1. Caracterizarea generală a tranzacţiilor futures A.

În momentul în care un comerciant acţionează pe o piaţă de mărfuri, sau un investitor pe o piaţă de capital, deţinând o marfă, respectiv un titlu financiar, acesta este supus riscului ca preţul de pe respectiva piaţă să evolueze într-o manieră nefavorabilă, astfel încât să afecteze valoarea activului deţinut de el. Astfel au apărut contractele futures, al căror rol este să asigure o piaţă bursieră pe care poate fi transferat riscul de pe pieţele de mărfuri sau de pe cele financiare, denumite generic spot (sau cash). Riscul este preluat de către o categorie de operatori care acceptă riscul, şi care sunt orientaţi spre profit. 1 Astfel, un contract futures este un acord de voinţă între un vânzător şi un cumpărător, pentru a vinde, sau respectiv cumpăra un activ financiar sau o marfă, într-o cantitate determinată (standardizată), la un preţ stabilit în momentul încheierii contractului, şi cu executarea la o dată ulterioară (scadenţă). Elementele unui contract futures sunt standardizate, şi se referă la:  activul suport (de bază), ce urmează a fi vândut şi cumpărat la termen.  dimensiunea standard a contractului, se referă la cantitatea, în cazul contractelor futures pe mărfuri, sau numărul titlurilor, în cazul futures financiar, la care face referire contractul futures.  luna de scadenţă, poate fi oricare din lunile anului, şi anume este luna în care după data de scadenţă nu mai pot avea loc tranzacţii cu acel contarct futures pentru că el expiră şi toate poziţiile futures rămase deschise pe piaţă sunt lichidate.  modul de executare la scadenţă. Ajunse la scadenţă, contractele futures trebuie executate. Prin contractul standardizat poate fi convenit ca lichidare să se execute fie prin livrare fizică a activului suport, fie prin compensare în bani. Modalitatea de lichidare a obligaţiilor reciproce între cei ce au poziţii de cumpărare şi cei ce au poziţii de vânzare la scadenţă, este stabilită iniţial, şi această prevedere face parte din elementele de standardizare a contractului.
1

Adrian NIŢU, Burse de mărfuri şi valori. Instrumente şi tranzacţii bursiere, Editura Tribuna Economică, Bucureşti 2002

1

Din punct de vedere al tranzacţionării contractelor futures, preţul se determină în ringul bursei prin licitaţie bursieră între vânzători şi cumpărători. Vânzătorul de contracte futures va avea o poziţie de vânzare pe piaţă, denumită şi poziţie short, iar cumpărătorul de contracte futures va avea o poziţi de cumpărare pe piaţă, denumită şi poziţie long. Licitaţia bursieră are loc în acelaşi timp pentru o specie a contractelor futures, şi astfel preţul contractelor nu mai este fix, ci variabil în timp, astfel încât zilnic valoarea contractului futures este marcată la piaţă. Marcarea zilnică la piaţă creditează sau debitează conturile vânzătorilor şi cumpărătorilor cu profitul sau pierderea rezultată din preţul cu care se încheie zilnic tranzacţiile. Acest proces zilnic de compensare-lichidare este asigurat de către o casă de compensaţie, care asigură un mecanism zilnic de contabilizare a pierderilor şi câştigurilor fiecărei poziţii deschise pe piaţa futures. Pieţele futures asigură opţiuni în materie de fixare a preţurilor permiţând operatorilor să îşi fixeze preţurile pe o perioadă determinată, alegând ziua, săptămâna sau luna cea mai favorabilă de executare. Prin intermediul cumpărărilor şi vânzărilor de contracte futures, toate informaţiile sunt incorporate în preţul contractelor. Acest mecanism permite o creştere a fiabilităţii cotaţiilor futures şi a preţurilor la vedere viitoare. Pe de altă parte, pieţele futures permit ca informaţiile pertinente să poată fi încorporate în procesul de formare a preţurilor la vedere viitoare. De asemenea, pieţele futures fac ca viteza cu care informaţiile ce vin de la cerere şi ofertă şi care sunt încorporate în procesul decizional cu privire la preţul pe piaţa la vedere să crească. Pieţele futures contribuie la gestiunea optimală a stocurilor, valorificând informaţiile furnizate de relaţia dintre cotaţiile la vedere şi cele la termen şi valorificarea acestei relaţii în timp. Astfel, mărimea stocurilor de marfă deţinute de un operator va varia funcţie de anticiparea cursurilor. Interesele participanţilor la pieţele futures sunt variate, dar aceştia pot fi grupaţi în două categorii: speculatori şi hedgeri.2 În timp ce speculatorii urmăresc obţinerea de profituri în urma fluctuaţiilor de preţ, hedgerii au ca scop acoperirea riscului de preţ la care sunt expuşi pe piaţa fizică a produsului respectiv. Astfel, pieţele futures permit transferul riscului de preţ de la cei ce nu doresc să şi-l asume (hedgeri), către speculatori.
2

Gabriela ANGHELACHE, Piaţa de capital: caracteristici, evoluţii, tranzacţii, Editura Economică, Bucureşti 2004

2

cumpărătorul plătind preţul stabilit la momentul încheierii contractului. iar vânzătorul predând activul. cota contractului FUTURES la bursă este calculată zilnic prin marcare la piaţă. care dă cumpărătorului dreptul.  este standardizat . Executarea contractului are loc la scadenţă.  are o piaţă secundară fiind un titlu financiar derivat. Contractul OPTIONS:  este un contract de vânzare-cumpărare încheiat între două părţi.Există o serie de trăsături distinctive ale tranzacţiilor futures în raport cu cele de tip forward şi options : Contractul FORWARD  se încheie prin negociere directă în afara băncii.  nu este standardizat.Pentru a intra în posesia acestui drept. valori mobiliare sau instrumente financiare la un preţ prestabilit. iar profitul. dar nu şi obligaţia. Clauzele lui sunt negociate de către cele două părţi . dar profitul sau rezultatul virtual al contractului este calculat ca diferenţă dintre preţul contractului FORWARD şi preţul spot (sau cash) la termenul menţionat în contract . de a cumpăra sau a vinde o anumită cantitate de mărfuri. valute. respectiv printr-o operaţie de sens contrar poziţiei deţinute în bursă. fie cash.  nu are piaţă secundară. sau rezultatul virtual este dat de diferenţa dintre cursul curent şi cursul iniţial de cumpărare. cumpărătorul plăteşte 3 .  preţul este fixat în momentul încheierii contractului. sau de cele mai multe ori este lichidat până la scadenţă prin compensare. la sau înaintea unei anumite date ce poartă denumirea de „scadenţă”.  executarea contractului la scadenţă are loc fie în natură. Contractul FUTURES:  se încheie în bursă în cadrul unui mecanism specific de tranzacţii .  cursul.

Printre documentele normative ce fac referire la contractele la termen de tip futures se numără: • Regulamentul nr. cea mai reprezentativă instituţie a economiei de piaţă liberă. • • • Legea nr. băncile. 2.C. B.vânzătorului contractului un preţ denumit „primă”. 4 privind tranzacţionarea pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S. fondurile de investiţii şi instituţiile financiare care tranzacţionează în mod liber 4 .Diferenţa majoră dintre contractele de tip options şi cele de tip futures provine din lipsa obligativităţii cumpărătorului opţiunii de a cumpăra sau a vinde activul suport de la baza contractului. 2 de organizare şi funcţionare al S. 297/2004 privind piaţa de capital (publicată în Monitorul Oficial nr. Regulament nr. Casa Română de Compensaţie S. societăţile de valori mobiliare şi cele bursiere. SIBIU (Capitolul 1. Directiva 2004/39/CE privind pieţele de instrumente financiare. pieţelor reglementate şi sistemelor multilaterale de tranzacţionare). Actorii implicaţi în cadrul acestui tip de tranzacţie sunt: a) Operatorii: • Hedgeri .06. Secţiunea 1).C.A. Cadrul instituţional în care se desfăşoară tranzacţiile speculative futures este asigurat de bursă. adoptată de Parlamentul şi Consiliul European în aprilie 2004 pentru a înlocui Directiva 93/22/CEE privind serviciile de investiţii în valori mobiliare (cuprinde principiile generale aplicabile serviciilor de investiţii financiare. 571/29. Cadrul institutional al tranzacţiilor speculative futures A. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI S. importatori şi exportatori de mărfuri şi servicii.A.producători şi furnizori de materii prime.2004).

momentul iniţierii contractului şi momentul lichidării lui. Operaţiunile de acoperire sau de hedging sunt tranzacţii la termen. cele de pe piaţa românească de capital fiind Bursa de Valori Bucureşti. Tranzacţia de hedging constă în cumpărarea/vânzarea de contracte futures ca un substituent temporar al unei tranzacţii pe piaţa la vedere. Există de asemenea organisme cu autoreglementare.urmăresc obţinerea unui profit din diferenţa de preţ între b) Furnizorii de informaţii şi analiştii: • c) • tranzacţiilor. Mijolcitor: Casa/Organismul de clearing (la BMFMS este Casa Româna de toate tranzacţiile trebuind să se supună Regulamentului Compensatie) . Hedgerii sunt adesea producători sau utilizatori ai unui anumit activ. B. propunerea proiectelor legislative ce reglementează piaţa de capital pentru a fi validate de Parlamentul României. desfăşurarea tranzacţiilor bursiere etc. facilitând administrarea riscurilor asumate în activitatea bursieră prin acceptarea de garanţii şi menţinerea constantă a echilibrului dintre activitatea desfăşurată la bursă şi capacitatea de asumare a riscului. protejeazându-se printr-un contract futures împotriva pierderii generate de fluctuaţia preţului activelor iniţiale. Hedgerii urmăresc conservarea valorii activelor lor. decontare şi garantare a executării acesteia. Bursa Electronică RASDAQ şi Bursa Monetară şi Financiară de la Sibiu care au regulamente proprii privind admiterea la tranzacţionare a instrumentelor financiare. sau de a se proteja împotriva riscului de variaţie a preţului într-un viitor determinat.aceste contracte în scopul obţinerii de profituri şi avantaje economice. 5 . Agenţiile de brokeraj – tranzacţionează contractele de bursă. d) • Autorităţile de reglementare şi supraveghere: Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare – ce are ca atribuţie principală. • Speculatorii .supervizează toate tranzacţiile. al căror scop este de a oferi producătorilor.cu rol de compensare. emiterea de regulamente ce reglementează activitatea participanţilor la piaţă şi desfăşurarea operaţiunilor de piaţă.

În cea mai mare parte. Speculatorii sunt agenţi care iau o poziţie pe piaţa futures cu scopul de a obţine profit. numite marje de regularizare. Persoanele fizice sau juridice ce tranzacţionează contracte futures şi options. ei tranzacţionând printr-o firmă de brokeraj. Prezenţa speculatorilor atenuează amplitudinea fluctuaţiilor de preţ. Agenţia de brokeraj este o persoană juridică ce are calitatea de membru al bursei. hedging-ul constă în luarea la bursă a unei poziţii futures aproximativ egală. angajate ale unei agenţii de brokeraj. riscul evoluţiei nefavorabile a preţului pentru hedger este transferat către un terţ. care sunt executate de un broker din ring. hedgerii nu sunt localizaţi în ringul bursei. acceptând riscul aferent. care sunt autorizate de BMFMS să execute în ring.procesatorilor. asumandu-şi întregul risc ce decurge din această activitate. dar opusă în raport cu o poziţie cash (pe marfă fizică) existentă sau anticipată în momentul încheierii contractului bursier. În acest sens.desfăşurate sub coordonarea casei de clearing . comercianţilor. cît şi compensaţia globală a tranzacţiilor care se efectuează la bursă. membrii clearing depun la casa de compensaţie garanţii. printr-o societate de brokeraj. Prin acest proces are loc actualizarea (marcarea la piaţă) sau . Brokerii sunt persoane fizice. în principiu speculatorul. ordinele de vânzare / cumpărare date de aceasta sau clienţii acesteia. lichidarea contractelor futures. În acest fel. pentru asigurarea execuţiei contractelor derulate prin mijlocirea 6 . după caz. reduce decalajul dintre cursurile extreme în interiorul unui sezon precum şi amplitudinea fluctuaţiilor de preţ de la un sezon la altul. consumatorilor o protecţie împotriva pierderilor cauzate de fluctuaţiile preţurilor.De regulă aceştia sunt membrii bursei care acţionează în ring. În esenţă. Ansamblul operaţiunilor de compensaţie. care transmite ordine în ringul bursei. care asigură atît marcarea zilnică la piaţă a poziţiilor futures.poartă numele de regularizare. decontare şi predare/primire de titluri . Organismul de clearing (la BMFMS este Casa Română de Compensaţie) Rolul esenţial în derularea tranzacţiilor revine casei de clearing. plătesc acesteia un comision şi folosesc surse proprii de finanţare. membru afiliat sau membru compensator al unei burse şi are în obiectul de activitate tranzacţionarea contractelor de bursă.

În cazul în care firmele broker care lucrează cu clienţii nu sunt membri ai casei de compensaţie. prevenirea manipulării pieţei şi a fraudei şi asigurarea integrităţii pieţelor stabilirea standardelor de soliditate financiară şi de practică onestă pe pieţele financiare. are ca scop reglementarea şi supravegherea pieţei de capital. continuă cu modul lor de executare în ringul bursei prin intermediul anunţului făcut de brokerul de ring (natura anunţului. din punct de vedere financiar. • abuzive şi frauduloase. atât situaţia agenţiei bursiere.este o autoritate administrativă autonomă a statului român.lor. Se verifică de asemenea contextul momentului faţă de natura şi conţinutul ordinului. finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. data. prezentând acestuia din urmă rapoarte prin intermediul comisiilor pentru buget. promovarea încrederii în pieţele reglementate şi în investiţiile în instrumentele asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare . ei depun marjele respective la membrul clearing. ora. Principalele obiective. Casa de compensatie poate verifica. Verificările includ toate fazele activităţii desfăşurate pe piaţa bursieră. CNVM este subordonată Parlamentul României. dar şi cu alte firme ce acţionează pe piaţa bursieră şi care sunt implicate în acţiunea supusă verificării. stabilite prin statutul autorităţii. dar şi instituţiile şi operaţiunile specifice ale acestora. Garanţiile depuse de firmele broker provin din marjele pe care ei înşişi le solicită clienţilor. promovarea funcţionării corecte şi transparente a pieţelor reglementate. minutul acestuia). ora. conţinutul. data. • reglementate. minutul acestuia). pieţele reglementate de mărfuri şi instrumentele financiare derivate. nivelul şi modul de garantare. relaţiile angajaţilor agenţiei cu firmele ale căror active se tranzacţionează la bursă. prin intermediul căruia efectuează regularizarea contractelor. sunt: • • stabilirea şi menţinerea cadrului necesar dezvoltării pieţelor reglementate. cât şi relaţia financiară dintre aceasta şi clienţii săi. 7 . • • reglementate. Ele încep cu ordinele transmise de clienţi (referindu-se la natura ordinului. conţinutul.

Înfiinţată în 1994 şi având iniţial ca obiect de activitate intermedierea tranzacţiilor cu mărfuri. Principalul motiv din pricina căruia au fost înfiinţate contractele futures a fost hedging-ul sau nevoia de acoperire a riscului de preţ. În Romania. bursa de la Sibiu s-a specializat cu timpul în administrarea pieţelor de instrumente financiare 8 . • intereselor acestora.• adoptarea măsurilor necesare pentru evitarea apariţiei riscului sistemic pe pieţele prevenirea afectării egalităţii de informare şi tratament al investitorilor sau al C. mărfurile se puteau tranzacţiona într-un sistem apropiat de cel practicat astăzi pe pieţele derivate. Istoria modernă a pieţei futures începe în 1848 în SUA. colaborează cu Banca Naţională a României. iar la Bursa de la Londra începe tranzacţionarea primelor contracte forward pe mărfuri. la Anvers în 1531 a fost înfiinţată prima bursă de mărfuri. Primele contracte futures au avut ca obiect produsele agricole urmate mai târziu de metale şi în final de instrumente financiare (obligaţiuni. De asemenea. la începutul secolului al XVII-lea. iar în 1982 au fost lansate opţiunile pe contracte futures.N. în ziarul “Mercurul Brailei” era prezentat Codul de Comerţ care cuprindea prima reglementare generală a bursei de comerţ în Muntenia.V. În Amsterdam. Astfel că. primele iniţiative de organizare a unei burse de mărfuri au aparut în 1840 cand. în Japonia şi China. la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri din Sibiu (BMFMS) au fost lansate primele contracte futures. încă din secolul XVII sunt consemnate tranzacţii sub forma instrumentelor derivate având la bază orezul. a Asigurărilor. Comisia de Supraveghere reglementate. Istoria modernă a pieţei futures în România începe în 1997 când. Capitolul 3:Piaţa tranzacţiilor futures a) Luând în considerare faptul că prezentul proiect face referire la tranzacţiile futures pe mărfuri în continuare voi prezenta apariţia burselor de mărfuri precum şi evoluţia acestora în timp. Consiliul Concurenţei.M. odată cu înfiinţarea la Chicago a unei pieţe futures (sau la termen) administrată de Chicago Board of Trade (CBOT). autorităţile judecătoreşti şi cu alte autorităţi şi instituţii publice în vederea îndeplinirii obiectivelor sale. rate ale dobanzii şi indici bursieri).

032 3. iar în prezent singura piaţă din România pe care se tranzacţioneaza derivate este cea a BMFMS.673 3.contracte total Nr.184 9. b) Asa cum am specificat în partea anterioară Bursa Monetară financiară şi de Mărfuri de la Sibiu este cea mai importantă în tranzacţiile futures pe mărfuri din România.738 4. Tabel nr. majoritatea optând pentru activitatea de intermediare fizică a mărfurilor. dinamica tranzacţiilor cu derivative la BMFMS An Nr.456.577 696. Iaşi. Bucureşti.contracte options 11.232. Constanţa.contracte futures Total contracte futures Din care futures pe mărfuri Nr.766 512.223 498. Constanţa şi Timişoara au abordat segmentul tranzacţiilor cu instrumente derivate.1 Volumul.578.354 2005 2006 2007 2008 2009 Sursa: BMFMS 707. Astfel că dinamica tranzacţiilor precum şi volumul şi structura acestora vor face referire la acestă bursă.900 40.651 34.001. Bucureşti. Brăila.059 3.432 După cum se poate observa în tabelul prezentat din totalul contractelor tranzacţionate la bursa de la Sibiu.268.109 4. Piatra Neamţ).710 3. Brasov. Din 1994 şi pană în 2003 în România s-au înfiinţat mai multe burse de mărfuri în toate regiunile tării (Sibiu.923 3.derivate.618.582 503.056.490. Timişoara. Cluj.1 putem observa evoluţia tranzacţiilor cu derivative pe ultimii 5 ani până în prezent.629 36. Urmărind tabelul nr. contractele futures au o pondere semnificativă în totalul contractelor. Doar bursele din Sibiu. Grafic nr.1 Dinamica şi volumul contractelor tranzacţionate la BMFMS 9 .567.312 379.023 3.098 2.

000 3. În anul 2009 (prima decadă) s-au înregistrat tranzacţii aproximativ egale cu cele din 2005.contracte oprions 2005 2006 2007 2008 2009 Sursa: Grafic realizat pe baza tabelului nr. 1 După cum se poate observa atât din tabel cât şi din graficul de mai sus contractele futures au înregistrat o creştere bruscă iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în anul 2006 după care o uşoară scădere are loc anul următor urmând ca în anul 2008 acestea să crească uşor .contracte futures pe marfuri Nr. Graficul Nr.500.000.000.000.000 500.000.000 0 Nr.000 2.000.total contracte Sursa: Grafic realizat pe baza datelor din tabelul nr. contracte futures Nr.000 0 2005 2006 2007 2008 2009 Nr.000 2.000 8.000 6. Contracte futures Nr.500.000.000 4.000 1.000.2. Dinamica şi volumul tranzacţiilor futures 14.500.000 10.000 4.000.000.000.000 12.000 2.contrcate total Nr.500. 1 10 .000.000 1.4.000 3.

Tabelul nr. Chiar dacă pe plan mondial criza a afectat toate sectoarele inclusiv cel al bursei de mărfuri specialiştii în domeniu afirmă că atât la nivel mondial cât şi la nivel naţional în prezent bursa este stabilă iar pe viitor va înregistra creşteri. piaţa orezului este slab dezvoltată. În mai 2008 suprafaţa de orez identificată este de 8187 de hectare cu un randament la hectar de 3700kg.174 19. şedinţe de Nr.308.90 22 111 48 373. În tabelul alăturat putem observa variaţia contractelor futures pe ultimii trei ani. Chiar dacă anul 2009 nu este încheiat se poate observa că numărul contractelor este mai mare decât cel din 2007 dar în ceea ce priveşte valoarea totală (expimată în RON) anul 2007 înregistreză sume mai importante. 2 Variaţia contractelor futures în anii 2007.00 După cum putem observa din tabelul de mai sus evoluţia contractelor cu acest tip de derivate este semnificativă. anul 2008 înregistrând cele mai mari creşteri. An Nr. analist financiar la casa de brokeraj Prime Transaction. Făcând referire la România.Tranzacţii pe piaţa future întalnim şi la Bursa de Valori Bucureşti. Plafonul de orez pentru România nu reflectă dezvoltarea recentă a sectorului de orez.018 9. "O eventuală creştere pe bursele americane ar încuraja şi investitorii de la noi. contracte Valoare(Ron) pe mărfuri 64 31 totală 540. Nr. 2008.contracte Nr.627. a declarat pentru NewsIn Paul Brendea. 2009.535. 11 . mai ales că acţiunile sunt la preţuri interesante".10 tranzacţionare 200 7 200 8 200 9 Sursa: Bursa de Valori Bucureşti 67 250 250 tranzacţii total 41 922 18.195.

Având în vedere faptul că în România.5 miliarde contracte futures şi options. în urma acestei operaţiuni urmând să rezulte cea mai mare piaţa de instrumente derivate din lume. Evoluţia pieţei orezului în comparaţie cu piaţa ovăzului la CBOT. în comparaţie cu alte burse.3. Astfel că o comaraţie cu piaţa mondială şi cea europeană ar fi de dorit. foarte târziu a apărut şi s-a dezvoltat piaţa futures pe mărfuri. Cel de-al treilea grafic prezintă evoluţia pieţei orezului în comparaţie cu piaţa ovăzului la CBOT. 6000 5000 4000 mii tone 3000 2000 1000 0 Mar Dec Mar Dec Mar Dec '05 '05 '06 '06 '07 '07 orez Sursa: CBOT Mar Dec '08 '08 ovaz 12 . Volumul de tranzacţionare pe piaţa CBOT a fost în 2006 de 806 milioane contracte. Cea mai mare bursă de mărfuri din lume Cicago Board of Trade înregistreză de-a lungul timpului semnificative tranzacţii pe piaţa futures. În cursul anului 2007 Chicago Mercantile Exchange şi Chicago Board of Trade şi-au anunţat deciziile de fuziune. Înfiinţată în 1898 şi specializată la început tot în tranzacţii futures pe produse agricole. Eurex Frankfurt – este cea mai mare piaţă de instrumente derivate din lume (la nivelul indicatorilor de tranzacţionare aferenţi anului 2006) cu un volum de peste 1. Din acest punct de vedere acestă din ultimă piaţă este slab dezvoltată în special piaţa orezului care face baza acestui proiect. Graficul nr.2 miliarde contracte futures în cursul anului 2006. CME s-a dezvoltat de-a lungul secolului XX ajungând la un volum de 1.

pentru ca o marfă să poată face obiectul tranzacţiilor de bursă. purtătorii cererii sunt cei ce caută să încheie sau să cumpere contracte futures pe orez. înfiinţată in 1848. Prin urmare se poate observa o fluctuaţie de-a lungul anilor 2005-2007 pentru ca în anul 2008 piaţa orezului să cunoască o creştere semnificativă şi să atingă pragul de aproximativ 6000 de tone. La sfârşitul anului 2008 are loc o scădere bruscă atât pe piaţa orezului cât şi a ovăzului. şi respectiv.co. precum şi orice tendinţă provenită din afara sau din interiorul pieţei. cei ce urmăresc să le vândă altora. Astfel. Peste 50 de tipuri de contracte futures şi options sunt tranzacţionate de către peste 3600 membri CBOT3. (http://www.uk/index. CBOT a fuzionat cu Chicago Mercantile Exchange (CME). asigurând formarea preţurilor pe baza raportului ce se stabileşte în fiecare moment între cerere şi ofertă şi reflectînd în permanenţă realitatea economică. Aceşti participanţi pot fi : 3 pe data de 12 Iulie 2007. pe piaţă (CBOT în cazul nostru).  preţurile nu trebuie să facă obiectul unor măsuri administrative de control. "mâna invizibilă" cum l-a numit părintele ştiinţei economice. Menirea bursei este de a pune în valoare jocul liber al forţelor pieţei. de manipulare a variabilelor pieţei. trebuie să fie îndeplinite o serie de condiţii:  oferta trebuie să fie amplă şi să provină de la un număr suficient de mare de ofertanţi. De aceea s-a şi spus că bursa este mecanismul care se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pieţei pure şi perfecte.cfm? section=news&action=detail&id=68200) 13 . purtătorii ofertei. 3. Piata specifica tipului de tranzactie ales. Majoritatea specialiştilor pun acestă scădere pe seama crizei mondiale. cea mai veche bursă a contractelor futures şi options. excluzând orice intervenţie extraeconomică.După cum se poate observa piaţa orezului este este foarte dezvoltată la Cicago Board of Trade.  trebuie să fie asigurată transparenţa informaţiilor privind piaţa. În cazul de faţă.  cererea trebuie să fie solvabilă şi relativ constantă. sistând să existe ca entitate independentă. în speţă a preţului. fie acestia hedgeri sau speculatori. condiţii ce sunt îndeplinite de către Chicago Board of Trade (CBOT). Adam Smith.exchange-handbook.

usda. şi anume:  nu sunt admise boabe ce prezintă degradare rezultată în urma căldurii excesive (evaluată dupa normele USDA FGIS Interpretive Line Slide 2. şi deci nu poate face obiectul unui contract. când doresc să se asigure că va exista un cumpărător pentru producţia pe care urmează să o obţină sau când doresc să fixeze un preţ de vânzare pentru această producţie. acestea sunt standardizate prin intermediul regulamentului de tranzacţionare4 al CBOT.pdf http://archive. în general.).  65% Marfa ce nu îndeplineşte aceste criterii nu va putea fi livrată.A. 4 5 http://www. prin urmare.  nu sunt admise boabe ce prezintă pete (conform normelor normele se admite un maxim de 75 de boabe ce prezintă o decolorare uşoară boabele de orez trebuie să aibe un randament la măcinare de minim USDA FGIS Interpretive Line Slide 2. cât şi al exigenţei. Fermierii.D. ce efectuează operaţiuni de acoperire când doresc să protejeze valoarea produselor obţinute şi să-şi acopere costurile aferente păstrării mărfii până în momentul livrării . trebuie să corespundă standardelor promulgate de către Departamentul d Agricultură al Statelor Unite (U.cmegroup.pdf 14 .gov/reference-library/handbooks/grain-insp/grbook2/general_info.  Societăţile de producţie pot beneficia de avantajele ce derivă din efectuarea unui hedging.1). nu sunt afectaţi de fluctuaţiile preţurilor produselor agroalimentare. într-o mostră de 500g. într-o mostră de 500g.  (conform USDA FGIS Interpretive Line Slide 2.com/rulebook/CBOT/II/17/17.S. Din punct de vedere al calităţii mărfii. şi anume. decât strategii simple de hedging datorită faptului că nu sunt implicaţi în procesul de producţie şi. într-o mostră de 500g.2).  Comercianţii nu utilizează.gipsa. în numeroase situaţii când doresc să se protejeze împotriva creşterii preţurilor la materiile prime şi să fixeze şi preţurile de vânzare pentru producţia obţinută.15).

fapt ce ar fi înrǎutǎţit situaţia din ţǎri precum Filipine. pentru cǎ nu a existat decât un singur ofertant. unde Filipine.000 de tone. la care s-a obligat printr-un acord încheiat in cadrul OMC. Deşi India este unul dintre cei mai importanţi actori de pe piaţa orezului. întrucât securitatea alimentarǎ este prioritatea numǎrul unu pentru fiecare guvern. prin achiziţionarea de orez în acea perioadǎ sǎ acceleze creşterea preţului. Ingrijorarea privind reducerea însǎmânţǎrilor în SUA. considerând cǎ guvernul ar trebui sǎ ia. mǎsuri de creştere a producţiei. întrucât avea stocuri suficient de mari şi nu s-a dorit ca. Guvernul brazilian a negociat în acea lunǎ cu producǎtorii din ţara un acord prin care sǎ asigure acoperirea cererii interne de orez în urmǎtorii ani.3. orezul cu livrare in iulie tranzacţionându-se pe bursa din Chicago la un preţ de 21. Din cauza preţurilor mari. pentru prima datǎ în istorie. a anulat licitaţia pentru cumpǎrarea a 675. Preţul orezului a crescut însǎ din nou timp de patru zile consecutiv la inceputul lunii mai. pe fondul speculaţiilor privind impunerea de restricţii la export de cǎtre noi state. O serie de oficiali indieni s-au opus acestei mǎsuri. preţul orezului.525 dolari pe 100 livre (o livra = cca. a susţinut. cel mai mare importator de orez. nu a efectuat alte importuri în afara acordului. Japonia a decis atunci sǎ amâne achiziţia celor 770. La sfârşitul anului 2007 autoritǎţile din India au interzis contracte futures (la termen) pe gâau şi orez. De asemenea. aceastǎ masura nu a avut efecte dorite pe termen lung privind tinerea sub control a pretului.e Evenimente şi cazuri deosebite şi efecte ale acestora asupra pieţei. mai degrabǎ. de asemenea. pentru a elimina factorul speculativ care poate determina majorarea artificialǎ a preţurilor. pe seama speculaţiilor cǎ Myanmar ar putea sǎ nu mai importe orez şi 15 . Nivelul ridicat al preţului dar şi deciziile celor mai importanţi actori de pe piaţa orezului au dus la diminuarea volumului contractelor futures pe orez şi implicit a speculaţiilor ceea ce a determinat o scadere ulterioara a pretului acestuia. in ziua de 24 aprilie 2008. Aceasta mişcare s-a rǎspândit în mai multe ţǎri.000 de tone de orez pe an. Aceastǎ poziţie a fost susţinutǎ de situaţia din piaţa orezului.5 kg pânǎ la începutul lunii mai. din cauza ploilor. 0. preţul orezului crescând la peste 25 dolari pe 100 livre pe bursǎ din Chicago.

Organizaţia pentru Alimentatie şi Agricultura (FAO). a luat în calcul semnalele şi indicatorii. Veniturile realizate de societate permit acoperirea tuturor cheltuielior acesteia. precum şi obţinerea unui profit satisfăcător. Ciclonul Nargis a amplificat penuria de orez la nivel mondial. estimatǎ la 29. adica 2% din valoarea exporturilor de orez la nivel global.104. Astfel. nu se poate vorbi momentan de o poziţie deosebit de înaltă. aceasta a ajuns în scurt timp a fi considerată cel mai mare producător de orez de pe piaţa românească. ţinându-se cont tocmai de faptul că firma este recent înfiinţată. Datele financiare ale S. ucigând 60. Deşi societatea este una relativ nou înfiinţată.R. sector 4. Preţurile explozive înregistrate pe piaţa orezului la mijlocul anului 2008 au determinat o scădere a cererii pentru orez în rândurile consumatorilor români. care a devastat teritoriile cultivate din ţara asiaticǎ. fapt ce a dus la o copiere a atitudinii din partea a numeroşi market-makers ceea ce a determinat o creştere semnificativǎ a volumului contractelor futures tranzacţionate. Capitolul 4: Descrierea generală a cazului ce face obiectul studiului A. cel mai mare importator de orez. CALIPRIX S. precum şi a altor actori implicaţi direct în tranzacţia supusă studiului de faţă: 1. având sediul amplasat pe Şos. În cele ce urmează va fi prezentată o scurtă descriere a părţilor. acţionarii răspunzând pentru părţile sociale numai în limita aportului adus de fiecare în parte. Secretarul de stat pentru Agricultura Arthur Yap.000 de oameni.C CALIPRIX S.R. S. În ceea ce priveşte locul ocupat de firmă pe piaţa burselor de mărfuri (pe piaţa tranzacţiilor de tip futures cu orez în mod special). fapt ce relevă un potenţial economic în continuă creştere. din cauza ciclonului Nargis.R.909. şi a declarat cǎ vor „cumpǎra agresiv”.663. Bucureşti.9 milioane de tone.579. începând din 2005 (când cifra de afaceri era de 38.00 RON).L funcţionează în conformitete cu Legea 31/1990 privind societăţile comerciale.L indică o evoluţie favorabilă a acesteia pe o perioadă de trei ani.C.sǎ intre la cumpǎrare pe piaţa internationalǎ. agentie specializatǎ a ONU.L-în calitate de vânzător.C CALIPRIX S. estima la inceputul anului cǎ Myanmar va exporta 600.000 de tone de orez în 2008. 16 . al statului Filipine.271. S.00 RON) şi până în 2007 (când cifra de afaceri a atins valoarea de 52. Berceni nr.

Românii consumă aproximativ 100 000 tone de orez anual. Agenţia se ocupă cu monitorizarea tuturor aspectelor legate de tranzacţie. având sediul 4 St. Marea Britanie7.90 de dolari/100 livre (1 livra = circa 0. un nivel-record. 2. pe platforma electronică a CBOT. societatea are ca obiectiv general (neţinându-se cont de situaţia deosebită întâlnită în 2008-creşterea excesivă a preţurilor la acest produs) clasarea României printer principalii producători de orez ai Europei.Obiectivul specific a fost evitarea achiziţionării orezului la un preţ mult mai ridicat decât cel existent în acel moment pe piaţă(societatea a primit marfa în aprilie.obiectivul specific urmărit de vânzător este acela de a reuşi să exporte o cantitate cât mai mare de orez. de 21. Georges Yard.6. Motivul participării la tranzacţie constă în asigurarea achiziţionării cantităţii necesare de orez (ţinând cont de situatia pieţei la momentul tranzacţiei-creşterea rapidă a preţului orezului) pentru a putea acoperi nevoile consumatorilor locali la acea perioadă (vara anului 2008). Bulgaria sau Cehia este apreciat ca fiind de foarte bună calitate.php 8 Preţul orezului cu livrare în mai atingea. prelucrarea lor şi distribuirea produselor finale către consumatorii de pe piaţa locală. Ca şi producător de orez.uk/contact. Italia. membră a London Rice Brokers Association. 6 agenţie de brokeraj specializată pe comodităţi. 3. la acea dată.co. Motivul participării la tranzacţie este obţinerea unui comision.agenţia de brokeraj implicată în desfăşurarea tranzaţiei (ocupă poziţia de intermediar). cât şi cea la nivel mondial) la momentul desfăşurării tranzacţiei. în vederea asigurării executării cât mai rapide şi mai eficiente a contractului.CUMPĂRĂTOR-firmă bulgară (Bulgaria numărându-se printre ţările către care România exportş în mod frecvent orez.alţi clienţi fiind Grecia. iar orezul exportat de ţara noastră în state precum Grecia. Surrey. preţul orezului s-a majorat cu peste 15 % (conform Business Standard). datorită producţiei relative scăzute la nivel global8.5 kg). JACKSON SON & COMPANY (LONDON) Ltd. înfiinţată în 1861) 7 http://jackson.În vara anului trecut. ţinându-se cont de situaţia instabilă în acre se afla piaţa (atât cea locală. obiectivul general fiind acela de menţinere şi întărire a poziţiei deţinute de agenţie în rândul brokerilor de orez ce activează la momentul actual pe piaţa internaţională a acestui produs. Farnham.Firma este o societate comercială. Italia şi Cehia). care se ocupă cu achiziţionarea produselor agroalimentare (orezul fiind unul dintre aceste produse). 17 .

calitatea. devenind parte a CME Group şi încetând astfel să mai existe ca o entitate independentă. lichidarea contractului prin predarea. 4. cantitatea de orez stipulată în contratul standard aflat la CBOT) . CHICAGO BOARD OF TRADE (CBOT) . Derularea tranzacţiei În continuare vom descrie modul de funcţionare al tranzacţiei avute în vedere. prin urmare singurul element asupra căruia se poartă negocierea propriu-zisă este preţul contractului. iar în mai orezul atingea niveluri record ale preţului pe CBOT).org/wiki/Chicago_Board_of_Trade cel care deţine poziţia de long (cumpărătorul) îşi poate lichida poziţia prin realizarea unei vânzări futures a contractului respective. Trebuie amintit faptul că într-un contract futures. Elementele contractului Toate componentele unui contract futures sunt standardizate (cantitatea. ţinându-se cont de etapele şi regulile specifice acestui tip de contract de vânzarecumpărare.conform contractului din martie.wikipedia.9 B.livrarea efectivă (situaţie întâlnită în doar aproximativ 2% din totalitatea contractelor incheiate) b. contractul futures pe orez tranzacţionat pe bursa americană arată astfel: 9 http://en. lichidarea contractului s-a făcut prin livrarea efectivă către cumpărător a cantităţii de orez înscrisă în contract. lunile de livrare.În iulie 2007 CBOT a fuzionat cu Chicago Mercantile Exchange. compensarea contractului. orele la care se tranzacţionează etc. respective primirea activului care face obiectul contractului (în cazul de faţă. cele două părţi implicate au două posibilităţi: a.Peste 50 de astfel de contacte diferite sunt tranzacţionate de peste 3 600 membrii CBOT prin strigare liberă sau eTrading.bursa cu cea mai vastă experienţă în tranzacţionarea contractelor de tip futures şi options din lume.). lichidarea poziţiei deţinute pe piaţa futures printr-o operaţiune de sens contrar10 În cazul tranzacţiei ce face obiectul capitolului de faţă (contractul futures pe orez încheiat între firma română şi cea bulgară). iar cel cu poziţia short (vânzătorul) poate lichida prin cumpărarea futures a aceluiaşi contract 10 18 . În cazul de faţă.

Gh. Desfăşurarea efectivă a tranzacţiei: Orice tranzacţie futures are un mecanism de tranzacţionare relativ asemănător.M-6. Variaţia minimă a preţului (“tick size”) înseamnă că un nou preţ strigat la bursă trebuie să difere de preţul anterior cu cel puţin această mărime (sau cu multipli ai tickului). 11 hundredweight reprezintă o unitatea de măsură a masei în S. tranzacţia este iniţiată de către vânzător/cumpărător. luni-vineri Electronic:ZR Floor:RR 50cenţi/cwt ($1 000/contract) sub sau peste preţul stability în ziua precedentă. fiecare având un preţ propriu. 498 şi 1/2. fiind echivalentul a 100pounds=45. care urmează să-l execute în sala bursei (“pit”). 12 1 bushel=27. 500 şi ½.9kg 13 Prof. în situaţia tranzacţiei descrisă în acest capitol. iulie. septembrie Ziua lucrătoare dinaintea celei de-a 15a zi calendaristică a lunii de livrare A 7-a zi bursieră după ultima zi de tranzaţionare a lunii Bursa electronică:6.Mărimea contractului (cantitatea) Calitatea Cotaţia Variaţia minimă de preţ Lunile de livrare Ultima zi de tranzacţionare Ultima zi de livrare Programul bursier Simbolul specific Limitele de variaţie zilnică ale preţului 2.15 /bushel Contractul de faţă are şapte luni de livrare. sau 90t) Orez crud cu boabă lungă cenţi/cwt 1/2cent/cwt($10/contract) noiembrie.A. Acesta dă ordin firmei de brokeraj cu care colaborează pentru încheierea contractului futures.30A.M. corespunzător fiecărei luni cotate. Hurduzeu.M-1. de exemplu se pot striga preţuri de 500.15P. dar nu şi preţuri de 500 şi 1/8.Dr.M-1.00P.M.. Concret.U.35kg. conform specificaţiilor contractului din luna martie.15P.30A. ordinal este transmis mai departe brokerului de bursă (“floor broker”). şi cuprinde următoarele faze13: 1. cu limite ce se pot extinde la 75cenţi/bushel12 sau $1. mai. „Burse de mărfuri-note de curs” 19 . august.000 hundredweight11(cwt) (90 000kg. grâul a fost livrat firmei bulgare în luna aprilie.Univ.00A. martie. ianuarie. 9.M duminicavineri Floor:9. reprezentând de fapt şapte contracte distincte.

2. dacă firma de brokeraj nu este membră a casei de clearing.663 RON. în cazul de faţă). 4. cu o cifră de afaceri ce în anul 2007 înregistra valoarea de 52. după încheierea contractului. Capitalul social şi subscris al firmei este de 200RON. pentru a fi communicate la casa de compensaţie. înştiinţând membrul clearing de aceste activităţi. 3. acesta înştiinţându-l pe client că a fost executat contractul. brokerul de bursă semnează un tichet de ordine pe care-l trimite firmei sale (Jackson Son & Co. casa de clearing dă instrucţiuni băncii care asigură decontările băneşti rezultate din operaţiunile în legătură cu creditarea. aceasta din urmă procedează la marcarea la piaţă a poziţiilor deschise şi efectuează operaţiunile de compensare a poziţiilor şi de lichidare a contractelor.R. respective debitarea contului membrului clearing.L este înregistrată la Registrul Comerţului din data de 17 decembrie 2004. Cod CAEN 7482 – Activităţi de ambalare Această clasă include: 20 . având codul unic de înregistrare 17053379. ANEXA 1 S. personalului care operează sistemul informatic al bursei. cu numărul J40/21135/2004. atunci va lua legătura cu o firmă membră. precizându-i totodată şi condiţiile acestuia (preţul îndeosebi şi volumul tranzacţiei). 6.271. preţul apare astfel instantaneu pe tabela electronică. 5. ulterior membrul clearing anunţă firma de brokeraj. aceasta efectuând în final reglările corespunzătoare în contul clientului său. un angajat al bursei (raportor sau pit reporter) transmite preţul şi volumul tranzacţiei departamentului de cotaţii şi implicit. după încheierea tranzacţiei în sala de bursă.C CALIPRIX S. căreia îi transmite toate datele relevante ale contractului. banca plăteşte/încasează de la membrul clearing sumele de bani rezultate din efectuarea compensaţiilor.

704.00 2.00 39.00 Profit net / pierdere netă (RON) -68.310.R.524. cutiilor sau sticlelor. îmbutelierea produselor farmaceutice.082.663.584.00 12.00 820.com/160773/CALIPRIX_SRL#DetaliiCAEN Tabelul nr.00 38.2:Date financiare S.00 Număr angajaţi 47 61 93 52.30 1.017.00 7.1:Date financiare S.212.916. conexe transportului.453.10 1.272.60 2005 2006 2007 3.R.351.383.192.00 41.00 Total capitaluri (RON) 131. cum sunt: amestecare şi umplere a atomizoarelor.119.00 Sursa: http://www.00 200. ştampilarea.156.00 69.C CALIPRIX S.L An Stocuri Casă şi conturi Creanţe bilanţ la bănci (RON) (RON) 2004 389.00 Sursa: http://www.078.388.713.• activităţile pe bază de tarif sau contract.00 68.00 200.692.120.00 0.00 17.482.00 2.716. imprimarea ambalajelor.262. etichetajul.093.542.437.822.70 1.00 5.totalfirme.186..909.230. Această clasă exclude: • activităţi de ambalare.080.L An Cifra de afaceri Venituri Cheltuieli bilanţ (RON) (RON) (RON) 2004 2005 2006 2007 38. împachetarea caietelor şi cutiilor de cadouri.882.372.583.00 4. indiferent dacă sunt sau nu procese automatizate.com/160773/CALIPRIX_SRL#DetaliiCAEN 21 .579.029. Tabelul nr.00 55.00 3.618.372.271.70 39. a cosmeticelor etc.C CALIPRIX S.00 40.totalfirme.00 2.00 55.00 Capital social (RON) 200.00 811.371.487.271.368.119.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful