Ingrijirea bolnavilor cu epilepsie.

Aspecte socio - familiale si de recuperare a epilepticilor

Cuprins

I. II. II.1 II.2 II.3 II.4 II.5 II.6 II.7 II.8 II.9 II.10 II.11 II.12 II.13 II.14 II.15 II.16 II.17 TRATAMENTUL TRATAMENTUL TULBURARI FORME EVOLUTIA DIAGNOSTICUL PROFILAXIE. TRATAMENTUL DE MEDICATIA STARII EPIDEMIOLOGIE,

MOTIVATIE ETIOLOGIE, ISTORIC DEFINITIE EPIDEMIOLOGIE ETIOLOGIE ETIO-PATOLOGIE CLASIFICARE SIMPTOMATOLOGIA PARTICULARE SI PROGNOSTICUL DIFERENTIAL TRATAMENT MEDICAMENTOS IN DE IN CRIZELE RAU CHIRURGICAL PSIHICE EPILEPSIE "PETIT MAL" DISCONTINUA EPILEPTIC ETIO-PATOLOGIE

ELECTIE

TRARTAMENT

II.18 ASPECTE SOCIO-FAMILIALE SI DE RECUPERARE A BOLNAVILOR EPILEPTICI III. III.1 III.1.1 III.1.2 III.1.3 III.1.4 EXAMENE CAZURI CAZ STABILIREA INITIALA PRESCRIPTII DE EXAMEN LABORATOR CLINIC A NEVOILOR PSIHIATRIC MEDICALE DIVERSE CLINICE I FUNDAMENTALE

III.1.5 III.2 III.2.1 III.2.2 III.2.3 III.2.4 III.2.5 III.3 III.3.1 III.3.2 III.3.3 III.3.4 III.3.5 IV. V. BIBLIOGRAFIE EXAMENE CAZ STABILIREA INITIALA PRESCRIPTII DE EXAMEN EXAMENE CAZ STABILIREA INITIALA PRESCRIPTII DE EXAMEN

TRATAMENT CLINIC A NEVOILOR PSIHIATRIC TRATAMENT CLINIC A NEVOILOR PSIHIATRIC TRATAMENT CONCLUZII III FUNDAMENTALE DIVERSE MEDICALE LABORATOR II FUNDAMENTALE DIVERSE MEDICALE LABORATOR

Capitolul I. MOTIVAŢIE Bolnavii epileptici ridică şi în prezent probleme de reabilitare, de reîncadrare în familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmităţi corporale. Dacă în Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginat social, fiind considerat "demonizat", în prezent acesta este încă frustrat la alegerea profesiei, la alegerea şi primirea funcţiilor, la încadrare, etc, faţă de cei valizi şi cu aceeaşi pregătire; în acceaşi măsură epilepticului îi sunt limitate posibilităţile de participare la activităţi culturale, sportive, artistice, jocuri distractive, etc. Toate acestea, ca şi tendinţa de izolare cauzată de anxietate, de tema de a nu face criză, fac din epileptic un om retras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfacţii şi bucurii ale vieţii. După unii autori numeroasele influenţe stresante şi de frustrare pe care le întâmpină bolnavul de epilepsie se exercită asupra lui mult mai sever şi mai nefavorabil, în formarea unei personalităţii şi a unui comportament vicios, decât boala însăşi. Această situaţie poate şi trebuie să fie combătută eficient prin educaţia sanitară, care se adresează în aceeaşi măsură bolnavului cât şi anturajului acestuia. În special o instruire adecvată anturajului ar duce la popularizarea ideii că epilepsia, departe de a fi o boală ruşinoasă, este o afecţiune ca oricare alta; ar face mai eficientă supravegherea bolnavului privind respectarea dietei şi a regimului de viaţă prescris; ar duce, nu în ultimul rând, la înlăturarea sentimentului de condamnare, de marginalizare resimţit de bolnav şi în consecinţă, la creşterea calităţii vieţii bolnavului.

CAPITOLUL II. Istoric Epilepsia reprezintă una din bolile cunoscute încă din trecutul îndepărtat al omenirii. Acum 4000 de ani intâlnim prima prevedere legislativă provind statutul bolnavului epileptic – codul lui Hammurabi care interzicea vânzarea sclavilor epileptici.

malformaţiile congenitale. fiind atestată identificarea ei în preistorie. tulburări metabolice şi injecţiile. epilepsia este asociată cu handicapul mintal. În puţine cazuri din cele cu debut în copilărie. Rata de debut. La nou născut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismele abstreticale. Definiţie Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii. cu apariţie bruscă. Huglings Jackson face prima recunoaştere a mecanismului descărcării epileptice. Epidemiologie Prelevaţia epilepsiei este de cel puţin 4 . stabilind un raport direct între traumatismele craniene şi epilepsie. cu caracter paroxistic. mai mare în prima copilărie şi există vârfuri ulterioare la adolescenţă şi peste vărsta de 65 de ani. iar la sfârşitul secolului al XIX-lea se fac primele încercări chimioterapeutice. El considera toate crizele ca având punct de plecare leziunea. cele mai adesea însoţite de alterarea conştiinţei.6 ‰. intermitent şi interactiv. Etiologie Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie şi frecvenţa lor variază cu vârsta. tranzitor. dispariţie spontană şi tendinţă la repetabilitate ce se caracterizează prin descărcarea unui grup sau a totalităţii neuronilor cerebrali afectaţi la un moment dat de un sincronism excesiv prin manifestări convulsive şi prin tulburări de conştiinţă şi de personalitate. asociate crizelor sau în raport cu acestea. Paracelsus realizează un important pas în demistificarea bolii. determinat de descărcări neuronale excesive. substanţe toxice. Este o tulburare paroxistică şi trecătoare în activitatea creierului. Epilepsia este o stare patologică care a fost cunoscută încă în perioadele îndepărtate ale istoriei omenirii. În această epocă se invocă la originea epilepsiei forţe supranaturale. manifestat prin crize brusce cu tulburarea intermitentă a unor funcţii cerebrale. menţinându-se totodată ideea origini satanice a acesteia.Hipocrate şi şcoala sa au făcut primele tentative de a găsi o explicaţie naturală a fenomenelor convulsive. La sfârşitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep să fie consideraţi bolnavi. . arătând că răul sacru nu este cu nimic mai divin decât celelalte boli.

tumori cerebrale. Etio-patologie Epilepsia idiopatică . La cel puţin jumătate dintre pacienţi nu se găseşte vreo cauză după investigaţii detaliate.La adulţi şi vârstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala aminomusculară. Factori: prenatali natali postnatali Factori prenatali . care este acum în utilizare generală într-o versiune uşor reviziută (Dreifuss 1981). droguri şi intoxicaţii. glucidelor Clasificare Liga Internaţională Împotriva Epilepsiei a redactat versiunea clasificării crizelor convulsive (Gastaut 1969). Tcc. noxe profesionale) Factori natali: distacii de naştere traumatismele fătului în timpul naşterii incompatibilitate Rh Factori postnatali: traumatisme cranio-cerebrale infecţii la cap factori alergici tulburări în metabolismul calciului.nu se cunoaşte cauza. glucozei. şi tulburarea aminală degenerativă.se crede că ar fi cauzată de un factor ereditar indispozant. Epilepsia simptomatică .factori exogeni ce acţionează asupra mamei în timpul sarcinii: traumatisme abdominale infecţii ale mamei factori toxici (alcool. în asemenea cazuri factorii genetici par a avea o semnificaţie mai mare decât cei cu patologie demonstrabilă. .

clonice sau tonico-clonice.fără debut focal Neconvulsive (PM) crize astatice absenţe tipice sau atipice crize epileptice comotoase.cu tulburări de conştiinţă psihomotorii intelectuale ideaţionale afective exclusiv alterarea conştiinţei cu simptomatologie compusă (simptome elementare şi complexe) Crize generalizate . Criza parţial complexă sau “epilepsie de lob temporal”. Este adesea precedată de o criză parţială simplă ce durează câteva secunde şi care poate lua forma unor halucinaţii .secundar generalizate . fără convulsii Convulsive miclonice clonice tonice tonico-clonice (convulsii majore) absenţe Crize unilaterale sau predominant unilaterale clonice tonice tonico-clonice Crize eratice ale nou-născutului (convulsii variabile tonice. conştiinţa nu este afectată.Clasificarea crizelor convulsive Crize parţiale sau cu debut focal cu simptomatologie elementară (fără tulburări de conştiinţă) motorii vegetative cu simptomatologie complexă . alternante sau generalizate) Stările de rău epileptic Criza parţial simplă  include criza motorie jacksoniană şi o varietate de criză senzorială în care fenomenele sunt limitate. unilaterale.

Absenţa este tipul clinic ce cere ca trăsătură cardinală tulburarea de conştiinţă. atonică este criza cu contracţii mioclanice extinse sau atacuri de cădere şi care nu pune probleme psihiatrului. au o durată de ordinul secundelor şi se termină brusc. cu instalare bruscă. Atacurile încep brusc. de tip vegetativ (căscat. auditive sau a unor senzaţii corporale. în timpul cărora pacientul nu poate fi trezit. Simptomatologia Forme clinice epilepsia generalizată: criza majoră (Grand-mal) criza minoră (Petit-mal) epilepsie localizată: motorie senzitivă vegetativă forme particulare Criza paroxistică majoră are mai multe faze: prodomul aura epileptică accesul convulsivant faza stertoroasă Prodomul De obicei precede cu câteva ore sau zile instalarea crizei. tulburări psihice. Apar manifestări de tip motor. percepţie sau emoţie.olfactive. strănut. senzitiv. vizuale. Criza tonico-clanică generalizată este criza epileptică obişnuită. Pacientul poate prezenta modificări de gândire. conştiinţă. mestecat involuntar). fazele tonică şi clanică şi o perioadă privată de mai multe minute. tulburări de auz . tulburări. Criza mioclanică. gustative. Simptomele care apar în prodom. de tip senzitiv (amorţeli). Bolnavii sunt conştienţi de aceste simptome. de tip motor-mioclonii localizate într-un anumit segment. fără aură. vegetativ.

Faza clonică durează 1-2 minute. edem cerebral sau hemoragii cerebrale. absenţe) Accesul este de scurtă durată (câteva secunde). Uneori crizele se repetă la nesfârşit – crize “subinrante”. Bolnavul este conşient de aceste crize (secuse motorii de contractură – crize Jacksoniene. apoi îşi reia activitatea fără a avea cunoştinţa crizei. stă împietrit. scapă obiectele din mâini. miros neplăcut. generalizate. motor. indispoziţie. Poate exista reflexul Babinski lateral. care constituie o urgenţă medicală – exitusul putându-se produce prin edem pulmonar acut. Accesul convulsivant Accesul convulsivant are două faze: una tonică. senzitiv. . Aura nu apare întotdeauna.(acufene). Faza stertoroasă Durează de la câteva minute până la câteva ore. reflexele fotomotor cornean şi reflexele osteondioase sunt abolite. pupile midriatice. strigăt şi pierderea cunoştinţei precum şi prăbuşirea bolnavului. gust. ochii imobili. urmate sau nu de o criză majoră). care durează 20-30 de secunde cu contractura generalizată. gustativ. şi o faza clonică. devine palid. suprimarea conştiinţei nu este urmată de cădere şi convulsii. euforie. Aura Aura epileptică are o durată foarte scurtă şi prezintă particularităţi individuale. cu paloare bruscă. Bolnavul îşi întrerupe brusc activitatea. anxietate. nelinişte. emisiuni involuntare de urină şi materii fecale. Criza paroxixtică minoră (petit mal. membre). urmate de muşcarea limbii şi apariţia la nivelul gurii a unei spume abundente şi uneori sangvinolente. scurtă. instalându-se starea de rău comiţial. Debutul este în general brutal. apnee – prin contractura diafragmului. Faza clonică – bolnavul prezintă contracturi succesive şi ritmice de scurtă durată. La copil se pot întâlni frecvente crize de genul absenţelor. Bolnavul poate să-şi ia primele măsuri de precauţie. depresie. Epilepsia motorie – paroxisme convulsive localizate la nivelul unui segment al corpului (faţă. abolirea reflexului fotomotor şi a reflexului cornean. Bolnavul se află într-un somn profund (comatos). tulburări de vedere (puncte strălucitoare). musculatura este relaxată. chiar până la 50-100/zi – pienolopsia. cianoza. Manifestări: tulburări ale analizatorului olfactiv. tulburări psihice.

cu posibilitate de extindere. epigastrologii. Echivalenţa comiţială – localizată la nivelul unui lob temporal. halucinaţii. Bolnavul prezintă stări de vis. crize ambulatorii motorii. Diagnosticul diferenţial Diagnosticul diferenţial se face cu: gazoase (vizualizarea sistemului intraventricular prin . muzică).Epilepsia senzitivă – crize jacksoniene senzitive: amorţeală. deşi de durată sau cronică. Generalizarea este foarte rară. tulburări de culoare: paloare. chiar complexe cu deplasarea bolnavului. Epilepsia reflexă – criza este declanşată de anumiţi factori: auditivi (zgomote. Diagnosticul pozitiv Diagnosticul pozitiv se precizează pe baza: aspectului clinic traseului EEG pneumoencefalogramei introducere de aer) arteriografiei selective echografiei radiografiei craniene simple (pentru localizare) Evoluţia şi prognosticul Depind de gravitatea leziunilor cerebrale. Epilepsia vegetativă – localizată la nivelul hipotalamusului. Epilepsia catamenială – la femei. este puternic influenţată de aplicarea judicioasă a tratamentului şi corecta folosire a complexului de măsuri recuperatorii. chiar complexe. vizionarea TV). vizuali (lumina prea puternică. Criza durează puţin (până la un minut). este manifestată prin tulburări sub formă de accese vasomotorii: căldură. fierbinţeală. în perioada premenstruală. aplicarea corectă a tratamentului şi condiţiile de asistenţă medico-socială aplicată bolnavului. crize de salivaţie. bolnavul este conştient. deschisă mai ales la copil. Forme particulare Mioclonii – crize de tip motor (focale) Kacksoniene. crize ambulatorii motorii. cu deplasarea bolnavului. roşeaţă. răceală. răceală. Sunt crize localizate la un anumit segment. Evoluţia. cianoză.

nu respectă succesiunea din criza epileptică. Nu are semne neurologice. dar nu respectă succesiunea fazelor din criza epileptică.Convulsiile febrile – frecvenţe la copilul de 1-3 ani. regimul cetogen este considerat anticonvulsivant. pălmuire. compresiune pe oase). Mijloace de tratament folosite: igieno – dietetice (profilactice) medicale chirurgicale Conduita igieno-dietetică: abţinerea totală de la consumul de băuturi alcoolice care generează şi favorizează apariţia manifestărilor epileptice. Tratament Prin tratarea epilepsiei se urmăreşte obţinerea încetării crizelor epileptice. insolaţie (edem cerebral). Crize de pierdere a cunoştinţei cu contracturi tonico-clonice după acţiunea unor factori: electroşocm cu electrocuţie. Criza nu prezintă toate fazele din criza epileptică. evitarea consumului excesiv de lichide şi sare – favorizează apariţia dezechilibrelor hidro-electrolitice. alimentaţie obişnuită fără excluderea grăsimilor. Glicemia este scăzută. nu respectă succesiunea fazelor din criza epileptică. are transpiraţii reci. EEG normal. în prezenţa anturajului pentru a impresiona. sunt declaraţi de factori psihici. ciupire. nici modificări EEG. Crize uremice – ureea este crescută. nu prezintă faza stertoroasă. fără afecrtarea funcţiilor de relaţie şi vegetativi ai organismului. . nu are semne neurologice. bolnavul prezintă antecedente renale. Crize de spasmofilie (tetanie) – se pot însoţi de pierderea cunoştinţei. Epilepsia alcoolică. factorii care acţionează se cunosc. puseul febril este mare: 40-41 grade C. Crize dismetabolice – are tablou semnificativ: bolnavul este flămând înainte de cădere. Poate fi scoasă din criză prin excitanţi puternici (udare cu apă. Crizele de isterie – prezenţe mai frecvente la femei. cădere. neliniştit. Îşi alege locul pentru cădere. este anxios. Profilaxie. Copilul prezintă o singură criză. precum şi substanţe şi droguri epileptogene. Crizele sunt tipice. EEG normal. nu prezintă amnezia crizei. În primel ore de la declanşarea febrei.

dermatită.30 g/24 h.20 – 0. Tratamentul medicamentos Tratamentul medicamentos este diferen’iat pentru fiecare bolnav. 3 – 6 zile/lună în soluţie de 25%.50 – 3 g/zi). Efecte secundare: edeme ale feţei. 10.50 g/24 h. Primidona – doză de 1. de 2 – 3 ori în 3 – 6 luni. efect antiedematos.30 – 0. Neuleptil în cazul tulburărilor psihice. îndepărtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalică. Se mai recomandă: Diazepamul (doxepine).50 – 2 g/24 h. Se administrează I. Nu se asociază cu hidantoina. 3 – 6 zile/lună Sulfat de magneziu – inhibă excitabilitatea neuronală. focare septice.90 – 2 g/zi în doze fracţionate. parazitoze intestinale. Tratamentul de elecţie în paroxismele de tip “grand mal” Fenobarbitalul (luminalul) – anticonvulsivant – în doză mică 0. Pneumoterapia cerebrală – se extrage 30 – 70 ml LCR şi se introduce aceeaşi cantitate de aer. Temezon (atalactamida). Dezavantajul terapiei cu fenobarbital – somnolenţa – se corectează cu doze mici de amfetamină. Potenţează efectele fenobarbitalului. Neuroleptice minore sau majore.10 g seara (dacă crizele sunt nocturne) sau dimineaţa (dacă crizele sunt diverse) sau fracţionat în 2-3 prize – doza este mai mare: 0. corectarea dezechilibrelor endocrino-umorale).evitarea atmosferi combinate şi expunerea îndelungată la temperaturi ridicate (accentuează hipoxia cerebrală). Medicaţia discontinuă Săruri de brom (0. supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispoziţie convulsivantă. Acetazalamida (0. ami ales la copii (vegetaţii adenoidiene. 20 ml.V.60 g/zi). pentru reducerea riscului toxic (doza de 0. eritematoasă. leziuni cutanate buloase (fenomene alergice). Fenurona (fenilacetiluree) – doză de 1. de aceea nu se asociază cu aceasta. Carbomazepinul. 3 – 6 zile/lună în mod discontinuu.50 – 1 g/zi). Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0. . Criza dispare în decurs de 72 h. Se asociază cu fenobarbitalul şi hidantoina. este administrat fără întrerupere ani de zile şi după dispariţia fenomenelor paroxistice. Efecte toxice: deprimarea funcţiilor hematogene.50 – 2 g/24h. efedrină. Tratamentul de elecţie în crizele “petit mal” Trimetadiona: 0. Stimulează apetitul şi creşte capacitatea de muncă.

a iritabilităţii explozive. Acth. se administrează I. 1 – 2 fiole Diazepam sau Haloperidol şi se continuă cu fenobarbital I. Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I. atenţiei. combaterea edemului pulmonar cu Strofantină. Trartament chirurgical Tratamentul cauzat de înlăturare a unui focar lezionar abordabil chirurgical. puncţie rahidiană decompresivă.Tratamentul stării de rău epileptic Constă în: asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea în decubit lateral cu capul în extensie. apoi (după 4 h) se administrează Procaină 1% asociat cu 25 mg Levomepromazină în perfuzie endovenoasă glucozată 45% sau perfuzie cu barbiturice. Coeficientul cel mai ridicat de stări demenţiale se întâlneşte în populaţia copiilor epileptici. Modificări psihice limită sau “caracter epileptic” în care se remarcă tendinţa la detaliere şi perseverenţă ideatorie. . Se constată accentuarea şi a vâscozităţii ideatorii. oscilaţii afective disforice. manifestări ale discernământului asupra propriei persoane şi ale interrelaţiilor sociale. dar cu insuficientă capacitate de frânare asupra pornirilor instinctiv – emoţionale. 4 – 6 f. cort de oxigen. Demenţa epileptică – involuţie progresivă a funcţiilor de cunoaştere şi afective. Epilepsia psihopatiformă – bolnavii prezintă tulburări de comportament. raţionamentului). datorită deteriorării ireversibile a substratului morfo-funcţional encefalic. se aplică numai dacă tratamentul simptomatic medicamentos aplicat corect este nesatisfăcător.80 f în două prize la interval de 4 h. vitamine. un deficit accentuat al funcţiilor de cunoaştere (tulburări de diferite grade ale percepţiei.. suspiciozitate. La nevoie. Psihoza epileptică – cu tulburări. clisma de cloral hidrat 1%. refrigeraţie cu pungă de gheaţă pe vasele mari. exaltarea sentimentului religios.V. aspiraţia secreţiilor bronhice. care nu pot fi corelate cu frecvenţa sau vârsta de apariţie a manifestărilor critice. aspirarea secreţiilor). Tulburări psihice în epilepsie Formele clinice în boala epileptică comportă o amplă variabilitate a tulburărilor psihice interparoxistice. cu păstrarea discernământului asupra intervenţiilor sociale.M. 0.V. memoriei.

Categoria riscului moderat permisibil – munci care nu necesită o supraveghere permanentă. împarte diferite tipuri de preocupări în 5 categorii. dar nu pot lucra la diferite maşini sau dispozitive care pot genera accidente. elaborată de GOODELASS. în apropierea focurilor şi apelor conducerea diferitelor vehicule mecanizate munci cu expunere la diferite noxe munca în ture de noapte. Categoria riscului minor permisibil . activităţi. Dispenzarizarea bolnavilor epileptici Dispensarizarea teritorială a epilepticilor la nivelul unor servicii de specialitate este cea mai eficientă metodă de asistenţă ambulatorie a bolnavilor. Categoria riscului maxim permisibil – nu cunoaşte restricţii la încadrare. Bolnavii ajunşi la tratament conservator vor fi dirijaţi terapeutic de un medic specialist neurolog şi psihiatru. inclusiv conducerea autovehiculelor. munci care nu periclitează epilepticul într-o eventuală criză. Categoria riscului mare permisibil – se permit aproape fără restricţii mai toate activităţile. care nu prezintă diferite responsabilităţi privitor la activitatea altora. după cum urmează: Grupa de risc minim (epilepticii care prezintă crizele cele mai severe) – pot efectua diferite munci la domiciliu: pot lucra în ateliere (cu măsuri de protecţie). “scara de risc permisibil”.efectuarea diferitelor munci de birou sau de mişcare de mărfuri (dar numai cu mecanizare protejată). pot folosi unelte. Asistenţa medicală aduce indicaţii şi sfaturi la cunoştinţa bolnavului şi a persoanelor care ajung în contact zi de zi cu bolnavul. diferite prestări. Activităţi care se contraindică epilepticilor: munci fizice intelectuale grele (suprasolicitante) munci în subteran muncă la înălţime.Aspecte socio-familiale şi de recuperare a bolnavilor epileptici Alegerea profesiei În dirijarea epilepticilor spre anumite profesii. sfaturi în ceea ce priveşte modul de viaţă al acestuia. . Dispensarizarea trebuie să înceapă cu întocmirea unei evidenţe teritoriale exhaustive a bolnavilor.

căsătoria. De aceea se impune imperativul social-moral. şi anume: în cazul unei evoluţii favorabile a bolii. divorţul. şi mai frecvent în cazul unor evoluţii nefavorabile. rezonabil şi competent şi organizarea vieţii sociale a bolnavuluii epileptic în probleme deosebite. ca: utilizarea timpului liber al epilepticului. în vreme ce 100% dintre bărbaţii epileptici au avut descendenţi vii. Descoperirea ulterioară a bolii de către partenerul celălalt. O deosebită însemnătate trebuie să aibă în dispensare acordarea unui sprijin posibil. frământările îndelungate. Statisticile arată că dintre femeile epileptice. care se finalizează până la urmă în situaţii nerezolvate. . dar ţine cont de o predispoziţie convulsivantă crescută. ape. problema descendenţilor. Viaţa sexuală echilibrată nu dăunează epilepticului. sau amândoi. aceştia vor fi chemaţi la serviciul de specialitate cam la 6 luni interval. în perioada de gestaţie au născut feţi vii. poate duce la o scindare ireparabilă între parteneri. practicarea sportului. precum şi încadrarea într-o anumită categorie de handicapaţi ai societăţii îngreunează întemeierea unei căsătorii. etc. sexualitatea. Se insistă asupra pericolului de consumare a băuturilor alcoolice şi asupra evitării stressurilor şi a suprasolicitărilor. că epilepsia nu poate fi tăinuită între partenerii care vor să se căsătorească. Căsătoria epilepticilor trebuie contraindicată îndeosebi în trei situaţii: când partenerul epileptic. Dispensarizarea se face conform unui program periodic. S-a constata deasemeni că paroxismele epileptice nu exercită influenţă nocivă asupra sarcinii. Complexul de inferioritate în care trăieşte majoritatea epilepticilor. pe lângă boala propriu-zisă sunt şi oligofreni dacă sunt epileptici amândoi partenerii în cazul în care unul din parteneri ale tulburări comportamentale grave pe lângă epilepsie Epilepsia şi sarcina Epilepsia nu este o boală ereditară. înălţime. tentative falimentare şi frustraţii. alăptarea. Actualmente se estimează transmiterea genetică la o frecvenţă de 2 – 3%. Epilepsia şi căsătoria Căsătoria pentru mulţi epileptici este o adevărată dilemă. neîncrederea şi inhibiţia lor.Atât bolnavul cât şi aparţinătorii trebuie să cunoască şi să respecte disciplina tratamentului. modul de viaţă ce se cere realizat precum şi locurile periculoase care trebuiesc evitate: foc.

vor trebui să depăşească această situaţie. Pacienţii cu epilepsie au mare nevoie de suprotul familiei. familia şi pacientul. În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va ţine seama de faptul că acesta este adesea pus în situaţii dificile cauzate de declanşarea crizelor în cele mai diferite locuri. Formele de epilepsie cu tulburări psihice mari pot fi legate de unele delicte. Importante sunt discuţiile cu familia. la boală. să o accepte. Traficul rutier devine din ce în ce mai crescut. decît afecţiunii ca atare. ce solicită sub aspect fizic şi pshic din ce în ce mai mult şi pe omul sănătos. Alte probleme medico-sociale la epileptici Conducerea autovehiculelor de către bolnavii epileptici a suscitat discuţii foarte aprinse. la necesitatea de a se prezinta periodic la medic.Chiar apariţia crizei în timpul travaliului poate permite decurgerea naşterii per vias naturales. În cadrul îngrijirii persoanelor cu epilepsie este important a se încerca reducerea acestor neînţelegeri şi a susţine pacientul şi familia sa. Asigurările pe viaţă împotriva accidentelor. care va fi învăţată cum să se poarte cu ei în cazurile de declanşare a crizelor şi după. Problema criminalităţii printre epileptici. Numeroşi pacienţi suferă mai mult datorită concepţiilor greşite şi prejudecăţilor altor persoane în legătură cu epilepsia. . stresurile. momentele cele mai neaşteptate. Din acest punct de vedere un bolnav epileptic prezintă o creştere a riscului la accidente cam de opt ori mai mare decât în cazul populaţiei generale. Unele studii pe pacienţii epileptici arată că aceştia au dificultăţi serioase cu serviciul. Pot fi afectate perspectivele de căsătorie. Împreună. tensiunea. să înţeleagă că în afara perioadelor de rău sunt normali. la locul de muncă şi în viaţa de familie. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face să înţeleagă reacţia celor din jur. crime sexuale. iar circulaţia un act de mare complexitate . la fel ca ceilalţi. Intrarea epilepticului în acest flux reprezintă un mare hazard. că această problemă nu-I face infimi. şi să o accepte pe cât posibil. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu epilepsie Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajată total. Frecvenţa criminalităţii la epilepticii fără tulburări psihice nu diferă de cea a populaţiei generale. Va primi explicaţii referitoare la tratament. Problemela apar la şcoală. fiind unanim admis că oboseala. Pacientul va trebui să-şi accepte suferinţa şi eşecurile cauzate de boală. căldura. efectuate în timpul acceselor. sunt factori favorizanţi ai apariţiei paroxismelor.

H=69 kg. inofensiv pentru organism. Pacientul cu epilepsie va fi susţinut şi integrat în grupuri. ţinându-se seama şi de indicaţiile medicale. devenind răutăcioşi. forma de epilepsie. pierdere involuntară de urină. . contractului tonico-cronice. Elemente fizice: I=1. temă de a nu face crize. modificându-şi comportamentul.să nu se culpabilizeze. str. Se urmăreşte diminuarea reactivităţii convulsivante a creierului şi o încadrare socială corespunzătoare. Neagă TBC şi afecţiuni infecto-contagioase. 1 Starea civilă: Căsătorit Cultura: 12 clase Nu prezintă proteze. alergiii. Antecedente heredo-colateraleale: tatăl decedat în urma unui accident. Faptul că se culpabilizezază îi face să aibă un comprtament forate grijului şi supraprotectiv. soţia aparent sănătoasă. Lucrează ca gestionar la “Loteria Naţională”. vârstă. Mama aparent sănătoasă. instrumente ajutătoare. nr. Stagiul militar satisfăcut. spumă roază la gură (îşi muşcă limba). În îngrijirea bolnavului epileptic se ţine seama de faptul că această boală creează anxietate. Relaţii familiale armonioase Antecedente personale: căsătorit. un copil sănătos. Analiza medicală: bolnavul vine la internare pentru creşterea frecvenţei crizelor caracterizate prin cădere cu pierderea cunoştinţei. jud. inofensiv pentru organism. Capitolul III CAZ CLINIC I Numele: O Prenumele: L Sex: masculin Vârsta: 35 ani Domiciliu: Botşani. Botoşani. 72 m. Aleea Teilor. Tratamentul medicamentos trebuie să fie accesibil şi eficient. Din această cauză există tendinţa de izolare. unde este acceptat.

03 – 18.L. irascibilitate.03 12.L. Respiraţia: se situează în limite normale.03 06.03 06.03 – 18. vestimentară şi a mediului.03 07.03 08.03 – 11.03 06.03 OBSERVAŢII Oral 2 cp/zi Oral 3 cp/zi IM 1 f/zi Oral 3x50 pic/zi Oral 3 cp/zi Oral 2 cp/zi IM 2 f/zi IM 1 f/zi IM 1 f/zi Examene de laborator – diverse 6 III – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg% .03 – 18.03 – 12.03 – 15.Acuză: cefalee.03 – 18..03 – 12. Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale O. Informare şi educaţie: dezinteres de a învăţa Spirit: nu participă la activităţile religioase Temperatura: se situează în limite normale Comunicare: ineficace la nivel intelectual şi afectiv Îmbrăcăminte: corespunzătoare Prescripţii medicale O.03 – 18. bulimie Odihnă şi somn: insomnie Igiena: respectă regulile de igienă corporală. vărsături sau pierderi sangvinolente. necoordonarea mişcărilor Asigurare: probabilitate de atingere a integrităţii fizice Lucru: dificultate de a-şi asuma rosturile sociale Recreere: dezinteres în participarea la activităţi recreative Mâncare şi băutură: consumator de etanol. TRATAMENT Carbomazepină Fenobarbital Haloperidol Romparkin Napoton Diazepam Vitamina B1 Vitamina B6 DATA EFECTUĂRII 06. Nu prezintă diaree. insomnie.03 06. Eliminare: normală Mişcare şi mobilizare: hiperacti-vitate. Recunoaşte consumul de băuturi alcoolice.03 07.

Imaginaţie săracă. hipopraxie voluntară. Este orientat temporo-spaţial.26 g% USH = 31/46 mm Calcemie = 8.6 mg% L = 10. Acuză cefalee. amorţeli. Prezintă tulburări de percepţie. .glicemie = 137 mg% Hb = 12. prezintă tremurături ale extremităţilor şi semne de împregnare etanolică. bradipsihie). Conţinutul gândirii este redus (bradilalie.800 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH 8 III – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 6 III – Recoltarea urinii pentru examenul de urină: albumină/absent glucoză/absent sediment: rare epitelii plate rari cilindri hialino granuloşi Examen psihiatric Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internări anterioare. revine la internare cu trimitere de triaj pentru creşterea frecvenţei crizelor şi a intenşităţii acestora. La internare este agitat pshihomotor.

temperatură.00 24.00 1f 1f 24.00 12. Administrarea medicamentelor.Tratament O.L.00 1 cp 1 cp 50 pic 1 cp 18. Regim alimentar: interzicerea consumului de alcool evitarea consumului excesiv de lichide şi sare regim alimentar obişnuit.00 1f 1f 18. fără excluderea grăsimilor ORAR 6. Medicamente administrate per/os Carbomazepină Romparkin Haloperidol Napoton Medicamente administrate IM Fenobarbital Diazepam Vitamina B1 Vitamina B6 Îngrijiri diverse: Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA. puls. respiraţie. Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.00 1 cp 1 cp 50 pic 1 cp ORAR 6.00 1 cp 1 cp 50 pic 12.00 - .

oboseală. sdr. ameţeli. astenie - 1 Comprimate 2 mg 10 mg fiole 10 mg Comprimate 250 mg Substitutiv în stările de deficit de tiamină 6 Substitutiv în stările de deficit de piridoxină - . confuzie al l Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Antiparkinsonian Indomnie. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml Comprimate 2 mg Acţiune Anticonvulsivant antiepileptic hip-notic Efecte adverse Oboseală. agitaţie. anticonvulsivant pină Antiepileptic. cefalee.tul Modul de prezentare Comprimate 15 mg 100 mg Fiole 40 mg 200 mg Sol. tremurături ale mâinilor. oboseală. uscăciunea gurii Drageuri 10 mg Tranchilizant Comprimate 2 mg 10 mg Fiole 10 mg Comprimate 200 mg Tranchilizant. Parkinsonian Uscăciunea gurii. greaţă. constipaţie. somnolenţă. miorelaxant. vomaă. stare depresivă. Somnolenţă. hipnotic Somnolenţă. tulburări de vedere. apatie Somnolenţă.

imobilizare Pacientul calmează omn Agitaţie psihomotorie Consumul de etanol Agitaţie psihomotorie Efecte adverse ale medicamentelor Agitaţie psihomotorie Dificultate de a dormi Dificultatea de a înţelege ceea ce I se spune Creşterea în ritm a mişcărilor Oboseală. senzaţie de somn Nu desfăşoară activităţi recreative Insomnie Sedare Administrare neuroleptice şi sedative Educaţie sanitară Somn ind medicame e Ineficace la nivel intelectual Hiperactivitate Interzicerea consumului de alcool Combaterea agitaţiei psihomotorii Combaterea somnolenţei Convingerea pacientului să desfăşoare activităţi Comunică personalu Administrare de sedativ. schimbarea lenjeriei Administrare sedative Somn. imobilizare Plimbări. aerisirea salonului Educaţie sanitară.Sursa de dificultate Consumul de alcool Criza epileptică Problema Foame exagerată Diagnostic de nursing Alimentaţie exagerată cantitativ Incapacitate de aşi controla mişcările Posibilitate de atingere a integrităţii fizicului Insomnie Dioforeză Obiective Interzicerea consumului de alcool Prevenirea crizelor epileptice Prevenirea crizelor comiţiale Intervenţii Administrare de alimente în cantitate necesară Administrare de antiepileptice Administrare de antiepileptice Evalua lă 03 2000 a bea Uşoară mobi- Nu poate să-şi controleze mişcările Pericol de alterare a fizicului Mişcar mobiliz Criza epileptică normal Sub tra antiepil dispare Sedare Combaterea transpiraţiilor Administrare de neuroleptice Interzicerea consumului de etanol. psihoterapie 03 clienţii bo Pacientul calmează omn Somnolenţă Dezinteres de a practica activităţi recreative Ameliora Citeşte zi face plim . omn Agitaţie psihomotorie Consum de etanol Dificultate de a dormi Transpiră medica Pacient transpir 03 Criza epileptică Nu-şi coordonează Hiperactivitate mişcările Sedare.

Se externează cu recomandările: continuarea tratamentului cf. frecvente decompensări narcofilice etanolice. senzaţie de somn Neputinţă clienţii bo Dispare somnolen Ameliora 18. Dezinteres de a învăţa recreative Convingerea pacientului să desfăşoare activităţi informative Obiective Combaterea mutismului Combaterea somnolenţei Combaterea izolării pacientului. psihoterapie Este inter boala sa Sursa de dificultate Stare depresivă Problema Nu comunică Diagnostic de nursing Comunicare ineficace la nivel afectiv Somnolenţă Dificultatea de aşi asuma rolurile sociale Intervenţii Psihoterapie Evaluare lă 03 Comunică personalu Plimbări. Rp. iritabilitate explozivă. apă) C. psihoterapie Educaţie sanitară. pe perioada internării Clorpromazină CAZ CLINIC II Numele: I Prenumele: P Sex: masculin . aerisirea bolnavului Psihoterapie omn Efecte adverse ale medicamentelor Izolare Oboseală.2000 Pacient cunoscut spitalului prin internări anterioare.Hiperactivitatea Lipsă de interes în achiziţionarea de noi cunoştinţe. tulburări neurovegetative. revine cu trimitere pentru creşterea frecvenţei crizelor cu suspendare a cunoştinţei şi creşterea în intensiate a acestora şi a simptomatologiei exprimată clinic prin: cefalee difuză. ameţeli. Cu : Fenobarbital Diazepam evitarea locurilor cu risc pentru viaţa bolnavului (sursă de foc.III.M.

L. insomnii. creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. . tulburări de comportament. necoordonarea mişcărilor Asigurare: prezintă crize comiţiale grand mal Lucru: neputinţă Recreere: incapacitate de a desfăşu-ra activităţi recreative Odihnă şi somn: insomnie Îmbrăcăminte: ţinută neîngrijită. Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet de trimitere din DMC pentru o nouă decompensare caracterizată clinic prin: cefalee. Nu prezintă diaree. Mâncare şi băutură: bulimie Mişcare şi mobilizare: hiperacti-vitate. poliomelită la vârsta de 4 luni. neagă afecţiuni infecto-contagioase. instrumente ajutătoare. Relaţii familiale armonioase Antecedente personale: repetate internări la spitalul Socola – Iaşi. Botoşani Starea civilă: necăsătorit Cultura: 4 clase Nu prezintă proteze. logoree) şi afectiv (muţenie) Prescripţii medicale O. vărsături sau pierderi sangvinolente. Respiraţia: se situează în limite normale. Temperatura: se situează în limitele normale. Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale I. 62 m. Informare şi educaţie: dezinteres de a învăţa Spirit: incapacitate de a participa la activităţi religioase Comunicare: ineficace la nivel intelectual (limbaj incoerent. alergiii. Elemente fizice: I=1.P.Vârsta: 36 ani Domiciliu: Nicşeni. H=60 kg. TBC pulmonar (1986) – internat în spitalul Fiziologic. jud.

sare la noi”. A fost spitalizat la spitalul de copii. Treabă nu face defel.86 g% VSH = 7/16 mm Calcemie = 8. are timpuri când vorbeşte şi timpuri când nu vorbeşte.I.02 2000 22.2000 24.01. Frecvenţa actuală a crizelor afirmată de mamă: “face 3 zile la rând crize multe apoi se mai opreşte.02.01 – 03.02.I.2000 – Recoltarea sângelui pentru: glicemie = 95 mg% Hb = 13.2000 22.01 – 03.7 mg% L = 6600 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 22.I. Câteodată e rău.2000 22.01 – 3. .2000 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină: albumină/absent glucoză/absent sediment: rare epitelii plate 23. strică. Chiar în timpul spitalizării a prezentat crize comiţiale.02.2000 OBSERVAŢII Oral 20 pic de trei ori pe zi.2000 – QI = 59 oligofrenie gr. Oral 1 cp x 2/zi IM 1 f/zi Oral 1 cp x 2/zi Oral 1 cp x 3/zi Examene de laborator – diverse 21. sparge.TRATAMENT Haloperidol 60 pic/zi Fenobarbital 2 cp/zi 1 f/zi Clordelazin 3 cp/zi Romparkin 3 cp/zi DATA EFECTUĂRII 22.01 – 03. I uree = 18 mg% Examen psihiatric La vârsta de 4 luni bolnavul a suferit de poliomelită.

Relativ orientat global.Se constată un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I. . Discernământ critic diminuat.

Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.00 12.00 1f 18. Regim alimentar: interzicerea consumului de alcool şi băuturi alcoolice evitarea consumului excesiv de lichide şi sare regim alimentar obişnuit.00 1 cp 1 cp 20 pic 1 cp ORAR 6.00 1 cp 20 pic 1 cp 12. Medicamente administrate per os Fenobarbital Romparkin Haloperidol Clordelazin Medicamente administrate IM Fenobarbital Îngrijiri diverse: Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA.00 - . respiraţie. puls. temperatură.P.Tratament I. fără excluderea grăsimilor evitarea expunerii îndelungate la temperaturi ridicate ORAR 6. Administrarea medicamentelor.00 1 cp 1 cp 20 pic 1 cp 18.00 24.

sdr. erupţii cutanate alergice Insomnie. uscă-ciunea gurii Diagnostic de nursing Alimentaţie exagerată cantitativ Incapacitate de aşi controla mişcările al l Sol. vomă. greutăţi de micţiune Sedare. somnolenţă. tulburări de vedere. somnolenţă. hipnotic de lungă durată Efecte adverse Oboseală. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml Fiole de 5 mg /ml Comprimate 2 mg Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Antiparkinsonian Drajeuri 25 mg neuroleptic. tulburări de vedere. tulburări extrapiramidale Uscăciunea gurii. antipsihotic. con-stipaţie. confuzie. agitaţie. stare depresivă. greaţă. antiepileptic.tul Modul de prezentare Comprimate 15 mg 100 mg Acţiune Anticonvulsivant. Parkinsonian. sedativ Sursa de dificultate Boala psihică Problema Foame exagerată Obiective Combaterea bulimiei Prevenirea crizelor comiţiale Intervenţii Administrare de alimente în cantitate necesară Administrare de antiepileptice Evalua lă 01 2000 a bea Uşoară mobi- Criza comiţială Nu poate să-şi controleze mişcările Mişcar mobiliz normal admini Pierderea cunoştinţei Pericol de alterare a fizicului Posibilitate de atingere a integrităţii Prevenirea crizelor comiţiale Administrare de antiepileptice antiepil Sub tra antiepil dispare .

omn Agitaţie psihomotorie Agitaţie psihomotorie Boală psihică Dificultate de a fizicului Insomnie Sedare Sedare. discuţii (psihoterapie) Incapacitate de a împlini o activitate Imposibilitatea de a se amuza în activităţi Încapacitatea de a recreative noptieră) Ameliora desfăşura activităţi bolnavului. baia bolnavului Schimbarea lenjeriei de corp Discuţie pe înţelesul bolnavului Plimbări. senzaţie de somn Greutate în achiziţionarea de noi comportari Creştere în ritm a mişcărilor Foame exagerată Ameliora omn edu- Dispare bău- hiperactiv Ameliora 000 Izolarea de anturaj Nu comunică (mutism) cantitatea necesară Psihoterapie Comunica eficace Psihoterapie e Dificultate de a se implica într-un rol Incapacitatea de a desfăşura activităţi Efectueaz anumite a (curăţenie Plimbări. dormi Nu-şi coordonează Hiperactivitate mişcările Incapacitatea efectuării îngrijirilor de curăţenie Ţinută neîngrijită medica Pacientul imobilizare Incapacitatea de a.Educaţie sanitară şi acorda îngrijiri de igienă Dezinteres faţă de ţinuta sa vestimentară Comunicare la nivel intelectual şi ajutarea bolnavului în efectuarea toaletei Ajutarea bolnavului în alegerea hainelor Ajutarea bolnavului să înţeleagă ceea ce I Somnolenţă se comunică Combaterea somnolenţei Dificultate de a învăţa Hiperactivitate Alimentaţie exagerată cantitativ Comunicare ineficace la ni-vel afectiv Neputinţă Combaterea bolii psihice Combaterea hiperctivităţii Combaterea bulimiei Combaterea mutismului Ajutarea pacientului în a desfăşura o activitate Stimularea convingerea să calmează Ţinută îng nte Tulburări de gândire Boală psihică Ţinută îng e Dificultate de a înţelege ceea ce I se spune Comunica eficace Mediu necorespunzător (salon neaerisit) Tulburări de gândire Tulburări de gândire Boala psihică Oboseală. Administrare de neuroleptice Administrare sedative Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat. aerisirea salonului Administrarea de antipsihotice Administrarea hiperactivităţii Administarea de alimente în - Somn. .

divorţată.II. jud. Are un nepot cu antecedente psihiatrice. Antecedente heredo-colaterale: părinţi decedaţi. alergiii. apă dispensarizare prin dispensarul medical comunal şi prin cabinetul de psihiatrie CAZ CLINIC III Numele: C Prenumele: A Sex: feminin Vârsta: 62 ani Domiciliu: Vlădeni. Botoşani Starea civilă: divorţată Cultura: 4 clase Nu prezintă proteze.2000 Se externează în prezenţa familiei. N=0. A fost internată la spitalul Dr. Petru Groza. insomnie. tulburări de comportament. A=1. Prima menstruaţie – 13 ani. irascibilitate. ultima menstruaţie 37 ani. 58 m. Orientată temporo-spaţial şi la propria persoană. Oradea.recreativă recreative participe la activităţi recreative 2. Pensionară. A lucrat cadrul CAP. Antecedente personale: două surori aparent sănătoase. Anamneza medicală: Bolnava vine la internare cu autosanitara cu bilet de trimitere din policlinica judeţeană pentru creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. Nu . cu următoarele recomandări: Tratament cu: carbomazepin 2 cp/zi fenobarbital 20 cp/zi Diazepam 2 cp/zi supravegehere din partea familiei va evita locuinţe cu risc pentru vârsta bolnavului. Elemente fizice: I=1. instrumente ajutătoare. va evita sursele de foc. Studii – patru clase (rezultate şcolare slabe). G=66 kg. Acuză cefalee.

A.11 OBSERVAŢII Oral 1 cp/zi In 1 f/zi In 1 f/zi Oral 2 cp/zi In 1 f la 2 zile Oral 6 cp/zi Oral 3 cp/zi Oral 3 cp/zi Oral 4 cp/zi Rectal 1 sup/zi Examene de laborator – diverse 16.11 16.11 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 26 mg% .11 – 22.11 – 26. TRATAMENT Fenobarbital Sulfat de magneziu Glucoză 33% Fenilopină Furosemid Multivitamin Brofimen Diazepam Clorpromazin Supozitoare de gliceri-nă DATA EFECTUĂRII 16.11 – 24. igienă corporală necorespunzătoare.11.1999 16.11. vărsături sau pierderi sangvinolente. Ţinută vestimentară neordonată.11 – 26.11 16.11 – 25.11 – 25.11 – 25.11 – 25.11 16. Respiraţia: dispune Mâncare şi băutură: bulimie Mişcare şi mobilizare: imobilizare Asigurare: probabilitate de atingere a integrităţii fizice Lucru: neputinţă Recreere: nu desfăşoară activităţi recreative Eliminare (constipaţie) Odihnă şi somn: insomnie Îmbrăcăminte: ţinută vestimentară neordonată Temperatura: afebrilă Informare şi educaţie: incapacitate de a învăţa Spirit: incapacitate de a participa la activităţi religioase Comunicare: ineficace la nivel intelectual şi afectiv Igienă: necorespunzătoare Prescripţii medicale C.prezintă diaree.11 16.1999 16.11 – 26.11 22.11. Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale C.A.1999 16.11 16.

00 24. Medicamente administrate per os Fenobarbital Fenilopină Clorpromazin Brofimen Diazepam Multivitamin Medicamente administrate IM Glucoză 33% Sulfat de magneziu Ferosemid Medicamente administrate rectal ORAR 6.00 .glicemie = 79 mg% Calcemie = 9. Tratament C.11 – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 18. Ţinuta neîngrijită. Se consideră bolnavă psihic.11 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină: albumină/absent glucoză/absent sediment: rare epitelii plate Examen psihiatric Bolnava în evidenţa spitalului de psihiatrie este internată pentru mărirea frecvenţei crizelor comiţiale. mimica anxioasă.00 18.00 18. privire imobilă.6 mg% L = 7900 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 12 USH 17. Nu declară implicaţii judiciare. ameţeli. Orientată temporo-spaţial.00 ORAR 6. Atenţie involuntară.00 1f 1f 1f 12.00 12. inhibiţie psihomotorie.00 24.A.00 2 cp 1 cp 2 cp 12.00 1 cp 1 cp 1 cp 1 cp 2 cp ORAR 6.00 24.00 1 cp 1 cp 1 cp 1 cp 1 cp 2 cp 18. Acuză cefalee. insomnie.

Administrarea medicamentelor. Asigurarea confortului fizic şi psihic necesar Regim alimentar: Abţinerea de la consumul de alcool şi băuturi alcoolice evitarea consumului excesiv de lichide şi sare regim alimentar obişnuit.Supozitoare de glicerină Îngrijiri diverse: - 1 sup - - Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA. fără excluderea grăsimilor . Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat. temperatură. puls. respiraţie.

deprimant central . confuzie.13 g 1.tul Modul de prezentare Comprimate 15 mg 100 mg Acţiune Anticonvulsivant. somnolenţă. soluţie pentru uz intern Drajeuri Fluidifiant Mucolitic Asociaţie polivitaminică echilibrată. antiepileptic. uscăciunea gurii Rareori greaţă al zin Drajeuri 25 mg Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Antivomitiv Comprimate 2 mg 10 mg Tranchilizant. miorelaxant. oboseală. ameţeli. colaps - agneziu e de Supozitoare 2.anticonvulsivant in Nu se administrează la parkinsonieni în timpul tratamentului cu levadope Infectarea rapidă poate provoca congestia feţei. care acţionează în carenţele vitami-nice Fiole 2 g/10 ml . tulburări de vedere Somnolenţă. hipotensiune. anticonvulsivant Fiole 10 mg Comprimate a 8 mg Expectorant (flacon cu 20 buc). hipnotic de lungă durată Efecte adverse Oboseală. agitaţie.39 g Sursa de Declanşează reflexul de ---Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evalua . erupţii cutanate alergice Somnolenţă. potenţarea băuturilor alcoolice.

Ajutarea şi acorda îngrijiri de igienă dispun pacientului în efectuarea toaletei Dezobstruarea căilor respiratorii Comunicare. baia generală. Respiraţie uşoară Ţinută îng Incapacitatea efectuării îngrijirilor de curăţenie Senzaţia de sufocare Dificultatea de a înţelege ceea ce I se spune Problema Pacienta nu prezintă scaune Creşterea în ritm a vestimentară alegerea hainelor Incapacitatea de a.lă 11 1999 a bea dificultate Boala psihică Foame exagerată nursing Alimentaţie exagerată cantitativ Incapacitate de aşi coordona mişcările Posibilitate de atingere a integrităţii fizicului Insomnii Combaterea bulimiei Prevenirea crizelor epileptice Prevenirea crizelor comiţiale Administrare de alimente în cantitate necesară Administrare de antiepileptice Administrare de antiepileptice Uşoară mobi- Criza comiţială Nu poate să-şi controleze mişcările Pericol de alterare a fizicului Mişcar mobiliz Criza epileptică normal Sub tra antiepil dispare Combaterea insomniei Administrare de neuroleptice şi sedative Intervenţii Psihoterapie omn Agitaţie psihomotorie Sursa de dificultate Tulburări de gândire Tulburări de gândire Boală psihică Dificultate de a dormi Problema Diminuarea mişcărilor Ţinută neîngrijită Pacient are inso Evaluare Diagnostic de nursing imobilitate Obiective Combaterea imobilităţii lă 11 Ameliora nte Dezinteres faţă de ţinuta sa Ajutarea bolnavului în Schimbarea lenjeriei de corp Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat. implicare la nivel intelectual Diagnostic de nursing Constipaţie Ajutarea pacientei să înţeleagă ceea ce I se comunică Obiective Combaterea constipaţiei Hiperactivitate Combaterea Ţinută îng Prezenţa de secreţii pe căile respiratorii Boală psihică Comunica eficace 11 Discuţii pe înţelesul pacientei Intervenţii Administrarea de supozitoare cu glicerină Administrarea de Comunica e Sursa de dificultate Încetinirea tranzitului intestinal Agitaţie personalu celelalte p Evaluare lă Pacienta n prezintă s Pacienta s .

mobilizare Aerisirea salonului.11. Se recomandă: tratament conform Rp interzicerea consumului de alcool dispensarizare prin dispensarul medical reinternare la nevoie CAPITOLUL IV Concluzii Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupă psihoterapia. tranchilizant. agitaţie psihomotorie. plimbări Psihoterapie calmează omn Dispare s de somno 11 Comunica e Boală psihică personalu Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat. A fost tratată în stare anticonvulsivant. baia generală. a fost internată pentru creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. De puterea de convingere a asistentului/asitentei medicale depinde ca pacientul să accepte necesitatea tratamentului şi să-l urmeze cu permanenţă. diuretic. Plimbări. sedativ.Igienă necoresşi efectua îngrijiri de curăţenie punzătoare ceilalţi bo Ţinută bin îngrijită Tulburări de gândire Imposibilitatea de a se amuza în activităţi recreative 26. cefalee. ameţeli.1999 Ameliora Bolnava în evidenţa Spitalului de Psihiatrie Botoşani. discuţii afectiv Incapacitatea de a. senzaţie de somn Nu comunică (mutism) Comunicare afectivă la nivel Somnolenţă agitaţiei psihomotorii Combaterea somnolenţei Combaterea mutismului Ajutarea pacientei în efectuarea toaletei Încapacitatea de a desfăşura ctivităţi recreative Convingerea pacientei să participe la activităţi recreative sedative. Se externează în stare ameliorată la solicitarea bolnavei.psihomotorie Efecte adverse ale medicamen-telor Stare depresivă mişcărilor Oboseală. vitamine. Atmosfera de calm şi simpatie pe care va şti să o .

de aceea el va fi îngrijit şi observat nu numai în timpul crizelor. Asistentul medical va comunica zilnic la vizită medicului. să meargă la control periodic. dacă este agitat sau liniştit. a înălţimii. Urmăreşte evoluţia bolii sub tratamentul anticonvulsivant şi sedativ. modul de administrare. Totodată asistentul medical va informa medicul despre starea pacientului. a apelor libere. La externare. în comunicarea cu familia. alcool. dacă doarme noaptea. El va cunoaşte împrejurările periculoase ce trebuie evitate la locul de muncă. dacă întreţine relaţii şi contacte cu cei din jurul lui.creeze în jurul pacientului. sare. cât şi în afara acestora. Astfel asistentul medical discută permanent cu pacientul. să nu-l respingă. pentru a nu-I confirma sentimentele de respingere. deoarece consumul acestora poate precipita apariţia crizelor. eventualele modificări survenite în evoluţia şi prognosticul bolii. dacă se alimentează suficient. Răspunde la întrebările familiei. cum ar fi primejdia focului. lichide în exces. bolnavului I se explică necesitatea de a urma tratamentul anticonvulsivant permanent. îl vor face pe acesta să-şi recapete optimismul şi încrederea în viaţă. Fără consum de cafea. cafea şi asupra importanţei evitării stresurilor şi suprasolicitărilor. deoarece crizele epileptice se pot declanşa oricând. îl ajută în găsirea unor activităţi prin care să se simtă valoros. dă relaţii despre tratament. cât şi în viaţa particulară. Se va insista asupra pericolului de a consuma băuturi alcoolice. conducerii autovehiculelor. să-l accepte aşa cum este. Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc. Asistentulmedical va urmări ca bolnavul să păstreze regimul igieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizării. . De asemenea va avea grijă ca pacientul să fie supravegheat permanent. stimulând-o să rămână în contact cu bolnavul. Datoria asistentului medical este să-l convingă pe pacient că poate să ducă o viaţă normală sau cel puţin apropiată de normal.

Arsene. Arsene. Aurelia Sîrbu – PSIHIATRIE . I. Popoviciu – EPILEPSIILE C.Bibliografie C. Brânzei. Stoica – CRIZELE EPILEPTICE P. L.

Ediţia 1994 .Agenda medicală 1991 Tratat de psihiatrie Oxford – Michele Geldel.Virginia Henderson – NURSING *** . Dennis Goth. Richard Moyan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful