UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA DE DREPT PUBLIC

CURRICULUM
LA DISCIPLINA

CRIMINALISTICA (învăţămînt cu frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă)

Autor: Conferenţiar, universitar, doctor, Vitalie Rusu

Aprobat la Şedinţa Catedrei de Drept Public din 27.06.07 P-V nr.10 BĂLŢI 2007
-1-

a metodelor şi procedeelor tactice de descoperire. Odată cu progresul tehnic şi implicit cu creşterea economică. -să cunoască drepturile şi obligaţiile celor implicaţi în activitatea criminalistică de cercetare şi descioperire a infracţiunilor. folosirea unor metode şi procedee sofisticate pentru ascunderea urmelor infracţiunilor şi. La nivel de aplicare. -să recunoască obiectul de reglementare a criminalisticii şi importanţa acesteia. creează un climat de teamă şi violenţă care compromite pacea şi stabilitatea. dar avînd şi o funcţie de prevenire generală.OBIECTIVELE DISCIPLINEI La nivel de cunoaştere şi înţelegere. studentul trebuie: -să identifice noţiunile de bază privind criminalistica şi trăsăturile specifice acestei disciplinei. cît şi peste hotare. Pentru denumirea ansamblului infracţiunilor săvîrşite pe un anumit teritoriu. perioade cu profunde implicaţii politice. Epoca actuală cunoaşte o asemenea creştere a infracţiunilor. Ca o recunoaştere a importanţei sale în formarea viitorilor jurişti. prin aceleaşi fapte încălcîndu-se prevederi legale ale mai multor state. II. La scară mondială s-a constatat că numărul faptelor infracţionale a cunoscut perioade de creştere masivă. într-o anumită perioadă de timp. în prezent ştiinţa criminalisticii este predată la toate facultăţile de drept din Republica Moldova. -2- . pune în pericol drepturile omului şi libertăţile fundamentale. cum sunt cele care includ războaie. -să relateze despre apariţia şi evoluţia istorică a criminalisticii. catastrofe naturale. numărul infracţiunilor a crescut considerabil. -să cunoască principiile generale care guvernează realizarea activităţii criminalistice pe tărîmul cercetării şi descoperirii infracţiunilor. menţionîndu-se şi pedepsele corespunzătoare. revoluţii. Ajungem astfel la criminalistică. -să identifice metodele utilizate de criminalistică în cercetarea şi descoperirea infracţiunilor. Este firesc deci ca pentru combaterea şi prevenirea manifestărilor infracţionale să se folosească mijloace corespunzătoare. depăşirea graniţelor unui singur stat. -să cunoască izvoarele de bază ale criminalisticii. atît ca o manifestare concretă a reacţiei de apărare a societăţii. pe de altă parte. socială şi culturală a popoarelor. s-a adoptat termenul de criminalitate. -să cunoască sistemul criminalisticii -să identifice normele juridice procesual-penale aplicate în cadrul activităţii criminalistice.I PRELIMINARII În toate etapele de dezvoltare a societăţii umane s-au săvîrşit fapte antisociale. atît pe tărîm naţional. creştere care a coincis de cele mai multe ori cu perioadele de criză. ceea ce a făcut ca această creştere să devină de-a dreptul alarmantă a fost. -să definească noţiunile de subiect şi participant la activitatea criminalistică de descoperire a infracţiunilor. Dar. fixare. În numeroase documente ale acestui forum mondial s-a subliniat gravitatea criminalităţii. unele depăşind interesele personale sau de grup şi atingînd chiar interesele comunităţii în ansamblul său. administrare şi examinare a probelor în scopul cercetării şi prevenirii infracţiunilor. economică. ceea ce a atras şi atenţia ONU. economice şi sociale. pe de o parte. De-a lungul istoriei omenirii. apte să contribuie la descoperirea rapidă a infracţiunilor şi infractorilor şi tragerea la răspundere penală a acestora. aceste fapte antisociale au fost prevăzute ca atare în norme juridice. care prin dimensiunile sale naţionale şi internaţionale împiedică dezvoltarea politică. ştiinţa multidisciplinară care se ocupă cu elaborarea mijloacelor tehnico-ştiinţifice. studentul trebuie: -să facă generalizări referitoare la instituţiile de bază ale criminalisticii.

IV 047 Frecvenţă redusă II 30 12 - 30 10 4 E E V. -să stabilească legături între criminalistică şi normele din actele normative din alte domenii. -să creeze diferite situaţii practice în baza cunoştinţelor acumulate şi să poată argumenta soluţiile propuse. Rusu V. -să compare drepturile şi obligaţiile diferitor subiecţi ai activităţii criminalistice de cercetare şi descoperire a infracţiunilor.ADMINISTRAREA DISCIPLINEI Codul Anul de studii Disciplinei Semestrul Numărul de Evaluarea ore C S L credNumăr de Forma de evaluare Responsabil de disciplină S.-să compare diferitele etape istorice de dezvoltare a criminalisticii. La nivel de integrare. 06. studentul trebuie: -să aprecieze locul şi rolul criminalisticii în contextul altor ramuri de drept şi al ştiinţelor juridice. -să-şi aprofundeze cunoştinţele teoretice în baza practicii judiciare şi a celei de urmărire penală. -să propună variante de perfecţionare a legislaţiei aplicate în domeniul de cercetare şi descoperire a infracţiunilor.TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR -3- . -să utilizeze cunoştinţele teoretice faţă de situaţii concrete din practica aplicării diferitor mijloace tehnico-ştiinţifice şi procedee tactice în domeniul cercetării şi descoperirii infracţiunilor. O. Rusu IV. III. -să aprecieze rolul organelor de drept în implementarea noilor reglementări pe tărîmul criminalisticii. -să determine perspectivele dezvoltării criminalisticii în Republica Moldova. -să determine interdependenţa dintre diferite instituţii ale criminalisticii. -să estimeze eficienţa reglementărilor din domeniul criminalisticii în raport cu aplicabilitatea lor practică. III 048 Frecvenţă la zi S. -să determine perspectivele dezvoltării criminalisticii în urma aderării la diverse documente internaţionale. -să poată aplica în teorie metode şi mijloace de prevenire a infracţiunilor. O. 07. -să posede anumite deprinderi în privinţa aplicării mijloacelor tehnico-ştiinţifice în scopul cercetării şi descoperirii infracţiunilor.

12. Identificarea criminalistică. -să relateze despre ştiinţa criminalisticii. Reconstituirea.Nr. 15. Metodica cercetării criminalistice a infracţiunilor contra patrimoniului. 4. la Frecv. 2. •Legătura criminalisticii cu alte ştiinţe. 5. Total V. 2. Înregistrarea penală. -să caracterizeze metoda criminalisticii. 6. -să identifice conţinutul identificării Conţinuturi 1. la zi zi redusă redusă 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 30 4 2 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2. -să formuleze noţiunea de identitate. Fotografia judiciară. 3. -să efectueze delimitarea între identificare şi isdentitate -să cunoască categoriile identificării criminalistice. 13. Cercetarea la faţa locului. 2 Noţiuni generale privind criminalistica. -să cunoască esenţa şi sistemul criminalisticii. 1. Planificarea urmăririi penale. Noţiuni generale privind criminalistica •Obiectul criminalisticii. 11. -să elucideze conţinutul criminalisticii. Tema Curs Laborator Curs Laborator Frecv. •Structura cursului de criminalistică. 9. OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI Obiectivele de referinţă -să formuleze definiţia criminalisticii. •Noţiunea de identificare şi identitate •Felurile identificării •Procesul identificării criminalistice. -să stabilească corelaţia criminalisticii cu alte ramuri de drept. Prezentarea pentru recunoaştere. Noţiunea şi clasificarea urmelor Balistica judiciară. Cercetarea criminalistică a actelor scrise. Identificarea persoanelor după metoda portretului vorbit. -să evidenţieze trăsăturile specifice criminalisticii. 10. 2 2 2 30 5 1 1 2 2 2 2 2 12 6 2 2 2 2 2 10 1. -să relateze despre sarcinile şi obiectivele urmărite de criminalistrică. -să estimeze punctele de reper care au marcat evoluţia istorică a criminalisticii. Expertiza şi constatarea tehnico-ştiinţifică Metodica cercetării criminalistice a faptelor cauzatoare de moarte. •Metodele de cercetare criminalistică. 7. 8. -să formuleze noţiunea de identificare. Identificarea criminalistică. 14. Percheziţia şi ridicarea de acte sau obiecte. Frecv. -4- . Frecv. Ascultarea persoanelor.

-să cunoască particularităţile depistării şi ridicării urmelor în procesul de cercetare şi descoperire a infracţiunilor. -să poată efectua clasificarea urmelor în criminalistică. •Muniţiile armelor de foc. -să cunoască importanţa urmelor în procesul de cercetare şi descoperire a infracţiunilor. -să poată identifica urmele formate din obiecte sau felurite substanţe. -să cunoască noţiunea şi importanţa fotografiei judiciare. •Noţiuni generale despre armele de foc. -să posede formele identificării criminalistice. -să cunoască particularităţile realizării fotografiei judiciare în procesul efectuării actelor de urmărire penală. -să cunoască particularităţile depistării microurmelor la locul faptei. -să propună soluţii de eficientizare a identificării criminalistice. •Urmele de incendii sau de explozii. Balistica judiciară. •Urmele formate din obiecte sau felurite substanţe. -să cunoască clasificarea urmelor de reproducere în criminalistică. 4. Fotografia judiciară. -să cunoască urmele create în urma incendiilor sau a expliziilor. -să înainteze propuneri de revizuire şi perfecţionare a instituţiei fotografiei judiciare. 5.criminalistice. cazul -5- . -să determine specificul diferitelor categorii de identificare criminalistică. -să cunoască importanţa şi particularităţile realizării fotografiei judiciare de examinare. -să cunoască noţiunea de urmă în criminalistică. •Probleme de tehnică fotografică. -să cunoască noţiunea de balistică judiciară. -să poată evidenţia urmele împuşcăturii. -să evidenţieze problemele actuale ale tehnicii fotografice. -să cunoască cerinţele esenţiale înaintate faţă de armele de foc. -să cunoască trăsăturile esenţiale ale armelor de foc. •Expertiza balistico-judiciară. -să clasifice normele juridice procesual-penale. -să relateze despre principalele momente ale procesului identificării criminalistice. -să cunoască criteriile de clasificare a urmelor în criminalistică. •Urmele împuşcăturii. •Fotografia judiciară operativă •Fotografia de examinare. -să cunoască procesul developării şi fixării materialelor fotosensibile. Noţiunea şi clasificarea urmelor •Noţiunea şi clasificarea urmelor. 3. •Clasificarea urmelor la locul faptei. •Urmele armei imprimate pe muniţie. •Urmele de reproducere. -să determine locul şi rolul identificării criminalistice în procesul de cercetare şi descoperire a infracţiunilor. -să cunoască criteriile de clasificare ale armelor de foc şi ale muniţiilor. •Noţiunea şi importanţa fotografiei judiciare. •Cercetarea locului faptei în infracţiunilor comise cu arme de foc.

-să înainteze propuneri de perfecţionare la compartimentul înregistrării penale în criminalistică. -să relateze despre esenţa şi particularităţile înregistrării dactiloscopice. -să cunoască particularităţile cercetării la faţa locului în cazul comiterii infracţiunilor cu aplicarea armelor de foc. -să explice esenţa şi importanţa aplicării înregistrării penale după procedeele aplicate de infractori. -să poată indica criteriile de identificare a persoanei după scrisul de mînă. -să cunoască categoriile şi particularităţile înregistrării penale. •Importanţa şi felurile înregistrării penale. -să cunoască competenţa organelor de expertiză judiciară în domeniul cercetării criminalistice a actelor scrise. •Stabilirea falsului în acte. -să cunoască noţiunea de cercetare criminalistică a actelor scrise. -să poată explica în ce constă esenţa şi importanţa înregistrării penale. 7. •Cercetarea textelor dactilografiate. •Noţiuni generale. -să relateze despre particularităţile înregistrării animalelor şi a obiectelor pierdute sau furate. •Stabilirea vechimii actelor. -să cunoască categoriile cercetării criminalistice a actelor scrise. -să înainteze anumite propuneri în privinţa perfecţionări actualului mecanism de cercetare criminalistică a actelor scrise. Cercetarea criminalistică a actelor scrise.-să cunoască particularităţile efectuării expertizei balistico-judiciare. -să cunoască circumstanţele care urmează a fi stabilite în cazul aplicării armelor de foc. -să posede cunoştinţe în privinţa clasificării criminalistice a actelor scrise. •Identificarea persoanei după scrisul de mînă. •Înregistrarea alfabetică. •Înregistrarea animalelor şi a obiectelor pierdute sau furate •Înregistrarea după procedeele aplicate de infractori. -să posede cunoştinţe asupra particularităţilor şi procedurii cercetării criminalistice a actelor scrise. •Stabilirea materialului suport al actelor şi a substanţei cu care au fost scrise. •Ridicarea şi conservarea actelor scrise. -să poată efectua delimitarea între expert şi specialist în criminalistică. Înregistrarea penală. -6- . •Înregistrarea dactiloscopică. -să cunoască procesul ridicării şi fixării procesuale a armelor de foc utilizate în procesul săvîrşirii infracţiunilor. 6. -să poată evidenţia temeiurile generale şi cele speciale de cercetare criminalistică a actelor scrise. -să poată evidenţia urmele armelor de foc imprimate pe muniţii. -să poată efectua delimitarea între diferite categorii a actelor scrise. -să cunoască procedura cercetării criminalistice a actelor scrise.

•Noţiuni generale. •Noţiuni generale şi principiile planificării urmăririi penale. 10. •Mijloacele de fixare a declaraţiilor. -să indice premizele juridice şi condiţiile planificării urmăririi penale în criminalistică. •Ascultarea martorului şi a părţii vătămate. •Procedura de identificare a persoanelor după metoda portretului vorbit. -să posede cunoştinţe asupra perfectării rezultatelor identificării persoanelor după metoda portretului vorbit. -să explice care este procedura de identificare a persoanelor după metoda portretului vorbit. Planificarea urmăririi penale. •Categoriile identificării persoanelor după metoda portretului vorbit. -să propună soluţii în privinţa eficientizării mecanismului de înregistrare penală în criminalistică. -să evidenţieze normele procesual penale care reglementează cercetarea la faţa locului şi ascultarea persoanelor. -să propună soluţii practice de perfecţionare a instituţiei planificării urmăririi penale. •Elaborarea şi verificarea versiunilor. -să explice procedura de planificare a urmăririi penale. -să explice esenţa şi importanţa cercetării la faţa locului şi a ascultării persoanelor ca acte de urmărire penală. -să cunoască noţiunea de versiune şi să posede tehnologiile de verificare a versiunilor înaintate. -să poată stabili etapele cercetări la faţa locului şi ale ascultării persoanelor. importanţa şi clasificarea identificării persoanelor după metoda portretului vorbit.-să stabilească specificul şi procedura înregistrării penale în criminalistică. •Fixarea cercetării la faţa locului. -să posede cunoştinţe asupra repartizării sarcinilor de planificare a urmăririi penale între participanţii la activitatea criminalistică. •Noţiuni generale privind ascultarea persoanelor. 9. •Noţiunea şi importanţa cercetării la faţa locului. -să determine noţiunea. Ascultarea persoanelor. -să relateze despre procedura de identificare a persoanelor după metoda portretului vorbit. Cercetarea la faţa locului. Identificarea persoanelor după metoda portretului vorbit. -să cunoască formele identificării persoanelor după metoda portretului vorbit. -să evidenţieze obiectivele urmărite la etapa cercetării la faţa locului şi a ascultării 8. -să determine conţinutul planului activităţii de urmărire penală. -să relateze despre documentele procesuale care sunt întocmite în rezultatul cercetării la faţa locului şi al ascultării persoanelor.. -să cunoască importanţa şi necesitatea planificării urmăririi penale în criminalistică. -să evidenţieze soluţiile care pot fi pronunţate în rezultatul planificării urmăririi penale. •Pregătirea şi efectuarea cercetării la faţa locului. -să cunoască tehnologia de identificare a persoanelor după metoda portretului vorbit. •Planul activităţii de urmărire penale. -7- . •Ascultarea bănuitului şi învinuitului. •Interpretarea urmelor de la locul faptei. -să numească subiecţii participanţi la planificarea urmăririi penale.

•Fixarea rezultatelor percheziţiei şi a ridicării de acte sau obiecte. Reconstituirea. -să cunoască specificul şi particularităţile reconstituirii şi percheziţiei şi ridicării de acte sau obiecte în privinţa anumitor categorii de persoane.persoanelor. -să explice esenţa şi importanţa prezentării pentru ca act de urmărire penală. -8- . Percheziţia şi ridicarea de acte sau obiecte. •Noţiuni generale privind percheziţia şi ridicarea de acte sau obiecte. -să cunoască specificul şi particularităţile ascultării anumitor categorii de persoane. -să evidenţieze sarcinile şi scopurile cercetării la faţa locului şi a ascultării persoanelor. •Pregătirea şi desfăşurarea reconstituirii. -să înainteze propuneri de perfecţionare a mecanismului de efectuare a cercetării la faţa locului şi de a ascultare a persoanelor. -să poată stabili etapele reconstituirii şi percheziţiei şi ridicării de acte sau obiecte. -să evidenţieze sarcinile şi scopurile reconstituirii şi percheziţiei şi ridicării de acte sau obiecte. •Noţiuni generale. -să evidenţieze normele procesual penale care reglementează reconstituirea şi percheziţia şi ridicarea de acte sau obiecte. -să relateze despre documentele procesuale care sunt întocmite în rezultatul reconstituirii şi percheziţiei şi ridicării de acte sau obiecte. -să cunoască cercul de subiecţi ai procesului penal implicaţi în cercetarea la faţa locului şi în ascultarea persoanelor. -să cunoască specificul şi particularităţile cercetării la faţa locului în cazul unor anumite categorii de infracţiuni. Prezentarea pentru recunoaştere. •Fixarea rezultatelor reconstituirii. -să cunoască specificul şi particularităţile reconstituirii şi percheziţiei şi ridicării de acte sau obiecte. -să cunoască cercul de subiecţi ai procesului penal implicaţi în reconstituirea şi percheziţia şi ridicarea de acte sau obiecte. 12. -să poată stabili competenţa organelor de urmărire penală în privinţa cercetării la faţa locului şi a ascultării persoanelor. -să poată stabili competenţa organelor de urmărire penală în privinţa reconstituirii şi percheziţiei şi ridicării de acte sau obiecte. 11. -să înainteze propuneri de perfecţionare a mecanismului de efectuare a reconstituirii şi percheziţiei şi ridicării de acte sau obiecte. •Noţiuni generale privind reconstituirea. •Categoriile percheziţiei. -să explice esenţa şi importanţa reconstituirii şi a percheziţiei şi ridicării de acte sau obiecte ca acte de urmărire penală. -să evidenţieze obiectivele urmărite în cazul reconstituirii şi percheziţiei şi ridicarea de acte sau obiecte.

-să evidenţieze sarcinile şi scopurile prezentării pentru recunoaştere. •Concluziile expertului şi aprecierea lor. -să cunoască cerinţele înaintate faţă de concluziile de expertiză. •Expertizele şi constatările tehnico-ştiinţifice sau medico-legale. -să cunoască particularităţile cercetării la faţa locului în cazul faptelor cauzatoare de moarte. -să cunoască baza normativă care se referă la instituţia expertizei judiciare şi a constatării tehnico-ştiinţifice. -să evidenţieze obiectivele urmărite în cazul prezentării pentru recunoaştere. •Alte activităţi desfăşurate de organele judiciare în procesul cercetării. -să poată efectua caracteristica juridică a infracţiunii de omor. -să cunoască spectrul organelor şi instituţiilor care pot efectua expertize judiciare şi constatări tehnico-ştiinţifice. Expertiza şi constatarea tehnicoştiinţifică •Noţiuni generale. -să cunoască noţiunile de expertiză judiciară şi constatare tehnico-ştiinţifică şi să poată efectua delimitarea între acestea. •Particularităţile cercetării în cazurile de omor cu dezmembrarea cadavrelor. •Prezentarea cadavrului pentru recunoaştere. •Prezentarea persoanelor pentru recunoaştere. 13. -să cunoască cazurile de efectuare obligatorie a expertizei judiciare. -să poată stabili etapele şi categoriile prezentării pentru recunoaştere. -să cunoască cercul de subiecţi ai procesului penal implicaţi în prezentarea pentru recunoaştere. -să cunoască particularităţile efectuării expertizei medico-legale în cazul faptelor cauzatoare de moarte. •Noţiuni generale. -să relateze despre documentele procesuale care sunt întocmite în rezultatul prezentării pentru recunoaştere. -să cunoască particularităţile efectuării actelor de urmărire în cazul faptelor cauzatoare de moarte. •Pregătirea şi dispunerea expertizei sau a constatării tehnico-ştiinţifice. -să cunoască procedura de ordonare şi efectuare a expertizei judiciare şi a constatării tehnico-ştiinţifice.-să evidenţieze normele procesual penale care reglementează prezentarea pentru recunoaştere. -să cunoască specificul şi particularităţile prezentării pentru recunoaştere în privinţa anumitor categorii de persoane sau obiecte. -să cunoască clasificarea infracţiunii de omor în dreptul penal. -să poată efectua delimitarea între expert şi specialist. Metodica cercetării criminalistice a faptelor cauzatoare de moarte. -să înainteze propuneri de perfecţionare a mecanismului de efectuare a prezentării pentru recunoaştere. •Specificul cercetării la faţa locului. •Prezentarea obiectelor şi animalelor pentru recunoaştere. 14. -9- . -să cunoască categoriile şi felurile de expertiză judiciară.

Identificarea criminalistică. -să posede deprinderi în privinţa aplicării cunoştinţelor speciale şi a mijloacelor tehnicoştiinţifice în procesul cercetării şi descoperirii infracţiunilor contra patrimoniului. Balistica judiciară.Problele actuale ale înregistrării penale.Urmele de reproducere în criminalistică. Metodica cercetării criminalistice a infracţiunilor contra patrimoniului. 5. •Cercetarea escrocheriei. -să posede cunoştinţe asupra cauzelor şi motivelor comiterii faptelor cauzatoare de moarte. 9. -să cunoască particularităţile efectuării actelor de urmărire în cazul infracţiunilor contra patrimoniului. •Cercetarea infracţiunii de şantaj. 3. 4. 15.Urmele de incendii şi de explozii în criminalistică. -să posede cunoştinţe asupra întregului spectru de activităţi exercitate de către organele de drept în vederea descoperirii infracţiunilor contra patrimoniului.Cercetarea criminalistică a urmelor scrise. -să poată efectua caracteristica juridică a infracţiunilor contra patrimoniului.Importanţa criminalistică a urmelor formate din obiecte sau diferite substanţe. 2. TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE LICENŢĂ 1.Fotografia judiciară de examinare. -să posede deprinderi în privinţa aplicării cunoştinţelor speciale şi a mijloacelor tehnicoştiinţifice în procesul cercetării şi descoperirii faptelor cauzatoare de moarte. 6.Fotografia judiciară operativă. 10. •Cercetarea infracţiunii de delapidare. . •Noţiuni generale. 7. -să cunoască clasificarea infracţiunilor contra patrimoniului în dreptul penal. -să posede cunoştinţe asupra măsurilor ce pot fi luate în vedere prevenirii şi combaterii infracţiunilor contra patrimoniului. -să posede cunoştinţe asupra mecanismelor şi modalităţilor comiterii infracţiunilor contra patrimoniului. •Cercetarea furtului. •Cercetarea jafului şi a tîlhăriei. VI.Mijloace tehnico-ştiinţifice utilizate în cercetările criminalistice. 8.10 - . -să posede cunoştinţe asupra întregului spectru de subiecţi ai activităţii procesual-penale care pot fi implicaţi în activitatea de cercetare şi descoperire a infracţiunilor contra patrimoniului.-să posede cunoştinţe asupra întregului spectru de activităţi exercitate de către organele de drept în vederea descoperirii faptelor cauzatoare de moarte.

Descrieţi legătura criminalisticii cu alte ştiinţe.Metodica cercetării criminalistice a infracţiunilor contra patrimoniului.Care este clasificarea urmelor de reproducere? Subiectul Nr. I Subiectul 1. 2. 21. 20.Cum pot fi clasificate urmele descoperite la locul faptei? 3.Care este obiectul criminalisticii? 2. 3. 1.Metodica cercetării infracţiunilor săvîrşite de persoane cu funcţie de răspundere. TESTE DE EVALUARE Testul nr. Ascultarea persoanelor.Percheziţia.Metodica cercetării accidentelor de circulaţie. 1.Metodica cercetării infracţiunilor contra securităţii şi a ordinii publice. 2. 23.11 - .11. 24. .Descrieţi specificul de executare a fotografiei de examinare Subiectul 2.Cercetarea la faţa locului. 12.Care sunt particularităţile de audiere a martorilor minori? 3. a oferit depoziţii care în demascau pe N în săvîrşirea infracţiunii respective. 13. 22.Daţi noţiunea de fotografie judiciară.Speţă: N. deoarece se afla într-o stare de ebrietate avansată.Prezentarea pentru recunoaştere. Dorind să dovedească vinovăţia cetăţeanului N. 15. Noţiunea şi clasificarea urmelor în criminalistică 1. 16. 3. 1. 1.Care sunt mijloacele de fixare a declaraţiilor? 2. fiind reţinut în calitate de bănuit în săvîrşirea infracţiunii de vătămare corporală în timpul interogatoriului a declarat că nu ţine minte nimic despre fapta ce i se incriminează. 19.Ridicarea de acte sau obiecte. Apreciaţi corectitudinea deciziei luate de către ofiţerul de urmărire penală. II Subiectul Nr. ofiţerul de urmărire penală a luat decizia de a efectua confruntarea între bănuit şi partea vătămată. Fiind interogat în calitate de parte vătămată. 14.Reconstituirea. EVALUAREA DISCIPLINEI EVALUĂRI SUMARE PERIODICE.Noţiuni introductive privind criminalistica. În acelaşi timp el nega posibilitatea săvîrşirii de către el a unor aşa acţiuni.Daţi noţiunea de urmă în criminalistică. VII.Metodica cercetării criminalistice a faptelor cauzatoare de moarte.Care sunt metodele de cercetare criminalistică? 3. cetăţeanul A.Metodica cercetării infracţiunilor privind viaţa sexuală. Care este ordinea de efectuare a confruntării? Testul nr.Expertizele judiciare şi constatările tehnico ştiinţifice.Planificarea urmăririi penale în criminalistică. Ascultarea persoanelor. Fotografia judiciară. 18. 17.Numiţi categoriile fotografiei judiciare operative.

familială şi penală în cadrul CSI” din 22.Care sunt particularităţile cercetării locului faptei în infracţiunile comise cu arme de foc? Subiectul Nr. ofiţerul de urmărire penală a stabilit că martor al acestuia a fost elevul clasei a V-a.Efectuaţi caracteristica generală a muniţiilor armelor de foc.Numiţi felurile identificării criminalistice. Metodica cercetării accidentelor de circulaţie. ofiţerul de urmărire penală. Convenţia Europeană „Cu privire la asistenţa juridică în materie penală” din 20. -Apreciaţi corectitudinea acţiunilor ofiţerului de urmărire penală.Cum se realizează identificarea persoanei după scrisul de mîmă? 3. 3.1993. Luînd decizia de a-l audia pe acesta în calitate de martor. ofiţerul de urmărire penală i-a propus directorului să-l semneze. 3. Identificarea criminalistică. Mai mult ca atît. 1. -Care sunt particularităţile interogării martorilor minori? VIII. 3.Care este specificul procedurii de cercetare a locului accidentului rutier? 2.Care este procesul de realizare a identificării criminalistice? Subiectul Nr.1959. 1. 1.Care sunt modalităţile de stabilire a falsului în acte? Subiectul Nr. iar după aceasta şi-a pus şi el semnătura. 1. P. -Cum va proceda ofiţerul de urmărire penală în situaţia creată? Testul nr. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 1. Stabilind identitatea directorului şi a elevului. ofiţerul de urmărire penală a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice judiciare în cauza penală. . 2. 1.Care este procedura pregătirii şi dispunerii expertizei sau a constatării tehnico-ştiinţifice? 2. ofiţerul de urmărire penală a depistat că expertul nu a dat răspuns la un spectru larg de întrebări. 3. Balistica judiciară.Daţi noţiunea concluziilor de expertiză şi indicaţi cerinţele cărora acestea trebuie să corespundă. 3. 2. ofiţerul de urmărire penală a iniţiat actul de urmărire penală în prezenţa directorului. Întocmind procesul verbal de audiere. 2. Luînd cunoştinţă cu raportul de expertiză. 1. Expertiza şi constatarea tehnico-ştiinţifică. Cercetarea criminalistică a actelor scrise.Daţi noţiunea de arme de foc. Convenţia Europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante din 26 noiembrie 1987. 2.Care este procedura de ridicare şi conservare a actelor scrise? 2. raportul de expertiză nu era convingător şi destul de fondat. 3.Speţă: În legătură cu apariţia unor bănuieli asupra stării psihice a învinuitului. Convenţia „Cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă. III Subiectul Nr. a citat în vederea realizării actului de interogare elevul vizat împreună cu directorul şcolii. Speţă: Cercetînd cazul cu privire la un accident rutier. 2.Ce categorii de expertiză judiciară sunt efectuate în cazul cercetării accidentelor de circulaţie? 3.Efectuaţi delimitarea între noţiunile de identificare şi identitate. prin intermediul unei telefonograme.12 - .Subiectul Nr. La timpul indicat directorul şcolii împreună cu elevul au fost prezenţi la ofiţerul de urmărire penală.04. a cărei efectuare a fost pusă în sarcina instituţiei de expertiză respective.01.

Ed. Ed. I. Изд. 2001. 2001. Criminalistica. Lumina Lex. 2001. Bucureşti. Bucureşti. 12. 29. Golubenco Gheorghe. Закон и Право. 1996. evidenţă şi examinare a sesizărilor şi altor informaţii despre infracţiuni nr. Ştiinţa. Criminalistica: Tratat de tactică. Chişinău. 1997. Ф. Stancu Emilian. ПИТЕР.. Directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate. 1972. Криминалистика. Gama. 13. Lumina Lex. Ed. 290 din 04. Ваднер М. Aprobată prin ordinul comun al Procurorului General. Legea Republicii Moldova „Cu privire la protecţia de stat a părţii vătămate. Bucureşti. Изд Щит-М. 22.08. Криминалистика. 21.1997. Ed. Criminalistica. Identificarea criminalistică. Ionescu Lucian. Vol. 16. 35. Mircea Ion. Instrucţiunea privind modul de primire. Chişinău. Ştiinţifică. Elemente de tactică. 1994.2003. Criminalistica. Юристъ.. Cîrjan Lazăr. Криминалистика. Сonstituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994. 18. 1984. веществ. Fundaţiei România de Mîine. 1999. 1458 – XIII din 28 ianuarie 1998. a martorilor şi a altor persoane.2003. М. Ed. Păşescu Gheorghe. 14. Изд. Ф. Expertiza criminalistică a semnăturii. Iacobuţă Ioan Criminalistica. 34. 11. Lumina Lex. Păşescu Gheorghe. care acordă ajutor în procesul penal”. Криминалистика. 38. Изд. 30. 8. II.08. Ваднер М. 1998. Anghelescu Ion. 33. Bucureşti. Nr. Изд. Gheorghiţă Mihail. Naţional. Chişinău. Ed. 27. Ciopraga Aurel. Compendiu de criminalistică. Ed. 24. Ministrului Afacerilor Interne.Secretele amprentelor papilare. Iaşi. 1997. Doraş Simion. 9. Naţional. 2004.. Fundaţiei „Chemarea”. Bucureşti. М. 124/319/46/172-0/101 din 26. Изд. 7. Legea Republicii Moldova „Cu privire la procuratură”. изделий. 2000. Bucureşti. Ed. Frăţilă Adrian. . 1999. Словарь-справочник. 1999. М. 2004. 1996. Legea Republicii Moldova „Cu privire la expertiza judiciară”. М. Tezele generale ale tacticii criminalistice. СПб. Криминалистическая экспертиза материялов. М. Nr. Ed. Юристъ. М. Stancu Emilian. Didactică şi Pedagogică. Adoptat prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. С. Ghid de expertize judiciare. Ed. „Cu privire la structura organizatorică şi statele de personal ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne”. Ordinul Ministrului Afacerilor Interne. Argeşanu Ion. Dicţionar de criminalistică. 1086-XIV din 23 iunie 2000. Ed. ARC. Bucureşti. Белкин Р. Bucureşti. Ştiinţifică şi Enciclopedică. 45-XIII din 12 aprilie 1994. Regulamentul Departamentului urmărire penală. Mircea Ion. Б. 20.. Directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Норма. Б. Белкин Р. Criminalistica. 37. Изд. nr. Ашмарина Е. Использование микрочастиц при расследовании преступлений. 1996. Bucureşti. Криминалистическое описание внешности человека. Tehnica criminalistică. 1999. Universul Juridic. 5. Tratat de criminalistică. 36. 1999. 31. 1990. Ed. 2001. 17. Ed. Ed. Iaşi. 25. Didactică şi Pedagogică. ПИТЕР. Волынский А. 15. 19. Legea Republicii Moldova „Privind activitatea operativă de investigaţii”. 23. 6. 1996. Ed. Учебник для вузов. Chişinău. Bucureşti. Ştiinţa. Criminalistica. Gheorghiţă Mihail. 2005. Naţional. Винниченко И. Vol. Constantin Ion. 122-XIV din 14 martie 2003. Nr. Constantin Ion. Ed. Ed. Garuda-Art. Codul de procedură penală al Republicii Moldova Nr. Suciu Camil. 10. Criminalistica şi Medicina legală în slujba justiţiei. Interpretarea criminalistică a urmelor la locul faptei. Criminalistica. 2 Volume.. 28. Doraş Simion. Bucureşti. înregistrare. С. Bucureşti. 26. 118-XV din 14 martie 2003.13 - . Chişinău. Nr. 32. Ed. Urmele infracţiunii. Directorului General al Serviciului Vamal. СПб. 2004. 356 din 17 septembrie 2003.4. Ciopraga Aurel.

Юристъ. Криминалистическая методология. Вопросы и ответы. Корнев С.14 - . Изд.. А.. Изд. Корухов Ю. Криминалистическая характеристика преступлений. Ф. М. Судебная фотография. 1996. Нижний Новгород. А. М. Изд. М. 42.. П. Изд.. 2007. 46. М. М. Усманов У. 45. М. М. ПРОСПЕКТ. Ростов-на-Дону. Криминалистика. Изд. Ось-89. М. А. Криминалистика. .. 43. Изд ЮРЛИТИНФОРМ. Мальцев О. А. Зорин Г. ПИТЕР. Скорченко П. Михайлова И. Амалфея. 2005. ФЕНИКС. Технико-криминалистическое обеспечение расследования преступлений. 1997. Д.. 2001. В. А... Образцов В. Криминалистическая диагностика при расследовании преступлений. Драпкин Л. М. Изд. Изд. М. Закон и право. Хижняк Д.. Т. Криминалистика. 2007. БЫЛИНА. БЕК. Корма В. Практикум. Изд НОРМА-ИНФРА. 44. В. М. 1998. 56. 47. Криминалистика. 1996. М. Руководство по применению криминалистических следообразующих средств. 2003. 52. Изд. 2000. П.. Яблоков Н. Т. ПРИОР. 54.. 2004 58. Тактика допроса. Юристъ. Изд.. Скорченко П. Дворкин А. М. Изд. Ларин А. Ермолович В. Предварительное криминалистическое исследование следов применения оружия. НОРМА. М. ПРОГРЕСС. Учебник. 1999. В. 60. М. 2001. Минск. Амалфея. П. 49.. 51. Минск. Я. Изд.. Основы криминалистики. 2000. М. Душеин С. Изд. И. Торвальд Юрген.. БЫЛИНА. 41. 40. Россинская Е. Яблоков Н. Изд.39. Криминалистика. 50. 2005. Изд. ПРИОР. С. А. Р. ПРИОР. Изд. Процессуальные и криминалистические проблемы развития тактики следственных действий. 1991. 2001. Криминалистика и паракриминалистика. Яблоков Н. Юристъ. Изд. Изд. М. Гусева А. 53.. Криминалистика. Датий А. М.. М. 2007. 2000. 1999. 2002. Осмотр места происшествия. Г. Криминалистика. 2005. БЕК. Криминалистика. Век криминалистики. Изд. 57. 59. 55. Изд. Криминалистика. Изд. 48. Расследование организованной преступной деятельности..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful