Ingrijirea bolnavilor cu epilepsie.

Aspecte socio - familiale si de recuperare a epilepticilor

Cuprins

I. II. II.1 II.2 II.3 II.4 II.5 II.6 II.7 II.8 II.9 II.10 II.11 II.12 II.13 II.14 II.15 II.16 II.17 TRATAMENTUL TRATAMENTUL TULBURARI FORME EVOLUTIA DIAGNOSTICUL PROFILAXIE. TRATAMENTUL DE MEDICATIA STARII EPIDEMIOLOGIE,

MOTIVATIE ETIOLOGIE, ISTORIC DEFINITIE EPIDEMIOLOGIE ETIOLOGIE ETIO-PATOLOGIE CLASIFICARE SIMPTOMATOLOGIA PARTICULARE SI PROGNOSTICUL DIFERENTIAL TRATAMENT MEDICAMENTOS IN DE IN CRIZELE RAU CHIRURGICAL PSIHICE EPILEPSIE "PETIT MAL" DISCONTINUA EPILEPTIC ETIO-PATOLOGIE

ELECTIE

TRARTAMENT

II.18 ASPECTE SOCIO-FAMILIALE SI DE RECUPERARE A BOLNAVILOR EPILEPTICI III. III.1 III.1.1 III.1.2 III.1.3 III.1.4 EXAMENE CAZURI CAZ STABILIREA INITIALA PRESCRIPTII DE EXAMEN LABORATOR CLINIC A NEVOILOR PSIHIATRIC MEDICALE DIVERSE CLINICE I FUNDAMENTALE

III.1.5 III.2 III.2.1 III.2.2 III.2.3 III.2.4 III.2.5 III.3 III.3.1 III.3.2 III.3.3 III.3.4 III.3.5 IV. V. BIBLIOGRAFIE EXAMENE CAZ STABILIREA INITIALA PRESCRIPTII DE EXAMEN EXAMENE CAZ STABILIREA INITIALA PRESCRIPTII DE EXAMEN

TRATAMENT CLINIC A NEVOILOR PSIHIATRIC TRATAMENT CLINIC A NEVOILOR PSIHIATRIC TRATAMENT CONCLUZII III FUNDAMENTALE DIVERSE MEDICALE LABORATOR II FUNDAMENTALE DIVERSE MEDICALE LABORATOR

Capitolul I. MOTIVAŢIE Bolnavii epileptici ridică şi în prezent probleme de reabilitare, de reîncadrare în familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmităţi corporale. Dacă în Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginat social, fiind considerat "demonizat", în prezent acesta este încă frustrat la alegerea profesiei, la alegerea şi primirea funcţiilor, la încadrare, etc, faţă de cei valizi şi cu aceeaşi pregătire; în acceaşi măsură epilepticului îi sunt limitate posibilităţile de participare la activităţi culturale, sportive, artistice, jocuri distractive, etc. Toate acestea, ca şi tendinţa de izolare cauzată de anxietate, de tema de a nu face criză, fac din epileptic un om retras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfacţii şi bucurii ale vieţii. După unii autori numeroasele influenţe stresante şi de frustrare pe care le întâmpină bolnavul de epilepsie se exercită asupra lui mult mai sever şi mai nefavorabil, în formarea unei personalităţii şi a unui comportament vicios, decât boala însăşi. Această situaţie poate şi trebuie să fie combătută eficient prin educaţia sanitară, care se adresează în aceeaşi măsură bolnavului cât şi anturajului acestuia. În special o instruire adecvată anturajului ar duce la popularizarea ideii că epilepsia, departe de a fi o boală ruşinoasă, este o afecţiune ca oricare alta; ar face mai eficientă supravegherea bolnavului privind respectarea dietei şi a regimului de viaţă prescris; ar duce, nu în ultimul rând, la înlăturarea sentimentului de condamnare, de marginalizare resimţit de bolnav şi în consecinţă, la creşterea calităţii vieţii bolnavului.

CAPITOLUL II. Istoric Epilepsia reprezintă una din bolile cunoscute încă din trecutul îndepărtat al omenirii. Acum 4000 de ani intâlnim prima prevedere legislativă provind statutul bolnavului epileptic – codul lui Hammurabi care interzicea vânzarea sclavilor epileptici.

6 ‰. mai mare în prima copilărie şi există vârfuri ulterioare la adolescenţă şi peste vărsta de 65 de ani. tranzitor. iar la sfârşitul secolului al XIX-lea se fac primele încercări chimioterapeutice. La nou născut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismele abstreticale. Epidemiologie Prelevaţia epilepsiei este de cel puţin 4 . Este o tulburare paroxistică şi trecătoare în activitatea creierului. malformaţiile congenitale. La sfârşitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep să fie consideraţi bolnavi. Etiologie Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie şi frecvenţa lor variază cu vârsta. epilepsia este asociată cu handicapul mintal. asociate crizelor sau în raport cu acestea. Epilepsia este o stare patologică care a fost cunoscută încă în perioadele îndepărtate ale istoriei omenirii. menţinându-se totodată ideea origini satanice a acesteia. Paracelsus realizează un important pas în demistificarea bolii. dispariţie spontană şi tendinţă la repetabilitate ce se caracterizează prin descărcarea unui grup sau a totalităţii neuronilor cerebrali afectaţi la un moment dat de un sincronism excesiv prin manifestări convulsive şi prin tulburări de conştiinţă şi de personalitate. Definiţie Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii. stabilind un raport direct între traumatismele craniene şi epilepsie. manifestat prin crize brusce cu tulburarea intermitentă a unor funcţii cerebrale.Hipocrate şi şcoala sa au făcut primele tentative de a găsi o explicaţie naturală a fenomenelor convulsive. fiind atestată identificarea ei în preistorie. Huglings Jackson face prima recunoaştere a mecanismului descărcării epileptice. El considera toate crizele ca având punct de plecare leziunea. intermitent şi interactiv. În această epocă se invocă la originea epilepsiei forţe supranaturale. cele mai adesea însoţite de alterarea conştiinţei. cu caracter paroxistic. substanţe toxice. cu apariţie bruscă. determinat de descărcări neuronale excesive. tulburări metabolice şi injecţiile. . Rata de debut. În puţine cazuri din cele cu debut în copilărie. arătând că răul sacru nu este cu nimic mai divin decât celelalte boli.

factori exogeni ce acţionează asupra mamei în timpul sarcinii: traumatisme abdominale infecţii ale mamei factori toxici (alcool. noxe profesionale) Factori natali: distacii de naştere traumatismele fătului în timpul naşterii incompatibilitate Rh Factori postnatali: traumatisme cranio-cerebrale infecţii la cap factori alergici tulburări în metabolismul calciului. droguri şi intoxicaţii. Tcc. Etio-patologie Epilepsia idiopatică . şi tulburarea aminală degenerativă. Factori: prenatali natali postnatali Factori prenatali . La cel puţin jumătate dintre pacienţi nu se găseşte vreo cauză după investigaţii detaliate. Epilepsia simptomatică . tumori cerebrale.La adulţi şi vârstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala aminomusculară. glucidelor Clasificare Liga Internaţională Împotriva Epilepsiei a redactat versiunea clasificării crizelor convulsive (Gastaut 1969). care este acum în utilizare generală într-o versiune uşor reviziută (Dreifuss 1981). . glucozei. în asemenea cazuri factorii genetici par a avea o semnificaţie mai mare decât cei cu patologie demonstrabilă.se crede că ar fi cauzată de un factor ereditar indispozant.nu se cunoaşte cauza.

conştiinţa nu este afectată.Clasificarea crizelor convulsive Crize parţiale sau cu debut focal cu simptomatologie elementară (fără tulburări de conştiinţă) motorii vegetative cu simptomatologie complexă .cu tulburări de conştiinţă psihomotorii intelectuale ideaţionale afective exclusiv alterarea conştiinţei cu simptomatologie compusă (simptome elementare şi complexe) Crize generalizate . unilaterale. Criza parţial complexă sau “epilepsie de lob temporal”.secundar generalizate . clonice sau tonico-clonice. alternante sau generalizate) Stările de rău epileptic Criza parţial simplă  include criza motorie jacksoniană şi o varietate de criză senzorială în care fenomenele sunt limitate. fără convulsii Convulsive miclonice clonice tonice tonico-clonice (convulsii majore) absenţe Crize unilaterale sau predominant unilaterale clonice tonice tonico-clonice Crize eratice ale nou-născutului (convulsii variabile tonice.fără debut focal Neconvulsive (PM) crize astatice absenţe tipice sau atipice crize epileptice comotoase. Este adesea precedată de o criză parţială simplă ce durează câteva secunde şi care poate lua forma unor halucinaţii .

vegetativ. auditive sau a unor senzaţii corporale. Absenţa este tipul clinic ce cere ca trăsătură cardinală tulburarea de conştiinţă. Atacurile încep brusc. cu instalare bruscă. fazele tonică şi clanică şi o perioadă privată de mai multe minute. Simptomatologia Forme clinice epilepsia generalizată: criza majoră (Grand-mal) criza minoră (Petit-mal) epilepsie localizată: motorie senzitivă vegetativă forme particulare Criza paroxistică majoră are mai multe faze: prodomul aura epileptică accesul convulsivant faza stertoroasă Prodomul De obicei precede cu câteva ore sau zile instalarea crizei. Bolnavii sunt conştienţi de aceste simptome. tulburări psihice. fără aură. mestecat involuntar). tulburări. vizuale. Simptomele care apar în prodom. Pacientul poate prezenta modificări de gândire. conştiinţă. Criza mioclanică. de tip motor-mioclonii localizate într-un anumit segment. Criza tonico-clanică generalizată este criza epileptică obişnuită. strănut. senzitiv. percepţie sau emoţie. de tip vegetativ (căscat. de tip senzitiv (amorţeli). gustative.olfactive. Apar manifestări de tip motor. tulburări de auz . atonică este criza cu contracţii mioclanice extinse sau atacuri de cădere şi care nu pune probleme psihiatrului. au o durată de ordinul secundelor şi se termină brusc. în timpul cărora pacientul nu poate fi trezit.

gust. musculatura este relaxată. chiar până la 50-100/zi – pienolopsia. Accesul convulsivant Accesul convulsivant are două faze: una tonică. Bolnavul se află într-un somn profund (comatos). apnee – prin contractura diafragmului. care constituie o urgenţă medicală – exitusul putându-se produce prin edem pulmonar acut. şi o faza clonică. abolirea reflexului fotomotor şi a reflexului cornean. anxietate. euforie. Bolnavul este conşient de aceste crize (secuse motorii de contractură – crize Jacksoniene. nelinişte. motor. Epilepsia motorie – paroxisme convulsive localizate la nivelul unui segment al corpului (faţă. indispoziţie. instalându-se starea de rău comiţial. pupile midriatice. edem cerebral sau hemoragii cerebrale. Manifestări: tulburări ale analizatorului olfactiv. tulburări psihice. Uneori crizele se repetă la nesfârşit – crize “subinrante”. emisiuni involuntare de urină şi materii fecale. gustativ. La copil se pot întâlni frecvente crize de genul absenţelor. strigăt şi pierderea cunoştinţei precum şi prăbuşirea bolnavului. Poate exista reflexul Babinski lateral. apoi îşi reia activitatea fără a avea cunoştinţa crizei. senzitiv. membre). devine palid. Debutul este în general brutal. Aura Aura epileptică are o durată foarte scurtă şi prezintă particularităţi individuale.(acufene). cianoza. scurtă. ochii imobili. suprimarea conştiinţei nu este urmată de cădere şi convulsii. Criza paroxixtică minoră (petit mal. reflexele fotomotor cornean şi reflexele osteondioase sunt abolite. depresie. cu paloare bruscă. Faza stertoroasă Durează de la câteva minute până la câteva ore. stă împietrit. Faza clonică durează 1-2 minute. Bolnavul îşi întrerupe brusc activitatea. scapă obiectele din mâini. absenţe) Accesul este de scurtă durată (câteva secunde). generalizate. miros neplăcut. Bolnavul poate să-şi ia primele măsuri de precauţie. urmate sau nu de o criză majoră). . Aura nu apare întotdeauna. Faza clonică – bolnavul prezintă contracturi succesive şi ritmice de scurtă durată. tulburări de vedere (puncte strălucitoare). care durează 20-30 de secunde cu contractura generalizată. urmate de muşcarea limbii şi apariţia la nivelul gurii a unei spume abundente şi uneori sangvinolente.

Criza durează puţin (până la un minut). halucinaţii. vizionarea TV). vizuali (lumina prea puternică. Epilepsia reflexă – criza este declanşată de anumiţi factori: auditivi (zgomote. chiar complexe. chiar complexe cu deplasarea bolnavului. în perioada premenstruală. este puternic influenţată de aplicarea judicioasă a tratamentului şi corecta folosire a complexului de măsuri recuperatorii. aplicarea corectă a tratamentului şi condiţiile de asistenţă medico-socială aplicată bolnavului. răceală. Diagnosticul diferenţial Diagnosticul diferenţial se face cu: gazoase (vizualizarea sistemului intraventricular prin . roşeaţă. răceală. fierbinţeală. muzică). crize de salivaţie. Sunt crize localizate la un anumit segment.Epilepsia senzitivă – crize jacksoniene senzitive: amorţeală. Evoluţia. Epilepsia vegetativă – localizată la nivelul hipotalamusului. tulburări de culoare: paloare. Echivalenţa comiţială – localizată la nivelul unui lob temporal. Epilepsia catamenială – la femei. Forme particulare Mioclonii – crize de tip motor (focale) Kacksoniene. crize ambulatorii motorii. Bolnavul prezintă stări de vis. cianoză. crize ambulatorii motorii. Generalizarea este foarte rară. cu posibilitate de extindere. epigastrologii. bolnavul este conştient. este manifestată prin tulburări sub formă de accese vasomotorii: căldură. deschisă mai ales la copil. deşi de durată sau cronică. Diagnosticul pozitiv Diagnosticul pozitiv se precizează pe baza: aspectului clinic traseului EEG pneumoencefalogramei introducere de aer) arteriografiei selective echografiei radiografiei craniene simple (pentru localizare) Evoluţia şi prognosticul Depind de gravitatea leziunilor cerebrale. cu deplasarea bolnavului.

Poate fi scoasă din criză prin excitanţi puternici (udare cu apă. nici modificări EEG. în prezenţa anturajului pentru a impresiona. EEG normal. regimul cetogen este considerat anticonvulsivant. bolnavul prezintă antecedente renale. sunt declaraţi de factori psihici. nu respectă succesiunea fazelor din criza epileptică. alimentaţie obişnuită fără excluderea grăsimilor. neliniştit. . cădere. puseul febril este mare: 40-41 grade C. Mijloace de tratament folosite: igieno – dietetice (profilactice) medicale chirurgicale Conduita igieno-dietetică: abţinerea totală de la consumul de băuturi alcoolice care generează şi favorizează apariţia manifestărilor epileptice. EEG normal. Îşi alege locul pentru cădere.Convulsiile febrile – frecvenţe la copilul de 1-3 ani. ciupire. Glicemia este scăzută. Epilepsia alcoolică. dar nu respectă succesiunea fazelor din criza epileptică. Nu are semne neurologice. Tratament Prin tratarea epilepsiei se urmăreşte obţinerea încetării crizelor epileptice. factorii care acţionează se cunosc. are transpiraţii reci. nu prezintă faza stertoroasă. Crizele sunt tipice. precum şi substanţe şi droguri epileptogene. insolaţie (edem cerebral). nu respectă succesiunea din criza epileptică. În primel ore de la declanşarea febrei. pălmuire. fără afecrtarea funcţiilor de relaţie şi vegetativi ai organismului. nu prezintă amnezia crizei. Crize de pierdere a cunoştinţei cu contracturi tonico-clonice după acţiunea unor factori: electroşocm cu electrocuţie. Profilaxie. evitarea consumului excesiv de lichide şi sare – favorizează apariţia dezechilibrelor hidro-electrolitice. Copilul prezintă o singură criză. compresiune pe oase). Criza nu prezintă toate fazele din criza epileptică. Crize dismetabolice – are tablou semnificativ: bolnavul este flămând înainte de cădere. Crize de spasmofilie (tetanie) – se pot însoţi de pierderea cunoştinţei. este anxios. nu are semne neurologice. Crizele de isterie – prezenţe mai frecvente la femei. Crize uremice – ureea este crescută.

50 – 3 g/zi). Fenurona (fenilacetiluree) – doză de 1.50 g/24 h. Potenţează efectele fenobarbitalului.10 g seara (dacă crizele sunt nocturne) sau dimineaţa (dacă crizele sunt diverse) sau fracţionat în 2-3 prize – doza este mai mare: 0. îndepărtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalică. Criza dispare în decurs de 72 h. este administrat fără întrerupere ani de zile şi după dispariţia fenomenelor paroxistice. efect antiedematos. 10. Efecte toxice: deprimarea funcţiilor hematogene.30 – 0. Tratamentul de elecţie în paroxismele de tip “grand mal” Fenobarbitalul (luminalul) – anticonvulsivant – în doză mică 0. de aceea nu se asociază cu aceasta. Primidona – doză de 1. Medicaţia discontinuă Săruri de brom (0. Tratamentul medicamentos Tratamentul medicamentos este diferen’iat pentru fiecare bolnav.50 – 2 g/24h. de 2 – 3 ori în 3 – 6 luni. Dezavantajul terapiei cu fenobarbital – somnolenţa – se corectează cu doze mici de amfetamină. Stimulează apetitul şi creşte capacitatea de muncă. Acetazalamida (0. 3 – 6 zile/lună în mod discontinuu. dermatită.30 g/24 h. Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0. Se asociază cu fenobarbitalul şi hidantoina. Tratamentul de elecţie în crizele “petit mal” Trimetadiona: 0. efedrină. eritematoasă. pentru reducerea riscului toxic (doza de 0.V. supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispoziţie convulsivantă. leziuni cutanate buloase (fenomene alergice). Efecte secundare: edeme ale feţei.50 – 2 g/24 h. Neuroleptice minore sau majore.20 – 0. .evitarea atmosferi combinate şi expunerea îndelungată la temperaturi ridicate (accentuează hipoxia cerebrală).90 – 2 g/zi în doze fracţionate.60 g/zi). 3 – 6 zile/lună în soluţie de 25%. Se mai recomandă: Diazepamul (doxepine). Temezon (atalactamida). Neuleptil în cazul tulburărilor psihice. focare septice.50 – 1 g/zi). Pneumoterapia cerebrală – se extrage 30 – 70 ml LCR şi se introduce aceeaşi cantitate de aer. Nu se asociază cu hidantoina. 3 – 6 zile/lună Sulfat de magneziu – inhibă excitabilitatea neuronală. ami ales la copii (vegetaţii adenoidiene. Carbomazepinul. corectarea dezechilibrelor endocrino-umorale). parazitoze intestinale. Se administrează I. 20 ml.

Tulburări psihice în epilepsie Formele clinice în boala epileptică comportă o amplă variabilitate a tulburărilor psihice interparoxistice. memoriei. Psihoza epileptică – cu tulburări. 0. 4 – 6 f. clisma de cloral hidrat 1%. se administrează I. raţionamentului). a iritabilităţii explozive.80 f în două prize la interval de 4 h. atenţiei. Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I. datorită deteriorării ireversibile a substratului morfo-funcţional encefalic. cu păstrarea discernământului asupra intervenţiilor sociale.V. un deficit accentuat al funcţiilor de cunoaştere (tulburări de diferite grade ale percepţiei. care nu pot fi corelate cu frecvenţa sau vârsta de apariţie a manifestărilor critice. aspirarea secreţiilor). se aplică numai dacă tratamentul simptomatic medicamentos aplicat corect este nesatisfăcător. vitamine. exaltarea sentimentului religios. Se constată accentuarea şi a vâscozităţii ideatorii. apoi (după 4 h) se administrează Procaină 1% asociat cu 25 mg Levomepromazină în perfuzie endovenoasă glucozată 45% sau perfuzie cu barbiturice. . combaterea edemului pulmonar cu Strofantină. aspiraţia secreţiilor bronhice. 1 – 2 fiole Diazepam sau Haloperidol şi se continuă cu fenobarbital I.Tratamentul stării de rău epileptic Constă în: asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea în decubit lateral cu capul în extensie. La nevoie.. cort de oxigen. puncţie rahidiană decompresivă. manifestări ale discernământului asupra propriei persoane şi ale interrelaţiilor sociale. Epilepsia psihopatiformă – bolnavii prezintă tulburări de comportament. Trartament chirurgical Tratamentul cauzat de înlăturare a unui focar lezionar abordabil chirurgical. Acth. Coeficientul cel mai ridicat de stări demenţiale se întâlneşte în populaţia copiilor epileptici. Modificări psihice limită sau “caracter epileptic” în care se remarcă tendinţa la detaliere şi perseverenţă ideatorie. suspiciozitate. oscilaţii afective disforice. dar cu insuficientă capacitate de frânare asupra pornirilor instinctiv – emoţionale. Demenţa epileptică – involuţie progresivă a funcţiilor de cunoaştere şi afective.V. refrigeraţie cu pungă de gheaţă pe vasele mari.M.

sfaturi în ceea ce priveşte modul de viaţă al acestuia. inclusiv conducerea autovehiculelor. munci care nu periclitează epilepticul într-o eventuală criză. Dispenzarizarea bolnavilor epileptici Dispensarizarea teritorială a epilepticilor la nivelul unor servicii de specialitate este cea mai eficientă metodă de asistenţă ambulatorie a bolnavilor. Categoria riscului minor permisibil . Categoria riscului moderat permisibil – munci care nu necesită o supraveghere permanentă. “scara de risc permisibil”. diferite prestări. Bolnavii ajunşi la tratament conservator vor fi dirijaţi terapeutic de un medic specialist neurolog şi psihiatru. activităţi. Asistenţa medicală aduce indicaţii şi sfaturi la cunoştinţa bolnavului şi a persoanelor care ajung în contact zi de zi cu bolnavul. împarte diferite tipuri de preocupări în 5 categorii. . pot folosi unelte. dar nu pot lucra la diferite maşini sau dispozitive care pot genera accidente.efectuarea diferitelor munci de birou sau de mişcare de mărfuri (dar numai cu mecanizare protejată). Categoria riscului mare permisibil – se permit aproape fără restricţii mai toate activităţile. după cum urmează: Grupa de risc minim (epilepticii care prezintă crizele cele mai severe) – pot efectua diferite munci la domiciliu: pot lucra în ateliere (cu măsuri de protecţie). în apropierea focurilor şi apelor conducerea diferitelor vehicule mecanizate munci cu expunere la diferite noxe munca în ture de noapte. Activităţi care se contraindică epilepticilor: munci fizice intelectuale grele (suprasolicitante) munci în subteran muncă la înălţime. elaborată de GOODELASS. Categoria riscului maxim permisibil – nu cunoaşte restricţii la încadrare. Dispensarizarea trebuie să înceapă cu întocmirea unei evidenţe teritoriale exhaustive a bolnavilor.Aspecte socio-familiale şi de recuperare a bolnavilor epileptici Alegerea profesiei În dirijarea epilepticilor spre anumite profesii. care nu prezintă diferite responsabilităţi privitor la activitatea altora.

şi mai frecvent în cazul unor evoluţii nefavorabile. aceştia vor fi chemaţi la serviciul de specialitate cam la 6 luni interval. Dispensarizarea se face conform unui program periodic. De aceea se impune imperativul social-moral. problema descendenţilor. modul de viaţă ce se cere realizat precum şi locurile periculoase care trebuiesc evitate: foc. pe lângă boala propriu-zisă sunt şi oligofreni dacă sunt epileptici amândoi partenerii în cazul în care unul din parteneri ale tulburări comportamentale grave pe lângă epilepsie Epilepsia şi sarcina Epilepsia nu este o boală ereditară. sau amândoi. ca: utilizarea timpului liber al epilepticului. care se finalizează până la urmă în situaţii nerezolvate. Actualmente se estimează transmiterea genetică la o frecvenţă de 2 – 3%. înălţime. etc. Descoperirea ulterioară a bolii de către partenerul celălalt. în perioada de gestaţie au născut feţi vii. Căsătoria epilepticilor trebuie contraindicată îndeosebi în trei situaţii: când partenerul epileptic. . frământările îndelungate.Atât bolnavul cât şi aparţinătorii trebuie să cunoască şi să respecte disciplina tratamentului. că epilepsia nu poate fi tăinuită între partenerii care vor să se căsătorească. şi anume: în cazul unei evoluţii favorabile a bolii. Viaţa sexuală echilibrată nu dăunează epilepticului. poate duce la o scindare ireparabilă între parteneri. alăptarea. tentative falimentare şi frustraţii. rezonabil şi competent şi organizarea vieţii sociale a bolnavuluii epileptic în probleme deosebite. practicarea sportului. precum şi încadrarea într-o anumită categorie de handicapaţi ai societăţii îngreunează întemeierea unei căsătorii. Se insistă asupra pericolului de consumare a băuturilor alcoolice şi asupra evitării stressurilor şi a suprasolicitărilor. Complexul de inferioritate în care trăieşte majoritatea epilepticilor. Statisticile arată că dintre femeile epileptice. sexualitatea. dar ţine cont de o predispoziţie convulsivantă crescută. ape. divorţul. S-a constata deasemeni că paroxismele epileptice nu exercită influenţă nocivă asupra sarcinii. O deosebită însemnătate trebuie să aibă în dispensare acordarea unui sprijin posibil. Epilepsia şi căsătoria Căsătoria pentru mulţi epileptici este o adevărată dilemă. neîncrederea şi inhibiţia lor. căsătoria. în vreme ce 100% dintre bărbaţii epileptici au avut descendenţi vii.

efectuate în timpul acceselor. căldura. Pacienţii cu epilepsie au mare nevoie de suprotul familiei. Frecvenţa criminalităţii la epilepticii fără tulburări psihice nu diferă de cea a populaţiei generale. şi să o accepte pe cât posibil. Asigurările pe viaţă împotriva accidentelor. să înţeleagă că în afara perioadelor de rău sunt normali. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face să înţeleagă reacţia celor din jur. stresurile. Intrarea epilepticului în acest flux reprezintă un mare hazard. Unele studii pe pacienţii epileptici arată că aceştia au dificultăţi serioase cu serviciul. În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va ţine seama de faptul că acesta este adesea pus în situaţii dificile cauzate de declanşarea crizelor în cele mai diferite locuri. că această problemă nu-I face infimi. vor trebui să depăşească această situaţie. Problemela apar la şcoală. Pot fi afectate perspectivele de căsătorie.Chiar apariţia crizei în timpul travaliului poate permite decurgerea naşterii per vias naturales. la necesitatea de a se prezinta periodic la medic. sunt factori favorizanţi ai apariţiei paroxismelor. la boală. la fel ca ceilalţi. Formele de epilepsie cu tulburări psihice mari pot fi legate de unele delicte. Numeroşi pacienţi suferă mai mult datorită concepţiilor greşite şi prejudecăţilor altor persoane în legătură cu epilepsia. fiind unanim admis că oboseala. iar circulaţia un act de mare complexitate . decît afecţiunii ca atare. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu epilepsie Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajată total. Pacientul va trebui să-şi accepte suferinţa şi eşecurile cauzate de boală. În cadrul îngrijirii persoanelor cu epilepsie este important a se încerca reducerea acestor neînţelegeri şi a susţine pacientul şi familia sa. la locul de muncă şi în viaţa de familie. Problema criminalităţii printre epileptici. Va primi explicaţii referitoare la tratament. Traficul rutier devine din ce în ce mai crescut. Alte probleme medico-sociale la epileptici Conducerea autovehiculelor de către bolnavii epileptici a suscitat discuţii foarte aprinse. momentele cele mai neaşteptate. să o accepte. care va fi învăţată cum să se poarte cu ei în cazurile de declanşare a crizelor şi după. Importante sunt discuţiile cu familia. tensiunea. crime sexuale. familia şi pacientul. . Din acest punct de vedere un bolnav epileptic prezintă o creştere a riscului la accidente cam de opt ori mai mare decât în cazul populaţiei generale. Împreună. ce solicită sub aspect fizic şi pshic din ce în ce mai mult şi pe omul sănătos.

devenind răutăcioşi. nr. Mama aparent sănătoasă. Pacientul cu epilepsie va fi susţinut şi integrat în grupuri. instrumente ajutătoare. Faptul că se culpabilizezază îi face să aibă un comprtament forate grijului şi supraprotectiv. jud. un copil sănătos. Tratamentul medicamentos trebuie să fie accesibil şi eficient. modificându-şi comportamentul. inofensiv pentru organism. contractului tonico-cronice. Antecedente heredo-colateraleale: tatăl decedat în urma unui accident.să nu se culpabilizeze. 72 m. inofensiv pentru organism. soţia aparent sănătoasă. ţinându-se seama şi de indicaţiile medicale. vârstă. Din această cauză există tendinţa de izolare. Neagă TBC şi afecţiuni infecto-contagioase. str. temă de a nu face crize. Capitolul III CAZ CLINIC I Numele: O Prenumele: L Sex: masculin Vârsta: 35 ani Domiciliu: Botşani. 1 Starea civilă: Căsătorit Cultura: 12 clase Nu prezintă proteze. alergiii. Aleea Teilor. Stagiul militar satisfăcut. unde este acceptat. Botoşani. Analiza medicală: bolnavul vine la internare pentru creşterea frecvenţei crizelor caracterizate prin cădere cu pierderea cunoştinţei. spumă roază la gură (îşi muşcă limba). pierdere involuntară de urină. Elemente fizice: I=1. . Se urmăreşte diminuarea reactivităţii convulsivante a creierului şi o încadrare socială corespunzătoare. Lucrează ca gestionar la “Loteria Naţională”. Relaţii familiale armonioase Antecedente personale: căsătorit. H=69 kg. forma de epilepsie. În îngrijirea bolnavului epileptic se ţine seama de faptul că această boală creează anxietate.

03 06.L.03 – 18. Nu prezintă diaree.03 08.03 06.L. vărsături sau pierderi sangvinolente.03 – 18.03 07.03 06. Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale O.03 06.Acuză: cefalee. Eliminare: normală Mişcare şi mobilizare: hiperacti-vitate. necoordonarea mişcărilor Asigurare: probabilitate de atingere a integrităţii fizice Lucru: dificultate de a-şi asuma rosturile sociale Recreere: dezinteres în participarea la activităţi recreative Mâncare şi băutură: consumator de etanol.03 – 12. bulimie Odihnă şi somn: insomnie Igiena: respectă regulile de igienă corporală. TRATAMENT Carbomazepină Fenobarbital Haloperidol Romparkin Napoton Diazepam Vitamina B1 Vitamina B6 DATA EFECTUĂRII 06.03 – 18.03 07. Informare şi educaţie: dezinteres de a învăţa Spirit: nu participă la activităţile religioase Temperatura: se situează în limite normale Comunicare: ineficace la nivel intelectual şi afectiv Îmbrăcăminte: corespunzătoare Prescripţii medicale O. vestimentară şi a mediului.03 – 11.03 – 18.03 – 12.03 – 18. Respiraţia: se situează în limite normale.03 12. Recunoaşte consumul de băuturi alcoolice. irascibilitate.03 OBSERVAŢII Oral 2 cp/zi Oral 3 cp/zi IM 1 f/zi Oral 3x50 pic/zi Oral 3 cp/zi Oral 2 cp/zi IM 2 f/zi IM 1 f/zi IM 1 f/zi Examene de laborator – diverse 6 III – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg% .03 – 15. insomnie..

La internare este agitat pshihomotor. Prezintă tulburări de percepţie. prezintă tremurături ale extremităţilor şi semne de împregnare etanolică. bradipsihie). Este orientat temporo-spaţial. Acuză cefalee.26 g% USH = 31/46 mm Calcemie = 8. amorţeli.glicemie = 137 mg% Hb = 12. revine la internare cu trimitere de triaj pentru creşterea frecvenţei crizelor şi a intenşităţii acestora. Imaginaţie săracă. hipopraxie voluntară. Conţinutul gândirii este redus (bradilalie.800 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH 8 III – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 6 III – Recoltarea urinii pentru examenul de urină: albumină/absent glucoză/absent sediment: rare epitelii plate rari cilindri hialino granuloşi Examen psihiatric Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internări anterioare. .6 mg% L = 10.

00 1f 1f 18.00 1f 1f 24. Administrarea medicamentelor. Regim alimentar: interzicerea consumului de alcool evitarea consumului excesiv de lichide şi sare regim alimentar obişnuit.L. respiraţie.Tratament O.00 - . Medicamente administrate per/os Carbomazepină Romparkin Haloperidol Napoton Medicamente administrate IM Fenobarbital Diazepam Vitamina B1 Vitamina B6 Îngrijiri diverse: Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA. Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.00 1 cp 1 cp 50 pic 1 cp ORAR 6.00 1 cp 1 cp 50 pic 1 cp 18. fără excluderea grăsimilor ORAR 6. temperatură.00 24. puls.00 12.00 1 cp 1 cp 50 pic 12.

Somnolenţă. ameţeli. constipaţie. somnolenţă. confuzie al l Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Antiparkinsonian Indomnie. Parkinsonian Uscăciunea gurii. anticonvulsivant pină Antiepileptic.tul Modul de prezentare Comprimate 15 mg 100 mg Fiole 40 mg 200 mg Sol. greaţă. stare depresivă. sdr. vomaă. uscăciunea gurii Drageuri 10 mg Tranchilizant Comprimate 2 mg 10 mg Fiole 10 mg Comprimate 200 mg Tranchilizant. agitaţie. astenie - 1 Comprimate 2 mg 10 mg fiole 10 mg Comprimate 250 mg Substitutiv în stările de deficit de tiamină 6 Substitutiv în stările de deficit de piridoxină - . miorelaxant. oboseală. oboseală. tremurături ale mâinilor. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml Comprimate 2 mg Acţiune Anticonvulsivant antiepileptic hip-notic Efecte adverse Oboseală. cefalee. tulburări de vedere. hipnotic Somnolenţă. apatie Somnolenţă.

schimbarea lenjeriei Administrare sedative Somn.Sursa de dificultate Consumul de alcool Criza epileptică Problema Foame exagerată Diagnostic de nursing Alimentaţie exagerată cantitativ Incapacitate de aşi controla mişcările Posibilitate de atingere a integrităţii fizicului Insomnie Dioforeză Obiective Interzicerea consumului de alcool Prevenirea crizelor epileptice Prevenirea crizelor comiţiale Intervenţii Administrare de alimente în cantitate necesară Administrare de antiepileptice Administrare de antiepileptice Evalua lă 03 2000 a bea Uşoară mobi- Nu poate să-şi controleze mişcările Pericol de alterare a fizicului Mişcar mobiliz Criza epileptică normal Sub tra antiepil dispare Sedare Combaterea transpiraţiilor Administrare de neuroleptice Interzicerea consumului de etanol. omn Agitaţie psihomotorie Consum de etanol Dificultate de a dormi Transpiră medica Pacient transpir 03 Criza epileptică Nu-şi coordonează Hiperactivitate mişcările Sedare. imobilizare Plimbări. senzaţie de somn Nu desfăşoară activităţi recreative Insomnie Sedare Administrare neuroleptice şi sedative Educaţie sanitară Somn ind medicame e Ineficace la nivel intelectual Hiperactivitate Interzicerea consumului de alcool Combaterea agitaţiei psihomotorii Combaterea somnolenţei Convingerea pacientului să desfăşoare activităţi Comunică personalu Administrare de sedativ. psihoterapie 03 clienţii bo Pacientul calmează omn Somnolenţă Dezinteres de a practica activităţi recreative Ameliora Citeşte zi face plim . imobilizare Pacientul calmează omn Agitaţie psihomotorie Consumul de etanol Agitaţie psihomotorie Efecte adverse ale medicamentelor Agitaţie psihomotorie Dificultate de a dormi Dificultatea de a înţelege ceea ce I se spune Creşterea în ritm a mişcărilor Oboseală. aerisirea salonului Educaţie sanitară.

2000 Pacient cunoscut spitalului prin internări anterioare. Cu : Fenobarbital Diazepam evitarea locurilor cu risc pentru viaţa bolnavului (sursă de foc. ameţeli. Rp. aerisirea bolnavului Psihoterapie omn Efecte adverse ale medicamentelor Izolare Oboseală. senzaţie de somn Neputinţă clienţii bo Dispare somnolen Ameliora 18. pe perioada internării Clorpromazină CAZ CLINIC II Numele: I Prenumele: P Sex: masculin . Dezinteres de a învăţa recreative Convingerea pacientului să desfăşoare activităţi informative Obiective Combaterea mutismului Combaterea somnolenţei Combaterea izolării pacientului. tulburări neurovegetative. psihoterapie Este inter boala sa Sursa de dificultate Stare depresivă Problema Nu comunică Diagnostic de nursing Comunicare ineficace la nivel afectiv Somnolenţă Dificultatea de aşi asuma rolurile sociale Intervenţii Psihoterapie Evaluare lă 03 Comunică personalu Plimbări. frecvente decompensări narcofilice etanolice. Se externează cu recomandările: continuarea tratamentului cf.III. psihoterapie Educaţie sanitară. apă) C.M.Hiperactivitatea Lipsă de interes în achiziţionarea de noi cunoştinţe. iritabilitate explozivă. revine cu trimitere pentru creşterea frecvenţei crizelor cu suspendare a cunoştinţei şi creşterea în intensiate a acestora şi a simptomatologiei exprimată clinic prin: cefalee difuză.

Mâncare şi băutură: bulimie Mişcare şi mobilizare: hiperacti-vitate. necoordonarea mişcărilor Asigurare: prezintă crize comiţiale grand mal Lucru: neputinţă Recreere: incapacitate de a desfăşu-ra activităţi recreative Odihnă şi somn: insomnie Îmbrăcăminte: ţinută neîngrijită. vărsături sau pierderi sangvinolente. creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. Respiraţia: se situează în limite normale. Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet de trimitere din DMC pentru o nouă decompensare caracterizată clinic prin: cefalee. Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale I. Elemente fizice: I=1. instrumente ajutătoare. Relaţii familiale armonioase Antecedente personale: repetate internări la spitalul Socola – Iaşi. Nu prezintă diaree. 62 m. Temperatura: se situează în limitele normale. Informare şi educaţie: dezinteres de a învăţa Spirit: incapacitate de a participa la activităţi religioase Comunicare: ineficace la nivel intelectual (limbaj incoerent. neagă afecţiuni infecto-contagioase. poliomelită la vârsta de 4 luni. logoree) şi afectiv (muţenie) Prescripţii medicale O.Vârsta: 36 ani Domiciliu: Nicşeni. TBC pulmonar (1986) – internat în spitalul Fiziologic. alergiii.L. tulburări de comportament.P. insomnii. . Botoşani Starea civilă: necăsătorit Cultura: 4 clase Nu prezintă proteze. H=60 kg. jud.

2000 OBSERVAŢII Oral 20 pic de trei ori pe zi.01 – 3. A fost spitalizat la spitalul de copii.01 – 03.TRATAMENT Haloperidol 60 pic/zi Fenobarbital 2 cp/zi 1 f/zi Clordelazin 3 cp/zi Romparkin 3 cp/zi DATA EFECTUĂRII 22.I.2000 – QI = 59 oligofrenie gr.86 g% VSH = 7/16 mm Calcemie = 8.7 mg% L = 6600 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 22. strică.02. Treabă nu face defel.I.01.02. .02.01 – 03. Chiar în timpul spitalizării a prezentat crize comiţiale. Câteodată e rău.2000 – Recoltarea sângelui pentru: glicemie = 95 mg% Hb = 13. I uree = 18 mg% Examen psihiatric La vârsta de 4 luni bolnavul a suferit de poliomelită.I.02 2000 22.01 – 03. sparge.2000 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină: albumină/absent glucoză/absent sediment: rare epitelii plate 23. Frecvenţa actuală a crizelor afirmată de mamă: “face 3 zile la rând crize multe apoi se mai opreşte. Oral 1 cp x 2/zi IM 1 f/zi Oral 1 cp x 2/zi Oral 1 cp x 3/zi Examene de laborator – diverse 21.2000 22. are timpuri când vorbeşte şi timpuri când nu vorbeşte.2000 22.2000 24. sare la noi”.

Se constată un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I. . Discernământ critic diminuat. Relativ orientat global.

00 24.P. Administrarea medicamentelor. puls. fără excluderea grăsimilor evitarea expunerii îndelungate la temperaturi ridicate ORAR 6.00 1 cp 1 cp 20 pic 1 cp ORAR 6. temperatură.00 - .00 1f 18.00 1 cp 20 pic 1 cp 12. Regim alimentar: interzicerea consumului de alcool şi băuturi alcoolice evitarea consumului excesiv de lichide şi sare regim alimentar obişnuit.Tratament I.00 1 cp 1 cp 20 pic 1 cp 18. Medicamente administrate per os Fenobarbital Romparkin Haloperidol Clordelazin Medicamente administrate IM Fenobarbital Îngrijiri diverse: Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA. respiraţie.00 12. Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.

tulburări extrapiramidale Uscăciunea gurii. tulburări de vedere. stare depresivă. greutăţi de micţiune Sedare. tulburări de vedere. antipsihotic. somnolenţă. con-stipaţie. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml Fiole de 5 mg /ml Comprimate 2 mg Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Antiparkinsonian Drajeuri 25 mg neuroleptic. sdr.tul Modul de prezentare Comprimate 15 mg 100 mg Acţiune Anticonvulsivant. sedativ Sursa de dificultate Boala psihică Problema Foame exagerată Obiective Combaterea bulimiei Prevenirea crizelor comiţiale Intervenţii Administrare de alimente în cantitate necesară Administrare de antiepileptice Evalua lă 01 2000 a bea Uşoară mobi- Criza comiţială Nu poate să-şi controleze mişcările Mişcar mobiliz normal admini Pierderea cunoştinţei Pericol de alterare a fizicului Posibilitate de atingere a integrităţii Prevenirea crizelor comiţiale Administrare de antiepileptice antiepil Sub tra antiepil dispare . vomă. antiepileptic. agitaţie. erupţii cutanate alergice Insomnie. uscă-ciunea gurii Diagnostic de nursing Alimentaţie exagerată cantitativ Incapacitate de aşi controla mişcările al l Sol. somnolenţă. greaţă. confuzie. hipnotic de lungă durată Efecte adverse Oboseală. Parkinsonian.

dormi Nu-şi coordonează Hiperactivitate mişcările Incapacitatea efectuării îngrijirilor de curăţenie Ţinută neîngrijită medica Pacientul imobilizare Incapacitatea de a. . discuţii (psihoterapie) Incapacitate de a împlini o activitate Imposibilitatea de a se amuza în activităţi Încapacitatea de a recreative noptieră) Ameliora desfăşura activităţi bolnavului. senzaţie de somn Greutate în achiziţionarea de noi comportari Creştere în ritm a mişcărilor Foame exagerată Ameliora omn edu- Dispare bău- hiperactiv Ameliora 000 Izolarea de anturaj Nu comunică (mutism) cantitatea necesară Psihoterapie Comunica eficace Psihoterapie e Dificultate de a se implica într-un rol Incapacitatea de a desfăşura activităţi Efectueaz anumite a (curăţenie Plimbări.omn Agitaţie psihomotorie Agitaţie psihomotorie Boală psihică Dificultate de a fizicului Insomnie Sedare Sedare. baia bolnavului Schimbarea lenjeriei de corp Discuţie pe înţelesul bolnavului Plimbări.Educaţie sanitară şi acorda îngrijiri de igienă Dezinteres faţă de ţinuta sa vestimentară Comunicare la nivel intelectual şi ajutarea bolnavului în efectuarea toaletei Ajutarea bolnavului în alegerea hainelor Ajutarea bolnavului să înţeleagă ceea ce I Somnolenţă se comunică Combaterea somnolenţei Dificultate de a învăţa Hiperactivitate Alimentaţie exagerată cantitativ Comunicare ineficace la ni-vel afectiv Neputinţă Combaterea bolii psihice Combaterea hiperctivităţii Combaterea bulimiei Combaterea mutismului Ajutarea pacientului în a desfăşura o activitate Stimularea convingerea să calmează Ţinută îng nte Tulburări de gândire Boală psihică Ţinută îng e Dificultate de a înţelege ceea ce I se spune Comunica eficace Mediu necorespunzător (salon neaerisit) Tulburări de gândire Tulburări de gândire Boala psihică Oboseală. Administrare de neuroleptice Administrare sedative Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat. aerisirea salonului Administrarea de antipsihotice Administrarea hiperactivităţii Administarea de alimente în - Somn.

insomnie. Antecedente heredo-colaterale: părinţi decedaţi. Pensionară. A fost internată la spitalul Dr. va evita sursele de foc. A=1. Are un nepot cu antecedente psihiatrice. Orientată temporo-spaţial şi la propria persoană. alergiii.recreativă recreative participe la activităţi recreative 2. Botoşani Starea civilă: divorţată Cultura: 4 clase Nu prezintă proteze.II.2000 Se externează în prezenţa familiei. Petru Groza. Elemente fizice: I=1. N=0. Antecedente personale: două surori aparent sănătoase. Nu . apă dispensarizare prin dispensarul medical comunal şi prin cabinetul de psihiatrie CAZ CLINIC III Numele: C Prenumele: A Sex: feminin Vârsta: 62 ani Domiciliu: Vlădeni. Studii – patru clase (rezultate şcolare slabe). jud. A lucrat cadrul CAP. divorţată. instrumente ajutătoare. irascibilitate. cu următoarele recomandări: Tratament cu: carbomazepin 2 cp/zi fenobarbital 20 cp/zi Diazepam 2 cp/zi supravegehere din partea familiei va evita locuinţe cu risc pentru vârsta bolnavului. Acuză cefalee. Prima menstruaţie – 13 ani. 58 m. G=66 kg. ultima menstruaţie 37 ani. Anamneza medicală: Bolnava vine la internare cu autosanitara cu bilet de trimitere din policlinica judeţeană pentru creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. tulburări de comportament. Oradea.

11 – 25.11 – 25.A.1999 16.11 – 25.11 16.11 – 26.11 – 26.11 – 24.A. vărsături sau pierderi sangvinolente.1999 16. Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale C.11 16.1999 16.11 – 22.11 – 26.11 16.11 22.11 16.11.11 16.11 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 26 mg% . igienă corporală necorespunzătoare.11 OBSERVAŢII Oral 1 cp/zi In 1 f/zi In 1 f/zi Oral 2 cp/zi In 1 f la 2 zile Oral 6 cp/zi Oral 3 cp/zi Oral 3 cp/zi Oral 4 cp/zi Rectal 1 sup/zi Examene de laborator – diverse 16. TRATAMENT Fenobarbital Sulfat de magneziu Glucoză 33% Fenilopină Furosemid Multivitamin Brofimen Diazepam Clorpromazin Supozitoare de gliceri-nă DATA EFECTUĂRII 16.11.prezintă diaree. Ţinută vestimentară neordonată. Respiraţia: dispune Mâncare şi băutură: bulimie Mişcare şi mobilizare: imobilizare Asigurare: probabilitate de atingere a integrităţii fizice Lucru: neputinţă Recreere: nu desfăşoară activităţi recreative Eliminare (constipaţie) Odihnă şi somn: insomnie Îmbrăcăminte: ţinută vestimentară neordonată Temperatura: afebrilă Informare şi educaţie: incapacitate de a învăţa Spirit: incapacitate de a participa la activităţi religioase Comunicare: ineficace la nivel intelectual şi afectiv Igienă: necorespunzătoare Prescripţii medicale C.11 – 25.11.

00 24. ameţeli.00 1f 1f 1f 12.A.00 18. insomnie.00 2 cp 1 cp 2 cp 12. Ţinuta neîngrijită.00 ORAR 6. Nu declară implicaţii judiciare. Atenţie involuntară.00 18.00 1 cp 1 cp 1 cp 1 cp 2 cp ORAR 6. inhibiţie psihomotorie.11 – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 18. mimica anxioasă.00 24. Medicamente administrate per os Fenobarbital Fenilopină Clorpromazin Brofimen Diazepam Multivitamin Medicamente administrate IM Glucoză 33% Sulfat de magneziu Ferosemid Medicamente administrate rectal ORAR 6. privire imobilă.00 .00 12.00 24. Acuză cefalee.11 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină: albumină/absent glucoză/absent sediment: rare epitelii plate Examen psihiatric Bolnava în evidenţa spitalului de psihiatrie este internată pentru mărirea frecvenţei crizelor comiţiale.glicemie = 79 mg% Calcemie = 9.6 mg% L = 7900 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 12 USH 17. Orientată temporo-spaţial.00 1 cp 1 cp 1 cp 1 cp 1 cp 2 cp 18. Se consideră bolnavă psihic. Tratament C.

fără excluderea grăsimilor . Administrarea medicamentelor. puls. Asigurarea confortului fizic şi psihic necesar Regim alimentar: Abţinerea de la consumul de alcool şi băuturi alcoolice evitarea consumului excesiv de lichide şi sare regim alimentar obişnuit. temperatură. respiraţie. Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.Supozitoare de glicerină Îngrijiri diverse: - 1 sup - - Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA.

39 g Sursa de Declanşează reflexul de ---Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evalua . soluţie pentru uz intern Drajeuri Fluidifiant Mucolitic Asociaţie polivitaminică echilibrată.tul Modul de prezentare Comprimate 15 mg 100 mg Acţiune Anticonvulsivant. care acţionează în carenţele vitami-nice Fiole 2 g/10 ml . somnolenţă. ameţeli. tulburări de vedere Somnolenţă. miorelaxant.anticonvulsivant in Nu se administrează la parkinsonieni în timpul tratamentului cu levadope Infectarea rapidă poate provoca congestia feţei. uscăciunea gurii Rareori greaţă al zin Drajeuri 25 mg Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Antivomitiv Comprimate 2 mg 10 mg Tranchilizant.13 g 1. oboseală. colaps - agneziu e de Supozitoare 2. confuzie.deprimant central . anticonvulsivant Fiole 10 mg Comprimate a 8 mg Expectorant (flacon cu 20 buc). erupţii cutanate alergice Somnolenţă. potenţarea băuturilor alcoolice. antiepileptic. hipotensiune. agitaţie. hipnotic de lungă durată Efecte adverse Oboseală.

baia generală.Ajutarea şi acorda îngrijiri de igienă dispun pacientului în efectuarea toaletei Dezobstruarea căilor respiratorii Comunicare. implicare la nivel intelectual Diagnostic de nursing Constipaţie Ajutarea pacientei să înţeleagă ceea ce I se comunică Obiective Combaterea constipaţiei Hiperactivitate Combaterea Ţinută îng Prezenţa de secreţii pe căile respiratorii Boală psihică Comunica eficace 11 Discuţii pe înţelesul pacientei Intervenţii Administrarea de supozitoare cu glicerină Administrarea de Comunica e Sursa de dificultate Încetinirea tranzitului intestinal Agitaţie personalu celelalte p Evaluare lă Pacienta n prezintă s Pacienta s .lă 11 1999 a bea dificultate Boala psihică Foame exagerată nursing Alimentaţie exagerată cantitativ Incapacitate de aşi coordona mişcările Posibilitate de atingere a integrităţii fizicului Insomnii Combaterea bulimiei Prevenirea crizelor epileptice Prevenirea crizelor comiţiale Administrare de alimente în cantitate necesară Administrare de antiepileptice Administrare de antiepileptice Uşoară mobi- Criza comiţială Nu poate să-şi controleze mişcările Pericol de alterare a fizicului Mişcar mobiliz Criza epileptică normal Sub tra antiepil dispare Combaterea insomniei Administrare de neuroleptice şi sedative Intervenţii Psihoterapie omn Agitaţie psihomotorie Sursa de dificultate Tulburări de gândire Tulburări de gândire Boală psihică Dificultate de a dormi Problema Diminuarea mişcărilor Ţinută neîngrijită Pacient are inso Evaluare Diagnostic de nursing imobilitate Obiective Combaterea imobilităţii lă 11 Ameliora nte Dezinteres faţă de ţinuta sa Ajutarea bolnavului în Schimbarea lenjeriei de corp Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat. Respiraţie uşoară Ţinută îng Incapacitatea efectuării îngrijirilor de curăţenie Senzaţia de sufocare Dificultatea de a înţelege ceea ce I se spune Problema Pacienta nu prezintă scaune Creşterea în ritm a vestimentară alegerea hainelor Incapacitatea de a.

Igienă necoresşi efectua îngrijiri de curăţenie punzătoare ceilalţi bo Ţinută bin îngrijită Tulburări de gândire Imposibilitatea de a se amuza în activităţi recreative 26. agitaţie psihomotorie. Se externează în stare ameliorată la solicitarea bolnavei. A fost tratată în stare anticonvulsivant. mobilizare Aerisirea salonului.11. tranchilizant. a fost internată pentru creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. baia generală. ameţeli. Atmosfera de calm şi simpatie pe care va şti să o . De puterea de convingere a asistentului/asitentei medicale depinde ca pacientul să accepte necesitatea tratamentului şi să-l urmeze cu permanenţă. senzaţie de somn Nu comunică (mutism) Comunicare afectivă la nivel Somnolenţă agitaţiei psihomotorii Combaterea somnolenţei Combaterea mutismului Ajutarea pacientei în efectuarea toaletei Încapacitatea de a desfăşura ctivităţi recreative Convingerea pacientei să participe la activităţi recreative sedative. diuretic. sedativ.1999 Ameliora Bolnava în evidenţa Spitalului de Psihiatrie Botoşani. plimbări Psihoterapie calmează omn Dispare s de somno 11 Comunica e Boală psihică personalu Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat. vitamine. cefalee. discuţii afectiv Incapacitatea de a.psihomotorie Efecte adverse ale medicamen-telor Stare depresivă mişcărilor Oboseală. Se recomandă: tratament conform Rp interzicerea consumului de alcool dispensarizare prin dispensarul medical reinternare la nevoie CAPITOLUL IV Concluzii Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupă psihoterapia. Plimbări.

La externare. cum ar fi primejdia focului. de aceea el va fi îngrijit şi observat nu numai în timpul crizelor. Răspunde la întrebările familiei. îl vor face pe acesta să-şi recapete optimismul şi încrederea în viaţă. a înălţimii. dacă doarme noaptea. Asistentulmedical va urmări ca bolnavul să păstreze regimul igieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizării. lichide în exces. bolnavului I se explică necesitatea de a urma tratamentul anticonvulsivant permanent. Urmăreşte evoluţia bolii sub tratamentul anticonvulsivant şi sedativ. Asistentul medical va comunica zilnic la vizită medicului. deoarece crizele epileptice se pot declanşa oricând.creeze în jurul pacientului. sare. deoarece consumul acestora poate precipita apariţia crizelor. modul de administrare. Astfel asistentul medical discută permanent cu pacientul. cât şi în viaţa particulară. stimulând-o să rămână în contact cu bolnavul. El va cunoaşte împrejurările periculoase ce trebuie evitate la locul de muncă. să-l accepte aşa cum este. Se va insista asupra pericolului de a consuma băuturi alcoolice. Totodată asistentul medical va informa medicul despre starea pacientului. De asemenea va avea grijă ca pacientul să fie supravegheat permanent. alcool. Fără consum de cafea. . să meargă la control periodic. Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc. în comunicarea cu familia. a apelor libere. să nu-l respingă. pentru a nu-I confirma sentimentele de respingere. conducerii autovehiculelor. îl ajută în găsirea unor activităţi prin care să se simtă valoros. dacă se alimentează suficient. cafea şi asupra importanţei evitării stresurilor şi suprasolicitărilor. cât şi în afara acestora. dacă întreţine relaţii şi contacte cu cei din jurul lui. eventualele modificări survenite în evoluţia şi prognosticul bolii. dă relaţii despre tratament. Datoria asistentului medical este să-l convingă pe pacient că poate să ducă o viaţă normală sau cel puţin apropiată de normal. dacă este agitat sau liniştit.

Stoica – CRIZELE EPILEPTICE P. L. Aurelia Sîrbu – PSIHIATRIE .Bibliografie C. I. Brânzei. Arsene. Arsene. Popoviciu – EPILEPSIILE C.

Richard Moyan. Ediţia 1994 . Dennis Goth.Virginia Henderson – NURSING *** .Agenda medicală 1991 Tratat de psihiatrie Oxford – Michele Geldel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful