MEMORIU JUSTIFICATIV S.C. DISCARIA SERV S.R.L.

Memoriu Justificativ 1. Date generale
1.1. Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia Denumirea: S.C. DISCARIA SERV S.R.L. Sediu social: Loc. Fildu de Mijloc, Comuna Fildu de Jos, nr. 165, judetul Salaj Cod Unic de Inregistrare: 26928856/14.05.2010 N.O.R.C. : J31/157/2010 din 14.05.2010

1.2. Scurt istoric al solicitantului
S.C. Discaria Serv S.R.L. a fost infiintata in data de 14.05.2010, de catre unicul asociat dl. Martin Sergiu , fiind constituită în baza Legii 31/1990, cu un capital social iniţial în valoare de 200 lei, inregistrata la Registrul Comertului Salaj sub numarul J31/157/2010, cu Cod Unic de Inregistrare 26928856, atribut fiscal RO, avand activitatea principala: Activitati auxiliare pentru cultura vegetala - cod CAEN 0161. S.C. DISCARIA SERV S.R.L. are in prezent sediul social in localitatea Fildu de Mijloc, comuna Fildu de Jos, nr. 165, judetul Salaj. Scopul investiţiei este dotarea cu utilaje performante in vederea executarii activitatilor auxiliare pentru productia vegetala la un nivel superior de calitate, cu sprijin financiar nerambursabil din partea Uniunii Europene, prin Programul National de Dezvoltare RuralaMăsura 312 „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi”.

1.3. Obiecte de activitate ale solicitantului
Domeniul principal de activitate al societatii, potrivit Nomenclatorului Caen, va fi -0161- Activitati auxiliare pentru productia vegetala.
1.4.

Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale, etc.
Data achizitiei Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant Lei Bucati

Denumire mijloc fix

1.CLADIRI TOTAL 1.1 1.n 2.UTILAJE TOTAL 2.1 2.n

-

MEMORIU JUSTIFICATIV S.C. DISCARIA SERV S.R.L.

3.ANIMALE 3.1 3.n 4.ALTELE - detaliati TOTAL

-

NU ESTE CAZUL

-

Nr.crt

Amplasare Judet/Localitate -

1. 2.

TERENURI Suprafata Valoarea contabila totala (mp) / Lei Categoria de folosinta NU ESTE CAZUL

Regim juridic -

S.C. DISCARIA SERV S.R.L a fost înfiinţată în anul 2010 si nu a înregistrat activitate până în prezent. Pentru sediul social si punctul de lucru S.C. DISCARIA SERV S.R.L. a incheiat un contract de comodat care prevede folosinta imobilului situat in localitatea Fildu de Mijloc, comuna Fildu de Jos, nr. 165, judetul Salaj.

2. Descrierea Proiectului 2.1. Denumirea Proiectului
Denumirea proiectului de investiţii propus este : „ACHIZIŢIE UTILAJE PENTRU ACTIVITATI AUXILIARE PRODUCTIE VEGETALA „ in localitatea Fildu de Mijloc, comuna Fildu de Jos, judetul Salaj 2.2.

Elaborator (coordonate de identificare)
S.C. NEWRM GRUP CONSULT S.R.L. Sediu: Zalau, B-dul M. Viteazu, Bl. C1, ap. 40 Cod Unic de Inregistrare: 27119870 N.O.R.C. : J31/205/2010 Tel.: 0744-899708 Activitate principala: 7022-“Activitati de afaceri pentru consultanta si management”

2.3.

Amplasamentul proiectului (regiunea, judetul, localitatea)

MEMORIU JUSTIFICATIV S.C. DISCARIA SERV S.R.L.

S.C. DISCARIA SERV SRL îşi va desfăşoară activitatea de prestari servicii in cadrul Regiunii de Nord-Vest (Transilvania de Nord).

Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creata in baza legii 151/1998 (modificata prin legea 315/2004) prin asocierea voluntara a administratiilor publice locale, dar nefiind momentan o unitate administrativ-teritoriala si neavand personalitate juridica. Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) include 6 judete: Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare, Salaj. Suprafata regiunii este de 34.159 kmp, reprezentand 14,32 % din suprafata tarii, cu o populatie totala de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unitati administrativ-teritoriale: 6 judete, 42 de orase din care 15 municipii si 398 comune si 1.823 de sate. Regiunea dispune de o pozitie geografica strategica, avand granite cu Ungaria si Ucraina cat si cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest si Nord-Est din Romania. Regiunea este una dintre cele mai pitoresti din Romania, incepand de la Muntii Apuseni care au un farmec aparte pana la patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele etnografice unice in aceasta parte a Europei. Transilvania de Nord este o regiune cosmopolita, unde alaturi de romani traiesc peste jumatate (52,8%) din numarul total al locuitorilor de etnie maghiara din Romania, ceea ce a dus la crearea unei identitati culturale unice. Regiunea Nord-Vest avea in 2003 un PIB/locuitor de de 2.338 Euro, apropiata de media nationala dar inca departe de media Uniunii Europene-27. Contributia sectoarelor economice la formarea PIB-ului regional, indica o pondere de 16.3% pentru agricultura, 35% pentru sectorul secundar si 46.7% pentru cel tertiar, din punct de vedere evolutiv inregistrandu-se cresterea serviciilor si reducerea activitatilor in agricultura.Cresteri semnificative s-au inregistat in sectorul de constructii civile si industriale- locuinte,

În anul 1871. păioase.C.este bazată pe producţiile la nivel de familii şi se desfăşoară atât în câmp deschis cât şi în grădin legumicole. ♦ Varietatea şi bogăţia peisajelor permite dezvoltarea unei reţele turistice de succes. in special agricultura si zootehnie.Tipuri de culturi: cartofi.L. porumb.10% români. după revoluţia de la 1848-1849 în comuna Fildu de Jos funcţiona o şcoală cu 39 de băieţi şi 34 de fete în clasele I-IV şi 20 de baieţi şi 14 fete în clasele de repetiţie.. Populaţia din comuna are ca activităţi principale creşterea animalelor şi cultivarea terenurilor. . .47% rromi şi 0. Populaţia din comuna Fildu de Jos totalizează 319 locuitori din care 163 de bărbaţi şi 159 de femei. ♦ Multitudinea speciilor de arbori şi volumul însemnat al acestora permite crearea unei industrii de profil în zonă. experienţa acumulată în cultura plantelor şi zootehnie. DISCARIA SERV S. Agricultura. gradul de şcolarizare ar permite asigurarea unor braţe calificate pentru eventalele noi societati. Populatia comunei număra la ultimul recensământ 1583 de locuitori din care 63. altele bazate pe activitatile primare. comuna Fildu de Jos are acces rapid la majoritatea facilităţilor economico-sociale oferite de acest vad în continuă creştere. dar cu serigrafie ungurească: “Fildu de Dzosz”. 15. 21. Atestată pentru prima dată în anul 1249 sub denumirea de “Terra Fyld” comuna Fildu de Jos se regăseşte mai târziu. Se constata o serie de diferente intre judete: unele mai industrializate. . Industria comunei se află în stadiu incipient neexistând în momentul de faţă nici o unitate de producţie pe ramurile industriei actuale. etc. ♦ Flora conţine o varitate mare de plante cu caracter medicinal care pot fi exploatate.21% alte naţionalităţi.22% maghiari. Din actele care se păstrează la şcolile din comună amintim un “Catalog” din anul 1910. centre comerciale .Suprafaţă teren arabil: 1393 ha. pe la anul 1808 sub denumirea românească.R. OPORTUNITĂŢI: ♦ Fiind situată la 13 km de oraşul Huedin. Forţa de muncă existentă în comună.MEMORIU JUSTIFICATIV S.

C. Troliu 4. la un nivel superior de calitate. DISCARIA SERV S. Grebla mecanica 2. etc. Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect. crearea de noi capacitati de productie/servicii. Masina de scos cartofi 3. respectiv. DISCARIA SERV S.MEMORIU JUSTIFICATIV S. Scopul investiţiei este dotarea S. Se va preciza capacitatea existenta (daca e cazul) si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei. cu utilaje agricole performante in vederea prestarii serviciilor auxiliare pentru productia vegetala. Tractor 6.R. Descrierea activitatii propuse prin proiect (activitate nonagricola/activitatea mestegugareasca/servicii pentru populatia rurala/investitii in producerea de energie regenerabila). se va descrie acest tip de investitie.. Serviciile se vor asigura la solicitarea clientilor fie acestia agenti economici sau persoane fizice care activeaza in regiune. Comuna Fildu de Jos 2.4. .L.L.C. In cazul investitiilor care au in componenta si investitii in echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii utilizate in scopul desfasurarii activitatii.R. Motocositoare. Grapa cu discuri 7. Utilajele agricole ce urmeaza a fi achizitionate sunt: 1. Presa de balotat 5.

Societatea comercială S. . mijloacele materiale ale prestatiei si obiectul serviciului. Concret. balotatul. Aceasta stare de fapt s-a schimbat in ultimele doua. în care beneficiarul cumpără sau foloseşte. va desfasura activitatea de prestări servicii in agricultura. de marea eterogenitate a activitatilor economice cuprinse in categoria de servicii. Mult timp importanta activitatii de servicii nu a fost recunoscuta. care-i conferă anumite avantaje ori satisfacţii.L. care sunt repuse in discutie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internationale.C. activitatile ce vor fi desfasurate de societate vor fi :aratul. DISCARIA SERV S. cositul. discuitul. Acestea sunt determinate. Astfel ca si in cazul bunurilor materiale si in cazul serviciilor este nevoie de mana de lucru. Serviciul ca act reprezinta prestarea efectiva si pune in legatura activitatea prestatorului.MEMORIU JUSTIFICATIV S. oferta de servicii diferentiate si adaptate la cerere este un element esential al competitivitatii intreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate. colaborând cu societati care detin ferme si exploatatii agricole in regiune cat si cu persoane fizice. în majoritatea cazurilor. sectorul tertial nu este ingradit decat de reglementari. Preocuparile specialistilor de a depasi relativa ramanere in urma a teoriei economice in raport cu dezvoltarea rapida a sectorului serviciilor au intampinat greutati mai ales in privinta definirii conceptului de serviciu. respective realitatea materiala sau sociala de transformat sau modificat.L.C.trei decenii. BENEFICII SAU UTILITĂŢI CARE SUNT OFERITE PE PIAŢĂ SAU PRESTATE ÎN ASOCIERE CU VÂNZAREA UNUI BUN MATERIAL”. pe de o parte. serviciile fiind neglijate de economisti si incadrate in sfera neproductiva. pe baza urmatoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de munca in numar suficient pentru a rezolva sau limita problema somajului. ci o anumită utilitate. de capital tehnic si este necesar un beneficiar adica un client.R. neconcretizate. Majoritatea oamenilor privesc serviciile ca un sistem de utilităţi.R. adunatul. nu un produs. Interactiunea elementelor mentionate si faptul ca prestatiile de servicii au caracteristici spatiale si temporale le confera trasaturi de materialitate. curatatul si transportul materialelor. într-un bun material şi destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale. DISCARIA SERV S. iar pe de alta parte. de numeroasele acceptiuni a termenului de serviciu in vorbirea curenta. “SERVICIILE REPREZINTĂ ACTIVITĂŢI.

în vederea satisfacerii cererii în creştere în timp optim. 2. Consecinţele mecanizării sunt numeroase. în acelaşi timp reducându-i-se durata.L..L. La originea dezvoltarii automatizarii au stat numeroase avantaje sociale si economice. 1. Maşinile agricole permit: efectuarea unor lucrări de calitate la momentul optim. Maşinile agricole permit creşterea productivităţii pământului. Tractorul şi maşinile permit ca munca în câmp să fie mai puţin grea. Mecanizarea unei exploataţii contribuie la scăderea timpului de lucru şi poate permite o creştere a suprafeţei cultivate. DISCARIA SERV S. Timpul necesar pentru a executa o lucrare scade când se trece de la tracţiunea animală la tractor. Maşinismul creşte productivitatea muncii.5. 2. Avantajele sociale. în mod sigur poate deveni periculoasă şi chiar poate limita dezvoltarea maşinismului ca atare. Necesitatea investitiei. Având în vedere deficitul mare de maşini agricole. din următoarele considerente: creşterea productivităţii muncii este însoţită de o creştere a valorilor. . Generalizarea utilizarii tractoarelor si a masinilor în agricultura a modificat viata rurala. Utilajele ce se intenţionează a fi achiziţionate se remarcă printr-un nivel technic ridicat şi caracteristici agrotehnice foarte bune.MEMORIU JUSTIFICATIV S. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei Scopul prezentului proiect este de a asigura dezvoltarea S.Avantaje economice. reducerea numărului animalelor de tracţiune şi înlocuirea lor eventual prin animale de rentă. scăderea numărului agricultorilor permite mărirea dimensiunii exploataţiilor necesară pentru o utilizare raţională a tractoarelor şi maşinilor agricole. care trebuie folosită în altă parte. face ca investitia propusa sa se dovedeasca a fi necesara pentru societatea „Discaria Serv”.R. in vederea prestarii de servicii in agricultura. uzura fizică şi morală a celor existente în regiune. DISCARIA SERV S.C. randamentele la unitatea de suprafaţă cresc. economica si sociala a acestui fenomen este considerabila. Dacă introducerea mecanizării nu este însoţită de modificarea structurilor agrare şi de măsuri sociale. Importanta tehnica.C.R. dar şi de eliberarea unei părţi importante a forţei de muncă. Această generalizare a stat la originea tuturor schimbarilor inregistrate în ultimii 30 de ani în mediul rural. Pământul produce mai mult.

872 tractoare amortizate.R. 2774 tractoare neamortizate şi 15.1. Parcul de tractoare şi maşini agricole din dotarea actuală a agriculturii româneşti a crescut continuu în perioada 1989-1997. Astfel la sfârşitul anilor ’89. Numărul de tractoare ce revine pe unitatea de suprafaţă trebuie judecat în funcţie de puterea lor şi de nivelul de intensificare a producţiei. Situaţia era la acea dată şi mai dezastruoasă în ceea ce priveşte combinele: 2085 nu erau în funcţiune în plină campanie de recoltat cereale păioase (16 %) din cele neamortizate şi 7338 nu erau în funcţiune din cele amortizate (34. nu funcţionau în plină campanie agricolă in 1998. Germania 198. Datele prezentate demonstrează că pe ansamblul agriculturii. 85. respectiv 53% la remorcile de tractoare. de 4 ori mai mică decât în Polonia şi Grecia.2.).9% la tractoare.L. 40% la semănătorile pentru păioase. 50% din tractoarele existente au o vechime în exploatare de peste 8 ani. condiţiile de muncă şi de viaţă din mediul rural se schimbă: munca este mai puţin grea din punct de vedere fizic. DISCARIA SERV S. sector care în anul 1998 deţinea o pondere de 82. dotarea era mai mică de 2 ori decât în Cehoslovacia şi Spania. unde asistăm la diminuarea parcului cu 6%.C. Această tendinţă are o excepţie situaţia la combine pentru recoltat cereale şi la presele pentru balotat. 85.1. Olanda 184. iar faţă de ţările dezvoltate din punct de vedere economic nici nu se mai poate vorbi (Austria 216 tractoare la 1000 hectare arabil. Marea majoritate a utilajelor se află în proprietate privată (tabele 4.MEMORIU JUSTIFICATIV S. agricultura României se situează pe ultimele locuri în ierarhia ţărilor europene sub aspectul dotării tehnice.).9 5). respectiv 17%. iar agricultorul devine din ce în ce mai mult un adevărat manager de întreprindere. În ceea ce priveşte actualul sistem de tractoare şi maşini agricole se constată necesitatea elaborării unor sisteme de mecanizare adecvate mărimii şi profilului noilor exploataţii agricole.230 tractoare agricole (vezi tabelul 4.1% la grape cu discuri. în anul 1997. Astfel. 80%. 62% la pluguri şi grape cu discuri. agricultorul are mai mult timp liber. Potrivit aceloraşi date din tabelul 4. de dimensiunea exploataţiilor agricole şi de gradul de utilizare raţională a acestora.3. creşterea reprezenta 27% la tractoare. agricultura dispunea de 129. Japonia 388 potrivit datelor furnizate de FAO în 1989). faţă de 1989. Este şi firesc că cu o asemenea structură nu vom putea niciodată să ne încadrăm în epocile optime de efectuare a . Cu un număr de 17 tractoare ce revine la 1000 hectare suprafaţă arabilă. 56% la semănătorile pentru prăşitoare. Din punctul de vedere al şeptelului mort. şi 4.5% la combineetc. gestiunea exploataţiei devine mai complexă. La deficienţele generate în primul rând de insuficienţa acestor utilaje ca număr. trebuie să adăugăm uzura fizică şi morală accentuată a acestora. iar în sectorul de stat parcul de tractoare de peste 8 ani atinge o cifră record. Elveţia 257.

mari decalaje faţă de ţările Uniunii Europene: 55 ha teren arabil/tractor în România faţă de: 4. semănătoare. presă de balotat.8 ha teren arabil/tractor în Portugalia etc. Practic.06.2 ha/tractor în regiunea Centru şi 90. cel mai bun nivel al acestui indicator înregistrânduse în judeţul Covasna (20. Încărcătura specifică pe combina de recoltat cereale păioase. înregistrându-se în medie pe un tractor fizic 55.6 ha teren arabil/tractor în Franţa.există disparităţi mari pe regiuni ale ţării: încărcătura variază între 33.1 ha teren arabil/tractor) se situează.9 ha teren arabil/tractor în Grecia.06. regiunile Nord-Est. . gradul de uzură al tractoarelor şi maşinilor agricole.0 ha teren arabil/tractor în Italia.06. pe judeţe ale ţării: în 18 din judeţele ţării. o remorcă.2004 : încărcătura variază între 51. Nord-Vest şi Centru au încărcături specifice sub 40 ha/tractor.2004.se menţin. Valoarea acestui indicator (55. rămânând mari suprafeţe agricole nelucrate (peste 350 mii ha în 1998). existenţa unor mari decalaje între randamentele fizice obţinute în producţia vegetală din ţara noastră faţă de ţările Uniunii Europene.: o exploataţie agricolă de 50 ha cu profil cerealier (irigată).7 ha/combină în regiunea Sud-Est. lucrărilor.C. căci nimeni nu cumpără maşini dacă nu are tractor şi invers. 11. regiunile Vest. gradul de încărcare pe tractor se situează peste media pe ţară. 7. 5. din sudul ţării. are nevoie de cel puţin un tractor cu plug şi grapă cu discuri. mult peste parametrii normali pentru condiţiile actuale ale României (25-35 ha/tractor). Nord – Vest şi Centru. însă. De asemenea. a)Gradul de încărcare pe tractor şi combină Creşterea uşoară a numărului de tractoare.1 ha teren arabil.2004. a determinat reducerea gradului de încărcare pe tractor.2 ha teren arabil/tractor în Austria. prezintă mari disparităţi în profil regional. în continuare.6 ha/tractor).MEMORIU JUSTIFICATIV S. 10.R. 14.5 ha/combină în regiunea Centru şi 133. au încărcătura pe combină sub valoarea mediei . 12. la acest indicator: .există mari ecarturi în profil teritorial.5 ha teren arabil/tractor în Germania.7 ha/tractor) şi cel mai slab în judeţul Buzău (128. . pe perioada 1990 – 30.L. la 30. la 30. existenţa unui mare dezechilibru între oferta şi cererea de servicii de mecanizare. De ex. DISCARIA SERV S. o combină. Nevoia de investiţii în tractoare şi maşini agricole este determinată de: gradul de încărcare pe tractor şi combină. gradul redus de dotare cu tractoare al agriculturii determină şi o dotare proporţional redusă cu maşinile agricole acţionate de acestea.9 ha teren arabil/tractor în Belgia. nivelul productivităţii muncii în agricultură etc.9 ha/tractor în regiunea Sud-Est.

70% sunt amortizate. ne arată că.7 ori în Belgia. Obţinerea unor producţii agricole ridicate.3 ori în Germania.3 ori în Belgia şi Olanda. Utilizarea tractoarelor şi maşinilor agricole nu poate fi pusă în orice împrejurări într-o corespondenţă directă cu o schimbare calitativă în desfăşurarea procesului de producţie. Germania. Regatul Unit. la urcarea costului produselor agricole obţinute. c) Existenţa unui mare dezechilibru între ofertanţii şi solicitanţii de servicii de mecanizare Acest dezechilibru conduce la tarife înalte. Bucureşti . în timp ce numai 30% sunt neamortizate. pe perioada 1999-2002. gradul de amortizare a tractoarelor este peste media pe ţară (71. Sud .06.2004.9 ori în Danemarca. Nord-Vest. media randamentului la ha este mai mare: pentru grâu de 3. precum şi la cartofi. pentru porumb de 3. Şi celelalte componenete ale parcului de tractoare şi maşini agricole se caracterizează printr-un grad mare de uzură.Vest. la 30. la venituri mari pentru proprietarii de tractoare şi maşini agricole în detrimentul majorităţii producătorilor agricoli. Sud . ovăz) cât şi la plante tehnice (floarea soarelui.06. porumb. b) Gradul de uzură al tractoarelor şi maşinilor agricole Dintre tractoarele aflate în funcţiune.C. în raport cu nivelul înregistrat în România.3%) în regiunile (Sud . Randamente apropiate de cele înregistrate în ţara noastră sunt obţinute de Portugalia şi Grecia atât la cereale boabe (grâu.Ilfov) şi gradul de amortizare a combinelor este peste media pe ţară (78. Analiza regională a vechimii parcului de tractoare şi combine la 30. de 2.Vest. este posibilă .R. Ridicarea nivelului calitativ al producţiei agricole are loc numai în condiţiile în care investiţiile în tractoare şi maşini agricole creează posibilitatea organizării activităţii de producţie pe baza folosirii unor maşini diferite care se completează una pe alta. Nord . de 3 ori în Germania.Est. Franţa. soia).5%) în regiunile (Sud . pentru cartofi de 3.Est.5 ori în Danemarca.2004.Bucureşti-Ilfov). faţă de ţările Uniunii Europene Astfel. de 3.Vest. DISCARIA SERV S. în condiţiile efectuării unor investiţii în tractoare şi maşini agricole şi. de 3. de 2. pentru floarea soarelui de 2.9 ori în Danemarca şi Franţa. europene(79ha/combină).Centru. în condiţiile efectuării unor lucrări mecanizate de calitate. mult peste cele normale.L. de 2.4 ori în Italia şi Austria.MEMORIU JUSTIFICATIV S. astfel încât nu mai pot fi acoperite de preţul oferit în final pentru aceste produse. d) Existenţa unor mari decalaje între randamentele fizice obţinute în producţia vegetală din ţara noastră.2 ori în Belgia şi Olanda. prin urmare. rapiţă.8 ori în Olanda. Vest.

în principal. La nivelul anului 2002. e) Nivelul productivităţii muncii în agricultură. . Într-o agricultură în curs de restructurare tehnică şi socială.818 EUR/persoană ocupată în România .L.factori de producţie cu rol important în realizarea unor tehnologii performante şi în obţinerea unor producţii agricole competitive (producţii ridicate şi de calitate la un preţ de cost scăzut).R. DISCARIA SERV S. De aceea. Aceasta masura prevede acordarea de fonduri nerambursabile de pana la 70% din totalul cheltuielilor eligibile (mijloace de transport specializate si utilaje). dar şi de posibilitatea de acumulare şi de creditare a producătorilor agricoli.100 EUR/persoană ocupată în Portugalia şi 41651 EUR/persoană ocupată în Olanda. combaterea buruienilor.MEMORIU JUSTIFICATIV S. creşterea gradului de dotare cu echipamente tehnice depinde. numai cu respectarea tehnologiilor de cultură specifice. masura 312 “Sprijin pentru crearea si dezvoltarea microintreprinderilor”. a dăunătorilor şi bolilor plantelor . garantarea şi cofinanţarea creditelor etc. Piata de aprovizionare Aprovizionarea cu materii prime si materiale (combustibili. utilizarea unor soiuri (hibrizi) cu potenţial de producţie ridicat. faţă de numai 1. fara a depasi 200. în cadrul Uniunii Europene. nivelul productivităţii muncii oscilează între 5. concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului. piese de schimb) se realizează pe baza comenzilor pentru prestarea serviciilor. Piata de aprovizionare/desfacere. prin Programul National de Dezvoltare Rurala. Oportunitatea investitiei Oportunitatea investitiei este confirmata de posibilitatea accesarii Fondurilor Europene. în cantităţile necesare.6. de orientarea politicii publice către activitatea investiţională (prin volumul resurselor bugetare.000 Euro in cazul societatilor comerciale . 2.). aşa cum se prezintă agricultura românească în prezent.C. uleiuri. irigarea suprafeţelor cultivate. alături de investiţiile în tractoare şi maşini agricole sunt necesare: alocarea unor cantităţi corespunzătoare de îngrăşăminte chimice la ha.

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Denumire furnizor de Adresa Produs materii prime/materiale furnizat si auxiliare/produse/servic cantitate ii aproximativ a S.A. concurenta este o confruntare deschisa. NAZARETH IMPEX ZALAU. Astfel. Piese de S. Comuna Motorina Hida.C. de comunicatii si de distributie.252 % din total achiziti i 97. DISCARIA SERV S. Producatorii concurenti influenteaza volumul vanzarilor in special prin comportamentul lor in marerie de politica de gama de produse oferite. ce furnizeaza contextul actiunilor de intreprins in fiecare domeniu functional.R. de preturi practicate.5% Piata de desfacere: Piata potentiala a societatii este apreciata. tinand seama de nonconsumatorii relativi de servicii. loiala.5% 334 2. si in general. care pot fi transformati in cumparatori efectivi.L. . prin care agentii economici ofertanti incearca sa se mentina si sa-si amelioreze situatia pe piata.crt 1 2 Total POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI Client Valoare % din vanzari (Denumire si Lei adresa) Persoane juridice 36. Aprovizionarea se va face direct de la distribuitori pentru a evita costurile suplimetare. La nivelul localitatii Fildu de Jos.MEMORIU JUSTIFICATIV S. si de consumatorii care pot fi atrasi din zonele invecinate. ROMPETROL S. Nr.C. strategia consta in specificarea abordarii fundamentale pentru obtinerea avantajului competitiv urmarit de firma.R.L.480 100% Strategia de piata Prin definitie. la nivelul judetului Salaj solicitantul nu are nici un concurent direct .918 35% Persoane fizice 68. datorita imposibilitatii perstarii de servicii la un nivel de calitate si profesional superior fara utilajele necesare.562 65% 105.C. SALAJ schimb Valoare aproximati va lei 13. judetul Salaj S.

indiferent ca acestea reprezinta sau nu schimbari fata de perioada anterioara . In practica multor planuri strategice sunt liste ale fazelor de actiune.obtinerea unei sinergii cat mai mari constituie intotdeauna scopul demersului de elaborare a strategiei .prin modul cum este conceputa strategia este necesar sa aiba in vedere si sa favorizeze defasurarea unui intens proces de invatare organizationala. impreuna cu resursele alocate.intotdeauna strategia are in vedere. reflectata in performantele organizatiei. tinind cont atat de cultura firmei cat si de evolutiile contestuale . principalele modalitati de realizare. de aici.prin strategie se are in vedere prefigurarea unui comportament competitiv pentru organizatie pe termen lung. in vederea obtinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizatiei. in mod implicit si explicit . . fara o articulare clara cu avantajul competitiv ce se urmareste a se realiza si a modalitatilor de utilizat. recunoscute prin cumparare de catre clientii firmei . prin strategie se intelege ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung. In acceptiunea firmei noastre. Principalele caracteristici ale strategiei aplicata de firma noastra sunt : . DISCARIA SERV S.C.la baza abordarii strategiei se afla principiul echifinalitatii.strategia vizeaza perioada viitoare din viata firmei.continutul strategiei se rezuma la elementele esentiale. si gradul ridicat de risc si incertitudine ce-i este asociat. . 3-5 ani. concentrindu-se asupra evolutiilor majore ale firmei. prin aceasta. se desemneaza nu numai insusirea de noi abilitati care se reflecta in comportamentele si actiunile lor . prin care se poate asigura atingerea unui anumit obiectiv . specificate sub forma de misiune sau obiectiv . cu toata gama consecintelor in procesul operationalizarii . Chiar si atunci cand se refera direct doar la anumite domenii (tehnic sau comercial) ea are la baza luarea in considerare a problemelor de ansamblu ale firmei .Prevederile strategiei au in vedere realizarea unei interfete cat mai eficace intre firma si mediu. expreasia sa economica o constituie generarea unei valori adaugate cat mai substantiale. realizarea unor scopuri bine determinate.sfera de cuprindere a strategiei este organizatia in ansamblu.strategia se bazeaza pe abordarea corelativa a organizatiei si mediului in care-si desfasoara activitatea.R. conform caruia exista mai multe modalitati sau combinatii de resurse si actiuni . .L. .MEMORIU JUSTIFICATIV S.

C. compania va fi supusa schimbarilor si necesitatilor identificate in mediul de activitate.L.2. DISCARIA SERV S. Tipul de strategie aplicata de firma noastra este de forma agresiva datorita oportunitatilor sale.strategia este un rezultat al negocierii explicite sau implicite a stakeholderilor. care sa nu fie total opuse . troliu si masina de scos cartofi.R.  se ofera servicii de calitate. presa de balotat si grapa cu discuri. . Implementarea strategiei adoptate de firma se realizeaza prin urmatoarele :  contractarea permanenta de noi clienti (din localitatile invecinate)  productivitatea crescuta a lucrarilor data de utilasjele noi si performante . Total personal existent : o persoane -din care personal de executie : o persoane. Din cei doi angajati. pentru a raspunde cu promptitudine provocarilor si efervescentei domeniului in care activeaza. Date privind forţa de muncă si managementul proiectului. -obtinerea avantajului competitiv. Prin intermediul unor planuri strategice de investitii. unul va realiza si activitatile administrative. 3. imbracand forma unui plan. pentru inceput. grebla mecanica. atent proiectate si aplicate. negociere bazata pe descoperirea de multidimensiuni. . -unul va desfasura activitati cu :motocositoarea.in firma noastra strategia are un caracter formalizat. referitor la costul sau calitatea produsului constituie scopul principal al elaborarii strategiei si criteriul cel mai important de evaluare a calitatii sale.1. Factorii cheie sunt :  se acorda discount in functie de suprafata lucrata . Cei doi mecanizatori vor desfasura activitati pe utilajele achizitionate dupa cum urmeaza: -unul va desfasura activitati cu : tractorul. pentru inceput se preconizeaza ca cei doi angajati pot indeplini sarcinile propuse.MEMORIU JUSTIFICATIV S. 3. 3.  se accepta plata la termen a clientilor fideli . Estimari privind forta de munca ocupata pein realizarea investitiei Ca urmare a realizarii investitiei vor fi create un numar de 2 de locuri de munca cu norma intreaga (2 mecanizatori). Dat fiind faptul ca activitatile se vor desfasura in perioade diferite de timp.

Reprezentantul legal este nascut la data de 17. 3. TROLIU 1 7. Martin Sergiu. Martin Sergiu este administratorul S. repectiv denumirea. Dl. Nr. Martin Sergiu a absolvit in cadrul Universitatii Tehnice Cluj Napoca.crt Denumire/Tip Num Valoare TVA Total cu utilaj/echipament ar fara TVA Euro TVA bucat Euro Euro i 1.2.101 CARTOFI 3.473 4. Reprezentant legal (nume. valoarea si caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si. MOTOCOSITOARE 1 6.014 6. . cat si de dezvoltarea afacerii.C.508 15.708 5. daca e cazul.MEMORIU JUSTIFICATIV S.1986. Tractor:  95-100 CP.L.L.142 7. studii si experienta profesionala). functie in cadrul organizatiei.. relevante pentru proiect.R. DISCARIA SERV S.120 1. prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Achizitile trebuie sa fie fundamentate in functie de capacitatea de productie existenta si/sau prognozata. reprezentantul legal va urma un curs de pregatire profesionala. TRACTOR 1 33. Pentru a acumula cunostinte in domeniul lucrarilor agricole. MASINA DE SCOS 1 925 176 1.422 40.155 7.C.800 6.380 3 Caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor: 1.03.013 1.222 2. Facultatea de Constructii de Masini –Specializarea: Tehnologia Constructiilor de Masini. GRAPA CU DISCURI 1 5.200 2. PRESA DE BALOTAT 1 13. Misiunea companiei consta in implementarea celor mai eficiente activitati de servicii pentru realizarea unor game complexe activitati. numarul.833 538 3. pe baze parteneriale solide. de activitate si se preocupa in mod constant atat de monitorizarea si imbunatatirea permanenta a ofertei de servicii.353 8.336 1. fiind totodata si unicul asociat al societatii.227 13.  Capacitate 4500 cmc. Descrierea achizitiilor realizate prin proiect.R. Responsabil legal pentru proiectul propus este dl. 4. prenume. GREBLA MECANICA 1 2.371 TOTAL 69. incadrandu-se in categoria de varsta impusa de masura –sub 40 ani-pentru a primi punctaj la acest criteriu de selectie.15 82. Dl. DISCARIA SERV S.350 6.

Masina de scos cartofi: Latimea de lucru (mm) : 625 – 675 Latimea intre randuri (mm) : 625 – 675 Lungime masina (mm) : 2250 Latime masina (mm) : 1050 Inaltime masina (mm) : 1150 Puterea necesara : 30 CP Greutate (kg) : 235 3.L. Grapa cu discuri:  Cadru din teava rectangulara 70x70x5  Suport baterii 120x60x6  Discuri Ø510mm.  Cuplu maxim 390 Nm la 1300 rpm 2.  Dimensiunea balotilor: 120cmx120cm. 12 trepte de viteza inainte x 12 inapoi.R.        4.C. 5.  Latime: 225 cm.30m .  Latime de lucru: 3.  Greutate: 1850kg.  Transmisia 4x4.  Emisii poluante Euro III.  Lungime: 360cm.  Forta de tragere 8t. DISCARIA SERV S.  Actionat prin cardan. Presa de balotat:  Inaltime: 200cm. Troliu:  Prindere in 3 puncte.MEMORIU JUSTIFICATIV S.

renumele producătorilor. capabil să asigure conditii optime pentru germinarea semintelor. Grebla mecanica:      Numar de brate (buc) : 11 Latimea de lucru (mm) : 3500-4000 Greutate (kg) : 650 Puterea necesara : 35 CP Numar roti (buc.) : 2 lub 4 In definitivarea listei obiectivelor investiţiei s-au avut în vedere o serie de aspecte care au vizat: nevoile curente ale societatii privind numărul de maşini agricole. Ea aduce solul în stare structurala.35 m. adica afanat. . respectarea condiţiilor şi normelor de mediu de către maşinile şi utilajele propuse prin proiect. accesul la finanţare şi condiţii avantajoase de plată.L. nivelul mediu al cheltuielilor de întreţinere pentru maşinile şi utilajele propuse prin proiect. Aratul Aratura de calitate este aceea care se executa omogen. nevoile curente ale societatii privind utilajele agricole şi echipamentele anexe.MEMORIU JUSTIFICATIV S.60 m.R. 1. raportul cost de achiziţie / randament de lucru. caracteristicile tehnice ale maşinilor şi utilajelor propuse prin proiect. infrastructura serviciilor de întreţinere şi asistenţă tehnică oferită de furnizorii de maşini şi echipamente şi utilaje agricole. Serviciile ce vor fi prestate sunt :aratul. strategia de dezvoltare a societatii şi nevoile viitoare de forţă mecanică. curatatul si transportul materialelor. facilităţile oferite de furnizorii de imobilizări privind livrarea maşinilor şi utilajelor.C. 7. DISCARIA SERV S. pentru cresterea si dezvoltarea plantelor. si minima de 0. discuitul.  posibilitatea de montare a masinii de taiat si legat grau cu inaltimea maxima de 1. adunatul. Motocositoare:  disponibila cu angrenaje independente pentru lucrari in plan sau cu diferential indicata pentru lucrari in zone deluroase sau montane. dar fara bulgari. 6. cositul. balotatul. la adancimea prescrisa si la continutul optim de umiditate.

dupa adancimea la care se lucreaza. . Realizarea afanarii optime nu depinde numai de constructia uneltelor cu care lucram.L. afanarea si gresurile. de textura si structura solului. Factori determinanti Realizarea unei araturi de calitate depinde de o serie de factori. Calitatea araturii depinde. Se considera gresuri nu numai portiunile care au ramas complet nearate. care primesc periodic ingrasaminte si pe care buruienile se combat cu severitate. pluguri polibrazdare. se ara usor si se obtin araturi de calitate. ci si de momentul ales pentru a lucra. In multe cazuri. solurile usoare se pot ara bine. Depinde de caracterul lucrarii ce se cere a fi executata. grapa stelata ori tavalugul pentru lucrarile de maruntire. Acest punct de vedere nu este just. ogor ocupat si sola inierbata. in profunzime. Aratura nu trebuie sa fie bulgaroasa. Stratul de sol. cum sunt: • starea solului. de care trebuie sa se tina seama.MEMORIU JUSTIFICATIV S. iar la cele grele se cere o atentie mai mare. Este foarte important ca fermierul sa stie sa aleaga utilajele cele mai potrivite pentru starea in care se gaseste solul: • pluguri mai grele sau mai usoare. La aprecierea calitatii araturii trebuie sa se aiba în vedere adancimea. cand se discuta problema calitatii araturii se identifica calitatea cu adancimea. de buna lor funcţionare si de viteza de lucru. grapa usoara. Bulgarii se admit numai in araturile de toamna pentru ca inghetul îi va sfarama peste iarna. Solurile pe care se aplica un asolament rational cu ogor negru. daca exista. Numai aratura de toamna se poate face la un continut mai mare sau mai mic de umiditate decât optimul. la o adancime mai mica decat cea prescrisa sau pe care brazda nu a fost intoarsa. combinatoare. de asemenea. In aratura de vara si in cea de insamantare nu trebuie sa fie bulgari cu diametrul mai mare de 6 cm sau.R. cultivatoare pentru lucrările superficiale. pentru ca gerul compenseaza unele neajunsuri. La un continut de umiditate mai mare sau mai mic. dar si acelea in care aratura a fost facuta defectuos. Se poate sa avem o aratura adanca de proasta calitate si o aratura superficiala de buna calitate. proportia de bulgari mari. • alegerea judicioasa a utilajelor. Solurile care si-au pierdut insusirile calitative printr-o cultivare de slaba calitate se lucreaza greu. considerand ca aceasta din urma este factorul principal al calitatii. • nivelatorul.C. proportia lor trebuie sa fie mica. DISCARIA SERV S. Ele trebuie lucrate cu multa grija si îmbunatatite treptat prin toate mijloacele agrotehnice ce ne stau la îndemana. pe ele nu se poate realiza o aratura buna. • polidiscuri. trebuie sa pastreze o proportie mai mare a spatiului capilar pentru a retine mai bine si mai indelungat umiditatea. • viteza de lucru si buna alegere a momentului cand se executa lucrarea.

MEMORIU JUSTIFICATIV S. semanatul in epoca optima.) ocupa peste jumatate din suprafat . Majoritatea araturilor de vara sunt destinate insamantarilor de toamna. cantitatii mai mari de apa acumulata in sol (700-800 mc/ha). iar consumul de motorina scade cu 8-12%. sunt mai compactate si au un grad de imburuienare foarte ridicat. cat mai timpuriu. Majoritatea suprafetelor agricole din tara noastra au un continut mai ridicat in argila. Culturile care se recolteaza in vara (grau. la care nu este necesara o adancime a araturii mai mare de 18-20 cm. Prin lucrarea de dezmiristit se realizeaza la suprafata solului un amestec de pamant cu miristea si celelalte resturi vegetale. In acest strat germineaza si cresc buruienile care ulterior vor fi distruse prin aratura. in teren foarte bine pregatit constituie premisa unor recolte profitabile. randamentul la arat creste cu 15-20%. pe de o parte. viguroase. fata de aratura efectuata in octombrie. aratura se executa mai usor.C. Aratura de vara se executa la 2-3 saptamani dupa dezmiristire. iar umiditatea solului este favorabila. este foarte uscat. In aratura de vara terenul se pregateste foarte bine pentru insamantarile de toamna. ovaz. Sporurile de productie se datoreaza. rapita. orz. Nu se trece direct la executarea arăturii deoarece tractoarele sunt ocupate cu recoltarea şi transportul produselor iar solul. se poate respecta epoca optima de semanat si se obtin culturi uniforme. Dezmiriştitul constă în lucrarea solului cu grapa cu discuri la 8-12 cm adâncime.L. productia de grau a crescut cu 44% cand s-a efectuat in luna iunie. incat lucrarile clasice ale solului sunt inca necesare pentru a asigura un regim aerohidric si de nutritie favorabil pentru cresterea si dezvoltarea plantelor. imediat după recoltarea culturilor de vară. inainte de semanat. Se lucreaza cu plugul in agregat cu grapa stelata la adancimea la care nu se scot bolovani. cand tractoarele devin disponibile. dar nu mai adanc de 20-22 cm. mazare. In concluzie. imbogatirea solului in apa si substante nutritive. Principalele lucrări ce se pot executa cu maximă eficienţă în această perioadă sunt dezmiriştitul şi arătura de vară. Eficienta araturii de vara este asigurata de calitatea lucrarii si mai ales de timpul cand se executa. de cele mai multe ori. un fel de mulci care are capacitatea de a inmagazina apa provenita din precipitatii si de a impiedica pierderea ei prin evaporare. . DISCARIA SERV S. astfel încât frontul de lucru pentru efectuarea lucrărilor solului în perioada de vară este suficient de mare. orzoaica. cu capacitate ridicata de rezistenta la iernare. Cercetarile demonstreaza ca in terenul dezmiristit continutul in apa este mai mare cu 11-12%. secara.a. efortul la tractiune scade cu 1014%.R. procesului de nitrificare prin care se realizeaza peste 100 kg/ha azot nitric. fasole s. cu 29% cand s-a efectuat in iulie si cu 21% când aratura s-a efectuat in luna august. continutul in nitrati si fosfor mobil creste de 2-6 ori.a cultivată. mustar. Astfel. iar pe de alta parte. dezmiristitul si aratura de vara asigura combaterea buruienilor.

afanata pe adancimea de semanat. Cositul Perioada optima de recoltare a plantelor pentru fan este aceea care corespunde imbobocirii plantelor.5 pentru forta de munca si de 11 . si ceva mai tasata sub adancimea de semanat. umiditatea acestuia trebuie sa fie de 12-15%. pentru a asigura ascensiunea apei (spre semintele in curs de germinare). Aceasta lucrare se efectueaza cu bune rezultate dupa soia. prin retinerea zapezii si reducerea eroziunii eoliene. Pastrarea fanului in sire este posibila in cazul cand umiditatea acestuia nu depaseste 14-17% iar cand este presat in baloturi. 3. Cositul se face cu masini cu tractiune mecanica folosite pentru cosirea plantelor. sfecla. caracterizata prin aceea ca produsul final obtinut este faina de fan. In ultimul timp capata raspandire o noua metoda de recoltare a plantelor pentru fan.R. In prezent cea mai mare raspandire au capatat-o cositorile purtate.14 l motorina/ha. Orgul de lucru al cositorii este prezentat prin aparatul de taiere. economia este de 0.L. dar nu prea maruntita. DISCARIA SERV S. In acest caz plantele cosite si recoltate sant supuse uscarii si macinarii in instalatii de uscat si macinat. montate lateral in spatele tractorului sau lateral antre rotile din fata si din spate. acesta se aseaza mai repede ca dupa arat. Discuitul: Pregatirea patului germinativ se face chiar inainte de semanat. Prezenta bulgarasilor este importanta deoarece: protejeaza suprafata solului pe timpul iernii. In ultimul caz plantele cosite si ofilite in brazde sant transportate spre locul de depozitare si supuse uscarii artificiale. montat prin intermediul unui sasiu sau a unei placi . dar este mai dificil sau chiar imposibil de efectuat dupa floarea-soarelui sau dupa porumb (raman cantitati mari de resturi vegetale). Uscarea fanului se poate face pe cale naturala sau pe cale artificiala. cu grapa cu discuri. Se obtine o viteza mare de lucrare a solului. Trebuie sa se urmareasca realizarea unei suprafete nivelate. prin ventilare cu aer rece sau cald.3 pana la 0. este de 5-6 cm in cazul fanetelor naturale si 6-8 cm in cazul plantelor semanate. diminueaza compactarea in timpul sezonului rece.C. Pregatirea terenului prin discuit este. terenul ramane mai nivelat. uneori.MEMORIU JUSTIFICATIV S. element ce influenteaza atat asupra cantitatii de fan optinut cat si a calitatii acestora. Se recomanda ca aceasta ultima lucrare sa fie efectuata perpendicular pe directia de semanat. cartof. Inaltimea de recoltare a acestora. indeosebi in regiunile bogate in precipitatii. preferabila araturii si pentru a nu intarzia semanatul graului. curate de buruieni. 2.

Adunarea si Balotarea Acest procedeu este foarte raspandit in campie si mai ales pentru fanul de lucerna. fanul presat pastrandu-si mirosul si culoarea mai mult timp decat cel nebalotat. se transporta si se depoziteaza în sire. Actionarea aparatelor de taiere se face frecvent cu mecanisme cu biele manivela (n=540-900 rot/min) sau cu mecanisme cu saiba oscilanta. ceea ce usureaza transpotrul si pastrarea. . DISCARIA SERV S. Durata de realizare (luni) si etape principale: Prezentul proiect este propus a se realiza in 7 luni de la semnarea contractului de finantare. iar balotii se mai lasa pe camp 2-3 zile pentru ca umiditatea sa scada la 15-17%. Baloţii se aduna. 5. 6.R. cu cutite ce primesc miscare rectilinie alternativa. lasandu-se canale de aerisire. Daca balotii au fost prinsi de ploaie se desfac si se lasa ca fanul sa se usuce si apoi se rebaloteaza intr-o fereastra de timp favorabil.1 m . separarea de pamant si lasarea lor la suprafata solului pentru a fi adunati manual. 6. Procedeul se desfasoara astfel: masina de scos cartofi executa lucrari de disclocare din sol a tuberculilor de cartofi.C.MEMORIU JUSTIFICATIV S.L. Latimea aparatelor de taiere a cositorilor este de 1. de sustinere pe tractor sau pe un cadru sustinut pe roti si prevazut cu un mecanism de ridicare si reglare. Curatarea si transportul Aceste activitati constau in igienizarea pajistilor sau a terenurilor lucrate si transportul produselor (cereale sau fan) la locul de depozitare indicat de beneficiar.Scos cartofi Scosul cartofilor se va face mecanizat cu masina de scos cartofi. Aparate de taiere folosite la cositori sant in mare majoritate cele de constructie clasica. Cand umiditatea fanului scade la 30-35% se executa balotarea cu presa. 4.8-2. Avantajele balotarii fanului constau in: micsorarea volumului fanului recoltat.

22 0 luna 7 Achizitie echip. Comisionul bancii finantatoare 10.ANUL I MEMORIU JUSTIFICATIV luna luna 1 S.535 1.R.29 0 Cereri de plata 38. Achizitie servicii de consultanta.24 2 Avans 66.953 .L.C. 4 2 luna 3 luna 281.500 105.07 0 luna 5 luna 6 66. DISCARIA SERV S.

100 5 CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza Constructii si instalatii Montaj utilaje tehnologice Utilaje.1 2.000 0. cu detalierea pe structura devizului general.000 0.000 0.1 3.000 0.000 0.000 0.000 0.3 4.853 2.000 0.978 0.C.000 0. 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.B.000 0.000 0.000 176.acorduri si aut.000 34.000 Racord canal 0.1.000 33.978 0. Valoare (fara TVA) mii euro 4 TVA mii lei 5 Valoare (cu TVA) mii euro 7 1 2 CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 1.000 0.2 Amenajarea terenului 0.000 0.1 Obţinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.604 4.3 3.2 3.L.000 0.00 0 0. de avize .000 Racord energie electrica 0. DISCARIA SERV S.00 Consultanta 8. DEVIZULUI GENERAL Curs E.000 0.000 142.R.000 0.tehn. echip.91 .000 0.MEMORIU JUSTIFICATIV S.C.6 0.000 0.3 aducerea la starea in.000 0.5 3.4 3.125 Asistenta tehnica 0.000 0.000 0.2008).000 0.000 2.000 0.000 10.000 0.000 2.000 0.000 TOTAL CAPITOL 1 0.000 0.000 0. Tractor 0.2 2.000 0.01.000 0.000 0.000 0.000 Taxe pentru obt.000 1.000 0.2010 Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli Nr Crt.000 0.000 10.000 0.2 4.4 0.000 0.06.853 2. de transport 4.00 Studii de teren 0.000 0.000 necesare 0.3 CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor Racord apa 0.000 0.000 0.19 obiectivului 0.000 2. euro/Ron 4. conform legislatiei in vigoare ((HG 28/09.000 mii lei 3 mii lei 6 0.000 CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 0.604 0.şi funcţion.000 2.49 0.100 2. 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.12 TOTAL CAPITOL 3 8.000 Amenajări pentru protecţia mediului şi 1.000 TOTAL CAPITOL 2 3.000 41. 6.2157 la data 09.000 0 0.68 0.000 Organizarea procedurilor de achizitie 0.000 Proiectare si inginerie 0.00 0 0.000 0.1 4.4.000 0.000 0 0.800 0. cu montaj Utilaje fără montaj şi echip. Devizele investiţiei.000 0. insotit de devizele pe obiecte.000 0.

000 0. Ec.22 7 8 0.4.000 291.000 0.350 11.000 0.000 70.80 2 0.4.68 72.1.00 TOTAL CAPITOL 6 0.5. taxe.1 71.000 1.000 0.500 0.894 31.000 1.2.000 0. Masina de scos cartofi 4.000 0.1 374.35 5 5.4.356 0. costul creditului Cheltuieli diverse şi neprevăzute TOTAL CAPITOL 5 0.000 0.925 7.5 4. Motocositoare 4. Presa de balotat 4.2 CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar Pregătirea personalului de exploatare 0.456 3.6.000 0.000 0.000 0.6 5.000 0.88 3 2 1.000 69.500 0.000 85.3. DISCARIA SERV S.120 13.000 0.829 16.000 0 0.617 7.500 0. Mariana Has .4.084 2.336 6.1 Organizare de şantier 5.7.000 0.000 0.866 0.4.L.36 TOTAL GENERAL 94 3 67 1 Din CARE C+M 0. Lucrări de construcţii 5. santierului Comisioane.016 55.000 0.833 0.356 6.000 0.936 7.84 2 4.500 0.399 6.000 0.000 Probe tehnologice şi teste 0.002 27.000 0.000 0.8 41 CAPITPLUL 5 Alte cheltuieli 5.000 0.513 0.000 0.3 1.647 22.R.1 6.000 302.220 69.000 0. 4. Grebla mecanica Dotari Active necorporale TOTAL CAPITOL 4 1 3.000 0.835 37.000 0.943 0.000 88.000 0.809 0.899 30.36 8 6.1.200 5.147 8.00 0 1.1. Grapa cu discuri 4.000 361. cote. Troliu 4.000 intocmit.MEMORIU JUSTIFICATIV S.4.000 0.2 5.356 0.Cheltuieli conexe org.0 42 9 4.434 14.204 13.356 0.013 2.2.000 0.495 25.000 0.4.C.

000 0.000 41.000 0.91 2 .000 0.000 0. radio-tv.000 0.000 0.2010 Nr cr t Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli valoare (fara TVA) Mii euro 4 TVA valoare (inclusiv TVA) Mii euro 7 1 I 1 2 3 4 5 6 7 8 II 1 III 1 2 3 2 LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI INSTALATII Terasamente Constructii:rezistenta(fundatii.000 0.000 142.000 0.689 0.4 91 142.000 0.000 0.000 0.19 8 0.000 0.000 0.4 91 0. climatizare.68 9 0.000 41.000 0.000 33.000 0. structura de rezistenta) si arhitectura(unchideri. finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire.000 0.800 0.000 176.R.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.C.000 142.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.1.000 0.000 0.000 0.912 0. DISCARIA SERV S.000 176.000 0.19 8 0. intranet.91 2 41.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.2157 din 09.000 0.80 0 33.49 1 0.000 0.MEMORIU JUSTIFICATIV S.000 0.000 0.000 0. TRACTOR In mii lei/ mii euro Curs Euro BCE 4.L.PSI.000 0.000 0.000 0.19 8 34.000 0.000 0.000 0.000 34.000 34.000 0.000 0.000 0. compartimentari.000 0.000 0.000 33.68 9 176. DEVIZUL obiectului NR.80 0 0. paratraznet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de comunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III) Mii lei 3 Mii lei 5 Mii lei 6 0.000 0.06.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0. ventilare.

000 0.MEMORIU JUSTIFICATIV S.000 0.000 1 I 1 2 3 4 5 2 LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI INSTALATII Terasamente Constructii:rezistenta(fundatii.2.000 Mii euro 4 0.000 0.000 0. DISCARIA SERV S.000 0. MASINA DE SCOS CARTOFI In mii lei/ mii euro Curs Euro BCE 4.2010 Nr cr t Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli valoare (fara TVA) Mii lei 3 0.000 0.000 0.06.000 0. structura de rezistenta) si arhitectura(unchideri.000 0.000 0.000 0.R.000 0.000 .000 0.C.000 0.000 0.000 TVA valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 0.2157 din 09. finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Mii lei 5 0.000 0. Intocmit.000 Mii euro 7 0.000 0.000 0. compartimentari.000 0. Mariana Has DEVIZUL obiectului NR.L.000 0.

000 0.899 0.925 0.835 4.000 0.000 0.000 0.C.000 0.000 0.000 0. Mariana Has 0.147 0.000 0.000 3.000 0. intranet.925 0.000 0.000 0.000 4.000 0. TROLIU In mii lei/ mii euro Curs Euro BCE 4.147 DEVIZUL obiectului NR.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.2010 Nr cr t Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli valoare (fara TVA) Mii lei Mii euro TVA valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro Mii lei .000 0. climatizare. paratraznet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de comunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III) Intocmit.899 3.000 0.000 4.MEMORIU JUSTIFICATIV S.000 1.936 0.000 0. radio-tv.000 0.000 0.147 1.000 0.000 0.000 0.000 1.L. ventilare.3.925 0.000 0.835 0.000 0.000 0. DISCARIA SERV S.000 3.000 0. Ec.000 0.000 0.000 0.R. 6 7 8 II 1 III 1 2 3 Instalatii de incalzire.PSI.899 0.000 0.93 6 0.835 0.2157 din 09.00 0 0.93 6 0.00 0 0.000 0.000 0.06.

829 8.000 30.000 0.000 0.000 0. intranet.000 0.C. ventilare.20 4 0.L.000 0.000 0.000 0. structura de rezistenta) si arhitectura(unchideri.120 0.000 7.MEMORIU JUSTIFICATIV S. finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 8.000 0.000 0.4. . DISCARIA SERV S.PSI.000 30.220 0.000 0.000 0.000 7.000 0. 1 I 1 2 3 4 5 6 7 8 II 1 III 1 2 3 2 LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI INSTALATII Terasamente Constructii:rezistenta(fundatii.000 0.000 0.000 0.000 0.01 6 30.000 0.000 0.20 4 7.000 0. paratraznet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de comunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III) Intocmit. compartimentari.000 0.000 0.00 0 0.000 0. climatizare.000 0.000 8.000 0.R.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 37.120 0.000 0.000 7.000 0.000 0.000 0.829 DEVIZUL obiectului NR.22 0 37.000 0. radio-tv.000 0.000 0.829 0.000 0.000 0.000 0.000 0.22 0 0. Ec.000 7.00 0 0.000 37.120 7.000 0.000 0.000 0.000 0. Mariana Has 3 4 5 6 7 0.000 0.01 6 0.204 0.000 0.01 6 0.000 0.000 0.000 0.

000 0.000 0. radio-tv.35 5 0. climatizare.MEMORIU JUSTIFICATIV S.06.000 0.000 0.R.000 13.002 0. Mii lei 5 0.000 0.36 8 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.20 0 0.000 0. finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire.000 0.000 0.000 0.000 0. paratraznet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de comunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III) Intocmit.000 0.000 13.000 0.000 69.000 0.000 0.000 0.000 0. ventilare.000 0.000 69.2010 Nr cr t Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli valoare (fara TVA) Mii lei 3 Mii euro 4 TVA valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 Mii euro 7 1 I 1 2 3 4 5 6 7 8 II 1 III 1 2 3 2 LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI INSTALATII Terasamente Constructii:rezistenta(fundatii.000 0.3 55 0.64 7 55.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0. PRESA DE BALOTAT In mii lei/ mii euro Curs Euro BCE 4.000 0.000 0.000 55.000 0.000 0.000 0.00 2 69.000 0.000 0.000 0.00 2 0.000 0.000 0.3 55 13.20 0 0.000 16.00 0 0. intranet.64 7 0.000 0.000 55.000 0.000 0.000 0.000 0.64 7 0. structura de rezistenta) si arhitectura(unchideri.PSI.20 0 13. DISCARIA SERV S.000 0.000 13.000 13.000 0.36 8 .000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.36 8 16.000 16.00 0 0.000 0.C.000 0.2157 din 09.000 0.L. compartimentari.

000 0. DISCARIA SERV S.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0. radio-tv. finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire.000 0. GRAPA CU DISCURI In mii lei/ mii euro Curs Euro BCE 4.000 0.L.2010 Nr cr t Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli valoare (fara TVA) Mii lei 3 Mii euro 4 TVA valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 Mii euro 7 1 I 1 2 2 LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI INSTALATII Terasamente Constructii:rezistenta(fundatii.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0. Ec. paratraznet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de comunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente Mii lei 5 0.00 0 0.000 0. compartimentari.000 0.000 0.000 0.2157 din 09.000 0.000 0.000 0. climatizare.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0. ventilare.000 0.000 .MEMORIU JUSTIFICATIV S.06.000 0.000 0.000 0.000 0. Mariana Has DEVIZUL obiectului NR.5.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0. structura de rezistenta) si arhitectura(unchideri.000 0.000 0.PSI.000 0. intranet.000 0.000 0.C.000 0.000 0.000 0.000 3 4 5 6 7 8 II 1 0.R.000 0.000 0.

000 0.000 22.336 0.000 0. tehnologice III 1 2 3 TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III) Intocmit.000 0.000 0.617 0 DEVIZUL obiectului NR.000 0.000 5.49 5 0.000 0.894 0.000 .000 0.000 22. DISCARIA SERV S.00 0 0.000 0.89 4 27.C.6.617 6.000 0.000 0.49 5 0. MOTOCOSITOARE In mii lei/ mii euro Curs Euro BCE 4.L.000 0.336 5.000 0.39 9 0.000 0.06.000 27.000 5.399 0.336 0. structura de rezistenta) si arhitectura(unchideri.2010 Nr cr t Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli valoare (fara TVA) Mii lei 3 Mii euro 4 TVA valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 Mii euro 7 1 I 1 2 3 4 5 2 LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI INSTALATII Terasamente Constructii:rezistenta(fundatii.000 0.000 0.89 4 0.39 9 5.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.MEMORIU JUSTIFICATIV S. Mariana Has 0.000 0.49 5 22. compartimentari.000 27.000 0.000 5.000 0.000 5.000 0.2157 din 09.000 0.000 6.000 0. finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Mii lei 5 0.R.000 0. Ec.617 0.000 0.000 6.

000 6. ventilare.000 0.C.000 0.7.000 0.2157 din 09.000 0.000 0.000 6.000 0.000 31.08 4 6.000 0.000 31.000 0.456 0 DEVIZUL obiectului NR.35 0 0.000 25.35 0 25. Mariana Has 0.00 0 0.013 0.000 0.013 6.000 0. paratraznet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de comunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III) Intocmit.000 0.000 6.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.PSI.000 6.35 0 0.000 0. DISCARIA SERV S. radio-tv.L.000 0.000 0.434 0.000 0.000 0.000 0.00 0 0.MEMORIU JUSTIFICATIV S.000 0.43 4 0.08 4 0.000 0.000 0.000 0.R.000 0.000 0.000 0.084 0.000 0.456 0.06.000 25.000 0. Ec.456 7. GREBLA MECANICA In mii lei/ mii euro Curs Euro BCE 4.2010 Nr cr t Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli valoare (fara TVA) Mii lei Mii TVA Mii lei valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii . 6 7 8 II 1 III 1 2 3 Instalatii de incalzire.43 4 31.000 0.000 7. intranet. climatizare.000 7.000 0.013 0.

000 0.000 0.000 0.000 2.833 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0. radio-tv.00 0 0. . DISCARIA SERV S.000 0.000 0.86 6 2.000 0.94 3 0.000 0.866 0.94 3 11.000 2.int/index.000 11.94 3 0.PSI. finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire.000 0. Mariana Has 3 euro 4 5 6 euro 7 0.000 0.000 0.000 3.R.928 Euro Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/Leu publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.000 0.000 0.html de la data intocmirii memoriului justificativ.513 0 7.000 0.000 0.000 0.513 0.000 0. Ec.000 14. compartimentari.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 2.513 3.833 0.000 0.000 0.000 0.000 2.000 0.000 0.000 0. intranet.86 6 0.000 0.000 3.000 0.000 0.000 0.00 0 0.000 0.000 0. paratraznet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de comunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III) Intocmit.000 0.000 0. structura de rezistenta) si arhitectura(unchideri.000 0.000 0. Finanţarea investiţiei Din valoarea totală a investiţiei de 88.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.802 Euro ajutorul public nerambursabil este de 49.000 0.MEMORIU JUSTIFICATIV S. climatizare.80 9 14.000 0.C.L.000 0.000 0. 1 I 1 2 3 4 5 6 7 8 II 1 III 1 2 3 2 LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI INSTALATII Terasamente Constructii:rezistenta(fundatii.833 2.000 0.000 11.000 0.ecb.80 9 0.000 14.000 0.809 0. ventilare.000 0.000 0.

.802 Euro). la care se adauga TVA si cheltuieli neeligibile in valoarea de 73.  200.autofinantare .900 luna 2 luna 3 luna 4 luna 5 luna 6 luna 7 . 8.C. rezultand o valoare totala de 374. Valoare eligibila (Euro) Valoarea eligibila a proiectului este de 300.L. DISCARIA SERV S.2157 din data de 09.000 Euro/ proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice autorizate.874 3. Prezentul proiect se preconizeaza a se implementa in 7 luni de la semnarea contractului de finantare. 8.363 Ron (88.327 Cheltuieli neeligibile Eur o Total Euro 49.000 Euro/ proiect pentru alte micro-întreprinderi .06.567 13.475 Euro) .000 Euro/ proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier.2010.669 Ron (17.imprumuturi TOTAL PROIECT 17.928 38.L.R.928 21.693 Ron (71.475 Pentru a justifica procentul de contributie publica de 70 % ce se va acorda solicitantului S.900 luna 1 149.2 Durata de realizare (luni) insotita de graficul de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.307 88.567 35.C.399 71. conform graficului de mai jos: An 1 Contractarea unui credit pentru Total 149.R. se face urmatoarea precizare: -prin Măsura 312 intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi:  50. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei 8.327 Euro). Curs Euro / leu 4. DISCARIA SERV S.475 3.802 Ajutor public nerambursabil Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare din care: .399 21.  100.908 17.MEMORIU JUSTIFICATIV S. Procent finantare publica = 70 % Cheltuieli eligibile Euro 49.1 Valoarea totală (Euro).

000 .000 24.600 12.22 0 38.000 13.500 7.535 x 347.500 7.000 24.000 An4 analiza 31.000 24.200 6.200 6.000 24.485 105. DISCARIA SERV S.L. cofinantarea proiectului Achitarea comisionului bancar afferent creditului 1% Selectarea Echipei pentru managementul proiectului.500 7.95 3 Nota : Valorile introduse contin TVA 8.000 13.MEMORIU JUSTIFICATIV S. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Serviciu ARAT-ha DISCUIT-ha COSIT-ha ADUNAT-ha BALOTAT-ha CURATAT-ha TRANSPORT MATERIALEore ADUNAT CARTOFI-ha An1 analiza 90 35 44 44 60 60 384 10 An2 analiza 90 35 44 44 60 60 384 10 An3 analiza 90 35 44 44 60 60 384 10 An4 analiza 90 35 44 44 60 60 384 10 An5 analiza 90 35 44 44 60 60 384 10 2. intocmirea si depunerea spre aprobare a dosarului de achizitii servicii pentru managementul proiectului Selectarea ofertantilor. Vanzari fizice previzionate Nr.200 6.000 13.000 An5 analiza 31.600 12.000 13.200 6.500 7.500 10.290 66.500 7.500 1.535 10.000 13.000 An2 analiza 31.200 6. depunerea spre aprobarea a dosarului de achizitii utilaje Achizitie utilaje Cereri de plata 1. crt 1 2 3 4 5 6 Serviciu ARAT DISCUIT COSIT ADUNAT BALOTAT CURATAT Pret/ um 350/ha 200/ha 300/ha 150/ha 200/ha 400/ha An1 analiza 31.000 An3 analiza 31.600 12.R. Vanzari valorice previzionate Nr.242 x 281.070 66.000 24.600 12.290 210.C.600 12.3 Capacităţi de productie investitie (în unităţi fizice) rezultate ca urmare a 1.

32. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentru persoanele fizice autorizate.1 Prognoza veniturilor Prognoza veniturilor se bazeaza pe urmatoarele ipoteze: -venituri din prestari servicii ARAT 90 ha/an x 350 Ron/ha=31. Determinarea valorii din subventii care va fi inregistrata la venituri s-a realizat astfel:  Valoarea investitiei eligibile eligibile derulate prin program care este supusa amortizarii este de 291841 lei reprezentand valoarea utilajelor achizitionate. Amortizarea utilajelor achizitionate este prezentata sub forma tabelara anexa lamemoriul justificativ .48 0 7.680 3.680 Ron/an ADUNAT CARTOFI 10 ha/an x 350 Ron/ha=3. 7 8 TRANSPORT MATERIALE ADUNAT CARTOFI TOTAL 20/ora 350/ha 7.680 3.C.500 105. intreprinderile familiale) pentru demonstrarea criteriului de eligibilitate vizand viabilitatea investitiei 9.500 Ron/an DISCUIT 35 ha/an x 200 Ron/ha=7.680 3.500 105.500 Ron/an -Venituri din subventii pentru investitii: cuprinde veniturile din subventiile FEADR in urma implementarii proiectului.480 9. persoane fizice. intreprinderile individuale.200 Ron/an ADUNAT 44 ha/an x 150 Ron/ha=6.500 105.48 0 7.680 3.916/an15 analiza.000 Ron/an TRANSPORT MATERIALE 384 ore/an x 20 Ron/ora=7.000 Ron/an COSIT 44 ha/an x 300 Ron/ha=13. calculata pe baza duratelor normate de amortizare este de 21.000 Ron/an CURATAT 60 ha/an x 400 Ron/ha=24.48 0 7. DISCARIA SERV S.500 105.L.MEMORIU JUSTIFICATIV S.500 105.172 lei/an 1 de implementare.680 3.600 Ron/an BALOTAT 60 ha/an x 200 Ron/ha=12.  Valoarea amortizarii anuale aferenta utilajelor eligibile achizitionate prin proiect.R.48 0 7.

piese de schimb). 23.L.820 lei/an 1 de implementare. Veniturile si cheltuielile au .R. Cheltuielile.041 lei/an1-5 de analiza. si pentru a prognoza profitul realizat de societate.3 Proiectia contului de profit si pierdere Contul de profit si pierdere s-a intocmit pe baza prognozei veniturilor si cheltuielilor. b)cheltuieli cu salariile c)alte cheltuieli (apa. ipotezele sunt completate de veniturile si cheltuielile financiare. care se regasesc sub forma dobanzilor platite. Estimarea cheltuielilor cu dobanzile s-a realizat in cadrul contului de profit si pierdere.  Veniturile anuale din subventii reprezinta 14. deaorece productia se realizeaza exclusiv din utilizarea materiilor prime (motorina. prestat de catre solicitant. Cheltuielile cu materiile prime si cu personalul reprezinta aproximativ 1/3 din totalul incasarilor. pentru a cuantifica totalitatea cheltuielilor si veniturilor societatii.MEMORIU JUSTIFICATIV S. de 9. Scopul contului de profit si pieredere este de a calcula care este rezultatul exercitiului financiar al societatii. Societatea previzioneaza sa contracteze un credit bancar pentru a acoperi procentul de co-finantare pentru proiect precum si cheltuielile neeligibile. DISCARIA SERV S. procentul cofinantare fiind de 70% din valoarea totala eligibila. In cazul contului de profit si pierdere.2 Prognoza cheltuielilor Pentru explicitarea anexei B2 s-au anexat memoriului justificativ. tabelele de calcul aferente veniturilor si cheltuielilor pentru fiecare serviciu in parte. Ipotezele aferente impozitului sunt calculate considerand ca societatea va plati un impozit de 16%/profit. pentru fiecare categorie de serviciu sunt formate din : a)cheltuieli cu materialele (motorina. 9. Ipotezele aferente profitului s-au bazat pe mentinerea suprafetelor lucrate. piese de schimb ) obtinute din activitatea de prestari servicii. energie. amortisment). Graficul aferent creditului se regseste sub forma de anexa la memoriul justificativ.C.

respectiv incasari aferente activitatii desfasurate se societatea DISCARIA SERV S. . In cadrul fluxului de numerar sunt cuprinse platile catre furnizori.L. 9.194 Ron exclusiv TVA.  In anul 1 s-a inregistrat ajutorul FEDR. o evolutie si o intensitate diferita. 9. dar inregistrarea unui rezultat pozitiv la sfarsitul perioadei arata o profitatbilitate crescuta. Fluxul de numerar este pozitiv. subventiile primite de la FEADR. estimarea s-a facut pe baza achizitiilor propuse.L. In estimarea fluxului de trezorerie s-au avut in vedere urmatoarele ipoteze: Contractarea unui credit bancar pe termen lung pentru a acoperi cheltuielile cu co-finantarea proiectului si cheltuielile neeligibile. dar si cele aferente proiectului care va fi implementat. prognoza veniturilor dar si prognoza cheltuielilor.MEMORIU JUSTIFICATIV S.C.. incasarile de la clienti.R. colaboratori. dar si a creditelor bancare contractate in vederea acoperirii cheltuielilor de cofionantare si a cheltuielilor neeligibile.4 Bilant sintetic previzionat Ipotezele care au stat la baza intocmirii bilantului sintetic sunt:  Cresterea activului cu valoarea utilajelor ce vor fi achizitionate prin proiect.5 Flux de numerar Fluxul de numerar este rezultatul tuturor operatiunilor ce vor avea loc. iar rezervele raman relativ constante pe parcursul celor 5 ani de analiza.  Valoarea casei in lei si a conturilor la banci s-a inregistrat pe baza calculatiilor efectuate in fluxul de numerar. In ceea ce priveste platile catre furnizori.  Capitalul social nu se va modifica.R. Se estimeaza intocmirea a 3 cereri de plata: avans si alte doua cereri in primul an.6 Indicatori financiari Indicatorii financiari au raportat urmatoarele concluzii:  Valoarea investitiei este de 302. Activitatea de exploatare s-a estimat coreland contul de profit si pierdere .  Datoriile pe termen scurt si lung sunt calculate prin estimarea datoriilor fata de furnizori. In estimarea valorilor incasate s-a luat in considerare incasarile de la clienti. 9. care sunt reflectate in valoare monetara. fapt ce arata ca societatea va avea capacitatea de a acoperi cheltuielile de exploatare. DISCARIA SERV S. precum si alte plati.

ducand la cresterea calitatii produselor oferite. DISCARIA SERV S. Concluzii: Dotarea cu utilaje performante in vederea executarii activitatilor auxiliare pentru productia vegetala la un nivel superior de calitate.R.  Rata rezultatului din exploatare este mai mare de 10 % pe toti cei 5 ani de analiza. fapt ce arata ca activitatea va fi una profitabila.Măsura 312 „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi”.  Veniturile si cheltuielile din exploatare sunt indicatori ce arata profitabilitatea societatii.MEMORIU JUSTIFICATIV S. cu sprijin financiar nerambursabil din partea Uniunii Europene.C.6 ani.  Rata acoperirii prin fluxul de numerar este la limita datorita cheltuielilor cu creditul bancar ce va fi contractat. Ec.L.  Rata rentabilitatii capitalului investit arata ca intreg capitalul investit va fi folosit in mod rentabil. prin Programul National de Dezvoltare Rurala. Intocmit. Investitia se va recupera in maxim 8. se dovedeste a fi o investitie profitabila care va conduce la cresterea nivelului de trai in mediul rural precum si la crearea de noi locuri de munca. aducand o sursa de venit societatii. Mariana Has .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful