închin aceast carte tuturor celor c zu i în lupta împotriva comunismului

Piatra Neam 1998

PREFA
Nu am fost înzestrat cu darul povestirii, dar obliga ia, pe care o avem cu to ii în fa a istoriei, de a face cunoscute genera iilor urm toare abuzurile i crimele, s vâr ite în special cu tineretul român în timpul dictaturii comuniste, m-a determinat s încerc a pune pe hârtie unele momente tr ite de mine sau petrecute sub ochii mei în închisorile comuniste din România. Dac pe parcurs voi crede de cuviin s povestesc anumite scene la care nu am fost martor, voi men iona acest lucru, precizând i sursa de unde de in informa ia. Probabil din ne tiin sau rea inten ie, mi s-a pus i înc mi se mai pune de multe ori întrebarea: ÄTe-ai îmb tat i ai sc pat vreo vorb de te-au arestat?" sau ÄVezi dac ai avut încredere în prieteni"? Asemenea întreb ri m fac s relatez motivele arest rii mele, încercând s rememorez cauzele care au dus la arestarea mea i prin care s se în eleag mai bine ceea ce a însemnat de inutul politic în România. Cei care am luptat împotriva comunismului nu eram îmb ta i cu alcool, ci eram cuprin i de dragostea de neam, de ar , de dreptate, de adev r, de libertate i mai ales de dorin a de a ne ap ra biserica i credin a în Dumnezeu. Acestea au fost cauzele care au f cut ca închisorile din ar s devin neînc p toare pentru români. Am început aceast lupt f r a fi îndemna i de cineva, ci pentru c propria noastr con tiin nu ne permitea s r mânem nep s tori. Spre deosebire de tineretul de azi, genera iile din trecut au fost beneficiarele unei educa ii s n toase, având rezultate mult superioare celei ce-i i-a urmat. Educa ia primit de la p rin i avea la baz credin a în Dumnezeu, frica de p cat, iubirea de neam i de ar . Am fost crescu i într-o atmosfer plin de dragoste i respect fa de cei din jurul nostru, nefiind intoxica i de propaganda ateismului comunist sau a luptei de clas . Am avut norocul s nu cunoa tem influen a nefast a televiziunii cu filmele sale obscene i libidinoase sau alte blestem ii. Dimpotriv , p rin ii i bunicii no tri ne vorbeau despre faptele frumoase sau eroice din via a înainta ilor no tri, care ne impresionau atât de mult, încât ele deveneau pentru noi simboluri vrednice de urmat. Ajun i pe b ncile colilor, aflam tot mai multe lucruri noi, iar îndemnurile i sfaturile primite de la dasc lii no tri ne-au f cut s tr im cu convingerea de nestr mutat c ne-am n scut cre tini i români, c a a trebuie s tr im i s murim. Pentru noi, aceast convingere constituia însu i rostul vie ii noastre pe p mânt. De aceea, noi nu am ajuns în închisori din spirit de aventur sau din dorin a de a face acte de bravur , ci din convingerea ferm c ne facem datoria fa de neam i ar , fa de biserica noastr , fa de noi în ine. Prin scrierea c r ii de fa , voi fi poate învinuit de unii c mi-am asumat o sarcin pe care nu am reu it s o duc la îndeplinire a a cum ar fi trebuit. Nu-i acuz i, din punctul lor de vedere, cred c au dreptate. Dar trebuie i ei s m în eleag , deoarece eu nu am urm rit s descriu via a din închisorile comuniste, ci am c utat s prezint doar unele momente care mi s-au p rut mai deosebite din timpul ederii mele în aceste temni e.

Eventualii cititori se vor a tepta poate s g seasc în aceste amintiri descrieri am nun ite, analize psihologice ale unor indivizi, ale unor grupuri de oameni sau ale unor întâmpl ri, încât s fie cât mai u or i mai bine cunoscut i în eleas via a tr it în închisorile comuniste. A a ar fi normal, astfel se procedeaz când inten ionezi s faci literatur . Eu nu am fost preocupat de acest lucru, scopul meu fiind de a evoca unele momente tr ite de mine mai intens, a a cum le tr iam eu atunci, cum le vedeam, ce sim eam i cum le suportam. F r îndoial , voi fi judecat, comp timit sau acuzat de c tre unii care ar fi mai mult sau mai pu in îndrept i i s fac acest lucru. Este dreptul lor s o fac , s m condamne sau nu, dup cum i eu am dreptul de a ine sau nu seama de aprecierea lor, deoarece, înainte de verdictul dat de ei, eu m-am prezentat în fa a propriei mele con tiin e, pe care o consider suprema instan de judecat . Cine din lumea de azi ar putea s în eleag apari ia unor st ri anormale, ajungând uneori chiar pân la momente de nebunie colectiv , datorit unei terori diabolic gândite i aplicate? î i închipuie un tân r de azi cum poate un om s accepte moartea sa pentru a salva pe altul ? Câ i î i pot închipui c un om prefer s accepte s fie torturat i s - i m nânce propriile fecale, decât s - i loveasc camaradul de suferin sau decât s afirme c nu mai crede în Dumnezeu ? Va putea în elege cineva care nu a trecut prin iadul din închisorile comuniste cum poate fi transformat un om în tor ionar sau cum este posibil ca un om s ajung insensibil când vede cum tor ionarul î i chinuie te victima, ajungând chiar pân acolo încât s nu mai fac aproape nici o deosebire între ei, dimpotriv - p rându-i-se ceva obi nuit? Dac aceste st ri sunt de neîn eles pentru cititorul de azi, pentru noi atunci p reau normale, deoarece noi nu mai gândeam normal, devenind deci i noi anormali. Este un lucru dureros, dar adev rat. Comunismul a folosit toate mijloacele de a ne distruge atât fizic cât i suflete te. Vorbeau în numele umanit ii, dar ne torturau moral sau fizic prin b t i, sete, frig, foame, umilin e, singur tate, schingiuiri, încerc ri de corupere a celor mai slabi pentru a provoca suspiciuni, dezn dejde, neîncredere, iar când au considerat c acestea i-au f cut efectul, au încercat s distrug i ceea ce a r mas nealterat în noi i anume sufletul. La Pite ti, atât timp cât omul-materie era subordonat sufletului, ne sim eam oameni, sufeream, r bdam, dar c utam s r mânem ceea ce am fost, adic oameni adev ra i. Atunci când a fost atacat i sufletul, s-a încercat alungarea lui Dumnezeu din el, iar acolo unde s-a reu it, au început s dispar mila, respectul, dragostea i iubirea aproapelui, n dejdea; de inu ii au fost desensibiliza i, mutila i suflete te, devenind deci oameni anormali; unii mai mult, al ii mai pu in, dar aproape to i altfel de cum am fost i ar fi trebuit s r mânem. Am încercat s evoc în memoriile mele ceea ce am tr it, iar dac vor ap rea deosebiri între diverse m rturii, ele se datoreaz fie perioadei de timp, fie condi iilor în care au fost inu i cei ce povestesc i nu unei lipse de obiectivitate.

REZISTENTA ANTICOMUNIST
Era în toamna anului 1945. R zboiul se terminase prin înfrângerea armatei germane, iar România r m sese prad hoardelor bol evice. Apusul, ame it de bucuria victoriei, tr ia din plin prezentul, c utând s trag cât mai multe foloase în urma pr bu irii Germaniei, iar viitorul nu-1 preocupa decât prin prisma propriilor interese.

Jertfele f cute de poporul român în lupta împotriva Germaniei au fost zadarnice, nefiind luate în seam ; dimpotriv , vom fi pedepsi i pentru a fi avut curajul de a ne opune i lupta împotriva comunismului. Nu am fost numai abandona i de c tre puterile occidentale, dar am fost vându i ru ilor pentru a fi desfiin a i ca na iune sub masca ideilor utopice i inumane ale comunismului. Sim eam cum ne scufund m într-un întuneric din care nimeni nu tia când i cum vom putea s ne salv m. Crimele, violurile, jafurile i abuzurile comise de hoardele sovieto-comuniste au produs r ni adânci în sufletele curate ale tineretului, ceea ce a declan at o atitudine ostil fa de cotropitori. Aceasta era atmosfera în 1945, când ara fiind mutilat , pr dat i s r cit , iar poporul umilit în urma unui simulacru de armisti iu, tineretul nu putea s r mân nep s tor la ceea ce se petrecea sub ochii lui. A a cum se întâmpl în vremuri de grea cump n , o parte a tineretului a uitat de tot ceea ce îl desp r ea i s-a unit în fa a primejdiei reprezentate de bol evismul rusesc, al turându-se celor ce au prev zut cu mul i ani înainte pericolul comunist, celor apar inând Mi c rii Legionare. Spre ru inea noastr , odat cu venirea hoardelor bol evice, au ap rut la suprafa i gunoaiele, rezultate din fr mânt rile acestui popor. ÄCe-i de f cut?" era întrebarea pe care i-o puneau to i cei ce iubeau ara, neamul i credin a str bun . Unii, îns pu ini Ia num r, uitând îndatoririle fa de acest neam, urm rind câ tigarea unor privilegii, au pactizat cu ocupan ii i s-au pus necondi ionat la dispozi ia lor. Cei mai mul i p reau a fi resemna i, l sându-se în voia sor ii, în speran a c Dumnezeu nu ne va p r si i ne va ajuta s supravie uim. A treia categorie, în carp predomina tineretul, n-au acceptat nici pactul cu du manul i nici pasivitatea. Tineretul, crescut i educat în spirit na ional i cre tin, în timp ce se ducea un r zboi pentru salvarea fiin ei na ionale i a hotarelor l sate de str mo i, nu putea r mâne nep s tor. Ne d deam seama de îndatoririle ce ne reveneau ca fii ai acestui neam; eram con tien i c drumul pe care va trebui s pornim nu va fi deloc u or, c vom avea de înfruntat multe obstacole i c orice lupt se câ tig prin jertfe i suferin . Astfel gândeam atunci i eram convin i c nu gre eam. Comportamentul i aspectul trupelor bol evice d duse un semnal de alarm , parc spre a ne preveni de ceea ce ne a teapt . în acele vremuri, când nelini tea cuprinsese întreaga suflare româneasc , eram elev în ultima clas a Liceului ÄPetru Rare " din Piatra Neam . Venisem dup o întrerupere de doi ani a cursurilor de zi, deoarece clasele VI i VII (X i XI dup noua reform ) le absolvisem ca Äelev particular", cum se spunea atunci celor ce nu frecventau cursurile. Atmosfera g sit era deosebit de cea pe care o l sasem cu doi ani în urm ; colegi i profesori noi, comportament diferit atât din partea unor colegi, cât i din partea unor profesori. In locul seriozit ii i a disciplinei din trecut, domnea o atmosfer de dezordine, panic sau fric . Un coleg basarabean, rus sau ucrainean la origine, Urum Valentin, împreun cu un evreu, Glasman, prin diferite promisiuni sau antaje, încercau s atrag de partea lor pe unii colegi, pentru a înfiin a o organiza ie comunist în liceu, denumit , dup câte îmi amintesc, ÄTineretul progresist". Cunoscând adev rata fa a comunismului, nu puteam r mâne nep s tor la ceea ce se întâmpla în jurul meu. Trebuia f cut ceva, dar întrebarea era cu cine i ce anume se poate face. Eram coleg de clas cu Emil (Miluc ) S ndulescu, care în 1941 fusese selec ionat, împreun cu al i elevi, printre care m num ram i eu, pentru a fi încadrat ca ÄFr ior de cruce" pe lâng unitatea Fr iilor de Cruce din liceu. Deoarece dup câteva zile a avut loc lovitura de stat a generalului Antonescu din ianuarie 1941, pentru a fi proteja i, am fost abandona i, r mânând doar cu unele amintiri frumoase. Dup ce l-am urm rit îns câteva zile, pentru a vedea cum se comport , m-am adresat lui, întrebându-1 dac tie ceva despre existen a F.D.C. în liceu, deoarece consideram c numai al turi de acest grup F.D.C. s-ar putea face ceva pentru a contracara influen a comunist în coal . Spre dezam girea mea, Miluc S ndulescu nu tia nimic, de i eu eram convins c trebuia s existe.

Întrebarea pus lui Miluc a avut darul de a-1 trezi din acea stare de nep sare care începuse a pune st pânire pe majoritatea colegilor, iar mai târziu el va fi acela care m va întreba în repetate rânduri dac am descoperit ceea ce c utam. Nu i-am spus, pentru c era impulsiv din fire i dornic de afirmare, ceea ce nu era potrivit în acel moment. întrucât eram sigur c se poate conta oricând pe sentimentele lui patriotice, am considerat c este mai bine a-1 ine în anturajul nostru, f r a-i da posibilitatea de a b nui ceva. i pentru a se putea în elege atmosfera din acele timpuri, voi povesti urm toarea întâmplare: într-o or de dirigen ie, provocându-se de c tre colegul nostru Marius Lupu o discu ie în leg tur cu drepturile noastre istorice asupra Basarabiei i Bucovinei, subliniindu-se totodat i modul s lbatic de comportare al armatei ruse ti, care umbla cu ceasurile de tept toare la gât sau la curea, dirigintele clasei, profesorul Vasile Chiri escu, ne-a întrebat: ÄCe putem face în fa a puhoiului rusesc?" Marea majoritate ne-am declarat partizanii luptei pentru drepturile noastre istorice, care trebuie s fie sfinte tuturor, iar la o a doua întrebare: ÄCând i cum?", aproape to i ne-am ridicat în picioare, spunând hot rât: Ä i mâine mergem voluntari s lupt m cu arma în mân împotriva ru ilor cotropitori" Dirigintele, dându- i seama c nu mai poate conduce i controla discu ia mai departe, a zis c este mai bine s închidem convorbirea i, luându- i catalogul, a p r sit clasa, spunând: ÄMaurul i-a f cut datoria, maurul poate s plece". A doua zi, toat discu ia din clas a ap rut în presa local , cu atacuri vehemente împotriva profesorului V. Chiri escu, care a fost acuzat de activitatea legionar din trecut, cerându-se totodat interven ia justi iei pentru pedepsirea celor vinova i pentru atacurile verbale i insultele aduse Äarmatei sovietice, eliberatoarea României". Am avut noroc c judec tor de instruc ie în acel timp era Octavian Rotundu, frate cu directorul liceului, Aurel Rotundu. Cu ajutorul lor au fost chema i, pentru a fi interoga i la tribunal, numai cei care au luat parte la discu ie i care au fost propu i de noi. Prin declara iile date, to i am negat cele scrise de presa local , sus inând c întreaga discu ie a fost denaturat . Ca urmare a celor declarate de noi, cercet rile nu au mai continuat, iar autorit ile comuniste de atunci s-au mul umit cu darea afar din înv mânt a profesorului V. Chiri escu i cu exmatricularea din liceu a lui Marius Lupu, care era cunoscut ca f când parte din organiza ia de tineret a Partidului Na ional r nesc. Aceast nefericit întâmplare, soldat cu pierderea unui coleg i a unui profesor dintre cei mai iubi i i respecta i, avea s ne fac s fim mai pruden i în viitor. Miluc S ndulescu, ajuns sublocotenent de securitate, avea s r mân acela i om plin de entuziasm i nu peste mult timp va fi arestat, deoarece pusese la cale cu al i camarazi, sublocotenen ii Petrescu Eftimie i Ro u Vasile, ca, la un moment potrivit, s ocupe cazarma i s pun mâna pe armamentul i muni ia unit ii, cu care s plece în mun i i s înarmeze pe cei care se opuneau instal rii comunismului în ar . Au fost îns vându i de un subofi er ce urma s -i înso easc , la proces cerându-i-se condamnarea la moarte, pentru a fi în cele din urm osândit la 25 de ani închisoare. Nu mi-a trebuit prea mult s descop r ceea ce c utam i, spre satisfac ia mea, majoritatea îmi erau prieteni. Nu eram mul i, dar to i oameni de ac iune. Acest grup avea ramifica ii în toate colile din ora , având astfel posibilitatea de a între ine o atmosfer anticomunist în rândul întregului tineret. Eram mul umit de descoperirea f cut i nu m mai sim eam singur. Din clasa mea, aproape o treime din elevii de origine român f ceau parte din aceast unitate a F.D.C i, spre mândria mea, erau printre cei mai buni elevi din clas . îmi amintesc dintre ei pe: Nicolae Perceli, Dumitru Perceli, Ion Com nici, Constantin V leanu, Alexandru Ungureanu, Octavian V ideanu, c rora li se ad ugau al ii din clasele mai mici, ca: Juncu Vasile, Ple ca Ioan, M z reanu Petru, Gavrizi Gheorghe, Cre ulescu Neculai, Matei Ioan etc. care aveau obliga ia moral de a prelua i continua lupta. Scopul principal al Fr iilor de Cruce era educarea tineretului în spiritul moralei cre tin-ortodoxe, educarea na ional prin cultivarea dragostei de neam i de ar , educarea caracterelor, implantarea în sufletul tineretului a sentimentelor cre tine de dreptate, echitate, de dragoste de munc etc. C utam s facem cunoscute frumuse ile rii prin dezvoltarea turismului etc. Ne str duiam s avem o comportare cât mai demn , c utând s ne atragem cât mai mul i simpatizan i. Urm ream de asemenea aten ionarea tinerilor muncitori din jude ul nostru asupra pericolului comunist, reu ind în scurt timp s organiz m un

grup de rezisten anticomunist i în mijlocul lor. Cei ce, pe parcurs, nu respectau normele cerute de noi, erau elimina i treptat f r a- i da seama, din rândurile noastre, nu printr-o atitudine dur , care i-ar fi transformat probabil în poten iali du mani, ci prin evitarea întâlnirilor i a discu iilor cu ei, l sând impresia c am renun at la scopurile noastre. A a se explic i faptul c nu to i cei care au f cut parte cândva din F.D.C. sau corpul studen esc deveneau ulterior membri ai Mi c rii Legionare. Aici ajungeau numai cei care doreau i dovedeau c duc o via bazat pe morala cre tin i c doresc s se pun în slujba neamului românesc. Cei care nu se încadrau în aceste principii de via erau abandona i o dat cu terminarea liceului i nu li se mai f cea leg tura mai departe cu centrele universitare. Cu timpul s-a reu it s se formeze un centru de rezisten i în cadrul Regimentului 15 Doroban i din Piatra Neam , cu care ineam o strâns leg tur . întrucât se punea problema unui posibil r zboi, pe care tot r s ritul Europei îl a tepta în n dejdea eliber rii de sub jugul comunist, ne f ceam tot felul de planuri de ac iune, cum s proced m la apari ia unor asemenea momente. Ne str duiam s cunoa tem cât mai bine p durile din împrejurimi i s c ut m anumite locuri unde s ne adun m i s ne ascundem în caz de nevoie, îmi amintesc cum ne-a crescut moralul când am hot rât s facem un lag r de noapte împreun cu tinerii muncitori i cu grupul de militari pe muntele Cernegura, iar faptul c militarii (plutonierul Chelaru Florin, sergentul major Panduru Dumitru i sergentul major Ostache) au reu it s sustrag din magazia regimentului câteva arme cu care au venit în p dure, a fost pentru noi o adev rat victorie. De i spre ziu armele au fost duse din nou în magazia regimentului pentru a nu se observa lipsa lor, numai faptul c am reu it s le scoatem afar din unitatea militar a fost suficient pentru a ne convinge de solidaritatea i încrederea ce ne lega pe to i. Scopul nostru, printre altele, a fost s verific m cum reac ioneaz fiecare membru la o ac iune mai neobi nuit , iar rezultatul s-a dovedit deosebit de îmbucur tor. Num rul membrilor începea s creasc , împreun cu optimismul din sufletele noastre. O dat cu terminarea anului colar 1945-1946 s-a hot rât ca la Piatra Neam s se organizeze o tab r F.D.C. la care s participe reprezentan i ai tuturor grup rilor F.D.C. din Moldova i Bucovina. Au mai venit în aceast tab r reprezentan i din Cluj, Timi oara, Turnu Severin. S-a c utat un loc mai greu accesibil în mun ii din apropiere, unde am putut sta, dup câte îmi amintesc, o s pt mân , f r a fi v zu i de cineva. Tab ra a fost organizat de regionala F.D.C. Ia i, care era condus de Floric Dumitrescu, student la Facultatea de Medicin . Ea a constituit, la drept vorbind, un preludiu la irul ac iunilor de rezisten armat care vor urma, dar acestea de durat , în alte zone ale Carpa ilor. Dintre cei care au luat parte la aceast tab r , îmi amintesc de urm torii: Buliman Ioan, S p toru Gheorghe, Berza Eugen, Ni Cornel - jud. Bac u; Dumitrescu Florian, Com a Ieronim, Livinschi Mihai, Livinschi Anton, Cocâln u Iulian - jud. Ia i; Popescu Paul, Meri ca Constantin - jud. Roman; Perceli Neculai, Perceli Dumitru, Gavrizi Gheorghe, Com nici Ioan, V ideanu Clement, Pascaru Lucian, Popa Neculai -jud. Neam ; Rotaru Petru -jud. Vaslui; Hu anu Dumitru, Moldovan Toader din Pa cani; Balani cu Chiric , Ab cioaie Leon studen i din Cluj; C linescu Puiu din Timi oara; Popescu Nicolae din Turnu Severin; Tcaciuc Emil, Coriciuc Traian - jud. R d u i, Ionescu Paul - jud. Boto ani; ufaru Gheorghe - jud. Dorohoi i al i câ iva, pe care nu-i mai re in. La organizarea acestei tabere am fost sprijini i de mul i oameni în vârst , în mod deosebit de familiile I. Simionescu, P. Olaru i altele. O parte din cei care au luat parte la aceast tab r aveau s fie uci i în timpul anchetelor din vara anului 1948 sau în timpul reeduc rii de la Pite ti. i-au g sit moartea în timpul anchetelor Tcaciuc Emil din R d u i, omorât la Bucure ti, Ab cioaie Leon din jude ul Dorohoi, omorât la Cluj, Buliman Ion din Bac u, omorât la Suceava. La Pite ti au fost omorâ i în timpul reeduc rii Ni Cornel din Bac u i Bala nicu Chiric din Pomârla (jude ul Dorohoi), iar mul i al ii au disp rut f r urm , nemaiputându-se afla ceva despre ei. Aceast tab r va r mâne una dintre cele mai pl cute amintiri din tinere ea mea. Aici s-au legat prietenii pe care nimic nu a reu it s le distrug , s-au modelat caractere i s-a hot rât soarta multora dintre noi. Aici am putut s -mi dau seama c nu distan a, ci caracterul apropie sau îndep rteaz pe oameni. Frumuse ea naturii parc ne-a ajutat s ne unim suflete te, s ne respect m reciproc, s în elegem mai

mai ales c mai f cuse închisoare i în timpul lui Antonescu. mi se p rea o sarcin destul de important . între 20-28 iulie 1946. . când aveam s constat m de câte cozi de topor a avut parte poporul nostru în întunecata perioad a comunismului. stopându-se cel pu in temporar cursul anchetelor i al eventualelor arest ri. conducerea grupului fusese luat de c tre Sebastian D nil . Ia i. urmând a ine leg tura permanent între aceste jude e i regionala F. La fel i eu am c utat s cunosc numai numele ce-mi erau absolut necesare. pentru a pleca f r s atrag aten ia Siguran ei de atunci. De la început am atras aten ia efilor de grupuri de a nu spune nim nui numele meu. noaptea. pentru a-mi da seama ce trebuie f cut imediat i ce se poate face în viitor. în cazul unor eventuale arest ri. nu f cea decât s m dea în primire altor agen i pentru a m lua sub supraveghere. Doream ca timpul "s se scurg mai încet. Bac u i Roman. Întrucât la Roman nu l-am g sit acas pe Sebastian D nil . Analizând atent noua sarcin . Cu aceast ocazie mi-a spus c va trebui s m ocup de grupurile F. Doina. care s-a f cut ca s fie indu i în eroare cei ce nu fuseser înc aresta i i ca s nu fie descoperit ca agent al Securit ii. de asemenea grupul de la Bac u. i totu i. atunci când se oferea s m conduc pe c i mai l turalnice la gar . mi s-a recomandat de la Ia i ca.bine via a i s o tr im a a cum ne-a fost dat de Dumnezeu. din sectorul I. Înainte de a ne desp r i. al regionalei Ia i. respectiv jude ele Neam . m-am dus la C. condus atunci de N. consultându-ne cum este mai bine s ac ion m. dup câte îmi amintesc. propunându-mi s activez mai departe în cadrul F. ca i riscurile ei. în frunte cu I. i-am cerut s -mi fac leg tura cu grupul studen ilor de la Facultatea de Drept. Primul lucru pe care l-am f cut a fost deplasarea la toate grupurile pentru a cunoa te situa ia real . O dat cu sosirea toamnei. toat lumea din închisoare î i va da seama de tic lo ia de care a fost în stare acest om. restul membrilor trebuind s tie c vin din partea regionalei Ia i. Mi-a r spuns pozitiv.C. ne vom bucura i noi de vacan a mult a teptat . Acest Doina îmi fusese prezentat ca un om de mare încredere. s nu aib ce declara. s -1 caut pe Constantin Doina. Pentru c acesta plecase la facultate. dar neacceptarea acestei propuneri ar fi putut fi interpretat ca o sl biciune. pentru a tr i din plin acele clipe frumoase. Ajuns la Ia i. Luasem aceast m sur pentru ca. Buliman. O dat cu parodia de evadare a lui Doina din incinta Siguran ei de la Roman. pe cei din Neam cunoscându-i (întrucât venisem din mijlocul lor) am început s -mi fac un plan de ac iune. dar mi-a spus c el dore te ca eu s r mân în afara acestui grup. Am luat leg tura cu ceilal i doi efi de sectoare. Ionel Mo a. La Roman. Ieronim Com a i Dan Lucinescu. ne-am desp r it cu speran a c ne vom revedea în toamn . Dup aceast isprav a noastr care a avut loc. ardeam de ner bdare de a cunoa te i a m integra în via a studen easc . a trebuit s ne desp r im de locurile unde ne tr isem copil ria i s facem acel pas plin de speran i optimism spre via a de student. ceea ce nu doream. a fost parc i un avertisment pentru mai târziu. Cuno team foarte bine grupul din Neam . care îl înlocuise pe Constantin Meri ca. care cunoa te întreaga activitate din Roman. am început s am mai mult încredere în mine i în acela i timp am c utat s m achit cu con tiinciozitate de obliga iile ce-mi reveneau. La fiecare grup am atras membrilor aten ia c pe viitor toate leg turile. în acel timp.C. unde eram înscris. în cazul c nu-1 voi g si pe D nil . cu o parte din membrii s i. întâlnindu-m la Ia i cu Floric Dumitrescu.D. lucrurile erau mai complicate. transmi ând prin el lui D nil unele instruc iuni.D. în centrele universitare spre care ne va duce soarta. cel anchetat.D. atât de mult visat de to i cei care doream s ne continu m studiile. deoarece nu cuno team decât o singur persoan . Cre ulescu. eful de grup. iulie 1946".C. Nu m a teptam la a a ceva. în grupuri mici. a trebuit s conducem la gar pe cei ce nu cuno teau ora ul. Abia dup arest rile din luna mai 1948 aveam s ne d m seama c devenise informatorul Siguran ei i c .C. Dup ce mi s-a f cut leg tura cu grupurile din jude ele Bac u i Roman. în situa ia c nu ar fi rezistat la tortur . Apoi. dup o s pt mân . atât pe vertical cât i pe orizontal (între grupuri) vor trebui s se fac numai prin mine.D. am ridicat în mijlocul p durii o cruce mare din lemn de aproximativ trei metri în l ime pe care am scris ÄTab ra F.

dup câte îmi amintesc. în aceea i toamn se va muta i Floric Dumitrescu la Bucure ti i. m-am hot rât s plec iar i din Ia i.Zilele s-au scurs normal pân în prim vara anului 1947. Simionescu i subsemnatul. cu care am plecat la locul stabilit pentru construirea ad postului. în apropierea satului Solon -Uturea i c sunt chemat i eu pentru a lua parte la aceast munc i a cunoa te totodat acest loc. Scopul nostru era de a forma grupuri de rezisten . când. am p r sit la ul. arestat mai târziu. m-am hot rât s r mân la ar . totul dato-rându-se lui Doina. se presupunea c Siguran a ar fi putut afla ceva i despre noi.D. Ungura u. Dan Lucinescu. S-a hot rât construirea unui ad post unde trebuia s ne adun m în cazul c va începe un r zboi între rile apusene i URSS. în comuna natal . Vara a trecut f r apari ia unor semnale de alarm . Paul Ionescu i al ii luaser parte la tab ra din 1946 de la Piatra Neam . a venit la mine la ar . c r i. Ca s ies de sub privirile lui. Armamentul pe care îl aveam aici era destul de modest. Ungura u pentru a m anun a c s-a hot rât constituirea unui ad post în mun i. Mai greu era îns transportul armamentului decât procurarea lui. dar mai aveam i în alte locuri. iar de acolo am mers împreun acas la Gh. Ungura u. La un moment dat. Ieronim Com a. îmi amintesc de o întâmplare când numai norocul a f cut ca totul s se termine cu bine. spre a împiedica trecerea armatelor ruse ti spre vest sau retragerea lor spre r s rit. în rani a pe care o inea lâng el. ceea ce m-a f cut s cred c eram supravegheat numai la Ia i. ca: arhive. avea grenade defensive. în ziua respectiv . î i f cu . renun ând la ultimele dou examene. în iarna anului 1945-1946. iar toamna am plecat din nou la la i.i sus ine examenele. întrucât la Ia i se bucura de o încredere total . Spre sfâr itul lunii noiembrie 1947. Adrian C r u u. în comuna Dragomire ti. m va putea ocoli în timpul cercet rilor. probabil c nu s-a insistat prea mult asupra activit ii lui de la Ia i. din acea regiune. Astfel. Pretindea c este i el înscris la facultate i c a venit pentru a. Stoica Marcu Aurelian. în locul lui. Gh. Adev rul este c cei aresta i din nordul Moldovei i din Bucovina nu aveau nici o vin în leg tur cu urm rirea mea. nu mi s-a p rut suspect comportarea sa.D. fiind îmbr cat în uniform militar . aveam promisiuni din partea unor militari c ne vor pune la dispozi ie tot ceea ce vom avea nevoie. unde urma s ne adun m când ar fi fost nevoie. când am primit vestea c în nordul Moldovei i în Bucovina au fost f cute arest ri. sperând c voi reu i s -1 sus in în sesiunea de iarn . în func ie de desf urarea evenimentelor. Buliman. iar C. Ion Buliman din Bac u. am plecat la Bac u la I. urm torii: Gh. Ne-am adunat acolo. în cazul izbucnirii unui conflict armat între URSS i puterile apusene. N. iar Floric Dumitrescu fiind anchetat în Bucure ti. renun ând la ultimul examen. trenul mergea cu vitez redus . de sub privirile c ruia cu greu puteam sc pa. Ungura u venea din Ardeal într-un tren personal ce circula pe ruta Ciceu-Com ne ti. eu nefiind în Ia i. pe care urma s le duc la Solon . în acest loc urma s se instaleze comandamentul care s coordoneze ac iunile de rezisten armat din Moldova sau chiar din ar . îmi va fi de mare folos în timpul anchetelor. încât nici la Roman. de unde trebuia s fie adus la timpul potrivit. Tot acum îmi voi da seama c sunt supravegheat la Ia i. Buliman. Aceast schimbare la conducerea F. De aceea. din Moldova Gheorghe Ungura u. Mircea Mo ei. În plus. Probabil Äumbra mea" nu se a tepta la a a ceva. aceasta determinându-m s trec pe la toate grupurile spre a-i pune la curent cu situa ia nou creat . Bac u i Piatra Neam nu am mai observat s fiu urm rit.D. Dintre ei. Ungura u. pentru a-mi da cele dou examene. va veni la conducerea F. Doina. m va înso i pân la urcarea în tren. deoarece Gh. luând m suri s se ascund tot ceea ce ar fi prezentat un risc pentru noi sau un motiv de acuzare pentru Siguran . Mi-am dat seama c sunt urm rit i c eram mereu provocat la diverse discu ii de c tre un individ pe care îl v zusem de multe ori în Piatra Neam .C. sub pretextul c dore te s vad dac nu sunt urm rit.C. Gheorghe ufaru. iar printre aresta i sunt o parte dintre fo tii membri ai grupurilor F.C. pe valea Trotu ului. I. de unde s -mi continui activitatea. din cauza unei curbe i a terasamentului slab. Având din nou convingerea c sunt urm rit (p rere poate exagerat datorit r spunderii ce-mi revenea). spunându-mi c este trimis de Gh. Din acest motiv. circulare etc. Chiar de la primul examen a ap rut acela i individ de la Piatra Neam . i am plecat acas la ar .

Nu avea curajul s scoat o vorb . am camuflat bine locul. cum îi era fric s se apropie de rani i s o ia în spate i c . apoi. Ne sim eam bine i nimeni nu se plângea c i-ar fi fost frig în timpul somnului. Gh. I-a atras aten ia s nu vorbeasc nimic despre ce a v zut. spunându-i s nu-i fie team . peste care am pus trei rânduri de bu teni de fag în grosime de aproximativ un metru. Totul a decurs normal. împreun cu muni ia respectiv . Dup dispari ia trenului. Trezit din somn. iar noaptea urma s p r sim locul. ceea ce dovedea c mai erau i al ii prin apropiere. spunându-mi c sunt de la Siguran i c vor s fac o perchezi ie. acestea i-au aruncat rani a pe geam. reu ind s construim un ad post subteran. Când a ajuns la ad post. de unde fiecare am plecat spre casele noastre. Îmi amintesc c împreun cu I. fie în urma unor antaje. în cazul unei amenin ri de a fi aresta i. în afar de sperietur . P rea un om cumsecade i. Spre groaza i nedumerirea lui. Gh. V zându-1 s rind pe geam. Mai târziu aveam s aflu c au fost câ iva binevoitori din sat care i-au adus la domiciliu i i-au oferit serviciile. al turi de el. întrucât în timpul lucrului vremea se r cise i începuse s ning . era mai speriat decât noi. cât i pentru între inerea focului. Totu i. Tot aici urma s ne întâlnim. cu mult haz. mai c l toreau ni te femei.i mai cere . am auzit b t i în u i mi c ri pe la geamuri. apoi p mânt i l-am acoperit cu frunze i crengi uscate. pe un strat gros de cetin . când. prin comportarea ulterioar . iar noaptea ne-am dus la Moine ti. urm rind pân a venit noaptea dac nu se apropie cineva. i am ajuns aproape înghe a i. Dormeam îmbr ca i. din spirit de solidaritate. Buliman am c l torit spre Bac u în lada unui camion. ad ugându-i. iar în privin a rezisten ei eram încredin a i de soliditatea lui la un bombardament de artilerie. Era speriat i a promis c nu va spune nim nui ce a v zut. care l-au v zut cum inea cu grij rani a lâng el. a plecat poate cu regretul în suflet c nu ne-a ocolit. în interiorul ad postului am l sat la plecare i cele câteva arme de care dispuneam în acel timp. cu toate c i-a dat seama de ceea ce urm rim noi. spre a-1 însp imânta. în cele din urm . i s hot râm ce aveam de f cut fiecare. ARESTAREA. In ziua în care totul era aproape gata. a reu it s ajung cu rani a cu grenade la Solon . Ungura u ne povestea. va vedea c obiectul ce se rostogolise în apropiere era rani a lui cu grenade. atât pentru paz . Ungura u a rupt t cerea. c suntem studen i i c dorim s avem un ad post pentru a ne feri de ru i. Z pada destul de mare îi amortiza c derea i începu s se rostogoleasc într-o v g un . am deschis u a i în fa a mea au ap rut doi indivizi cu pistoalele în mân . a dat dovad c a fost un bun român i c nu ne-a tr dat. nu departe de el se mai rostogolea ceva. Dup câte îmi amintesc. unde la nevoie puteam s ne ad postim în jur de 20 oameni. De teama de a nu fi prins c umbl în uniform militar în mod ilegal. în tren. Datorit acestui incident. încât nu tia ce s mai fac cu rani a. Am muncit timp de o s pt mân . f r a mai întreb cine este. care s ne fereasc de r ceala p mântului înghe at. dar mai ales de fric s ni i se g seasc grenadele din rani . luându. ne-am improvizat o colib de cetin care ne proteja de z pada ce c dea în timpul nop ii. dup miezul nop ii. Noaptea f ceam de planton câte unul. ne-am trezit cu un p durar care se apropia. în cazul c ar începe un r zboi. se mai pricopsise cu o criz de hernie. mai ales când a v zut i cele câteva arme din jurul nostru. dar nu i de apa rezultat din topirea ei.i r mas bun. Ungura u s ri pe geam din vagon. Eram mul umi i de munca noastr . ÎNCHISOAREA SUCEAVA În acea stare de nesiguran m g seam în noaptea de 14-15 mai 1948. F r a.apari ia în vagon conductorul înso it de o patrul militar . am b gat armele în ad post i ne-am îndep rtat de acolo. c mai sunt asemenea ascunzi uri i c dac va anun a poli ia ar putea s regrete. ca urmare a unui denun . în jurul casei câinii l trau. din cauza focului ce ardea în apropiere. fie de bun voie.

pe strada Mihail Sadoveanu. nu au observat c am s rit o pagin împreun cu scrisoarea de la Ia i. cât de cât. Dup arderea scrisorilor nu au mai continuat perchezi ia i mi-au spus c va trebui s merg cu ei la Piatra Neam . Mul umit c am reu it s ard scrisorile i c nu mai continu perchezi ia i în alte locuri. unde se va încheia un proces-verbal. întrucât mi-am amintit c acolo se g sea scrisoarea primit de la Ia i. de diverse orient ri politice. Fura i probabil de con inutul scrisorii.L. când am ajuns la Siguran a din Piatra Neam . La prima vedere. cât i spre cei ce m luau din mijlocul familiei. c utând s par cât mai lini tit i pref cându-m c nu b nuiesc nimic din ceea ce mi se preg te te. Pe m sur ce timpul se scurgea. pentru a nu se da de gol fa de colegul lui. la început mai rar i cuvânt cu cuvânt pentru a m putea urm ri. To i erau pu i cu fa a la perete i mi s-a atras aten ia c nu am voie s vorbesc sau s privesc în jurul meu. în acele clipe. Scrisoarea era pus în alt scrisoare de la o prieten i le ascunsesem acolo pentru a nu fi v zute de sora mea. femei etc. l sând în urm casa i câinii care continuau s latre spre cei ce edeau ascun i în apropiere. b trâni. am fost de acord cu plecarea la Piatra Neam . edeam în ma in încadrat de cei doi agen i ai Siguran ei. Cum nu observaser c sunt dou scrisori. dar v zând cum ardeau buc ile din scrisoare nu a mai zis nimic. . c utând s le distrag aten ia. c utând s le ar t o total indiferen . care trebuie semnat i de mine. Se putea observa c nu le trecuser multe c r i printre mâini. Pân s se dezmeticeasc ei. f r a ti când i cum se va termina. Tocmai când credeam c totul s-a terminat. V zând c vor s le citeasc i fiind o treab nu tocmai u oar pentru ei am aprins o igar . Dup mas începur s se aud gemete ale celor tortura i. elevi. care erau interzise. au intrat în cas . ceea ce a f cut ca unul dintre ei s . Pe atunci localul Siguran ei era într-o cas particular . întrucât numele celor doi autori i-au l sat indiferen i. între timp. eu m îmbr cam i priveam cum umbl printre c r i. Noroc c era noapte. deoarece fuseser adu i aici tot felul de oameni. intelectuali. s -mi dau seama de ceea ce se petrece. le-am luat scrisorile din mân i am început s le citesc. P eam lini tit pe o cale pe care singur mi-am ales-o. M-a nedumerit lipsa unora care ar fi trebuit s fie aresta i printre primii. ceea ce a f cut lumin în min ile tuturor. nu am mai a teptat încuviin area lor. continuând s in pistoalele în mâini. Nu s-a ar tat a fi sup rat de ceea ce f cusem i s-a comportat tot timpul civilizat.i dea seama c i-am p c lit i a venit imediat la sob . mai ales pe afar . am b nuit c s-au f cut arest ri pentru a fi du i în lag r. sub motivul c nu doresc s fie v zut scrisoarea de sora mea. deoarece printre cursuri se g seau i ni te c r i scrise de Nichifor Crainic i N. col cu I. num rul aresta ilor cre tea i am început s -mi dau seama c situa ia este grav i nu poate fi vorba de trimiterea în vreun lag r. deoarece cred c m îng lbenisem în acel moment. au început perchezi ia. Intrând în aceast camer . mi-am dat seama de amploarea arest rilor. c utând s le câ tig încrederea. ci trebuia neap rat s încerc. Se g seau aresta i muncitori. dar eram convins c este drumul prin care se poate ie i din bezn spre lumin . unde înc peau pân la 80-100 oameni. le-am spus c sunt cursurile dup care m preg tesc la facultate. unul dintre ei se uit dup oglinda din perete. pentru a-mi p stra i a ascunde nelini tea i m-am oferit s le-o citesc eu. Nu se f cuse ziu . am rupt-o i am aruncat-o în sob . Pentru a rupe t cerea. prin care mi se comunicau arest rile f cute la Târgu Neam i mi se cerea s fiu preg tit pentru o posibil dispari ie i s m îndrept spre ad postul nostru de lâng Solon -Uturea. i-am dat foc. mai pu in experimentat.Caragiale i care fusese transformat în acest scop. în podul casei se amenajase o camer mare. apoi. Porneam la drum. am în eles c situa ia era destul de grav i c nu era vorba numai de un proces-verbal. iar dup ce am aprins lampa. unde ar fi putut g si ceva arme.voie. Primul lucru pe care l-am f cut a fost s v d cine mai era arestat. nu m muncea numai curiozitatea. Paulescu.

La Siguran a din Piatra Neam . Când am fost dus de la penitenciar din nou la Siguran . unii am fost du i la penitenciarul din localitate. Stoian. ca s înceap din nou b taia. mi-a spus înainte de a pleca la Suceava c . pe care îl cuno team i în mod discret l-am rugat s -mi anun e p rin ii unde m aflu. care parc nu mai vroiau s dispar . deoarece toate camerele se umpluser cu aresta i. dar tia el unde ne trimite i ce ne a teapt . Ungureanu din Târgu Neam . voi spune totul. ne chemau la cercet ri. Anchetatorii. apoi îl b gau într-o cad cu ap rece pân î i revenea. am aflat c fusese borcanul lui i c . atunci când a fost mutat de acolo. Aici eram supraveghea i de un gardian introdus în mijlocul nostru. Petric M z reanu. În tot timpul cât am stat la Siguran . am în eles c urm re te s -1 aib la mân pe gardian cu un fapt compromi tor. cu frânghia ud . ceea ce îmi d dea curaj. iar cei ce nu primeau.Dup câteva zile. foamea i frigul. i-am spus iscoadei c mi-a vorbit urât i c mi-a interzis s mai discut cu el. Auzeam atât ziua cât i noaptea. c unul dintre anchetatori a fost informat c a stat de vorb cu mine. dup anumite criterii. îmi va povesti mai târziu la Suceava i voi vedea pe corpul s u urmele loviturilor. cu bastoane de cauciuc sau ciomege. a a c . cu toate c nu era un loc bun. acolo unde voi fi dus. stând în camer cu V. p rându-ne r u la amândoi dup brânza nemâncat . La anchet am fost scos de dou sau trei ori. A fost probabil unul dintre vechii anchetatori. aveam s aflu c se cuno tea cu un frate de al meu. a fost sf tuit s nu-mi fac nici un serviciu i s nu spun la nimeni despre cele întâmplate. dup ce am venit acas . Pentru prima dat vedeam cum suntem repartiza i în camere. atât prima dat cât i a doua oar . unde am fost vârî într-un beci. Acest gardian îmi era cons tean i-mi va povesti. A doua sau a treia zi am descoperit o firid într-un perete. urm rindu-se astfel din primele zile înfometarea i distrugerea moral a individului. când vroiau s ne mute dintr-o camer în alta. Ne b teau îngrozitor. M-au amenin at. Mai târziu. restul r mânând în firid i dup plecarea mea la Suceava. dar pe mine nu m-au b tut. r mas de la un alt arestat ce fusese scos de acolo. repartizat în aceea i camer . Am mâncat pu in. Pân atunci mai credeam c nu au date precise despre mine. în care am g sit un borcan cu brânz amestecat cu unt. iar apoi eram trimi i în alt camer . nu mi s-a dat nimic de mâncare. dup ce m voi elibera. unde am fost b gat. Nu lam crezut. din dorin a de a nu-i face r u. care nu a vrut s -1 bage în pu c rie. f r a da vreo declara ie. Cum în categoria acestora intrau pu ini. Dup câteva zile. dar. Popârda . La Suceava. Voiau s afle de la el unde se ascunsese C. am fost scos din camer i pus în lan uri împreun cu Gheorghe Pivin i du i din nou la Siguran . recunoscându. nu mi s-a permis s iau cu mine mâncarea i schimburile primite de acas . m-au spânzurat de picioare cu capul în jos. Cu toate c gardianul mi-a anun at p rin ii unde sunt i c pot s -mi trimit alimente i îmbr c minte. Am observat" c am fost urm rit de Dumeni care. înjurându-1 pe gardian. Mi-am dat seama de tic lo ia lui. revenit la locul meu. care pe atunci era judec tor de instruc ie i probabil din aceast cauz nu m-a b tut i m-a avertizat în leg tur cu Suceava. unde nu aveam nimic din cele pu ine ale noastre. în beciul Siguran ei. elev la Liceul ÄPetru Rare ". se apropie de mine încercând s par discret i m rug s vorbesc cu gardianul s -1 ajute i pe el s trimit un semn acas . fiind astfel obligat s stau tot timpul în picioare. s-a ajuns ca toat lumea s sufere de foame. comandantul Siguran ei. în podul Siguran ei. ocup patul de lâng mine i se inu permanent în preajma mea.i vina. pe jos era nisip ud. se a ezase lâng mine. fie din cauza distan ei. nu putuse s -1 ia. dac la Piatra Neam nu am vrut s vorbesc nimic. în mod inten ionat. Un arestat cu numele de Dumeni. dar nu m-au lovit. din beciul unde edeam. A trebuit s m limitez la ceea ce mi se oferea de c tre cei ce primeau pachete de acas . s tiu de la el c . fie datorit faptului c familiile nu tiau unde se afl . a fost b tut cel mai mult i cu o cruzime greu de imaginat. gemete care te cutremurau. toate r mânând pe patul ce-mi fusese repartizat. îl b teau cu frânghia ud pân le ina. nu am mai vorbit nimic cu el si nici m car nu i-am mul umit pentru serviciile f cute. pe care îl cuno team de la R zboieni i care. Tinere ea m-a ajutat s suport destul de u or oboseala. formau marea majoritate.

). despre care se vorbea c îl cheam Panaitescu i c ar conduce anchetele i arest rile pe întreaga ar . absolvent tot al Liceului ÄPetru Rare " i student la Politehnic în Bucure ti. în Delta Dun rii. Negur .i cânt re ti bine orice cuvânt. student la Ia i. În aceea i zi am fost dus la alt anchetator. c u a se deschide i este împins în mod ostentativ în celul acela i Dumeni. Sora lui elev . Peste câteva zile am fost chemat s mi se dea schimburile ce îmi fuseser aduse de la penitenciarul din Piatra Neam . iar dup ce a fost pus în libertate. al c rui nume era I. Numai dup câteva zile de la sosirea în celul . din Piatra Neam .i venele de la o mân . Pivin. pe cine am mai întâlnit. Ajuns în camer . îmbr cat foarte elegant. Odat intrat în noua celul . t indu. Nici femeile nu s-au bucurat de un tratament mai bun. A doua sau a treia zi. de 3 ani. Mai târziu voi vedea c mi-a fost de un real folos aducerea lui. etc. Dup pu in timp de la sosirea în Suceava. Negur acceptase s fie informatorul Siguran ei i va contribui la arestarea unui gardian din satul s u. nu au reu it s ob in de la el nimic. a fost supus celor mai groaznice torturi. Gh. Dup ce am fost inut la Piatra Neam dou s pt mâni. A a c întotdeauna r ul are i partea lui de bine. Mergând spre camer . Ulterior am aflat c se numea Ciupagea i c era eful anchetatorilor de la Suceava. ca urmare a b t ilor la care a fost supus. Mama lor a fost i ea arestat i condamnat la un an închisoare. care îi adusese un rând de schimburi de acas . a încercat s se sinucid . Aram i care era de un sadism . Era un b rbat înalt. dar a fost descoperit i salvat de la moarte. condamnat la moarte i executat în 1954. Mi-a pus acelea i întreb ri ca i Ciupagea i. dup cum îmi povestea tat l lor. dac nu ar fi ap rut în celul Dumeni. devenind i eu posesorul unui prosop i al unei perechi de ciorapi pentru schimb. A fost condamnat la 5 ani închisoare. îmi erau cunoscute aproape toate numele de care am fost întrebat. administrativ . zvon ce nu a putut fi verificat. unde. Cu toate chinurile la care a fost supus. iar tat l. amintesc doar cazul farmacistei Baliu. am fost scos din celul i dus Ia parter în fa a unui anchetator. a fost arestat din nou. unde au fost adu i to i cei aresta i din Bucovina i din partea de nord i centru a Moldovei.C. care a tr it sub dictatura comunist . Dup obi nuitele întreb ri pentru identificare.dup evadarea de la Siguran i tot ce tia despre grupul F. primind acelea i r spunsuri. pe care îl cuno team din anul universitar 19461947. am fost dus la Suceava. dup ce a fost condamnat la 20 de ani închisoare. am fost dus într-o celul unde l-am g sit pe I. a fi vorbit ceea ce nu trebuia cu Negur . ma întrebat dac îmi sunt cunoscute o serie de nume i dac am avut contacte cu persoanele respective. pu in c runt. nu apucasem s ne punem obi nuitele întreb ri (când a avut loc arestarea. aveam s v d c I. Dup o perchezi ie sumar . Tot la Piatra Neam . într-un costum gri i cu un comportament civilizat. a fost i el executat. m-a trimis în camer . dup care am fost trimis la celul .D. dar am r spuns c nu cunosc nici o persoan din cele men ionate. iar mai târziu va trece de partea lui urcanu în timpul reeduc rii i va fi unul din cei care îmi va face primirea la Pite ti în camera 4 spital. mi-am dat seama de amploarea arest rilor i de marele volum de informa ii pe care îl de in anchetatorii. de aproape 50 ani. c reia tot în timpul anchetei i-au fracturat o mân . deoarece nu aveam nici un fel de bagaj. ca urmare a loviturilor date cu ciomagul. Aceasta este pe scurt drama unei familii de ceferi ti. dup o pedeaps de 7 ani. care de la prima vedere m-a f cut s -mi dau seama c m aflu în fa a unui om cu experien . înaintea c ruia trebuie s . deoarece. Se poate spune c a f cut parte dintr-o familie de martiri. Fratele s u Mircea M z reanu. unde aveam s fac cuno tin cu adev rata fa a comunismului i cu ceea ce erau în stare s fac cei care s-au pus de bun voie în slujba Moscovei. am fost dus la anchetatorul care se ocupa de jude ul Neam . la colonia Periprava. ca urmare a unor lupte avute cu mili ia. a mai primit i alta. mi-am dat seama c m-a chemat mai mult pentru a m vedea i a-mi ar ta c mi se cunoa te cel pu in o parte din activitatea mea de la Ia i.

în camera de anchet . Când începea alergatul. am r mas astfel atârnat de par cu capul în jos i cu t lpile picioarelor în sus. Aceste plec ri nu se datorau unor sentimente umanitare. dup orele 22. apoi cu bastoane de cauciuc. sub genunchi. dup ce erai dezlegat. Aram va câ tiga încrederea superiorilor lui. la torturarea celor aresta i. asemenea unui c lu . ancheta limitându-se la întreb ri ce urm reau mai mult rela ii decât ac iuni propriu-zise. confirm rolul jucat de I. mi-au b gat genunchii între mâini. de la început mi s-a spus c trebuie s declar i s scriu tot ce tiu. sau folosirea lui N. iar când ace tia dep eau limita suportabilului. pentru a i se pierde urma. te obligau s alergi prin camer sau sal . Aceast opera iune se f cea tuturor. iar dup 1989. al doilea te lovea cu ciomagul în spate. p r sea înc perea. în urma loviturii primite. pe nume Blehan i Danielevici. dimpotriv . u ile de la camerele de anchet erau deschise. In drum spre biroul de cercet ri. primul anchetator î i d dea o lovitur de picior în burt sau ficat. Dumei ca informator i chiar ca anchetator. iar dac nu o fac de bun voie m vor obliga i. iar Aram cu un ciomag. cât i dup vorb . printre coaps i gamb un par i ridicându-m cu tot cu par. Blehan i Danielevici. având între ei o distan de 2-3 m. pân ce am fost doborât pe du umea. aducându-mi-se aminte parc de cele spuse de Stoian la Piatra Neam . erai dat jos de pe mas i. era ajutat de doi indivizi care sim eau o pl cere în a bate i a tortura oamenii. au introdus pe deasupra mâinilor. Ca dovad a încrederii ce ob inuse dup terminarea anchetelor. Toat ancheta lui se baza pe b t i. pentru a se auzi loviturile ce se d deau. având i scopul de umilire a celui anchetat. c pân la urm voi scrie tot ce cunosc. In acest timp. Ie it din camer . era o fug de r spundere în cazul unor decese. nu p reau a fi români. cu mâna la locul unde erai lovit. va fi avansat de regimul neocomunist la gradul de general i adus în Bucure ti. va primi sarcina de a supraveghea de inu ii din închisoarea Suceava. nefiind str in de preg tirea a a-zisei Äreeduc ri". în timp ce alergai încovoiat de durere. cu pumnii i cu picioarele. în timpul alerg rii. Mai târziu. continua b taia cu ciomagul. în linie dreapt sau semicerc. am fost scos din nou din celul i dus la camera de anchet . iar dup aproximativ dou ore am fost trimis în celul .greu de imaginat. cum se nimerea. folosind cel mai bun prilej de afirmare i promovare în ierarhia securit ii comuniste. precum i desf urarea proceselor. dac era mai mare. Când le-am r spuns c nu am nimic de scris. aveau obiceiul s ne astupe gura cu un ciorap. au început b taia la t lpi cu ciomagul. Scoaterea informatorilor ca plantoane pe sal i libertatea de care se bucurau. Atât dup figur . drept r splat pentru serviciile f cute regimului comunist. gemetele i zgomotul loviturilor f ceau ca s te cuprind groaza. s-a folosit în tot timpul anchetei de cei doi b t u i. sadic. Seara. timp în care al treilea anchetator î i . Pentru supu enia oarb fa de partidul comunist i contribu ia avut în cercet rile de la Suceava. începând s m loveasc cu to ii. cu pumnii i cu picioarele în felul urm tor: anchetatorii se a ezau pe sal sau în camer . precum i gemetele celor b tu i. Prima anchet a fost mai mult un prilej de tatonare. Când vedeau c picioarele se învine esc i se umfl . Aram în aceast ac iune. Ca s nu se aud prea tare gemetele. de intimidare i de a ne cunoa te. urm rindu-se prin aceasta însp imântarea celor ce erau du i pentru a fi ancheta i. cu bastoane de cauciuc. Apoi mi-au legat mâinile cu o sfoar . l-au pus cu capetele pe câte o mas . încât de durere te aplecai f r s vrei în jos. ceea ce-i f cea pe b t u i s fie mai brutali. încercai s te îndrep i sau chiar s te la i pe spate. f cându-le semn s se continue. urm rea prin vizet continuarea b t ilor. s-au repezit asupra mea. Dup ce mi-au scos pantofii din picioare. anchetatorul I. pentru a se pune în mi care sângele prin esuturile strivite. Fiind un om perfid. iar victima era obligat s alerge prin fa a lor. Aram va ajunge la Gala i cu gradul de colonel. dar i la .

pentru a-mi demonstra c sunt în posesia multor date. Deoarece picioarele îmi erau umflate i se învine iser . tiau c suntem în cea mai mare parte studen i i elevi i mul i erau cu sufletul al turi de noi. anchetatorii mau trimis la celul pentru a m gândi. Aveam s aflu mai târziu. am întâlnit câ iva cunoscu i i ne-am f cut semne discrete c nu ne cunoa tem. Auzisem de ei. încât era aproape imposibil s iei o m sur de autoap rare prin încordarea mu chilor. M convinsesem c ei cunosc multe lucruri. care din nou te f cea s te apleci de durere în fa . Dac totu i reu eai s nu te îndrep i. A doua zi diminea a am fost scos din nou la anchet i. poate moartea sau salvare miraculoas . doua era o solu ie de compromis. Fiind obligat s alergi cât mai repede spre a se pune în mi care sângele din t lpile picioarelor. în timp. deoarece prima ar fi dus la exterminare i nu ar fi folosit la nimic. Cei din camer dormeau parc lipsi i de orice griji.i ap ra ficatul sau burta. mi-a venit ideea s m plâng în camer c îmi cer lucruri . apoi am fost scos din camer pe sal la alergat i b tut. dându. se putea bifurca. în timp ce eu c utam s descop r ce ar putea cunoa te c l ii. erai din nou pus pe par i urcat pe mese pentru a fi b tut iar i la t lpi. dup cum am mai ar tat. Prima solu ie însemna capitularea în fa a du manului i înc rcarea con tiin ei cu victime ce decurgeau din aceast atitudine. fiind un grup izolat i neavând nici o leg tur cu grupul meu. aproape toate loviturile te g seau cu mu chii destin i. mi-am înf urat t lpile cu un prosop. dându-i posibilitatea urm torului s te loveasc cu ciomagul de-a lungul spatelui. Am considerat c a doua variant este cea mai bun . dup vreo dou ore de anchet i b taie. era schimbat din când în când de c tre ceilal i doi. care lovea cu ciomagul. Cel de la mijloc. Neavând probabil informa ii suficiente c a fi avut leg turi cu ei sau alte date concrete despre activitatea mea. pentru a-mi da seama. dar era prea pu in. când vor fi adu i la Suceava. r bdarea i a teptarea. Tot în sprijinul variantei a doua începea s . adic de a recunoa te ceea ce ei au ca date precise din alte surse. iar a. pentru mine nu erau decât dou posibilit i . Mergând la anchet . din moment ce ei cuno teau din alte informa ii o mare parte din activitatea mea. din care cauz au început din nou s m bat la t lpi. în afar de vechea formul de a spune tot ce tiau. Dup aproximativ 3-4 ore de anchet i b t i. f r nici o ans de a le amortiza. ceea ce m fr mânta era nu ce f cusem eu.i ansa de a alege una din cele dou variante: prima variant era intransigen a pân la cap t. loviturile erau atât de dese. c unii dintre elevi au fost sili i s spun c m cunosc. De i nu d dusem nici o declara ie. încercând s r mâi încovoiat pentru a. întrucât turn torul Dumei f cea glume v zându-mi picioarele umflate i înf urate în prosopul ud. dup care urma iar faza a doua de alergare. iar gardienii erau majoritatea din cei vechi i ne priveau cu în elegere i chiar mil . te loveau to i în spate. cât de cât. de modul cum vor evolua evenimentele. gândindu-m cum se va termina aceast anchet . avertizându-m c voi fi chemat din nou dup mas . Când credeau c ai alergat suficient i nu cedai. pân te îndreptai spre a primi lovitura preg tit pentru un anumit punct. Pe atunci nu i se puneau ochelari la ochi sau p tura în cap când mergeai la anchet . suferin e. deoarece num rul loviturilor lui erau duble în raport cu ale celor ce loveau cu picioarele sau pumnii. Mi-a fost u or s dau un r spuns negativ. A doua posibilitate însemna chinuri. În felul acesta. ci ceea ce tiau ei. m-au întrebat ce cuno tin e am despre un grup de elevi de la Liceul Comercial din Piatra Neam i dac îi tiu. Aceast ultim posibilitate.aplica o nou lovitur de picior la ficat sau burt . Am considerat c solu ia cea mai potrivit pentru acel moment este t cerea. în aceast situa ie. dar nu reu isem s -i cunosc.a spune totul sau nimic. dar nu tiam ce anume aflaser din cele tiute de mine.i fac apari ia i sl biciunea pornit din întrebarea: ÄVoi putea rezista pân la urm tuturor chinurilor dac a alege prima variant ?" În celul am avut timp suficient de gândire i s hot r sc ce am de f cut. am fost trimis la celul pentru a m gândi dac accept s scriu tot ce tiu.

Dup mai bine de o or de anchet i b taie. luase parte la tab ra din 1946 i cuno tea multe lucruri. Pentru a. pe baza declara iilor lui. dac îmi dovedeau c le cunosc i c nu vreau s le declar. A putea spune o dublur nereu it a lui Buliman. s poat continua m rturisirile. probabil ca s m nânce mai bine i s spun ce a mai auzit vorbindu-se în celul . iar în timpul povestirii se oprea din când în când pentru a. intr-o zi am fost scos pentru cercet ri înc de la ora opt diminea a i întrebat de aceast dat dac îl cunosc pe Ion Buliman din Bac u. la care am r spuns Änu". Dup câteva zile cu anchete mai u oare. în care se g seau arme. mai ales c întreb rile erau puse repede. Abia mai putea s vorbeasc . urmând ca pe parcursul anchetei s -mi dau seama ce anume se cunoa te din ac iunile la care participasem împreun . totu i am r spuns negativ la întreb rile puse. a povestit probabil c eu m plâng c nu cunosc elevii din Piatra Neam despre care sunt anchetat. încerca s povesteasc fel de fel de lucruri ce le auzise sau v zuse în timp ce era anchetat. cu picioarele i cu bastoanele de cauciuc. Eram i interesat s v d ce tiu pân acum despre mine. ca s sperie i s nu. Nu mai avea nimic din tr s turile lui de alt dat . Pentru aceast întrebare trebuia s primesc 50 de lovituri la t lpi. întrucât nu tiam ce anume cunosc ei. Dup punerea tuturor întreb rilor ce-i interesau pe ei. întrucât numai a a îmi puteam da seama de ceea ce cunosc ei i ce a fi putut recunoa te eu la nevoie. dând ca exemplu elevii din Piatra Neam .D. era de nerecunoscut. dac îmi dovedeau c îl cunosc. dar eram obligat s accept propunerea lor. înso it de loviturile obi nuite în burt . iar acum c uta s a tearn pe hârtie tot ceea ce î i amintea. . Dumeni. una dup alta. revenea dup aproape dou ore. începuser parc s m amuze aceste întreb ri. ficat i pe spinare. a colii Normale din Piatra Neam . Ca urmare a r spunsurilor primite. c Lucian Pascaru scrie cu lux de am nunte tot ceea ce tie. urmând ca de obicei alergarea. când a fost scos la Äanchet ". cu num rul lor de lovituri. spre surprinderea mea l-am v zut pe Ion Buliman. Ca s m înfrico eze. la care r spundeam automat Änu". pe cine mai cunosc de acolo i apoi ce tiu despre un ad post din apropiere de Solon . au început s -mi pun mai multe întreb ri sub form de pariuri. au început s m bat : m-au lovit la început cu pumnii. apoi am fost legat i pus în Ämori c ". f când eforturi disperate pentru a se ine în picioarele care refuzau parc s -1 sprijine. în cazul în care mi se dovedea c nu sunt sincer. pentru a fi b tut la t lpi. întrebare pentru care cota fixat era de 100 lovituri la t lpi. cu atât mai greu se va putea face un proces unui num r mare de oameni. contribuind la implicarea multora în proces.i rec p ta for a. deoarece nu-i credeam în stare s mi le aplice.i dea timp de gândire. Pascaru f cuse parte din unitatea F. îmi d deam seama c au intrat în posesia unor informa ii.i ascunde inten iile. cu ig ri i bine dispus. cu o duritate care parc le întrecea pe toate. ceea ce s-a confirmat ulterior. c utând s lase impresia c i el era anchetat i supus unor mari presiuni. îmi amintesc c prima întrebare a fost Ädac îl cunosc pe Ion Buliman din Bac u". deoarece dup mas nu am mai fost scos la cercet ri. f r s dau impresia c m gândesc la ceva. pentru fiecare întrebare fixându-se un num r de lovituri la t lpi. L-au pus s spun de când m cunoa te i s redea principalele momente la care am participat împreun . Tot de la Dumeni am aflat. Când mi-au spus s m întorc cu fa a. îndemnându-i i pe al ii s fac la fel i motivând c . în jurul amiezii. Am fost întrebat apoi ce tiu despre un ad post din p durea din apropiere de Solon . cu o fa cadaveric .despre care nu tiu nimic. îmi d deam seama de situa ia dificil în care m aflam.C. Acum îmi d deam seama c ei sunt în posesia unor informa ii despre activitatea mea dus la Piatra Neam . m-au întors cu fa a la perete i am auzit cum se deschide u a i cum cineva intr în camer . Blehan i Danielevici î i f ceau de lucru cu ni te ciomege i bastoane de cauciuc. a a cum fusesem avertizat. Dumei era scos în fiecare zi la anchet . cu cât vom fi mai mul i aresta i. c ci au urmat apoi întreb ri ca: ce arme am ascuns acolo? cine le-a adus? cine a luat parte la construc ia ad postului ? i altele.

Caracal 1945" scris de Onisifor Ghibu. mi-a dat a în elege c nu a mai putut rezista. hot râsem s m men in pe aceea i pozi ie pentru a-mi da seama de ceea ce au aflat ei i cam ce nu se cuno tea înc . cu sau f r voia lui. dup cum îmi amintesc. în timp ce la Suceava. precum i promisiuni de punere în libertate. Acest slogan va ap rea i în penitenciarul din Suceava. Din acea zi nu l-am mai v zut pe Ion Buliman. Acum am putut s aproximez ce informa ii de in ei despre activitatea mea. înso ite de o intens propagand mincinoas prin care vina era atribuit victimelor. cu virtu ile sau sl biciunile sale. Nu este exclus ca aceast versiune s fi fost lansat de ÎNCHISOAREA PITE TI . Promisiunile de punere în libertate erau f cute la Caracal în schimbul unor adeziuni la B. Apari ia bro urilor comuniste în lag rul de la Caracal confirm implicarea administra iei în aceast ac iune. Concomitent cu ele.P. (Blocul Partidelor Democratice). prin care se urm rea distrugerea fizic i moral a tuturor celor care au avut curajul s se opun comunismului. care purta la gât o cruciuli de argint. pentru a intimida de inu ii. evolu ia acestei reeduc ri diabolic gândite. Din toate cele spuse de el mi-am dat seama c vorbea numai de lucruri i fapte cunoscute de mai mul i. ajungând pân acolo încât s determine redactarea unei declara ii conceput de poetul Buznea i care va fi purtat prin bar ci de avocatul evreu Untermann. i.REEDUCAREA(1) Închisoarea din Pite ti este cunoscut i va r mâne în istorie prin atrocit ile i crimele ce au fost comise în timpul reeduc rii. consider c e necesar s se urm reasc . vom descoperi afirma ia c : ÄBurghezii trebuie reeduca i". De aceea consider util a face un mic istoric al acestei reeduc ri de tip comunist. La noi în ar cuvântul reeducare î i aminte te f r s vrei de închisoarea din Pite ti i de crimele ce sau petrecut acolo împotriva studen imii române. Zvonurile vor circula prin închisoarea Suceava lansate prin Lucian Pascaru. punerea în libertate era chipurile condi ionat de sinceritatea din timpul anchetelor. unde ar fi murit dup câteva zile. Mi-a fost dat s v d cum un om se poate transforma. în acel moment. când mi-a spus c s-a hot rât s construim un punct de rezisten în apropiere de Solon etc. Am avut norocul sau poate nenorocul de a fi i eu în aceast perioad în penitenciarul din Pite ti. dar despre ce tiam numai noi doi nu a scos nici un cuvânt. care cu timpul s-a transformat într-un adev rat m cel asupra tineretului român i c ruia ulterior i-a fost atribuit vina celor petrecute. într-un instrument de tortur pentru semenii lui sau cum poate accepta martiriul cu senin tate. Neculai Dumeni sau Alexandru Bogdanovici. pe cât este posibil. uitându-se spre mine cuprins parc de dezn dejde i neputin . Am auzit o alt versiune a mor ii sale. cum c ar fi fost dus la spital dup confruntarea cu mine. M-au întrebat ce am de spus. vor ap rea în penitenciar i unele bro uri. unde am putut s v d Äcum a fost creat omul". Când povestea Buliman. el a reu it s adune 1058 de semn turi. chiar în noaptea urm toare a murit. . la care am r spuns c nimic nu-i adev rat i c totul este o înscenare. înso it de unele manifest ri ostile fa de intelectuali i de zvonuri de punere în libertate sau de amenin ri. Dac citim ÄZiar de lag r . Ion Buliman. Pentru a putea în elege cum de a fost posibil s se ajung la asemenea crime.A spus c m cunoa te din 1946 i c a fost la mine acas ultima dat în luna noiembrie 1947. dintr-un efectiv de aproape 1400 de oameni.D. printr-o mi care a umerilor.

. Pascaru L. menit s distrug tot ce avea mai bun poporul român. Dumeni N. ini iatorul ei fiind considerat Bogda-novici Alexandru. Asemenea evolu ii au avut loc i în penitenciarul Suceava: de pild . Revenind la a a-zisa reeducare de la Pite ti. Äorice margini de bun sim i de demnitate". A fost un început de tatonare a atmosferei din mijlocul aresta ilor. Tr ind din plin fenomenul reeduc rii. am putut s -mi dau seama c Ämarii patrio i" f cu i cadou de Stalin poporului român: Ana Pauker. s-ar cuveni ca cei ce. purtând steaguri i au fost pu i s in discursuri. Caziuc Gh. Negur I. la Bucure ti. Walter Roman etc.reeduc ri" s-a putut constata când cei pu i în libertate au fost încolona i i condu i la sediul partidului comunist.. doi unguri i un român.. nefiind îns str ini nici Gheor-ghiu-Dej. Tot la Pite ti îmi voi da seama c reeducarea a început la Suceava o dat cu îndemnurile lansate de Pascaru i Dumeni de a se declara totul. iar justificarea lag relor i necesitatea reeduc rii vor g si mediu prielnic chiar i în capul autorului. Elefterescu este preferat lui Is ceanu.C. îndemnurile de a se înscrie în P. slug credincioas a Siguran ei din acele vremuri.i fac un proces de con tiin . Ana Pauker. Pârvu-lescu. Emil Bodn ra . Tot în aceast carte vom afla. urcanu îi este preferat lui Bogdanivici. De acest plan nu au fost str ini nici cei ajun i în fruntea PCR. cu cât vom fi mai mul i aresta i. Vasile Luca. Zeller. germenul acestei reeduc ri a ap rut înc din luna iunie (iulie) 1948 i c însu i Bogdanovici este o victim a celor ce au lansat aceast idee. am putut observa unele lucruri pe care abia la Pite ti voi reu i s le în eleg în toat complexitatea lor.În aceast atmosfer . din care f ceau parte Alexandru Nicolski. expresie atribuit tuturor celor ce se împotriveau comunismului. adic toat clica ce conducea în acea vreme destinele rii. vom vedea c aceast ac iune de reeducare a fost început la închisoarea Suceava. fost secretar al partidului ÄFrontul Plugarilor" . Efectul nefast al acestei reeduc ri. în acest timp.. motivându-se c . M rtina Al. F cându-se o paralel între regimul aplicat în lag rul de la Caracal i cel aplicat studen ilor la Pite ti. chiar f r s fi fost f cute presiuni fizice. Implicarea administra iei în aceast reeducare o demonstreaz festivalurile artistice. Zeller.. student la Facultatea de Drept din Ia i. precum i schimb rile ap rute în fruntea ac iunii de reeducare. se poate constata din afirma ia f cut de dr. Nicolski etc. sus in c . nu trebuie s ne surprind faptul c încep a fi concepute diverse memorii. Efectul presiunilor în numele unei . dep ind. îndemnurile erau lansate de Pascaru. au înv at ceva la Moscova i nu au stat degeaba nici la Bucure ti. c responsabilitatea acestor lag re apar inea lui Teohari Georgescu (Bur h Tescovici) i unui Consiliu Suprem. Teohari Georgescu afirma: ÄNu exist libertate pentru bandi i". prin condamnarea politic a incidentelor de la Cluj sau prin compunerea unui ÄImn al muncitorilor democra i". format din doi evrei. datorit lichelismului multora dintre interna i. La fel se va întâmpla i cu a a zisa reeducare început în 1948 i oprit în 1952. din surse provenite de la Petru Groza. odat cu intrarea în scen a acestuia. unde au preg tit aproape perfect un plan diabolic. c ruia se vor al tura urcanu E. Dulgheru. ajutat tot de un Consiliu. C. cu atât vor fi mai pu ine perspective de a ni se face un proces i c vom fi aprecia i pentru sinceritatea noastr . i înc vreo câ iva pe care nu-i mai re in.organiza ia jude ean S laj i de Dumeni. Dar acela i lucru se poate spune i despre atmosfera ce s-a creat în bar ci.R. dup cum afirm i autorul. Cotoiu din Arad: ÄFac orice pentru a sc pa de aici".. Ca unul care m-am aflat în acel timp în penitenciarul din Suceava i urm ream cu nelini te desf urarea evenimentelor. Personal. pentru a vedea dac sunt suficient de informa i asupra celor ce s-au petrecut în aceste închisori i dac au dreptul moral de a judeca i condamna. De exemplu.i permit a judeca i condamna victimele de la Pite ti sau Gherla s . nu am crezut niciodat c aceast idee i-a apar inut lui Bogdanovici i c ea s-a declan at în toamna lui 1948. dirijat de acela i Teohari Georgescu. Repet. precum i o verificare a unor probabili aderen i ai acestei . dimpotriv .

un tip sadic i dornic de afirmare cât mai rapid . A fost doar un început. El tia c nu trebuie s se gr beasc . Tot în Pite ti voi g si i explica ia arest rii lui Dumeni. Cu aceast ocazie. era de a descoperi oameni cu caracter slab. Având încredere în spusele tat lui s u. de c tre cei care coordonau i conduceau din umbr . . s poat s asiste la anchetarea altor de inu i. Gu u va deveni ajutorul i mâna dreapt a acestuia. sfâr ind prin a se al tura cu trup i suflet ac iunii de mai târziu a lui urcanu. Bogdanovici î i va continua f r zgomot ac iunea lui de reeducare. în leg tur cu interven iile prefectului Bogdanovici pentru fiul s u. Am auzit i întâlnit numeroase cazuri de oameni care au stat ani de zile f r a fi ancheta i. Astfel. c utând s . care ar fi putut duce la renun area intent rii proceselor. aresta i pentru aceea i cauz .i însu easc toate cuno tin ele aduse de c tre instructorii veni i din capital . era adeptul transform rii omului prin for . iar apoi a început s -i cerceteze i chiar s -i bat pe cei ancheta i. va trece la fapte i va încerca o reeducare pe cale pa nic . care fusese prefect al jude ului Boto ani.Äreeduc ri". Scopul lui. Cu toate c rezultatele erau lamentabile. în timpul convorbirii avute la vorbitor. iar cuvântul lui avea mare greutate în fa a anchetatorilor. nedându. sperând s scape de proces cel pu in pe elevi i pe fete. pentru ca în scurt timp s fie scos ia biroul de cercet ri în scopul de a asista i a ajuta la anchete. tat l s u îl asigurase. prin administra ie. Dumeni a început s duc munc de l murire cu cei ancheta i îndemnându-i s spun tot ce tiu. dar nu am auzit ca un de inut politic. Lui Dumeni nu-i era aproape nimic interzis: avea acces la dosarele celor ancheta i. spre a fi recruta i i apoi folosi i dup dorin a sa. care ar fi putut motiva viitoarea atitudine a puterii. totul limitându-se la cititul i comentatul bro urilor ce li se puneau la dispozi ie. Bogdanovici accept ideea reeduc rii. deoarece muncitorul f cuse declara iile mai mult de fric decât din convingere.i seama de consecin ele pe care le va suporta. O dat cu apari ia lui urcanu la Suceava. f r a se exercita presiuni asupra altora. În toamna anului 1948. dovenindu-se omul cel mai potrivit pentru planul adus de la Moscova i îmbun t it la Bucure ti în scopul de a fi aplicat în România. dup mai pu in de o lun de zile. în urma unei convorbiri (caz neîntâlnit pân atunci) a lui Bogdanovici cu tat l s u. având la baz unele m rturisiri intime ale lui Bogdanovici. ace tia vor continua chiar i f r succes în munca lor murdar . teroare i umilin . folosirea lui la început ca informator prin celule. î i va recruta cu aten ie pe viitorii colaboratori i nu va face decât preg tirea subtil a metodelor ce urmau a fi puse în practic . Aceast parodie de reeducare f cut de Bogdanovici nu va fi pe placul administra iei i nici al lui urcanu. datorit faptului c solicita c r i i bro uri spre a fi citite i comentate. Bogdanovici. s-a observat o schimbare în atitudinea acestuia. c ar fi fost f cute la Bodn ra i c acesta i-ar fi sugerat ideea reeduc rii. c rora nu li se d dea amploare spre a nu influen a masa de de inu i. tiind c la Caracal în 1945 au fost pu i în libertate foarte mul i oameni în urma unei parodii de reeducare. Sim ind acest lucru. va c dea în cursa întins de comuni ti de a încerca o nou reeducare. sperând s ob in un regim mai bun pentru de inu i i apoi o eventual punere în libertate. c se va renun a la proces în schimbul unei ac iuni de reeducare. Se vorbea. schimbare care va fi considerat de mul i ca începutul reeduc rii. pentru ca apoi Ministerul de Interne s preia ac iunea. urcanu se va ar ta un elev docil i harnic. urcanu Eugen. Sub presiunea tat lui s u. A fost suficient s apar acest germen al reeduc rii. Din informa iile care circulau în cercuri mai restrânse. La fel ca Dumeni era i Gu u Neculai din R d u i. care va declara un adev rat r zboi împotriva lui Bogdanovici. în a c rei capcan au c zut un singur muncitor i câ iva elevi care erau sub influen a lui Pascaru sau Bogdanovici. când asista la anchetare.

pentru faptul c s-a înscris în partidul comunist. neajungând la o în elegere. cei mai mul i au murit. fiul unui brigadier silvic care avea ase copii. Alexandru Bogdanovici a avut o discu ie cu urcanu privind activitatea sa legionar . f r mijloace de constrângere. cât i mul i care nu l-au v zut niciodat sau cei interesa i în a ascunde adev rul. cât i unele informa ii de care se va folosi în viitor. Despre leg turile lui urcanu cu Mi carea Legionar mi-a vorbit la sfâr itul anului 1946 Aurel Batariuc. c utând prin aceasta s cunoasc atât leg turile dintre de inu i. S-a n scut în satul Dârmoxa P ltini Câmpulung Moldovenesc. fapt pentru care avea s se r zbune mai târziu. Dintre cei ce l-au cunoscut. Or. înscriindu-m la Facultatea de Drept din Ia i. intrase în poli ia legionar . Securitatea mai g sise înc trei persoane dispuse s execute orice li se cerea. ca i îndemnurile lui Dumei. l-am v zut pentru prima oar . apare clar deosebirea fa de metoda pus în practic de Bogdanovici. în timp ce în grupul lui urcanu se vehiculau acelea i lozinci care vor circula i la Pite ti. dar mai ales pentru c . Când era vorba de interesele lui. Urmare a acestei t ceri. însemnau cu totul altceva. Aceste îndemnuri erau normale când i le spunea un anchetator. dar lipsit total de scrupule i st pânit de o grandomanie f r de margini: era în stare s se foloseasc de orice mijloace pentru a. Am fost avertizat s nu discut ceva cu el. S-a c s torit de tân r. nu cuno tea nici sim ul echit ii i nici mila. În anul universitar 1946-1947. grec la origine. pe care urcanu nu le îndeplinea. Cel mai important dintre ace tia era Dumeni Neculai. în 1940. dac la vârsta de 14-15 ani a f cut parte din Fr iile de Cruce. Oltea. r mânând valabile pentru Pite ti. care se baza pe libera op iune a individului. era fiica avocatului Saghin. deoarece f ceau parte din instructajul primit de la cei care preg teau reeducarea. La sfâr itul anului 1945. au pus pe seama lui Bogdanovici întreaga reeducare. Era înzestrat cu o voin i cu o inteligen remarcabile. sau chiar dac a mai avut unele leg turi sporadice cu acest grup F. ducând ig ri sau diverse mesaje de la o celul la alta. iar pu inii supravie uitori prefer s tac . iar so ia sa.C. sau în mod inten ionat. favorizând pe cei înscri i în aceast organiza ie. lansat prin gura lui Pascaru. ajunsese s fie dispre uit în lumea studen easc . vor fi preluate i de urcanu. ulterior mul i dintre cei care nu cuno teau acest lucru. care mi-a spus urm toarele: în anul 1940. Eugen urcanu a f cut parte dintr-un m nunchi de prieteni din cadrul Fr iilor de Cruce. într-o edin a grupului studen esc legionar s-a hot rât eliminarea pentru totdeauna din Mi carea Legionar a lui urcanu. dar i un du man al Mi c rii Legionare. abuza de func ie. îndemnul de a spune totul pentru a se ob ine încrederea partidului. devenind astfel nu numai un pericol. dar persecutând pe ceilal i.. De i era cunoscut rivalitatea dintre Bogdanovici i urcanu. voi povesti a a cum mi-a fost prezentat mie i ce tiu eu despre el. în urma c reia. chiar dac voi fi provocat. au scris atât cei care l-au cunoscut. dar spuse mereu de un camarad de suferin . de a spune totul de la început. În afar de urcanu. nu însemna c putea s aib calitatea de legionar.i atinge scopul. dar dup ianuarie 1941 i-a întrerupt activitatea. aceast calitate necesitând satisfacerea mai multor condi ii. unde ducea o activitate intens . cum îi pl cea s se laude.Despre Eugen urcanu s-a scris mult. fiind colegi de facultate. pe care îi pl cea s i le afi eze în public. un cunoscut legionar bucovinean. Ca planton în penitenciarul Suceava. precum i num rul celor ce acceptaser ac iunea.D. Datorit comportamentului i convingerilor lui politice. care. eful grupului legionar de la Facultatea de Drept din Ia i. deoarece pân la urm Ätot va trebui s vorbim" sau basmul c ederea noastr în pu c rie depinde de sinceritatea din timpul anchetelor. din oportunism. Analizând metodele folosite în timpul reeduc rii din Pite ti. pentru ca apoi s se pun la dispozi ia Siguran ei . el va accepta s fac unele servicii. fiind pre edintele ÄFrontului Democrat Universitar".

s -1 ascund în cuptor. Avea puterea de convingere i tia s . I-a antajat i pe cei ce i-au împrumutat bani. ce fusese condamnat în timpul lui Antonescu i reu ise s evadeze. a avut tupeul s se adreseze ei: «Feti . La indignarea dânsei. a reap rut slab. a rudelor i a str inilor. Fiind întrebat de ce a fost atât de lichea. Na fost cazul. întrebându-se cum de aceasta mai poate fi suportat în înv mânt. în speran a c va fi exclus din înv mânt. iar dac îl repereaz autorit ile. a plecat la ar la un preot i 1-a convins s -1 g zduiasc . Le f cea pe toate în a a fel încât nu putea fi acuzat. dar nu aveau ce-i face. unde va cere azil politic. mai ales pe seama so iei. precum i alte minciuni. Dumeni va r mâne. tia s se comporte ca un bolnav sau ca un copil. în amintirea celor care l-au cunoscut în închisoarea din Suceava. în vederea reeduc rii. Era uimit i îngrozit în acela i timp. iar preotul Sultan. al doilea fiu al preotului. ca una din cele mai josnice figuri întâlnite în timpul deten iei. dar nici nu cred c l-ar fi ascuns. având. fii sincer i recunoa te c ai dus banii lui X. mort la Bra ov la 3 septembrie 1940. unde î i va deschide un mic atelier. dup urcanu. Siguran a comunist îl va folosi pentru urm rirea vechilor legionari. iar mai târziu la a celei comuniste. Familia Cr ciun din R zboieni era rud prin alian cu CZ. Cu asemenea oameni voia partidul comunist s fac reeducare în închisori. motivând c va avea nevoie de bani. a fost r spl tit cu dou palme. Dar iat cum îl caracterizeaz pe Dumeni o rud a lui: ÄMin ea cu o non alan . A plecat la Bucure ti luând paltonul de blan al so iei i o plapum . 5 ha vie. fiind în vizorul poli iei. A tr it pe seama altora. Dup un timp. pe ace tia din urm escrocându-i de a a manier . Alt exemplu: Cumnata lui s-a trezit din senin arestat la miezul nop ii i a doua zi dus cu avionul la Bucure ti pentru anchet . iar cele relatate de ruda lui s-au petrecut dup eliberarea lui Dumeni din închisoarea Suceava. La un moment dat a declarat c va pleca în Anglia. Nu avea scrupule. . în 1946. spunând c ar fi fost urm rit i arestat lâng avion. a r spuns: «Feti o. el fiind un lider legionar. ar fi dus ni te bani unei persoane din Bucure ti din partea lui. niciodat cinstit.i p trund în suflet pentru a putea s . în timpul verii. numai c pe toate le f cea în scopuri tiute numai de el. Deci era destul de înzestrat. Dar nu a reu it nimic. Dup aproximativ o lun a ap rut acas . pr p dit. descoperindu-1 c este un escroc. care a fost spontan i argumentat . antajul era una din armele lui preferate. La anchet afl c . când a fost adus i el la confruntare. unii dintre legionari cunoscând prigoana i lag rele din timpul lui Carol II. în via a muncit foarte pu in timp. dac nu-1 suport . La un moment dat. încât îl credeai pân la urm . A a e bine i cinstit». nici tu. om de la sat sau muncitor din fabric .i d deau seama pân nu se vedeau p gubi i. acolo fiind a teptat de personalit i politice. Datorit leg turilor sale din toamna anului 1940 cu Mi carea Legionar . amenin ând-o c . Nu lipsit de importan era i faptul c în comuna R zboieni fusese un puternic centru legionar. cu diverse informa ii culese cu privire la familiile respective. Sergiu Sultan. tat l lui Donat Sultan.Codreanu. Pe una din ele a acuzat-o în scris la organiza ia de partid din localitate. N. Avea avantajul de a putea discuta cu orice intelectual.antonesciene. nici eu». încât ei nici nu. În realitate. Era i un bun psiholog. în primul rând î i antaja so ia. sperând astfel c îi vor fi trecute cu vederea abuzurile s vâr ite în trecut.i ating elul. Dânsa habar n-avea. în fond era un la . G sea tonul i cuvântul necesar pentru fiecare din orice categorie social . înzestrat cu un oarecare talent portretistic. se refugiase din Basarabia în aceast comun . etc. Dumeni era al doilea preferat al regimului. 200 ha de p mânt.. scopul stabilirii lui în comuna R zboieni era s urm reasc pe vechii legionari din comun . pentru a se justifica prezen a lui în localitate. el i-a recunoscut minciuna. va dezv lui c ea are un frate întemni at politic. A fost atât de r u încât i-a urât i rudele care-1 ajutau. Dac recuno teai nu p eai nimic. constituia un alt motiv pentru stabilirea lui Dumeni în R zboieni (pentru a fi mai bine supravegheat locuin a preotului). deoarece persoana în cauz i-a recunoscut scrisul i a dovedit c este un mincinos". va fi trimis în comuna R zboieni. Nimeni nu 1-a crezut. ai fost prostu .

Chiar în timpul cercet rilor începuser s apar în închisoare diver i necunoscu i. când. Efectele încerc rii de reeducare a lui Bogdanovici au fost neînsemnate. în realitate îi interesa numai moralul nostru. Se preg tea ceva. care nu corespundea planului celor de la Bucure ti.I.. cu care era înzestrat primul.C. A r mas de pomin afirma ia lui Bârjoveanu din Roman. a lui Stalin.Dac cei îns rcina i cu preg tirea i punerea în practic a monstruoasei reeduc ri nu i-ar fi g sit pe urcanu sau Dumeni. în timp ce Pascaru va fi condamnat i folosit în alte mâr vii la Aiud. dar important pentru noi era c ne spunea c sunt str ini i se intereseaz de soarta noastr . În aceast perioad . cu care am stat un timp în aceea i celul când era ajutorul lui urcanu. renun ându-se definitiv la Gu u i Dumeni (care vor fi pu i mai târziu în libertate). iar cei ce se apropiau de el erau mai mult atra i de modul cum vorbea. regimul de inu ilor începuse s se înr ut easc i eram din ce în ce mai izola i. ca i celorlal i. Gu u a fost acela care a vândut în 1947 grupurile F. în grupul lui urcanu. care au fo6t trimi i în patria adoptiv . Cei ce preg teau atunci reeducarea erau siguri c prin aceast dispari ie va r mâne o pat neagr în istoria reeduc rii. sadism (spre a nu fi influen a i de suferin ele celor tortura i). s-a hot rât probabil soarta lui Bogdanovici. pân la plecarea la Pite ti. Poate Nicolski sau Bârl deanu. de inteligen a lui. va afirma în repetate rânduri c nu 1-a v zut în ziua respectiv . care aveau lungi discu ii cu urcanu. pentru a ne câ tiga simpatia. dorin a de a parveni. nu este greu de imaginat. O dat cu apropierea procesului. care s-au pus de asemenea în slujba siguran ei comuniste. pe care îl vor avea chiar i acei slujitori ai regimului care cuno teau prea multe i ar fi prezentat un risc în p strarea secretului ce trebuia ascuns omenirii. r m sese doar s se procedeze la instruirea celor ce urmau s -1 pun în practic . acela i sfâr it. Planul de reeducare fiind bine stabilit de c tre ini iatori.D. preluate de c tre cei care voiau s se reeduce. pân la descoperirea altora s-ar fi folosit de N. urcanu nu. dar noi nu ne puteam imagina ce ne a teapt .i putea închipui c i lui. pozi ia ideologic era net leninist : lupta de clas . f r plat . s-a auzit glasul lui: Äîn URSS. c utând totodat oameni de care puteau s se foloseasc . Cui apar ineau aceste afirma ii. c vor s tie cum suport m pu c ria i c uneori mai ancheteaz pe câte unul. Trebuie spus c majoritatea celor ce-1 ascultau vorbind erau elevi i nu puteau fi învinui i de desf urarea ulterioar a evenimentelor la Pite ti. Bogdanovici sau Dumeni i despre care nu se tia decât c sunt de la Securitate sau M. la toate col urile de strad sunt chio curi cu pâine proasp t . Dintre cei care acceptaser jocul infam. Bogdanovici va m rturisi înainte de moarte c . din Nordul Moldovei i Bucovina. împreun cu fotografiile din timpul consf tuirilor secrete. li se va preg ti aceea i soart . f cut într-o zi cu mâncare foarte slab . sau veneau din simpla dorin de a citi o carte sau a auzi ce scrie în ea. precum i cu promisiunile auzite de la tat l s u. pe postul lui de planton. a URSS-ului. care tiau prea multe. ceea ce a cânt rit mult în alegerea lui. în t cerea care cuprinsese camera. St pânit de grandomania lui. de i perioada de anchet se terminase. Se vedea clar c Bogdanovici fusese abandonat. Gu u. Gu u sau Lucian Pascaru.C. Merit men ionat faptul c N. constituia un pericol pentru al doilea. El trebuia s dispar o dat cu tot ce cuno tea din discu iile avute cu emisarii C. în timp de urcanu î i preg tea oamenii cu care va porni la drum. care. Gu u. s fi adus ultimele ve ti din raiul bol evic. ridicarea în slav a comunismului. Dispari ia lui Bogdanovici era pentru urcanu ca o ie ire dintr-un co mar. ajutorul lui. de unde oricine poate lua cât dore te. Dac to i cei care au fost preg ti i în acest scop aveau mai mult sau mai pu in aceste calit i. ne mai spunea câte ceva. urcanu îi dep ea prin sadism i dorin a de a parveni. era greu de urm rit. trebuiau ale i doar cei care îndeplineau cel pu in urm toarele condi ii: inteligen .-ului.A. posibilitatea de a fi antaja i (condi ie care cred c era cea mai important ). deoarece inteligen a. De aceast perioad va profita urcanu.i merit .. fiecare luând îns numai cât are nevoie". dând siguran ei toate informa iile necesare arest rii.

s ne rupem de trecut i s începem s ne reeduc m.ci a mai ap rut înc unul i anume Tineretul. nu ar fi ap rut fenomenul Pite ti. a devenit o unealt u or de manevrat i a c utat prin toate mijloacele s dovedeasc c merit acordarea întregii încrederi. Dac nu ar fi reu it la Suceava. era suficient s mân a aruncat în timpul anchetei de c tre Dumeni i Pascaru. dimpotriv . sim ind acest pericol. . pentru c numai a a ne vom bucura de tot sprijinul partidului i al administra iei.Mi carea Legionar .R. Se visa din nou într-un post din conducerea P. de care trebuia s se foloseasc (în rândul c ruia mai erau oameni vechi). Cei care cred acest lucru nu cunosc îndeajuns scopurile urm rite prin reeducare sau cad prad diversiunilor lansate de cei interesa i. R pirea Basarabiei. de unde s fie trimis acolo unde râvnea înainte de arestare (în diploma ie sau în unul din posturile sus-puse). Pascaru.C. va crea o atmosfer de ur împotriva legionarilor. iar noi la rândul nostru trebuie s dovedim c dorim acest lucru.i astfel întreaga vin i primind cu demnitate atât chinurile. Popa Al. dorind un front comun împotriva bol evismului. atât cu Bogdanovici. urcanu nu avea nevoie de parodia de reeducare a lui Bogdanovici. pentru a o compromite i distruge. Este cunoscut c cel mai mare curent anticomunist a început în Moldova i c acesta se datora Mi c rii Legionare. Bogos Constantin. când m aflam în camera nr. Chiar dac nu ar fi ap rut nici urcanu. ne-a întrebat care este p rerea noastr i cine accept aceast reeducare. scopul trebuia atins prin punerea în practic a reeduc rii. Dac Bogdanovici i-a primit cu demnitate soarta. Puterea. Astfel. în mod sigur s-ar fi încercat în alt parte i tot acolo ÎNCHISOAREA PITE TI . cât i f r el. cât i moartea. care nu mai fuseser niciodat sub st pânire ruseasc . va face s creasc ura împotriva Rusiei bol evizate i a comunismului instalat în ara noastr . se va îndrepta spre Mi carea Legionar . urcanu. M rtinu . Tineretul crescut i educat pân atunci într-un spirit patriotic. începea s se opun f i instaur rii comunismului în ar . Faptul c acest fenomen a ap rut la Suceava nu este ceva întâmpl tor. nu a îndr znit îns s i acuze tat l pentru îndemnurile care i-au fost date. Regimul î i d duse seama c nu mai are în fa un singur du man . existau: Dumeni. asumându. s dovedim prin fapte aceasta. având încredere în comuni ti. a încercat s ne conving c partidul s-a gândit s ne redea societ ii. Dup masa de prânz s-a deschis u a i i-a f cut apari ia în camer vestitul tor ionar urcanu. Pentru a evita orice rezisten sau dezaprobare în sânul aparatului represiv. 3 subsol. de la cap t. Livinschi. sau ar fi început el reeducarea. Apoi a chemat pe câ iva. La început. dac nu ar fi existat Bogdanovici la Suceava. Atmosfera anti rusocomunist se amplificase în întreaga Moldov înc din timpul r zboiului.soarta deoarece a acceptat s încerce acea reeducare. pentru a se orienta asupra oamenilor. ajungându-se astfel ca tuturor celor care nu erau de acord cu ei s li se spun Älegionari". a nordului Bucovinei i a inutului Her ei. Trebuia deci g sit o solu ie spre a lovi i în el i regimul a descoperit-o. c i-a ar tat bun voin a fa de noi când ne-a îmbun t it mâncarea. care renun a a mai sta în expectativ . în rândul c rora vor fi socoti i to i cei care erau împotriva regimului.cum era Ludovik Rek. va c uta s loveasc la început acolo unde rezisten a era mai mare. sau s-ar fi încercat în alt închisoare unde se g seau oameni dispu i a face orice în schimbul eliber rii . sim indu-se abandonat de noul regim pus în slujba Moscovei. Unii sus in c . o parte din acest tineret a ajuns în temni ele comuniste. reeducarea tot ar fi avut loc.. atras de principiile patriotice i moral-cre tine ale acesteia. Realizând acest lucru.REEDUCAREA(2) În aceast atmosfer m-a g sit ziua de 5 decembrie 1950. orbit de dorin a lui de ascensiune i încurajat de promisiunile celor ce-i ofereau tot ce ar fi dorit el. discutând cu ei în oapt .. dându-ne chiar crenvur ti. Sunt convins c . în final.

Ceva mai târziu s-a deschis u a i am putut merge în camer . ce le fusese impus i dirijat de cei ce urm reau distrugerea tineretului român. ce i-am f cut? Întrebarea p rea a fi ultima rezisten a unui om devenit neputincios. cu înc 2-3 din apropierea u ii. Nu tiam care este victima i care este agresorul. urcanu. Declan area acestui m cel a avut darul de a provoca asupra tuturor un oc psihic. iar loviturile i s ritul cu picioarele pe corpul s u strâns gr mad p reau un dans satanic adus din alt lume. pe care nu-1 în elegeam. Cum i de aceast dat nimeni nu 1-a ascultat. Aceast ur . fiindu-i apoi inoculate în suflet ura. Prezen a lui urcanu în mijlocul lor îi f cea s fie de o cruzime ie it din comun. pentru a vedea dac accept cineva. iar acum ne g seam. care era cu atât mai greu de oprit cu cât ea ap rea ca o pr bu ire colectiv . mila prin nep sare i sadism. Numai cu câteva clipe înainte. dar frica i ura îi schimbaser parc i înf i area. încât îi schilodiser nu numai sufletul. spunând c va reveni mai târziu. întrebându-ne dac accept m reeducarea. Eram ocat. parc pentru a nu mai vedea urgia ab tut asupra lui. Nu ne a ezaser m bine la locurile noastre. demonstrându. unii cuprin i de dezn dejde i neputin . ajungând la unii a fi comparabil cu o amnezie temporar . cum î i acoperise fa a cu mâinile. Mi-a fost suficient s privesc doar câteva clipe. cauzat de un adev rat m cel.i cruzimea de care era în stare. întrebând mereu: -Ce i-am f cut eu ie. L-am v zut pe Dan Lucinescu. având acela i el de a sc pa de bol evismul rusesc. dragostea prin ur . care 1-a lovit pe nea teptate i cu o brutalitate greu de imaginat. Nu tiai pe cine s aju i. în asemenea grad. c utam s -mi protejez fa a i s în eleg ce se petrece. Loviturile nu m deranjau. aflat în apropierea mea. în timpul când fusesem încuia i în WC. Totul s-a petrecut conform unui plan diabolic i bine pus la punct. Nu pot uita clipa când am încercat s v d i s în eleg ceea ce se petrece în jur. prin care s-a reu it ca demnitatea s fie înlocuit prin supu enie i umilin . ne consideram prieteni. Cei mai buni prieteni se loveau sau se c lcau în picioare. a c rui intensitate a fost diferit de la individ la individ. frica i docilitatea. dimpotriv mul i încercând s înfirip m alte discu ii.Neprimind nici un r spuns la întrebarea pus . Nu mi-am putut da seama cât a inut acest infern i nici n-am putut s în eleg ce se întâmpl . a plecat nervos. Fiecare nereeducat s-a trezit în spate cu câte un reeducat. mul i întorcându-i spatele. au fost aduse în camere bâtele necesare lor i puse la locurile stabilite mai înainte i bine cunoscute de cei ce urmau s le foloseasc . iar al ii st pâni i de o ur feroce i nejustificat . când a ap rut din nou urcanu. nu am auzit când a dat ordinul Äpe ei!" Nu-mi d deam seama cine love te. pentru a-mi r mâne în memorie imaginea unei victime neputincioase i f r vreo speran i a alteia transformat f r voia sa în robot. Intervenea când credea de cuviin . Ne-am comportat ca i cum am fi fost droga i. care va r mâne ca o sincop în memoria lui. î i urm reau victimele i totodat modul cum î i duc la îndeplinire oamenii lui sarcinile încredin ate. c zut pe ciment. ca niciodat i uita i acolo. A fost necesar s batem în u i s strig m s ni se descuie u a. dar a r mas poate neîn eleas de mul i pân ast zi. La pu in timp de la plecarea lui urcanu am fost sco i la WC pentru golirea tinetelor. ne-am trezit deodat într-un zgomot infernal. uneori f r limit . m i Costache. uni i prin aceea i suferin . deoarece tr iam senza ia unei pr bu iri. am fost încuia i în WC. . ca urmare a unei groaznice i îndelungate torturi. Fiind în acel moment cu spatele spre urcanu. a fost v zut i sim it de victime. adic o fiin deposedat de orice sensibilitate omeneasc .

Prin aceast numire. c este o gre eal s se in edin e în grup. întrucât noi nu cuno team i nu ne puteam închipui torturile de neimaginat la care fuseser i ace tia supu i. având în vedere c nu to i din camer sunt legionari i c nu ne cunoa tem înc destul de bine. urcanu voia s cunoasc atmosfera din camer . locurile hot râte de ei. f r s opun vreo rezisten . auzeau c se întâmpl ceva. s-au folosit de elemente slabe din rândul ofi erilor. . prin care s înceap o activitate legionar în închisoare. deoarece nimeni nu putea în elege ce se petrecuse cu ei. Oare num rul lor. pân se va face lumin . a început s se fac lumin i în min ile noastre. ci ar trebui s ne organiz m mai bine via a i c acest lucru se poate realiza prin înfiin area unui cuib legionar în camer . urcanu va îmbun t i metoda. P v loaie. dar voia i s creeze neîncredere în rândul victimelor. Schimbarea nea teptat a atitudinii lor în prezen a lui urcanu a avut darul de a surprinde i descump ni pe mul i. precum i efectele torturilor la care fusese supus C. în lag rele de prizonieri din Rusia. îl cuno team de mult pe C. Cunoscându-i popularitatea. idoli în strigoi. spunându-i c fiecare tie ce are de f cut.i verifica oamenii de care se folosea i pentru a-i compromite pentru totdeauna. pentru a nu ne îndep rta de via a noastr legionar . luasem parte împreun la multe ac iuni. nu i-am putut b nui noua pozi ie. func iile avute înainte de arestare. Ca ajutor a fost numit Juberian C. dar de groaz nu au vorbit. în acela i timp supravegheat îndeaproape de al i reeduca i. una de bandi i i alta de reeduca i. urcanu a preluat aceast metod de la Ana Pauker i Walter Roman.Dup ce s-a dat ordinul de încetare i am fost desp r i i în dou tabere. pân li s-a anihilat voin a i li s-a distrus personalitatea. ci îi imputam în sinea mea doar o lips de tact. ce urma s se al ture trupelor bol evice. urcanu urm rea compromiterea lor în fa a noastr . încrederea i respectul de care se bucurau în rândul studen ilor etc. cu misiunea de a organiza un cuib legionar. cei care am tr it aceste clipe i va fi mai greu de explicat i de în eles de c tre cei care vor c uta s ne judece. Dup ce s-a oprit aceast b taie. Al ii. sprijinul administra iei sau ce alt fenomen ne-a f cut atât de neputincio i? Este adev rat c unii tiau ceva. Am avut din primul moment o re inere i de la început nu am fost de acord cu propunerea lui. pe partea dinspre camera 4 spital. fiind adu i în stare de robo i. care urma s conduc demasc rile. dar i s -i altereze con tiin a. Numirea lui Eugen M girescu i a lui Costache P v loaie în comitetul de camer . noi. Tr iam dezam giri pe care nu mi le-a fi putut imagina vreodat . din cei ce au stat în celular. prin care s-a reu it nu numai s -1 îngenuncheze. a fost trimis în camera 3 subsol. urcanu le d dea anumite îns rcin ri. student la Timi oara. dar nu tiau ce anume. speran e în dezam giri. Fiind vechi camarazi. Din acest comitet mai f ceau parte: P v loaie C. este greu de explicat de c tre noi. P v loaie. nereeduca ii sau bandi ii. având condamnare 3 ani corec ie (dup câte îmi amintesc). iar întâlnirea noastr în camera 3 subsol a fost o adev rat bucurie.. student la Bucure ti i M girescu Eugen. va zdruncina din temelii solidaritatea din trecut. având în vedere: modul cum s-au comportat în timpul demasc rilor. Hot rârile erau luate de un comitet numit de urcanu i condus de Zaharia N. cum ni se spunea. student la Ia i. Pentru a. Nu am fost surprins de propunerea lui de a ne a eza al turi pe prici. panic sau neîncredere în rândul celor ce-1 tiau a fost i C. dup o lung i diabolic tortur . P v loaie. pentru a influen a pe solda i s se înscrie în divizia Tudor Vladimirescu. care. izolând pe studen ii ce aveau influen asupra celorlal i i care au fost supu i luni de zile la o tortur neîntrerupt . pe. capabili s execute orice. am fost izola i pe priciul de la geam. erau îngrozi i i preferau s tac . c nu trebuie s pierdem timpul în zadar. student la Cluj. Prin acest procedeu. C to i ne-am comportat la fel în momentul declan rii acestui m cel. Prieteni transforma i în du mani. Nu puteam în elege cum a fost posibil a a ceva. în cadrul c ruia s hot râm ceea ce avem de f cut i c trebuie s inem edin e zilnice. Unul dintre cei care trebuia compromis i care din noua postur de reeducat putea produce derut . Au trecut doar câteva zile i avea s -mi spun c trebuie s profit m de faptul de a fi ajuns într-o camer mare.

astfel c teama de a fi adu i al turi de noi îi transformase în fiare. Acelea i lovituri i gemete se auzeau acum i dinspre camera 2. se va da o mare importan acestui cuib. deoarece oamenii nu s-au l sat atra i în curs sau C. Dup ce am fost trecu i to i prin aceast b taie. P v loaie. în acele clipe. urcanu ne spunea ÄNicadori" urm torilor: Paul Popescu. pentru a nu avea cineva vreun ac. iar înaintarea trebuia s se fac în salturi Äca broasca". Nu a mai insistat asupra acestui lucru. Am fi aruncat-o dac am fi putut. prosop. în tot timpul cât frecam cimentul. au fost numi i Nicadori. apoi au luat cât le-a trebuit i reeduca ii. ciorap sau ceea ce am g sit la îndemân i. Pentru a ne însp imânta. a urmat închiderea i apoi din nou b taie. îmi amintesc c a fost o mâncare de fasole. Am luat fiecare câte ceva în mân . Nereeduca ii au fost pu i în fruntea coloanei. echipele de b t u i erau mereu schimbate. a a fierbinte cum era. Ni s-a b gat hârd ul cu mâncare în camer . s treac al ii!" Aprecierea îngrozea în aceea i m sur pe cei lovi i cât i pe cei ce loveau. P v loaie. B taia devenea astfel un fel de concurs în privin a brutalit ii. men ionat mai încolo. pentru care nu se poate g si nici o scuz . Cimentul era plin de sânge i de lucruri împr tiate. era luat câte unul i b tut în mod s lbatic. întrebare la care nu am mai spus nimic. Un lucru trebuie precizat îns . din comportamentul lui se putea vedea c trecuse prin clipe grele. pentru a se putea justifica moartea lui I. Dup plecarea mea din camer la Infirmerie " i dup moartea lui I. P v loaie nu a c utat s implice prea mul i oameni în acest joc infam. Tot acum s-a f cut i o perchezi ie foarte am nun it .i justifice intensitatea torturilor i mai ales s semene neîncredere între noi. Am observat c nu to i reeduca ii au luat supliment. erau poate suflete te al turi de noi. dar nimeni nu era în stare s zic ceva. P v loaie i întoarcerea lui dup mai multe ore sau chiar zile. dar re in c . Ne-am bucurat c ne d duse numai zeam . ci numai între patru ochi.Încercând s -i dovedesc c gre e te. cu care s-ar fi putut încerca o sinucidere sau alt reac ie neprev zut . fie c au fost sau nu de acord cu C. mi-am dat seama c urcanu nu a fost satisf cut de îndeplinirea sarcinii ce-i fusese dat lui C. iar unul dintre reeduca i a început distribuirea ei. sorbind din gamel mâncarea. S-ar putea s mai fi fost implicate 1-2 persoane. c to i cei c rora li s-a propus s fac parte din a a zisul cuib al Nicadorilor. De i groaza ne d dea târcoale. c ciul . ne-au obligat s mergem frecând cimentul printre cele dou priciuri. gardianul b tu la u . pentru a nu da na tere la unele b nuieli. am fost pu i s facem cur enie pe jos. de i cauza acestei mor i este alta. Am fost pu i s mânc m f r linguri. spunându-i în final c fiecare poate s in edin de unul singur i c orice discu ie s nu se poarte deocamdat în grupuri. anun ând masa. restul fiind dat afar . Hu uleac i subsemnatului. Tr iam clipe de groaz . P v loaie. cu it sau altceva. Ne c utam din priviri. urcanu a reu it s -1 compromit pe C. Pintilie. i-am men ionat pe cei ce nu erau legionari din camer . dar m-a întrebat dac a fi de acord ca acest cuib s se numeasc ÄCuibul Nicadorilor". la care am fost supu i. Târziu. totu i începeam s ne trezim la realitate. Era lovit peste tot i f r mil . spunându-se Ä tia nu tiu s bat . primind în gamel aproape numai zeama. decât doar acea nebunie colectiv care s-a ab tut asupra noastr . în aceast clip . I. Pintilie. s . când vom în elege desele scoateri din camer ale lui C. fapt ce va fi speculat de urcanu pentru a justifica intensitatea metodelor sale satanice de tortur . Despre nemul umirea lui urcanu aveam s ne d m seama mai târziu. Pintilie. Prin înfiin area a a-zisului ÄCuib al Nicadorilor". în timpul b t ilor. nu aveam voie s -1 atingem cu genunchii. Dup mas . despre care nu-mi mai amintesc. probabil î i aduceau aminte de când au fost i ei în situa ia noastr . Pentru a b ga groaza i printre cei ce ne loveau. I. . mâncarea devenise un chin chiar pentru cei fl mânzi. Nu-mi mai amintesc exact ce a reu it s mai fac el. dar groaza care îi st pânea îi transformase în ni te executan i docili. dup ce am fost pu i în rând pe brânci. deoarece reu eam s o înghi im mai u or.

încât sim eam orice lovitur pân în str fundurile trupului. Aveam persoane care au putut fi ocolite în timpul anchetelor. Când s-a sunat stingerea. b taia s-a oprit i am fost trimi i la locurile noastre pentru culcare.REEDUCAREA(3) Unele situa ii descrise pân acum m fac parc s retr iesc acele clipe. care parc f ceau s se cutremure toate m runtaiele în mine. dup cum se va întâmpla i în cazul Ion Pintilie. Reeducarea era în fapt o continuare a anchetelor de la Securitate. ducându-m la o celul de pe sec ia corec ional". am . ca bandit" sau ca reeducat" i. Acum tr iam i eu asemenea clipe. sim eam numai loviturile date cu tocurile bocancilor în spate. ne-am culcat cu to ii îmbr ca i. atunci când treceam prin fa a lor. plecasem din camer a a cum edeam sub p tur . pentru a nu se încerca vreo sinucidere. Reflexele de încordare a mu chilor pentru ap rare nu mai func ionau. a i venit la mine s m iscodeasc . fiind patronat de conducerea închisorii. încruci ate pe piept. Cimentul. tiu doar c loviturile date cu ciomagul nu dureau. zicând în sinea mea: ÄGard i-a trebuit. Dup ce-mi f ceam rug ciunea în gând. Ce a urmat este greu de descris. întrucât dormeam sub geamuri. Ce a urmat dup aceea în camera 3 subsol nu mai tiu i sper s se g seasc cineva s povesteasc . St team de trei luni în aceast camer . în urma lui r mânea o dâr de sânge ce-i curgea din cap i pe care eu o tergeam încontinuu. pentru a evita discu iile cu el. în fa a mea mergea frecând cimentul Romic Proistosescu. originar chiar din Pite ti. am g sit un de inut pe care aveam s -1 identific mai târziu în persoana faimosului b t u Titus Leonida. încercam s caut o solu ie de a ie i din acest infern. suportând acelea i dureri fizice. unde cei condamna i s vâsleasc la galere erau tot a a de transpira i i lovi i ca noi. Cred c nu gre esc afirmând c în momentele respective continuam s tr iesc doar fizic. pref cându-m c dorm. Ni se cerea s spunem ce nu am declarat la anchet . V zând cum încerc s lustruiesc cimentul cu sânge de om. în momentele acelea mi-am adus aminte de filmul francez ÄCorsarul". la care se ad uga enorma durere sufleteasc . Eram fr mântat de gândul c trebuie s g sesc solu ii pentru a nu face r u nim nui. în noua celul . spunându-i-se s in mâinile pe piept. a venit un gardian. mai r u se uda din cauza transpira iei ce c dea de pe frun ile noastre. fiind obliga i s dormim cu mâinile afar din p tur . b iete!" i râdeam. Cine dorea s mearg la tinet trebuia s ridice dou degete în sus pentru a primi aprobarea s coboare de pe prici i s foloseasc tineta. urm rindu-ne cum dormim. Imediat dup închidere. Dumnezeu m-a ajutat s nu-mi pierd luciditatea. Noaptea f ceau de planton 1-2 reeduca i. m-am pref cut c adorm. v zând cum cei ce te loveau erau fo tii prieteni i tovar i de suferin . poate i din cauza efortului f cut la urcarea sc rilor. Cum a plecat gardianul din camer . Nu-mi d deam seama cum era mai bine s m comport. De la aceast întâmplare nu mi-a mai r mas decât ce mi s-a întip rit în memoria vizual . în loc s se usuce. Nu tiu cine mi-a adus pu inul bagaj i bocancii. datorit poate sensibilit ii care mai continua s existe în mine pân atunci. Unul din reeduca i (devenit mai târziu un foarte bun prieten) m-a observat i a strigat în gura mare c îmi bat joc de ei i c nici nu-mi pas .Reeduca ii edeau în irui i la marginea priciurilor i ne loveau cu bocancii sau cu ciomegele. am avut în acel moment un oc psihic. gard ai g sit! Freac înainte. Cu tot ocul psihic suferit i amintit. îmi r scoleam memoria s v d dac nu am povestit altora ceva despre ele i ce a putea face pentru a dovedi c nu a fost adev rat. întrucât suflete te eram complet distrus. Dac prin somn cineva mi ca mâna de pe piept era trezit imediat cu o lovitur de ciomag. Eram convins c tot ce se petrece nu-i întâmpl tor i c totul este pornit de la un nivel superior. timp în ÎNCHISOAREA PITE TI . fiind salvate de la arestare. c ci am început s râd. ce am discutat sau ce am auzit vorbindu-se în pu c rie etc.

Cu toate acestea setea m chinuia permanent i consumam foarte mult ap . iar întrebarea era pus de un alt bolnav. sub unghiile care crescuser enorm. punga de puroi nu se sp rsese. contrar tuturor recomand rilor. are temperatur numai 39. Bolnavul cu care eram în noua celul era Puiu Chivulescu din Târgovi te. L-am întrebat pe Puiu Chivulescu unde m aflu i mi-a r spuns c sunt la infirmerie. S-a nec jit cu o mân s cerceteze de unde vine acel miros. Puiu Chivulescu mi-a spus c miros îngrozitor i c ar vrea s vad dac nu mi-am f cut nevoile pe mine. Putrezise. dar c m-a g sit aici. Alte am nunte mi-au fost povestite de Chivulescu. încercând s m scarpin pe cap. la 5 diminea a. unde fusese prizonier de r zboi. de i ajunsese tot sub genunchi. Am cerut ap i Puiu Chivulescu mi-a dat câteva linguri. tiam c nu este bine s bei mult ap în cazuri cu temperatur mare. iar cicatricele se pot vedea foarte clar i în prezent. Setea m chinuia. Nu aveam timp s m gândesc ce-i cu mine. dup care am adormit din nou. sosit de curând dintr-un lag r din Siberia. dar nu am putut. Nu eram murdar. la oul piciorului i sub genunchi. La piciorul drept. mi-am scos c ciula din cap. Devenisem un adev rat chin pentru Puiu Chivulescu. probabil cu glucoza sau ser fiziologic. Adormeam i m trezeam cerând ap . fiindc adormeam imediat. Cerul gurii era ca o ran i aveam impresia c ceva atârn de el. student la Matematic .5.i recapete vigoarea. nu-mi d deam seama ce este cu mine. Aceasta era sursa mirosului de care vorbea Chivulescu. c el este internat de 3-4 zile. iar punga de la piciorul stâng se deschisese în dou locuri. am auzit întrebarea: Mai tr ie te? i apoi r spunsul: Ar putea s scape. am v zut c . aduse de . îmi amintesc c într-o noapte am b ut toat apa din cele nou gamele din camer . de aceea sorbeam câte pu in. Am auzit când sanitarul a propus doctorului s -mi fac incizie la piciorul drept pentru a da drumul puroiului s se scurg . am constatat c din moalele acestuia îmi c zuse p rul.adormit cu adev rat i numai Dumnezeu tie câte zile s-au scurs. " iar temperatura s scad . Am vrut s -mi schimb pozi ia. din care beam de trei ori. abia înghi eam apa. dar ceream mereu. M g seam într-o camer str in . dar foarte des. a descoperit de unde vine mirosul. Dând la o parte p tura. nu am aflat niciodat . cerul gurii m durea. Pentru c aveam mânc rimi. când se d dea de teptarea. sub mine cear aful era ud. Aveam o sticlu pe care o cufundam în gamel pentru a o umple. Când mi-am rec p tat cuno tin a. era ud i se rupea cu u urin . Cât timp am stat în celula de la corec ional". dar nu-mi ajungeau. iar paiele din salteaua pe care z ceam se înfierbântaser i începur s putrezeasc . Urmare a scurgerii puroiului. dar doctorul a refuzat. Chivulescu b tea în u i cerea voie s -mi aduc ap . înainte de a se face ziu . r mânea numai p r. m-a îngrijit cum numai mama ar fi f cut-o. organismul a început s . începând cu laba picioarelor i pân la genunchi f cusem o adev rat colec ie de puroi. în fiecare sear Chivulescu îmi aducea câte ase gamele cu ap i mi le punea pe noptier . Nu l-am mai întrebat nimic. Buzele erau uscate i m dureau. Pip indu-mi capul. îmi amintesc doar c într-o diminea . De i avea o mân fracturat de la b t i. Îmi amintesc c sanitarul îmi f cea injec ii cu o sering mare. Totdeauna.

într-o sear . S-a întors peste pu in timp i mi-a f cut o punc ie. dup câte îmi amintesc. M-a controlat i apoi mi-a pus un pansament pe ale i pe ira spin rii. dar c uta s evite aceste discu ii. din Domne ti sau dintr-un un sat din apropierea acestei comune din jude ul Muscel. L-am auzit pe Chivulescu spunându-i c tot spatele meu este o ran i întrebându-1 dac ar putea s m panseze. Ar fi îns o mare gre eal dac am crede c Securitatea era mai blând decât urcanu. La fel se întâmpla i atunci când se nimerea o bucat de carne sau burt . dup scopurile urm rite i nu dup excep iile întâlnite. am început s m nânc i câte pu in arpaca . dup câteva zile. Tot atunci Chivulescu mi-a povestit c mi s-au f cut câteva injec ii cu penicilin . de i se vedea c trecuse i el prin chinurile demasc rii. st pânit de un sadism care dep ea orice imagina ie. r mase de la cineva care murise i c aceste injec ii m-ar fi salvat. diminea a i seara. Nu este exclus s fi fost Ion Pintilie. între timp. sco ându-mi o parte din lichid. deoarece adormeam cu mâncarea în gur . îns în mod sigur era tot o victim a reeduc rii. Nu tiam de ce. mai târziu. m-a ridicat împreun cu urcanu i m-au a ezat în pat. .Chivulescu pentru to i din înc pere. trebuia s le înghit tot întregi. A venit într-o zi doctorul. nu reu eam. care a fost internat în urma mea. a început s m doar urechea stâng . au mai fost asemenea cazuri. îmi amintesc c în aceast perioad a mai fost adus în celul . de unde nu voi mai coborî f r a fi ajutat de cineva. dar nu m-am putut ine pe picioare i am c zut pe ciment. Cu tot consumul foarte mare de ap . Era un bun povestitor. De la el am aflat câte ceva despre Arsenescu i Arn u oiu. mai sadic . V zându-m jos. iar Chivulescu era nevoit s m trezeasc mereu. ceea ce dovede te c metodele folosite de urcanu erau mult mai eficiente decât ale Securit ii. prin care c uta s . O dat cu apa. pentru a merge la tinet . Cornel Luca. Benone Milea a fost scos din celul i dus în mod sigur într-un nou infern. datorit deshidrat rii. Nu m-am mai putut ridica i am r mas a a pân aproape de miezul nop ii» când a fost adus în camer Chivulescu. Era timorat i p rea s tul de via . ardelean mi se pare. ajutând la localizarea puroiului de la picioare. care reprezentau cel mult 2-3% i care. Nu am putut afla numele celui care murise. Dup aproximativ o s pt mân . eu am încercat s cobor singur din pat. Oricât m for am s mestec arpaca ul. str duindu-se mereu s par un om vesel. De altfel. apoi dat pe mâna lui urcanu. autorit ile fugind totodat de o eventual r spundere. în al treilea pat. iar somnul pusese st pânire pe mine. pierdeam apa prin transpira ie sau era re inut în corp. a fost scos din infirmerie. Cu toat str duin a mea de a le m run i. pân când voi r mâne singur în celul . mai la . Nu! Securitatea era mai perfid . urinam foarte pu in. stând cu ochii închi i. am observat c a venit sanitarul ca s vad ce fac. Fusese anchetat i torturat la Securitatea din Pite ti. când Chivulescu fusese scos de urcanu pentru a scrie o declara ie referitoare la ni te ofi eri prizonieri din lag rele din Siberia (dup cum mi-a spus el). Sanitarul îmi lua temperatura zilnic. deoarece se folosea de un bolnav mintal. Securitatea trebuie judecat dup metodele folosite. au ajuns al turi de noi în închisori sau au fost da i afar i trimi i la munca de jos".i ating scopul. Odat . Este doar o prezum ie. dar refuza s -mi spun cât am. Dup câteva zile. pentru a stoarce de la el tot ce nu reu iser organele". în locul lui fiind adus Benone Milea. Eram hr nit cu lingura. m-a consultat i l-am auzit spunând sanitarului c lichidul a ajuns din nou pân aproape de clavicul .

urotropin i salicilat (pastile). durerile de la ureche deveneau aproape insuportabile. un om c zut în ghearele dezn dejdii i care î i pierduse orice speran . dar nu am mâncat. aducând-b lâng pat. dar i-am spus c doresc s fac o pauz . Ulterior avea s -mi spun cât îi era de fric s nu-mi fi perforat intestinul cu unghiile în momentul introducerii lui la loc. ceea ce 1-a determinat s m urm reasc atent. totul va intra în normal. mi-am dat seama c . neputând nici acum s deschid gura normal. ca s -1 v d. Dup scoaterea lui Chivulescu din infirmerie. La picioare. Cu acea luxa ie am r mas pân în prezent. M-a ascultat atent. sf tuindu-m s nu mai scuip în batist . Supu-ra ia era extrem de abundent . sprijinindu-m de perete. A f cut rost de o sticl goal de fosfarin. am ajuns la WC. sim eam cum iese din mine ceva i-1 aduceam printre picioare în fa . Mi se d dea diminea a un pachet de vat pentru pus tampoane la ureche. primeam: calciu clorat. stând acolo nemi cat pân spre sear . A venit masa de sear . motivând c eu nu pot duce tineta afar i nici nu m pot a eza i ridica de pe ea. absolvent al Facult ii de Medicin din Cluj. Din acel moment nu am mai auzit nimic despre el. pozi ie în care suportam mai u or durerile din ureche. Ca tratament. de asemenea c . nu era cârpa. Când m-a întrebat de ce nu-mi m nânc mâncarea. pe care mi-a dat-o cu pu in ap în ea. dup p rerea sa. puroiul începuse s se reduc . Pân a doua zi trebuia s storc vata de puroi. am fost trezit din acea stare de apatie. apoi. sim eam cum se scurge puroiul pe gât. trebuind s stau mai mult în ezut. dup folosire. f r s mai gândesc la ceva. Am coborât. trebuia schimbat i sp lat . am încercat s -mi fac toaleta cu o bucat de cârp . probabil pentru a m lini ti i mi-a explicat c . nu tiam când i cine mi-a adus-o. m-am ridicat de pe colacul WC-ului i. într-o noapte.mereu. Tr gând de el. Aceasta. M rculescu a observat c . iar durerile deveniser mai acceptabile. am avut impresia c nu a c zut în WC i am c utat s o îndep rtez. de i nu dormisem. deoarece îmi scoteam afar din mine intestinul. Cererea mi-a fost aprobat . Spre surprinderea mea. apoi a început s râd . Când am observat ce in în mân . Spusele lui s-au dovedit întocmai. din cauza sl birii organismului. Mi-a mai spus s ar t . Dup ce nu a mai r mas nici un centimetru afar . pe m sur ce organismul se va reface. Dr. Doctorul M rculescu a încercat s m conving c trebuie s m nânc. batista îmi era plin de sânge. s o sp l i apoi s o folosesc din nou. I-am oferit-o. dar nu tiu ce a f cut cu ea. care abia îmi ajungea pân la prânz. voi face o otit medie sau intern . a luat i mâncarea mea. Nop ile deveneau aproape insuportabile. Era M rculescu. sprijinindu-m de acesta. am înlemnit pentru moment. povestindu-i întâmplarea de diminea . inându-m de pat. când s-a deschis u a i a ap rut un alt bolnav în locul lui Chivulescu. înainte de masa de sear . înso it de o probabil fractur i ca urmare a acestei luxa ii m doare i urechea. dar c nu este nimic grav i c . Cum vata era ud i murdar . dar eu m sim eam din ce în ce mai sl bit. ca i cum nu s-ar fi întâmplat nimic deosebit. iar acest lucru era foarte greu de f cut pentru mine. ci ceva moale i umed. am încercat s -1 îndep rtez. diminea a am cerut s fiu l sat s merg la WC-ul de pe sal . Cu timpul. Povestindu-i doctorului M rculescu c nu pot mesteca mâncarea în gur . ci s folosesc sticla în acest scop. Am r mas câteva clipe cu el în mân i ne tiind ce s fac. Crezând c este poate un vierme intestinal. am început s -1 împing cu degetele din nou în anus. M-am a ezat pe pat cum am putut. puroiul a spart timpanul. dar cu u a deschis . înainte de a m ridica de pe WC. sfincterul anal nu se mai contract obi nuit. am ajuns din nou în celul . am ajuns la perete i. acesta m-a consultat cu aten ie i mi-a spus c am o luxa ie a maxilarului.Am putut s observ când î i f cea bagajul.

c ci voi fi trimis la spitalul închisorii V c re ti. îmi spune cu o oarecare bun voin ca.doctorului sticla cu sputa hemoptoic . pe m sur ce timpul trecea. spre camera 3 subsol. gata s sar în picioare. Vestea m-a bucurat mult. ca s -mi aduc vat i s -mi ia temperatura. al pr bu irii. dându-mi noi puteri. Dup un timp de a teptare. mi-a r spuns c s-a considerat c nu a fi putut rezista pe drum. pe la orele 23. în lipsa sanitarului. Domnul urcanu". era i pentru medicul închisorii. Într-o dup amiaz . am auzit deschizându-se ni te u i i zgomot de pa i pe sal . Timpul trecea greu. Acest criminal. Sosise clipa mult a teptat . nu numai pentru gardieni. ce for neb nuit m cuprinsese la gândul c voi sc pa din aceast închisoare. Nu dup mult timp î i f cu apari ia sanitarul. în situa ia mea fiind netransportabil. pe care l-am întrebat de ce nu m-a trimis la V c re ti. m-a pansat doctorul civil Ionescu. unde voi putea fi tratat mai bine. cel pu in pentru un timp. pentru a fi pansat la picior i a mi se cur a urechea. de Pite ti. Revenind în camer . Ajuns în camer . m-am a ezat pe pat. iar eu eram numai urechi pentru a auzi ce se întâmpl pe sal . cu bagajul f cut. Pu in încurcat de întrebarea pus . am auzit sunându-se de teptarea. întreb ri chinuitoare îmi ap reau în minte: De ce nu m-au scos? De ce m-au min it? Ce mai au de gând s mai fac cu mine?" Dac în situa ii normale aceste întreb ri par banale sau chiar ridicole. când vedea c i ultima ans de salvare era pierdut . unde domnea cea mai teribil teroare pe care a n scocit-o mintea omeneasc ! Dar minutele se scurgeau i. a a cum fusesem anun at. Ce putere. De cât putere dispunea în închisoare. Nu mai sim eam nici durerea. L-am întrebat de ce nu am fost trimis i eu la Spitalul V c re ti. Mi-a r spuns. tiam ce m a teapt acolo i frica parc începuse s pun din nou st pânire pe mine. în sufletul meu ap rea nelini tea. Nu am crezut cele spuse. Chinuit de aceste gânduri. mi-am preg tit bagajul i m-am a ezat în pat. i mi-am pus mai târziu întrebarea: oare sunt atât de bolnav"? Dup mas am fost dus la infirmerie. pân am fost trimis în celul . Am t cut amândoi. în loc s -mi creasc . apoi teama i disperarea. a a cum mi-a fost recomandat. atunci i le punea un om prins în ghearele neputin ei i ajuns în pragul disper rii. pu ini tiau. dar de inu ii erau convin i c asupra noastr avea puteri nelimitate. urcanu. f r s se uite la mine: Nu i-a dat drumul domnul urcanu". aveam s -mi dau seama c frica i groaza se manifestau direct propor ional cu agravarea bolii. Mai târziu. M vedeam cu bagajul în mân . îns netransportabil" mi-a r mas în minte. s fiu preg tit. m vedeam sc pat. a teptând s fiu scos din celul . . care pentru mine deveneau un adev rat co mar. Dar starea s n t ii p rea s se înr ut easc mereu. dar în urechi parc îmi r m seser cuvintele doctorului: Nu i-a dat voie domnul urcanu". Puterile. pe la orele 16-17. parc nu eram nici a a de sl bit i m credeam în stare s merg în picioare pe dub chiar pân la Bucure ti. în sfâr it. edeam cu mâinile pe pu inul bagaj. iar dup ce-mi face o consulta ie general . sunt chemat de doctorul civil Ionescu la cabinetul medical. I-am urmat sfatul. sim eam c m p r sesc.

acest tic los. nu am coborât din pat. Mi-a spus c am un început de mastoidit i c trebuie s m examineze imediat doctorul civil. m-au ajutat pân am ajuns la subsol. sprijinindu-m de perete. A doua zi. v zând c merg greu. care trebuie v zut de medic. Al turi de celula în care eram eu. mai avea ceva cu mine. mi-a dat seama pentru prima dat de starea jalnic în care m aflam. l-am v zut cum m privea. erau întreb ri la care nu g seam nici un r spuns. ud i în pielea goal . mi-au ap rut altele noi. a spus. Tot de atunci nu m mai schimbasem. M-am hot rât s m duc i eu. dar doi bolnavi din camera vecin . Ce mai tia sau ce mai aflase i de unde. . cutremurat parc de ceea ce vedea. S-a sculat din pat i a venit s m vad . Când a constatat despre ce este vorba. Era acela i gardian care fusese de serviciu în ziua când am ie it din WC. Într-una din zilele urm toare. probabil. Nu am spus nimic pân în jurul orei 12. iar genunchiul cu rotula sa p rea o tumoare canceroas crescut pe os. Nu mai era aproape nici o deosebire între grosimea piciorului din regiunea femurului i cea a tibiei. m-au l sat s merg singur. cu puteri nelimitate asupra noastr . Fie din cauza demoraliz rii. m i Popa. sf tuindu-m s bat în u . s-a sculat i a b tut el în u . fie c nu-mi d deam seama de gravitatea situa iei. tot cu bolnavi. V zând c durerile persist . spre a nu fi observat de ceilal i. parc pentru a m mustra: Ce s mai fac cu tine?" i m-a trimis la celul . când v d c gardianul se apropie de mine. parc speriat i m întreab aproape în oapt : Ce faci. pe lâng durerile provocate de otit . Se uita la mine de parc ar fi v zut un strigoi. z rind gardianul. gardianul a întrebat cine vrea s mearg la baie. Doctorul M rculescu. sprijinindu-m de perete. Norocul meu a fost c doctorul civil era în acel moment în cabinetul medical i a acceptat s m vad . dar doctorul M rculescu mi-a spus c a fost o penicilin uleioas . M-a surprins întrebarea lui i am în eles c i în unii din ace ti oameni care ne p zeau mai r m sese un strop de omenie. Acolo. mai era o camer . Pu in mai târziu a venit sanitarul i mi-a f cut o injec ie. Dup vreo 3-4 zile de tratament au disp rut i durerile i acea umfl tur de dup ureche. dar am intrat repede sub du . v zând c nu m mi c din pat. Nu tiam ce anume. Am fost du i la baie împreun . mai tr ie ti?". investit de c tre slugile Moscovei. Mergeam încet. deoarece nu m mai sp lasem de la du ul cu ap rece din WC-ul de la subsol i-mi d deam seama c sunt foarte murdar i c probabil miroseam îngrozitor. spunând gardianului c este un caz grav.M gândeam c . La r spunsul meu c fac bine". Abia dup ce m-am dezbr cat în baie. M-am îngrozit de ceea ce v zusem i am sim it pentru prima dat c încep s l crimez de mila mea. i-am adus la cuno tin doctorului M rculescu c mi-a ap rut o umfl tur dup ureche i c simt dureri în acel Ioc. între piele i coaste nu mai exista nici o urm de carne.

Trezit dintr-un asemenea co mar i aflat înc sub impresia îngrozitorului vis. La început. apare. mi se p rea c ceva imaterial p trunde prin pere i i tavan. prin vis. fiindc acestea apar in clasei muncitoare i c singura favoare pe care o merit m noi este de a fi împu ca i cinci la un . înso ite de ipete prin somn. Era înc iarn . începe s m prezinte. probabil pentru a demonstra c . privindu-ne cu dispre i r utate. gemetele i vaietele celor b tu i de urcanu. Seara. mi-am amintit cum ar tam la baie i am început s tr iesc realitatea a a cum era. Aceste co maruri. f cându-m s retr iesc co marul . cu sânul din dreapta cât un pumn. frisoanele. otit i c acum sunt în afar de orice pericol. i noi eram inu i pe sal în picioarele goale. îmi era parc ru ine de starea în care ajunsesem i pretextam c nu in minte. se auzeau lovituri i vaiete prin apropiere. cu o figur hidoas i cu un zâmbet straniu. f ceau s -mi cl n ne din ii în gur . La un moment dat. ca s ni se fac perchezi ie. nu vor disp rea nici peste 20 de ani. înlocuit cu haite de câini sau lupi. cu o privire plin de ur . pe atât de înfior toare. iar cel lalt cât o c ldare. care se aude pe toat sec ia. Când m-am trezit din somn. plutind prin aer se apropia cu mâinile spre mine. suntem sco i to i bolnavii pe sal i dezbr ca i la pielea goal . Într-o diminea . Gândul c voi ajunge iar i acolo începea din nou s pun st pânire pe mine. generalul criminal Nicolski. Interesant este c femeia monstru mi-a ap rut numai în timpul când am stat în camera mic . cu cangren la ambele picioare. Cu timpul. replicându-i aproape într-un urlet c nu trebuia s strice medicamentele pe ni te bandi i. f r s vrei î i pui întrebarea: Oare când va fi sfâr itul?" Aud pe cei din jur cum discut speria i. începe a prinde contur sub forma unei umbre. asemenea fapte fiind considerate ca ajutor legionar". ap la pl mâni. urcanu m amenin a mereu c o s m dezbare el de aceste ipete. cu p rul t iat scurt (ca Ana Pauker).Întors de la baie. iar eu m prefac c dorm. Nu 1-a mai l sat s continue. nereu ind s m ia. de aceea. ip i înjur spre a fi auzi i. Frigul. pentru perchezi ia care se f cea foarte încet. f r a ni se permite s lu m cel pu in o pereche de ciorapi. niciodat nu am spus nim nui ce visam. datorit tratamentului primit. care vor s m sfâ ie. locul acestui monstru va fi luat de haite de câini sau lupi. visul sfâr indu-se cu acela i ip t groaznic. se aude mi care pe sal . edeam descul i pe ciment. deoarece întreb rile despre ce am visat m tulbur mult. în aceast atmosfer . A disp rut din vis dup ce am fost mutat în camera mai mare. mi-am pus pe mine alte schimburi i am adormit. s m zbat i m trezesc într-un ip t îngrozitor. m lua din pat i m ducea cu ea. sanitarul. frig. tiam c sunt tortura i cei care nu voiau s scrie a a cum li se dieta de c tre urcanu. de fric s nu fie pârât lui urcanu. mândru i încruntat. Ajuns în dreptul meu. Trece pe la fiecare. pe cât de stranii. Aveam co maruri tot mai dese i. dispare treptat prin tavan la fel cum ap ruse.i face datoria. Femeia monstru. luând apoi înf i area unei femei monstru. deoarece nimeni nu m ajutase. spunând c am fost în stare foarte grav . mai mult ud decât sp lat. iar toate calmantele ce mi se d deau de la infirmerie nu aveau nici un efect. Prin vis încep s m ap r. de unde auzeam ipetele. iar gardienii devin mai brutali. din care se auzea cântându-se Interna ionala" sau strigându-se lozinci comuniste.

în camer erau urm torii: Baru ea Liviu. Pop Romulus. acum se auzea cântându-se Interna ionala" i strigându-se lozinci comuniste. dispre ul i îngâmfarea lor ne iritau. dar vroiau s murim umili i. ar fi fost posibil o salvare. dac s-ar încerca o scoatere treptat a aerului cu seringa. gemea toat noaptea. uitându-se cu dispre la noi. m autoizolasem de restul bolnavilor. a doua zi de la venirea sa. iar dac un de inut încerca s spun ceva. urm rind în felul acesta s nu fie provoca i la anumite discu ii. puteam s ascund mai u or aceast stare. Ne revolta faptul c aceste slugi. Fiind numai ase paturi în camer . Nu vorbeau nimic. A fost unul dintre cei mai . în aceste vizite pe care le f ceau lingu itorii Moscovei. dar i aprecierile asupra st rii s n t ii mele. eu eram cel mai bolnav. ne sim eam umili i. F cuse pneumotorax spontan în urma b t ilor i. puse în slujba comunismului i a lui Stalin. Apoi.i spun cuvântul. Nicolski era un evreu din Tiraspol. Din cauza durerilor din ureche. Se vedea c erau adu i din camere în care se f cuse reeducarea: to i erau speria i i se suspectau unul pe altul. Clipcea Neculai. în com . atât ziua cât i noaptea. înjur turile. g seau un mijloc de distrac ie. nu urm reau numai s ne distrug . Nu s-a f cut îns nimic pentru salvarea lui Paul Limberea. c îl treze ti pe Popicu. l-am luat cu mine. ar trebui cinci la un glon ". Scârba i teama îmi tulburau sufletul. Peste câteva zile apare un alt bolnav i tot al aptelea în camer . dr. Majoritatea o f ceau pe reeduca ii. nu urm reau decât umilirea i distrugerea personalit ii noastre. nu se interesau de via a de inu ilor. Mi-a fost mil de sanitar. c utând a l sa impresia c ne privesc ca pe ni te borfa i. punându-i pe gardieni s ne fac perchezi ie peste tot. am fost luat împreun cu M rculescu i dus în camera mare a infirmeriei. Paul Limberea a intrat. De altfel.i prostia. M pref ceam c dorm i-1 auzeam pe Nae Clipcea cum îi spunea: M i Paulic . care în loc de laude. Ofi erii. noul venit trebuia s stea cu altcineva. Printre cei afla i acolo. instruit la Moscova i care avea obr znicia de a da lec ii de patriotism. chiar în anus. cum se a tepta. originar din Pomârla-Dorohoi. umblau din celul în celul . din cauza durerilor din ureche. iar seara a murit al turi de mine. dovedindu. a a cum f ceau toate cozile de topor care s-au pus în slujba comunismului. Eneia Ghiuri . st team în ezut. în locul b t ilor. Coloneii Sepeanu sau Constantinescu. în aceast camer erau ase paturi. La camera 4 din apropiere. îndreptându-se spre mine i ar tându-m cu degetul. prin alte metode. pentru ca ani grei de pu c rie s . Dup câteva zile. Aproape tot timpul. a primit o mustrare la care nu se gândise. La câteva zile dup vizita lui Nicolski. inerea noastr dezbr ca i în frig. iar din cei g si i acolo nu cuno team pe nimeni. Sim eam bun tatea din vorbele lui Clipcea. este adus în camer al aptelea bolnav. în urma c rora ar fi putut avea nepl ceri. rezemat de perete. Dintre to i. a spus: Un glon e prea scump pentru un bandit. urm reau acela i scop. de i tiau c nu vor g si nimic.glon . care este tare bolnav". dar fiind mai bolnav. întrucât eu r mâneam foarte pu in timp întins în pat. îmi amintesc c erau i medicini ti. Când veneau ei. student la matematic la Universitatea din Cluj. în locul nostru au fost adu i al i bolnavi. De i aceast comportare era aparent banal . desconsidera i. întorceau spatele i plecau. eram i eu la fel ca ei. care discutau c . Acesta era Chiric Balani cu. îmbr ca i civil i foarte elegan i. nu mai geme atâta. Se plângea c se sufoc . insultele sau glumele stupide pe care le f ceau. Se creau astfel condi ii de nervozitate. din cauza lipsei de aer. aducându-mi aminte de camera 3 subsol. neparticipând la conversa ii. Am aflat c se numea Paul Limberea i era chiar din Pite ti. M rculescu i subsemnatul. ci doar umilirea i distrugerea condamna ilor. Dup câte îmi amintesc.

nu a schi at nici un gest. în afar de acea privire adânc . a reu it s publice unele probleme de matematic în Apus. spunea: î i merit soarta. dar nu puteam s în eleg dedublarea personalit ii acestor oameni. Afirma ia propriu-zis nu îmi provoca dezgust. într-una din zile. întrucât la prima g siser atât de mul i bacii i. iar acum doar scârb . . îi obligau pe ceilal i s ridice în slav armata ro ie. pentru a-mi da seama de atmosfera real din camer . Într-o dup amiaz i-au f cut o punc ie în ira spin rii. Patru Opinc . Ca form de r zbunare pentru inteligen a lui. Când au plecat cei din camer la WC. Cu timpul urechea începuse s -mi supureze mai pu in. când m-au întrebat i pe mine. cu poezia Patru Opinc ". fie c i-a fost team s nu-i întind vreo curs sau poate c nu mai era în stare s vorbeasc . gunoaie ca urcanu i slugile sale. Târziu îi voi în elege i-mi voi da seama c nu am voie s -i judec. Fie c nu m-a recunoscut. când venise vorba despre poezie i fiecare î i sus inea poetul preferat. De i to i eram convin i c zilele-i sunt num rate. c ci îi pl cea s stea c lare pe Ceahl u. Acum fusese adus la infirmerie i. ran f r arin .buni studen i pe care i-au avut facult ile noastre de matematic . în timp ce la camera 4 spital. tiam c va muri i voiam s v d dac are ceva de spus. tot în pat al turi de mine. Noaptea a murit. preg tit s -i fac o nou punc ie. spunea c cei de la laborator doresc s mai fac o nou analiz . durerile mi s-au mai atenuat. iar r nile de la picioare începeau s se închid . a venit doctorul. pentru atitudinea lui demn din trecut. nu am mai observat nimic. Mult apreciat i ajutat de profesorul timi orean Alici. Lam luat i pe el în pat cu mine. cu ciomegele în mâini. cu toate încerc rile mele de a nu participa. abia vorbind. lam întrebat dac m mai cunoa te. comunismul i pe toate cozile de topor puse în slujba bol evismului rusesc. a fost zdrobit în b t i i mutilat suflete te. le-am spus c cel mai mult îmi place Aron Cotru . începeam s cap t puteri. ne cuno team înc din anul 1946. considerând c orice vorb acuzatoare se transform într-o piatr aruncat peste un trup însângerat. înveninând sufletul studen ilor cu ur împotriva comunismului". Cei din camer încercau s m atrag în diverse discu ii. Am încercat s recit câteva versuri din poezie: P TRU OPINC Io. Acum era foarte bolnav. nu a încercat s scoat un cuvânt. cu un picior în Cluj i altul în Ia i. care cu numai câteva luni înainte î i impuneau respect i admira ie. Liviu Baru ea. A doua zi diminea . cu toate c tu ea i sângele din sput persistau. ca s -i ia lichidul pentru analiz . a fost tot timpul b tut în cap. Tot timpul cât a stat în camer . eram deosebit de scârbit când vedeam c nici în ultimele clipe pe care le mai avea de tr it nu era l sat în pace. lichidul de la pl mâni s-a resorbit. A a î i g seau sfâr itul fiii acestui neam. cum nu mai întâlniser vreodat . S-a uitat lung la mine f r a schi a un gest. pân a f cut meningit TBC.

gata s m loveasc . pr bu irea sufleteasc ce îl împingea spre lichelism sau poate dorin a de autoizolare. f r strâmb t i i vicle ug i bru ul de muced pit mi-1 pl tesc din bel ug. aruncându-mi o înjur tur i amenin ându-m c ne vom mai întâlni i vom mai discuta noi peste pu in timp. care s-a repezit la mine. c utând s o prezinte ca pe o mare favoare pe care ne-o face partidul ca s ne scoat din întunericul în care am fost inu i pân atunci. Cum am spus eu aceste vorbe de sub p tura sub care z ceam. Nu tiu dac cel care 1-a informat pe urcanu în leg tur cu p rerea mea asupra lui Cotru era informator. c te f râm".i d dea seama de scopul cu care se rosteau asemenea lucruri.. ciurdar f r-o vit . speram îns s nu m bat în infirmerie i-mi preg tisem din timp replica. c ci. Dup aceast întâmplare. a zis c tre ceilal i: L sa i-1 în pace. deoarece nu-mi amintesc s fi ie it cineva din camer . a f cut-o din fric sau m-a considerat pe mine provocator. Efectul îns a fost c nimeni nu a mai încercat provoc ri. Chiar atunci când cineva îl ridica în slav pe urcanu sau elogia conducerea închisorii. cred .. m i banditule. c -i naiv" i a plecat.plugar f r plug. Am slujit cu cinste -omenie satului i Împ ratului. St tea cu mâna ridicat asupra mea. M a teptam la a a ceva. tiam c se afl în Apus i c este interzis. uitându-se plin de ur la mine.. Adev rul este c înv asem aceast poezie în închisoare i c opera lui o cuno team pu in.. mergând pân acolo încât s justifice ac iunea de reeducare. domnule urcanu. O vorb a mea-i ca o mie.... Nu mi-am dat seama cum. Cum au ajuns spusele mele la urcanu. îmi duc via a nec jit . mutra pe care am luat-o sau poate sticla cu sput hemoptoic pe care o pusesem la vedere s -1 fi influen at. cu excep ia celui în cauz . a i ap rut urcanu. în mai pu in de o or . cu Aron Cotru ? Dumnezeul m -tii de bandit. spunându-mi: Cum e. l sând impresia unei pr bu iri totale sau ce anume îi f ceau s se comporte astfel? Nimeni nu i-a putut da seama. Teama. Luând o pozi ie de copil nevinovat.. ca s vad cum reac ioneaz cei din jur. nu am tiut c i sta este bandit". îi r spund: Z u. cred c nimeni nu. mi-am dat seama perfect de mediul în care tr iam i nu m-am mai angajat în nici un fel de discu ie. nu mi-am putut da seama.. dar vroiam s v d reac ia lor.

dup care am fost scos din acel iad p mântesc de la camera 3 subsol. mai ales atunci când absolut to i cei ce au trecut prin Pite ti vor fi acuza i c ar fi luat parte la torturarea altora. eu neputând decât s -i mul umesc lui Dumnezeu pentru grija purtat . nu aveam nici interesul s le spun c nu sunt bolnav de TBC. chiar dac a fi fost bolnav TBC. ca urmare a declara iilor date la Pite ti. Mai târziu. indiferent de urm rile ei. perioad care m-a salvat de o' reîntoarcere la subsol. de groaza de a nu mai fi p rta i la asemenea orori. Acest lucru se va adeveri mai târziu. unde m-a fi comportat i eu ca to i ceilal i sau a fi avut soarta lui Ion Pintilie. conceput i aplicat de cei ce de bun voie s-au pus în slujba r ului. pentru a fi salvat eu cu ele? Astfel de întâmpl ri salvatoare pentru mine vor mai veni. Dac fizic continuam s fiu distrus. sau gândul c unde merg vor fi obliga i s execute ordinele lui urcanu. deoarece a fi fost scos din infirmerie i trimis în camera de la subsol. posturilor i lacrimilor v rsate de mama. decât s ajung din nou la subsol. Dumnezeu s-a îndurat i m-a înv at ce s scriu în singura declara ie dat . Dac pe unii vestea plec rii din Pite ti îi bucura. deoarece. Teama de a. De i mul i ar fi preferat moartea în locul pr bu irii. din punctul meu de vedere. dar i de înv minte. Dac am reu it s trec prin reeducarea din Pite ti i s ies cu con tiin a împ cat c nu am f cut nici un r u nim nui. cu care voi avea de luptat mul i ani i despre care voi vorbi mai încolo. Re inerea mea mai departe în infirmerie se datora acelei spute hemoptoice care m va localiza perfect în categoria tuberculo ilor i care m va salva de la trimiterea din nou în camerele de tortur . ani plini de groaz . De aceea. în acel infern. sunt convins c meritul nu-mi apar ine mie. prin aceast pozi ie umilitoare. Pot fi recunosc tor doctorului Ionescu i sanitarului. În intimitatea mea. A a se încheie pentru mine povestea celor doi ani de temni în închisoarea din Pite ti. Cu regret trebuie s m rturisesc c aceast afirma ie . fiind ocoli i de cei din jur. Ce s-ar fi întâmplat cu mine dac nu l-a fi avut în celul pe Puiu Chivulescu sau pe doctorul M rculescu ? Care ar fi fost soarta mea dac nu r mâneau acele injec ii de penicilin de la nefericitul care a murit. le tulbura sufletul. unde cred c nu a fi putut rezista mult. eram sigur c sputa hemoptoic nu se datora unui proces de natur TBC i c sângele din sput era din cauza loviturilor primite în timpul b t ilor.c mul i urm reau ultima variant . se considerau vinova i de înfrângerea lor i nu mai aveau curajul de a suporta privirile celor ce i-ar fi comp timit sau mai ales ale acelora ce nu i-ar fi în eles. aveau satisfac ia de a nu face r u. ci faptului c Dumnezeu nu m-a p r sit i poate datorit rug ciunilor. pr bu indu-m i eu ca to i ceilal i. pentru a nu-mi provoca hemoptizie. voi vedea c nu am sc pat nici de aceast boal . preferam o hemoptizie.i întâlni posibilele victime. Pe lâng faptul c nu aveam voie s spun c am fost b tut. care nu m-au scos din infirmerie i nu m-au l sat s ajung din nou pe mâinile reeduca ilor. pentru al ii drama Pite ti" începe s ia propor ii i mai mari. Regretau c nu au fost l sa i acolo. a înmuiat inima securistului care a venit s m ancheteze. Medicini tii m sf tuiau s caut s nu m for ez când expectorez sau tu esc. moral îns Dumnezeu m va ajuta s -mi revin cu timpul i s gândesc la ceea ce se mai poate face. sperând c se va sfâr i cu acest iad. în aceast atmosfer s-au scurs apte luni de zile în infirmerie.

Se poate presupune c . reiese c de inu ii au fost împ r i i în patru categorii. frumos prezentat de Ion Ioanid în închisoarea noastr cea de toate zilele". a da o informa ie. II. pân când au acceptat reeducarea. aceea de a. nu poate fi totuna cu torturarea altuia. atunci când spune c . nemaifiind pu i în situa ia de a face r u. îi va trece în rândul reeduca ilor spre a-i compromite. prin care se spunea c X sau Y a teapt pe americani sau ceva asem n tor. chiar dac ambele erau f cute sub influen a torturii. Bacu. datorit nesincerit ii sau pentru c nu b teau. acest b iat nu a lovit pe nimeni i nici nu am auzit s fi f cut a a ceva. respectiv munca silnic i temni a grea. care prezenta mai mult încredere. de asemenea. nu li s-a cerut tuturor s dea informa ii. Prin transferarea tuturor la Gherla i scoaterea la munc a studen ilor. Or. ultima serie a reeduca ilor a sc pat de cea mai îngrozitoare faz a reeduc rii. în faza ultim a reeduc rii i se cerea s . ce i se cerea. iar atunci când situa ia le va permite vor începe s vorbeasc despre cele întâmplate. unde au fost tortura i s pt mâni sau luni de zile. Am povestit i eu una din multele b t i pe care le-a îndurat i pot spune c . precum i unii cu pedepse mai mici. Cu toate acestea. Pentru a se putea în elege gre eala f cut în aceast afirma ie. m voi folosi tot de Virgil Ierunca. pentru a fi compromi i i a demoraliza pe cei în fa a c rora ap reau în postura de reeduca i. Se tie. c utând s .grav a fost f cut de Virgil Ierunca în cartea sa Fenomenul Pite ti". mai ales c urcanu î i formase echipa sa de b t u i. vor reu i s . în prima faz . i printre cei care au intrat în ultima serie. Voi ar ta cazul tân rului Paul Bandu. din relat rile lui D. f r a se putea dezvinov i. dar nici nu pot s afirm c ar fi fost to i pu i s fac acest lucru. Chiar în cazul celor trimi i în fabric . Dac cei ce nu ar fi meritat aceast .i reg seasc încetul cu încetul personalitatea ce le fusese distrus .i tortureze pe cel mai bun prieten". Este adev rat c din aceast categorie au fost lua i o parte din cei care aveau influen asupra majorit ii i b ga i la reeducare. neavând pe cine. altfel nu putea sc pa. Din lips de informa ii suficiente. c mul i au trecut prin reeducare de 2-4 ori sau chiar mai mult. cei compromi i în fa a celorlal i vor fi mul umi i suflete te c nu sunt pu i s fac r u la nimeni. dându-le ordin s se comporte ca reeduca i. în ceea ce prive te descrierea i analiza acestui fenomen al reeduc rii. mai ales c faza b t ilor se terminase. a 4-a categorie fiind cea a de inu ilor cu condamn ri între 10-25 de ani munc silnic i care puteau avea o influen asupra celor din jur. voi. pân la plecarea mea din camera 3 subsol. Nu au sc pat îns de obliga ia de a da informa ii despre ce auzeau. apoi au fost inu i sub aceea i teroare i. Nu pot sus ine c nu ar fi f cut-o dac ar fi ap rut o nou serie de de inu i care s fie reeduca i.i din puterea avut i nemaiputând s -i tortureze. continuând a fi tortura i zi i noapte. de i o consider a fi poate printre cele mai bine scrise. Or.i bate sau tortura prietenii care ar fi intrat în reeducare dup tine. au fost b ga i în reeducare în ultima serie i c ace tia nu au mai putut s tortureze. urcanu pierzându. Aceea i soart o vor avea i cei care nu se prezentau cu note informative. Bacu i Virgil Ierunca le-a sc pat din vedere un fapt deosebit de important i anume c majoritatea celor din categoria a 4-a. în aceea i camer . urcanu a încercat s -i compromit pe cei în care nu avea încredere deplin c s-au reeducat. au fost pu i s bat i ei la rândul lor. Virgil Ierunca scrie în cartea sa: Nu exist vreun de inut în timpul Fenomenului Pite ti (în afar de cei care au murit sub tortur ) care s nu fi s vâr it ceea. au existat asemenea de inu i. i totu i a trebuit s suporte aceast învinuire pân la moarte.i justifice comportarea de pân atunci. sosi i mai târziu în Pite ti. Dar lui D.

Am încercat s evoc pe scurt doar câteva momente din timpul reeduc rii. condus de Gh. Lui urcanu i-au fost încredin ate unele atribu ii în conducerea închisorii. chiar numai datorit norocului de a fi l sa i la urm . care mi-au r mas mai bine în memorie. c o sistare brusc a demasc rilor ar fi putut avea reac ii neprev zute în rândul de inu ilor. din cei considera i a nu fi fost înc reeduca i. de asemenea. spre a începe o nou reeducare. sim indu-se amenin at c . urmând s diminueze importan a lui Popa anu i chiar s -i controleze activitatea. cu posibile urm ri imprevizibile.i pun oamenii lui în toate posturile de r spundere i va înfiin a un centru de colectare a informa iilor la parterul închisorii. aceast acuza ie adus tuturor va deschide îns r ni adânci în inimile copiilor. Probabil teama de aceast reac ie i-a determinat s -i împart în dou loturi pe cei ce urmau a fi judeca i. A a se explic continuarea b t ilor i a torturilor la Gherla.i dea seama c nu este decât o unealt în mâinile lor. cu atât mai mult cu cât noi victime în plus nu mai aveau nici o importan pentru cei ce au condus din umbr cumplita reeducare. Fapt dureros. Livinski i Popa anu vor continua torturile în camera 99. . vor ti s suporte i aceste acuza ii. va c uta s . urcanu. al doilea lot având rolul de a men ine teroarea în continuare. va izola pe unii dintre ei. Înc de la început. p rin ilor sau rudelor lor. în câteva celule. pentru men inerea terorii printre studen ii veni i de la Pite ti. Necesitatea form rii lotului pentru Aiud va justifica nepunerea în libertate a lui urcanu. S-a observat la rude apropiate ale unor fo ti studen i de inu i care au trecut prin focul reeduc rii din Pite ti tendin a de a evita s spun c tat l. Calciu. sperând s se impun în fa a administra iei. alungându-i din minte unele b nuieli. fiul sau fratele lor era student în momentul arest rii. toate crimele care se s vâr eau acolo se datorau colabor rii strânse dintre ofi erii politici Av danei i Sucigan i cuplul Popa anu -Livinski. pentru a nu auzi acuza ia de tor ionar. sub supravegherea mai mult formal a lui urcanu.învinuire. deoarece era necesar s dispar to i cei care tiau cum a fost pus la cale oribila crim . deoarece s-ar fi cuvenit poate mai mult respect fa de cei care au trecut prin iadul acestei fioroase închisori. fiind transportat la Jilava abia dup calmarea spiritelor. care îl va folosi a a cum îi vor dicta interesele. Pot încerca s justifice aceste orori prin g sirea unor api isp itori . Nicolski era con tient. având ca sprijin moral propria lor con tiin .i va pierde puterea. cred îns c soarta acestora fusese hot rât dinainte de a începe reeducarea. iar ace tia nu erau al ii decât cei ce fuseser instrui i în vederea scopului mâr av. puterea r mânând în mâinile unui ofi er politic. care l-ar fi f cut s .

aceia sunt tr d tori. moarte lor. pentru a se retrage din h rm laia care domnea în vagon. nedorind s fie v zut sau s -i vad pe cei din jur. P v loaie. i. supraveghindu-ne s nu facem vreun semn c tre oamenii de pe câmp. O dat cu desfiin area izol rii i scoaterea tuturor la munc . teama începe s dispar din sufletul celor ce trecuser prin reeducarea de la Pite ti sau Gherla. aveam senza ia c am sc pat dintr-un co mar. întrucât nu puteam uita cum. unii încercau s ne priveasc pe furi . dar nici nu am fost provocat. M aflam în mijlocul a dou categorii de oameni. schimb ri pe care am putut s le constat asupra tuturor celor veni i în infirmerie dup mine. fiind adu i în mijlocul nostru i doi oameni de încredere ai lui urcanu.A. evitând ora ul.În una din aceste celule am fost izolat i eu un timp. Voi afla mai târziu c în celula vecin se afl C. urcanu i-a dat seama c puterea lui sa mic orat i nu a mai avut curajul s bat (fiindu-i probabil interzis). Eram cutremurat înc de ceea ce se întâmpla acolo i nu-mi puteam imagina ce muta ii bru te s-au produs în sufletul celor r ma i în urma mea. Dup ce am ie it pe sal i am v zut c toat lumea a fost scoas din celule i c ni s-au adus bagajele personale de la magazie. dar viitorul nu-mi ap rea deloc mai luminos. mi-am dat seama c acest iad. numit Pite ti. cu pu in timp înainte. re in îns c . Plecasem din camera 3 subsol în timp ce teroarea atinsese limita maxim . cu un comportament total diferit. O categorie mai numeroas era mai t cut . trebuia s ne recunoa tem învin i. Dan Dumitrescu i C. mai îngândurat i. a a cum f cuse la venirea în Gherla. când Roda a fost groaznic torturat i apoi purtat prin camere pentru c avusese curajul s vorbeasc despre cele petrecute la Pite ti.I. Când m-am v zut urcat în vagonul dub . iar urcanu se plimba nestingherit printre ei. împreun cu al ii. oamenii se pref ceau c sunt fura i de un somn greu i . v zute sau auzite. Dr. cu sau f r voia noastr . unde ne a tepta un tren. Prin punerea în lan uri a lui urcanu i trimiterea lui din Gherla la Jilava i apoi la M. GHERLA Pe la jum tatea lunii august 1951 am fost anun a i s ne facem bagajul. M rculescu i se pare Adrian B cil .. Ce se petrecea în jurul meu m dep ea. iar fostele victime vor începe s vorbeasc despre cele îndurate. C utam s ne ascundem frica. dup ce ne-am luat bagajele în spate. Mergeam înconjura i de solda i i mili ieni înarma i. Victor Dinescu. am pornit pe câmp. dup plecarea celui de al doilea lot. care c utau s lase impresia c î i v d de munca lor pe ogoare. nu am încercat s provoc vreo discu ie. dar încercam s ne ascundem teama c am putea fi trimi i din nou în camera unde au loc demasc ri. cât mai ales gândul c puteam fi acuza i de cele întâmplate. moarte lor!" Eram convins c mul i auziser de ceea ce se petrecea în închisoare i m durea atât comp timirea lor. Nu-mi amintesc dac ni s-a f cut sau nu perchezi ie. în frunte cu Juberian. Fiecare ne întrebam unde vom fi du i. Nu-mi amintesc s fi vorbit cu cineva pân la Gherla. Opri an. spre calea ferat . la începutul verii anului 1952. Nu doream acest lucru. spre a l sa impresia c nu mai avem nimic ascuns în noi. ia sfâr it. Cu toate acestea. teroarea î i pierde din intensitate. Nu-mi amintesc s fi cunoscut pe cineva din sec ia respectiv . auzeam din infirmerie grupuri de manifestan i. adu i s strige în preajma închisorii: ÄCei ce zac în închisori. împreun cu Voicu Andriescu. pe lâng gr dina pu c riei. dar nici nu doream acest lucru. Fiecare î i f cea de lucru cu bagajul primit.

edeam pe prici cu un prosop pe fa .. am fost primi i de câ iva reeduca i ce trecuser prin Pite ti. c mul i dintre ei se comportau contrar voin ei lor. în timp ce al ii. umilin ele. s apar ca oameni slabi i reeduca i. Dar cele mai valoroase informa ii veneau de obicei de la turn torii vechi ai administra iei. denumit Äautodemascare" sau de a a-zisa Ädemascare intern ". Camerele erau destul de luminoase. Acum îmi d deam seama c . îns specific în Europa doar poporului rus bol evizat. preferând. au fost incomparabil mai u oare decât cele petrecute cu cei care tr iau sub teroarea reeduc rii. în frunte cu Popa Alexandru ( anu) i Livinski M. deoarece în tab ra celor t cu i erau oameni care primiser ordin de la urcanu s se comporte astfel. Boala îmi fusese de un real folos. Voi constata. repartizat la 85 sau 86.i manifeste astfel recuno tin a fa de urcanu i de partidul comunist pentru sprijinul dat ca s devin oameni noi. chiar lovind pe al ii atunci când li se cerea. unde erau obliga i s raporteze tot ce au auzit sau v zut în timpul zilei. dup criterii numai de el cunoscute. ajutându-m s scap de acea perioad îngrozitoare. care a reu it s distrug orice urm de demnitate din sufletul tuturor. în special a a-zi ii bandi i. numai s nu fie pu i în situa ia de a face r u cuiva. st team izolat. iar ca o noutate pentru noi era c aveam WC-ul în camer . Dup aproximativ o or reap ru urcanu. ma alarmat. Spre deosebire de celelalte închisori prin care am trecut. s fie cataloga i ca informatori. când veneau de la lucru. plecând cu el spre birourile închisorii. care sunt date mai departe lui urcanu. Am fost b ga i în mai multe înc peri mari de la etajul III. Din partea administra iei am fost primi i de c tre directorul Gheorghiu i ofi erul politic Av danei. Unii au fost sco i la munc din primele zile i au venit îmbr ca i cu salopete noi Ämaro". obligându-m la pruden . care l-au luat pe urcanu din mijlocul nostru. aproape nimeni nu se l sa chemat s dea raportul despre ceea ce a auzit i înc nu puteam s în eleg ce s-a întâmplat în urma mea de s-a ajuns la un asemenea comportament. condi iile de via din Gherla erau mai bune. Ceilal i vroiau s par cât mai veseli. Ajun i la penitenciarul din Gherla. acolo am stat câteva zile. ceea ce demonstreaz c au fost pu i în func ii de conducere în fabric . Cei g l gio i din duba-vagon continuau s joace rolul de reeduca i. iar noi va trebui s ne subordon m lor. sperând ca în felul acesta s fiu ocolit i l sat în pace. împreun cu al i circa 40-50 de oameni. care începu repartizarea noastr în camere. de care vorbea urcanu mereu. Pe Livinski îl cuno team de mul i ani. str duindu-m s tu esc cât mai mult. cu acelea i puteri nelimitate asupra celorlal i. Sub motivul c sunt bolnav de TBC. c utând s . eu fiind. se dormea pe priciuri mari de lemn. întrucât nu se cuno teau între ei. iar tab ra cealalt era format din cei care o f ceau pe reeduca ii. mai târziu. Abia aici am început s -mi dau seama de consecin ele catastrofale ale reeduc rii. oricât de grele mi s-au p rut zilele în care fusesem doborât de boal .îndelung. Seara. to i trebuia s se prezinte în fa a comitetului. au primit haine v rgate. Am renun at s mai caut explica ii la ceea ce vedeam. iar privirile lui parc îmi str pungeau inima. care de la început au c utat s lase impresia c în aceast închisoare ei sunt st pâni. pus în a a fel încât s pot urm ri ce se petrece în camer i încercând s -mi imaginez cum trebuie s arate Äomul nou". Datorit terorii care-i st pânea. Acest joc mâr av. dar întâlnisem înc pu ine cazuri de oameni care s fac r u din proprie ini iativ . înc pere opus camerei 99. . Unora li s-au dat creioane i hârtie pentru a scrie cele povestite. cum li se spunea celor ce aveau o comportare demn . îi v zusem cum suportau chinurile. încercând s arate c sunt dornici s fac ceva pentru a dovedi c nu mai simt povara educa iei din trecut. dup câte îmi amintesc. pe care erau puse rogojini. în timp ce cei t cu i trebuiau s o fac pe Äbandi ii". A fost numit un comitet de camer de c tre urcanu.

Avea pus pe cap un sac. prin biroul de colectare a informa iilor de la parterul închisorii. de a men ine i chiar a amplifica groaza în to i cei ce trecuser prin Pite ti. Dup ce ne-a spus s -1 privim bine cu to ii. Aceast scen confirma din plin c i la Gherla s-au petrecut acelea i crime ca i la Pite ti i c trebuia s ne punem lac t la gur . Seara. Cu timpul îmi voi da seama c amenin rile f cute nu aveau numai rolul de a-1 speria pe cel în cauz . care cred c f cea parte din acela i lot cu Fluera i se numea Neculai Predescu. Cu Predescu am vorbit ceva mai mult. cu care s se prezinte la urcanu. Ceea ce ne îngrijora cel mai mult nu era starea jalnic în care l-am v zut pe Roda . Calciu. încât s fie auzite i de cei din jur. Cu fiecare zi ce se scurgea. urm rindu-se totodat i compromiterea lor total . iar când a fost descoperit pentru a fi v zut. Înainte de a fi amesteca i cu ceilal i de inu i. pentru a putea s se infiltreze în grupurile celor cu comportare demn . mai v zusem cu to ii asemenea scene. ne-a ap rut în fa o figur tumefiat . cei ce doreau s câ tige încrederea lui urcanu i-au înconjurat. sperând s v d ceva cunoscu i. cam între orele 9-10 diminea a. dar frica m f cea s v d toate în negru. iar toate informa iile colectate de c tre informatori erau trimise lui urcanu i apoi ofi erului politic. era cel alc tuit din Äoameni periculo i". dar ceea ce ne însp imânta era faptul c nu mai puteam s avem încredere în nimeni. Ca urmare a amestecului studen ilor cu ceilal i de inu i. a zis: ÄRoda a vorbit! Al doilea nu va mai putea fi v zut. între care erau ascun i cei mai periculo i informatori. al doilea era un vechi conduc tor sindicalist. din Gherla. Dup câteva zile. plin de sânge.i d deau silin a s aduc informa ii din fabric sau al ii erau alunga i fiindc aduceau informa ii f r nici o valoare. num rul celor r ma i în camer . urm rind ce se petrece în camer . neputându-mi da seama de ceea ce se întâmpl . condus de Gh. l sând timp suficient pentru aceasta. în speran a c vor putea s ob in ceva de la ei. dar despre amândoi am r mas cu impresii frumoase. întrucât trebuiau s se comporte în chip de reeduca i. Majoritatea celor din camer fuseser sco i la lucru. deoarece mul i se bucurau în trecut de un respect deosebit. mul i dintre cei pe care i-am recunoscut erau îmbr ca i în salopete maro. încercând s -i . pentru a m ri teroarea în sufletul auditorilor. i-mi f ceam tot felul de planuri cum s m comport i ce s fac la o eventual întâlnire. Prima categorie era cea format din Äb ie ii buni". De data aceasta. Informatorii lui urcanu. de urcanu. ci erau f cute în a a mod. al doilea grup. pentru c nu va mai tr i! Eu am peste tot urechi!" Scena cred c a reu it s ne îngrozeasc pe to i cei de fa i probabil a avut acel efect scontat. din apropierea Buz ului. Ionescu. au mai fost adu i în camer i doi b trâni. ÄB ie ii buni" erau cei se ce bucurau de încrederea lui urcanu i trebuiau s joace rolul oamenilor de atitudine. Îmi d deam seama c poate gre esc. încercând s stea cât mai retra i. Dup câteva zile. c utau s discrediteze pe cei ce aveau sarcina s se comporte ca ni te reeduca i. comitetele de camer au fost desfiin ate. care parc nu mai avea nici o asem nare cu figura de odinioar a lui Roda . se mic ora. pentru a câ tiga încrederea celor ce nu f cuser cuno tin cu diabolica reeducare din Pite ti i Gherla. care trebuiau s fie compromi i în fa a mul imii. unul era un fost mo ier. sau privind pe geam în curtea fabricii. studen ii au fost împ r i i în dou categorii. Grupul reeduca ilor avea i rolul de a atrage de partea lor pe cei mai slabi. Dac nu m în eal memoria. nefiind sco i la lucru. în afar de studen ii veni i de la Pite ti. iar eu încercam pe cât posibil s stau izolat. cel pu in pân vom reu i s ne d m seama de situa ia real de aici. Din nenorocire. pe care în acele momente nu o doream.Auzeam c unii erau înjura i i amenin a i pentru c nu. se fac din nou mut ri i sunt repartizat într-o alt camer . ceea ce îmi spunea c au trecut prin reeducare sau sunt în slujba administra iei. Ambii erau oameni lini ti i. provocându-i la tot felul de discu ii. spre a se achita de sarcinile pe care le primiser . care continuau s condamne comunismul sau se ar tau ostili regimului. am asistat la aducerea în camer a lui Roda de c tre urcanu.

Voicu Andriescu. de data aceasta c uta mereu s m evite. C utând s las s se scurg timpul. îmi amintesc c mai r m sesem în camer 5-6 persoane care nu fuseser m sco i la lucru. ne-a anun at c vom fi i noi sco i la lucru în fabric . spre surprinderea noastr . împreun cu al ii. cei r ma i în camer . iar cu C. mi-a spus s m împrietenesc cu oamenii din fabric . numai el tia ce se petrece în sufletul lui. Dup un timp. în acel timp lucram la tâmpl rie. unde acesta a c utat tot timpul s -mi câ tige încrederea prin evocarea amintirilor ce ne legau. Num rul celor ce nu fusesem sco i la munc se reducea tot mai mult. cutii pentru mine de câmp. Îmi lipsea curajul s le spun c nu le voi da nici o informa ie. tiu doar c eu am fost dus în celula nr. iar noi. unii dintre ei fiind adu i din alte camere. Le-am r spuns c am observat pe câ iva c discut . Nu m-am în elat. îmi d deam seama c timpul se scurgea în defavoarea lui i c trebuie s m gândesc bine la ceea ce am de f cut. M-au înjurat. în orice caz mai pu in de o lun . deoarece au renun at s . confirmându-mi i el inten iile lui urcanu de a continua i la Gherla opera început la Pite ti. ca i cum s-ar fi sim it vinovat de ceea ce f cuse.determine s fac jocul administra iei. ca cineva s fi încercat s provoace discu ii mai importante. c nu-i voi dezam gi. Nu mai tiu cât a durat aceast izolare. C. Aici au mai fost trecu i i cei ce trebuiau s fie compromi i. precum i to i cei ce nu d deau satisfac ie în prima categorie. timp în care a avut grij s ne atrag aten ia asupra t cerii în leg tur cu demasc rile. Victor Dinescu. Nu-mi amintesc ce s-a întâmplat cu to i. Dintre to i. Scos în fabric . a neîncrederii i confuziei în mijlocul mul imii. Neaflând nimic din cele ce m îngrijorau. Prezen a lui C. împreun cu dr. scontându-se pe demoralizarea oamenilor i apari ia îndoielii.94. Tot ce Ie spuneam eu erau numai închipuiri. Spre deosebire de camera 3 subsol de la Pite ti. dup terminarea lucrului. M rculescu. aducându-ne aminte ce s-a întâmplat cu Roda . Seara. Norma era de 120 cutii. fiindc a fi pl tit scump aceast gre eal . Luându-ne apoi pe câte unul. într-o diminea . Dan Dumitrescu. s -i aduc la cuno tin prin eful de camer . înainte de a fi b gat în noua camer . cea mai mare încredere îmi inspira Dan Dumitrescu. întrucât parc m simt ocolit de cei din jur. într-o celul vecin . mi-am rec p tat lini tea. când a venit din nou urcanu i. le promiteam c voi depune str danie i le spuneam s aib r bdare. P v loaie nu am discutat nimic. primul lucru a fost s m interesez dac se afl cineva arestat din cei ocoli i în timpul arest rilor. numai el tia i cred c tr ia o mare tragedie sufleteasc . Atmosfera din celul era destul de înc rcat .i mai piard vremea cu mine. Adrian B cil . eram întrebat în mod discret dac am ceva de raportat despre ce am auzit sau v zut în fabric . începeam s ne punem tot felul de întreb ri privind soarta noastr .P v loaie. Nu-mi amintesc. pe care nu-1 mai întâlnisem din camera 3 subsol de la Pite ti. au venit urcanu i Livinski i ne-au spus s ne facem bagajul. unde am fost condu i chiar de urcanu. P v loaie. s caut s aflu de la ei tot ceea ce intereseaz administra ia i în mod special Securitatea. dar nu am reu it s m apropii de ei i c voi încerca s le câ tig încrederea. cu care c utam s trag de timp. deoarece nu cuno team nimic despre comportamentul lui din timpul demasc rilor. urmând ca la întoarcerea în camer . la o sec ie unde se f ceau. Cu toate c cele spuse de urcanu au reu it s m tulbure suflete te. neprezentându-se cu informa ii culese din fabric . spunându-mi amenin tor s dispar din fa a lor. le spuneam c nu am reu it s aflu nimic. Mai târziu. iar eu nu . Am avut mare noroc c nu s-a ivit un prilej favorabil de a sta de vorb cu el. ne-a repartizat în diverse camere. în timpul cât am stat în aceast celul . Am fost l sat în pace câteva zile i apoi din nou m-au întrebat dac am ceva de raportat. m-a f cut s -mi dau seama c se urm re te o continuare a reeduc rii de la Pite ti. în speran a c voi fi l sat în pace. putând fi caracterizat printr-o t cere aproape total . Tot aici vor fi trecu i i cei ce nu se bucurau de încrederea lui urcanu. dar c va trebui s ne inem gura acolo unde vom ajunge. aveam s aflu de la C. Opri an c se afla i el. comandate de ru i.

Ajungând la locul cu pricina. V zusem c exagerarea cu tu ea sau cu sângele din sput d duse rezultatele scontate. Dup ce a plecat normatorul. devenind oarecum mai st pân pe mine. A a teptat sosirea schimbului urm tor i. bineîn eles f r s tie nimeni altcineva. De i acest fapt era f r importan . C utând printre de euri ceva materiale ce ar mai putea fi folosite. Dup câteva zile a fost mutat în schimbul II i m întâlneam cu el numai diminea a i seara. iar acum reu eam s alung din suflet mitul invulnerabilit ii lui urcanu. apoi am r spuns: ÄDomnule urcanu. ÄBanditule. ÄSunt în rumegu . Am început s fac i eu la fel. fiind obi nuit cu informa ii mincinoase. am observat c pe cei mai mul i nu-i interesa calitatea lucrului. primind mâncare de produc ie. m r zbunam pe el. încât parc . veni i s le vede i" i am pornit spre locul unde erau ascunse. nu a putut s . ajutându-m s suport teroarea. dar tot nu reu eam s fac mai mult de 90 de buc i. dup ce dusesem cutiile lui Brânzaru la locul lor. tiam c m întrebase altceva. totu i asemenea gânduri îmi d deau curaj. îmi reap ruse în suflet dorin a de împotrivire la tot ceea ce voia s fac urcanu. astfel am reu it s câ tig i eu pentru prima dat cele 200 g de pâine. nemaiavând materiale pentru a-mi continua lucrul. probabil întrebându-1 pe Brânzaru de cutiile din rumegu i câte au fost i primind un r spuns asem n tor. banditule.i dea seama de partea cui este adev rul. eu nu te întreb când au fost f cute. am pus deoparte cutiile lui Brânzaru. când îmi spunea c î i face norma în fiecare zi. a plecat. ci numai cantitatea. dar nu m-a z rit i când le-am dus înapoi. pentru a fi num rate de c tre normator. începea s se întoarc ca un bumerang împotriva sa. Când toat lumea era ocupat cu cur enia în vederea încet rii lucrului. am tr it bucuria i satisfac ia c l-am p c lit. dac a fi putut s o împiedic. Cu s n tatea o duceam mai bine.i f ceau norma. astfel încât eram în stare s fac orice nu i-ar fi pl cut. pentru care îl invidiam. Important era c începea s dispar frica din mine. Acest lucru l-am repetat de mai multe ori i încercam s -mi fac cu încetul o rezerv a mea proprie. nu m-a mai întrebat nimic. am dat rumegu ul la o parte. Parc m r zbunam pe urcanu prin aceast în el ciune. f r a mai zice ceva. dar numai r spunsul acesta mi-a venit în minte în acel moment. ne tiind ce s mai spun . pu in înainte de venirea schimbului. prin nerealizarea acestora. Spre ziu . El reu ea s i fac norma. Dar singurul lucru pe care-1 puteam face era doar s -1 mint i sâ-1 în el. c utând s scap de privirea lui. m-am dus s v d dac la locurile de munc unde erau cei din schimbul de zi nu au mai r mas ceva materiale. nici satisfac iile. ajungând pân acolo încât chiar o îmbun t ire venit din partea sa. împotriva tuturor celor ce se împotriveau lui. dar ura cultivat de el i încercarea de a o impune prin teroare victimelor reeduc rii. am luat rezerva de cutii a lui Brânzaru i am pus-o lâng ale mele. iar urcanu. am dus repede cutiile lui Brânzaru la locul lor. îl sim eam în spatele meu cum m urm re te. Ma privit lung i. ca urmare a celor ce se petreceau sub ochii mei. iar pe ale mele le-am dus la magazie. nu aveam îns curajul de a împ r i cu nimeni nici frica. din care cauz nu m puteam bucura de cele 200 g de pâine ce se d deau în plus i nici de mâncarea ceva mai bun acordat celor ce. îmi amintesc c lucram la un loc cu unul din fra ii Brânzaru din Soveja-Vrancea. Presupun c unul dintre informatorii lui m-a v zut când am luat cutiile de unde erau ascunse. unde nu se mai num rau. spunând ca pentru mine: ÄLe ascunde probabil pentru a nu le lua cineva". Abia atunci am în eles cum î i f cea norma Brânzaru i am hot rât s procedez i eu la fel. îl consideram pe urcanu ca f când parte din norma sau calitatea lucrului ce trebuia f cut. deoarece. cutiile de la masa lui Brânzaru?" Pentru un moment am r mas descump nit de aceast întrebare nea teptat . într-o noapte. cu timpul. dar c utam s -mi ascund teama. iar atunci când am reu it s -1 în el la realizarea normei. iar faptul c sc pasem de atmosfera înc rcat din celul m f cea s uit de pu c rie pân seara. Nu-mi d deam seama atunci. r mânând satisf cut de isprava mea. . pentru a.i f ceau norma. îl v d pe urcanu cum vine gr bit spre mine i m întreab plin de ur : ÄUnde sunt. întrucât eram convins c urm re te prin aceasta un anumit scop. De data aceasta p rea el blocat. ci unde sunt?" între timp începusem s -mi revin. a fi facut-o. Urm rind cum lucreaz cei ce. când am crezut c nu m mai vede nimeni. într-o diminea .i câ tiga buc ica de pâine. acelea sunt f cute dup predarea lucrului la magazie". am g sit ascunse 30-40 de cutii gata confec ionate.puteam s fac decât jum tate din norm .

Am aflat c aveam dreptul s scriem câte o carte po tal acas (cel mult zece rânduri) i s primim îmbr c minte i medicamente. îi înt rea moralul i-i m rea speran a de îns n to ire. De altfel. despre care auzisem c sunt f c toare de minuni. fiind mutat la un atelier de montat cârlige de rufe. iar în interior nici un fel de mobilier. ÄNeagra" era un grup de celule la parter. pe lâng dezavantajele men ionate. mi s-a prescris un tratament cu hidrazid i PAS. apoi la cel de perii din pir. pe unde se f cea aerisirea. puteam s le r spund c nu m pot ocupa de a a ceva. printre care erau i cei r ma i în camera de unde plecasem. iar cei pedepsi i st teau opt ore la Äneagra". orice tratament. Fiind obi nuit cu boala. invocând motivul c nu pot p r si locul de munc . numai în c ma . având o singur gaur în perete deasupra u ii de forma unui dreptunghi. optimismul celor veni i de la Gherla va cre te. în urma acestui consult. Unii dintre cei care nu. f r geamuri. la pl mânul drept. Urmare a regimului de aici i a medicamentelor acordate. în cazul c mi-ar fi cerut s le spun ce am auzit în fabric . dar norma era de asemenea greu de realizat. îmi amintesc c doctorul civil Narcea Aurel. ceea ce a f cut ca. medicamente. lucrul aici era mai u or. care ne-au pus la curent cu atmosfera din noua închisoare. Tot atunci îmi va spune c nu-mi poate face pneumotorax din cauza pleureziilor pe care le-am avut i c va încerca s -mi fac pneumoperitoneu. iar dup ce se terminau orele de cur . întrucât fiecare opera ie necesar la confec ionarea unei perii era f cut de altcineva. în închisoare. Iarna erau arunca i câte 1-2 oameni întro celul . am fost du i la cabinetul medical. puteam merge prin curte la plimbare sau prin saloane. am fost amesteca i cu bolnavii mai vechi. Pe jos era ciment. primin TARGU OCNA Ajun i la Sanatoriul din Târgu Ocna. mi-a spus c am infiltrate TBC la ambii pl mâni. cu laturile de aproximativ 20/30 cm. cum erau Ia celelalte închisori. Marele dezavantaj acum era c nu mai aveam independen . în plus. Caloriferele nu func ionau.Dup aceast întâmplare s-a terminat cu cele 200 g de pâine i cu mâncarea de produc ie. dup ce mi-a f cut o . . Fistulelor de la genunchi nu li s-au mai dat importan . opt ore în camer i opt ore la lucru. Pentru noi. Numai faptul c vom putea s scriem acas câteva rânduri i s primim ve ti de la ei era o mare bucurie pentru noi. am i o cavern de m rimea unui Äou or". a mai sosit de la Gherla un lot de bolnavi. unde s-a f cut fiec ruia o consulta ie mai am nun it . dimpotriv . doar moartea fulger toare a lui Lo on i ne-a mai mâhnit. nu mai puteam vorbi cu cine a fi dorit i puteam fi foarte u or supravegheat. Dup câteva s pt mâni. întrucât tratamentul prescris pentru pl mâni rezolva i procesul TBC de la picior. Trecuser mai mult de ase ani de când nu mai tiam nimic de cei r ma i acas . dezbr ca i. izmene i o pereche de ciorapi. Fiind legat de locul de munc . Nu mai aveam obloane la geamuri. Dar. Adev rul este c prin trimiterea la Äneagra" se încercau presiuni asupra noastr pentru a ne demoraliza i spre a putea fi manevra i dup cum ar fi dorit ei. Sosirea acestui nou lot ne-a f cut s sper m într-o îmbun t ire a regimului i în celelalte închisori. încetul cu încetul. s scap de acest co mar i s reu esc s trec prin Gherla f r s le dau absolut nici o informa ie. pentru a ne întâlni cu al i bolnavi. Acest lucru mi s-a întâmplat i mie de nenum rate ori. atât la baz . deoarece ar fi fost salvat dac era pansat Ia Jilava. iar absen a unui muncitor stopa întregul flux tehnologic. care d de asemenea rezultate bune. aveam i avantajul c . cât i la vârfuri. iar acum to i a teptam cu ner bdare aceast scrisoare. avea o mare influen asupra st rii suflete ti a bolnavului. nu mai eram încuia i în camere. pe lâng faptul c nu li se d dea mâncarea de produc ie i cele 200 g de pâine. auzind de tratamentul ce urma s mi se aplice. cât de neînsemnat ar fi fost.i f ceau norma. Pentru mine. dac nu era astupat . condi iile de aici erau considerate ca Äfoarte bune". radioscopie. am devenit destul de optimist. A doua zi dup sosire. erau b ga i la Äneagra". nu am fost impresionat de cele spuse de medic.

încât s n tatea era singura lor preocupare. un bun povestitor i dând dovad de mult solicitudine. dar îi p strez i a a o amintire pl cut . Dup spusele grecilor. cei de atunci fiind pleca i. Cu toate c avea o condamnare de drept comun. Pentru toate acestea a fost apreciat. dar i în ur . Ca pu c ria . Era un comunist fanatic. Spre deosebire de greci. Cel lalt. împotriva voin ei lor. datorit represaliilor i antajelor la care a fost supus. era Alex. Nu ne deranja prea mult acest lucru. oamenilor le era fric s se mai duc acas . cu scopul de a fi folosit ca iscoad . Nici între ei nu se în elegeau.i schimbe conduita. noi neavând nimic de ascuns. 7 Noiembrie sau în alte cazuri. devenise timorat i u or de manevrat. aproape nimeni nu mai tia de încercarea de reeducare din 1951. De i încerca s ascund . r spândind zvonul c s-au al turat de bun voie trupelor de partizani. Nu-i cunosc evolu ia ulterioar . din câte îmi amintesc unii îi spuneau Papadopulos. în loc s r mân în Grecia i s continue lupta împotriva imperialismului. mare admirator al lui Stalin i al comunismului rusesc. iar în copil rie se bucurase de o educa ie deosebit . fiecare se considera ef. Unul fusese sublocotenent în armata lui Marcos. dup un timp. dac memoria nu m în eal . fusese b gat în sec ia de inu ilor politici. mai ales.i determine cona ionalul s . Nu-mi amintesc s fi întâlnit vechi cuno tin e. al ii Papastratos. Dar îi mai ura. Ca studii. având un model propriu de comunism.i recâ tige demnitatea pierdut . pentru modul cum s-au purtat cu generalul lor. Costas Caraghiorghis.i d dea seama c pe ru i nu-i interesa soarta lui. jude ul Neam . avea un trecut aventuros. fusese ofi er politic cu grad de locotenent. convins c Moscova va deveni centrul politic al omenirii. la Târgu Ocna nu se jena s fie informatorul ofi erului politic. Avea aspect mai mult de igan grec. Acest sublocotenent fusese specialist în recrutarea partizanilor. Nu-mi amintesc exact numele lor. în loc s le înlesneasc plecarea în URSS. dup ce a murit. c utând tot timpul s fac o impresie bun celor din jur în jurul s u i încerca din r sputeri s . datorit comportamentului s u suspect. Din punct de vedere moral. Ocna. nu. când unii dintre noi erau izola i. avea doar coala elementar . mâna dreapt a lui Marcos. Interesant era comportamentul celor doi greci trimi i la Tg. în urma c rora. Cu ocazia s rb torilor comuniste. numele adev rat nu l-am tiut niciodat . se numea Damianos. dar un om lini tit. Speram ca. Era mai bolnav. o alt impresie o l sau cei câ iva sârbi. se sim eau uni i prin sânge i idei. cu toate acestea m consideram în mijlocul unei familii din care f ceam parte i care se opunea instal rii comunismului în ara noastr . a fost inut câteva zile aruncat jos pe ciment. cu trei evad ri spectaculoase la activ. Amintirile urâte din trecut erau uitate. De i înzestrat cu o inteligen i o memorie apreciabile. fiu de mo ier din Talpa-Bârg oani. Cu toate deosebirile în comportamentul lor. încât. O figur foarte controversat . ajutându-se de câte ori era nevoie. R pea oamenii din satele din apropiere i îi inea for at în taberele lor. în simplitatea lui.Atmosfera ce domnea în Sanatoriu era cu adev rat de spital. prin toleran a acordat . Alex. consecin a suferin elor îndurate. poate pentru faptul c f ceau parte din grup ri diferite. erau neîntrecu i în mândrie. Stan era totdeauna b gat în mijlocul nostru. pentru a nu fi aresta i de autorit i i deveneau astfel partizani. nedându-i nici îngrijire medical când s-a îmboln vit i pentru c . comuni tii români justificau acest lucru prin faptul c îl considerau un dezertor ce voia s ajung în Rusia. i-a fost trecut cu vederea pierderea demnit ii. iar pentru noii locatari erau întâmpl ri necunoscute sau f r importan . Fusese ofi er combatant în trupele comandate de generalul Costas Caraghiorghis. s . purta o ur de moarte comuni tilor din România pentru faptul c i-au b gat în închisoare. Stan. To i erau egoi ti i fiecare avea preten ia s fie purt torul lor de cuvânt. Majoritatea erau informatori i era foarte greu s se realizeze o apropiere de ei. . într-un closet. pe români. 23 August. ÄPapastratos" era lipsit de caracter i un codo al administra iei. iar el fiind o fire comunicativ .

Ajuns în preajma lor. nu tiu cum i când a ajuns la ofi erul politic. iar acum pl tea pre ul tr d rii de atunci. dup mai pu in de dou ore.Nu aveau încredere unii în al ii. am fost chemat la poart i interogat în leg tur cu afirma ia mea c -1 voi b ga pe Grunstein cu capul în groapa de c . în frunte cu Leonte R utu. Apropiindu-se toamna. Eram satisf cu i de plecarea lui i speram c de acum nu ne va mai da târcoale sau poate se va l sa de acest obicei. Acesta ne-a avertizat c se apropie de noi Beno Grunstein. pentru care principiile morale erau subordonate intereselor personale i de moment. deoarece. iar dup ce am terminat de scris. dintre care mi-1 amintesc pe inginerul N. Veselia atingea intensitatea maxim când se cântau versurile: Ä i cui nu i-o place. Când s-a terminat cu scoaterea murd riei i a început acoperirea gropii cu p mânt.. s-a al turat comuni tilor. ar trebui s fii b gat cu capul în groapa aceasta ca s te saturi i s nu mai mergi la ofi erul politic i s m nânci acolo".at. v zându-1 cum ascult ce vorbim. Culniev. nu le puteai întrez ri nici o urm de remu care în suflet. îl bombarda cu tot felul de informa ii false i tenden ioase pe ofi erul politic. dar ajuns în situa ii mai grele. De i discu ia era f r importan . i-am zis: ÄM i Beno. atras de veselia ce domnea în mijlocul celor ce munceau. Beno Grunstein fusese acela care contribuise în 1943 la arestarea comuni tilor din Piatra Neam . Când m-a întrebat dac am curajul s declar în scris cele povestite. Fie c ofi erul nu era de ajuns informat despre ceea ce s-a petrecut la Pite ti. conducerea a hot rât s se sape o groap de c tre cei c rora s n tatea le permitea.. Doream s mi se pun aceast întrebare pentru a se închide cazul ÄGrunstein" i am început s -i povestesc despre crimele ce s-au f cut acolo cu concursul administra iei i c ele au fost preg tite i patronate de Bucure ti etc. Cei care nu puteau s coboare de la etaj i priveau pe geam au observat c lumea care trecea pe strad se oprea în loc i asculta ce se cânt i pleca apoi râzând. dimpotriv . priveam la cei ce munceau împreun cu mai mul i bolnavi. Chiar când mai avea doar câteva s pt mâni pân la eliberare. am constatat c to i cei ce erau în stare s coboare din pat erau aduna i în jurul gropii. Este cunoscut exemplul faimoasei spioane Vida. Mi-a dat imediat hârtie. în timp ce avea loc golirea closetului«am coborât i eu. cu scopul de a./ S ne s rute unde tim". cât i pe români. m-a întrebat ce s-a petrecut în închisoarea din Pite ti. despre z d rnicia lor: dac au reu it s ne distrug fizic. infiltrat în Ministerul de Interne. dar te lovea f r nici o remu care când acest fapt i-ar fi adus un minimum de folos.. crimele constituiau prilej de laud . sperând c va putea s beneficieze ulterior de mari avantaje. iar veselia i buna dispozi ie de care era cuprins toat lumea se datora cântecului ÄMar ul vidanjorilor".. te îngrozeai de crimele comise. pentru ca în ea s se goleasc closetul din curte. amuzându-se de cântecul auzit. To i au început s râd . Când avea interes. Dup s parea gropii. cât i solda ii care f ceau de paz se uitau la ei. iar Grunstein a disp rut imediat din preajma noastr Beno Grunstein era un evreu fricos i la . ca antisemitism. i-am cerut s -mi dea hârtie ca s scriu tot ce am afirmat. Dar.. mai ales c fugiser din cauza lui Tito. cântat de cei ce munceau. pentru a-i spiona. fie c a c utat s -mi cunoasc p rerea despre cele întâmplate acolo. se comporta de a a manier încât te f cea s -i acorzi toat încrederea. Dac aveai norocul s fii de fa când câte unul dintre ei c uta s se laude cu unele Äfapte de eroism". atât pe ei. Atât gardienii. Eram mul umit c i-am vorbit despre crimele comise de c tre st pânii lui.at. nu a mai spus nimic i m-a trimis în camer . ie toat via a i-a pl cut s m nânci c . în loc s renun e la n rav.i asigura punerea în libertate. cunoscut de toat lumea ca informator i care încerca s asculte ceea ce discutam noi. iar acesta î i trimisese oameni de-ai lui printre ei. nu acela i lucru s-a întâmplat din . Ofi erul a încercat s se dea afirma iei mele un caracter politic. unde era privit ca cea mai teribil anchetatoare. dar am c utat i cred c l-am convins c adev ratul motiv este obiceiul lui Beno de a da informa ii denaturate i interpretate dup bunul lui plac i c aceast ur împotriva informatorilor mi-a r mas din timpul demasc rilor de la Pite ti. în timpul lui Antonescu. iar drept r splat . pentru a-1 îndep rta din preajma noastr . a uitat tot ce au f cut cei din jur pentru el atunci când se afla în situa ii grele.

c o profesoar b trân . Probabil plânsul ei disperat c nu. s afle. întreaga familie a f cut tot ce a putut i mi-a trimis 25 g streptomicin . Mama. Rela iile cu Grunstein au continuat s fie ca i înainte de incidentul din jurul gropii. ar avea ni te streptomicin . gândindu-m ce ar fi însemnat returnarea pachetului pentru întreaga familie. a venit i în camera unde eram eu. înc o dat am putut vedea cum se poate schimba un om atunci când instinctul de conservare nu are limit i pune st pânire pe el. de i era o ranc care nu tia nici m car s se isc leasc . am observat un gardian care umbla cu un tabel în mân . pentru a fi trimi i la Aiud. ultimul fiind cunoscut de c tre noi ca informatorul ofi erului politic.i fac bagajul. care i-a riscat libertatea. dar. plângând. Alex. Neam desp r it ca doi prieteni. ie it de sub teroarea din închisoare. s-a dus la ea i. Astfel. Peste pu in timp. Dup aproape dou luni.i fac bagajul. dac nu semnez. vom deveni prieteni". i-am strâns mâna. a venit la mine i mi-a spus: ÄPopicule. prin bun voin a unor cuno tin e. pe care nu mi le mai amintesc. dac nu-mi trimit streptomicin . de teama Securit ii. Probabil tot ca urmare a discu iei cu ofi erul politic i a declara iei date. Atmosfera pl cut din mijlocul de inu ilor f cea ca timpul s se scurg pe nesim ite. La afirma ia mea c nu semnez pân nu cunosc con inutul hârtiei. mi1 trimit înapoi. . în urma acestei turn torii am fost trimis la izolare. ai mei cuno teau sistemul folosit de Securitate i nu s-au l sat p c li i. s fi fost trimis chiar de Securitate. crezând c anun pe cei ce au primit pachete. acum în libertate. Izolarea de la Târgu Ocna nu ne deranja cu nimic. mi s-a spus c este vorba de un pachet de medicamente i. Auzind acest lucru. Observând c este un aviz po tal. spunându-i c nu sunt sup rat pe el. a avut curajul s -mi anun e familia c am nevoie de medicamente. spunând c to i cei care vor fi striga i s . cel pu in în ceasul al 12-lea. în mai pu in de o or . Culniev. împreun cu ace ti oameni. Spre sfâr itul lunii noiembrie sau la începutul lui decembrie. noi aici în pu c rie nu ne-am în eles. cel care în pu c rie m turna la ofi erul politic.i poate ajuta copilul i afirma ia c numai cu ajutorul ei îl va putea salva au impresionat-o pe profesoar . Dac aceasta i-a fost inten ia. putând fi considerate mai mult reci decât obi nuite. Aici mi s-a dat o hârtie s o semnez. Au mai fost izolate înc dou sau trei persoane. f r s mi se permit s citesc con inutul sau s mi se spun despre ce este vorba. c nu am cerut p rin ilor s -mi trimit medicamente pentru a nu-i pune pe cheltuial . dup ce am fost înjurat. nu m vor mai vedea niciodat . ajun i afar . s-a dus la un v r al meu pe care îl cuno tea i i-a spus s -mi anun e familia c eu sunt foarte bolnav. dar îi era fric s recunoasc . împreun cu N. Beno Grunstein. Am r mas surprins de gestul lui. am fost izolat i cu ocazia zilei de 7 Noiembrie. c ruia nu i-am dat importan . Popa. Cred c Dumnezeu a ajutat-o pe mama. Sabo. când ne vom întâlni. n-am mai zis nimic i am semnat. ca s le capete încrederea i apoi s -i Ätrag de limb ". Nu este exclus. în fa a amenin rii cu returnarea lui. am fost chemat la poart . deoarece ea era o simpl mutare a noastr întro camer de pe sec ia de drept comun. având îns acelea i drepturi ca i ceilal i bolnavi. cu un copil în Olanda. în libertate. Auzind numele. iar când a fost anun at s . Când m întorceam la camer . mi-am dat seama c este vorba numai de legionari i c pentru noi s-a terminat cu ederea la Sanatoriul TBC din Târgu Ocna i cu regimul blând de aici. dar cred c . povestindu-i ce aflase despre mine. Astfel. i-a povestit pentru ce a îndr znit s o deranjeze. Grunstein a fost eliberat. dându-i streptomicin pe care o avea. ni s-a f cut tuturor perchezi ia i am fost du i la gar . dup eliberare. mai pu in dreptul la plimbare. reu eam parc s uit m c suntem în pu c rie. Oct. Stan. spre dezam girea lui. t. fiind doar o supozi ie. dar am încercat s -1 determin ca. s se lase de urâtul obicei de a pâri colegii de suferin .punct de vedere spiritual.

care avea sarcina de a ne face i pneumotorax sau pneumoperitoneu. am auzit c mama i o sor au vândut toate covoarele (scoar ele) din cas i fânul pe care-1 adunaser pentru iarn .îmi amintesc c . cunoscutul profesor universitar dr. nefiind îns ftiziolog i fiind i distrat uneori. Când m-am eliberat. Costin. fiind frustra i de cele mai elementare drepturi. care nu f cea decât un act de prezen la serviciu. în loc s -mi introduc aer în cavitatea abdominal . Gheorghiu i ne-a f cut tuturor un consult medical. Cu timpul. Zamfirescu va fi numit ca ajutor al doctorului Gheorghiu. încât sec ia se va m ri. AIUD Ajun i la Aiud. ca medic de inut. f r acele medicamente primite cu mai pu in de dou ore înainte de plecarea mea din Târgu Ocna. care a fost salvator pentru mine. de la Facultatea de Medicin din Ia i. se poate vedea discriminarea ce se f cea între legionari i restul de inu ilor. Medicul civil al închisorii era atunci dr. f r a mai trece prin Jilava. am fost du i în cl direa veche. legionarii fiind supu i unui regim mai aspru. dr. Am avut norocul ca în aceast sec ie s fie numit. Costin de la Facultatea de Medicin din Ia i. ca s pl teasc streptomicin trimis . când mai aproba câte ceva din medicamentele solicitate de c tre medicii de inu i. dar în câteva zile a reu it s -mi ridice de la magazie pachetul cu streptomicin . care a f cut tot ce a putut pentru a ne ajuta. a venit dr. pe lâng cei veni i de la Târgu Ocna. mi 1-a introdus sub piele. întrucât nu aveam încredere în el. Gheorghiu. Din cei pleca i din Gherla spre Târgu Ocna lipsea acum din mijlocul nostru C. apoi transferat la Jilava. unde a fost înfiin at o sec ie TBC. Trebuie s fac precizarea c nu i-am cerut lui Grunstein s -mi fac absolut nici un serviciu în momentul când va ajunge acas i nici nu doream ca el s -mi cunoasc familia. mi s-a schimbat complet vocea i . s mi le scoat . s-au închis. La rândul nostru. datorit ap s rii aerului asupra coardelor vocale. odat cu extinderea sec iei TBC. ca medic radiolog era dr. cu care ocazie ne-a pus la curent cu atmosfera ce domnea în întreaga închisoare. La Târgu Ocna. vor mai fi adu i unii bolnavi de pe celular. cu care mi-am continuat tratamentul. Dr. mi-a spus c aceste medicamente valoreaz mai mult decât o pereche de boi. nu a fi putut supravie ui condi iilor de la Aiud i regret c nu l-am mai întâlnit pe evreu pentru a-i mul umi. Nu tiu cum. într-una din celulele special construite pentru exterminare condi iile în care a fost inut sunt de neimaginat pentru un suflet curat. Bog eanu. c zut ca un blestem asupra neamului românesc. boala mi s-a mai ameliorat. gardianul care m înso ea i auzise ce medicamente am primit. pentru a-mi continua tratamentul început. Partea hazlie era c . cu care am c l torit mai repede. starea general devenise destul de bun . de i fusese un renumit medic radiolog. datorit tratamentului cu antibiotice. i-am povestit cele auzite de noi. unde i-a g sit sfâr itul. Am p r sit închisoarea din Târgu Ocna. în primul rând dreptul la o minim asisten medical i la un minimum de condi ii pentru supravie uire. îndreptându-ne spre Aiud. Dup repartizarea în camere. Prin scoaterea noastr din Sanatoriu. probabil c am fost du i cu o dub special . dac poate. Mai târziu. fiind mirat de sacrificiul celor de acas . c am la bagaj un pachet cu medicamente personale i l-am rugat. care fusese luat cu câteva s pt mâni înainte din Sanatoriu i dus în stare foarte grav la Ministerul de Interne. Opri an. în cadrul spitalului. mergând spre camer . Tot acum i-am spus c la Târgu Ocna începusem un tratament cu antibiotice. era un cunoscut medic homeopat din ar i a dat dovad de mult solicitudine. ele însp imânt i consterneaz orice minte nealterat i nepervertit de o ideologie criminal . pentru a se justifica aducerea noastr de la T rgu Ocna. iar fistulele de la genunchi. încât m umflasem aproape peste tot. Am r mas îns convins c . sub numele de comunism.

basarabean. încât nu ar mai fi avut loc asemenea accidente. Dar gâlgâitul lichidului. pentru a. Mergând de la infirmerie spre celul . Culniev. Lumina soarelui o vedeam când eram du i la spital sau când eram sco i la plimbare. . subsemnatul i al ii. vom intra în greva foamei de la acea or . pentru a fi dus din nou la spital. prin care ceream s ne lase s ne mi c m dup puterile noastre. Sabo tefan. ne-a suspendat plimbarea. am observat c am un mers ciudat. dând na tere la un nou prilej de glume din partea colegilor de camer . s solicit m: desfiin area obloanelor de la geamuri pentru a se putea face aerisirea în camere i a l sa s p trund lumina soarelui în celule. ceea ce d dea na tere la adev rate certuri. Dintre cei care atunci eram în camer . atunci când va veni procurorul. Au mai fost f cute i alte solicit ri. Condi iile de la Aiud difereau mult de cele de la Târgu Ocna. A trebuit s a tept una sau dou zile ca s elimin tot aerul de sub piele. când aerul începea s fie eliminat sub form de gaze. în timpul când de serviciu era gardianul Filipescu. a pretins s mergem mai repede. îmi amintesc c în numele bolnavilor vorbea N. In total am fost 12 bolnavi care am refuzat masa de la amiaz . Culniev. ar fi numit i un medic ftiziolog în cadrul spitalului. datorit moralului ridicat pe care îl aveam. întrucât în prima zi nu a venit nimeni din partea administra iei s stea de vorb cu noi. Datorit spiritelor înfierbântate.abia mai puteam vorbi. Dup plecarea gardianului am hot rât în grab revendic rile. student la Facultatea de Medicin din Ia i. pentru a sta de vorb cu noi. devenea un motiv de discu ii distractive. cunoscut pentru r utatea sa. Sa întâmplat ca unora s li se introduc aer în intestine. Sim indu-se vinovat de provocarea scandalului. La o asemenea plimbare. Dac administra ia ar fi fost câtu i de pu in interesat de s n tatea oamenilor. ca s le aducem la cuno tin abuzurile f cute de gardian. în loc s m nelini teasc . s mi se fac corect pneumoperitoneul. ceea ce a dus la un protest din partea noastr . precum i timpul cât s inem greva. am f cut ap la burt (ascit ). student la Ia i. secondat de Virgil Lungeanu. S-a hot rât ca. iar în cazul când spitalul nu dispune de medicamentele adecvate s ni se dea voie s scriem acas pentru a ni le trimite. îmi amintesc de urm torii: ing. Ioni Sârbu. student la Facultatea de Medicin din Ia i. s ni se dea dreptul de a beneficia de tratamentul medical necesar. iar Ia geamuri erau puse obloane. Îmi amintesc c . ducându-ne în celule. nu puteau respecta condi iile puse de gardian.i da importan i din dorin a de a ne face via a cât mai grea. Programul pentru scoaterea Ia plimbare era l sat la aprecierea efilor de sec ii. Unii gardieni. care împiedicau primenirea aerului. am cerut s vin directorul închisorii. muncitor din Bucure ti. ceea ce d dea din nou na tere la scene hazlii. dac pân la ora 12 nu vine directorul închisorii împreun cu doctorul civil. La rândul nostru. D nil Mihai. s fim sco i zilnic la plimbare i s ni se permit s ne mi c m dup puterile noastre. muncitor din Sibiu. Pentru noi aceste mici incidente erau prilejuri de a se mai face glume pe seama dr. s ni se aprobe s cump r m din banii no tri periu e i past de din i. împreun cu medicul civil. ran din Dobrogea. Costin. care ne scoteau când i cât voiau ei. Deoarece unii erau destul de bolnavi. fiind destui în închisoare. trebuind s mi se fac mai rar pneumoperitoneul i s mi se introduc numai jum tate de litru de aer. din cauza introducerii aerului în cavitatea abdominal . Octavian Popa. Virgil Lungeanu. edeam la început câte 12-14 bolnavi într-o camer cu paturi suprapuse. Gardianul Filipescu sim indu-se jignit c nu respect m ordinul dat. de a gr bi i m ri pasul. pe care nu le mai in minte. ne cereau s ne plimb m într-un anumit ritm i cu mâinile la spate. aceast m sur a declan at un nou protest din partea noastr . i-am spus c . a doua zi diminea am anun at c nu mai st m de vorb cu nimeni pân nu vine procurorul. când m întorceam în pat de pe o parte pe alta. Nicolae Baciu. gardianul ne-a spus c nu va anun a pe nimeni i ne-a amenin at cu alte pedepse. continuând s p str m acela i ritm. care se umflaser de parc a fi avut hernie. Chiar apari ia unor fenomene sau tulbur ri mai grave nu era luat în serios. iar în camer am constatat c aerul ajunsese i la testicule.

a fost o încercare zadarnic . oricât m-a fi opus. în timp ce st team într-un col al celulei. îmi d deam seama c nu voi putea s m împotrivesc for ei lor. tot ar fi reu it s fac ce vor. s-au repezit asupra mea. dar. pentru ca s încerc s -i împiedic s m mai trânteasc jos. având impresia c ei sunt acum cei ce evit o confruntare direct . mergând al turi de noi. câte unul în celul .Întrucât mul i erau grav bolnavi. v zând c eu nu am renun at la grev . dar eu am fost izolat tot la parter. lovindu-se cu picioarele de perete. disp ruse orice team din sufletul meu. In timp ce se preg teau ceilal i s m atace. într-adev r. pentru a nu li se mai înr ut i prea mult s n tatea. Cu toate c în fa a procurorului greva trebuia declarat pe timp nelimitat. unde regimul era mult mai aspru. a venit s m hr neasc for at. pe celularul mare. în fruntea grupului de ofi eri îns rcinat cu ducerea la îndeplinire a acestei sarcini era c pitanul (locotenent major?) Ioani escu. s-a hot rât ca. Conform în elegerii avute. m-am învârtit brusc cu el în spate. Dup venirea procurorului i în urma declara iilor date. când am auzit c deschid u a celulei. A patra zi dup amiaz . A doua zi. Nu-mi amintesc cum. unul dintre ofi eri a reu it s m prind de hain i s m trag în mijlocul camerei. am fost izola i din dou în dou celule. dar aceast întâmplare m-a satisf cut i m-am retras din nou cu spatele lâng perete. în special din punct de vedere al alimenta iei. iar un locotenent mi-a s rit în spate. f r s fi putut s m anun e i pe mine de hot rârea lor. eu am continuat greva a a cum se hot râse. încercând s -mi imobilizeze bra ele. mai ales c nu avea nici o influen asupra grevei. dar nu voiam s le dau satisfac ia c am capitulat de bun voie în fa a lor. din r zbunare. f ceam f r voia mea o adev rat cur sanatorial . am fost izola i la parter. nu aveam decât de câ tigat de pe urma acestei alimenta ii. m-au trântit jos pe du umea i dr. Aveam senza ia c sunt atacat de o hait de câini. s încet m greva dup 10 zile. pân în ziua a 11-a. separa i de câte o celul goal . întrucât îmi inea cald i nici nu p trundea în ea curentul ce se forma pe jos în celul . îmi d deam de asemenea seama c . neavând nici o posibilitate de a comunica cu restul grevi tilor. Am încercat s iau leg tura cu ei prin eava caloriferului. Nu tiu cum s-a întâmplat. cu ajutorul alfabetului Morse. Bog eanu mia for at deschiderea gurii pân mi-a rupt un dinte. . fiind cu mâinile goale. fiind obligat s stau nemi cat. dar totul a fost în zadar. încercând s m descotorosesc de el. to i cei de pe partea opus au renun at la grev a patra zi i au fost du i din nou în sec ia TBC. care totu i mi-a adus i o mic satisfac ie. m-a sc pat din mâini i a c zut cât era de lung în mijlocul camerei. Am fost inut în c ma a de for foamei. întrucât o perioad mai lung ar fi pus în pericol s n tatea i via a unora. iar cei mai u or bolnavi riscau s fie sco i din sec ie i trimi i pe celular. i-ar fi agravat boala. a trebuit în cele din urm s cedez. Am considerat c este mai bine s intr m singuri în grev i s nu anun m bolnavii din celelalte camere. îmi d deam seama c . Cum eu nu am acceptat s fiu alimentat. fixasem acest termen deoarece b nuiam c vom fi izola i i trebuia s tim fiecare ce aveam de f cut. de care nu m voi putea ap ra. deoarece mul i erau grav bolnavi i. dar pe partea opus fa de ceilal i. iar el. B nuind c se vor r zbuna. Bog eanu. Pentru a nu se putea comunica prin perete. dac nu se ajunge la un compromis. m-am postat într-un col . în plus. Dup discu ii cu administra ia i cu procurorul. când le-am spus c am hot rât s întrerup greva M-am sim it tot timpul foarte bine în c ma a de for . De i imobilizat. nu m-am mai opus atât de mult când m-au b gat în c ma a de for . împreun cu mai mul i ofi eri. dr. c pitanul Ioani escu le f cu semn s stea lini ti i i trimise pe unul s aduc c ma a de for . pentru s n tatea mea. la fel i atunci când veneau s m alimenteze for at. Nu întrev zusem a a ceva. tiam c sunt în stare s -mi mai rup câ iva din i.

Gheorghiu. probabil dintre cei ce erau considera i mai periculo i i care ar fi avut o oarecare influen asupra altora. Burecu. Nu mi-am putut da seama ce impresie i-am f cut. dar mi-a prescris imediat un tratament masiv cu antibiotice. iar din spital a fost trimis în celular. a doua zi. întrucât provocase declan area grevei. o mare speran pentru poezia de dup gratii. eu am avut un nou conflict cu el. ceva mai mare. iar într-o zi. greva lui ar fi durat aproximativ 19 zile. A trebuit s recunoa tem c acest macedonean ne-a dat o lec ie de cum trebuia dus la cap t o ac iune început . spre a se face mai u or aerisirea. dup al ii 28 sau 39. A r mas surprins de gestul meu i nu p rea a fi demoralizat. acuzându-I pe Filipescu de îmboln virea mea. Probabil c i starea nervoas de care am fost cuprins s fi avut un rol important. am reu it s -i deschid vizeta la u i s -i dau ni te pâine. Gheorghiu ne-a informat despre revolta din Ungaria i despre arest rile de la Timi oara. Celula noastr se bucura de mare simpatie din partea dr. gardianul Filipescu a fost schimbat de pe sec ie. care nici el nu-1 putea suporta pe Filipescu. deoarece unul sau doi cu pedepse maxime au fost izola i pe sec ia noastr . s-a dus la spital i 1-a adus pe doctorul civil Bog eanu s m vad . ar fi fost dus la spital i inut izolat. am fost muta i pe alt arip a cl dirii. Când se întâlnea cu cei de drept comun i . probabil tot izolat. când am fost sco i la WC. am aflat c ceilal i renun aser la grev din ziua a patra i c mai r m sesem doar eu i N. pe lâng cei ce luasem parte la grev . ajungând spre sear la peste 39°. Astfel. într-o zi. Dup acest incident. Sunt sigur c . din care cauz i efectele ei au fost neînsemnate. un macedonean care ni se al turase ulterior. Despre durata grevei acestui român macedonean au circulat mai multe versiuni privind num rul zilelor în care a refuzat s m nânce. Mai târziu. dup aproximativ 20 de zile. am fost dus i eu în sec ia TBC. gardianul Filipescu ar fi fost sanc ionat. unde obloanele de la geamuri erau aplecate câ iva centimetri în afar . Dup cum s-a terminat aceast grev . c ci am început s fac temperatur mare. deoarece. Dup unii.Dup ce am fost scos din c ma a de for . El ne va povesti despre Äprocesul Canalului". provocat bineîn eles de temnicer. încât nu am mai auzit nimic de el. Cu aceast ocazie am putut s -l v d. Nu s-a putut verifica. încât nu ne-am putut da seama dac s-au datorat protestului nostru sau era o simpl coinciden . dac cei ce eram în grev am fi tiut de el. s-ar fi g sit mai mul i dintre noi care s continue greva. au mai fost adu i câ iva bolnavi. nu-mi mai amintesc din ce cauz . Dintre ace tia mi-1 amintesc pe profesorul Ilie Mocanu din Teleorman. Unul dintre ei a stat un timp vizavi de celula în care eram. Dup câte ne povestea dr. când venea în vizit la noi încerca s ne in la curent cu tot ce se mai auzea sau întâmpla în închisoare. El. Ajuns în noua camer . din care cauz a c utat s se r zbune pe noi cu tot felul de icane. necunoscând în elegerile dintre noi. a continuat greva de unul singur. Gheorghiu. unde. Tot dr. Mult mai târziu ni se vor cump ra o dat periu e i past de din i din banii no tri. Cel mai mare câ tig a fost c au început s ne scoat mai des la plimbare i c eram l sa i s mergem dup puterile noastre. s-a dovedit c nu a fost suficient gândit i a fost organizat superficial. din spirit de solidaritate. fiind bine informat. poate chiar to i. Doctorul Gheorghiu. dar toate aceste mici favoruri au fost f cute pe rând. dar în alt camer .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful