lucretia

Oprean

1

Mum

Moldovan

I

BucATARIA TURISTULUI

EDITURA SPORT-TURISM •

1976

COPERTA

DE ION DRAGAN

Prefata

"Bucataria turistului" esre un 'indreptar cu!inar destinat celor care isi petrec timpul liber pe malnl unui lac, la umbra padurii san pe erestele muntilor, celor cc drumetesc eu rucsacul in spinare sau cal.:ttoresc eu motocicleta cri eu masina, pescerilor am4tori san vinatorilor posioruii. Pornind de la ideea ea un turist, dupa ce a stabilit traseul excursiei, se gindeste ~i la hrana necesara peruru drum, am considerat util ca, la inceputul cartii. sa redam unele notiuni generale en prioire La alimentatia rarianala a omulu; si, in mod deosebu, a uoistilor. In carte sint prezentate apoi rerere sped/ice alimentatiei turistuiu;, fie preparate care Sf p.'f2gatesc acasa # se transporta pentru a Ji consumate in primele Z-3 zile de downetie, lie cele care se pot pregati acolo unde po posim, din prooiziile aduse de acasa, procurate pe traseu sau La lata locului, cwm sint, intre altele, preporatele din peste, vtnat, ciuperci, [ructe de padure etc. Meniurile indicate sint orienuuioe, turistul trebuind sa se adopteze condiuilor de mediu, de aprovizionare, lara a neglija posibilit(#ile oierue de varietatea mare de conserve din cornert, precum ii eoentealele surse de oprouizionare cu a1imente proaspete sau iructe. Drurnetia snZicita organismul [a efnrt jizic. Alimentatia turistulei care depune un eiort zilnic constant, dar pe 0 durata mat mare de timp, se recomandti sa fie din ce In ce mal bogata 'in celorii, ating'ind maximum in ultima zi de eiort. Un aliment este util turistului daca intrwneste urmatoarele colitaft: ualoare nlttritiva ridicata, volum rnic, greutate scazuta Ii se pastreaza un timp indelungat. Sint multe produse de origine animala Care irurenesc usor aceste calitati, dar alimentatia rationala impune -uarietatea, pentru a saisjoce gusturile ii a oieri organismului tot ceea ce are neooie, :1 anume: lainoase, dulciwi, legume, [ructe, bauturi nealcoolice.

Turistul trebuie sa fie un bun gospodar. CU dteva ustensile indicate in ca-re # numai din prouizia unui rucsac poate sa pregateasea eel putin 0 mine are ealda pe zi 'in eazul unei excursii de 4-6 zile. Adresam aceastii carte turiitilor de toate -uirstele, 1nrepatori sau experimenuai, cu rugamintea de a ne trans mite euentnale observafii sau: sugestii de retete specitice fi preterate.
Autoarele

Hrana in exeursn

Corpul omenesc are nevo.ie de hrana pentru a se dezvolta sau inrrctine, prccum si pentru a-si reface functiile vieale. Chiar daca nu face nic i un efort sau doarme, omu! trebuie hranit in primul rind pentru a sc mentine consranta temperatura corpului. Energia Pc CMe 0 dczvolta hrana in organism v a fi ell at.it mai mare, cu cit eforrul fizLC depus este mai intens. Pentru accasta si consumul de hrana, intelegind prin hrana alimenrele in general, trebuie fie proportional. Alimentele contin prinoipalele substante care hriinesc organismul, si anume: glucide, lipide, protide, saruri minerale, vitamine, apa. Apa din ali mente constiruie

sa

mului. In general, ea echivaleaza cu cantitarea de calorei necesare orgnnismulu.i (g/cal). Pencru un adult de 70 kg care chelruieste 3 500 caJ/24 are sint nccesare 35 g/kg corp, deci 2 450 g apa/24 ore. In afara de cele aratate corpul cmenesc are nevoie de oxigen, care participa la arderile din organism. Cantitatea de oxigen, pre-cum $i celelalte clemente mcntionate mai sus, necesare intreeinerii vietii, vaoiaza de laindivid la individ ~ichiar la acelasi individ, in funcpie de multi factori (marimea corpului, virsta, sexul, mediul etc.). Glncidele sinr substante cu rol energetic in organism. Ele se gasesc cu deosebire in paste fainoase, piine, mamaliga, cartofi, orez, zahar, produse zaharoase. legume, fructe. Lipidele Slut de ascmenea substante cu rol energeti-c. Cantiratea de energie eliberata de 1 g lipide (grasimi) este de 9-9,3 cal fa~a de 4 cal/g eliberate de glucide. La un cfort mai mare sao, ma.i ales, la 0 temperatura scazuta, aportul de lipide trebuie sa creasca. Protidele sa" substantele proteice (proteine) au rol plastic in organism, adica de a reface celulele uzate din tesuturi. De aceea propidele de origine animala (carne, oua, Iapte, produse lacetate etc.) slot de calitate superioera, fa~a de procidele din vegerale (Ieguminoese uscate, piine, alune, boabe de porumb, de

nurnai

0

parte

din

cantitatea

de

apa

(Iichide)

nccesara

organis-

soia). Cu toate acestea se recomanda consumaeea 10 cantiaari egale a protidelor de crigine animala si vegetala. Caracreristica principala a prctidelor este caceea ele elibereaza peste 20 de aminoacizi, dintre care 8 sint esentiali (indispensabili) $i rrebuie sa se gaseasca in organism intr-o anumita proportie. Protidele (proteinele) din alimente sint cu atit rnai valoroase cu cit contin un numar mai mare de aminoacizi esentiali. Necesarul principalilor Factori nutritivi pentru un adult de 70 kg cste indicat in rabelul 1.

ca

NECESARUL PRINCIPALILOR FACTOru"NUTRITIVI ADULT DE 70 kg
F..,lOlli nntrldvl

Tllbelui 1 PENTRU UN

Glucide (zahfir, fain! Lipide (gr~s.imi) Protide (protelne) Totru

etc.)

(2BO-420) 1-2 (70-140) 1-1,5 4,1

4-.

1120-1680 630-1260 287-430 2037-4370

Sarurile mmerale prezinta 0 deosebita imporranta pentru organism, fiind componente indispensabile in structure tesutului 0505, in singe si alre celule din corpul omului. Dintre cele mai imporrante minerale, necesarul zilnic este de: sodiu ~i potasio J g, dar 5 g. calciu 1,2 g, Iosfor 1,8 g. magneziu 0,4 g, fier circa 13,5 mg (barbati) si 23 mg (fernei)
etc,

Sodiul este procurat di-i sarea de bucatarie; potasiui din legume, fructe: calciul si fosforul din lapre, DUa. brinza, legume, fructe; fierul din ficat, carne, galbenus, urzici, varza, fasole etc. Vitaminele au un rol deosebit in reglarea proceselor metabolice din organism. Necesarcl de vitamine Fiind asigurat numai de hrana, deoarece eorpul nu le poate sintetiza, trebuie sa se acorde () mare atentie alcftuirii unei ratii alimentare. Lipsa unei vitamine in 'organism duce la imbolnavire "prin carcn~a" (avirarniooaa). Vitaminele sin! lmpar~i;(e In doua grupe: liposolubile (care se dizolva in grasimi), ~ianume A, D, E ~i K, ~i hidrosolubile

(care se dizolva in apa), edica complexul B, vitamin-a C si vitaminele P. Viraminele se gasesc 10 alimente si produse alimentare de origine vegetala sau animala, astfel: A - pesri marini (untura de peste}, ficat, [apte, brinza. galbenus, morcov, spanac, varza etc.: D - untura de peste, creier, inima, drojdie de bere, varza, spanac etc.; E - ulei de germeni de griu, de porumb, floarea-soarelui, piine neagra, oua, unt, brinza, sardele, salata verde, spanec, varza etc.; K - spanac, conopida, varza alba, salata, urzici,ro~j.i, ficat de pui, de pore etc.; B - faina de griu, spanac, drojdie de bere, ciuperci, struguri, l?iersici, mere, rnazare, cartofi, urzioi, legume uscare, ficat, carne de pore, pester albus etc.; C - frucre si .legume proaspete (macese, ardei verde. arbusri fructifcri, oitrice, ceapa etc.); P - Iructe, frunze, radacini, ceai etc. Pentru alciituirea unui meniu este bine sa se ~ina seama de valoarea nutritiva a alimentelor ~i de efecrele .lor pentru organism. Se considera alimentapia esre coreora (rat'iona.ia) cind accasta mentine grcutarea norrnala (numarul de centimecri care depasesc 1 m de :ina:l~ime) ~i asigura capaoiratea de munca a organismului. Produsele alimentare, tinind seama de cele ariitate mai sus, au fo.st impa'qite in grupe (7 sau 8) de alimente care nu pot fi substituire inrre ele, in timp ce alimenrele din aceeasi grupa se pot inlocui unele cu alrcle. Acesre grupe sint: [ap re, prod use lactate; - carne si pe~e; - oua; - grasimi; - legume, fructe: - derivate de cereale, legume uscate, fruote oleeginoase; - produse zaharoase ; - bauturi. Cunoscind compozitia si valoarea nutritiva a alimentelor, se pcate asigura hran.irea minima a corpului 10 repaus $i temperatura normala. De 1a cea mai mid miscare a corpului si pina [a efcrtul fiaic maxim, consumul de energie creste (caljkg corp/ ora) peoporriooal cu efortul. De exemplu, pentm o munca de bi, rou se consuma 1,4 cal/kg corp/ora, pentru mers pe jos cu 4,5 km/ora_ se consuma J caljkg corp/ora, pentru men pe bicicleta

ca

cu 9 krn/ora se consuma 9,30 caI/kg corp/ora, pentru conducere auto 1,9 caI/kg corp/o:ra, pentru sapat pamlnr 7 caljkg cfJrp/ora. Pe lioga efortul fizic in stabilirea necesarului de calorii se are In vedere a sene de alri factori, printre care clima, mediul, virsta, marimea corpului etc. Pentru excursii, [a stabilirea meniului, necesarul de calorii va fi impartit pe cele trei mese principale - aproximativ 1/6 micul dejun, 3/6 masa de prinz ~i 2/6 masa de seara. Consumud de alimente bogate in calorii va creste treprat pe masura efecruarii excursiei. Intr-c excursie ell piciorul la munte, vara, slot necesare circa 3350 cal/zi: micul dejun 558 cal; masa de prinz 1674 cal; masa de searii 1 118 cal Iurr-o excursie pe [os, la deal, sint necesarc circa 3 2eO cal/zi: micul dejun 530 cal; masa de prioz 1 600 cal; masa de seara 1 070 cal. Pcntru excursiilc cu bicicleta sau morocicleta sinr necesare 3500 cal/zi, iar ell masina sint suficicnre 2800 cal/zi (ell exceptia celui care conduce masina). Iarna, in cxoursie pe rnunte cu picicrulc consumul de calcrii cresrc La circa 4 400 caljzi, Pentru orientarea aurisrilor in alcatuirea unei ratii alimentare corecte, in rabelul 2 se ,indica valorile energetice eli berate de 100 g alimente care se consuma ell precadere in excursii.
Tv."clu' 2 VALORl ENERGETICE Allwclliul Piine alba Hid albl!. Milai Paste fainoase Zahiir Slanina afumatlt Untdelenm Dnt Untura Carne de vaca Came de pore Ou de gaina 282 352 355 360
410

ELIBERATE DE 100 g ALIMENTS tN CAL

DIFSRITE.

Calorli

652 929
808 928

156
268

171

Orez Bt1nza telemea Brinz.a de burduf Conserve din carne de pore in sue propriu Paten de Heat Clrna.ti de pore Salam de Sibiu Came de iepure Ra1l!.salbatid Crap Scrumbie de Dunare

350 270 377 327 295
325

510
98

131 104 300

Tllbclul2

conllnuare

gardete ill ulei Biscui~i Fasole boabe Madre uscat;;_ Ciuperd uscetc Curtofi Pasole verde PastA de ro*ii Usturoi Varza ccecaze negre Capsuni

287 337 303 323 234 85 38 92 137 33 65
43

Miice-\le Mere zmecre Prune uscate Miisline Simp de fructe Gem Cacao
Ciocolatd

127
74

67 306 540

"B 300
550 603 67 530

Lapte de vaea Lapte praf

Provizla de alimente o exoursie de 2 zile sau de 2 saptamini, la ses. Ia munte sau la marc, intr-un singur lee sau in mai multe, pe jos sau ell masina, trebuie pregatita din [imp. Putini sint accia care sc due la intimplarc la drum, mai ales la munte, cu gindul poposesc a-colo unde ii ajunge oboseala. Turistul grijuliu studiaza traseul, se docurnenteaza de la altii, apreciaza posibiliratile de aprovizionare eu anumite alirnenre proaspete (carne, piine, legume, fructe etc.) si mai ales cu apa. La un drum care depaseste 3-4 aile sc recomanda ca In afara de ceaiul de dimineara, In meniul zilnic sa se giiseasca eel putin un fel calcl. Penrru 2-3 zile se poate transporta toad; provizia de alimente gate preparate, care, ambalate corcspunzaror $i a-poi numai incalzite eventual, [a fata locului, asigura hrana ruristilor. Indiferenr de durata excursiei, provizia de alimentc nu trebuie sa fie voluminoasa, grea sau alterabila. Ea rrebuie sa asigure insa prepararea citcrva fcluri de mincare cu valoarea nutritiva corespunzatoare. In continuarc sint indicate unelc alimcnte, pe care este bine sa Ic avem la indemina, pentru ca oricind sa putem pregati o ma'sa calda.

ca

Alimente

strict nccesare ln orice excursie Cafea (dupa gust] Sm Lamiie (sue, coaja rasa cu zahar) Um [unturii]

Zahar [miere] Bomboane acrisoare Ciocclara (cacao) Ceai [pungute ji plante diferite)

Pesmeti Biscuiri Lapre praf Aliroente pentru Zahar {miere] Ciocolali (cacao) Ceai Cafea Lamiie (sue, coaja rasa) Sare Lapte praf Gem t.nt [unturji, ulei) Zeamil Milai Biscuiti
0

Costi~a afumata (sla~ina afumata) Salam uscat Legume deshidratate [uscate)

excursle en rucsacul

ill

spate

Hina Pasta. de rosii "Supco· Brinza. tophi (cascaval las) Costita afumard Salam uscat 2-3conserveclecarne 2 cutii conserve-past'i Dua Legume ~ifructe delhidrata.te Condimente

{uscare]

lama se va lila 10 plus orez, paste fainoase, prajituri ~i fursecuri, rom si slanina afurnata. Desigur, Iista poate fi ccmpletaca dupa preferinte ri posibilitiiti.
Alimcnte Zahar [rniere] Ciocolata (cacao) Ceai (dilerlte planre) Cafea Lamiie (sue, CQaja rasa) S~, Lapte praf Gem Unt (untura, ulei] Fosfarin, zeamil Miilai Hina. Orez Cajcava! (brinza) pentrn
0

excursie ell marina Pasta. de rosii "Supco"'

Qu,
Salam

Costita

afummii
uscae

Conserve de peste Conserve de carne Conserve de legume Paste de Carne, ficat, pel,e Legume ji [ructe deshidratate Legume ~i fructe prcaspete Prajituri, fursecurj Condieienre

Ustensile pentru prepararea hranei Itt drum

Ustensilele neccsare pregatirii ~i servirii meselor 1a drum sint specifice bucatariei turismlui. Ele trebuie sa intruneasca 0 serie de calirati, printre care: fie fabricate dintr-un material user (aluminiu, masa plastica), sa nu rugincasca, sa nu se oxideze, sa fie corespunzaroare ca volum, sa se Intre~ina user, sa se arribaleze economic, sa aiba intrebuintari multiple etc. Amatorii de drumetie l~i vor prooura din cimp piesele strict necesare excursiilor ~i Ie vor transporta numai pe acelea care sint potrivite popasului planificar. Esre de la sine inteles pcntru un popas de doua ,sapdimtni erebuie asiguratc toate coodiriile unei bucatarii de carnpanie iar pentru 0 excursie de 1-2 aile, trusa se reduce la cireva piese pentru servit. De asemenea, penttu 0 excursie pe jos se evitii ustensilelc volurninoase (de ex. resoul eu gaze), care pot fi in schimb user transporrate cu masina sau morociolera. Pescarul amacor, vinarorul sau orioine face un popas mai iodelungat io delta sau in padure i~i adapteaza necesarul de ustensile accstui t~p de excursie. Desigur, toate ustensilele se apreciaza ca numar si velum dupa numarul pcrsoanelor care iau parte Ia drumetie. Cum in excursie pregatirea meselo.r face parte din prcgramul zilei, constiruind preocupare a fiedtI'ui participant, ;;i cum .anotimpu] preferar este vara, masa va fi zilnic preparatii 10 cancitati corespunzaroare, deci in vase pocrivite. Racitorul de campanie va fi Folosit pentru alimente care nu se pot procura ziloic sau se consuma mai reei. La munte, serjle fiind racoroase, unele mincaruri se pot pastra si pentru a doua zi. Sufertasele inchise ermetic cu capac Slut foarce indicate in acest scop. In general ustensilele se pot clasifica in patru grupe, dupa utilizari: 1) mijloace rermice (focul in aer liber, test, resou eu gaze 1ichefiate, spirtiera): 2) ustensile propriu-zise pentru gati-t (o:l.1a, cratita, tigaie, ceaun, ibrice etc.): 3) ustensile penrru servit (farfuoi, pahare, tacimur.i etc.);

sa

ca

0

11

4) ustensile pentru conservarea materiilor prime ~i a alimenrelor (curii de aluminic sau material plastic, pungi din material plastic, borcane, bidon, canistra pentru apa etc.). Mijloace terrnice Fowl ill aer liber. Dupii cc se instaleaza corrul, se aiege 100ul potrivir penrru apr inderea foeului. Se cura~a terenul de icrburi uscate si se plaseaza la mijloc 0 _piarra plata cit mai mare sau 2-3 ma i mici, care vor servi drept Yarra. Deasupra se pun crucis bucati de crengute uscate peste Iin uscat sau hirtie motetclira, care vor fi aprinse cu un chibrit. Din padure se pot f0105i difeeite uscaruri care, adunate din rirnp si fer-ire de umezeala, vor ronstitui 0 rezerva de cornbustibil. Cbservasie. Este interzis sa se aprioda focuri in paduri. Deasupra vetrei se poate atima ceaunul, dupa ce se instaleaza pirosteiile, daca dispunem de acestea, sau se .improvizeaza un tel de "capra" dintr-o creanga dreapta,de grcsime potrivita, plasata orizonral pe alte doua crengi, care, la caperele de sus, au deschideri inunghi, iar baza implimata in paminr (fig. 1).

Fig.1.Foctnaerliber.

12

Fig. 2. Test.

Font! se aprinde eu brichcta sau chibriruri {cutiile de chibritur i sint pastrare intr-o curie sau punga de material plastic, ferite de umezeala). Pentru scingcrea focului sc fcloseste nisip sau pamint. Tesud. Accsra este un Fel de cuptor simplu pe care 11 poate confecticna oricine din citeva pietre plate sau mai multe pietricele Ii-pite intre ele ou lut sau pamint si apa (fig. 2). Piatra de la baza (vatea) si aceea carc formeaza usa cuptorului trebuie sa fie neaparat mati mati In interiorul cuprorului se face un foe suficient de puternic ca sa incinga bine vatr a, apoi se scot carbunii afara si se introduce cracca CD mincare. Se Inch-ide "u~a" ~i se lipesre cu parnint. Mincarurile pregaeite "h test" sinr deosebit de gustoase. Pe vatra restului l-oea incicsa se pot coace cartofi, aedei, vincte etc.

Spirtiera. Cel mai simplu mijloc rennie accesibil in orice drum este spirtiera. Exista diferite ripuri de spirtiera, care functioneaza ell combustibil solid (pastile) sau Iichid (alcool sanitar). Spirtiera .Expres" (fig. 3) esre de Iormatul unei cutii dreptunghiulare cu capac glisant. Curia este suportul spirtierei. Pe curie se fixeaza doua gratare. Intrevacestea se afia spirriera ~nchisa ell un capac Iiletat. Se scoate cap acul ~i se toa.rna alcool sanitar pioa la semnul marcat. Se aprinde eu un chibrit si se

si mijloc de deplasare

13

Fig. 3. Splrt!era "Expres": 1 - ccpocol cutie/; 2-t"utia supor: : 3 -suporturi-grasor ; 4 - spirtierQ prQpriuz;sd: S-capa,; 6-5til1gator.

pune la foe -ibricul, tigaia sau vasul 1U care se fierbe mincarea sau apa. In 17 minute, 1 litru de apa rrebuie sa fiarba. Flacara

tiera 51! sterge, SI! insurubeaza ell capac si se momeaza la loc in cutie. Reioul cu gaze Licbeiiete tip "Turist-72". Resoul portariv este de forma unui geamantan (fig. 4 a,b,) metalic, avind lun-. gimea de 38,40 ern, inalrimca 28,70 em ~; la~imea 11,20 em. Greut<!.tca tota·la eli cele doua butclii incarcare este de: 5,36 kg. Gazul sc incarca La statiiie respective, fiecare bundle putlnd [urictiona circa 10 ore. Resoul se montcaza conform instructiunilor tnsotitoare, fiind atenti la cventuaielc scapari de gaz. Apr.inderea si stingerca resoului se face manevrlnd butoanele la fel ca la orice aragaz- Diametrul vaselor (de aluminiu) folosire

b~:t~bJ~1 c~o~t;~!:ttoi~l t~~;~il, s~~sfie a~rii~t~~~~e ~;~: f~lo~~~

Fig. 4.<:: pQr~j/e (omponente: i-butelie; 2-corpul superior 01re~oului: 3-Qrzcl'tor; -I-robinet; 5 - buton pentru des,his ~i Inchis gazele; 6 - b'''fard penuu fixarea copacuJui superior; 7-wpacul inferior 01 re~ou'ui; 8 - grcltafu!; ,(opocul superior.

va fi [ntre 60 $i 160 mrn, .iar lnal~imea potrivita, astfel 0 eficienta mai mare si preparatele fiind gata. Se va acorda 0 deosebita grija buteliilor, deoarece pot produce exploaii. De aceea resoul se transporra nemontarc (fig. 4, c). Ustensile pentru gdtit

fowl avind mai repede prin lovire eu buteliile

Ceaunul. In comert se gasesc diferite marimi de ceaun. Pentru excursie este suficient un ceaun de circa 2 ! (pentru 3~4 persoane). Pescarii amatori cpreferii unul mai mare. Intre urechile ceaunului se monrcaza 0 toarta de slrma $i tot din sirma sc face un cirlig indoit la ambele capete pentru a se purea suspenda ceaunul de pirostrii.
Oala d~ pamtm cu capac. Desi se numeste oala, vasul are mai mult forma de cc:ati,a. Se a~:l.Zi deasupr:l jacului S2U in ,est ti, dat[)cim faptului d este inchisa eu capac, poate fi folosid la diferite preparare. care sint gata Inrr-un timp relariv scurr ji au un gust deosebir.

Oala de alurniniu, Se recomanda ca vasele de gatit sa fie din aluminiu (sint mai U~03re, mincarea se prepare repede, deoarece pererii sint subtiri, se inrretin simplu). Aceasra oala este bine sa aiba capac $i min ere izoiare termic. Pentru un grup de 3-4 persoane este suficienta 0 oala de 2 1. Cratita de alwminiu. Se va procura 0 cratita de 2 I si, daca este po sibil, co minere izolare rermic si co capac. Tigaia de aluminiu. Tigaia are forma unei cratite mai mici, cu un miner mal lung, 'izclat termic. Vaselc de mai sus se gasesc fn comert, 1a magazinele specielizare pentru turisti. Transportul lor nu este dificil, fiindca, 1a
15

fel ca acasa, ele se asaza una ina-alta, iar spatiilc goale sint Folosite penrru diferite pungl1te din material plastic cu condimente, cirpa de spalat vasele sau chiar bucari de ziar, care slot foarte cautate Ia aprinderea fccului. Ibricele pentru cajea $i ceai. Ibricele de aluminiu care au baza mai mare decit gura sinr econcmice pentru a se ficrbe rapid cafeaua neagra sau apa p::-ntru ccai. Grataml sau /rigarea. Pentru resoul eu gaz este pracric gratarul de forma rotunda. EI poate fi pus si pe jaratic Dad focul III aer liber este preferat, estc mai bine sa se confectioneze un gratar in aabrcle ~i eu picioare mobile. Priptura Ia frigare este mai gustoasa si, dupa cum stim, rnai greu de realizat acasa. Prepararea ei este torodata om rnotiv de distractie ~i voie buna. Frigarile. In jurul locului de papas (chiar daca nu-i padure) se cauta berisoare drepte, care se CUrata ou briceagul de coaja, se netezesc, Hsind unul din virfuri ascutit, pentru a putca f,j 1-0Fipre In carne, sla.nina, pasari, peste, vinat etc. Cine prefera aceste preparate, se peace asigura ou frigal'i de metal. Strecuratoarea sau tijomd. 0 serecuraroare dealuminiu este mult apreciata de gospodina ea fiind utidizata 10 multe scopuri. Un rifon dublu poare inlccui de multe ori 0 strecoratoare, avind calitatea Sf transports user. Briccagul universal. Indiferent de felul excursiei, din trUS:1

ca

d:r:!~u~~i u:u

c~~;~l1~ f~arc:Gt;,as~ C~I~~ serve si scicle de bere,un eirbuson s.a. Tccziorid de lemn (fund). Acesta poate fi 0 simpla bucara de scindura neteda sau 0 bucata de placaj. Din .pacate, nu poatc fi inlocuit cu alt material plastic sau metal ~i este nelipsit chiar intr-o bud!tal'ie de campanie. Lingura de [emn, La fel ca .tocatorul de lemn, lingura si chiar lingucile de lemn pot fi Folosire acit la prepararea mincarurilor, cit $i pentru servir.

J;!'~hi~i;oru~;e~~h J1

Ustensile pentru servit Ferjwriile. Deopctciva de practice slot farfuriile de material plastic sau de aluminiu. Se transpcrta aritea farfurii cite pcrsoanc sint in grup. T acimurile, Daca nu dispunem de tacimuri mici, speoiale, pentru luat l a drum, se procura tar-imur-i dln aluminiu, ieftinc. sint usoare si se intretin simplu. Cutitele cu miner de .lemn sau de material plastic sinr celc mai usoare.

care
16

Paharele sau cestile. Paharele si cestile din material plastic sint comode si practice. Se poate folosi ;>i ceasca de aluminiu, aceasra fiind intrebuintara si pentru fiert sau incalzit ceai, lapte cafea etc. 'Solnita. Sarea se pasrreaza in tuburi inchise crmetic sau in solnita din mate-rial plastic, cu giiureie, care, dupa masa, este introdusa intr-o punguta de material plastic, Iegata la gura. Lingura de mpa (polonie). In C01l1er~se gasesc pclonice din aluminiu sau din material plastic, de format mic, ;p~ care de obicei gcspodina le folosesre pentru lapte. Fa,ra acest obiect 0 supa sau 0 ciorba nu poate f servita. Ustenslle pentru conservarea alimentelor ~i a materiilor prime

C.ttiile pcntru alimente. Accstea pot fi din aluminiu, material plastic sau carton. Ccle de aluminiu sint fabricate special pentru acest seep, evind prevazcte gaurele pentru aerisire. Cele din material plastic, 10 schirnb, sint de diferite forme, cu capace care sc inchid ermctic. In acestea din urma se poate cransporta si mincare gatita sau materii prime care trebuie protejate prin capace. Cutiile de carton Ie POt inlocui la nevoie Pc cele din aluminiu sau material plastic mai ales la transportarea prajirurilor. Bidonul de aluminiu. Un articol nelipsit in oricc Fel de excursie este bidonul prcvazut cu dop de piuta si cap;:c filctar care poate fi intrebcintat perrtru baut. Bidonul esrc bine fie 101bracat 111 pisla, ca sa se pasereze racoarca apci. Termosid. 0 bautma preparata gata: ceai, cafea, Iimonada sau apa rece se conserva in term os. Acesta trebuie pastrat intr-o :l~~~toare lunga, pentru a fi purtar user

sa

~et:m~~l d~p~ si~e;~

Canistrele. Popasul, de scurra duratii sau de 0 durata mai lunga, sc face de obicei linga 0 sursa de apa potabilf. Apa pentru gatit sau baut se pssrreaza 10 canisrre din material plastic. In lipsa acestora sc pastreazd in pung.i duble din material plastic, care se lcaga la gura ~ise atimii de creanga unui copac. Canistrele mici sint folosire pentru pastrarea untdelemnului sau a altui lichid. SII/erta;rtl cu capac. Sufertasele de aluminiu cu capacele inchise ermetic pot avea mai molre intrebuinrari, ~i anume: pentru pasrrarea m'iocarurilor de pe zi pe aIta; pentru transporrarca mincarurilor calde de [a 0 pensiune Ia Iocul de pcpas. In Iipsa altor vase pentra garit, sufcrtasele se pot Iolosi in acest seep.
0

17

Borcdnasele. Orice borcanas din material .plastic (chiar si cele de medicamente) dupa ee a fast spalat bine poate fi folosit pentru conservarea unor camitati mici de marerii prime de care nu ne purem lipsi la drum (condimenre, sare, ceaiuri, medicamente etc.).

Alte obiecte ~i materiale necesare la drum Fata de masa. Cea mai pracoicd cste fate de masa din material plastic, care sc poate asterne pe iarba, nisip. Cine poseda masula plianta, asterne un server mai mare sau chiar 0 Foaie din materia! plastic. Seroetelele de birtie. Acesrea nu trebuie sa lipscasca de la nici a masa de campanie. Pwngile de material plastic. ~a cum s-a ararat mai sus, pungile Slot folosire pentru pasurarea apci. In afara de aceasta, incepind cu cele rnai mici pung ure, reate legate h. gura, se pOT folosi pentru rransportarea si conscrvarea materiilor prime si alimentelor ca: zahar, fai-na, malai, leg-ume ~ifruete deshidratate, verdeata uscata, mincaruri gata sau semipreparatc etc. Hirtia celojen. Pentru impachetarea si ambalarea alimentelor, inlocuirea unui capac din material plastic sparr, celofanul este un material adccvat. Intretinerea ustensileloe

°

Ustensilele dealuminiu sau material plastic vor f ferire de loviri [primele nu se mai pot inchide perfect, iar celclalte sc pot distruge). Se VO,t spala cu detergenti usori (Alba menaj Tix etc.) si nu cu soda, lcsie sau nisip. Cu nisip se pot curara vasele email-ate ~isricla, dad 5-3 facur uz de ele in excursie. Ceaun111 si gracarul pot f.i frecate cu nisip. Bidonul, termosul, canistrelc daca au prins un mires neplacut se spala ell apa dJduta, in care s-a pus putin otet sau sare de lamlie. Usrensilele de lemn se spala bine eu apa calda si se Iasii sa se usuce. Resoul eu gaz si spirtiera vor fi curatite dupa ce s-au tacit. Part-ae emailate se c-urafi cu 0 .cirpa inmuiatii intr-o solutie de apa cu saoun sau detergenti. Nu se freaca cu prafuri abraaivc sau burete metalic. Arzatoarele si partea superioara a resoului se curat-a, dupa ce sc ri dica grata.rul, eu apa ca.Ida $i decergen-i, apoi se sterg cu 0 drpa uscara. Nu uirati cirpele de spalar ~i seers, precum si derergenrii.
18

Vstensil.

,i afte

oblecre

pcntru

prepararea

hranei

In ruesacul

tueistului

Spirtiera Oala de aluminiu {sau ceaun] Crati~a de aluminiu Tigaie de aluminiu Ibric Grit:u [dupa preferinta) Parfurii (cite una de persoana} Calla sau pahar din material plastic (ci,e una de persoana) Taclmuri Briceag universal Bidem de aluminiu Curie de a1imente Usteusile ~i alte ohiecte pentru

Foaie de material plastic Punga de material plastic (pentru apa) Tifcn Servetele de btrrie Borcanase sau pungute din material plastic Cirpe pentru spalat vasele o pungula de detergent o sticlula din material plastic ell spirt medicinal (pastile de alcool) Chibrituri [protejate de umezealji] Hlrtie de ziar (pe~tru apri~s focul inaerliber) hranei in excuesia en malina

prepararea

Resou ell gaze liehefiate Oala de alurniniu (san ceaun) Cralila de a.urniniu Tigaie de aluminiu Ibrice pentru cafea ~iceai Gditar (sau frig are] Srrecuriitcare [sau tifon] Briceag universal Tociitor de lemn Farfurii una de fiecare persoana] Pahare sau cesri din material Liogura de supa plastic

Cutii pentru alimerue Termcs Canistre pentru apa, ulei, bauturi Sufertasc FOlta de masa (pio7.a sau material plastic) Pungi din material plastic Servejele de hirtie Seevere pentru vase o curie cu detergent Borciinase pentru condimente, ceaiuri, Chibrituri (sau brichet:i)

Preparate gatu pentru Iuat la drum

I.

Pui hipt Puiul sau alta pasaTe se frige bine in untdelemn ,i dupa ee s-a dicit se taie in budll"i. Inairue de plecare se invelesc buditile in celofan ,i apoi :n punga de material plastic. Se pastreaaii 1-2 aile. Ncaptea, la locul de popas, se scot din amb a.laj ~i se lasa [a aer rece, o.coperite u~or cu 0 hirtie sau un capac.

slanina afumata si diei de usturo.. Pcmru drum se lmpachereazji ln hir tie pergamenr. celefan sau pungi de material plastic. Se pastreaza 2-3 zile, cu grija ca in decursul noptii sa srea la 4. Fripturf de pore la capac

2. Friptud

de pore natu r

Carnea dinti In felii se sareaza si se frige pe arnbele paqi. Pentru drum se poatc transpcrta fie impachet:\t5. in pungi de material plastic, fie a~ezata in cutii de material plastic sau de aluminiu prevdzute ell capac, aaeoperi!a cornp.et cu unturji. Aceasta se loami Iierblnre. Dupa [acire se pune capacul. C..rm:a se paslreaz3: astfel tirnp indelungar, purled fi folosid simplu sau cu diferite preparate de Tainnnse, sate de legume prcaspete saueons:rvateete. ). Fcipturi de pore 13 cuptor

Camea de pore fha os se sa· reaza putin, se strapunge cu furcullta ~i se frige intrcag:a la capac. Pentru drum se procede3z"5. ca la reteta precedentji, 5. Cotler de pore fript Camea se frige intreagji pina se rumcneste Irumos, apoi se eud:t1"a de case ~i se bsa sa se racea~d. Inainte de a pleca la drum se .nvelesre in h.rtie perg:tment sau celofnn. Se amhaleazf in punga de material pla<t;c, cutic de rnarerial plastic cu capac sau curie de alurniniu 6. Chlfrelute venesti sau phjoale moldc-

Carnea sarad si frip!a bine, duce s-a ricit, Sf" cural1i de case. Inainte de a se Frige se poate impana cu bUCali mici de

pa

Chifrelurele sau plrjoa!elc moldovenesri S! prajesc bine in mult untdelemn. Iruinte de plecare, se a~aza In[r-o curie de material plastic sau de a.uminiu, ciiptusitii ell hirtie pergament. Se

pot amba!a ~i in cclofan sau hfrtie pergament ~iapoi in pungi de material plastic. Se pastreaza 2-3 zile, dad[ peste noapte esrc racoare ~i se SCOt din ambalaj. 7. Carne afumata fiard sau fript;'i Cosrita, ceafii, rnuschiulet, jambon sau alta carne afumara se Iierbe bine, apoi se frige. Rece, se Impachereazji in hirtie pergament sau celcfan. Se pastreaza limp mai indelungat. Se seevesre simplu sau in diferite preparate cu legume, 08. Sarmalute Sarmalutele varzji ana in foi de vila, sau chiar varzj de de

Cluj se ambaleazii in horcane sau cutii de material plastic prevazu!e en capac. Se pot pasrra 1-3 aile. Pe timp ciildufo!, seara, lnainte de culcare, esre bine s5 se dea in citeva docote. 9. Zacuscf Pentru a se pastra tirnp indelungat, zacusca se punc in borcane de sticEi"eleagacucelofan si se fierbe in baie de apa clte zece minute, in doua zile consecutive. Pentru drum se scoare din hOIcane, se pune ;n pahare sau borcane de material plastic ~i se acoped cu cclofan sail eu capacul respecriv.

Sandvisuri, tartine si alte aperitive
Paste 10. Pasd de sardele 150 g »m, 4-5 sardd(, {(ITt, U4ma de lamije. Untu! se freadi spuma. Se adauga sardelelc necure prin sid sau sfarimate bine ell [urculira, zeama de Himiie $i sate dupa
gUSt.

Teate acestea se amestecd [carte bine. De durata amesrecjirii deplride ~i reusita acesrel paste gustoase. 13. Pasta din restuei de carne fripta 200 g carnr d~ p .. 5are toea/a mirunt, 100 '" UIII, I lingurita mUitar, 2 linguTi rmlntina, tare, piper, dupa gust.
Car-nea tccatf se amestcci cu

11. I. Pana de ,und
100 g Unt, 1 /;l1g",y;(( m=t=r, 1 cutie pasta it iU7ICa [censerva). Untul se fread spuma. Se adauga mustarul ~icite putin din pasta de ~und.

smlnrina. Untul se freJ.ca spurna. Se adauga mustarul si, treptar, camel. Dl.lpa gust se pune saee ~i piper. 14. Pasta de carne 200 g came fiarr2i sau ,ripri., 100 g unt, I lingura mu~tar, f lingurifa palTlmi~1 ;.'erd~ roea!, sare, pip~r. Carnea trecudi prin ma~ina de rocnr de 2-} ori s: amc'teci bioe cu relelalte componcnre din re~ela. Pentru drum, pasta se pune in pahare de material plastic, care sc leaga ell celofan sau ah material plastic. 15. Pasta cu Hear de p:ldre (conscrva) sau pateu de [icat 100 g unt, 1 cutir s~r'l)a de fical, sate, mica coo-

II. Pasta de ,und g unt, 150 g ilmcii, 1 g,Ubmul /ierl Ii trecet prin ~icil, pasta de peste dupa. glm. Uurul se amested ell sunca tocadi foar te mawllt, galbenu~cl ii pasta de peste. dupa gust.
80-100

12. Pasta Lie:'!
150 gUill, 2 g<l!bmufMi fiat! reri Ii trccU/e prin sitii, 2 lin. guri$c pasta di!' prllC, 1 (Illic micii pauu de [icai, sare, Untul se freadi. spuma. Se adaugl1 pasta de PCitC, galbenu~urile, pateul de Heat ~ sarea necesara.

22

La untul frecat spuma dauga pe r.nd ficarul din consuva. Se porriveste de sare In pasta obrinuta se pot adallga mustar ~isardele toeate mafllnt. 16. Pasta de fieat (Iebiirvuqt) 200 g ficat (l~bi1r'VurftJ, 50 g unt, san, piper, mUftar, dupa
gllst.

19. Unt

ell

pasta de peste

Lebarvurstul se amesteca bine ell untu] ~i relelalte componente. Pasta ob~inuta este buna at:t pentru 5andvj~uri, cit si penULt tartine. In toe de lebarvurst, pasta se poate prepara cu parizer sau polonez tocat foarte rnarunt. 17. Pasta din brinz.ii de vaei 150 g brinza de vacii, 1 [ingura unt, 5<1", aapii Ta1a pe ra2atoare, cbanen dupa gU5t. Teate aceste camitati se amesteca bine. Se intrebuinteaza irnediar sau pentru drum se pune b. pahare de material plastic. tS. Unt ell brinzi ferrncntatii

150-100 g unt, 1-3 /ingllritc de d~ p~~tt. pus in Farfurie ad.ncii Sf fread' spurnl" Se adauga cite putina pasta de peste, continuind amesrecarea pina cind deville ca 0 crema, lnvelir in hlrtie de material plastic ,e poate piistra la rece tirnp de 10-12 zile. 20. Brioza ell chimen fi boia

boia delC~, [

sat marllnt, san dupa. gllst. Brinza sau casul se rrece prin rnasina de toea! (cu sita dea~o:) de 2-3 on. Se amestecii cu uritill (margarina) frecat spuma, cu chimen, eventual boia si cu saUne!e persoane adauga dupa gust ~i putina ceapa rasa pe rizaware [vara, 3-4 frunzc de ceapi verde taiata mjirunt]. Brinza Sf apz:a pe farfuria de servit, dindu-i forma potrivitd, iar farfuria se gamiseste cu rosii, ardei grasi, ridichi eur!ipte ill forma de trandafir, cascraveciori cruzi, ce:lpa verde etc. Se poate folosi si pentru tar-tine, care se garnisesc dupa gust. 21 Urda cu rniirar

100 gUlli, 200 g brin;r;li. Br.naa pusji in castron [cind esre nccesar se rrece prm fre:tdi bine cu lingutl de S~ adaugii pe rind untul. dnd amestecui a devenir spurnos, dneste ncvoie se mai potriveste de sare. Citeva pidituri de la ceapa rilSa rhato:ue da un bust Acest preparat se po ate imparti In doua. 0 parte rarnine de culoare alba, iar in eealald se adauga dupa gust boia dulce [uneori ~i cneva seminte de chimen).

400 g urdJ., 2 [;l1gllr; sm!ndnJ. groasJ, 50 g unl, 2 linguTi eu vir! !ruilU d~ mZirar tlnerc (fiiT4 cotoare], taiatc [oarte marunt (nu toeat), sare,

23

l.Intu] pus in castron se Fread eu lingura de lemn. Se adauga pe rind urdn rrecutii prin sitii, snrea necesarii se bate bine eu lingur a de sa devina asemcnea unei creme. La sf.rsir 51' ame<:led cu miirarul. Se ;1pza pe Farfuria de servit. Se da forma doririi ii se pasueaza limp de 2-;' ore l a reee, apoi se serveste Dupa gust se poate adauga ceapa verde diadi marunl. 22. Maionezf sau scs tartar rat la rninut prepa-

gasese oua fierte, muscar, untdelemo, sare, liimiie, sare de la1-2lhlguri uncdelemn, sau, Galbel\u~urile fierte tari se sHir:ma bine eu furculita inrr-un castronas. Se Fread apoi ell lingur a de lemn ~i sc adauga in picituei untdelemnul. Se POlOve~te gustul sarat :ji acru. Aceasta este maioneza. Ad5.ugind rnalcnezei cele doua [inguri de mustar, se ob\ine sosul tartar. Acesre sosuri se POt combina in diferne preparare culin are: restud de carne fripta, rascl de peste, salate de legume crude, legume fierre, j .. md, diferite meze:urietc.

Maioneza sau sosul tartar se poate prepara de cjitre excursionisti ell u~urinia. In cutia cu alimenre aproape :ntotdeauna se

Sandvisuri
23. Sandvil'uri ell br;nza de burduf 100 g brinza de 50 f{ unt, 1 virl de 1 I'ngu,.j;ii boia de 1 linguri~a uapa rasa sau toeala ma_
Tunt.

de franzel:i sau de pline numai cu lint. 25. Sandvi~ ell felii de fripturi

uma

Untul se amestecji ell brleza, boiaua ~i ceapa. Cu nceasta pasta se ung feliile de Iranzelji, care seacoperieualtefeliidefranzela unse numai cu unt. 24. Sandvis ell pateu de fieat

Felii dr piil/e, mUitar, friplura de pore rccc, "II!. o felie de piine se unge cu putin mustar ~i apoi cu unt. Se acopera ell a felle de carne iii ell eea de-a doua felie de pline unsa nurnai cu unt. 26. Sandvis cu [ambon
150 g jamboll, 120 s unt, 1 [ingurita paua de peste, c;U'Ua leI.i de CaJtra.VeciIlT; ta;ati Jubf;ri Salt hrean ras pe razatoare, fdii d~ pline taiate sub;ire.

o felie de franzela sau de ptine eura\"ata de coejii se unge cu pateu de fieaL Deasupra se e sazi citeva felii de castravecinri acri. Seacopera eua alti Ielie

Umul se freaca spumlL Se [rnparte in douii. 0 parte se amesleC:;: cu pasta de peste ~; se ung jumiirate din feliile de piine, Peste aceste felii se a~na a fdie de jamban ~i cnsrraveclorl, Se acoperii C\l a doua felie un$:I nurnai cu unt. 27. Sandvig ell muschi tigiillesc

Feliile de piine se ung cu unto Pe jumiirate din ell' se pun Ielli de brlm:a, de ridichi, ardei sau rosii. Se acoperji cu restu] de fe:ii de p.ine unse cu unto 30. I. Sandvls vegetarian

U,«,
per, socat tocat marum, jelii de La un tu] frecar spumii se adauga in pr oportia clorita componentele de mai su, ~i Fread bine ell se Iingura de lernn. Cu ace"sta compoxitie se ung fe1iile de ad;1u[:ind ii douji felioare castraveciori ani. Deasupra cu 0 a doua Ielie de unsa num at eu unr.

tru: (OPII, Se ung CI.I urn jumatate din Feliile de piine. Peste acestea se felf subtiri de muschi tiDensup ra se rune a doua de p;ine unsa cu br;llLa crumii pentru copii. 28. Sandvis eu salem 100 g salam de Si/;iu 5au aft ,a!am tcscat, 100 g Uilf, piine. Se ung feliile de piine cu unto Pe jumatate din aceste felii se apza salamul raiat subtire ~i in bud\i potrivite, eventual castraveciori acri, gogosari, hrean ras etc. Se acopera cu a doua felie de pline unsa cu unto 29. Sandvls cu brinza leO g brinza, 50 g unt, Jdii de piine, Tidichi, ardei, rosii.

Uruul se freacii spuma, Pe rind se adauga cantitatile de rnai sus ~isarea necesara, Cu aces! amestec se ung felii de piine taiare subtiri. Deasupra 51' a~azii doua felioare de riuiehi ii se acoperii cu alta felie de p:ine unsii numai eu unt,

Tartine
Teate componentele sandvisurilor pot fi utilizate ~i la prepararea rartinelor, Tartinele se prepare numai dintr-o singurii Felie de pfine. Inainre de a fi unsii, felia de pline se curata de eoaja. Dad: Ia preparare 51' folosesre si unt se va Incepe ell acesta. Peste unr se a~aza apoi celelalre alimente. In general tartinele se ung cu diferite paste si se decoreazj ell Felioare subtiri

de ridichi, gogcsarl, rosii, casnaveciori acri, masline s.a.. precum ~i eu maicneaa, 31. Tar-tine BucclI.i 150-100
uni,

35. Tartinc

eu pasta de carne

cu

pasta

de

hrtnza

Se ung feliile de piine eu pasta de carne ~ise decoread cu castraveciori acri, ardei grasi sail gogoiari. 36. Tar-tine afumat cu paua din muschl

g brim;;' Bucegi, 50 g

Unrul se amestecji bine cu brinaa. Dad b. jumarare din cantitate se adauga dupii gust pu\ina eeapa toeadi, jar Ia cealalt'i pu~ina: boia, vorn avea douji paste cu gusturi deosebite li [carte placute. Se ung felii de pline curjitate de eO:lji_ Degupr:l se decoreua cu felioue de ridichi, ardei, castraveti eruzi, rosii etc. 32. Tartine vaci
ell

pasta

de brtn'l.a de

200 g mU-jchi afllmal fi [iert (sau rnu~chi rigant:;'c), 50 g unt, 1 lingurifa mu~lar, 50 g brlnza "Olanda". Muschiul tii:tt bueiti se trece de 2_} ori prin masina de tocat. Se adauga untuI ~i rnustarul. eu acest ame rtcc sc ung feliile de piine. Deasupra se asazii felii de brinza ~i 0 felie de rosii, castrnvete verde sau aldi leguma, dupa sezon. 37. Tar-ririe
ell

Se ung feliile de piine cu paSta ~i se decoreaza eu mislin~, ridichi ere. 3J. Tar-tine servi)
ell

puti

de

peste

fi

past.i de lund(con-

Se ung feliile de piine cu pasta de peste Frecarji cu unr si se garnisesc eu Felioare de masline ~iHmiie. 38. Tartine oaie
ell

Se ung [elide de piine cu paSta de suncii, iar deasupm se decoreui cu castruveciori aeri, gogosari, ridichi p .. 3•. Tarrine leo g d~ ell pasta de sa-dele
1

pasta din brinzi

de

eutit de' s~rddt:,

51' ung feliile de plineeu pasta din brinza de oaic ~i se gamlsese ell fdii de gogosari, ardei vent, ro~ii s.a. 39. Tartine scrvii) ell pasta de Heat (eon_

Ma",,;

Umul 51' amesrecii bine cu sardelele sfarimate, sarea ~i zeama de lamiie dupa gust. Se ung feliile de pi;ne cu p:l.ST.:I. de Satdele ~i se decoreaza cu fe.1ioare de ljimlie SJU de masline. 26

Se ung feliile de piine cu pasta preparatii, apoi se gnrnisesc cu castraveciori acri, ardei grasi s.a.

Aperitive din
.(0. Ochiuri romanefti

QUa

si brinza
de calc, tal-

In cr atita eu api clcccnd, in care am turnat purin ojer, se sparg oujile eu grija, pentru a paslra tnrre de distanra necesara. Cind albuiul esie coagulat se scot din apa, se iireaza si, cine dcreste, toarni peste ele Ullt proaspat ii putin inei:zil. Se pot servi (U mamaligula, mamaligula cu brind sau cu abe preparate uioare din legume. 41. Oui fierte Qua Jinte moi. Cu ajutnrul unei lingurj se imroduc ouale :n ape clocctita. Se flerb 3 minute. Qua cleioase, Se proecdeaza ca la reteta de m ai sus, cu decsebirea d se flerb 5 minute. Oua fierle lari (rascollpu). Se fierb 8-10 minute. Pentru a se etlrala rnai usor de (Oaja, p:na la ricire se pimeaza in

43. Omletii cu brinza caval sau telemea

5 oua, 1 liflgur<; umura, 100 g bri!l"a fa a!cgn(. Hrinza se poate aduce de acas.i raQ pe razatoue, sau se sfarima cu furculita la fata !ocului. Din ouale de rnai sus, batulc bine eu furculita, se "rijesc patru omlete. Imediat dupii prjijir, inainre de a se rula, se umplu cu brlnzii. A~ezate in farfuria de servit se acopera ell capac sau 0 alta: farfurie (aceasta face ca brinza sa se incalzeasdi), iar du pa citeva minute se serveste. 44. Dmleti! cu rnezelur-i )00 g parizer, polonez, favor;t ,au cirnaciori extra, 1 lingurii untuya,4 oua, san. Mezelurile cura\"ate de membrane si tiiiate in felioare pmrivite se prjijesc in jumiitate cantitate de unturii. Din ouale bannc bine cu furculita, adiug:nd ii sarea necesara, cu resrul de umurji ramas se prepara parru omlete. Se umplu cu mezelurile prajjt~, se ruleaz.i si se servesc imediat. Omleta se poare pre para ii turn'ind ouale bjitute peste felioarele de mezeluri prajite. 45.0mlcri cu restur; de friptu:"<i:

"pa

uce.

~1. Ochiuri

priijite

Quale se sparg cu grija in tigaia ell unturji sau untdelemn bine ineins. Albusul se sareaza putin. Cind albusul s-a coasulat, ochiurile prajite se scot pe farfurie. Se servesc simplu sau ca adaos la ducrite preparate din legume. Unrura sau untdelemnu! se pcaee inlocui cu grasimea unei buc51i de sl;lnina taiala miirum,

Bucata de friptura se taie Ioarte rnarunt, se praje~te putin ;n ucu lint sau untura inein~a, pU\lna sare, piper si,

27

dadi este posibil, verdeata, putina smintinji sau Iapte. In alta tigaiecuunturaincins5:setoarna ouaJebihutecu furculija, la care s-a ad5:ugat si sarea necesara. Omleta se pdije~te pe ambele parri. Se umple eu carnea preparatii mai sus iii se serveste ru:ata. 46. Omlctd serva) eu Heat de pasare (eOI1-

4 QUa, 1 lingura untura, 1 culie mica paleu de fica, de pasiire, sare, Din cele 4 oua banne bine cu furculija, irnpreunii cu sarea necesara. si unrura de mai sus, se prajesc 4 omlete. Imediar dupa prajire se ung ru pateu de fieat,seruleaza$iseservesc. 47. Omlcd eu eiuperei

Oufle Berte tari se pun in apa reci, cu uri cutit Ioartc ~i dinlr-o singurii lovi!llra se taie la mijloc in lungirne. Se SCOt ga.lbenui}urile Hira inn a se curiira coaja. Giiibenusurile sfarimate bine cu furculita se adaugilauntul frecat spurna, .mpreuna cu jambonul tocat marlin! ~i cu piperul (mustarul), arnestecindu-se bine. Cu acenstf ccmpozirie se umplu albu~urile fierte, fara a Ie seoate din coaji§:. Cele doua jumhati de ou se Inchid, dindu-Ii-se forma de Ia incepur. Umpiure se pastrcaza la rece. Inainte de plecare se tnvelesc in hirtie de z.ar. Se servesc simplu, cu salata la alcgere, sau cu sos maioneza sau de mustar preparat la minur (v. sosul maionezfi). 49. Qua umplute ~i[ambon
(u

pateu

de Heat

de curatau 11 jcone 1 lingura "mura, 1 ling"ra ceapa rocata marum, sare, piper (verd~afii). In untura ineinsa se c5.1e$te ceapa. Se adaugil eiupercile ~i se iuabui}a. Ctnd sint moi, se potrivesc de sare ~ipiper. Dill eele patru oua bfune eu Iurculita, In aldi rigaie cu untura lnfierbintadi se pdjese pe arnbele parti patru omletc. [nainte de a $C rula se umplu eu ciupe!ci ~ise servesc imediar. 48. Ouii umplute
6

6 oua fiene tori, 1 cutie mare de paiee, 50 g jambon tocat. Quale fierte se taie in jumitali. Se scot galbenujuriIe, care se sHrima ~i 3e amosteeii eu pateul. eu acest arnesrec se umplll jumataiile de oua, Deasupra se presarji jambon tocat. Se servesc alaturi cu diferite crudltati de sezon: rosii, ardei, gogosari, casrraveclori etc. In lipsa lngredienrelor de mai sus, un $03 rece va da un prepar at placut. 50.0ua
[r-ipturd

ell jambon

urnplute

cu

restuei

de

(lUa jiert,. tar;, 1 ling"Ya UIll, 50 g ;ambon, sate, piper (mu~tar).

200 g fri.prurii, 1 lingura u.nturii, 4 Olla, 3 lillguri smintina, 100 g

28

calcaval ra5, san. p;p~r, 1 lin_ gura faina, 2 linguri lapt~. Carnea taiadi. miirunr se inabu~ in untura ramasa de le friplud. adaugind ~i smintina. Inrr-c tigaie maj mare cu untUra :ncinsa se toarna ouale banne cu faina, lapte, sare$i piper. Peste ouale din tigaie se presara camea (calda) ~i 0 lingUla de cascaval ras. Dupa coagularea oualor prepar atul se ruleazji ~i se serveste presara! deasupra cu cascaval r as. 51. Jurr.iiri (papara) ell s!anini

gurifa unt, 1 pahar cu sm;nt,na, 1 li!lgura faina, ;aT~. Bucjitile de cascaval se a$ala imr-un vas de pamint cu capac UIIS bine cu unto Peste feliile de cascaval se toarna ouale bature bine cu furculita, sarea neeesara ~i smtnttna desfacuta eu faina. Vasu! se ajaz3 pe jaratie p.na se rumenesre compozitia. Se serveste imediat. 54. Cascaval Ta capac

6 oua, 50 g 5llin;na <1//lma/,i, sare, llinguTi laptr sau smintinii. S~anina afumata, taiala in buditi subtirl ~i miirunte, se pune in tigaie sa se prajeasca. Cil1d incepe sa se rumeneascii, se toar111\ oujile barute bine cu Iapre ~i sare. Se amestecji repede cu furculita. Se riisto:lrna pe hrfuria inealzita ~i se serveste irr:ediat. 52. 5firiiala
180

4-6 !!'Iii ealcaval grOM!' d~ 1 em, 1 linguTa unt BucatiJe de caseaval se pun in untul Incins. S~ aeopera ell uri capac $i 51' !a5a sa se prajeasca. Se servesre in tigaia in care s-a prajit. 55. Crutoane de cascaval

moldoveneascj

g st",,;,," afumatu, 5 ccp~ mari, 350 g brlnzli d~ oai(. 5!al1ina,taiata felii,Sl:cresteaz1i ~i se praje$te in tigaie pe ambele parti, apoi se scoate pe 0 farFurie. In unrura din tig aie se praj~~te ceapa taiata marunt. Peste ceapa prajita se pune brlnza sfarimata, lasind-o sa se ropeascli, iar deasupra slanina. 51' servesre cu mamaligu~a. sau svairer eu <)ua

Se tail' budi\.i de cascaval lungi de 8 em, late de 3 em ii inalte de ! em. Acene Ielii dreptunghiulare 51' tree prin ou, pesrnet foarte maTllnt $i se prajesc in griisime incinsa. 51' pot prepata $inu:naieu<)u. 56. Ardei grasi sau ptuti eu brinz~ gcgesari urn-

400 s brtnza d~ vaci, 100 g urn, 1-1 Iinguri marar tocat marunt, sare, ardri gra# de forma hmguiara, gogola,; rOfii si
V(Tzi.

5.1. Cascava!

4 bueiiti de ea~caval d!' grosimea ullt,i dl'gl't, 3 oua, 1 lin-

Ardeii sau gogosarii spal:l,i se ~!erg bine. Se taie coceanul, se SCOt semintele Ii viniscarele din interior. Untul se freadi: spurnii ~i adaugind brinza trecuta prin sira se amesreca bine cu ma-

29

rarul si sarea necesarji. Cu aceasra compozirie se umplu ardeii ~i gogosarii, avind grij1i sa fie bine indesa~i. Se pameaz1i la rcce 2-3 ore. Inalnte de a se servi st taie jum~it1iti sau in felii roruode. 57. Castravej i umplu\'i de onie Casnaverii proasperi rninre:e nedezvoltate
ell

brinza

~i cu sese taie [a

cele doua capere ~i se scobesc. Locul rjimas gol se umple cu brinza de caie frimlntati, Indestnd bine CL1 coada rotunda a unci linguri de lemn. In loc de brinza, castr avetii pot fj umpluti cu pasd de lund (conserva) amestecarji eu unt, mustar, sare ~ipiper. Penrru luat la drum, castr avetii nu se curala de coaja, ci numai [nainte de a se servi.

Salate
.<;8. 1.

Salat~

de

c2rtofi

4 cartoii, 1 ceepz, 2 iingu1i ulltddl!mn, sere, osrt sau zeam.i de lam:i!!. Cartofii fierti se cura\a de coaja ~i se raie 'n Ielii rorunde. A~ezati in farfuria de servit se sareazasi,cJt5:nteJtzi.seloarna untdelemn, amesreclndu-se user. Dupa racire se adauga ceapa curalata ~i taiata in felii subtin, iar la orerul sau
ze,una de '''miie. rna; poare

taiHe stropite Fierre clreva grasi,

in budl~i. sarate user SI cu untdelemn, apoi oua:e tari, taiate in patru ~i masline, Ielloare de ardei gogosari sau ridichi.

III. Salata de cartofi 500 e carta!i, 2-) ardd gra,i, 1 C/'apii, J raj:; mario ) linguri untdel~mJ'l, ajel dup"ii gust, sare. Cartofii fieT\:i se curata de coaja ~i se laic in felii rutunde ~i subtiri. Ceapa cumtata se taie pestisori, rosiile se taie In bu. dti potrivite, ia r ardeii, curat:lii de seminre si vinisoare, se taie In felii rotunde ji subtiri. Peste feliile de carrcfi, c:t s.nt calzi, se toarua untdelemn ~i se amesreca user impreun1i I:U sarea necesarii. Cind sint complet reci S~ adauga ceapa, ardeii ji ojerul. Deasepra se alaza ro~ii!e 5; se ~5:Te~zarutin. Se gar_ niseste cu miisline, uneori si cu miirar verde tocat.

adauga un ardei gras sau gogosar diat in felii subriri. S1U un ou rascopt !i talat !n bucjiti. II. Salata de carrofi 6 (a1to}i =«. 1 ardci gras sau gago~ar maslinc. se curata de (oaja ~i ~e raic in feli; subriri. Se sareaza si se amesrecf cu unrdelemn. Pesre canofi se pun rcsiile

)0

59. Salata cartofi

de scrumbii l'i ceapd

sante

eu

61. Salata de eosll Rojiile spalate sau sterse eu un server ud se taie til Ielii rctunde sau in slerrari ~i se pre',lra eu sare. Se adauga untdelemn. Dupa gust se poate adauga ceapd taiata felloare, citcva miisline, un cu rascopt, un a-del gras sau gogosar. 62. Salata de varza alba Var2C:, sarc, ota, rmtddemn versa curitata de Frunzele vestede se taie foarte subtire, se sareaza ~i se Ireacii bine intre palme. Dupa 10 minute se stoarce ~i se ajaza in [ar Furie Se amestedl eu soscl facut din oter. untdelemn ~i plliina sare. Salata de varza rosie se prepara Ia fel. 63. Salad: de ardei graJi 4 ardei grati, [ ((apa, 2 TOfij maTi,2 linguri unrdelcsnn, 1 lingura oeer, 2 linguri api'., sa,,:. Ardeii spalati se cudita de semmte si vinisoare, apoi se taie in forma rotunda 11 subtire. Ceara euratata S~ taie pestlsori, rosiile in felil rotunde. Ardeii ~i ceapa se sareaza chisnuit ,i se amestecji user, Dupf citeva minute se toarrrI sosul facue din unrdelemn, otec ~i apa. DeJ51lpta se a]ali rosiile sarate foarte putin si se presarf cu mararul rocar. Se pot adjuga si crteva mjisline. 64. Salata de castraveti 2 ca>travt;i dt salata, sarc, otet, 3-4 Caft' dt mturoi, merar, J1

3 5cmrnbjj saratt, 500 ioji, sere, 2 cepe mari, gust. Scrumbia de,aratii se taie in doua jumataii ~i se CUrata de oase, Se raie in buca,i potrivit de mario Canofii fierti se CUrala de coajii ~i se raie in felii rotunde. Ce:tpa cUratata se taie foarre subrire. Teare acestea se pun in castron. Peste de se toarna unrdelemn ~i lin amestec, dupa gust, preparat din Old, sare ~iapa,
60. I.

Salat.l de ciuperci

Ciupnci, S4U, ullrdtl~mn, otet, Ciupercile (Uralate, spalate bine, se Herb in apd c1ocotidi ~i putin sarata. Se scot dill aoa ~i se raie felii, apoi se adauga amestecul de untdelemn, otet, sue ~iapa necesara. Dupa gust se adauga piper, mujdei de usturni sac un arde] iure.

n.
o

SJlata

de duperci

farfurilf adlnca Cit ciuoerci ,uriitat~ ~ispalate In mai multc apt, 0 Cta~Ca cu 4-5 dt de vita se asazii ciupercile ell lamele deasupra. Se adauga sarea necesarji, foile de dafin, boabele de piper si se inabn5~, accperite cu capac, la Foe incet. Clnd slnr moi si complet fierte. crHip' ~ it de pe foc. Reci, se adJuga ctetul diluat cu apa ~ise servesc.

Casreaverii cueatan, tarati felii subtiri ~i sarali, dupa 10-15 minute se store hine intre palme ~i se pun in Iarfurle. Peste ei se toarna oterul indoit cu apa si usrurciul zdrobit. Se presara cu marar. III Icc de usruroi se poa te adauga etapa taiata felii rotunda, piper pisat sau boia. La salara de castraveti IIU se adauga untdelemn. 65. Salad de castr aveti ell rOfii

67. I. Salata asortatd 1 castraurte, I ardei gras S4" gog01ar, 1 etapii mica, 2 ro~;i, 1 linguT<t marar v(rde tocai, sar~, pip~r pisa:, orct ,,,do,: c.. apa dupa. gust. Casrravcrli se CUrati de (Oaja 1i se taie ~n felii subtiri. Ceepa se taie pestisori. Ardeiul, cura. tat de seminte, se raie ;n felii subtir i ~i rotunde. Rosiile spalate se taie:n sferturi. Sc amesteca cu scsul facut din oter, apa, sare ~i piper. Deasupra se presara mararul. Untdelcmnul sc adaugji dupa gust. H. Salatl :lsortata

2 camaveti, 4 rOlii, J cafri de usturoi, tare, 2 linguri Uludelcmn, 1 ardei iute. Caaravedi se cudit3 de c01ja si se tale felii fuarte subtiri. Rosiile spalate se taie rotund, de grosimea degerulu; mic. Usturciul cu riitat se loaea rn Irunt, iar nrdeiul iure se raie rotund, in felii foarre subrin. In sala(iera SC" ajaza umesrecar casrr averii, rosiile, nrdeii si sarea necesara. Se toarna umdclemn ~i o\e[ dupa gust. 56. Sal:u.i de :,,-,dei ve-xl teapa verde
<:11

rOfii ,i

Castravtti, adei gra# sau gog01ari, salatii verde, crapa, sare, untdelemn, ote. IIW l"mlie. Arcleiul sau gogosarul, spiilat ,i curdtat de seminte, se tcic 1n felii subriri, la fel ~i ceapa, iar castraverii, euditati de eoaja, se taie tot tn felii. Rosiile steese binc se raie in sferturi. Teare acestea se amestecji cu sosul facut din untdelemn, O\Ct sau lamtie ~i sare. 68, Salati de oua eu ro~ii 5 OUd. lieTiC tari, 4 rOli. men de salara, 2-J linguri untdelemn, sare (verdt'ata), piper, masline, Rosiile spalate se raie Ielii roo tunde. Quale curarate se raie in sferruri. Se sareaz') putin ~i se sttopesc cu untdelemn. Bucatile de oud se a!jaa deasupra rollilnr, adallgind si putin unrdelemn. Salata se gamiseste masline si verdeatfi.

J ardei gra~i, 5 ro~ii, 2 lire de eeapa oerde, fare, untdekm!l, Oft! (lam1ie sau saTe de liimlic). Ardeii spala\i si eura\a\i de semime se raie in Felil subtiri ji rotunde, Rosiile spalate se taie in Felii rctunde. Ceapa curaiata se taie:n felii foane subtiri. Teare acesrea se aja:r.a in farfuric ~i se sareaza dupa gust. Tnainte de a se servi, ell citeva minute, se amcstecji user eu snsui facut din 0TCt si untdelemn. 32

69. Salad

orientald

Carto/i castraver;, ardei gWii, gogo~ari, rosli.sare ; otet, CanoEii se CUrala de coaia ji 51' tail' fe!ii; ardeii si gogosarii, cueapti de semirite, sc tail' In feiii rotunde ~i subtiri, iar ceapn de asemenea. Rosiile spjilate seraie fn sferturi. Se ajaz.a in Farfuria de servir. Deasupra se toama sosul preglilit din untdelemn, sare 1i otet. Se amesrcca user ~i dupa dteva minute 51' serveste. 70. Sal;lta de rjdichi Jciart];l de roamn I sau

chile curiitate 5~ zv.nta pe un server curat. Se a~azil salara taiata in fisii subtiri, apoi Feliile de oua. Printre cua se pune ceapa verde. Peste toate se tearna sosul preparat din mustnr, zeama de Himiie, untdelernn, piper, sare. Se garniseste cu dicbi. 71. Salata de
OUJ

cu ceapa

Ridiehile spdlare se Cell' de luna 51' taie in fcarte snbtiri, cell' de iarna 51' rad PI' d'izatoar~:l mare. 51' sareaza si dllpa gu<,t se amesrecji cu untdelemn. La ridichile de iarna ,1' adauga 11 putin oter. Se presarii cu piper pisat. 71. Salati
6

6 oua, 2 linguri u"tdekm", tare, opn tau: zeama de I,jmii~. 6 jir~ de ceapa verde. Quale fierre lari si rjicite se CUrala de (caja ~i se tail' felii rotunde. Se loarna untdelemnul amestecat cu oter sau zeama de jami;e, sare ~i purina apii. Ceapa Cllralara, irnpreunji cu coaile de ceapd, se taie in buchti (de circa 1-2 se ~~a7a printre ouale tfiiate Dcasupra se toarna sosul. Dupa ctreva mi-

73. Salata de legume turircci

pentru

frjp-

de oua

ell

scs pieant

oua rihcoapc" 1 capatina salata verde, 6 fire ceapJ. verde, 10-12 ridichi de luna, J lingUT; untdelemn, sere, 2 lingsai uama de lamNe sau otet, Z tingurj mlt~tar, piper ~i sare dupa

1/2 kg cartoli, 1 morcoo lIUI.U, 1 rdina mai mare, 1 cea~ca cu mazare verde boabe, 1 castra-oecior acru, 2 linguri mutiar, 1 CeajCa mare cu 505 de 111,.,0-

dar ceva rnai marume. Castraveciorul t1iia! cuburi marunre se stonrce bine. Mazarea se fierbe in apa cu safe ~i se zvinta pI' 3J

un server curat. Se amesteca user cu maioneza, adaugtnd musrarul ~i sarea necesara. Se serveste ell Fripturji rece tiliata felii. Salata se poate prepara aca!li ~itranspcrta intr-un eastron din material plastic cu capac. 74. Saiatii de carne ~i maionezd

sare, piper
CIt

pisa,

1

pahar mare te pot rnici, castrastorsi

505

maionaii.

VaTa

adiiuga 2-3 roni. Carnea ardeiul vetii se taie in cuburi in murati felii palme. subtiti, dar la fel,

bine intre

Se potriveste li se amesteca vara de rosii se gar~i

de sare li piper user cu maioneza. nisege panunjel ell felii JOO g came, 2 ca5trat"fi muraf;, 1 IlTdei gras sau: gogo~ar,

verde diiat marulH.

Minuturi

din legume, fainoase si carne

Minuturi
175. Cartofi Carlo!i copri in spuza de miJrim( potrivit"ii,

din legume
78. Cartof ell ceapa 1 kg. umdelemn 5au 1 UnCUTa, 1 ceapa m,ca, sare, Cartef;i spalati, fierti si curfitaii de coaja se taie Felii romnde. Ceapa tiiat5 miirunt se ciileste in untura. Se adauga canofii impreunf cu sarea necesara, Se servesre linga carne rasol, fripturi sau carne prjijita. 79. Mincare de c~rtofi 500 in unturi"i sau 2 d~ 1 lingurCi ceapa rCiiarCi.mi.mnl, sarc, 2 foi de daJin, dupa gUst, J linguri In umura (untdc!emn) Inclnsa se ciileste ceapa, apoi se adauga cnrtofii 1; se mai lnabu1a putin impreunii. Se marna apfi calda, sa se acopere. Se adallga sarea necesarji 1i foile de dafin. Se fierbe Ia foe incet. Se ser veste cu smintina, dupa ce a fest inacrita ell otet. Vara, in loc de otet, se adaugf dupa gust rosii raiate in budti. Ucele perscane desfac smintlna ell fiiil1a (;ngro~a!a), 0 10arna peste carrofi si, ;ngro~ata, In citeva mi-

1m;, sarc,

Pe pamint curat ~i fara iarbii se face Un foe bun. Cind vatra focului este bine !n(insa, spuza se da la 0 parte. In locul d.mas imediar se 3laza cartofii, a se suprapune. Se acopcra cu spud, peste aceasta se pune jarali, ~i se lasa sa se coacfi. Cartofii se sterg, se cudi~a de coaja sumji cu sare, untdelemn. 176. Cartofi prajiti de coaja se taie sau in sfenuri. se sterg intr-un praj:sc in untverde Canofii cura~;:!.ii in felii rotunde Se spala si apoi server curat. Se delemn incins. 77. Cartof

noi eu pdtrunjel

lIoi,11ingurallnsalt linguri umdelem~, tare, 2 !ingu,.j patTllnje1 verdI! taia! marum. Carrcfii cura~ati si spalari se Herb in apa clocotitji si sarulL Se scurg ~i se arnesrecii in cr atira In care s-a prajit pilrrunjelul eu umura. Se servesc ~implu, ell salarii verde opand. sau ca adaos linga diferite Fripturi.

J5

80. Pireu

de eaerofi

cu ceapa untura 1 lin-

eo,,',:1 se Herb in apa Dupa ce fiert mai mulr dec.r pe se ada\lga sarea (sala inceput ;ntire~te Fierri se strecoara, se zdrobescCll0 furculitii, bat bine cu lingura de In barerii cu lingura se ceapa pdjita in grasime. Se adauga 0 bucata de afumata, diala in budill foarte marunte ~i prajite irnpteuna ell ceapa. Preparatul se serveste ell carne Ia gditar, frigarui, snijel, fripturi.
de

putlningriisime. Peste ei se roamf apji clocotitji dt sa-i acopere. Se pode sare, se adallga piise acopera cu capac ~1 se sa fiarb.i la foe potrivit. Se pcate adallga un ardei gras si 0 rosie taiate in

83.

I. 1

!'.11ncar(' de mazjire curie
1 mica de

verde
(COII-

maZafl!

81. Sote de cartofi

noi noi
(daca

o

far/urie

de

maj ! lintm!d~sent sau Z 1 lingura parrunjd verde tocatv sare. Caetofii se spOlIa bine, se ;ndeparteaza coaja si se fierb In apa clocotirji cu sare. Fierri se srrecoara ~1 se pun in tigaia in care s-a priijit patruajelul, Se amesteca usor ~i imediat,

In untul (untura] fierbince se pune maz1'irea din curie. Se adallga apa fierbinte cit sa 0 acopere ; c'nd este moale se adallga sarea, patrunjellll, miir arul si se lasji sa seada. Inainte de a se servi, ell c.rcva minute, peste mazare se toarn); failla desfacuta cu pu~jlla apa sall Iapte. Sdzllta la sos potrivit,
se serveste.

II. Millcarc 700-800 1-2

de maz Ire

verde

g maziire verde bOll/g.

81. Papricas

de cartofi

bu~a in grasime incinsfi, adallglnd dte pll\ina apa fierbinre (Cea ell bobul prea tare, mai veche ~i mai coapta, se fierue

J6

inrli in apa clocotita, se meccarii si pe urma se pune la lnabu~it.) C~nd mazjirea este compler meaIe, se presarii filina. Se amesledi user. Se adauga sarea necesarji, maraTI.1I, zJharul ~i smLnti51' Herbe inabu~it, pina la 50S pocrivit. 84. Sote de maziire
1

veste simplu sau eu rhiftele, friptura, clrnau proaspeti sau afumati, cosrije etc, 86. Sote de Issefe verde (conserv:i)

[conservd)

Cutj~ mica de mazaTe, J lingur;;: untura tau unt, 1 liJlgura faina, sere, putin zahar, verdeata. Mazarea se spala in apa rece ~i se fierbe putin in apa clecolita. Peste mazarea fiana ~i scazuta de apa se prcsara faina, adaugind ~i untul, sarea necesara, zaharul ~i apa cit sa 0 acopere. Se mai fierbe citeva minute ca sa seada.

1 cllrie mica /11.1011' -cerdc, 1 /il1gura unt, sere, vl'Tdeatii. Fasolea se spala in apii reee si se pune in ccaticioara impreunii ell umul, sarea, verdeaia $1 atita apa cit sa 0 acopere. Se ;nabll~a la phd cind ap a a scdzut 87. Tocanj de ardei

85. MinCJre

de fascle

verde
(sau

untura
1

saw uapa

patruoiel vl'rde tocat, I lingurija jrunza de tdinii (0ema, 3 de uscuroi, 1 lingur;; eu de jaina, 1 pobar d, Fasolea curatara, spalata ,i repIa in bucati se fierbe :n apa clocorita cu sare, Fiarta pe jumatate $I' adauga ro~iile taiate in bucjiri. La fasolea fiuta complet ~isosul scazut se adauga sminrina desfacuta cu Hina, verdeara, usturoiul tocar foarte marunr. Se mal lasa sa fiarba impreuna clreva minute. Se ser-

2 ardei gra~;, 2 t:ep~ mari, 1 !in_ gUTii untltra, 50 g orez, 1 [ingura marar, 1 lingurii tdjlZa raiar" marul'lt, tare (pipeT), 6 ro~ii mari, Ceapa taiatii in felii subtiri se inabu~a in untura. Se adauga ardeii curata!"i de seminje ~i vinisoaee, taiati in felii rorunde, rosiile tliiate bucari, sarea ~i verdeaja, cratita accperita se lasa sa fiarba incet. Ctnd ardeii siflt moi, se adauga orezul Fierr. Se amesrecii user, Se mai potriveste de sare si eventual de grdsrne. 88. I. Mineare de ardei cu ..o~ii

8-10 ardei gra# sau gogcsari, 1 (eapa mare, 4 linguTa untura, sate Ceapa curafata se marunt. Ardeii CUtalali de seminte se taie in felii rcrunde, jar rosiile in sferturi. Ceap~ se rumene~te in untura fierbinre, dauga ardeii. end moi se 37

pun rosiile ~i sarea necesara. Se amesteca user $i se lasa Ia foe incet sa scads. Inainte de a se servi, se pot adauga 2 oua batute bine cu Iurculita si, dupa coagularea ouilor, se serveste imediat, In lac de aua, mincarea sc poate servi cu diferite preparate din carne Ia minut: rjrnati, parizer, polonez, snitel naturv grjitare etc. II. Mlncare de ardei cu rOfii
10 ardd 4 To~ii mari, 1 lingura 2 ape mari, 50 g orl'z, sar~, 2 linguri ;mtllti,,;;, pl/Tunjel vt:rd~. Ceapa tiiata mirunt se caleste in untura fierbinre. Se adaugi ardeii curatati de seminte ~i tiia~i in felii rotunde ~i rosiile taiate in sferturi. Clnd acestea sint moi, se adauga orezu! fiert, pjitrunjelul verde tocat ~i sarea. Se amestecji user cu smintina $; se pune compozitia in vasul de pimint cu capac care se a?azi pe jaratic:. 5= lasi sa scada. Se servesre simplu sau cu difenre preparate din carne friple ori priijite.

afumati

~i tiiam

in buca~i ma-

90. Paprical

de ciuperci sau bure~i

1 far/uric ciupcrci sau burcti wriirari, 1 lingura untuTa, I cMpii, I vir/ d( (utit boia,san. In untura incinsi se inibu~a ceapa. Se ad:l.Ugi bniaua, burerii sau ciupercile diiate in bucali ti se inabu~a acoperit. In timpul fierberii se adauga cite putina apa calda. Pierre pe jumarate se sareaza. ctnd sinr Fierte complet se servesc simplu sau cu putina smint!na. 91. Mineare Una de ciuperd cu smin.

89. Ciupcrci gratar

[rjpte pe ji.ratic

sau

Ciuperci!e se curati, se spa!i $i se zvintji. 5e sareaza purin. S~ 3~aza pe uri jaratie viu ~i se CDC Hri a se arde. In lee de jaeatie se pot a~eza pe gratae. Pentru uri gust rnai pljicut, ;nainte de a se pune !n fript, in Hecare ciuperca se pune putina br.'nza de oaie sau slanina

per, Ciupercile sau buretii se curala, se spa\:! in mai multe ape, se fierb zece minute in apji cloccrita, cu sare, se scurg si se raie in bucili porrivite. In grasimea fierbintc se caleste ceapa, se pun clupercile, se :Ilabu~a, addugind cite purin apa in care au fiert. Cind stnr fierte si scdzute se pune smlnttna, patrunjelul, boiaua ~i sarea necesara, Dupa dteva minute de fierbere se potriveste de sare si se servesre cu mamaliga. 92. Pcrumb fript pe ji.ratie

Porumbul cu rjitat de panu~i se Frige deasupra jafJtieului, intorcindu-l pe tuace piqile.

38

Minuturi
9J. Mamaligii
ell

din Hinoase
ne dovesre, dupa f;erber~, adauga zahar dupa gust). In eriitieioara cu lapte clocorind se adauga taileii, amesreclnd mereu cu lingura de metal. Dupa ce taireii s-au fiert ma.i multdecit pe jumatate, li se adauga sarea necesnra. Se servesc simplu, Indulciti cu zahar,calzisaureci.

brinza

de caie

1 I apa, circa 1 aaFa m,ilai, sar~, 1 I;'lgura uncura ,au unt, 4 linguri brtnza de oeie Iramtntat,L In apa doeotidi: si putin sarata, amestecind rnereu ell batatorul de spumii sau furculi~a, se adauga in forma de ploaie malaiul. Se amestecd mereu ca sa nu ramina cocoloase. Mam;Higa fiarra ~i de consistentd potrivita se ia de pe foe si imedint pe 0 tigaie unsa cu llnWra se intinde un srrat de mamaliga; peste acesta se presa rji brinza. Urmeazii un alt strat de mamaliga ~i br:nza ~i tot astfel pina se terrninii deasupra eu br:nza 94. Bulz de mamiilig:'i cu brlnzii de onic Se prepadi 0 mamaliga pripira, dar ceva mai V)rrOasa. Caldul:'i pc palma stinga udata sau unt se intinde 0 de miimali~a de grosimea degecului rnic. La rnijloc se pune 0 lingura de brinzii de caie frirnintata. Marginile rnamjiligii se adunii, Se lnveleste bcinz a li se da 0 forma rutundii. Bulzul format se pune pe un viu ~i se intoaree lncet U$Or pe reate partite pina se Se serveste imediat dupa coa-

96. Taitei

eu brlnZJ

de vaca

300 g taifei, 250 g brinza de vaca, 1 lingllra IIntura. Umura se poatc tniocei cu 0 de slanina a/umata taiata mici, patrate (circa 0 ~i prajita. Taileii se Herb in apa doeotita ~i sarata. Se s~ala si se scurg prin tifen. Se tree prin uruura fierbinte [sau prin uruura de la sliinina fripta impreuna cu jumarjle], Se adauga br.nza si dupj 0 perfectf incorpor are se serveste imedlar. 97. Tiirci cu brimii de oaic

400 g ra;t~i, 250 g brinza de proaspiir de oeie, cu purina sare,

95. Tiii\:ciculapte

bun se de pore 1a topirea slaninii sau jumiiri de la topirea unei budili de slanina afumatji ~i taiata in bucari mici, pdtrate. 39

98. n:ilCi

Cll

~und

(din curie)

300 g tair~i, 1 cuti~ (mica) d~ ~unci'i, 1 lil1gltrii unturi'i, tare. TIileii se fierb in apa clocotitji si ~rad. Se scurg prin tifcn ~i se spall bine. Se tree prin untura incinsa si se amestecji user cu sunca sfi6m ... li sau tocatji t marunt. Sune:\ se poate lnlccui eu parizer sau polonez cura\at de pieliia ~imeat ell curirul. 99. T:Htei ell earrof mati Ji drnati aju-

Pe farfuria de servir se presara un rind de nuci. Peste ncest a se pun tiiilei, apoi iae nuci ~i taitei. Se terminii cu nuci ~i se servesc imediat.

400 g tiiirei in formi! de paIT{lrel~, 400 g certoji wrafllfi, laiari in sferwri ~i fierri in IlpiiC/j sarr ; 2 {illgUTi unwra, 200 g cimari a/umafi, CMpii lOcal;', sere. D ceapii tocatii rniirunt se dleste tn unturii ineinsa. Se adauga taiteii fierti ~i scursi bine ~i se amestecji user cu cartofii fief\i si scursi bine, iar la >fir/it ell c.rnatii fripti ~i taia,; in Felii Ioane subtiri. Se poate ad5.11g:l. ~i untura in Care s-au Fripr drnatii ~i, dupa gust, piper pisat tee. J. T5i~d cu nuei 400 g raitei, 100 g nuri macinau, HO g zahar pudra, 1 pa_ ch~td de zahar '(Janilat. Taiteii se impacheteazji in pungi de material plastic. Celelalte cornponente se amested;: ~i se pun intr-o pungi de hlrrie, care de asemenea se pune in alta de m;.teri;..J plastic. Taiteii se fierb in apji clocotitii ii sarata. Se scurg prin tifon. 40

400 g raird, 250 g l1uci, 150 g zahaT pudra, 1 pache;el de Z4haT '(J(tni.lat. TIllei! se fierb in apa docotita si sarari. Cind sinr gata se SCUrt" prin tifon. Nucile mjicinate se amesreca cu vaeilie ;i zahar pudra, apoi eu tii\eii Herbinti. Se servesc Imedlar. 101. Grii
cu

lapte

2 cesti marl d~ lapce, 4 linguri g1;/, 2-3 ljnguri 2ahar, 1 pachcte] de zahar v4nilar, reor;ifoara pis-ata.

In laptele doeotind dintr-o crjiticioara se adauga in forula. de ploaie grisul si se amesreca mereu cu lingura de metal, sa nu se faea cocoloase. Cind grisul esre aprcape [ierr, se adau.~a zaharu! si Icarte putinii sate. Fief! se toarnii in farfuria de servir. Se prcsarf ell scorriscarf. Se poate servi ell gem, dulceala sau sircp, lC2. Orez co lapte
4

lingu1i orez, 1 celli. mari cuapii Tue,2 ceFi mari (It lapte finbinu, 4 linguri zahar ros, 1 pach~_ tel zahar vanil~tJ scorri.foarii sa" coaia de liimtie Oeezul ales se spala ~i sa pune la fiert cu epa rece. Se amestecd mereu, sa nu se Iipeascf de era-

'ti~a. Cjnd a scazut epa ~i orezul esce fien mni mule dec.r pe jum,hate, se adauga laptclc fierbinre si zahaeul, conriuu.nd amestecarea. Orezul ficrt ~i luat de pe foe dupa citeva rninure se rastoarna pe farfu ria de servlr ~i se cnndimenteaza dupa gust. Se serveste simplu, sau cu dulcea~a sau sirop. Pentru fierberea crezului in lapte, a grlsulul ~i a diferirelor paste Hinoase se recomanda fie oala eu fundul dublu, deoareee Fer este ca sa se afume mincarea, fie 0 tabUi pusii sub craiha in care se Ilerbe.
103. Fierberea macaroJnelor

Melcisorii, tai\eii, pericurele sau alte Hiinoase se fierh la fel. 104. Galul'tc oaie 400 de Bina cu brinza de

Macaroanele rupte in budl"\i se fierb in apa clocotitji ~i putin Sara!a. Fierte se rastoarnii intr-un tifon, iar tifonul se adinceste de mai multe ori in apa rece. In felul acesra macaroanele se pot spdla si zvinta Ioane bine.

jaina, 2 oUa, 1 lingurti sore, 200 g brillza de 40 g unt ,au unturti. o lingura de unturii se Freacii spumji, adaugindu-,e pe r:nd 0uale. S~ adauga f1iina si, amestecind mereil, apa sau lapte. In momentul cind consistenra nu se mal amested. unei lingurite muiate apii clocoritji si putin sarata. se ia din compozitie ~i se flerbe in apa. Cind s-au fiert ~i sint moi se scurg. Se spalji galu~tele cu apji calduta ~i, scurse bine, se ristoama in cr ari ~a cu unt u I fierbinre. Se amesreca user cu za. Sc servesc imediat. oaie,

Adaosuri din Hinoase
In diferire preparate culinare, dar in special la conservele de carne cu scs, adaosurile din faincase ne fac un real serviciu in timpul excursiilor, ridicind valoarea alirnentarf a acestor preparate,
t05.

toarna pasta ifi sc aroesteca user cu Iingura de lemn. Cind s-au ing:ilbenit penn se stinge eu apa clocotitd ~iadiiugind sarea neeesaraselas2safiarbalafoc Incer, pina dnd pasrele sint fierce compler ~i apa scazuta. 106. Gri~ pr.ijit 5 linguri gril, 1 lingura unturii, 2 aft; de apa sau: uama de In uctura incinsa se toarnii grlsul in forma de ploaie si se a41

:il-Ieki,ori. pericute, lu;e

~.a.

CUJ-CU!,

ste-

400 g paste 1 linguTii um.,a" apiicloC"otirasa imreaca pastele cu 0 palma, san In untul [untura) fierbinre se

mestecii mereu cu lingur a. Ctnd grisul s-a rumenit se stinge eu apji, amestecind mereu sa nu se fad cocoloase. Se adauga sarea necesarji. Se acoperacucapac ii, fara a sa mai amesreca, se lasii la foe incet sa scada epa cornplct. Se serveste ca adaos la difeeire preparate din carne cu 50S. 107. Garniturii de orez

case) clccctirs. Se adauga sarea (piper) necesard, verdeata dupa gust ~i se amesrecii user, Se acoperji cratita cu capac iii, fira a se mai amestecn, se IasJ: la foe incet sa scada apa com pler 108. Priganele Franula sau pline taiata fdii, de grosimea dtgettdui mic, lapu, sarc, QUa, fain<1, untdelemn sau umura pentru prajit. Pellile de pline se trec prinlaprele rece, apoi prin Hina, oua iii se prajes-c pe ambele par ti ln untdelemn sau unturii incinsa. Se servesc pe ling.i sotcuri de legume.

:!OO gorcz, 1lilli5urii umur:i,s<lre, pip~r, patrunjd verde toea. In untura incinsa intr-o cratita se roamf orezul ales, spaJat ~i sters cu un server curat. Cind incepe sa se ingalbeneasca, se stlnge cu apa {sau zeama de

Minuturi
109. Sliini!la afumata la frigaro

din carne
le la ccnsistenta dorita,i se servcsc cu slanina fripta, ceapii, ridichi, rcsii, ardei sau alre salate, dupa £uSt. 111. Cotlete de pore la grat~r Cotlete de 1 linguritiiunlura, sare, Pentru drum mai scurr, carnea se invelesre intr-un server sau pinza curara, udatji in oter si srcarsii bine, apoi in pungji de material plastic. Bucatile de carne se pot loveli in urzlei sterse bine cu un servet. udac in apji si puse in punga de material plastic. Asdel carnea se (ons~rva citeva ore. Cotlerele pentru a; deveni mai Fregede se bat cu b;[tatorul ~i se paS[[e~7a la frigider 24 de ore inainre de

Slanina, talala ;;\ lungime de un deger ~i latime de doua degere ii jumiimte, se cresteazji cu cutitul, ca taietura sa ajungaptna la sorici. Se alaza in frigare Frigarea se Inroarce deasupra unui jaro.tic viu. Untura se pieura pe felia de piine pe care am iruins felil de ceapa taiare foane subrirl. 110. Slanina fripta cu jumdr-i de ou.I

d~ 4 aua, sere. de cresrare pina apronpe de sorici se prjijesc in tigaie pe ambele par~i. Se scot apci pe 0 farfurie, iar in untLITa ram3.," se toarna oua:~ sparte, putin sarate 'Ii batllte bine cu furculira. Se prajesc oua-

42

112. MUJchi

de

pore

I;) grat1t

115. Frigiirui 600 g carne dl" pore ,auberbl"c, san, JOOgs/a.!lina afumata,cel1pa, pipeT. Carnea taiadi in felii subtiri ~i in bucati patrate, sljinina de asemenea taiata in felii ~i rnai subtiri si in forma patrata, ca ~i ceapa desfacuta in fci si taiatl'i in 5-6 bud.ti se ;n~iripe o frigatuie de lernn nu 0 andrea In felul urmaror r se tecepe a Sf insira 0 felie de slanina, dupa ea reapa, carne, slanina, ceapa si carne. Se frige intorcind Irigarea rnereu deasupra unui jiinlie viu S;J.U pe gratar. 116. Miella gditar

I mu~ehi d~ pore, rlingurr. unldelemn, piper, sere. MUlChiu! de pore dad es-e mie se la'a fmreg, dnd este mai rna" re se taie in lungime, apoi 1n felii mai grease. Se trece prin untdelemn, apoi se pune pe gratarul (uns bine eu untdelemn] fierblnte. Se frige pe ambele piir ti. Gnd esre gala se presarji cu piper ~i sare. Se serveste pe funduri rotund- din lemn de brad 11.1. Cotlete
4-·6

de

pore

Ia

tlgaie

eor/ue, 1 lingura untdesail 2 linguri untllra., s.ne.

se bat putin cu badtorul, se ung cu uotdelemn, se presarji cu piper si sare: dupa 10-15 rninute se pun in untura fierbinre dintr-o tigaie. Se acopera cu un capac si se lrig stropind mereu cu sosul lor. 114. Frigiirui din carne de porc

Peruru aces! preparat se taie earnea de la pulpa In felii mai grease. Se ung ell unrdelemn sau untur a se frig pe griltaruI uris II bine, cu grijadealefrigcpctoalcpa,tile. 117. Peigarui din carne de miel

Bucdtile de carne de perc taiace de rnarime ~i grosirne potrivite se ln~ira pe a andrea sau subtire din lemn, Se pun pe grjitar, deasupra cjirbunilor aprinsi, sau pe fbcnra de Ia aragaz. Trebuie avut gciji sa se :ntoardi pe roare pjirtile, p!na c.nd se frig bucatile. Dupd ce s-au fript, se adauga sate, piper si, cine dcresre. mujdei de
US!UToi.

Une!e persoane inrre buditiled .. came pun feliide slanina afumata ~i bucjiti de ceapa.

Carne de mid lara. 05 taiata. tn bural; pa.tratl"~ subri,i, sare,pipn, mujdei dr /I.Huro'. Bucatile de carne 51" ;n~ira pea andrea sau pe fTigarui din berisonre de lerrm, se ung cu putin urudelcmn 5::1.U untura, se a~ala pe grjitarul uns Ii bine lncins. Carnea se frige pe tcaee partile, invhtind user frigarile. In 10c de piitar se pot frige pe urJjiratic Ioarre viu.

liZ

S\li~e! de mie! ln ou Carne de mid (pulpa) tiiiata in de mariml' potriuitii, sate, jaina,ou,lmtura sauunt-

121. ~nite!

in ou ~ fiini

Camea se bate ell batatorul,se presara cu sare ~ipiper si se rrece prin f:tina si ou batut. Se prije~te fierbinte. 11'). Tocaniti din carne de miel

Came d~ miel ciTca 1 kg, 1 linguTa untura, 1 aapa tocata marum, 11inguTa /iiina (1[;))gura pasta dl' r01ii), sarc, piper. In untura incinsa se pune ceapa, faina ~i bucatile de came.Clnd Iaina s-a rumenit se toarnaapa cit sa accpere carnea. se adauga sarea necesara ~i piper. Dupa gust se adaugji pasta de rosii sau boia de ardei. Mlncarea se scade la sos potrivh. Une!e persoane adauba ~i 2-3 caiei de usturoi rniirunt. Se serveste cu

Carne de f-#d, pore san mid, ,are, jajnii, lou, gralim( (umde_ iemn sa/{. umurli). Carnea se raie in feIii potrivit de grease, care se bat pe ambele paqi cu rninerul unui cutir curat. Se siheaza. Se tree prinfii.ina ~i ou, apni se prajes~ in untura incin;a. Se servesc cu 0 salata la alegere, eu pireu de cattofi sau alre preparate din legume. 122. Snirel in ou I'i pesmet

C~rnea de vitel, miel sac de pore se raie in felii de grosimea degcurlui mie. Se tree prin faina, au battle, apoi prin pesmet ~i se prajesc b untdeiemn sau in unturii incinsa. Snitelele prijire in cantitate mai mare de grasime vor fi mai fragede ~i mal gustoase. Se servesc simplu, eu cancf prajlti, pireu de cartof sau ell difeehe soteur i de legume 123. MU1Chi de gratar pore lmpan:l.t Ie

Came de 'Ii#e/, pore sau mid, sere, grasime, untdd(mn, tmtura, Camea taiata. in felii maisubtiri se bate bine pe ambele paqi cu mlnerul unui cutit, se ;areaza, apci Felii!e sc tree putin prin untdelemn pentru a se fdigezi. Dupa 1-2 ore se dauprin faini si se prajesc usur pe embeIe parti Se servesc ell salata sau eu diferire preparate din legume. 44

I"'"".

1 mulchi mal mare de POTC, 100 g slanina a/umata, sare, pipa, cimbru. Muschiul curiitat se taie in 3~4 budt-i. Cu un cutit rnic de bucatarie se formeaza canale. Acestea se umplu ell fehoare de slanina afumata (cine doresre si cu felii mici de usturoi).Se asa71i. pe grnt:lrnt hine incin,. !ludt_ tile fripre pe tcate paqiie se sareaza, se presarii cu piper si

cimbru cartofi ;ere. 124. Fleid

si se servesc imediat cu pdijiti ~i salatii Ia ale-

b gdtar

Carnea taiata in Ielii potrivite se unge cu untdelemn si se p5.streazji pentru fragezire la frigider limp de 24 ore. Bucatile de carne se pun pe gratamluns ~i bine incins. Pe un jaratic viu se frig pe ambele paqi. Cind sinr gala se presarji cu sate (pi~ per). Se serveste ell salata oricruala sau alte salate la alegere 125. Ficat la griitar Ficatu] spiilar ~i sters In servet curat se taie in felii de circa 1 cm.Se tree prin untdelemn,se pun pe gratarul incins ~i se frig pe ambele parti. Se sareazii dupa Irigere Ficatul de pisari (in afari de eel de gisc5.) nu se taie in Felii,,·isefrigeimreg. 12b. Ficat prijit in tigaie

teaz-i user in forma de pftr ate (dar rara 3 se desprinde], se sarelza se frig in unturji mulra, pi,la la un gusr crocnnr. Se serveste cu rnuraruri saudiIerite sable. Pentru drum, carnea proasp)ita se s3reJ.z:i, se unge blne cu untdelemn sau graslme )i se impacheteaaa in celofan, apoi in cutii de material plastic sau de alurniniu bine inchise.Carnease pastreaza citeva ore chiar pe timp de varji. 128. Carne de pui friptii Ura
cup-

Ficatui spalat se tnie 11'1 Felii grease de un deger. Se bat purin eu minerul unui CUlit, apoi se tree prin fiina ~i se prajesc pe ambele parti in untdelemn sau in untura fierbirue. Se sareaza dupa prajlee. 127. Friptura
re,

de Tur-da
pcntrn

1 kg came de pore
Imtura

Carnea se raie grease de 11/2-2 cm, dar in :t~:tfel c.a feliile si aiba sorici, grasime ~i carne. $oriciul si carnea se cres-

1 pu;, 1 lingurii unwrli 5au 2 linguri untdelemn, tare. Bud~ile de carne taiate 1<1.ni cbeieturi se pun in cratita cu unturf [untdelemn] ;ncinsa. Se acopera cu capac ~i se inabu~a, adaugind cite pUlina apa. Cnd carnea s-a muiat se ridica capacul, focul se marelte\isecontinua frigerea de,coperit, pina cind carnea s-a rumenit. tn untura de Ia fripturii se pot prepara cartofi r u ceapa.Olingura de ceapf tocata miirunr se prajeste putin in untura incinsa, Se adauga 4 canofl fieq·i in coaja, curii\ati ~i taia\i in Ielii, II sare. Bucjitile de carne rece se pot irnnacheta in pun£;a dubla de material plastic li la Iocul de popas se vor rombina eu diferire preparate din me prcaspete, Fasole verde, vlecei, cartofi, mazarc verde etc., sau legume din eonserva. Toare legumele proaspete se pot inlocui ell legume deshidrat ate, 45

piistrate 10-15 minute intii in apa penttu a se rehidrara. 129. Pui la griitar 1 pu;, 1 lillgura Ulltura sau :1 linguri untdelemn, sare, piper. Pentru drum, puiu] sarat se ;n~ veleste in [runze de urzid sau stevie si se impacheteazii 'n celofan. Puiu! curiitat se taie in jumatati (tn lungime). Se sterge cu un server sau se zvind:. Se sireaza (cine dore~te presard si piper). Se unge bine pe toate partilccu umura sau untdelemn. Se a~aza pe gratarul una ~i bine incins ~ise frige ad! pe 0 parte, cit si pe cealalta, cu grija de a se unge mereu ell grasime. Se servesre simplu sau eu salata !a alegere. 130. Pui la gratar turoi eu mujdei de us-

supra unui jaratic foarte vlu, Se unge mereu eu unturji sau untdelemn, Clnd carnea esre moale nu se mai unge. Frige., rea continua pinadud puiul s-a rumenit. Se serveste cu cartofi prajiti, mujdei de usruroi si a salad, dup I gust. 132. Cirnaj! eartofi afumati cu pireu de

Cirnatii afumati se spaJa bine si se a!;<lZa intregi intr-o crutitiL Se acoperf cu apa rece si se fierb pina scade apa. Se taie in buciiti potrivite ~i se servesc cu pireu dceartofisau cu tocanji de legume, cri cu alt preparat de legume Ia minut. 133. Cirnati afumali Herti

Se preparii Ia Fel ca retera de mal sus, cu deosebirea dl,indecursul Irigerii, pe llnga ungerea eu griisime se mai unge 5i cu mujdei de usturoi. Pentru servit se mai adaugji separat c cantilate de mujdei servit in farfurie adincii. Puiul la grarar nu se taie cu cutirul, ci sc rupebuditi ell mln a. 131. Pui la frigare / pni, san, untura sau ulltdrlemn, mujdd de usturoi. Puiul curdrat si sarat se rrece pril'! fligare ~i se leaga h cele doua capete, ca sa diminabinc Fixat. Frigarea se invine;t~ dea-

Ctrnarii se spala bine In apa dlduTa. Se pun [1'1 apa clocotita ii se flerb ca sa se inmoaie. Se servesc simplu sau cu muslat. Pentru drum, dupa rjicire se ambal~az.a in celofan ~i poi a in punga de material plastic. Clmarii fierti se pot combina cu o conserva, de exemplu tocnnd de legume sau alte soteuri de legume 134. Cirnarl eatic afuma~i frip~i pe ji:-

o htnie pergament se unge ell umurii sau untde!emn ~i se lrnpjitureste In doua sau in trei. In aceastii hlrtle se tnvelesc bucalile de cirnaji afumati, in asa rei ca cele doua capete sa fie Fcane bine acoperire. In conrinuare, bucitile de c'rnati se in-

46

velesc in mai multe hirrii de aiar, dar rot acope ri'te blne la cele doua capete. Cirnatiiinveliti se pun pe un jaratic viu. Se intorc mereu pe reate paIiile pin! cind s-au fript, Se scot apoi cu grij::i hirriile si roeser-

sarea necesara. Se acopera eratip cu un capac si se flerbe inabu~it, pina dnd stnt gata carrofii. Carrofii se por inlocui cu rnaZJre verde cnnservata, 139. Cabanos prajit cu oua

135. Panzer priijit Felii!e de parizer se CUrala de pielita. Marginile se cresteazii putin cu cutitul din disranta in disranra. Se prajesc pe ambele parti in unturji incinsa. 136. Par-izer in ou Fcliile CUr3.1ate de pieli{.i, se cresteaza putin pe margini cu uri cutit. Se tree prin faina se priijesc in in-

200 g cabanas, 4-5 oua, 11ingurita unturii, laTe. Cnbanosul spalat si sters cu un server cur at se taie in felii potrivite. Se pur, Inrr-o tigaie ell unrura fierbinte sa Sf prajeasdi. Se tcarnji oufle batute cu furculita ~i se amestecji U~OI pina ,ccoaguleaz.a. Se serveste imediat simplu, cu salata Ia alegere sau raruri. 140. Crenvursti
ell

ccap I

117. Paeizee 10 ou

fi pesmet

Feliile curiitate de pielila, crestate pe rnargini cu un CUlit,se tree prin [;Iina, ou ~i pesmet foane fin si se prajesc pe ambel~ paq·i in untura. 138. Cebanos cu cartofi

8 bucati cabanos (circa JOO g), 1 ceapa tajala marunt, 4cartofj mari, 11i/Jgurii untura, 1 vir! de cut'/ boia, sere, Ceapa se prajeste in untura fleebinte, Clnd s-a rumenit, se pune boiaua, se amesrecji blne si se ~dauga cartofii curjitati de eoaja si taiati in cuburj porrivit de Illari. Ctnd cartofii SiLl! pe jllmiitate fierri se adaugacabanosui tiliar in buca\i, precum ~i

1 lingura 1 vlrf de [Ulit sarc, Ceapa taiata mjirunt se inabu~a in untura. Cinds-arumenit,seadauga bolaua ~icrcnvursrii curarati de pieliia si taja~ in Felii piezise, grease de un deget. Peste ei se toarni apii caldutisa-i acopere, adaugind ~i saeea. Se fierb acoperiti ell capac. Cind a sciizut apa Ia 50S potrivit, mincarea esce gara. Se servesre cu pireu de cartofi sau cu un adaos de macaroane. 2

6 perecb;

ape

141. Polonez

sau favorit

ell ceapa 1
1

400 g pnlrmez jau
lirlgurCi un/ura,

virl

de cutit

favorit, 1 cepe mari, poia, sare.

Ceapa eur.itata ~itaiata mdrunt se inabuj3 in unturji, Ctnd s-a rumenit, se adauga boiaua ~i imediat rnezelurile curjirare de pieli1;3 si taiate in felii petri vir de subtiri. Dupa 2-} minute se rcarna apa de sa Ie acopere si se adauga sare. Se acoperji ell capac si se perbe incet pini seade la 50S potrivlr. SI': serveste cu cartafi Fierti nltur, pirell, adacs de diferite Hi-

143. Todni~a 100 g

din afurnaturi

,lanina

afumatii., I

1 aapa boia

141. Mincarid din mezelur i (parizer, favorit, polonezvclmfclor) 400 g ml'u/uy; difl'r;u. Ta umuTa sau 2 [inguT' lemn, 2 ape meri, 1 virl de cufit boia, 1-2 ardei grail sau Ceapa taiata miirunt se inabu~a in grasimea incinsa. Cind s-a rurnenir 51': adauga bojaua. Imediat 51': pun mezelurile curatate de pielitii ji taiate in Ielii pieaise. Se adanga un pahar cu apa si acoperire cu un capac 5e fierb to minute, sa scadii. Se servesre simplu, cu 0 salarji ]a alegere, ell mamiligu1;i sau cu adaos de paste Hinoase ~i 0 salara:laa\egere. Vara,un ardei gras sau un gogoear taiat in Ielii suhtiri ~i addugat acestui preparat In timpul fierberii va daun gus!foarte pEicut.

51iininatiiiatiinGuciitelesefr;ge inl(-o efatila, apoi se adauga ceapa 1i 51': inabu~:i plna 5~ rumeneste. 5~ pune afum5.lura diata in bucati porrivirer Se aell apii 1; se inabll~a pina carnea s-a rnuint. Dad estc necesar se adaugii ~i sare. Se recom.lnd.'i ca hl1caliledec~rne ,.:;: se desareze inainte de a le prepara. La sfir~it se adauga fiiina desfacuta cu 3 linguri de apa ~i se lasa sa mai dea cireva clocote. 5e serveste cu mamaligu~a sau cu pjine 144. Fierberea erenvuqtiloT

Crenvuqtii se pun b. foe in eratlla cu apa reee. lntrucit in decursul fierberii i~imiiresc vnlumul, apa sa fie in cantitate suficienta. Fierberea sa se facii la un foe putrivit, farli clocore prea dese. Se servesc eu mustar sau cu hrean ras. Acesra se poate transporta in punga de material plastic sau preparar ell otet in alr vas inchis

48

Supe la minut

145. Supa de zar zavat

"Supco·

Din legumele avute la dispozilie (morcov, phrunjel, fasole verde, ma.zare vcrde,cartofi,ardei gra~i sal! gogosarl], cura~a-

::' i~ii:;alnd~:l!~i:~U ~~u;!::~fi:~~
rata, impreuna cu supa de zaraavat ,,5upco·, preparatji dupa indica\ii,seobtine0 supa de aarzavat Icarte gustoasa. Sefiero 5 minute. Legurnele proaspetc se pot lnlocui ell legume desnidra-

~itaiafi in cubu,;, 1 lingura d! Ullt (ulliura sau 2 lingu,! unl· delcmn], sare, roemual 21inguri smlnt;na, vudeata. Cartofii Sf Iierb in apa necesara pentru 4 perscane. Ciod sinr fierri mai rnult dedt pe jumiitate se adauga rOjiile si sarea necesara. Supa impreuni cu legurnele de mai sus fiene (om pier se servest ell verdeatji si ,mintina. In loc de rosii ccnservate se pot 'inrrebuinta 1-2 linguri pasta de rosii mazdre verde (con-

141). Supa de ciuperci

"Supco"

La supa ell ciuperci,preparata dupa indicariile date pe plic, se pot adiuga citeva ciuperci curatate, sp51ate bine, taiue in felii subtiri ~i Fiene in api sarata. Pentru un gust mai bun se adauga ~i apa In care au fiert. Uneori in loc de ciuperci Herre iC pot servi cruroane de franzela sau pline prijiti ~i tiiate in cuburi rnici.

148. Supa de serva)
1

1 borcan eu 5-6 ro~ii censer-oate, J cartali cu,atati d~ cQaia

cutie mica de maZaTe verde, J mOTtov, 1 piilrunja, 1 ling!"" d~ aapa ciiiatii marum, I /iJlguTli de ullt (UnIMa) sau J lillgur; de U/lldelemll, 4 celli de apa, tare, verdea.ra. Morccvul ~i p;itrunjelul, curfi\J.\; si taia!"; in patrale\e miei, se Inabuja inu-una din grasimile amintite mai sus, adaugind mereu cite pUlina apa fierbinte. Acest«t zarzavat fiertmai mulr dectr pe jum:hate i se adauga maziirea din eonserva spalata in pll~in1i apa, complctind ell restul de apa ~i ate necesarii. God s

"

lcgumele sint fierre se adallga verdeara si, eventual, crutoane de franzela S:l.U piine prajit1i. 149. SUp.l de cartofi 4 carro/i.
I mOTCOV,

152. Bors cu carne "Supco" Se preparji borsul dupa indicatiile date pe plic. ACCSIuibors i se pot adiuga, dupii posibilitali, ~i alte legume (I morcov, 1 parrunjel, 1 cartof, 1 ardei gras sau gogcsar, eventual varza alba etc.} curiitare ~i[aiate cubulere sau fidduta, apoi Ilene in apji clocotirji si putin sarati. S. mai da in citeva clccote impreuna cu zeama if} care au fiert ~i se serveste cu verdeata tocard marunt 1-3 rosii (taiate in felii) sau 1 lingurf pasta de rosii vor da acestui preparat un gust ~i ai m pEieut. 153. Ciorba din conserva uscati cu CO$ti{a de Iascle

eu mcrccvl

de miirime porrivirii, I piimmid, ! lingurZi aapii taiata miirunt, 1 Zingurii wllurii $<I" J Zi>lguri. umdelemn, 4 a~ti ap"ii, sarc, ve1dealii, eventllal smlntlna 2 lingur;. Mcrcovul si patTunjelul. curalati ~i taia,i in cuburi mai mici, impreund cu ceapa se inabu~a h unturji san unrdelemn, adau~;~d cltc putin.l ilpa fierbime. La acest zarzavat fier r mai mult decit pejumfita re se adauga cattofii cura\ali ~i t.lia\i in cuburi potrivir de mari ~isarea necesara. Vara sc POt ad5.uga uri ardei gr as sau gogosar ~i 1-2 rcsii taiare in felii subtiri. [nainte de a servi se adauga verdeata si, eventual, srnlntina. 150. Supi de zmcuri J afti mari de zmeurii, 1 ~ea~cii mare zahar ros sau pudrii. Zmcuea sc. nlcge, se spa\a ~isc zvint1:i. Se amestecd cu zahjirul si se pameaza -Ia rece rirnp de 3-4 ore. tn accst umpv prin tcpirea zaharului se extruge ~i sucu]. Tcrul se toarnfi inrr-un tifan ~i se srcarce bine. Se rnai pastrea:di la rece clteva are. Se serveste simplu sau eu un adaos de crez Iierr. 1S1. Supd de coacjze Se prepard mai sus. (s[rugurafi)sau de

1 curie de fasole «scata (IICO,riF"'-, 1 »ro-ccv, I pJ./TliIljd,Jlinguri umdelenm, I [ingllriiceapii !Ocala marum, 1 linguTa pa5/ii de rolii, 4 ce~ri de apa, sare. Ceapa ;mpreu.~a cu legumele cudpre ii taiatc in palra~e:e mici [sau legume deshidratatcj se dlese, iar peste ele se coama apa fierbinte. Clnd iegumelesb:iierte se adaugii Fasolea ~i costita taiata in pauu felii, paola de rosii, sa.rea necesarii ~i verdeara tocata. Dupii ctteva clocote se servesre. 154. Gula~ "Supca" 1 pacher gulai ,,5upco", t lingurii unrUT;; ,au 2 linguri uutdc[emJ1, 1 [ii1guri; aapii taiala marum, ardei gral sau gogoiar, 4 caT/o/i,sare.

la Iel co. reteta

Inu-o cratita sau ceaun se caIesre ceapa In unrura sau untdelemn, adfiugind cartofii curjitati de coaja si taiati in cuburi , Se inabu~i putin, apoi se toamji conrinutul pachetului de gulas, adaugied apa necesarii. Sefierbe pina ctnd cartofii stru gata. Vara, odara cu canofii,se pot adauga 1-2 ardei grasi sat! gogosaei tiia~i in felii. Ardeiul sau gogosarul proaspar se poate inlocui cu ardei sau gogosar deshidratar, 155. Gula~ (sau mlncare) de pore (conserva) cu carne

para ~i din .. 00 g diad in buca\Ci si preuna cu untura, iaua. Cartofii se nea nproape fiarta.

carne de pore inabu~ita hceapa si boadaugalacar-

156. Supa de pasdre "Supco" Se fierbe supa dupii indicatijle date pe plic. Separat se flerbe in apa putin sarata zarz.avat proaspit (morcov, patrunjel, \Celina). curiijat ~i taiat tn cubuleie (sa\! deshidraret). Se adauga Ia supii lmpreuna cu zeama In care au fiert. Un gust placur se poate da acestei supe ~dangind citeva ciucuratare, spalate bine ~i in apa ciocctira cu pu\ioa sare; din zeama In care au fierr ciupercile se pune numai o camitate midi. 157. Supf de paste fainoase"Supco" Se Iierbe in apa purin sarari un mcrcov, U1 patrunjel ~i0 jumatatc de "\elina curiitare ~i tiiiate cubuleje [sau legume deshidratatc). Sc adauI!;3 con,inulUI di n plic ~ se rnai Beebe impreunfi clteva minute 158. Supa de vita "Supco" supa, dad. este necesar, poate completa cu paste [ainoase sau cu legume ca la reteta precedents.
se

In sue pTopnu, san; "Uara 1-1 ardei grasi wrdeapi. dintr_un ceaun se caleste ceapa. apoi se adauga boiaua,cJ.rtofii curapq:i de coaja ~itaiati in cuburi po-rivite si se inabujJ. Se tcarua apa penrru .. ponii de supji , adaugind ii sarea necesarii. Cartofilorfien;:iliseadaugaearneadin conserva, se mai potrive11egustu! si dupa citeva minute de fierbere se serveste. Ardeiul sau gogOlaru\diatin felii subriri se adallga odata cu cartofii. Aceasta rnlncare se poate prepore

Aceasta

Mincaruri

din conserve

159. Mincare de madre verde carne In sue propriu

cu

161. Mineare de carne fripta

fasole

verde

eu

I cuti~ carne in sue propriu, 1 cutie de 1/2 kg mazlm,llingura untuTa, 1 l<ngur#a pasta. de TNii, tare, verdeata. Mazarea din conserva, ,palata bine in apa rece, se inabu~a In untura incima. Cnd boabele slrn moi, se adauga carnca din conservii, Impr~una CUSlJCU! propriu, pasta de rosii si verdeaDad esre necesar Sf mai pUlina apa. Se condlmenreazii dupa gust si se lasa m'incarea sa seada [a sos petrivito

1 lingurita buca~i d~ carne /ripta Ceapa tocara martlnt se caleste intr-o cratita. Se adauga faina se eu putina apd, de a semene a de carne Iripta, ~i se da: citeva clocote, Fasolea verde se pune fara apa in care a fast conservata. Pasta de rosii se dizolva eu atita apa cit sa acopere Iasolea. Se presa.ra ell verdeala ~i se scade la sos potrivit.

ii'

160. Mtecare de fasole verde cu carDe de pore 1 cutie de 1/2 kg in bltlion de rcsii, 'asole
1

162. Mincilre

de carat

cu car[ofi

-ocrde {inguTa un-

sue proprLU sare, verdMtti. Ceapa se dile~re in untura incinsa. Se adauga Iasoles. Dupa clreva minute se pune ~icamea si, amestecatii user, se flerbe lrnpreuna cu verdeata. Se scade la sos potrivir.

1 curie conserve de carne In sue aapa, 1 lingura und~ cutit boia, 1-] Sal; gogofari (dac4 2 ro~ii, 4 cartcii de pMrivita, san. Ceapa se dile~te in untura incinsii. Se adauga boiaua, cartofii euritali ~i taia~i in budd patrate, ardeii curiitati de seminre, diali rotund, rosiile raiaie 'in btlca~i ti sarea necesara, Se umple cu apa fierbinte cit

,a

se acopere, Se fierb incet si inabush. Clnd canofii sint aproape Iierri, Ii se adauga carnea. Se O1mested usee ~i se fierb putin sa seada 101 50S pouivit. Se servene simplu sau eu 0 l>alalii. 163. Dovlecei
cu

dea\i,

se va

da un

gust

pla-

165. Ghiveci

in ulei eu carne

carne

1 curie de dovfeui, 1 (ulie de came In suc propriu, 1 lingura u!1lurt"; sa,. 1 fingliTi umddemn, 1-2 iinguri pasta de rosii, saTe, verdrata, 1 ceapa. Ceapa taiui mirum se cileltC in untura incinsa. Se adaaga dovleceii, pasta de rcsii diluata cu 3 lingu ri de apa rece, carnea din conserva impreunii cu sucul propriu: daca eSIC necesar, jlu\ina apa si condimente dupa gUS!. Mlncarea se scade 1.1 sos pornvito 164. Devlecel penrru gitit in bulion, cu carne de pore ln sue propriu 1 lingura
I,·"I:./,·:rmll,
lr ...

1 cutie de 1/1 kg ghive,i /" ,,_ hi, 1 cutie de carne in sue propriu, 1 lingura unrddemn, 1 [ingura eeapa loeata mllTl<III, 1 cartoji mari C;Jratafi de collia fi taiar, in cubuTi mai mid, tare, Ceapa 51! cile~te in untdelemnul incins, Se adauga car tofii si se acoperii cu apa calduti. Clnd sint fierri, so adauga carnea impreunf ell sucul propria, gbiveciul din ccnserva ~i sarea necesara. Amesrecat usor se seade la sos potrivit. 166. Ghiveci in ulei ell peste marl-

giiri,

'/1

Un/UTa seu 1 linguTi ! curie dovlecei penbl,[;on, 1 CC<1.pii.mi-

ca, 1 lingura pasta de To,ii, sare, -:Jerdeafa, 1 cutie de Carne de pore til lU," propria. Intr-o craticioadi. cu untura sau unrdelcmn incins $I! dilqte ceapa. In aceeasi crarila se a~azi un rind de dovlecei, altul de carne, urmlnd a se termim deasupra cu carne ~i sucul de la carne; pasta de rosii se desface cu atita api rece (ad?iugind si sarea nccesara) cit sa accpere mincarea. Se hsa sa seada la foe pctrivit. Adiugind ~i ver-

1 cetie ghiveci in uhi, 1 cUlie pqte in sos tornal, sare Ghiveciul din cutie se scurge de zearna in care a fost conservat. Se pune in farfuria de servit si se amesrecii user eu sosul ~ipe~. tele din ccnserva. Dupj gust se adallga uleiul sau zeama de la ghiveci. Se servesre ieee. 167. Ghiveci fr-iprur-i in ulei cu rcstur! de

Chiveciul impfeuna cu resrurile de carne fripla se pun in erali· cioara. Dupii 5-10 minute de re!ncilzire se servese simplu sau cu mimaliguta. 168. Carne tetlc de pore ~n scs alb die.

Aces! preparat incilzit In eheva clocote se poate servi cu aiferi-

51

re paste f1iinO:lS~; rnelcisori, rnaearO:lneetc., sau g1illljtc de Hiinit [vezi ecese preparat I" reteta Paprien~ de pui ell sminlin5:). 169. PapL'iea1 de pui ell smintina P:lpriea~ul de pui ell smintini lndlzit (in cheva clocore] se poate servi ell roccaroane, melcisori sou ahe paste f5.inoa~e sau ell g5.!lI~le de Hina. Galufre de laina; 2 Qua, 1 lingura unt: sau m4rg'lTinii; se :1mestecii intr-o £arrurie :ldindi, adiugind fiiin5. cit va cllprinde pentru obriaerea unui aluar mai moale [asemenea unei mama:Jigi pripite), a&'iugind ~i sarea necesua. ell ajurorul unci lingurije muiate in :lpa doeotita ii sarata se scot' gal11~tele si se Herb In :leComa apa 10-15 minute. Fiene se scurg si se adauga la papricasul de pui eu smintina. Aceste gilu~te se pot servi la urmdtoarele conserve: papricas din carne de vita, tocanile, gulas sau alte preparaee din carne serviec cu 50S. 170. Pui ell malare
1 pui, 1 linguri umura f4U J de untdehmn, 1 lingura ceapa toeala marum, 1 cUlie con,erua de malaTe, 1 lingura faina, sare, mzrar, piilrun;d ver~ torat. Buca\ile de pui se prjijesc in untura ineinsa. Cind sint gata sescotpefarfurie.Inunturaramas;;: se ;n;;:b(\~ii mazarea seuna de zeama In care a fest censervata, adaugind putlna api. Se

pun buciinle de carne, faina dcsfacutii cu putina apa, sare ~i verdeato. dupa gust. Acoperitji ell capac se scade la Ioc potrivir. In loc de faina se pome ad;iuga pasta de rosii ~i. dupa gust, usturoi tocat sau putin 7_ahar. Pentru lunr I~ drum, buditile de carne se prfjesc ncasa. Reel, inainre de plecare se lmpacheteaza in celofan. 171. Pui ell Iascle verde

1 pui, I Ijngura umura, 1 lingura aapii tai~la marum, 1 cutie la:;ole verde, 1 lingura liii'la, 1 Zinguri p~>ta de rosii, sare, vcrdeat;l. Bucjitile de carne se prajesc in unturii. Se scot pe [arfurie. untura ramasi se pune fliina ~i se ciilesre putin. Se adaugji ceepa. Clnd aceasra esre rumenii, se sringe cu dOlla cesti de apa. Se da in citeva clocote, apoi se adauga bucatile de carne, sarea si verdeata dupa gust. Acoperit, se scade incet la foe petri-

rn

vito

Ca semlpreparat, carnea rece, lnainte de plecare pacheteazji incelofan. 172. Pui eu ciuperci

prajidi, se im-

{conservd)

Acesr preparat reinrjilzir ~i fierr in citeva clcccte se poate servi simplu, cu mamaligula sau cu 0 garnitura de paste fainoase. 173. $unca sau muschi propriu (eonservi) file in sue

Conserva se ;ndllze~te ii se poare servi cu un sos de rosii ~i 0

garnilud Faincase. 174. Tocanf ochiuri

de ore t: sau alte paste

de legume

en carne san

Acest preparnt se poatc servi reee sau indlzit. Se rccornandf sa se fiarba in cheva clocotc, ;mpreunii cu 0 jumat3te de ce3~ca de apji. Se servcste sirnplu sau cu un adnos de carne (cirn:tti. cabanos, polonez, debrctin sau a!t5. carne ccnscrvarit pdijid ~: pus5. in untura, in borcane de material plastic). D~ asernenea ochiurile de cua Herre sau prajite se asociazfi bine cu acesr aliment. 175. limb.i
CoOSC(Va

2-) minute. S~pot servi simplu sau cu mustar. II, Se mni pot prepar a In Ielul ur-nator: tlinguraUn1urasau 2 linguri untdelemn se pun in 1;gnie sau cr a titji. Gnd este in(insa se adauga 2 cepe laiat~ marant ~i se inabu~a. Dupa posibilitate se condimentea:za cu putinji boia de ardei, apoi se adauga t lingurii pasta de ro~ii 'il cirnac;ori; intregi S:lU taia\; in Ielii potrivite. Peste acestia se toama putinii apa !ji <1daugind sarea necesnrii se lasa sa scada la 50S por-ivir. Se servesc simplu sau cu salata ~i mamali1711. Cirnati eu Iasele verde se neSe s~

de pore

in sos de

rOjii

indlzita Sf poate servi simplu sau cu cartcfi Iierri in apii sar;1.ta, cu paste n;inoase, rnelcisori, macarcane, garnitl.!ra de orez, galu~te de faina. Pent ru aceastd reteta vezi Papricas de pui cu smintina. 17b. Limba eu masline Conserve se serveste reet sau iodl'lita. Maslinele se PO[ servi separat ca aperitiv. Limbs, impreuna ell soml in care .1 Iosr conservata si cu 0 mica cantitate de apa se fierb in clreva clocote. Se servesre simplu, eu pireu de cartofi sau pam Hi-

Continutul acesrui preparat pune in rigaie, ia r dadi eue cesar se adau:;a patina apa. mai fierbe 4-5 minute $i servesre sjmpju 179. Cirnati verde Debreein eu

mniire

177. Cirnaciori

aper itiv in sarnmur I

T, CimJiciorii se SCl')t din curia de conservii ~i intr-o mai midi cantitatc de apa cloce!ita se fieTb

Debretinii euratati de pielire si taial; in Felii rntunde se pun in rigaie, iar peste ei se loarni ap;5. rere cit sa se accpere de doua degere: se adauga 0 linguri de unturii si se lasa sa fiarba pina dnd apa a schut ~i a ramas uritura. In aceasdi unrurase pune ma:zarea (£ala apa din censer\'a). Dupii eheva minute de inabusire se pre sara 0 linguta rlsa de faina; se amesteea bine si se adauga apa cit sa se :1COpere, precurn $i sarea necesarji 'ii bucatile de cirnari. Se Iierb ,mpreuna la foe potrivit, pina scadesosul.

Pregiitu-e«

pe loe a v inut ul ui

Animalele si pasarile salbatice sint vinare pentru gustul deosebir al camii, care, preparata in mod corespunzator, satisface cele mai rafinate gusturi culinarc. De cele mai multe on, vinatorii amatori i~i prepara singuri mincarea la tara locului. Unii sinr de parere vinatul trebuie preparat cit mai proaspat, iar alrii numai dupa 0 perioada mai mare de fezandarc (fragezire). Carnea de vinar este In general mai tare, 1m3 dupa ce este pastrata un timp oarecare 10 marinara sau in alte condirii, pc care Ie vom arara, devine mai moale. Marinarea carnii poate s:t dureze 2 ore sau 8 aile, dupa cum este vinarul sau dupa cum vrem sa preparam bucatele. Uneori excursia este de scuna durata sau vinatul este mare si nu poate fi consumat In inrregime. El este pastrat prin marinarc sau prin alte metode. Carnea de vinar are uncori un gust prca concentrat de balta (gisca si rata salbatica), sau de ra;;ioa (cocos de munte), care prin marinare dispare user. Cel mai simplu miiloc de inlarurare a mirosului specific sau neplacut este pasrrarea un timp relativ scurt (1/2o-ra) a camii in apa reee indoita eu oter. Carnea pastrata 2-3 ore in apa indoira eu otet poate fi ccnsiderata ea marinara si se poate prepara in toate Felurile. Se recomanda CJ. pentru camea care nu a fosr pastrata in marinara sau esce dnaril sa se foloseasca la prepararea mincarurilor 0 marinara faeuta separat. Carnea de vinar cu P~lr se taie in bucati rnai mari si se rnarineaza dupa ce a fost cllra~ata de pielire, par, Singe Inchegat, grasime si a fost spa lara 1'0 mai multe ape. Orice carne de vinar po ate fi pasurata rua i mult timp asrfel: se sterge bine carnca eu 0 drpa curata si uscata, apoi se freaca peste tot ell boabe de brad (ienupar) zdrobitc $i amestecare eu purina sare: se a$aZa dupa aceea intr-un vas de paminr (sau cratita smaltuira), presarind printre bucatile de carne foi de dafin si cimbru; sc acopera eu un capac de lemn presat de 0 piatra.

ca

ca

56

Din doua In doua aile carnea trebuie intoa.rsa. Vinatul cu pene se pastreaza in penele lui, dar i se SCOt intestinele si maruntaiele (cu exceptia sitarilor ~i becarelor). Cu 0 cirpa curatii si uscata se srerge pe dinjiuntru ~j se umple interiorul cu foi de dafin, fire de cimbru, boabe de piper. In Jipsa se pot Iolosi crengute de brad sau urzici. Se invelestc apoi in servcte sau cirpe uscate si Sf tine la rece, .arirnat de ceva, 1-2 zile. Camea se fragezeste. Vinatul cu pene se opareste numai dopa ce a fest smuls de pene. Se lasa sa se zvinte bine, apoi se rrece printr-o Hacara de spin ~ila urma se spala in mai multe ape. Unele pasari saibarice se pastreaza citeva zile, ingropate la 1/2 m in pamint, dupa ce au fast curarate de intestine (cocosul de munte s.a.). De asemenea sint pasari care se prepara numai dupa ce li s-a jumulit pielea (dropia, cocosul de munte, lisita etc.). Este binc de retinue faptul ca multe pasari pot fi preparate imediat (scurzii. graurii, mierIele, grangurii, ga:inu~ellede balta, vrabiile s.e.) si chiar se impune, cum este cazul cu prepelitele. Mincirurile din carne de vinat se pre para cu rnulte condimcnre, care nu trebuie sa lipseasca din bucataria vinatorului.
Li,ta compled
Saee

de alimente

pentru prepaeatele

din vinat

Piper Fci de dafin Ci-nbru Icnibahar Mustar
OWt

Sare de Hmiie (lam;i) Usturoi deshidratate (ceapa, morcov, ciuperci, leustean, patrunjel verde]

Frnnz c de vi~a Vin alb (ne!;ru) Coniac Ulei (untura, unt) Slanina afurnata Faina Orez Pesmer Lapre praf Pasta de rosii

oes

U!tensile

,i alre obiccte specifice buciitariei

vlnatorului

Ceaun Crati\,a sma!\'llita (00.1;[ de pamint) Tigaie Frigare (frigari) Servere din plnza [cirpe]

Batator de carne Sfoara Hirtie pergaminara Sugariva Spirt (cubud)

57

Preparate din vinat
1BO. Marinate 1. 200 ml li/Jguri 1 felit pentru
Ilpli,

ell

par

vlnac 200 ml vin, 5

doit cu apa. Se sareazii. Dupd ce a Iieu acoperit circa 10 minute, 5e ia de pf foe si se !asa sa se race<l!ca, apoi 5e toarnji peste vinat, Dlipa citeva ore, cornea fi preparata in diferite 181. Ciorbji de icpure 500 g carne de VI<_ e(if' de III git, ml vin l1cgm "II< lOO viII alb Ii 100 1111 de ie pure, 200 g mOTtOv,. g (tap", 1 leiie d, ie/ina, 50 g orcz, sare, pa_ trunje/ piper bru, eoaja la Ifz Carnea se pune la fiert in apa cu sare. Dad 51' folose~{e vin alb se pune intii in vin, apoi se adauga. apa si singele si se fierbe. In timpu! fierberii, spurna 5e ia cu 0 lingura. Se adauga zarzavntul Yaiat rnarunt, apoi cimbrul, orezul, piperul ~i coaja rasa. de lam!ie. In cazul ca se Iolcsege yin negru, se adauga. si acesta b. urm1i, ~poi sc mal fierbe pina este gala. Dupa gust se aclauga pUtina grasime. Se serveste cu pitrunjel verde tai.u marunt. 182. Ciorbi de dprioui

Zarzavatul se taie Ielii, iar usturoiul se curala si 5e pune la fien in apa cu restul de (0(\dimenre. Dupa ce l ficrr citeva clocote se adaugji vinul, oterul si sarea. Se lasii sa se apoi se toarna peste carnea vtnat. Se marineaz a eel putin 24 are. ll, 200 mi otes di/uar eu pu1 lingura untdelenlll, citeva de marcov, dtc~'a feli; de aapii, 1 fir de cisnbre, duva jir~ de patrunjel verde, 1 joair de dllfin, dteva boabe d( piper, putinii san. Se fierbe rn arinata ~i dupii ee s-a raclt se tcamii peste carnea de vinat, Dad: nu esre aceperidi eu z~ama, Carne" rrebuie intoarsd mai des penrru a se pitrunde. Aeeasta rnarinata are efecc asupra vlnatului ~i dupa citevg are, insa v inatul pcate f pasrrat astfel si ctreva zile.
riila

Ill. 1 morcov, 1 telillii, 1 piitlunjd, 1 aapa, O~([ Ii apa III eamitii{i egale, 1 de dillin, eiteva baabc piper, sere, putin unt. Zarzavatul curjitar se raie marUnt ~i se inabu~a in unto Se adaug5. piperul li foaia de dafin, apoi se toarnii otetul In-

500 g came de ciipTioaTa (git ;i piept), 1 ceapa, 1 morcov, 1 patTunjd, 50 g orez, lou, 50 g untura, putin lapre, fain", zeama de la 0 Iamlie sau san de lam;;e, parTUJljel verde, sare Camel tai:l.ta bucati se pune la Iiert. Dupa ce se ia spuma se

58

ndauga ceapa diiadi rniirunr. Zarznvatul curiijar ~i dial marunt se tnabu~;;: in untura [sau alta grasime) ~i se cind carnea este nproape Dupa 20 minute sc pune si orezul fiert

La urma se preverde l3:i,\I mii-

lesre de asemene a in untdelemn, se adauga fainasi se stinge cu apa in care s-a diJu:tt pels!a de rosii. Se adauga ~i condimcntele si sc Fierbe circa 1/2 sc tcarna peste carne;'! ~i se fierbe in continuare la foe potrivir plna se inmoaie carnea. Se potrivestc nusrul cu yin, zeama de liimiie sau zeama de la rnarinata. Mincare.i trebuie sa fie scazuta bine. Se serveste

185. Iepure cu 183. Iepure [a frigare

50S

alb

Carnea de iepure prOaSpala sau marinata se curiifl de pielitji, apoi se impanena cu slanina ca un mozaic. Dupa gust se poate adauga si usturoi pisar. Pulpele se ieaga eu 0 sforieid ~i se atima carnea la frlgare. Se are griji ca mereu sa se ungi cu unt sau cu zeamji de Jamiie si untdelemn. 184. Marinata de iepure

de mllapte, apa sau uamii de came. In timp ce se Feige iepurele Ia friliare, dedesubt se aduna sosul care se scurge continue. Acesr sos se subliaza cu apa sau zearna de came ~i se da in fiert. Se adauga laprele amestecat eu Llina ~ise fierbe in citeva clocote. Cu acest sos se acoperii friptura taiata felii ~i se serveste, Dupf gust, scsul se poate acri cu zeamji de Ja marinata. 186. Paprlcas de Iepure

1 kg came de iepure, 2 cepe, I morco~" 1 /e/ie d~ fe/ina, 1 paharel cu vin sau zeama de la o tamtie, 1 de r01ii, piper, sarc, ] ,ill, umdelemll. Carnes taiata budti se dlle$te In untdelemn si se senate imr-n alti crati~a, Zarzavatul curiitat si taiar in Ielii subtirj se cii-

800 g carne de iepure, )-4 cepe, 3-4 linguri de smlntlna, 2 linguri de untura, uami:1 de lamiie, boia de ardei, sarc, Se alege carnea pentru papricas (coaste, picioare dinairne, maruntaie] ~i se marineaza 24 de ore, Ceapa diato. felii se rumenelte in unturi, se adauga boiaua de ardei, carnea diad li sarea: se accperii si se

59

pina seade zeama lasata de carne, Se pune apa ci:t sa acopere carnea ~i se Ilerbe inihu~it. Cind camea este moale se adauga smintina si se acreste dup;t gust eu zeama de Jamiie. Se serveste cu galu~te de faina sau alte paste ni:inoase. 187. Iepure eu eiuperei JOO g uscate,

189. Snitel

de dprioarii

800 g carne dt: iepure, ciupt:rcl proas peie sau
I

Dintr-o pulpa de caprioara se taie felii grease de un degcr si se hat eu batatowl de carne. Sc sarcaza ~i se pipcreaza, apoi se tree prin fiina, ou si pesmet, la fel ca orice alt snitel. In rigaie se infierbind untdelemn amestecar cu unt sau unturji ~i se prajese ~nilelele pe ambele parti. Se servesc cu 0 gamiturji de legume. 190. Ficat de dprioara

se rumeneste in grasime, se adauga reapa diiata marunt, apci faina ii se snnge cu zeama de [a marinala. Se roarnji vinul si apa necesard pentru fierberea camii. Se siireazii, Focul rrebuie sa fie potrivir, ca sosul sa scada Incet. Cu circa 15 minute lnalnre de a fi gara carnea se adauga ciupercile curiitate si taiate felii. Ciu percile uscate vor fi intli inmuiate in apa, 188. Cotlete
4

Ficarul se taie felii grease de un deger ~idtlpa ce se tree prin fliina se prajesc in unt sau uritura, apoi se sarcaza ~i pipe. reazji, Se serveste cu Eefii de ceapa prajidi sau cu un 50S par at din scsul in care s-a ficatul, amestecat cu }-4 guri de lapre, 0 lingudi otet ~i ceapa prajicl separat. Dupa ce sosul da lntr-un clocot, se toarni pesre Ficsr. 191. Pulpi de dprioara eu sos

de ciiprioara 1 kg pulpa dr 100 g s/(inina, 2-3 cepe l p?itru'ljd, 1 pabar de VIII alb 1 lingura de faina. 1 ]11 e.-afC" de apa, piper, 'cl)"~, u.nt (cluperci], Carnea se leaga eli 0 sforicica ~i se pune in cratitji impreuna co ceapa si piitrunjelul curiitate ~itaiate felii, slanina ,a,ara rna· runt ~i putin unto Se rumeneste rotul, apoi se adauga Faina care de asemenea St rumene~re stinge cu vin ~i cu Se adauga piperul, sarea dati

cotlete, 1 lingura de xmdelrmn, 1 [ingura dt Ullt, sarc, Cotlerele ptoaspete de caprionra se bat user cu baratorul de carne, apoi se frig pe arnaele pari-: in rigaie, unde au fosr mai Intii 'incinse untul si unrdelemnul. Se servesc cu sos vinaroresc sau ale 50S picanr. Dupa gust, COtlerele sc pot lmpana cu fi~ii de slan.ina

60

sint Se mie nea

la indemina, citeva ciuperci. fierbe acoperic si la foe pina ce scade sosul si eareste fiana. de ciiprioara fiert

guri) se sringe untura si sosul se toarnii peste snitele, Dupa ee se fterb circa 15 minute se

192. Mugchi

195. Cotlete

de mistret

Muschiul de caprioara se impaneaza ell slanina si se pune la fiert jnabu~i[ in erati~a, impreuna eu 0 ceapa taiacii in douii, felii de morcov si zeama de carne sau apa. Dupa ee earnea este gata se [asa sa se raceasca in zeama in care a fiert se serveste. inrreg de cliprioara se preparalafel. 193. Carne de cipriani la frigare

Cotletele de pore mistret se prepara [a Fel ca (de de dprioaril. 196. Cap de mistr e]. 1 cap d~ pore mi,tnf, piper, de dafin, tare, de pore mistret ce a Iost marinar se pune fiert cu apa si zeama de la m:uinata. Se fierbe pina ce earnea se de pe oase. Se alege toata car nen ~i se taie felioarc. Se a~aza carnea irnr-o cratita sau alt vav presarind printre bucatele ~i condimenrele. Se acopera carnea cu un server si se preseazji cu 0 greutate. A dOlla zi, carnea se rasto~rna pe 0 tava si se seevestc taiadi Ielii. 197. Friptura de mistret inabuJita

Camea proasplha sau marinata [se sterge cu un server si nu se spalii) se leaga cu 0 sforieid ~i se invelesre eu 0 hirtie unsa bine ell untdelemn sau unr. Se pune la fngare. Din dnd in clnd se stropeste ell grasime. Cind em gata se Indeparreaza hirtia ~i sforicica, se taie felii ~i se serveste. Friptura se poate pregari si [a test, dar atunci rrebuie neap:!. rat imp:!mlta cu slanina 194. ~nitel de mistret Ce-oea de pore mistret tinar se preparji la Eel ca cea de pore, insa carnea bauina trebuie sa fie marinara. Pentru ini{ele se taie felii carne de la pulpa ii se bate cu baditorul de carne. Se tree feliile prin nina si se prjijesc in unrurji. Cu putin yin (3-4 lin-

61

198. Tocana

de mistrer

201. Labe de urs Labe de UTS, 4 morcoui, I enedelemn, ota, mUf£ar,
QU, ':.Jt"T-

Se preparii la fel ca roc ana de pore, ell deosebirea ca Ia sfir~it se adauga putin yin. 199. Mistrct Ia frigare

Muschiul de mistret, cotletele taiate felii sau alta came se bat putin ell blldi.lOrui ~i se Frig la frigare, mopind din clnd In cind cu grasime. 200. Frig:irui de mis trer

Carnea moale de mistret se raie piitra\ele, se sareaza ~i se a~az5 pe frigaruie. Se gratae frigare, dnd In eu unturji.

Labele de urs se spala bine, se cura\a de piele prin. oparire. se [impezesc in apa rece si se pun la Fiert in apa ell sare. Se in!atudi spuma ~i se adallg~ morcovii eurapli si [aiaTi Ielii. Labele Herre se SCOt din zeama. Se prepare cu sos vinegrer. din oul fien tare ~i taiat marunt, verd:ala tocata, unrdelemn, oter, muster sere. Peste labcle Ilene se sosul I; se serveste cu morcovi ~i cartofi fier ri.

Preparate din vinar
Marinate pentre 1... 1I1M (v. Cap. Prepar atc din vinar cu p:'h) 202. Aiunari b frigare

ell

pene

Alunarul !raie~te la rnurue ~i se hraneste cu alune, ghinda, seminte ji insene. Are penele cafenii impesrritate ClI alb. Se prepara la Fel ca la fngare. Daca sint rna; tirziu, se marinc aza orice vinat. 203. Ajunar-I cu scs 4 a/unari, 1 lepte, 1 Alunarii proaspeti se sarea7.a. apn; se ,,~a7:a cratita sau ceaun cu unt ~iputina api. Dad all fost rnari-

nati, sc sterg bine Inainre de a-i prepnra. Se J[]abu~a la foc potrivit, intorcindu-i pe reate p:irti1e pina cind carnea esre frage&'\. Se aciaugi cite 0 lingur.'i de marinarfi. Se scot pe o Farfurie mai mare si S~ taie in doua. In cratira se da intr-un clocot un sos f:ieut din ga!benu~uri frecare separat cu laptele zeerna de lfimiie. Se reu, ca s:i nu se taie. Sosul se tcarna peste alunari ~i se serveste cu 0 garniturji de paste fiiinoase, 204. Becate la Irigare Becarele lrai~c ;11. regiunile mldsnnoase, de aceea camea lor este gustoasji nurnai dllpi ce a

206. COCOf de

munte

ell

scs

alb

a se opan pasiirea, arm ea se teece primr-o Iladra, se ;pati, se despica pentr u a i se scoatc pipota si intesrinul gros. Intes tinele subtir i po t ramine inau ntru sau se pun deopar te si sc prcparii in mod deosebir pent m tartine. Unii nu spala becarele, ci doar Ie $tcrg cu un ser vet, Piisarile curarnre se sarena ~i se pipercazii pc dinauntru si pe din ahea. Se 'iuvelesc apoi in de slanina, legate cu 0 si deasupra ell hirrie unsa ell grasime. Se frig friclnd s.nt. fripte se hirria ~i se servesc ell sliininl alaturi ~i tartine cu intestine (vezi prcpararen sitarilor).

ce

este

vinat,

fie ingropat Tn paminr 2~3 zile, ala cum s-a indica! la inceputul capitclului, jupuit de piele si marinat. coccsului are un mires neplacut. (O(Of de mrmte, 100 g sliinina, 150 g smimina (sau lapde munre esee de rnarimea unui curcan, de aceea va,,,I in care se prepara rrebuie sa fie mai mare. EI f taiat si in sferturi, dar pierde astfel 0 pane din gl.lst. Carnea scoasa din marinara se impaneaza cu lianina ji se rune intr-un vas cu zeamii de la marinara ~i smintina (SlU Iapte). Se inabuj3: cir:a 2 oro, avind grija ,a se intoarcji pe toate paq:ile. Se adauga cite pujinii marinara. Se servesre diiat bucaii ii eu sosul respecriv. ~07. Friptur:i de COCO! de '~lunte

205. Becaje

cu scs de Hmiie

1/2 pahar de 1 fclic de piper, sere, 1 l;,,&ur(i Imt sau unlu;ra. Becarele curapt~ ~itaiate in srerturi se pun inrr-o cr atitji sau ccaun sa se rurneneascji, impreunf ceara rocarii marunt, untul, putin piper ~i sare (un virf de de ii da un gust circa 10 minute se adauga vinul, zearna de lamiie ~i miczul de franzela sfarlmat. Se fierbe in cloCOle mici citcva minute, apoi se serveste.

COCOjul prega!;r ca In reteta precedentji se ajna ;nlr-o taVa SlU se lasa in vasul care s-a folcsir si se introduce in lest pentru a se rumeni. In acest caz se Folosesre pentru inabusit numai 0 jumatate din cantitatea de smintinii (sau jar resnil se adauga in rava, dura ce s-a sees friptura si se da inn-un clocot sosul diluat ji ell zearnd de carne [sau apa) 63

si zeami de la marinadi. Friptura se serveae tiiata bud-ti, eu sosul turnat deasupra. 20S. Dropie Ie frigare

Dropia arc peeeie de culoare ruginie, eu pete $i linii negre. Ea se mininci numai dupi ec a fosr marinari. Se pistreazi 2-3 aile in pene, curatati de intestine li urnplura cu sugativa care se sehimbi zilnic. Apoi se jupoaie de piele cu pene cu tot li se taie pieptii si pulpcle. Acestea se pun la marinat eel putin 0 ei. Came~ ecare fi marin:!ri $; firi a SIC pistra inainte, De la aceasti pasire salbaticii se Iolcsesc de obieei pieptii ~i pulpele. Se sccare carnea din marinati, se zVlrlt;1 cu un ~ervet~! se unge cu urudelemn. Dupji circa 2 ore se impineazi cu slanina $i se pune la frigate. Pieptii mai mici se leaga impreunii cu o sforieica. Se stropeste mereu cu untde]cmn. Sosul care se scurge se aduna inu-un vas Ii se servene separat. 209. Dropie
J

cata marunt si se rurnenesc. Se adaugi fiina Ii dupji ce s-a rurnenit si ea, se stlnge cu zeama de came (api). Se fierbe aceperit 101foe porrivit. La camea fiarli pe jumiitare se dauga ctleva linguri din zeama de case ~i ciupercile eura\ate ~i taiate feliule.Se servesre dnd carnea este frageda ~i sosul SdiZlll. 210. Fazan [a frigare Fazanul (birbatu!ul) se distinge prin marimea Ii colomtia densebid a cozli, care se desface ca un evantai. In general camea se prepari ca puiul. Fazanu] rrebuie rinur citeva aile in penele lui, dupa anolimp. Em bine sa se relina ca penele se smulg usor de pe 0 carne care ainceplltsisealtercze. Dupa rimpul de piistrare, fazanul esre cuditat de pcne, prin jumulire, de intestine, jar caput ,i labele se ;ndeparteazi. Pasarea se rrece prin flacari st se sterge ell un server pe dinauntru ~ipe dinafari. Se impinca"i Ii sc siircn", ... poi se inveleste 11'. hinie unsi cu grasime si se pune la frigare. Din dnd in cind se srropeste. Fazanul se poare [rige si irwelir in slanina [nurnai pieprii], 211. Fawn co pt in eeaun 1 [azan, 250 g slanina, 3-4 uama de carne de Po.J.1-2linguTi de coniacc sarr ulltura5auunt. Faz"nul cu"it~t se dre"'l .. ~ lnaunlru si se umple cu 0 linguta plina de slinina tocl\a

eu ciuperci

kg carne de dropie (pi(pti 1i pulpe), 100 g slaninii, 200 g ciuperci, 1 pahllr de vin alb, I lingurii de jiiinii, uamii de carne de vacii, learn" d( oase de dropie, 1 joaic de dajin, rare. Carnea rnarinard se zvinti inrr-un server curat, apoi se taie \n budi1; n'~; mici, rare se une cu untdelemn. Dupa circa 2 ore S~ pun in cratita cu sliinjna 1064

foarte marunt. Se invelesre cu felii de slanina, se le:lga cu 0 sforlcicf ~i se coace in ceaun, in care am pus grasime, circa 40 minute. Se scoate slanina, se pune din nou in ceaun, iar deasupra se touna eoniaeul ~i zearna de carne (clreva linguri]. Dupa citeva minute se ia de pe Fcc si se serveue. 212. Fazan inibu$it

fel ca rata salbaticii, dupa ce a fast marinara 1-2 ore, penrru a-i dispare gustul de balta. 21:t. Li~it;'i Li~ip este 0 pasare de balta. cu pene de culoare neagrii, avind c pala alba intra ochi. Se prepara la fel ca rata silbatica, insa, spre deosebire de aceasta, pielea rrebuie jupuitii odata cu penele. 216_ Potirnichi la f-igare

1 fazan, 100-1 JO g slanillZi, 1 pahar de vin alb, 2-J pahare uama de C<lm~ (u p"fua. de pasa.Te), 1 morrov, 1 piitrunid, I uapli, I l~g41"Ta d~ ~}~r_ deala, piper, san, Zarzavatul curatat si taiat In huca\i rnni mari se pune tntr-o crati\a sau ceaun impreunii eu Felii de slanina (circa 75 g), zearna de carne, yin, piper ,i Fazanul se impaneaza eu slanina ~i se ;l~aza deasupra z.arzavatului. Se inabu,a la foe slab circa 2 ore. Se aduna grasimea ~i se senate verdeata. Zarzavatul se trece prin sita ,i se serveste pe Farfurie linga carnea fia'na, 213. Piept de fazan pane Pieptii de fazan tiiati in felii rnai grease se tree prio faina, ou ~l pesmcr, apoi se prajese in Unto Se servesc eu unt proaspat deasupra ~i mazihe sore sau aId!. legumf. 214. Gisd salbatidi cu la

Podrnichile au penele de culcare brunii pe spate ~i cenusie pc burd" £k traie"" prj" tufisuri. Dupa ce au fost vinate, potirnichile se pastreaza in penele lor 1-2 zlle Ta lee aerisir si riicoros. Se jumulesc penele, se curll!a de intestine ~ise spala. Unii nu le spald, ei doar Ie sterg ell 0 cirpa dupa p1rlire. Se Ievelesc In feliute de slanina legate euo sforiciea, apoi in hirtie unsa ell grisime ,i se pun la Frigare srropindu-se din cind in dnd. Cind sint gata se indepirteazi hirria, se sareaza si se mai frig pUlin. Unii invelesc potirnichile in Ielii de lamile descojire, apoi in slanina; alrii le invelesc in foi de viii, apoi in slanina si [e l'!~ga cu sfOfieid. 217. Potirniehi cu
50S

alb

Glsca silbatica se aseamani gjsca dcmesticji. Se preparii

1 reapa ml lapre, JO g Unt, 1 linfain." piper, sere (uaIlla liimiie d.upa gust) Potirniehile curiitate se taie in

65

sferturi ~i se ramenesc ill unt impreuna cu ceapa taiata miirunt. Se adauga cite pu~ini apa $i se inabu$i [a foe mie, inlol· ctndu-se carnea pe nmbele paqi Separar se prepara sosul din lapre, faina, piper $i sare (dupa gust}, tot la foe domo!. Cind d5inclocotsetoarnasosulpeste carne si se mai Herbe in clcccre mid circa 10 minute. 218. Potirnie"i eu sos picant

220. Prepelire

la Irfgare

2 podrnicbi, 2 lam1;, 100-1l0 g s/iin;"a, 2 morcovi, 1 aapa, 1 1/2 ling,,,a de ullt, I pabar d~ tnn alb, 1 lingur#a rasa de fiiinii, piper, sere. Porlmlchile curi;ate se umplu cu unt frecat cu zeamji de la 1 lamiie, piper $i sare. Se invelesc apoi in feliute de slanina ~i se leaga cu a sforicica. Mercovii ~i ceapa curatare si taia!e ielicarc S~ pun in crati;a sao ceaun impreuna cu feliile de sHinina, iar deasupra se a$Ua potirniehile. Se acoperji porimichile eu felii de Hrnlie ~i cu slanina, iar;neratiTascloa.rn.icilcputina apa, ca pasa.rile sa fiarba inabu~it circa 1/2 ora. Se dO. Ia o pane si sosul cu celelahe componente se tree prin sid:, apoi se adauga untul ramas, vinul ii faina si se mai Ilerb eiteva miSe servesre cu sosul separat sau turnat peste porirnichile taiate in sferturi. 219. Pcrh-niebi iniibu~ite

Prepelira [pirpalac] este 0 pasare rnigratoare, cu pene de culcare galbend-cafenie ~i cu dungi pe spinare. Fiiod mid, prepslitele se prepara rnai multe deodati ~i irnediar dupa ee au fost vinate. Nu se marineazii ~i nu se pihtreazii. Prepelitcle jumulite Ii curaple de intestine se nee prin flaeara li se $terg cu un server [unii le spala biee). Se invelesc in frunze de vita, apoi in Felli de slanina ~i se leaga (U 0 sforicid_ S~ pun pe friear; d~ lemn cite 2-3 si S~ frig pe g rjitar sau se asazii rnai muhe la Irlgare obisnuita. Se stropesc din dnd in clad eu unto Sueul scurs se aduna, se Indoieste ell apii calda sau zeama de carne ~i se tcarnii peste prepelitele Fripre. Prepelitele gra<Je se tnvelesc numai in frunze de vita. Se sarena dupa ce sint friptc. 221. Prepellte inibuJite

Se prepard la Iel ca fazanul tnabusir.

Prepelhele curalate se impaneaza cu slanina, se rumenesc in unc, apoi se sect deoparte. Se rumeneste in unt ti ceapa taiata marunl, care se stinge eu vin Ii pu;ina apa. Se pun pa.~rile in vas, rosiile (\IT;;_i~fe de pielite sau pasta de rcsii, Foaia de dafin, piper $; sare. Se Iierb circa

';",,,,,.

8 prepeli;e, 1 ceapa, 100 g rmt. 50 g $lanitlii, J piihard de vin, 1-4 rOlii san 1 lingura pasta de 7O~i;, piper, 1 /oait de da_

15 minute Ia foe potrivir, scada sosul. 222. Pilaf de prepelipe

co. sa

:225. Ra~J

$ii.lbatidi

Ia

frigare

8 pr~pdit~, 250 g ora, too g unt,l ctapa, piper, sare, Prepelitele curarare si zvintate se tree prin untul incins, apoi se pun in altacratil3 safiacb3 cu apa ~i pUlinii sare ~i piper. Ceapa tocatji rnjirunt se rumcneste putin in untul lecins, se adauga orezu] si se amesteca user. Se stinge eu zeama in care au fiert prepelitele ~i se lasa la foe mie pina orezul este gata. Se serveste astfel: orezul pe mijlocul [arfuriei iii prepelitele deasupra. 223. Prepeii{e rase]

Cameo. de tala salbatica foarte gustoasa, mai ales dad este mai intii marinara. In cazul cind se prepara imediar, se recomanda co. dupa ce esre gata sa fie jupuita de piele, care mai pastreazii gusrul de balta. Rata cudtata Ii spaladi bine se presara cu sare ~i piper, apoi se stropeste cu unt ~i se pune astfel la frigare. Cind este fripdi se marna in interior unrdelemn amesrecar ell zeama de la 0 !amile, sare, piper !i zeama de

Z26. Rata
1

salbatid

ell

mazaee

8 prepdife, mujdei d~ iauaoi, sare. Prepelitele curiitate se fierb in apa cu sare circa 20 minute. Se servesc cu mujdei de usrurci. 224. Peepelite cu sos viniiror-esc

4 prepe/ite, 50 g wnt, I ,eapa, 1 lingura faina, 1 pah<l1e/ de vin, 1 paharel de apa, piitrunjel verde, 1/2 lamiie, 1 foaie de dalin, piper, sare. Prepelitele curiitate se rurnenesc in unt cu ceapa tocata rnarunt, piitrunjelul verde tocat, foaia de dafin, piper iii sare. Se presadi faina, apoi se stinge cu vinul indni! cu apii. Se fierbe circa 20 minute. Dupji ce se ia de pe foe se adauga zearna de Himiie.

rata sa.lbaliea, zarzairat de 3-4 rosii sau 1 lingude rosii, J lingUTit~ g maziire boabe (consen'a sau deshidratata), 1 lingUT4 unrur4 sau 3 de unrdd~mn, 1 de vin negra, VeTtoeala,sare. Camea de rata salbatid dupa ce a fos marinatji se bine, se zvlndi iii se raie Se incinge grasimea si se rumenesc bud\ile de carne, care se scot apci pe a Farfurie. [n gdisimea dirnasa se rllmmeiite faina adaug::izarzavaturiletaiate Se stinge totul cu apa amestecad cu pasta de rosii ~ise fierbe circa 20 minute. Rosiile se adauga curarate de pieli1;a ~i tiiiate budr;i. In acest scs se pun bucatile de carne ~ise fierb Ia foe potrivir pin a sint gata. 5e adauga rnazjirea, apoi sarea si vinuI li se mai fierb circa

5 minute. Se serveste ell verdeala tocatji presaradi. deasupra. 227. Slrarf Ia frlgare Sitarul este a pasiire mica, de marimea unui porumbel, cu ciacuI lung $i subtire, iar penele de culoare cafenie. Camea sitarilor esre tare, de aceea crcbuie pastrati 2-3 zile [a lac rjiccros. Se jumulesc de r==. se tree prin flacara ~i se eterg ell uri server. Marunraiele de sitar se prepara in mod deosebit. Dupa cc slut scoase din interior, se lnlatura intesunul gros ~i pipota, ape; se inrrcduc la loc sau se preparii pentru tartine. Pasarea se sareaza si se Inveleste in slanina, rasucind aripile pe spate ~i picioarele lmpinse in fata. Ciocul se rascceste de Ill. dreapta spre sringa sub aripa ~i se infige in pulpa pieiorului. Se pun la frigare. Dad se frig pe carbuni sau gratar se invelesc ~i in hirrie unsa eu grasime. rnue timp se prepa."- ineestioele ~i marumaiele. Se toaea marunr si se prajesc in unt cu pu~ina sare ~i piper. Cu aceasta toeatura se ung felii de piiM prajita, care se servesc pe linga fripturii.

hard de vin negru, verdea;<i, sare, Maruntaie!e ~i intesrinele sitarilor se preparii ca in reteta anterioara si se introduce compozitia in fiecare sitar. Taierura se cease. Se tnvelesc in slanina ~i se pun la impreuna ell legurnele taiate vinul, verdeata tccara ~i sare dupa gust. Se adauga che putina zeama de carne sau apa, Sirarii sint gate dupa circa 40 de minute. Se scot pe 0 farfurie si se taie de-a Iungul. Scsul se srrecoara deasupr a. 229. Spurcaci la fr-igare

Spurcaciul esre 0 pasiire migratoare de marim~a unei gaini, dar inrudita cu dropia. Vinatul se pastreaza 2-3 zile in pene ~i la lac racoros, apoi se jumuleste, se curata ~i se marineaza. Spurcacii la frigare se preparji Ia fel ca [azanul la Irigare. 230. Pasarele de padure sau de balta

4 5irari, /elii de ,ianina, 1 morcov, 1 patrunid, 1 ceapa, t pa-

Prin paduci Sal.' baJ~i sint dnate adeseori diferire pasarele care au carnea camestibila deosebir de gustoasa. Ele se preparii irnediar dupa vlnar, la fel cum se preparji pr epelitele (vezi prepeli\alafrigareetc.). Dintre pasarelele care se v'ineaza mal mulr se men1;ioneaza: srurzii, de munte, grangurii, mierlele, cicclrliile, ciovrabiile etc.

Pregatirea pe loe a pestelui

Pescuitul este un sport pe care poate s3:-1practi-ce oricine in orice excursie, daca tinem seama numai de faptul un popas de scurta durata sau mai indelungat se face totdeauna llnga 0 apa curgatoare sau sdttihoare. Tara noastra, brazdara de riuri repezi sau Iinistite, cu nenumarate balri, inconjurara de fluviul Dunarea cu minunata lui delta, si ell Marea Neagra, ofera pescarului amator 0 mare varietate de peste de apa dulce sau sarata. Cu mijlcace simple, chiar improvizare, de pescuir ~ avind la indemina eel putin un ceaun ~i un grater, se pot pregati pe loc tot atirea mlncaruri gustoase de peste. Pestele se curata de solzi de la coada la cap ~i in aceeasi directie, se spinreca burta $i se inlatura intestinele ~i osul amar de 1a cap (crap, caras). La pestii mici, intesrinele se scot pe la urechi. Pcstele curatar se spala repede in apa rece, epoi se prepare intreg sau taiat in bucati. De obirei pestele se prepara cu putin zarzavar (eel de apa dulce) sau sirnplu (eel de mare). $i condimentele sinr Iolosite in cantitare mica, pentru a pastra mai bine gustul dulceag al pestelui. Mincdrurile din pe~te nu trebuie prepa.rate 10. foe iure f; in elocote mari, ca sa nu se sfarime camea. Se incearca daca cste gate rragind de aripioare, care se dcsprind user, sau strapungind cu Iurculita: pestele nefien esre tare. Pentru unele preparate din peste fiert, se lasii pestele sa se riiccasca in apa 5:0 care a fierr, pentru a se intari. lnainrc de a praji pestele in grasime incinsa (ulei), trebuie zvintar cu un server curar, apoi sjirat. Daca nu se consuma imediat, cl rrebuie bine patrons (prajit). De aceea pestele mai mare se taie in dcua de-a lungul ~r-ii spinarii, apo i 10 feli,i mai mici.

ca

"

Listii completa

de alimente pentru

preparateje din peste Yin alb [rcsu] Legume deshidrarate Pasta de rosii Ulei (unt) Faina MiHai Pesmer Lapre praf Qua

Sere Piper Foi de dafin Cimbru Ienibahar Boia de ardei lute Ardei iute rosu Usrurci Otet Lamlie (sare de lamiie) Ustenstle ,i ahe cbiecte

speclflce huciitariei

pcscarului

Ceaun (oala) Cratila Tigaie Gratar

Frigar i TabEi Tifon Hirtie pergnrninat.i

Preparate din peste
231. Ciorbd de peste Ciorba de peste se prcpad tn mulre variante, dupa gustul celor care a prepara sau dupa felu! pesrelui avut la indernlnji. I. Pemru ciorha se folosesc, in general, capetele ~i cozile de la peste. Se prefera pesrele marc ~i mai ales crapul. Cjnd se dispune de 0 cantitate mai mare de peste, se pot pune in cicrba ~i alee bud~i din camea pesrelui. In ceaunul cu apa clccctira se pune zarzavatul tiiiat miirunr (1 morcov, 1 pftrunjel, 1/2 relina, 1 ceapji] Ii putinii sare. Cind zarzavatul esre aprcape Eiert se adauga bucjirile de peste ~i cireva rosii diiate budti ULl o lingura de de rcsii (dupa gusr}, In de rosii se pune pUlina boia de ardei pent ru culoare ~i saee de Hmiie, dupa gust. Cine dcreste adaug5. si verdeata diiata marunt. Cicrba se serveste eaIda, cu ardei iute (verde sau uscat), sau rece. II. De cdc mai multe ori sint prinsi pesti marunti, din. care se preparii 0 ciorbf pescareasca foarte gustoasa. In ceaunul cu apa clocotita se pune z arzavatul taiar marunt [ca mai sus) ~i pe~tii miirunti Intregi. Se sareaza putin si se adauga boia de ardej iute. Cind z.arzavatul este Iiert, iar pesrele esre aproape dizolvat, se trece totul printr-o sidi. Zeama groasa oblinuta (se suh~iaza [a nevoie cu ~pi fiartji) se pll!l" din nou la foe ~i ctnd da in ciocor se adauga buciiri de peste

70

mare. Cind si acest peste este Iierr, se pctriveste la gust li se servesre. Ciorba este buna caldi, servita cu mamaliguj:i. 232. Peste raso! Pestele curatat de solzi si intestine se spali intr-o singurii apa li daca esre prea mare se taie in budti ctt mai mati. Se stropeste cu oter [ierbirne. Intr-un vas mai mare {ceaun] se pun Ia fiert ceapa $i morccv !liiali Ielii, boabe de piper, foi de dafin, sue {un pahatel de yin sau olem] de [a oparit). Cind zarzavatul este aproape Iieet sc adauga ~i cltiva cartofi tai:qi in sferturi, jar deasupra pescele. Pentru ca pielea pesrelui sa nu plesneasca, se trage vasul de pe foe in ainte de a punc pestele la fiert. Lichidul trebuie sa acopere pestete, iar focul sa fie Ioane moale. Pestele este fiert dacji, tdiglnd de 0 anpioara, aceasta se desprinde user. Se lasa sa se raceascji in apa in care a fiert. Rasolul se serveste cu lcgumele fierte alaturi ~i zeamji de larniie, sau ell untdelemn $i aearna de lamiie, de asemenea ell rnaionezii deasupra, sau cald CII 50S de unr. Pestele rnscl se prepara din crap. $alall, somn, cega, lin, calcan, morun, nisetru, biban, pasuavi, $liuci, scrumbie de Dunare, cbeIal, platica, pasu'Uga, mreana etc. 233. Peste pd:jic Pestele »cscur prfijit este eel rnai cusi apreciat preparat de

peste. Aproape crice pe~le poate fi pdijit. Unii pe~ti~ori se manind numai praji~i. Pestii de marime potrivd se pcijese intregi; cei mari se taie felii perpendicular pe sira spindrii sau tnrii se tale de-a lungul sirii spinjirii ~i apoi in buca\i rnari sub forma de fllewi. Pesrele cura~ac de solzi ii intestine se spala repede tnrr-c apa [sau [a robinel), apoi se sareaza. Dupa circa 15-30 minute, el Sf imaresre puiin, se zvinta eu un server, se trece prin Hiina ~i se priijesre pe ambele parti in grasime tncinsa, Priijit in unt esre mal gustos. Pestele pcare fi prajit pane, adicii rrecut prin faina, au ~i pesmet sau milai. Se serveste reee sau cald, eu felii de lamiie. 234. Saramura de peste

Pesrele curiitar de solzl se zvinta cu un server ~i se frige direct pe carbuni Incinsi, pe gratar sau pe 0 tabEi. ineinsa presar:tta eu sare. Dad pesrele se eura~a rna; greu de solzi, peace fi fript astfel si apoi curjitat usor de negtea!a ~i solzi. Se asazii inu-un casrron si decsupra se tcarna apa fiarta, siratii dupa gust si ardeiata (ardei verde, ardei rose uscar, boia de ardei iute). Cine dore~te adauga ii piper pisar. Se servesre rece cu mamaliguj:a. Pestele rniirunt esre prer~rat pentfu saramura si, in mod deosebit, burta de crap

71

235. Peste la gritar Pestele curjitat se cresteazji din loc in loc(2 ji sesareaza. Dupa lS-30 se zvintii cu un server, se unge cu untdelemn ~i se frige pe gratarul Incins. Se unge mereu cu untdelernn sau unt si se stropeste eli Hmiie. Pestele cu pielea mai subtire se frige invelit in hirtie unsa cu unrdeiemn. Pentru variatie, sub hirrie se pune piper de lamiie tecate, 10Pestele In gratar se serveste ell zeamii de lamiie, Dad pestele este mar.., 5C taie hlii grease de 2 em. 23&. Aterlni pr!ijij:i

mari
[emn,

~i se praje~te
Sf

in

untde-

praje~te ceapa taiata si se adaugji piper, sare, pasta de rcsii diluara eli apa, parrunjel verde tocat ~ila urma pesrele. Se fierbe la foe mic plna "ade sosul. 239. Saramur I de biban Bibanul este un peste de dulce cu carnea alb.'!. Vezi saramur a de peste. 240. Calcan priijir apa

Vezi peste prfijit. 241. Calcnn rasol veal peste rascl. de ca racuda de peste. (caras)

Aterinii sint pestisori de mare care se curala sau nu de 501zi, apoi de intestine apiisarea buqii) ~i se cu un servet. Se tree prin fa;na si se prajesc in untde1emn incins. Sint mai gnsto?; tinuti circa 1 ora in lapte, scursi printr-un tifon ~i apoi dati prin faina si prajili. 237. Saramura de ater-ini vezl saramura de peste.

242. Saramura Vezi

saramura

213. Cega easol

244. Ci'gi pciijiri Vezi P~1tC priijit. 245. Cega la gr5tar Vezi pqte la griitar, cu decsebire a ea solzii se eurala dupa ce penele s-a Fript. 246. Cega pescareasca Cega fripta la grarar sau frigare se jupoaie de piele si se a~aza lntr·o f:.rfurie fierbinte In care s-a pus urn, zeama de 15.miie, piper ~i sare.

238. Marinata

de barbuni

Barbunul eue un pe~te mie de mare, de culoare rosiatica, avind doug rnustari lungi sub gur;!. 1 1/2 kg pew, 2 cepe, 1 lingura pasta de TOjii, pammjd verde, piper, sere, uuntoelemn pentru pTa;it Pestele curiitat de solzi ~ maruntaie se taie In buca\~ mai 72

247. Chefal raso! vezi 248. Chefal
p~~tC

250. Crap priijir rasol. Vezi peste
251.

pdljit.

Crap

[a

grltar

Ia gratar

Vezi peste [a gratar. 252. Sararnur I de burta de crap

Chefalul cura~at se sarClza ~i Sf lasa sa stea 15 minute. Se zvinta, apoi Sf unge ell unrde!emn si se invele~te in hlrtie unsa. Se Irige pe gratae pe ambele parii. Cind este gata 51' inla tura hi-ria li Sf servesie stropit eu umdelemn ~i zearnji de liimiie, apci presamt ell pauunjel verde tocat ~i piper. 2+9. CrOll' easol Crapul esre un peste de lIn1 duke care se prepara intr-o varietate marc de feluri .. Vczi pe~te raso\.

Pentru saramura se aleg erapi rnai mari, ca sa se foloseascii numai partea de la burta. PCitele curjitat 51' despici in doua de-a lungul lini spinarii, se scot oasele mari ~i se ra.ie carnea In budii mai marl. Se sareaza ~i se punc la grjirar. In conrinuare se procedeazli COl 1"1 once saramurji de peste. 253. Crap 101 protap

!

Pestele curiitat si sdrar se despica in dOlla in lungime si se trece tepusa prin el de la ccada sore cap (fig. 5). Dad esre mai Fig. 5.
Crap 10 profap.

~~

mare se mai pun betisoare ~i de-a Iatul, pentru ca. pestele sa fie bine intins. Slnr suficiente 3-4 tepuse cu peste pentru a se lace prntapul, adica pentru a Ie uni in triunghi cu bau din vlrful tepuselor tnfip!a in pamint. Uncari se face a gaura in pamiot ,i tepusele se culdi deasupra. Se Face un foe dedesubr, asrfe! ea pestele sa se friga la f!adrll ~i nu la jar. Se Irige intii pe spinare, apoi selmaarccpeburta.Seserve$tc presiirat cu boia de ardci, cimbru, piper. 25~. Plachie de crap J 1/2 kg peste, 3-4 cepe, 1 pehar de vin alb, I linguTa pasla de rosu, J-IO boabe de piper, 2 foi de dalill, 3-4 leii; de lamtie, faina, saudetemn, sere, Se pdijcitc pesrele ca la rele!" "Pe~te prijit~. Separat se rumenesre ceapa !iia!i feliute, 51': stinge cu vin si se adauga pasta de ra$ii $i condimentele. 5e pune peseele pdijit in aces! 50S ,i se hsa sa riarbi la foe potrivit. Se serveste rece. Aceasta plaehie se poare prepara din orice peste. 25i. Guvizi Vezi 256. Guvizi prajili peste rasol prajit.

258. Mincare

de lin

1 kg peste, 1 aapii, 2 moreO'lli, 2-3 e<lrto/i, 1 legatura de 'IIerdeafa, I pabar de win, 1 rahar de apa, 2 linguri de unuidernn, J-6 rosii curiijale d~ pidite. (1 linguTa pastli de rOfii). J-6 boabe de piper, sa". Ceapa si morcovii turata\i si taial] fehuje se pun in ceaun impreuna cu verdeara, vinul indoir cu apa, untdelemnul, rcsiile (pasta de rosii), boabele de piper ~i sare. Se acapera ~i se da lu Fcc porrivir sa fiarba, circa 30 minute. Pe~1ele cuTalat ~ aie budti, carrofii se tale in patru, si tctul se pune in ceaun sa fiarbi aceperir ~i la foe potrivir pina sea.de sosul. 259. Morun rasol

VeZI peste r asol , 260. Moren prajit

Vezi peste prajit. 261. Morun la gratar

Vezi pe~te la gdtar. 262. i'liorun la frigaTe

Pesteie se taie in Ielii, npoi in bud~i mai mici care se infig pe tepuse, se sareaza, se ung ell untde1emn fi se frig pc gratar sau carbuni. 263. Plachie de morun de crap.

Veai peste easel. 257. Lin rasol veal peste rasol.

Vezi plachie 204. Mrean:i rasol Vezi peste

easel.

265. Mreana

prajit~

275. Pii!itrugii la gratar Vezi eega la gratar.

Vezi peste priijit. 266. Nisecru
Vczi

rasol

peste rasal, eu decsebirea d pestele intii se opjiresre, ca sa se curete de solzi.

276. PeJti,ori rOlioara,

prajili (obled, child, rizeakii., albiturii etc.)

267. Niscrru

prdjit prajit.

Vezi peste 268. Nlsetru ven

la gratar

peste la griitar. de nisctru

269. Marinat3

Vezi marinara de barbuni, deo,ebire'l d n!setrul se taie buditi, iar in lac de pasta de rosii este bine sa se adauge ct. teva rosii curiitate de pieli\a si semime. 270. PiUmida: priijita

In ape]e dulci, curgatoare, in balli si chiar in mare existii numerosi pesrisori care sinr apreciari pentru gustul lor crocant dupa ce sin! praji~i (vezi aterini praji\i). Plevusca, de e~emplu, ca dmu.mire provine de Ia pleava, peste marunt de halta, dar buie oriciirui pestisor, '2.77.Platicii. easel Platiea este un peste de apa dulce, eu corpul plat ii capul rnic. Cea mai gustoasd esre platiea de Snagov. (Vezi peste raso!.) 278. SaraIIlura vezi de phitica de peste. easel

PiiE'imida poate fi de mare, cu solzi mici, ~j de halta, cu placi ell spini. Cea de balta esre Pentru pr!ijit se taie Fe'ii ~i 51' procedeazi i, fel c,,- h re~eta peste priijit. 271. pa:l;imidii la gratar vezi peste la gratar. 272. Piistr;ivi rasol Veal peste rasol.

saramura

279. Scrumbie Veal peste 280. Scrumbie Vezi peste 281. Serumbie

de Duniire rasol. de Dunare la grat.u. de Dunare

la gratar

la tigaie

Vezi peste pdjit. 274. Panravi Vezi 13 granlr la gratar

peste

Scrumbiile se CUrata si se raie in douii de-a lungul sirii spiniirii. Dupa ce se !.i'ireaza lasa sa stea 15 minute, se ell un server ~l se ung ell un tddemn Se Ia foe 0 tig aie si buciitile pe~te se frig PI' rind 75

li pe ambeie parti. Se servesc cu zeamii de lamiie. 2SZ. Serumbie de marc (albastri)

288. ~nitele de soma Felii de somn grease de 2 cm sareaza si se pipereaza. Dupa 1 ora se zvinta cu un server, apoi se tree prin raina si unt. Se tncinge bine g riitarul (daca se poate cu carbuei) si se frig feliile de peste. Se servesc zeama de iamiie.
se

Spinarc;t scrumbiei este de cu, lcare albastra, jar burta arginrie, Pentru diferhe preparate vezi scrumbia de Duniire. 283.Somn Vezi rasol peste rasnl.

289. Felii de somn pescarest i ,omn intreg, 1 morcov 1 ctapii. 1 loai( dr boabe de pipH # eruddcrnn fi unt P(II' tru priijit, sate. Peitele, tiiiat felii, ~ilrate, se pdijeste in tigaia in care a fast. incinsa griisimea in parti egale. Capul ~i coada sornnului se fierb in apa ru sare, impreuna cu zarzavatul laial felicare ~icondimentele. Zeama strecurara se roarna peste pestele prajit ~, se serveste. Capul ~i coada se servesc r ascl, cu zarzavarul aldturi. 290.
Stavr

284. Sornn prajlt Vezi peste prajit.

285. Somn la grdtar
Vez; pqtc \,. gratar.

286. Somn la protap Pentru propp se folose~te flum::u pattea de la coada si care a fast crestara din lac in lac. In timpul friptului se unge co mujdei de usturoi. (Vezi ~i crap la protap.] 287. Pana de somn cu mammguta 11/2 somnc l morcov, 1 ceapa, Z de oiet, 1 caparina de sarc, Morcovul si ceapa tiiiate feliure se pun la [ier r in api sarata mai biniscr ~i acr;ta cu 2 linguri de oter. La zarzavarul fien se adaugd felii de somn ii se Fierbe. Dupf ce a fiert, se lasa sa se raeeascii in zeama lui; Feliile de peste se serve sc cu mu]dei de usturoi facut din zeam .. de la peste si co mam;J]iguta (aIda. Dupg gust, mujdeiul se amestecji cu pujin otet ~i untdelemn.

iz.i prajiti

Stavridul este un peste de mare care seamiina cu scrurnbi a. (Vezi peste pra.iit.) 291. ~a1au easel Vczi peste rasol. 292. ~llau prajit

vezi peste prajit. 293. ~Jlau pane (fileuri) Salaul pane se prepara j"nTr~g, daca pestale esre mic, sau fileuri, dad este mare

76

Pesrele curiitat si desfacut in douji de-a lungul sirii spinarii se cura~ de case si se raie Iileuri late, care se prajesc la tel ca pesrele prajit pane. 294. ~aHiu cu rnaioneza Salaul easel desprins in doua de sira spinarii, asezat pe 0 farfurie, esre aeoperit cu maioneza ~i servit rece. 295. ~alau eu scs

faina ~i se stinge cu zeama de lamiie si apa. Se adauga tnea putin piper ~i sare (dupa gust) si se fierbe circa 10-15 minute. Sosul scazut se toarnii deasupra pesrelui sees din vin si se setveste. Sosul preparat Bd Hmiie, dar diluat cu vinul In care a fiert pestele si apoi sciizut, este la fel de gustos. 296. ~tiuci raso] Stiuca este tot un peste de apa dulce ca ~alauL (Vezi rasol de peste.) 297. Stiue;! priijitii Vezi peste pdijit. 298. Plachie de ~ipar Vezi plachie de crap. 299. Tid Vezi la griltar pe~te la gritar.

2 pl1._ piper, Salaul curatat ~i diat in bucaii mari sau liisat intreg fara cap si coadji se Herbe (circa 20 minute) in vin, jumatate din cantitatea de unt, piper pisat ~i sare. Separar se prepari sosul din untul dimas in care se rumeneste

Dulciuri si alte aluaturi pentru drum

300. Biscuiri g ftiina, 100 g IUIt, a /;11gur, zahar pltdTa, 1 lingurif;, amoniac , 1 au, 2 linguTi lapse rue. Componenrele din reied se pun pe planseta si se frarnindi bine. Se intinde 0 Ioaie de grosirnea a doua decutit.Se taie ell diferitc de biscuiji ~i apoi se a~az:a in rava infiinadi (Hid a se unge). Se coace la foe potrivit, tara a se deschide usa cuprorului dectr atunci dnd sint copti. Se ambaleazii in cutii de carJOO

Se ambaleaza terial plastic

in pungi de masau in curii de

II.

Blscuiri

cu miere

de albine

301. I. Biscuiti

ell miere

de albine

500 g faina, 6 Iinguri mier~ de a/bin~, 2 QUa intregi, JOO g zahiir r05, 100 g nuci macina(e, Ul1 vlrf de cUfit Korriioara, air vlrf de cufit cui~oare pi5ate miirunt, putill bicarbcnat de sodiu. Componentele din reteta se pun pe planseta si se friminta bine Se intinde 0 foaie de grosimea murhiei de cutit. Se taie ell diferire forme de biscuid ~i se roc Ia foe potrivir. Se ambaleaza in pungi de material plastic sau in cutii de

302. Pricomigdaie 6 a!buiuri, 6 lillguri zahi:i.r pudra, JOO g nuci toCate (m. m,,ciliate), 1IinguTaJiiiJIii., 1 praf oanilas; Albusurile se bat spurn! impreuna cu zabarul. Se adauga nucile, Hiina si vanilia. Din aceasta compcairie, cu ajutcrul unei lingurite, pe 0 lava unsa bine cu unt ~i tapetatji cu hirtie alba se SCOt mid gramajoare, lasind intr" ele distanta de 2 de-

Componentele din rqetii se pun pe plan~era ~i se framintli bine. Se inlinde 0 foaie groasa de 1/2 em. Se taie ell 0 forma rotunda de biscuiti. Dupa ce ee tree prin albus ~i se presara ell zahar res, se a'jaza pe 0 lava ~nHiinadi. Se CDC la foe por nvrt. 78

gete. Se usudi la foe !ncet. Sc arnbaleazji in pungi de material plastic sau curii de canon. 30J. PiJeoturi 1 kg I~inii, 9 Oud, 300 g %<1hiir pudrii, JO g amoniat a/imrnlar. 125 g lint sau margaTina (camitatih 51' pot T!duce). Umul, z aharul, ouale se [reaca bine intr-un castron. Se .adaugi amoniacul, Se acoperji ell uri server ~i se Lui in bucatirie pina a doua zi. Se adallga fiina ~i vanilia. Se fdminta bine. Pe planseta infainata se tntinde 0 foaie de grosime ceva mai mare deere muehia de cunr. Se taie eu forme de piscoturi. Se a~azi pe tava tnfiinati (nu uns5.) $1 se coc Ia foe potrivit. Usa cuptorului sa nu se dC>chida p;na la coacere, deearece piscoturile scad. FoeuI sa fie ceva mai tare dedt pctrivit. Se ambaleazji in cuui de carton. 304. Stelure eu nud 100 g zahar, 100 gUn!, f /illgura cacao, 100 g nuci, 250 g ji.iina, 1 '!}irf dl' culit van;li, $,m scortijoara pisata. Untul impreuna cu zaharul ee freaca rimp de 10 minute co lingura de Iemn. Se adauga nucile miicinate, faina, cacaca, vanilia sau sccrrisoara. Aceasta compozip.e se framinta pe plansera infiinata ~i SI: inrinde de grosireea degetului mie; se taie cu forme de biscuiti [stelute) sau cu gura unui pahar de vin. Se coc la foe potrivit.

Pentru drum se ambalcazi in cutii de material plastic sau de carton mai gras. Se pastreaza limp indelungat. 305. Baghere cu albus
g margari7la sau unt, 200g fliina, 100 g zahar plI.dra, 1 pac:hetel de zahar vandal, 1 prat de (apr, J gi.ilbmujuri, c:oaji.i raSa dl' lamiie, Din rompnnentele de real sus SI: framinta un aluar, se intinde de grosimea degetului mic si se alaza in tava; 5C coace la foe pocrivit rnai mult decir pe jumatate. Se scoate din cuptor ~i se unge cu 3 linguri de gem sau marmeladji aeri~oara. iar deasupra se lntlnd albusurile impreunii cu 150 g zahar pudri. }i sucul de la 0 jurnjirate de limiie. Tava se pune din nou la cuptor cu foe domo!, pina cind albusul se intarClte. Dupa ce se scoare din cuptor 5C taie imediat cu un cutit bine aSCUtit si muiat in apa rece. Pentru drum, rece, se arnbaleaaa in cutii de material planic, rn a~a fel ca lnrre rinduri sa se aseze cite un servetel de hirtie sau hirrie alba. 2eO

306. Baghete

din

foi Liea

eu nuci

Joo

g zahar tos, 400 g nuci, 200 g lint sau margarina, J oua intregi, 2 [oi Lica. Zaharul se pune in craticiaara 'ii se caramelizeazii la foe pctrivir. Se adauga nucile, se amesteca bine, apoi se ra~ta:trna. pc o farfurie unsa eu putin unt sau untdelemn. Dupa ce s-a ra-

79

cit, se rup in bucati ~i se tree pnn m asina de tocat nuci Untul se pune sa se ropeasca in crati{i, se adauga nucile, ouale si dupa ce au fast incorporate se iau de la foe. Se las1i crema la rlkit, apoi cu aceasta se umplu foile Lica. Se preseaza bine Inrre doua plansete, iar a doua xi se pot taia ill bucati rombice, patrate sau dreptunghiulare. Se pastreaza la loc uscat Pemru drum se ambaleaza In cutii de carton gros. 307. Buline cu nuci
S3U

sera infainata se intinde 0 foaie de: grosimea a douii muchii de cutit. Se taie ~n bud~i patrare. In fiecare patrat se punc marmeladi sau gem, se ruleazii in forma de corn si sc a~a7_a in tava. Dupa ce s-au copt la foe pctrivit, calde se tree prin zahar pudrii amestccat cu zahiir- vanilar. Se ambaleaza in cutii de material plastic sau de aluminiu. Se pastreaza timp indeIlIngat. .lC9. C()rnule~e cu nuei

alune

180 g laina, 140 g unr fau margarina, 100 g zahiir pudra, eoaia rasa de la 1/2 dt lam'ie. Din componentele de mai SU~ se framinta pe plan~eta eluarul, din care se formeaza Intre palme buline, de marimea unei nuci. Se tree prin albus nebatut spuma, apoi p-in alune sau nuci tecate cu curirul. Se pun in rava neunsa, apasindu-se purin cu degerui pentru a fixa nucile sau alunele. Se coc la foe potrivit. Camirjitile se pot dubla Pentru drum se ambaleaza in cutii de material plastic sau de carton mai gros. 109. Cornulete
gem

cu

marmelad~

sau

500 g ja;na, 1 CMiCa smi!!l/na, 150 g unt sau margar;na, I linguraeu I chttd de Din componentele de mai sus se framinta un aluar ~ipe plan-

250 g laina, 120 g ullt sau ma)"garina (,tlU 100 g unluTa), 1 lingura cu 'virf zahar pudra, 1 galbenul, 20 g droidi~ dizolvata tn 0 cqc;,:fa de Lapre caldut, 1 pilchetel de zabiir vanilat. Se framinta bioe aluatul si se imparte In buciiti, dlndu-se forma de mingi mici. Dupji 10-15 minut~ se intind eu vergeaua de grosimea mllchiei de cutit si se umplu eu urmatorul preparat: 200 g nuci m.icinau joaTte marent, ZOO g zahar &OS, 0,100 I lapte, 1 lingura prsmet, coaja ra~a de la 0 [i!mtie. Se pun componentele in crjiricioarii ~i se arnestecii mereu la fcc porrivit pina cind se lngroaja. Dupa raeire se umplu budtile de aluat si se ruleaza in forma de corn. Se :tlazii in !ava, iar densupra se ung ell galbenu~ Dupd ce s-au dospit 0 ora, se coc la foe ponivir. Aluntul se roaie imp:'ir\i ;n dou~ fo; de gro simea muchiei de cutit, dindu-se forma rireptunghiularii. Se

8C

ung cu nuci si se ruieazji. In Felui accsra se obtin doua bUc3ii de rulada. Pentru drum, prjijiturile se ambaleaza in cutii de material plastic sau de aluminiu. Ruladele se impachereazf fad a se taia In bucati. 110. Salam de biscuit! 300 g zahar apa, "1 lillguri
to"

trivir, Rece se taie in forma de baghete sl se pudreazi deasupra cu uhlir. Se Impacheteaz i in cutii de car-

312. Prajitura

cu nsci ,i albuJ

2 pabare dt: ["u vir} de (a-

cacaua se amespina se formai gros: se ia se adauga untul (margarina), arnestecind pina la tcpirea acestuia, apoi se pun biscuitii rupri in bucali pctrivit de mario Compozhia se intindc pe o Foaie de celofnn ~i indesfnd bine se da forma unui salam. La cele doua capete se leaga cu a sforicica subtire ~i dupa ce se pastreaza 2 zile la rece se poate consurnu. Pentru drum se invelesre in carton. Se pastreazi Timp jnrlelungal. 311. Pdjitura
ell

200 g faina, 100 g zahar pudra, no g untura sau margarinii, lou, coaia ,j zeama d~ la 1/1 lamiit:, g'm sau maTine/ada au'1oara.. Din componentele de rna; sus, in afadi de gem sau manneladi, se fram:nta aluatul si se intinde 0 foaie de grosimea degerului mic. S~ asaza in lava un,a 1; presaratii cu raina. Delsupra se ~ntind 2-3 linguri de gem sau marmelada, apoi .. albusuri barute spumd tare ~i amestecate cu 160 g zahar pudra, 160 g nuei, coaja si zearna de Hmiie. Se coace la fcc potrivit. Coapti si rece se raie in bud~i piitrate. Pentru drum se amba!eaza In cutii de material plastic sau carton gros. Se p5str~az;;: Timp indelungat. 313. Prijitud econornicf

nucd tos, 1 pamarinate, fin, 1 pesaw eOaia

5 oua, 1 pahar zahar bar mare eu nue, pesmet foarte de zabar uanilat

Zahacul cu galbenusurile sc fread in castrcn pina devin spumcase. Se adauga celelalte componente din cetera, cu grija ca albusueile sa fie fnccrporate usor. Se roarna in tava U[lsa ~i Infainata. Se coace la foe po-

gum, 250 g zahar pudra, lou,50gcioro/ata 1 lingurCi cacao), 1/2 pra! de COpt, 250 g 250 g fCiirUi. Unrul se Fread spumji i"mpreuna ell zaharul, oul si ciocola!a rasi, timp de 10 minute. Se adaugii praful de COpt, [aptele ~i, la sfir~it, fain:l. Dupa ce toate au Iosr bine incorporate se toama
60

compozitia inrr-o forma de chec sau coz cnac, u nsa si t nfiin atji. Se ccace la foe Dupa ce sc r;;ce~le se in felii. Pentru drum se ambaleaza in cutii de materia! plastic sau de careen gros- Se pastreala timp indelungat. 314. Gdtioare

ropir (dar fierbinte), coaja de jamiie. in forma chcc sau la foe potnvit. ceai sau cafea cu lapre. Pe.rtru drum se ambalenzji inIreaga sau taiata in Ielii subtiri, uscate pujin in cuptor. Se pastreaza limp foarte tndelung:n. 316. Pd:jitura biccfoea

guJllU'

lou,

pachetd de zahar 1 praf de cope, 150 g
1

nuci. Componeruele din releta se pun pe planseta sl se framlnta bine. o jumatate din acest aluar se inrinde de grosimea degeiu'ui mic ~i sc a~aza in tava. Deasupra se unge cu 3 linguri ru virf de gem sau marmelada, Din restul de aluat dimas se intind suluri subtiri ~i se asazfi peste gem ill forma de gratioare. Peste acestea se presara nucile prajire pu\"in si toca[e ma!llnt (nu macinatc]. Se ccace la foe potrivit. Reee se taie in bucati patrate si deasupra se presara cu zaharul pudrg. Se pastreazii timp indelungat. Pentru drum se ambaleaza in cutii de material plastic sau carton rna) grus315. Pline alba (din albu}uri) 210 g zahar pudra, 50 g un: copit sau eoa;a rasa de l:1mlie. se bat spurna tare. Amcstecind user se ada usa pe rind zahiirul pudra, faina, unrul 140 g

Din componentele de mai sus se framinta bine aluatul ji se irnparte in doua, 0 pane se amesteca cu 2 linguri de cacao. Se intinde 0 foaic de grosimea degetului rruc ji se apr;;' in rava; se unge eu 3 linguri de gem sau marmdada acri~oar;i. Peste aceasta sc a~aza foaia a doua ~i se coace la foe potrivit. Rece se rastoarna pe plan~e{a si deasupra se pudreaza cu zahar. Se pameaza timp Indclungat. Cantitajile se pot dubia. Pentru drum, riiiare in bucati, se ambaleaza in cutii de materia! plastic sau de carton mai gros. 317. Plinea copiilor 250 200 g
l7I;ie.l

g

zahar pudra, rasa de /t,_ zahli"-o'Illli-

81

100 g seafide, 150 s nuci ma~unt. Glilbenu~urile si z.ahiirul se [readi cu relul 20 de minute. Alternativ 5e adauga albu~urilc batute spuma tare, coaja rasa de [amiie ~i zahjirul vanilat. La sfirsir se incorporenzii U~Dr eu srafidele nucile taiate miirunt. Se in lava unsa bine ~i tapcratii eu faina. Se coace [a foe por rivit. Rece se pudre azji eu z,.,_har se taie in forma de bagbere. drum sc ambaleaza in cutii de material plastic sau de carton mai gros. Se pastreazii limp fcar te tndelungat. .'·18. Pdjitura
4 ell cacao

oua, 4 lingu~j cu drf zahar pud~a, 4 linguri ftiina (raU), 4 linguri (rau) cu cacao, I praf de cop'. Galbenu~llrile impreunii ell zaham] se freaca ; minute. In continuare, frecind mereu cu se adauga cacaua, Uina. de ccpt ~i se inccrporeaza user albusurile bature spuma tare. Compozilia 5e tearna in lava Un5a si presaratd cu faina. Se coace Ja foe potrivit. Rece se taie in buca,i pitrate ~i se pudreazd cu zahir. 5e impachereaza In (urii de carton. Printre rinduri se pune 0 foaie de hirtie. H9. Zi fi noaptc 300 g zahar pudrii, 200 g ent, 4 oua, 1 pachefd zahiir oanilat, 0,100 I lapce, 300 g taina.

de copt, coaia rasa de linguripi de rom, 1 I,nde cacao impreuna cu zaharul se pun intr-un castron si se fread spuma limp de 10 minute. Frecind mereu cu lingura de lemn se adauga pe rind gaibenu~llrile, laptele, fain a, iar la urma praIul de copr, ceaja de lam,;e si albusurile batute spuma tare. (Cind se pun albusurile, amestecaeea se face usor, sa nu se lase spurna.] se impane in doua. parte, care ramine galbena, sc pune intr-c tava de chec uma bine cu unt cu fain>1. Cumpozir;ia uniform in tava. [n restul de coca se 1nglobeaza user ceca ua ~i astfel se obtine o cod colorata in rnarcn. Aceasta se roama pe~te cea galbena, asezara mai inainte in t'l,·a.5ecoacelafocincet,fllra deschide usa cuptorului eel pc.dn 10-15 minute. Cind esre coaptii se rastoarna pe a farfurie dreptunghiular.i ~i se pudreaz:i eu zahar La aceasta p':ijitur1i Ioile se pot coace ~i separat. Dupa ce s-au copt se ung ell rnarruelada, se iipcsc si se pudreaza ell zahar. Se taie in felii de grosimea a doua degete.

no.

Priijitud

ell

brinza

de

vaci

Alua/; 200 g U;lt sau 100 s zabar pudra., 100 na, 1 de COpt, 1 de vanilat. lou, de sere, Umplu/ura: 1 kg de vaci, 200 g zaha~ pudra, 81

J oua, 1 pach~td d~ zahar -oanilat, coaja rasa de lam!ic, 50 g stafide. Se framinta aluatul, apoi se imparte in doua si se intinde irnr-c tava de mjirirne potrivira. Peste aluatul din tava se tearna ccmpozitia de brinza preparata in urmatorul Eel: galbenusurile lmpreuna cu zaharul se {read spuma. Se adauga brtnaa rrecura 5ila, vanilla, coaja rasa de srafidele ~ialbusurile batute spumji. Deasupra se pune a doua foaie si se coace la foe potrivlt. Rece se raie in buca\i parrate. Se impacheteaza in cutii de ear-

}22. Priijituca sirnpl.i 140 g jaina, 160 g Un! sail margarinii, 80 g zo.har tos, lou, 1/] pacbet praf d( COpt, coasa d~ fa 0 14m!i~ Componentele din releta se amesiecf ~i se framinta un aluat fraged. Se Inrinde aluarul cu vergeaua ,)i se a~:rza In tava. (Lasam din aluat a rreia parte pentru a f.lee griitionre subtiri.) Se unge cu marmeladii, preferabil de caise, si peste ea se pune urmatoarea cremji: 4 oua intregi hecate 1/2 ora eu 240 g zahar, 180 g nuei r'isnite, 1 linguTila scortisoara ~i 4--5 cuiscare pisate. Peste nceasta cremii se pun graticarele intr-o singura direqie. ;;~ conce la foe potrivit circa 1/2 ora. Dupa ce se rice~te, se taie piitrjitele In tavji. 323. Pnijitura cu untdelemn ji Irucee

321.

Prajitura

marmcrat

I

3 ouJ, 125 g zahar pudra, 125 g unt Sau margarinii, 250-300 g fain,,-, 1 linguri cacao, 1 -acheret dl! zahar 'Uanilat, 1 ,raj de co pt, La untul frecar spumji (limp de 5 minute) se adaugi gilbenusurile, zaharul, faina, vanilla, praful de copt si albusurlle ba· tate spuma tare. jumatate din aceastji compozitie se amestedi eu cacaua. lmr-o tava dreptunghiulara de marime potrivita, unsa ~i presarata cu faina, se marna compozitia alba, jar peste aceasta, compozitia cu cacao. Se coace la foe porrivh. Rece se taie in forma de baghere ~i se pudreaza ell zahar. Se impaeheteazi In cut;i de car_ ton, iar printre rtnduri se pune o Foaie de hirtie.

3 oua, 250 g zahar los, ]50 g faina, 150 ml IImddemn, 100 ml laptl! rece, 1/2 kg jmae la al~· gere, 1 praf de COpt, coaja rasa de iiimiil!. Ouale se bat bine cu telul timp de 5 minute. Conrinulnd baterea se adauga PI' rind untdelemnul, [aptele, faina, praful de copt dizolvae tntr-o lingura de lapte, coa]a rasa de Hmiie ~i vanilia. Compozlda se roarnii tntr-c tava unsi ~i presaratli eu f:iina. Deasupra se adauga fructele (cirese, vislne, caise, prune) curatate de simburi ~i asezate in aluat eu par-tea scobita deasupra. Se ccace la foe potrivie. Rece se taie in bucari parrate ~i sc

84

pudrca1:ii cu zahdr. Se impachetca1:ii in cutii de canon, punind lntre rinduri hinie de calc sau material plastic. !2~. Priijitura eu mere

J50 g faina, 200 g margarinii sau unt (aasua u pot in/ocui eu 150 g untu,ii), lou, 1 paehrld dr zahilr vani/al, 1 praf de cope, 100 g zaha, puGrii. Ump/utuTa: 1 1/1 kg mere, 100 g zahar pudrli, 1 Iingurifii 5(orti~oara pitatii, 1 Iinguri pesmet. Se ffiiminta aluatul, se laic in doua ~i se ~ntinde cu vergeaua o foaie groasa de 1/2 em. Merele curarate de coaja ~i rase pe rhiltoarea mare impreuna cu zahjirul se caiesc putin. S~ iau de pe foe ~i se adauga sconisoara. o Ioce de aluat se a~aza In t:i.va de marimc potrivira. Peste ea se intind metele red. Deasupra Sf pune foaia a doua ~i se coace la foe porrivit. Rece se taie in buca~i patrate ~i se pudreaza eu zahar. Se impacheteaza in curii de carton, iar printre rinduri se pune 0 Ioaie de hirtie.

Se friminla aluatul si se imparte in doua. Se irnind doua foi de marimea unei tiivi. Una din aceste foi se a~aza in tava. Pesce ea se presara pesmerul, Sf a~ad ciresele sau visinele, se presarii zahiirul, scoerisonra ~i, cine dore~te, 2-3 linguri de nuci mjicinate. Deasuora se intiode foaia a doua. S~ ccnce la foe potrivit. Rece se taie in bud~i pjitrate ~i sc impachetea:rl In curii de carton. 326. Pr.ijitudi cu 1:ahar ars

A/lMtul; 100 g zahiir pudrii, 100 g margarinii sau 150 gun. turii, Iou, 310 g fiiinii, ! praf de copt, 1 pachetd de 'lahiir uanilat; Umplutura: 1 kg c'refe SitU vi· sine, 100 g zahiir res, 2 /inguri pesmet, scoTtiloarii pisatii, tau 1~3 linguri de TlU,; miicinatc.

6 0114, 150 g lahar tos, 2J0 g zaha, p .. d~a, 1 pahar _pa r~ce, 500 g faina, 1 drf d~ curit scorfi1oara,JOOgnuciriiiauinfclii, 1 linguritii bicarbonat dizolvar tntr·o lingurii de otet, GalbenUiUrile impreund eu zaMrul tos se freara ell lingura de lemn 5 minute. Se adaugi Hina, zaharul pudra an ~istins cu apa (racit), albusurile barure spuma, scorjisoara ii bicarbonatul. Compozitia se roarnji in tava unsa bineli infiiinata. Deasupra se presarii nucile, jar pra. jirura se ccace la Icc potrivit. Pentru luar 1; drum, prajitura rece se tale in doua sau in patIU bucari mai mario Se a~aza in cutii de carton ii cind se SCTveste se taie dupa dorinta. 327. Turta duke

1/2 kg iaina 4 oua intreg;, 20 buciiti d~ zahar pisat marunt, 1/2 kg micre tnc(i/zita putiTl, 1 viri d~ cu;it bicarbonat, 150 g nuci,

ss

Componentele din [e\eta se asaza pe planscra ~i se framinta bine, Aluarul obtinur se pune in rava tapetata eu failla. Deasupra se presarii nucile tecate eu cU1;itulii se lasa 0 noapte sau 0 zi lntreaga sa dospeascd. Se coace in culoare deschise la foe potrivit. Cind se rlcejte se taie in huca{i,eare se pot pastra timp indelungat. Se irnpachercazd tn cutii de carton Intr-o singura bucara. 328. Turtd dulce cu rnirodenii

500 g faina, 4 oua, 150 g miere d~ a!bin~, 20 bucati zahar pisat merunt, 1 lingurira bicarbonat, 1 vIr! de Clttit JClJrfi~oara, 1 -uir] d, cuti! cuijoar~ pisase marum, nuci. Se framinta un aluat din componentele retetei si Sf ;ntinde 0 foaie groasa de dOlla degere. Se a~aza in tava de marime porrivira. Deasupra se presara 100 g nuei taiate felioare. Tava se pastreaza pina a doua zi la loc cald. Se coace la foe potr;vit. cutii Rece se impacheteaza intr-o

nuei m.:ci!laU, rasa d~ liimii~, zahar La untul Irecar spuma se adauga celelalte ingrediente si se amesteca. Din aluatu! dospit. pe planseta inHiinata se intinde 0 foaie de grosirnea degcrului rnic. Pe Inrreaga supr afar.i se intinde uritur a. Aluatul se ruleaza, se tale felii grease de 2-3 em, care se a~aza tn picioare in tava Infiinad si se lasli sa dospeascii bine. Se coc la foe bun. Cind sint coapte pe jumatate se SltOpesc cu 200 ml lapte nefier t, in care s-au dizolvat 3 lit1guri de zahar pudra. 330. I. Chec 1 cra~eti (de caf~a eu lapu) zahar tos, 1 OIla, 1 cMlca untddemn, I ceaf,a lapt~ rece, 1 praf d~ copt, 1 pra! zahar vanilat, 2 !inguri rom, coaia ra5a d~ la 0 lam/it, 1 pacherel de zahar vani/at, Jaina cit cuprind~ ccmpozitia, ca ,a 51: oblina 0 compoziue ce se auamanti eu o smlntinii mai groasii. Ouale (galbenus ~i albus} impreuna ell zaharul se pun in castron ~i se freaca cu lingura de lemn 10 minute. Amesrecind mereu se adauga. pe rind unrdelemnul, apni lapte1e, romu!, vanilia, coaja rasa de lamiie, praful de copt ~i la sfir'jit faina. Compuaitia se toarnf in forma de chec unsa cu unr sau untufa ~i presar atji cu raina. Se coace la foe porrivit. Usa cuptorului TIU se deschidc eel putin 30 de minute. Chec se rnai poate face ~iin felul urmaror: cornpo-

tn

de

carton

singurii

bucatii. j29. Cuiburi de viespi Aluatul: 1/1 kg faina, 6 galb<,_ nu/uri, ]0 g droidi~, pUti,la MU, ]0 g zahar pudra, 200 ml lepte, Din retetei cu drojdia in putin lapre se framindi aluat care se bsi ,a dospeasca 1/2 or~. puJra,2JOg

86

ziria se impute in dou:!. parti. o parte riimine galbena, cealaltii parte se amesteca cu 2 linguri de C1Cao. Compozhia galbenii se toamji in tava unsa. Peste aceasra, la mijlocul ei, se tDarn3 incet portiunea cu cacao. In continuare se procedeaza dupa indicatiile date mai sus. Se ambaleazc in cutii de carton, fid a se tiiia in Felii, dar invelir la inceput !n hirtie de celofan. II. Chcc lCO g unt, 4 140 g zahar lOS, 150 s fain;;', g st"fid~, 200 g fTUCU con/iate :i .aiate in bucafi micl si piitrate, 1 pade zahar vanilat, coaja d~ Iamii~, 1 pral d~ co pt, Gdlbenusurile se fread;: cu 2/"; din cantiunea de zahar si cantitate a de unto Acestui amestec i se adaugji albusurile blitute bine eu restul de zahar. In continuare, amesteclnd user, se adauga fjiina in forma de ploaie. La sfirsit se lncorporeaza cu zahiirul vanilac coaja rasa de lamtie, pr;tful de COpt si fructele confiate. Compoziria se toarnii in forma de chec un,a cu unt si presarara cu Hina. Se coace la Foe porrivit. Se ambaleaza in cutii de carton, fara a se taia in felii, dar invelit intii in celefan. .331. Br-iosi JOO g jJina, 150 gun!, 60 s zahar 40ua, 1/2 pahar lapte, JO g d~ bu~ prOaspCila,

de ,ahaT din Hina

vanilat,

I)

se pllne inrr-un castronas, se adauga drcidia muiatji in lapte caldu( si se bate bine cu lingura de lemn, lasind sa dospeasca. Restul de faina se pune pe planseta; la mijlocuI ei se face 0 adincitura in care se ad a uga ouale, zahiirul, praful vanilat, drojdia crescuta ~i sarea. Se framinta bine si sc Iasii sa dospeasca la rece pioi a doua zi. Din acest aluar se raie bucatele de marime potrivita, peOHU a le asez a in formde rnici pentru rarre. Dupa 0 noua dospire se ung deasupra ell cu ji se ccc la foe pcrrivit. Se ambaleaza in cutii de carton 332. Cczonac fiert 4-5 1/2 1/2 I Peste na vinul
\)~oara;

sau

biscuiri

cu

vin

d~ coronae 5 ['/lguri 101, scoTtiloaTa (dupa. gU5t.) de cozonac se roarfiert cu zahar ~iseerse serve~te cece.

Acest desert se poate prepara din eozonac uscat sau din biscuiti oparili C~ vi nul Fierbinte 333. Scleuri ell parmezan ~i chimen

neci
ciilJut, 5aT~, 100 g parmaa>l 5aU calcava/ res, chimcn Faina, rnargarin a, oul ~i pll~ina sare pe scindura de tailei 5~ amestcca!i se framint1i bine. Se impatLid de trei ori la fel ca

87

aluatul frantuzesc, dar rara timpul de odihna, Se intinde apoi de grcsirnea unui deger, se taie in latime de 1 cm si lungime de 10 em. Deasupra se ung ell ou, se presara eu parmezan (caicaval cas) ~i chimen. Se eoc Ia foe potrivit. Se impacheteaza in cutii de car-

gura unui pahar (dar mai bine eu 0 forma de tabla de aceeasi miirime). Se a~aza in tavii. Se lasa sa se odihnealcii 1 1/2-2 ore,iardeasupraseungecuou si se coace la foe bun. Se ambaleaza in cutii de carton. B6. Pogkelc eu car

3}4. Baghete cu sare Ji chimen
115 unt, 125 g faina, 125 g fi"'fi in coaja Ii trultti prj») presa d" pi,,,u, sarc, chi-

100 g ~nr, 100 g faina, 200 g cai ra$ pI: TaZatoare, 1 vlrf d~ ("urit bicarbonat, 3 galb"nuluTi, Componentele din re~et:i se pun pe pla!1~eta ~i se framintil blne. Se intinde ell vergeaua 0 foaie de gros;mea unn; deger. Se n;e ell 0 forma de tabla sau ell. gura unui pahar de vin. Se pun pe tava. Se !:lsi 5a se odihneasca 10-1S minute. Se ung deasupra cu ou li se coc la foe bun. Se pot da si alre forme. Se ambaleaza in cutii de canon. 3}7. Pogacele eu jum.iri 300 g fainit, 100 g ;umaTi de la topitl/.l unturii, 100 g untu,a.
d~ POTC, 5 gJllb~nu~uri, )0 g

Unlul, caeeofi; pireu, fiiina ~i pu~inii sue se framintii pe plan~eta. Pe plansera infainata, ell palmele, se Iormeaza suluri de grosimea degetului ~i se taie in Iungime de 8-10 em. Se ala:za in tavji, se ung deasupra ell OU se presara ell purina sare ~l Se ccc la foe potrivit. Se arnbaleaza in cutii de canon. )}s. Pogacele cu unt filina, 110 gum, 60 g untura, 2 galbenu~uri, 1 pahaT!! d~ rom, tare, 20 g drojdie dizolvata in 2 linguTi de sm1ndnii elilduta. Componentele din reteta puse pe pian,eta se amestecji bine Ii se mai adauga atita smlntini, cit sa se formeze un aluat de consistenta pntrivitji, Se Intinde o foale 1n grosime de 1/4 em, se jmpature~te ca la aluarul Eeanruzesc (fara odihna) de trei ori. A patra oad se intinde de grosimea unui deger, Sf taie cu
)00 g

dro;die dizolvata tn 3 linguri dt smintlna. Componentele din re\eta se pun pe plan~etii li se amestecji bine, formind un aluar ceva mai virros. Se bate apoi mereu pe plan~eta, pina clnd aluatul formea:za ba~icule mici. Se impatura ca aluatul fran~uzese, fira a se respecta timpul de odmna. Se lntinde pe plansera infiiinata. de grosimea degemlui mie. Cu un cujie se cresteaza deasupn in budl) rombiee sau piltrate.

"

Se tale cu 0 forma de blscuiti [marirnea unci guri de piihjirel mic de yin). Se a~aza ill tava, Hslnd sa dnspeasca. Inainre de a se coace, se pot unge deasupra cu au. Se coc la Icc potrivit. Pogscele!e ell jumari sinr [carte apreciate ca aperitive. 338. Comuleee cu brinza de burduf

fierb 5 minute, apoi se adaugi Frucrele, Cind s-au rnuiar slnr fierte. 340. Compot de fructe uscate (mere, peee, caise, prune) 250 g [recte uscate, 1 I api:i., 250 g zahar, 1 bue-aEa coaja d~ seer-

tifaara.
Apa impreuna cu zaharul si scor tisoara se f.erb 2-5 minute. Se adauga prunele spalate eu apa rece. Fara a se amesteca se fierb. Se procedeazji la Eel COl la alre compcruri de fructe U5-

Aluawl; JOO g fiiina, 200 g nne sau margarind, 150 g smJlltina, 1-2 aua, pu#na sere. Umplutura; 250 g brinza de burdu!, 1 galbwul. Se framinta aluarul, se Intinde ~i se impacheteaza (ca aluatul frantuzesc). Se lasii la rece pina a doua zi, dnd se intinde 0 [oaie groasd de 1/4 ern. Se raie in bud!;i patrate si se umplu cu br inza de burduf amestecatji ell galbenll~u1. Se da forma de cornulet sau forma de sul. 5·: a~aza in tava, iar deasupra se ung cu albus, se presara cu putin cascaval ras :ti se cec la foe potrivit. Se impachcteaza in cutii de carton, iar printre rinduri se pune a foaie de hirtie. 339. Compot gutui de mere, pere sau

341. Spum.1i de zmeura

fragi,

dpJuni

sau

I pahar jragi, caPiuni sau zmeura, 1 pahar zahar los, 1 albui. Componentele din retetd se pun in castron ~i se freaei Cll lingllra (telul), pina clnd se face 0 spuma !ngro~ati adt de multo inch ridieind lingura ramine pe

342. Spumd de gemuri

de fructe

600 g fTucu, 200 g zahar, 1 I apa. Fructele se eura~a de eoaja $1 se taie felii. Se scot simburii. Zahjirul impreuna cu apa se

2 liI/guri c» virl g~m d~ [ructe (di.p/un;, tragi, wise, zmeurii., piersici, miife;e, ponoceie sau tsmi;), 2 lingurj cu virl zahar pudra, 2 a1buiuri. Componentele din retetii se pun Intr-un casrron mai adine ~ se freaca ru lingora pina cind, ridicind lingura, spuma obtinuti rjimine pe ea. Se pun in pahare si se servesc,

89

Bauturi calde si reci

30.

Eafea neagra 4iingu1ittCl:ljl!lI,4/ingurill!zabar. 4 cqcull! apii ln jbricul special pentru cafca se pune la fien apa cu zahirul. Cind di in clocor se adauga cafeaua ~i se amestei::1i.. Dupa 1 rninur se [oamo. in cesri ~i se neagra se pcate transcaJda ~au reee, ~n !ecmas, in (azul clnd conditiile excursiei permit acest lucru. Pentru cei care consurna mai multi cafea in mod obisnuir este bine sa Sf reduca din cantitatea de cafea naturaB;j folosidi ~i sa SI! inlocui;\sca cu 1-2 rablere de ciccare. Cantitatea de 'lahar poate fi marid, mai ales uncle se solicid mai mull dort fizie.
porta

cescute, apoi se roarnji cafeaua, In excur sie se pcare prepara 0 cafea turceascf pe clirbunc incins sau chiar in cenu~a respectiva. en gust deosebtt se obtine dad se ldauga !a iieerul cafelei un pic de sare ~iun virf de curie de cacao. 345. Cafea
ell

Cafeaua

lapte

314. Carea neagcii turceasd 4 lingurill! (ajea, 4 lillguri;e zahar, 4 C(fcule apii. In ibricul de caEea se pune 13 fiert apa ~'U uh1irol. Ctnd fierbe, se adauga cefeaua ~i se amestedi. o d:tta. 51: adunii caimacul ~i se Irnparte in cescure. Se pune din nou 130 fcc pemru a da de 2-3 ori in cloccr. $i eel de-al doilea caimac forma! se imparre in

Pmtru 4 paTti;: 2 linguTit, caf,a, 2 c,!cute apa, 8 iillguTit( lapu praj, 8 linguri~( zahar, circa 800 ml apa. Se fierbe eafeaua neagra. fara uhar ~ise strecoarji. Se prepara laptele dizolvat !nrii praful cu putina apa, apoi adaugind restul de apa ~i aducind-o !a fierbere. Se toarna eafeaua neagri in cesn sau dini, apoi laprelc si zahirul (2 Iingurite de persoana). Cafeaua cu lapte peace Ei preparata si din caEea in amestec ell cicoare, fiard ~i racita. 346. Cacao
ell

lapte

8 lingurirc lapte pra}, 8 lil/gllri~( zabiir, 4 linguritc cacao, circa 800 ml apii Se preparii la ptele ca la rejeta precedenra. In fiecare cealca S~

dte 0 linguri\"a de cacao doua de zahdr, se fread pulin, apoi se adauga circa douii lingurite de lapre si se mai [readi pina se dizolva zaharui, adaugind treptat laptele. Dupii gust, cacaua ell lapte Sf mai poate prepara 0 data pentru teate per soanele intr-un ibric mai mare; dupa ce s-a adaugat tot laptele, sa fie adus din nou la fierbere 130foe potrivit. 347. Ceai La drum, eel mai indicae ceai este ceaiul in pliculete. Se fierbe apa ~i se toarnii in cesti sau pahare. Se introduce pliculerul cit este necesar in fiecare ceasd, apoi se adauga zahar dupa gust (1-3 lingurite] si cite 0 Ielie de Hmiie. Cu 0 lingurita de rom in loc de lamiie se obline un ceai reconfortant. In !ipsa pliculetelnr eu ceai, se pune pudn ceai Inrr-un ibrir (sau ceainic mic) ~i se opjireste cu apji fierbinre. Acensr.i esenia se roarna in fiecare eeasca, dupi gust, si 5e completeaza cu apji. Se adauga zaharul, lamlil sau romul ~ise seevesre. 348. Ceai 101te p

349. Ceai

din

diferitc

plante

Ccai de mikqe. Se sfirima 1012 boabe de uscate si se fierb circa 8 in .1PJ clocotitii. Vasu! trebuie sa fie acoperit ru capac pentru a nu 5(> di,truge vitnmina C, care rezista la fierbere, dar nu la lumina ambiantii. Dupa 3-4 ore ceaiul se streeoara 'n cesri, se adauga zanar dupa gust si se serveste. Ceaiul de mace~e peare fi pastrat 0 zi in vasul acepent si se bea rece in locul apei de biiut. Ceaiurile de sunatoarc, cozi dt ,·irqi, mU1~fdJ tei, menta, ma.case d~ parumb, coji de d;f~rit~ frltct~. Teate ceaiurile se prepaea inainte de servire, punted planrele in apa cloccnra ~iHsindu-le cireva minute in apa. 350. Biintllrii riicoritoare fructe din diferite

I;U

Se prepara ceaiul de concenrratia dorira si se dubleaza cnntitatea I;U lapre [v. prepararea laprelui praf la reteta cafea cu Iapre). Zahfirul se adauga dup:J gust, bineinteles mai putin ca la ceaiul obi~nuit.

1.500 ml sue de [ructe, 100 III! apa, 100 g zahar, uamCi d~ Jamij~ sau 'aT~ d~ lam1i~. Fructele coapte, spalare bine, se strivesc ii se store pentru a se obtine sucul respectiv, Se fierbe un simp eu apa ii zahiir si sece se toama peste sue. Se adaugii zeama de liimiie sau sare de Eimlie dupa gust. nIl apa 1C::( (,i/on ,au apa m;neral<!), 250 ml sue d~ frucU, lCiml;e, zahaT dupa gust. de fructe obtinut ca in reteta I se amestecf cu apa, zeamade Hmiie Ii zahar dupa gUSI, apoiseservelle. 91

35(, Bauturii escceltoaee de Iructe

din

sleep

Siropul de Iructe preparat acasa sau din eomerl se pastreaza in sticlute din material plastic. In orice moment, dnd avem Ia indernlna apa rece, api mineralji sau slfon, se poate prepara bautufa cu siropul preferar. Intr-un pahar se toarnd cam doua degete de SifOP ~i se umple cu apa. Se amesteca si se serveste. 352. Biuturii ricoritoare de piidure din Iructe

apa ~i zahar ~i se adacga, dupa ce s-a delt bine, la sucul de legume. Se consumd imediat ~i In eantita~i rnici. Penrru gust sucurile se POt combine sau acri eu sue de Hmiie. Putin sue de mere im~unitaie~te gustul bauturilor din legume. 354. Portocoladii (cranjadi)

1 I n~r din [ructe de pjjdur~ (jragi, zm~ura, mure, aline), 1/2 kg zahar, 2 I apa. Fructele se preseazd, apoi se store cu ajutorul unui tifon dublu sau pind deasji. Din uhar ~i api se fierbe un sirop care inca fierblnte se tOUna peste sucul de Frucre. Cind s-a ricit se sereccara printr-un tifon dublu, se toarna in sncle (cit mai mici) si se bea rece. 353. Biutu.;! rif;oritoare legume din diferite

4-5 poriocete, 1 lamtie rI14Te, 1-4 linguT; de zahaT, 250 ml apa pmtru sirop. Se eurata de eoaja portocalele si larniia, apoi se store bine de zeama. Se prepara un sirop din zahar ~i 250 m! apa care se tcarna racit peste zearna de fructe. Se adauga mlezul de la o ponocalf ti ap5. rece pina la un lirru. Dupa eiteva ore se strecoarii rotul printr-un tifoo dublu sau sita deasi si se tcarna insticle. 355. Limonadi I. SI: proc~deaza ea la portocelada, Inlocuind pOTtocalek C/I lami •. II. 4 iamli, 4 linguri d~ zahar, 4 pahar~ dr apii, Se store lamiile in api, se adauga zaharul frecar pe coaja de Hmiie si se amestecii pioa se dizolv:i aahiirul. III. Bombcane (dropsuri} acriscare de lamtie se topesc Intr-un sirop slab; dupa gust se tndulceste cu tahar sau se acreste cu pUlina sare de lamiie. Pastrat la rece, este 0 bauturirieor;roare. IV. 1 liimiie, 1 lingura plina [II zahar, 250 ml dpa.

Legumele au un conjjnur boger de saruri miner ale, vitamine, hidrati de carbon, acizi organici, prcreine: de aceea se reeomanda: sa fie fnlcsite la prepararea bauturilor: rosii, varza, morcov, salata verde, cartofi, ,fecla etc. Legumele coapte si curatite bine (eoaja se pastreaza) se maruntesc (se rad) ~j se zdrobesc sau se store prin rifon dublu, pinza alba; se p reparji un sirep din

92

Se dimlva zaharul in apa si se stoarce lamiia. Dacii se face 0 cantitate rnai mare, se strecoara prin tifcn dublu si se toamd In sticlute in care s-a pus pUiina coaji de liimiie. 356. Bautura fruete din lapte ~i sue de

Se prepar a Iaptele ca la reteta precedentii ~i se racelte. [ntr-un pahaT se pune siropul, apoi laprele, se amesteca ,i se serveste. 35S. Bautura din !apte si dulceaj I

dure. Se dizolvii laptele prnf ln putinii se adallgii restu l de apa ~i [a fierbere. Se ia de pe foe si se adauga zaharu), Dupa ce s-a rdcit, se toama peste sucul de Irucre strecurat. Se amestecji user si se serveste. 357. B;iutura feucte din lapte ~i sirop de

J lingur#e lapu pra!, 400 ml apa, 80 g duicwtCi. Dulceata se transporfa in borcan din material plastic sau aluminiu. Se pune dulceata in doua pahare ~i se warn:!. deasupra laptele rece preparat, ca 1a retela b:iutura din [apre ~i sue de frucre. Se amesterji pina se dizolva dulceata 1i se serveste. 359. Bautura din lapte ~i gem

2 lingurite lapt~ praf, 250 apa, 80 g $irop de [ructe,

ml

3 linguri,e lapt~ pra!, 400 ml apJ, 100 g g~m de !rucu. Gemul se dizolva cu putin lapte rece preparar ca la reteta biuturii din lapte si sue de fructe, apoi se tmpane in doua pahare. Se umplu paharele cu lapte rece, se amesteca si se servesre.

Meniuri

A~a cum s-a ararat la lnccpurul accsrei ciirti, hrana turistului trebuie sa fie in primul rind rarionalii si, daca tincm seama de Faptul ca proviziile SIn! limitate de posibilitatile de depiasare sau de aprovizionare, ea trebuic sa fie ~i bine gospodarita. Turiswl inva.ra sa fie bun gospodar chiar de 10.prima excur-sic pc care 0 face, ales dad. nu (,11103;;1C exact sursele de aprovizicnare pc traseu. Grija de a nu raminc nLr~ alirnente 11 ajuta pe turist [a 0 repartitie chibzuira a proviaiilor, pe aile sau etapc ale zilei. In continuare se vor prezcnta meniuri orienrative pentru diferite excursii, la ses, deal sau muntc, de la 1-2 aile pl:n5 la 12

aile, care pot fi adaptare [a condirile in care se face excursia, vara san iarna, ell rucsacul in spinarc san eu masina. Indifercnt de accste conditii, nu se va neglija orice alta posibilitate de aproviaioncre pe trascu sau din apropierea locului de papas. La 0 excursie de durata, .mai ales vara, alimentele altcrabile, cum sim piinea, camca, frucrcle si Iegumele proaspete, este binc sa fie sigurate ~i din ahe sur se decir proviaia de acasa. Si dad. ales la munte, aceste surse nu exista, piinea sc inlccuieste ell ma:Jigu~a, camca proespata cu conserve de carne, fructele si legumele proaspere cu cele deshidrarare, gem uri sau sucuri, Lira a se ncglija frucrcle de padure ~i ciupercile gasite 1-1 fara locului. Consumul de cnergie cxes:e pe masura efortului depus de !Urisr. Alimenratia in acest caz va fi mai bogata in caloeii, proportional cu efortul depus. Aceasta nu inseamnji ea 5:neea de-a 12-a zi a excursiei rrebuic sa se manincc foarre multo Eforrul poare fi de 2-3 zile la inceputul excursiei, iar restul este odihna la locul de papas, cind hrana va Ei dozata aproa-pe normal. Pofta de mincare esee mai mare din cauza schimbarii .mediului de viata, a aerului sau a miscarii in aer liber. Tocmai de aceea sc impune o alimentarie rationala si nicidecum 0 supraalimentare care, firesc, duce b. ingrasare. Pentru primele zile ale excursiei sau pcnrru excursiile de scurta durata, meniurile se intocmesc de acasa si prep arnrelc se trans;1.-

94

porta gata la drum, impacherate si ambalate corespuozator. Celelaltc provizii sc vor consuma tinind seama de durata lor de pastrarc sau conscrvarc. Conservele de carne sau legume eu carne se rezerva pcntru ultimcle aile ale excursiei sau In lipsa alter posibiljta~i de aprcvizionare. delimirare cxacta a alimentatiei turistului pentru ses, deal sau munte estc greu de facut, dar, asa cum s-a mai ararat, odata eli cresterea altieudinii creste ~i efortul fizic depus de turist. Chiar daca popasul sau odihna este de mai multe zile, nu inseanma turistii nu se dcplaseaza citeva ore ailnic in impreiurimi. Esre clar 0 deplasare la muntc de 500 m este mult mai anevoioasa decit la ses sau deal. De asemenea, iama, din cauza frigului, se consume mai multe calorii de cit var a. Alimentatia trcbuie fie mai bogata in grasimi, fainoase etc. In compunerea meniului, indiferent de anctimp sau de altitudine, se va avea grip!. ca la 2-3 zile sa se serveasca 0 supa sau ciorba ~izilnic eel putin 0 masa calda. Daca turistul nu are asigurate aceste conditii, este bine sa se fadt un popas la cabanelc turisticc sau se deplaseze din cind in cind la aceste cabane.

o

ca

ca

sa

sa

Excursii
1zi 1. lint, salam, Ol.la fierte, rosii Zacl.lsca Salata de vinete 2zilc 1. Tnrtine cu pasd din vaci ~niTei in 01.1 ~ipcsrner Salata de rosii Chec brin2a de

la ses

Pui fript Ardei gresi, casrraveciori Prlijitud (1.1 mere

2. Sandvisurl ell brinza de burduf Muschi de pore la gratar Carrof prjijiti, rosii, ardei, castr aveti cualbul

3zile
1.

Qua fierte, cascava}, ceapa de. ridiclu Friptura de pore Ia cuptor Salata de cartofi Prajitura ell brinza de vaci Porumb fript pe jaro.ti(

2. Cascaval, ceapii verde Pui fript Salad. ascnarx Salam de biscuiri Bautudl. racomoare din fructe

simp

de

"

J. Gulas "Supeo· $ni\el natur Garniturji de orez 4zile 1. Sandvis cu muschi tiganese Chiftelute SJU plrjoale moldovenesti Salataeriellula Prijitura cu mere 2. Mamaiiga eu brinza de oaie Friprura de pore natur Sote de Easole verde [conserva) Spumji din gem de frucre

Salata de ardei Pricomigdale

grasi

cu

ceapa

3. Omletii cu ciuperri Limba de sos de ro~ii [conservd} Garnituril de macaroane (v. Fierberea macaroanelor) Turri dulce 4. Ochiuri rom.lnesti Sore de mazare verde (conservil] Cirnaciori aperitiv in saramurji Prajiturii cu nucii 6zilc

1. Tontine cu pastf de sardele Snitel in QUa $1 Hiina Salata de castraveri Prajitudi simpla 2. Cascaval, ceapa verde F ripturd de pore natur Salata de legume pemru reci Fructe - cafea 3. Sandvis eu brinza Bors eu carne "Supco· Pui la gratar Salad de castraveti Fructe

4. Tarrine ell pasta de ficar Dovlecei cu carne Cujburl de viespi Pructe 5. Salata de oua cu rosii Mineare de rnazare verde ne in sue propriu Taitei cu lapte Prucee 6. Saleuri Tartine Papricas serva) Com por 12zile

ell car-

fripturi

ell parmezan si chimen cu pasta de $UnCa de pui cu smintina( conde fructe uscare

1. Pasta Lica Pui fript Car tofi praji\i Salata de castr averi Fructe - cafea
2.

Salataorientala Briosi

Supa de rosii conservare Ficat la gditar

3 Omlerj cu resturi de fripturli Ghiveei tn ulei cu carne Prajituri cu aahiir ars Frucre

9'

4. Brlm:a relemea, ardei grasi Supa de zarz avat "Supco· M,ncare de cartcfi Carne efumata fripta sau fiard Prajitura cu nuci si albus Cafea neagra turceascji 5. Qua umplute eu pateu de fkat si jambon Tocand de legume cu carne Pdjitura marrnorata Mere 6. Sore de fasole verde $und sau muschi file in sue propriu Pdjitura cu untdeiemn Ii Fructe Bdurura racoritcare din dJerite frucre 7. Pogacele cu unt Supii de cartofi eu morcovi Pui ell fasole verde Tai,e; ell hrinza de vaci

8. Cabanas prajit. cu Qua Supa de ciuperci "SUP(o· Tocaniia din afumaturi Pricornigdale 9. Ciuperci Irlpre pe jaralie Mamaligllta ell hrinz;;. de oaie Cabanns cu carrofi Compot de mere, pere sau gurui 10. Zacusca Papricas de pui ell sm'lntina Cornulete cu marmelada Cafea 11. Cascaval la capac Chiveci in ulei cu came Biscuiri cu miere de albine 12. Sandvis ell pateu de fie at Tadnita din afumfruri Marnaliguta Spuma din gemuri de fructe Cafea

Excursil [a deal
lzi 1. Sandvis vegetarian $ni,el in ou ~ipe,rnet Salad de castraveti ell rosii 2zile 1. Tartine ell pasta de sardele Frigarui sau aId carne la gratar Salata de castr aveti Spuma de fragi 2. Urdj cu mara! Pui fript Salataasortata Chcc Bautura raconroere fruete Jzile 1. Saleuri ell parmezan ii chimen Sandvis eu muschi tiganesc, ardei gra~i, ceapd verde Miella griirar 91 Prajitura ell cirese, visine sau mere C"fea neap!

din

sirop

de

Cartofi praji;i Salata de rosii PrajilUra eu beinza de vaci
Eructe

Fripturji de pore la capac Salata de castr aveti Prajitura cu cacao 3. O",)eta cu mezeluri Papricas de pui cu smintina Pri'ijitud cu mere

2, Tartine

ell pasta

din muschi afu-

4ziIe 1. Tart.ine cu pasta de peste si unt Cotlete de pore la gratae Salad de cartofi Frucre Cafea 2. Omleta cu brinza de oaie Friptura de Turda Salata de ardei gra~i Pd'ijitod simpla 6zile 1. Qua umplute jambon Poi pane Salataasortata Fructe cu pateu de [icat ~i Baghete din foi Lica Fructe de padure
(U

3. Ciuperci fripte pc jannie, verde Limba cu 505 de rosii Orez cu lapte Fructe 4. Oroled ell brinza de oaie Dovlecei pentru gaut In ell carne de pore Srelute eu nuci

ceapa

bulion

nuci

4. Salata de QUa ell rosii Todinifa din carrie de mid Piinea copiilor 5. Salata de scrurnbii sar ate eu carref ?l ceapa Mincare de fasole verde cu carne fripta Priijirura cu untdelemn si Fructe 6. Mamaliguta cu brinza de oaie Priprura de Turd, Salata de vana Fructe 12zile

2. Sandvis cu salarn, ardei gras, rosii Supa de zarzavat "Supco" Chifrelure sau pirjoale rnoldovenejti Sere de carrof noi (veehi) Comuleje cu mannelad1i sau gem 3. Mincare de ardei cu rosii Ochiuri prajite FIeici la gratar

1. Sandvis cu brinza $n;lel in au si faina Salata oriemalii Pdjitura ell hrinza de vaci

2. Pasta de brinza de vaci, verde, ridichi Minearecle rnaz.are verde Friptura de pore Ia cuptor Prajirura bicolora

ceapa

98

3, Tartine cegi Friprur1i SOle de Gri~ cu

cu

jlasta

de

brinla

Bu-

de pore la capac fasole verde lapte

8. Brinlli: relemea cu verde Pui cu rnazjire Orez eu lapte Prajitudi cu cacao

rosii,

ceapa

~. Omleta eu hrinla de oaie, rosii, ardei Cirnati afumati fripti pe jaratic Salata de rosii Pcrumb fript pe jaratic 5. Bull de mamaliga cu hrinza de oaie Ccrlete de pore [a gratar Salata de varza alba Biutura racor'itoare din Erutte de pjdure 6. Omleti cu resruri de fripturi Dovlecei cu carne Compot de mere 7, T artine ell pasta din hrinza de care Supji de ciuperci "SlIpeo· Rascl din carne de vita (censerva) cu sos de rosii Prijitura ell nud

9, Tartine eu pasta de brinza': Bucegr Pui la frigare Canofi prajili Salata de ardei grasi Compnt de frucre uscate lQ,Sardele, oua fierte Carne de pore in sos alb tetic Biscuiti cu miere de albine 11. Cascaval la capac Mlncare de carne Piscoturi

die-

ell

cartofi

12, Tartine ell pasta de peste ji unt Supa de pasaJe "Supeo· Cirnati afurna~i eu pireu de earrofi Biscuiti

Excursii

la munte
lzi reci Prajiturii cu nucd Fructe de padure

L T arline cu paSta de ~unci Pui fript Salata de legume pentru

[ripruri 2zile

1. Sandvi~ cu brinza Zaeusca Snitel in ou ji pesmet Salata de ardei verzi ceapa Piscoturi

2, Tanine oaie cu rosii si

cu

pasta

din

brinza

de

Sarmaluj:e in foi de Vila Pui la frigare PrajilUra cu cacao

99

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful