3

CAPITOLUL 3. Analiza poziţionării şi rolului IMM-urilor în economia românească versus Uniunea Europeană
3.1 Evoluţia întreprinderilor mici şi mijlocii în Uniunea Europeană
Încă de la înfiinţarea să, în anul 1956, Uniunea Europeana a privit dezvoltarea

sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii ca o strategie viabila de atingere a obiectivelor de dezvoltare ale ţărilor, precum creşterea economică, crearea de locuri de muncă, consolidarea bazei industriale şi a structurii producţiei locale, dezvoltarea sectoarelor în stagnare, atingerea altor obiective sociale şi politice. În prezent exista preocupări de a extinde asistenta acordata IMM-urilor, nu numai prin programe care le privesc exclusiv, ci şi prin situarea acestora în planul altor acţiuni majore ale UE. În 1998 a fost lansat la Bruxelles cel de-al cincilea program-cadru de cercetare ştiinţifică pentru perioada 1999-2004, care gestionează fonduri de 15.7 miliarde Euro, în cadrul acestuia stabilindu-se ca obiectiv principal încurajarea dezvoltării IMM-urilor. De asemenea, UE, prin toate programele de natura economica pe care le realizează (referitoare la energie, învăţământ profesional), urmăreşte crearea unui mediu favorizant pentru IMM-uri. În anul 1994 a fost adoptat Programul Integrat al IMM-urilor, ce a avut în vedere îndeplinirea următoarelor obiective: dezvoltarea de servicii locale; îmbunătăţirea tehnicilor manageriale; asigurarea de suport financiar pentru cooperarea intre IMM-uri; diminuarea întârzierii efectuării plaţilor între agenţi economici; îmbunătăţirea procedurilor de transfer de know-how economic şi a fiscalităţii pentru IMM-uri; amplificarea transparentei şi consistentei activităţilor la nivelul UE în acest domeniu. De asemenea, a fost adoptat Programul de acţiune pentru IMM-uri, având ca scopuri stimularea creşterii economice în cadrul UE prin promovarea IMM-urilor, asigurarea continuităţii politicii privitoare la întreprindere în condiţiile internaţionalizării activităţilor. Bugetul alocat a fost de 112 milioane EURO. În vederea monitorizării evoluţiei IMM-urilor, în cadrul UE se realizează numeroase analize şi investigaţii statistice, prin cooperarea unor instituţii de cercetare din

27

Rezultatele acestor cercetări sunt publicate sub forma unor rapoarte anuale denumite „Observatorul European al IMM-urilor” (adresa paginii de Web pentru rapoarte este http://www.860 280 17 12 90 55 55 56 40 19.7/2003.. 0..310 42... care reprezintă peste 99. Sursa: Observatory of European SME’s Report nr. Ultimele date prezentate în raportul pe anul 2003 arătă următoarea situaţie la nivelul Uniunii Europene plus Tabelul 3-1..270 18.9% 6. dar şi în alte ţări dezvoltate din Europa.5% întreprinderi mici .26.. 6.9% Microîntreprinderi Intreprinderi Mici Intreprinderi Mijlocii 92..040 3 440 120 9 40 57 1.020 1... p.... Structura IMM-urilor europene din punct de vedere al numărului 28 . structura este următoarea: .6% 0...eu.... ţările candidate (inclusiv cele 10 ce au intrat în Uniunea Europeană în 2004) dar şi din alte ţări din lume..toate tarile membre...680 890 8...260 24....int/comm/enterprise/library/lib-entrepreneurship/series_observatory. Islanda.. Liechtenstein şi Norvegia (ţările membre AELS)...610 1...htm)....300 139....100 97.. unde apar numeroase aspecte interesante referitoare la situaţia IMM-urilor din UE.420 98 5 25............europa......5% Sursa: Observatory of European SME’s Report nr.030 540 23 17 120 75 47 52 * în afară de cele 15 ţări membre UE (până în mai 2004) sunt adăugate Elveţia.7% din firme......280 19 3..7/2003 Figura 3-1. 92.. În cadrul IMM-urilor...720 1......... principalele concluzii sunt următoarele: În Uniunea Europeană. Analizând „Observatorul” din anul 2003 (mai bine zis cele 7 rapoarte publicate).550 126... predomină IMM-urile.820 55.180 13 60 57 190 19... Rolul IMM-urilor în Europa celor 19* Micro IMM-uri Mici Mijlocii Total Întreprinderi Mari Total Număr întreprinderi mii Număr angajaţi mii Angajaţi/întreprindere Cifra de afaceri/întreprindere mii Euro Valoare adăugată/ întreprindere mii Euro Ponderea exporturilor în CA % Valoare adăugată/persoană mii Euro Cheltuielile cu salariile % 17.....din punct de vedere al numărului de întreprinderi existente microîntreprinderi.6% întreprinderi mijlocii......052 7 319.....

... din punct de vedere al numărului de angajaţi şi al cifrei de afaceri este următoarea: .....000 Euro.......... 46................... 98 Total IMM-uri ..............................7% Microîntreprinderi Intreprinderi Mici Intreprinderi Mijlocii Sursa: Observatory of European SME’s Report nr...............din punct de vedere al numărului angajaţi microîntreprinderi............ 25. 60............ 3..610............................................ diferenţe destul de mari pe categorii: microîntreprinderi................................. 40..........1% 26.........2% 46..... 5 .000 Euro Valoarea medie adăugata pe o persoana ocupata în UE este de 55...................................680............. 3 întreprinderi mici ......................... 440......... 90.....000 Euro întreprinderi mijlocii.....19 întreprinderi mijlocii.....din punct de vedere al cifrei de afaceri microîntreprinderi..................... 27...............000 Euro întreprinderi mici . 29 ..din punct de vedere al cifrei de afaceri microîntreprinderi.......000 Euro 890.000 Euro întreprinderi mijlocii..................... Structura IMM-urilor europene din punct de vedere al cifrei de afaceri Dimensiunea medie a unei firme...2% 27...........000 Euro întreprinderi mici ..............7/2003 Figura 3-2....1% întreprinderi mici ...........7% întreprinderi mijlocii..........000 Euro Total IMM-uri ............... 26............

mii întreprinderi Întreprinderi Total Întreprinderi Total Mari Micro Mici Mijlocii IMM-uri 233 30 5 267 1 Austria 268 408 25 4 437 1 Belgia 438 180 21 4 205 1 Danemarca 206 207 12 2 221 1 Finlanda 222 2. întreprinderi mari) în totalul populaţiei ocupate. întreprinderile mari au cel mai mare număr de angajaţi pe total economie. dacă se ia în calcul ponderea fiecărui tip de întreprindere (microîntreprindere.501 2.486 3 Italia 4.procentul costurilor salariale în total valoare nou creată variază foarte puţin de la o categorie de întreprinderi la alta: 57% microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi 55% întreprinderi medii.226 8 Marea Britanie 1.05. Mai mult. Mii Euro 100 80 60 40 20 0 Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii Sursa: Observatory of European SME’s Report nr.677 454 27 4 485 1 Suedia 486 17. întreprinderi mici şi mijlocii.04) funcţie de ponderea populaţiei ocupate într-o anumită clasă.019 752 16 2 771 0 Grecia 771 83 12 2 97 0 Irlanda 97 4.234 517 43 9 570 3 Olanda 572 648 39 6 693 1 Portugalia 694 2.495 6 Franţa 2.270 1212 177 18. Valoarea medie adăugata pe o persoana ocupată pe tipuri de IMM-uri Analiza situaţiei întreprinderilor mici şi mijlocii din ţările membre ale Uniunii Europene.7/2003 90 60 40 Figura 3-3.489 21 3 1 24 0 Luxemburg 24 200 31 2.326 144 25 2. doar în Finlanda. cu o medie pentru ansamblul IMM-urilor de 56%. Tabelul 3-2.656 307 44 3. Clasa dominantă de întreprinderi* Micro Micro Mici şi mijlocii Mari Micro Mari Micro Mici şi mijlocii Micro Mici şi mijlocii Mari Mari Mici şi mijlocii Micro Micro Micro 30 .674 3 Spania 2.290 177 19 4. Rolul IMM-urilor în ţările membre ale Uniunii Europene (până la 01. .698 * funcţie de cea mai mare pondere în numărul total de angajaţi Sursa: Observatory of European SME’s Report nr.7/2003. Germania.659 39 Total UE 18. Marea Britanie şi Olanda.499 156 19 2.77-78. clasa dominantă în Uniunea Europeană o reprezintă microîntreprinderile.008 11 Germania 3.996 2. scoate în evidenţă faptul că. p.

economice. cu un număr de 2.360.000 5. restructurarea.956 6 1.677 358.2 Situaţia IMM-urilor în ţările candidate la Uniunea Europeană Pe de altă parte. Făcând o comparaţie la aceeaşi dată (2001). Slovenia. Slovacia. Astfel numărul mediu de angajaţi în IMM-urile româneşti este dublu faţă de media tuturor ţărilor candidate.098 11 Un alt aspect important îl reprezintă faptul că în România clasa dominantă (din punct de vedere al ponderii angajaţilor) o reprezintă încă întreprinderile mari. Malta. care sunt dificil de controlat şi soluţionat.000 5.485 586. România şi Turcia.134.000 2 22 107 3 919 5 România Micro IMM-uri Mici Medii Total IMM-uri Întreprinderi Mari Total Număr întreprinderi Număr angajaţi Angajaţi/întreprindere 313.710 de întreprinderi mici şi mijlocii. Letonia. Abordarea IMM-urilor trebuie realizata luând în considerare contextul trecerii la economia de piaţa al ţărilor din Europa Centrala şi de Est. demonopolizarea şi dezvoltarea sectorului de IMM-uri.210.960. cu o medie pe ţară de 2. în România a fost înregistrat un număr total de 356. Ungaria plus Bulgaria.710 2.000 50. În toate aceste tari au avut loc şi se desfăşoară concomitent mai multe schimbări pe planul economiilor.142 3. în toate cele 13 ţări candidate1 au fost înregistrate aproximativ 6 milioane de întreprinderi mici şi mijlocii active.020 103 356. Dacă luăm în calcul şi întreprinderile mari atunci media de angajaţi într-o întreprindere românească este mai mult decât dublul mediei înregistrat pe total ţări candidate: 11 faţă de 5 (vezi tabelul 3-2).883 689.880 2 34. Estonia.680. 1 Prin ţări candidate se înţeleg cele 10 ţări ce au aderat la Uniune Europeană la 1 mai 2004: Cehia.956 angajaţi. Polonia.342 859. Tabelul 3-3. care au ca rezultat un conglomerat de situaţii politice.387 1.970.056 20 8. sociale şi culturale deosebite.000 5.000 10.000 30.950. la nivelul anului 2003.350.841.134. 31 . cum sunt privatizarea. o medie de 515.000 4. Rolul IMM-urilor în ţările candidate şi România Ţările candidate (inclusiv România) Micro IMM-uri Mici Medii Total IMM-uri Întreprinderi Mari Total Număr întreprinderi Număr angajaţi Angajaţi/întreprindere 5.098 1.150.530.000 pentru fiecare ţară candidată.000 230.000 10.3. Cipru.000 20. Acest aspect arată odată în plus diferenţele pe care le are de recuperat România pentru restructurarea economiei sale. Lituania.000 10. cu alte cuvinte. care se confrunta cu o serie de probleme similare.000 locuri de muncă.976. Numărul locurilor de muncă provenite din aceste întreprinderi a fost de peste 30 milioane. în timp ce la nivelul ţărilor candidate clasa dominată o reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii.670.

Principalele caracteristici ale IMM-urilor din ţările est şi central europene sunt următoarele: aproape toate IMM-urile au fost create în perioada tranziţiei. intensitate redusa a procesului investiţional. doar 17% dintre firme investind mai mult de 10% din cifra de afaceri. ci doar întreprinzătorul şi membri ai familiei.6%). urmate de cele din transport şi servicii (28. a căror intensitate.6%).7%). eşalonare şi combinare variază de la o tara la alta. au fost luate o serie de masuri. dar şi prin înfiinţarea de noi firme de către întreprinzători. construcţii (20. microîntreprinderile (cu 2-9 salariaţi) şi firmele mici (10-49 salariaţi) reprezintă 32. aceste masuri se refera la: eliminarea barierelor administrative din calea înfiinţării şi funcţionarii IMM-urilor. singurele care pot să absoarbă forţa de muncă disponibilizată în număr mare de la întreprinderile de stat. cea mai mare parte a IMM-urilor (77%) sunt amplasate în zone urbane. reformarea sistemului bancar. industrie prelucrătoare (16. ceea ce denota un potenţial economic redus.2%). IMM-urile iau naştere în primul rând prin privatizarea firmelor de stat. restaurante şi cafenele (6. privatizarea rapida a IMM-urilor din sectorul de stat. hoteluri. cu profiluri de activitate multiple (peste 80%). masuri active privind stimularea IMM-urilor în absorbirea forţei de munca disponibilizată din sectorul de stat. cea mai mare parte a IMM-urilor sunt profilate în principal pe comerţ (37. 95% dintre IMM-uri nu au decât un sediu.Un element distinctiv al acestor economii este faptul ca viteza şi amploarea privatizării şi restructurării întreprinderilor de stat publice depind în cea mai mare măsura de viteza şi amploarea creării şi dezvoltării IMM-urilor. acţiune de o eficacitate majora. asistenta bilaterală şi multilaterala a statelor occidentale acordata sectorului de IMM-uri din tarile ECE.4% din totalul firmelor. suport financiar de la buget pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor.1%). deoarece se bazează pe proprietatea exclusiv privata.9%). În vederea favorizării dezvoltării unui puternic sector de IMM-uri în toate ţările Europei Centrale şi de Est. predomina absolut societăţile foarte mici. În tarile Europei Centrale şi de Est. Pe scurt. predomină IMM-urile nespecilizate. care nu au salariaţi (62. 32 .

73 Întreprinderi mijlocii 2.259 2.3 Analiza evoluţiei întreprinderilor mici şi mijlocii în România 3.906 8.297 2.97 86. În toată această perioadă microîntreprinderile reprezintă clasa dominantă a IMM-urilor însă în comparaţie cu Europa celor 19 ţări a crescut ponderea întreprinderilor mici.409 30.443 2.68 0. În perioada 1999-2003.41 2. preţuri scăzute pe piaţa.883 8.41 9.337 2001 281.86 9. 3. pe clase de mărime Tipul întreprinderii Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii Total IMM-uri Întreprinderi mari TOTAL întreprinderi 1999 295.61 0.714 318. Tabelul 3-4.33 Întreprinderi mari 0.65 0.20 2.Principalele dificultăţi cu care IMM-urile se confruntă pot fi grupate în două mari categorii: cele referitoare la producţie (lipsa de capital. Tabelul 3-5.95 87.87 9.147 2002 285.822 7.000 280. lipsa de tehnologie.1 Poziţia întreprinderilor mici şi mijlocii în economia românească Întreprinderile mici şi mijlocii cu capital privat din România au cea mai mare pondere în economia românească.342 356.03 87.47 Total întreprinderi 100 100 100 100 100 Sursa: ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică.136 7.63 0. dificultăţi de plată.000 2001 2002 2003 Microîntreprinderi 89. lipsa de materie prima) şi cele referitoare la cerere (absenţa cererii solvabile.396 8.53 2. lipsa de notorietate.183 26.485 34.44% din numărul total de întreprinderi înmatriculate în România.078 320.58 2. 33 . cu mai mult de 10 de angajaţi (vezi tabelul 3-5 şi 3-6).677 358.002 328.255 331.47 Întreprinderi mici 8. pe clase de mărime % Tipul întreprinderii 1999 2.031 323. Ele reprezintă circa 99. lipsa creditelor.54 86.3.292 329.458 326.445 2003 313.710 1. lipsa capacitate utilizare instrumente de marketing).173 321. numărul total de întreprinderi active economic.589 32. lipsa de angajaţi calificaţi. concurenţa puternică. precum şi cel al întreprinderilor mici şi mijlocii s-a menţinut relativ constant.552 2.Evoluţia numărului de IMM active în perioada 1999-2003.387 Sursa: ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică.116 2.09 9.Structura IMM-urilor active în perioada 1999-2003.037 31.

47 92.03 6.95 13.639 1.441 Sursa: ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică Tabelul 3-8.0 Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi Observatory of European SME’s.74 6.16 2.28 Întreprinderi mici 9.650 Hoteluri şi restaurante 894 1.98 Total IMM 99.357 3.047 3.07 2. pe ramuri economice Anul Ramură economică 1999 2000 2001 2002 2003 Agricultură 978 1.406 2.32 15.94 Construcţii 4.00 Sursa: Prelucrare după ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică 34 .760 7.73 58.10 6.62 12. active economic.693 5.003 2.00 100.49 6. active economic.289 1. Tabelul 3-7.16 3.52 Hoteluri şi restaurante 2.06 Transport şi depozitare 4.86 42.47 0.63 5.94 Alte servicii 11.106 4.33 0.581 1.169 Alte servicii 3.00 100.63 Industrie 12.226 25.Tabelul 3-6.768 25.61 12.656 5.663 31. în favoarea creşterii firmelor care prestează diferite tipuri de servicii destinate cetăţenilor şi întreprinderilor (vezi tabelul 3-7 şi 3-8).972 Comerţ 18.230 48.00 100.548 24.389 8.090 6.75 4.89 3.905 43.10 4.199 18.00 100. pe ramuri economice % Anul Ramură economică 1999 2000 2001 2002 2003 Agricultură 3.527 74.00 100.53 Întreprinderi mijlocii 2.541 6.956 Industrie 3.55 4.650 3. marea majoritate a firmelor noi au fost înfiinţate în domeniul comerţului.96 7. Structura IMM-urilor nou înfiinţate.381 1. Comparaţia România/Europa-19 privind distribuţia IMM-urilor -%Clasa de mărime România Europa-19 Microîntreprinderi 87.73 6.40 11.82 12. nr. a fost influenţat de schimbările structurale pe piaţă.21 Total întreprinderi 100.583 10.933 3.022 Transport şi depozitare 1.364 1. deşi a crescut în cifre absolute. IMM-uri nou înfiinţate.98 2. Totuşi numărul acestora.268 2.248 51. în sensul scăderii ponderii firmelor care activează în domeniul comerţului.53 99.79 Întreprinderi mari 0.79 25.68 Comerţ 60.24 Total 100.72 19.95 47.898 5. 7/2003 În perioada 1999-2003.787 Total 30.35 52.86 3.40 3.885 Construcţii 1.

În perioada 1999-2003.980. 340.27%) şi întreprinderi mici (27. dat fiind faptul că IMM din industrie sunt mai mari şi capabile să funcţioneze o perioadă mai îndelungată decât IMM din sectorul serviciilor. mai mare decât în microîntreprinderi (32.41%).056 +168.058 3.919. Ponderea sectorului în total forţă de muncă ocupată a crescut de la 43.043. 35 . Ponderea salariaţilor angajaţi în IMM-uri în total salariaţi pe economie Clasa de mărime 1999 2000 2001 2002 2003 Microîntreprinderi 12.7%).142 -504.687 888.976.858 487.15% 14.043 Total IMM-uri 1. pe clase de mărime Clasa de mărime 1999 2000 2001 2002 2003 Diferenţe 2003/1999 Microîntreprinderi 508.254 592.802 Întreprinderi mijlocii 770.737 1. arată că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii a ajuns la un nivel de dezvoltare bun.506 510.043.062. la sfârşitul anului 2003. În cadrul acestora proporţia cea mai mare a angajaţilor se regăsea în întreprinderile mijlocii (40.27% 12.950 1.850 862.4% în anul 1999 la 53.388 689.222 586.24%).422 859.45%).59% 16.977 816.000 noi locuri de muncă.49%). Astfel.00% Sursa: Prelucrare după ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică Tendinţa prezentată mai sus.242 630.013.60% Total IMM-uri 43.956 +344.020 +88.411 Sursa: ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică Tabelul 3-10.123.69% Întreprinderi mari 56.098 -169.55% 14.48% 48.327 479.59% 52. ceea ce a reprezentat cca.76% Întreprinderi mici 12.772 2.98% 51.02% 48.52% 51.41% 47.145.33% Întreprinderi mijlocii 18. Sectorul IMM creează noi locuri de muncă şi absoarbe forţa de muncă disponibilizată din întreprinderile mari din economia românească. mai mult de jumătate din totalul salariaţilor erau angajaţi în întreprinderi mici şi mijlocii (53. Creşterea cea mai accentuată a numărului de salariaţi în perioada 1999-2003 s-a înregistrat în cadrul întreprinderilor mici (+32.857 2.219 Întreprinderi mari 2.032 2.134.20% 21.95% 46.509 4.7% în anul 2003. aceasta fiind mai mult decât dublu creşterii înregistrat de angajaţii microîntreprinderilor (+15. Tabelul 3-9.05% 12.841.37% 17.Un indicator important ce caracterizează dezvoltarea sectorului IMM este ponderea forţei de muncă angajată de sector. de implicare a unui număr din ce în ce mai mare de IMM în activitatea productivă.63% 12.31% Total întreprinderi 100.00% 100.630 Total întreprinderi 4. Numărul de salariaţi în IMM în perioada 1999-2003.345.53% 21.60% 20.799.34% 22.00% 100.00% 100.349 645.374 Întreprinderi mici 520.930.943.333 3.807 4.00% 100.05% 53.301 1. numărul de angajaţi în sectorul IMM a crescut cu peste 19%.880 +78.363 2.65% 15.695 1.

00 Sursa: Prelucrare după ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică Din analiza datelor de mai sus (tabelul 4-8 şi 4-9) rezultă evoluţia pozitivă a sectoarelor construcţii şi industrie.609 45.2%. lucrări în sub-sectorul energetic.705 13.152 325. Structura IMM-urilor active private după domeniul de activitate 36 . legat de extinderea infrastructurii urbane şi rezidenţiale (aici însă trebuie menţionat şi aportul creditului ipotecar).625 253.08 3.297 275.00 100.117 Construcţii 10.08 2.8 5.785 Total 326.218 254.71 14.70 4.49 80. Numărul de IMM-uri active private după domeniul de activitate Sector de activitate 1999 2000 2001 2002 2003 Agricultură 10.04 14.8% şi respectiv de 6.35 12.73 13. dar a fost implicat într-o proporţie importantă şi în lucrări industriale (căi ferate şi infrastructură rutieră. 100% 80% 60% 40% 20% 0% 3.00 100.08 12.56 79. Structura IMM-urilor active private după domeniul de activitate (%) Sector de activitate 1999 2000 2001 2002 2003 Agricultură 3. care au o creştere anuală medie de circa 16.38 5. în sectorul comercial şi în domeniul socio-cultural).89 77.05 2.92 1999 2000 Agricultură 2001 Industrie 2002 Servicii 2003 Construcţii Figura 3-4.02 14.35 3.38 13.00 100.5% faţă de 1999 şi o rată anuală de creştere de 0.56 79.02 14.05 Construcţii 3.686 316.04 2.Tabelul 3-11.08 3.02 5.02 3.312 20. Sectorul construcţiilor a cunoscut o creştere semnificativă în domeniul tradiţional.929 10.430 Industrie 39.73 3 4.08 5. depăşindu-se astfel numărul de IMM-uri active înregistrat în acest domeniu în 1999. o evoluţie pozitivă fiind înregistrată în 2003.710 Sursa: ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică Tabelul 3-12.378 Servicii 266.78 77.92 Industrie 12.78 77.71 Servicii 81.206 356.586 50.457 40.88%.174 319. Sectorul serviciilor înregistrează în aceeaşi perioadă o creştere de 3.011 10. Sectorul serviciilor a înregistrat o scădere continuă în perioada 2000-2002.723 254.055 9.89 77.990 16.7 12.08 81.252 41.31 Total 100.00 2.00 100.80 3.31 3.49 80.956 11.494 8.

20% în agricultură şi depăşesc cu puţin 9% în domeniul serviciilor.În structură. Ponderea cumulată a întreprinderilor mici şi mijlocii în domeniul industrial este de 32%. de vreme ce IMM-urile din domeniul industrial sunt companii mai mari şi au o perenitate mai mare decât IMM-urile din domeniul serviciilor. Sursa: Raportul Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei pentru anul 2003 Figura 3-5. profitabilităţii şi a rezultatelor economice globale. pe categorii de întreprinderi (vezi figura 3-5). Din punct de vedere al ariei teritoriale dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii evidenţiază disparităţi semnificative între cele opt regiuni de dezvoltare ale României în privinţa densităţii. se observă că aproape 80% din microîntreprinderi activează în sectorul serviciilor. Deşi clasa dominată în toate domeniile de activitate o reprezintă microîntreprinderile. aproape 51% dintre firmele mijlocii desfăşoară activităţi industriale. în timp ce numai 31% dintre firmele medii se ocupă de acest sector. în timp ce acelaşi gen de companii reprezintă 26% în construcţii. 37 . cifrei de afaceri. în timp ce numai 12% dintre microîntreprinderi acţionează în acest domeniu. Dimpotrivă. Distribuţia IMM-urilor după mărime şi sector de activitate în anul 2003 Numărul din ce în ce mai mare de IMM-uri din sectorul industrial dovedeşte că acest sector trece printr-o nouă fază de dezvoltare. în mod deosebit sectorul serviciilor este dominat de ele (peste 90% din întreprinderi sunt aici din categoria micro).

63 14.3 6.9 7.45 5.74 14.7 10.2 28.2 11.6 10.8 10.0 2002 Micro Mici Mijlocii 9.0 Sursa: ANIMMC.48 18.0 10.0 9.53 15.85 3.3 9.2 11.4 6.5 31.92 2.4 10. regiunea Sud-Vest înregistrând un procent de 5.5 32.2 5.8 11. economice şi financiare au înregistrat evoluţii ascendente pe parcursul perioadei analizate.0 10.7 9.08 12.0 100.3 1.28 14.93 Centru 2. Strategia Guvernului României pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pe perioada 2004-2008 Ratele profitabilităţii comerciale.0 Total IMM 9.0 5.7 100.8 10.53 3.29 Sud-Muntenia 1.31 Nord-Vest 2.0 10.7 12.4 100.5 29.49 15.68 6.14 2.7 5.5 9.0 1.3 9.7 11. în Bucureşti-Ilfov se înregistrează cel mai mare număr de IMM-uri cu cifra de afaceri mai mare de 2000 miliarde lei – 35% din total.1 100.22 5.09 2.6 8.1 10.8 11.37 2.Tabelul 3-13.7 5.8 100.2 10.5 11.0 8.18 Bucureşti-Ilfov -0.7 100.0 9. pe clase de mărime şi regiuni de dezvoltare % Regiuni de dezvoltare Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-Ilfov Total IMM-uri 2000 Total IMM 10.1 100.57 Sud-Vest Oltenia 0.1 100.9 100.2 8.0 12.44 27.8 5.3 100.2 6.5 37. • nivelul ridicat şi fluctuant al dobânzilor bancare • fiscalitate mare (peste 80 de taxe. impozite şi contribuţii la peste 15 fonduri speciale) • absenţa stimulentelor pentru investiţii şi dezvoltare 38 .6 8.6 11.47 4.4 11.45 28.7 10.2 4.2 8.01 6.0 Total IMM 10.26 Sursa: ANIMMC.70 Sud-Est 2.89 -5.9 11.90 7.7 13.6 12.00 Vest 1.9 9.2 30.44 1.0 11. Structura cifrei de afaceri realizată de IMM-urile cu capital privat. Dintre acestea cele mai multe se referă la: • scăderea capacităţii pieţei interne începând cu anul 1996 • absenta creditelor de dezvoltare şi accesul dificil la credite curente • inflaţie mare şi fluctuantă până în 2002.3 9.85 3.22 6.39 24.24 4.33 24. există o serie de cauze care împiedică dezvoltarea acestora şi asupra cărora trebuie acţionat. Indicatori de profitabilitate în IMM.0 100. Strategia Guvernului României pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pe perioada 2004-2008 În ceea ce priveşte cifra de afaceri.4 10.7 10.0 9.0 9.3 12. Cu toate ca IMM-urile înregistrează o evoluţie ascendentă.3 9.93 2.69 4.3 9.01 3.47 10.4 9.52 7.3 36.8 10. pe regiuni de dezvoltare % Rata profitabilităţii Rata profitabilităţii Rata profitabilităţii Regiuni de comerciale economice financiare dezvoltare 2000 2001 2000 2001 2000 2001 Nord-Est 0.0 Micro Mici Mijlocii 9.8 27.02 23.13 5.9 12.6 8.78 4.6 12.56 1.5 11.5 5.3 6.4 100.0 11.1 5.0 2001 Micro Mici Mijlocii 9.0 12.00 35.2 35.9 11.4 29.09 3.5 3.7 13.81 Total IMM-uri 1.2 9.79 27.9 10. Tabelul 3-14.4 32.94 1.39 5.7 7.7 11.5 9.0 8.35 4.7% (cea mai mică valoare la nivel naţional).8 11.04 5.0 10.11 3.

În vederea consolidării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din România trebuie ţinut cont de faptul ca acestea reprezintă sectorul economic cel mai dinamic şi profitabil din România. s-a instituit o procedura unică de înregistrare a întreprinderilor mici şi mijlocii. care va cuprinde şi codul 39 .2 Facilităţi acordate întreprinderilor mici şi mijlocii din România Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. • controale excesive asupra IMM-urilor • legislaţie economică incompletă. prin completarea unui singur formular şi prin depunerea acestuia la Biroul Unic din cadrul oficiilor Registrului Comerţului de pe lângă tribunale.3. 3.76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor. Certificatul de înregistrare al comerciantului. uneori chiar contradictorie • organizaţii ale IMM-urilor insuficient de puternice pentru a le apăra şi promova interesele specifice • reţinerea şi chiar ostilitatea unei părţi a populaţiei faţă de întreprinzători şi IMM-urile cu capital privat • absenţa unei strategii naţionale coerente pentru IMM-uri • absenţa unei strategii economice naţionale globale bine pusă la punct. cu cele mai mari perspective de dezvoltare după integrarea României în Uniunea Europeană. Pe baza cererii de înregistrare se declanşează procedurile necesare pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comerciantului. cu schimbări foarte dese.• blocajul financiar din economie • discriminarea IMM-urilor vizavi de firmele de stat • birocraţie mare privind înfiinţarea şi lichidarea firmelor • posibilităţi reduse de garantare a creditelor • lipsa contactelor externe • decizii şi acţiuni ale administraţiei locale şi centrale nefavorabile pentru IMM-uri • lipsa unor reguli clare cu privire la faliment • accesul dificil al IMM-urilor la informaţii economice interne şi externe bazate pe studii de piaţă • pregătirea managerială şi economică insuficientă a întreprinzătorilor • corupţia din administraţia publică şi sistemul judiciar.

Întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de servicii de informare. consultanţă. care nu depăşesc 500 milioane lei . cercetare şi inovare tehnologică în domeniile financiar bancar. stabilite prin norme şi sunt destinate utilizării în cadrul activităţii economice a persoanei care realizează. persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de TVA. precum şi regiile autonome au obligaţia. întreprinderile mici şi mijlocii a căror cifră de afaceri anuală. care efectuează importuri de maşini industriale.pentru construcţii care nu depăşesc 3 miliarde de lei. Conform prevederilor art. construirii. De asemenea. În condiţiile art. potrivit dispoziţiilor Legii nr. după caz. este inferioară plafonului de 2 miliarde lei. instalaţii. asistenţă. În condiţiile Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. cu excepţia reparaţiilor. trebuie sa solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata în vama a taxei pe valoarea adăugată. producerii. 133/1999. echipamente. automatizări. importuri de materii prime şi materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare în ţară. aparate de măsura şi control. instituţiile publice. 415/ 2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. precum şi ale regiilor autonome. întreprinderile mici şi mijlocii au acces la activele disponibile ale societăţilor comerciale şi companiilor naţionale cu capital majoritar de stat. autorizaţiile şi/sau acordurile necesare pentru autorizarea funcţionarii comerciantului. Cheltuielile întreprinderilor mici şi mijlocii aferente achiziţionării. emis de către organele fiscale competente. În anexa la certificatul de înregistrare vor fi cuprinse. după cum urmează: . să organizeze prima procedura de achiziţie publică doar pentru întreprinderile mici şi mijlocii. va fi eliberat în termen de 20 de zile de la înregistrarea cererii. destinate realizării de investiţii.pentru reparaţii care nu depăşesc 2 miliarde de lei . instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se 40 .unic de înregistrare. management şi marketing. declarată sau realizată. importuri de maşini agricole şi mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive. 152 din Codul Fiscal. societăţile comerciale şi companiile naţionale cu capital majoritar de stat. avizele. denumit în continuare plafon de scutire. utilaje tehnologice. cu excepţia echipamentelor şi servicii.pentru procurări de echipamente care nu depăşesc un miliard de lei .pentru procurări de bunuri. 157 alin 3 şi 4 din Codul Fiscal. asamblării. sunt scutite de la plata TVA.

reducerea costurilor de tranzacţionare.3. alocarea unor fonduri nerambursabile de la bugetul de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu capital integrat privat care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele industriale prioritare. În document se aminteşte ca mai mult de 7. instalaţii. acordarea de facilităţi pentru IMM-urile cu activitate de cercetare-dezvoltare. 41 .2008. intre plata impozitului pe profit şi a impozitului pe cifra de afaceri.3 Strategia de sprijinire şi dezvoltarea unui puternic sector al IMM-urilor în economia romanească în perioada 2004-2008 Simplificarea sistemului de impozitare. subvenţionarea dobânzilor la creditele bancare şi facilitarea accesului la utilităţile publice reprezintă principalele masuri incluse în proiectul strategiei Guvernului de sprijinire a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru perioada 2004 .recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării. 3. echipamente şi know-how pentru producţia proprie. a serviciilor şi facilitarea accesului la activele disponibile ale întreprinderilor cu capital majoritar de stat şi la achiziţii publice sunt alte masuri cuprinse în proiectul strategiei. îmbunătăţirea metodelor de control efectuate asupra întreprinderilor.750 de IMM-uri. Se are în vedere simplificarea sistemului de impozitare pentru microîntreprinderi. dar şi deschiderea unor departamente speciale în cadrul băncilor destinate IMM-urilor. simplificarea procesului de obţinere de autorizaţii şi licenţe speciale. Având în vedere nivelul actual ridicat al ratelor dobânzilor percepute pentru creditele bancare. prin posibilitatea acordata acestora de a alege. Întocmit de Agenţia Naţionala pentru IMM-uri. pentru anumite domenii de activitate. au beneficiat de scutiri pentru TVA şi taxe vamale (în valoare de peste 5. Generalizarea plăţii impozitelor prin mijloace electronice.400 miliarde lei). ca şi de reducerea impozitului pentru profitul brut reinvestit (349 milioane lei) sau de scădere a impozitului pe profit pentru crearea unor noi locuri de munca (154 miliarde lei). se va lua în considerare posibilitatea de subvenţionare a acestora. care au importat maşini. documentul prevede îmbunătăţirea legislaţiei privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului şi introducerea unor instrumente alternative de redresare a întreprinderilor care traversează crize financiare. în primii trei ani de funcţionare. în condiţiile dispoziţiilor art. 24 din Codul Fiscal. pentru acoperirea parţială a costurilor investiţionale în domeniul producţiei.

plus costurile estimate foarte mari şi dispariţia facilităţilor fiscale. Un alt program. la care se poate adăuga costurile indirecte precum concurenţa acerbă şi creşterea preţurilor. în proporţie de 50%. Ilfov şi Teleorman). Carenţele mari în informare şi adaptarea la viitoarea piaţă europeană. program PHARE derulat de Eurochambres (Asociaţia Europeană a Camerelor de Comerţ si Industrie) si camerele de comerţ şi industrie din ţările candidate. pentru susţinerea înfiinţării asociaţiilor locale de producători de lapte şi carne de vaca (în judeţele Iaşi şi Neamţ) şi de legume şi fructe (în judeţele Constanţa. circa 87% dintre companiile din România sunt optimiste în ceea ce priveşte perspectivele de afaceri2. a cheltuielilor efectuate de întreprinderi pentru aplicarea sistemelor de management al mediului şi pentru înregistrarea şi protejarea mărcilor româneşti.Strategia prevede şi aplicarea unor programe speciale. în momentul aderării la Uniunea Europeană. unele firme vor trebui să suporte costuri care pot ajunge şi la 500. Cu toate acestea. precum şi pentru sprijinirea IMM-urilor cu capital integrat privat care activează în localităţi urbane cu o populaţie sub 100.000 de locuitori şi cu o rată a şomajului care depăşeşte media pe tara. pentru a produce la norme europene. Nici ţările care tocmai s-au integrat în Uniunea Europeană n-au fost scutite de aceste probleme. 2 42 . s-a ajuns la concluzia că nivelul la care se găsesc acum. este nesatisfăcător. Studiul din 2003 a fost organizat in cadrul programului CAPE III (Pregătirea pentru Aderare a CCI din Europa Centrala si de Est). Principalele obiective ale strategiei sunt: creşterea cu 16% a numărului de angajaţi în IMM-uri majorarea cu cel puţin 8% a nivelului de productivitate a muncii creşterea cu 14% a ponderii serviciilor în structura întreprinderilor mici şi mijlocii.000 de Euro. Ialomiţa. Studiile efectuate în ţările care au aderat de curând arată că. prevede acoperirea de la bugetul de stat. întreprinderile mici şi mijlocii din România. ar putea fi fatale multor firme mici şi mijlocii din România. precum şi condiţiile tehnologice în sine. Cele mai costisitoare problème sunt procurarea tehnologiilor pentru a îndeplini standardele de calitate şi mediu. Mai există şi problema costisitoare a achiziţiei numai de produse certificate. În urma studiului efectuat de ANIMMC şi experţii de la Bruxelles. a desenelor şi modelelor industriale. din punctul de vedere al criteriilor enumerate. combinate. care se va derula până în 2005. toate acestea. în valoare de peste 500 miliarde lei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful