Prognoza si gestionarea situatiilor de criza si de conflicte internationale

Riscuri si amenintari la adresa Romaniei Contributia Romaniei la lupta impotriva terorismului

Master Integrare si Afaceri Europene

Prof.univ.dr Sf. Glavan

1

CUPRINS
1. SECURITATEA INTERNAŢIONALĂ SI IMPACTUL

TERORISMULUI ASUPRA SECURITATII
1.1. Conceptul de securitate internaţională 1.2. Terorismul international

2. STRATEGIA DE SECURITATE NATIONALA A ROMANIEI
Introducere 2.1. Interesele nationale de securitate ale Romaniei 2.2 Obiectivele politicii de securitate naţională 2.3. Mediul internaţional de securitate 2.4. Obiectivele politicii de securitate naţională 2.4.1. Principalii factori de risc la adresa securităţii naţionale 2.4.2. Noile provocări - riscuri asimetrice nonclasice 2.4.3. Vulnerabilităţi în situaţia internă 2.5. Directii de actiune in politica de securitate nationala 2.5.1. In domeniul politico-administrativ 2.5.2. In domeniul economic 2.5.3. In domeniul social 2.5.4. In domeniul educatiei, cercetarii si culturii 2.5.5. In domeniul sigurantei nationale si ordinii publice 2.5.6. In domeniul apararii nationale 2.5.7. In domeniul politicii externe

3. RISCURI ŞI AMENINŢĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ROMÂNIEI
3.1. Aspecte de ordin general 3.2. Tipuri de ameninţări 2

4. ROLUL ROMANIEI IN COMBATEREA TERORISMULUI
4.1. Doctrina naţională privind prevenirea şi combaterea terorismului 4.2. Cadrul legal în materie antiteroristă 4.3. Rolul Direcţiei Generale Prevenire şi Combatere a Terorismului (DGPCT)

5. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

3

SECURITATEA INTERNAŢIONALĂ SI IMPACTUL TERORISMULUI ASUPRA SECURITATII
1.Conceptul de securitate internaţională Etapa actuală se caracterizează printr-o complexitate şi o diversitate fără precedent, generate de mutaţiile care se produc pe toate planurile – politic, economic, social. Toate aceste uriaşe transformări imprimă, la rîndul lor, caracteristici specifice vieţii internaţionale, relaţiilor dintre state, prin aducerea în prim plan a unor fenomene, tendinţe şi evenimente ce trebuie descifrate spre a li se găsi soluţii corespunzătoare pentru ca pacea omenirii, securitatea şi progresul popoarelor să fie asigurate. Ideea de securitate şi-a lărgit sfera de cuprindere. Dacă, în mod tradiţional, tratatele privind securitatea internaţională şi menţinerea păcii cuprindeau prevederi de limitare a potenţialului militar, ne utilizarea armamentului de un anumit tip, limitarea recurgerii la forţă etc., sfârşitul secolului XX aduce un element de noutate în cadrul conceptului de securitate, şi anume acela al securităţii mediului. Tot în sfera ideii de securitate internaţională, în ultimul secol, a fost inclusă şi aceea conform căreia ameninţările la adresa securităţii internaţionale nu au ca sursă numai conflictele internaţionale, ci şi conflictele interne. Ideea de securitate este stipulată şi în Carta ONU, prin care se interzice utilizarea forţei ca modalitate de agresiune împotriva unui stat suveran pentru a se evita punerea în pericol a securităţii internaţionale1. Totodată, secolul XX pare să fi scos, mai mult decât oricând, în evidenţă legătura dintre securitatea internaţională şi aspectele economice. Securitatea internaţională este esenţială pentru asigurarea creşterii şi prosperităţii economice, iar forţa economică este cheia pentru asigurarea potenţialului militar, văzut ca garanţie a securităţii. În prezent, pacea şi securitatea mondială sunt ameninţate, în cea mai mare măsură, de conflictele care au loc mai degrabă în interiorul ţărilor, decât conflictele între state. Se vorbeşte foarte mult despre „pacea democratică”2, menţionându-se că societăţile democratice nu pornesc la război una împotriva alteia (ele pot lupta, dar împotriva statelor nedemocratice). Transparenţa şi răspunderea, care au atins un nivel mai ridicat în societăţile democratice, pot îngreuna declanşarea războiului de către guverne, gîndirea şi politicile acestora fiind supuse scrutinului. După cum a arătat războiul din Golf, democraţia este pentru pace o condiţie
1 2

I.M.Anghel, „Globalizare şi probleme globale”,Bucureşti, 2001, pag.34. Lester Brown, „Starea lumii 1999”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000, p.25

4

Procesul dezarmării care asigură securitatea prin scăderea progresivă a gradului de dotare cu armament. chiar dacă acestea sunt sau nu recunoscute. A Systems Approach”. Securitatea internaţională este un obiectiv care nu a fost realizat decît în linii generale. fiind „uitate” anumite amănunte cum ar fi: poziţia Rusiei. Dezarmarea ar putea spori securitatea atît în mod direct cît şi indirect. Securitatea sporita poate. economice. dar şi politice. Printed at United Nations. între Nigeria şi Camerun. printre altele. Securitatea constă nu numai din aspecte militare. Cambridge. iar pe de alta parte poate asigura mediul şi încredere cu scopul unei ulterioare dezvoltări. nu suficientă. Geneva. neîmpăcată cu gîndul că a pierdut controlul asupra statelor baltice şi a altor state componente ale fostului spaţiu sovietic. drepturi umane şi ecologice”3. dacă acestea sunt sau nu justificate.11 septembrie 1987 au adoptat o definiţie a securităţii. astfel că ei pot urma în mod liber dezvoltarea şi progresul ţării lor”4. Conferinţa Internaţionala a relaţiilor dintre dezvoltare şi dezarmare convenită de Adunarea Generala a ONU. În documentul final. pericolele nonmilitare ale securităţii au trecut în prim plan a preocupărilor globale.necesară. prin depăşirea pericolelor nonmilitare a securităţii şi contribuind la formarea unui sistem internaţional mult mai stabil şi durabil.Recent. 2. Printed in Great Britain at the University Press. Procesul de dezvoltare. UNIDIR/DF/2003/1. UNUDIR 1993. Modalităţile şi mijloacele de asigurare a securităţii pot fi definite în termini naţionali. Întîlnirea unui grup de experţi în aspectele nonmilitare ale securităţii în Taşkent. nonguvernamentali şi globali. Absenţa unor pericole obiective. poate spori securitatea şi astfel sa promoveze reducerea numărului de arme prin dezarmare. poate permite alocarea resurselor adiţionale pentru aspectele nonmilitare ale securităţii.15 4 „Nonmilitary Aspects of Security. între Israel şi Siria. interguvenamentali. au folosit următoarea definiţie a securităţii:„Securitate este starea în care statul consideră că nu există nici un pericol de atac militar. ea este de asemenea fundamentală atît în ceea ce priveşte dezarmarea cît şi dezvoltarea. care a fost adoptat printr-un consens a reprezentanţilor a 150 de ţări participante. s-a stabilit: „Securitatea este o prioritate de bază a tuturor naţiunilor. Editor Dietrich Fischer. presiune politică şi economică. pe de o parte crea condiţii favorabile dezarmării. p. Absenţa temerilor subiective. între Coreea de Nord şi cea de Sud. în mai 1990. Making Space for Security?”. posibile conflicte între India şi Pakistan. Editor in Chief Kerstin Viguard. 3 „Disarmament forum. in New York în perioada 24 august . şi ca rezultat sporirea ei în ansamblu. sociale.105 5 . Securitatea are 2 aspecte: 1. p. între Grecia şi Turcia.

sau de armonizarea intereselor naţionale. stările lor de spirit.Care dintre aceste doua este mai importantă? Ambele aspecte pot fi argumentate. apărarea vieţii.255 6 . Box 12. unul din scopurile principale ale comunităţii mondiale este asigurarea şi menţinerea securităţii internaţionale. Ignorarea sau negarea pericolului nu asigură securitatea. În condiţiile actuale.107 J. în diferite locuri. crearea unor condiţii ce ar exclude perturbarea păcii generale sau declanşarea de acţiuni ce ar expune pericolului securitatea popoarelor sub orice formă ar fi ele. Securitatea naţională este strîns legată de însăşi securitatea sistemului social – politic al ţării date. de grija de securitate. “International and global security”. că securitatea inevitabil semnifică diferite lucruri în diferit timp. uneori inventat deliberativ (sau cel puţin exagerat) pentru a motiva cheltuielile militare. Totuşi. condiţionate de prăbuşirea sistemului bipolar.1 Notions of “security”. aceasta nu înseamnă că ţara în cauză nu se confruntă cu nici un pericol. organizaţii sau din partea statului. p. depinzînd de faptul care popor trebuie protejat şi natura pericolului şi ameninţărilor. etc. ceea ce determină politicile statelor este modul lor de percepere a pericolelor şi ameninţărilor. în acest caz. bunăstarea cetăţenilor. Printre scopurile prioritare ale statutului pe arena internaţională pe primul loc se află asigurarea securităţii ţării sau a securităţii naţionale sub toate formele şi manifestările ei. industria competitivă. libertăţii şi proprietăţii lor împotriva atentatelor din partea unor oameni. De exemplu: dacă un stat neagă existenţa unui pericol cum ar fi efectul de seră. au impus în special căutarea unor noi modele de comportament şi conveţuire a naţiunilor europene. în caz de necesitate. Securitatea. Securitatea este sinonimă cu asigurarea supraveţuirii statului. 5 6 Ibdem. aceste interse pe calea războiului”6. înseamnă asigurarea cetăţenilor statului cu condiţii normale pentru autorelizare. Lippman a fost primul care a formulat concepţia securităţii naţionale: „naţiunea se află în stare de securitate atunci cînd ea nu este nevoită să-şi sacrifice interesele sale legitime cu scopul de a evita războaiele şi cînd ea este în stare să apere. calitatea sistemului de învăţămînt. depinzînd de aşa factori ca: potenţialul economic. Aceasta se explică prin faptul. legate în primul rînd. Modificările profunde de pe continentul european din anii’90.Baylis. Securitatea naţională a devenit o derivată a securităţii internaţionale. Nici reclamarea unui pericol de agresiune ne-existent. W. p. chiar dacă acestea sunt sub-sau supraestimate. a securităţii întregii comunităţi mondiale. Deseori este foarte dificil să definim dimensiunile reale ale securităţii naţionale. expune ţara la un pericol real5.

Palme Commission Report. din acest punct de vedere. având în vedere orientarea pe direcţia acţiunilor teroriste spre ţinte care ţin de aceste state şi organizaţii. este nevoie de a lua masuri cooperative atît la nivel regional cît şi la nivel global. 1992. Din ce în ce mai des a fost recunoscut. principalii ei piloni erau strategia politicii externe.Un nivel de risc mai ridicat îl vor avea obiectivele care au legătură cu SUA. 7 . practica diplomatică. Ideea de securitate comună implică ideea de securitate completă. Acestă securitate nu este posibilă în absenţa cooperării şi nu poate fi realizată prin eforturile unui singur stat. securitate comună : toate statele sau indivizii dintr-o regiune trebuie să se simtă în siguranţă şi să nu fie ameninţaţi. 7 8 “Comunion Secutity: a Blue Prin for Survival”. p. în mod direct proporţional va creşte şi gradul de risc legat de posibilitatea unor acţiuni teroriste vizând obiective de pe teritoriul naţional dar şi din străinătate.Terorismul international Este promovat în special de unele organizaţii islamiste. W. „A New Concept of Cooperative Security”. Pentru a obţine o securitate comună.Carter. 2. Deoarece România este membru activ al coaliţiei antiteroriste este de presupus că. că în lumea noastră interdependentă este imposibil pentru un stat să-şi asigure securitatea la nivelul cheltuielilor pentru securitate a altor state. chiar dacă unele dintre sursele acestuia vor fi eliminate. platforma politico – militară şi asigurarea ei militară de forţă. prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat în Washington la 4 aprilie 1949. O ţară care a fost invadată în mod repetat de armate străine. Această idee a dus la reconsiderarea conceptului de securitate şi la apariţia unor noi concepte: securitate colectivă : membrii alianţei se obligă să se abţină de a utiliza forţa unii împotriva altora şi să se „ajute” reciproc în cazul cînd unul din ei este atacat de un stat membru al grupării rivale7. decît o ţară care a fost ocolită de acest necaz.Istoria unei naţiuni este un determinant important a ceea ce este considerat pericol al securităţii acesteia. 1982 A.119 9 Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO în engleză şi OTAN în franceză) este o alianţă politico-militară stabilită în 1949. securitate cooperativă : „obiectivul central este acela de a preveni războiul şi posibilitatea de constituire a mijloacelor necesare pentru iniţierea şi desfăşurarea unei agresiuni”8.Perry. va continua să se manifeste. evident este mult mai preocupată de securitatea graniţelor ţării sale. Concepţia securităţii naţionale avea o orientare externă şi. Ideea de bază a acestui concept este aceea de a preveni şi nu de a trata. Israelul sau NATO9. Brookings.

STRATEGIA DE SECURITATE NATIONALA A ROMANIEI Introducere Legea romana care instituie obligativitatea elaborarii Strategiei de securitate nationala a Romaniei defineste prezenta reglementare ca fiind "documentul de baza care fundamenteaza planificarea apararii la nivel national". precizarea obiectivelor care conduc la protejarea si afirmarea acestor interese. protejarea si afirmarea intereselor fundamentale ale Romaniei. definirea intereselor nationale de securitate. asadar. prezenta Strategie de securitate nationala a Romaniei asigura in mod necesar continuitatea conferita de lege in abordarea succesiva de catre documentele similare precedente a problematicii securitatii statului roman. S-a valorificat astfel experienta acumulata in ultimii ani. evaluarea mediului international de securitate. Elaborata. strategia sintetizeaza obiective. directiile de actiune si principalele mijloace pentru asigurarea securitatii nationale a Romaniei. in stricta conformitate cu prevederile existente ale legii in materie. 4. Pentru a fundamenta in mod unitar si coerent actiunile sectoriale si reglementarile specifice ale institutiilor statului de drept si factorilor constitutionali de putere care au responsabilitati in realizarea. precizeaza definitii si coreleaza directii de actiune pentru toate componentele implicate in asigurarea securitatii tarii.De asemenea pe teritoriul României terorismul internaţional ar putea cunoaşte şi alte forme mai subtile de manifestare aşa cum ar fi obţinerea de fonduri financiare şi susţinere logistică utilizându-se diverse aranjamente financiare şi firme. strategia constituind astfel expresia politica de referinta a atributelor fundamentale ale statului roman in acest domeniu. 5. 3. 8 . in ordine: 1. O asemenea structura a Strategiei de securitate nationala a Romaniei a fost stabilita in aceeasi lege privind planificarea apararii nationale a Romaniei si cuprinde. 2. identificarea factorilor de risc din mediul intern si international. în contextul unei legislaţii insuficient adaptate pentru evitarea unor astfel de situaţii.

a unor factori multipli . Aceasta situatie s-a produs ca urmare a presiunii cumulative. a fenomenului globalizarii. religiosi. adesea neasteptate. precum si mutatiile. Pe plan international lumea traverseaza o situatie fara precedent. dar neasteptata si cel mai putin dorita. in mai toate domeniile de manifestare ale mediului economic si social. de realitatile din societatea romaneasca si din lume. precum si ale mediului natural de existenta a societatii romanesti. care se produc in lume impun strategiei proprii de securitate cerinta unei mai mari capacitati de perceptie. Caracterul global al luptei impotriva terorismului a devenit componenta necesara.politici. fiind profund marcata de actiunile irationale ale unor forte ce promoveaza terorismul ca mijloc de divizare a comunitatii internationale si de slabire a stabilitatii mondiale in general. biologici. constituind deja un imperativ de lupta si atitudine al tuturor democratiilor.asigurandu-se totodata si coerenta necesara cu programele specifice adoptate anterior.care au influentat climatul de siguranta a statului si cetatenilor. material. conducand la fragilizarea suportului moral. diversificarea tipologiei crizelor si conflictelor 9 .Pe plan intern starea de securitate a Romaniei de azi este caracterizata inca de suficiente vulnerabilitati. in conditiile cresterii complexitatii si diversitatii aspectelor care au capatat relevanta pentru acest domeniu. pe care se intemeiaza civilizatia identitatii noastre nationale. actuala Strategie de securitate nationala a Romaniei este profund marcata de actualitate. In acest sens. sociali.Analizele institutionale si de specialitate care au fundamentat elaborarea strategiei au condus la concluzia ca o asemenea abordare innoita. noutatea Strategiei de securitate nationala a Romaniei o reprezinta deschiderea mai larga a acestei problematici si abordarea mai cuprinzatoare a conceptului de securitate nationala. pentru integrarea Romaniei in Alianta Nord-Atlantica si in Uniunea Europeana. si de posibilitate. culturali. a) Sub aspectul necesitatii unei noi abordari se constata ca dinamica fenomenelor din realitatea economica si sociala a tarii. In acelasi timp. demografici. Largirea spectrului de riscuri neconventionale. militari si de alta natura . precum si a celui de valori spirituale. economici. caruia statul roman i se asociaza fara nici o ezitare. astfel incat raspunsurile si reactiile sistemului national de securitate sa fie intotdeauna adecvate realitatilor si totodata in permanenta subordonate intereselor fundamentale ale tarii. precum si de perspectivele previzibile pe termen scurt si mediu ale vietii interne si internationale. financiari. novatoare a problematicii securitatii este o chestiune si de necesitate. in timp. evaluare si abordare a tuturor acestor fenomene si mutatii.

in maniera de gestionare a resurselor publice destinate securitatii.Aceasta conceptie se va regasi in modul de reglementare specifica a diferitelor domenii economico-sociale.politica. In acest fel comunitatea romaneasca. care sa includa o organizare rigida si o atitudine ermetica a institutiilor si competentelor in acest domeniu. care detin tehnologii si informatii conexe cu securitatea nationala si care pot contribui la formarea si echilibrul mediului intern . cat si in cel international. a proteja si a afirma interesele fundamentale ale Romaniei. Dar complexitatea aspectelor ce influenteaza acest domeniu impune ca. dar vor capata. care au rezultat din corelarea mai atenta si punerea in valoare a tuturor dimensiunilor . deopotriva.ale starii de securitate si siguranta nationala. desigur. fiind expresia politica si de reglementare cea mai inalta a statului roman si totodata instrumentul de fundamentare si orientare a actiunilor din intregul sistem al securitatii nationale. Presedintele tarii.economic.Sistemul securitatii nationale se defineste prin ansamblul mijloacelor. militara. neguvernamentale. pe langa elementele de continuitate si cele oarecum traditionale ale domeniului. celelalte institutii ale statului . prin identificarea unor noi resurse interne de securitate. bazate pe mobilitate. cu un continut schematizat. precum si obiectivele pentru realizarea lor. coerenta si complementaritate. 1.potrivit prerogativelor constitutionale ale fiecareia. financiara. si toti cetatenii tarii nu numai ca vor avea asigurat dreptul de a beneficia de protectie sub multiple planuri. academice si comerciale. Strategia reprezinta documentul de baza care defineste aceste interese.sa fie atrase structuri civice. economica.care reprezinta instrumentul prin care se operationalizeaza Strategia de securitate nationala a Romaniei . in cresterea gradului de cooperare institutionala si de coordonare a eforturilor in directia solidarizarii sociale si nationale. care necesita reactii multidirectionale. civica. atat in spatiul intern. in sistemul securitatii nationale . social. Raspunderea fundamentala pentru securitatea tarii o poarta. diversitate. posibilitatea si obligatia de a participa la asigurarea acesteia. civil si militar. Guvernul. sociala. in ansamblul ei. caracteristica noii Strategii de securitate nationala a Romaniei consta in faptul ca Romania nu mai abordeaza modelul propriu de securitate printr-o viziune strict tehnicista a problematicii securitatii. care au rolul de a realiza. b) Abordarea mai larga a problematicii securitatii a devenit si posibila in conditiile actuale. Parlamentul. Prin urmare.genereaza provocari multiple. reglementarilor si institutiilor statului roman. ecologica . Interesele nationale de securitate ale Romaniei 10 .

−protecţia mediului înconjurător.corelată şi interdependentă să garanteze şi să conducă la realizarea scopului securităţii naţionale realizarea şi afirmarea intereselor fundamentale ale ţării. bazate pe valorile asumate şi promovate de societatea românească.20. Strategia de securitate naţională fixează următoarele obiective: −păstrarea independenţei. astfel încât îndeplinirea lor coerentă. a egalităţii şanselor. . prin: −asigurarea libertăţilor democratice ale cetăţenilor. siguranţei şi protecţiei cetăţenilor. −perfecţionarea sistemului politic şi dezvoltarea modalităţilor de realizare a solidarităţii sociale.Interesele naţionale sunt acele stări şi procese. suveranităţii. a resurselor naturale. −afirmarea identităţii naţionale şi promovarea acesteia ca parte a comunităţii de valori democratice. −realizarea condiţiilor pentru integrarea României ca membru al NATO şi UE. Constituţia României 11 . Interesele naţionale pe termen mediu sunt: −menţinerea integrităţii. −garantarea ordinii constituţionale.10 −dezvoltarea economică şi socială a ţării în pas cu dezvoltarea contemporană. 2. consolidarea statului de drept şi a mecanismelor democratice de funcţionare a societăţii româneşti. fundamentale. unităţii şi integrităţii teritoriale a statului român în condiţiile specifice aderării la NATO şi integrării în UE. prin care se asigură prosperitatea. asigurarea bunăstării. Reducerea susţinută a marilor decalaje care despart România de ţările dezvoltate europene. a calităţii factorilor de mediu. 10 Art. protecţia şi securitatea membrilor ei. −garantarea drepturilor şi libertăţilor democraţice. suveranităţii şi independenţei statului român. stabilitatea şi continuitatea statului (Interesul = stimulentul fundamental al activităţii omen). sectoriale a diferitelor instituţii ale statului. unităţii. a drepturilor şi îndatoririlor constituţionale. singurele în măsură să-i garanteze interesele fundamentale. la nivelul standardelor internaţionale. valorificarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural naţional şi a capacităţii de creaţie a poporului român.Obiectivele politicii de securitate naţională Acestea stabilesc orientarea efectivă şi reprezintă reperele de bază ale acţiunii practice.

11 Carta Natiunilor Unite a fost semnata la San Francisco la 26 iunie 1945 12 . −asigurarea securităţii ecologice. cercetare şi cultură. −participarea activă la acţiunile de cooperare internaţională pentru combaterea terorismului şi a crimei organizate transfrontaliere. garantarea siguranţei cetăţeanului. având drept garanţii ale securităţii. −modernizarea instituţiilor de apărare a ordinii publice. −relansarea economiei naţionale. −întărirea autorităţii instituţiilor statului. dezvoltarea instituţiilor de educaţie. dinamică şi pragmatică. −dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi a unei conduite participative pe plan regional. −optimizarea capacităţii de apărare naţională în conformitate cu standardele NATO. −implicarea societăţii civile în realizarea obiectivelor strategiei de securitate. −diversificarea şi strângerea legăturilor cu românii care trăiesc în afara garanţiilor ţării. −asigurarea stabilităţii sistemului financiar-bancar şi a echilibrului social. consolidarea mecanismelor de respectare şi aplicare a legii. combaterea sărăciei şi a şomajului. pentru consolidarea stabilităţii şi reglementarea crizelor. −îmbunătăţirea capacităţii de participare la acţiunile internaţionale pentru combaterea terorismului şi crimei organizate (Afganistan). −armonizarea relaţiilor interetnice şi edificarea statului civic multicultural. perfecţionarea mecanismelor de piaţă şi a disciplinei financiare. 3. participarea socială.Mediul internaţional de securitate Începutul secolului al XXI-lea este marcat de transformări profunde ale mediului de securitate în care fenomenul globalizării se afirmă tot mai mult ca fiind ireversibil. −acţiuni diplomatice şi o politică externă creativă. −îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi protecţia copilului. bazată pe respectarea tratatelor şi acordurilor internaţionale la care România este parte. −dezvoltarea societăţii civile şi a clasei de mijloc.−aprofundarea reformei în justiţie. −reforma administraţiei publice şi dezvoltarea regională în corelaţie cu practicile şi reglementările europene. a obiectivelor şi principiilor Cartei ONU11. integrarea interculturală şi subsidiarităţii în actul de guvernare.

valorilor si libertatilor democratice fundamentale. prin declansarea reformelor necesare pentru trecerea de la economia de comanda la economia de piata. prin efectele sale emotionale asupra opiniei publice terorismul poate genera riposte care sa destabilizeze comunitatea internationala. reîmpărţirea unor zone de influenţă. -Democraţia este o sursă importantă a mediului intern de securitate. instabilitatea politică a unor zone. care sa permita nu numai prevenirea si contracararea acestor tipuri de actiuni. Prin imprevizibilitatea sa. OSCE12. Terorismul constituie insa unul dintre cele mai periculoase fenomene. a deosebirilor politice.Caracteristici-Tendinţe: -Crearea unui cadrul organizaţional activ şi adaptabil în măsură să asigure pacea şi securitatea internaţională: ONU. prin sfidarea normelor si ratiunii vietii civilizate. a institutiilor si mecanismelor democratice. indreptata spre eradicarea radacinilor si cauzelor profunde. in special a saraciei extreme. -Europa este într-o continuă schimbare fiind dominată de procesul integrării în UE. Dar. -Identificarea unor noi forme de solidaritate capabile să gestioneze un spectru larg de tensiuni şi riscuri. necesita inca eforturi costisitoare. substanţe radioactive şi fiinţe umane. UE. Finalizarea acestor procese. Romania a parcurs o etapa dificila dupa Revolutia din decembrie 1989 . precum: tensiunile etnice. in pofida neajunsurilor si neimplinirilor care mai persista. traficul de droguri. ci si dezvoltarea unor modalitati adecvate de constructie a stabilitatii politice. echilibrata si perseverenta. Sfidarea virulenta a terorismului. NATO. rezultatele de pana acum sunt de natura esentiala . Atacurile teroriste savarsite asupra Statelor Unite ale Americii. criminalitatea organizată.inclusiv pentru securitatea tarii . ideologice si culturale. Acesta este un lucru de referinta si de necontestat in orice caracterizare ce s-ar face Romaniei de astazi. multilaterala. precum si celelalte provocari sau riscuri nonmilitare ale lumii de astazi vor putea fi eliminate numai prin cooperare deschisa. istorice si ireversibile. economice si sociale in lume. a 12 Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa 13 .prin construirea statului de drept. fiind incurajat de virulenta curentelor fundamentaliste care se sprijina pe starea de frustrare si saracire extrema a unor zone largi ale planetei.necesitatea unor asemenea noi forme de solidaritate internationala. sa deturneze omenirea spre izolare. Acceptarea pluralismului politic.dar in imprejurari tragice .si constau in aceea ca societatea romaneasca este organizata si functioneaza pe baza principiilor. suspiciune si solutii unilaterale. precum si amenintarile ulterioare evidentiaza cu atat mai mult .

Serviciile publice sunt birocratizate. tehnologice si 14 . Relansarea economica trebuie consolidata prin crearea unui mediu de afaceri atractiv si stabil si prin racordarea adecvata la marile fluxuri economico-financiare. de sex sau orientare politica. agricultura a cunoscut un regres dramatic. asistenta sanitara este precara. sa canalizeze resursele acesteia in directia construirii unei economii performante. care a condus la diminuarea autoritatii si eficientei institutiilor statului si a afectat coeziunea civica si echilibrul social. respectarea drepturilor omului. care sa reuneasca energiile societatii. Rezultatele. in derularea reformei au determinat diminuarea in timp a resurselor alocate pentru modernizarea societatii si reducerea potentialului de asteptare al cetateanului confruntat cu un proces de pauperizare accelerata. In acelasi timp adaptarea lenta a sistemului ordinii publice si sigurantei nationale la noile forme ale criminalitatii din ce in ce mai agresive. democratice. pot alimenta manifestarile radicale si extremiste. educatia si calitatea mediului. afecteaza solidaritatea sociala. avand efecte dintre cele mai grave asupra institutiilor si mecanismelor de functionare a statului.S-a inregistrat degradarea nivelului de viata al majoritatii populatiei. stabilitatea politica incontestabila si experienta pilduitoare a alternantei pasnice. inclusiv in ceea ce priveste starea de sanatate. precum si unele deficiente in administrarea justitiei au generat scaderea inacceptabila a nivelului de siguranta a cetateanului. reteaua de transport si comunicatii nedezvoltata. inegalitatile sociale. cresterea numarului celor care traiesc sub pragul saraciei. favorizeaza populismul.toate acestea constituie realitati ale societatii democratice romanesti si totodata importante resurse pentru solutionarea problemelor tarii. inca insuficient de concludente. -Principalele probleme de securitate a României sunt cele de natură economică. Pe baza experientei acumulate sunt necesare identificarea si lichidarea blocajelor si adoptarea neintarziata a solutiilor care permit o relansare reala. infrastructura teritoriala insuficient dezvoltata.diversitatii etnice. pentru tratarea securitatii nationale pe baze mai solide si mai eficiente. care modeleaza activitatea institutiilor statului de drept in eliminarea oricaror forme de marginalizare pe criterii etnice. privatizarea si reasezarea drepturilor de proprietate cunosc multe inertii. Este nevoie de o abordare coerenta. scaderea calitatii vietii. toate acestea pot produce intoleranta. Dificultatile tranzitiei economice prelungite.Societatea romaneasca este inca marcata de consecintele managementului defectuos al procesului tranzitiei economice si sociale. restructurarea si modernizarea industriei se desfasoara cu mari dificultati. sociale. la guvernare . capabila sa elimine starea de incertitudine si insecuritate la nivel social. religioase.

cu impact negativ asupra mediului economic. Se poate estima ca in perioada actuala riscurile la adresa securitatii sunt preponderent de natura nemilitara si mai ales interna.Vulnerabilităţile sunt definite ca stări de lucru. social si ecologic. prin natura lor. la adresa securitatii sale nationale. securitatea ţării. situaţii sau condiţii.Factorii de risc la adresa securităţii României Factorii de risc constau în acele elemente. Dificultatile intampinate de Romania sunt si probleme din unele zone ale Europei. interne sau externe. ci dorinta de a asigura stabilitatea si de a construi un viitor mai bun. Pe termen lung acestea vor aduce prosperitate si vor spori credibilitatea Romaniei in eforturile de consolidare a securitatii europene. Mentinerea unui climat de instabilitate in plan subregional. ce fac obiectul unor mai largi preocupari internationale. procese sau fenomene din viaţa internă care diminuează capacitatea de reacţie la riscurile existente ori potenţiale sau care favorizează apariţia şi dezvoltarea acestora. Prin urmare. Crizele si violentele care s-au manifestat in vecinatate au dus la pierderea unor legaturi economice traditionale. au provocat Romaniei pierderi financiare grele. in general i-au accentuat dificultatile. In eforturile de promovare a reformei economice s-au concretizat destul de greu si aleatoriu formule de incadrare si racordare la structurile economice si financiare din sistemul economic occidental. Perpetuarea si conjugarea unor 15 . 4.Romania nu este si nu se va afla in viitorul apropiat in fata vreunei amenintari majore. Indeplinirea obligatiilor asumate de Romania in procesul de integrare in structurile europene si euroatlantice constituie o etapa decisiva pentru modernizarea societatii romanesti si consolidarea tendintelor de crestere economica. Cresterea increderii cetatenilor in institutiile statului este posibila numai in conditiile promovarii consecvente a principiilor statului de drept. au constituit o stavila in incurajarea investitorilor straini. care pot afecta. Accelerarea cresterii economice vizeaza in primul rand asigurarea prosperitatii cetatenilor si sprijinirea procesului democratic intern. a drepturilor fundamentale ale cetateanului. nu teama de amenintari. manifestandu-se in special in domeniile economic. generând efecte contrare sau de atingere a intereselor noastre fundamentale. de tip militar clasic.comerciale. a accentuat incapacitatea Romaniei de a angaja decizii in masura sa o apropie de sistemul economico-financiar caracteristic lumii democratice occidentale. au impiedicat elaborarea si promovarea unor strategii de dezvoltare pe termen lung. de a-si intari vocatia de pilon al stabilitatii in zona si de aparator al valorilor democratiei si pacii motiveaza optiunea Romaniei pentru integrare europeana si euroatlantica. financiar.

ce pot consta in actiuni armate si nonarmate deliberate. a armamentelor şi mijloacelor letale neconvenţionale.html 16 . 4. generand efecte interdependente. amplificarea ori acumularea necontrolata a acestor vulnerabilitati poate sa creeze instabilitate si sa conduca la transformarea lor in riscuri la adresa securitatii. armamente şi muniţie. −proliferarea ANM13. −proliferarea şi dezvoltarea reţelelor teroriste. a traficului ilegal de persoane. a tehnologiilor şi materialelor nucleare. −acţiunile de incitare la extremism. respectării drepturilor omului şi dezvoltării economice care ar putea genera crize acute cu efecte destabilizatoare pe o arie extinsă. Neglijarea. droguri. separatism sau xenofobie care pot afecta statul român şi promovarea valorilor democratice. actiuni ce pot atenta la siguranta sistemelor de transport intern si international.vulnerabilitati existente in aceste domenii pot afecta insa securitatea tarii. −migraţia clandestină şi apariţia unor fluxuri masive de refugiaţi. materiale radioactive şi strategice. Principalii factori de risc la adresa securităţii naţionale sunt: −posibile evoluţii negative în plan subregional în domeniul democratizării. avand ca obiectiv afectarea securitatii nationale prin provocarea de consecinte directe ori indirecte asupra vietii economico-sociale a tarii. a crimei organizate transnaţionale. difuze. Noile provocări . • 13 Agentia Nationala a Medicamentului. −decalaje între nivelurile de asigurare a securităţii şi gradului de stabilitate ale statelor din proximitatea României. inclusiv sub formele sale biologice si informatice.riscuri asimetrice nonclasice: O noua categorie de riscuri sunt cele asimetrice nonclasice. intoleranţă.1. multidirectionale. Intre riscurile de acest tip se pot enumera: • terorismul politic transnational si international. care impun modalitati de prevenire si de actiune adecvate si flexibile. http://www. importante pentru realizarea intereselor naţionale. 4.2. −limitarea accesului statului român la unele resurse şi oportunităţi regionale.ro/html/istoric.anm.

Romania isi reafirma disponibilitatea de a participa. −menţinerea unor decalaje de dezvoltare între regiunile ţării. provocarea deliberata de catastrofe ecologice. −reacţiile ineficiente ale instituţiilor statului în faţa nerespectării legislaţiei. la lupta impotriva terorismului international si va dispune in permanenta constituirea mijloacelor adecvate pentru combaterea acestuia. −accentuarea fenomenelor de corupţie şi de administraţie deficitară a resurselor publice care produc adâncirea inechităţilor sociale şi proliferarea economiei subterane.a imaginii Romaniei in plan international. cu efecte asupra credibilitatii si seriozitatii in indeplinirea angajamentelor asumate.• • actiuni individuale sau colective de accesare ilegala a sistemelor informatice. financiară şi socială. −nivelul scăzut al infrastructurii informaţionale. • • agresiunea economico-financiara. −menţinerea unor surse şi cauze de potenţiale conflicte sociale cu efecte asupra stării de linişte a populaţiei.sub diferite forme si in imprejurari variate . sub cerinta asigurarii operative si eficiente a participarii tarii noastre la eforturile internationale de combatere a acestei amenintari. alaturi de comunitatea internationala. in anumite circumstante. −nerespectarea normelor ecologice.3. 4. −slăbiciuni în îndeplinirea angajamentelor asumate. Vulnerabilităţi în situaţia internă: In paralel cu prevenirea sau contracararea punctuala a interventiei acestor posibili factori de risc Romania este preocupata sa diminueze vulnerabilitatile interne care se manifesta in diferite domenii si care. pot avea un impact si asupra securitatii nationale. −persistenţa problemelor de natură economică. actiunile destinate in mod premeditat afectarii . va trebui ca masurile interne de management al crizelor sa fie mai bine coordonate. Dintre cele de mai sus terorismul international se manifesta intr-o forma acuta fara precedent. −scăderea nivelului de încredere a cetăţenilor în instituţiile statului. prefigurand efecte multiple asupra securitatii statelor si stabilitatii internationale in general. 17 . In contextul in care constatam o crestere a gradului de complexitate si de impredictibilitate al terorismului international.

In domeniul politico-administrativ Modernizarea societatii romanesti presupune actiuni ferme pentru intarirea functiei de reglementare a statului si a autoritatii institutiilor sale. pe teritoriul national si in afara acestuia. trebuie sa devina o institutie supla si eficienta. care sa respecte principiul separarii puterilor si sa asigure reforma institutionala si administrativa. Realizarea obiectivelor de securitate nationala solicita dezvoltarea capacitatii normative a statului roman.Aplicarea stricta si severa a legilor fata de toti cetatenii si in toate imprejurarile. debirocratizata. impreuna cu fortele altor state. increderea cetatenilor in autoritatile publice. exercitarea puterii politice va asigura participarea si controlul cetateanului asupra institutiilor si procesului de luare a deciziilor. in concordanta cu prevederile Constitutiei. de asemenea. Activitatea de legiferare trebuie sa aiba in vedere un cadru conceptual unitar si coerent.1. solidaritatea nationala. aflata in slujba cetateanului. In domeniul economic Tranzitia spre economia de piata functionala presupune un efort conjugat si coordonat de 18 . prin masuri adoptate in mod democratic. afirmarea justitiei ca institutie a cinstei si profesionalismului. Statul. De aceea se impun: asigurarea corectitudinii actului administrativ si de justitie. ca organizator al coeziunii nationale si sociale. cu sistemul de reglementari propriu Uniunii Europene. 5. −emigrarea specialiştilor din diferite domenii de vârf. 5. Directii de actiune in politica de securitate nationala 5. constituie o cerinta majora pentru toate institutiile statului. prin respectarea normelor si regulilor democratice. in spiritul si litera Constitutiei. pe deplin compatibil cu legislatia europeana. Este necesara. intregul sistem politic se va perfectiona pentru a se deschide catre cetatean si pentru a completa democratia reprezentativa cu virtutile democratiei participative.−deficienţa în protecţia informaţiilor clasificate. stabilitate legislativa si simplificarea cadrului juridic. cu principiile acquisului comunitar. adaptarea mai explicita a cadrului legislativ la cerintele de combatere a terorismului si crimei organizate.2. prin urmare. precum si la cerintele care decurg din necesitatea participarii fortelor din sistemul de aparare la operatiuni si misiuni comune. de indeplinirea careia depind decisiv coeziunea sociala. fenomen ce afectează potenţialul de dezvoltare al societăţii româneşti.

reforma impozitelor. in paralel cu masuri de optimizare a cadrului normativ in domeniu. o politica monetara si a cursului de schimb adecvata.realizare a obiectivelor asumate de Romania prin Strategia de dezvoltare pe termen mediu. promovarea noilor tehnologii eficiente si trecerea efectiva la realizarea functionalitatilor unei societati informationale. • • • • • • 19 . • imbunatatirea mediului de afaceri. corespunzatoare nevoilor sociale si adaptabile cerintelor pietei. prin reglementari simplificate si stimulative. • stimularea. relansarea agriculturii si dezvoltarea silviculturii. disciplinarea pietelor de capital in care sunt implicate categorii largi de populatie. reglementari favorizante pentru investitii si pentru mentinerea cresterii economice prin productie performanta ceruta de piata. • • promovarea unor politici industriale functionale. Directiile de actiune in acest domeniu sunt: • consolidarea stabilitatii macroeconomice. in conditiile programelor sectoriale de aderare la Uniunea Europeana ori convenite cu organismele financiare internationale. a intreprinderilor mici si mijlocii. consolidarea sectorului bancar si de asigurari. mai active si stimulative. reducerea cheltuielilor interne si restructurarea marilor companii si societati ale statului. cu accent pe dinamizarea domeniilor industriale si productive care au potential. continuarea privatizarii. acceptata de Uniunea Europeana. amenajarea teritoriului si reabilitarea infrastructurii de transport. restructurarii si modernizarii. Relansarea economiei constituie o prioritate a politicii de securitate. de comert exterior. diminuarea birocratiei. dezvoltarea cooperarii economice internationale prin forme noi. prin reglementari eficiente si sub diferite forme. dezvoltarea turismului si consolidarea cadrului institutional si legislativ referitor la mediul inconjurator si calitatea mediului. adoptarea unor politici fiscale coerente.

Ca urmare. In domeniul social Problemele securitatii sociale se refera. Principalele fenomene sociale care altereaza coeziunea societatii romanesti si accentueaza vulnerabilitatea acesteia la crize si conflicte sociale sunt determinate de evolutii negative la nivel macroeconomic si de incoerenta cadrului legislativ. Politica in domeniul securitatii sociale vizeaza toate aceste aspecte. la declinul demografic si fragilizarea starii de sanatate a populatiei. • reforma sistemului de securitate sociala si diminuarea deficitului de finantare a protectiei sociale. a egalitatii dintre barbati si femei. ca sursa a motivatiei pentru includerea Romaniei in sistemele de securitate respective. asigurarea protectiei consumatorilor. a interesului pentru munca. a egalitatii de sanse in privinta accesului la educatie si pregatire.In acest sens strategia stabileste necesitatea realizarii unor modalitati de stimulare a solidaritatii nationale si responsabilitatii civice.3. a societatii civile si la absenta unei clase de mijloc puternice. ce va asigura coerenta actiunilor pe piata muncii. pe toate componentele. a Planului national de actiune in domeniul ocuparii fortei de munca. eforturile institutiilor cu atributii in domeniu vor avea in vedere: • promovarea dialogului si coeziunii sociale prin implicarea statului. la starea de insecuritate individuala. la insuficienta consacrare. • dezvoltarea activitatilor de comert interior. in cooperare cu partenerii sociali. garantarea unui sistem concurential liber si onest. la emigratia tineretului instruit si superdotat. descentralizarea deciziei administrative in domeniul raporturilor de munca. • • 5. a protectiei sociale. in contracararea efectelor negative ale procesului de tranzitie si evolutiilor economiei de piata. indeosebi din spatiul european si euroatlantic.• orientarea pentru atragerea de investitii straine. elaborarea. • • 20 . intre altele. ca factor de echilibru. cu accent pe combaterea saraciei. inclusiv prin reglementari ale administratiei publice locale privind stimularea productiei si pietelor locale. consolidarea dialogului si a solidaritatii sociale si alinierea la normele europene in domeniul ocuparii fortei de munca.

in scopul diversificarii resurselor de asigurare. ca fundament al politicilor in domeniul resurselor umane. ceruta in mod implicit de procesul integrarii europene si euroatlantice. al eliminarii inechitatilor si cresterii in termeni reali a pensiilor. si reglementarea sistemului de adoptii.sunt in mod direct legate de nevoia afirmarii unor noi mentalitati si atitudini care sa contribuie la configurarea dimensiunii culturale si civilizatorii a reformelor.De aceea punerea in valoare si dezvoltarea potentialului cultural.care ar putea fi numite ale unei securitati culturale. ca prioritate nationala. sprijinirea si intarirea familiei ca entitate sociala fundamentala. ameliorarea conditiilor de viata ale persoanelor si familiilor lipsite de venituri sau cu venituri mici. inclusiv prin atragerea si implicarea acestora in activitati de utilitate publica. solidaritatea nationala. prevenirea si combaterea marginalizarii sociale. • 21 . realizarea reformei pensiilor. 5. diminuarea saraciei. cultura comunicationala. perfectionarea sistemului de asistenta sociala. desfasurate in perioada disponibilizarii. prin cresterea gradului de ocupare a populatiei active. incurajarea si reglementarea productiei interne a medicamentelor de baza. Principalele directii de actiune in acest domeniu sunt: • promovarea societatii educationale in cooperare cu societatea civila si in conformitate cu Carta alba a educatiei si formarii. diminuarea somajului si asigurarea unei protectii sociale reale a somerilor. atitudinea fata de performanta. in sens larg . stiintific si uman de care dispune Romania constituie o componenta si o resursa esentiala a securitatii nationale si a modernizarii societatii romanesti. elaborata de Uniunea Europeana. Spiritul comunitar. continuarea reformei sistemului de invatamant. In domeniul educatiei. imbunatatirea starii de sanatate a populatiei. respectul pentru elite si promovarea lor se afla inca in stadii insuficiente de dezvoltare.• ocuparea fortei de munca in concordanta cu orientarile UE. a solidaritatii sociale si a dialogului intercultural.4. in conformitate cu Strategia de aplicare a Conventiei ONU. asigurarea protectiei copilului. • instituirea unor politici salariale corespunzatoare performantelor si importantei domeniului. cercetarii si culturii Problemele de fond ale acestui domeniu . • • • • • • • dezvoltarea civismului.

imbunatatirea cadrului legislativ si institutional pentru cercetare-dezvoltare. • 22 . In domeniul sigurantei nationale si ordinii publice Prin situarea sa la confluenta apararii intereselor statului si ale cetateanului acest domeniu reprezinta o componenta importanta a politicii de securitate a Romaniei. protejarea diversitatii culturale si religioase. dezvoltarea si promovarea tehnologiei informatiei si cresterea numarului de specialisti in acest domeniu. revigorarea. Actiunile specifice in domeniul mentinerii ordinii publice si sigurantei nationale vor viza prevenirea si combaterea fenomenului infractional. a sistemului national de cercetare capabil sa contribuie in mod real la modernizarea societatii romanesti. conservarea si restaurarea patrimoniului national si promovarea sa ca parte a patrimoniului cultural universal. consolidarea relatiilor de parteneriat cu structuri similare din statele membre NATO si UE. continuarea participarii fortelor de ordine publica. civile si militare la misiuni internationale. protejarea cetatenilor. promovarea multiculturalismului si multiconfesionalismului. precum si dezvoltarea legaturilor cu cele apartinand altor state. racordarea invatamantului superior la cerintele sociale si economice. pe baze competitive. imbunatatirea cadrului juridic si institutional in domeniul relatiilor interetnice. • • • • • • • 5. promovarea culturii ca fundament al dezvoltarii durabile a natiunii si ca nucleu al identitatii nationale. a dialogului cu reprezentantii vietii religioase. cresterea calitatii invatamantului preuniversitar.• • • • • asigurarea educatiei de baza. promovarea in sistemul educational a cerintelor societatii informationale. protejarea. pregatirea populatiei pentru impactul cultural al integrarii europene si euroatlantice. Directiile de actiune in acest domeniu sunt: • armonizarea legislatiei si a procedurilor specifice cu reglementarile internationale si cu standardele UE privind fortele si serviciile de ordine publica. a proprietatii private si publice si a infrastructurii de interes strategic.5. revigorarea politicilor in domeniul tineretului. sprijinirea consolidarii si dezvoltarii identitatii etnice.

• reglementarea raspunderii Ministerului de Interne si a Ministerului Justitiei . coruptiei si crimei organizate. securizarea frontierei de stat in concordanta cu interesele nationale si exigentele aderarii la Uniunea Europeana. protectia dreptului la intimitate. consolidarea sistemului institutional de actiune .a structurilor acestora . politie. 23 . −participarea intensificată la Parteneriatul pentru Pace şi dezvoltarea cooperării militare bilaterale şi multilaterale în vederea realizării obiectivelor de parteneriat asumate de România.6. In domeniul apararii nationale Obiectivul: optimizarea sistemului naţional de apărare în concordanţă cu scopul politicomilitar al războiului şi cu standardele NATO. asigurarea functionarii la standarde comunitare a institutiilor care au atributii pe linia migratiei si azilului.care sa faca posibila aplicarea ferma a legii. • • • • • • • • • construirea parteneriatului cu societatea civila. la propria imagine si la corecta informare a cetateanului. • • 5. restructurarea sistemului institutional al ordinii publice prin descentralizarea serviciilor din domeniul ordinii publice si demilitarizarea in mare masura a acestora. inclusiv prin asigurarea unui echilibru intre dreptul la libera informare si necesitatea protejarii informatiilor clasificate. intarirea actiunilor de prevenire si control pentru limitarea si stoparea criminalitatii. constituirea sistemului national de gestionare a crizelor pe principiul managementului integrat al riscurilor si conectarea acestuia la organismele existente in NATO si UE. combaterea eficace a terorismului. imbunatatirea colaborarii dintre autoritatile din sistemul de aparare si justitie si a acestora cu societatea civila.servicii de informatii. Direcţii de acţiune: −îndeplinirea obiectivelor asumate prin Planul Anual pentru Integrare în NATO şi asigurarea interoperabilităţii cu forţele Alianţei.in eradicarea abuzurilor si ilegalitatilor. minister public. justitie . inclusiv prin diverse forme de cooperare regionala si subregionala. dezvoltarea permanenta a controlului civil asupra institutiilor din domeniul sigurantei nationale si implicarea societatii civile in apararea ordinii publice. concomitent cu modernizarea procedurilor de control la frontiera.

−managementul eficient al resurselor umane şi restructurarea forţelor concomitent cu profesionalizarea armatei şi modernizarea învăţământului militar. −asigurarea stocurilor de echipament. intensificarea negocierilor si accelerarea pregatirii pentru integrarea in Uniunea Europeana. −operaţionalizarea forţelor destinate participării la misiuni ale UE. −îmbunătăţirea colaborării între serviciile de specialitate pe linia schimbului operativ de informaţii. −adaptarea la condiţiile contemporane a sistemului de mobilizare şi planificare integrată a apărării şi asigurarea concordanţei dintre obiectivele propuse şi resursele alocate. muniţii şi materiale. inclusiv implicarea in procesul de realizare a politicii europene de securitate si aparare. îndeosebi modernizarea structurală a forţelor.A. 5. dezvoltarea relatiilor bilaterale privilegiate cu tarile NATO si UE. NATO.7. In domeniul politicii externe Politica externa a Romaniei reprezinta principalul mijloc de promovare a valorilor si intereselor nationale in plan international. achiziţionarea de noi echipamente.−constituirea şi consolidarea capabilităţilor necesare pentru îndeplinirea performantă a obligaţiilor asumate de România. pe urmatoarele directii: • promovarea candidaturii Romaniei pentru aderarea la Alianta Nord-Atlantica si crearea conditiilor necesare pentru aceasta. tehnică. • • aprofundarea Parteneriatului strategic intensificat cu S. in mod prioritar..U. 24 . −întărirea controlului parlamentar asupra organismului militar. −restructurarea şi modernizarea Armatei României. interoperabile cu cele NATO. restructurare şi modernizare. Politica externa va fi sustinuta printr-un efort intern de asigurare a coerentei interinstitutionale si a sprijinului opiniei publice si va continua sa fie orientata. −planificarea coerentă a activităţii de înzestrare şi achiziţii prin coordonate cu politicile din domeniul economic. −redimensionarea corpului de comandă la nivelul forţelor în proces de reducere. ONU şi iniţiativelor regionale. sistemelor de instruire şi continuarea armonizării cadrului legislativ naţional din domeniul apărării cu cel existent în ţările membre NATO şi UE.

ca si in Caucazul de Sud si in intreaga regiune a Dunarii si Marii Negre. respectarea stricta a angajamentelor internationale in domeniul neproliferarii si controlului armamentelor. • preocuparea constanta pentru imbunatatirea statutului juridic si a tratamentului minoritatilor romanesti din alte state. consolidarea rolului OSCE.• consolidarea relatiilor cu statele membre ale Uniunii Europene . din diverse foruri. • • promovarea unei politici active in plan bilateral sau intr-un cadru international pentru asigurarea securitatii si stabilitatii in Europa de Sud-Est. conform normelor internationale privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor si angajamentelor asumate prin intelegeri si tratate bilaterale. cu tarile vecine si cu statele cu care Romania are relatii traditionale. gestionarea crizelor si reconstructia postconflict. subregionala. dezvoltarea cooperarii cu statele din regiune. culturale si spirituale si identificarea potentialului de suport al acestora pentru realizarea obiectivelor diplomatiei romanesti.si multilateral -. precum si participarea activa la dezbaterile. si dezvoltarea capacitatii de actiune pentru prevenirea conflictelor. • • • • sustinerea diplomatica a participarii la operatiunile de pace ale ONU si la alte actiuni vizand asigurarea stabilitatii si intarirea increderii la nivel regional si global. RISCURI ŞI AMENINŢĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ROMÂNIEI 25 . exporturilor de produse strategice si de tehnologie cu dubla utilizare.in plan bi. a relatiilor privilegiate cu Republica Moldova. pe aceasta tema. transfrontaliera si in cadrul euroregiunilor. pe baze pragmatice. dezvoltarea. inclusiv prin participarea la proiecte de cooperare regionala. • sprijinirea comunitatilor romanesti din afara granitelor pentru pastrarea identitatii nationale. ca forum de dialog in domeniul securitatii.

potenţialul demografic. Ea are autor. Cuvântul vine din latină “minatio. sensibil al cuiva sau ceva. Legând aceste noţiuni între ele se poate spune că: a) În vreme ce vulnerabilităţile sunt stări de fapt obiective.forma şi natura graniţelor . VULNERABILITĂŢI.dimensiunea teritoriului . Ameninţarea este un pericol potenţial.structura etnică şi religioasă a populaţiei etc. ameninţările reprezintă efecte ale unor acţiuni sau potenţiale efecte ale unor potenţiale acţiuni.relaţiile cu vecinii . al degradării sau dereglării unui sistem.instabilitate politică . procese sau fenomene din viaţa internă a ţării care diminuează capacitatea de reacţie la riscurile existente sau potenţiale sau care favorizează apariţia şi dezvoltarea acestora. PERICOLE. situaţii sau condiţii interne sau externe care pot afecta securitatea naţională prin lezarea intereselor fundamentale. Ca şi pericolul.. vulnerabilitatea este o disfuncţie şi anume o disfuncţie pasivă. a) AMENINŢAREA. vulnerabilităţilor. un posibil eveniment cu urmări grave. proces etc. El este urmare a unei disfuncţii.subdezvoltarea economică . militar şi economic scăzut . Pericolul căruia i se asociază un vector devine ameninţare iar ameninţarea poate avea diferite grade de periculozitate. c) VULNERABILITATEA constituie punctul slab. de stare.Factorii de risc la adresa securităţii naţionale reprezintă acele elemente. 26 .DEFINIŢII (AMENINŢĂRI.onis” cu sensul actual. Vulnerabilităţile unui stat sunt date de o serie de factori precum: . exprimat prin cuvinte sau gesturi. b) PERICOLUL reprezintă o primejdie. Cu alte cuvinte vulnerabilitatea se constituie din anumite stări de lucruri. RISC) Domeniul riscurilor. a) RISCUL poate fi definit ca posibilitatea de a avea de înfruntat un pericol şi trebuie asumat conştientizat. scop. având ca origine o multitudine de probleme cu care s-a confruntat omenirea în ultimul secol şi la începutul acestui secol.poziţia geostrategică precară . pericolelor şi ameninţărilor cuprinde o arie extinsă. obiectiv şi o ţintă.

caracter (direct. vulnerabilitatea poate fi controlată. Franţa. Acestea sunt: originea (internă-externă). Aspecte de ordin general Insecuritatea reprezintă o combinaţie dintre ameninţări şi vulnerabilităţi între care nu există o separaţie într-un mod raţional. poziţia geostrategică. natura (politică. vulnerabilităţilor. Statele slabe. Gestionarea cea mai eficientă a riscurilor. în vreme ce riscul există. Vulnerabilităţile sunt date de o serie de factori precum dimensiunea teritoriului. Statele mai puternice. pune sistemul într-o stare de ripostă majoră. economică.b) Pe de altă parte. diminuată sau chiar eliminată. coeziunea socio-politică şi voinţa politică pot compensa într-o oarecare măsură misiunea lor . care poate acoperi întreaga arie de interes şi responsabilitate a membrilor săi. Aceste 4 noţiuni au caracteristici cale le apropie conceptual. politica de securitate naţională se poate concentra spre interior încercând să se reducă vulnerabilităţile statului însuşi sau spre exterior. Japonia. comunitatea de origine. iar ameninţarea. căutând să reducă ameninţarea externă. Det Internationelle Systemet. subdezvoltare economică. Vulnerabilităţile sunt în strânsă legătură atât cu statele. acţionându-se asupra surselor de ameninţări. Israelul . Stokholm. Slăbiciunea statelor depinde de capacitatea de care dispun celelalte state din sistem. lucru care poate produce prin definiţie un complex de vulnerabilităţi provenite din dependenţa comercială.Cu alte cuvinte. Bogăţia. cât şi cu puterile slabe. sunt prost organizate şi gestionate. Aldres. prin specializarea economiilor lor. 14 Kyell Goldmann.exemplu Olanda. sunt vulnerabile în funcţie de interesul pe care-l prezintă pentru alte state mai puternice. limbă şi destin etc. în special vecinii şi marile puteri ale zilei şi provine din faptul că au o mărime mică. de obicei. urmărit şi eventual eliminat. 27 . precum SUA. forma şi natura graniţelor. priceperea.Puterile slabe pot prospera.Securitatea naţională se poate asigura fie prin diminuarea vulnerabilităţii. pericolul alertează şi pregăteşte sistemul pentru a reacţiona. 1.acestea nu pot compensa pe termen lung lipsa unor resurse mai largi. socială. structura etnică şi religioasă a populaţiei. este cuantificabil. au mai puţine vulnerabilităţi datorită structurilor lor politice interne care sunt capabile să respingă amestecul în treburile interne. pericolelor şi ameninţărilor la adresa unui stat se poate face în cadrul alianţei. 1978. indirect). militară). fie că sunt sau nu puteri slabe. fie prin prevenirea ori micşorarea ameninţărilor14 .

Diferenţa dintre provocările normale şi ameninţările la adresa securităţii naţionale se manifestă într-un spectru de ameninţări care se întinde de la obişnuit şi rutinar. În privinţa ideologiilor organizatoare. este dificil de a deosebi ameninţările destul de serioase la adresa securităţii naţionale.dar pot deveni. izolarea politică. care s-a dezvoltat după Al Doilea Război Mondial între două grupuri de state care aveau ideologii şi sisteme politice diametral opuse. 28 . Aprecierea ameninţărilor asupra securităţii naţionale trebuie făcută în contextul evoluţiei fenomenului securităţii pe plan internaţional. favorizarea secesionismului şi distrugerea structurii politice a statului. statele de o anumită ideologie se pot simţi ameninţate de cele de alte ideologii.democratice. La fel ameninţările care domină percepţia pot să nu aibă multă substanţă reală.nonmilitară (deşi a cauzat cursa înarmării) şi limitată. războiul ideologic (Războiul Rece15). Crearea de antiideologii nu a fost. în caz contrar. Ameninţările politice provin din marea diversitate de idei şi tradiţii care justifică anarhia internaţională. Ţinta ameninţărilor politice o constituie identitatea naţională a statului. terorismul etc. până la drastic şi fără precedent. comuniste. Aprecierea greşită a acestor ameninţări poate conduce la risipă de resurse şi la distorsiuni grave ale vieţii politice interne.Competiţia dintre ideologii este mult mai complexă fiind 15 Războiul Rece (1947-1991) a fost o confruntare deschisă.Dacă vulnerabilităţile sunt destul de concrete. pot să nu fie nici percepute.Tipuri de ameninţări Politice Ameninţările politice vizează stabilitatea organizaţională a statului. restructurarea guvernului. întotdeauna. statul poate fi perceput ca o sursă de insecuritate pentru alţi actori internaţionali. care au condus la agravarea relaţiilor dintre state şi crearea unui nou tip de război. benefică deoarece preţul acestora a fost prea mare: cultivarea valorilor negative ar putea începe să le depăşească pe cele pozitive. De asemenea. după ce sunt greu de măsurat. fasciste. ideile politice liberal. vulnerabile la ameninţări asimetrice . Ameninţările reale. 2. ameninţările sunt greu de sesizat şi controlat.crima organizată. pe care ar trebui să le apere ca în cazul maccarthysmului în SUA sau al stalinismului în Uniunea Sovietică. de cele care apar ca nişte consecinţe ale acţiunii proprii în mediul competitiv internaţional care sunt definite ca riscuri. suspendarea sau excluderea din structurile de securitate etc. Contradicţiile dintre aceste ideologii fiind de fond. prin natura organizării sociale. islamice s-au contrazis unele pe altele ca şi cele republicane şi monarhiste care le-au precedat. ideologia organizatoare şi instituţiile care-l exprimă. iar ameninţările să se agraveze.Scopul propus se poate realiza prin: presiuni asupra guvernului în favoarea unei anumite politici.

−nerecunoaşterea diplomatică a statului respectiv. −impunerea unui sistem de norme comune. există posibilitatea ca legitimitatea instituţiilor de guvernământ să se erodeze. Scopul propus ar putea fi realizat prin: sporirea dificultăţilor guvernului statului – ţintă de a guverna. Ele apar atunci când principiile de organizare ale două state se contrazic între ele într-un context în care nu-şi pot ignora existenţa reciprocă. Integrarea în anumite structuri de securitate comportă riscuri de genul: −transferul de suveranitate către structura integrată. teama este dezmembrarea teritorială. Dacă ameninţarea structurală este ideologică aşa cum a fost până în 1990 între Europa de Est şi Europa de Vest. pregătirea terenului pentru anexarea de către statul vecin a unor teritorii. −crearea de grupări interne. −propaganda ostilă. Ameninţările structurale derivă din evoluţia sistemului social global în care anumite entităţi pot deveni anacronice în ansamblul relaţiilor internaţionale sau în relaţiile bilaterale. −influenţarea elaborării unor recomandări şi rezoluţii ale unor organisme internaţionale defavorabile pentru statul vizat. ostile statului naţional. 29 . fundamentalist). Ameninţările politice pot avea caracter ideologic sau naţional şi pot fi intenţionale şi structurale. încurajarea secesionismului. −suspendarea sau excluderea din diferite organisme de securitate. federalizarea forţată ca etapă premergătoare distrugerii statului vizat. La nivelul relaţiilor dintre state. incompatibil cu cel specific naţional. Ameninţările la adresa identităţii naţionale implică încercările de a întări identităţile etno-culturale separate ale grupurilor din statele vizate. −sprijinul multilateral acordat unor grupări politice antistatale.Ameninţările structurale pot avea la bază incompatibilităţile între diferite structuri supranaţionale şi statele naţionale de adaptare şi între statele naţionale însăşi. −crearea de instituţii statale subsidiare celor supranaţionale. de un conflict deschis. ameninţările de ordin structural pot viza: −suveranitatea asupra unor teritorii. Din categoria ameninţărilor intenţionale se disting: −generate de natura regimului politic (dictatorial. −intervenţiile politice specifice din partea unui stat în afacerile interne ale altui stat. În situaţia în care ameninţarea are o bază naţionalistă ca între Pachistan şi India sau cele două Corei.greu de definit ce anume trebuie considerat ca o ameninţare politică serioasă ce ar putea justifica măsuri de contracarare circumscrise securităţii naţionale.

intervenţia statului în economie ar aduce avantaje unor actori pe alte criterii decât cele ale pieţei. restricţiile impuse importatorilor proprii. distrugerea unor ramuri economice. Într-un sistem de piaţă există un număr şi o varietate uriaşe de ameninţări economice care nu pot fi considerate ameninţări la adresa securităţii naţionale. Intervenţia statului în economie se poate justifica doar în condiţii de criză economică. iar efectele ar putea fi pozitive doar pe termen scurt sau dăunătoare pe termen mediu sau lung.Statul este doar unul din actorii economici. Piaţa. dificultăţile în obţinerea creditelor. Stadiul în momentul unde spectrul ameninţărilor economice se transformă în mod legitim într-o problemă de securitate naţională este greu de stabilit şi constituie o chestiune politică în care statul ar interveni în economie. dar atunci când consecinţele ameninţărilor economice ajung dincolo de sectorul strict economic. precum în domeniul politic sau militar. ceea ce ar putea afecta rolul şi funcţiile pieţei. bogăţie pentru societate în general şi pentru actorii economici în particular. distribuţiei. falimente. reducerea venitului naţional. Influenţele acestora pot viza balanţa de plăţi. inovaţiei şi creşterii economice. iar competenţele sale în acest domeniu nu sunt clar definite. −extrateritorialitate legislativă. trebuie să fie competitivi. 30 . cu toate instabilităţile şi imperfecţiunile sale. trecerea de la un sistem economic la altul şi în situaţii de război.Asupra economiei naţionale pot avea efecte acţiuni precum: competiţia acerbă în importurile din străinătate. competiţia generând nesiguranţă. valoarea monedei de schimb şi. este cel mai eficient mecanism prin care se pot obţine niveluri acceptabile ale producţiei.−subordonarea unor partide organizate pe criterii etnice de pe teritoriul altor state. neplata datoriilor. valută şi rata dobânzilor. Ea se constituie ambiguă pentru ameninţări decât alte elemente mai concrete precum teritoriul sau instituţiile guvernamentale. intrând în sfera politică sau militară pot apărea chestiuni care privesc securitatea naţională. într-o economie de piaţă. Incapacitatea de a concura sau de adaptare reprezintă un risc în economia de piaţă. Economia naţională face parte din baza fizică a statului şi este conectată la ideologia organizatoare şi la instituţiile componente ale statului. deficitele comerciale. care aparţin economiei de piaţă.În interiorul sectorului economic aceste riscuri şi ameninţări sunt acceptate ca normale. Economice Ameninţările economice sunt cele mai înşelătoare şi greu de definit în ansamblul ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. de competiţie agresivă şi de nesiguranţă. Actorii. bunăstare. Premisa de la care se pleacă în abordarea securităţii economice este condiţia normală a actorilor într-o economie de piaţă de risc. manipulările legate de preţ. În condiţii normale. chiar.

Determinările sunt cele dintre capacităţile economice. cât şi de pieţele de desfacere. op. deoarece structurile socio-politice au ajuns să depindă de reţele înalte ale creşterii şi ale specializării funcţionale. situaţie care poate afecta securitatea naţională. Paul Kennedy considera: creşterea cheltuielilor militare pentru a contracara puterea în curs de apariţie a unui rival n-ar face decât să mărească viteza cu care ar avea loc propriul declin economic17 . University of Chicago Press. Declinul economic se poate datora atât unei cauze interne precum incompetenţa managerială. Pentru statele dezvoltate. precum apariţia unor noi puteri economice rivale. altele devin centre industriale şi depind atât de aprovizionarea cu materii prime. cât şi unor cauze externe. 17 31 . problemele sunt mult mai complexe şi vizează intrarea într-un cerc vicios al sărăciei şi subdezvoltării cu repercusiuni asupra nivelului de trai 16 William H. Pentru statele mai puţin dezvoltate. pe de altă parte. capacitatea militară.McNeill. Legătura dintre economie şi stabilitatea economică generează un set de probleme foarte diverse cu privire la dezvoltare care pot să afecteze securitatea naţională. Puterea politică este dependentă de baza economică a statului şi influenţează sistemul de relaţii ale statului cu alte state. Relaţia de dependenţă a capacităţii militare de cea economică decurge din legile şi principiile luptei armate şi presupune existenţa unei economii care să susţină efortul de război. preocuparea este aceea că. Paul Kennedy. Prin implicaţiile politice şi militare. Aceste politici. Vulnerabilităţile pot apărea din monopolul asupra unor resurse.cit. pentru a susţine structurile sociale create special pe baza prosperităţii generale. expansiunea economică relativă a unei puteri rivale poate fi percepută ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale. O altă dimensiune a preocupărilor mai recente este dată de ameninţările economice ale stabilităţii interne în condiţiile în care statele urmăresc strategii economice bazate pe maximizarea bogăţiei printr-un comerţ extins. ameninţarea securităţii aprovizionării poate fi clasificată drept o problemă a securităţii naţionale în care statul se implică. The Rise of the West. puterea şi stabilitatea socio-politică. stabilitatea politică internă poate fi subminată de tulburările din sistemul economic în ansamblu. pe de o parte. Unele ţări se specializează pe vânzarea de materii prime şi sunt dependente de vânzarea acestora. 1982. Atunci când materiile prime strategice depind de import. în timp duc la niveluri înalte ale dependenţei de comerţ. Toată istoria înregistrată este un catalog interminabil de puteri în creştere şi descreştere16 . Chicago.

Testarea în modificarea ideologiilor organizatoare sunt probleme esenţialmente interne care sunt la îndemâna statelor naţionale. ameninţările şi riscurile militare au avut o pondere privilegiată în ansamblul preocupărilor specialiştilor din domeniul securităţii. Ameninţările economice pot fi considerate ca un atac la adresa statului în condiţiile în care acţiunea externă conştient condusă de alţii duce la pierderi materiale. De aceea. cât şi pentru cele agresate. Folosirea forţei conduce la răsturnarea puterii politice. Lawrence 32 . Ecologice În ansamblul ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Punând în pericol statul. Economic Issues and National Security. vase comerciale. prin acţiuni militare se loveşte în însăşi esenţa funcţiilor de protecţie de bază ale statului şi ameninţă să distrugă bazele de interese sociale şi individuale care stau la baza statului. aeronave. Acţiunea militară.) la raiduri de pedepsire. În domeniul economic. ca o problemă de rutină18 . iar riscurile de pierderi fac parte din preţul care este plătit pentru a obţine din nou accesul la oportunităţile de câştig. prejudiciere şi dezmembrare şi poate pune în pericol ecosistemul. comunicaţii etc. cauzele insucceselor trebuie căutate în politicile economice interne în ideologiile organizatoare şi în modul de implementare a acestora. Acţiunea militară poate distruge acumulările materiale şi spirituale de secole ale statului ţintă care pot fi greu sau imposibil de refăcut. blocarea accesului la resursele energetice şi informaţionale etc. prin mijloacele folosite şi obiectivele propuse supune baza fizică la presiuni. presiuni asupra diferitelor instituţii ale statului şi chiar prejudicii substanţiale asupra sănătăţii şi longevităţii populaţiei. riscurile ecologice pot aduce prejudicii bazei fizice a statului în măsură să-i ameninţe ideologia şi instituţiile. Ameninţările militare pot fi şi indirecte prin ameninţarea alianţilor. încercările de a pune anumite chestiuni economice pe agenda securităţii naţionale trebuie tratate cu suspiciune.Ameninţările militare au diferite niveluri de manifestare de la hărţuirea mijloacelor de transport internaţionale (maşini.Trager. Militare Pericolele. de la blocadă şi bombardamente la invazia şi ocuparea teritorială a statului ţintă. Pentru acest motiv. Comportamentul agresiv în afacerile economice este normal.al populaţiei. care are implicaţii deosebite atât pentru statele agresoare. ameninţărilor militare li se acordă prioritate în ansamblul preocupărilor de securitate naţională. Calamităţi 18 Klaus Knorr şi Frank N.

poluarea excesivă). bacteriologice.precum cutremurele. de aceea.riscurile: 1.. încălzirea (răcirea) atmosferei. indiferent de voinţa omului. respectiv în cea politică. alunecările de teren. Preocupările din sfera domeniului militar s-au transferat în conştiinţa generală. unele din aceste pericole şi riscuri le pot afecta mai mult sau mai puţin. epuizarea surselor de apă şi de hrană.Pe parcursul istoriei societăţii omeneşti. situaţie în care le putem numi riscuri sau în mod natural. incendiile. inundaţiile. mutaţiile genetice. mediul nu mai este un factor de fundal. distrugerea florei. ecologic. În funcţie de vulnerabilităţile statelor. chestiunile de securitate politică şi socială au ajuns tot mai mult pe primul plan. Lărgirea spectrului cunoaşterii ştiinţifice face evenimentele să pară mai puţin întâmplătoare şi le determină mai uşor cauzele specifice. Cunoaşterea relaţiilor cauză-efect aduce chestiunile ecologice tot mai mult în sfera umană. 5. uraganele. privind evenimentele din lumea întreagă asupra aspectelor de ordin economic. ameninţările militare vor păstra un primat teoretic în gândirea despre securitate.Pericolele şi riscurile din domeniul ecologic pot avea loc în urma unor acţiuni umane. chimice. seceta. fiind considerate pericole. 33 . decât o problemă de sine. perturbaţii în sistemul solar etc. dezechilibrele ecologice etc. securitatea naţională nu poate fi privită decât ca parte a securităţii globale. ele influenţând mediul aparţinând zonelor. seceta. molimele. subţierea stratului de ozon. 4. Odată cu exponenţiala creştere a diversităţii şi vitezei activităţii umane în decursul ultimelor secole şi cu expansiunea rapidă a cunoştinţelor despre ecosistemul planetar. deşertificarea. Ansamblul de ameninţări politice. ciocnirea cu diferiţi meteoriţi. Odată cu paralizia nucleară impusă asupra folosirii raţionale a forţei în rândul marilor puteri. 8. ameninţările şi riscurile au implicaţii globale şi. 2 accidentele nucleare. epidemiile pot produce unui stat pierderi care le pot egala sau depăşi pe cele ale unui război. în timp ce chestiunile de securitate naţională ţin mai mult de lupta oamenilor între ei. În anumite condiţii aceste ameninţări pot deveni cauze ale unor confruntări militare (distribuţia apei. 3. Ele au fost văzute ca o parte a luptei oamenilor împotriva naturii. Printre acestea pot fi enumerate: . economice şi ecologice nu constituie o agendă statică a securităţii naţionale. social. continentelor şi chiar cel global. De aici derivă trecerea de la abordarea îngustă militară a Studiilor Strategice la cea mai largă a Studiilor de Securitate Internaţională. Atâta timp cât politica internaţională va fi structurată în mod anarhic.catastrofele naturale: cutremurele. . Pericolele şi riscurile ecologice nu mai pot fi reduse la nivelul local. poluarea mediului. 6. Pericolele. inundaţiile. mediul a fost un factor de fundal relativ constant. radiaţiile.

2. indiferent de origine. pe fondul unor vulnerabilităţi. 19 La data de 15 decembrie 1977.R.). prin consolidarea mecanismelor sale de autoprotecţie faţă de fenomenul terorist. prin culegere de informaţii. pe baza unor norme interne. USLA ia denumirea de Brigada Antiteroristă şi devine unitate informativ-operativă centrală în structura Serviciului Român de Informaţii. este constituitǎ Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (U.S. prin disruperea intenţiilor sau capacităţilor unei entităţi teroriste şi prin eliminarea vulnerabilităţilor. este reprezentat de prevenirea materializării unei ameninţări la adresa securităţii naţionale.ROLUL ROMANIEI IN COMBATEREA TERORISMULUI 1. factorilor de risc sau stărilor de pericol.A. ca unitate centrală de specialitate. factori de risc sau stări de pericol.Strategia naţională de prevenire şi combatere a terorismului (aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.În anul 1990.I. terorismul este inclus printre principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale. ale Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României. ale ordinelor Directorului Serviciului Român de Informaţii. Domeniul de acţiune şi de competenţă a Serviciului Român de Informaţii.L. care. responsabilităţile în domeniu au revenit Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA)19. Cadrul legal în materie antiteroristă Până în anul 1989. formă de manifestare şi ţintă. respectiv al structurii sale antiteroriste. a premiselor de apariţie/manifestare a unei ameninţări de natură teroristă. combaterea factorilor de risc generaţi de evoluţia fenomenului terorist internaţional şi de influenţele acestuia asupra stării de securitate a ţării noastre fiind un obiectiv esenţial. se poate materializa într-o infracţiune de securitate naţională. Activitatea naţională antiteroristă este axată pe concepţia de prevenire şi impune caracterul prioritar şi imperativ al identificării anticipate. desfăşurându-şi activitatea ulterioară în conformitate cu prevederile Constituţiei. în aprilie 2002) este documentul doctrinar fundamental care valorifică solidar interesele şi necesităţile de securitate internă a societăţii româneşti.Conjugarea intenţiei şi a capacităţii logistice a unei entităţi teroriste (persoană sau organizaţie) determină existenţa unei ameninţări. Legii 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea S.. subordonatǎ Ministerului de Interne 34 . precum şi a celorlalte acte normative aplicabile în materia securităţii naţionale. Doctrina naţională privind prevenirea şi combaterea terorismului În Strategia de Securitate Naţională a României.

T20). 2002 .C. prin care Serviciul Român de Informaţii exercită coordonarea tehnică a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului. Operaţionalizarea deplină a S.P.S.N.C.Legea nr. de către C.C.Legea 51/1991 a abordat.P.T21. 2002 .A.org Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. 2005 .structură din cadrul Direcţiei Generale Prevenirea şi Combaterea Terorismului.O. pentru prima dată în sistemul juridic românesc.) .A.T.presidency..Metodologia de organizare şi executare a intervenţiei contrateroriste.N. în acord cu evaluările furnizate de sursele secrete şi implementarea măsurilor celor mai pertinente pentru asigurarea funcţionării – în timp real – a mecanismului Informaţie <-> Decizie + Coordonare <20 21 http://www. astfel: • 2001 . 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.Serviciul Român de Informaţii este desemnat ca autoritate naţională în domeniul antiterorist.Sistemul Naţional de Alertă Teroristă. Demersurile naţionale în domeniul antiterorism urmăresc constant identificarea unui echilibru dinamic şi realist al dimensiunilor/raporturilor dintre componentele informativ-operative şi de intervenţie antiteroristă/contrateroristă (ambele pregnant acţionale). a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă (C. http://csat. Evenimentele din 11 septembrie 2001 şi evoluţiile ulterioare ale fenomenului terorist internaţional au impus o reevaluare activităţii naţionale antiteroriste şi o dezvoltare a cadrului legal. • • • • • 2004 . 2004 .Protocolul general de organizare şi funcţionare a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (S. conceptul de terorism ca ameninţare la adresa securităţii naţionale. prin adoptarea.ro/ 35 . 2007 – Strategia de comunicare şi desfăşurare a informării pentru prevenirea şi limitarea unei situaţii de risc terorist/criză teroristă.Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă. iar Legea 14/1992 a atribuit Serviciului Român de Informaţii responsabilitatea prevenirii şi combaterii terorismului.snpct. • • 2006 .Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea terorismului. s-a încheiat în anul 2005.

la nivel central şi teritorial. de către cele două componente. 3.DGPCT are rolul de integrator şi coordonator al activităţii naţionale antiteroriste.unitate informativ-operativă centrală. precum şi a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă. • dirijarea simultană a eforturilor depuse pe cele două paliere interactive. pe specificul celor două structuri. • • stabilirea de strategii de etapă. în baza statutului egal al structurilor componente. aplicarea. în timp util.a acelor evoluţii purtătoare de riscuri şi ameninţări care ar putea periclita securitatea naţională a României. ce vizează pregătirea. orice forme de manifestare teroristă pe teritoriul naţional.Pe ambele componente de activitate ale DGPCT. care este integrat funcţional în mecanismul de gestionare a 36 . a celei de protecţie/intervenţie . într-o concepţie unitară.Brigada Antiteroristă . a unei concepţii integrate asupra problematicii abordate şi a măsurilor angajate ori necesar a fi derulate. Componenta informativă asigură cadrul specializat de menţinere sub control . în scopul eliminării oricăror sincope în articularea unei reacţii ferme de răspuns antiterorist. a intrat în funcţiune Direcţia Generală Prevenirea şi Combaterea Terorismului . iniţierea sau săvârşirea de acte teroriste ori constituie vulnerabilităţi ce pot genera sau favoriza asemenea acte. neutralizării şi anihilării acţiunilor teroriste pe teritoriul României. Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă din cadrul DGPCT asigură suportul logistic şi operaţional pentru funcţionarea operativă a Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă (CNAAT). se acţionează consecvent pentru dezvoltarea relaţiilor de cooperare internă şi internaţională în domeniu. contracarare şi înlăturare a factorilor de risc şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. organizarea şi executarea.Brigada Antiteroristă asigură şi realizează protecţia şi intervenţia antiteroristă/contrateroristă în scopul prevenirii. începând cu 1 iulie 2008. menite să prevină/diminueze/înlăture. care răspunde de planificarea. în corelaţie cu dinamica formelor de manifestare a terorismului internaţional. a activităţilor de prevenire.prin culegere de informaţii . asigurând: • coexistenţa indisolubilă în configuraţia DGPCT a componentei informative. descoperire. Rolul Direcţiei Generale Prevenire şi Combatere a Terorismului (DGPCT) În procesul de modernizare a Serviciului Român de Informaţii.>Intervenţie. În situaţii de criză teroristă. simultan.

Nici un stat nu-şi poate asigura securitatea fără aliaţi. Ameninţarea terorismului internaţional impune măsuri bazate pe consensul multilateral al statelor. Marea Britanie. în calitate de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU. a sprijinit în mod activ şi adoptarea/ implementarea altor măsuri vizând o o 37 . Contracararea terorismului trebuie să cuprindă inclusiv factorii sociali şi politici precum şi creşterea toleranţei şi cunoaşterea opiniilor a tuturor actorilor. constituind un răspuns concret la preocupările actuale pe plan internaţional.În prevenirea şi combaterea terorismului. comunitatea internaţională are nevoie de mai multă coordonare. Este prima Rezoluţie a Consiliului de Securitate care conectează proliferarea armelor de distrugere în masă de fenomenul terorismului internaţional. este necesară promovarea unui multilateralism eficient. în conformitate cu dreptul internaţional. alături de SUA. Antiterorismul este un domeniu unde puterea stă în numărul partenerilor. având ca fundament prevederile dreptului internaţional în domeniu. Lupta împotriva terorismului trebuie să fie coordonată şi să asigure în acelaşi timp respectul pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Dialogul. România deţine. consultare. prin întărirea sistematică a cooperării internaţionale. mandatul de preşedinte al Comitetului 1540 al CS-ONU. Pe plan internaţional/ în cadrul organizaţiilor internaţionale: În cadrul ONU: o România este parte la cele 13 Convenţii ale ONU privind combaterea terorismului şi promovează universalizarea acestora. Pentru combaterea ameninţărilor şi riscurilor provocate de fenomenul terorismului internaţional la adresa securităţii globale. care are ca obiectiv monitorizarea implementării de către state a Rezoluţie 1540. regionale şi subregionale pentru întărirea solidarităţii internaţionale împotriva terorismului. precum şi de o strânsă cooperare. Acţiunea globală împotriva terorismului impune măsuri care să dizolve grupurile implicate în activităţi teroriste. schimbul de experienţă şi cooperarea între state reprezintă priorităţi în lupta împotriva terorismului. şi cooperează pe plan bilateral pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen. România. România a co-autorat. România susţine eforturile depuse în cadrul organizaţiilor internaţionale. Franţa şi Spania. Rezoluţia 1540 a Consiliului de Securitate al ONU privind proliferarea armelor de distrugere în masă şi a rachetelor balistice. Federaţia Rusă. din iunie 2004.crizelor şi organizat conform legii.

eu 38 . 22 Europol este o organizaţie de combatere a criminalităţii la nivel european. la Grupul de lucru al Consiliului UE privind terorismul. în caz că activitatea criminală. începând cu 3 februarie 2002 cu un pluton de poliţie militară. În cadrul UE: o România are o strânsă cooperare cu instituţiile europene implicate în combaterea criminalităţii. depăşeşte limita graniţelor naţionale. România întreprinde măsuri interne pentru implementarea Planului UE de acţiune împotriva terorismului. Adoptat în 2004. în calitate de observator activ. Parlamentul nostru a aprobat participarea unui contingent românesc la operaţia de combatere a terorismului „Enduring Freedom“ tot din Afganistan. trei ofiţeri de legătură şi nouă ofiţeri de stat major. Alături de celelalte state participante la această misiune. o România sprijină adoptarea unor prevederi de substanţă cu privire la combaterea terorismului în cadrul Summit-ului ONU care va avea loc în septembrie 2005. o În prezent.Militarii români participă alături de trupele americane. În 2003. la 21 decembrie 2001. control trafic. creată în baza prevederilor Rezoluţiei 1386 a Consiliului de Securitate al ONU. având sediul la Haga (Olanda). cu două echipaje şi personal de întreţinere (20 de militari). trebuie să preia sarcinile poliţiei naţionale din fiecare stat al Europei. la misiuni ce vizează eliminarea ultimelor puncte de rezistenţă ale organizaţiei teroriste Al-Qaida. protecţie demnitari. consolidarea cooperării în domeniul aplicării legii şi asigurarea securităţii şi transporturilor. Parlamentul României a aprobat. Dislocarea forţei în teatrul de operaţii – 405 militari şi 6 ofiţeri de stat major – a avut loc în prima jumătate a lunii iulie. acesta are ca principale obiective: prevenirea şi combaterea finanţării terorismului. La data de 30 aprilie 2002.europol. Printre sarcinile militarilor se numără: misiuni de patrulare.. un avion de transport C-130. Această organizaţie. control antitero şi transporturi speciale.http://www.europa. România participă. România contribuia. o În cadrul NATO: România sprijină activ masurile împotriva terorismului luate de NATO la summit-ul de la Praga şi incluse în Planul Parteneriatului pentru lupta împotriva terorismului. participarea la ISAF.combaterea terorismului: Rezoluţia 1566 care condamnă terorismul internaţional şi Rezoluţia 1373 care constituie Comitetul Anti-Terorism. Romania a semnat un acord de cooperare cu EUROPOL22.

– intensificarea acţiunilor de prevenire şi combatere a terorismului intern24(la 25 noiembrie 2004 Parlamentul României a adoptat Legea 535 privind prevenirea şi combaterea erorismului prin care se înfiinţează Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă. Bucureşti. pe un front care porneşte din Algeria. Bucureşti. viitorul războiului. Univ. Un exemplu este activitatea României din SEEGROUP (care funcţionează din iniţiativa NATO pentru sud-estul Europei) a cărui preşedinţie au deţinut-o în 2002. Aportul României în combaterea terorismului va fi mai consistent pe viitor.481-482. în noul concept geopolitic. -combaterea terorismului din aceste zone. prin acţiuni directe sau în cooperare cu statele NATO. pentru că. Letonia şi Slovacia.Naţionale de Apărare. o strategie naţională de prevenire şi combatere a terorismului şi s-a racordat prin structuri specifice la campania antiteroristă internaţională. noua calitate permiţându-i să ia parte la elaborarea şi adaptarea deciziilor comune în domeniu. în acelaşi an. cu ţările care fac parte din SEEBRIG şi ţările din BACKSEAFOR. Estonia. este un eveniment de 23 Broşură – „Casa NATO“. 2004. Ed. pentru aceste ţări. include Orientul Mijlociu. Marea Neagră..România a avut şi iniţiative regionale. Bulgaria. La Summit-ul NATO de la Praga. să-şi consolideze capacitatea de a proiecta stabilitate înăuntru şi în afara spaţiului euroatlantic. Lituania. G. pp. UE OSCE şi/sau sub mandat ONU. 24 39 . ca şi faptul că a pus în aplicare. din postura de stat membru NATO. Această decizie de a începe negocierile de aderare la NATO.. Balcani). invitând la negocierile de aderare: România. cu Israelul si vecinii sai. viitorul apropiat conţine ameninţările fundamentalismului islamic. prin intermediul căruia se asigură coordonarea tehnică a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a erorismului – SNPCT). Aria posibilelor misiuni împotriva terorismului ar putea să cuprindă: -participarea la descoperirea şi anihilarea reţelelor teroriste. îndeosebi pe axa Caucaz. Războiul viitorului. din perioada 21-22 noiembrie 2002. 2003 Mureşan. Europa Centrală şi în teatrele de operaţii în care avem forţe. -participarea. si se termina in Afganistan. la stabilizarea situaţiei şi prevenirea constituirii unor reţele sau grupuri teroriste în zone conflictuale (Transnistria. M. în cadrul NATO. trecand prin bazinul caucazian23– astfel a promovat o serie de iniţiative privind cooperarea ţărilor din sudestul Europei în lupta împotriva terorismului. Văduva. şefii de state şi guverne din ţările membre au adoptat decizia pentru un nou „val“ de extindere. de iniţiere a elaborării unui compendiu cuprinzând măsurile de combatere a terorismului întreprinse de ţările acestei zone.

Consolidarea parteneriatului NATO cu statele din Balcani. bazate pe democraţie. România va contribui la dezvoltarea modalităţilor prin care NATO poate susţine eforturile statelor Mării Negre de consolidare a securităţii regionale. Europa de Est. aspect reflectat distinct în cadrul comunicatului final de la Istambul. drumul în cadrul NATO. – În estul Alianţei. de acum. regiunea Mării Negre este importantă pentru stabilitatea euroatlantică. precum şi evoluţiile democratice şi aspiraţiile europene ale statelor sud-caucaziene. pe de-o parte.Summit-ul de la Praga va rămâne cu siguranţă în istoria Alianţei NordAtlantice ca un moment cu o semnificaţie deosebită.La 29 martie 2004. acestea au intrat într-o nouă etapă istorică. consolidare democratică şi integrare în comunitatea euroatlantică. parte a procesului transatlantic de luare a deciziilor în domeniul securităţii.Câteva dintre obiectivele României. în sprijinul stabilităţii şi dezvoltării lor democratice – România consideră că frontiera comunităţii euroatlantice. Participarea pentru prima dată la un Summit NATO (Istambul) ca membru cu drepturi depline a demonstrat că ţara noastră este. Muntenegrului şi Bosniei-Herţegovina în Parteneriatul pentru Pace cât mai curând posibil va reprezenta un important pas înainte spre o nouă paradigmă a Balcanilor de Vest: stabilizare prin reconciliere. – Parte a Europei şi punte către Asia Centrală şi Afganistan. redefinirea capacităţilor pe care statele membre le pot oferi pentru realizarea noilor misiuni. beneficiind de cele mai solide garanţii de securitate din istoria României. drumul spre NATO şi a păşit pe un drum nou. – Integrarea Serbiei. libertate şi securitate nu trebuie să se oprească la frontiera estică a României. România a fost şi va continua să fie un avocat ferm şi activ al consolidării parteneriatului cu Republica Moldova. în sprijinul evoluţiei democratice şi 25 www. Caucaz şi Asia Centrală. răspund intereselor naţionale ale ţării şi se pot defini astfel25: 1. misiuni noi pentru Alianţă. iar pe de altă parte. Practic.Avem oportunitatea deosebită de a ne promova interesele naţionale în cadrul unui sistem de apărare colectivă. – România sprijină integrarea Albaniei. Croaţiei şi Macedoniei în NATO şi este gata să împărtăşească propria experienţă pentru susţinerea reformelor interne şi a pregătirilor acestor state pentru aderarea la NATO.ro 40 .Noul mediu de securitate implică. bazat pe valori democratice. au fost analizate toate aspectele adaptării Alianţei la schimbările mediului de securitate globală. ca stat membru al NATO. ca stat aliat.importanţă majoră.mae. România a încheiat o etapă. Praga a însemnat transformarea Alianţei.

având convingerea importanţei cooperării şi eforturilor comune ale aliaţilor şi partenerilor de luptă împotriva acestui flagel.ro 41 . printr-un efort coordonat cu alte organizaţii internaţionale cu relevanţă (ONU). Prin preluarea echipelor de reconstrucţie provincială din afara Kabulului. extrem de solicitante şi foarte diferite de operaţiunile pentru care Alianţa fusese pregătită în trecut. – În Afganistan s-a demonstrat noul tip de operaţiuni pe care NATO trebuie să le gestioneze. capabile să se desfăşoare rapid şi să răspundă noilor tipuri de ameninţări (terorism. România doreşte să aducă o contribuţie substanţială la promovarea şi diversificarea acestei relaţii. – Pachetul de măsuri împotriva terorismului. Succesul procesului de transformare al NATO şi a misiunilor Alianţei – Vom continua să contribuim la procesul de transformare a NATO. 2. în operaţiunea „Enduring Freedom“26 şi în procesul de instruire a Armatei Naţionale Afgane. – Parteneriatul NATO-Rusia contribuie la consolidarea securităţii euroatlantice. radioactiv şi nuclear). – Am sprijinit îmbunătăţirea pachetului de măsuri. în vederea sporirii contribuţiei Alianţei la efortul comunităţii internaţionale de combatere a ameninţărilor teroriste prin promovarea unei abordări cuprinzătoare şi adaptate fiecărei situaţii în parte. 3. prin angajamentul de a sprijini procesul electoral. biologic. inclusiv la cele din afara spaţiului euroatlantic.summitbucharest. adesea departe de casă. – Prezenţa românească cu peste 540 de militari în cadrul Forţei Internaţionale de Asistenţă şi Stabilizare din Afganistan. adoptat în cadrul Summit-ului de la Istambul.vocaţiei sale europene. Am contribuit deja la generarea forţelor pentru NRF şi vom asigura un sprijin consistent pentru crearea batalionului CBRN (chimic. proliferarea armelor de distrugere în masă). prevede dezvoltarea unor capacităţi destinate apărării civililor şi militarilor împotriva 26 http://www. Alianţa a demonstrat că este pregătită să-şi sporească rolul de proiectare a securităţii şi stabilităţii şi în afara teritoriului său. – România participă la toate misiunile Alianţei. – România este alături de Ucraina în susţinerea evoluţiilor emocratice şi progreselor interne necesare pentru adâncirea în continuare a cooperării cu NATO şi pentru împlinirea aspiraţiilor sale euroatlantice. menit să ofere Alianţei capacităţi flexibile. adoptat la 2 aprilie 2004. Un aliat activ şi valoros în combaterea terorismului – România s-a implicat activ în acţiunile Alianţei în domeniul combaterii terorismului încă din perioada de preaderare.

negre“ în cordoane de securitate induce prea pregnant ideea „cetăţii asediate de barbarii din est“. nu încă suficient integrate euroatlantic. – detectarea minelor.. operaţiuni împotriva grupurilor teroriste afiliate reţelei Al-Qaida în Balcani. inclusiv de patrulare în Marea Mediterană. angajamentele din Afganistan rămânând cruciale pentru evoluţia NATO şi securitatea internaţională. Susţinem procesele de eficientizare şi adaptare a NATO la cerinţele generate de evoluţiile din ce în ce mai complexe ale mediului internaţional de securitate. Ele sunt un fel de zonă intermediară. inclusiv la elaborarea noului Concept Strategic al NATO. precum şi împărtăşirea experienţei occidentale şi a lecţiilor învăţate de pe urma tranziţiei şi a reformelor politice şi economice. tocmai pentru că succesul NATO înseamnă şi succesul României. Transformarea NATO şi realizarea de progrese în asigurarea unui cadru eficient de cooperare între NATO şi UE pentru realizarea unei arhitecturi stabile de 42 . ţările deja considerate dezvoltate au datoria morală să ajute şi să asiste ţările din Est. NATO rămâne pilonul politicii de securitate şi apărare a României. societatea civilă). valori comune. Acestea includ: – apărarea împotriva armelor de distrugere în masă.Dimpotrivă. capacităţi noi. – protecţia porturilor şi a flotelor civile şi militare. Încercarea unei infuzii de securitate şi claritate sporită nu este deloc condamnabilă. – protecţia aparatelor de zbor împotriva rachetelor. aşa cum au primit şi ele sprijin la rândul lor. România va participa în continuare la misiunile internaţionale ale Alianţei. implicare activă a tuturor palierelor societăţii (structuri guvernamentale. – Aceste măsuri noi adoptate au rezultat din analiza experienţei desfăşurate de Alianţă prin intermediul operaţiunilor sale. – protecţia elicopterelor împotriva ameninţărilor terestre. dar capabile să înţeleagă procesele prin care recent au trecut şi să „filtreze“ tot ceea ce vine dinspre „Asia Lărgită“. Prin integrarea în NATO a ţărilor din ultimul val au fost câştigate noi teritorii pentru implementarea democraţiei şi civilizaţiei. într-un mediu în care securitatea naţională înseamnă mai mult decât putere militară sau apărare.atacurilor teroriste.Calitatea de membru al Alianţei consolidează capacităţile României de protejare a securităţii sale. precum şi din cooperarea cu partenerii. transformarea Estului în simbolul relelor şi transformarea ţărilor de la frontierele zonei . Proiectarea stabilităţii şi încurajarea democraţiei şi economiei de piaţă în ţările din Caucaz şi din nordul Mării Negre este o misiune responsabilă şi pe de-a întregul lăudabilă. MAE îşi va îndeplini rolul specific pentru a asigura participarea activă a României la procesul de transformare a Alianţei. Totuşi. înseamnă şi cooperare.

în corelare cu evoluţiile din regiune. impun acordarea unei atenţii speciale acestei problematici. România îşi va menţine prezenţa în Irak. România îşi va concentra eforturile în direcţia susţinerii procesului de consolidare statală a Afganistanului. Noile provocări la adresa securităţii internaţionale. în funcţie de solicitările partenerilor din regiune şi în consonanţă cu direcţiile trasate de comunitatea internaţională prin intermediul Cvartetului. România susţine demersurile comunităţii internaţionale vizând clarificarea detaliilor legate de dosarul nuclear iranian. Concomitent. România susţine eforturile UE în această regiune şi va analiza posibilităţile de asistenţă şi de implicare în eventuale misiuni UE. Reluarea dialogului NATO – Federaţia Rusă la 5 martie 2009 va deschide noi perspective de dialog cu efecte pozitive pentru realizarea de proiecte comune pe baza principiilor şi valorilor asumate. Prin urmare. potrivit aspiraţiilor fiecăruia dintre acestea. de asemenea. în conformitate cu dreptul internaţional şi cu regimul instituit prin Tratatul de non-proliferare. În cadrul Consiliului Europei: România a adoptat în totalitate concluziile Consiliului Europei privind combaterea terorismului precum şi înfinţarea poziţiei de Coordonator Anti-terorism. să-şi îndeplinească angajamentele luate în privinţa eforturilor internaţionale de combatere a terorismului. va continua să acorde atenţie posibilităţilor de acţiune pe plan bilateral. În acelaşi timp. Va rămâne constantă angajarea politicii externe în cooperarea în domeniul neproliferării. de asemenea. România va continua. ceea ce va ghida şi în 2009 demersurile noastre în cadrul NATO şi UE. alături de dezvoltarea relaţiilor NATO cu statele din regiune. În conformitate cu acordul încheiat cu autorităţile irakiene. menţinerea unei politici NATO a „uşilor deschise” în relaţia cu Georgia şi Ucraina. Situaţia din Orientul Mijlociu.securitate europeană sunt două obiective conexe pentru România.. care să asigure acestui stat tranziţia către democratizare. în luna mai a acestui an.Participarea României în Afganistan reprezintă unul din cele mai importante angajamente asumate de ţara noastră în privinţa combaterii terorismului şi promovării principiilor comunităţii democratice la nivel internaţional. implicaţiile asupra securităţii internaţionale şi progresele în procesul de pace rămân de interes major pentru comunitatea internaţională. Preşedintele României a semnat Convenţia asupra 43 . România va creşte atenţia acordată consolidării unei prezenţe civile care să contribuie la reconstrucţia post-conflict a statului irakian. în special terorismul. depunând toate eforturile pentru consolidarea unui climat intern stabil.România încurajează.

Republica Moldova. în calitate de coordonator al Task-force-ului pentru combaterea criminalităţii din cadrul Organizaţiei pentru cooperare economică la Marea Neagă (OCEMN). Georgia şi Bulgaria. a traficului ilegal de droguri. sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului. participă la BSBSI: România. În cadrul OSCE: România sprijină în mod activ Planul de acţiune pentru combaterea terorismului. în plan bilateral. Pe plan regional • România.BSBSI27). precum şi dezvoltarea unor mecanisme concrete care să permită contracarea proliferării armelor de distrugere în masă. • România a lansat în 2004. • România este un contributor principal al Iniţiativei de Cooperare Sud-Est Europene (SECI). precum şi Carta pentru prevenirea şi combaterea terorismului. inclusiv prin iniţierea unor activităţi concrete de în domeniul securităţii la Marea Neagră. În prezent. o activitate concretă cu caracter operaţional. • România are încheiate. descoperirea.com 44 . Ţara noastră a aderat din 2004 la principiile de interdicţie ale “Proliferation Security Initiative" – iniţiativă americană destinată combaterii proliferării armelor de distrugere în masă prin blocarea transferurilor ilicite pe toate căile de transport.prevenirii terorismului. a condus negocierile pentru definitivarea Protocolului privind lupta împotriva terorismului. care desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a terorismului. peste 50 de acorduri de cooperare în domeniul combaterii criminalităţii organizate. cu sprijin american. având ca obiectiv creşterea securităţii la Marea Neagră prin promovarea cooperării şi încrederii între statele riverane. a terorismului. Ucraina. adoptate în cadrul Organizaţiei. Iniţativa privind securitatea la Marea Neagră (Black Sea Border Security Initiative . Convenţia împotriva traficului cu fiinţe umane şi Convenţia revizuită privind spălarea. Pe plan bilateral • În relaţiile cu partenerii strategici: România are o cooperare foarte strânsă cu SUA în domeniul combaterii terorismului.bsbsi. 27 www.

Bucureşti. cu o serie de state europene şi de pe continentul american. Ed. prevenirea funcţionării celulelor teroriste pe teritoriul României.M. BIBILIOGRAFIE SELECTIVA „Globalizare şi probleme globale”. 2000. care prevede că reprimarea acestui fenomen are loc în conformitate cu prevederile instrumentelor naţionale la care România este parte.I. pag.. Pe plan intern • A fost adoptată. pag. protejarea teritoriului naţional şi cetăţenilor români.Anghel „Starea lumii 1999”. • Strategia naţională de prevenire şi combatere a terorismului are ca obiective: identificarea şi monitorizarea permanenta a ameninţărilor teroriste. Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului. Bucureşti.Lester Brown 45 .precum şi altor infracţiuni grave. Tehnică. 2001. la 25 noiembrie 2004.25. participarea la eforturile internaţionale în domeniu.34.

2003.ro http://csat. p.eu www. 1992. M. Aldres.europa.105 “International and global security”.20. 1978.Baylis “Comunion Secutity: a Blue Prin for Survival”. Constituţia României “Det Internationelle Systemet”.terorism.snspa.A.presidency. Brookings.Perry Art.Klaus Knorr.15 „Nonmilitary Aspects of Security. Univ. p.mae.europol. Palme Commission Report.481-482. A Systems Approach”. Lawrence.William H. 1982 „A New Concept of Cooperative Security”. UNUDIR 1993.Kyell Goldmann “The Rise of the West”.. Printed at United Nations. Războiul viitorului.-Mureşan. Ed.mapn. Geneva. University of Chicago Press. W. 1982. Making Space for Security?”.ro 46 . Văduva G www.ro/html/istoric.org www.html www. Cambridge-Editor Dietrich Fischer. viitorul războiului” Bucureşti.„Disarmament forum. pp. Chicago.apid.255. Bucureşti.Broşură .ro www. UNIDIR/DF/2003/1-Editor in Chief Kerstin Viguard. pag.Naţionale de Apărare. Frank N..J. Box 12.Trager „Casa NATO“.snpct.119.ro/strategiasecuritate/strategsecuritmediul www.org www.ro www.1 Notions of “security”.wikipedia.McNeill “Economic Issues and National Security”. 2004. Stokholm.anm.Carter. Printed in Great Britain at the University Press. pag.

www.com 47 .summitbucharest.bsbsi.ro www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful