GHEORGHE EMIL DANDIeI IOANADORZA ILEANA ARDELEAN

EDITURA UNIVERSITATD DIN ORADEA, 2007

Referenti stiintifici: Prof.univ.dr. ing. Gbeorghe Ciobanu - Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Oradea Conf.univ.dr.ing. Cornel Domuta - Universitatea din Oradea

!Descrierea elP a Bibliotecii Nationale a Romamei

IBANDICI, GHEORGHE
EcoagriculturiilGheorghe

[Ieana Ardelean Oradea, 2007

- Oradea

Emil Bandici, Ioana Borza, : Editura Universitatii din

ISBN 978-973-759-375-7

J. Borza, luana II. Ardelean, Ileana 631.95 EDITURA UNIVERSITATII DIN ORADEA ESTE ACREDITATA DE CNCSIS, COD 149.

EDITURA UNIVERSITATII DIN ORADEA Str. Universitatii, nr.l. Oradea

PREFATA
Amt pe plan national cat si pe plan mondial este semnalata tot mai mult dezvoltarea neechilibrata si exagerata a industriei, agriculturii ~i a urbanizarii neecologice, ceea ce a dus la
0

criza a mediului ambiant in diferite zone ale

Romaniei ~i mai ales ale globului, ceea ce ne face sa ne indreptam atentia foarte riguros asupra mediului in care traim ~i sa punem accent tot mai mare pe luarea de masuri concrete de introducere a unor tehnologii mai putin poluante si actiuni de depoluare, precum ~i pe respectarea unei legislatii corespunzatoare in toate activitatile social- economice. Acest fapt justifica pe buna dreptate actiunile care se intreprind pentru constientizarea asupra necesitatii de cunoastere a relatiilor ecologice din natura, a cauzelor ~i masurilor de prevenire si combatere a deteriorarii si poluarii mediului, pentru Iargirea orizontului de cuprindere a fenomenelor ecologice ~i de orientare a activitatii practice umane. Constientizarea prolemelor de siguranta alimentara si mediu a contribuit si contribuie la dezvoltarea agriculturii biologice (ecoagriculturii) in ultimii ani in Uniunea Europeans ~i mai ales in Romania, in contextul sigurantei alimentare a consumatorilor. Cunoasterea problemelor ~i mai ales a tehnologiilor privind agricultura ecologica cu referire speciala la cultura mare, pasuni si fanete, cresterea animalelor, legumicultura, pomicultura si viticultura este impusa de cerinta asigurarii de prod use ecologice pe piata europeana ~i mai ales pe piata agroalimentara din Romania, lara recent acceptata ca membra a Uniunii Europene. Manualul de Ecoagricultura sau agricultura ecologica (termen similar cu agricultura organica sau biologica) se gaseste la prima editie, fiind structurat in 9 capitole.

Primul

capitol

se

refera

la

problemele

agriculturii

in

lumea

contemporana, la pricipiile ~i obiectivele agriculturii ecologice, legile ecologice ca baza a agriculturii biologice, la calitatea produselor in agricultura biologica, In capitolul II al prezentei caqi sunt prezentate etapele care trebuie parcurse de un agricultor roman care s-a homrat sa practice agricultura ecologica, conversia ~i planul de conversie al intreprinderii. Capitolul III prezinta tehnologiile privind cultivarea biologica a

plantelor: cultura mare, pasuni ~i fanete. In capito lui IV sunt prezentate tehnologiile biologice privind cresterea animalelor, iar capito luI V se refera la principii noi privind combaterea bolilor ~i daunatorilor in hortiviticultura, urmand ca in capitolele VI, VII ~i VIII sa se faca referiri la legumicultura, pomicultura ~i viticultura prezentate in contextul agriculturii biologice. In final capitolul IX, face referiri la factorii cosmici care influentetza cresterea ~iproductivitatea plantelor. Lucrarea elaborata de noi se adreseaza prin urmare studentilor, cadrelor didactice ~i specialistilor din domeniul Agronomie, Horticultura si Zootehnie, precum si celor care doresc sa-~i insuseasca cunostinte referitoare la principiile, obiectivele si tehnologiile din agricultura ecologica, sa se familiarizeze cu
0

gandire ecologica, sa inteleaga conceptele si opiniile privind promovarea agriculturii ecologice (ecoagriculturii), protectiei mediului ~i realizarea unor produse agroalimentare ecologice. Asteptarn sugestii pentru revizuirea

manualului practic de agricultura biologica in viitor, la ce-a de-a doua editie.

Autorii

Cuprins

5

CUPRINS
Cap. I. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. Cap. II. 2.1. 2.2. 2.3. Cap. 01. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.4.1. 3.4.2. 3.4.3. 3.5. 3.6. 3.7. 3.7.1. 3.7.2. NOTJUNI INTRODUCTIVE...... Agricultura ~i problemele lumii contemporane......................... Principiile agriculturii biologice Obiectivele agriculturii biologice Legile ecologice ca baza pentru agricultura biologica............... Istoricul agriculturii biologice.................................................... Calitatea produselor in agricultura biologica............................. CONVERSIA DE LA AGRICUL TURA CONVENTIONALA LA AGRICULTURA BIOLOGICA Generalitati Etapele parcurse de catre un agricultor roman care s-a hotiirat sa practice agricultura biologica Planul de conversie al intreprinderii CUL TIV AREA BIOLOGICA .. A .. PLANTELOR: 43 45 48 48 48 39 39 9 12 22 25 27 28 34

CUL TURA MARE, PA~UNI ~I F ANETE Masuri de ameliorare a solului Asolamentul ingr~aminte minerale Pregatirea gunoiului de grajd Pregatirea composturilor Pregatirea urinei ~i a mustului de gunoi · 1l. .. ~ • SIStem ul de ingrasarmn te verzi.
A

..

Studiul ~iameliorarea conditiilor locale de mediu

50
:...................... 51 51 52 52

.
. .

54 58 58 59 61

Samanfa ~i materialul saditor Controlul bolilor ~i daunatorilor daunatorilor in agricultura biologica Preparate fitofarmaceutice naturale

Metode, procedee ~i preparate pentru combaterea bolilor ~i

] I. 3.. 79 81 87 agriculturii 87 89 93 95 69 70 71 solului a apei si a aerului in zona Cultivarea biologica a plantelor aromatice ~i medicinale Cap. V Cap.2..3. PRINCIPII NOI PRIVIND COMBATEREA BOLILOR iN HORTIVITICUL TURA .1.. 3.2.2. IV 4. 3.2..1.4.. VI 6.. 3...4. 3. 4.7...3..5.. protejarea 72 73 75 75 76 77 de animale 78 78 79 .... 3.7.7... TEHNOLOGII ANIMALELOR Generalitati incarcatura Alimentatia Achizitionare Transportul BIOLOGICE PRIVIND CRE~TEREA cu animale la hectar Probleme sanitar-veterinare animalelor si sacrificarea Apicultura biologica ~I A DAUNATORILOR Cap. 4.1.10. 4.. 4... bacteriile. LEGUMICULTURA iN CONTEXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE Importanta biologice Alegerea terenului Lucrarile de pregatire a terenului Rotatia ~i asocierea culturilor producerii legumelor in contextul .7. 6.9. Preparate Cuprins care protejeaza sau fortifica daunatorii plantele impotriva 61 63 64 68 atacului unor boli Preparate care indeparteaza Preparate care omoara daunatorii (insecticide) Solutie cornplexa impotriva omizilor Preparate care "fun glcI e ") .2.. 3.6. ciupercile (grupa .7.3.. .. ....2. AGROECOSISTEMUL LEGUMICOL.6 3.. controlul poluarii.7..8.. 6. id Controlul buruienilor Notiuni de pratotehnica Organizarea teritoriului biologica ornoara virusurile...4.. 3.. 6.. agricol. . 4. 4.2.3.

Cuprins
6.5. 6.6. 6.6.1. 6.6.2. 6.7. Alegerea sortimentului dupa criteriul rezistentei la boli ~i a

7

plasticitatii ecologice Fertilizarea culturilor legumicole Reguli importante de fertilizare Combaterea biologica a buruienilor

101 105 107 117 120 131 131 136 136 biologa.; 138 139 139 149 149 154 biologica 159 160 180 186 pomiculturii 193 a 193

Cap. VII
7.1. 7.2. 7.2.1. 7.2.2. 7.3. 7.3.1. 7.3.2. 7.3.2.1. 7.3.2.2. 7.3.3. 7.3.3.1. 7.3.3.2. 7.3.3.3. 7.4. 7.4.1. 7.4.2.

boli ~i daunatori AGROECOSISTEMUL POMICOL. POMICULTURA iN CONTEXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE
Protectia plante lor fata de Particularitatile agroecosistemului pomicol.... Zonarea in agroecosistemul pomicol

Importanta zonarii in pomicultura biologica Principii, criterii si norme de zonare in pomicultura Tehnologia de cultura in agroecosistemul pomicol

Intretinerea ecologica a solului in plantatiile de pomi .. Fertilitatea solului in pomicultura biologica Fertilizarea organica Fertilizarea minerala Problematica Combaterea Combaterea Combaterea Rolul biologice Cercetari, perspective ~i strategii tehnologice de crestere randamentului bioconversiei energetice in pornicultura Protectiei planteJor in pornicultura bolilor in pomicuJtura biologica buruienilor in pomicultura stiintifice biologica daunatorilor in pornicultura biologica.................

cercetarii

in promovarea

-

Orientari ale cercetarilor de ecologie in pomicultura biologica ,. .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . .. . . . .. 199

Cap. VIn
8.1. 8.1.1.

AGROECOSISTEMUL VITICOL. VITICULTURA CONTEXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE
Solul in viticultura biologica Structura soluJui

iN
204 207 208

8 8.1.2. 8.1.3. 8.1.4. 8.1.5. 8.1.6. 8.1.7. 8.2. 8.3. 8.3.1. 8.3.2. 8.4. 8.4.1. 8.4.2. 8.5. Cap. IX 9.1. 9.2. 9.3. 9.4. 9.5. Biologia solului Continutul in humus

Cuprins 210 216 225 228 232 234 236 254 257 266 269 269 272 282
COSMICI CARE INFLUENTEAZA PLANTE LOR

Problema nitritilor in viticultura biologica Eroziunea solului in viticultura biologica Umiditatea solului Combaterea integrata a buruienilor Intrelinerea solului in viticultura biologica Fertilizarea plantatiilor viticole .. Fertilizarea cu ingr~aminte organice Folosirea ingra~amintelor minerale naturale in viticultura biologica .. Protectia vitei de vie Combaterea integrata a bolilor ~i daunatorilor Combaterea biologica a bolilor si daunatorilor Posibilitati de folosire a soiurilor rezistente in viticultura biologica
FACTORII CRE!;ITEREA !;IIPRODUCTMTATEA

286 286 290 291 291 .. 297

Generalitati, .. Utilizarea efectelor cosmice .. Efectullunii asupra speciilor legumicole semanat sau plantat
r.

........ ... ...

..... .... 289

Momentul critic fala de ciclurile lunare. Optimul pentru Efectullunii asupra pomilor fructiferi si a vitei de vie BIBLIOGRAFIE ..... .... .. ..

Capitolul l. Notiuni introductive

9

CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE
Ecoagricultura sau agricultura ecologica (tennen similar cu agricultura organica sau biologica) este un procedeu "modern" de a cult iva plante, de a ingra~a animale ~i de a produce alimente, care se deosebeste fundamental de agricultura conventionala, Rolul acestui sistem de agricultura este de a produce hrana mult mai curata, mai potrivita metabolismului organismului uman, dar in deplina corelatie cu, conservarea ~i dezvoltarea mediului in respect falii de natura si legile ei. Agricultura ecologica contribuie la cresterea activitatilor economice cu 0 importanta valoare adaugata ~i are 0 contributie majora la sporirea interesului pentru spatiul rural. Ecoagricultura (agricultura ecologies), nu utilizeaza: fertilizanti
~l

pesticide de sinteza, stimulatori si regulatori de crestere, honnoni, antibiotice ~i sisteme intensive de crestere a anirnalelor. Organismele modificate genetic ~i derivatele lor sunt interzise in agricultura ecologica. Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica se face prin respectarea perioadei de conversie, care in productia vegetalaare 0 durata de 2 ani pentru culturile anuale ~i 3 ani pentru culturile perene. Sistemul de agricultura ecologica se bazeaza pe respectarea unor reguli si principii de productie stricte in conformitate cu legislatia comunitara ~lia nati0tfla in vigoare de irnplementare a legislatiei comunitare. Co~tientizarea problemelor de siguranta alimentara ~i mediu de catre
~l

consumatori a contribuit la dezvoltarea agriculturii biologice in UE in ultimii

ani. Parlamentul European (PE) este preocupat de pastrarea increderii
consumatorilor, impiedicarea contaminarii cu organismele modificate genetic ~i cresterea importurilor.

10

Capitolull Notiuni introductive Reprezentand 3,6% din suprafata agricola a Uniunii Europene, cu
0

crestere de 30% pe an, ecoagricultura sau agricultura biologica este unul din cele mai dinamice sectoare din agricultura UE; cu toate acestea, in unele state membre estice este nevoie inca de dezvoltarea acestui potential. Ecoagricultura sau agricultura biologica respecta consumatorul, dar ~i mediul inconjurator si biodiversitatea ~i se bazeaza pe reciclare, rotatia

culturilor, interzicerea organismelor modificate genetic (OMG), a hormonilor ~i antibioticelor in cresterea animalelor. Un produs "bio" este un produs pentru care nu s-au folosit pesticide. Comisia Europeana a prezentat in 2004
0

comunicare intitulata .Planul

de actiune european in materie de alimentatie ~i agricultura biologica", care a fixat 21 de zone de actiune desemnate sa faciliteze dezvoltarea sectorului.

In

acest text, Comisia recunoaste pentru prima data faptul ca, agricultura biologica joaca un rol important in atingerea obiectivelor noii politici agrico1e comune (PAC) ~i sprijina abordarea bazata pe cerere pentru stimularea agriculturii biologice. Comisia sugereaza revizuirea legislatiei UE existente pentru redarea mai clara a principiilor ~i obiectivelor agriculturii biologice, pentru depasirea disfunctiilor pietei interne, completarea si imbunatatirea standardelor ~i

eficientizarea importurilor. ParlamentuI European a redactat un raport asupra propunerii Comisiei Europene pentru un regulament privind productia alimentelor biologice si etichetarea acestora. Raportul, redactat de catre deputata franceza Marie-Helene Aubert (Verzi), a fost adoptat in Comisia pentru agricultura pe 27 februarie 2007. Textul spune ca "cererea consumatorilor continua sa creasca ~i este acoperita din ce in ce mai mult de prod use importate, care pun probleme noi in privinta certificarii si etichetarii".

Capitolul1. Notiuni introductive Principala controversa la Parlamentul European este legata

11 de

etichetarea .produselor biologice". Pentru Parlamentul European, "produsele biologice" nu ar trebui sa.contina organisme modificate genetic. Legile actuale insa. permit etichetarea prod uselor drept biologice, chiar daca acestea contin 0,9% organisme modificate genetic (rnarja accidentala permisa), Unele tliri cer reducerea acestei marje la 0,2%. Pentru doamna Aubert insa, ceea ce conteaza nu este marja accidental a., ci luarea de masuri de catre statele membre pentru evitarea contaminarii accidentale. Principalele recomandari ale raportului Aubert sunt: organismele

modificate genetic sau produsele obtinute din acestea nu pot fi folosite in productia biologica si nici in medic ina veterinara, folosirea logo-ului european pe produsele alimentare ce contin 95% materie prima. "bio" si folosirea referintei "UE-biologic" sunt obligatorii; rlimane posibila ~i folosirea altor logouri; consolidarea etichetarii pentru a preveni neregularitati la cumparare ~i import ; operatorii din tarile terte trebuie sa prezinte un certificat eliberat de
0

autoritate cornunitara; Parlamentul European doreste extinderea acestei reguli la restaurante, cantine, produse din lana, uleiuri esentiale; regulamentul ar trebui sa urmeze procedura de codecizie, deoarece acopera productia ~i distribuirea de produse alimentare pe piata interns. In urma votului, raportorul Aubert a spus: "In contextul cresterii cererii pentru produsele biologice, si al cresterii ofertei, trebuie sa. garantam pentru consumatori siguranta produselor. Avem nevoie de reguli de etichetare care sa asigure informarea consumatorului in legatura cu locul de provenienta al produsului ~i standardele de calitate al procesului de productie, In garantarea sigurantei consumatorului, sunt limite care nu trebuie depasite: excluderea clara a organismelor modificate genetic si a substantelor sintetice (ca pesticide Ie) ~i interzicerea fermelor impartite intr-o parte conventionala si una biologics".

12

Capito/u/I Notiuni introductive 1.1. AGRICULTURA SI PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE La inceputul celui de-al treilea mileniu, dezvoltarea agriculturii nu poate fi

separata de problemele mari cu care se confruntii omenirea la ora actuala, cum ar fi: cresterea demografica; criza energetica si de materii prime; problemele mediului inconjurator. Problema cresterii demografice ~i a ridicarii nivelului de trai trebuie avuta In vedere ori de cate ori se emit prognoze privind dezvoltarea ramurilor agricole in scopul sporirii productiei agroalimentare. Daca astazi populatia globului numara peste 5,7 miliarde, In anul 2025 se estimeaza
0

populatie de 9,4 miliarde locuitori, crestere demografica care scoate

In evidenta faptul ca cerintele In prod use agroalimentare vor creste rapid. La majoritatea popoarelor ~i In toate timpurile, cerealele, plantele oleaginoase, plantele textile, plantele medicinale si aromatice, legumele, fructele, strugurii, vinul ~i celelalte derivate ale productiei agricole, la majoritatea popoarelor s-au bucurat de
0

mare apreciere din partea populatiei,

Prin continutul lor bogat In zaharuri, vitamine, saruri minerale ~i multe alte principii active, plantele agricole si produsele hortiviticole vor juca si in viitor un rol important In alimentatia umaria, ca alimentatii echilibrate ~i diversificate. Cultura plantelor implica un consum ridicat de energie, atat pentru obtinerea produselor primare, cat ~i a celor industrializate. Desi energia devine din ce In ce mai scumpa, ea va trebui sa creasca In agricultura. Pe viitor sporirea productiei agricole, se estimeaza ca va avea loc In contextul crizei de energie ~i de materii prime. Fala de aceste cerinte, masurile care se impun nu sunt de ordin restrictiv ci de economisire de energie, prin cresterea coeficientului de bioconversie. Agricultura dispune de posibilitati de reducere a consumurilor energetice, mai ales a celor legate de protectia fitosanitara, erbicidare, fertilizare ~i irigare.
0

componenta esentiala a unei

Capitolul I. Notiuni introductive

13

Reducerea consumului de fungicide, erbicide si ingrasaminte chimice va contribui la prevenirea poluarii solului, a apei, a plantelor si a recoltei. Agricultura viitorului va trebui sa tina seama de toti factorii de mediu, in conexiuni mai largi, sa foloseasca mai rational toate mijloacele de productie (solul, ingrasamintele, calitatea deosebita a soiurilor) in asa fel incat impactul asupra mediului inconjurator sa fie minim. Atat la nivel international, cat ~i in lara noastra, in ultimul timp s-a inregistrat
0

sensibilizare a opiniei publice fata de problema degradarii mediului

inconjurator. Actiunea necontrolata a omului poate conduce la alterarea ecosistemelor agricole (agroecobiomilor), ca si a celor naturale, la dereglarea echilibrului acestora. Sunt cunoscute efectele nocive ale poluarii solului, apei, atmosferei si recoltei. Prin aceasta din urma, actiunea necontrolata a omului asupra mediului inconjurator se poate intoarce asupra celui care a provocat-o. Intreaga agricultura a tarii noastre, se confrunta, printre altele, cu grave probleme de poluare, ca urmare a neglijarii problemelor protectiei mediului inconjurator, a mentinerii echilibrului ecologic. Practicarea deteriorarea acestuia, conventionala unor sisteme nerationale poluarea prin aceea de agricultura agricole. reprezinta a deterrninat Agricultura un sistem mediului inconjurator, diminuarea se caracterizeaza solului, reducerea fertilitatii ca

randamentelor

culturilor

energointensiv, din punct de vedere economic costisitor pentru societate, cu potential de daunare asupra mediului inconjurator ~i a sanatalii oamenilor. (N.
Lampkin, 1990).

Se apreciaza ca in ultimii 50 de ani, continutul in humus la principalele tipuri de sol din Romania a scazut cu 0,3-0,6%, alarmant prin proportiile sale, ca urmare a neglijarii proceselor din circuitele trofice ale solului (Gh. Stefanic, 1. D. Sandoiu, 1994 ). Cea mai importanta problema
0

reprezinta eroziunea soluri/or, fenomen

care se manifesta pe circa 7 miIioane de hectare cu folosinta agricola (C Rau{a.

14
1992}. Se considera

Capito/u/ I Notiuni introductive

ca anual se pierd prin eroziune aproximativ a terenurilor

10 milioane de pomi ale

tone de sol ce contin 1,5 milioane tone humus ~i 500.000 tone NPK. Folosirea nerationala fructiferi in panta, ocupate cuprecadere la aparitia efectelor ~i vilA de vie, conduce frecvent negative

eroziunii solului. La intensificarea a solului cu mijloace mecanizate, reducerea plantelor continutului

eroziunii solului contribuie: deteriorarea cu timpul lor. sistematica producandu-se

lucrarea intensa dezgolire a

a structurii solului,
0

in humus,
si longevitatii ~i buruienile biologice

situate in amonte

~i colmatarea

celor din aval, cu efecte negative

asupra productivitatii

Bolile, daunatorii celor agrofitotehnice, In general, tratamente combatere Fractiunea

pot provoca pierderi de pana la 30% din cu certitudine la poluarea

recolta, folosirea cu priori tate a metodelor chimice de combatere, in detrimentul ~i fizice, conducand hortiviticole chimica a solului si a altor factori de mediu (T. Baicu, 1990). La culturile se aplica un numar mai mare de comparativ cu culturile de camp, ~i generative ale de poluare, Din solutia de in atmosfera important ~i pe sol. impotriva numai bolilor si daunatorilor, constituie
0

astfel incat pesticidele
0

sursa importanta pe organele

parte ramane

vegetative

plantelor (agrodisponibilitatea),

restul fiind imprastiat un element din sol.

care cade pe sol reprezinta nerational, pesticidele

in poluarea vatamari ale

mediului, putand afecta flora microbiana Folosite frunzelor ~i fructelor, modificari acumulari de reziduuri in sol etc. Cuprul, prezent in fungicidele fructelor provocandu-le tratamente antiparazitare,

pot produce,

de asernenea,

fiziologice

in urma acumularii

lor in plante, manei la In

cuprice folosite in combaterea

numeroase plante, dupa pornirea lor in vegetatie, poate fi daunator frunzelor si arsuri (mai ales in perioadele aplicate timp indelungat, fainarilor po ate deveni toxic pe solurile acide, umede si friguroase). solurile acide, cu pH sub 6, se poate manifesta toxicitatea cuprului prove nit din Sulful folosit in combaterea

sarace in coloizi organici si minerali.

in anumite situatii determin 0 : -0 ca. S-a constatat ca irigarea excesiva. a nivelului nici reziduurile pot influenta negativ insusirile organoleptice Poluarea datorita erbicidelor timp indelungat solului. se manifesta. de erbicide.Capitolull Notiuni introductive Daca fungicidele sunt aplicate cu putin tirnp inainte 15 de recoltarea acumulate fructelor. mai ales ale celor preemergente. la erbicidarea total a aplicata pe sol uri argiloase. brune sau negricioase. este pusa in evidenta de Erbicidele serie de simptome specifice ce apar pe frunze. microflorei superficiale inrautatire a capacitatii de schimb cationic ~i a puterii de neglijat efectului din sol. in plantatiile pomicole ~i viticole. pun probleme in la cazul plantarilor noi pe aceleasi suprafete. mai ales prin folosirea masinilor grele. erbicidele aplicate nerational pot provoca se acumulari 0 serie de leziuni interne. mai ales. zone ale tarii folosirea nerationald a irigatiei a condus de salinizare ~i inmlastinire secundara pe suprafete mari de reducere a fertilitatii vitei de vie. sau pentru culturile urmatoare. in urma absorbtiei formanduAlterarea metabolismului plantei. in acest pot provoca in vase le liberiene ce pot fi obturate ~i in vasele lemnoase care 0 devin rosii. este favorizata tasarea solului. La culturile de camp. sau prin folosirea unor doze necorespunzatoare. ca urmare a antrenarii lor de catre curentii de aer pe distanta de cateva kilometri. ca urmare a folosirii structurii de carbon aspectul organic in orizontul toxic asupra a acestora. de catre radacinile Nu trebuie si microfaunei Pericolul absorbtiei in cantitate mai mare a erbicidelor apare pe solurile sarace in humus. lara sa se respecte intervalul de timp de la ultimul tratament pana la cules. a apei. in unele situatii se observa distrugerea dirninuare progresiva 0 superficial al solului. in care erbicidele patrund mai usor. aplicate la culturile invecinate cu cele hortiviticole daune acestora din urma. S-a constatat Reziduurile In diferite aparitia proceselor sol. retinere 0 ~i sanatatea consumatorilor. caz. .

acumularea mai redusa a substantelor utile. mai ales cele cu azot. Mecanizarea lucriirilor agricole a determinat aparitia fenomenelor de tasare pe aproximativ 6 milioane de hectare. . Poluarea datorita ingrasamintelor chimice este generata de catre dozele mari aplicate fie la infintarea culturiJor. daunatori ~i conditii nefavorabile de mediu. in rauri ~i lacuri a unor cantitati apreciabile de dejectii. la nivelul intregii tari. Influenta negativa a tasarii se rasfrange asupra insusirilor fizice. Sunt bine cunoscute efectele excesului de azot la plantele hortiviticole: cresterea luxurianta a organelor verzi. mai ales pe traseul rotilor tractoarelor. chimice ~i biologice ale solului. prin degajarea pe sol.16 Capitolul I. au contribuit la poluarea cu nitrati a apei freatice . Notiuni introductive . Tasarea solului si numarul mare al trecerilor pe acelasi traseu in cultura mare. coloratia neuniforma ~i intarziata a fructelor. reducerea fertilitatii. sensibilizarea plantelor la boli.aparitia unui frunzis excesiv de bogat dar care nu se coreleaza cu un plus de productie. fie in anumite faze de vegetatie.acumulari mai reduse de antociani. .aparitia fenomenelor de cloroza. Complexele supradimensionale de crestere industrialii a animalelor. . scuturarea florilor. Poluarea cu nitrati a apelor freatice ~i a celor de suprafata a fost provocata si de folosirea nerationala a ingriisdmimelor minerale.fisurarea boabelor si instalarea putregaiului cenusiu. este favorizata de executarea unor lucrari de primavara sau de toamna in conditiile unui sol prea umed. conducand la scaderi ale volumului sistemului radicular. in viticultura ~i in pomicultura. intarzierea maturarii fructelor.sursa de alimentare cu apa potabila. .

pe langa efectul poluant. ca urmare a folosirii repetate a unor doze sporite de azot. ca si in unele legume. pentru 1 kg fosfor . chimice. la nivelul anului 1995. pentru a spori increderea consumatorilor in reglementare care sa incadreze strict productia ~i politica calitatii. fertilizarii al cunoasterii biologiei plante lor cultivate. agricultura ultimei jumatati de veac a cunoscut progrese importante in domeniul ameliorarii genetice. vinuri etc. Astazi consumatorii au din ce in ce mai multe informatii privind metodele de . In plus. Cu toate aceste efecte negative. Astfel potrivit datelor Laboratorului de /giena Apei din /nstitutul de Igiena si Sanatate Publica din Bucuresti. La finele anilor '80 politica agricola cornuna a conferit agriculturii biologice un rol deosebit: pe langa reducerea excedentelor s-a incurajat promovarea produselor de calitate ~i a practicilor agricole care produsele biologice trebuia neaparat elaborata 0 sa respecte mediul inconjurator. facand-o vulnerabila in perioadele de criza energetica. al pastrarii biodiversitatii. 17 In apele freatice. au fost evidentiate concentratii de nitrati care depasesc limitele admise.CapitolulI Notiuni introductive scuturarea duratei de pastrare a fructelor. iar pentru 1 kg potasiu .3% din ranmnile investigate (situate in 92% din totalul comunelor din Romania). al mecanizarii. in 36. Chimizarea intensiva a hortiviticulturii in ultimele decenii a determinat un consum foarte mare de energie fosila necesara producerii de ingrasaminte. azotul este ~i mare consumator de energie. precum si masurile care sa previna declaratiile frauduloase privind caracterul biologic la produselor alimentare.4860 Kcal. continutul de nitrati depasea concentratia maxima admisibila pentru apa de baut (stabilita la 45 miligrame la litru). Pentru obtinerea pe cale industrials a unui kg de azot se consuma 22100 Kcal. In acelasi timp. eficiente. combaterii bolilor ~i dannatorilor cu mijloace chimice. distrugerii buruienilor cu ajutorul cu ingrasaminte erbicidelor.3550 Kcal. Se apreciaza astazi ca folosirea unor mijloace chimice de combatere a bolilor si daunatorilor sau de sporire a fertilitatii solului a asigurat nivele sporite de productie de calitate si. fructe. in acelasi timp.

zeci de mii de exploatatii sunt reconvertite in acest sistem de cultura. Exploatatiile care sunt certificate pentru acest mod de productie trebuie sa parcurga ani in cazu1 culturilor perene. etichetarea ~i controlul principalelor specii de animale (bovine. Acestea constituie un cadru general aplicabil productiei vegetale De si animale.1992). al factorilor de decizie politica. cabaIine ~i pasari).07. 0 alta consecinta este interesul tot mai mare al consumatorilor fata de aceste produse si. implicit dar. profilaxia si ingrijirea veterinara. numeroase exploatatii din intreaga UE au trecut la modul de productie biologic. cu competente in domeniu.18 Capitolul I. primei transformarii din ~i comercializarii (Reglementarea alimentelor rezultate dintr-o agricultura biologica. a tuturor exploatatiilor care reclama agricultura biologica. adica din 1992 prin Reglementarea 2078/92/CEE din 30 iunie 1992 (JO L 215130.in baza initiativei comunitare "de la ferma la masa" ~i vor sa se asigure ca au fost luate toate masurile de precautie referitoare la siguranta ~icalitate in toate etapele producerii acestora. Au fost adoptate reglementari pentru garantarea autenticitatii metodelor agriculturii biologice. la adoptarea dar ~i etichetarii. Notiuni introductive producere a alimentelor . Din zona productiei biologice sunt in mod expres eliminate organismele modificate genetic (OGM) ~i produsele derivate. reglementari 1991 2092/911CEE) si intrarea ei in vigoare in 1992. nu in ultimul rand. Acest text trateaza printre altele aIimentele pentru animale. Agricultura biologica trebuie inteleasa ca Iacand parte integranta dintrun mod de productie agricola durabila ~i ca 0 0 perioada de conversie de doi ani (inainte de insamantare) in cazu1 culturilor anuale ~i de trei alternativa viabila fata de abordarile traditionale ale agriculturii. caprine. o aceeasi importanta a fost acordata procedurilor de control ce garanteaza inregistrarea la un organism de inspectie national. Aceste organisme sunt ele insele desemnate de autoritatile insarcinate cu verificarea capacitatii lor de a . In august 1999 a fost aprobata Reglementarea 1804/1999/CE referitoare la producerea. De la data intrarii in vigoare a legislatiei europene privind agricultura biologica.

specialistii anuntand 500%. cererea de produse "curate" fiind din ce in ce mai mare. Exploatatiile sunt inspectatecel putin odata pe an ~i fac obiectul controalelor prin sondaj. In ultimii ani atat interesul crescut al consumatorilor legat de problema sigurantei alimentelor cat ~i preocuparile fala de mediu. Inspectia se face pe tot parcursul procesului de productie. Daca in anul 2000 agricultura biologica avea 0 pond ere de doar 3 % in Uniunea Europeana. In martie 2000. in locul carora se utilizeaza tehnici care favorizeaza crearea unor ecosisteme durabile si care reduc poluarea. in ultima vreme a 0 devenit unul din cele mai dinamice domenii agricole. In domeniul cresterii animalelor si al pasarilor. erbicidele. precum si hormonii de crestere. crestere a suprafetelor cultivate in regim biologic pentru urmatorii ani.Capito/u/ I Notiuni introductive 19 conduce sistemul de inspectie intr-un mod echitabil ~i eficient ~i se supun reglementarilor in vigoare. ingrasamintele sintetice. Sanctiunile prevazute in caz de incalcare a reglementarii sunt retragerea imediata a dreptului de a face referire la modul de productie biologica pentru produsele in discutie. cu Agricultura biologica difera de celelalte moduri de productie agricola pentru ca ea pune pe primul loc resursele neconventionale ~i recic1area. a bolilor plante lor si evita pesticide le. la care se adauga penalitati mai mari in caz de infarctiuni mai grave. antibioticele sau modificarile genetice. prelucrare si ambalare. Comisia Europeana a creat un logotip cu mentiunea . inc1usiv la stocare. dupa ce inspectia a demonstrat ca metodele lor si produsele lor raspund conditiilor fixate de reglementarile VE. restituind astfel solului elementele nutritive din deseuri.Agricultura biologicu . Agricultura biologica respecta sistemele de autoreglare a naturii in )upta contra daunatorilor din culturi. au contribuit si mai mult la dezvoltarea agriculturii biologice. prin reglementarea productiei de carne ~i de carne de pasare se asigura un mod special de dezvoltare si 0 alimentatie naturala.sistem de control CE" care sa fie utilizat cu titlu benevol de catre producatori. Consumatorii care cumpara produse astfel marcate pot fi siguri ca: .

opinia publica constientizeaza aduse mediului . Notiuni introductive eel putin 95% din ingrediente produse din zona agriculturii biologice. preparatorului de inspectie.asigurarea calitatii ~i a cadrului natural. s-au elaborat norme de mare exigenta legate de privind metodele de tot mai mult daunele la poluarea solului ~i asigurarea calitatii ~i de informatiile prin practici care conduc Pe de alta parte. ~i de la organismele ionizante aplicate alimentelor. provin direct de la producator sau preparator intr-un ambalaj sigilat. principiul agricultorii masurilor de protectie Pachetul de reforme continut in . datorate alarmelor din modificate genetic. satisfac regulile regimului de control oficial.Agenda 2000" a pus un accent deosebit Astfel.preocuparile consumatorilor. .Poluatorului-platitor". recompensa care respecta sau iau masuri de agromediu prin programele Acolo unde exista exploatatii in care se practica sistem agricol este benefic mediului. comercializarii. ireparabile de integrate. in agricultura 0 trebuie sa se respecte anumite standarde de financiara si. productie. intrucat se pleaca de la premisa ca acest Pe langa aceasta. poarta numele producatorului. rara compensare . Cu toate acestea Europeana.20 acestea contin Capitolul l.rolul agriculturii Pornindu-se domeniul alimentar siguranta alimentelor. .. .agricultura biologic a ~i dezvoltarea rurala. al prelucrarii ~i biologice in ansamblul aspecte: politicii agricole a Uniunii Europene. a mediului pentru toate tipurile de sau vanzatorului sau numarul de cod al organismului pe respectarea agricultura. de dezvoltare rurala.extinderea agriculturii biologice in spatiul Uniunii Europene. chiar mai mult sa se respecte in Uniunea primesc 0 mediu de baza. poate fi incurajata prin investitii in domeniul productiei primare. sunt detaliate urmatoarele . . de la tratamentele 0 la temerile consumatorilor. Pentru a intelege rolul ~i functia agriculturii 0 agricultura biologica se agricultura biologica admite plata unei prime de agromediu.

contribuie la imbunatatirea ocuparii fortei de munca in sectorul agricol. Notiuni introductive 21 apelor. in acest context agricultura biologica. ci sa respecte ~imediul ambiant. Alimentele produse in zona agriculturii biologice au fost intotdeauna mai scumpe decat cele prod use in mod conventional. fapt considerat alta data ca 0 piedica in calea dezvoltarii agriculturii biologice. Cresterea acestor sectoare agricole. considerata pana nu demult ca activitate de margine ~i ocupand un segment mic al pietei. mai multe initiative ale Biroului de statistica al Comunitatilor Europene. Reglementarile referitoare la sistemul de inspectie aplicat agriculturii biologice. constituie sanse reale pentru economiile rurale ~i contribuie la dezvoltarea durabila. Pe langa acest lucru. agricole. furnizarea de date precise privind productia ~i procesarea alimentelor catre asociatiile de consumatori. la epuizarea resurselor naturale ~i la distrugerea ecositemelor fragile. prevad colectarea detaliata de date. Faptul ca sunt puse la dispozitie ajutoare financiare si alte masuri stimulative in favoarea conversiei filierei agroalimentare. a prelucrarii ~i serviciilor conexe. Aceste instrumente de analiza servesc mai multor obiective: furnizarea de indicatori catre factorii de decizie politica. EUROSIAI.Capitolul I. Deci productiei biologice. au avut in vedere imbunatatirea colectarii ~i punerii la dispozitie a statisticilor spre productia biologica stimuleaza dezvoltarea sectorului ~i sustinerea intreprinderilor in ansamblul 0 piata a consumului in expansiune este un factor principal care li incurajeaza pe agricultori sa i~i reconverteasca culturile in zona . capabila nu numai sa produca alimente sanatoase. evidentierea riscuriIor ~iatuurilor activitatii agricole. Aceste sisteme agricole pot aduce importante beneficii amt in economie cat ~i in procesul de coeziune sociala din zone Ie rurale. Agricultura biologica ~i agricultura integrata. a devenit un mod de productie de prima importanta. Ori din ce in ce mai multi consumatori sunt dispusi sa dea un pre] mai mare in schimbul garantarii calitatii si sigurantei alimentelor.

in ultimul timp au aparut numeroase lucrari stiintifice ~i de informare care pledeaza pentru extinderea agriculturii biologice.in limba engleza. iar eel de "organica" . Prin agriculturii biologica. conservarea mediului inconjurator. Termenul . sub influenta factorilor social-economici. obtinerii unor produse agricole valoroase din punct de vedere biologic ~i igienic. mai ales in cele din Uniunea Europeans. spaniola ~i daneza. mai ales in ultimul deceniu s-a dovedit a fi sensibila la problemele mediului inconiurator ~i ale saniitatii oamenilor. care aplica principiile agriculturii biologice. pastrarii echilibrului natural. a aparut tehnologiilor modeme asupra acestuia ~i asupra omului. care sa nu afecteze sanatatea consumatorilor. in conditiile in care nu se folosesc produse chimice de sinteza. prezenta atenta a omului in teritoriu. Aceasta problema se afla in atentia guvemelor. S-au constituit 0 0 legislatie specifica. in sensul definitiei acceptate in Uniunea Europeans. de miscari etc. ca si cum aceasta din urma nu s-ar baza pe principii biologice. de organisme. De milenii.22 Capitolull. PRINCIPIILE AGRICULTURII BIOLOGICE Cercetarea stiintifica si. in general opinia publica. italiana.agricultura biologica" este folosit in limba franceza. portugheza. a impactului serie de asociatii. se intelege acel sistem de cultura care tinde sa valorifice si sa pastreze sistemele biologice productive lara a recurge la substante chimice de sintezii. a diverselor partide politice. vigilenta in privinta mediului inconjurator. In secolul nostru. mentinerii fertilitatii solului.2. Notiuni introductive 1. au avut loc . "agricultura ecologica" in limba germana. a dezvoltarii industriale si disponibilitatii chimice ~i mecanice de interventie. miscari ecologiste si organizatii neguvemamentale. practicarea agriculturii inseamna folosirea echilibrata a sistemelor biologice si a resurselor naturale. intr-o serie de lan.. Pare surprinzator astazi sa vorbim de agricultura biologica in contrapunere cu agricultura conventionala. in vederea protejarii mediului inconjurator.

In lupta impotriva daunatorilor. de inlocuirii metodelor biologice de protectie biologice Toate acestea au condus la dezechilibre biologice a contribuit ecosistemelor plante lor. caracterizat aici. alaturi de cresterea productiei. De asemenea. agricultura metoda de productie stiintific realizat obiective care integreaza domeniile protejarea chimice. de productie diferitelor leguminoase considerabila a reziduurilor energetic al rotatii ale culturilor. Mentinerea starii de sanatate a culturilor este legata de: . excedente de productie in multe tfui. ~i natura. in special a dejectiilor animale. fapt ce amelioreaza substantial productiei. pe modullor Aceasta risipei. necesitatea chimice. a pesticidelor si buruienilor. intre ~tiinla asupra pastrarii raporturilor productivitatii dintre intre om cultura acestora.Capitoiui 1. un accent deosebit se metodele metoda catre fosila. pierderea fertilitatii solurilor si.folosirea soiurilor rezistente. actiunilor preventive. in vederea si mediul tuturor efectelor echilibru inclusiv ale celor negative. care. pune pe biologica reprezinta eu progresul 0 ridicata. bolilor traditionale Unul in toate din principalele sale il constituie biosferei si a resurselor planetei. 23 au condus la formarea prin: productivitate cu interventii ~i la degradarea la atragerea asupra unui cere vicios din eare este greu de iesit. Agricultura cunostintele agronomice. Ea consuma mai multa energie solar! si mai purina integrate. prin fixarea azotului organice. Ea exclude folosirea ingrasamintelor de sinteza ~i a erbicidelor. pentru a diminua riscurile de stres si de boli. mediului ambiant. Curentul pentru impunerea agriculturii atentiei controlarea realizarii inconjurator. Notiuni introductive schimbari radicale. . optimizarea contribuie si reciclarea animalelor. ea utilizeaza unele elemente ~i principii ale combaterii . conditiilor la reducerea sistematica bilantul revine pe In productia de crestere a a ani mala. agricole. atmosferic de prin folosirea de alimentatie. un rol important preventive.folosirea rotatiilor diversificate. reconsiderarii unui si tehnologie.

intr-o perioada in care se accentueaza sornajul ~i exodul masiv aJ populatiei catre aglomerarile urbane. degradarea sistemelor ecologice. tinand seama de realitatile fizice ~i social-economice. Principiile agriculturii biologice se sprijina pe cunoasterea amanuntita a sistemelor de productie care valorifica la maximum resursele locale cu reducerea Ja minimum a riscurilor economice ~i ecologice.24 Capitolull Notiuni introductive .folosirea lucrarilor culturale adecvate. fertilizarea. ea creeaza noi locuri de munca. Un factor esential al succesului practicarii agriculturii biologice. . de resurse. poluarea apelor freatice ~i a recoltelor cu pesticide ~i nitrati. Agricultura biologics. ll constituie adaptarea tehnicilor biologice la conditiile locale. de aceea. precum si de traditiile locale. ~i mai cu seama hortiviticultura necesita un volum mare de foqa de munca.conditii indispensabile pentru pastrarea starii de sanatate a necesitate de prima urgenta. complex. . integrand cunostintele traditionale cu progresul stiintific din toate domeniile biologiei si agronomiei. In centrul preocuparilor agriculturii biologice se afla solul. pomicultura si viticultura se caracterizeaza printr-un grad ridicat de intensivitate. pentru evitarea degradarii acestui important . Legumicultura. in general. Aceste principii sunt formulate astfel: . in armonie cu natura. Multe tehnici culturale aplicate in ultimele decenii au avut consecinte nedorite asupra mediului inconjurator. contribuind la eroziunea solurilor.Mentinerea fertilitiitii solului. mentinerea fertilitatii solului devine patrimoniu pe care il constituie solul. 0 a solului. considerat ca un mediu viu. care interactioneaza strans cu plantele si animalele care il populeaza.) au ca scop intensificarea activitatii microbiologice plantelor. Toate actiunile vizate de agricultura biologica (lucrarile solului. mentinerea ~i sporirea fertilitatii acestuia .utilizarea tehnicilor de lupta biologica ~i a folosirii substantelor naturale. dar inca putin cunoscut.Protectia mediului inconjurdtor. alegerea produselor pentru combaterea bolilor si daunatorilor etc.

. in cantitati suficiente. prin folosirea ingra~amintelor organice ~i a celor minerale mai putin solubile. .3 OBIECTIVELE AGRICUL TURII BIOLOGICE Principalele obiective ale agriculturii biologice.) prezinta modem. asa cum sunt precizate de catre Federatia Internationala a Misciirilor de Agriculture Organica (IFOAM). unilaterala. un organism in echilibru.Viziunea globald asupra interactiunilor din natura. Folosirea erbicidelor este interzisa. silicat de Na etc. 0 Prin practicarea unei agriculturi biologice se urmareste obtinerea unor produse agricole de calitate. fructele strugurii se consuma in mare a lor majoritate in stare proaspata. . comparativ cu agricultura conventionala.Respectul pentru sdndtatea consumatorilor. glucide). precum ~i aplicarea metodelor fizice (termice). avandu-se tot timpul in vedere ca indicatorul sintetic al bunei gospodariri Il constituie conservarea ~i sporirea fertilitatii solului.Capitolull Notiuni introductive 25 Agricultura biologica urmareste pastrarea nealterata a mediului. 1.: piretrul). S. .Fermarenunta la 0 0 0 importanta deosebita in alimentatia omului unitate. calitatea lor nutritiva ~i igienica (lipsa reziduurilor de pesticide. Legumele. rara reziduuri de pesticide. dar care sa contina balanta echilibrata de elemente nutritive (protide. In agricultura biologica se pune accent deosebit pe calitatea interventiilor neagresive ale omului asupra naturii. de aceea. lipide. a composturilor. prin evitarea folosirii produselor care pot avea efecte daunatoare. bazate pe saruri minerale simple (Cu. In agricultura biologics se 0 specializare ingusta ~i la exploatare intensiva. Organizarea unei ferme trebuie sa se faca cu respectarea stricta a legilor biosferei. acizi organici. sunt urmatoarele: obtinerea produselor agricole cu valoare nutritiva ridicata.) sau extracte de plante (ex. fiind permise numai produsele ce nu dauneaza plantelor. de toxine etc. vitamine ~i saruri minerale.

Schmid si colab.asigurarea pentru producatorii agricoli a unor conditii satisfacatoare de viata. 1994. prin rotatii adecvate ale culturilor. in locul incercarii de dominare a naturii. care cere solutii adecvate. 0 sa . comparativ cu cele ale agriculturii clasice. a mediului lor. bazate pe un numar mare de culturi. pe utilizarea soiurilor ~i raselor locale rezistente la boli ~i daunatori.potentarea ~i cuprinderea ciclurilor biologice intr-un sistem in care un rol important revine rnicroorganismelor. .26 Capitolul I. 1994). . cat mai mult posibil.' Catherine de Silguy. a unei retributii corespunzatoare ~i a unui mediu sanatos de lucru.rnentinerea diversitatii genet ice a sistemelor agrare. Agricultura biologica se bazeaza pe pastrarea organismelor vii din sol.asigurarea unor conditii de viata pentru toate speciile de animale.sa se tina seama de impactul tehnicilor culturale asupra mediului inconjurator (0. florei si faunei solului. mentinerea ~i ameliorarea durabila a fertilitatii solului. Cultura plante lor furajere se integreaza in rotatii echilibrate. Metodele agriculturii biologice sunt mai complexe. . Notiuni introductive aplicarea unor metode de lucru compatibile cu mediul inconjurator ("dupa natura"). evitarea oricaror forme de poluare ce pot rezulta din tehnicile agricole. care le permita exteriorizarea comportamentului lor specific. pe cresterea animalelor. prin tehnici adecvate ~i mentinerea unui nivel ridicat al materiei organice din sol. Se recomanda evitarea oricaror interventii care dauneaza vietii solului ~i mediului inconjurator. a resurselor reinnoibile pe plan local. iar dejectiile animalelor sunt necesare pentru fertilizare economica ~i de calitate. inclusiv protejarea plantelor ~i animalelor salbatice. Fiecare exploatatie agricola constituie un sistem complex. utilizarea. in special micro flora ~i microfauna. .. Ea pune un accent deosebit pe folosirea unor sisteme de productie diversificate. Organizarea acesteia trebuie sa se faca tinand seama de faptul ca indicatorul sintetic al bunei gospodariri il constituie conservarea ~i sporirea fertilitatii solului. . un organism de sine statator.

a carui fertilitate trebuie mentinuta pentru generatiile viitoare. etc. Prin activitatea din 0 diversitate de mijloace. . 0 cultura de plante legumicole reprezinta un ecosistem creat de catre om. Solul este considerat un "organism viu". punandu-le la dispozitia plantelor. ingrasaminte verzi. plantatie viticola. concomitent. unele mijloace ~i metode de aparare a culturilor (de ex. Ingr~amintele Astfel. diversa este mai putin periculoasa decat Cu cat stabile. Acolo unde este posibil.) fapt pentru care. constand influenta asupra acestei interactiuni. se poate practica cu succes in exploatatiile agricole care au un sector zootehnic bine dezvoltat. cu multiple practic in interactiunea dintre acestea ~i mediul inconjurator. Agricultura biologica se bazeaza pe ridicarea coruinutului solului in materie organica. In agricultura biologica se 0 intervine asupra acestor interactiuni numai cu mijloace naturale. o cultura de plante cerealiere. composturi. combaterea mecanica a buruienilor) trebuie sa conduca la supravietuirea. care. a cat mai multor organisme vii. LEGILE ECOLOGICE CA BAZA PENTRU 27 AGRICUL TURA BIOLOGIC~ Ecologia reprezintd agricultura omul exercita implicatii. organice obtinute in ferma hranesc organismele solului care 0 0 flora infestanta foarte 0 0 infestare cu singura specie. prin folosirea ingrasamintelor organice naturale (gunoi de grajd. In agricultura biologica un accent deosebit se pune pe respectarea ciclului substantelor. cu cat este exploatat mai intensiv.Capitolull Notiuni introductive 1. cu atat se ajunge la un echilibru natural si la raporturi mai elibereaza elemente nutritive. folosind 0 0 retea de raporturi intre organismele vii. exploatatie agricola dispune de un numar mai mare de culturi ~i de specii de animale. cu atat viata comunitatii respective va fi reglata in mod natural prin concurenta reciproca. Cu cat este mai variata lumea vegetala ~i animala. plantele verzi produc hrana pentru om ~i animale. cu atat devine mai unilateral in privinta organismelor vii pe care la contine.4. 0 livada.

Promotorii acestui curent au fost Rudolf Steiner si Ehrenfried Pfeiffer in Germania. . trebuie sa dispuna. 3 curente: agricultura biodinamicii. Respectarea principiilor ecologiei constituie unor bune rezultate in agricultura biologica. s-au diferentiat cronologic. in agricultura biologica araturile se executa superficial. se administreaza la suprafata. in agricultura Europei.existenta unui echilibru dinamic care face ca viata ~i moartea sa se interconditioneze prin contradictii interne ~i externe. organicii # biologicii.Jntelepciunea omului ca particica a intelepciunii divine. ISTORICUL AGRICULTURII BIOLOGICE 0 garantie pentru obtinerea Idea unei agriculturi biologice a luat nastere la inceputul secolului 20 cand societatea industriala a inceput s-o inlocuiasca pe cea rurala. iar mai tarziu discipolul sau Ehrenfried Pfeiffer a condus exploatatii agricole din mai multe tari. .tendinta vietii de a creste continuu. in permanenta. traditionala. este bazata pe respectarea legilor naturale ale vietii ~i ale unitatii sol-planta-animal-om. cea mai mare importanta fiind Agricultura biodinamicii. acordata . Rudolf Steiner a pus bazele unei filozofii: "antropozofid". "a se hrani" ~i"a constitui hrand pentru alte fiinte vii". de hrana.fortelor vitale".28 Capitolull Notiuni introductive Principiul ecologic fundamental se refera la legatura care exista intre "a triii". in anul 1924 a tinut un curs de prezentare a fundamentelor stiintifice ~i filozofice ale agriculturii biodinamice.5. in orizontul superficial al solului. cu precadere. Legile naturale care stau la baza acestui concept sunt: . 1. pe baza principiilor acestei agriculturi. care porneste de la . pentru a se dezvolta. a ratiunii universale". in sol exista nenumarate organisme vii care. de asemenea. iar gunoiul de grajd. Oat fiind faptul ca organismele vii sunt localizate.

in primul rand de pozitia Lunii. 1994. in cadrul caruia trebuie sa existe un anumit echilibru lntre cultura plantelor ~i cresterea animalelor. Stefanic. prin fortarea cresterii plantelor (D. inspiratO din curentul aparut in Elvetia sub influenta lui Hans Muller ~i se bazeaza pe observatia ca. Fondatorul acestuia. V Wistinghausen . 0. E. precum ~i rolul culturilor asociate (graminee-leguminoase) ~i al fertilitatii solului in asigurarea rezistentei plantelor la paraziti. ele avand un efect stimulator asupra altor mecanisme biologice (F. in Austria. care exercita 0 influenta asupra solului ~i asupra plante lor. homeopatice. Davidescu. Acest curent atribuie humusului un rol fundamental in echilibrul biologic ~i fertilitatea solului. Exploatatia agricola este considerata un organism viu. cu scopul restabilirii echilibrului momentan. alge) si microfauna (rame. Metoda biodinamica se caracterizeaza prin utilizarea unui numar de 9 preparate (numerotate 500-508). Davidescu. valeriana. ale disparitiei rnicilor exploatatii ~i ale folosirii ingrasamintelor artificiale. plantat. resturile .cultura organ. este necesara intocmirea unui calendar al efectuarii lucrarilor agricole. Velicica 1994. dar ~i a altor planete. 1994). dereglat in unna interventiei omului. de aceea. musetel. in natura. climatului. papadie. El subliniaza dezavantajele monoculturilor. Cantitatile care se folosesc la hectar in amestec cu apa sunt foarte mici.principalii agenti care participa la desfasurarea normala a vietii solului sunt microflora (bacterii.. Velicica Davidescu.Capitolull Notiuni introductive 29 . Sattler. gunoi de grajd ~i silice. D. vienni etc. nematozi. 1992). Agr. urzici. Albert Howard. scoarta de stejar). publicat in 1940.. Preparatele biodinamice se realizeaza din plante medicinale (coada soricelului. In aceeasi perioada. Gh. lucrarile solului ~i recoltat se tine seama de influentele cosmice. a aparut in Anglia dupa cel de-al doilea razboi rnondial si se bazeaza pe folosirea exclusiva a fertilitatii organice. Hans Peter Rusch propune 0 metoda de agricultura organo-biologica. 1994). Sandoiu. alaruri de radacinile plantelor si factorii de mediu (D. Davidescu.ca. Schmid st colab. ciuperci.). si-a enuntat teoriile in "Testament agricol". Pentru semanat.

etichetarea si controlul produselor agricole ~i alimentare rezultate printr-un mod de productie biologic (Regulamentul CEE productiei. . in anii 1970. la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat un regulament ce prevede metodele de obtinere. protectia mediului inconiurator si a spatiului rural. saturarea ~i liberalizarea pietei produselor agricole. Notiuni introductive vegetale si dejectiile se biodegradeaza si ajung sa ingrase solul lara ca cineva sa Ie incorporeze in sol. Ministrii agriculturii din tarile Uniunii Europene au hotarat sa favorizeze dezvoltarea agriculturii biologice. grupand la nivelul anului 1993 aproximativ 400 de asociatii din 60 de tari (Catherine de Silguy. considerand ca aceasta corespunde noilor obiective ale politicii agricole comune (PAC): echilibrarea cererii ~i ofertei de produse alimentare. garantarea conditiilor pentru concurenta loiala intre producatori. Aceasta organizatie s-a dezvoltat continuu. 1981). precum ~i libera circulatie a produselor. se inregistreza supraproductie de alimente. Ca urmare a regruparii unor astfel de organizatii. in anul 1972 s-a constituit Federatia Intemationalii a Miscarilor de Agriculturii Organicd (IFOAM). Agricultura biologicii. In ultimele doua-trei decenii s-au format mai multe organizatii ale producatorilor. Principiile agriculturii biologice au fost difuzate dupa eel de-al doilea razboi mondial de catre consumatorii si medicii preocupati de efectele alimentelor asupra sanatalii oamenilor. 0 organizare a reglementarilor din in . A fost elaborat un caiet de sarcini-cadru. La aceasta s-a adaugat si consumul de materii prime ~i energie la costuri foarte ridicate. Papacostea. 1994). in anul 1991. in tarile occidentale. iar la inceputul anilor 1990. sunt legate de experienta negativa cu produsele chimice ~i problemele de sanatate aparute.cadrul agriculturii etichetarii ~i comercializarii. care serveste ca referinta pentru toate organizatiile existente la nivel mondial ~i care permite domeniul biologice. In anii 1980 se dezvolta constiinta responsabilitatii fala de mediul 0 lnconjurator. avand ca scop promovarea agriculturii biologice. (P. Motivele orientarii catre agricultura biologics.30 Capitolul I.

000 ha. produse animale transformate provenite din abatoare ~l din industrializarea pestelui. rumegus de lemn. 0. cenusa de lemn.873 de exploatatii cu 72. .700 de ferme cu 71. totalizand 127.3. compost din reziduuri vegetale.300 de ferme. In Italia . roci potasice macinate. paie. subproduse organice rezultate din industria alimentara si textila.Capitolull Notiuni introductive 31 2092/91). fiind acceptate numai ingrasamintele organice. cat ~i pentru prevenirea ~icombaterea bolilor si daunatorilor. La nivelul anului 1992 agricultura biologica se practica in Germania in 9.1995). Regulamentul european cu privire la agricultura biologica prevede respectarea metodelor de productie specifice. acest sistem de productie este in curs de extindere in majoritatea tarilor europene (A. scoarta ~i resturi lemnoase. in Franta . Potrivit acestuia. roci de fosfat de aluminiu calcinate..000 ha (1993). Campagnoni.3. Schmid si colab. transformare ~i import este supus acelorasi reglementari In toate tarile Uniunii Europene.240 ha. compost din deseuri menajere organice. 1994) sunt: gunoi de grajd si gunoi de pasari sau urina. roci fosfatice naturale. compost uzat din cultura ciupercilor. zgura lui Thomas. alge ~iproduse din alge. turba. ansamblul filierelor de productie. 1994. Produse destinate fertilizarii ~i ameliorarii solurilor admise in agricultura biologica (dupa Catherine de Silguy. precum si cateva ingrasarninte minerale putin solubile ~i un numar foarte redus de produse chimice simple. In anexele acestui regulament sunt prevazute produsele admise atat pentru fertilizare.

. microelemente (bor. Capitolul I. a carentelor de calciu Catherine de Silguy. roci calcaro-magneziene. mangan.preparate pe baza de Quassia amara. perlit). pe baza de metaldehida. . molibden.zeama bordeleza.prod use pe baza de piretrine din specia Chrysanthemum cinerarifolium. argila (bentonita. sulfat de potasiu. Notiuni introductive roci de magneziu. . creta. . .zeama de Burgundia. dupa constatarea de catre organismul de control.bicarbonat de sodiu.pudra de roci.32 calcar.propolis. Schmid si colab.sulf. clorura de calciu (numai pentru tratamente ~i magneziu). eventual. 1994) sunt: . . .preparate pe baza de Derris elliptica.preparate . sulf.. 1994. gips.preparate pe baza de Ryania speciosa. . 0. zinc). . continand un repulsiv impotriva animalelor superioare ~i utilizate in capcane."pamant" de diatomee. fier. cupru. . ~i 0 substanta sinergica. Produse autorizate pentru combaterea extrase bolilor ~i daunatorilor (dupa foliare aplicate la mar. continand. . sulfat de magneziu. pudra de roci. .silicat de sodiu.

Paris. 1992). J C Coelho. de calitate. In ultimul deceniu.Capitolull Notiuni introductive .preparate pe baza de feromoni. . . Pinto. 1990. cu eficienta economica si asigurarea protectiei mediului inconjurator (C Riiufii. 1992). Q. s-a extins. daunatorilor ~i buruienilor sunt precizate urmatoarele masuri: alegerea speciilor ~i soiurilor rezistente. pornind de la conceptul de dezvoltare durabila. Pentru agricultura tArii noastre. al Comisiei Mondiale asupra Mediului ~i Dezvoltarii (WCED). Produsele autorizate pentru combaterea bolilor ~i daunatorilor vor fi folosite numai in situatia unor pericole iminente care ameninta cultura. Potrivit Raportului Brundtland (1987). Agricultura durabila este definita ca fiind "un sistem de agricultura sanatos pentru mediul inconjurator. procedee mecaice. rara sa fie afectate echilibrul si diversitatea biologica a plantei (D.uleiuri de parafina. Keeney. . P. A. . distrugerea buruienilor cu ajutorul caldurii. 1994). 33 Pentru combaterea bolilor. dezvoltarea durabila este "aceea care are in vedere necesitatile prezentului. Paris. economic viabil si social responsabil" (C Ingels. programarea unei rotatii corespunzatoare a culturilor.uleiuri vegetale ~i animale. curentul agriculturii durabile. tara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a Ie satisface pe cele proprii" (P. in special pe continentul american. Se apreciaza ca aceasta raspunde necesitatilor oamenilor de a produce in mod constant cantitatile necesare de alimente si materii prime pentru industrie. armonizarea dezvoltarii agriculturii cu pastrarea echilibrului ecologic si implementarea acestui sistem de agricultura durabila au in vedere obtinerea unor productii optime.sapun potasic. protejarea faunei utile. 1995).

In cazul determinarii calitatilor gustative ale unui produs de catre un juriu antrenat. rezistenta la boli). Se apreciaza. clientul cumpara produsele agroalimentare dupa aspectul vizual. . nitrati etc. CALITA TEA PRODUSELOR iN AGRICUL TURA BIOLOGlc. .calitatea nutritiva se refera la insusirea unui aliment de a satisface cerintele nutritive ale consumatorului. de metale cu . amareala etc. . perceptiile senzoriale sunt divizate. a reziduurilor toxice (de pesticide. simplitatea culturii. rezistenta la boli si transport. in asemenea cazuri. pentru eliminarea.calitatea igienica este data de cerinta pentru un produs sanatos. marimea si forma. "Calitatea reprezinta totalitatea caracteristicilor unui produs sau serviciu care ii confera acestuia aptitudinea de a satisface nevoile consumatorului". de obicei. raportul dintre acestea. . Ea este data de absenta microorganismelor patogene.. privit din punct de vedere al productiei (potential productiv. durata de pastrare etc. . Conceptul de calitate comporta mai multe tipuri de calitate.. pentru cerintele sale fata de factorii de mediu.6. cerinte fata de factorii climatici.calitatea organolepticd este determinata de savoarea unui aliment. sa nu dauneze siinatalii. consistenta pulpei. care in urma consumului grele. Producatorul va aprecia un soi de buna calitate pentru rezistenta la boli si intemperii.fiecare anumite caracteristici si anume: . de tot ceea ce comporta aceasta (ansamblul insusirilor gustative si olfactive). iar consumatorul va aprecia un produs de buna calitate dupa aspect. gustul dulce.calitatea tehnologica este reprezentata de aptitudinea pentru pastrare a unui produs. aciditatea.34 Capitolull Notiuni introductive 1.~.calitatea agronomicd se refera la caracteristicile de cultura ale unui soi. gust. prin aprecierea subiectiva a consumatorilor.). codificate ~i analizate. in parte a subiectivitatii.calitatea vizuala cuprinde: culoarea.

In cadrul Institutului pentru Cercetarea Biodinamica. consumatorii sunt dispusi sa plateasca un pret mai ridicat pentru calitatea lor biologica. coloratie.Capito/ull Notiuni introductive . consilieri si persoane calificate din cele mai diferite domenii ale vietii. prezinta importanta deosebita capacitatea de a atrage consumatorul pielitei. de impactul producerii. a diferitelor tendinte spre fructe apirene. precum ~i de interventia omului. diferit si uniform colorate. de evolutia in timp a gustului consumatorilor. al distributiei (ambalaje) ~i al consumatorului asupra mediului in agricultura biologic a se pune un accent deosebit pe valoarea nutritiva si igienica a produsului care se comercializeaza. Produsele hortiviticole obtinute prin varianta agriculturii biologice sunt mai sanatoase. . de patrimoniul genetic al soiurilor. ca urmare a imbunatatirii calitatii vietii. este in functie de fertilizare ~i de conditiile pedoclimatice.calitatea ecologicd este reprezentata inconjurator. cu toate ca uneori nu au un aspect comercial deosebit. Marca de origine si semnele calitiitii produselor biologice. 35 al transformarii. uniformitate. Agricultura zilelor noastre trebuie in parte. In Germania produsele care provin din culturile biodinamice poarta marca protejata " Demeter". Pentru strugurii de masa. Continutul in nitrati al produselor este putin dependent de modul de productie. rezistenta la transport ~ipastrare. arome. crocanta pulpei. Aceste diverse aspecte ale calitatii sunt determinate. sunt cultivate. forma. gust. ca ~i din comunitatile de lucru ale producatorilor. cu perioade diferite de maturare etc. garantia nefolosirii pesticidelor de catre producator asigura 0 probabilitate redusa de a gasi reziduuri de produse. finetea sa tina seama. respectiv "Biodyn". 0 asociatie de agricultori. cu arome de diferite intensitati. Calitatea gustativa a produselor biologice este superioara fala de produsele conventionale. in principal. dar. In privinta reziduurilor de pesticide. mai "naturale" si. fructele speciilor pomicole ~i legumicole. oameni de stiinta. in parte de mediul pedoclimatic in care acestea prin marime.

sectorul de calitate "Demeter" din Institutui pentru Cercetarea Biodinamica. ~i Canada exista un curent favorabil pentru practicarea agriculturii biologice. De a fiecarui produs in. Notiuni introductive sunt elaborate si stabilite liniile directoare pentru efectuarea culturilor. totodata. forma. acordandu-se atentie speciala valorii nutritive. reduce ofilirea ~i . in S. De aceea. imbuniitatirea comunicatiei cu piata si cu consumatorii se face prin publicitate.U.folie transparenta. culoare. in aceste tari au luat se face prin autoservire. Prelucrarea ulterioara in diferite marfuri alimentare "Demeter" are loc prin procedee care rnenajeaza calitatea. desi uneori nu au un aspect comercial deosebit. Ambalarea moderna se realizeaza in material plastic transparent in care produsele se vad bine. Piata de desfacere ~i pretul produselor agriculturii biologice. in practica distribuirii moderne se vor anticipa clientii carora Ii se va distribui marta standard. Un mare interes se remarca in tarile vest europene. sortarea fiind obligatorie. Drumul parcurs de produselor "Demeter" panfl la consumator este asigurat prin protectia marfii ~i prin contracte. mai naturale. Cumpararea ultima ora este ambalarea individuals ceea ce imbunatateste pierderile de apa. din partea unor consumatori. precum ~i hotararile privind comercializarea si prelucrarea ulterioara a produselor. ca si pentru existenta unei piete paralele (mai scumpa) pentru fructele si legume le realizate prin aceste variante. Arnbalarea produselor se poate face in cutii de carton gofrat cu hartie. pentru produsele agricole obtinute prin varianta agriculturii biologice. in fiecare ambalaj produsele sunt de aceeasi marime. care sunt socotite mai sanatoase. in lfuile vest europene. produsele biologice vor fi protejate intotdeauna in ambalaje speciale ~i vor purta etichete pe care se va trece marca produsului. pe ambalaj fiind trecut pretul produsului ~i cantitatea existentii.A. Dincolo de acest cadru. calitatea produselor ~i efectueaza analiza de reziduuri de prezentarea produsului si.36 Capitolul I. in mod regulat controleaza pesticide. astfel cD.

Exploatatiile agricole care realizeaza bioproduse au costuri mai ridicate la unitatea de produs ~i unitatea de suprafata si folosesc mai multa mana de lucru. Daca aceste prod use sunt calitativ mai bune. Este important ca un numar cat mai mare de produse ale unei gospodarii sa ajunga pe piata "Demeter" ~i sa nu se yanda pe piata generala. pretul acestor produse este mai ridicat. Piata de desfacere a prod uselor realizate prin agricultura biologica poarta diferite denumiri: Produse bio. Daca consumatorii au convingerea di folosirea in hrana zilnica a produselor agriculturii biologice corespunde intentiilor lor. Produse prin agricultura biologica. periodic.a. Asemenea preocupari . La finantarile operatiunilor variate (protectia marcii comerciale. Notiuni introductive fiinta asociatii 37 profesionale ale unor producatori care. Profitul provenit din vanzarea produselor agricole trebuie sa-i ofere producatorului posibilitatea de a obtine si in viitor alimente de cea mai buna calitate. Numai in acest caz curentul de marfuri ajunge la cei interesati ~i contribuie la asigurarea economica a gospodariei. ca ~i cu reprezentanti ai comunitatii de lucru ~i horticole se incearca sa se faca. organizeaza cursuri de pregatire si reciclare profesionala. publica reviste cu teme specifice agriculturii biologice s. procesul parcurs de produse ~i fonnarea preturilor lor.Capitolul I. in discutii comune ale reprezentantilor organizatiilor de consum "Demeter" cu reprezentanti ai comertului ~i ai celor care prelucreaza mai departe produsele "Demeter". inteligibil si transparent pe toate treptele. informarea generala) contribuie "protectia Demeter". controlul de calitate. Plata Eco. produse care sunt certificate in ceea ce priveste autenticitatea ~i calitatea biologica de catre personalitati stiintifice recunoscute. atunci pretul lor este justificat. In afara de asociatii particulare exista organe oficiale de stat care dau sfaturi competente celor care doresc sa practice aceasta varianta a agriculturii. De regula. De asemenea au fost organizate magazine pentru desfacerea produselor membrilor asociati. atunci nivelul pretului nu intereseaza.

Orice gospodarie organizata biodinamic. prin incasarile obtinute pentru produsele sale. trebuie sa fie In situatia financiara de a putea sa produca. pe hmga contactul dintre consurnator ~i producator cu prilejul vanzarii la locul productiei. a plantelor ~i animalelor. alimente variate de calitate superioara ~i sa conserve "sanatatea" si fertilitatea solului. .38 Capito/u/l Notiuni introductive conduc. la un raport sufletesc intre populatia urbana si cea ruralii. dupa toate regulile. in urmatorii ani.

folosirea pesticidelor eel mai putin toxice. in Romania se vorbeste de mai bine de 20 de ani despre agricultura integrata.1. agricultura integrata. agricultura biologica incepe sa castige tot mai multi adepti in Anglia. Elvetia. ca ~i cea biologica. ocrotitoare de mediu (combaterea biologica a bolilor ~i daunatorilor. Astazi. erbicide. mecanizare. este controlata ~i putemic sprijinita de catre stat. dupa cum li spune ~i numele. Agricultura integrata. fertilizarea organo-minerala etc. beneficiaza de Normative tehnologice. in tarile functioneaza ca 0 cu 0 agricultura biologica semnificativa s-a dezvoltat mai intai agricultura integrata. sunt supuse inregistrarilor statistice distincte ~i controlului. agricultura ecologica are . in larile europene dezvoltate. care a functionat ~i scoala de pregatire a agricultorilor pentru trecerea la agricultura biologica. irigare). Statele Unite. Prin urmare. integreaza metodele ~i procedeele blande. Franta. dar aplicate la nivelul minimului necesar (ingrasaminte chimice. cum este Olanda. Germania. ca ~i agricultura biologics. agricultura integrata este un pas mare inainte spre ecologizarea agriculturii. folosirea intensiva a_masurilor preventive de combatere. Trebuie specificat faptul ca. dar ea se practica sporadic ~iintr-un mod necontrolat. specialistii sunt unanim de acord eli agricultura biologica eel mai bine organizata se intalneste la popoarele de limba germana.Capitolul II Conversia de la agricultura conventionald la agricultura biologica 39 CAPITOLUL II CONVERSIA DE LA AGRICUL TURA CONVENTIONALA LA AGRICUL TURA BIOLOGICA 2. pesticide. GENERALITATI Dupa experimentiirile efectuate in India (1910-1931) de catre Albert Howard ~i dupa ce Rudolf Steiner si-a publicat cursul de agricultura biodinamica (1924). este organizata in asociatii lucrative.) cu metodele ~i procedeele intensive. in unele lari. Agricultura integrata.

52 ha.58 (lrlanda). fapt explicat prin aparitia Directivei Consiliului Europei din 1991. In Romania. s-a infiintat asociatia coordonatoare pentru agricultura biologics.86 %).62 %) si Finlanda (3. care este afiliata la IFOAM.16 % din total. ponderile cele mai mari inregistrandu-se in Suedia (8. la aceea datil. agricultura biologica a inceput sa se dezvolte organizat. 0 intreprindere agricola poate sa functioneze ori in nsistem integrat. etapa de conversie ~i trei In secolul al XXI . In conditiile din Europa de vest. BIOAGRIROM. .68 %). fiind cuprinsa intre 70. stea in cazul agriculturii integrate.1. In Germania. pentru ca in 0 anii '90 sa se inregistreze dezvoltare exploziva. asistenta tehnica acordata intreprinderilor de agricultura integrata este platitil de catre stat.92 ha (Marea Britanie) si 2. suprafata agricola gospodarita biologic in tarile Uniunii Europene a fost de 1. Agricultura biologica a inceput sa se dezvoIte in anii '70.lea probabiJ ca in Uniunea Europeana. suprafata medie a unei exploatatii agricole este de 1. existand circa 5 milioane de proprietari. privind agricultura biologica ~i ca urmare a stimulentelor acordate de stat. in baza unor conceptii unitare. ori practicand agricultura biologica. sub care se inscrie: stele pentru agricultura biologica. Suprafata medie a unei intreprinderi agricole in tarile Uniunii Europene este de 16.). cele mai marl suprafete gospodarite biologic Ie detin Italia. (tabelul 2. La IFOAM au organizatii afi1iate peste 50 de lari. se considera competitiva cu 0 0 intreprindere agricola suprafata de 30-50 ha.40 Capitolul 11 Conversia de la agricultura conventionala la agricultura biologica 0 acelasi insemn de marca. nefiind admisa coexistenta mai multor sisteme agricole in aceeasi intreprindere. in 17 octombrie 1998. In cifre absolute. La data de 1 ianuarie 1997. numita International Federation of Organic Agriculture Movements (IFOAM). vor functiona doar doua sisteme agricole: eel integrat (majoritar) si eel bilogic (in continua dezvoltare). In Romania. dupa ce in anul 1972 s-a infiintat organizatia internationala pentru agricultura biologica. Germania. Austria si Suedia. doua stele in cazul agriculturii biologice. Austria (8.2 ha. Daca ne referim la dezvoItarea agriculturii biologice putem spune ca.

000 0. 1997) (dupa Nicolae Biilii~culii.30 1636 2.329 1.897 0.854 1.041 0.99 0.433 Belgia 6.099 69.100 Irlanda 12.55 Olanda 0.500 105 Estonia 3. 1999) Suprafata gospodarita biologic Numarul intreprinderilor biologice Suprafata medie a unei intreprinderi agricole ha 13.452 0.74* 6.68 3.17 75.- - Factorii de crestere a rentabilitatii - intreprinderilor biologice sunt: folosirea la maximum a fortei de munca familiale.37 183 Po Ionia 7.65 17.62 7.76 20.28 11.45 0.71 14.300 Suedia 276.53 Portugalia 0.166 R~ublica Ceha 0.51 22 0.16 Total DE 1.56 70.000 0.47 33.Capitolul II Conversia de la agricultura conventionala la agricultura biologica 41 Tabelul 2.58 6.67 29.20 Germania 6. .40 Franta 327.28 31.446 0.12 Grecia 5.240 0.20 12.000 3.59 2.000 1.000 8.40 291 Danemarca 63.000 600 0.49 6.552 3.06 350 Spania 0.64 5.120 2.042 12.10 0.000 4.62 18.76 Tara ha % Nr. % Austria 299.000 1.75 17.800 0.000 0.200 Luxemburg 650 0.1.89 4.36 850 .82 Norvegia 7.92 16.86 11.05 Elvetia 4.920 8.77 45 Ungaria 0.000 0.000 0.26 Marea Britanie 17.28 0.25 19.29 500 Italia 33.33 100.01 • 7 %.68 34.04 236 Slovacia 2.10 0.47 19.22 119 Romania < 1.01 Finlanda 84.1.09 31.936 4.52 11.418 0.90 1.08 30.78 946 1. Dezvoltarea agriculturii biologice in Europa (01 ian.465 0. conform date lor publicate de catre Guvemul elvetian - .27 0.240.38 19.

piala. pornicultura. Acest tip de conversie a primit denumirea de conversie pas-cu-pas. Nu este necesara o perioada de conversie cand se iau in cultura pamanturi virgine sau cele la care . livrarea produselor direct din gospodarie. infestarea cu buruieni.. mai ales in viticultura. traditii. diversificarea activitatilor econornice si aplatizarea curbei de utilizare a fortei de munca. sporirea duratei de lactatie la vacile de lapte. ceea ce sporeste productia cu 450 . structura intreprinderii agricole la inceputul conversiei. in functie de gradul de chimizare preexistent. clima. intens chimizata. poluarea solului. efectuandu-se in 2 . Perioada de 2 ani este 0 perioada de conversie normala.42 Capitolul II Conversia de la agricultura conventionala la agricultura biologica prelucrarea primara a produselor in gospodarie. de exemplu. plantatii de hamei etc. caz in care se poate spune despre conversie cli aceasta se efectueaza intr-un singur pas. gradul de atac al bolilor ~i daunatorilor.600 1de lapte pe cap de animal si pe an. asa dupa cum este.. Ea poate dura 2-5 ani. folosirea rnasinilor agricole universale sau cu grad de adaptabilitate ridicat. Trecerea de la agricultura conventionala. pregatirea profesionala ~i constientizarea ecologica a fermierului etc. a intreprinderilor inalt specializate si a intreprinderilor cu datorii. adaptarea structurii productiei la conditiile locale de sol. Acest proces se realizeaza intr-o perioada de timp mai lunga sau mai scurta. Perioada de timp de la anul Zero panli la obtinerea autorizatiei de acreditare se numeste perioada de conversie. Conversia marilor intreprinderi de tip socialist. legumicultura. de la 4 la 5 ani. pad urea. Primul an in care se aplica principiile si tehnologiile de agricultura biologica se numeste "anul Zero" sau "anul de carenta".3 etape. conversia poate dura 5 ani. realizabila in cadrul intreprinderilor mixte (culturi de camp + taurine) sau in intreprinderi specializate in culturi de camp. In situatii speciale. este foarte dificila. la agricultura biologica este un proces biodinamic de creare a unui sistem agricol durabil ~i autoreglabil. etc.

BIOLOGICA roman trebuie sa de agricu 1tura Ele un agricuItor . in fapt. elaboreaza Asociatiile etape: regionala biologica.cadru intocmite de Comisia Nationala pentru Normative si Acreditare. de pe langa Ministerul nationala concepe ~i detine Agriculturii insemnului ~i Alimentatiei.a. animalelor. Asociatia efectueaza jurisdictia controlul si certificarea (prin filiale). emite sanctiuni. ape murdare. conversia a animalelor. domeniui s. privind cultivarea pe zone mari de cultura.a plante lor. productiei. fabrici de ciment. 2. destinatie in zootehnie: • august 2000 • septembrie 2000 . .in primul rand. incepe pot fi cu greu imediat dupa erodate. De asemenea trebuie avut in vedere faptul ca.Capitolul II Conversia de la agricultura conventionald la agricultura biologica 43 nu s-au administrat chimicale. In general. trebuie sa avem in vedere faptul ca nu se poate practica permanente terenurile gospodarite In incheierea 0 agricultura biologica in apropierea unor surse intense si de poluare: combinate chimice. de maroa. cresterii anului Zero. cai rutiere cu trafic intens putemic biologic. se elaboreaza biologica. constituind. cele foarte acide sau saraturate. sa se inscrie intr-o asociatie regionale se infiinteaza ~i valorificarea Normativele normative Ie tehnologice nationale.august 2001 incheierea anului Zero in camp + 0 luna pentru oua Zero + doua luni pentru lapte Zero + 3 luni pentru carne de pasare Zero + 6 luni pentru carne de porc Zero Zero + 12 luni pentru carne de vita ROMAN.februarie 200 I .2. De asemenea. durata ei fiind.noiembrie 2000 . tinand cresterea biologica a animalelor filiale ale asociatiei tehnologice cont de Normativele . intre I • 12 luni in functie de ~i sursa de achizitionare Exemplu de conversie specie. ETAPELE PARCURSE DE CATRE UN AGRICULTOR HOT ARA T SA PRACTICE AGRICULTURA Pentru a practica agricultura parcurga urmatoarele biologica.

Acesti inspectori vor avea sediul. . . Jumalul intreprinderii este un registru oficial asemanator cu registrele de ferma care au existat la noi in lAS-uri.sa contacteze si sa se consulte cu specialistii de la cea mai apropiata statiune de cercetari agricole. mai intc1iconsultarea literaturii de specialitate in limba romana.zisii de conversie. judetul Brasov. . . in afara cartii de fata. b) jurnalul intreprinderii.sa invite in intreprinderea sa ~i sa se consulte cu controlorii si consultantii Asociatiei. mentionata in bibliografia cartii.aprobatori ai Ministerului Agriculturii. c) planul de conversie a fermei. . -sa viziteze intreprinderi agricole gospodarite biologic. EI se foloseste amt pentru intreprinderile aflate in conversie. conducatorul intreprinderii incheie cu aceasta un contract pentru parcurgerea anului Zero. se recomanda. combinat cu registrul de control. regional a. cat ~i pentru cele acreditate. dat fiind faptul ca un bioagricultor trebuie sa fie mult mai bine pregatit decat un agricultor traditional.dupa un an de zile. cum este Centrul Demonstrativ pentru Agriculturd Durabild Cincsor. in acest scop. se incheie eel de-al doilea contract.44 Capitolul11 Conversia de la agricultura conventionala la agricultura biologica . precum ~i cu inspectorii .sub indrumarea consultantilor si controlorilor Asociatiei. etapizate in timp dupa cum urmeaza: . la anumite inspectorate judetene pentru controlul semintelor si materialului saditor. probabil. .dupa anul zero. din momentul in care a devenit membru al Asociatiei. Cu bioagricultorul se incheie 3 contracte. adica contractul pentru perioada propria .eel de-al treilea contract este contractul pentru intreprinderile acreditate.sa participe la cursurile de initiere in agricultura biologica. agricultorul biolog va intocmi 0 serie de documente obligatorii: a) contractele cu asociatia de agricultura biologica.sa-si insuseasca cunostintele teoretice minime privind agricultura biologics. Jurnalul este astfel conceput .

structura fermei. Controlul intreprinderii. 2. animalelor protejarea mediului din zona de amplasare a organizarea ecologica a terenului.3.8 -1 animale (se recomanda Taurinele ea intreprinderile rand taurine. 7. 11. in primul incareatura constituie sursa de ingrasaminte sunt ~i cele mai valoroase).Capitolul II Conversia de la agricultura conventionala la agricultura biologicii incat sa indeplineasca In jurnal intreprindere. 10. toate lucrarile si actiunile desfasurate zilnie 45 se tree in insa mai ales cele care au tangenta cu procesul de productie. Controlul bolilor si daunatorilor. . Alegerea speciilor ~i soiurilor. 3. 2. structura efectivului de planul de furajare. incarcatura sanitar-veterinare ). poluare. inclusiv planul de fertilizare pe optima. piali\. UVM/ha. 12. Diagnoza intreprinderii cuprinde urmatoarele capitole: la inceput de conversie (cartarea pedologies ~i agrochimica. cartarea buruienilor. (dimensionarea micro fermei. si functia de contro1. Managementul parcele 6. dotare. raportului optim intre culturile de camp si biologice cu 0 incarcatura eu mixt: care de 0. Cresterea animale. Jurnalul nu inlocuieste se face confruntarea evidenta financiar-contabila. Structura culturilor si asolamente. 8. Samanta si materialul saditor. conditii de mediu. capital. principala sa aiba un caracter optima organiee. 9. situatia bolilor ~i daunatorilor. 5. 4. Masuri de ameliorare a solului (se vor studia tntr-un capitol ulterior). Stabilirea plante/animale. masuri ingrasamintelor. poluarii. Protejarea apelor de suprafata si a eelor subterane. sistemul de intretinere. PLANUL DE CONVERSIE AL iNTREPRINDERII Planul de conversie al intreprinderii 1.rezultateeconomico-financiareinregistrate etc). pentru a cu normative Ie tehnologice. Masini pentru luerarea protectiva a solului.

Planul de conversie. In cazul conversiei pas-cu-pas. 15. Control ul.46 Capitolul II Conversia de la agricultura conventionald la agricultura biologica 13. 16. certificarea.10 ha grau de toamna . (fiind lucrare tehnica ~i economica la scara convenabila.un plan calendaristic realizare. 14. din care 6 ha pasuni ~i fanete Indicele de bonitare a terenului: 52-68 Structura culturilor pana la conversie: . parcelele cultivate biologic se vor marca conventional. plata). ele se vor cultiva cu alte specii sau soiuri decat parcelele gospodarite conversie. Prod use Ie biologice prime si un distinct in teren si pe planul de situatie. Evidenta contabila se va line distinct. de munca.3 ha orz de toamna . De regula.7 ha porumb siloz . financiar contabila. acreditarea ~i consultanta. Dupa in intreprindere conventionale. este interzisa prezenta agriculturii se vor depozita ~i valorifica separat.planul cadastral al intreprinderii. mai contine in anexa: .6 ha ovaz . cooperarea in productie. . Analiza chi mica anuala a reziduurilor toxice din produsele bio. Probleme de organizare forta a muncii: (fise tehnologice pe culturi ~i evidenta categorii de animale. Valorificarea produselor (marketing. va 17. computerizare). a unor materii Prezentam materiale caracteristice in continuare 0 0 cu obiectivele exemplu concret de conversie: Tara: Republica Federala Germania intreprinderea: Conducatorul F ehrenberg intreprinderii: Hans Appel 1988 Anul inceperii conversiei: Durata conversiei: 2 ani (anul Zero + 1 an) Suprafata agricola: 32 ha. de conversie ~i termene precise de complexa). Capital ~i rentabilitate.

pentru vaei. din intreprindere.eliminarea ehimiealelor . Miisuri de conversie: . adoptandu-se sistemul de fi eeologizat.sehimbarea asolamentului .eonstruirea unui padoe aeoperit. rasa Holstein. eu 50% dieotiledonate ~i 50% graminee.grajdul pentru vaci va eu leguminoase perene. porei pentru eonsum propriu. 4-5 t/ha la ovaz. 80 t/ha la 32 vaei de lapte. Cresterea animalelor: 47 grau si orz. .inscrierea in asociatia Bioland ~i respeetarea normative I aeesteia.Capitolul Il Conversia de la agricultura conventionalii la agricultura biologica Productii obtinute: 5-6 t/ha la porumb siloz. din care 4 vaei de reproductie. or 1) Lucerna in amestee eu ierburi perene 2) Lucerna in amestee eu ierburi perene 3) Grau de toamna 5) Sfecla furajera 6) Grau de toamna eu trifoi (alb) in cultura ascunsa + ingrasaminte verzi 4) Ovaz eu trifoi in cultura ascunsa 7) Cartofi + ingrasaminte verzi 8) Ovaz Asolament Leguminoasele dau pe pajisti. reprezinta peste 25%. + lucerna si iarba in cultura ascunsa de 8 ani.pajistile se vor suprainsarnanta . Sfecla ~i eartoful se fertilizeaza intretinere eu legarea ternporara a vaeilor la iesle. . astfel: . Urina ~i mustul se anului. Solul este aeoperit eu vegetatie tot timpul eu gunoi de grajd.

traieste si poate muri. 7% substante organice. 3. care sunt bine adaptate 'in zona si verificate pe un numar mare de ani.2.sporirea fertilitatii naturale. in zona de amplasare a intreprinderii. Ecoagricultorul. va tine cont de zonarea si microzonarea productiei agricole. Solul este un organism viu. STUDIUL ~I AMELIORAREA CONDITIILOR LOCALE DE MEDIU In atentia agricultorului biolog. acesta va veghea la pastrarea curata a mediului inconiurator ~i a biodiversitatii. se va inventaria fauna folositoare din zona etc. vor sta permanent conditiile locale de mediu. se vor construi cuiburi pentru pasari ~i ascunzisuri pentru reptile si arici. 25% aer ~i 23% apa. pasuni si fdnete CAPITOLULID CUL TIV AREA BIOLOGIC A A PLANTELOR: CULTURA ~. se vor pastra sanatosi. Substanta organica a solului este izvorul vietii ~i fertilitatii.48 Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. EI este format din 45% substante minerale. pomii si arborii razleti. MASURI DE AMELIORARE A SOLULm Masurile de ameJiorare a soJuJui in agricultura urmatoarele doua objective esentiale: . astfel: razoarele ~i tufarisurile se vor mentine 'in limite rezonabile.1.cresterea activitatii biologice din sol. se vor planta perdele de protectie. .PA~UNI~IFANETE 3. Astfel. cultivand numai acele specii ~i soiuri de plante ~i va creste numai acele specii ~i rase de animale. de aceea popoarele anglo-saxone au denumit sistemul de agricultura al carui obiectiv biologica vizeaza . care se naste.

dar mai ales rame. "batalia" pentru humus. cu miros de pamant de padure. bogat in textura mijlocie ~i un drenaj bun.mentinerea solului acoperit cu vegetatie tot anul (daca se poate si iarna) prin: culturi intercalate. Substanta organica este fermata din 85% humus. micro flora (bacterii. fapt pentru care piatra unghiulara a agriculturii biologice este humusul solului. .administrarea sistematica de gunoi de grajd . in asolament se vor introduce plante leguminoase in proportie de 25-33%. exista 0 0 parte ~i humusul din sol pe de alta stransa corelatie pozitiva. crustacei. cu treceri cat mai putine peste teren (treceti peste teren "in vdrful picioarelor"!). Solul se va lucra numai la umiditatea optima.evitarea cornpactarii solului. acarieni. principalul indicator al vietii biologice din sol). colembole. ingrasaminte verzi. mezofauna si macrofauna (protozoare. ci un rezultat al harniciei ~i priceperii omului. muIcire. fapt pentru care pe buna dreptate aratd-mi humusul tau ca sii-li spun ce fel de agricultor esti! Prima sansa care ni se ofera pentru a renunta la chimicale. Tipul de sol ideal pentru agricultura biologica este un sol de culoare bruninc hisa. nematode. pasuni sifdnete 49 principal este mentinerea sau cresterea cantitatii ~i calitatii substantei organice din sol. pastrand rentabilitatea intreprinderii este un continut bogat in humus. fapt pentru care se vor folosi tractoare ~i masini agricole usoare.eel mai important ingra~amant ~i ameliorator de sol din agricultura biologica. alge ~i ciuperci) reprezinta 4%. 10% radacini de plante si 5% flora si fauna solului ("inima" care mentine viata). agricultura organicd. Gunoiul de grajd se va completa cu ingrasaminte verzi. cartite.Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. intre flora ~i fauna solului pe de parte. miriapode. 0 se spune: 0 structura glomerulara. . iar 1 % este microfauna. actinomicete. cu anterior sunt: . in nici un caz "pe moale". cu rame ~i radacini de plante. Din acest 5%. Principalele masuri de ameliorare a solului in sensul celor prezentate . culturi succesive. Agricultorii stiu ca humusul nu este un dar al naturii (ca in padure).

pasuni # fdnete . . imediat dupa aratura ("Ce ari de dimineaia.a.lucrarea protectiva a solului. pe soIurile grele. discuieste dupd masa!").mentinerea pH-ului solului in limite optime (6-7).pentru completarea neeesarului de microelemente. . solului: • aratura superficiala (in nici un caz nu se va ajunge la orizontul 8) + afanare cu scormonitorul sau afanatorul. conditie care determina valorificarea integrala a macro. combinatoarelor. in general.drenarea solurilor cu exces de umiditate s. ASOLAMENTUL Planul de asolament este agriculturii realizeaza: biologice. • folosirea cultivatoarelor.3. • folosirea: grapelor cu discuri usoare. Pentru corectarea pll-ului se vor folosi.~i microelementelor de catre plantele de cultura ~i cresterea capacitatii de tamponare a solului. de-a lungul a 2-3 ani. Acest fapt face ca solul sa suporte mai bine conditiile climatice nefavorabile ~i eventualele greseli tehnologice. sapelor rotative etc.masuri ~i tehnologii antierozionale pe pante. cultivatoarelor-pieptene. 3. • lucrarea solului la: umiditatea optima. tuf vulcanic). • mentinerea solului.50 Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare. acoperit eu vegetatie sau cu materiale organice. . • scarificarea. . care inseamna interventii blande asupra grapelor-perie.. a IN AGRICUL TURA BIOLOGIC~. in doze de 200-500 kg/ha anual sau 500-1. 0 0 0 data eu gunoiul de grajd. data la 3-5 ani. grapelor vibratoare. amendamentele cunoscute. se administreaza !aina de roca (bazalt.500 kg. . in doze fractionate. granit. grapelor cu colti. dolomit. Activitatea biologica la un pH slab acid decurge cu intensitate maxima. veriga tehnologica hotaratoare in reusita printr-un asolament corespunzator se deoarece. Este bine sa administram amendamentele toamna.

crearea unor conditii optime pentru viata microbiana din sol.mentinerea fertilitatii solului. mai ales la gunoiul proaspat. In fiecare an se va intocmi balanta ingr~amintelor. experienta practica MINERALE iN AGRICUL TURA BIOLOGIC.mobilizarea substantelor minerale 0 din "camarile" solului.sporirea eficacitatii de combatere a buruienilor.Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare. iNG~AMlNTE piatra de incercare pentru toti agricultorii biologi. 51 . 3.4. . concomitent cu reducerea surselor de infectare. adica fabricarea "ad-hoc" de ingrasaminte minerale. Planul de fertilizare se va intocmi pentru intregul plan de asolament avandu-se in vedere atat cartarea agrochimica. faina de sange. gunoi de pasari.depozitarea gunoiului in gramezi mici. Pregitirea guneiulnt de grajd organice din resurse proprii. urina. Un plan de asolament adecvat este si putina maiestrie. . In agricultura biologica gunoiul de grajd se fermenteaza numai pe cale aeroba. prin 4 procedee: .1.\.afanarea solului si tmbunatatirea structurii. . pe platforma de gunoi sau la capatul tarlalei. . cat ~i intrarile ~i iesirile de substante nutritive.imbogatirea solului in humus si azot. In ceea ce priveste modul de administrare a ingrasamintelor in agricultura biologica se va respecta regula: "Diiputin si vino des!" Pregatirea (innobilarea) ingrasamintelor 3. Importanta creste in cazul acestor ingrasaminte. Intocmirea lui cere cunostinte teoretice. pasuni # fdnete .4. . Folosirea ingrasamintelor organice nu exclude posibile greseli. .sporirea rezistentei lao boli si daunatori a plantelor. Se pot face calcularii dozelor optime erori de supradozaj cu aparitia azotului in exces.

2. Pregatirea urinei fi a mustului de gunoi Urina ~i mustul de gunoi sunt ingrasaminte organice prezente in majoritatea intreprinderilor biologice. Pentru descompunere. intr-un mod .4. .10 ern ~i incorporarea sa imediata sub disc.depozitarea gunoiului in gramezi mari. avand intre ele canale de aerisire. este nevoie de apa si aer. . fiind un amestec de urina cu apa.3. in schimb urina impune mai multe operatii pregatitoare. moale cu tare. prin amestecarea lui cu pamant. nici prea mici. ffiina de roca. humus sau pamant bogat in humus. pamant sau fiiina de roca. Pregitirea Composturile composturilor sunt amestecuri ("cocteiluri") de resturi vegetate. compost vechi. 3. care activeaza fermentarea ~i cresc valoarea fertilizanta a ingr~amantului: gunoi de grajd bine fermentat. Compostul se obtine in prisme de compostare. plamadeala de urzica. 0 prisma bine alcatuita intra repede "in calduri" ~i nu mai este necesar sa fie lntoarsa. asezate direct pe sol. Fermentarea se produce direct in camp. in cantitati nici prea mari. Se amesteca ud cu uscat. intr-un strat subtire de cca 7 . compostul de gunoi se "injecteaza" cu compost copt sau preparate bacteriene. Prismele au latimea si inaltimea de 3 m. var stins. Amestecarea componentilor unui compost nu se face la Intamplare. Pentru grabirea fermentarii. Prisma se uda periodic cu plamadeala de urzica. piisuni sifdnete . destul de bine oxigenat. Administrarea se face cu masini de mare capacitate.52 Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare. ca urmare a amestecarii cu pamant. 3 dg/rrr'. Se numeste "compostare". lut.compostarea de suprafata consta in imprastierea direct pe tarla a gunoiului proaspat sau aproape proaspat. Cantitatea de gunoi care se da la hectar este de 15-30 t (/IDa putin si vino des!'').compostarea gunoiului in prisme de compostare.4. pe platforme betonate. Eventualele erori irnpun intoarcerea gramezii dupa cca 3 luni. 3. Daca mustul de gunoi nu ridica probleme deosebite de pregatire. fermentate aerob in prezenta unor ingrediente. nisip. afanat cu compact.

De regula. in urina bine pregatita. Oxigenarea sub presiune a urinei. adaugare de zeama de lut (preparata cu betoniera). pentru legarea amoniacului si reducerea mirosului. • adaptarea pompei de vacuum de la instalatia de muls. sau mina de paie (pentru transformarea azotului mineral in azot organic). dar volumul de ingr~amant aplicat se dubleaza odata cu cheltuielile de transport ~i de administrare. in locul diluarii cu apa. urina se amesteca cu apa in proportie de I: I. e. se administreaza la inceputul cresterii plantelor in mai multe reprize a 1O-15t1ha(adica 0 ploaie tina de 1-1. • instalatia de turbionare la suprafata. Se cunosc 5 instalatii mai frecvent folosite pentru oxigenarea urinei: • instalatia de oxigenare cu bule de aer. pasuni si fdnete 53 mai simplu. culoarea. acestea nu mor. adaugarea de pamant. c. Urina astfel pregatita se poate administra in oricare perioada a anului ~ipe orice vreme. adica sa nu contina mai mult de 6% substanta uscata. Apa leaga amoniacul ~i dilueaza toxinele. b.Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. Pentru 0 administrare usoara. Operatiile de pregatire a urinei sunt: a. • instalatia de insuflare a aerului.5 mm). astazi se prefera oxigenarea sub presiune a urinei ~i adaugarea de ingredienti valorosi. • instalatia de pulverizare. 1 roaba la 20-25 mJ de bazin. Criteriile de calitate a urinei sunt: mirosul. . d adaugare de compost copt sau balega uscata sau maruntita. urina trebuie sa fie "subtire". cu ajutorul unor cisterne de mare capacitate prevazute cu instalatii adecvate de imprastiere. care sa reduca la minimum pierderile de amoniac. temperatura ~ipfl-ul. daca se introduc rame. adaugare de mina de roca in asternut sau de bentonita in bazin. Majoritatea partilor componente ale instalatiilor de oxigenare se pot construi in gospodarie.

. cu doua sub ~i plante sensibile la ger.culturi acoperitoare . tara culturi cazurile cultura insotitoare. se foloseste trifoiul rosu. de furaje. . in mod obligatoriu. De regula. de sol (iama). biologica. ingri.culturi succesive.54 Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare. a Jipsei de rentabilitate.amintele agricultura. putin folosite La aceste ingrasaminte apeleaza atunci cand sola este epuizata sau "obosita" (dupa pomi. in agricultura pura.ingrii~aminte verzi in cultura premergatoare grope: plante rezistente la iemat (culturi acoperitoare) . piisuni ~ifdnete 3.ingrasaminte verzi. protejarea solului si a vietii microbiene. redus trebuie sa apeleze. vie. rezistente la iernat (culturi acoperitoare). ingra. sunt din ce In ce mai mult . ca urmare 0 verzi in ogor propriu. culturile insotitoare pot fi: .culturi furajere. culturile insotitoare pot fi: Dupa destinatie.culturi asociate. hamei). prasitoare sau in in se cu plante sunt . . . Intreprinderile tara zootehnie sau cu sector zootehnic verzi.ingr~aminte la ingrasamintele jngra~amintele verzi se clasifica astfel: verzi in ogor propriu. SISTEMUL DE iNGRA~AMINTE VERZI Daca.culturi premergatoare. Dupa epoca de semdnat. datorita urmatoareor imbogatirea solului in humus si elemente nutritive. sau succesiva.amintele clasifica astfel: verzi in cultura premergateare sau succesiva se a. ne referim sunt rare la sistemul cand motive: de ingrdsdminte se practica verzi.ingrasaminte verzi in cultura 0 asociata cultura ascunsa (asociere cu cultura neprasitoare). sursa suplimentara .5.

in lntreprinderile eu sector zootehnic dezvoltat. trifoiul de Persia.se incorporeaza usor -Ia inceputul iernii sau primavara timpuriu. Semanatura se face in miriste. cu cic1u bienal (trifoiste. dispar substantele inhibitoare de crestere ~i se poate semana. floarea soarelui etc. .Capitolul Ill. lintea pratului.asociere cu culturi nepriisitoare (cultura ascunsa). amestecul 200 (in Elvetia) etc. nemaifiind nevoie de tocare. Consideram interesant sa expunem rezultatele obtinute in urma unui .permit aratura de iarna. se lasa 3-4 zile pe loe. In ciuda unor dificultati tehnologice. Dupa 3-4 saptamani lncepe descompunerea. adeseori dupa sola de cereale + cultura ascunsa. masa verde se toaca cu masina de tocat vreji. . apoi se incorporeaza sub plug (cu antetrupita) sau sub disc. Iucerniera). dar si a nitratilor. urmeaza sola furajera de baza. In afara plantelor mentionate in tabel. trifoi tarator. Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. In primavara. sau eel putin 0 0 a doua aratura diseuire energica.)._au urmatoarele avantaje: . lintea pratului (Lathyrus cicera). . Plantele folosite eel mai frecvent sunt trifoiul rosu. Se cultiva: soia. fapt important pe solurile grele . lucerna.asociere cu culturi priisi!oare_{porumb. trifoi rnarunt. Permit aeoperirea solului iama impiedica spalarea in adancime a substantelor nutritive. b. este cea mai interesanta metoda. Se mai folosese frecvent amestecurile de trifoi cu ierburi: amestecu1 Landsberg. se mai folosesc: borceagu1 de primavara. bobul furajer. sensiblle la ger. dar ~i aeeasta ridica anumite pretentii tehnologice. trifoi alb. Prin adaugarea de gunoi fermentat sau urina. agricultorii biologi incearca sa gaseasca solutiile eele mai bune. lupinul dulce.. bobul furajer. in amestec sau nu cu ierburi. Folosirea lor impune in primavara. este grabita descompunerea. cartofi. imediat dupa cereale sau cartofi. timpurie. permitand semanatul culturilor din epoca I ~i II. pasuni si fdnete 55 folosite.se descompun rapid. trifoiul de Alexandria. ingra~amintele verzi in cultura asociata sunt de asemenea destul de mult folosite existand mai multe tipuri de asociere si anume: .

calcarul de alge. intre care amintim: faina de bazalt. in completarea ingrasamintelor organice. terenul se praseste mecanic si manual. 0 larga raspandire in agricultura biologica inregistreaza fainurile de roca. ingra~amantul se incorporeaza cu plugul. in malul de Nil se adauga fractia organica. ca ingra~amant foliar pentru pomii fructiferi. se seamana trifoiul: cu mana. din sacul de sernanat. faina de granit. vanadiu. fiind nevoie de analize chimice atente inainte de folosirea lor. se pot folosi ingriisaminu: minerale naturale.in grau. faina lui Thomas.inainte de sernanat. crom. pasuni sifdnete sondaj de opinie efectuat in Elvetia.Calcarul de alge (sub formii de /dina). In continuare prezentam cateva dintre lngrasamintele minerale naturale mai importante: . trifoiul rasare uneori nesatisfacator. dupa 3-4 saptamani de la recoltatul porumbului. faina de dolomita.56 Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. mijloc de prevenire ~i combatere a unor boli si daunatori.. contine: 32% ca 1ciu (solubil in apa). care si-au gasit intrebuintari multiple: ingr~amant complex. . faina de bazalt mai contine: cupru. iar in anii secetosi concureaza graul in ceea ce priveste apa. Cand porumbul are 20 ern. Desigur.70% din agricultori folosesc ingrasamintele porumbului ~i 50% in cultura cerealelor paioase. pe baza de studii agrochimice. In alte verzi asociate in cultura . seleniu. sulf etc. bogata in azot. zinc. cu semanatoarea sau chiar cu cultivatoarele hranitoare. . 2-3% magneziu si numeroase microelemente. Compozitia fainii de bazalt sau granit se aseamana cu compozitia chimica a malului de Nil. ingredient valoros pentru composturi. in Italia de Nord se foloseste dizolvat in apa. in cantitati cuprinse intre I0 ~i 100 mg/kg. tufurile vulcanice etc. nu toate rocile sunt valoroase pentru agricultura.la porumb se foloseste eel mai frecvent trifoiul marunt (galben). De mentionat faptul ca. nichel. privind culturile asociate folosire ca ingra~liminte verzi: . la nevoie echipat cu antetrupita. faina de fosforiti. faina de saruri brute de potasiu. kalimagnezia. innobilarea urinei etc. bor. . In plus.

prin absorbtia apei din tesuturile daunatorilor cu tegumentul moale. contine : fosfor 26. provine din macinarea bazaltului. pasuni si fdnete 57 tari se utilizeaza sub forma de pulbere de prafuit. iar. jngra~amant usor solubil si. calciu 48%. care produce mana la tomate ~i cartofi.Fii. Kalimagnezia. Contine 26% potasiu ~i 5% magneziu. 0 roca prove nita la . Amendament ~i ingrasarnant valoros. . Se foloseste ca ingra~amant de baza. contine: fosfor 16-20%. . pe de alta parte. magneziu 1. Se utilizeaza ca ~i calcarul de alge. magneziu 6. magneziu 1-4%. . din cariere. rezultat prin descompunerea cadavrelor ~i a excrementelor de pasari ~i animale din pestera cu acelasi nume. putandu-l inlocui pe acesta. Contine 9-25% fosfor. contine: potasiu 0. vii). facandu-se cu atentie. Actiune de ingrasare lenta. admis in agricultura biologica. care se descompune treptat sub actiunea acizilor huminici ~i a microorganismelor din sol).6%. . constatandu-se faptul ca. calciu 4550%. pe de-o parte.Fiiina de bazalt.4% ~i calciu 22%.Kalimagnezia. La noi in tara se cunoaste fosfatul natural de Cioc1ovina.Faina de fosforiti. Faina din calcar de alge (care se obtine din corali de alge rosii) nu este aceeasi cu faina din alge (care se obtine din alge brune. este un minereu. Zacaminte Predomina sulfatul de potasiu. Se foloseste ca ~i faina de fosforiti (ingrasamant insolubil. Din pacate.Neamt).Capitolu/ III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare.1 %. este putin folosit la noi in agricultura. usor asimilabi1.Fiiina de dolomitii. care se extrage si in tara noastra. se numeste patentkali. Se obtine din zacaminte naturale existente in Africa de Nord. Efectele fitofarmaceutice se. in afara efectului de ingrasare foliara are ~i 0 actiune pe prevenire ~i reducere a atacului ciuperci Phytophtora irfestans. precum ~i 0 actiune de indepartare sau prevenire a atacului de paduchi de frunze sau omizi. lipsita de sodiu (dupa purificare in fabrica). pe sol sau direct pe fiunze.na lui Thomas. Insolubila in apa. Este eel mai bun ingredient pentru compost. .explica prin schimbarea pH-ului de la suprafata frunzelor.8%. deci. uti1izarea lui naturale de potasiu se gasesc ~i in lara noastra (jud.

aceasta roca nu a fost destinata uzului agricol. eel mult se combat. . pasuni ~ifdnete randul ei din lava vulcanilor. dar este mai valoros decat aceasta intrucat are multe microelementej. dar netratat chimic. In agricultura biologica. in prezent stinsi. Tara noastra poseda zacaminte de bazalt. in calitate de ingr~amant.6. sunt produsele fitofarmaceutice admise in agricultura biologica. bolile ~i daunatorii nu se "starpesc". Eventualele preparate naturale posibil de folosit la tratarea semintelor. 3. 3. ci ele se controleaza. Prin caracteristicile ei fizico-chimice. faina de bazalt se utilizeaza astazi pe scara larga in agricultura biologica din tarile dezvoltate economic. singur sau in compozitie mai complexa (potasiu. deosebit de valoroase. Acolo unde nu exista aceasta posibilitate se poate folosi material biologic conventional. amestec cu alte preparate. SAMANTA ~I MATERIALUL SADITOR 0 ingredient pentru compost. CONTROLUL BOLILOR ~I DAUNATORILOR Pentru controlul bolilor ~i daunatorilor in agricultura biologica. Se interzice tratarea chimica a semintelor.Tuful vulcan ic.7. dar ~i iradierea sau tratarea acestora cu microunde. impotriva lor nu se "lupta" (nu se declara razboi). preparat fitofarmaceutic. inca In principiu. fier ~i poseda zacaminte bogate de tuf vulcanic. Se interzice folosirea de seminte sau material saditor obtinut prin manipulari genetice. ca si dolomita. dar pana in prezent. deodorant pentru zemurile din plante. . fiind certificata ca atare. se foloseste in stare macinata.58 Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare.Romania putin exploatate. samanta ~i materialul saditor trebuie sa provina din intreprinderi biologice. Este admisa inmultirea plantelor "in vitro". se interzice utilizarea pesticidelor de sinteza chimica.

alegerea celor mai rezistente specii ~i soiuri. . . adaposturi etc. procedee ~i preparate pentru combaterea bolilor si Metodele preventive de combatere sunt celemaiimportante. lacuri). aerul. gandaci).ameliorarea solului: humus. . succesive ~i a celor acoperitoare de sol. bine adaptate in zona.7.strivirea oualor sau chiar a unor omizi. apa. pH. ~l Metodele curative de combatere. la boli. cuiburi.crearea. . . a) Mijloacele jizico-mecanice se refera la: . . apoi cele cu efect de omorare. se vor folosi dupa epuizarea celor preventive.fertilizarea organo-minerala echilibrata.). de biotopuri umede. mai ales in legumicultura. .1.igiena fitosanitara. ~i in . .strange rea unor daunatori ~i oparirea acestora (limacsi. mai intai cele "blande" (cu impact minim asupra mediului). oxigenate (paraie.ca medicina umana sau veterinara. dupa cerinte.lucrarea protectiva a solului. pdsuni # fdnete diunitorilor in agricultura biologica 59 3.practicarea culturilor asociate.protectia mediului inconjurator: solul. .asolament armonios. dimineata ~i strangerea gandacilor de mai sus. balti. structura.alegerea justa a plante lor asociate. daunatori. . Enumeram cateva dintre acestea: .controlul buruienilor.scuturarea pornilor. . daca este posibil. . .cunoasterea faunei folositoare de pe cuprinsul intreprinderii protejarea acesteia (perdele de protectie. mlastini mici.semanatul sau plantatulla epoca optima. Metode. ger ~i seceta. activitate biologica intensa.CapitolullII. . pe .amplasarea justa a culturilor. Se vor avea in vedere rezultatele de cercetare ~i observatiile practice a mii ~i mii de cultivatori. Cultivarea biologicd a plante lor: cultura mare. cu multe leguminoase.

toamna si primavara. .varuirea pomilor de doua ori pe an. . paduchi etc.razuirea scoartei pomilor deasupra unor folii P .instal area de inele cleioase sau braie-capcana in pomicultura. .instalarea de capcane c1eioase.E. piisuni $i fdnete . cele infectate cu virusuri.sterilizarea masculilor cu ajutorul radiatiilor. impotriva mustei cireselor. Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. precum ~i strangerea cuiburilor de omizi.instalarea de capcane biologice: pat1i de plante.a. . sau plase.strangerea fructelor mumifiate. de culoare galbena. in sol.distrugerea virusurilor prin termoterapie etc. pe sol. . bacterii sau ciuperci care circula in planta (produc ofiliri rapide sau lente).instalarea de capcane feromonale.. fructe tuberculi s. .60 folii de polietilena. in beciuri si depozite.instalarea de curse mecanice pentru soareci ~i sobolani. pasarilor ~i a cartitelor. ..tratarea solului cu aburi in sere ~i eventual in solarii.) .instalatie pentru culesul mecanic al gandacilor de Colorado. c) Mijloacele refers la: biologice ("viu contra viu") sau combatere biologica se plantelor prin culturi de meristeme (previne sau elimina .instal area de benzi argintii. se ard (nu se composteazal). . b) Mijloacele biotehnice se refera la : a . .inmultirea infectia).instalarea unor aparate de produs zgomote. . . ca sperietori impotriva pasarilor. impotriva rozatoarelor.taierea unor paqi de planta atacata (fainare. . oparirea sau destinarea acestora pentru distilat sau pentru consumul porcilor. . .strange rea plante lor bolnave. mustei morcovului ~i a musculitei albe. Capcanele se strang ~i se oparesc. .mulcirea cu paie sau rumegus a capsunilor. .strangerea zilnica a fructeJor cazute.

pl-l-ul de la suprafata frunzelor si. de crescatorie. . care indeparteaza sau reduc atacul unor boli sau daunatori (usturoi.atragerea animalelor ~i insectelor folositoare prin crearea unor conditii bune de hrana ~iadapost. in fapt. lastari de soc etc).folosirea faunei utile. este folosirea mijloacelor microbiologice de combatere. cu preparate obtinute din anumite microorganisme vii (virusuri. Apa de sticla este un preparat alcalin. bacterii. la preturi accesibile. acest fel de apa de sticla se poate cumpara de la drogherii. Contine silice solubila.1. . din metodele preventive. la fabricarea anumitor sapunuri ~i in calitate de conservant pentru oua. craite. Preparate care protejeazd sau fortified plamele impotriv« atacului unor boll Acest procedeu de combatere face parte. in plus.7. ciupercile Beauveria. telina. Virin EKS pentru buba verzei.semanarea sau plantarea de plante-sanitar.7. dar inca destul de scumpe ~i se refera la combaterea anumitor daunatori. de care se leaga efectul de fortificare. 3. levantica. condurasi. este un silicat de sodiu sau potasiu. o metoda de combatere biologica mult folosita in tarile dezvoltate economic. care sunt moderne.2. Ea schimba deci. Descriem 4 preparate dintre cele mai utilizate: Apa de sticld. Preparate fitofarmaeeutiee naturale 3. Thuringin sau Dipel pentru omizile de frunza si viermii de fructe. menta. intr-o stare ceva mai diluata. Entomophora $i Vertcillium. ciuperci). cu un pH cuprins intre 11 ~i 13. pii~uni # fdnete 61 .2. care paraziteaza ~i omoara unii daunatori: Granusal irnpotriva viermelui merelor.Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. a musculitei albe etc. in aceasta ultima calitate se foloseste silicatul de sodiu. afidelor si. respect iv. in unele tari. eficace. care se obtine prin topirea cuartului in prezenta sodei sau a carbonatului de potasiu. ceapa patrunjel. salvie. ca ~i sapunul. impotriva gandacului de Colorado. . pelin.. Apa de sticla se foloseste pentru protejarea lemnului impotriva focului. Virin EKS impotriva omizii paroase a stejarului. cimbru.

Modul de folosire este acelasi cu eel utilizat in cazul daunatorilor. sporind mult efectul insecticid a) fainii de bazalt (do lomita. primavara ~i vara timpuriu. prin stropirea pomilor fructiferi. Concentratia cea mai utilizata este de 0. sare cristalina. Factorii care ingreuneaza utilizarea apei de sticla in protectia plantelor sunt: . iritanta pentru ochi (se vor utiJiza ochelari de protectie). de culoare violet-inchis. sau la tratarea semintelor (0. de exemplu. actioneaza preventiv (protejeaza) si. de asemenea. Pentru prevenirea atacului de boli se utilizeaza in concentratie de 1- 2%.aparatura de stropit trebuie spalata imediat dupa intrebuintare. din apartamente (tratament efectuat prin pensulare). In contact cu substrate organice elibereaza oxigen. . Faina de bazalt. altfel apa de sticla se usuca ~i poate astupa lancile ~iduzele. De asemenea. calculandu-se un timp de pauza de eel putin 3 saptamani. trandafirii).62 formeaza 0 Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. cu multa .apa de sticla nu trebuie sa ajunga pe suprafete de sticla (geamuri. care dezinfecteaza. fiind deseori utilizata pentru infectii in gat (apa de gargara). pentru prevenirea atacului de boli.1-0. sticla de ceas). Permanganatul de potasiu.5%. Produs slab toxic. Preparatul se foloseste de mult timp in pomicultura unor lari. curativ (ornoara). protejeaza frunzele ~i lastarii impotriva infectiilor cu ciuperci. apa.01%). Intrucat formeaza pete opace. pe care gasim in farmacii.5%.3%. Se spala usor de pe frunze. pentru a se usura spalatul fructelor. Previne sau franeaza extinderea micozelor si bacteriozelor. Este. In calitate de adeziv se va utiliza in concentratie de 0. apa de sticla ar putea da bune rezultate in combaterea paduchilor testosi la plantele cu frunze tari. uneori. cenusa) la combaterea gandacului de Colorado. din cultura cartofului. sau ca adeziv pentru sulful muiabil sau zeama bordeleza. pasuni si fdnete pelicula greu penetrabila pentru sporii ciupercilor. in cazul cand se foloseste in 0 unor fainari (vita de vie. ochelari. combaterii Este 0 Actiunea curativa se manifesta. concentratie de 1. Solutiile cu apa pateaza tesuturile si pielea.

15%. Faina de bazalt are tuturor daunatorilor care ataca 0 exceptionala capacitate de indepartare a organelor vegetale. Lecitina vegetala. in concentratie de 0. este un sulfat dublu de aluminiu ~i potasiu.5% poate produce arsuri pe frunze. pasuni sifdnete 63 Peste 0. Timp de pauza: 3 zile.2. care se administreaza saptamanal pe frunzele plantelor. Actiunea . care se pot administra cu pompele de stropit Principala metoda de administrare ramane._se foloseste in concentratie de 1-3%. dar gradul fm de macinare (particule sub 20 microni) asigura formarea unor suspensii fine.4%). intrucat. prafuirea. Pudra cristalina.Capito/u/ III Cu/tivarea biologicd a plante/or: cu/tura mare.2.7. 3. Gustul este foarte acru ~i foarte astringent. Alaunul se foloseste in industria hartiei. lara miros. inclusiv exteriorul daunatorii-sugatori. dupa evaporarea apei (urmare a insolubilitatii in apa rece). asemanatoare zaharului. Plantele trebuie stropite eel putin cu 3 saptamani inainte de recoltarea partilor comestibile. mar. previne in mod eficient atacul de fainare la castraveti. Prin stropirea solului se previne atacul de melci. Preparate care indepiirteazii diiuniitorii A/aunu/ sau piatra acrd. apoi se adauga apa rece. pana la 10 1 (adica 0. eel mai bun bazalt este eel care are un pH intre 10 si 11 si un continut in silicati de cca 50%. frunzele se spala mai greu. cu 25% lecitina din soia. capsuni ~i trandafiri. Stropirile de prevenire se repeta la intervale de 3-4 zile. adica 100 . Nediluat. este bine sa evitam folosirea alaunului la legume Ie varzoase ~i la verdeturi.300 g la 101 apa. Faina de baza/t. la prepararea pieilor ~iin vopsitorii. se administreaza impotriva paduchilor de frunza ~i omizilor. 0 stropire cu alaun line paduchii "departe" timp de 2-3 luni. Netoxic pentru om ~i nepoluant pentru natura. care se extrage din zacaminte (sisturi naturale) sau se obtine pe cale industriala. Faina de bazalt nu este solubila in apa. Din acest punct de vedere. Se cunoaste preparatul german "BiobJatt". Efectul repelent se explica prin cristalele de alaun. Reteta este urmatoarea: 40 g alaun se dizolva in putina apa fierbinte. insa. care apar pe frunze ~i pe corpul insectelor. din bauxita si caolin.

de contact. de la slab acid (preferat de majoritatea daunatorilor ~i agentilor patogeni) la slab alcalin. de calitate. care ranesc corpul insectelor. .inhibarea nutritiei. alaturi de masura privind introducerea in fabricatie a sapunului de potasiu.7.schimbarea pH-ului de la suprafata frunzelor. in sfarsit. Iran.2. Pyrethrum cinerariaefolium) Piretrul este 0 crizanterna salbatica. ce se acumuleaza in cantitati indestulatoare numai in conditiile florei spontane. Efectul acaricid este numai satisfacator. face eficace Proprietati asemanatoare.3. faina de bazalt are ~i 0 actiune secundara de dezodorizare. Ie au ~i faina de dolomita sau cenusa de lemn. dar ~i la cele folositoare. a fainii de bazalt se explica prin: . cu faina de bazalt. pdsuni ~ifdnete complexa de prevenire ~i combatere a daunatorilor. . Guatemala. piretrina . dar nu egalabile. Totusi. in rastimp de 48 de ore. Piretrina este un insecticid natural. Consideram ca. piretrina. cu 0 raspandire mai mare in Kenya. rnecanica. dar ~i a bolilor.actiunea directa. care este fermata din esteri ai acidului crizantemic. motiv pentru care utilizarea piretrinei se recomanda numai in situatii extreme. avand ca principiu activ. industria mica rornaneasca ar trebui sa i~i inceapa "campania" de sprijinire a agricultorilor biologi prin producerea fainii de bazalt ~i a unor aparate de prafuit. ceea ce explica costul relativ ridicat al preparatului. cu efect de soc si spectru larg de actiune. Produce paralizia nervilor la insectele daunatoare. 3. 0 respectiv de neutralizare a mirosurilor specifice plantelor. Preparate care omoara daunatorii (insecticide) Piretrina (extract din florile de piretru. Marele avantaj al piretrinei este degradarea ei rapida in natura. ne vorn feri de contactul prelungit cu picaturile. ceea ce impotriva daunatorilor care ataca interiorul organelor vegetale. coastele Dalrnatiei. vaporii solutiei de stropit. astupa ochii ~itraheele.64 Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. aceasta din urma in masura in care poate fi foarte fin cernuta. ca urmare a prezentei cristalelor de cuart. Nu este periculoasa pentru albine ~i pentru animalele cu sange cald. a cristalelor de cuart.

actiune lecitina. Parexan. gandacului albe. Detia plaga. Nu distruge ouale. Florestin. are se foloseste la combaterea taunilor. respectiv nicotina. EI este foarte bogat in substante tanante. Intre substantele amare se remarca quassina. grupa a III-a) nu egaleaza sintetice. casa. cu actiune insecticida. ca vermifug ~i chiar ca tonifiant pentru stomac.). care este in cantitate de I . Piretroidele piretrina. Denumiri comerciale emulsionabile. Se poate amesteca cu dar nu se poate amesteca cu produsele sapunul de potasiu. Permetrina. dimineata. ~i a altor daunatori. Ambush s. cicadelor moliilor slaba impotriva afidelor (paduchii de frunza). galicoli. sub forma de aschii mici. importul de Bio. rotenona ~i alcaline (zeama paduchelui ~i musculitei miniere. Pentru tara no astra. pentru stropit au in general concentratia utilizate in tlirile din vestul Europei: Spruzit. Lemnul de Quassia se importa maruntit. Mod de folosire ~i actiune ca la piretrina. Denumire comerciala: Sabur. dar depasesc multe alte chimicale din acest punct de vedere. Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. Timp de pauza: 3 zile. tripsilor. ecologice. Cvasia (extract din lemnul plantei tropicale Quassia amara). pasuni sifdnete se descompune total in produsi inofensivi. Are lanes ~i daunatorilor bordeleza. Isathrina. faina de bazalt). Piretrina se livreaza sub forma de concentrate prafuit sau fumiganti. pulberi de de sulful muiabil. care poate inlocui chinina.1%. Cvasia este urmatorul 0 fiertura. Incepand cu anul 65 1949. care se obtine din 50 g aschii ~i 5 1 apa dupa de seara panli mod de lucru: mai intai se lasa lemnul la inmuiat. 0 eel putin pentru gradinile de liinga Rotenona (extract din radacinile plantei tropicale Derris elliptica. numite piretroide (Decis.Capitolul Ill. (insecticide sub raportul compatibilitatii Fastac. in amestec cu piretrina. In America. Pyreth etc. apoi se fierbe lemnul in apa de inmuiere. S-a folosit ~i in medicina umaria. De multe ori se foloseste 0 actiune insecticida mai puternica dedit piretrina. Piretrina este eficace impotriva: de Colorado.a. pe pasuni. Solutiile 0. s-au moderat descoperit ~i a inceput fabricarea piretrinelor toxice. Sanoplant. atata timp cat gandacul de Colorado va continua sa constituie pulbere de piretrina ar fi pe deplin justificat. Biocid.

ca lesie. Neudosan. ~i in mici pulverizatoare. Actiunea fungicida se explica. cu alte cuvinte avem de-a face cu un sapun de potasiu concentrat. Nu afecteaza intr-un mod 0 consistenta fluida (lichid sau pasta). . livrandu- se in butoaie de 40 1 pentru biofennieri. inclusiv mustele din casa si din grajd. Dupa prima extractie. prin alcalinizarea pH-ului de la suprafata frunzelor. protejand insectele folositoare. in acest domeniu. ca si in cazul fainii de bazalt. pentru biogradinari. caustica (hidroxid de sodiu). Dupa racire. Are 0 consistenta fluida. Actiunea asfixianta a sapunului este inferioara celei create de uleiurile minerale. inc1usiv albinele. se filtreaza si se adauga restul de apa. Fiind lips it de orice urma de toxicitate. ca insecticld de contact ~i ingestie. Siipunul de potasiu. de regula. Timp de pauza: 3 zile. Actioneaza mai lent decat piretrina. se poate folosi ~iimpotriva paduchilor testosi ~i paduchelui lanes. Extractul se poate pastra un sezon. este unul din cele mai vechi insecticide ~i se pare ca. in canistre bine inchise. Sapunurile solide se fabrica cu soda . lernnul se usuca putandu-se folosi pentru inca 2-3 extractii. spre deosebire de sulful muiabil. Cvasia se utilizeaza in stare nediluata. Prin adaugare de sapun de potasiu 1 % ~i spirt 2%. se poate folosi si in zilele sau orele cu arsita. nu se stabilesc timpi de pauza. care se fabrica folosindu-se. Cele mai potrivite sapunuri pentru combaterea insectelor la plante sunt sapunurile de potasiu. pentru combaterea multor daunatori. Sapunul de potasiu. hidroxidul de potasiu ~i care au. pdsuni ~ifdnete litru. este un exemplu de felul prin felul in care industria poate veni in sprijinul agriculturii biologice. stiinta nu si-a spus inca ultimul cuvant. Are actiune selectiva. Preparat total inofensiv pentru om ~i animale.66 Capitolullll Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. avand o compatibilitate deplina cu frunzele plante lor. acarienilor (tara sa apara fenomenul de rezistenta) ~i a musculitei albe. Este un preparat produs de firma Neudorff din Gennania (maroa inregistrata). Preparatul Neudosan se utilizeaza in concentratie de 2% cu eficacitate foarte buna impotriva paduchilor ~i puricilor de frunza. care din punct de vedere al compozitiei chimice contine 51% saruri de potasiu ai unor acizi grasi naturali.

de calitate. se agita energic. drogherii. rapita etc. fabrici cu profil chimic. . Daca apar picaturi de ulei la suprafata apei. Se amesteca energic continutul cca 20 minute. Saponifiearea se realizeaza in eea 5 minute. depinde de felul acizilor grasi pe care ii contine. timp de 10-12 ore. de preferat ermetic. la foe constant. Daca nu dispunem de hidroxid de potasiu. Lesia trebuie sa aiba 0 greutate specifica de 1.180 g/cmc. dupa care se introduce sticla lntr-o baie marina. tumandu-se peste ele 10 1 apa.70°C). timp in care se amesteca mereu. la cald. care se pastreaza in vase lesie cu greutatea specifica de 0. picatura care se dizolva imediat si total (tara sedimente). 67 Inainte de a prezenta doua retete de preparare a sapunului de potasiu in gospodarie. astfel: 4 kg grasime animala ~i 1 kg soda caustica se introduc tntr-o oala (cazan). Se fierb impreuna 2. Nu se stabilesc timpi de pauza. in vederea unei raciri lente. Se toarna lesia peste amestecul din sticla si se agita energic eu un betisor. sunt caustice!) ~i 33 g apa calduta. se adauga 50 g spirt denaturat (poate fi ~i medicinal) si se agita energic. apoi la foe moale. Pentru a se pastra consistenta fluida (ca smantana) a sapunului pe timp indelungat. putem prepara un sapun de casd. Sapunul lichid de potasiu se prepara dupa urmatorul mod de lucru: Se introduc 100 ml ulei vegetal (soia.606 din 20 g hidroxid de potasiu (tablete de la farmacii. astfel incat putem introduce pentru putin timp degetul (60. pasuni si fdnete semnificativ insectele folositoare. Se inveleste oala cu prosoape. Se obtine cca 1 kg sapun-pasta.Capitolul III Cultivarea biologicii a plante lor: cultura mare. in. se continua agitarea. verde-galbuie sau galbuie ~i ca actiunea sa insecticida . Se prepara 0 0 data cu spirtul si 175 g glicerina. Sapunul pasta de potasiu se prepara in felul urmator: se topesc intr-o oala 500 g untura de porc. se poate adauga inchise. atentie. dupa care se adauga 300 g lesie de potasiu (hidroxid de potasiu). sa mai spunem ca sapunul de potasiu poate avea 0 culoare verde. la 50° C. Se stinge focul si.) ~i 70 ml spirt denaturat intr-o sticla de lapte de 1 I. pentru omogenizare. Incheierea saponificarii se verifica prin tumarea unei picaturi de sapun intr-un pahar cu apa (de ploaie sau apa moale).5-3 ore. din care prima ora la foe iute. pe bazd de sodiu. cand amestecul s-a mai racit.

paduchii lanosi.ie complexa impotriva omizllor Impotriva omizilor se poate prepara 0 solutie complexa in felul urmator: se amesteca 300 g sapun de potasiu sau de casa. Daca nu este destul de curat. Uleiurile parafinice. adulti) prin asfixie. Actiunea asfixianta este superioara sapunului. deoarece. In sapunul de casa destinat protectiei plantelor.5 1 spirt denaturat. Uleiurile parajinice. se taie in bucati si se scoate din cazan. Inainte de a stinge focul. paduchii testosi. Se poate incerca si impotriva larvelor gandacului de Colorado sau.68 Capitolul III Cultivarea biologicii a plante lor: cultura mare. nu se introduce sare de bucatarie.7.5 1 apa rece. precum ~i pentru a largi spectrul de actiune. omizile. se toarna peste sapun 1-1 . Acest lucru poate duce. Pentru a spori actiunea insecticida a sapunului. devenind mai greu levigabila. Alaturi de faina de bazalt. mai usor suportate de plante. impotriva paduchelui ldnos. Solu. 0. fractia uleioasa lise rupe" partial de apa cu care a emulsionat.Ele actioneaza asupra insectelor (oua. paduchii de frunza cenusii (fainosi) etc. Saponificarea s-a incheiat picatura de sapun se dizolva complet intr-un pahar cu apa. dupa spalarea cazanului). 1 lingura var ars ~i 1 lingura sare de bucatarie. adaugandu-se aceeasi cantitate de apa rece (bineinteles. in cazul folosirilor abuzive. 3. dar rara sa se faca abuz.4. pentru 10 1 apa. Cu un astfel de preparat se pot combate acarienii. la astuparea organelor de respiratie ale plantelor . se topeste din nou. se mai numesc ~i masini albe. fapt pentru care sunt admise in combaterea integrata. pasuni # fanete 0 amestecand din cand in cand cu cand 0 lopatica de lemn. larve. Asupra tegurnentelor moi ale insectelor actiune distructiva directa. care sunt mai putin poluante . sapunul de potasiu trebuie sa constituie primul pilon de sprijin. prin pensulare. fiind deschise la culoare. care favorizeaza depunerea impuritatilor ("nisipului"). Cu aceasta solutie.2. in urma stropirii. errnetica. pe care industria romaneasca urmcaza sa il ofere agricultorilor. in solutia de sapun se adauga 1-3% spirt denaturat. formand in jurul acestora se exercita si 0 0 pelicula fina. Dupa ce s-a intarit. se stropesc plante Ie in cazul unor atacuri putemice de omizi defoliatoare. sunt uleiuri minerale cu un continut ridicat de hidrocarburi parafinice.

se mai adauga detergent. Acest subcap ito I poate fi incheiat cu un citat din opera lui Albert Howard: ''Nu parazitii sunt adevdrata cauza a boli/or plante lor agricole. US-92. Se amesteca energic. . Uleiul parafinic rornanesc. pdsuni si fdnete 69 (Ienticelele scoartei.in pomi cultura. Este mai rentabil sa ne procuram produsul de la inspectoratele judetene pentru protectia plante lor sau de la fitofarmaciile satesti. 3.sulfatul de eupru (max. cu implicatii negative asupra longevitatii.5% detergent lichid din eel folosit la spalatul cu rnasina. . pentru a preveni infectiile primare eu rapan.2-0. Preparate care omoari virusurile.5% pentru stropiri la pomi .Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. este acela ca aceste uleiuri afecteaza ~i insectele folositoare.zeama sulfocalcica (culturi perene). respectiv stomatele frunzelor).2%. 3 kg/haJan.7. ci greselile noastre tehnologice" . care este inceputul dezmuguritului. . Un alt motiv pentru care nu trebuie sa utilizam uleiurile minerale in mod abuziv. eulturile de halnei ~i cartofi. este produs de OLTCHIM Ramnicu Valcea ~i se foloseste in concentratie de 1. viticultura.sulful muiabil. numit si ulei spindel.3. substanta activa) .arenarinul (extract din flori de pai. putem prepara in gospodarie un ulei emulsionabil. ciupercile (grupa "fungicide") Cateva preparate mai importante sunt: . La nevoie. prin adaugarea a 0. asa-numita faza "urechiusa de soarece" moment in care. Ca urmare a folosirii lor iarna sau primavara timpuriu. sub forma de zeama bordeleza sau oxiclorura de cupru. uleiul se poate comb ina cu oxiclorura de cupru (Turdacupral) in concentratie de 0. Daca ne putem procura parafna lichida. cu efect impotriva unor bacterioze ~i viroze). Este foarte important sa se respecte momentul optim de tratare. Se face proba cu apa. Nu sunt toxice pentru om ~i animale. bactertile. nu se stabilesc timpi de pauza.

in cazul cerealelor paioase.pieptene cand plantele sunt in faza de 3 frunze. acela de "planta insotitoare". mentionam: .a. . combaterea termica si combaterea manualii. Are latime mare de lucru (6 m) ~i ca preventive de combatere sunt cele mai importante si obligatoriu de folosit.prasitor tip pieptene. in principal. care este un cultivator special pentru pra~it cu distanta mica intre randuri. cu urmatoarele utilaje: . La nevoie.cultivatorul pentru plante tehnice. cele cu talie mica s. Reducerea recoltei se compenseaza prin cresterea pretului de vanzare.folosirea unor soiuri cu crestere viguroasa. misurile .densitatea optima de semanat. se folosesc cele curative: combaterea mecanicd. . .fertilizarea echilibrata. pasuni si fdnete 3. ci Ie stimuleaza cresterea sau activeaza viata microbiana a solului (buruienile leguminoase. mai ales la dezmiristit.mulcirea. .plugul tara antetrupita. . . sau a grapei .perie. Combaterea mecanicd. in ti\rile europene de limba germans se foloseste in locul termenului de "buruiana''. Astfel. buruienile taratoare. inainte de rasarire. in completarea masurilor preventive.asolament optim.).70 Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare.folosirea tngrasamintelor verzi. . devine posibila utilizarea cultivatorului . ~i in cazul buruienilor. .cultivatorul .S. in special pe terenurile cu pir.cultivatorul pentru cultivartie totala. Dintre acestea. CONTROLUL BURUIENILOR BIOLOGICA t N AGRICULTURA Deoarece unele buruieni nu numai ca nu concureaza plantele agricole.folosirea culturilor asociate. se efectueaza. In aceasta situatie. pe terenurile putemic imburuienate se poate introduce semanatul in randuri simple sau in benzi de doua randuri. . culturile neprasitoare se pot transforma in culturi prasitoare prin adoptarea unor scheme adecvate de semanat.

. . se realizeaza cu ajutorul instalatiei cu propan lichid. portabile. Temperatura Solul se incalzeste Fiind costisitoare. mai mici. unelte Wolf. termica Exista ~i instalatii de se pot folosi si s-a raspandit la ardere ieftine. 3. inainte de semanat. NOTIUNI DE PRATOTEHNICA BIOLOGIC. poate deservi mai multe intreprinderi. se aerisirea telinei ~i activarea vietii a pasunii. Timpul de pasunat pe grapeaza pentru imprastierea cat mai variate. cultivatoare cu se roata. pentru a se favoriza pe toata suprafata. .grapa cu discuri. folosire solului. se vor efectua excrementelor. Cutitele au trei pozitii de lucru: deasupra solului (pentru turita. In fiecare an se va incepe pasunatul pe alta 0 parcela.Capitolu/ III Cultivarea biologicd a plante/or: cultura mare. ascutite la capat si fixate pe arc. . La parcela va fi de 4-6 zile. pentru suprafete Combaterea zapezii. imediat dupd semanat. plantele medicinale si aromatice.9. Se va urmari prin toate rnijloacele rnentinerea unei cornpozitii floristice 0 intensiva suprainsarnantari periodice. Instalatia poate lucra in adancime. Dupa pasunat.grapa vibratoare. se practica frecvent in agricultura biologica. S-au conceput diferite tipuri de sape ergonomice.~.70°C. In agricultura biologica. de exemplu). Combaterea manuala a buruienil or. pentru a usura munca. Combaterea termicd a buruienilor. superficial in sol ~i mai addnc in sol. Timpul de pauza intre doua cosiri sau doua mare. In culturile de plante neprasitoare foloseste oticul. pentru curatirea doar cativa centimetri de ardere este de 50 . montara pe tractor. pentru ca in covorul vegetal pasunari va fi suficient de speciile de sa se instaleze si sa se mentina vigoare mai slaba. porumb si sfecla. Acestea a buruienilor cultura legume lor. precum ~i dupa rasarirea culturii. Epocile autoinsamantarea de taiere a ierbii se vor altema. folosirea erbicidelor este interzisa.perie (sefoloseste inainte de semanat sau plantat). pasuni # fdnete 71 organe active niste cutite subtiri.grapa .

plante ~i va compara datele cu limitele maxime admise. apa. In pragul iernii se recomanda mulcirea pasunilor ~i fanetelor cu gunoi paios. vor fi pietruite sau asfaltate. cand miristea este mai inalta ranul se usuca mai repede. organul de inspectie va indica efectuarea de analize periodice la sol. 3. pentru a mentine densitatea pajistii ~i pentru a se evita introducerea in nutret a sporilor de mucegaiuri. se admit cele pe baza de polietilena ~i propilena. pomirea timpurie in vegetatie. in primul rand spori de Aspergillus j1avus. De asemenea. ORGANIZAREA TERIRORIULUI PROTEJAREA AGRICOL. raspunzator de aparitia in ran a alfatoxinelor. Cosirea se efectueaza dupa amiaza sau seara. apei. razoare intelenite. Inallimea de taiere nu va fi prea jos. aerului ~i vegetatiei. pomi razleti. cat ~i in afara acesteia. Organizarea terenului agricol poate fi facuta in doua moduri: conventional (monoton) si ecologic (diversificat). CONTROLUL POLUAruI. precum ~iviata solului. cand iarba a acumulat energie luminoasa maxima. Solele lucrate biologic se vor delimita in mod foarte clar. tufarisuri. amt in cuprinsul intreprinderii. Acolo unde exist! suspiciune de poluare. Ca materiale plastice. Materialele plastice pe baza de PVC (policlorura de . inguste ~i cu alveole de asteptare. pasuni # fdnete Folosirea ingrasamintelor naturale prelungeste viata ierburilor. ceea ce influenteaza pozitiv rezistenta ierbii la iernare. Drumurile de camp.10. Tehnologiile de cultura vor avea ca obiectiv principal reducerea drastica a poluarii solului. Cosirea ierbii se va face imediat dupa perioada de crestere intensiva. iar raportul proteine/energie din. SOLULUI. A APEI ~I A AERULUI iN ZONA Organizarea teritoriului agricol va viza mentinerea unui peisaj natural cu perdele de protectie. deoarece microflora de descompunere de la suprafata solului se reduce.ratia de furajare se irnbunatateste. biotopuri umede etc.72 Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare.

pii$uni sifdnete vinil) nu sunt admise. iar fata de drumurile de camp. La nevoie se vor infiinta perdele de protectie. combinate chimice. ci vor fi predate intreprinderilor Defrisarile prin ardere sau arderea paielor trebuie reduse la minim. Urina sau mustul de gunoi nu se vor administra toamna tarziu sau iama. Se va evita amplasarea culturilor in apropierea unor resurse de poluare (fabrici de ciment. exceptie facand speciile perene unde slimanta ~i materialul saditor pot proveni ~i Imediat dupa recoltare se va efectua conditionarea productiei. 3. Gunoiul proaspat se va administra inainte de pomirea in vegetatie a plantelor. Distanta fala de soselele nationale va fi de minim 50 m. Materialele 73 plastice uzate nu vor fi arse pe teritoriul de colectare.11. care nu se va depozita in gramezi mici si se va avea mare grija pentru a nu veni in contact cu substante care 0 - in anul cu recolta. Ambalajul nu trebuie sa . pot murdari. intr-un spatiu Dupa conditionarea inc his. fenne zootehnice etc. Samdma si materialul saditor vor proveni din intreprinderi de la intreprinderi conventionale. intreprinderii.). materiei prime aceasta se usucd. CUL TIV AREA BIOLOGICA. A PLANTELOR AROMA TICE SI MEDICINALE Cultura plante lor medicinale ~i aromatice este 0 activitate foarte spacializata. Umiditatea finala trebuie sa fie de 8 %. de minim 5 m. drogul va avea temperatura mediului din spatiul de ambalare. iar ca sursa de incalzire se va utiliza curentul electric sau gazul metan. biologice. Se va evita consumul exagerat de apa de suprafata sau de adancime. La uscarea materiei prime tratamentele chi mice sunt categoric interzise Nu se recomanda 0 mdruruire exagerata. De asemenea se va evita procesul de saraturare a solului. fapt pentru care consultanta este obligatorie.Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare. Inainte de ambalare.

Se vor efectua controale saptamanale privind conditiile de pastrare. Depozitarea se va face la intuneric. Zona de recoltare trebuie bine delimitata geografic. se considers parte a agriculturii biologice. iar recolta poate fi certificata daca: suprafetele de provenienta nu au fost tratate in ultimii trei ani cu substante interzise.74 Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare. Activitatea de cules trebuie bine documentata ~i sa permita un control eficient. pasun: si jdnele EI trebuie sa protejeze perfect drogul de influenta contina substante daunatoare. . luminii. Zonele de recoltare trebuie sa fie departe de arealele cultivate in mod conventional. in loc uscat ~i racoros. culesul nu afecteaza stabilitatea ecologica a zonelor naturale ~i nu pericliteaza existenta speciilor. Culegerea de plante. ciuperci ~i fructe din flora spontana.

asternut din materiale naturale.Capitolul IV Tehnologii biologice privind crestererea animalelor 75 CAPITOLUL IV TEHNOLOGII BIOLOGICE PRIVIND CRE~TEREA ANIMALELOR 4.tehnologiile Referitor trebuie de crestere eonforme cu cerintele naturale ale speciei.grajdurile nu se vor eonstrui pe gratare sau acestea se vor desfiinta.furajare echilibrata. .iluminatul artificial va fi reglementat de organele de control.spatii de liniste. . .aer ~i apa proaspete. . . GENERALITATI La baza cresterii pentru animale trebuie sa stea: .posibilitati sporite de miscare. . prin urmare animalele din turma nu vor fi crescute . aeestea . la - pasune.protejare impotriva vanturilor si ploilor.umbra.animalele sa aiba posibilitatea de a iesi in aer liber si. sa se caraterizeze . . . pe cat posibil. . . .materialele Marimea comportamental izolat. .corelarea eu suprafata de teren agrieol disponibila. de constructie turmei nu a grajdurilor trebuie sa sau cotetelor influenteze nu trebuie sa contina substante potential toxice . la conditiile prin: de stabulatie in cresterea animalelor.1. negativ modelul al speciei.respectul pentru animale.lumina natural a.

Sistemul de pasunat cu ajutorul pastorului electric este interzis. la pasune. Pasarile trebuie sa aiba posibilitatea sa scurme. De retinut faptul ca. incarcatura optima cu animale. Scroafele vor fi inchise eel mult 14 zile dupa fatare. Tehnologii biologice privind cresterea animalelor Taurinele vor fi crescute in sistem nelegat sau cu legare temporara. In general. este de 1 UVM!ha sau 0. raportate la substanta uscata .2. odihna de noapte fiind de minim 8 ore.7 UI (unitati de ingrasamant) la hectar. in masura posibilitatilor . indepartarea coamelor si marcarea cu inele. Se va line cont de obligativitatea intreprinderea ca minim 50 % din necesarul de furaje sa provina din proprie. In domeniul producerii furajelor se recomanda cooperarea intre doua sau mai multe intreprinderi biologice. Transhumanta si practicile nomade sunt acceptate numai pe terenuri neinfectate cu chimicale. Palmipedele trebuie sa dispuna de apa. Grajdurile de pasari vor dispune de lumina naturala. . iNCARCATURA CU ANlMALE LA HECT AR In agricultura biologica. 15 % pentru porci si 20 % pentru pasari.76 Capitolul IV. Impiedicarea piciarelor sau legarea la taru~ in timpul pasunatului sunt de asemenea interzise. scroafele trebuie sa aiba acces zilnic in aer tiber. Rasele trebuie sa fie bine adaptate la conditiile locale.10 % In cazul rumegatoarelor. Cresterea pasarilor in baterii nu se admite. Scurtarea ciocurilor si aripilor se va evita pe cat posibil. Porcii trebuie sa aiba acces la padoc cu asternut si. Singurele manipulari admise asupra animalelor sunt: castrarea. Ouatul se va face in cuibare. paoa in momentul in care se va dispune in totalitate de furaje biologice. rara iluminat artificial. fiind interzise manipularile genetice ~i transferurile de embrioni. Reproducerea animalelor se va realiza numai pe cale naturala. 4. De asemenea vor dispune de spatii inierbate sub voliere. Scurtarea dintilor si taierea cozilor sunt interzise. sa ciuguleasca si sa se odihneasca pe capre de lemn. scurtarea cozilor la miei. se admite achiztionarea de furaje conventionale intr-o anum ita structura ~i in limite maxime.

in cazul oilor se admite _pastoritul nomad.3.Capitolul IV Tehnologii biologice privind crestererea animalelor 77 4. nutret succulent. controlorii pot aproba folosirea laptelui praf. Se interzice alimentatia porcilor cu nutret concentrat. produse prin sinteza chimica este limitat. Viteii vor primi lapte integral pana in saptamana a 8-a. Ratia de furajare se va stabili in functie de varsta animalelor si productivitate. Porcii vor primi obligatoriu fibroase ~i vor avea acces la pasunat. in anumite situatii speciale. 0 cornpozitie floristica . a stimulentilor chimici. astfel incat ieslea sa fie in permanenta plina. la discretie de nutret fibros: ian. pasunatul se va completa cu ian. cu mentiunea ca. Nu se admite furaj proteic de origine animals. Consumul de vitamine ~i microelemente. a ureei si a inlocuitorilor proteici. in situatii exceptionale in alimentatia mieilor se admite: laptele praf. care trebuie sa aiba foarte bogata. cu exceptia proteinei din lapte. in alimentatia taurine lor se va urmari ca acestea sa dispuna. inlocuitorii de lapte sau laptele de vaca conventional. avand ca obiectiv prioritar pastrarea unei stari de sanatate bune. boabe de cereale. Vara. lara adaus de antibiotice sau alti ingredienti chimici. Este interzisa cu desavarsire utilizarea antibioticelor. lama ratia de ian va fi orientativ in jur de 3 kg/cap de vaca/zi. Furajul de baza pentru taurine Ie la ingrasat va fi porumbul siloz. Nutretul concentrat in cazul taurine lor va fi format din sroturi de cereale ~i boabe de leguminoase. sare ~i creta. ALIMENTATIA Furajele utilizate in hrana animalelor vor corespunde cerintelor naturale ale speciilor. mim de mazare furajera sau/si mina de lucerna. paie. Ratele. ian murat. Pasarile vor primi mina de soia. gastele ~i curcile trebuie sa consume si ele nutret celulozic. in cazul sacrificarii lor camea se va vinde la conventional. dar numai pe suprafete controlabile ~i in baza unui jurnal de pastorit. Ei vor primi de asemenea. in padoc vor exista: mina de roca.

greselile in cazul animalelor.puii de maximum de 25 kg. La cumparare purceii trebuie sa aiba minim 6 saptamam si nu mai mult de management) acestora. Se vor prefera rasele lent crescatoare. usturoiul ~i semintele de in. In limita a 10 % din de animale din agricultura numarul de animale existente In intreprindere. .4. urzica maruntita. 4. In scop preventiv. floarea de ran.pentru a evita suferinta inutila. PROBLEME SANITAR .5. bolile vor fi tratate numai Acestea nu se vor folosi niciodata se vor folosi cand nu exista alta 0 saptamana. pentru toate speciile de animale sunt considerate: faina de lucerna. Se vor folosi numai medicamentele prin homeopatie. Achizitionarea pasarilor se va face.78 Capitolul IV Tehnologii biologice privind cresterea animalelor Ca produse medicinale naturale. . Tratamentele alopatice Chimioterapia se admite doar in urmatoarele situatii: .VETERINARE in cazul aparitiei de imbolnaviri cauzele (de regula. .viteii pfma la 4 saptiimani daca s-au hranit cu colostru ~i lapte integral. Sunt admise urmatoarele exceptii: . alternativa. trebuie stabilite si masurile de eliminare a naturale. 4. ACHIZITIONAREA DE ANlMALE Toate animalele cumparate. din intreprinderi cumpararea specia1izate. cu prioritate.pentru a salva viata. se admite conventionala. trebuie sa se nasca ~i sa provina de regula. din intreprinderile care practica sistemul de crestere la sol. fitoterapie ~i acupunctura. Daca acest lucru nu este posibil. cu padoc In aer liber.

document supus controlului.6.pentru parazitoze endemice. cu exceptia podelei. Animalele carora Ii se ia sangele. . acid formic. Ele vor fi insotite de un ingrijitor. APICULTURA BIOLOGIC\. Se vor respecta timpii de pauza dupa medicatie.Capitolul IV. Pentru podea ~i peretii exteriori. se va avea in vedere stresarea minima a animalelor. sex). Transportul pe roti (rutier. daca nu exista medicamente naturale eficiente. Peretii interiori. care sunt dubli fata de agricuJtura conventionala. In ce priveste cresterea bilogica a albinelor este de remarcat faptul ca. lut. toate materialele de constructie a stupului vor fi naturale: lemn. se adapa si Ii se asigura asternut. In timpul transportului. Tehnologii biologice privind crestererea animalelor 79 . Taierea aripilor albinelor este interzisa. feroviar) nu va dura mai mult de 8 ore. La abatoare. TRANSPORTUL ANIMALELOR ~I SACRIFICAREA TransportuJ animalelor ~i sacrificarea trebuie astfeJ efectuate incat sa se reduca la minim stresul ~i suferintele inutile. ProduseJe farmaceutice de sinteza sunt interzise. Vaccinarile sunt permise prin efectul legii sau in cazul unor boli endemice. Nu se vor transporta impreuna tipuri diferite de animale (specie. Hrana suplimentara va contine 90 % ingrediente naturale ~i se foloseste numai in prag de iarna. mijloacele de impregnare nu vor contine compusi toxici (se recornanda ulei de in). acid lactic. La alegerea metodei de tratament. 4. inainte de sacrificare. paie. Pentru igiena stupului se admit: Bacillus thuringiensis. In timpul transportuJui se vor administra tranchilizante. varsta. se vor anestezia in mod eficient.7. Teritoriul cules va fi unul ecologic ~i acesta trebuie sa asigure necesitatile populatiei de albine. acid acetic. animalele se furajeaza. animalelor Ii se vor creea conditii de odihna. Toate masurile sanitar-veterinare vor fi consemnate in jurnalul de sanatate. nu se vor trata cu mijloace de impregnare. iar durata sangerarii nu va fi mai mare de 45 de secunde. 4.

pentru a nu se distruge enzimele.80 Capitolul IV Tehnologii biologice privind cresterea animalelor acid oxalic. La prelucrarea mierii. . toxice. La recoltarea mierii nu se vor folosi substante repelente. aceasta nu se va lncalzi la peste 40°C. Apicultorul trebuie sa intocmeasca un plan pastoral. in apicultura conversia dureaza I an.

in conditiile actuale in care suprafetele ocupate cu vii si livezi s-au diminuat si faramitat in parcele mici. Introducerea metodelor modeme de combatere pe baza de avertizare prin sisteme informationale pentru principalii agenti patogeni ca. rapanul la mar. pe baza noului concept denumit combaterea cuprindere mai larga. in culturile efectuate in sere ~i in plantatiile de tip nou de pomi si vita de vie. in primul rand. Intrucat numarul de tratamente cu substante chimice a Iuat amploare pe masura intensivizarii culturilor hortiviticole. au permis scaderea numarului de tratamente la vita de vie de la 8-121a 4-6 pe an.Capitolul V Principii noi privind combaterea daunatorilor in horticulturii boli/or si a 81 CAPITOLUL V PRINCIPII NOI PRIVIND COMBATEREA BOLILOR ~I A DAUNATORILOR iN HORTIVITICULTURA Lupta impotriva bolilor ~i daunatorilor a inceput sa fie privita cu optica. ecologice ~i toxicologice. care foloseste toate metodele tehnice in scopul de a mentine populatiile daunatorilor ~i agentilor patogeni la un nivel cat mai scazut. Baicu. depasind 8-12 tratamente in livezi ~i vii sau peste 15 tratamente in culturi de sera. factorii naturali. cu referire ~i asupra buruienilor. explica conceptul de combatere integrata ca un complex de metode de control care foloseste. Acest concept a fost definit de FAO (1967). agroecosistemul s-a diversificat . mana la cartof etc. Conceptul combaterii integrate a bolilor ~i daunatorilor (lPDM). pentru a nu produce daune economice Pe de alta parte. se bazeaza pe efectele colaterale negative ale protectiei chimice a plante lor ~i pe transferul unor principii ecologice in domeniul protectiei plante lor (T. 1996). de exemplu. pe liinga alte metode corespunzatoare cerintelor economice. mana vitei de vie. Organizatia Internationald peruru Controlul Biologic (OICR). ca un sistem de control al boli/or $i daunatorilor integrate 0 alta 0 ~i care are in contextul agroecosistemelor. aceasta a avut urmari grave asupra ecosistemelor ~i in privinta poluarii produselor.

fainarea. micoparazitilor. dar severitatea atacului masura economics importanta. prin intensitatea culturilor. urniditate. ci ~i bacteriile. privind combaterea bolilor si a daunatorilor in horticultura importante schimbari in frecventa si intensitatea atacului producandu-se agentilor patogeni si daunatori.). fungii. a daunatorilor. combaterea integrata line seama de un numar mare de factori. eel mai scazut nivel de stabilitate in privinta biodiversitatii. durata sezonului de cultura ~i scopul culturii (pentru fructe.82 Capitolul V.). Dupa M L. concurenti ai agentilor patogeni importanti. cat ~i a buruienilor. in planul general al ecosistemelor. Daunele produse de diferiti agenti patogeni si daunatori nu afecteaza intotdeauna nivelul recoItei intr-o invelisului foliar. Tratamentele masive cu pesticide pot diminua nu numai agentii patogeni sau daunatori. entomofagi ~i diferite artropode avand. daunele prod use de agentii patogeni sau daunatori sunt mai reduse fala de sistemul monoculturii. omogen si unilateral infolosinta. prin monoculturi ~i schimbari in structura speciilor si sortimentului dupa un numar mare de ani. datorita caracterului sau static (constructii de sere. paoli la 20-50 ani in cazul plantatiilor de pomi ~i vila de vie. superioritate asupra antagonistilor. gandacul de Colorado etc. seminte. Sectorul hortiviticol reprezinta. Vanden Bosch (1981). viennii. paianjenii ~i alte insecte folositoare in descompunerea materiei organice. influenteaza atat diversitatea agentilor patogeni. de 30-45 zile. ramele. Principii no. fotoperioada etc. plantatii de durata mare). durata culturii de la foarte scurta. radacini etc. protozoarele. Astfel. in agroecosistemele mai stabile (pii~uni). Cultivarea pe suprafete mari creeaza conditii favorabile pentru agentii patogeni ~i daunatori care sunt mai greu atacati de pradatori parazitoizi. in acelasi timp. Exista un numar relativ redus de boli ~i daunatori care afecteaza gray recoltele (mana.). sensibilitatea ~i rezistenta plantelor la factori de stres. Flint # R. In unele situatii sunt mult mai grave daunele produse fructelor decat cele produse . astfel: factori de clima (temperaturi extreme.

sau Aleochara bilineata Gyll. comercializa 14 pradatori. de nivelul de sensibilitate al speciei. cu aplicarea principiilor sistemului integrat. au inceput sa surprinda fazele vulnerabile in procesele de dezvoltare si reproducere. Combaterea unor daunatori ~i agenti patogeni importanti se realizeaza ~i prin folosirea de pradatori ~i parazitoizi ai acestora. Studiile aprofundate privind etiologia agentilor patogeni ~i a daunatorilor. . care urmaresc obtinerea de recolte bogate ~i de calitate. unde se constata cazuri de adaptare a parazitilor pe unii portaltoi sau unele soiuri. in cazul Laspeyresia pomonel/a in Moldova se cunosc 72 specii parazitoide (Babidorich. iar monocultura li sporeste frecventa. cazuri in care nu se respecta rotatiile. Aceste constatari au determinat gasirea unei solutii de combatere a bolitor ~i daunatorilor. Astfel. Este yorba despre culturile de tomate ~i. s-au pus la punct metode noi de combatere a cancerului bacterian la pomi prin folosirea preparatelor de Agrobacterium Agrobacterium vitis la vita de vie in momentul plantarii. Tehnologiile agricole modeme cu caracter intensiv. De asemenea folosirea frecventa a unor fungicide pentru combaterea manei la vita de vie a dus la favorizarea atacului de fainare. Astfel. Aceasta situatie este ~i mai pregnanta in cazul plantatiilor de pomi ~i villi de vie. dar si de nivelul tehnologiei de cultura. 1983) si 38 de specii de pradatori. in faza de larve nematozii sunt combatuti prin tratamente cu abur (in sere).Capitolul V Principii noi privind combaterea bolilor si a daunatorilor in horticulturii 83 este in functie de conditiile climatice. S-au creat cultivari foarte productivi cu diferite nive1e de rezistenta la patogenii mai importanti. pentru export si la producatorii comerciali cu suprafete mai mici. Firma" BIOBEST' din Olanda in 1994. 1996). au produs schimbari esentiale in densitatea populatiilor ~i intensitatea atacului agentilor patogeni (T Baku. radiobacter sau Fluturele verzei (Pyeris brassicae) poate fi cornbatut cu Trybliographa rapae Westw. castraveti in sera sau pe mari suprafete. insa dozele mari de azot ~i densitatea mare ii fac sensibili la 0 serie de patogeni ~i paraziti cum sunt mana ~i afidele.

84 Capitolul V Principii noi privind combaterea bolilor si a daunatorilor in horticultura Tratamentele pe baza de avertizare s-au extins la peste 100 specii de agenti patogeni si daunatori (1. A. Problema centrala in sistemul luptei integrate 0 constituie introducerea de cultivari rezistenti la boli ~i daunatori. . In conceptul combaterii integrate punctul de plecare it reprezinta. mult mai gray fala de riscurile formarii de micotoxine sau fitoalexine induse de agentii micotici. Baicu. Sistemul luptei integrate se bazeaza pe asocierea armonioasa a unor metode diversificate de combatere. cat ~i cele cu actiune sistemica. Poleakov # W Ebert. In lucrarea "Principles of integrated pest and disease management" T Baicu (1996). /996). pe baza unor analize ~i probe de plante si paraziti sa se studieze frecventa ~i intensitatea atacului. Capacitate a patogenilor ~i parazitilor de a produce daune poate fi diminuata in permanenta. iar aplicarea lor sa se faca prin metode selective ~i in contact minim cu mediul inconjurator. In protectia plantelor pe baza de substante chimice sunt din ce in ce mai frecvent recomandate prod use cu toxicitate scazuta ~i persistenta redusa. In analiza oportunitatii si rentabilitatii tratamentului conform principiilor combaterii integrate. prezinta 0 serie de formule de analiza ~i calcul al oportunitatii unor tratamente in functie de intensitatea # frecventa atacului. in cazul exploatatiilor mici si mijlocii. atat cele de contact. identificarea acestora ~i stabilirea masurilor de combatere in stransa relatie cu protectia mediului prin reducerea la minimum a pesticide lor. este important ca. daca se actioneaza asupra echilibrului pozitiei lor in agroecosistem. cunoasterea biologiei patogenilor ~i parazitilor. Riscul de a nu efectua nici un tratament este. uneori. datorita toxicitatii remanente. 1983). chiar mai mult decat cele prod use de reziduurile de pesticide (I'. dar si de aspectele economice privind costul substantelor pesticide. dar ~i fitotoxicitati i. Principiile agriculturii biologice exclud folosirea pesticide lor. dar ~i de efectul poluant asupra produselor. pe baza unor inspectii efectuate de agenti profesionisti. se va line seama de costul acestora.

Foarte adesea combaterea mai buna protectie dar 117 chimica ~i cea biologica sunt antagoniste. In special In combaterea 0 rase lor rezistente la pesticide si. avind ceea ce unele particularitati inseamna folosirii Eficienta ~i 0 anumita sensibilitate se bazeaza metodelor acestora integrate la stresuri abiotice.). produse dar numai biologice. asocierea combaterii de combatere este mult mai mare. situatie unica. active. in acelasi timp furnizeaza a organismelor benefice. antagoniste. 0 85 fiind ecosistem. Kozar ~i colab. serie de metode biologice 70 zoofagi sunt prezentate antibiotice numar un redus pentru intre rezistenta unor cultivari ~i combaterea chimica poate sa existe sinergisme. fizice pur chimice ~i restrangerea ~i agrotehnice. in special unor feromoni. microorganisme combatterea disponibile. (1989). ~i virusuri F. Ferrari ~i colab. daunatori. (1990) au elaborat un model metodologic aplicativ pentru lupta integrata (tabeluI5. Lupta integrata abandonarea lor.1.. 100 de pentru practic.Capitolul V Principii noi privind combaterea bolilor ~i a daunatorilor in horticultura Orice masura trebuie considerata In contextul intregului important sa cunoastem faptul ca fiecare cultura este pe variate cu metode metode biologice. prezinta specii de insecte ~i alti daunatori. 0 folosind De asemenea. . de combatere. ~i sub stante biologic peste sunt.

captatoare de spori).1. indivizii paraziti: prezenta de reziduuri care indica activitatea parazitului (scuame. coloniile vii. captare de spori. metode de creare de "confuzii".conservarea faunel utile ("Mastrap" .dendrochirurgia .86 Capitolul V. feromoni "Traptest"). Principii noi privind combaterea boli/or si a diiunatorilor in horticulturd Tabelul 5. fertilizare. indivizii activi. se veri fica parametrii climatici.protejarea de adversitati meteorologice . prelevare de esantioane. roaturi.utilizarea de bioinsecticide (Bacillus thuringie nsis) .lansarea de pradatori Si parazitoizi . se verifica densitatea populatiei (capcane sexuale.utilizarea de principii active (selective) contra patogenului si fitofagului . 1990) Fazal Diagnoza Identificarea stadiului fenologic al plantei Identificarea parazitului Cercetarea inamicilor naturali prezenti in mediul ambiant ~i aprecierea frecventei lor Operatiuni: se nurnarli ouale. taieri. nimfe. excremente). fitofagi parazitati ~i cercetari asupra hiperparazitilor depasirea pragului: capcane sexuale. larve. parametrii climatici lucrarile solului. Model metodologic aplicativ pentru lupta integrata (dupa Ferrari si colab.protejarea de ranire . irigare . insecticide regulatoare de dezvoltare: metode "autocide" Faza a II-a Verificarea conditiilor ambientale Cercetari ~i determinari asupra praguJui interventie de referitoare la parazit Determinarea momentului de interventie in functie de prezenta organismelor utile Faza a III-a Interventii Agronomice Fizice Faza a IV-a Integrarea si planificarea interventiilor Chimice Biologice Biotehnologice .eliminarea organelor vegetale vatlimate . oua.

dar ~i in gradinile de pe langa casa". Legumicultura permite prin specificul sau cultivarea intensiva a terenului eu 2-3 culturi pe an. cum ar fi: culturile de camp. LEGUMICUL TURA iN CONTEXTUL AGRICUL TURII BIOLOGICE 6. se foloseste in hrana animalelor. radacini).Capitolul VI Agroecosistemul legumicol. dar ~i cu cele pomicole. utilizarea prod uselor secundare- .1. in succesiune. astfel. Legumicultura are relatii multiple cu alte ramuri ale agriculturii. Pe langa recoltele propriu-zise (fructe. asigurand. dar poate fi utilizata ~i pentru producerea de composturi. in exploatatii comerciale mari. solarii. dar si prin asocierea a 2-3 specii in acelasi cicIu de cultura. foarte multe specii legumicole produc ~i 0 cantitate importanta de masa verde care. afectand sau deranjand cicIurile biologice ale agentilor patogeni sau ale parazitilor.. rasadnite si in camp deschis). recicIarea elementelor nutritive. Marea diversitate de specii anuale cu perioade de vegetatie scurte (2-3 Juni) sau mai lungi (pana la 6-7 luni) asigura 0 iN mai buna stabilitate a agrosistemului. uneori. mijlocii ~i mici. frunze. viticole ~i zootehnice. atat prin utilizarea unor asolamente si rotatii mixte. Legumicultura in contextual agriculturii biologice 87 CAPITOLUL VI AGROECOSISTEMUL LEGUMICOL. IMPORTANT A PRODUCERII LEGUMELOR CONTEXTUL AGRICUL TURII BIOLOGICE Una din cele mai intensive ramuri ale horticulturii este legumicultura. deoarece producerea legume lor se face tot timpul anului in spatii adapostite (sere. tulpini. numarul celor polifagi fiind mai restrans. Apa ~i sarurile minerale sunt extrase prin sistemul radicular care difera de la 0 specie la alta ~i care lasa in solo cantitate foarte mare de materie organica fiind astfel favorizata dezvoltarea microorganismelor ~iin general viata in sol.

cu mari pierderi de energie termica. lipsa de etanseitate. combinata cu fertilizarea cu solutii nutritive. dar ~i surse de destabilizare a agroecosistemului si de poluare a mediului sunt: degradarea actualelor constructii in sere. Pentru modernizarea constructiilor ~i a materialelor de sera. ~i a daunatorilor. prezinta avantajul actiunii inghetului asupra solului ~i formelor de rezistenta a agentilor patogeni ~i a daunatorilor. cu utilizare primavara si toamna. cat ~i pentru microorganismele din sol. cat si prin folosirea unor spatii temporar disponibile (primii 2-3 ani de plantatii) ceea ce asigura 0 sporire a diversitatii in cadrul agroecosistemului. argile. Culturile de legume efectuate sub adaposturi de polietilena. in conditiile actuale ale perioadei de tranzitie. reducerea bolilor. prin pradatori etc. scurgerea excesului de elemente fertilizante in panza de apa freatica. utilizarea composturilor. Cultura legume lor in camp are 0 bogata traditie. Cauzele cresterii pretului de cost al productiei. aceste spatii nu beneficiaza de ploi ~i in cazul unei aerisiri defectuoase se creeaza conditii de stres amt pentru plante. perfect reciclabil si utilizarea tehnologiilor modeme cum ar fi: irigarea prin picurare..88 Capitolul VI Agroecosistemullegumicol. poliuretan. are implicatii ecologice deosebit de grave privind reciclarea materialelor inerte. Cu toate acestea. cresterea pH-ului solului la peste 8 etc. Tendinta actuala pe plan european. se pune problema inlocuirii solului cu materiale inerte. de introducere a culturilor lara sol si inlocuirea solului cu substraturi artificiale ca: vata minerala. evaeuarea prin drenuri a exeesului de umiditate. Legumicultura in contextual agriculturii biologice reziduale. Solutia nu poate fi decat extinderea treptata a culturilor pe substrat organic. desi este justificata pe termen scurt prin obtinerea de productii foarte mari si de calitate. eu cerinte foarte variate fala de conditiile . la nivelul suprafetelor apreciabile de sere de care dispunem. in afara de cerintele extraordinare de investitii pentru constructii. caracterizata fiind printr- o mare diversitate de specii ~i soiuri. etc. prin crearea de hibrizi ~i soiuri rezistente. deoarece temperaturile ridicate din timpul verii sau condensul ce se formeaza primavara devreme sau toamna tarziu favorizeaza atacul agentilor patogeni.

Aceasta interactiune este evidenta in cazul polenizarii speciilor de catre insecte sau prin vant. de asemenea. ALEGEREA TERENULUI Mentinerea fertilitatii solului pe termen lung este una dintre indatoririle cele mai importante ale agricultorilor. alegerea terenurilor sanatoase (nepoluante). Unele specii se cultiva rara irigare in zonele cu pluviometrie asigurata. de asemenea. in ambele situatii culturile legumicole sunt influentate de agroecosistem si. vinete. pentru culturile de consum sau pentru producerea semintelor si. in primul rand. utilizarea hibrizilor F 1 este costisitoare ~i riscanta si se practica pe scara redusa numai la tomatele timpurii. Pentru infiintarea culturilor de legume in camp. in special in partea de nord a tarii (cartoful. a unor soiuri rezistente si a unor tehnici specifice. Pentru satisfacerea cerintelor personale. . in micile gospodarii.2. in partea de sud a tarii. cu respectarea echilibrului agro-ecosistemului ~i grija fata de mediu. soluI este in permanents lucrat ~i ameliorat prin utilizarea gunoiului de grajd ~i a composturilor menajere.Capitolul VI Agroecosistemullegumicol. principalul criteriu fiind asigurarea apei (irigatiei). varza). pepeni). precum ~i mari consumatoare de substante nutritive. fiind conditionata economic de folosirea unor tehnologii superioare ~i de posibilitati de export. de exemplu. pentru efectuarea unor culturi legumicoe pe mari suprafete. terenurile se aleg cu deosebita atentie. Practicarea unei legumiculturi biologice urmareste. altele sunt termofile (tomate. iar necesarul de apa este asigurat din panza de apa freatica de la diferite adancimi. Legumicultura in contextual agriculturii biologice pedoclimatice. Deoarece sunt specii pretentioase in privinta fertilitatii solului si a regimului de irigare ~i drenaj. 6. radacinoasele. un regim bun de umiditate este 0 89 conditie esentiala pentru obtinerea unor productii mari si de calitate superioara. it influenteaza. in protectia plantelor care devine dificila de controlat pe plan general.

ceea ce permite obtinerea de productii mari. foqa hidrografica. precum ~i optim de umiditate. ale straturilor solului (a stratului dar ~iconditiile social(traditie. totusi. tractoare mai usoare. textura solului. latimi de lucru mai ample. in ce priveste: grosimea ~i insusirile fizico-chimice invelisul vegetal a1 terenului. exista tendinta diminuarii numarului de lucrari. Trebuie efectuata 0 analiza atenta a calitatii terenului. largi. in primul rand sa se tina cont de amplasarea s-a geografica.90 Capitolul VI Agroecosistemul legumicol. unele masini care etc. continutul in calcar ~i reactia solului (PH). de munca. afanate s-a demonstrat prezenta radacinilor la adancimi vii din sol traiesc in stratul relativ mari. un aport regulat de substante organice mareste numarul ~i varietatea organismelor in terenurile Compactarea nerespectarii vii din sol. fondatorul agriculturii biodinamice a afirmat. periodic. el trebuie mentinut aerat. trebuie. Pentru practicarea unei agriculturi biologice nu pot fi acceptate: ."roca mama"). pedoclimatica.). Stratul de sol nu trebuie sa fie deranjat. cu presiune joasa. humic. viermi etc. combinatoare solului. Legumicultura in contextual agriculturii biologice Rudolf Steiner. penetrat de radacini si activo Observatiile precedente sunt confirmate de faptul ca: cea mai mare parte din organismele superior (superficial). ca "pdmdntul este un organism viu". economice orografica. La alegerea terenului. tehnica moderna agricola prevede efectuarea de lucrari superficiale anuale ~i aeratie profunda. fata de caile de acces si departarea falii de pietele de valorificare.). in scopul evitarii tasarii respects insusirile solului (pneuri dubIe. insecte. Exista. amplasarea etc. solului ~i inactivarea vietii organismelor ~i folosirii unor din sol se datoreste mecanizdrii intensive a lucrarilor momentului masini grele. fertil ~i stratului mineral . activitatea biologics (fungi.).

un teren apreciat ca "bun" trebuind sa contina 2% humus pentru culturi de camp ~i eel putin 6% humus pentru legume. prin aplicarea de mulci de acoperire sau prin ingrasaminte verzi de scurta durata. Se poate calcula ca pentru fiecare 1% de humus prezent in sol exista 1 000 kg azot la hectar.). Humusul rezulta din descompunerea substantelor vegetale ~i animale. erbicide (Simazin. astfel ca ele . in in ce priveste solurile sarace in humus. rotatie si clima. rara drenaj. sodiu. terenurile grele. continutul in humus de schimb fiind foarte mult influentat de tipul solului. 0 serie de elemente nutritive. metale grele etc.. Cd etc. cu orice pre].). o activitate biologica optima in teren presupune 0 buna crestere a plantelor. Contine multi hidrati de carbon si N. in timp de circa 3 ani ramele sunt in stare sa mobilizeze in intregime terenul. cu continut mare in clor. Se poate obtine cu 0 0 crestere a humusului brut in terenuri doza ridicata de compost matur si prin fertilizare cu ingrasaminte verzi.) Cel mai important indicator al "vocatiei terenului" pentru practicarea legumiculturii biologice este continutul in humus. Mult mai recomandata este acumularea humusului din sol prin aport de mici cantitati de compost (nu prea matur). ce contin metale grele (Pb. la un hectar de camp sau gradina. trebuie aplicate mas uri speciale special trifoi. care dupa Sir Albert Howard. terenurilesaraturate. deoarece 0 crestere a continutului in humus. heptaclor etc. de aer ~i elemente nutritive al solului. Se poate calcula ca. Excrementele ramelor contin pot produce: de 5 ori mai mult azot solubil. DDT. Atrazin etc. poate fi foarte costisitoare. sunt capabile sa produca t 2-15 t excremente. cu nivelul apei freatice la 2-3 m. sunt prezente circa 600 kg de rame. terenurile cu remanent! in pesticide (substante organo-clorurate.Capitolul VI Agroecosistemullegumicol. Humusul amelioreaza bilantul de apa. Legumicultura in contextual agriculturii biologice 91 terenurile cu umiditate excesiva.

Cultivarea gradinii prin metode biologice are ca unnare posibilitatea de a favoriza activitatea biologica a terenului. In terenul cultivat dornneste regula "mananca si vei fi mdncat". Cu cat sunt mai multi fungi In sol. Unele bacterii sunt importante prin facilitarea absorbtiei de catre plante a elementelor nutritive cu ajutorul perisorilor radiculari. care corespund greutatii de 0. de 2 ori mai mult magneziu. Un ecoagricultor trebuie sa lina seama de aceste "ajutoare" de neinlocuit. fungii (ciupercile microscopice) sunt sensibili la interventii cu fungicide. de 11 ori mai mult potasiu solubil. In conditii de clima umeda acoperirea terenului trebuie sa fie mult mai superficiala. altele amelioreaza structura solului. . incalculabil. Pe de alta parte. astfel. daca terenul este inundat. iar daca se usuca devine dur ca 0 placa de ciment. iar in conditii de clima uscata este avantajos sa fie un strat de acoperire mai gros. Multe traiesc In sol foarte putin timp si se reproduc foarte repede. practic. in combinatie cu amestecul de acoperire.5-2 tone masa vie/hectar. altele descompun materia organica moarta etc. in special sub forma de compost matur in doze de 5 kg/rrr'.92 Capitolul VI Agroecosistemul legumicol. ameliorandu-i structura. Relatiile Intre fiintele din sol sunt multiple ~i putin cunoscute. Numarul de organisme (micro ~i macro) prezente intr-o lingurita de sol este. caz in care se recomanda sa se adauge !aina de roca. La efectuarea lucrarilor solului se acorda multa atentie gradului optim de umiditate. cu atat solul respectiv va deveni mai fertil. caz in care este bine sa se favorizeze viata solului. Legumicultura in contextual agriculturii biologice de 7 ori mai mult fosfor solubil. se distrug agregatele. pentru a permite accesul elementelor nutritive. In sol traiesc 2-4 milioane de rame/ha. Terenurile argiloase sunt supuse compactarii ~i sunt dificil de aerat. AmeJiorarea unui teren argilos se poate face. amestecandu-l frecvent cu nisip si cu un aport considerabil de substanta organica.

mai degraba decat doze marl aplicate rar. Raphanus silvatica. traditionala "aratura addncd" "intoarcere a terenului". inferior lui 6. carbonat de calciu ~i alte fainuri de roca bogate in calciu).3. Galeopsis ochroleuca.lupinel. variaza in functie de tipul terenului valoarea pll-ului dandu-ne unele indicii asupra continutului in calcar. Prin sapatul terenului sau aratura adanca stratul arabil fertil cu toate organismele vii impreuna cu microorganismele . se efectueaza corectia necesara folosind piatra de var.5-7. Pentru majoritatea plante lor aceasta valoare trebuie sa fie cuprinsa intre 6. in special in gradina de legume. Veronica officinalis. Plante indicatoare de pH prea bazic (mai mare de 7): Salvia pratense salvia. este 0 interventie distructiva pentru stratificarea solului. pentru scaderea valorii acestuia se poate folosi frunzis sau compost bine descompus din coaja de copac ~i rumegus. Trebuie sa se aiba in vedere ca turba este considerata material nereciclabil. Sinapis arvense. /lex aquifollium. raphanistrum. 6. LucRAIuLE DE PREGATIRE A TERENULUI ~l In conceptia agriculturii ecologice. Legumicultura in contextual agriculturii biologice 93 Continutul in calcar ~i reactia terenului. Onobrychis viciifolia . Plante indicatoare de aciditate Viola tricolor . Stach is arvensis. o alta posibilitate este de a se observa prezenta unor ''plante indicatoare".Capitolul VI Agroecosistemul legumicol.5. se obtine 0 ameliorare permanents a gradului de aciditate. Se recomanda aplicarea unor doze mici anuale. Dozele variaza in mod decisiv in functie de teren ~i de continutul in calciu al produselor fertilizante. Prin aplicarea amendamentelor cu calcar timp de mai multi ani succesiv. astfel ca sa se stimuleze activitatea organismelor din sol ~i chiar cu faina de rod} de calcar (calcar dolomitic. iar in cazul compostului fore stier se va efectua un test de germinatie cu seminte cu puterea de gerrninatie cunoscuta. in cazul unui pH ~i al unui continut in calciu prea ridicat. dar cere observatii pe un numar oarecare de ani. In caz de pH prea acid. eventual ~i paie toeate. Litospermum arvense.trei frati patati. (PH inferior lui 7): Raphanus Euphorbia exigua.

dar cu introducerea de materie organica si tara practicarea acoperirii solului la suprafata prin mulcire ~iingrasaminte verzi. deoarece aerarea activeaza viata solului. epoca de lucru trebuie sa fie aleasa cu multa atentie. este important ca in primavara sa se execute lucrarea terenului la momentul optim. Asa zisa "structure artificiala". iar humusul ~i fertilitatea solului scad ceea ce nu inseamna ca in solurile prea grele aratura adanca ~i mobilizarea solului nu au un efect favorabil.94 Capitolul VI Agroecosistemullegumicol. este ingropat in adancime. aceasta aerisire a solului fiind. la 0 sa fie excesiv de umed ~i rece. de preferinta. In cazul suprafetelor cultivate care permit mecanizarea lucrarilor. ca de exemplu freza cu lame flexibile. renuntandu-se la sapatul adanc cu cazmaua. iar stratul eel mai putin fertil ~i microorganismele anaerobe sunt aduse la 0 suprafata. Foarte important este sa se evite folosirea rnasinilor cu organe active care lucreaza cu mare viteza. evitandu-se ca solul sa fie excesiv de umed ~i rece. . Furca de sapat se infige vertical. Aceasta lucrare trebuie sa se repete periodic. Astfel. epoca de viteza joasa. numarul organismelor vii din sol se reduce din an in an. Se lucreaza. In cazul suprafetelor cultivate care permit mecanizarea lucrarilor. cream de actiunea alternanta a inghetului ~i dezghetului. De asemenea. insa. In gradinile mici. astfel. se recomanda mobilizarea terenului cu furca de sapat. parte din materia organica este mineralizata. in benzi de 10 em latime. de scurta durata si trebuie sa se repete. in cazul solurilor grele. fiind necesara 0 discuire. In functie de textura terenului se folosesc. evitandu-se ca solul lucru trebuie sa fie aleasa cu multa atentie. pare sa fie aparenta deoarece curand dupa prima ploaie de primavara intensa terenul devine compact. se inclina inainte ~iinapoi. masini cu lame unghiulare sau linguri. Legumicultura in contextual agriculturii biologice aerobe. Important este ca in primavara sa se execute lucrarea terenului la momentul optim.

Anul I: cartofi. mustar. de fapt. ovaz. fasole. economisirea apei. 0 rotatie trienala . secara. 0 ~i stratului de acoperire.Capito lui VI. spanac. care este. in continuare. praz. permit masuri judicioase privind lucrarile solului. care imparte terenul in 3 sectoare.secretiile radacinilor pot face incompatibila cultivarea unei alte specii. mijlocii sau slabi. floarea-soarelui. morcovi. aplicarea Ingrasamintelor insusirilor fizice etc. care conduc la scaderea productivitatii. influenteaza calitativ ~i cantitativ microflora. Anul IV: mazare. Anul V-VIII: in cazul folosirii materialului saditor de capsuni (produs "in vitro"). care nu pot fi compensate nici macar cu eel mai bun compost. ingtasaminte verzi. . varza.rotatia culturilor ofera posibilitati de alternanta a epocilor de infiintare a culturilor. valerianela. capsuni. ridichi. de asemenea.4. in functie de intensitatea consumului de elemeote nutritive. . tomate. ROTA TIA ~I ASOCIEREA CUL TURILOR In ce priveste rotafia cu/turi/or. . Anul II: salata. Agroecosistemul legumicol. de asemenea. Legumicu/tura in contextual agriculturii biologice 95 6. care corespunde mai bine exigentelor nutritive la consumatorii mari. Tagetes si Calendula.extragerea acelorasi elemente nutritive. dintre care mentionam: . flori. andive. cultivarea aceleiasi specii legumicole pe aceeasi parcela prezinta 0 serie de dezavantaje. refacerea rotatie de 8 ani.dezvoltarea unor organisme nocive care gasesc. telina. cu plantarea la inceputullunii august. orz. Maria Thun propune de legume. zinia. castraveti. Rotatia mai des utilizata este cea trienald. se practica 3 culturi anuale. Exemplu de rotatie trienala il ofera rotatia Howard. bob. pastarnac. ceapa sau usturoi. posibilitati de nutritie ~i reproducere (creste frecventa si virulenta agentilor patogeni ~i a daunatorilor). Anul III' gura-leului.

.patrunjelul cu1tivat pe sub tomate Ie face mai gustoase.usturoiul criptogamice. devin mai picante daca nu metoda de (Nasturtium) de spec ii. .menta cultivata printre cartofi ii face mai . ~i patrunjelul contra boli1or . Legumicultura in contextual agriculturii biologice Asocieri.hreanul tine de parte de unele cu1turi afidele. fata de boli: si .telina si tomate1e lin afide1e departe de .craitele (Tagetes) ~i galbenelele (Calendula) alunga nematozii (de exemplu la ceapa ~i usturoi).morcovii . adanci. S-a constatat ~i 0 ameliorare a gustului. cunoscute cultivatorilor ~i consumatorilor . Asocierea in legumicu1tura actuala este. in general. privita ca "planificare experienta rationalii" a unei multitudini ~i de spirit de observatie.ridichile vecine cu nasturelul sunt asociate cu salata. . a speciilor asociate privind protejarea lor de infectii fungice ~i in continuare cateva asocieri pentru protectia contra atacului paraziti. varza. in acest mod astfel ca se creeaza un la combaterea de teren este complet si constant Se realizeaza satisfacerea microclimat infestantilor. larvele ~i cartitele. Asocieri care influenteaza gustul: . cu radacini superficiale favorabil pentru fiintele si cu radacini acoperita.prazu1 apara telina de atacul de rugini. ca musca morcovului si a prazului. . din sol ~i se contribuie mai echilibrata a exigentelor plantelor si o "intrajutorare" Prezentarn verzei.96 Capitolul VI Agroecosistemullegumicol.salata este un obstacol de afide asupra ridichilor alternativ sunt protejati cu prazul ~i ceapa cultivate ~i ceapa protejeaza capsunul contra parazitilor specifici. in care scop este nevoie de 0 planificare adecvata aplicata la populare privitoare la momentul potrivit. legumicole noi. Se practica asocierea pe aceeasi parcela a unor specii cu timp de maturare suprafata diferit. reactualizeaza traditiile amplificandu-le ~i completandu-le in contextul introducerii de specii din lara noastra. ecologies dar ~i de 0 aromati. Agricultura asociere.

0 brazda de 1. prin infiintarea unei noi culturi in intervalele eliberate. Mazariche de vara Ceapa ~i morcov Spanac. la distanta de 60 ern. Pentru ingheata in timpul iemii. se aplica doza mai In cultura anticipata se prefera speciile rezistente la frig: spanac ~i salata Dupa recoltarea culturii principale timpurii 0 matur. care se umplu cu compost matur.20 m. etiolare. 0 cultura intercalata. De exemplu: Cultura anticipata Cultura principal a Cultura succesiva Mazarichea composteaza. Legumicultura in contextual agriculturii biologice Pentru umbreasca 0 97 crestere normala ~i 0 stare de sanatate buna. adanci de 15 em. Astfel.20 m se planteaza de morcov. 0 culture principald ~i principale. mare favorizeaza dezvoltarea Dupa desfiintarea unei In orice asociere se disting culturi dar si deficiente In plus. elemente nutritive. ambele specii sunt protejate de musca morcovului din soiuri rezistente. desimea bolilor ~i infestarile parazitare. plantele au nevoie de un anum it spatiu de teren. respectiv. de soare reciproc. In mijloc se seamana cateva randuri de spanac. trifoi vegetale se strang ~i se sau de cu furca cu coltii intorsi. De exemplu: Cultura anticipata Cultura principal a Cultura succesiva Pe Spanac sau Tagetes. salata de iarna. valerianela (fetica) Aceasta asociere se incepe in toamna precedenta. ingr~amiint verde. carente in anumite macro ~i microelemente. Astfel. Distanta de . a cepei. poate deveni "inter-culture" principala. Pe 0 Se recomanda sa se planteze bulbii de ceapa odata cu semanatul morcovului putin dupa semanatul compost arpagic. pe margini se recomanda Totul se acopera 3 randuri brazda de 1. iar cei specie de ingrasamant verde adecvata. eventual in turba si perlit (1: 1).Capitolul VI Agroecosistemul legumicol. dupa capsuni sau ceapa. Se folosesc cartofi lncoltiti (fortati). Calendula Cartofi timpurii. cicoare. cu un strat subtire de 2 randuri sau invers. Morcovii se pot combina cu trifoi. pot aparea fenomene de alungire. se traseaza 2 rigole la 30 em de centru. Resturile Solul ramane structurat ~i se mobilizeaza morcovului. mare de compost tardivi cu 0 si. spanac Cicoare. conservare foarte maturat. # aero Trebuie evitat ca plantele sa se pentru apa ~i sa intre in competitie in zona radacinilor calitative. tarzii sa se asocieze ~i la mijloc ca morcovii cu praz. Cartofii timpurii se planteaza la inceputul lunii aprilie.

la 20 ern). Dupa recoltarea salatei se planteaza praz ~i la inceputul lunii septembrie. De exemplu: Cultura anticipata Cultura principal a Cultura succesiva Ridichi. se seamana intre intervale menta. spanac. Mai tarziu se smulge mustarul cu mana ~i se lasa ca mulci. intre cartofi. in caz de inghet se acopera brazdele cu folie din plastic perforata. spanac Mustarul se seaman a la sfarsitul iernii. salata Praz. Mai inainte trebuie fertilizata cu compost. ridichi Salata de tuns. Se acopera apoi cartofii cu un strat de paie. Legumicultura in contextual agriculturii biologice plantare este de 40 em in rigole umplute din toamna cu compost. salata. intre randurile de spanac. Ian vechi. Martie Iunie Spanac Fasole urcatoare Salata Mustar alb Praz Valerianela Praz Septembrie Exemple de succesiuni Ridichi de luna Spanac Salata Cultura anticipata Cultura principal Cultura succesiva a Fasole pitica. spanacul se taie "la ras". ridichi albe. Dupa recoltare in centrul brazdei se seamana fasole urcatoare. fin maruntit. iar pe margini se planteaza salata. sau salata de dipalana. iar cartofii sunt musuroiti. se seamana brazda cu valerianela (fetica). De 0 parte ~i de alta a randului de . nu mai tarziu de sfarsitul lunii august-septembrie. Unii cultivatori folosesc spanacul taiat ~i lasat pe brazda. dupa 0 mobilizare usoara a terenului. valerianela (fetica) lntre randuri Se seamana spanac si ridichi (2 randuri din fiecare. distribuind. Cand cartofii ajung la 20 ern se acopera cu compost semidescompus. totodata ~i 2 kg iaina de roca la 10 m2• Fasolea pitica se seamana la 40 cm intre randuri. ca material de acoperire. salata Fasole urcatoare. iar salata se planteaza pe centrul brazdei de 120 cm.98 Capitolul VI Agroecosistemul legumicol. Pentru a obtine aromatizarea cartofilor. in cultura anticipata se seamana fenicul sau cicoare scarola ori creata.

eieoare Dupa cultura de trifoi nu mai este necesara fertilizarea. Restul se incorporeaza ca ingra~amant verde. care va fi compostat ~ise incorporeaza superficial de piatra de calcar (2-3 kg/100 m 2 ). Pe 0 brazda de 120 cm se seamana pe laturile extreme fasole pitica.Capitolul VI Agroecosistemullegumicol. Dupa fasole urmeaza spanac semanat prin imprastiere pe toata brazda. se prepara patul seminal care va fi sernanat cu nasturel prin imprastiere. pe cele 2 randuri ramase se pune salata la 25 ern. fasole pitica Fenicul. in centru se traseaza rigole ~i se planteaza varza la distanta de 60 ern. De exemplu: Cultura anticipata Cultura principala Cultura succesiva Cultura de aeoperire eu trifoi alexandrin sau mazariche eu ovaz Varza eapalanli. salata. Pe mijlocul brazdei se planteaza tomate cu port inalt. La plantarea tomatelor si guliilor se pune compost in gropi. sustinute pe tutori sau pe un spalier. In timpul vegetatiei se aplica stropiri cu macerat de urzici 1:10 si se mentine umed terenul. 0 doza de raina de roca sau Astfel. Dupa recoltarea salatei si apoi a guliilor se poate cultiva fasole oloaga rara fertilizare. amestee de mazariche eu ovaz Tomate. pentru a proteja planta de musca verzei. gulii. . Salata ~i guliile pot alterna in randuri de 30 em. de compost matur in gropile de plantare. fasole pitica. Tomatele pot fi inlocuite cu castraveti cornison. iar pe randurile exterioare se planteaza salata de tuns. stropit cu macerat de urzici diluat. Rasadul trebuie plantat mai adanc ~i apoi rnusuroit usor. Varza alba are nevoie insa. Se mai recornanda inca 3-4 stropiri cu macerat in timpul vegetatiei. Cultura anticipata Cultura principala Cultura succesiva Ingrasamant verde. Pe randurile libere se poate planta fenicul sau cicoare. Nasturelul poate fi recoltat pentru consum in momentul plantarii tomatelor. Legumicultura in contextual agriculturii biologice 99 fasole se planteaza gulii. castraveti Valerianela sau secara de iarna La sfarsitul iernii brazda se elibereaza de resturile de ingra~amant verde. Dupa recoltarea salatei ramane suficient spatiu pentru yam. salata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful