ACADEMIA DE STUDII BUCURESTI

ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE

~SOMAJUL IN ROMANIA INAINTE SI IN TIMPUL CRIZEI SI SOLUTIILE DE IESIRE~

MEMBRII ECHIPEI: MARES ANDREEA MARIN MARIANA MEREACRE ANABELA

1

MEHEDINT LAURA PALADA DANIELA

BUCURESTI , 2010

CUPRINS
• ARGUMENT......................................................................... ....................pag.3

CAP I: SOMAJUL-NOŢIUNI TEORETICE...............................................pag.4
• • • • • • • • • • • Definirea somajului Curba posibilitatilor de productie si aparitia somajului Tipologia si cauzele somajului Nivelul si durata somajului Somajul ciclic si somajul neciclic Somajul natural si factorii care il determina Ce sunt somerii? Evaluarea si costurile somajului Histereza somajului Indicatori statistici ai somajului Definirea indicatorilor statistici ai somajului

2

• • • • •

Modalitati statistice de determinare a indicatorilor somajului Legea lui Okun Consecintele microeconomice ale somajului Consecintele macroeconomice ale somajului Costurile sociale ale somajului

CAP II : ŞOMAJUL ÎN ROMÂNIA
• • • • Fenomenul somajului in Romania Caracteristici structurale ale somajului Analiza globala a somajului Evolutia somajului in perioada 2004-2010

CAP III-SOLUTII DE IESIRE DIN CRIZA
• Politici si masuri de combatere a somajului.

CAP IV- CONCLUZII
• BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Obiectivul lucrarii este acela de a realiza o analiza a fenomenului somajului in Romania, in perioada 1991-2010. Necesitatea lucrarii este data de evolutia complexa a fenomenului somajului in functie de o multitudine de factori economici si sociali. Structura lucrarii include patru capitole in care se abordeaza problematica somajului. Capitolul intitulat „Notiuni teoretice” realizeaza o descriere a fenomenului somajului, clasificari in functie de mai multe criterii, prezinta cauzele fenomenului si alte aspecte teoretice ale fenomenului somajului. Capitolul intitulat „Somajul in Romania” prezinta evolutia fenomenului de somaj in Romania in intervalul anilor 1991-2010 utilizand date statistice relevante si prezinta
3

politica de combatere a fenomenului. Capitolul intitulat „Solutii de iesire din criza” prezinta masurile si politicile de reducere a fenomenului. Lucrarea se incheie cu concluzii in care se dezvolta comparatia dintre somajul din Romania si cel din Uniunea Europeana.

CAP I : SOMAJUL -NOTIUNI TEORETICE
Motto:”Dreptul la munca este conditia si rezultatul slobozeniei, exercitiului muncii este sfintirea si practica egalitatii”(Kogalniceanu) 1.1 DEFINIREA SOMAJULUI
Somajul este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national , un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca.
4

Problematica ocuparii si a somajului a fost tangential abordata in analiza tranzactiilor de pe piata muncii, unde se manifesta ca o discrepantza dintre cererea si oferta de munca. In fond, ea constituie un aspect major al echilibrului macroeconomic si este strans legata de realizarea cresterii economice actuale si potentiale si din acest considerent reprezinta o componenta importanta a politicii macroeconomice avand implicatii atat economice, cat si sociale. Ocuparea resurselor de munca reprezinta o actiune rationala complexa, specifica managementului resurselor umane, prin care se stabilesc si se realizeaza proportii optime privind structura, repartizarea, distribuirea si incadrarea la diferite locuri de munca a oamenilor, in functie de calificare, de cerintele locurilor de munca respective, de retribuire, de scopul final al angajatorului, tinandu-se seama de legile pietei muncii concurentiale, de normele juridice, etnice si cele ale echitatii sau justitiei sociale statuate pe plan intern si international. Ocuparea tine de mecanismul de functionare a pietei muncii care poate fi caracterizata prin starea de echilibru sau dezechilibru, reflectand subocupare sau chiar supraocupare. Ocuparea deplina reflecta nivelul, structura si calitatea utilizarii resurselor de munca in mod optim, adica favorizeaza maximizarea efectului util, concretizat in bunuri economice pentru satisfacerea nevoilor oamenilor si comunitatilor umane. Astfel, ocuparea deplina implica si ocuparea eficienta a resurselor de munca, fiind compatibila cu rata naturala a somajului, cu somajul normal. Ocuparea este un proces multidimensional, adica presupune imbinarea organica a unor elemente de natura economica, demografica, educativ-formativa, social-comportamentala si juridic-institutionala. In acelasi timp, ocuparea este mai cuprinzatoare decat aria muncii salariale propriu-zise, deoarece include toate genurile de activitati si structuri ocupationale care definesc un loc de munca, un venit retribuit, stimulativ pentru om si pentru evolutia mediului de afaceri in care el actioneaza. De asemenea, in procesul globalizarii economiei se poate ajunge la „externalizarea” sau “internationalizarea” ocuparii, cu efecte favorabile pentru unele persoane si mai putin favorabile pentru altele. In functie de sensul fluxului ocuparii, in contextul globalizarii, ocuparea devine purtatoare de dumping social. Atingerea tintelor ocuparii depline trebuie sa se obtina concomitent cu accentuarea competitivitatii si cu inaintarea ferma pe traseele unei noi societati, adica societatea intemeiata pe cunoastere si creativitate informationala. Ocuparea, ca finalitate complexa, nu inseamna insa ca se evalueaza doar la incheierea ciclului economic, ci, ea se determina ex-ante, avandu-se in vedere rezultatele ce trebuie sa se intregistreze expost. Se intelege de aici ca pentru predeterminarea ocuparii se iau in calcul noile exigente de calificare si de structurare profesionala generate de tipul avansat de progres tehnic si tehnologic, concomitent cu aplicarea masurilor privind: atenuarea imbatranirii demografice a ofertei de munca; prevenirea somajului juvenil si a celui de lunga durata; sporirea ratei de ocupare de catre femeile apte de munca; mentinerea pe piata muncii a persoanelor varsnice in relatie cu marirea varstei de pensionare etc

1.2 CURBA POSIBILITATILOR DE PRODUCTIE SI APARITIA SOMAJULUI
Diferenta dintre fosrta de munca si populatia totala poate fi ilustrata de curbele posibilitatilor de productie.Exista o limita a cantitatii de bunuri si servicii ce pot fi produse intr-o economie in orice perioada de timp .In general, posibilitatile noastre de productie sunt limitate de doi factori: • Resursele

5

In particular marimea fosrtei de munca este mult mai mica decat numarul total al populatiei dintr-o tara. in perioadele de recesiune.Interesul pentru productia mediului si pentru conservarea mediului constringe utilizarea resurselor si tehnologiei si limiteaza annual output-ul. Somajul a devenit o problema odata cu dezvoltarea industriala. la 6 . eliberau un numar important de muncitori ce deveneau someri.sunt acelea care incorporeaza constrangerile sociale in utilizarea resurselor. somajul era considerat un fenomen trecator. productia are alte constrangeri bune. La inceput. O prima delimitare a somajului este aceea in somaj voluntar si somaj involuntar. cand intreprinderile industriale isi micsorau productiile si. Posibilitatile productiei fizice ale societatii sunt acelea care vor exista in absenta constrangerilor institutionale. conjunctual. Esenta problemei noastre este aceea ca noi nu utilizam din plin forta de munca disponibila. Pe termen scurt tehnologiile si constrangerile sociale. Conceptul de somaj este. dar putem cu usurinta san e apropiem undeva in interiorul acelei curbe. ca urmare. ci atingerea lor. Somajul voluntar exista atunci cand muncitorii refuza oportunitatile de a se angaja in anumite slujbe. adica rezerva de munca a societatii: • O persoana poate deveni somer atunci cand intra in randul fortei de munca si cauta pentru prima data un loc de munca • Devine somer o persoana care se reintoarce la forta de munca dup ace nu a cautat de lucru o perioada maxima prevazuta de legislatia muncii( timp de 4 saptamani cum prevede legea) • O persoana poate fi concediata definitive sau pentru o anumita perioada de timp atunci cand spera ca cererea din bunurile sau serviciile respective va reveni la normal • Lucratorii pot pierde definitive slujba prin inchiderea firmei . restrange utilizarea tehnologiei.deci apare somajul 1.3TIPOLOGIA SI CAUZELE SOMAJULUI Exista mai multe cai prin care o persoana poate deveni somer. adica este vorba de o parasire involuntara(fortata)a slujbei.problema noastra imediata nu este extinderea posibilitatilor de productie. Economistii tind sa rezolve aceasta dilema coreland dorinta indivizilor de a munci cu salariul mediu pe respectiva piata a muncii. dupa cum am constatat. ca stiinta. oarecum ambiguu.Noi nu putem atinge punctele din exteriorul curbelor posibilitatilor institutionale de productie.• Tehnologia Desi resursele disponibile si tehnologia know-how evident limiteaza PNB potential. din moment ce oricine ar dori sa lucreze in schimbul unei sume generoase de bani. la salariile existente pe piata. Realitatea din toate tarile a demonstarat ca somajul are un caracter permanent. respectiv incepand cu cea de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. astfel incat economistii si-au indreptat atentia asupra lui inca din zorii economiei.Unii componenti ai fortei de munca nu pot gasi slujbe si atunci raman someri. Somajul involuntar exista atunci cand in economie sunt insuficiente locuri de munca.Constrangerile sunt impuse de utilizarea resurselor materiale si a tehnologiei Guvernul limiteaza fiecare recolta anuala de lemn pe terenurile publice.

pe zoneAceasta variatie a somajului pe categorii de forta de munca o putem analiza cu ajutorul relatiei dintre rata somajului pe aceste categorii si rata globala a somajului Durata somajului poate fi definita ca fiind perioada scursa din momentul pierderii locului de munca sau a reducerii saptamanii de lucru(in cazul somajului partial) pana la momentul reluarii normale a lucrului sau iesirii din randurile fortei de munca. pe varste. potrivit unor definitii. Cel mai frecvent sistem de clasificare are la baza impartirea somajului pe cauze in urmatoarele mari tipuri: somaj frictional. se va face o abordare a acestor tipuri de somaj din punct de vedere al functionarii si locului lor pe piata muncii. in timp ce dupa raportul cerere-oferta. Reintrarea in forta de munca o fac persoanele ce au o varsta la acre ar trebui sa traiasca linistiti din pensii. Pe de alta parte. mentinandu-se la rata sa naturala. 1. pe meserii.dobanzi Daca analizam motivele somajului in oricare tara o sa constatam ca principalul motiv este pierderea locurilor de munca. Procentul somerilor care sunt neangajati voluntar este cunoscut. cu atat nivelul somajului va creste Cresterea numarului de concedieri si de abandonari ale locurilor de munca duc la cresterea fluxurilor de intrare in piata muncii.iar cu cat fluxurile de intrare in somaj sunt mai mari ca fluxurile de iesire din somaj. deci. rente.Toate acestea fac ca fluxurile de intrare in somaj si cele de iesire din somaj sa fie destul de intense 7 . S-a incercat si o grupare a acestor tipuri de somaj in functie de caracterul lor voluntar si involuntar: somajul ciclic este considerat involuntar in timp ce toate celelalte tipuri sunt considerate somaj voluntar. cu atat mai mari vor fi fluxurile de intrare si iesire din somaj Multe din perioadele de somaj se termina prin retragerea somerilor din randul fortei de munca in special a celor inaintati in varsta care nu mai au capacitatea de a se recalifica Piata muncii este intr-o permanenta miscare . In cele ce urmeaza. Din punctul lor de vedere. in anii ’30 erau locuri de munca suficiente. economistii clasici ai teoriei asteptarilor rationale pleaca de la premisa ca piata muncii ajusteaza imediat cresterile somajului. Durata somajului influenteaza rata somajului . deoarece cu cat este mai scurta durata medie a somajului. fiind. Separarea somajului in voluntar si involuntar este una din controversele majore din teoria economica. structural. p erase. eoarece noilor intrati le este necesara o perioada de timp pana sa gaseasca o slujba.salariile existente. din diferite motive. ca fiind rata naturala a somajului.4 NIVELUL SI DURATA SOMAJULUI Rata somajului poate varia foarte mult pe diferite categorii de forta de munca:pe sexe . se identifica somajul sezonier si ciclic. dar muncitorii au refuzat sa le ia. prin scaderea salariilor. de natura involuntara. Economistii keynesieni au afirmat ca cea mai mare parte a somajului din timpul crizelor economice din anii ’30 si ’80 s-au datorat deficitului cererii. Tot somajul din timpul crizelor economice era voluntar.

mai ales pe piata bunurilor si serviciilor: lipsa pietelor de desfacere. ca urmare a retinerii intreprinzatorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri si servicii.Putem acum sa sustinem ca exista o serie de factori de care depinde durata somajului: • Structura demografica a fortei de munca • Numarul si tipul slujbelor disponibile • Dorinta si abilitatea somerilor de a continua cautarile pentru o slujba mai buna • Organizarea pietei munci. apare atunci cand cererea de bunuri si servicii din toate sectoarele economiei( economia reala. in sensul existentei unor agentii de plasare si a unor birouri speciale de plasare a tinerilor In functie de natura si cauzele somajului: 1)Somaj conjunctual. fluctuatiile cererii de munca pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic dea lungul anului. 2)Somajul involuntar apare in situatia in care decizia de trimitere in somaj apartine intreprinzatorului. a variatiilor conjunctuale ale cererii si ofertei de bunuri si servicii. generat de reducerea volumului activitatii economice a intreprinderilor ca urmare a deteriorarii conjuncturii economice interne si/sau internationale. In acest caz. 3)Somajul sezonier este similar celui ciclic. sectorul menaje sau restul lumii) este mai mica decat oferta. 2)Somajul frictional se circumscrie perioadei necesare in mod normal pentru a gasi un alt loc de munca. insuficienta cererii etc.fie ca nu-si asuma noi riscuri. demografice ale ofertei fortei de munca si ale cererii. in sensul ca este determinat de fluctuatiile cererii de forta de munca. 3)Somajul structural( somaj de neadaptare) este consecinta unui dezechilibru intre structurile ocupational-profesionale. progresul tehnologic. cererea de munca in agricultura sau constructii scade in lunile de iarna. Aceste neconcordante pot apare datorita: structurii sectoriale si teritoriale a economiei.ca urmare a costurilor de productie mai mari. teoria economica a pus in evidenta doua forme de somaj: 1)Somajul clasic. Consecinta este o oferta de forta de munca mai mare decat cererea. Chiar daca exista cerere efectiva. de sorginte clasica. 2)Somaj ciclic sau somaj prin insuficineta cererii. 1. apare atunci cand o parte a fortei de munca nu accepta sa mai lucreze la nivelul salariului propus de intreprinzator. teritoriale. In functie de tipul decidentului: 1)Somaj voluntar. structurii sistemului edcational etc In functie de raportul cerere-oferta pe diverse piete si de impactul acestora asupra pietei muncii.5 SOMAJ CICLIC SI SOMAJ NECICLIC 8 . Decizia de a intra in somaj apartine salariatului. intreprinzatorii nu sunt interesati in largirea capacitatilor de productie si in angajarea de forta de munca suplimentara de productie deoarece firmele fie sunt in pierdere de competivitate. Este probabil cea mai raspandita raspandita forma de somaj care poate apare chiar si in conditia ocuparii depline a fortei de munca. fiind determinata de cauze care-si au originea. care provoaca o reducere a necesarului de forta de munca. De exemplu. numit si somaj prin eficienta a productiei.

somaj ce se dovedeste a fi un “ rau necesar” economiei de piata.6 SOMAJUL NATURAL SI FACTORII CE IL DETERMINA Functionarea normala a pietei muncii are loc atunci cand exista un somaj natural a carui rata corespunde folosirii integrale(depline) a fortei de munca. Factorii ce determina rata naturala a somajului: 9 . 1. Acest somaj corespunzator ratei naturale a somajului. Somajul neciclic este deci somajul care rezulta din structura pietei muncii. adica somajul care poate fi redus printr-o politica macroeconomica expansionista fara a determina o crestere nesfarsita in rata inflatiei. Nivelul productiei nu se afla insa intotdeuna la nivelul ocuparii integrale a fortei de munca datorita fluctuatiilor ciclice din economie. Somajul ciclic apare cand nu sunt destule slujbe intr-o anumita zona.Somaj natural si deci o rata naturala a somajului . care devin cauze ce situaza salariul practicat deasupra celui de echilibru. determina un anumit tip de somaj.Somajul care este peste nivelul celui natural si care apare atunci cand productia este sub nivelul de ocupare deplina a fortei de munca se numeste somaj ciclic.Acesta nu este un caz al mobilitatii dintre slujbe (somaj frictional)sau chiar al indemanarilor cautatorilor de slujbe(somaj structural). il definim ca fiind somajul neciclic(structural). cand cererea de lucratori intr-o anumita perioada inregistreaza o cadere.Este un simplu nivel de cerere de bunuri si servicii. O metoda mai sistematica poate fi acea a extimarii unei curbe Phillips sis a determinam rata somajului ce corespunde unei rate a inflatiei neaccelerate. Rata naturala a somajului este deci o rata care asigura echilibrul macroeconomic Rata naturala a somajului mai este denumita ca fiin acea rata a somajului care nu accelereaza inflatia In modelul curbei Phillips. Fiecare din acesti 3 factori . in cadrul categoriei somajului de dezechilibru. O alta posibilitate ar fi sa se aleaga un anumit an in care se considera ca a existat o folosire deplina a fortei de munca si inflatia asteptata a fost aproximativ egala cu nivelul sau actual. inflatia tinde sa creasca atunci cand rata somajului actual este mai mica decat rata somajului natural sis a creasca atunci cand somajul actual este mai mare decat somajul natural. medie care netezeste deviatiile ciclice ale somajului sub si peste rata naturala. de munca. Desigur ca un mod simplu de determinare a ratei naturale a somajului este sa calculam media ratei actuale a somajului pe o perioada mai lunga de timp. In general diferenta dintre rata somajului actual si rata somajului natral este denumita somaj ciclic. adica din natura locurilor de munca din economie. Somajul ciclic este somajul in care numarul locurilor de munca este intotdeauna mai mic decat numarul cautatorilor de locuri de munca.

cu toate ca va avea loc un efect mai mic sau chiar nici un efect asupra celorlalte grupari de forta de munca. fiecare fiind determinata de cauze diferite: somaj de dezechilibru si de echilibru. lucru ce conduce la o rata efectiva a somajului mai mare decat rata reala Teoria economica distinge doua categorii de somaj cu forme de manifestare caracteristice.deoarece nivelul ridicat al salariului minim poate avea efecte negative asupra oportunitatilor de munca pentru tineri. care difera de la o tara la alta poate influenta marimea ratei somajului pe termen lung dintr-o economie.Impozitele ridicate mai pot incuraja economia subterana(clandestina) si nedeclararea veniturilor pentru a scapa de impozite. Existenta salariului minim. sectoarele curate de crestere mai mari vor absorbi mai multa forta de munca iar cele ce-si diminueaza ritmul de crestre vor respinge forta de munca. Cauzele somajului de dezechilibru sunt strans legate de ceea ce determina situarea salariului negociat deasupra celui de echilibru. De cresterea ofertei de munca neinsotita de o crestere a salariului. nu ceea ce primesc efectiv lucratorii. imreuna cu anumite caracteristici demografice . chiar daca intr-o economie rata de crestere economica este constanta . 10 . cum ar fi varsta tanara. De scaderea cererii de munca fara sa aiba loc si o reducere a salariilor.• Structura si migratia populatiei din tara respectiva • Rata naturala a somajului este determinate de existenta salariului minim pe economie . pot impreuna sa duca la cresterea somajului natural. salriul ce are drept scop asigurarea unui nivel decent de renumerare pentru toti cei acre muncesc si care este reglementat in legislatia fiecarei tari • Somajul natural poate fi influenatat de nivelul ratelor de crestere a diferitelor sectoare de activitate • Ajutorul de somaj poate fi considerat factor ce influenteaza rata naturala a somajului (lucratorii iau in considerare rata de inlocuire a venitului. Durata acordarii ajutorului de somaj. In general . Impozitele ridicate determina cresterea modesta a sectorului privat si reducerea performantelor sale. De regula situarea salariului peste cel de echilibru este determinata de 3 factori: • • • De presiunile externe care prin negocieri duc la cresterea salariului minim. adica raportul dintre venitul disponibil pe timpui perioadei de somaj si venitul disponibil in timpui perioeadei de angajare ) • Puterea sindicatelor care difera de la o tara la alta poate influenta rata naturala a somajului prin puterea lor de negociere cu fluctuatii in timp • Impozitele sunt un alt element de influentare a pietei muncii(pentru determinarea cererii de munca a patronilor conteaza salariul brut pe il platesc lucratorilor. diferenta este tocmai impozitul pe venit care in ultimi ani a crescut semnificativ in toate tarile) • Fenomenul histeresis pe piata munci poate fi considerat element ce influenateaza rata naturala a somajului (poate fi influentata de modificari temporale in rata actuala a somajului ) Rata naturala a somajului se determina ca o medie ponderata a ratelor naturale ale somajului diferitelor grupuri demografice.

constructii).De exemplu.reprezinta consecinta adancirii diviziunii muncii. o sporire a ratei de crestere. Somajul structural poate creste datorita accelerarii ritmului schimbarii sau incetinirii ritmului ajustarii l schimbare. a specialitatii activitatii economice si a structurii pietei muncii. Somajul structural . se manifesta cand unele persoane isi parasesc serviciul avut in mod voluntar sau prin concediere. ratele somajului la tineri se ridica brusc vara pentru studentii care cauta temporal slujbe. mii de muncitori trebuie sa ceara slujbe noi. Somajul sezonier – este specific in activitatile economice care sunt influentate de factori naturali(agricultura. de regula. Fluctuarile sezoniere ridica nivelul ofertei pe piata muncii. Poate fi de mai multe feluri: Somajul frictional – rezulta din fluctuatia normala a fortei de munca. 11 . Variatiile sezoniere in conditiile angajarii sunt o sursa continua de somaj.Oricare din aceste schimbari va determina cresterea NAIRU.Schimbarile contrare vor determina scaderea NAIRU. Somajul structural este analog cu jocul scaunelor musicale in care exista destule scaune pentru fiecare. trecand prin acest process de somaj sezonier. deci pentru o perioada sunt someri. dar unele dintre ele sunt prea mici sa stai in ele. mareste viteza ratei cu care se schimba structura cererii de munca. definit ca fiind somajul corespunzator PIB-ului potential. somajul de echilbru(NAIRU) se explica prin nepotrivirea sau necorelarea dintre cererea si oferta de munca.La sfarsitul fiecarui sezon.De exemplu. ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca. Somajul asociat cu toate aceste feluri de cautare de slujbe se refera la somajul frictional Trei lucruri disting somajul frictional de alte tipuri de somaj: • Admitem ca exista destule slujbe pentru aceia care sunt in somaj frictional-exista o adevarata cerere de munca • Admitem ca aceia care sunt in somaj frictional pot executa slujbele disponibile • Admitem ca perioada de cautare a unei slujbe va fi relative scurta Somajul structural incalca conditia a doua a somajului frictional-ca neangajatii pot executa slujbele disponibile.In general. cum ar fi o reducere a rezultatelor educationale si regelementari care fac mai putin dificil pentru muncitorii dintr-o anumita ocupatie sa obtina slujbe in alte domenii sau ocupatii.Adaptarea fortei de munca la schimbarea structurii cererii poate fi incetinita de diversi factori.

Rata somajului este raportul exprimat procentual dintre numarul somerilor si populatia activa disponibila. nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce I s-ar cuveni potrivit prezentei legi. b) Starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice ii fac apti pentru prestarea unei munci. 76/2002 indeplinesc urmatoarele a) Sunt in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare. in varsta de 16 ani lipsiti de sustinatori legali sau ai caror sustinatori legali dovedesc ca sunt in imposibilitatea de a presta obligatia legala de intretinere datorata minorilor. c) Nu au loc de munca. este util sa se cunoasca care sunt modalitatile de subestimare si cele de supraestimare a somajului. prin numarul populatiei neocupate si relativ. 1. 1. pe cei subocupati(somaj deghizat). care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in muncapotrivit pregatirii profesionale: absolventii ai scolilor special pentru personae cu handicap sau absolventii institutiilor de invatamant. personae care. care reprezinta totalul ofertei de munca. intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.Somajul structural este mult mai grav decat somajul frictional si este incompatibil cu notiunea de “full employment” In anii 90 in Romania barierele structurale impuse fortei de munca s-au intensificat. care functioneaza in conditiile prevazute de lege. pe cei care temporar nu au de lucru. Asimilati somerilor sunt absolventii institutiilor de invatamant. d) Sunt disponibili sa inceapa sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-ar gasi un loc de munca. pe tinerii care termina diferite forme de invatamant si nu isi gasesc plasament. inainte de efectuarea stagiului militar. e) Sunt inregistrati la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare.7 CE SUNT conditii: SOMERII? Somerii inregistrati reprezinta persoane care potrivit Legii nr. nu au fost incadrate in munca si care. de regula. prin rata somajului. in varsta de minimum 18 ani.8 EVALUAREA SI COSTUL SOMAJULUI Proportiile somajului se estimeaza in doua feluri: in mod absolut. 12 . deci obiectiv. Subestimarea recurge la inregistrarea numai a celor ce primesc ajutor de somaj si exclude. Pentru un observator neutru.

9 HISTEREZA SOMAJULUI Modele recente ale somajului arata ca marimea NAIRU poate fi influentata de dimensiunea ratei actuale a somajului. Aceasta sugereaza ca autoritatile ar trebui sa actioneze rapid pentru a acomoda efectele unui soc negative al ofertei agregate. nu au intentia sa se angajeze. de finantarea intreprinderilor de la bugetul de stat. 1. a taxei pe valoarea adaugata. o perioada prelungita cu somaj inalt-indiferent care ar fi cauza sa initiala-va tinde sa fie persistent. respectiv intrarile la capitolul venituri din bugetul statului(reducerea impozitelor pe venit. ar conduce rapid la cresterea inflatiei. Potrivit unui studiu efectuat de specialistii Institutului de 13 . Aceasta politica era sustinuta in primul rand de rata inalta de industrializare(una dintre cele mai ridicate din lume. o sporire a cererii agregate cu scopul de a reduce somajul de echilibru. Costul somajului cuprinde consecintele nefaste pe care le suporta indivizii. in al doilea rand.Supraevaluarea se face prin includerea in categoria de someri si pe cei care desi primesc ajutor de somaj. numai daca somajul este recent si ciclic. de pilda: Somajul inseamna subutilizarea factorului de productie munca. ceea ce permitea o angajare suplimentara de peronal. Un mecanism care poate conduce la histereza pe pietele muncii a fost deja remarcat si apare din importanta experientei si instruirii la locul de munca. Intr-un astfel de model insideroutsider. potrivit datelor oficiale) si.10 INDICATORII STATISTICI AI SOMAJULUI Tranzitia la economia de piata inceput in urma transformarilor politice ce au avut loc in decembrie 1989 confrunta societatea romaneasca cu una dintre cele mai acute si mai dureroase probleme specifice economiilor capitaliste: somajul. inflatia se va accelera odata ce somajul scade sub NAIRU. indifferent de marimea NAIRU. cei care sunt deja angajati(insiderii) isi pot utiliza puterea de negociere pentru a se asigura ca isi mentin statutul si pentru a prevenii ca noii intrati in randurile fortei de munca(outsiderii) sa ii concureze efectiv. Economia Romaniei socialiste era una dintre cele mai centralizate si controlate politic. astfel incat era promovata o politica de ocupare totala a fortei de munca. 1. pe cei care refuza locurile de munca ce li se ofera pe motivul ca spera sa gaseasca un serviciu mai bun. Durata medie a somajului este in functie de doi termini: de numarul de someri si de ritmul in care se desfasoara intrarea si iesirea din somaj. nerecunoscut de fostul regim. Scaderea generala a veniturilor reduce incasarile. ultimii ani de dinainte de revolutie au fost caracterizati de un somaj ascendent. In perioadele cu somaj ridicat.Prin definitie. economia si societatea. cu negocieri salariale descentralizate.Insa. Un alt factor care poate cauza astfel de efecte este diferentierea dintre insider si outsider in cazul unei forte de munca puternic sindicalizate. Cu toate acestea. pe cei care au un serviciu dar pretend ca sunt someri. Solutia macroeconomica traditional pentru diminuarea somajului este stimularea indusa politic a cererii agregate. a taxelor si accizelor) ceea ce diminueaza volumul cheltuielilor publice. Stim ca aceasta va rezolva problema.Acest lucru se produce. ceea ce se repercuteaza negative asupra volumului productiei cu toate urmarile sale legatede consumul propriu-zis si de investitii.

deducem ca somajul nu inseamna numai pierdere de venit. sex. fiind provenit de la cuvantul grec “cauma”. notiunea de somaj era sinonima cu cea de “inactivitate”. acesta deriva din latinescul “caumare”. stare civila. ca: varsta. semestrial. anual. indicatorii prin care se apreciaza somajul sunt de doua feluri: -indicatori absoluti. Inainte de a face o sinteza a definitiilor date somajului in literatura de specialitate. Pornind de la aceasta afirmatie. 5% din forta de munca. de nivelul studiilor sau de repartitia teritoriala. Somajul in anul 1989 poate fi echivalat la cca. Numarul somerilor se calculeaza si in corelatie cu anumite variabile demografice. trebuie precizat ca. Pe termen lung. a circa 500.11 DEFINIREA INDICATORILOR STATISTICI AI SOMAJULUI Din punct de vedere statistic. anumite peioade de referinta: lunar.Cercetare a Calitatii Vietii din cadrul Academiei Romane. un somaj cronic poate sa constituie o amenintare pentru democratie. a explodat pur si simplu in conditiile schimbarilor esentiale din economia romaneasca. odata cu demararea tranzitiei la economia de piata. Dupa cum afirma Sigmund Freud. din cauza careia inceta orice activitate. La randul sau. astfel incat in 1992 rata somajului era de aproape 9%. Din aceste motive am considerat ca fiind oportuna o analiza a somajului din tara noastra. “munca este legatura cea mai puternica intre individ si realitate”. 14 . folosind in acest scop metodele si tehnicile riguroase oferite de statistica. Somajul a devenit astfel unul din fenomenele cele mai grave care afecteaza in egala masura economia si societatea. Acest somaj. Ei se exprima in “persoane” si se determina ptr. Indicatorii absoluti sau indicatorii de nivel se refera la numarul efectiv de someri. dar si tinand cont de pregatirea profesionala. care inseamna “caldura mare”.000 de locuri de munca. dimensiunea somajului la momentul respectiv poate fi aproximata prin necesitatea noului guvern de a crea artificial in primele luni din 1990. la origine. Cuvantul “somaj” din limba romana provine din cuvantul francez “chomage”. 1. nerecunoscut de vechiul regim. ci si pierderea increderii de sine. erodarea legaturilor cu comunitatea si aparitia sentimentului de excludere din viata normala. -indicatori relativi.

se identifica un somaj de scurta durata( sub un an) si un somaj de lunga durata( pe o perioada mai mare de un an). de asemenea: -persoanele fara loc de munca. publicarea de anunturi. reprezinta o categorie economica a carei definire a suscindat numeroase abordari. demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu. pensionari). -sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile. sindicate etc. Somerii. Indicatorul relativ prin care se apreciaza intensitatea somajului este unul din cei mai importanti indicatori macroeconomici: rata somajului. Aceasta se determina prin raportarea numarului total de someri la populatia activa si se exprima in procente. dar care au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul. Sa retinem din definitiile enumerate in paragraful 3. sunt persoanele de 15 ani si peste care in decursul perioadei de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii -nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri. -persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactiva (elevi. care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta. ajutor de somaj. Din acest punct de vedere. prieteni. -sunt in cautarea unui loc de munca. populatia in limitele varstei de munca. Relatiile de calcul pot sa fie diferite in practica. sau alte forme de protectie sociala. de exemplu. disponibile sa lucreze. studenti. • Somerii in sens B. 15 . utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru a-l gasi: inscrieri la Oficiul de forta de munca si somaj sau la agentii particulare de plasare.M. apel la rude. daca s-ar gasi imediat un loc de munca. in functie de legislatia nationala sau de informatiile disponibile. acest indicator se poate determina in modalitati variate. Concret.. a doua componenta a populatiei active. indiferent daca primeau sau nu alocatie de sprijin.I.1 ca efectivul somerilor se determina in statistica romaneasca in doua variante: • Somerii inregistrati sunt persoanele care au declarat ca in perioada de referinta erau inscrise la Oficiile fortei de munca si somaj. Sunt incluse. Nivelul ratei somajului si evolutia acesteia reprezinta unul din barometrii in functie de care se iau anumite masuri de protectie sociala sau decizii de politica economica.O caracteristica aparte urmarita in ceea ce priveste analiza somajului este durata ecestuia. Diferentele care apar sunt determinate de elemente cum sunt: -termenii de raportare si se refera la numitorul raportului care poate fi populatia activa sau.

care au meritul de a asigura o sursa comuna datelor pentru cei doi indicatori ce determina rata. Rata globala standardizata CEE este raportul dintre numarul de someri si populatia activa civila. a carui apreciere a suscitat numeroase controverse. afectate insa de legislatia in viguare.12 MODALITATI STATISTICE DE DETERMINARE A INDICATORILOR SOMAJULUI Indicatorii statistici prin care se apreciaza somajul se determina in practica prin anumite metode statistice. inflatia.-continutul indicatorilor primari luati in calcul. Recensamintele si anchetele prin sondaj sunt surse de date foarte costisitoare. prin urmare la surse de date administrative. nu se poate determina plecand de la indicatorii fortei de munca. folosind surse de date specifice. ci este un indicator teoretic. In cazul implicatiilor economice majore pe care le are somajul. Rata integrala (compusa) de somaj si subocupare vizibila se calculeaza ca raport intre timpul de munca disponibil neutilizat corespunzator al persoanelor in somaj si a celor aflate in stare de subocupare vizibila( persoane care au un loc de munca dar care lucreaza involuntar in timp partial) si timpul de munca total disponibil sau timpul de munca utilizat. Rate partiale pentru diferite categorii de populatie activa Rata integrala(compusa) de somaj si subocupare Rata globala standardizata BIM se calculeaza ca raport intre numarul somerilor in sens BIM si populatia activa totala. a legaturilor acestuia ce un alt fenomen macroeconomic. Mai mult. Informatiile cele mai precise privind rata somajului sunt obtinute cu prilejul recensamintelor. la nivelul tarii noastre nu pot fi realizate cu o priodicitate corespunzatoare( lunara) pentru a asigura informatiile necesare. - 16 . rata somajului calculata prin aceste recensamante este una foarte apropiata de standardele internationale. care. are cea mai mare sfera de cuprindere. fiind cea mai utilizata in comparatiile internationale. Se recurge. 1. Rata globala standardizata OECD este raportul dintre numarul de someri si populatia activa totala. Aceasta nu este un indicator statistic. Romania face parte din categoria acestor tari. calculul acesteia impunanduse in special in cazul tarilor in care subocuparea vizibila are dimensiuni apreciabile. se determina ca raport intre numarul de someri proveniti din categoria respectiva si populatia activa din categoria respectiva. se vorbeste despre o rata naturala a somajului. In statistica internatioanala se utilizeaza urmatoarele rate de somaj: Rata globala standardizata BIM Rata globala standardizata CEE Rata globala standardizata OECD Rata globala nationala. Rata partiala de somaj se refera la o anumita categorie de forta de munca sau la o anumita regiune geografica sau administrativa. Ea masoara de fapt somajul potential. -metodologia de calcul . -sursele de colectare a informatiilor .

A patra sursa (NA) o reprezinta statisticile oficiilor fortei de munca. “intretinut de o alta persoana”(fiind vorba de copii. Aceste date statistice sunt estimari oficiale oferite de diverse institutii nationale si. se bazeaza pe informatii combinate. periodica. in statistica Natiunilor Unite. Acestea se refera in general.N. Afirmatia ca nivelul si ratele somajului astfel raportate sunt reprezentative pentru nivelul general al somajului este delicata. Acestea ofera date statistice destul de complete. Recensamantul populatiei este o metoda de observare totala a populatiei. numarul de someri se determina prin mai multe metode: recensamant. La recensamantul populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992 in chestionarele adresate fiecarei gospodarii s-a urmarit. dar nu chiar imposibil de facut.U. A doua sursa (E) o constituie estimarile oficiale. prelucrarea datelor oferite de institutii guvernamentale. Paralel. Aceste statistici sunt derivate din inregistrarile. este in continua scadere datorita raspandirii anchetelor fortei de munca in tarile lumii.In general. Prima sursa (ce are codul BA) o constitue anchetele prin sondarea fortei de munca. cum ar fi sondajele statistice sau culegerea datelor de la diferite institutii publice. ancheta prin sondaj. “casnica”. In Romania. se inregistreaza si caracteristicile “ocupatia”. In cadrul acestei caracteristici se precizeaza daca fiecare persoana este ocupata sau neocupata. Ratele somajului se calculeaza prin raportarea numarului total de persoane care primesc beneficii din sistemul asigurarilor sociale la numarul total de persoane din cadrul fortei de munca. A treia sursa (FA) este reprezentata de statisticile asigurarilor sociale. se identifica patru surse mari de informatii. 17 . Aceste surse de date au anumite coduri specificade pentru fiecare tara. Franta sau Statele Unite. definirea somajului data in acste statistici se apropie cel mai mult da definitia standard data de Biroul International al Muncii. chirii. alte surse). Predominarea acestei surse in statistica O. de regula. sau “in cautarea primului loc de munca”. ca Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. In tarile dezvoltate. Unii din cei inregistrati sunt deja angajati si cauta un loc de munca suplimentar sau schimbarea locului de munca. procedeul principal de obtinere al datelor statistice privind somajul il constitue anchetele prin sondaj. acolo unde exista. printre alte caracteristici. rezultate din una sau mai multe surse. “profesia” si “statutul profesional”. Suedia. In acest ultim caz se care precizarea daca persoana “se afla in cautarea unui loc de munca”. inregistrate la oficiile fortei de munca. prescolari. folosind nomenclatorul ocupatiilor. si “starea economica a persoanei”. Persoanelor fara loc de munca se pot adauga cele aflate in greva. care au la baza metode si procedee particulare. persoanele care cauta de lucru pentru prima data). ca Japonia. in sensul ca includ grupuri de persoane care adesea sunt neincluse in statisticile obtinute prin alte metode(de exemplu. “pensionar”. Se identifica prin intermediul acestei caracteristici statutul “elev-student”. batrani etc) sau “alte situatii”( venituri din dobanzi. In general.Ratele somajului sunt mai “de incredere” din moment ce ele sunt calculate prin raportarea numarului estimat de someri la forta de munca estimata in cadrul aceleiasi anchete. a celor inscrisi in sistemul asigurarilor sociale. la numarul persoanelor care cauta de lucru. temporar bolnave sau incapabile de munca. prin care se determina si indicatorii fortei de munca si numarul somerilor.

efectivul somerilor si rata somajului se determina si prin alte metode statistice aplicate de catre Institutul National de Statistica si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.In afara recensamintelor. de luni pana duminica inclusiv. este reintrodusa urmatoarele dpua trimestre. 25% din cele cercetate cu doua trimestre in urma. o locuinta este gestionata 6 trimestre. definiti ca persoane in varsta de 18 ani si peste. Conceptia metodologica si organizatorica a anchetei a fost realizata cu asistenta tehnica a specialistilor francezi de la Institutul National de Statistca si Studii Economice(Franta). -reducerea discontinuitatilor seriilor de timp. este scoasa temporar din cercetare urmatoarele 2 trimestre. I. pornind de la rezultatele Recensamantului populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992. Definitiile date somajului si populatiei ocupate respecta criteriile din definitiile standard date de Biroul International al Muncii. in fiecare trimestru se pastreaza in esantion 50% din locuintele trimenstrului anterior. In prima treapta s-a constituit esantionul multifunctional de zone teritoriale. deci. Conform schemei aplicate. -evitarea impovararii acelorasi grupuri de locuinte prin pastrarea in cercetare de perioade lungi de timp. Acest esantion ‘master’ este constituit din 501 centre de cercetare repartizate in toate judetele si sectoarele municipiului Bucuresti. gospodaria. Astfel. membre ale gospodariilor din locuintele selectate. Se utilizeaza planul de sondaj in doua trepte. in conditii de comparabilitate internationala. Unitatea de observare o constitue. In a doua treapta s-au selectat 18036 locuinte. cu toate gospodariile ce le compun. Esantionul este constituit pe baza unui procedeu de rotire al locuintelor( schema rationala 2-2-2) care are ca principiu de baza urmatoarea tehnica : o locuinta este cercetata doua trimestre consecutiv. apte de munca. ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri de munca disponibile conform pregatirii lor si care s-au inscris la oficiile fortelor de munca si somaj. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale este. avand ca obiect principal masurarea populatiei active-ocupate si in somaj-si a populatiei inactive. dinaintea inregistrarii. 18 . Perioada de referinta este saptamana. Prin implementarea acestei scheme s-a urmarit: -micsorarea ratei non-raspunsurilor si a erorilor ce pot rezulta din anchetarile repetate. iar interviurile sunt repartizate uniform de-a lungul trimestrului. Obiectul anchetei l. Acesta este o metoda moderna pentru cercetarea statistica a fortei de munca. o institutie publica care determina si publica lunar ratele somajului si efectivul de someri.au facut persoanele cu domiciliul permanent in Romania. Numarul de someri se refera in acest caz la somerii inregistrati.N.S. iar 25% sunt absolut noi. de asemenea. ancheta furnizeaza date esentiale asupra acestor segmente de populatie. realizandu-se o cercetare continua. Conceputa ca o sursa importanta de informatii intercensitare asupra fortei de munca. realizeaza incepand cu anul 1996 Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO). dupa care este scoasa definitiv din cercetare. Observarea se face pentru un trimestru.

se poate presupune că ridicarea nivelului şomajului trebuie să fie însoţită de reducerea volumului real al PNB. Deoarece persoanele ocupate participă la producerea bunurilor materiale şi serviciilor. creşterea populaţiei.14 CONSECINTE MICROECONOMICE ALE SOMAJULUI 19 .N.13 LEGEA LUI OKUN În anii ’60. Ry – rata creşterii economice. economistul Arthur Okun a încercat să determine dacă între fenomenul şomaj şi produsul naţional brut există vreo relaţie de interdependenţă. o rata crescătoare a şomajului determină reducerea orelor lucrate de fiecare lucrător şi participarea forţei de muncă. Totuşi. Modificarea ratei şomajului este doar unul dintre multiplii factori care influenţează PNB-ul.2. De exemplu. a caror publicare se face prin massmedia. Din această perspectivă este surprinzătoare asocierea între modificarea ratei şomajului şi PNB.25) Unde: u – fluctuaţiile ratei şomajului.5 (ry . munca depusă poate fi exprimată în funcţie de ore lucrate. Pe termen scurt. Venitul naţional al unei economii nu depinde în mod direct de rata şomajului.2 x schimbarea nivelului şomajului (rata şomajului) În formularea iniţială a legii.5% pentru fiecare procent de creştere a PIB peste o rată a trendului de 2. Răspunsul la această dilemă este cunoscut în economie sub denumirea de legea Okun. ceea ce ar determina o creştere a PNB cu mai puţin de un punct procentual. Intuiţia unui contabil ar sugera ca o scădere a ratei şomajului cu 1% ar însemna o creştere a ocupării cu circa 1%.B. se agrega datele culese la nivelul Oficiilor judetene ale frtei de munca si somajului. înmulţit cu munca depusă. Practica contemporană a stabilit că o scădere cu 1% a ratei şomajului este asociată unei creşteri de doar 2% a PNB. 1. Aceasta afirmă faptul că rata şomajului scade cu 0. Relaţia dintre creşterea economică reală şi modificările ratei şomajului este dată tot de legea lui Okun. Spre deosebire de alte relaţii macroeconomice care s-au dovedit a fi instabile. minus modificarea absolută a ratei şomajului. Okun stabilea că o reducere cu un punct procentual a ratei şomajului. participarea forţei de muncă sau alţi factori relevanţi. iar şomerii nu produc bunuri economice. 1. in buletinele statistice lunare sau anuare.Rata somajului se determina prin raportarea numarului total de someri inregistrati la populatia activa civila.2. u= -0. Pentru calculul acestor indicatori. La rândul său. determină de regulă o creştere a PNB cu aproximativ trei puncte procentuale. legea lui Okun a arătat o remarcabilă stabilitate în timp. Schimbarea PNB = 3% . Din moment ce toţi aceşti factori contribuie la scăderea PNB este clar de ce mici modificări ale ratei şomajului pot determina schimbări esenţiale ale PNB.5%. Motivul pentru care asocierea dintre rata şomajului şi PNB este atât de puternică este faptul că modificarea ratei şomajului afectează şi ceilalţi factori importanţi ce influenţează volumul PNB. Existenţa interrelaţiei negative între aceste variabile se exprimă prin tendinţa conform căreia sporirea şomajului este concomitentă cu scăderea volumului real al P. modificarea procentuală a venitului poate fi exprimată ca sumă a modificării procentuale a productivităţii plus o constantă. De asemenea surprinzător este faptul că o reducere cu 1% a ratei şomajului poate determina o creştere atât de substanţială cum ar fi 2%. piaţa muncii este legată de rata şomajului şi astfel participa şi la crearea Produsului Naţional Brut.

putem utiliza unele dintre resursele noastre neocupate pentru a realize aceste lucruri. scoli si rauri curate?Daca nu . fara vechime mare in munca.A doua dimensiune a preocuparii societatii pentru “full employment” are legatura cu efectele somajului asupra indivizilor. ca dezechilibru macrosocial. dearece din punct de vedere tehnic ei fac parte din forta de munca ocupata. desi avem o utilizare sociala pentru toate resursele.Inainte de toate. In conditiile actuale. in conditiile pietei. dar de asemenea .Neutilizand toate resursele noastre nu utilizam in totalitate posibilitatile noastre institutionale de productie si parasim venit potential.Neutilizarea in toatalitate a fortei de munca disponibile inseamana ca cineva este fara slujba. care grupuri sufera cel ami mult de somaj.16 COSTURILE SOCIALE ALE SOMAJULUI Somajul. are multiple cause. Pierderile macro si micro rezultate din somaj cu siguranta sunt o serioasa problema de politica Formele somajului arata nu numai suma toatala a somerilor in economie .In mod tipic adolescentii tocmai intrati pe piata muncii au mari dificultati in gasirea slujbelor si sunt cei mai probabil de a fi someri . 1. cautatorilor de slujba deseori sunt descurajati .ci la oameni . care pornesc de la statutul economicosocial. cat si al celor care ofera forta de munca. Dupa repetarea respingerilor . acela care afecteaza indeosebi salariatii ce aveau locul de munca stabil pana la concediere. 1. Se estimeaza ca in 1997 in Romania mai mult de 1 milion de indivizi faceau parte din acesta clasa nesocotita a muncitorilor descurajati.Impactul imediat al soamjului cu indivizii este o pierdere de venit asociata cu munca.15 CONSECINTELE MACROECONOMICE ALE SOMAJULUI Utilizarea resurselor este o chestiune vitala societatii din doua motive. insa sunt posesori ai unei calificari ce le poate favoriza o stabilitate mai 20 .Acele decizii ar fi insuficiente sa utilizele toate resursele de care dispunem. atat al celor care angajeaza forta de munca.Daca utilizam de fapt resursele noastre pentru aceste scopuri este o problema de alocare a resurselor si ea depinde de deciziile private si publice pe care le luam pe piata . astfel de pierderi pot duce la dezastrul finaciaR.Pentru muncitorii care ar fi someri pe perioade lungi de timp . dar ce putem spune despre alte bunuri si servicii?Avem noi destule parcuri .Termenul “munca” nu se refera la alt factor de productie . nevoile particulare si publice raman intr-o oarecare masura nesatisfacute. specialistii apreciaza ca fiind formele predominante urmatoarele: somajul de conversiune. asa ca renunta sa mai caute Muncitorii descurajati nu se socotesc ca facand parte din problema somajului.Poate ca avem deja destule masini pe strazi.

a posibilitatilor de consum pentru intreaga familie unde exista someri. -cresterea cheltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor publice din domeniul inregistrarii si urmaririi somajului. Costurile indirecte sunt cele generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea sa beneficieze intreaga populatie. somajul de excluziune. pentru a corespunde mai bine atat mutatiilor ce intervin in activitatea economica. cat si exigentelor de sporire a eficientei acesteia. 21 . deoarece somajul reduce rolul daterminant al muncii ca factor de productie si eduteaza caracteristicile de neconservabilitate a muncii. -diminuarea intensitatii dezvoltarii economice. economia si societatea afectate de acest fenomen complex. pregatirea fortei de munca pe coordonatele unei mai mari mobilitati si adaptabilitati. Aici se au in vedere aspecte cum sunt: -irosirea unei importante cantitati de resurse de munca. Aspecte de natura economica privesc indeosebi reducerea veniturilor si. pentru plata indemnizatiilor de somaj si a altor cheltuieli sociale privind reconversia fortei de munca. Costul social al somajului reprezinta efortul total pe care il suporta persoanele. deoarece somajul intretine o stare de nesiguranta in randul persoanelor angajate. Costul somajului la nivelul persoanelor si grupelor de persoane afectate de nesiguranta muncii include atat aspecte de natura economica. cele mai putin calificate. afectand mai ales tinerii si persoanele cu o calificare slaba. Costrile pe care la implica somajul pot fi apreciate si prin gruparea lor in costuri directe si costuri indirecte. acela care include persoanele ce cunosc o alternanta de perioade de activitate si de somaj. cele aflate in somaj o perioada lunga. acela care cuprinde populatia activa formata din persoanele in etate. cat si aspecte morale. pe baza careia sa caute locuri de munca mai sigure si mai bine salarizate. Costurile directe sunt reliefate indeosebi sub forma varsamintelor monetare catre fondul destinat protectiei sociale a somerilor. indiferent daca primesc sau nu ajutorul de somaj. Indemnizatia (ajutorul) de somaj reprezinta modalitatea cea mai folosita de garantare a unui venit minim pentru someri. Aprecierea complexa a costului somajului impune surprinderea si a unor efecte pozitive pe care le poate genera acest fenomen. ingrijirea sanatatii somerilor etc -alienarea unei parti insemnate a populatiei ajunse in conditii de somaj etc. social-culturale si chiar politico-militare. grupele de persoane. evident. somajul repetitiv. astfel: incitarea angajatilor la perfectiune profesionala. Asemenea efecte pot fi sesizate in domenii ce tin mai ales de comportamentul profesional al salariatilor. -scaderea veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat datorita efectului propagat al somajului. Costul somajului la nivelul economiei si societatii este deosebit de complex si cuprinzator.mare si dreptul la un ajutor de somaj mai avantajos.

Pentru aprecierea cat mai buna a efectelor costurilor somajului este util sa avem in vedere si legea lui Okun. deoarece societatea isi insuseste o parte din produsul marginal. ci sufera si un efect psihologic.Corelarea pe termen lung a costurilor somajului cu efectele sale permite formularea concluziei incontestabile potrivit careia somajul este un fenomen negativ. populatia care de obicei alimenteaza multitudinea actelor antisociale atunci cand nu are lucru. mai ales atunci cand este vorba de personae cu un psihic mai putin robust. masurarea cu precizie a costurilor sociale ale somajului devine un lucru aproape imposibil. Somajul devine o problema si mai serioasa daca ne gandim ca afecteaza in primul rand populatia nevoiasa. deoarece atunci cand se vede somer are un sentiment de inutilitate care il afecteaza profund. dar se determina la fel : 22 . Pentru a putea elabora o politica economica corecta de ajustare . Tinand cont de faptul ca populatia Romania inca nu s-a obijnuit cu riscurile somajului. cat si pentru economia si societatea in ansamblu.. ne aflam in fata unui somaj ciclic . Somajul determina pierderea unei parti din productia potentiala a societatii. includem in acest cost pierderile totale(individuale si sociale) de productie pe economie. Problema costurilor sociale ale somajului este aparent o problema simpla pe care o poate intui oricine si care nu ar merita o tratare aparte si mai in detaliu. determinat de o depresiune sau criza economica. reglementeaza diferit de la o tara la alta. costurile fiind mai mari atat pentru persoanele lezate direct.Cand persoana este angajata. ca urmare a existentei somajului. O persoana care lucreaza castiga un slariu si creeaza o parte de venit pentru sociatate sub forma impozitelor pe venit. Toate costurile somajului sunt mai usor sau mai greu de suportat in functie de marimea minima a ajutorului de somaj. guvernantii trebuie sa inteleaga atat costurile inflatiei cat si costurile somajului. O caracteristica fundamentala a somajului este distributia sa foarte inegala in sociatate. Costurile sociale ale somajului reprezinta contributia societatii.restul fiind pierderea societatii. renuntarile pe care trebuie sa le accepte populatia. ca un rezultat al reducerii angajarilor. In conditiile in care forta de munca nu este angajata deplin . La nivelul fiecarui somer costul somajului este destul de mare.Somerul nu sudera nuami o pierdere a venitului si ca atare o deteriorare a standardului sau de viata . lucru ce face ca si costurile sale sa fie distribuite inegal in comparative cu costurile inflatiei care se distribuie mai uniform asupra tuturor categoriilor de populatie. Salariul marginal net este deci mai mic decat produsul marginal al unei persoane angajate. Atunci cand analizam costul somajului pe baza legii lui Okun. somaj ce depaseste rata sa naturala. va pierde numai partea din venit pe care o primea. Costurile social economice ale somajului difera de la tara la tara.

COSTUL ECONOMIC AL SOMAJULUI =Venit pierdut de somer+Valoarea ajutorului de somaj platit de guvern +Pierderea fiscala cauzata de reducerea taxelor incasate CAP II-SOMAJUL IN ROMANIA Motto: :Economia este o morală şi nu o ştiinţă naturală"(Keynes). 2.1 FENOMENUL SOMAJULUI IN ROMANIA 23 .

24 . se constata ca forta de munca feminine este mai afectata decat cea masculine. Sub aspect economic. Tendinta de diminuare a ponderii somajului feminine a contribuit la echilibrarea pe sexe a somajului. grupuri sociale si teritorii daca exista zone afectate de existent acestui fenomen. fenomenul somajului determina o risipa a celui mai important factor de productie – factorul munca. Cunoasterea evolutiei fenomenului somajului este importanta pentru stabilirea politicilor economice si sociale necesare echilibrarii cererii de munca cu oferta de munca pe piata muncii. Pentru anii 1996 si 1997. in comparative cu tarile dezvoltate. fenomen care a determinat trecerea femeilor pe o piata a muncii paralela cu cea oficiala. Somajul genereaza efecte economice si sociale negative. a pierderii de venit si de bunastare colectiva. Nivelul somajului reflecta puterea de ocupare a fortei de munca de catre economie. Cauzele care stau la baza inversarii nivelului ratei somajului pe sexe sunt de ordin demographic. pana in zilele noastre. Rata de activitate si de ocupare a femeii a fost mai ridicata in fostele tari socialiste. Factorii care stau la baza acestei evolutii rezulta din particularitatile fortei de munca feminine ( populatia feminine fiind implicate in procesul de reproducere demografica) dar si din mentalitatile si comportamentele unor angajatori cu privire la forta de munca feminine. Efectele sociale negative sunt determinate de faptul ca persoana afectata de somaj pierde sursa de venit. adancirea saraciei sau aparitia si dezvoltarea fenomenelor antisocial.Somerii reprezinta o componenta a ofertei de forta de munca. decat cea masculina. reglementata. Costul direct al somajului consta in varsamintele financiare catre someri. 2. respective a populatiei active. a contributiilor fiscal si sociale neincasate. nivelul de educatie si formare profesionala a femeilor este in continua crestere.2 CARACTERISTICI STRUCTURALE ALE SOMAJULUI Somajul in randul femeilor Tendinta de feminizare a fortei de munca s-a manifestat in intreaga lume incepand cu anii ’80. economic si psiho-social: • Reducerea semnificativa a ofertei de forta de munca feminine. fenomenul somajului afecteaza mai mult forta de munca feminine. • Ocuparea femeilor in economia subterana (sau gri). Somajul contribuie la adancirea inegalitatilor economice si sociale dintre personae. populatia feminine inregistreaza o rata mai mare decat rata somajului la barbate. care s-a apropiat tot mai mult de curba de activitate a barbatilor. Somajul are un cost direct si unul indirect. aspect care contribuie la scaderea nivelului de trai in familie. In majoritatea tarilor lumii. Costul indirect al somajului se manifesta sub forma productiei nerealizate. Atunci cand nivelul global de ocupare scade. spre sfarsitul anului 1996. in 1998 fata de anul 1997. Intrarea pe piata muncii a femeilor a contribuit la modificarea curbei de activitate a acestora. Pana la finele anului 1997 nivelul somajului a fost mereu mai mare in randul fortei de munca feminine fata de forta de munca masculine. iar in 1998 devine si se mentine mai mica decat la barbate. In majoritatea tarilor. dupa care are loc o inversare a structurii somajului pe o perioada scurta de timp. In fostele tari socialiste fenomenul feminizarii fortei de munca este rezultatul politicii comuniste a fortei de munca pe o perioada lunga de timp (45 de ani).

Ponderea lor insa este in scadere in ultimii ani. urmata de grupa 30 – 39 ani. pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. in perioada analizata. aceasta se reduce treptat. neimpozabila. Somerii pe categorii de indemnizatii Cadrul legal privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala a fost creat inca din anul 1991 (Legea nr.4%) cu ponderea persoanelor din grupa 40 – 49 ani. 1/1991 cu modificarile ulterioare). Daca pana in 1997 in Romania populatia tanara. dupa cum urmeaza: a) 6 luni. pentru fiecare forma de invatamant absolvita. Indemnizatia de somaj acordata absolventilor sau persoanelor revenite din armata dupa satisfacerea stagiului military pe o perioada de 6 luni este o suma fixa. 25 . b) 9 luni. Lipsa locurilor de munca pentru tineret a fost si continua sa ramana o grava problema socioeconomica si dificil de rezolvat in conditiile tranzitiei la economia de piata. Aproximativ un sfert din numarul somerilor au fost neindemnizati. pentru persoanele cu un stagiu de cotizare curpins intre 5 si 10 ani. Indemnizatia de somaj se acorda somerilor pe perioade stabilite diferentiat. precum si sarcinile demografice ale acestei grupe de femei pot reprezenta o cauza a scaderii somajului feminie in raport cu cel masculin. in vigoare la data stabilirii acesteia. Somajul in randul tinerilor Somajul inregistrat in Romania a afectat in mod deosebit forta de munca tanara. ponderea lor fiind in crestere in ultimii ani. astfel ca trei sferturi din somerii inregistrai au beneficiat de diferite forme de prestatii banesti specific.contribuindu-se la neincluderea acestora in sistemul informational official (fenomenul ocuparii pe piata subterana a muncii este real si are dimensiuni mari in cadrul economiei subterane. in special tinerii intrati pentru prima data pe piata muncii. in functie de stagiul de cotizare. deoarece nu intruneau conditiile prevazute de lege. c) 12 luni. lunara. Repartizarea somerilor pe grupe de varsta in 1997 pune in evident faptul ca tinerii cu varste intre 15 – 24 de ani detin ponderea cea mai mare in totalul somerilor. fiind in anul 2000 aproape egala (29. dar nu mai putin de 1 an. reprezenta cea mai mare pondere in categoria somerilor (50. sub 25 de ani. Aceasta indemnizatie se acorda absolventilor o singura data. deoarece o mare parte din persoanele fara loc de munca neavand o alta alternative de a-si castiga existent apeleaza si la formele nelegale de ocupare a fortei de munca).9%). Ponderea ridicata a femeilor ocupate in sistemul de invatamant. Tinerii din Romania reprezinta categoria de populatie cea mai vulnerabila in raport cu fenomenul somajului. pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de pana la 5 ani. al carei cuantum reprezinta 50% din salariul de baza minim brut pe tara.

8% in anul 2002. fata de numai 43. osciland intre 1. Astfel durata medie a somajului la sfarsitul anului 1996 a fost relative ridicata.2%. aproximativ jumatate dintre someri (51.1% in anul 2000 si 76. in Romania somajul a devenit un fenomen permanent si recunoscut oficial. Fenomenul somajului in Romania a fost determinat de factori demografici cat si de cei economici. Ponderea somerilor cu studii superioare a fost destul de schimbatoare in aceasta perioada. Din cadrul acestei categorii de someri. deoarece economia nationala dupa decembrie 1989 s-a aflat in declin continuu. cea mai mare pondere o detin persoanele din grupa de varsta de 25 – 34 de ani. Din aceasta grupa fac parte si persoanele nascute in anii exploziei demografice (1967 – 1970).1 % in 1992 la la 24. In 1998 durata medie a somajului a fost de 17. diminuarile cele mai importante ale duratei somajului inregistrandu-se la somerii din grupa de varsta 35 – 49 de ani. Concomitant creste ponderea somerilor cu studii medii de la 11. Somajul pe categorii profesionale Daca analizam somerii dupa nivelul de pregatire profesionala se constata ca in Romania ponderea cea mai mare.Somajul de lunga durata O analiza mai detaliata a duratei somajului in Romania scoate in evident acutizarea somajului de lunga durata. Cea mai lunga durata a somajului se inregistreaza la barbatii de peste 50 de ani. un rol 26 . femeile cu studii universitare si liceale aflate in somaj detin majoritatea in totalul somerilor BIM.6 luni) s-a inregistrat la grupa de varsta 15 – 24 de ani iar cea mai mare durata a somajului (22. Cea mai mica durata a somajului (13. ajungand la 72.3 ANALIZA GLOBALA A SOMAJULUI PE PERIOADA 1991 – 1997 Dupa 1990.2% in 1999. care reprezinta aproape un sfert din totalul somerilor la toate nivelele de instruire. o detin muncitorii. Ponderea persoanelor aflate in somaj de peste 12 luni s-a diminuat in 1997 fata de anii anteriori. in scadere fata de anii anteriori. iar durata medie a somajului a crescut fata de anii precedent.6% in anul 2000. fiind in scadere continua. Comparative cu barbatii.6 luni) s-a manifestat la femeile din grupa de varsta 35 – 49 de ani. de circa 18 luni. peste noua luni. respective 87% in 1992. pentru toti anii. 2.7% in anul 2000 si 20% in anul 2002.9 luni. mai putin la cel gimnazial.7%) fiind in somaj de cel putin un an.5% si 3. In anul 2000 mai mult de jumatate dintre someri (60%) se aflau in somaj de lunga durata. Ponderea somerilor aflati in inactivitate de peste un an a fost de 50. fiind de circa 19 luni.

cand s-a inregistrat cea mai mica rata a somajului. Aceasta evolutie ascendenta a somajului a fost determinate atat de procesul restructurarii din minerit. numarul somerilor inscrisi la Oficiile de Forta de Munca si Somaj a crescut. aceste procese s-au manifestat astfel: a) Disponibilizarea la nivel ridicat a fortei de munca ocupate. process care a determinat peste 60% din numarul somerilor. Pentru aceasta perioada. In Romania. 2. persoanele cu varste intre 22 si 27 de ani au contribuit la explozia somajului. Fenomenul cresterii natalitatii de la sfarsitul anilor ’60 si inceputul anilor ’70 cunoscut sub denumirea de “baby-boom” a determinat cresterea ofertei de forta de munca incepand cu mijlocul anilor 1980 si continuand cu perioada 1992 – 1994 cand s-a inregistrat cel mai mare nivel al somajului.important avandu-l erorile de politica economica si optiunile adoptate pentru aplicarea reformei economice. exceptand anul 1991. In general. chimie si petrochimie dar si de legislatie instituita privind platile compensatorii in caz de disponibilizare. dupa decembrie 1989. In anul 1997. b) Intrarea pe piata muncii a unor noi contingente de forta de munca provenite din absolventi ai invatamantului secundar si superior dar si din alte categorii de populatie neocupata.4 EVOLUTIA SOMAJULUI IN PERIOADA 2004-2010 27 . Scaderea somajului. incepand cu 1995 a continuat si in 1996. fenomenul somajului este determinat de doua procese : scaderea cererii de forta de munca si cresterea ofertei de forta de munca. in conditiile perioadei celei mai dificile a tranzactiei.

prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. iar in unele perioade ale anului trecut se poate vorbi despre o crestere ( perioada ianuarie. Din luna septembrie. trebuie controlat. dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate.306 de persoane. neinregistrati inca drept someri. 658. precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time. Cifra de mai sus reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la Oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc. in tara noastra. inregistrata in decembrie 2003. rata somajului a fost de 7. putem vorbi despre un proces temperat al cresterii numarului de someri in primele trei luni. dar .Evolutii si tendinte In perioada de tranzitie.aprilie 2003)(fig. in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare.891 de persoane se aflau inscrise la directiile de protectie a muncii si ocrotire sociala ca someri. La 31 decembrie 2003.1) Din totalul populatiei active.1 Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 2003 era 361. acest fenomen a cunoscut o evolutie contradictorie. Din acest numar de someri neindemnizati. ajutor de somaj.2 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil. somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. Anul 2003 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri. dar cu un ritm redus. In anul 2003 . somajul este un fenomen care nu poate fi stopat .2) 28 .2004 . dupa care aceasta a scazut in mod simtitor pana in luna septembrie. Numarul somerilor inregistrati. 75. In anul 2003.2% erau muncitori.(fig. rata somajului inregistreaza un curs ascendent. sub o forma sau alta. rata somajului si ponderea somerilor inregistrati in populatia stabile in varsta de 18-62 ani sunt prezentate in tabelul urmator: Fig. dar care prin masurile economice ce se intreprind. cea mai mare parte fiind muncitori necalificati. categoria celor fara loc de munca este mult mai mare. cu program redus. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere.

alte categorii de persoane” sa apara un numar insemnat de fosti salariati. care inca mai lucreaza in societatile comerciale agricole – fostele IAS. 29 . Este de asteptat ca la grupa . In situatia in care se va proceda la privatizarea/desfiintarea acestora prin impartirea terenului la fostii proprietari. este de presupus ca numarul salariatilor se va reduce. o parte dintre aceste persoane vor deveni someri. va ingrosa randurile somerilor sau ale celor care tranziteaza catre somaj prin intermediul unor eventuale ordonante de disponibilizare. Trebuie sa se analizeze si perspectiva situatiei putinilor salariati din agricultura.2 In conditiile in care s-a pus problema inchiderii sau limitarii activitatii unui numar de societati comerciale.Fig..

. pe masura ce procesul de restructurare si privatizare prin.6% din totalul populatiei active a Romaniei. cat si prin posibila reconsiderare a punctului de vedere cu fostele IAS. Studiind fenomenul somajului si din punctul de vedere al structurii. in loc de trecere imediata la somaj. macinata de multe framantari. specialistii care au fost disponibilizati sau care au devenit nemultumiti de activitatea si veniturile obtinute au ingrosat randurile celor care au plecat si isi desfasoara activitatea in strainatate. se constata sa este mai redus la nivelul grupei feminine. putem constata ca in perioada urmatoare este posibil sa asistam la cresterea usoara a randurilor somerilor. Se poate constata ca in randul somerilor predomina unele categorii. introdus in 2003. deoarece. Luand in considerare structura populatiei ocupate la 31 decembrie 2003. pe fondul diminuarii veniturilor realizate ale salariatilor si poate sa accentueze diminuarea nivelului de existenta al categoriei pensionarilor. corelat si cu cel al somerilor inregistrati. constatam ca in prezent la un salariat revin mai mult de 2 persoane care nu desfasoara o activitate pe baza de contract de munca. asa incat sa se realizeze un transfer al fortei de munca ce va fi disponibilizata in procesul de restructurare in unele unitati comerciale.. De aceea.Un alt element de analiza il reprezinta numarul salariatilor din domeniile industriale si al serviciilor. Avand in vedere acest numar. In decembrie 2003 exista un numar prea mare de persoane incadrate in categoria . carora le dispare obiectul muncii.inchidere” si . astfel incat sa se creeze acele venituri la bugetul asigurarilor sociale care sa permita majorarea pensiilor. ar putea face lumina in acest domeniu. In cele mai multe cazuri. Probabil noul Cod al muncii. somajului trebuie sa i se acorde o atentie sporita prin elaborarea si punerea in practica a unor programe de reconversie profesionala.. cum ar fi: tineretul. in perioada de tranzitie. Aspecte structurale ale somajului Romania se confrunta si cu fenomenul negativ care consta in aceea ca o parte a populatiei apte de a munci nu este inregistrata la categoria someri si lucreaza in conditii asa-zise . inca posibile. metode de . femeile si chiar o parte din forta de munca cu calificare superioara. efectele noului cadrul legislative in domeniul muncii. dupa o perioada rezonabila. cu inalta specializare. Aceasta situatie creeaza mari dificultati in stabilirea bugetului asigurarilor sociale. insa raman de analizat. constructii . al pensionarilor si al populatiei neocupate . Analizand datele privind populatia ocupata. Trebuie sa se puna in continuare problema corelarii salariilor si a contributiilor asupra salariilor ce vor trebui platite.Astfel.pensionarilor”..lichidare” va continua.atat prin accelerarea procesului de privatizare in industrie. Conditiile in care s-a desfasurat activitatea in anul 2003 conduc la concluzia ca se poate inregistra . la 31 decembrie 2003 . numarul somerilor in randul femeilor a fost de 6. nu se creeaza locuri pentru persoane care au lucrat in industrie sau in cercetare. transporturi . Aceasta spune multe. rezulta ca populatia incadrata este mai mica decat totalul celor doua categorii mai sus mentionate.la negru”. comparative cu numarul somerilor si al pensionarilor. numarul somerilor. in continuare un numar de someri in cazul in care nu se vor lua masuri de control al acestui fenomen. 30 . pe sexe.

3 % fata de totalul populatiei active. va resimti lipsa unor specialisti dintre cei mentionati mai sus. 31 . Credem ca masurile de reforma a economiei nationale. rata somajului este de 12.3) Mai sunt si alte judete. in Vaslui – 11. urmand exemplul unora care si-au gasit o mai buna realizare.rata somajului a fost in luna decembrie 2003 de 2. in Olt – 10.5% si 4. In caz contrar. exista o categorie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca. cercetatori.4%. Ilfov si Satu Mare. iar dupa scurt timp. ingineri . lucreaza acum in tari occidentale. comparativ cu eforturile de moment pentru a–i mentine pe cei existenti la locurile lor de munca. specialisto in domeniul lingvisticii etc. ceea ce impune cu necessitate gasirea surselor necesare prin masuri care sa poata deveni efective. in Brasov – 10%. trebuie subliniat si faptul ca bugetul asigurarilor sociale de stat nu va putea colecta veniturile necesare pentru plata pensiilor si ajutoarelor de somaj pentru un numar mare de persoane. Somajul in profil teritorial In profil teritorial. in scurt timp. unde nivelul a fost cuprins intre 2. in Prahova – 10. in Ialomita – 10.9%. creand mari dificultati economiei romanesti.(fig.6%.1%.7% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant. procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie. de restructurare. in Galati – 10. In municipiul Bucuresti. anumite judete au o cifra foarte ridicata a somajului. care . economia va trebui sa gaseasca inlocuitori care vor costa mai mult. in Capitala. asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. Astfel in Hunedoara. deoarece. trebuie sa aiba in vedere crearea acelor locuri si pentru specialisti de inalta calificare. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Bihor. tot mai multi vor pleca in strainatate.8%. dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca. In alta ordine de idei.7%.Multi dintre medici. prin care sa se asigure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial.

In randul somerilor erau inregistrate. primare sau professionale ( 494.(fig.5) Fig. Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale (136.203 persoane).3 Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii gimnaziale.Fig. 27.826 persoane absolvente de studii superioare. la 31 decembrie 2003.4.4 32 .862 persoane).

prin punerea in aplicare a masurilor privind: Terminarea privatizarii fostelor unitati IAS 33 . Fara intreprinderea unor masuri adecvate.5 Concluzii in perspective anului 2004 Din datele mai sus prezentate putem concluziona ca. procesul de restructurare si privatizare in domeniul industriei si al unor servicii.Fig. in perioada urmatoate. precum si continuarea punerii in aplicare a Legii de modificare si Legii Fondului Funciar ar putea avea ca efect sporirea rapida a numarului acelora care vor fi inregistrati ca someri sau vor deveni someri in plata. anul 2004 ar putea sa insemne o crestere a numarului de someri.

Date fiind dificultatile cu care ce confrunta economia pe ansamblul sau.Reducerea activitatii sau renuntarea la activitatea unor combinate. un numar insemnat de salariati. pana cand se vor crea conditii optime. conform strategiei anuntate de primul ministru. Guvernul trebuie sa isi puna problema gasirii acelor parghii prin intermediul carora sa fie simulata activitatea intreprinderilor mici si mijlocii care. in 2004. in conditiile trecerii depline la economia de piata.7 34 . a trecut in categoria somerilor. reale. Iata deci ca evolutia somajului in ultima perioada de timp trebuie sa fie tratata totusi cu raspundere. Situatia poate deveni delicata in contextul in care. sa treca un numar de angajati in categoria somerilor. statul sa isi faca simtita influenta si prezenta. pe aceasta cale. pot crea si asigura noi locuri de munca. alocatii de sprijin etc. Este dificil de presupus ca in bugetul pentru asigurarile sociale pentru anul 2004 exista surse de venituri care sa poata asigura plata ajutorului de somaj si a altor sume de ajutor. este important ca in societatile comerciale. care erau angajati in sectorul privat. regiile autonome si alte activitati de interes national sau utile pentru societate. sau din cei ce lucrau fara contract de munca nu vor fi angajati si vor trece. cel putin. de trecere la activitatea privata. Anul 2005 Fig. in categoria persoanelor neocupate. este de presupus ca acele societati private care cu greu au putut sa faca fata rigorilor fiscale in anul 2003. pentru persoanele care vor intra in somaj. De asemenea. in 2004 sa-si reduca activitatea si .6 Fig.

5%. cu program redus. neinregistrati inca drept someri. Astfel in Hunedoara. rata somajului a fost de 6. dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca.2 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil.6%. categoria celor fara loc de munca este mult mai mare.3%. dar . anumite judete au o cifra foarte ridicata a somajului. cea mai mare parte fiind muncitori necalificati. sub o forma sau alta. dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate. ajutor de somaj. asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. Anul 2004 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri. Somajul in profil teritorial In profil teritorial.9 % fata de totalul populatiei active.1%.738 de persoane. in Brasov – 10.7% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant. in Galati – 9.8. prin care sa se asigure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial.9) Mai sunt si alte judete. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Bihor. in Capitala. 35 . rata somajului este de 10.(fig. procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie. deoarece.7) Cifra de mai sus reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc. unde nivelul a fost cuprins intre 2% si 2.2% erau muncitori.(fig6. in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare. prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. in Ialomita – 10. exista o categorie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la oficiul fortei de munca.Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 2004 era 330. somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. In municipiul Bucuresti. Din acest numar de someri neindemnizati. Timis si Satu Mare. in tara noastra. precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time.rata somajului a fost in luna decembrie 2004 de 2. La 31 decembrie 2004. 74. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere. in Vaslui – 10.6%.

28. la 31 decembrie 2004.641 persoane absolvente de studii superioare.10.8 Fig.054 persoane).Fig.11 36 .9 Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii gimnaziale.10.In randul somerilor erau inregistrate.(fig. primare sau professionale ( 420.11) Fig . Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale (109.197 persoane).

in tara noastra. prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. ajutor de somaj. dar . in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare.12 Acest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc. dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate(fig . cu program redus(fig. rata somajului a fost de 5.Anul 2006 Fig . La 31 decembrie 2005. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere. neinregistrati inca drept someri. sub o forma sau alta.13 37 .9 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil.12) Anul 2005 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri. categoria celor fara loc de munca este mult mai mare.13) Fig. precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time. somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale.

In municipiul Bucuresti. asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. in Capitala. sub o forma sau alta. ajutor de somaj.953 persoane absolvente de studii superioare. dar . O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Bihor. Mai sunt si alte judete. deoarece. prin care sa se asigure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial. procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie. exista o categorie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca. Galati .6% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant. Timis si Satu Mare. dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca.rata somajului a fost in luna decembrie 2005 de 2. unde nivelul a fost cuprins intre 2% si 2. categoria celor fara loc de munca este mult mai mare. Ialomita)au o cifra foarte ridicata a somajului.Brasov. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere. Vaslui.4%.14) 38 . somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. neinregistrati inca drept someri. in tara noastra. In randul somerilor erau inregistrate. cu program redus(fig. precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time. 27. Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale.Somajul in profil teritorial In profil teritorial. primare sau professionale. in ea incluzanduse absolventii cu studii medii si superioare. anumite judete ( Hunedoara. Anul 2007 Fig. Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii gimnaziale.14 Acest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc. la 31 decembrie 2004.

Buzau. anumite judete ( Gorj. 39 .15) Fig.2 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil. dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate(fig. Ialomita)au o cifra foarte ridicata a somajului.15 Somajul in profil teritorial In profil teritorial. Teleorman. rata somajului a fost de 5. La 31 decembrie 2006. Alba.Anul 2006 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri. prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social.

Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii gimnaziale. procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie. in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare. dar . 26. categoria celor fara loc de munca este mult mai mare.4% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant. dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca. Anul 2008 Fig. unde nivelul a fost cuprins intre 2.In randul somerilor erau inregistrate.16 Acest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc.16.Mai sunt si alte judete.rata somajului a fost in luna decembrie 2006 de 2.2% ceea ce reprezinta un ritm acceptabil. neinregistrati inca drept someri.1% si 3. Rata somajului a fost de 5.5%. somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Arad. prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. prin care sa se asigure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial. in Capitala. Timis si Bistrita Nasaud. cu program redus. dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate(fig. sub o forma sau alta. in tara noastra. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere.000 persoane absolvente de studii superioare. In municipiul Bucuresti. deoarece. Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale. ajutor de somaj.17) 40 . la 31 decembrie 2006. precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time. Anul 2006 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri. exista o categorie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca. primare sau professionale.

Timis si Bistrita Nasaud. Teleorman. prin care sa se asigure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial. unde nivelul a fost cuprins intre 2. Ialomita)au o cifra foarte ridicata a somajului. Mai sunt si alte judete.1% si 3. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Arad. Buzau. procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie.Fig.17 Somajul in profil teritorial In profil teritorial.5%. dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca. asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. Alba. anumite judete ( Gorj. 41 .

fiind cu 0.rata somajului a fost in luna decembrie 2006 de 2.4 puncte procentuale mai mare decat cea din luna anterioara. in somaj. care nu va ocoli Romania. la sfarsitul lunii februarie 2009. Tabloul ocuparii fortei de munca dupa ianuarie 2009 va putea fi dezolant.4%. se vor tempera in politica de a .9%) a crescut cu 0. sa speram . Perspective pentru perioada urmatoare Evolutia somajului in perioada incepand cu noiembrie 2008 va fi cu certitudine influentata de criza financiara mondiala.2 pp in februarie 2009 fata de luna precedenta.apela la imprumuturi”. mai arata datele ANOFM. cu un somaj in crestere. a anuntat. Potrivit ANOFM. Alba (8.617 persoane. Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins in judetul Vaslui..3% in februarie 2009. in Capitala. Teleorman si Dolj (9%). Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale.In felul acesta. rata somajului feminin (4. respectiv 207. inclusive persoanele fizice. de 1. cu reflectare si in sistemul bancar din tara noastra.. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).000 persoane absolvente de studii superioare. 42 . iar numarul somerilor neindemnizati cu 5.In municipiul Bucuresti. Rata somajului din a doua luna a acestui an a fost mai mare cu 1 punct procentual decat cea din luna februarie 2008.In randul somerilor erau inregistrate.Criza financiara. Mai putin de jumatate (43. va conduce la cresterea costului ( pretului) creditelor. dar a scazut cu 3. In schimb.860 de someri.6%). Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii gimnaziale. iar numarul total al somerilor inregistrati a crescut cu 32. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 27.3%).707 proveneau din sectorul privat. nivelul minim al ratei somajului in luna februarie.470 au fost someri indemnizati si 275. produsele bancare se vor scumpi si agentii economici. exista o categorie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca.1 pp fata de luna precedenta.336 persoane fata de luna precedenta. Din totalul somerilor inregistrati la nivel national. in evidentele agentiilor judetene de ocupare a fortei de munca figurau 477.390 neindemnizati. Gorj si Covasna (8%). 26. deoarece.3%).4% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant.3% in februarie Rata somajului a urcat la 5. urmat de Mehedinti (10. Anul 2009 Rata somajului in Romania a urcat la 5. din care 347. ceea ce va determina treceri. 202. Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor a ramas ridicata (57. scrie NewsIn. nu masive” . ca urmare a disponibilizarilor. primare sau professionale. se inregistreaza in judetul Ilfov. de 11%.574) dintre acestia erau femei.953 de persoane.5%. la 31 decembrie 2006. Conform datelor publicate de ANOFM. Acest cerc vicios va avea ca efect indirect reducerea activitatii generale.

comparativ cu luna precedentă. Dâmboviţa (1007 persoane). 153. de la 6. dintre care 420 pentru persoanele cu studii superioare. 308. iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 5. faţă de 6% în luna precedentă.79%).6%.404 locuri de muncă. cum ar fi unele judeţe din Moldova sau din Oltenia. Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor sunt: Mehedinţi (69.004 persoane.73%). Criza a produs deja 277.4% la 6.3%.La sfârşitul lunii iulie. prezentată de ANOMF. astfel în luna iulie 2009.9%. Dolj (1442 persoane). Ultima dată când s-a înregistrat această rată de şomaj a fost în februarie 2005 Situaţia statistică a şomajului. cu o creştere de circa trei procente faţă de anul acesta. în săptămâna 7. Iaşi (1343 persoane). arată că la sfârşitul lunii iulie 2009 rata şomajului înregistrată la nivel naţional a fost de 6.628 persoane faţă de luna precedentă. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 18.000 de angajaţi de la stat riscă să rămână fără loc de muncă anul viitor. Afectaţi vor fi şi tinerii absolvenţi.562 persoane. Numărul total de şomeri la finele lunii iulie. 724. \ 43 .000 de şomeri în nouă luni de zile. rata şomajului a ajuns la 6.000. Din totalul şomerilor înregistraţi. Cele mai multe slujbe sunt pentru ingineri şi subingineri. precum Vaslui sau Dolj. de 572. Mureş (1050 persoane). FMI spune că în 2010 vom ajunge la o medie naţională de 10%. în timp ce în categoria persoanelor cu studii medii şi profesionale cele mai multe locuri disponibile sunt pentru confecţioneri. potrivit unui raport al FMI. Argeş (1110 persoane). Dolj (64. Vrancea (63.64%). Scăderi ale numărului de şomeri se înregistrează în Municipiul Bucureşti(105 persoane) şi în judeţele Vaslui (1317 persoane) şi Bacău (952 persoane). Numărul şomerilor va ajunge la 900.58%). potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. iar rata şomajului feminin a crescut de la 5. Braşov (1241 persoane). Teleorman (64. se mai arată în Bilanţul ANOMF. Acest lucru înseamnă că o jumătate de milion de oameni sunt şomeri sau vor rămâne fără un loc de muncă. Bărbaţii au fost trecuţi în şomaj în număr mai mare decât femeile. Potrivit ANOFM.3%. Timiş (1060 persoane).9% în luna septembrie.287 neindemnizaţi. "La nivel teritorial.14 august sunt disponibile 8. a crescut cu 23. Galaţi (61.32%).285 au fost şomeri indemnizaţi şi 264. Cei care vor fi cel mai mult afectaţi sunt angajaţii din sectorul bugetar.7 % la 5.632 persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare. creşterile cele mai importante înregistrându-se în judeţele Prahova (1765 persoane). Şomajul va ajunge în România la 10%. Şomajul în România a depăşit 10% în anumite zone defavorizate. înregistrat la 31 iulie 2009. numărul de şomeri a crescut în 39 de judeţe. care nu vor reuşi să se angajeze.81%)". Iaşi (62.89 %) şi Călăraşi (61. Sibiu (1150 persoane). Aproximativ 140. rata şomajului masculin a crescut de la 6.

3%. Ioana Muntean.3. numărul celor care erau fără un loc de muncă fiind peste 760. Din cei peste 760. ci la sfârşitul acesteia de obicei.000 de oameni.ro a alcătuit o hartă a şomajului în România în 2009. se fac spre sfârşit de lună".000 nu primesc niciun ajutor de la stat.18 România nu a ieşit din recesiune. În februarie. 44 .000. Urmează judeţele Timiş cu o diferenţă de 142%. rata şomajului a ajuns la limita record de 8. numărul de şomeri a crescut cu peste 148%. MONEY. Şomajul este într-o continuă creştere.1 la 8.1 la 8. unde. numărul şomerilor a crescut în cinci zile cu aproximativ 20. "În ultimele cinci zile din februarie. adică în cinci zile . care critică Guvernul că nu ia măsuri urgente pentru oamenii ce-şi pierd locurile de muncă.Anul 2010 Fig. Disponibilizarile de obicei nu se fac la mijlocul lunii. Oficialii spun că disponibilizările nu se fac nici la începutul lunii şi nici la mijlocul ei. Mai bine zis.rata somajului a crescut de la 8. rata somajului a crescut de la 8.18) Aproape un milion de români vor fi şomeri în luna mai Maximul din ultimele şapte luni a fost atins in luna februarie. Cel mai afectat judeţ este Bistriţa. într-un singur an. În prima lună din 2010. Pentru a înţelege mai bine dinamica pieţei de muncă. Asta înseamnă că de pe 23 februarie când au fost facute declaraţiile despre stagnarea şomajului până pe 28 februarie. Asta înseamnă că în fiecare zi au fost concediaţi aproape 4. deşi reprezentanţii Executivului s-au grăbit să anunţe că şomajul va stagna. Aproape un milion de români vor fi şomeri în luna mai. Numai că s-au încurcat în cifre.000. Asta deşi pe 23 februarie. Prognoza e dată de sindicate.000 de şomeri. în jumătăţi de lună. 300. Sibiu – 137% şi Ialomiţa unde s-a dublat numărul de şomeri(fig. a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Guvernul ne anunţa că şomajul a stagnat.1%.

sa mareasca productia si cresterea economica in general au ca implicatii imediate in utilizarea mai deplina a fortei de munca. • Metoda prelungirii şcolarizării elevilor şi pensionarea timpurie a angajaţilor s-a dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare şi neeficace. O altă măsură de reducere a şomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi angajaţi Măsuri politice active pentru reducerea şomajului sunt: la noii angajaţi este un timp de probă. este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare. uşurarea desfacerii contractului de muncă şi tarife de salarizare flexibile după conjunctura economică • instruirea şi trenarea şomerilor în felul în care trebuie să-şi caute un loc de muncă • integrarea în acest proces a celor care trăiesc în ţară şi au o cetăţenie străină • ridicarea nivelului de calificare şi pregătire a şcolilor • • 45 . timp în care primesc o retribuţie mai mică. ca tarifele să fie reglate în funcţie de gradul ratei de inflaţie. prin colaborare mai bună dintre sindicate şi conducerea firmelor. când cererea se reduce pe piaţa economică. măsură pentru combaterea şomajul structural.1 POLITICI SI MASURI DE COMBATERE A SOMAJULUI Politicile economice care sa impulsioneze investitiile interne.CAP III. flexibilitate a timpului de lucru. se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile provocate prin reducea vânzărilor.SOLUTII DE IESIRE DIN CRIZA 3. Masurile concrete in acest sens sunt: • • • • • Cresterea cheltuielilor guvernamentale Cresterea venitului net al gospodariilor Actiuni de promovare a vanzarilor cu efecte asupra cresterii cererii pe piata interna Devalorizarea monedei nationale Politici protectioniste(taxe vamale sporite pentru unele importuri) • Şomajul determinat de conjunctură economică.

măsurile active au ca efect sporirea numarului şi a intensităţii barierelor de pe piaţa muncii. ar avea drept consecinţă eliminarea oricarei forme de şomaj involuntar. creşterea generalizată a veniturilor reale ale populaţiei şi va fi stimulată dorinţa oamenilor de a se instrui 46 . reducerea birocraţiei. sporirea competiţiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariaţi. sporirea competiţiei dintre salariaţi pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii şi condiţii de muncă superioare). Eliminarea tuturor barierelor de pe piaţa muncii (normele specifice legislaţiei muncii). efectele fiind creşterea productivităţii muncii. accentuând şomajul.În multe situaţii.

aceasta duce la cresterea pretului importului. atunci cresc si investitiile paralel cu cresterea cererii de consum. aceasta presupune cresterea investitiilor si deci scaderea ratei somajului Daca se aplica politici protectioniste. acesta duce la cresterea investitiilor si deci la o scadere a ratei somajului Daca se realizeaza o serie de facilitate privind investitiile.Mankiw apreciaza ca mentinerea unui somaj scazut se face cu pretul unei inflatii ridicate 47 .CAP IV-CONCLUZII Daca cresc cheltuielile guvernamentale. ceea ce duce la scaderea ratei somajului Daca scade rata dobanzii. ceea ce presupune o crestere a investitiilor in productia de marfuri substituibile si deci la scaderea ratei somajului Somajul ca fenomen rezulta din doua mari procese:pierderea locurilor de munca de catre o parte din populatia ocupata si cresterea ofertei de munca Costurile somajului reprezinta preocuparile decidentilor privind conceperea politicilor economice in domeniul fortei de munca si domeniul monetar Abordarea lui Okun reprezinta interrelatia negativa somaj Economistul F. ceea ce inseamna o scadere a ratei somajului Devalorizarea monedei nationale duce la o crestere a exportului.

G.Editura Economica 2001.400 si cap. Editura Economica 2006 .15-pag 411 Anghelache Constantin .14-pag.14.Romania 2005(La a cata scimbare?). Gavrila Ilie. Macroeconomie .31-pag 686 48 .cap. Albu Lucian-Liviu. Editura Economica 2007 .Editura Economica 2002.Dezvoltarea durabila in Romania(modele si scenarii pe termen mediu si lung) . 6.5.2.Editura Economica 2002.Editura ASE Bucuresti 1999 Buse Georgeta (coordonator). Startz Richard.Barsan Silvia .15-pag 447 Badea Sorin Gabriel.5-pag.15-pag 427 Anghelache Constantin . Fischer Stanley.cap.Targoviste 2006.Editura Economica 2007cap. Constantinescu Nicolae . cap.14-pag. Chrystal K.cap.327 Bacescu-Carbunaru Angelica.BIBLIOGRAFIE 1. Romania 2004 (Starea economica in an electoral). Romania 2006 (Starea economica inaintea aderarii).cap. Popescu Constantin. 10. Dictionar complet al economiei de piata Editura Business Books.417 Anghelache Constantin .3-pag 99 Baluta Aurelian Virgil. 8. Editura Economica 2005.Principiile economiei . cap. 7.Editura Expert 2005 . cap. 2. Romania 2007 (Zestrea social –economica la aderare). 5.cap.6-pag57 13.19-pag581 11. cap.Analiza macroeconomica. pag.Somajul in conditiile perioadei de tranzitie la economia de piata pe exemplul Romaniei. Dobrescu Emilian . Dornbusch Ridiger.pag. 3. Editura Economica 2008 .12.Economie .375 12.379 Anghelache Constantin. Anghelache Constantin.Editura Bibliotheca. Editura Economica 2004 . 9.Resursele de munca.Lipsey Richard. .13-pag 347 Ciucur Dumitru. Romania 2008(Starea economica in procesul integrarii). cap. 4.Alec.

3. cap. 15. 19.3-pag 185 Roman Monica .pag. Raboaca Gheorghe.Editura economica 2000. Roman Mihai Daniel.41-pag877 Marian Ionel .5-pag. Eficienta pietei muncii si somajul.Editura Economica 1999. 20.Resursele de munca si dezvoltarea durabila .cap. 21.Macroeconomie 2005. cap.Ocuparea si somajul in perioada tranzitiei la economia de piata in Romania. Gavrila Ilie.48 Tiganescu Ioan Eugen .3-pag.2-pag.185 Varjan Daniela. Editura ASE Bucuresti 2001 . 25.Editura ASE Bucuresti 2005 Moldovanu Dumitru.Editura ARC 2006.cap.Starea economiei nationale.cap.Editura ASE Bucuresti 2009 49 .Economie Pozitiva. 24.174 Secareanu Constantin.Economie .Lipsey Richard.Economie si politici economice .Editura Economica 2000 .19-pag 606 Prahoveanu Eugen. 23.Editura Risoprint Cluj –Napoca 2009.cap.cap.Alec. 16. Enache Constantin.247 Vasloban Eva. Ocuparea resurselor de munca in economia Romaniei .95 Ristea Cristache.Editura ASE Bucuresti 2003 .Editura ASE Bucuresti 2008. 17. Chrystal K. Teoria economica generala volumul II. 18.18-pag328 Penciu Veronica. G.4-pag. cap. H. 22.Resursele umane in Romania(Evaluare si eficienta). Popescu Gheorghe. Ciucur Dumitru.7.14.Curs de teorie economica. Manolescu Constantin.Editura ASE Bucuresti 2007 Popescu Constantin .

dailybusiness.http://economie.baniinostri.com/stiri/afaceri-economie/ 46. u.ro/ 34.pag 16-20 27.realitatea.html 36.monitorulsv.com/ 48. Dobrescu Smaranda.Tribuna Economica 2005.17.Politici active pe piata fortei de munca.http://ro.19.http://standard.”Amortizarea somajului”.http://www.nr35.10.regielive.pag 29-31.. http://www.Raporturi de munca2006.http://www.u. Bistriceanu Gheorghe.pdf 40.html 37.www.35 28. www. http://www.ro/referate/economie/somajul_in_romania-73482.Tribuna Economica2006.nr 7-8.ro http://www.pag34-37 32.zf.16.nr8.ro/specializari/economie/cup_mecu_vol2.info/europa/rata-somajului-romania-cea-rapida-crestere-ue-306457 42.nr18. http://www. www.ro/Economic-national/2010-03-19/Seitan-estimeaza-somajul-la75-la-sfarsitul-anului-dupa-o-usoara-crestere-in-urmatoarele-2-luni 43.ro/stiri-despre/somaj 38.Gradul de ocupare in munca. http://www. Bocean Claudiu.u. Bocean Claudiu.html 44.Indemnizatia de somaj.html 35.wall-street.http://www.com/articole/somaj+romania 50 .pag 18-22 30.u.Piata financiara 2007. www.cotidianul.romaniapress.10.nr10.Raporturi de munca2006 29.wikipedia.ro/Banii-si-statul/INS-Somajul-a-fost-5-4-inainte-de-criza-s747. http://www.Tribuna Economica2007.ro/macro/rata-somajului-in-romania-a-depasit-deja-10-cine-sicum-mistifica-statisticile-3100.gandul.ro/n_2010_fmi_vede_rata_somajului_din_romania_la_10100565. Dorneanu Valer.Politici active pe piata fortei de munca.ziare. Constantin Stefan.Acordarea de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj.nr24.htm 39.http://facultate.presaonline.anofm.u.ro 50.pag 22-25 31. pag 16-17 33.edituraromaniademaine.cotidianul.ro 45.hotnews.ro/somajul_in_romania_creste_de_3_ori_mai_repede_ca_in_ue108964.money. Palagean Dan Cristian.html? in=all&s=somaj 41.money.net 47. http://www.http://www.ro/stiri-cariere-5573830-somajul-romania-sta-mai-prost-decatsua.org/wiki/%C5%9Eomaj 49.Reviste si surse web: 26.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful