovate .Spitale.Dispensare.total Şcoli profesionale. # Anexă la OMDRL nr. # # # # # # nr. nr. nr. # (număr paturi în spitale / populaţia totală) *1000 (număr medici sau personal mediu / populaţia totală) * 1000. nr. (număr stomatologi / populaţia totală) *1000 media aritmetica a duratei spitalizărilor ponderea cheltuielilor pentru sănătate în total PIB # Dotări cultură 127 128 129 Insituţii de cultură Cinematografe şi locuri în cinema Numărul de concerte şi audienţa anuală pe cap de locuitor nr. ‰ # # numărul total al spectatorilor la 1000 locuitori . … /2009 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 60 * * * * * * * * * * * * * * * * * * Dotări sănătate 120 121 122 123 124 125 126 Unităţi de ocrotire a sănătăţii Paturi în spitale Medici şi personal medical mediu Stomatologi Durata medie de spitalizare Ponderea cheltuielilor pentru sănătate Stabilimente pentru persoane dependente teatre.licee cu extinderea capacităţii nr.

universala) • categoria B (valoare locala). * * * 61 . nr. nr. ansambluri și situri arheologice • II . situri de valoare naţională şi/sau universală) Localizare şi principale elemente de caracterizare: vechime. Zone construite protejate nr.Monumente. # * * * * 138 Monumente istorice (monumente. • de arhitectura. factori de risc şi degradare.Monumente. ansambluri și situri memoriale Clasificare in 2 categorii valorice • Categoria A (valoare nationala. nr.Monumente. vizitatori # # # număr şi vizitatori 137 5 Monumnte.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 130 131 132 Numărul de teatre şi audienţa anuală pe cap de locuitor Numărul de muzee şi numărul anual de vizitatori pe cap de locuitor Numărul de biblioteci şi totalul cărţilor împrumutate pe cap de locuitor Săli sportive şi stadioane Bazine de înot si amenajări anexe (saune. ansambluri. monitorizare şi/sau restaurare Nr. suprafaţă. ansambluri și situri: • arheologice. ansambluri și situri de for public • IV. ) Patinoare Grădini botanice şi zoologice ‰ ‰ ‰ Anexă la OMDRL nr. • de for public • memoriale -. stare. . ansambluri și situri de arhitectura • III . Clasificare in 4 categorii tipologioce: • I . … /2009 numărul total al spectatorilor la 1000 locuitori numărul total al vizitatorilor la 1000 locuitori numărul volumelor împrumutate la 1000 locuitori * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Dotări sport şi recreere 133 134 135 136 Concentrarea în teritoriu a monumentelor istorice 5. săli de gimnastică etc.Monumente. cercetare. acţiuni de protecţie.

Agricultură Silvicultură Pescuit 6. % ha. vii. livezi) Suprafaţa agricolă pe categorii de deţinători Suprafaţa totală amenajată pentru irigat Suprafeţe degradate Suprafaţa cultivată pe principalele culturi Număr tractoare şi maşini agricole / suprafaţa agricolă Producţia agricolă totalăproducţia vegetală-producţia animală nr.1 Agricultură 141 142 143 144 145 146 147 148 149 Unităţi agricole de producţie Suprafaţa agricolă totală Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinta (arabil.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Monumente reprezentative pentru patrimoniul construit local Delimitarea şi nominalizarea unităţilor administrativteritoriale Caracterizarea zonelor respective: diversitatea obiectivelor. # * * * 140 Unităţi administrativteritoriale cu mare concentrare de obiective ale patrimoniului construit cu valoare de interes naţional * * * 6. % ha bucăţi - Număr unităţi # Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă totală Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă totală Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă totală * * * * * * * * * * * * * * * * * * 62 * * * * * * * * * * * * * * * * * * # # # . pasuni. % ha. numărul de vizitatori. ha ha. Caracterul turistic al localităţilor respective: raportul dintre capacitatea de cazare turistică (locuri de cazare în hoteluri şi alte unităţi de cazare) şi numărul total de locuinţe/gospodării din unitatea administrativteritorială respectivă Anexă la OMDRL nr. % ha. … /2009 139 Nr. gradul de concentrare. fânete.

Clasele de vârstă. Fondul de producţie (volumul brut al arborilor pe picior şi volumul mediu de masă lemnoasă pe hectar). animale/ 100 ha mii tone % ha ha ha ha # # Anexă la OMDRL nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 150 151 152 153 154 Silvicultură 155 156 157 158 159 160 161 • • • Numărul animalelor Animale ce revin la 100 ha teren Populaţia ocupată în agricultură Balanţa îngrăşămintelor în agricultură Investiţii private în total investiţii în agricultură Structura fondului forestier: pe grupe de specii pe deţinători pe grupe funcţionale capete nr. … /2009 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * număr persoane ocupate în agricultură cantitatea de îngrăsăminte chimice şi naturale folosite # # # # # # Structura pădurilor cu funcţii speciale de protecţie Potenţialul forestier Posibilitatea anuală de masă lemnoasă. locuitori m3 # 162 163 164 m3 m3 63 . ha / nr. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic.

servicii 7. Suprafaţa pădurilor afectată prin poluare. % * * * * * * * * * * * * * * * * * * 166 167 168 169 Pescuit . salariaţi. 6. mixt.Piscicultură ha ha t Nr. taliene nr. alte forme) Structura populaţiei ocupate şi a numărului de salariaţi pe ramuri ale industriei şi în construcţii t * * * * % Ponderea ramurilor industriale în total activitate industrială (calculată în funcţie de numărul de salariaţi) numărul unităţilor locale active. ponderea unităţilor locale active faţă de cele la nivel judeţean/regional/naţional nr. Stocul de peşte Ferme piscicole km * * * * * nr. paragate nr. setci pentru scrumbie activ / nr. setci pentru chefal nr. % * * * * * * * * 64 . ohane nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. Industrie. % nr. … /2009 165 Accesibilitatea pădurilor (lungimea totală de drumuri şi căi ferate forestiere). * * * * nr. nr. dinamică. privat. Suprafaţa pădurilor afectate de defoliere.1 Industrie şi construcţii 172 173 174 Captura totala admisibila (TAC) si pe specii de apa dulce si apa sarata Structura activităţilor industriale pe subramuri ale industriei (industria extractivă. traulere costiere operaţionale t. setci pentru calcan nr. dinamică. populaţie ocupată.3 170 Efortul de pescuit Nr. năvoade de plaja nr. * 171 7. ponderea în total salariaţi/populaţie ocupată. industria prelucrătoare. industria energiei electrice şi termice. gaze şi apă) Structura agenţilor economici pe forme de proprietate (sector public.

Întreprindei mari (peste 250 salariaţi) .2 181 nr. alte tipuri de servicii. locuinţe. dinamica unităţilor. profit. poştă şi telecomunicaţii. lei % valori absolute (preţuri curente) şi valori reale (%). depozitare şi comunicaţii. * * * 177 nr. ponderea unităţilor economice active din total unităţi. * * * * * * * * * * * * * * * 178 179 180 Servicii 7. PIB. import. pe clase de mărime : . … /2009 175 nr. investiţii) Prezenţa pe plan local a centrelor industriale importante. nr. întreprinderi mici=10-49 salariaţi şi întreprinderi mijlocii=50249 salariaţi) Performanţe economice şi rezultate înregistrate de agenţii economici zonali (ex. zone libere. VAB. % nr. ponderea unităţilor economice active din total unităţi. unităţi pe clase de mărime.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Agenţi economici locali. cifra de afaceri. hoteluri şi restaurant. clustere şi incubatoare de afaceri Utilizarea surselor regenerabile de energie Categorii de mărime a centrelor industriale Locuinţe terminate Gruparea activităţilor de servicii pe tipuri de servicii conf. unităţi. dezvoltarea afacerilor. * * * 176 mil. export. administraţie publică şi apărare. Anexă la OMDRL nr. nr. tranzacţii imobiliare. dinamica indicatorilor economici şi macroeconomici. parcuri industriale. % 65 . dinamică. intermedieri financiare. transport.IMM (microîntreprinderi=0-9 salariaţi. % nr. CAEN (comerţ. prezentarea acestor structuri industriale şi a activităţilor ce se pot desfăşura în cadrul acestora ierarhizarea centrelor industriale după numărul de salariţi nr. ponderea unităţilor locale active faţă de cele la nivel judeţean/regional/naţional.

% nr. Transport. privat. salariaţi. dinamică.1 Transport 186 187 188 189 190 191 192 193 pe baza de studii de cercetare: fluxurile de traffic multiplicate cu ponderea autovehiculelor grele/ drum şi tonajul mediu naţional/vehicul persoane / km cale ferata număr persoane pe an numar automobile la 1000 locuitori # # * * * * * * 66 . unităţi. alte forme) Performanţe economice şi rezultate înregistrate de agenţii economici Indice al volumului transporturilor de mărfuri relativ la PIB (tkm) (index) Indicele volumului de transport de pasageri. % mil. … /2009 182 183 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 184 nr. % % nr. lei % numărul unităţilor locale active. mixt. la 1000 locuitori Cuantumul transportului de masini din totalul transporturilor de pasageri Cuantumul transportului aerian din totalul transportului de pasageri Volumul transportului de mărfuri/zi între perechi origine-destinaţie tone/zi nr. Anexă la OMDRL nr. nr. dinamică. pe clase de mărime (întreprinderi mari şi IMM) Structura numărului de salariaţi şi a populaţiei ocupate pe tipuri de servicii Structura agenţilor economici pe forme de proprietate (sector public. nr. valori absolute (preţuri curente) şi valori reale (%). relativ la PIB Volumul transportului de mărfuri Trafic pe calea ferata Numărul de pasageri ce călătoresc cu avionul (air passengers) Număr de automobile înregistrate într-o arie determinată. 185 8.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Structura unităţilor locale active. Activităţi portuare 8. dinamica indicatorilor economici şi macroeconomici. dinamică.

mii pers. 197 Accesibilitatea zilnică pe moduri de transport mii locuitori * 198 portuareActivităti 199 Numărul de călători transportaţi Volumul traficului portuar Numărul de veniri și plecări ale pasagerilor pe port Numrrul de bunuri manipulate pe port Unităţi de cazare turistică – total –număr. între punctele de origine şi destinaţie (capitala NUTS III) pe mod de transport (drum. intr-un timp dat (1 oră călătorie distanţă scurtă şi 3 ore călătorie distanţă lungă) pentru deplasari pentru muncă zilnice. unde: s . hanuri Număr vile şi cabane Număr camping-uri şi sate de vacanţă Număr tabere şcolare. microbuze etc. Turism.din care: sector privat Număr hoteluri -din care hoteluri cu baze de tratament Număr moteluri. recreere 9 202 203 204 205 206 207 % - # # # # # # * * * * * * * * * * . 194 Timpul de călătorie pe moduri de transport Timpul total de călătorie (inclusive intârzieri).Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. studenţeşti etc. pe drum sau CF nr. conform estimărilor naţionale număr accidente / 1000 locuitori număr autobuze. … /2009 timpul de călătorie: t = s / v+d.viteza medie actuală pe principalele drumuri/cai ferate .distanţa minimă dintre oricare punct de origine şi toate destinaţiile pe reţeaua principală rutieră/feroviară v . CF) ore * * * * * * * * * * * * 195 196 Siguranţa transportului Parcul de vehicule Populaţia totală accesibilă dintr-un loc dat (oraşul reşedinţă NUTS III). număr călători transportaţi într-un an * * * * * * * * * * * * 67 * * * * * * * * * * 8.2 201 9.

. ape. Alte suprafeţe -arii de petrecere a timpului liber. Suprafete utilizate pentru sediile administratiilor publice. Terenuri vacante (virane) -terenuri fără o utilizare anume şi inaccesibile publicului. căi ferate. numărul de paturi mii persoane Anexă la OMDRL nr. -de interes local Inventarierea principalelor resurse turistice Numărul caselor de vacanţă km3 km3 km3 # # # nr.terenuri utilizate sau prevăzute pt agricultură.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Reprezinta numărul de paturi care sunt instalate în camerele existente Rata staţionărilor / numărul rezidenţilor Numărul de dotări turistice care deţin eticheta europeană -de interes naţional. instalatii electrice si alte servicii publice cu exceptia transporturilor. Suprafeţe agricole . aeroporturi etc. % în funcţiune nr. … /2009 total număr de paturi din structurile de cazare turistică # 208 209 210 211 212 213 10. Suprafeţe utilizate pentru comerţ şi industrie.arii clasificate ca patrimoniu istoric sau natural * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 68 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 217 km3 # 218 km3 # 219 220 221 km3 km3 km 3 # # # .1 Dezvoltare urbană 214 215 216 Capacitatea de cazare turistică Număr turişti Turismul durabil Staţiuni turistice atestate Grad de atractivitate turistică Case de vacanţă Suprafaţa rezidenţială – utilizată cu scop de locuire. Dezvoltare urbană şi a infrastructurilor 10. Suprafeţe de patrimoniu . Suprafeţe ocupate cu reţeaua rutieră. spitale.. scoli. gări.

Procent de creştere a suprafeţei teritoriului intravilan (ha) Suprafaţa ocupată de construcţii din total Terenuri degradate % % % % km3 km3 # # # # # # Anexă la OMDRL nr. … /2009 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Căi de comunicaţii Reţele rutiere 228 229 Dezvolatrea infrastructurilor Lungimea reţelei de drumuri Lungimea reţelei de drumuri modernizate (total şi % ) Densitatea reţelei de drumuri reprezintă lungimea totală a drumurilor (inclusiv autostrăzi) pe suprafaţa studiată (poligon) Lungimea totală a drumurilor (inclusiv autostrăzi) la numărul de locuitori pe suprafaţa studiată (poligon) Lungimea totala a drumurilor nationale (inclusiv autostrazi) în km km % lungimea totala de segmente care reprezintă reţeaua de drumuri per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 # lungimea totala de segmente care reprezintă reţeaua de drumuri per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 (regiune de dezvoltare) şi NUTS 3 (judeţ) divizat la aria fiecărui poligon lungimea totala de segmente care reprezintă reţeaua de drumuri per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat la numărul de locuitori din fiecare poligon # km km km # # # * * * * * * * * * * * 230 Densitatea reţelei de drumuri (1) km per km2 231 Densitatea reţelei de drumuri (2) Mărimea anuală a reţelei rutiere noi pe locuitor (căi principale urbane) Reţele rutiere în construcţii Reţeaua de Drumuri Europene (E) Drumuri naţionale km per 1000 locuitori * * * * * * * * * 69 * * * 232 233 234 235 Reţele de căi ferate .Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 222 223 224 225 226 227 10. Ponderea altor terenuri. Ponderea terenurilor private .2 Ponderea terenurilor publice.

autogări. număr de staţii şi număr de legături cu alte centre urbane Lungimea totală a căilor ferate (inclusiv linii modernizate) pe suprafaţa studiată (poligon) Lungimea totala a cailor ferate (inclusiv linii modernizate) la numarul de locuitori Lungimea totală a căilor ferate (inclusiv linii modernizate) km/1000k m2 % km per km2 Km la 1000 locuitori km # Anexă la OMDRL nr. noduri de cale ferată. porturi fluviale şi/sau maritime. eficienţă ) Staţii de captare şi tratare (numar. debite etc ) m m număr # # număr gări. aeroporturi ) Lungimea reţelei de apă potabilă Lungimea reţelei de canalizare Extinderea reţelei de canalizare Staţii de epurare. autogări. … /2009 lungimea totală de segmente care reprezintă reţeaua de căi ferate per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 (regiune de dezvoltare) # lungimea totală de segmente care reprezintă reţeaua de căi ferate per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat pe aria fiecărui poligon lungimea totală de segmente care reprezintă reţeaua de căi ferate per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat la numărul de locuitori din aria fiecărui poligon 236 237 238 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 70 * * * * * * * * * * * * * * * 239 240 241 242 243 244 245 Căi navigabile Căi navigabile amenajate Lungimea cheiurilor de acostare (m) Lungimea danelor de aşteptare (m) Dotări majore ale transportului public (gări. aeroporturi Gospodarirea apelor 246 247 248 249 250 km km km m3/an # # # # . porturi fluviale şi / sau maritime. trepte de epurare.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Lungimea reţelei de căi ferate (total şi la 1000 km2) Lungimea reţelei de căi ferate electrificate (total şi %) Densitatea reţelei de căi ferate (1) Densitatea retelei de cai ferate (2) Căi ferate. număr şi elemente caracteristice (capacitate.

canalelor de fuga etc. termo. Volum de apa distribuita.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 251 252 253 254 255 256 257 258 259 Lungimea malurilor îndiguite Lungimea aducţiunilor. atomo Volumul de gaze distribuite pentru populatie Productia anuala de energie electrica km km mii m3 ore/zi lei/m3 mii m /an % mii m3/an mii m3/an 3 Anexă la OMDRL nr. … /2009 # # # # # # # # # * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 71 * * * * * * * * * * * * * * * * * Echipare energetica 260 261 km km # # 262 km # 263 264 265 266 267 km mii m3/an GWh/an # # # # # . din care pentru populatie si pentru unitati publice Regimul de livrare a apei potabile Pretul mediu al apei Ape uzate epurate Pierderi în reţea Consumul de apă pe categorii de consumatori Cantitatea anuală de ape uzate neepurate Lungimea reţelei de gaz metan Lungimea reţelei de termoficare sau numărul de apartamente care au instalaţii de termoficare Lungimea reţelei de distribuire a energiei electrice sau număr de reşedinţe conectate Reţeaua electrică industrială sau număr de consumatori de peste 4000hz consum Staţii de distribuire şi transmitere a energiei electrice Numarul si tipul centralelor electrice: hidro.

Lungimea traseelor magistrale Numarul si tipul centralelor telefonice Abonati la serviciul telefonic cu plata Legături interurbane / internaţionale Posturi de comunicaţii (fax. benzină) Totalul energiei utilizate după sectorul de activitate Promovarea conservării energiei prin lucrări de izolare. electricitate. comerţ (servicii) total cheltuieli * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 72 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 269 MWh 270 mii lei Telecomunicaţii 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 11. numar linii ) # număr linii legături interurbane / internaţionale număr centre lungimea reţelei de fibră optică # # # număr abonamente la 1000 locuitori . manuale. recuperarea căldurii din procesele industriale etc. industrie. consumul domestic.1 Poluarea aerului 282 283 284 km nr. km % % ‰ km2 mg # # # # #(automate.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Totalul energiei utilizate după tipul de combustibil (cărbune. … /2009 268 # transport.TV Cantitatea poluanţilor emişi în aer Numărul noxelor eliberate Aria de împrăştiere a poluanţilor de depăşesc CMA (concentraţii maxime admise) km 2 Anexă la OMDRL nr. Poluare 11. nr. email) Fibră optică Procentul populaţiei care are acces la Internet la domiciliu Procent din întreprinderi ce au acces la Internet Numar receptoare radio şi TV Abonamente radio şi TV Raza de acoperire a teritoriului de diferitele posturi de radio. petrol. gaze naturale.

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Populaţia expusă la poluare atmosferică (oxid de carbon. sulfuri. pulberi sedimentare etc. fluoruri. chimic.2 287 km2 # 11.3 288 289 290 291 292 293 294 295 % % m3 m4 km2 km3 m3 km # # # # # # # # 296 297 . … /2009 285 286 Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă sonoraPoluarea % mii lei # # * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 73 * * * * * * * * * * * * * * * * 11.) Cheltuieli pentru combaterea poluării aerului Suprafeţe construite (rezidenţiale) în care sunt depăşite limitele de zgomot admisibile Cantitatea şi tipul poluanţilor deversaţi în emisari. biologic in statiile de epurare Lungimea cursurilor de apa degradate (categoria a IV a) si poluate ( categoria aIIIa) Calitatea apei de coastă (de scaldat) Cantitatea de nutrienţi în apele de coastă Procentul apei de scăldat care corespunde valorilor Directivei Europene Apa de scăldat Concentratia de nitraţi şi fosfaţi în apele de coastă Anexă la OMDRL nr. hidrocarburi. pânza freatică Frecvenţa probelor necorespunzătoare chimic şi biologic la apa potabilă Volumul apelor menajere şi industriale netratate Volumul pierderilor în reţeaua de canalizare Întinderea zonei cu ploi acide sau alcaline ce afectează PHul pânzei freatice Suprafeţe lacustre afectate de procese de eutrofizare Volumul apei tratate mecanic.

vidanje. etc.4 11. nr. % % #(menajere. industriale.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Volumul scurgerilor accidentale de petrol Numarul petelor de petrol observabile prin supraveghere aeriana km3 km4 % km3 % m4 m5 # # # # # # # Anexă la OMDRL nr. ) Procentul de deşeuri sortate la sursă Procentul de deşeuri reciclate * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 74 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Poluarea solurilor animaleCalitatea vegetaţiei şi vieţii 299 300 301 302 303 304 305 11.5 306 m7 # Deseuri 11. … /2009 298 Gradul de poluare cu petrol Suprafeţe afectate de ploi acide sau alcaline Suprafaţa zonelor poluate cu substanţe ce depăşesc CMA Ponderea suprafeţelor neproductive şi degradate Suprafete afectate de substante toxice solubile si metale grele Gradul de acoperire a teritoriului cu păduri – ha şi % din total suprafaţă Suprafaţa ecosistemelor vegetale nerecuperabile Specii ameninţate faţă de total Suprafaţa împădurită protejată faţă de total Cantităţi de deşeuri colectate Deşeuri incinerate (kg/persoana/ an) (total) Platforme de gunoi (număr şi suprafaţă) Staţii de incinerare (număr. periculoase ) # # # # # # . capacităţi ) Vehicule de colectare a deşeurilor (autogunoiere. ha nr.6 307 308 309 310 311 312 313 t / zi kg/pers/ an nr.

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 314 315 12. Urbanizare necontrolata. … /2009 * * * * * * * * * * 12 317 Risc chimic Nr. * * * * 13 Capacitatea de suportabilitate turistica a unei zone 13. Riscuri tehnologice 316 radioactivRisc Suprafaţa de teren contaminată de deşeuri solide Generarea de deşeuri radioactive Suprafeţe afectate de radiaţii radioactive Unităţi economice care desfăşoară activităţi cu risc de producere a unor accidente majore în care sunt implicate substanţe chimice periculoase m6 % km2 # # # Anexă la OMDRL nr. presiune turism Indicatori spaţiali – ecologici 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331 Suprafata plajelor Calitatea apei marii Calitatea apei potabile Cantitatea de deseuri solide colectate si tratate Calitatea aerului Spatii verzi si parcuri Capacităţi de cazare Grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune Cantitatea de apă potabilă distribuită Valorei de trafic rutier Spatii de parcare Volumul traficului feroviar Volumul traficului pe apa Volumul traficului aerian mp % # mp t mp * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 75 * * * * * * * * * * * * * * Indicatori ai infrastructurilor .

psihologici 334 335 Intensitatea turismului 336 337 14. Eroziuni.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 332 333 Sporturi de agrement Depozite ecologice pt deşeuri Gradul de satisfacţie al populaţiei locale relativ la turism Gradul de satisfacţie al turiştilor ha Anexă la OMDRL nr.2 338 ha Eroziune 14. inundatii Alunecari Numărul de staţionări în dotările turistice Rata ocupării pe locuri de pat Suprafaţă afectată de alunecari de teren nr. % * * * grupare statistică (clasificare) în cinci clase de intensitate şi tendinţa de evoluţie: Em – eroziune medie.4 Inundaţii 340 Suprafaţă afectată de inundatii ha Seisme Deşertificare 14.3 339 Suprafaţă afectată de eroziune ha * * 14. … /2009 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Indicatori social. alunecari. Es – eroziune slaba 14.6 342 MSK 76 .5 341 Suprafaţă afectată de deşertificare Intensitate seismicitate m/an (viteza de înaintare a zonelor lipsite de păduri) * * * * * * * * 14.

Suprafaţa de arii protejate din zona de risc m lungimea liniei de coastă protejată şi apărată. Pb. Schimbari climatice 15 347 Condiţii de mediu extreme Numărul zilelor cu furtună nr * * * 16. umane şi economice supuse costiereProcesele Anexă la OMDRL nr. Ni.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului risculuiObiective naturale.8 346 Valoarea obiectivelor economice din zona de risc * * * 15. Cd. lungimea dinamicii liniei de coastă. Cr) Valori medii anuale in apa / sediment μg/l * * * 77 . … /2009 14.7 343 Lungimea liniei de coastă afectată de eroziunea costieră şi acreţiunea Număr locuitori care trăiesc în zona de risc. suprafaţa şi volumul nisipului. * * * 344 * * * * * * * * 345 14.1 348 Concentraţiile medii anuale ale metalelor grele în apele de tranziţie şi costiere (Cu.

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului contaminareIndicatori de

Anexă la OMDRL nr. … /2009

349

Încărcarea microbiologică: coliform totali (CT), coliformi fecali (CF) si streptococi fecali (SF),

%

16. Transport sedimente, nutrienti, poluanti

concentraţii de Enterobacteria Zone sub influenta directa a descărcărilor de ape menajere evidenţiaza valorile indicatorilor bacterieni; frecvenţa depăşirii concentraţiilor admisibile sau recomandate în zonele de îmbăiere releva nerespectarea de către turişti a normelor igienico-sanitare şi creşterea debitului râurilor în anumite condiţii hidro-meteorologice; N - anorganic total P - nivelul mediu anual, Si indicator al abundentei şi biomasei fitoplanctonice în apele marine De ex. Constanta : ţărm 0,10 – 25,96 µg/Medii lunare 1,06-8,87 µg/l media lunara maxima şi minima în august 178 specii / 7 grupe taxonomice marine + marin-salmastricole - % dulcicole + dulcicol-salmastricole -% densitate si biomasa fata de valoarea medie multianuala pentru perioada 1983-1990 numeric cât şi ca număr de specii de masa (nr. înfloriri la nr. millioane cel/l) • specii / grupe taxonomice • zooplancton trofic densitate maximă x ind./m3 biomasa x mg/m3 (localitate / luna) nr. specii la adâncimi între 5-20 m; creşterea densităţii medii; dominanta midiilor de talie mica si mijlocie apariţia indivizilor de talie mare exemplu - valoarea medie anuala x cm = media anuala maxima pentru toată perioada de referinţă 1933-2004 (100% mai mare decât media 19332004)

*

*

*

350

nutrienţii

µm

*

*

*

352 Indicatori de eutrofizare

Clorofilă a

µg/l

16.2

353

Fitoplancton

taxoni algali cel/l mg /m3

354 355

Înfloriri fitoplanctonice Biomasa zooplanctonului

356 17. Ridicarea nivelului marii

Zoobentos (Specii macrozoobentale)

nr specii

357

Creşterea nivelului mării faţă de ţărm

cm

78

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Anexă la OMDRL nr. … /2009

2)

Valorile indicatorilor de referinţă rezultate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de bază – oraş, comună – sau al unor zone vor fi comparate cu mediile judeţene, iar vaalorile indicatorilor de referinţă la nivelul judeţului sau al regiunilor de dezvoltare cu cele naţionale.

Notă explicativă
Lista indicatorilor nu are caracter exhaustiv, ea putând fi completată şi cu alţi indicatori, în funcţie de categoria de documentaţie de amenajare a teritoriului şi de cerinţele impuse prin Tema-program. Totodată, nu este obligatorie determinarea şi utilizarea tuturor indicatorilor din Anexa nr. 3, în selectarea acestora determinant va fi gradul de reprezentatitivitate al indicatorilor respectivi în raort cu obiectivele şi particularităţile planului. Sursele documentare pentru majoritatea indicatorilor le reprezintă publicaţiile Institutului Naţional de Statistică- INS, fie cele cu caracter global (Anuarul Statistic, Buletinul Statistic CANSTAT), fie recensămintele populaţiei şi locuinţelor, precum şi publicaţiile periodice (lunare, trimestriale, anuale), elaborate pe domenii (ca de exemplu: demografie, industrie, mediu, construcţii, comerţ, locuinţe, servicii de utilitate publică, investiţii etc.). Datele statistice necesare la nivel de municipiu, oraş, comună, după caz, sunt cuprinse în Fişa statistică a localităţii, pe următoarele domenii: suprafaţă, populaţie, forţă de muncă, învăţământ, sănătate, locuinţe, agricultură, echipare edilitară. Pentru informaţii suplimentare va fi consultat „Catalogul publicaţiilor şi principalelor servicii statistice” editat de INS. In completarea setului de informaţii se recomandă apelarea la organismele specializate existente la nivel judeţean şi local, după caz, cum sunt: oficiile judeţene de statistică, inspectoratele şcolare, direcţiile sanitare, direcţiile agricole, inspectoratele silvice, inspectoratele de mediu, agenţiile de dezvoltare regională, direcţiile de muncă şi protecţie socială, prefecturi, consilii judeţene, primării etc. Alte surse de date sunt: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, elaborat anual de Guvernul României cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD, Strategia naţională de dezvoltare economică a României, strategiile sectoriale elaborate de ministere, politicile şi programele de dezvoltare regională, publicaţiile CEE-ONU, BIM (Biroul internaţional al Muncii – ILO) etc. Ca reguli generale pentru colectarea de date, se subliniază:    datele care provin din surse şi domenii diferite trebuie să fie aproximativ la acelaşi nivel de dezagregare/detaliere; datele care intră în ciclul de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului vor fi prezentate în rezultatele finale ale acestora, ca informaţii independente sau agregate; datele trebuie să ilustreze aspectele specifice ale potenţialului de dezvoltare şi ale problemelor acestuia şi să asigure posibilitatea comparabilităţii la nivel naţional şi european; 79

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Anexă la OMDRL nr. … /2009

  

nivele proiectate pentru etapele de perspectivă vor fi verificate prin consultarea autorităţilor competente şi a colectivităţilor locale; colectarea datelor se va face în colaborare cu instituţiile locale şi naţionale de profil, precum şi, în unele cazuri, cu reprezentanţii locali ai instituţiilor de învăţământ şi de cercetare; partea descriptivă se va limita la minimum, accentul punându-se pe analiză. Tipurile de indicatori uzuali în documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt:  indicatori de stare – aferenţi unei date cât mai apropiate de desfăşurarea studiului;  indicatori de dinamică, în serii cronologice; şi  indicatori de previziune sau repere ale obiectivelor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung.

Integrarea României în Uniunea Euroepană presupune şi o extindere a raportărilor statistice referitoare la problemele dezvoltării durabile, componentă esenţială a amenajării teritoriului. La nivelul organismelor Naţiunilor Unite a fost elaborată o listă de indicatori ai dezvoltării durabile. Este necesară introducerea şi în România a unor măsuri pentru operaţionalizarea conceptului dezvoltării durabile, cum ar fi stabilirea unui set de indicatori specifici şi a unor nivele de performanţă corespunzătoare. In elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului se resimte lipsa unor indicatori îndeosebi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de bază – judeţ, oraş, commună, care să corespundă cerinţelor de implementare a politicilor de dezvoltare durabilă şi să includă următoarele aspecte:            Produsul Intern Brut/locuitor ponderea populaţiei care trăieşte sub pragul de sărăcie venitul mediu pe categorii socio-profesionale număr persoane fără locuinţă numărul de solicitanţi de locuinţe sociale situaţia ocupării locuinţelor (inclusiv locuinţe neocupate) cifra de afaceri a unităţilor locale active, pe activităţi şi clase de mărime, după numărul de salariaţi suprafaţa împădurită gestionată suprafaţa împădurită protejată depozitarea deşeurilor deşeuri menajere depozitate/ locuito

80

Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009 ANEXA nr. 2. 4. 3. 4 BILANŢ TERITORIAL*) Suprafaţa (ha) Existent Propus % Existent 1. UTILIZAREA TERENURILOR TERENURI AGRICOLE. 5. 6. din care:  Arabil  Păşuni  Fâneţe  Vii şi pepiniere viticole  Livezi şi pepiniere pomicole PĂDURI ŞI ALTE TERENURI CU VEGETAŢIE FORESTIERĂ APE ŞI BĂLŢI DRUMURI ŞI CĂI FERATE TERENURI INTRAVILANE ALTE TERENURI TOTAL Propus *) Notă: Bilanţul teritorial va fi avizat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară 81 .

… /2009 ANEXA nr. 5 Semne convenţionale Localizare geografică Cadrul natural / mediu: • • • • • • • Deal Munte Curs de apă Lac Pădure Resurse ale subsolului Câmpie • • depozite de deşeuri presiuni antropice: urbanizare excesivă turism neorganizat Factori naturali de protejat: • • • • zone umede resurse balneare obiective turistice peisaj natural Patrimoniul natural şi construit: Patrimoniul natural: • rezervaţie a biosferei • • • • parc naţional rezervaţie naturală monument al naturii peisaj natural Riscuri naturale: • • • inundaţii alunecări cutremure 82 .Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.

… /2009 Patrimoniul construit: • Monumente şi ansambluri de arhitectură: Fortificaţii Curţi domneşti Biserici fortificate Castele Palate Locuinţe fortificate (cule) Construcţii civile Ansambluri urbahne Biserici de lemn Muzee etnografice Biserici săpate în roci Biserici şi ansambluri mănăstireşti Arhitectură industrială Arhitectură populară Monumente şi situri arheologice Reţeaua de localităţi Infrastructurile tehnice majore: Gospodărirea apelor: Surse de apă Resurse de apă Calitatea apelor Lucrări hidrotehnice:  Lacuri de acumulare  Aducţiuni  Canale Amenajări hidroameliorative pentru agricultură:  Irigaţii  Desecări  Lucrări de combatere a eroziunii solului Căi de comunicaţii 83 .Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.

… /2009 Transporturi prin conducte: Ţişei şi produse petroliere Gaze Gaze lichefiate Transport energie electrică: Linii de înaltă tensiune Staţii de transformare Transport energie termică: 84 .Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Rutiere Autostradă Drum expres Drum naţional Drum judeţean Drum comunal Pod Punct de trecere a frontierei Feroviare: Linie simplă Linie dublă Linie electrificată Linie pentru viteză mărită Linie de mare viteză Pod Punct de trecere a frontierei Navigabile Maritim Fluvio-maritim Fluvial Port Trecere cu bacul Ferry-boat Ro-Ro Aeriene: Aeroport intern Aeroport internaţional Linie aeriană Anexă la OMDRL nr.

Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009 Reţea de termoficare Reţea de telecomunicaţii Fibră optică Gestionarea deşeurilor industriale şi menajere Halde Depozite deşeuri industriale Depozite deşeuri menajere Structura socio-demografică Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic Zone cu scădere de populaţie Zone cu fenomene de depopulare Zone cu potenţial demografic scăzut (îmbătrânire) Zone cu excedent de forţă de muncă Zone cu şomaj ridicat Zone cu sărăcie accentuată Zone cu porbleme de calitate a resurselor de muncă Zonificarea teritoriului Zonarea funcţională – profil dominant:  Agricol   Silvic  Turistic  Mixt Zone cu folosire intensivă Zone cu presiune asupra spaţiului rural Structura activităţilor Agricuktură. piscicultură Structura terenului agricole:  Arabil  Păşuni  Fâneţe  Vii Zone cu utilizare redusă  Livezi 85 . silvicultură.

producţia şi distribuţia energiei. construcţii Centru industrial Parc industrial CET  Han CTE UHE Centre monoindustriale Surse de energie neconvenţională  Cabană  Vilă turistică  Naturale  Construite Anexă la OMDRL nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Turismul: Centre de producţie agricolă Obiective turistice: Centre de prelucrare a produselor agricole Păduri:  Păduri cu funcţie de producţie  Păduri cu funcţie de protecţie  Păduri cu funcţie de agrement Centre de exploatare a masei lemnoase Centre de prelucrare a lemnului Amenajări piscicole Industria. … /2009  Zone cu valoare peisagistică  Drum cu valoare peisagistică Localităţi cu funcţiuni turistice:  Staţiuni turistice  Staţiuni balneare  Sate turistice (agroturism) Structuri de cazare şi servire:  Hotel  Motel  Pensiune agroturistică Instalaţii şi dotări pentru turism: 86 .

f.  Gară fluvială  Aerogară  Vamă Alimentaţie publică: Asigurări: 87 . … /2009  Telecabină  Telescaun  Teleschi  Pârtie de schi  Teren de golf  Acvaparc  Teren de sport Servicii economice Comerţ:  Depozit engros  Pieţe engros Finanţe.bănci:  Bancă  Bursă de mărfuri  Bursă de valori Transporturi:  Staţii PECO  Autogări  Gară c.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.

… /2009 ANEXA nr. 1 la Legea nr.Competenţe de avizare şi aprobare a acestora CATEGORII DE DOCUMENTAŢII 1 2 AVIZEAZĂ Guvernul Ministerul Dezvoltării. 350/2001 şi art. Bucureşti 11 Consiliile locale ale municipiilor şi oraşelor 12 Nr. NAŢIONAL ZONAL  Regional  Interjudeţean  Interorăşenesc sau intercomunal  Frontier                        88 . Lucrărilor Publice şi Locuinţelor 3 Organisme centrale şi teritoriale interesate 4 Consilii locale ale sectoarelor Mun. 215/2001 privind administraţia publică locală) CATEGORII DE DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A TERITORIULUI .Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. 2. crt. Bucureşti 10 Consiliile locale ale sectoarelor Mun. 6 Anexa nr. Bucureşti 6 APROBĂ Parlamentul Consiliul judeţene Consiliul General al Mun. 0 7 9 PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI 1. 95 din Legea nr.

Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Metropolitan  Periurban al principalelor municipii şi oraşe 3.         Anexă la OMDRL nr. … /2009    JUDEŢEAN     1 1 Pentru PATJ Ilfov 89 .

frontalier. 7 LISTA INSTITUŢIILOR EMITENTE DE AVIZE ŞI ACORDURI2 necesare în vederea aprobării documentaţiilor de amenajare a teritoriului AVIZE/ACORDURI Instituţia emitentă 0 1 Temeiul legal 2 Denumire şi obiect Aviz/acord 3 DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A TERITORIULUI PATZ3 PATN PATJ 4 5 6 I . intercomunal.5/2002 Legea nr.1430/2005 Legea nr. … /2009 ANEXA nr.ORGANISME CENTRALE 1 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei Direcţia generală de dezvoltare teritorială. interorăşenesc.1 OM nr.315/2004 Iniţiator al Planului de amenajare a teritoriului naţional – PATN Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului - • • • • • Lista cuprinde avize şi acorduri care pot fi cerute în procesul avizării.413/2002 OG nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. Legea nr. interjudeţean.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale pentru care se întocmeşte documentaţia 3 In categoria PATZ sunt cuprinse planurile de amenajare a teritoriului zonal regional. precum şi metropolitan sau periurban al principalelor municipii şi oraşe 2 90 .

477/2003 OG nr. SRI. Cultelor şi Patrimoniului Naţional Comisia Naţională a Monumentelor Istorice 91 .OCSPS Ministerul Culturii. MDRL) Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.477/2003 Legea nr.30/1995 (ordin comun cu MAI.45/1994 OUG nr.422/2001 Legea nr. MDRL) Legea nr. SRI.30/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.477/2003 Ordin nr.564/2001 3 Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Stabilirea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare Emiterea AVIZULUI pentru probleme privind organizarea administrativă a teritoriului Stabilirea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Stabilirea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare Aviz privind pregătirea economiei şi a teritoriului pentru apărare Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului 4 • • 5 • • 6 • • • • • 4 Serviciul Român de Informaţii • • • • • • • • • • • • 5 6 Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale .4221/1995 (Ordin comun cu MAPN.74/2002 de modificare a Legii nr.477/2003 Legea nr.1 Legea nr. … /2009 • • 0 2 1 Ministerul Apărării Naţionale Statul Major General 3 Ministerul Administraţiei şi Internelor 2 Ordin MAPN – M.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului OUG 202/2002 Emiterea AVIZULUI PREALABIL pentru autorizaţii de construcţie Anexă la OMDRL nr.

art.45(3) OM nr.38. 202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009 • • • Emiterea AVIZULUI PREALABIL pentru autorizaţii de construcţie Emiterea AVIZULUI pentru aprobarea normelor de calitate a apelor şi de igienă 3 Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • 4 • 5 • • • 6 • 9 Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • Emiterea AVIZULUI PREALABIL pentru autorizaţii de construcţie Emiterea AVIZULUI pentru introducerea de specii exotice Emiterea AVIZULUI pentru utilizarea zonelor umede ca zone de ancorare • • • • • • 92 .350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr1 Legea nr.408/2004 HG nr.G.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.462/2001 OG nr. 202/2002 0 8 1 Ministerul Sănătăţii 2 Legea nr. art.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 7 Ministerul Turismului HG nr31/1996 Legea nr.1 OUG nr.91/2002 HG nr.95/2006 art.117/2002 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr1 H.1076/2004 OUG nr. 202/2002 OUG nr.1718/2008 Legea nr. nr. 202/2002 OUG nr.27. 202/2002 OUG nr.107/1998 Legea nr.

34/2009 Legea nr. … /2009 • • • • • Emiterea AVIZULUI pentru planul de urgenţă pentru înlăturarea riscurilor epidemiilor • • • • • 11 Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului 12 Ministerul Educaţiei.48/1998 Legea nr.1 Legea nr. 202/2002 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului OUG nr.1 Legea nr.1125/2004 OUG nr.350/2001 cu modificările şi Emiterea AVIZULUI pentru normele de protecţie a mediului pentru activităţi militare Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.1 HG nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr. Cercetării şi Inovării • • • 13 Ministerul Economiei • • • 14 Ministerul Finanţelor Publice • • • 15 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 16 Ministerul Tineretului şi Sportului • • • 93 . Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Legea nr. 202/2002 10 Ministerul Agriculturii.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.1 HG nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.

„Autoritatea Aeronautică Civilă Română” Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 22 Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa – S.1 Legea nr. … /2009 17 Ministerul Muncii. Administraţia Canalelor Navigabile – ACN • • • 23 • • • 24 Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime – S.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.A. Familiei şi Protecţiei Sociale Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului zonal Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 18 Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională - • • 19 Societatea Naţională a Căilor Ferate Române SNCFR .350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexă la OMDRL nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.413/2002 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.315/2004 Legea nr.A.1 Legea nr.1 Legea nr.A. • • • 94 .1 Legea nr.RA • • • 20 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România .235/2002 Legea nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.CNADNR Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 21 R.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr1 Legea nr.

350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. … /2009 25 Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale – S.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.ROMSILVA Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 26 • • • 27 Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” • • • 28 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 29 Societatea Naţională de Transport Gaze naturale „TRANSGAZ” . Regia Naţională a Pădurilor .1 OG nr.112/2000 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.60/2000 Legea nr.SA • • • 30 Academia Română Emiterea AVIZULUI pentru areale naturale protejate Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 31 Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară • • • ORGANISME TERITORIALE 95 .350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.A.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr1 Legea nr.1 Legea nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.351/2004 Legea nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexa nr1 Legea nr.1 Legea nr.1 Anexă la OMDRL nr.1 OUG nr.

1 Emiterea AVIZULUI pentru toate categoriile de planuri de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.215/2001 republicat Legea nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.215/2001 Legea nr.1 Legea nr.350/ cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. investiţii. administrare şi exploatare a drumurilor judeţene Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru planuri de amenajare a teritoriului • • • 33 Consiliul general al Municipiului Bucureşti Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru Planul de amenajare a teritoriului naţional Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului în relaţie cu Municipiul Bucureşti Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului în relaţie cu Municipiul Bucureşti - • - - • • • • 34 Consiliul local al sectoarelor Municipiului Bucureşti Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului Consiliul local al municipiului Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului 35 36 Consiliul local al oraşului Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului zonal la care unitatea administrativ teritorială este interesată Emiterea AVIZULUI pentru planul de amenajare a teritoriului judeţean la care unitatea administrativ teritorială este interesată Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului zonal la care unitatea administrativ teritorială este interesată - • - • - • 96 .215/2001 republicat Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.215/2001 republicat Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.43/1997 republicat Legea nr.1 OG nr. … /2009 • • • Direcţia lucrări publice.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 32 Consiliul judeţean Comisia tehnică pentru urbanism şi amenajarea teritoriului Legea nr.

43/1997 Legea nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. … /2009 • - • 38 Direcţia de Administraţie a Drumurilor şi Podurilor Judeţene • • • 39 Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului - • • 40 - • • 41 Direcţia Judeţeană de Statistică - • • 42 Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare - • • 43 • • • 97 .1 Legea nr.1 Legea nr.215/2001 republicat 37 Consiliul local al comunei Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa .1 Legea nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Emiterea AVIZULUI pentru planul de amenajare a teritoriului judeţean la care unitatea administrativ teritorială este interesată Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului zonal la care unitatea administrativ teritorială este interesată Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.nr.215/2001 republicat OG nr.1 Legea nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa .350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.

350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 44 Direcţia Monumentelor Istorice Legea nr.1 HG nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. … /2009 • • 45 Inspectoratul Teritorial în Construcţii - • • 46 Inspectoratul Şcolar Judeţean - • • 47 Inspectoratul Judeţean pentru Protecţia Mediului - • • 48 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului - • • • 49 Inspectoratul de Poliţie Judeţean • • 50 Inspectoratul Judeţean pentru Cultură - • • 51 Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă - • • 52 Administraţia naţională „Apele Române” - • • 98 .1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1076/2004 Legea nr.1 Legea nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.1 Legea nr.

Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.A.1 Legea nr. - • • 60 Direcţia Poliţiei de Frontieră - • • 61 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean - • • 99 .350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu Anexă la OMDRL nr.1 Legea nr. Electrica S.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.1 Legea nr.C. … /2009 53 Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru căi de comunicaţie rutiere Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru căi de comunicaţii feroviare Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea ACORDULUI PREALABIL - • • 54 Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri • • • 55 Regionala de Căi Ferate • • • 56 Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Direcţia Silvică Judeţeană - • • 57 - • • 58 Inspectoratul Judeţean pentru Sănătate Publică - • • 59 S.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr1 Legea nr.1 Legea nr.

1 pentru planuri de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului modificările şi completările ulterioare Anexa nr. … /2009 100 .

1052/2000 Titlul actului normativ 2 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I-a „Căi de communicaţie” Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a II-a „Apa” Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a „Zone protejate” Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a „Reţeaua de localităţi” Privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. nr. 8 LISTA principalelor acte normative în vigoare şi cu incidenţă în domeniul amenajării teritoriului Nr.1996 M. 71/1996 Legea nr. nr.06.O. 350/2001 Legea nr.O. nr. crt.O.11. 575/2001 Legea nr. 525/1996 H.2000 M.O.2004 M.G.2001 M.07. completată cu OG nr.1996 M.G.11. nr.07.04. 166/29.G.1997 M. 69/2004 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea V „Zone de risc natural” Pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului. nr.07. nr. nr. 315/2004 H.O. 171/1997 Legea nr. 408/ 24. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Categoria actului normativ – număr 1 Legea nr. 351/2000 Legea nr. 856/2002 A.2001 M.O. nr. 325/24. 451/2002 Legea nr. 373/ 10.01. nr. nr.2002 M. AMENAJAREA TERITORIULUI 101 . nr. 20 octombrie 2002 Privind dezvoltarea regională în România Privind metodologia de avizare a documentaţiilor de urbanism şi a documentaţiilor tehnice privind construcţiile din domeniul turismului Privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism Privind aprobarea Protocolului între MLPAT România şi Ministerul Mediului şi Monitorul Oficial – nr/data 3 M.O. 31/1996 H. … /2009 ANEXA nr.O. 536/23. nr.07. 576/14.2001 M. 22/30.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.O. 5/2000 Legea nr.O. nr. 152/12. adoptată la Florenţa. 577/29.

04. Moldova privind cooperarea în domeniul lucrărilor publice.01. completată cu norme metodologice Pentru aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementări în construcţii.07.11. amenajării teritoriului şi gospodăriei comunale Pentru aprobarea acordului între MLPTL din România şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale din R. nr.G.2001 M.1997 Privind regimul zonelor defavorizate. nr. 447/2003 H. precum şi a normelor metodologice privind criteriile şi modul de alocare a sumelor necesare unor lucrări de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public Pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale Pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi inundaţii Pentru elaborarea Regulamentului privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi a Regulamentului referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România Pentru aprobarea precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului.2003 M. 631/2001 O. nr. 263/16. urbanism.2003 15 16 17 18 H. 431/1. 201/2000 MLPAT M. 378/1998 şi H.G. 728/2001 H. nr.05.O.O. precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor Privind aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului Pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de urbanism – indicativ Gmoo8-2000 Anexă la OMDRL nr. 10/1995 Privind autorizarea lucrărilor de construcţii. amenajarea teritoriului şi habitat. … /2009 12 13 14 H. nr. 139/4. nr. nr. 382/2003 H.O. 50/1991 Legea nr. IN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR 21 22 Legea nr. 214/1999 OM nr. republicată cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr.G. 3N – MapN nr.G. nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Amenajării teritoriului din R. nr. Ungaria privind cooperarea în domeniul amenajării teritoriului semnat la Gyula la 2. – H.1995 102 . 4221 Ordinul comun al MLPAT nr.03.G. 203/2003 M. nr.O.G.G. 305/7. 16/1999 – MAPPM nr.G. M30 – MAI nr. 283/1995 19 20 B. 453/2001 Privind calitatea în construcţii M. 12/24. nr. 1519/2004 Ordinul comun al MLPAT nr. 3422 – SRI nr.O.2003 M.O. nr.

O. republicată în 1998 şi modificată prin Legea nr. precum şi a criteriilor de realizare a acestora. 43/1997 H.04.O.O. nr. 123/15.04. republicată în 1997 cu modificările şi completările ulterioare Privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect. 221/1997 M. 138 bis/6. 413/2002 Privind aprobarea listei obiectivelor de investiţii de dezvoltare. nr. completată şi aprobată prin Legea nr.04. 231/18.1998 M.2002 103 . nr.O. 32/15. 138 bis/6.G.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 Legea nr.1996 M. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.O.O. pasaje.1998 M. 16/1999 HG nr. 138 bis/6. nr. modificat prin Ordin MLPTL nr. nr. nr.anexa Pentru aprobarea Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător . nr.02. pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General . 393/31. 46/1998 Ordin MT nr. cu modificările şi completările ulterioare Pentru aprobarea Normelor privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale . 540/2000 Ordin comun: MLPTL nr. nr. 138 bis/6.1996 M.1998 M.1998 M.04. modificată. 184/2001 O. 1442/1996 Ordin MLPTL nr.07.anexa Pentru aprobarea Normelor de amplasare şi exploatare a balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor – anexa Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea şi reabilitarea străzilor în localităţile urbane – anexa Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea şi reabilitarea străzilor în localităţile rurale – anexa Pentru aprobarea Normelor Tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor. pe poduri. 62/1996 O. 413/2001 Privind regimul juridic al drumurilor.1998 M.1998 M.O. 1/2002 Pentru aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publlice de utilitate privată deschise circulaţiei publlice Privind instituirea Comisiei zonelor protejate construite Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.G.08. 338/20.04. 138 bis/6. 49/1998 Ordin MT nr. 7358/1996 MC nr. 138 bis/6.O. 44/1998 Ordin MT nr.04.O. construirea şi modernizarea drumurilor – anexa Pentru aprobarea Normelor privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice – anexa Pentru aprobarea Normelor privind amplasarea lucrărilor edilitare.04.O. nr. 48/1998 Ordin MT nr. 138 bis/6. nr. modificată şi completată prin Legea nr. 1943/2001 Ordin MT nr. nr.anexa Pentru aprobarea Programului prioritar de construcţie a autostrăzilor din România. 195/18. nr. 138 bis/6.O.02.04. nr. viaducte şi tuneluri rutiere. 43/1998 Ordin MT nr.O. 45/1998 Ordin MT nr.1998 M.2001 M.O. nr.O.2000 M. nr. … /2009 M.O.12. instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor.1998 M. 50/1998 Ordin MT nr. 114/1996 Legea nr. nr.anexa Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea.G.04. 118/2002 Anexă la OMDRL nr.2002 M. a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale . nr. nr. 571/1998 Locuinţei. 47/1998 Ordin MT nr.

nr.O. 862/2001 Privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale M.06. nr. nr.09. 46/23. nr. 707/5. nr.1995 M. nr. nr.04.10.1995 M. 918/2002 H. în scopul conservării condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi peisagistice din zonele situate în apropierea ţărmului Pentru aprobarea strategiei naţionale privind protecţia mediului Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi pprograme Pentru aprobarea procedurii şi competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor Pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.O.01. 236/2000 O. 62/10.G.1997 M. nr. 272/15. 711/8. aprobată prin legea nr.2002 M.0/288 MAPPM nr.G. nr. nr.06.O.G. … /2009 C. 112/2000 HG nr.U.11. a florei şi faunei sălbatice. nr. 19. nr. 455/20.O.O.O.08. M. 276/2000 H.O. 187/20. 276/16. 162/2002 H. nr.06.G. 536/1997 Ordinul comun al: MLPTAT nr.03. modificată prin O.2002 M.2004 M.2000 M. nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. 462/2001 Pentru modificarea şi completarea Legii nr. nr.05. 137/1995 Legea nr.anexa Privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă Privind depozitarea deşeurilor Pentru aprobarea unor Norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate Privind stabilirea procedurilor-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiecteloe publice sau private supuse acestei proceduri Pentru stabilirea responsabilităţilor. nr. nr.12. 164/7.G.06. criteriilor şi modului de delimitare a fâşiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere. IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI ŞI AL SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 Legea nr. completat prin Ordinul MSF nr. nr. nr. 731/2004 H. 188/2002 H.O.1999 104 . nr. 304/30. 597/2001 OU nr.O.O.699/1997 Ordin MS nr. Ungare privind cooperarea în domeniul mediului Pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară . 91/2002 Apelor Privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre Privind regimul ariilor naturale protejate. 224/8.U. 101/1997 H.2004 M. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Pentru aprobarea acordului dintre Guvernul României şi Guvernul R.2004 M. 1050/2000 H.G.1998 57 Pentru aprobarea Normelor de avizare sanitară a proiectelor obiectivelor şi de autoruzare M. 496/2. 107/1995 Legea nr. conservarea habitatelor naturale.03. nr. nr.O. nr. 749/2004 H. 465/28.G.08.G.O.O.1996 M.O.O.O. 354/16. 311/1999 Privind protecţia mediului. 433/2. nr.2002 M.2002 M. nr. nr. 62/N DAPL nr.1955 Ordin MS nr.2001 M. 1076/2004 Ordin MAPPM nr.

70/2. cu modificările şi completările ulterioare Privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă Pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică.2001 70 71 72 73 74 75 76 77 Legea nr. nr. nr. modificată prin Legea nr. 1985 Privind regimul concesiunilor Privind administraţia publică locală.O. 1489/2004 H. nr. modificată cu O.1981 M. 459/30. modificată prin OU nr. 219/1998 Legea nr.O. 56/1992 Legea nr. nr. 658/21.1994 M. 141/2004 Privind serviciile publice de gospodărie comunală.11. oraşelor şi comunelor din zona montană M.04. 52/30. … /2009 58 59 60 61 Ordin MAPM nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezasttrelor şi a OU a Guvernului nr. funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste Pentru aprobarea delimitării municipiilor.2003 D. 210/2004 Ordinul nr.anexă Pentru aprobarea procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor Privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Privind aplicarea Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 Ordinul nr. 326/2001 Legea nr. 403/20. organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare.01.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătăţii populaţiei . nr. nr. IN DOMENIUL ADMINISTRATIEI PUBLICE 62 63 64 65 66 67 68 69 Legea nr. nr. 52/2003 Legea nr.G. nr. 139/2. 1492/2004 Ordinul nr.O.O. 14/2000 privind înfiinţarea formaţiilor de protecţie civilă pentru intervenţia de urgenţă în caz de dezastru Privind transparenţa decizională în administraţia publică Privind instituţia prefectului Privind înfiinţarea. adoptată la Strasburg la 15 oct.2003 M.U.11.1997 M. 1490/2004 H. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.O. nr.07.06. 2/1968 Legea nr. 359/4.O.07. funcţionarea şi dotarea comitetetlor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă Privind principiile de organizare.G.G. 340/2004 O.O. 88/2001 H. 33/1994 Legea nr. nr. 331/26.G.O. atribuţiile.02. nr. 1141/2002 Ordin MAPM nr.2001 M.215/2001 Legea nr.1998 M.07. nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului Pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri ca arii protejate Anexă la OMDRL nr.O. nr.2001 M.G. nr. 1491/2004 H. nr.01.07.2004 105 . cu modificările ulterioare Privind frontiera de stat a României. a OG nr.2003 M. precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 54-55/27.O. 199/1997 Legea nr. 246/2004 MAM M. 431/2001 Privind organizarea administrativă a României. 204/23. 9/2002 Privind trecerea unităţilor militare de protecţie civilă de la MAN la MAI. 21/16.O. 106/1996. nr. nr. 105/2001 Privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică Pentru ratificarea Cartei europene a autonimiei locale. 328/321/2004 MAPDR şi MAI M. 363/2002.

350/29. 45/31. 47/1994 O. republicată în 1998 şi Legea nr. 169/1997. nr.07. cartografiere. geodezie. modificată şi completată cu Legea nr.M. nr. 545/2001 Privind protecţia civilă Privind apărarea împotriva dezastrelor.O. 242/29. nr. 564/2001 Privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. 47/2001 O.2001 M. modificată.O. 441/2001 Privind fondul funciar. modificată şi completată prin Legea nr. nr. nr.O. nr. cartografiere. nr. nr. modificată prin OU nr.O. 448/24. 138/2004 Legea nr.01.O. completată şi aprobată prin Legea nr.1996 M. necesare amplasării obiectivelor de investiţii şi a Regulamentului privind conţinutul documentaţiilor pentru schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor agricole (5120/2001 Ministerul Administraţiei Publice) Privind aprobarea normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general Pentru aprobarea Regulamentului de avizare a lucrărilor de cadastru. 43/2000 Pentru aprobarea O.G. 58/1998 O.M.03.2004 M.O. 7/1996 Legea nr.11. 369/28.11. 105/30. IN ALTE DOMENII 89 90 91 92 93 94 Legea nr.05. 695/1.2001 86 87 88 O.G. nr.O. nr.O.M. 106/1996 OG nr. 84/1996 Legea nr.01.1995 M. nr. 1/5.06. nr 534/2001 MadP O. Nr.O. 394/18. nr. 299/4. 266/23. modificată şi completată cu O.1998 M. nr.1996 M. 107/9.11. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional. nr. nr. 611/1997 Ordinul MAAP nr. 124/1995 Privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România Privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial. nr 539/2001 MadP O. nr. 61/26. modificată prin Legea nr.2000 M. 8/12.2000 M.2001 M.2001 106 .2001 M.01.O.2000 M.10. nr.O.U.03. nr.O. 378/2001 M.05. nr 536/2001 MadP F.O. aprobată prin Legea nr.O. fotogrametrie şi teledetecţie Pentru aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de cadastru. nr.G.01. 713/2001 Privind îmbunătăţirile funciare Privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere. nr. geodezie.1998 M.1997 M. nr. 18/1991 Legea nr.04. modificată prin Legea nr. IN DOMENIUL PROPRIETĂŢII FUNCIARE 78 79 80 81 82 83 84 85 Legea nr.O. 241/13.G. 45/31.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.U. 70/2001 Privind îmbunătăţirile funciare Privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. fotogrametrie şi teledetecţie M.1994 M. 41/1995 Legea nr.10. … /2009 E. 1/2000 H.08.O. 213/1998 Legea nr. 102/2001 Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr.O.1998 M. 545/2001 Privind cadastrul şi publicitatea imobiliară. 84/1996 Pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul documentaţiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol. 659/19. nr.

2004 M.01. 536/1. 1286/2004 H. 514/8.08.U.2004 M.2004 M. 22/30. 2314/2004 MCC Privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale. nr. 1280/2004 O.2001 M. 139/2002 Legea nr. 1122/2002 H.O.O.2002 M. nr. nr. 702/4.2004 M.2004 107 .2004 M.O.07.07.08. 477/2003 Legea nr. 411/7. precum şi pentru declararea unor localităţi ca staţiuni turistice de interes naţionale. nr.2004 M. 646/16.O. 615/2004 H.O.O. nr.O.1992 M. 752/18.G. nr.nr. nr. 2/1998 privind regimul zonelor defavorizate Legea gazelor Pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţiile în domeniul turismului METODOLOGIA Pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a pieţelor. nr. … /2009 M.O. nr.O.G. nr. 1075/2004 H.O. 723/2002 H.O.08.07. 533/22. 1154/2004 H. 790/27.09.2004 M. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor Privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare Pentru completarea OU a Guvernului nr. modifictaă prin legea nr. climatice şi balneoclimaterice şi de organizare a întregii activităţi de utilizare a factorilor naturali Pentru aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor Pentru aprobarea strategiei guvernamentale pentru susţinerea IMM-urilor.08.G. 281/31. nr. 2004-2008 Privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere Privind regimul de organizare şi funcţionare a parcurilor industriale Privind unele măsuri ce se impun în vederea împiedicării.ANEXA Pentru înfiinţarea Comisiei interministeriale pentru zonele construite protejate Pentru aprobarea condiţiilor şi a procedurilor de atestare a staţiunilor turistice.O.G.2004 M. nr.2002 M.01. 31/1996 H.O. nr.05. 10/2001 Legea nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 OG nr. nr. nr. nr. nr. 75/2001 M.G. nr.G. nr. nr. 82/2004 O. 65/2001 Legea nr. nr.O. distrugerii.G.G.O. nr. 783/26. nr.O. 796/27. nr. respectiv local Pentru aprobarea Programului Naţional de Management al riscului seismic Pentru aprobarea Strategiei industriei miniere Pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme şi/sau alunecări de teren Pentru aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea documentaţiilor complexe de atestare a funcţionării staţiunilor balneare.G.2001 M.03. precum şi protejării bunurilor mobile cu valoare de patrimoniu Privind aprobarea Listei monumentelor istorice dispărute Anexă la OMDRL nr. 815/3. nr. nr.G. 372/2004 H.O.08. 770/32. târgurilor şi oboarelor .2004 M. 679/28.07. nr.1996 M. 351/2004 H. 239/2004 Legea nr.06. nr. 8/28. 422/2001 Legea nr. degradării. nr. 490/2002 Privind protejarea monumentelor istorice Privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 Pentru aprobarea O.O. 213/1996 M.10. 19/1996 H. 62/2004 Ordinul nr. nr. nr. 130/589/1991/1992 MLPAT şi MCC Ordinul nr.2004 M.O.G.09. 407/24.G. nr.G.

monitorizare şi evaluare a subprogramului „Dezvoltarea oraşelor prin stimularea activităţilor IMM-urilor”. 1587/1997 O. 685/30. nr. MIE Ordinul nr. echipamente şi instalaţii tehnologice indutriale. modificată şi apribată prin Legea nr. nr.07. 239/1997 M. … /2009 M.G.2004 108 . 149/2004 MIE Pentru aprobarea listei privind construcţiile şi instalaţiile cu riscuri tehnologice industriale Privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje. 95/1999 Ordinul nr.O. 101/2003 al Ministerului Dezvoltării şi Prognozei Anexă la OMDRL nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 116 117 118 119 Ordinul nr. MAI. nr. aprobate prin Ordinul nr.O. 173/160/932004 al MAPDR. 440/2002 Privind definirea şi caracterizarea noţiunii de spaţiu rural Pentru modificarea Procedurilor de implementare.

comună) Documentaţie care constituie baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare economico-socială Documentaţie care detaliază reglementarea O parte a unităţii administrativ. 9 RELAŢIILE DINTRE DOCUMENTAŢIILE DE AMENAJARE A TERITORIULUI ŞI DE URBANISM Nivel Tipul documentaţiei Teritoriul de referinţă Forma Plan de amenajare a teritoriului Plan de amenajare a teritoriului naţional PATN naţional PATN Plan de amenajare a teritoriului Plan de amenajare a teritoriului zonal regional PATZR zonal regional PATZR Plan de amenajare a teritoriului Plan de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean. a unor probleme specifice de interes comun Documentaţie care reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare economico-socială a judeţului Zonal Judeţean Un judeţ Unitate administrativteritorială Unitate administrativteritorială Unitate administrativteritorială Plan urbanistic general .PUD O unitate administrativteritorială (municipiu. … /2009 ANEXA nr. zonal interjudeţean. interorăşenesc.PATJ judeţean .utilizării terenului şi amplasarea teritoriale construcţiilor într-o zonă delimitată Una sau mai multe parcele Documentaţie care reglementează amplasarea în teren a unui obiectiv .PUG Plan urbanistic zonal . prin cooperare.PATJ Teritoriul României Documentaţie strategică de sinteză pe secţiuni specializate Naţional Zonal Regiune de dezvoltare Mai multe unităţi administrativ-teritoriale Documentaţie care are ca scop organizarea teritoriului unei regiuni în concordanţă cu programul de dezvoltare regională Documentaţie strategică pentru rezolvarea. intercomunal interorăşenesc.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.PUZ Plan urbanistic de detaliu . oraş. intercomunal Plan de amenajare a teritoriului Plan de amenajare a teritoriului judeţean .

350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul. Ungaria. în acelaşi timp disciplină ştiinţifică. ce se prezintă ca o abordare interdisciplinară şi cuprinzătoare. care stabileşte cadrul general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor. având ca obiecct analiza soluţiilor funcţionale. Estonia. Slovacia. hotărâre a Guvernului. precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale. care produc servicii comerciale cu scop lucrativ. precum şi administraţiile securităţii sociale Amenajarea teritoriului (cf. expresia spaţiallă a politicilor economice. Legii nr. administraţiile publice locale (colectivităţi locale). 1995) – Unităţi instituţionale rezidente. Torremolinos 1983. cf. o tehnică administrativă şi o politică. Expert. Slovenia şi România. 215/2001 privind administraţia publlică locală) – consiliile locale.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. prin intermediul cărora se realizează gestionarea spaţială a teritoriului. Caracter director – însuşirea unei documentaţii aprobate. care asigură prezentarea periodică a principalilor indicatori socio-economici din 11 state: Bulgaria. Aprobare – opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile. Republica Cehă. Cartei europene a amenajării teritoriului. comunale şi orăşeneşti. Avizare – procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor. . urmărind o dezvoltare regională echilibrată şi organizarea fizică a spaţiului conform unei concepţii directoare. şi primarii ca autorităţi executive. ca autorităţi deliberative. Buletin Statistic CANSTAT – publicaţie a Institutului Naţional de Statistică. Lituania. prin coordonarea şi armonizarea acţiunilor specifice. după caz) se conferă documentaţiiilor putere de aplicare. sociale. care săi asiguredezvoltarea personalităţii. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului. a inidicatorilor tehnicoeconomici şi socialli sau a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajjare a teritoriului şi de urbanism. Cipru. hotărâre a consiliilor judeţene sau locale. Letonia. Statul. pentru a oferi omului un cadru şi o calitate a vieţii. Polonia. Prin actul de aprobare (lege. Cf. Dicţionar economic şi social. emise în prealabil. Legii nr. Legii nr. … /2009 ANEXA 10 Definirea termenilor utilizaţi în Metodologia de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului Administraţii publice (cf. constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistică. în sens larg. Autorităţile administraţiei publice locale (cf. a administraţiei publice locale sau a altor organnisme centrale sau teritoriale interesate. culturale şi ecollogice ale societăţii. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu. precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii. la protecţia patrimoniului natural şi construit. 350/2001) – Ansamblu de activităţi complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată. Ed. include administraţiile centrale.

cumpărare. care reflectă distribuţia în teritoriu a activităţilor. … /2009 Caracter de reglementare . cf.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. ele sunt o rezultantă cumulativă a unor probleme la nivelul elementelor sistemului. sociale. care impune anumiţi parametri soluţiilor promovate. donaţie. elaborate în scpul armonizării strategiilor.schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare. Diagnostic pe domenii-ţintă – formmulare care ţine seama de în special de probleme (la nivelul elementelor sistemului). Disfuncţionalităţi – funcţionare defectuoasă. referitoare la un teritoriu determinat. Circulaţia terenurilor . Legii nr. Documentaţie de amenajare a teritoriului – ansamblu de piese scrise şi desenate. sociale şi de mediu. acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului.formulare care ţine seama de disfuncţionallităţi intercorelate şi de impactul tendinţelor majore/ evoluţiilor în perspectivă şi a evoluţiei posibile/dorite a sistemelor. Instrumentele politicilor spaţiale – documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism. şi de obiectivul şi politicile asumate. concesiune. economice. precum şi de disfuncţionalităţi (la nivelul fiecărui sistem) şi de evoluţia acestora. Dezvoltare regională – ansamblul politicilor şi programelor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. instituţionale şi legislative. Caracterulde reglementare este specific documentaţiilor de urbanism. Competenţa de avizare/aprobare – abilitarea legală a unei instituţii publice şi capacitatea tehnică a acesteia de a emite avize/aprobări.însuşirea unei documentaţii aprobate. economic. Direcţii de dezvoltare/schimbare – idee-cheie în orientarea dezvoltării/schimbării. pe de o parte. EUROSTAT – Biroul Statistic al Comunităţii Europene. neadecvată. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul. Diagnostic prospectiv – formulare care ţine seama de tendinţele majore/evoluţiile în perspectivă şi de evoluţiile posibile/dorite ale sistemelor. Dezvoltarea durabilă – satisfacerea necesităţilor prezentului. arendare etc. Dezvoltare spaţială – în accepţiunea documentelor europene contemporane. indicatori) a relaţiilor la nivelul şi sub nivelul sistemelor urbane. prin care problemele de amplasare fizică şi de utilizare a terenurilor este extinsă la domeniile politic. politicilor şi programelor de dezvoltare sectoriale pe arii geografice constituite în „regiuni de dezvoltare” conform legii. care ţine seama de diagnosticul general şi cel prospectiv. fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare. prin care se analizează situaţia existentă. în afara unor parametri (indici. respectiv planuri de de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Diagnostic general . reprezintă activitatea complexă. Regulamentul gneral de . echivalentul anglo-saxon al termenului „ amenajare teritorială”. se identifică disfuncţionalităţile şi se stabilesc obiectivele.

Produsul Intern Brut . fezabile. ca răspuns direct la problemele şi resursele identificate. prin intermediul unor indicatori/indici referitori la probleme/disfuncţionalităţi. în scpul evitării unor politici contradictorii la diferitele nivele. rezultată din lucrări de comparaţii multilaterale din cadrul „Programului de cumpărare europeană”. de aceea. pe de o parte. avizate şi aprobate cf. urmărind atingerea obiectivelor pe domenii-ţintă. controlabile. Monitorizare – activitate de urmărire pas cu pas a realizării plaanurilor de acţiune şi a impactului acestora. ele pot fundamenta programele de dezvoltare/schimbare pe domenii-ţintă. Măsuri (prevederi) – set coerent şi corelat de principii de dezvoltare/schimbare spaţială a teritoriului. Politica de integrare (cf. vol. PIB pe locuitor – calculat la paritatea puterii de cumpărare (cf. precum şi a ansamblului social. care într-o structură. pot deveni resurse. utilizate în scopul reaalizării unei strategii. ierarhizate. flexibile. folosirea ratelor oficiale de schimb pentru convertirea monedei naţionale în dolari SUA. 315/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Politici de dezvoltare . sub aspectele teritoriale ale acestor sisteme. instituţionale şi legislative. nupoate măsura puterea de cumpărare internă relativă a monedelor. … /2009 urbanism şi regulamentele locale de urbanism. acceptate. iar pe de altă parte. Raportului naţional al dezvoltării umane) – considerând că. infrastructurilor. asigură coerenţa politică şi de acţiune. Legii nr. trebuie să fie specifice. măsurabile. PIB pe locuitor în dolari este calculat folosind ca factor de conversie paritatea puterii de cumpărare. a unor elemente ale sistemelor urbane. prin aplicarea strategiei care vizează atingerea scopului asumat prin politica de dezvoltare/schimbare. organozatorice şi financiare. eficiente. ca rezultat al unei acţiuni. se constituie. Probleme – absenţa sau caracteristici diferite faţă de standarde. se calculează pe baza metodologiei Sistemului European de Conturi 1979 (SEC 79). ele trebuie definite clar. Dezvoltarea durabilă în România. Obiective pe domenii-ţintă – rezultate/efecte dorite. concis şi complet.mijloacele politico-administrative. Politici spaţiale – politicile de dezvoltare având ca obiectiv dezvoltarea activităţilor economice. în scpul stimulării efectelor dinergetice ale tuturordimensiunilor durabile. integrarea pe verticală între nivele.PIB (cf. II. Raportului naţional al dezvoltării umane) – principalul indicator sintetic al Sistemului Conturilor Naţionale ce comensurează rezultatele finale ale activităţii desfăşurate în unităţile rezidente producătoare de bunuri şi servicii.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. social-economice. . coerente şi corelate. 1999) – Integrarea pe orizontală se realizează între sectoare. Prag de sărăcie – 60% din media cheltuielilor considerate ca absolut necesare pentru o persoană. Potenţial – elemente sau relaţii. protecţia mediului şi a patrimoniului. precum şi la obiectivele din strategia de dezvoltare7schimbare.

Reţea de localităţi . precum şi al infrastructurii edilitare. de regulă. coerent şi unitar. fiecare localitate păstrându-şi autonomia administrativă. delimitată prin studii de specialitate. Protecţia mediului – ansamblu de acţiuni şi măsuri privind protejarea fondului natural şi construit în locakkităţi şi în teritoriu. delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza executarea de construcţii şi amenajări. prin care se urmăreşte implementarea prevederilor şi reallizarea obiectivelor strategice generale/domenii-ţintă pentru atingerea scopului. Regiune transfrontalieră – regiune care include arii situate la frontieră. comună.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. sunt unităţi teritoriale statistice. al economiei. care reprezintă cadrul de implementare şi de evaluare a politicilor de dezvoltare regională. Teritoriu metropolitan – teritoriu situat în jurul marilor aglomerări urbane. judeţean.). zonă funcţională etc. comparabile cu cele din ţările Uniunii Europene.) a căror existenţă şi dezvoltarea este caracterizată printr-un ansamblu de relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice. sociale şi culturale. de seervicii. de amenajare a teritoriului şi de protecţie a mediului. politicoadministrative etc. Programe de dezvoltare – ansamblu de obieective concrete. mediu şi lung. proiecte şi acţiuni. în cadrul căruia se crează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de comunicaţie. a acţiunilor menite să determine dezvoltarea teritorială. al activităţilor economice. Regimul juridic al terenurilor – totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea şi exploatarea terenurilor. Teeritoriu intravilan – totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun unităţile administrativ-teritoriale de bază. nu sunt unităţi administrativteritoriale şi nu au personalitate juridică. delimitată în scopul aplicării unei strategii comune de dezvoltare de o parte şi alta a frontierelor şi pentru realizarea în cooperare a unor programe. socială şi culturală. pe termen scurt. judeţean. limita teritoriului metropolitan depăşeşte limita . Strategie de dezvoltare teritorială – direcţionarea globală sau pe domenii de activitate. oraş. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. intravilanul poate fi format din mai multe trupuri – sate sau localităţi componente. de regulă. … /2009 Programe – set de măsuri.totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional. Teritoriu extravilan – suprafaţ cuprinsă între limita unităţii administrativ-teritoriale de bază – municipiu. commună – şi limita teritoriului intravilan. Regiuni de dezvoltare – unităţi teritoriale constituite prin convenţia comună a consiliilor judeţene. Sistem urban – sistem de localităţi învecinate între care se stabilesc relaţii de cooperare economică. propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare. pe trepte de organizare administrativă a teritoriului: naţional. oraş. socio-demografice. de echipare tehnico-edilitară. Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane şi rurale. Teritoriu administrativ – suprafaţă delimitată prin lege.

delimitat prin studii de specialitate. care îndeplinesc cel puţin una din rumătoarele condiţii: a) au structuri productive monoindustriale. construit sau natural. al infrastructurii. prin distanţă. restructurării sau privatizării unor unităţi economice apar concedieri colectice. a unor resurse ale subsolului. se determină funcţiunea dominantă existentă şi/sau viitoare. zona funcţională poate fi un teritoriu continuu sau poate fi formată din mai multe porţiuni de teritoriu cu aceeaşi funcţiune dominantă. prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Zonă funcţională – parte din teritoriu în care. Teritoriu periurban – teritoriul din jurul municipiilor şi oraşelor. în cadrul căruia se crează relaţii de interdependenţă în domeniul economic. … /2009 teritoriului administrativ al localităţii şi poate depăşi chiar limita judeţului din care aceasta face parte. de protecţie a acestora. funcţionalitate. precum şi al asigurăă cu produse agro-alimentare etc. Zonă defavorizată – arii geografice strict delimitate. c) în urma lichidării. prin documentaţiile de amenajare a teritoriului. înălţime şi volumetrie. e) zone lipsite de accese şi cu infrastructura slab dezvoltată. în lungul sau în jurul unor resurse de apă (de suprafaţă sau subterane) etc. care mobilizează peste 50% din populaţia salariată a zonei. se impun măsuri restrictive. d) rata şomajului depăşeşte cu 25% rata medie a şomajului la nivel naţional. al deplasărilor pentru muncă. al asigurării cu spaţii verzi şi de agrement. şi în care. . b) sunt zone miniere în care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective în urma aplicării programelor de restructurare. Zonă protejată – suptafaţa delimitată în jurul unro bunuri de patrimoniu. care afectează peste 25% din numărul de angajaţi cu domiciliul stabil în zona respectivă. acţiunea de împărţire a treitoriului în zone funcţionale este zonificare funcţională. în scopul protejării zonelor învecinate. Zonă de protecţie – suprafaţa delimitată în jurul sau în preajma unei surse de poluare.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful