You are on page 1of 163

.'

~

George Grisham

. ';",

Cum sa-i domini pe ceilai~i

E momentul co toti , so ri se supulza I "" .
" •• _u....... ,

Ti-ai dorit mtotdeouno so oi slugi; tnfJo(li sd-i supui pc cei din jur.

George Grisham

STRATEGIILE PUTERII

Traducator: Simona Pelin

ANTET XX PRESS

bogat. putuse face atatea lucruri. Se spunea ci e tanar. si ci reusise in viati Dar trebuia sa vad cu ochii mei asta Lam examinat cu atentie la iesirea din studioul de televiziune. . in atat de putin limp? La urma urmei. ci ac(:iunea. Cum se fiIcea ci acest pusti de douazeci si cinci de ani. cu amt mai mult cu cat acest barbat eram tocmai eu! Povestea . atunci cand ciliitoria se sfarsi.milie cateva zile. 1.r'OCTIUNU UMANE .. reusita este procesul prin care oamenii se straduiesc devina . Este cat se poate de evident canoi toti avem idei ~j vise diferite in privinta a ceea ce vrem facem cu viata noastra Pe deasupra. sanatos tun. si. Pentru mine. facand sa sa sa . capabil de a stabili relatii intense cu altii. fericit. unde i~i spala vasele in cada.mai mult". locurile pe care le frecventarn si bunurile pe care Ie detinem nu dau adevarata rnasura a reusitei personale. privindu-l cum impartea sfaturi tuturor. care avusese intotdeauna multe probleme in comunicarea cu ceilalti ~ ale carui perspective nu erau deloc incantatoare. Este posibilitatea de a se dezvolta pe planul afectiv. Parea incredibil de fericit si foarte indragostit de sotia lui. MARFA REGEASCA Marele tel aJ vietii nu este ?tiinfa. intelectual si material.lui" este povestea mea. care il insotea in toate deplasarile in Statele Unite si in restullumii. formand cadre de conducere si lucrand cu sportivi si cu copii handicapati. care se considera prea gras. Lam vazut participand la dezbateri cu dieteticieni. unde intentionau petreaci in fa. Cum de acest individ extrem de nefericit. spiritual. social.tnvATARM PER. am luat-o pe unnele lui. in castelullor. psihologic. cat se poate de siiniitos. Si. fie ci era yorba de sefi de stat sau de bolnavi de fobie. sunt cat se poate de constient ci relatiile pe care Ie avem. Thomas Huxley Auzisem vorbindu-se de el de mai multe luni. devenise barbatul acesta serios. si ale carui posibilitati de reusita pareau nelimitate? Toate astea pareau de necrezut. era un baiat care cu doar trei ani in urma locuia inci intr -0 garsonieci de patruzeci de metri patrati. Nuvreau sa spun prin asta eli experienta mea reprezinta singurul tip de reusita care exists. de-abia iesit de pe bancile scolii. care se inalta 13ngii Oceanul Pacific. luarii din nou avionul spre San Diego. in cursul saptamfuillor care au urmat.

cazullui Steve Jobs.si a creat un adevarat imperiu. nici la 0 vointa personals care ar trebui sa fie impusa Acest fel de putere dureaza rareori mult Dar trebuie deveniti constient de faptul ci puterea e 0 constants umaria Ori va elaborati dumneavoastra ideile. Si altii care se simt rnurdariti de ea. dand realitate viselor grandioase pe care Ie avem cu totii in noi. Aplicand principiile pe care le veti descoperi in aceasta carte. Si nu sunt. strategia. sau oamenii de afaeeri. cum ar fi Lee Iaccoca sau Ross Perot Ce altceva au ei in comun. Este un parcurs progresiv. cum ar fi Steven Spielberg sau Bruce Springsteen. Calea care duce la reusita este totdeauna in curs de construire. puterea. dedit 0 reusita uimitoare. mai repede dedit oricine aItcineva inaintea lui. Era un pusti irnbracat in blugi. de gratitudine si de spaima. Dar ce putere? Pentru ca acest cuvant trezeste niste reactii afective foarte diverse. am reusit modific nu nwnai ceea ce eredeam despre mine insurni. Pentru unii oameni.mi transform visele intr-o realitate trrum. Cert este ci traim intr-o epoca in care 0 gramada de oameni reusesc realizeze lucruri minunate de azi pe maine. in trecut Sau Ted Turner. puterea ultima este capacitatea de a obtine sa sa sa rna sa sa rna sa •• • I . Ideea la care vreau ajung este simpla. ori executati proiectele altcuiva Pentru mine. Cata putere doriti? La dim putere credeti ci aveti dreptu1? Ce sernnifica intr-adevar. priceperea si filosofia aratate in aceste pagini sa va confere la fel de multa putere dita mi-au conferit mie. A pus mana pe un mijloc de comunicare ce de-abia aparuse . care a avut ideea unui calculator personal si a creat 0 societate care figura printre primele cinci sute din America. ori cineva le elaboreaza in locul dumneavoastra ori faceti ceea ce vrcti durnneavoastra sa faceti. Sau oamenii show-business-ului. De exemplu. tara un ban in buzunar. si schimbarile pe care le-arn efectuat sunt totodata considerabile si masurabile. puterea? Nu refer la puterea in sensu! de cuceriri. Puterea de a ne transforma in mod magic vista. surprinzatoare? Pur si simplu. Obiectivul acestei carti este de a impartasi cu durnneavoastra aceste descoperiri care mi-au schimbat intreaga viata Doresc sincer ca tehnicile. dar si ceea ce faceam cu viata mea. pentru dumneavoastra. eu siguranta. considerand-o ca eeva venal !?isuspect. nu rna pot impiedica sa nu resimt un sentiment aproape de neconceput. cunoasca un succes care ar fi fost de neimaginat in epocile anterioare. nu un tel final ce trebuie atins. puterea are 0 conotatie peiorativi Exism indivizi care sunt insetati de putere.televiziunea prin cablu .4 GEORGE GRISHAM totodata ceva pozitiv pentru ceilalti. nici pe departe un caz unic. si pe care este timpul Ie eliberaml Cand gandesc la viteza cu care am reusit sa.

de a face astfel incat circumstantele fie favorabile. daca nu erai rege. Traim in era informatiei. Permite definirea unor nevoi ornenesti si satisfacerea lor -nevoile dumneavoastra si nevoile celor care sunt dragi. De-acum vedem aparand 0 noua structurii a c1aselor. Cel care era eel mai putemic si eel mai iute detinea puterea de ~ conduce viata. totusi.astfel incit sa obtineti exact rezultatele pe care Ie doriti.Strategiile puterii 5 rezultatele care va intereseaza in mod deosebit si de a contribui la binele celorlalti cu aceeasi ocazie. ci cunostintelor". prin urmare. aceasta inforrnatie ne parvine sub fonnaunei avalanse de date care sa fie vazute. cum este hamburgerul cel mai bine vandut Daci exista un lucru care caracterizeze lumea moderna. Toate aceste elemente continua sa joace un rol. puterea s-a transmis prin mostenire. pur si simplu. in societatea informatiei. De-a lungul istoriei. Dar._activitatea dumneavoastra mintala si comportamentul. Nu ne mai af13m in principal intr-o civilizatie industrials. decit sa nu ai. cei care detin informatia si miiloacele de a 0 comunica dispun de ceea ce avea regele: 0 putere nelimitata. sunt cunostintele. auzite si simtite. in epoca me dievaIa.Banii erau combustibilul societatii industriale. care se inconjura de sirnbolurile hegemoniei sale. ci intr-o civilizatie a comunicarii. Astiizi. De acum inainte. televiziunii. puterea exercitata asupra oamenilor a luat forme diferite si contradictorii. aproape inimaginabil. Adevarata putere se impartaseste cu ceilalti. conduceti regatul personal . de a va elabora ideile. E mai bine ai fort. astazi cheia puterii este la dispozitia tuturor. Datorita cartilor. atunci acesta este f1uxul masiv. ca si pe cea a celor din jurul sau.ii fizici. filmelor. sansele de a-I acumula erau extrem de mid. de schimbari. Este capacitatea de ava sehimba viata. Aceasta now! clasa i~i datoreaza puterea nu banilor. de informatii. conceptii si curente noi modifici lumea aproape zi de zi -. decat nu detii. Suntern intr-o epoca in care idei. riscai sa-p fie foarte greu sa devii. La inceputul revolutiei industriale. informatia este sa va va va sa sa sa sa sa . combustibilul. In societatea noastra. Dar astazi orice pusti insuportabil imbracat in bIugi poate crea 0 societate care va schimba lumea. puterea reiesea. dad nu aveai capital. puterea. Dupa cum seria Iohn Galbraith: . nu se impune. cum este fizica cuantici. si. la inceputul erei industriale. din fiziologie. E mai bine detii capital. De aceea. domnea cu 0 autoritate incontestabila. cunostintele specializate reprezinta una dintre cele mai marl surse de putere. sau triviale. 0 data cu dezvoltarea civilizatiei. Datorita ei. La inceput. Cei care aveau acces la el dominau procesul industrial. Altii isi trageau puterea din leganirile pe care Ie aveau cu el Apoi. sau microprocesoarelor. si nu ostile. impartite intre cei care poseda informatia si cei care trebuie lucreze pornind de la nestiinta. capitaIul a devenit sursa puterii.fie ele fundamentaIe. nici parnantului. Regele.

eu lumea. in prezent. bogati. observam ca toti eei care cunosc un succes exceptional au 0 tracomuns: stiu. Actiunea este cea care creeaza toate mari1e reusite. Si as putea continua Informatia este deci disponibila.putere" este "capacitate de a actiona".. atunci cand ii privim mai indeaproape. calitatea vietii depinde de calitatea comu. Ceea ce nu inviltao in marile scoli de comett. in toate magazinele video. posturi ale corpului si actiuni fizice prin care comunicarn cu lumea Orice comunicare pe care sa sa . sanatosi tun? De ce nu reusim toti in via\i? Motivul pentru aceasta e ca. stiau la fel de multe ca ~i Steve Jobs despre informatica. Apoi. chiar si in era informatiei. ce modeleaza raportul nostru cu viata. pana in momentul in care cad ~ mAmile celui care stie cum procedeze astfel incat ia rnasuri eficiente. precum Ted Turner. atunci.e gasirn in toate librariile. definitia literala a cuvantului . stagiilor si cursurilor. in toate bibliotecile. . . Cunostintele nu sunt decat 0 putere potentiala. Trambulina spre iniini: . N e intrebam. dar si. Megatendinf:ele. De ce nu suntern toti lnzestrati cu putere. facc1nd aceasta. N e Iasam inselati pe cale mintala atunci cand credem ci oamenii i~i datoreaza reusita unui dar deosebit Caci. am fi avut toti un ponei cand eram copii si am avea toti. Aceasta ne aduce Ia 0 chestiune evidenta Este cert ci. "viata pe care am visat-o intotdeauna". se pregateasca pentru a actiona lar acest "dar" il poate dezvolta oricare dintre noi. . potentialul economic enorm al televiziunii prin cablu. Si cine nu vrea reuseasca in viata? Iista best-seller-urilor ~ plina de reU. Ceea ce facem in viata este determinat de modul in care comunicam cu noi insine. de ce unele persoane obtin rezultate fabuloase. intonatii. informatia nu e de ajuns. pe cand altele se multumesc vegeteze. diferitele cunostinte specializate care pot avea un rol asupra calitatii vietii noastre sunt accesibile oricui. De fapt. nicarii noastre. in Statele Unite. Mai intai. Le putem obtine datorita conferintelor. l. stabilim comunicari de tip intern: lucrurlle pe care Ie irnaginam si pe care Ie resimtim in noi insine. Cei care au acces la anumite forme de cunostinte specializate pot se schimbe ei insisi. sa sa sa satura sa sa . sa schimbe lumea noastra.. in lumea modems. au transformat raportul pe care-l avem. intr-o mare rnasura. expresii ale fetei. fericiti.6 GEORGE GRISHAM marfa regeasci. Si aIJii ar:fi putut prevedea. Noi toti producem doua tipuri decomunicare. Dar Turner si Jobs au stiut actioneze si.. Ia unna urmei.te care garanteaza r~ea personals. Actiunea este eea care da rezultate. Manager intr-un tninut. multi dintre noi. stabilim comunicari de tip extern: cuvinte. in ciiutal-ea realiziirii. inainte de toate. Si altii. Daci n-am avea nevoie decat de idei si de propuneri constructive.

dar putem intotdeauna recuperam aceasta puterc si rnodificam imcdiat modul nostru de a trai ceea ce ni se intampla. Majoritatea dintre noi am pomit acest proccs de interpretare in mod automat. ganditi-va la Hitler. Winston Churchill. Toate comportamentele. Exemplul oamenilor care reusesc ne arata intotdeauna cum calitatea vietii lor nu e determinata de ceea ce Ii se intfunplii. pentru a ne imboldi pe noi insine actionam. au transformat lumea. Si. sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa . Ei au fost capabili formuleze un proiect. toate senzatiile se inradacineaza intr-o forma oarecare de comunicare. De fapt. dragoste sau oricare alta dorinta de-a dumneavoastra . si au reusit obtina un asemenea consens cu privire la proiectullor. social si financiar. extaz. 0 Fonda sau un Reagan deasupra celorlalti? N-au trecut ei drept maestri in manuirea acestui instrument care este comunicarea? Or. ca reactie la ceea ce Ii se intampla. un Springsteen. evident. acest instrument care Ie pennite puna masele in miscare este si eel de care avem noi nevoie. Thomas Jefferson. ci de ceea ce fac ei. Gfutdip-va la indivizii care au transformat lumea: John Kennedy. Cei care sunt stapani pe folosirea ei pot modifica ideea pe care 0 au despre lume si ideea pe care 0 are lumea despre ei. in acelasi timp. Gradul nostru de stapfurire a comunicarii cu lumea exterioara va detennina gradul nostru de reusita in relatiile cu ceilalti .Strategiile puteti! 7 o emitem este 0 actiune. dumneavoastra sunteti eel care decide asupra reactiilor mintaIe si asupra actelor dumneavoastra. dar e important ne amintim ca putem controlam procesul de interpretare si actionam. incat au influentat modul de a gandi si de a actiona al maselor. Pe deasupra. gradul de reusita la care accedeti interior . sentimentelor si actiunilor celorlalti.rezulta in mod direct din modul de comunicare cu dumneavoastra insiva. Mahatma Gandhi. in functie de ~odul in care ati ales priviti viata. Comunicarea este 0 putere. 0 cauza pusa in rniscare.pe plan personal. asupra a ceea ce simtirn si asupra a ceea ce facem. fie ci era yorba de trirniterea oamenilor in spatiu sau de crearea unui stat bazat pe ura (eel de-al ill-lea Reich). $i toate comunicarile produe un efect asupra noastra insine si asupra celorlalti.fericire. Martin Luther King. Nimic nu are alt sens decat eel pe care i-l dam noi. bucurie. Datorita puterii lor de cornunicare. intr-un registru mai sinistru. nu tot acest lucru ii plaseaza pe un Spielberg. Franklin Roosevelt. afectiv. Aceste personaje aveau in comun faptul de a fi maestri ai comunicarii. Felul in care va simtiti nu provine din ceea ce se petrece in viata dumneavoastra el nu este decat interpretarea pe care 0 dati lucrurilor care vi se intarnpla Anumite situatii. un Iaccoca. conduc mai usor la 0 interpretare pozitiva sau negativa. Si cei care stiu sa utilizeze acest instrument al puterii sunt cei care joaca un rol asupra gandurilor.

Se identifica cu ea. pentru aceasta. inainte de a obtine noi rezultate. foarte mult la a te simti deprimat Si la fel stau lucrurile daca vorbiti pe un ton trist si daca va imaginati cele mai rele scenarii posibile cu privire la viitor. sa-i iubiti mai mult pe ceilalti.la drept vorbind. ca tot ceea ce faceti in via\ii. de exemplu. Unele persoane obtin de pe urrna ei atatea satisfactii secundare . Depresia nu se . unele persoane i~i ereeaza aceasta stare atat de des. rodul creatiei durnneavoastra. si. aceasta schema de comunicare intema. prin unnare. incat sfarsese prin a face din acest mod de comunicare modullor normal de a trai. de asemenea. Atunci cand sunteti in plina forma. Daca ar trebui sa va explic in trei cuvinte despre ce e vorba in aceasta carte. atunci cand sunt luate.ia". si chiar sa aiungeti mult mai departe. ne putem controla activitatea mintala si cornportamentul intr-o rnasurii pe care nu v-ati imaginat-o niciodati Totusi. Este intr-adeceea ce va intereseaza? Doriti sa va schimbati ideile despre dumneavoastra in~iva si despre lume? Doriti sa deveniti un mai bun . sa utilizati corect continutul acestei carti. va este suficient. in general. Pentru a fi deprimat. chiar dumneavoastra produceti aceasta inscenare pe care 0 nurniti depresie. Dar. trebuie va concepeti viata intr-un mod bine determinat Trebuie sa va vorbiti durnneavoastra in~iva pe tonul potrivit Trebuie sa adoptati 0 atitudine corporala si un mod de a respira speciale. dragoste etc. as spune: "ObPnerea de rezultate!". Iasarea wnerilor in jos si coborarea ochilor ajuta. incat se simt efect:ivin largul lor. Poate ca nu sunt cele pe care le doriti. Totusi. trebuie mai intai observati ca obtineti deja rezultate. Daca va bulversati echilibrul biochimic hranindu-va neadecvat. Majoritatea dintre noi raporteaza esentialul a ceea ce se petrece in sufletullor la niste fenomene incontrolabile. Asta nu inseamna ca nu suntem in stare ne rnodificam actiunile mintale si fizice. este. ele leaga. senzatiile si comportamentele.comunicator". faceti scada procentajul de zahar din sangele dumneavoastra si garantati potential aparitia depresiei. cu tot felul de evenirnente exterioare. Trebuie sa va amintiti ca starile de genul depresiei nu va vin din exterior. este posibil sa reusiti aceasta singur. Chiar dumneavoastra 0 creati. Altii au trait in aceasta stare atat de mult timp. obtinerea unor rezultate naucitoare. incat Ie este usor s-o ia de la capat. atunci cand sunteti deprimat. coerente care permit. De fapt.8 GEORGE GRISHAM Aceasta carte vorbeste despre masurile eficiente. sa fiti mai sanatos sau sa castigati mai multi bani? Daca asa stau lucrurile. abuzand de alcool sau consumand droguri. sa invatati mai repede. prin intermediul unor actiuni fizice si mintale speci:fice. bine orientate. Totusi. Ceea ce incerc arlit aici este ca crearea unei depresii cere eforturi si necesita masuri cu totul si cu totul speciale. var sa sa sa sa sa . Gfmditi-va la asta. -.atentia celorlalti. compasiune.

care este fundamentul oricarei actiuni fizice.>i intelegerea legilor aerodinarnicii. Lucrurile stau la fel in cazul dragostei. au fost de ajuns stapanirea unor tehnici !. adica in a defini exact ceea ce vrei. puteti face acelasl lucru pe ecranul rnintii dumneavoastra. in functie de modul in care alege sa trateze acest eveniment Or. va putea. sa modificati tonul si continutul dialogului interior pe care-l aveti cu dumneavoastra. sa mariti sunetul si lumina mesajelor pozitive care circula in creierul dumneavoastra si ffi dati mesajele negative cu incetinitorul. nici nu imaginati exista un mod de a privi oarnenii care pennite stii exact ceea ce gandesc. puteti dirija creierul cu virtuozitatea pe care 0 etaleaza Spielberg sau Scorsese in regizarea vreunei scene de-a lor.ii uice astfellnclt ele corespunda f cu cele pe care Ie reclama starea de bunavointa. Totusi. in momentul potrivit Daca vrea sa trezeasca in dumneavoastra reveria. sa faceti sa apara in rnintea durnneavoastra imaginile care provoaca acest sentiment. nici ca ne putem mobiliza. Prima etapa a acestei formule consta in a sti unde vrei sa ajungi. Daca vreti sa aratati binevoitor.altfel. daci ati fi anuntat acurn un seeol oamenii vor merge pe Luna. Exista chiar un constructor aeronautic care lucreaza la un vehicul ce va trebui sa fie in stare.Strategiile puterii 9 Puteti ajunge la extaz adoptand brusc punctul de vedere care provoaca aceasta senzatie. Dar. mareasca sunetul si sa proieeteze vreun efeet special pe ecran. Trebuie sa luati va va sa sa sa va sa va ca ca sa . dupa dorinta. ati fi fost cali:ficat drept un biet visitor. dorintele durnneavoastra vor ramane intotdeauna doar niste vise. va actiona asupra muzicii. pentru ca aceste ispravi sa devina realizabile. ati fi fost luat drept nebun.formula fundarnentala a reusitei". cu tot atata e:ficacitate si usurinta. de exemplu. peste zece ani. va fi de ~juns s:a modificati actiunile rnintale !. sau al oricarui alt sentiment Putern asemana cu munca regizorului procesul care consta in a produce stari afective prin gerarea cornunicarii interne. Indivizii care ajung pe culmile reusitei urrneaza 0 cale logica pentru a ajunge acolo. Darn ati fi spus cii va fi posibil aiungeti de la un capat la celalalt al Statelor Unite in cinci ore. Va puteti conduce activitatea mintala. asupra luminii si asupra a tot ce poate contribui la acest efeet Un regizor poate crea o tragedie sau 0 comedie plecand de la acelasi eveniment. resursele cele mai puternice. regizorul unui film manipuleaza ceea ce vedeti si auziti Darn vrea va fie frica. Este ceea ce eu numesc . Unele chestiuni din ceea ce va urma vi se vor parea greu de crezut Fiirii indoiala. sa adoptati posturi fizice si moduri de respiratie care creeaza aceasta stare In corpul dumneavoastra. Pentru a obtine efectele pe care Ie urmareste. Pe scurt. si ali reusit! Veti triii 0 senzatie de extaz. sa-i duca pe niste pasageri de la New York la Los Angeles in douasprezece minute. A doua etapa consta in a actiona .

a treia etapa consta in a dezvolta o acuitate senzoriala permitand sa identificati reactiile si efectele provocate de actiunea dumneavoastrii si sa recunoasteti cit mai repede posibil daca aceastii actiune apropie sau indepiirtea. veti eonstata ci au trecut prin aeeste etape. a devenit cineastuI eel mai eelebru din toate tirnpurile.10 GEORGE GRISHAM rnasurile care. de aceea.. printre care E. caci nu e sufieient sa stii care ti-e seopul. si-a sehimbat modul de a actions. La varsta de treizeei si sase de ani. pentru a asista la turnarea unui :fihn si a ajuns sa-l intalneasca pe responsabilul serviciului de scenarii. unde se petree luerurile interesante.za de tel Trebuie sa stiti ce produce actiunea dumneavoastrii. l-a parasit brusc pe top. Apoi au actionat. Daca ceea ee obtineti nu eorespunde cu eeea ce urmariti. De la varsta de doisprezece sau treisprezece ani. nu existii niei tras la p. pentru ca aeeasta sa va slujeasca drept experienta. avea atunci saptesprezece ani. a dobandi destula flexibilitate pentru a schimba comportamentuI pana la obtinerea rezultatuIui dorit Dadi ii prtviti cu atentie pe oamenii care au reusit. dupa parerea dumneavoastra. trebuie sa observati care sunt efeetele pe care le-a produs actiunea dumneavoastra. Spielberg stia ci vrea sa devina regizor de film. Stiind asta. Si nu au ineetat sa se adapteze.T. Si doar atunci veti ajunge Ia eea de-a patra etapa. sa-~i modifiee eomportamentul pfula la gasirea eelui care functions eficient va va va Orice efort discipJinat ofeci recompense multiple. Spielberg s-a hotarat sa treaca la fapte. care a stat cu ella taelale 0 ora si a manifestat interes pentru proiectele lui de filme. s-a tanar . fie ci este yorba despre euvintele dintr-o conversatie sau despre obisnuintele zilniee pe care Ie aveti. atat de fiind? Este 0 poveste remarcabila. in cazul unui om oarecare. caci. A doua zi. Dar viata lui s-a schimbat intr-o dupa-arniaza. Stia ce vrea Cum prima lui vizita i-a slujit drept lectie. Prograrnul nu prevedea totusi vizitarea platourilor. Cum de a ajuns aid.ntii. Au fost in stare sa identifiee reactiile pe care Ie obtineau. Or. vor oferi cea mai mare probabilitate de a produce efectuI urmarit. Jim Rohn sa luam cazullui Steven Spielberg. fara tinta. in eursul careia a participat la vizita organizata la studiourile companiei Universal. Au ineeput prin a-~i defini un scop. povestea s-ar fi terminat aici. masurile pe care Ie luam nu produe intotdeauna efectele dorite. Dar Spielberg nu era un oareeare: Avea 0 putere personala. Este deja autorul a patru din eele zeee filme eel mai mult difuzate in lume. film care a batut toate recordurile de audienta inregistrate vreodatii.

in care n-a pus decit un sandvis si doua batoane de ciocolata.dreptul. si acum este rectorui unei~ dintre cele mai prestigioase facultati de drept din Statele Unite. observand si dezvoltand 0 acuitate senzoriala din ce in ce mai vie .. Ca students. isi sehimbase modul de a vedea lucruri1e si reusise sa imbine urrnarirea celor doua obiective . pentru ~i :fixa un alt seop: sa-~i interneieze un camin. si s-a inters la studiouri. Si avea si acea flexibilitate care permite rnodificarea comportamentului astfel in cat sa se obtina ceea ce se urmareste. dand peste cap obiceiurile gastronomice ale unei sa sa sa . a scris pe u~ SlEVEN SPIElBERG. A stiut iasa din tiparul conventional si a aratat ci era posibil sa faca acest lucru la toate nivelurile. cu ajutoru1 unor litere din plastic. cercetiitoare si seriitoare. a oehit 0 caravans abandonata si. In cele din urma. Aplicase Spielberg formula fundamentals a reusitei? Fiirii nici 0 indoiali Detinea acel dar special: a sti ceea ce urmaresti.postului pe care si-l dori~ intotdeauna". a trecut de postul de paza cu un aer hotarat 0 dam aflat unde voia. Stia cand ceea ce facea il apropia sau il indeparta de telul lui. Se adapteaza incontinuu. hoinarind la marginea acestei lwni care il fascina. Visullui devenise realitate. Comportandu-se ca si cum era de-al casei. in afara functiilor sale in fruntea unei importante universitati. Apoi si-a petrecut vara intalnindu-se cu regizori. luam exemplul Barbarei Black. pana cand au viata pe care 0 dorese.?U privire la tot ce tinea de cinematografie.. si atunci a prirnit oferta de a semna un contract de sapte ani pentru regizarea unor foiletoane de televiziune. Si. cand aceasta nu daclea rezultate. s-a lansat in acest domeniu inca dominat elar de barbati . top cei care reusesc fac acelasi lucru.si a obtinut diploma Universitatii Columbia Apoi se hotarase sa-~i puna intre paranteze cariera. REGI7. i~i indeplineste perfect rolurile de mama si de stiipfuIa a casei. profitand de cea mai neinsemnata conversatie. a imprumutat valijoara tatalui sau. A aplicat ea formula fundamentals a reusitei? Bineinteles. Stiind ce vrea. AIt exemplu: stiti cum si-a construit colonelul Sanders imperiul care a facut din el un milionar. De altfel. care trebuiau 0 conduca la ocuparea . Cu noua ani mai tarziu. ceea ce i-a pennis sa prezinte la Universal un filrnulet pe care-I realizase cu mijloace proprii. la varsta de douazeci de ani devenise deja un obisnuit al studiourilor. i~i largise orizontul convingerilor. s-a adaptat incontinuu pfula la gasirea echilibrului intre diferitele sale ratiuni de a trai. rector al Facultatii de Drept a Universitatii Columbia: ea visase sa ocupe acest post intr-o buna zi. se inscria la un curs post-universitar la Yale si dobandea competentele de profesoara. a incercat o solutie si. cu scriitori. se considera pregatita din nou sa-si continue cariera.Strategiile puterii II imbracat cu un costum. cu scenaristi..oR.

S-a gandit. in loe sa se lase dorninati de frica. dormind in rnasina. nu era decat un simplu pensionar care stia 0 reteta de pui fript 0 chestiune. Isi modifica planul in fiecare clipa. ii invatam pe oameni tot felul de lucruri. Dar colonelul Sanders a facut avere pentru cii avea capacitatea de a lua taurul de coame si de a actiona cu hotarare. dintr-o deambulatie extatici pe un strat de carbuni incinsi.Da". doar atat. $i. De 0 mie de ori i s-a indus usa in nas.De la frici !a putere". Conduc aproape in fiecare saptamana un seminar de patru zile. Poseda acea capacitate de a auzi raspunzandu-i-se . de !a modul de a face astfel incat creierul lor sa ftmctioneze eat mai eficient. pentru a-si dezvolta la maximum energia personala . E usor de inteles ci nu se poate obtine mare Iucru. exists chiar oameni care traverseaza uneori straturi de taciuni de aproape cincisprezece metri lungime. pentru un procentaj din profit Poate ci nu e solutia cea mai realista pentru inceperea unei afaceri. cu certitudinea ci putea fi aceea la care i Soarspune "da". incercand sa giiseasci pe cineva care sa fie dispus sii-I sustina. Obiectivul nu este de a merge pe foe. lar in a patra zi Ie oferim posibilitatea de a merge pe foe. In grupurile avansate. care are ca scop sii-iinvete pe oameni actioneze. sa sa rna . Tot ceea ce contine aceasta carte urmareste sa ofere creierului dumneavoastra semnaleie care va vor da puterea de a actiona in modul eel mai eficient posibil.. ce-i drept. 0 exemplificare a posibilitatilor pe care Ie ascundem in noi ~i 0 ocazie de a obtine rezultate pe care pana atunci Ie crezuseram inaccesibile. Colonelul se lansase in afaceri. numit . Mersul pe foe este 0 experienta de putere personals. pana la modul de a se hrani. Dar tern ci fascinatia presei pentru mersul pe foe a denaturat sensul mesajului meu. de a respira si de a :tru::e gironastica. !TO vc1ndaunor proprietari de restaurante. acesta e titlul pe care iI-am dat primei seri a acestui seminar. adica de a trece in picioarele goale peste patru metri decarbuni incinsi.nu" de 0 mie de ori si de a continua comunice cu el insusi astfel incat sa se convinga sa bata la usa urmatoare. care se indrepta spre faliment de cand fusese rnodificata directia rutei Ia marginea careia se afla Dar.Revolutia spiritului". n-a fost propulsat imediat pe firmarnentul celebritatii Batea tinutul in lung si-n lat. s-a hotarat sa vada daca nu putea castiga niste bani vanzandu-si reteta. pana in ziua in care miracolul s-a realizat Cineva i-a spus: . a carer temperatura variaza intre 650 si 1. pe plan economic sau social. Avusese un mic restaurant..100 de grade. mai intai. Suna la toate usile. atunci cand a primit prima pensie.12 GEORGE GRISHAM intregi natiuni? Atunci cand a inceput. Cati dintre dumneavoastra stiu 0 reteta culinarii? Cati dintre dumneavoaslli au forta fizica si charis~a unui batran spates imbcicat intr-un costum alb? Multi. in acest seminar. Poseda acea putere personala necesara pentru a atinge scopul urmarit.

puna tot ceea ce aveau in tot ceea ce faceau? Sigur. puteti face aproape tot ceea ce doriti. exista aici numerosi factori. Suntern capabili descatusam vraja pe care 0 ascundem in noi. in ciuda tuturor temerilo~ programate in dumneavoastra fata de ceea ce se poate intfunpla Lectia este simpla. Este yorba despre pasiunea . Este yorba despre pasiunea care distinge actiunile unui Ted Turner de cele ale atator altora. aceasta nu corespunde unei practici religioase in sensul obisnuit al termenului. Dar ce Ie-a permis sa continue. Asta ii invata ci cele mai mati temeri ale lor si limitele lor nu Ie sunt irnpuse decat de ei insisi. devina mai puternici. Toat~ acestea due la ·0 idee shnplii: succ~suI nu vine la intamplare. de a face nai muIt. Diferenta intre cei care obtin rezultate pozitive si cei care nu Ie obtin nu tine de 0 vulgara aruncare de zaruri. atunci cand conduc 0 sedinta de mers pe foe. si luati masurile utile. teen? Ce aveau in comun John Kennedy si Martin Luther King. Este yorba despre sapte mecanisme de baza. V-a~ intrebat deja ce puteau aiba in comun un Spielberg si un Springs. zi dupa zi. Este yorba despre pasiunea care I-aimpins pe un Pete Rose sa-si foloseasca mintea de fiecare data cand trebuia. dinamizator. sa faca lucruri pe care nu Ie-ar fi crezut niciodata posibile. faptul ci pot se schimbe. intr-o modalitate pur fizica. pentru a emotiona atata lume intr-un mod atat de profund? Ce-i scoate in evidenta pe Ted sau Tma Turner? Faci sa mai amintim de Pete Rose sau de Ronald Reagan? Capacitatea de a Iua masurile eficiente pentru a-si realiza visele. de a se supradepasil E1le-a dat energia necesara pentru a-si capta adevaratul potential. Exista scheme de actiune coerente. Dar este 0 experienta de credinta Ea Ie rita oamenilor. care ar putea sa va asigure si dumneavoastrii succesuI: sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa 1Iisatura Dr. 1: Pasiunea! . evolueze. Problema de a sti daca puteti merge pe foc tine de capacitatea de a comunica cu dumneavoastra insiva intr-un mod care va indemne actionati. logice. Trebuie. oamenii practica diverse forme de mers pe foe. sa invat3m cum sa ajungem sa ne folosim sufletul si cOI-PuIin modalitatea cea mai puternica si cea mai fecunda posibila. cii speciale care due la reusita si care sunt la indemana pentru noi top. aproape obsedant.Toti acesti indivizi si-au descoperit un motiv devorator. sapte caracteristici care i-au determinat faci ceea ce trebuia pentru a reusi. Dar. acesta este un act mistic. din momentul in care reusiti va mobilizati resursele care va permit credeti in ceea ce vreti faceti. de a se depasi. Cred totusi ci exista sapte trasaturi fundamentale pe care Ie-au cultivat toti.Strategiile puterii 13 De mii de ani. pur si simplu. in unele parti ale lurnii.

a unui parinte sau a unui om de afaceri. fie este yorba de cea a unui atlet. Vom vedea in capitolele 4 si 5 ce sunt convingerile si cum ne putem folosi de ele. avem nevoie de 0 strategie. Pasiunea Ii da vietii forts. sa sa sa sa ca Tr3satura Dr. 2: Convingerea! Toate operele religioase de pe planets vorbesc despre puterea credintei si a convingerii. ceea ce credem e posibil. Aceasta carte fumizeaza un mijloc stiintific de a va transforrna rapid convingerile. a unui artist. este nevoie de 0 directie. nu actioneaza niciodata astfel inait visele lor se realizeze. 3: Strategia! Pasiunea si convingerea furnizeaza forta de propulsie care conduce la crurile. Daca asa ar sta lu- sa sa-I sa . Indivizii care reusesc stiu ce vor si au convingerea pot obtine acest lucru. pe care le foloseste in mod sistematic pentru a obtine ceea ce doreste.. respcctiv posihil. pe cei care realizeaza 0 opera de cei care nu fac nimic. . pentru·ca ele ajute realizati dorintele cele rnai scumpe.14 GEORGE GRISHAM care ii impinge pe inforrnaticieni sa-si consacre ani intregi de munca pentru a opera acele progrese stiintifice care le-au perrnis barbatilor si femeilor se avante in spatiu si se intoarca Este yorba despre pasiunea care ii impinge pe unii se cuke tarziu si se trezeasca devreme. de ideea unei progresiuni logice. darn imediat realitate acestor limite. vom avea 0 viata magica Daca suntem de parere viata noastra e limitatl. din cauza lirnitelor pe care si le atribuie. ne-am multumi sa aprovizionam rachetele cu carburant si sa le Iansam orbeste in spatiu. dar.-1 conduca spre imperiul pe care se hotarase cucereasca Atunci a hotarat ceea ce dorea sa invete. Pentru a reusi ne atingem telul. pe cine vroia sa intalneasca !?i ceea ce trebuia faca Avea 0 pasiune si 0 convingere. Dar avea si strategia care trebuia sa-i permita sa profite de ele cat mai mull Ronald Reagan a pus la punct un numar de strategii de comunicare. ca ca va sa va ca sa va ca sa 'I'r3satura Dr. Ceea ce credem e adevarat. Convingerile interioare sunt cele care ii disting. Numesc strategie modul in care ne utilizfun resursele. Cand Steven Spielberg a hotarat sa devina cineast. Pasiunea 0 doresc oamenii in relatiile lor. si-a trasat un itinerar care trebuia s3. sensul si. oarneni politici reusita Dar aceasta forra de propulsie nu este de ajuns. In afara de carburant. Vom vedea mai tarziu cum este descatusata forta interioara care da nastere pasiunii. Daca credern in magie. Convingerile pe care le avem despre ceea ce suntem si despre ceea ce putem deveni determina cu precizie ceea ce vom fi.sarea si piperul". a unui savant. devine adevarat. Multi oarneni sunt pasionati. Nu exista aspiratie grandioasa f3ra pasiune. Top marii cornici. in mare parte.

. din simplul motiv cit nu vor recunoasca fata de ei insisi eeea ee. de asemenea. Ele constituie un ansamblu de eonvingeri cu privire la ceea ce socotim bun sau rau in viata noastra. o idee despre ceea ce erau si despre motivele lor de a actiona Cunoasterea valoriIor de care suntem atasati este unul dintre elementele eele mai fecunde in drumul spre reusita. fara sa sa . pentru a atinge acest obiectiv. Daca strategia dumneavoastra de reusita cere faeeti Iucruri care nu eorespund certitudinilor dW1U1eavoastra inconstiente asupra a eeea ce este bun si asupra a ceca ce este rim. Fiecare avea conceptii diferite. sunt pomenite patriotismul.? folosesti resursele in modalitatea eea mai eficienta eu putinta. moral sau practic pe care Ie facem asupra a ceea ee conteaza realmente. sau se poate giisi eheia care ne permite !TO deschidem :ffu-ii !TO stricarn. toleranta si dragostea pentru libertate. dar ceea ce aveau to? in comun era un fundament moral. A avea o strategic inseamna a admite cit eele mai mari talente si eele mai mari ambitii trebuie. John Kennedy. sii-~igaseasca eel mai bun drum. sa Tr3satura Dr. John Wayne. unii indivizi. ele sunt ale unor indivizi care aveau 0 idee exacts despre eeea ce socoteau important Sii-iluam ca exemple pe Ronald Reagan. Martin Luther King Ir. Cand sunt amintite calitatile umane care fae un popor fie mare.dezamagit. Jane Fonda.. ValoriIe sunt. multi oameni nu au 0 idee despre eeea ce ~onsidecl important Deseori. in mod inconstient. Se schimba strategia care duee la sueees in functie de valoriIe noastre? A pune intrebarea inseamna a raspunde la ea. Se poate deschide 0 usi daramand-o. dar. em sa sa clara sa clara Asa cum ati constatat. Vo~ studia aceasta problema a valoriIor mai tarziu. indoiala. putem duee 0 intreprindere 1a bun sfarsit. 4: 0 ierarhie de vaJori! . eu siguranta. intr-adevar.Strategiile puterii 15 sau manageri stiu cit nu este de ajuns ai resurse pentru a reusi. cu atat suntem mai pregatiti ne consacram aeestei sareini. toate aceste triisaturi sunt complementare unele cu celelalte. soeotesc bun sau rou pentru ei insisi si pentru ceilalti. fae lucruri de care nu sunt multumiti. riscati sa fip. 0 luati repede spre vest. Sunt ceea ee numim valoriIe lui. Trebuie sa. E de ajuns doar eonvingerea pentru a ajunge la reusita? Este. de motive pe care ni Ie dam pentru a crede cit viata merita fie traiti Or. un inceput bun. mandria. Vom studia strategiile care adue dupa sine reusita in eapitolele 7 si 8. Atunci cand consideram marile reusite. constatam aproape intotdeauna c3. daca sunteti eonvins ci veti asista la un riisarit de soare si. Este pasiunea influentata de convingeri? Evident Cu cat suntem mai convinsi c3. judecatile fundamentale de ordin etie.

Cea mai mare reusita nu are loc pe scena mondiala. Cei care au cunoscut marl reusite . 6: Aria de a stsbili relafii! Aproape toti oamenii care reusesc au in comun 0 capacitate extraordinara de a se atasa de ceilalti. in acelasi chip. intr-adevar. ea are loc in colturile cele mai ascunse ale inimii dumneavoastra. orice realizare este seaca. Oamenii care reusese profita de ocazii sau le creeaza Traiesc ca si cum ar:ti. Luther King. Este. vom descoperi si vom utilizam instrurnentele care permit ne rnarim imediat fortafizica Trisatura sa sa o a sa inva1a sa Dr. Poate :ti. si pasiunea lor este in acord cu valorile de care sunt atasati.obsedati de eventualitatea ca 0 ocazie extraordinara li se ofere in fiecare zi. Ultima trasatura. acest dar de a intra in relatie cu oamenii. daca acest geniu i~i petrece cea mai mare parte a tirnpului intr-un desert de singuratate. Reagan. fiecare simte nevoia de a stabili legaturi de dragoste durabile cu celalalt. in capitolele 9 si 10. in adancul su:t1etuluisau. oricare ar fi originile sociale si ideile lor. Trisatura . Dar Ie lipseste vitalitatea fizici necesara pentru a actiona cu discernamant mare reusita este inseparabila de energia fizica. Exista pe pamant multi oameni care au 0 pasiune in care credo Stiu strategia care le-ar pennite si-o satisfadi. din cand in cand.intelectuala si spiritual care ne pennite sa ne folosim cat mai bine de ceea ce avem la dispozitie. cele patru elemente pe care tocmai le-arn examinat sunt inseparabile de: Dr. Poate fi vitalitatea unui Ronald Reagan sau a unei Katherine Hepburn. Vom invata mai multe despre aceasta chestiune mai tarziu.dinamicu1 spirit intreprinzator al unui Steve Jobs sau al unui Ted Twner. orice reusita. Gandhi aveau toti aceasta capacitate de a crea legaturi care sa-i uneasca cu alte rnilioane de persoane. va reusi intr-un domeniu. este 0 caracteristica despre care am vorbit deja mai sus. cu siguranta. dar va esua in multe altele. 5: Energia! Energia poate fi acel mod impetuos.familia Kennedy.16 GEORGE GRISHAM cea mai buna strategie din lurne nu va da nici lID rezultat Se intalne~te freevent acest caz la indivizii care incep prin a reusi si sfarsesc prin a-si sabota propria reusita Problema provine din faptul di exista lID conflict interior Intre valorile individului si strategille sale. asa ca la un Bruce Springsteen sau ca la 0 Tina Turner. aproape imposibil sa te indrepti spre reusita cu un pas nonsalant. vioi de a se implica. in lipsa acestui lucru. Apare. un savant nebun care inventeaza lID obiect ce transforms lurnea Dar. si de ideea di singurullucru care lipseste tuturor este timpul. esentiala.

in a doua parte. Ceea ce au ei in comun este capacitatea de a comunica 0 viziune. fiecare. la arta de a trece peste prapastii. redactez 0 lucrare la care puteti vii Intoarceti mereu si in care gasiti intotdeauna ceva util. Stilpanirea comunicarii este ceca ce face un artist fie mare. un instrument care sa va poata fi de folos in toate domeniile. Vom lucra asupra factorilor care se refera la modul in care comunicati cu dumneavoastra in~ivii. un !:lmpolitic fie mare. Modul nostru de a comunica cu ceilalti si cu noi insine determina. s-o sa sa sa sa sa sa sa sa .0 lucrare ticsita cu tot ce existii mai bun si mai recent in materie de tehnici de transformare a omului. aproape toate capitolele acestei carti se refera la comunicare. Tcisatura sa sa sa sa Prima parte a acestei lucrari va va arata cum sa vii ingriiiti si cum vii gerati sufletul si corpul cu 0 eficacitate pe care n-ap mai avut-o niciodata. 7: Stapanirea cottnmicuii! Acest subiect constituie csenta acestei carti. A treia parte examineaza intr-o perspectivii rnai globala comportarnentul nostru. cum sa comunicati mai eficient cu cetlalti si cum puteti anticipa tipurile de comportamente pe care le adopta sisternatic anumite categorii de persoane. obiectivul meu era sa realizez un manual al dezvoltarii umane . Ea vorbeste despre utilizarea talentelor pe care le-ap cultivat pentru a deveni un conducator al oamenilor. de a impiirta~i noi viziuni. Dar vroiam totusi vii furnizez 0 informatie completa. 0 bucurie sau o misiune. de asemenea. veti inviita cum descoperiti ceea ce asteptati intr-adevar de la viata. de a deschide noi drumuri. subiectul unei carp. in uitima Instants. intr-adevar .. De ce n-o impartiti in doua. ci general. 0 sarcina. Sper ca aceasta carte sa fie pentru dumneavoastra toate acestea la un loc. Cand manuscrisul ei a fost finalizat. un profesor fie mare si un parinte fie minunat Intr-un mod sau intr-altul. Oamenii care reusesc au invatat sa accepte toate sfidarile si sa-si comunice aceasta experienta lor insisi intr-un mod care ii duce la schimbarea lucrurilor in sensul reusitei. Oamenii care dau gres suporta nefericirea si accepta limitele pe care aceasta Ii le irnpune. motivatiile noastre si ceca ce putem realiza nu la nivelul personal. mai repede decat v-ati irnaginat vreodata ci ati putea-o face. Cand am scris aceasta carte.AP scris doua ciirti intr-una. Oamenii care ne rnodeleaza viata si cultura sunt si ei stapani ai comunicarii exterioare. cu exceptia unui punct mai multe persoane mi-au spus. comentariile primilor cititori au fost foarte incurajante. Vroiam sa vii ofer posibilitatea foarte concreta de a imbunatiip calitatea vietii dumneavoastra Vroiam. Vroiam sa va: inarrnez cu abilitati si cu strategii care sa vii perrnita sa schirnbati tot ce vreti sa schirnbati.Strategiile puterii 17 Dr. calitatea vietii noastre. Eram constient ci toate subiectele pe care vroiam sa le abordez ar fi putut reprezenta.

aflfmd din diferite anchete ci mai putin de 10%dintre cit torii de cartl continuau lectura si dupa primul capitol. pfma cand au obtinut ceea c e urrnareau. Exista deci. si. in acest capitol. a fost intrebat intr-o zi daci vroia le dea un sfat «unenilor care vor reuseasca. ci mai putin de 10%dintre ei ~u fixat niste scopuri de . dupa un an?". sunt cat se poate de constient ci va arunc 0 rnanu~ Veti putea s-o ridicati? .itms. le cititi de Ia un capat Ia celalalt. in a reproduce exact comportamentul lor exemplar. $i daca ar exista un rnijloc de a actiona astfel incat se accelereze faza de ucenide? Si daca as reusi va invat ceea ce oamenii care au reusit au invatat inaintea dumneavo~stn'i? $i dac~ ati descoperi in cateva minute lucrurile pentru care unora le-au trebuit ani ca sa le perfectioneze? Mijlocul de a ajunge aid consta in a se mode1a dupa ceilalti. folosesc bucuros expresia . temeam ca un Je persoane sa nu se opreasca inainte de partile pe care le consider cele m Ii interesante. imp~iti cu altii ceea ce veti fi invarat si obtineti de aid rnii de satisfactii. cu exceptia unui singur punct cere 0 cantitate enorma din singura resursa din care nimeni nu va avea vreodata prea mult.1' amintit ci mai putin de 3%dintre americani se bucura de 0 relativa indej € ndenta finandara. in sfa. timpul. Daca nu treceti de acest al doilea pas. Dar ce fac ei incat sa-. trebuie s'i hotaram ci suntem gata platirn pretul pentru a avea acest lucru si. Multi oameni care s-au bucurat de 0 mare reusita 0 datoreaza faptului cii au stiut se adapteze si se readapteze de ~enumarate ori.aprecaza ci sunt intr-o buna conditie fizici.U doilea rand. foarte putini oameni care due v ata Ia care au visat De ce? Pentru ci a ajunge Ia asta necesita un efort siste natic. Dar exista numeroase modalitati de a. de niste actiuni consecutive. pe primordialitatea actiunii. trebuie alegern ceea ce vrem exact. Bunker Hunt. ci doar 35% dintre fernei . pentru majoritatea. Scopul meu era le urnizez cititorilor 0 informatie de calitate..r!. Ele depind. mili irdarul petrolului texan. 0 actiune sustinuta. cat mai bogata posibil si cat mai epede posibil Nu vroiam transmit aceste competente piciturii cu pic itura Pe deasupra. Metoda aceasta este excelenta.si 0 proportie si mai mica de barbati . sa sa sa va rna sa sa sa sa sa sa sa sa sa va sa sa sa sa sa sa .>it. am refuzat cred ci aceasta cifrii e reala Apoi mi-a . Mai intai.maioritatea care vorbeste").18 GEORGE GRISHAM publicati pe prima act m..Am pus accentul. scoata in evidenta fata de toti cei care se multurnesc viseze la reu~ta? Este tocmai ceea ce vorn vedea in continuare . actiona. ] . in .. sa platirn acest pret.. nu Yeti obtine niciodata ceea ce doriti pe termen lung. ci 0 casitorie din dou i ajunge Ia divert. Pentru a-i desemna pe cei care stiu ce vor ~.. invitfmdu-va jucati cu datele din aceasta carte.rninoritatea care actioneaza" (in' opozitie cu . De aceea.. El a raspuns ci reusita e un lucru simplu. iar cealalta apara ca 0 continuare. prin urrnare. care sunt gata plateasea pretul pentru a obtine acellucru.1ai intai.

capacitatea noastra de rezistenta sunt impinse la limita lor. trul. DETALIUL CARE SCHIMBA TOTUL Existii in viapi ceva ciudat cind refuz. ~i totusi refuza sa stea cu rnainile in Se lupta pentru a supravietui si reincepe sa-~i exercite meseria pfuta in ziua in care e lovit de 0 noua vitregie a sortii.. un accident de avion. si chiar dincolo de ea. mai rau: benzina incepu sa curga ~ lua foe. Unii indivizi profita de aceste ocazii pentru a deveni mai buni. care face din el un hemiplegic. fatii de semenii lor. sa . Am fost intotdeauna fascinat de ceea ce Ie impinge pe fiinte reactioneze asa cum 0 fac. intra sub carnion. cu 0 durere infioratoare. cand s-a lntors pentru a privi din nou in sensul de mel'S. ~ sa sa san. Ceva de pe margine i-a atras atentia si. da. Vati intrebat deja prin ce difera reactiile oamenilor in fata marilor lncercari? Eu. in viata oricui au loc evenimente care pun la incercare toate resursele de care dispunem. mania si descurajarea? san. intelegerea noastra. Sornerset~augharn Rula pe autostrada cu 120 de kilometri pe ora atunci cand s-a intfunplat asta. am incercat sa descopar ce ii scoate in evidenta pe will barbati si pe unele femei. ca intr-o secventi de film data cu incetinitorul. in timp ce altele. valorile noastre. Enormul tir din fata lui franase intr-un mod cu totul imprevizibil. Un moment in care viata ni se pare nedreapta.cim toate ceJeJalte. nu-i mai ramasese decat 0 secunda pentru a reactiona Era aproape prea tarziu. nu cunosc decat disperarea. ~ se lasii distrusi de aceste experiente.2. motocicIeta lui aluneci 0 vesnicie . i~i arninteste doar ca s-a trezit intr-un pat de spital. Reactionand imediat. Dopul rezervorului motocicIetei atunci se intarnpla ce putea fi. Ce Ii face pe conducatori. De cand rna stiu. care par sa aiba totul.asa is-a parut lui -~. Un moment in care credinta noastra. rabdarea noastra. incapabil se rniste si de-abia indraznind respire. Are trei sferturi din corp acoperite cu niste cicatrice groaznice de Ia arsuri de gradul aI treilea. Apoi. in ciuda nenumaratelor dificultati.obtinem adeseori ccea ce existenta are de oferit mai bun. pentru a incerca sa evite dezas. pe creatori? Cum se explici faptul ca exista atatea persoane pe parnant care due 0 viata fericita.

Se numeste John Belushi. mergea in gol de ani in sir. a carui reusita a fost un subiect preponderent pentru eronicile anilor '70.20 GEORGE GRISHAM Lasati-ma sa va spun povestea unui alt om si sa vedem prin ce difera cei doi. veti scapa de toate aceste chipuri angelice.Intoxicatie acuta datorata abuzului de cocaina si de heroina". a sfarsit prin a deveni un alergator de maraton care a parcurs deja mai mult de patruzeci de mii de kilometri. Primul este una dintre fiintele care poseda cea mai multa fortii. 1a varsta de treizeci si trei de ani. Belushi a adus bucurie pentru milioane de indivizi. putini dintre cei care il cunosteau au fost surprinsi. devenise un drogat inveterat. Pare aiba tot ce-si poate dori cineva. fondatoarea Ligii mamelor contra alcoolului la volan. cea mai multa vitaIitate. Atunci cand a murit. doar lui insusi nu. Are zed de prieteni care il admira. in ciuda a ceea ce reusise sa faca.A1egeti-ma. De din afara. Se numeste W. extrem de talentat.. si care au reusit eel mai mult. Exism din pJin exemple analoage. careia fie"care rol Ii aduce milioane de dolari. Pe dinauntru. De 1a groaznicul sau accident de motocicleta. de ceea ce medicullegist a descris ca un caz de .moartea fiicei sale. Victima a unei tragedii cumplite . este in via~ si locuieste in Colorado. S-a prezentat chiar la alegerile pentru Congres. A stiut sa innoade relatii personale extraordinare cu une1e dintre personajele cele mai in:t1uente din Statele Unite. Mitchell. Care dintre acesti doi oameni ati vrea sa fiti? Ne e greu sa credem ca cineva ar putea prefera prima via~ celei de-a doua. Se lanseaza in muzica si obtine imediat succes. A! doilea personaj este 0 persoana pe care americanii 0 stiu prea bine. inconjurat intotdeauna de multi admiratori." Are 0 relatie extraordinara cu o femeie rninunata si a facut cu draga inirna campanie pentru postul de viceguvemator al Colorado-ului. doborata de un sofer sa sa . Acest om. e membru al celebrei trupe Second City din Chicago. Viata celui de-al doilea pare mult mai reusita Este vorba despre un actor fabulos de bogat. Dar perrniteti-mi acum va spun ceva mai multe lucruri despre aceste doua personaje. a cunoscut mai mult succes si mai multe satisfactii decat majoritatea oamenilor in intreaga lor viata. A fost unul dintre actorii cei mai celebri din vremurile noastre. dintre cele pe care Ie stiu eu. in care devine aproape imediat vedeta Apoi este unul dintre starurile televiziunii din anii '70 si una dintre cele mai marl vedete ale cinematografiei americane. avea totul. este fericit in casnicie si detine niste locuinte splendide la New York si in California. La douazeci si doi de ani. Ali auzit vreodata vorbindu-se de Pete Strudwick? Nascut tara maini si tara picioare. Gfuldip-vii la povestea uimitoare a lui Helen Keller. in ciuda groaznicelor cicatrice pe care Ie are pe fati Sloganul campaniei sale? . imbatranit inainte de vreme. Sau la cea a lui Candy Lightner. Afacerile lui ii aduc milioane de dolari..

~i aceasta eercetare este eea care mi-a directionat in intregime viata . Cei doi copii au iesit la suprafata si. poate. rna aflam pe 0 plaja din Hawaii atunci cand a aparut un val enorm si i-a smuls pe doi eopii eu 0 forta incredibila. fac din viata lor un dezastru? De ee unii indivizi accepts toate experientele si le folose~ in beneficiullor. inzestrate cu atatea atuuri. sa sa ca sa sa ca rna sa sa . Celalalt s-a intors cu fata spre valuri si a izbucnit in ras. pe cand altii le intore impotriva lor insisi? Ce Ii diferentiaza pe W. nu ceea ee ni se intamplii diferenfiazii reu~telei1oastre de esecurile noastre.j .Un lucru pare ineontestabil: nu eeea ce se intampla conteaza. s-au intors pe plaja. Mitchell si John Belushi? Care este detaliul care schimba totul? Am fost obsedat de aceasta intrebare intreaga mea viata Am crescut intr-un mediu in care resursele financiare erau limitate si stiu aceasta experienta a trezit in mine multa frustrare. lata ce ii deosebeste pe cei care reusese de cei care dau gres. de bine.si am vrut stiu de ee aveau lueruri pe care eu nu Ie aveam. in ciuda tuturor eforturilor noastre? Oamenii care reusesc nu intampina mai putine probleme decat cei care dau gres. Vroiam neaparat inteleg. Ce diferentii era intre ei? Amandoi traisera aceeasi experienta si isi £010sisera aceleasi resurse fizice pentru a-i face fara. ci modul in care ne reprezentam aeeasta si modul in care reactionarn la aceasta. Mi se intampla uneori nu pot adormi din cauza. Dar fiecare s-a hotarat sa-si reprezinte evenimentul intr-un anumit mod.t De ce unele persoane reusesc treaca peste dificultati inimaginabile si fac din viata lor un triumf. mii de vieti. Cu nu foarte mult timp in urma. Primul a inceput imediat sa urIe si sa strige dupa mama lui. modalitatea in care aleg comuniee eu ei insisi. de rau. Am v3iut oameni care detineau tot felul de boga1J. 5ingurii indivizi :fiIrii probleme se odihnesc in cimitire. La cealalta extrema.Strategiile puterii 21 beat -. Ce facem atunci cand ploua intr-o zi de picnic? Ce faeem atunci cand lucrurlle nu merg. a fondat 0 asodatie care a salvat sute sau. gandi~-va la oameni ca Marilyn Monroe sau Ernest Hemingway. Toata lumea de pe plaja a observat incidentul cu neliniste. afective si profesionale . iar altii. atat de putin. indivizi care au cunoscut un succes extraordinar si care au ajtms se distrugi Intrebati-va acum ce diferenta exista intre cei care au si cei care n-au. Modul in care percepem aceasta ~i in care reactionam la eeea ee .fiziee. Ceea ce ii diferentiaza pe oameni este modalitatea in care lsi reprezinta experienta triiiti.se intampla" este eel care schimba totul. sociale. faptului intrebam de ee unii aveau atat de mult. Dar ea rn-a fikut si mult mai curios. intre eei care pot si cei care nu PC. pe cand altele. Asadar.

Tipul de cornportament pe care-l adoptam rezulta din starea neurofiziologici in care ne aflam. La ora actuala. n-a pornit de la o reusita uimitoare. ca un esec sau ca un punct de sprijin. undeva in lurne. Mitchell si Iohn Belushi? Pe cei doi pusti de pe plaja? Ce a facut posibila reusita lui Julio Iglesias? Modul in care oamenii comunica cu ei insisi constituie urzeala din care sunt tesute toate reusitele. Nu se gandise sa devina cantaret. Mitchell a aflat ci 75%din corpullui era acoperit de arsuri de gradul al treilea. la fiecare treizeci de secunde.chiar si dupa ce s-a trezit e paralizat Cum a ajuns Pete Strudwick sa alerge Pike's Peak. si apoi trag invatiiInintele de aici. Aceasta stare ne poate inzestra cu 0 putere sau ne ca ca ca . isi pot transforma viata. Atunci cand corpullui ii transmitea semnale pe care in trecut le interpretase ca 0 limita. Si-a alcatuit astfel un ansamblu de convingeri si de valori care i-au dat 0 orientare in viata. cantecele sale sunt inregistrate in opt limbi si sunt ascultate in mai mult de saizeci de tali. Se cintil chiar 0 melodie de-a lui. a facut dinviata sa un triumf. cand nu avea nici rnaini. sau sa decida sa-i trirnita creierului sau orice alt mesaj. rnodificand aceste actiuni. sa vada in asta un motiv de a muri. nici picioare? E simplu. unul dintre maratoanele cele mai dificile din lurne. Ce ii deosebeste deci pe W. Nu-i prea rau pentru un baiat despre care se credea ci va muri sau ci va ramane paralizat pe via1<l!Ca si W. A ales sa-~i spuna acest eveniment s-a produs deliberat Si ii va oferi intr-o buna zi ocazia de a trage de aici mari avantaje in drumul sau spre reusita. pentru ci stiu ci imediat dupa aceea vine primavara. Cei care reusesc fac astfel incit sa fie rastumati de un val. Sunt constienti de faptul ci actiunile lor le determina cursul vietii si de faptul ca. Putem conside~ fiecare experienta ca 0 lovitura fa~a sau ca 0 sfidare.22 GEORGE GRISHAM Poate stiti curn a devenit lulio Iglesias unul dintre cantaretii cei mai celebri din toate timpurile. ci jucator de fotbal sau avocat Chiar a fost refuzat atunci cand a vrut sa cante in corul liceului. Sfideaza bruma iemii. ca si Pete Strudwick. totodata mintale si fizice. in sensul beneficiului. 0 durere. Atunci cand W. pentru a putea sa fie dusi de urmatorul. 0 oboseals. Tocmai in acest moment a inceput sa-si dezvolte talentul. si nu al tragediei . A pornit de la 0 tragedie personala Dar a ales sa-si reprezinte situatia in cea mai buna lumina posibila si. A ramas un an in spital. a avut un groaznic accident de rnasina. A fost anuntat ci nu va mai putea merge niciodata. La varsta de douazeci de ani. A controlat modul de a comunica cu el insusi. putea alege sa interpreteze aceasta informatie in diferite moduri. incepand de aici. Mitchell. le dadea 0 semnificatie noua si i!:)i continua comunicarea cu sistemul nervos intr-un mod care-i permitea sa continue sa alerge. si acolo 0 infirmiera i-a daruit 0 chitara.

bun sau rim: 0 lectie folositoare.dar noi 0 cream. exaltat Valul e eel care i-a adus in aceasta stare? Nu. daca as putea schimb conditiile materiale din viata mea.. Multi oarnenl isi petree timpul reflectand. iar modullor de eomunicare cu ei in:. Cei doi copii au fost doborati de acelasi val.Ab.chiar daci tipurile de senzatii si de comportamente pe care doriti sa le modi:fi. Yeti descoperi in aceasta carte 0 serie de miiloace simple de a transforma modul in care folositi mintea si corpul. dar modul in care si-au reprezentat aeest stimul i-a detenninat sensul. Ceea ce trebuie neaparat se observe aici este ci au produs ei insisi efectul pe care l-au resimtit Sigur..iecrea senzatiile pe care incercasera r le inlature eu ajutorul drogurilor. ah. pentru a-si modifica perceptiile." Contrar credintei populare. in principal prin imaginile pe care ni le formam in minte.. ei ar fi reactionat in acelasi fel.cati au devenit obiceiuri.Strategiile puterii 23 poate mutila . abundenta bunurilor detinute nu garanteaza un sentiment de fericire. de a respira si de a ne pune in rniscare rnuschii dam un sens luerurilor pe care le resimtim. caci. prin ceea ce ne spunem noua insine. scheme care adue bucuria si dragostea fara vreo actiune biochimica sa sa sa ca sa va sa sa . care sunt inconiurati de oarneni care se ocupa de ei.i:. Detaliul care schimba totul este modul in care oarnenii aleg reactioneze in raport cu eeea ee vad. as fi mai fericit. Daca asa ar fi stat lucnuile. acesti oarneni erau nefericiti sau total deprimati. si a carer munca a imbunatatit viata a milioane de persoane. nici de reusita personala Am lucrat cu clienti a caror avere se numara in sute de milioane de dolari. Totusi. Nu erau constienti de faptul ci aceste schimbari durabile se fac adoptand moduri de comunicare in interior.. ci reprezentarea pe care si-au facut-o despre el si starea interioara pe care a creat-o aceasta reprezentare. prin modul nostru de a sta. si nu mediul inconjurator. aud si resimt Cum comunicim cu noi insine? Comunicarea se instituie datorita manipularii unei p3r!i din sistemul nostru nervos. in ciuda sernnelor exterioare ale reusitei lor. se trezeau cu aceeasi strategie de pereepere. Descopereau totusica aceasta schimbare nu era decat temporara. Unul s-a simtit demoralizat. daci as avea 0 casa mai frumoasa si mai multi prieteni .. 0 ocazie de a plange. si de a actiona in acelasi timp asupra senzatiilor si asupra eomportamentului dwnneavoastri Aceste transformari se pot opera repede si nedureros . Considerandu-se singuri. Ceea ce a eontat n-a fost valul.inclina ered principala deosebire intre oarneni consta in modul in care aleg perceapa evenimentele. ah.. sau de a se entuziasma A:. . de a rade. se abandonau deseori alcoolului sau drogurilor. spunandu-si: . atunci cand efeetul drogului se estompa. daca as avea mai multi bani si mai mult timp. mediul inconjurator a slujit drept stimul. celalalt.

Nu incerc SplIDci e bine trairn in saracie pentru ci avem puterea de a percepe Iucruri1e in modul in care alegem s-o facem Nu SPlIDnici ci nu pot exista dedit momente de fericire. am Iuat-o pe toate caile pe care Ie-am intalnit. am studiat toate terapiile. in incercarea mea de·a rna realiza. Nu exista limite in alegerea perceptiilor noastre.afectiv. Chiar daci termenul de ..". spiritual. Daca deci va surprindeti pe cale de a va spune: . PNL PNL este studiul rnodului in care limbajul. Dupa 0 vreme. PNL studiazi modul in care indivizii comunica cu ei in~i~ pentru a provoca starile cele mai fecunde si pentru a oferi astfel cea mai mare garna de comportamente posibile. bucuria si placerea SlIDtsenzatii pe care Ie cream comunicand cu noi insine . modificand rnodul in care va folositi sistemul nervas. exista sanse mari sa produca acelasi efect asupra no astra. toate tehnicile de gandire pozitiva. fizic si material.. sau ci ne place tot ce ni se intampla..24 GEORGE GRISHAM Viata barbatilor si femeilor ca John Belushi. Apoi am dat peste 0 stiinta cunoscuta sub numele de . poate. Oam~nii care produc efecte remarcabile SlIDtcei care reusesc stabileasci cornunicari speciale cu si prin sistemullor nervos. sa sa sa Va Nu lucruriJe se schimba. 0 forma de terapie de descarcare ernotionala (ca in psihanaliza) sau misticismul oriental. HeruyThoreau Exista 0 modalitate sirnpla de a reusi. a inceput mi se faca greata Tot ceea ce gasearn parea 0 varianta a trei metode principale: gandirea pozitiva.este 0 sfidare pasionanti puteti alege senzatiile si actiunile in orice situatie. !?i motivul sa sa sa . noi suntem cei care scschimba.A~ fericit daci rnacar . Elvis Presley si Howard Hughes arata deslusit cit de molt ne inselam crezand ca bogatia exterioara ofera lIDremediu pentru lipsurile interioare. Cred ci orice emotie este importanta in contextul ei Viata este lID echilibru.prograrnare neurolingvistica" descrie bine stiinta pe care 0 desemneaza.. Marilyn Monroe.ele nu depind de mediul inconjurator. social. care consta in a observa starile si reprezentarile interioarecare conduc la succes si in a invata Ie reproducern.prograrnare neurolingvistica" .. totodata verbal si nonverbal. Si puteti le creati imediat. opriti-va fi si amintiti-va ci fericirea. Daci 0 stare anume produce cutare efect asupra cuiva. Orice actiune depinde de capacitatea noastra de a ne dirija sisternul nervos. afecteaza sistemul nervos.pe scurt. Experienta bogatiei Ia toate nivelurile . furnizeaza. dar nici una nu parea sa corespunda exact cu ceea ce cautam. Fiecare avea calitatile sale. toate formele de dezvoltare spirituala. cu exceptia celor pe care ni Ie impunern noi insine.

Nu este yorba deci despre a afla daca Yeti reusi sa obtineti aceleasi rezultate ca si ceilalti.). sa copiati modul in care ceilalti i$i controleaza sistemul nervos. . Evident ci unele sarcini sunt mai complicate decat altele si cer uneori mai mult limp pentru a f integrate. PNL oferea exact ceea ce ciutam: cheia permitand se inteleaga prin ce mister unele persoane reusesc obtina ceea ce am numit rezultate OIT time.) PNL furnizeaza un cadru sistematic care permite dirijarea propriului creier. Cand mi s-a vorbit despre ea pentru prima data. am inteles imediat ci era ceva cu totul diferit de tot ceea ce cunoscusem mai iriainte. Am muscat momeala Am hotarat aflu totul despre acest subiect (Apropo. si. ce actiuni mintale sau fizice dau nastere procesului neurofiziologic de trezire rapida si usoara? Una dintre presupozitiile PNL este ci avem. exista un mod de a-l egala in patru sau cinci minute. Procesul care consta in a descoperi exact ceea ce fac ceilalti pentru a obtine un rezultat anume se numeste . Repet ceea ce e posibil pentru altii e posibil si pentru dumneavoastra. cu U$Urinta. intrebarea care se pune atunci este de a $ti cum a reusit s-o faca. care urmareste produca rezultatele pe care Ie dorim. aceasta stiinta 0 invatau mai ales terapeutii si un mic numar de cadre de conducere.Imitatie". in fiecare caz. ci despre a va intreba cum au reusit s-o facio Este 0 simpIa chestiune de strategie. acelasi sistem neurologic. in care marea majoritate a cuvintelor nu se pronunta asa cum se scriu (n. selectate cu griji. Ea ne invata controlam nu numai starile si comportamentele noastre. in mai putin de trei sferturi de ora. rnodelandu-va dupa el. in trecut. Este vorba desprc limba engleza. este un rezultat pe care l-a produs el insusi. ar trebui sa puteti sii-l faceti si dumneavoastra. apoi reproduse. Dat fiind ci rezultatele sunt intotdeauna produsul actiunilor. Daca cineva se trezeste cu usurinta dimineata. fobia disparuse. top. puteti face si dumneavoastra asta. si se simta plin de energie. Pe SCUTt. este stiinta gestionarii optime a rnintii. se obtine deseori acelasi rezultat in cinci sau zece minute. tr. Dad totusi sunteti suficient de motivat si convingerea dumneavoastra continua sustina pe tot parcursul sa sa sa sa sa sa sa sa sa va 1. 0 puteti face si dumneavoastra Va este suficient. ci si starile si comportamentele celorlalti. cu conditia sa va utilizati sistemul nervos exact in acelasi fel. Daca deci cineva in lume a reusit faca un lucru.Strategiile puterii 25 pentru care n-ap auzit vorbindu-se de ea pana acum. Daca stiti pe cineva care a trecut drept maestru in arta de a spune cuvintele pe litere'. Daca un individ este capabil se trezeasca dirnineata repede. (Veti invata aceasta tehnici in capitolul 7.) Daca 0 persoana pe care 0 cunoasteti comunica perfect cu copili ei. pentru simptome de fobie. Am vazut un practician lucrand cu 0 femeie care era in tratament de mai mult de trei ani.

Bandler si Grinder au inceput creeze propriile lor scheme si sa Iiinvete pe altii sa le foloseasca.26 GEORGE GRISHAM adaptarii durnneavoastra. Totusi. Ei ne-au oferit 0 viziune sistematica asupra mijloacelor care permit reproducerea oricarei forme de realizare umana intr-o perioada foarte scurta de timp. practician al GestaIt-terapiei si informatician. pentru a analiza metodele pe care Ie pusesera la punct dupa ani de tatonare. unul dintre cei mai mali hipnoterapeuti care au existat vreodata. si pe ale lui Gregory Bateson. aproape tot ceea ce face un om poate fi imitat in numeroase cazuri. Au inceput deci sa caute persoane care se dovedisera deosebit de eficiente pentru a opera ceea ce. multi oameni s-au rnulturnit sa Ie studieze modelele de schimbare afectiva sa sa-~i . Reusita lor este legendara. ca ~ pe cele ale Virginiei Satir. cateva luni . antropolog. terapeuti etc. Au observat indivizi (oameni de afaceri. Cei doi au hotarat sii-~ uneasca taIentele pentru a se consacra unei sarcini exceptionale: stabilirea unor modele plecand de la indivizi care s-au dovedit a fi cei mai buni in specialitatea lor. pe care Ie-au codificat bazandu-se pe lucrarile doetorului Milton Erikson. puteti imitati actiunile care au necesitat ani de perfectionare. Ansamblul acestor modele alcatuieste ceea ce numim "programare neurolingvistica".. desi au avut la dispozitie uneltele. intr-un tirnp mult mai scurt decat eel care i-a fost necesar persoanei pe care doriti s-o imitati. si acestia au fost imediat in stare sa Ie utilizeze si sa obtina rezultate de aceeasi calitate. strangeau aceeasi recolta Iucrand in continuare cu scheme1e fundamentale pe care le rnodelasera cu privire la cei trei maestri. extraordinar terapeut familial. cum reusise Satir sa rezolve sistematic probleme relationale cu privire la care alii terapeuti dadusera gres. Grinder este un lingvist eminent Bandler este maternatician. se intampla cii 0 persoana a petrecut ani intregi de tatonare pentru a giisi mijlocul specific de a-si utiliza corpul sau mintea astfel incat sa obtina cutare sau cutare rezultat Dar puteti sa intrati si dumneavoastra in joe. Bandler si Grinder sunt cunoseuti mai ales pentru elaborarea unui numar de scheme eficace de interventii comportamentaIe. in mice caz. Au descoperit modelele de actiune pe care Ie folosea pentru a produce anumite efecte. Au descoperit. si sa obtineti acelasi rezultat in cateva clipe. Aceste doua genii au tacut totusi mult mai mult decat sa ne furnizeze 0 serie de modele eficace de schirnbare. atatia oameni doresc: 0 schimbare. Semanand aceleasi seminte. Apoi i-au inva!at pe studentii lor aceste modele. chiar fara sa aiba in spatele lor anii de practici ai celebrei terapeute. Cei doi oameni care sunt la originea PNL se numesc John Grinder si Richard Bandler.) care reusisera.. de exemplu. dupa parerea lor.

este. tot ceea ce aveti de facut este sa va gasiti niste modele. Ei dispun astfel de 0 modalitate de a castiga timp. tatul pe care 11urmaresc. Daca doriti sa devenip mai bun ca prieten. sa-i consacru timpul si eforturile necesare. Peter Drucker schiteaza diversele actiuni care trebuie sa fie f3cute pentru a deveni un manager eficace si un inovator. in special. lntr-adevar. Cei care transforma'lumea sunt deseori niste imitatori profesionisti. ca manager . invarf!ndu-va sa va creati proprii1e modele. de Thomas Peters si Robert Waterman Ir.. Am citit toate lucrarile pe care le-arn putut gasi despre PNL. observam ci majoritatea cartilor care sunt in fruntea listei ofem modele de urmat pentru perfectionarea intr-un dorneniu anume. un nou model de exarninare a relatiilor interpersonale. dar n-au gasit niciodata in ei insisi suficiente resurse personale pentru a le folosi intr-un mod eficace si coerent Repet din nou: stiinta nu este de ajuns. Manager intr-un minut (The One Minute Manager). Nu exists nirnic rnisterios si nirnic magic in functia de manager. Ultima lucrare a lui Peter Drucker se intituleaza Inovatie si spirit intreprinzator (hmovation and Entrepreneurship). Cartea de tatit contine. evident. ca . oameni care au stapanit arta de a invata tot ceea ce vroiau inspirandu-se mai mult din experienta celorlalti decat dintr-a lor. Dad examinam lista best-seller-urilor publicata de New York TII11es. imitatia este dnunul triumfal spre reusita Daca. cu conditia. cineva in lume obtine rezul. Nu este 0 caracteristica genetici Este 0 materie care se invata Toate astea nu va spun nirnic? Totusi Peter Drucker este considerat creatorul practicii modeme a afacerilor. in aceasta carte. este un model in materie de comunicare si de gestionare a relatiilor umane. de Richard Bach. Mana intinsa. Si lista continua in mod asernanator. Or. Ciiutarea perfecpunii (In Search of Excellence). pentru mine. si foarte putine dintre ele studiaza procesul de imitatie. cu eel mai mare beneficiu pentru toate partile implicate. 0 carte despre modele de afaceri remarcabile.. ca parinte. El dernonstreaza foarte dar inovatia este un proces specific si voluntar. 0 serie de modele de control asupra rnintii si corpului d~eavoastrii si asupra modului de a comunica cu ceilalti. dad doriti sa reusiti. ca atlet. cum si-au folosit creierul si corpul pentru a obtine rezultate1e pe care incercati sale reeditati. ofera un alt punet de vedere. evident. cred ci sunt in masura sa-l obtin si eu. Obiectivul meu nu e totusi numai acela de a vii invata niste modele de reu~ita.Strategiile puterii 27 sau cornportamentala. Adici sa descoperiti ce actiuni au intreprins si. datorita modelelor sale. Aceasta lucrare se bazeaza pe exemplele unora dintre managerii cei mai straluciti din Statele Unite. Actiunea este cea care produce rezultatele. ci si de a merge mai departe. la randul ei. (A Bridge Across Forever). singurullucru pe care-l aveti de facut este sa gasip rnijlocul de a-i imita pe cei care au reusit inaintea dumneavoastra. Si. scrisa de Kenneth Blanchard si Spencer Johnson.

Daca Ii observati eu atentie. si mi-a explicat ci facea astfel indit aerul tina mai mult. vreau sa deveniti mai mult dedit un simplu specialist in PNL: un . orice conceptie noua a unei masini sau a unui calculator deriva din descoperiri si progrese sa sa sa sa ca ca sa ca sa ca ca. Am lnteles talentul unui maestru de karate observand ee gandea si ce facea. Daca eineva e capabil de un lueru. Aeum catva timp. A construi plecand de la reusitele celorlalti este unul dintre aspectele fundamentale ale rnajoritatii uceciciilor. Am incercat deci sa-i aplie sistemul si. 0 disciplina care va perrnita imitati niste comportamente remarcabile in orice circumstante. in anchetatori. descoperind modelele exacte de reusita eu pistolul. deci aceleasi resurse.28 GEORGE GRISHAM n puteti invata pe un cline modele care Iivor imbunatii~ comportamentul. Caci eei care reusesc lasa in unna lor indieii. veti ajunge descoperiti care sunt aeeste actiuni. faceam scufundari in largul insulei Maui. si dueeam cu mine butelii grele de oxigen. hI l~lea tehnicii. oamenii au acelasi sistern neurologic. Amintiti-va PNL se bazeaza pe ideea ci top. Vreau va invat unele dintre modelele eele mai eficiente ale PNL. din contra. la scu:fundarea urmatoare. Cineva care i~i insuseste orice realizare si care 0 face sa fie a sa. repeta iarasi si iarasi un anumit tip de actiune. un cadru. Am ajutat atleti profesionisti si atleti olimpici sa-si imbunatateases performantele. creandu-si mintaI 0 eutie toracica mai putin voluminoasa dedit a lui. care sa fie constant in cautarea unor tehnologii ale perforrnantei optirne. sa sa . Trebuie punem multe intrebari pentru a descoperi toate indiciile care due la succes. fara a se atasa vreodata de sisteme sau de modele bine definite. cauta sistematic moduri noi si eficiente de a obtine rezultatele pe care si Ie doreste. Am avut mai putina nevoie de aer.imitator". am obtinut aceleasi efecte ea si el. Pentru a irnita reusita. Lam invatat pe eel rnai bun tragator eu pistolul din armata americana cum sa-~i imbunatateasca tirul. Dar puteti face acelasi lucru si cu oamenii. Totusi a trebuit sa ure la suprafata mai devreme dedit ceilalti scufundatori. am ramas la fund cu dnci minute mai mult. si reusita poate fi reeditata. In pius. Dar ceea ce vreau invatati este un proces. Si am reusit gasind mijloeul de a eopia exact ceea ce faceau acesti oameni atunci cand obtineau celemai bune rezultate ale lor. apoi aratandu-le cum sa declanseze aceste performante la eerere. ci care. pentru nu aveam aero Lam intrebat pe indrumatorul nostru cum facea pentru a ramane sub apa asa de mult tirnp. spunandu-si inima lui batea incet si regulat si indeplinind 0 serie de alte exercitii de control asupra fiziologiei sale. sunteti si dumneavoastra capabil sii-l faceti.. daca puneti intrebari. pentru imitand gesturile fizice ~i mintale ale indrumatorului meu. trebuie ne transformam in detectivi.

ii trimitern sistemului nervos rnesaje sistematice care limiteaza sau suprima capacitatea noastra de a ajunge la acest rezu1tat Daca. Or. A doua "u~a" reprezinta sintaxa mintala a individului. asa si este. in lumea afacerilor. Puteti vi Ie imaginati sub forma a trei usi care se deschid spre 0 sala de banchet sornptuoasa Prima "u~" reprezinta sistemul de o-edinte al individului in cauza Lucrurile in care crede. Caci. aceste mesaje. Vom examina mai detaliat sistemele de credinte in capitolul4. aceasta carte va inva\"ii0 tehnica direct disponibila. din contra. La drept vorbind. lucrurile pe care este capabil sau incapabil sa Ie faca. Deseori oamenii nu comunica bine pentru ca folosesc sintaxe mintale diferite. coduri diferite. si atunei veti fi trecut de a doua "u~" care duee spre imitarea a ceea ee este mai bun la ceilalti. ii trimitem mesaje indicand ca putem face acellucru.si totusi e 0 metoda de care majoritatea oamenilor n-au auzit vorbindu-se niciodata. prin urrnare.Strategiile puterii 29 anterioare. Daca.. ati rncut primul pas spre imitarea actiunii lui si spre produeerea unor rezu1tate identice. 0 tehnica ce va permite sa obtineti viata pe care o doriti . de trei tipuri de actiuni fizice si mintale care corespund exact cu calitatea rezultatelor pe care Ie obtinem. Este yorba despre modul in care lsi organizeaza gandirea. spune 0 veche maxima. Descifrati codurile. intr-adevar. ne simtim deprimati. ordonandu-i creierului sa produca anumite rezu1tate. creeaza posibilitatea caele se produci. . Dar lumea comportamentului uman este una dintre putinele care continua sa opereze plecand de la teorii demodate. Multi dintre noi aplica inca modele de functionare a creierului si modele de comportament care dateaza din secolul al XIX-lea lipim eticheta . dar trebuie Ie formati in ordinea corecta pentru a vorbi eu interlocutorul dorit La fel se intarnpla atunci cand doriti ajungeti la partea din sistemul nervos care vii va ajuta eel mai mult obtineti rezultatul dorit La fel si in cazul comunicarii. reusiti imitati ansamblul convingerilor unui individ.depresie" pe unele dintre starile noastre si. Sintaxa este asemenea unui cod: Un numar de telefon este alcatuit din sase sau sapte cifre. ca sa sa sa sa sa sa sa . atunci cand credem ca nu suntem capabili faeem ceva.Fie ci ne credem capabili sau incapabili de vreun lucru. acesti termeni sunt niste profetii a caror realizare e aproape garantata. intr-o anurnita masura. de fapt. ceea ce socoteste ca fiind posibil si ca fiind imposibil deterrnina. intr-o mare masura. Bandler si Grinder au descoperit existii trei mecanisme fundamentale care permit reeditarea oricarei forme de reusita umana Este yorba. Si. Vom studia problema sintaxei in eapitolul 7. avern intotdeauna dreptate". 0 societate care nu trage invataminte din trecut este pierduta.

Dispunea astfel de un model pozitiv si a stiut sci-idea acestui model mai rnulta fo~ decat tuturor experientelor negative pe care urma Ie traiasca. prietenii i-au citit articole despre cum depasisera altii ca el irnense dificultati. si pe care eu 11 numesc decalaj. Vom vorbi despre fiziologie in capitolul9. Iaponezii se multumesc deseori preia produse sau idei aparute in Statele Unite sau in Europa.rehnici de performanta va masura sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa ca sa sa sa sa sa sa inca sa sa sa . sau. Daca cineva a reusit punand pe picioare un magazin de prajiturele cu ciocolata intr-un pasaj comercial din Detroit. Cum a reusit w. veti descoperi sunt putine mari1e produse care au aparut in Iaponia. Daca totusi studiati istoria industriei japoneze din ultimii douazeci de ani. Corpul si mintea sunt foarte strans legate intre ele. de a sta. postura dumneavoasI:!-a. De fapt. Modul dumneavoastra de a respira. exista sanse marl ca aceeasi afacere mearga si intr-un pasaj comercial din Dallas. Exista un mijloc prin care multi oameni ~tiga bani. pentru mine si pentru ceilalti. 0 data. ci in ceea ce aleg ~ va~ si faci plecand de la ceea ce le ofem viata Datorita acestui procedeu de irnitatie. aceasta stare deterrnina numarul ~i calitatea comportarnentelor pe care sunteti in Ie adoptati. diferenta intre cei care reusesc si cei care dau gres nu consta in ceea ce ei poseda. succesul este aproape garantat Cei mai buni imitatori din lume sunt japonezii. ci si prospere. am inceput obtin irnediat rezultate. Singurullucru care trebuie fie facut este se adopte 0 solutie care s-a dovedit viabila. Cum inva~ copilul vorbeasci? Cum inva~ un atlet tanar de la un fost atlet? Cum inva~ un om de afaceri promitator sci-~istructureze intreprinderea? lata chiar un exemplu de imitatie imprurnutat din lumea afacerilor. La fel. deosebit de inteligent Multi oameni se rnulturnesc gaseasca 0 afacere care merge si so puna pe picioare altundeva. Trairn intr-o civilizatie care este suficient de uniforma pentru ca ceea ce functioneaza undeva functioneze si altundeva. ne petrecem timpul imitand. si fie reeditata aceasta. dupa ce suferise cea mai mare catastrofi pe care si-o poate imagina un om? Cand era in spital. nu aveti nevoie nici rnacar fip. pastreze ceea ce este mai bun din ele si imbunatateasca restul. si mai bine. fie ameliorata Pentru cei care actioneaza astfel. Am continuat caut modele de gandire si de comportament permitand producerea unor efecte remarcabile in putin timp. natura si calitatea miscarilor durnneavoastra deterrnina starea in care aflati. fie ci e yorba de masini sau de semiconductori. expresia fetei durnneavoastra. Cum se explici rniracolul economiei japoneze? Prin inovatii stralucite? Uneori. Pentru a castiga multi bani. Am intitulat aceste modele combinate . Mitchell nu doar supravietuiasca.30 GEORGE GRISHAM A treia "u~" este fiziologia. inainte ca timpul de deca1aj sa se fi scurs.

0 noutate. Imitatia nu este. Dar as vrea precizez un lucru. ci si va creati modelele dumneavoastra personale. Nenorocirea este ca majoritatea dintre noi imita intr-un mod totalmente aleatoriu. Eram extrem de nefericit. putem ajunge la aceleasi rezultate. PNL este un instnunent puternic. care functioneze in toate cazurile. Experienta mea in ceea ce priveste imitatia reusitei m-a invatat ca purtarile pe care Ie consideram uneori ca fiind apanajul inteligentelor superioare sunt. . Ia indemana tuturor celor care stiu sa le imite eficient Daci priviti in jurul dumneavoastra. din lipsa unor actiuni pozitive. Lumea mea exterioara nu reflecta individul care credearn ca sunt.Strategiile puterii 31 optima'". Mil simteam gol pe dinauntru. cantaream eu cincisprezece kilograme mai mult si erarn lipsit de resursc at1t pe plan spiritual. Este ceea ce fac cei care fabrica imaginile din publici tate sau din politica Nu neg existenta unor copii-minune sau a unor fiinte inzestrate genetic. John Grinder m-a invatat nu cred niciodata prea mult intr-un sistem.U de dincolo. interior. Nu exista 0 strategie unica.detaliu care schimba totul". tara vreun model precis. Mijlocul de a reusi acest lucru consta in a compara cu allor modul in care va folositi mintea si corpul. de fapt. yeti constata ci indivizii care domina civilizatia noastra sunt cei care au trecut drept maestri in arta irnitatiei. Obiectivul meu nu este de a va permite doar sa le stapaniti. sa proD- Aceasta carte trebuie sa fie pentru dumneavoastra un ghid al imitatiei constiente ~i exacte. dar nu facearn nimic in sensul unci schimbari. Brevet dcpus. Cunosteam toate instrumentele. caci exista intotdeauna un caz in care sistemul nu se aplica. sigur. dar nu ne dam seama ca nu stim lntr-adevar cum sa copiem ceea ce face ea sa sa sa sa sa sa va $ansa apare atunci suntem pregiltip tam de ocazie. l. cat si material. Culegem 1a intamplare cate ceva de la unul si de la altul. facusem din viata mea 0 drama permanents. dar nu este nimic mai mult este un instrument care trebuie va permits puneti la punct propriile tehnici. Acolo yeti descoperi acel . in urma cu doar patru ani. si nu bagam in seama 0 trasatura foarte irnportanta de 1a o a treia persoana Imitam ceva bun de aici si ceva r3. Relatiile mele cu sa ca ca. in cele din urma. Incercim sa imitam 0 persoana pe care 0 respectam. la ceva nou. Toti copiii ii imita pe oarnenii care ii inconioara. Toti marii inventatori au imitat descoperirile predecesorilor lor pentru a ajunge. Spun doar fac anumite Iucruri intr-un anumit fel si daca inva~ facem ca ei. Ele constituie corpul acestei carti.

le-am pus intrebari precise. Am descoperit ca-si administrau impresiile intr-un mod diferit fata de mine. reusita. Pe deasupra. m-am saturat traiesc astfel si am hotarat sa-mi consacru tot timpul studiului reusitei. 'incepep deci sa ganditi ca un imitator.32 GEORGE GRISHAM ceilalti erau catastrofale. Daca cineva savarseste un lucru mare]. In loc ajung la concluzia obisnuita. Am adoptat strategiile lor si. Am inceput deci examinez diferentele intre oamenii care se sirnteau tot timpul fericiti si mine.fericiti" erau cei care aveau 0 comportare mai buna decat a mea. spionati vraja care se ascunde in tot ceea ce vedeti. ~a sa re . am invatat sa apreciez viata. ca incerc deterrnin exact ceea ce faceau cu corpul si cu mintea lor pentru a fi intotdeauna atat de fericiti. deodata. prima intrebare care trebuie vina in minte este: "Cum a facut asta?". cele mai neinsemnate lucruri m-au facut fericit Datorita modului lor de a vedea lucrurile. :lip incontinuu cu ochii dupa modele si tipuri de actiuni care produc rezultate remarcabile. intr-o buna zi. Vom a~ ceea determina reactiile n~astre la diferitele situ- sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa va alii din viati. dupa care oamenii . si sa descoperiti ceea ce 0 produce. A'i$ vrea hartuip. pentru a reusi obtineti aceleasi rezultate oricand doriti. am hotarat folosesc ceea ce invatasern si actionez asupra acestor cunostinte.

Vi s-a intamplat sa intrati intr-o eafenea si barrnanul sa se rasteasca. ci doar 0 fiinta la capatul puterilor. dintre care unii trebuie sa se :fi pwtat urat cu el. sau in care totul pare sa va iasa pe dos. . senzatia ci nu puteti face nici 0 greseala. in fond. Modificati stare a in care se afIa. dar ni se intampla. Trecem top de la sti'iri bune la stari rele si invers. depresia. intr-adevar. Nenorocirca sau feridrea. 0 viata atat de grea ineat nu stie sa se eomporte altfel. stari dinamizante . dar este mai probabil sa:fi avut doar 0 zi grea si multi clienti.. ne atlam in stan care eorespund unci penurii a acestor resurse. sa . extazul.3. angoasa. Poate ci ati avut si experienta contrara. aeeasta este eheia schimbarii si a reusitei. puterea interioara. Si exista stan paralizante . in care sunteti deodata incapabili sa face? un gest pe care de obieei il faceti cu usurinta. si Ii veti modifica si eomportamentuI. Exists. Ne folosim intotdeauna in mod optim resursele de care dispunem.Ce vreti?" Credeti ci este singurul sau mod de a eomunica? Poate ci a avut. care ne fae neputinciosi.. eonvingerea -. tristetea. Ce s-a intamplat? Era? acelasi om. Intelegerea starii in care ne aflarn. Edmund Spencer Ati avut vreodata impresia di totuI merge ca pe roate. friea. nu este 0 persoana rauvoitoare. bogafia sau siiriicia.. frustrarea-..increderea. intr-adevar. eat de midi? Area partida de tenis in care toate mingile dumneavoastra treceau ehiar pe deasupra fiIeului. deci ar :fi trcbuit sa dispuneti de aceleasi resurse. Pentru ca eram intr-una dintre aeeste stari. Momen tul in care v-ati uimit pe dumneavoastrii in~iva. Comportamentul nostru rezulta din starea in care ne aflam. . care ne permit sa captam toate resursele de care dispunem..nelinistea. am facut sau am spus deseori lueruri pe care apoi le-am regretat. pe care 0 cunoasteti in zilele acelea in care nimie nu va iese. indeplinind un act eroie de care nu va credeati in stare . dragostea. ~TIINTA DE A DOBANDI 0 ANUMITA STARE Mintea este cea care face binele I?i diul. cand rezultate exeelente? De ee uneori si eei mai buni atleti au performante egale eu zero? Pentru ci starile noastre neurofiziologiee variaza.. Aeea ~dinta in care aveati raspuns la toate . din nefericire. sau de care mi-a fost rusine. De ee obtineti cand rezultate catastrofale.

incredere. si deci modul de a vedea viata.. De secole intregi. trebuie. de fi~ care data cand yeti dori acest lucru.este capacitate a de a ne eontrola st:arile.si noi reactionarn 1a el intrand intr-o stare anume. Trebuie sa stim mai intai ee creeazii 0 stare. Dragoste? Ei bine. Si. dragostea este 0 stare. muzica. ' Pentru a reusi acest lucru. in loe sa fiti maniosi. Bani? Naveti ce face. nu dorim decat un lucru: sa ne aflam intr-o anurnita stare. sa sa sa . intr-o stare creatoare de dinamism. in general.34 poarta urat. ritualurile. determinat Yom incepe prin a vedea. hipnoza. oricand doresc. de entuziasm. in anumite cazuri. Si invata~ sava controlati starile. inainte de toate. dupa parerea dumneavoastra. hrana. cu mintea treaza si cu corpul debordand de energie? Ei bin e . dar si limitele lor. Nu v-ar placea pocniti din degete si sa va treziti instantaneu plin de dinamism. Are loe un evenirnent. Toate aceste artificii au utilitatea lor.~i modifiee starile.. De fapt. Majoritatea starilor noastre se instaureazi :tara 0 interventie constienta din partea no astra. cand eineva se sa va amintiti aceste momente. drogurile. Atunci cand yeti fi terminat de citit aceasta carte. Veti descoperi acum modalitati eel putin la fel de putemice si cu mult mai simple. in acest capitol. decat ceea ce reprezinta banii pentru dumneavoast:ra: dragoste. Cheia puterii este actiunea Trebuie sa invata~ sa folositistarile care va permit sa actionati intr-un mod hotarator. Cei care reusesc sunt cei care stiu sa intre. aceasta stare pare sa ne fie. Nu doriti. deci si comportamentele. sa ne utilizarn eficient creierul si ineepem prin a intelege cum functioneaza el. ce sunt aceste stan si ce rezultate favorizeazi ele. o stare poate fi definita ca suma a milioane de fenomene neurologice care au loe in noi. impusa. A incercat postul. mai rapide si mai exacte. de fapt. Nu aruncam eu pietre in pereti atunci cand locuim intr-o casa de sticla Spuneti-va cit purtarea unui om nu este omul insusi. trebuie GEORGE GRISHAM Cu siguranta. dragostea. si. omul n-a incetat sa incerce sa. adica a tot ceea ee ni se intimplii intr-un moment dat. libertate sau orice alta stare pe care pot. v-o produca Prin urmare. bineinteles. se poate. Faceti lista lucrurilor pe care le asteptati de la viata. Apoi vom invata sa le punem in slujba noastra. de ineredere. yeti sti cum sa intrati in starile cele mai dinamizante si cum sa iesiti din stariJ.~ de inertie. a puterii la care omul viseazii dintotdeauna . vi s-a intamplat si dumneavoastra asta. tara ca noi s-o putem modifica. Veti invata astfel sa fiti intelegatori.cea de a-si duce viata cum erede de cuviinta . psalmodia. Fie cit este fecunda sau inhibitoare. cheia dragostei. a bucuriei. cu aceste bucati de hartie care au pe ele chipul unor persoane moarte si ingropate. 0 senzatie pe care 0 denumim plecfmd de 1a anumiti stimuli din mediul inconjurator. eoerent.

rarutc'i.Strategiile puterii 35 Dad. vati gandit ca are 0 aventura amoroasa secreta. Daca ore in sir v-ati imaginat fiinta iubita ca victima a unui accident. Yeti putea fi tentat imitati acest modeL Convingerile noastre. si deci tipul de comportament pe care il Yeti adopta De exemplu. sau daca v-ati repetat de multe ori ci intarzie din cauza co{)doare in cot de ce simtiti. in schimb. Se poate sa imitam reactia parintilor nostri sau a altor modele pe care Ie avem. intr-adevar. nivelul nostru general de functionare biochimica . Starea de manie sau de deceptie in care va Yeti afIa va da nastere unui anumit tip de comportament Ne putem intreba acum ce il impinge pe un individ sa intre intr-o stare de neliniste. eu siguranta. pe drum. tipurile de reprezentari pe care ni Ie facem despre ceilalti. ii Yeti rezerva 0 primire radical diferita. reactiile noastre. si aceasta stare este ea insasi determinata in mare masw-a de felul in care ati motivat aceasta intarziere. cum i1 tratati pe partenerul durnneavoastra de viai<latunci cand se intoarce acasa mai tarziu decat trebuia? Reactia dumneavoastra depinde rnult de starea in care aflati in momentul in care se intoarce. plina de sange. din diverse motive. Yeti scoate un suspin de usurare. in spital sau decedata. inainte de a 0 intreba ce s-a intamplat. A ne modifica starea implici deci a ne transfonna reprezentarile interne si fiziologia. atunci cand erati copil.toate aceste elemente au 0 influenta asupra starii in care ne aflam. ill momentul in care fiinta iubita ar trebui sa fie acasa. Daca. Aceste comportamente depind de starea dumneavoastra de ingrijorare. Reprezentarile interne si fiziologia functioneaza impreuna dupa 0 bucla cibernetica. modul nostru de a respira. alimentatia noastra. in schimb. valorile pe care Ie avem si experientele noastre din trecut modifici. 0 sa vi-o imaginati. orice comportament rezulta din starea in care ne aflarn. Daca. blocata in vreun ambuteiaj. poate eel yeti ' avea tendinta sa vedeti lucrurile intr-o lumina surnbra. dupa caz. Altfactor. postura noastra. Tot eeea ee 0 afecteaza pe una dintre ele 0 afecteaza. Daca mama se plangea ci nu poate avea incredere in tatal dumneavoastra. Daca. automat. sunteti intr-o stare fiziologica de mare tensiune musculara sau de sa ne intrebam va sa . corpul dumneavosstra este intr-o stare de plenitudine. putem ce cIa nastere acestei stari. eel putin lafel de important conditia noastra fiziologica Tensiunea noastra musculara. de furie sau de neincredere in fata unui eveniment sau altuia Cauzele sunt nurneroase. 0 stare se compune din doua elemente principale: reprezentarile noastre interne si fiziologia noastra Reprezentarea pe care 0 aveti despre lume si interpretarea pe care 0 dati situatiilor creeazi starea in care va aflati. mama dumneavoastra se ingrijora mereu cind tataI se intorcea cu intarziere. si pe cealalta. cand va ajunge sa treaca peste prag. Daca. yeti izbucni in plans sau 0 Yeti strange in brate.

Cand·va simtiti in plina forma fizica. De aceea. vedeti lurnea in acelasi fel ca atunci cand sunteti obosit sau bolnav? Evident.reprezentarn lucrurile in mintea noastra Cum . Conditia d~eavoastra fizica va modilici in intregime modul de a va reprezenta lucnuile.exprimam si intelegem lucrurile in mintea noastra Comportament Cuvinte . trebuie sa actionam asupra reprezentarilor noastre interne si asupra fiziologiei noastre. Si. in orice moment! .36 GEORGE GRISHAM CUM NE cREAM STARILE INTERIOARE $1 COMPORTAMENTELE . pentru a crea starea in care ne aflam.si de ce .Actiune Schimbarea culorii pielii Respiratie FJZiologie Postura Biochimie Energie nervoasa Respiratie Tensiune musculara/Relaxare oboseala. pentru a avea control asupra starilor noastre. Irnaginati-va ci sunteti in stare sa controlati suta la suta starea in care va aflati. Reprerentare interna Cum .reprezentare interna si conditie fizica . nu simtiti imediat 0 oarecare tensiune in corpul dumneavoastra? Acesti doi factori . este necesar sa avem control asupra starilor noastre. daca suferiti. sau daca va lipsesc glucidele din sange. si deci de a le trai. comportarnentul nostru. nu. pentru a avea control asupra vietii noastre. care determina. Yeti avea tendinta sa va reprezentati lucrurile intr-un mod care va amplifica sentimentele dezagreabile. sl asta. la randul ei. Atunci cand traip evenimente contrariante.si de ce .reactioneaza deci continuu unul asupra celuilalt.

ci.Oricine pretinde sa se erijeze in judecator al adevarului si al stiintei risca piara in hohotele de ras ale zeilor". Luam majoritatea deciziilor care ne schimba comportarnentulfolosind in special trei dintre aceste sirnturi: vazul. aceasta este una dintre ideile fundamentale ale PNL Dupa cum a seris Alfred Korzybski: . Aceasta filtrare explica imensa varietate a perceptiei umane. in toate cazurile.Harta nu e teritoriul".. ci reprezentarea interna. Este. auzul si pipaitul. vazul. lucrurilor pe care le-a auzit Fiecare martor va intreprinde procesul de perceptie cu un instrument fiziologic diferit Poate primul are 0 acuitate vizuala perfecta. Creierul trece deci la 0 filtrare si stocheaza informatia de care are nevoie sau despre care crede ca. si face astfel incat constientul sa nu aiba nevoie sa se preocupe de restul. motivul pentru care Einstein a spus candva: . va avea nevoie mai tarziu.Strategiile puterii 37 incercam deci. si a ceea ce numirn . Harta nu este leritoriul pe care-I reprezinta. exact ceea ce s-a intamplat. mai intai. pe cand al doilea este miop. personalizata. daca este exacts. Prin diverse procese de generaIizare. valorilor personale. Oamenii prirnesc si interpreteaza informatiile pe care li Ie fumizeaza mediul inconiurator. mirosul.: si de aid utilitatea ei.Trebuie sa observam caracteristicile importante ale hartii. trecuta prin filtrul convingerilor. la randul sau.metaprograme". i~i vor crea 0 reprezentare diferita a aceluiasi eveniment lar aceasta reprezentare va sluji. si cealalta. Doua persoane pot asiste la acelasi accident de circulatie si sa-l relateze total diferit una de cealalta Una va acorda 0 mai mare irnportanta lucnuilor pe care le-a vazut. pozitiilor. Experienta pe care 0 aveti cu privire la eveniment nu este. drept filtru pentru interpretarea evenimentelor viitoare. asadar. auzul si pipaitul. Nu ar dura mult si ati innebuni daca ar trebui atribuiti constient un sens pentru mii de stimuli. data ce nu stirn cum sunt in realitate lucrurile si 0 data ce nu cunoastern decat reprezentarea pe care ne-o facem despre ele. de ce sa nu ni Ie sa sa sa sa ca sa ca ° sa . poate. a ceea ce s-a intfunplat Constiinta unui individ nu se poate ocupa de toate semnalele care ITparvin. inseamna reprezentarea lor interns nu este 0 restituire exacts a evenimentului. ci doar 0 interpretare a lui. se poate ca unul dintre ei fi avut un accident in trecut si sa-i fi pastrat 0 arnintire foarte vie. Pe de alta parte. de la pulsul sangelui din degetul dumneavoastra mare pana la 0 vibratie din urechiledumneavoastra. intelegem mecanismul senzatiilor noastre. de distorsiune si de triere. creierul transforma aceste semnale electrice intr-o reprezentare interna. Acesti receptori specializati ITtransmit creierului stimulii exteriori. ." Transpunand acest lucru la indivizi. are 0 structura asernanatoare cu a acestuia. prin intermediul celor cinci sirnturi ale lor: gustul.

gestionare a memoriei". sau putem face contrariul. asadar. ci reprezentarea pe care si-a facut-o despre aceasta. si poate ci nu veti asocia acest gest cu niste sentirnente si stan fecunde. Putem vedea lucrurile intr-un mod care sa ne puna intr-o stare constructiva. in starea care v-ar permite sa intreprindeti 0 asemenea actiune. caci stiu de acum . ci nirnic nu este nici bun.. tara indoiala. A vorbi despre puterea pe care ne-o confera starea in care ne afIarn este ceva. sa. Ei sunt. Mersul pe foe ii inva~ pe oarneni ~i modifice starile si comportamentele astfel incat sa poata actiona si obtine rezultate. de acurn inainte. Valoarea unui evenirnent depinde de modul in care ni-l reprezentarn. in ciuda fricii lor sau a oricarui aIt obstacol care Ii impiedici s-o faci Oamenii care merg pe foe nu sunt diferiti de ceea ee erau in ziua in care au sosit. nici rau in sine. demonstrand cu claritate celor care il practici faptul ci comportamentullor rezulta din starea in care se Caci. Acordat}-va 0 clipa pentru a va arninti 0 perioada in care va aflati intr-o stare deputere. Dar au invatat sa-!. atunci cand va vorbesc despre asta. Este ceea ce realizam prin mersul pe foe. ne putem concentra pe aspecte foarte diferite. Daca v-as cere sa Iasa~ din mfma aceasta carte si sa traversati in picioarele goaIe un strat de carbuni incinsi. Oricat de groaznica ar :fisituatia. de frustrare sau de rnanie. probabil ci n-ati face acest lucru.38 GEORGE GRISHAM reprezentam intr-un fel care ne dea putere noua si altora. in ciuda groaznieelor sale arsuri si a paraliziei sale. Mersul pe foe ii ajuta sa-!. cand credeau ca nu sunt in stare s-O fudi. Astfel incat. se fixeze pe tot ceea ce ii iese asa cum vrea. a gasit mijlocul de a:fi intr-o stare fecunda. intr-o clipa. a experirnenta acest lucru este altceva Este ceea ee permite mersul pe foe. Chiar si eel caruia totul pare sa-i surada poate nu vadii decit ceea ce nu rnerge si intre intr-o stare de depresie. . capabili de a intra intr-o stare intru totul fecunda si. adica forrnarea de reprezentari care creeaza sistematic stan dinarnizante. Nu ceea ee i s-a intamplat a contat. In orice experienta. din contra. Este ceva de care nu va credeti capabil. Amintitiva de W. datorita catorva schimbari pe care le opereaza asupra ideii pe. Ceea ce Ii se parea 0 incercare cumplita a devenit astfel un gest pe care stiu cii-Ipot face.>i formeze noi reprezentari despre ceea ee pot face. Mitchell.)i modifiee fiziologia.!.>i modifice reprozentarea intema despre lucrurile pentru care se credeau capabili sau incapabili. pomind de la aceasta stare. AfIa~. puteti intotdeauna sa v-o reprezentati intr-un mod care sa dea mai multa putere. nu intrati. in loe ne impunem limite? Cheia acestei operatiuni se numeste . sau.neputintele" lor nu sunt decat limite pe care si Ie irnpun ei insisi.care si-o fac sa sa sa sa sa va ca ana. de a intreprinde actiuni pe care Ie considerasera irnposibile in trecut .

nu dispun decat de un model de reactie: ele explodeaza . sa sa sa sa sa va va va va va va sa ca ca. Unele persoane. chiar si in starile cele mai dinamizante. sau cea a unor victime pe rug. atunci cand sunt cuprinse de manie. dobandesc 0 asemenea incredere in ei. nu vii veti afIa intr-o stare foarte dinamizanta. contra. prin cuvinte sau prin limbajul corpului. dad! vedeti 0 scena de bucurie ~i de entuziasm intens. ea insisi. pe cand alta se va rnultumi sa spun ci iubeste. si daca puneti corpul in miscare ca ~ cum ati fi totahnente increzator. cu siguranta. ce determina aparitia acestor comportamente atunci cand ne afliim in acea stare? 0 persoana aflata in starea de ciragoste va va strange in brate.Da.Strategiile puterii 39 despre acest gest. care Ie-au permis obtina ceea ce vroiau. cream cream va va a sa . totodata situatia cea rnai favorabila pentru a ne folosi toate resursele in mod eficient Dar. ereierul nostru are acces la mai multe comportamente. nu reusirn intotdeauna ceea ce ne dorim. incat devin in stare traiasca aceasta experienta de neuitat Pentru a obtine rezultatele pe care ni Ie dorim. de modelele de care dispunem. Iar dad! imaginati pe cale de a fi cuprins de fliiciri. chiarpotface asta". trebuie ne reprezentam lucrurile astfel ineat intram intr-o stare suficient de fecunda pentru a putea gasi in ea puterea de a intreprinde ceva. Unele au putut incerca alte reactii. scheme care ii modeleaza perceptia mediului inconiurator. aceste semnale neurologice vii vor permite. si acolo dau nastere unei reprezentari. Mitchell si alte persoane line de faptul ci el si-a reprezentat lumea ca pe un loc in care putea obtine rezultatele pe care si Ie dorea Este evident totusi.Haideti mergem pe focl". actionati: sa mergeti pe foc. Dad! nu reusiti S-() faceti. sau din cauza d! incercati cu prea putina convingere. merg la creierul dumneavoastra. Atunci cand vii spun: . veti afIa intr -o stare intru totul inhibitiva Daca. irnaginati oameni care aplauda. Totusi. Alegerea depinde. danseaza si siirbiitoresc. atunci cand starea adecvata situatiei. Aceasta. Diferenta intre un s w. dad! spuneti: . daca reprezentiirile interne si fiziologia concurs la crearea stsrii din care se nasc comportamentele. si Ie-au lnregistrat in memoria lor pentru 0 folosire ulterioara. atunci cand intrarn intr-o stare anume. va veti afla intr-o stare cu totul diferiti Dad! reprezentati pe cale de a merge cu voiosie pefoc. La fel se intampla in cazul oricarei alte situatii din viaJi Dad! ne reprezentam 0 situatie de e!?CC. probabil este din cauza d! nu puteti nici macar incercati S-() faceti.. Fiecare dintre noi are conceptii despre lume.pentru ca asta au inviitat observandu-si parintii. untem siguri vom da gres. Pornind de la oamenii pe care Ii cunoastem. din. pentru ca. Dad! imaginea pe care 0 creati este cea a unor indivizi cu inele in nas indeplinind nu-stiu-ce rit inspaimantator. stimulii pe care-i emit special pentru dumneavoastrii.

riscam ca mediul nostru inconjurator sa ereeze stan indezirabile si sa provoace efecte catastrofale. Trebuie sa atlam exact cum i!?ireprezinta experienta lor despre lurne. De ani si ani. . deci.curge. a cazut si a murit Unii vor spune ci avusese 0 prernonitie. si nu se gandise niciodata 1a posibilitatea de a cadea.. sa ne plivim gradina rnintala zi dupa zi. trebuie sa descoperirn convingerile particulare care ii fac sa-si reprezinte 0 lurne in care actiunea este posibila.!?ispuna ci situatia sa nu-l impiedica deloc sa aiba succes. inseamna ca v-ati facut 0 reprezentare care a favorizat aceasta stare. ce lsi spun. Atunci cand nu ne conducem constient mintea. si aceasta este 0 constanta a vietii. intr-o zi. Daca concentrati incontinuu pe ceea ce este mai rau in viara. Irnitandu-i pe alti indivizi.care decurg va sa va sa ca . Sunteti. pentru a indrepta in directia pe care v-ati ales-o. Riscati sa fiti luat pe sus daca nu luati masuri vohmtare. repet. instala antene. Dar putem credem si cii i-a furnizat sistemului sau nervos 0 reprezentare sistematica. Viata lui W. Or. Dar nu uitati putem intotdeauna sa alegem ne reprezentam lucrurile altfe!' Putem sa cream astfel 0 noua stare si sa dam nastere comportamenteloi. Trebuie deci sa facern de garda in fata usii rnintii noastre. ce resimt Si. sa stim ce reprezentari ne formam. de un model care l-a ajutat sa. un paralitic care facuse din viata lui 0 reusita Mitchell dispunea. Daca nu hotarati in mod constient ce rezu1tate vreti sa produceti si daca nu va reprezentati lucrurile in consecinta. Viata este ca un rau . si nu pe ceea ce nu dorim. lata de ce trebuie sa ne focalizam gandurile pe ceea ce dorirn. si creierul sau a urrnat-o. 0 emisiune de televiziune. Povestea lui Karl Wallenda ne ofera unul dintre exemplele cele mai griiitoare de stare nedezirabila.Rezu1tatele nu se produc ele singure.40 GEORGE GRISHAM de la cartile pe care Ie citim sau de la filmele pe care Ie vedem. daca reusim sa trirnitem aceleasi mesaje corpului nostru. Dar nu vi s-a intamplat in trecut sa creati stan de gelozie si sa ave? comportamentele care decurg de aici? Daca acesta e cazul. vor creste doar buruienile.0 conversatie. Mitchell a fost modelata de arnintirea unui bar-bat pe care il cunoscuse in copilarie. un fenomen exterior . putem produce aceleasi rezultate. Era pentru el un lucru de negandit. care sunt imaginile pe care si Ie formeaza in minte. un semnal care a favorizat un comportament de cadere . constiente.care a produs un rezultat Wallenda i-a dat creierului sau 0 noua cale de urmat. Daca nu saditi sernintele mintale si fiziologice ale efectului pe care il urmariti. Toata chestiunea imitatiei consta in aceasta . a inceput sii-i spuna sotiei sale ci se vedea cizand de pe acoperis Cu trei luni mai tarziu. orice altceva . de exemplu. gel os? Nu.risca sa determine in durnneavoastra 0 stare negativa. va puneti intr-o stare care favorizeaza ceea ce este mai rau. ne formam o imagine despre lume si despre ce putem face.

cand sunteti in aceasta stare. cit si dumneavoastra in~ivi Si ce ali castigat din asta? ca va ca sa ca sa ca sa va La originea oricsrei ac{iuni exista un gand. Poate fiinta iubita n-a facut nimic. Or. parintii cei mai eficienti sunt cei care reusesc se reprezinte si reprezinte celorlalti circumstan~ele vietii intr-un mod pozitiv. a cautat 0 cornoara ce se scufundase pe fundul marii. destul de rau.. Intr-atat incat. dar comportati ca si cum asa ar sta Iucrurile.Maine 0 vom gasi". Este omul care. sonore si gestuale a ceea ce dorirn. cu un anumit ton al sa sa sa sa ca . insa dumneavoastra ati cauzat suferinta atat celuilalt. intr-un articol pe care l-am citit despre el. cum va veti purta cu celalalt? in general.i Recunosc exista uneori cazuri in care fiinta iubita chiar este pe cale faci~ ce va imaginati. putem obtine efecte rernarcabile. ii veti da impresia este asteptata. chiar si in situatii in care sansele de reu~ita par rnici sau egale cu zero.Astiizi 0 vom gasi". Naveti nici 0 dovada sunteti inselat. timp de saptesprezece ani. este intotdeauna posibil inlocuiti aceste imagini negative cu cea a fiintei iubite facand tot ce-i stii in putinta pentru a se intoarce acasa Va veti pune atunci intr -0 asemenea stare incit. atunci cand respectiva persoana se va intoarce acasa. dar la ce bun irositi energia inainte de a sti sigur? In majoritatea cazurilor. si acesta a raspuns Mel avea darul de a trezi entuziasmul celorlalti. care le perrnite continue actioneze pana Ia obtinerea succesului. dar starea in care ati intrat a dat nastere unui cornportarnent care risca sil-i stameasca dorinta de a :fi cu altcineva! Si tocmai gelozia dumneavoastra a creat aceasta stare. si aceasta. Trebuia sa-l spuna si asa cum se cuvine. dorinta ei de a :fi cu dumneavoast:r. nu s-a intamplat nimic. in acelasi timp. Dar nu era de ajuns sa spuna acest lucru. In fiecare zi. iI veti insulta. Ralph Emerson In cazul in care controlarn modul in care comunicam cu noi insine si in care ernitem sernnale vizuale. Or. yeti :fi banuitor sau furios. iar Ia sfarsitul zilei: .Strategiile puterii 4] din ea Daca va reprezentati persoana iubitii pe cale sa va insele. Ei se mentin astfel intr-o stare de disponibilitate. Managerii. si care a ajuns sa descopere mai mult de cinci sute de milioane de dolari in lingouri de aur si de argint. sau veti resimti 0 asemenea tulburare incit veti sffin?iprin a Iua masuri pentru a-I pedepsi. vorbindu-se despre Mel Fisher. in ciuda prezentei unor semne exterioare ce par descurajante. antrenorii sportivi. mra indoiala. si veti accentua. unul dintre membrii echipajului sau era intrebat de ce ramasese cu el atata tirnp. in momentul in care va sosi. Fisher isi repeta lui insusi si le spunea celorlalti: . nu va dura mult si veti :fi manics. Ati auzit.

tragea invat& minte din succesele sale si. in timpul unui meci cu Universitatea Wyoming. lar aceasta certitudine le-a creat 0 stare neurofiziologica cu totul diferita. datorita acestui lucru. Punandu-i citeascii aceste articole. Tomey le-a examinat fetele abatute si a inteles cii. sa intre din nou in starea care Ii va permite utilizeze aceste informatii. depasindu-si seorul precedent cu cincisprezece sa sa sa sa sa sa sa . nu vor atinge deloc mingea in timpul celei de-a doua re- sa sa sa prize. daca nu reusea Ie sehimbe starea. Acesta a inteles perfect in ce masura afecteazii reprezentiiri1e interne performantele sportivilor. I-am spus cii n-avea nevoie sii-!?iaminteasea toate detaliile. Nu cu mult timp in urma. Pentru aceasta. Am consacrat cateva minute pentru a-i arata cwn intre in aceasta stare in momentul in care 0 va dori. 22-0 in defavoarea echipei sale. si este antrenor al echipei de fotbal american de la Universitatea Hawaii. care parea complet pierduta. acea modalitate anwne de a-si organiza resursele. Tocmai redactase un articol pentru Golf Djges~ intitulat "Campion de golf intr-un minut". I-am explicat atunci cii acea strategie. si a terminat partida cu scorul27-22. Stia unde se duce. pentru a 0 reIua. rna aflam 1a bordul unui avion impreuna cu Ken Blanchard. I-a impiedicat pe cei de la Wyoming sa marcheze macar un PWlCt. pana cand ajungea Ia reusita. Ii era de·ajuns. Mi-a povestit cii invatase tot felul de subtilitati foarte folositoare.. Se punea in fiecare zi in starea care iipermitea continue aetioneze. Si ce s-a intamplat? A facut cea mai frumoasa partida din ultimii cincisprezece ani. Pusese mana pe unul dintre cei mai mari antrenori de golf din Statele Unite. Va puteti imagina starea jucatorilor atunci cand s-au adunat in vestiare. a reusit Ie insufle juciitorilor sai certitudinea ci puteau invinge. Dick a seos atunci un panou pe care lipise 0 serie de fotocopii ale unor articole pe care Ie pastra de multi ani in fiecare dintre articole era yorba despre echipe care recuperasera tot atatea puncte. incerca altceva. si. dar cii-iera foarte greu i?i Ie aminteascii pe toate. seorul era. si care reusisera castige. dad nu si mai multe. in ciuda acestui handicap. la pauza.42 GEORGE GRISHAM vocii si formandu-si anwnite imagini in minte. atunci cand dadea gres.. Unul dintre cei mai buni . coautorul cartii Manager intr-un minut (One Minute Manager). actiona. Este un exemplu clasic a1 formulei fundamentale a succesului.motivatori" pe care-i cunosc se numeste Dick Tomey. Ce s-a intfunpIat? Echipa lui Tomey a facut meciul carierei sale. Dar lovise vreodata perfect 0 minge de golf? Mi-a raspuns afinnativ. pur si sirnplu. fusese de aiuns modifice reprezentiiri1e interne ale jucatorilor. fusese inregistrata dar in inconstientul Iui.!?iimbunatateasca seorul. reusise sa.

si it face si el. copilul pune mana pe un pistol-mitraliera si doboara prima persoana care Ii iese in cale. incere intotdeauna sa rna concentrez asupra starilor constructive. Apoi am asociat starile in care se afIa in aceIe momente cu un declansator automat zgomotul pistolului care anunta startul. adica pentru a descoperi ce tacea atunci cand i~i punea in miscare toate resursele fizice optime: ce i~i imaginase. lnainte de Jocurile Olimpice. toate gesturile pe care Ie sa~ise in ziua victoriei.Strategiile puterii 43 puncte. la randul lui. este atat de dezorientat incat este in stare sa eoboare in adancurile cele mai violente ale personalitatii sale. De ce? Pentru cit nu exista nimic mai puternic decat 0 stare dinarnizanta. ce i~i spusese. nu era favorituI pentru medalia de aur. ascu1tase Huey Lewis si stirile chiar inainte de concurs. In ziua finalei olimpice. ce resirntise in timpul singurei intalniri cand it invinsese pe George DiCarlo. $I 1-ainvins pe George DiCarlo si a castigat medaIia de aur. De fapt. cu sase secunde in avans fata de acesta. Pe de alta parte. in ziua in care il invjnsese pe DiCarlo.' Am petrecut 0 ora si jumatate cu Michael pentru a-Iajuta sa-si defineasci starile de performanta maxima. din punct de vedere mintal si fizic. atunci cand castiga diverse competitii. ineat puna mana pe un pistol-mitraliera i se pare 0 reactie potrivita. La un moment dat. Se antrenase mult. Dar aceasta scena ne ofem un excelent avertisment cu privire la ceea ce suntem capabili facem plecand de la anumite stari. am lucrat cu Michael O'Brien. nemaiputeind suporte. Este si 0 scena deosebit de distruetivi Eu. Insist mereu asupra acestei ehestiuni pentru ca ea sa se inradacineze in mintea dumneavoastra: tipul de conduita pe care-I adoptam rezulta din starea in care ne aflam. A1i vazut deja The Killing Fields? Acest film cupriode 0 scena atat de frapanta ineat n-o voi uita niciodati Este yorba in ea despre un copil de doisprezece sau treisprezece ani care traieste in mijlocul ororilor si distrugerilor din timpul razboiului din Cambodgia. care il invinsese pe Michael de mai multe 01. un baiat de aceasta varsta sa ajunga faca un asemenea lucru? Pe de 0 parte. incIusiv sa asculte Huey Lewis chiar inainte de start. De altfel. a facut deci exact acelasi lucru. intr-adevar. si i~i limita ambitiile Ia 0 medalie de argint sau de bronz. Am analizat masurile pe care le lua. dar avea impresia cit nu facea tot ce trebuia pentru a cistiga. personal. A avut aeees eu usurinta la toate resursele de care avea nevoie. I-a vazut pe altii facand acest lucru. N-a avut nevoie sa faca eforturi pentru a-si aminti cum sa actioneze. un inotator care concura la 1 500 metri liber. Este 0 scena impresionanti Cum poate. instituise 0 serie de blocaje mintale care il impiedicau sa faca ce vroia Inspaimanta ideea suceesului. Descoperisem ca. si cu privire Ia ceea ce n-am putea face in altele. Si modul nostru de n sa sa sa sa . traieste intr-o tarn care este atat de marcata de razboi si de distrugeri. FavorituI era George DiCarlo.

ce fac ei. A trebuit ca el lucreze aproape intreaga viata pentru a acumula strategii. au in continuare aceleasi reprezentari asupra vietii lor. Un baiat. probleme suplimentare. fiirii a recurge la artificii exterioare. pentru ca li se oferise 0 modalitate mai buna de a ajunge la acelasi extaz. Eu n-am facut decat descopar cum mobilizeze la cerere. nu stiu alt mijloe de a intra in aceasta stare. n-as fi putut niciodata sa-l fac pe Michael O'Brien castige medalia de aur.44 GEORGE GRISHAM a reactiona la aceasta stare depinde de conceptiile noastre despre lume. sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa va sa va . am cunoscut tineri consumatori de droguri . in cateva minute. Nirneni nu reuseste de fiecare data. Vor fie fericiti. Atunci cand sunt dezorientati. Avand de-acum ceva de vazut. Si atunci trebuie plateasea pretul pentru aceasta schimbare temporara de stare.? Mobilizand ceea ce au mai bun la momentul dorit. este masura in care au control asupra resurselor lor. Intentia mea. efectullor nu e de durata. ~i se simt iar rau din momentul in care excesul de alimente sau drogurile au fost consumate. isi aprind 0 tigara sau se drogheaza In 'cel mai bun caz. Altii ies din casa. care spunea ci. echilibrati. evenimentele nefericite ii intristeaza Ceea ce-i diferentiazi pe indivizi. in schimb. cu eeea ce-am resimtit aiungand dincolo de taciuni". derutati. furiosi. atunci cand presiunea care se exercita asupra lor este la maximum. in general? Deschid televizorul. veseli. Acestea le revin in minte. resursele cele mai utile pe care le avea. Singurul inconvenient al tuturor acestor demersuri este ci. rnacar cat de cat. ocazia de a rade. dupa ee a mers pe foe: "Gata. . Majoritatea oamenilor incearca schimbe starile in care se ailii. reactii musculare etc. Evenimentele fericite le ridica moralu1. dar unii atleti au capacitatea de a intra intr-o stare dinamizanta aproape dupa dorinta Cum reusesc s-o faci. Or. ies din starea lor de deprimare. m-am lasat Cu ajutorul seringii n-am simtit niciodata eeva asernanator. Se trezesc deprimati sau in forma. e dependent de heroina de sase ani si jumatate. Vor fie linistiti sau sa iasii din stari care Ie displac. merg la restaurant. Majoritatea oamenilor nu iau masuri constiente pentru a-si controla starile. Acest lucru este evident in atletism. oricare ar fi dorneniul lor de activitate. este ariit cum modificati in mod direct reprezentarile interne si fiziologia.rari" care s-au lasat de ele dupa ee au mers pe foe. sau cand se pliotisesc. De ce se drogheaza oamenii? Nu pentru ca le place sa-si infiga ace in brat ci pentru ca le place efectul pe care il produce drogul si pentru ci. a anuntat grupul. adica de strategiile neurologice pe care le-arn acumulat Singur. care foarte adesea cauzeaza. se intfunpla fuci un exercitiu fizic. strategiile sale de reusita. Cand emisiunea de la televizor s-a terminat. care Ie ofera noi reprezentari pe care le interiorizeze. pe termen lung.

Si acest lucru ii diferentiaza de mase. inainte de toate. din acest capitol.Strategiile puterii 45 Asta nu insearnna ci a trebuit sa mearga pe foe in mod regulat Era suficient sa ajunga in mod regulat in aceasta noua stare. . un factor care determina starile pe care Ie cream sistema tic in anumite situatii Este numit. si. Veti retine. elaborase un nou model cu privire la ce putea face penbu a se simti bine. Oamenii care au ajuns Ia reusita stiu.. Sa examinam forta magici pe care ne-o di. . un factor care filtreaza reprezentarea pe care neo facem despre lurne. cum puteti avea control asupra starilor dumneavoastra. Indeplinind un gest pe care-l credea imposibil. Exista un factor care determina dinainte reprezentarea pe care ne-o facern despre evenimentele din viata. n-aveti nici un motiv sa::fip la cheremul circumstantelor. uneori. sa capteze elementele cele mai fecunde din mintea lor. ci 0 stare anumita va poate turniza 0 putere extraordinara.puterea suprema".

cu spatele incovoiat. unul dintre cei mai marl rnuzicieni ai secolului al XX-lea Este 0 poveste despre credinta ~ despre renastere. nici chinuite. sa-l vezi pe batran incepandu-si ziua era aproape dureros. degetele . cu pretul unui efort care a parut curnplit. Casals s-a indreptat cu greutate spre pian. Casals s-a transfonnat complet sub ochii lui Cousins. . Mergea tarandu-si picioarele.. cu putin inainte ca marele violoncelist sasi serbeze cea de-a nouazecea aniversare. sa sa sa 1. ORIGINEA PERFECTIUNII: CREDINTA Omul cste ceca ce crede. ci suple si gratioase. cu capul inainte. Casals a inceput prin a canta piese pentru Clavecin bine temperat de Bach. si-a asezat degetele intepenite pe claviatura..Degetele lui se deznodara . putemic si suplu.fi fust posibile decat la un pianist sanatos. producand asupra corpului sau si asupra pianului efeete care probabil di n-ar . Miscarile lui nu mai erau tepene. Dintr -0 data. si deci si capacitatile fizice. Norman Cousins povesteste 0 anecdota toarte instructiva cu privire la Pablo Casals.4. Si atunci s-a produs miracolul. din care avem toti ceva de invatat Cousins povesteste cum la intalnit pe Casals. si degetele lui parca alergau pe clape. si complet eliberate de crisparile artritei. atat de teapan din cauza artritei.e Seuil. 1980. A inceput apoi un concert de Brahms." Simpla idee de a canta la pian Ii schimbase complet starea.chircite. A intrat intr-o stare fecunda si fiziologia lui s-a modificat incredibil de mult a inceput se miste si cante. pe care le-a interpretat eu multa sensibilitate si maiestrie. Mainile ii erau umflate. incit avea nevoie de ajutor pentru a se imbrica.si se indreptara spre clape ca niste boboci de floare spre razele soarelui. intr-atat respira de greu." Atunci cand s-a ridicat de la pian. "intreg corpullui era una cu muzica -'serle Cousins. unul dintre instrumentele la care stia cante la perfectiune. Parea un batran foarte obosit Inainte chiar de a-~i lua micul dejun. . Casals era atat de slabit. Se observa imediat ca suferea de emfizem.relateaza Cousins . AntonCehov in minunata lui lucrare Dotiat» de vindecere (La Volonte de guerir) I. S-a instalat cu mare dificultate pe taburet Apoi. l.

Indivizii care au schimbat cursul istoriei noastre .Strategiile puterii . este total descumpanit. ele il pastrau in via~. ii innobilase intreaga viata. forta de a face lucruri de care nu s-ar fi crezut in stare. De fapt. intrati intr-o stare care permite ca el sa fie adevarat Manuita intr -<l modalitate pozitlva. Cel care nu are nici 0 credinta. ii organizase. ale perceptiei noastre asupra lumii. Credintele sale il transformau zilnic pe acest batran obosit intr-un geniu debordand de energie.Iisus.. prestabilite. Pentru ci credea in puterea transcendenta a artei sale. si ii mai permitea inca un miracol in fiecare zi. orice principiu director. credinta poate deci sa devina un instrument dintre cele mai puternice pentru realizarea dorintelor dumneavoastri Din contra. Caci ele ne permit vedem ceea ce vrem si ne dau energia de care avem nevoie pentru a obtine aceasta. sau care nu reuseste sa capete energie pe aceasta cale. 47 era 0 fiinta cu totul diferita de cea care se asezase la el cinte. . De obicei. orice pasiune care poate da un sens vietii noastre este 0 eredinta. adesea.Credintele sunt busola care ne indruma spre telul nostru si care ne garanteaza ca-l vom atinge. Kennedy sau Luther King . nuexista forta directoare a comportamentului mai puternica dedit credinta In mod esential. consideram credintele niste convingeri sau doctrine. in sensul eel rnai profund al expresiei. si a mancat cu pofta Apoi a iesit faca 0 plimbare lunga pe plaji.sunt sa sa sasa~sci va sa sa . si asta si sunt.imai tfmlia picioarele. scrisese John Stuart Mill. Dar. lata de ce eredintele deschid calea care duce la perfectiune. religiile Ie dau la milioane de oameni putere. Einstein. Ele sunt directivele care ne comanda creierul Atunci cand eredem cu tarie ca ceva este adevarat.0 fiinta care detine 0 credinta are tot atata fo~ cat nouazeci si noua de fiinte care nu au decat interese". s-a indreptat imediat dupa aceea spre masa pe care se afla micul dejun. Copernic. De ahfel. istoria omenirii este istoria credintei urnane. Casals credea in muzica si in arti Si aceasta ii infrumusetase. Atund cind eredeti ca un lucru e adevarat. este ca si cum i-am da creierului nostru un ordin cu privire la modul de a ne reprezenta evenimentele. orice lucru in care eredem. Credintele sunt filtrele organizate. Credintele ne permit sa adunam cele mai bune resurse pe care Ie ascundem in noi si sa punem aceste resurse in slujba realizarii dorintelor noastre . Este asemenea unei nave tara elice sau tara carma Numai credintele ne dau puterea de a actions si de a erea lumea in care vrem traim. in sens strict. . Cristofor Columb. Mahomed. De secole intregi. 0 credinta care stinghereste actiunea poate provoca rezultate catastrofale. era el insusi inzestrat cu 0 putere care aproape ca sfideaza intelegerea. Suntem supusi la 0 cantitate nelirnitata de stimuli. Mergea rnai drept si parea mai inalt NU-$. Ele dau ordine sistemului nostru nervos. Edison.

Majoritatea dintre noi cunoastem efectul placebo. in aeeeasi ordine de idei. aceasta putere sfideaza modeleie logiee pe care Ie avem. cu atat deseoperim mai elar extraordinara putere pe care 0 au credintele asupra vietii noastre. despre cazurile unor bolnavi carora Ii se dadusera medicamente cu efeete noeive si care n-au resimtit nici eea mai mica tulburare. :tara sa se puna vreo intrebare. credintele (reprezentari interne coerente) actioneaza asupra realitatii. pentru a ne schimba comportamentul. trebuie ineepem prin a actiona asupra credintelor noastre. cit credinta .Medicamentele nu sunt intotdeauna necesare. Cu privire la acest subiect. sa sa sa sa ca . De aceea. Daca vrem imitam perfectiunea. si reusea sii-~ transforme complet starea fiziologica intr-una a unei persoane diabetice. Cu cit invatam mai multe despre comportamentul uman. aparea 0 arsura in locul de contact Ceea ee conta nu era atat realitatea. Credinta in vindecare este. Dar nu exista nici 0 indoiala ci. gIicemia sa era pe de-a-ntregul normala Dar ea era convinsa ci este diabetics. care Ie va ~~ cu siguranta durerile. pentru ci Ii se spusese ca urmau sa se simta mai bine. Creierul nu face decat ceea ce ise spune sa faca. cu sistemul nerves. intotdeauna necesara.tudii ee descriau cazurile unor indivizi scufundati intr-o stare de transa hipnotica. care a observat la el insusi puterea pe care 0 are credinta in eradicarea bolli. Invariabil. insa. trebuie invatam ne modelam eredintele dupa eele ale indivizilor care au ajuns la perfectiune. Doar 25% dintre bolnavii din eel de-al doilea grup au obtinut acelasi rezultat Or. prin care un medicament Iipsit de orice proprietate curativa actioneazi asupra bolnavului care este convins ci i se da un tratament e:ficace. U s-a spus bolnavilor din al doilea grup ca Ii se va da un produs experimental. au existat numeroase ." Un studiu remarcabil despre efectul placebo descrie cazul rnai multor bolnavi care sufereau de ulcer acut Au fost impartiti in doua grupuri si au fost anuntati bolnavii din primul grup ci Ii se va da·un nou medicament. indivizi care erau atinsi cu varful degetului si carora li se spunea sunt arsi cu fierul rosu.. si numai pe plan fiziologic. 7ff*Jdintre bolnavii din primul grup au constatat 0 ameIiorare sensibila a starii lor. Era studiat acolo. de altfel. Norman Cousins. in multe privinte. Singura diferenta era sistemul de credinte pe care unii si eeilalti il adoptasera Exists. Arum catva timp a aparut un excelent studiu asupra schizofreniei. In afara perioadelor de criza.48 GEORGE GRISHAM oameni care ne-au schimbat credintele. un mare nurnar de studii inca si mai remarcabile. in am bele cazuri Ii se daduse bolnavilor un produs Iipsit de cea mai mica proprietate curativa. printre altele. ale carui efeete nu se cunosc inca prea bine. Credinta ei devenea realitate. scrie: . cazul unei femei care suferea de 0 dedublare a personalitatii.comunicare stabilita direct.

ali simtit. trecand in camera vecina. Lucrurile stau tocmai invers: pentru ca ea n-are nimic static si pentru ca face integral parte din functionarea noastra. _ 1. ali auzit. ia sarea. Poate fie vorba de 0 credinta dinamizanta sau. in toate aceste exemple.Llite.. in psihologie. vii spuneti: "dar nu stiu unde e". Este vorba despre ceea ce. Credinta nu e aItceva decat 0 stare. si pe un individ care absorbise 0 doza de barbiturice. Desi suntem rareori constienti de asta. tot ceea ce ali spus. vom gasi in noi puterea de a ajunge Ia ea in cazul in care credem in esec. Retineti deci cele ce urrneaza. nu in droguri". Cineva va spune: .«Magia» drogurilor rezida in mintea consumatorului. si spune: .nu stiu unde e". . ali resimtit sau ali atins este inmagazinat ca sa sa sa sa sa sa sa sa sa . Imaginati-va situatia urmatoare. 0 reprezentare intern a care ghideaza comportamentul. aveti dreptate in ambele cazuri. e sub nasul tau. sunteti capabil indepliniti cutare actiune si cand spuneti di sunteti incapabil de asta. i-ati dat ereierului ordinul de a nu vedea sarea. 0 idee separata de actiune. N-ai fi in stare sa gasesti nici apa in raul" Putem deci afirma ca.ea este un concept fix. orice experienta umana. Credintele pot pomi sau opri vaIul ideilor. EI a descoperit astfel ca. de 0 credinta distruct:ivi in cazul in care eredem in reusita. Oricat de putemic ar fi el. Problema este stim care tipuri de eredinte sunt foarte puternice. fraierule.). se numeste scotom'. sub ochii dumneavoastra. Ceea ce credem determina potentialul pe care vom fi in masura sii-I rnobilizam. serie Wei! in concluzie. Dupa ce ali cautat pentru 0 clipa. te rog" si. Pierderc sau diminuare a vcdcrii intr-o zona a campului vizual (n. trebuie deci sa favorizam credintele pozitive si Ie indepartarn pe cele care ne stingheresc. Credintele reprezinta 0 aIegere. se simta excitat . Cele doua tipuri de credinte sunt foarte putemice. ali vazut.Du-te si cauta sarea. Nimic n-ar putea fi mai departe de adevar.. din contra. cand spuneti ca. tipati: "N-o gasescl". tr. atunci cand v-ati spus: . tocmai de aceea credinta deschide caIea spre reusita. procesul nu comporta nici un element magic. care se afla pe etaiera.Strategiile puterii 49 Studiile conduse de doctorul Andrew Weil au aratat senzatiile toxicomanilor corespund aproape exact cu ceea ce asteapta ei de la drogul pe care il absorb. stiti ca.. vom avea tendinta ajungem la un esec. top putem aIegem credinte care ne ingradesc sau credinte care ne ajuti Pentru a ajunge la succes. mesajul sistematic si coerent transmis creierului si sisternului nervos. PrincipaIa gogomanie pe care 0 comitem cu privire la credinta este parerea ca.-Iputea detennina pe un individ care absorbise 0 doza de amfetamina se simta calmat.. . Persoana care v-a cerut asta intra atunci in camera. constanta care a afectat eel mai tare rezultatele este credinta.

incercam raspundem la aeeste intrebari. exista un exercitiu la care participa niste vagabonzi. Atunci cand spuneti cu convingere nu va arnintiti. puternie. ne spuna ce cred despre situatia lor actuala ~i ne explice de ee. in vreme ee W. Prima sursa a credintelor este mediul ineonjucltor. care filtreaza comunicarea cu noi insine intr-un mod sistematico De unde provin credintele? De ce unele persoane au credinte care le imping spre succes. in buna conditie fizica. va ca ca va Ei pot pentru ci cred ca pot Vergiliu Ce sunt deci credintele? Mijloace prestabilite ale perceptiei. va :Ii. trebuie. dupa parerea lor. dispunea de mai putine resurse pentru a-!?ischimba viata . si ale esecu1ui. in ciuda marilor tragedii fizice si morale prin care au trecut. este usor imitam bogatia ~ reusita Daca am crescut in saracie si disperare. ii dati sistemului dumneavoastra nervos ordinul de a deschide caile care due la partea din creier ce are capacitatea de a fumiza raspunsurile pe care le asteptati. eel putin in aparenta. Daca nu vedeti in fata ochilor decat esec si disperare.era foarte sa sa sa sa se va sa sa sa sa sa sa sa sa .Putini sunt oamenii capabili e:xprime cu impartialitate opinii care difera de prejudecatile existente in mediullor social. Tocmai aici ciclurile reusitei.50 GEORGE GRISHAM in creierul dumneavoastrii." intr-unul din seminariile mele avansate de imitatie. Mitchell. in timp ce altele au credinte care le ajutii doar dea gres? Dadi dorim imitam credintele care favorizeaza perfectiunea. Atunci cand va spuneti cu convingere va amintip. ii ineonjuriim cu eea mai mare afectiune posibila si le propunem povesteases viata lor in grup. am adus un barbat de douazeci si opt de ani. foarte greu forrnati reprezentari interne care favorizeaza succesul Va amintiti ci in capitolul precedent am vazut ca a imita este un gest pe care il faeem in permanents. Le cerem sa intre in sala si irnitam sistemele lor de credinte si strategiile lor mintaIe. desfasoara neintrerupt Arlevfu-ata or~are a vietii de ghetou nu som mai ales grijile si lipsurile cotidiene. de acolo ne luam modelele de comportament Asa cum a spus Einstein: . mai intai. Dacii am crescut in bogatie si rru~t3. si ehiar frumusel De ee dormea pe sub poduri. le oferim de mancare. in cursul unei sesiuni recente. aveti dreptate. vizibil inteligent. Apoi. Adevaratul cosrnar este efectul pe care il produce mediul inconjurator asupra credintelor si viselor. Majoritatea oamenilor sunt chiar incapabili conceapa asemenea opinii. care dau nastere erecului. au reusit iasa cu bine din ele.care. Apoi ii compararn eu oameni care. care dau nastere reusitei. au ajuns in aceasta situatie.

de sprijin. sunt sigur ca mai stiti inca unde aflati. Cand avea opt ani. Aceasta constituia 0 credinta in sine: . in modele ale unor indivizi care depasisera dificultati imense pentru a-si cladi 0 viatii fericita.Strategiile puterii 51 fericit? Mitchell crescuse intr-un mediu care era bogat in exernple. si nu incepusera se dezvolte dedit dupa aceea. In acelasi fel. tara indoiala. Noile lui credinte i-au permis aiba un alt comportament Doctorul Benjamin Bloom. majoritatea beneficiasera mai intai de ingrijiri atente. Daca ar fi singurul. am lucrat cu acest om si i-am modifieat sistemul de credinte (asa cum vorn expliea in capitolul6).Ceea a fost posibil pentru ei e posibil si pentru mine". Existii in viata fiecaruia evenimente care nu se uitii niciodata Unde va crlIati in ziua in care presedintele Kennedy a fost asasinat? Daca sunteti destul de in vfu"stiiea sa amintiti acest lucru. A fost surprins sa descopere ci majoritatea acestor tineri-minune nu se aratasera deosebit de straluciti la inceputuri. Din contra. aceasta a fost ziua care Ie-a modificat pentru totdeauna conceptia despre lume. Aeest gen de rnediu. fie ele mici sau mari. si-a mcut noi prieteni si traieste intr-un alt mediu. am trai intr-o lume ineremenita. si alte mijloaee de invatare.nimie altceva decat supravietuirea . Credinta ci vor putea se dislinga precedase orice manifestare lamurita a marelui lor talent . in aceeasi seara. tatal sau fusese inehis pentru crima. a realizat un studiu cu privire la 0 sutii de tineri sportivi. Dar exista si alte experiente. ci nimeni nu iubeste pe nimeni etc. A inceput luereze. Evenimentele. aproape top am trait experiente pe care nu Ie vom uita. Pentru multi oameni. in care copiii celor bogati n-ar cunoaste decat bogatia si in care copiii celor saraci nu s-ar ridiea niciodatii deasupra conditiei lor initiale. sa fore. sii-i spunem . de sfaturi.Mediul inconjucitor este uneori principalul element generator de eredinte. ineeree anihileze durerea recurgand 1a droguri. a lasat viata de vagabond si nu s-a mai drogat. incat ni s-au intiparit definitiv in creier. care pot produce si ele eredinte. de 1a Universitatea Chicago. in schimb. avusese influenta asupra a eeea ce eredea posibil. De atunci. muzicieni si studenti care reusisera deosebit de bine in viata.John". tatal lui ii facuse 0 injectie cu heroina. sa sa sa sa sa sa va va . Mama lui era prostituatii. momente care au avut un asemenea impact asupra noastra. Acestea sunt tipurile de experiente care creeaza credintele susceptibile de a ne transforrna viata. crescuse intr-un mediu in care nu exista nici un model de acest gen. acest tfutiir. Credea ci oamenii profita intotdeauna de noi atunci cand nu suntem cu ochii in patru.si asupra mijlocului de a ajunge la aceasta: sa se culee pe sub poduri. dar nu este singurul. favorizeaza uneori formarea eredintelor.

sigur. Dar. Este ceea ce lnvata ziaristii atunci cand trebuie dea un articolla un termen fix. Howard Cosell se ridica plece. trebuie incep intervievez profesionisti. trebuia redactez prima forma a acestei carti in mai putin de 0 luna Nu eram sigur ca 0 reusesc. Robert Curvin. chiar numai 0 data. Mi-am spus ca. am reusit rna strecor printre ziaristi si apropii de Cosell. Aceasta experienta a transformat credinta mea asupra a ceea ce e posibil. si mama m-a condus pfula la supermarket Cand am ajuns acolo. daca aveti posibilitatea de a cunoaste. in ziaristilor. 0 forma de acces la cunoastere. Daci ati facut ceva 0 data. am ajuns scriu pentru un cotidian si am facut cariera in domeniul cornunicarii. Datorita incurajaruor lui Howard Cosell. uneori. strans cu usa. eram inconjurat de reporteri care se ingramadeau incercand prinda ultimele lui comentarii. puteti forma credinte care vor permite reusiti. Am reusit astfel dau nastere credintei care mi-a permis termin aceasta carte la timp. i-am spus ce tkeam si I-am rugat inregistram un scurt interviu. sub presiunea zilnica a momentului-limita. ii transformase viata. Dar mai exista si cititul. am imprumutat un reportofon. pe cand era inca un copil din ghetou.Atasamentul pe care il resimteam fata de el m-a irnbogatit. Am intrat in panica Pe deasupra." AI patrulea mijloc de a obtine rezultate consta in sprijinirea pe rezultatele anterioare. mi-a acordat un interviu in exclusivitate. m-am intrebat ce as putea face mai tarziu si am hot:. daca vreau devin prezentator sportiv. Vorbind cat puteam de repede. Si am stiut atunci ci voi mai putea face 1a fel. Intr-o zi. AI treilea mijloc de a favoriza credinta este cunoasterea Experienta directa este. cinematograful si descoperirea lwnii prin ceea ce spun ceilalti despre ea Cunoasterea este unul dintre mijloacele cele mai importante de a rupe lanturile unui mediu inconjurator sclerozant Oricat de sinistra ar fi lumea in care traiti.arat sa devin prezentator sportiv la televizi·une. stiu prea bine cum. . mai putin. realizarile altora. specialist in stiinte politice. Exista putine lu~ruri la fel de inspaimantatoare ca a trebui sa inchei un articol intr-o ora sau. Majoritatea debutantilor se tern de acest lucru mai mult sa sa sa sa sa sa Fara sa sa rna sa sa sa tara sa va va sa sa sa sa sa sa sa sa . primul fotbalist de culoare care a jucat in prima divizie. Ca poata aparea la timp.52 GEORGE GRISHAM Cand avearn treisprezece ani. De ce nu incep cu unul dintre cei mai mari? Am chiulit de la liceu. am citit in ziar ci Howard Cosell urrna dea autografe pe noua lui carte la supermarket-ul din cartier. stupefiati. ~~ ci puteti face acest lucru. am reusit scriu un capitol in numai 0 zi. a relatat in New York TImes masura in care exemplullui Jackie Robinson. exemplullui mi-a permis sa ridic nivelul exigentelor mele. asupra a ceea ce putea fi atins si asupra interesului pe care il avem in a cere ceea ce vrem. Si. prin lectura.

. nici mai rapizi 0 data cu inaintarea in varsta. dar au dobandit convingerea d! sunt capabili fad! asta l.000. Nu devin nici mai inteligenti. batrane.000.000 de lei.000 sau 30. Putem avea control asupra eredintelor noastre. Or. mult mai stimulant. De dat aceleasi telefoane.fixat Este deci mult mai entuziasmant. decat ideea de a va castiga cat de cat painea.000..000. sa va scufundati in aceasta experienta. in loe de 3. si nimic mai multo Bineinteles. Si aceasta stare de entuziasm are mult mai multe sanse sa va determine sa luati masurile necesare pentru a mobiliza potentialul maxim. Oricare ar fi obiectivul dumneavoastra.fi reusit deja. plecati dimineata cu scopul de a incheia luna cu 30. oricare ar fi scopul pe care vi l-ap. ce este mai simplu: castigati 3. A crede ca esti capabil fad un lucru devine 0 garantie a succesului. incercati doar castigati suficienti bani pentru a plati facturile curente. Dar ei descopera ca.000 de lei. Putem avea control asupra modului in care ii imitarn pe ceilalti. daci vaformati in minte 0 imagine clara a rezultatelor pe care Ie urmariti si daci reprezentati in situatia in care ati fi dad! ati. va veti crea 0 stare care va va ajuta obtineti efectele pe care Ie doriti. Luarn cate ceva bun si cate ceva dIU din lumea care ne inconjoara Dar una dintre ideile esentiale ale acestei carti este ci nu suntem niste frunze in bataia vantului. al oamenilor de afaceri sau al celor de orice alta profesie. ca si cum ea s-ar realiza chiar in clipa aceea Este ceea ce nwnesc experienta anticipata a rezultatelor. Dad! sunteti agent de vanzari. tre' mergi la slujba ca sa platesti facturile astea nenorocite?" Nu stiu cum reactionati dumneavoastra.Strategiile puterii 53 decat de oricare alt aspect al muncii lor. credeti d! veti fi intr-o stare fecunda si dinamizanta atunci cind veti merge 1a clienti? Sunteti intr-adevar plin de entuziasm atunci cand spuneti.000 de lei? Adevarul este ci e mai simplu sa ~tigap. Majoritatea dintre noi si Ie creeaza la lntamplare. in ambele cazuri este vorba de vfu1zare. daca este motivul pe care vi-I dati pentru a explica de ce munciti atat de mult. si rnodificati astfel starile.000. Daca acesta este scopul dumneavoastra. Ne putem conduce viata in mod constient Ne putem schirnba Daca sa sa sa sa va sa sa va sa sa va va sa . Acestea sunt mijloacele de a da nastere credintelor.a fel stau lucrurile in cazul actorilor. 30.Haide. Cand conditiile din jurul dumneavoastra nu va ajuta fip. banii nu sunt singurul mijloc de a va motiva.000. e de ajuns sa creati lumea dupa cum doriti.000. dad! au reusit 0 data sa-si incheie articolulla timp. Va voi explica de ceoAhmci cand scopul dumneavoastci e de a castiga 3. dar pe mine asta nu m-ar pune intr-o forma stralucita. AI cincilea mijloc de a da nastere credintelor este formarea in minte a experientei pe care vrem !TO vedem realizandu-se in viitor. vor reusi sa fad! asta mereu. de vazut aceiasi dienti. de Iivrat aceleasi produse.000.intr-o stare eficienta. credintele si actiunile.

54

GEORGE GRISHAM.

exista un cuvant-cheie in aceasta carte, atunei este urmatorul; .schimbare". Permiteti-mi sa va pun intrebarea eea mai importanta pe care 0 stiu: Care sunt marile credinte pe care Ie aveti despre eeea ee sunteti si despre ceea ee puteti face? Incepeti prin a scrie in cateva cuvinte cele cinci credinte care v-au ingradit in trecut 1. . 2 . 3. ' . 4 . 5 . Enumerati acurn eel putin cinci credinte pozitive care pot ajuta va atingeti obiectivele supreme. 1. .

va

sa

2

.

3 . 4 . 5 . Fiecare declaratie pe care 0 faceti este datata in :?ilegata de rnomentul in care 0 faceti, Nu are 0 valabilitate universala Nu este adevarata decat pentru 0 anumita persoana, la un moment dat - este supusa schimbarii, Or, aceasta carte vorbeste despre modurile de a opera schimbari pozitive. Daca aveti un sistem negativ de credinte, trebuie stiti de-acurn inainte ce tip de efecte nocive poate produce. Dar este indispensabil intelegeti ci sistemele de credinte nu sunt mai irnuabile decat lungirnea parului durnneavoastra, decat preferinta dumneavoastra pentru 0 anumita melodie, decat calitatea relatiilor pe care Ie aveti cu 0 anumita persoana La fel, daca aveti o Honda si hotiu-a(i ca ali fi mai fericit la volanul unui Chrysler, aJ unui Cadillac sau aJ unui Mercedes, va sta in putinta schimbati masina, Reprezentarile interne si credintele dumneavoastra functioneaza, ca zicem asa, identic. Daca nu sunteti multurnit de ele, Ie puteti schimba Fiecare dintre noi are 0 ierarhie, 0 scars de credinte. Avem credinte centrale, chestiuni atat de importante ineat am fi. gata ne darn viata pentru ele. Este cazul ideilor pe care le avem despre patrie, familie, dragoste. Dar esentialul din viata noastra este guvernat de credinte asupra posibilitatilor noastre, asupra reusitei noastre, asupra fericirii noastre, credinte pe care Ie-am patat inconstient de-a lungul vremii. Ceea ce este necesar acum, este reconsideram aceste credinte si ne asiguram ne sunt utile, ci sunt eficiente si C:1ne dau putere. Am vorbit despre importanta imitatiei, lmitarea perfectiunii incepe prin imitarea unei credinte, Unele lucruri nu potfi imitate de pe azi pe maine, dar,

sa

sa

sa va

sa

sa

casa

sa

ca

Strategiile puterii

55

daca sunteti in stare cititi reflectati si ascultati puteti imita credintele oamenilor care au cele mai marl reusite dintre toti, Atunci cand miliardarul Paul Getty s-a lansat in viata, a incercat descopere care erau eredintele oamenilor pe care Ii admira eel mai mult si a inceput Ii irnite. Putern, astfel, ne modelam constient credintele dupa ale eelor mai mari conducatori, citindu-le autobiografia. Bibliotecile noastre sunt arhiplioe de raspunsuri 1a intrebarile pe care ni le punem cu privire 1a inijlocul de a obtine praetie rezultatele pe care Ie urrnarim. De unde provin credintele dumneavoastra personale? De la lume, doamna Stie-Tot? De 1a televiziune si de 1a radio? De 1a ultima ,,fetira" care a facut marturisiri? De la eel care a vorbit eel mai mult sau eel mai tare? Daca doriti reusiti, ar:fi intelept va alegeti cu grija credintele, in loe leganati ca 0 hfutie de prins rnuste, captand in trecere toate credintele care catadicsesc se lipeasci de dumneavoastra Ceea ce este important de inteles e ca potentialul pe care il mobilizam si rezultatele pe care le obtinern fac parte dintr-un proces dinamie, care incepe printr-o credinta, Mi se pare comod reprezint aeest proees cu ajutorul schemei urmatoare:

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa va

sa

sa

ne imaginam un individ care nu se crede in stare faca un lucru. Un copil care isi spune: .Sunt un prost elev", de exemplu. Daca se asteapta dea gres, i~iva mobiIiza el toate resursele? Bineinteles ca nu. S-a eonvins deja ca nu stie nimie. I-a semnalat deja creierului sau ca trebuie sa se astepte la un esec, Daca a inceput astfel, ce masuri practice va lua? Va avea incredere in el? Va:fi plio de energie, hotarat, convingator? Va reflecta starea lui de spirit posibilitatile sale reale? Putin probabil. Daca sunteti convins ca veti da gres, de. ce mai faceti vreun efort, cat de mic? Ap inceput cu un sistem de credinte care face reiasa ceea ce nu puteti face, cu un sistem

sa

sa

sa

sa

sa

56

. GEORGE GRISHAM

care, prin unnare, le ordona centrilor dumneavoastrii nervosi reactioneze intr-un anurnit fel. Aticaptat 0 cantitate limitata din resursele dumneavoastri Ati actionat cu jumatate de masura, tara convingere. Care credeti cit vor fi rezultatele? Totul ne face eredem ci vor fi dezastruoase. Si ce influenta vor avea aceste efeete dezastruoase asupra credintelor durnneavoastrii cu privire la ceea ce veti intreprinde in viitor? Pariez cit vor accentua credintele negative care pornisera procesul. Iar daca asta e formula succesului, atunci eu rna nurnesc Madonna

sa

sa

Lemnul bun nu creste in conditii usoare; cu cat bate vantul mai fare, cu ami copacul este mai solid.
Willard Marriott

Ceea ce tocmai am descris este spirala descendentii clasici. Esecul care aduce dupa sine esecul, Oamenii care sunt nefericiti si care due ,,0 via\i de caine" au stat, deseori, atat de mult timp tara obtina ceea ce doreau, ineat nu mai ered cit pot ajunge la un rezultat urmarit Nu fac nimic sau aproape nimic pentru a-si mobiliza potentialul si incearca, in cele din urrna, sa gaseasca mijlocul de asi crea 0 viatii in care fac cit mai putin posibil. Si, atunci, ce rezu1tate obtin? Rezultate lamentabile, care Ie mai madna putin credintele, daca asa ceva se mai poate! exarninam chestiunea dintr-un alt unghi. ne imaginam cit vii lansati in viatii cu marl sperante. Si mai bine, cit sunteti profund convins ci yeti reusi. Luand un asemenea start, ce cantitate din resursele durnneavoastrii vetimobiliza? Fiirii indoiala,:o mare parte dintre ele. Ce masuri yeti lua, de asta data? Yeti pierde timpul si yeti avansa tara convingere? Bineinteles cit nul Sunteti plin de entuziasm, de energie, credeti in succesul dumneavoastra Ve~ inainta cu hotarare. Cu acest tip de efort, cum vor fi rezu1tate1e? Fiirii indoiala, foarte bune. Si ce efect va produce acest lucru asupra parerii pe care 0 aveti despre lucrurile pe care le puteti face? Efectul invers celui a1 cercului vicios precedent In cazul de fatii, succesul se naste din succes si da nastere la mai mult succes; si fiecare succes da nastere credintei intr-o reusita si mai mare. Oa~enii plini de resurse cunosc esecul? Bineinteles ca da. Garanteaza credintele pozitive obtinerea rezuItateIor, de fiecare data? Evident ca nu. Daca cineva vii povesteste ca a descoperit formula rnagica ce garanteaza un succes perpetuu, nestirbit de nimic, vii sfatuiesc sa verificati daca mai aveti portofe1ul in buzunar si si-i intoarceti spate1e imediat Dar istoria a aratat in mai multe randuri ca, atunci cand oamenii adopta un sistem de eredinte care Ie da putere, sunt perseverenti si insista asupra a ceea ce doresc

sa

sa

sa

Uneori nu este neeesar sa credem in ceva cu toata puterea ca sa se produca Se intfunpla ca unii oameni sa ajunga la rezultate uimitoare doar pen- tru nu stiu ci ceea ce au intreprins este difici1. reexarninativa credintele ~i alegeti-le pe cele pe care le veti putea modifica inca de pe acum si pe cele cu care vreti sa le inlocuiti. Si atunci cand a ajuns acolo.aadus la ora. ca ca ca ca Alt mijloe de a va sehimba credintele: sa faceti 0 experienta care sa le dezminta Este motivul pentru care mergem pe foe. Profesorul a ramas fara grai. isi spusese exact contrariul-. cum nu isi spusese n-o putea face . a incercat cu inversunare toata saptamana In cele din urrna a gasit raspunsul la una dintre ele si J. Intrebarea pe care as vrea sa v-o pun acum este urmatoarea: . gasise mijlocul de a 0 face. Sistemul sau de credinte tindea catre perfectiune. dar n-a incetat sa creada niciodata in capacitatea lui de a invinge. intors acasa. si in cele din urma lincoln a ajuns acolo. probabil ci nu arfi rezolvat-o. Daca reusiti sfi-Ifaceti. Nu rna intereseaza sa stiu daca oamenii pot merge pe foe. in eele din urma. a schimbat fata lumii.de fapt. Trezit de clopotel.Strategiile puterii 57 eu destula hotarare si cu destule resurse pentru a reusi.Figura de maijos este convexa sau concava?" c . Dar. cum isi spusese trebuie neaparat s-o rezolve. Cum nu a reusit sa Ie rezolve. s-a uitat la tabla si a eopiat cele doua probleme care erau serise pe ea. crezand era yorba· de temele pentru ora urmatoare. De aceea. de exemplu.. uneori. daca n-ati mai facut niciodata acest lucru inainte.. povestea acelui baiat care adormise in timpul orei de rnatematica. si-a consacrat seara si noaptea intreaga rezolvarii problemelor. ceea ce intereseaza este ca oamenii sa faci un lucru pe care il considera irnposibil. sa nu avem credinte care ne limiteaza Exista. A stiut sa-si foloseasca puterea in sensul succesului si a refuzat sa se lase doborat de esec. cici problema pe care 0 rezolvase baiatul era renumita ca fiind insolubila lar daci elevul arfi stiut acest Iucru. rna va Viata este totodata mai subtila si mai complexa decat binevoiesc multi oameni sa creada. E suficient. aceasta va sileste sa reconsiderati credintele. Abraham lincoln a pierdut douazeci si trei din douazeci si sase de aIegeri 1a care s-a prezentat.

" La fel.58 GEORGE GRISHAM Dar este 0 intrebare stupids.. caci raspunsul e: . insa eu am ales sapte. realitatea este cea pe care 0 creati dunmeavoastri Daca aveti reprezentari interne sau credinte pozitive. .. in cazul credintelor durnneavoastra negative. a carer irnportanta m-a frapat Le numesc . Exista mii de credinte pozitive care favorizeaza perfeetiunea.Totul depinde de modul in care 0 privirn. asta se datoreaza faptului ci dumneavoastra le-ati creat La fel.

trebuie sa tim deschisi spre aIte posibilitati si intotdeauna gata invatam. Credintele noastre sunt dri de acces citre perceptie. Exista aIegeri ftmdamentale pe care Ie facem. deci. luati masuri. particulare. nu mai sun tern liberi sa 0 vedem convexa. nici "a fi necinstit". $i in eJ insU$i face din Infem un Cer $i din Cer un 1Ir John Milton Poate fem. Cine vrea traiasci in minciunai" Dar ceea ce vreau eu spun e ci nu stim ce este lumea in reaIitate. din contra. daca ne ajuta si daca ii ajuta pe sa va sa sa sa va sa sa sa va sa sa ceilalti. de asemenea. Cuvantul "a minti" nu vrea insemne "a insela". daci ne ajuta. trebuie ~Ji care sunt obiectiveIe. Lurnea in care traim este cea pe care am ales-o. daca ne fae mai buni. mai curand. in momentul in care stim ci figura e concava. propun deci examinati aeeste sapte sa ca. III fel in cazul credintelor. Sunt moduri de a ne bransa sau debransa creierul. Nu stirn daca figura aceea este concava sau convexi Nu stim daci credintele noastre sunt adevarate sau false.rninciuna" este folosit in aeest capitol pentru a aminti sistematic faptul ci nu stirn exact ce sunt lucrurile. Primullucru ee trebuie tacut pentru a ajunge la perfectiune eon~tii deci in a descoperi eredintele care ne indruma spre solutiile pe care Ie urmarim. Daci alegerri nefericirea. daci ne irnbogatesc viata. Cuvantul . Ceea ce putem sti.. Trebuie Ie descoperiti pe eele care eontribuie la realizarea obiectivelor dumneavoastri in cazuI in care credintele dumneavoastra nu eontribuie la aceasta. este daci ele functioneaza. trebuie debarasati de ele si sa va gasiJi aItele.5. asta vorn obtine. ci este. 0 vom obtine. un mijloc comod de a ne aminti chiar daca eredem cu tarie intr-o idee. in schimb. de exemplu. Daci aIegem fericirea. Pentru a avansa spre succes. evaluati rezultatele pe care Ie obtineti si fiJi destul de flexibil ca schimbati atunci cand ali dat gres.rnlnclunile" succesului. sa Va sa . Oamenii sunt deseori tulburati atunci cind le vorbesc de . cu privire la modul nostru de a percepe viata si. coerente si organizate. in mod constient sau inconstient. de a 0 trai. CELE ~APTE MINCIUNI ALE SUCCESULUI Spiritul este propriuJ siiu tanim.

Sau ar invinovati personalul din propria lor intreprindere de pierderea unei afaceri foarte avantajoase. va revine dumneavoastra sa vedeti dad va pot fi utile. dar nu slujesc la mare lucru.sta de d~uazeci ~i noua de ani.l: Orice eveniment are 10e dintr-un motiv precis $i trebuie ce i se intamp"la si sa se foloseasci de asta spre beneficiu1lui. Oricat de negative ar fi efectele mediului inconjurator asupra lor. Altii ar fi furiosi. bineinteles. de multa disciplina pentru a reusi dai inapoi. E nevoie. Dar este singurul mod de a obtine un rezultat pozitiv plecand de la ceea ce pare a fi un rezultat negativ. In acelasi fel. Este si o femeie care a supravietuit unui accident cumplit La vfu. asupra rezultatelor pozitive la care ar putea ajunge. Asemenca reactii permit. Dar ele eonstituie un punct de plecare si le-au folosit altora. chiar dad este dureros. sigur. fae astfel incat sa Ie considere in termeni de posibil. Mitchell? Care era credinta centrals care l-a ajutat sa invinga vitregiile sortii? A hotarat sa accepte ceea Credinta Dr. ci fiecare infr3ngere anunta un avantaj la fel de mare sau superior. 0 oarecare defulare. ci orice le poate fi de folos. de a face mai mult si de a obtine rezultate mai bune. Irnaginati-va ci intreprinderea durnneavoastra n-a reusit ob~a contractul pe care il sperati si ci sunteti sigur 11meritati. Ele nu ne apropie nicidecum de obiectivul urmarit. Sar inchide in casa ca sa mediteze. tragi inva~nte din ce s-a intamplat. sa aduni cioburile si te gandesti la alte posibilitati. toate persoanele care reusesc au aceasta capacitate stranie de a se concentra asupra a ceea ee poate fi filcut intr-o situatie data. este 0 femeie de afaceri din California care a reusit in viata. trebuie sa plecam de la sisteme de credinte ale perfectiunii. in toate rnodurile posibile. Nu vreau sa spun prin asta d sunt singurele credinte utile pentru obtinerea succesului. sa ne fie de 10105.60 GEORGE GRISHAM credinte si sa hotarati daca va soot utile sau nu. a cazut in timp ce se ca~ra pe un perete stances. fosta inva~toare si miss. Ei cred ca orice se produce dintr-un motiv precis. va dau un exemplu graitor. si s-a trezit intr-un carucior. l-ar purta ranchiuna societatii care trebuia si semneze contnictul si i-ar trata pe cei din conducere drept incapabili. Exista un numar infinit de miiloacede a ajunge intr-o situatie. Am descoperit ci aceste sapte credinte Ie dadusera eelor care Ie adoptasera puterea de a voi mai mult. orice ati face. Le-arn regasit aproape intotdeauna la cei care au reusit Pentru a ne modela in vederea perfectiunii. Unii dintre noi s-ar simti raniti si dezamagiti. Marilyn Hamilton. hemiplegica ca sa sa sa sa o sa . Va pot garanta ci toti oamenii care obtin rezultate iesite din comun gaodesc astfel. Va amintiti povestea lui W. sau ar intra intr-un bar si s-ar imbata. Pastrati acest lucru treaz in minte.

numani astazi un personal de optzeci de persoane si i~i difuzeaza produsele in opt sute de puncte de vanzare. sa ne dam cu parerea despre cat de comod este un scaun cu rotile. A reusit astfel sa descopere in nefericirea ei un mijloc de reusita. 2: Esecu! nu existi ExistE doar rezultatele. sau rau? Va a~ teptati ca eforturlle dumneavoastrii sa dea roade. !ncercati sa va gfutditi din nou. sau ca ele sa fie contracarate? Confruntat cu 0 situatie anume. fua indoiala. Am ratat cu totii un examen. trebuie scipati de aceste lirnitari si sa actionati pomind de Ia un potential mai mare. scaunele cu rotile foarte nesatisfacatoare: prea mid. sau piedicile pe care vi le pune in cale? Multi oameni au tendinta sa se focalizeze pe ceea ce e negativ. ce vedeti? Posibilitatile pe care vi Ie ofera. sa-~i clasifice credintele. in 10cu1 acestui lucru. . si a inceput sa lucreze la un prototip de scaun cu rotile mai perfectionat Cei trei descurcireti ai nostri au constituit sodetatea Motion Designs. sa cad sa Credinta Dr. insa Marilyn Hamilton. Aceasta intreprindere.Strategiile puterii 61 Cu siguranta. Este yorba aici de 0 credinta care reprezinta aproape un corolar al primei. va asteptati ca lucrurile sa se petreaca bine. putine sanse de a-l obtine. Imposibil? Ce s-a petrecut in Israel? Dar. intr-adevar. dar care este la fel de importanta in societatea de astazi. daca nu credeti cu tarie in succes. care a angajat primul om in 1981. ea a gasit. prea greu de manuit Dumneavoastra si cu mine nu putem. la credintele dumneavoastra In general. da Si-a spus ca era mai indreptatita dedit oricine sa conceapa un model mai adaptat S-a asociat deci cu doi prieteni.esec". Marilyn Hamilton ar fi putut se foca1izeze pe tot ceea ce nu mai putea face. am planuit cu totii punem pe picioare 0 sa . care ajung intr-un desert si vild acolo 0 gradina. De la inceput. exista. s-a concentrat pe toate posibilimtile care i se ofere au. dar este incontestabil ca a actionat plecand de la o evaluare pozitiva a potentialitatilor sale. Nu stiu drl Marilyn Hamilton s-a apucat vreodata. Noi toti avem totusi in minte situatii in care doream un lucru si am obtinut un altul. in mod constient. care erau fabricanti de materiale pentru escaladari. am suferit cu totii din cauza unei povesti amoroase care a luat 0 turnura nefericita. majoritatea oamenilor au fost programati sa se teama de acest lucru pe care-l nurnim . Personalitatile dominante ale civilizatiei noastre sunt cele care vad sansele. Aceasta este astazi 0 afucere de multe milioane. Primullucru care trebuie facut pentru a modifica acest Iucru este sa-I recunoasteti. Aproape toate marile reusite se obtin in acest chip . care a revolutionat industria scaunelor cu rotile si a obtinut premiul pentru cea mai b~a IMM dntreprinderi Mid si Mijlocii) din California in 1984. intr-adevar. pentru 0 clipa.

A fost invins in alegerile locale 1a 38 de ani. A fost ales presedinte al Statelor Unite la 60 de ani. .Nu exists priveliste mai dezolanta decat cea a unui t3nar pesimist". Este vorba despre un individ care: sa sa sa sa sa sa A dat falirnent 1a 31 de ani. Nu a putut se inscrie 1a alegerile pentru vicepresedinte la 56 de ani. Folosese cuvantul . Ei nu vad esecul. a spus candva Mark Twain. evident Oamenii care se tern de esec formeaza dinainte reprezentarea intema a ceea ce risca nu iasa. Cele mai mari reusite din societatea noastra nu sunt ale indivizilor care nu dau gres niciodata. Ajungem intotdeauna sa obtinern un rezultat sau altul. Tocmai ceea ce ii impiedica intreprinda actiunea le-ar fi permis sa. A fost invins in alegerile pentru Congres la 43 de ani. A dat din nou faliment la 34 de ani.. A fost invins in alegerile legislative la 32 de ani. Nu ered in el. prin urmare. A fost invins in alegerile pentru Congres la 46 de ani. Oamenii care ered in esec i~i asigura aproape ~totdeauna 0 viata mediocri in schimb. daci ineearci eeva si nu le iese. fata de ieri? Cel al experientei. Putem arninti si povestea lui Edison.~i rea1izeze dorintele. Si avea intru totul dreptate. esecul nu conteaza. cunoastem un oarecare succes in tot ceea ce intreprindem . Lasati-ma va spun povestea unui barbat. cei care realizeaza Iucruri irnportante nu percep esecul. Nu-l pun 1a socoteali Nu asociaza sentimente negative intreprinderilor care nu le ies. vor capata experienta Ele se slujesc de ceea ce au invatat si incearca altceva. Care este avantajul pe care il avem astazi. Dupa ce . Ar fi putut deveni presedinte daca ar fi considerat cele douazeci si trei de infrangeri ale sale din alegeri niste esecuri? Putin probabil.rezultat" pe intreg pareursul aeestei carti pentru ci aeeasta vad oamenii care reusesc. sa Acest barbat se numea Abraham lincoln.. A fost invins in alegerile pentru Senat 1a 58 de ani. Actioneaza diferit si obtin alte rezultate. A fost invins in alegerile pentru Senat la 55 de ani. Va este frici de esec? Ce-ar fi invatali ceva? Caci putem invatam cate ceva din orice experienta umana si. Pentru ei. ci ale persoanelor care stiu ci. A avut 0 depresie nervoasa la 36 de ani. A vazut-o pe iubita sa murind la 35 de ani. A fost invins in alegerile pentru Congres la 48 de ani.62 GEORGE GRISHAM afaeere si ne-am dat seama ci totul iesea pe dos.

si aceasta.Luati in calcu1 un al zece millea esec?". Doar am descoperit un alt mod de a nu inventa becul electric". Este toto data 0 imagine foarte frumoasa si un minunat model de viata reusita.suplete" . 0 greutate afectiva. nu vedem lucrurile astfel. "Tot ceea ce au invatat oamenii . printr-o serie de actiuni si reactiuni. maestrii .imbun Pentru ca ne e frici sa incercim. Avem tendinta siH conferim fiewei erori. sa $i ne lipsesc de ceca ce am putea adesea sa ca~tig. Nu am progresat decat cornitand greselir Tragem invatfuninte din greselile noastre si din ale celorlalti. corijand treptat mille de devieri inevitabile ale navei in raport cu ruta ei. cititi cu atentie capitolullO. conducatorii.oamenii care detin 0 putere personala . si yeti obtine aceleasi rezultate. Shakespeare fnvingatorii.Strategiiie puterii 63 incercase de 9. Atata vreme cat veti co~sidern excesul dumneavoastra de greutate ca sa sa sa sa sa .inteleg top ci. Fuller foloseste imaginea carmel 0 nava continua inca vireze dupa ce cirmaciul a readus carma la pozitia centrals. de exemplu.nu putea fi d~t produsul unei experimentari empirice. Si el a raspuns.scrie Buckminster Fuller . in general.rezultat care va putea fi obtinut actionand altfel.999 de ori perfectioneze becul electric si nu reusise. Ar face mai bine daci ar recunoaste ca au reusit atinga un obiectiv care se numeste . cineva l-a intrebat . daca se incearca 0 actiune si nu se obtine rezultatul scontat. Reprezentati-va mintal imaginea carmaciului pe 0 mare linistita. Dar. Dar punctullor de vedere asupra acestor kilograme in plus nu schimba cu nimic lucrurile.obezitate" si ca vor atinge acum un nou obiectiv. care se chearna . eel care carmeste trebuie deci contrabalanseze rotatia navei printr-o manevra contrara. Luati aceleasi masuri. Multor oameni. pentru ca nava sa-!. . de reglari si de corectii.lipastreze directia. incontinuu. facem din ea un esec. indoielile aoestre sunt tradatoare. .Nam dat gres niciodata. conducandu-si cu calm nava la destinatie. Daca nu sunteti sigur ce masuri trebuie luati in vederea unui rezultat.leCUri" viata din dumneavoastra Ce ati invatat din ele? Nu au fost cele mai mari cinci lectii din viata dunmeavoa~tra? . sau luati exemplu de la cineva care a atins obiectivul in chestiune. nu Ie convine faptul ci sunt prea grasi. aceasta nu este decat 0 reactie ca oricare alta Ei folosesc aceasta inforrnatie pentru a defini cu mai multa precizie ceea ce trebuie rncut pentru a reusi. cu toate consecintele nefaste pe care le are acest lucru asupra noastra. fiecarei greseli. Gandip-va 0 clipa la cele mai mari cinci asa-zise "e!.

in momentul in care veti fi facut din acesta un rezultat pe care l-ati atins dumneavoastra. fie prin gandurile noastre . La ce bun aici. una dintre cele mai bune masuri ale puterii si ale maturitatii unui individ. capacitatea de reflectie si starea in care ne aflarn. ocup eu de tot" Nu este 0 intamplare faptul ci auzim intotdeauna din gura lor aceleasi expresii Cei care realizeaza lucruri importante au intotdeauna tendinta de a crede ca.g. Doctorul Robert Schuller. Daca nu-l obtineti pe eel scontat. Nu v-ati simti mai bine daca ati incerca? Nu este acesta singurul mijloc de a progresa? cer deci socotiti din acest moment ci esecuI nu existii. i!?iasuma responsabilitatea moral intelectuala. sa va sa raman . dupa parerea mea. pune 0 intrebare foarte importanta: . deci pe care iI puteti modifica.. mi-as da demisia imediat si as pleca in cautarea unei alte civilizatii. aveti rnainile legate. !?i nu un subiect Dar. asumap-va responsabilitatea. poate ci v-ati lansa in noi intreprinderi si ali obtine rezultate apreciabiIe. Ganditi-va: care ar fi raspunsul dumneavoastra? Darn intr-adevar ati crede ci nu puteti da gres. succesul va este asigurat A crede in e!?CC este un mijloc de inveninare a mintii. incercuiti cuvantul . Sunteti un obiect.fie ci intalniti succese sau esecuri. Este si un exemplu de credinta care sustine alte credinte. e de ajuns faceti altfeI. daca as gandi asa. ne afectam fiziologia.64 GEORGE GRISHAM un esec. material.fie prin conduita noastra. unei alte pianete. Nu stiu daca e adevarat. care foloseste atunci cand preda notiunea de . Atunci cand inrnagazinam ernotii negative. unei alte lumi. fie ca e bun sau rau.3: Once s-ar intampJa. Nu existii decat rezultate.Ma ocup eu de asta.si ci avem intotdeauna de invatat din ele.. Un alt atribut pe care iI au in comun marii conducatori si fondatori: actioneaza plecand de la ideea ci ei creeaza lurnea Laitmotivullor este: . Nici un savant n-a putut dovedi daca gandurile noastre influenteaza realitatea Dar este 0 minciuna folositoare. Stergeti cuvantul "e!?CC" din vocabularul dumneavoastra. Iau in sarcina mea asta.Ce ati incerca sa faceti daca ati fi sigur ci nu veti da gres?". in schimb. credeti-ma.rezultat" si incepeti trageti invatfuninte din toate experientele dumneavoastra Va sa sa sa Credin1anr. este opera lor. si veti obtine alte rezultate. Daca nu credeti ci dumneavoastra creati lurnea care inconjoara. Este 0 credinta fecunda. capacitati sinergice ale unui sistem Ma a. Una dintre cele mai marl limite pe care Ie in1illnesc oamenii este frica de esec. Daca nu sunt responsabili din punct de vedere fizic. De aceea am ales cred in ea Cred ci noi cream experientele pe care le traim . orice s-ar intampla.1ndal posibilului". sunteti la cheremul evenimentelor. . daca nu sunt decat produsul fortelor exterioare aleatorii? A-ti asuma responsabilitati este. Lucrurile "vi se intfunpIa".

sa-i purtam pica.si cand isi asumase intreaga responsabiIitate. pentru a descoperi actiunile specifice care le-au permis sa-~i atinga obiectivele.Strategiile puterii 65 de credinte coerent Dad! nu credeti in esec. MOo dificandu-ne actiunea. daca sunteti convins ca va veti atinge scopurile. in locuI unui mesaj pozitiv.si deci atingerea acelorasi obiective . S-a suparat. John Kennedy avea acest sistem de credinte. aItfel. permite reeditarea acestor actiuni . farii sa se simta obligati sa se intereseze de toate detaliile. Dan Rather a spus odata ci Kennedy devenise un adevarat conducitor in timpul incidentului din Golful Porcilor. 4: Nu este necesar intelegem tot ca ne folosim de tnt Dintre cei care au reusit. Dar marii fondatori sunt. foarte zgarciti in aceasta privinta. Daci ii observati cu atentie pe oamenii care sunt la putere. Observarea celor care au reusit. va vep da seama ca detin 0 cunoastere operationala asupra multor lucruri. ca Credinta Dr. sunteti sigur yep. Majoritatea dintre noi am incercat deja sa-i cornunicam un sentiment pozitiv cuiva. sa ne suparam si noi. sunt nurnerosi cei care nu cred ci au nevoie sa stie totul despre un lucru pentru a-l folosi.ca~tigand rnult timp. in primul capitol. dar nu este intotdeauna si solutia cea mai in~leapta. adesea. sensul a ceea ce comunicati este continut in reactia pe care 0 obtineti. Riimfuland responsabili. opresc din ea ceca ce Ie trebuie si sa sa ca. Kennedy facuse ceea ce orice mare conducator trebuie sa faca. dar deseori. cand aparuse in fata poporului american si declarase ca incidentul era 0 atrocitate care n-ar fi trebuit sa aiba loe niciodata . Facand aceasta. Or. sa-I socotim responsabil pentru ce s-a intamplat. respectivul a perceput un mesaj negativ. am incercat sa-i spunem ca-I iubim. reusi. am aratat cum imitatia ne poate permite sa economisirn una dintre resursele noastre de neinlocuit: timpuI. Ei se rnultumesc sa foloseasca ceea ce este esential. Caci nimeni nu poate crea timpul. nu are nici 0 putere. Daca aveti situatia sub control. se transformase d~tr-un om politic prornitator intr-un adevarat conducator. tonul vocii. . in general. cii intelegem problema cu care se confrunta Si. Nu tine decat de dumneavoastra sa va schimbati cornportamentul. s-a aratat ostil Atunci tendinta noastra este. Cad poate ca interventia dumneavoastra a declansat totul. nu stapanesc detaliile intreprinderii lor. Ei cer ceea ce este esential dintr-o situatie. Asa cum a:firm deseori. Poate ci ali fi fost inteles daca ati fi pastrat in minte pana la sfarsit scopul pe care il urmareati. expresia fetei etc. este solutia cea mai usoara. ne modificim modul de comunicare. pastram puterea de a modifica rezultatele pe care Ie producem. nu aveti nimic de pierdut si aveti totul de castigat prin asumarea responsabilitatilor. Acest principiu aI responsabilitatii ramane adevarat si Ia nivel personal.

. Pentru a utiliza eficient continutul acestei cirti si propriile dumneavoastra resurse. aproape intotdeauna. dar ei s-au dovedit printre cei mai buni in a pune in practica stiinta de care dispuneau. si unde si unii. Am citit cu totii lucrari despre uzinele japoneze. cei care poseda cele mai multe cunostinte.J ca respectul pentru individ". Sunt intotdeauna constienti de ceea ce este esential si de ceea ce nu este esential. sau puteti inviita sii-i culegeti roadele. Oamenii care reui?CSC stiu mai bine decat oricine distinga intre ceea ce este necesar inteleaga si ceea ce nu este. cu siguranta. Reusita lor arata minunile care se pot realiza atunci cand ii respectam pe ceilalti.. Si ei au fost cei care au obtinut rezultate.nimic nu era la fel de general raspandit [. Intreprinrlerile care reusesc sunt cele care considera angajatii ca pe niste asociati. ci mijlocul de a reusi este constituirea unei echipe de munca. Indivizii care au ajuns la perfectiune au. Oamenii care reusesc nu sunt neaparat cei care dispun de maximum de informatie. Bineinteles. Pariez di~daca v-as cere sa explicati cum functioneaza electricitatea. trebuie inviitati realizati un echilibru intre practici si ~tiintiVa puteti petrece timpul studiind radacinile copacului. daca ceva ii intriga. in loe sa incercam sa-i manipulam. raspunsul dumneavoastra ar varia intre 0 foaie alba si 0 schema aproximativa -Dar sunteti foarte multumit totusi puteti face sa ta~neasci lumina apasand pe un intrerupator.66 GEORGE GRISHAM nu mai intarzie asupra restului. atunci este cea ci nu exista reu~ita durnbila tara coeziune intre oameni. daci vor inteleaga functionarea unui motor sau aile cum este fabricat un produs. autori ai lucrarii intitulate in cautMea petieciiunii. au analizat factorii care dau nastere afacerilor reusite. Nu ered ci sunt multi printre dumneavoastra care citeasca aceasta carte 1a lumina unei lumanari.. 0 droaie de cercetitori si de savanti care stiau mai multe despre circuitele calculatoare1or decat Steve lobs sau Steve Wozniak. Existau. Daci exista 0 concluzie pe care 0 putem trage din ultimele carti despre afaceri. un respect irnens pentru semenii lor. si ceilalti au mijlocul de a. cum sunt Inovape si spirit intreprinz8tor. 5: Oamenii sunt cea mai mare resursa de care dispunep. si nu ca pe niste instrumente. unde muncitorii si conducerea miinan~ la aceeasi cantina. doar atatea cate Ie sunt indispensabile. evalua perforrnantele intreprinderii. Au spirit de echipa. simtul interesului comun si al unitatii. Atunci cand Thomas Peters si Robert Waterman. in cautarea perf~tiuni: sau Manager intr-un minut. sa Insa sa sa sa sa sa sa sa Credi$ Dr. Peters si Waterman relateaza ci optsprezece din douazeci de cadre de conducere de la Hewlett-Packard le-au declarat ci reusita societatii tinea de filosofia ca . ii ~onsacra acestui lucru orele necesare. au descoperit .

). care este de a pune accentul pe oarneni Or. Este vorba despre 0 companie care opereaza in domeniile c~le mai avansate ale tehnologiei moderne. 0 iubesc. Cercetatorii au descoperit totusi lueruri uimitoare eu privire la acestia. Una din chelle succesului este realizarea unei imbinari reusite intre ceea ce faceti si ceea ce va place. . iiva fi foarte greu sa egaleze talentele conjugate ale unei echipe eficace. de fapt. sa nu fac nimic sau sa primesc vizitatori oboseste". vocation si vacation (n. Credin1a M. Cunoasteti multi oarneni care au obtinut imense succese mclnd un lucru pe care il detestau? Eu. A spune ci oarnenii sunt tratati bine si a 0 face nu sunt acelasi lucru. tr.consta in a face sa coincida vocatia si vacanta'. Munca reprezinta pentru ei 0 sfidare permanents. in contact cu publicul.. nu este vorba despre 0 societate de vanzan in detaIiu.. care nu par sa gaseasca nici 0 placere in munca lor. La fel se intampIa in via~. Ei stiu ci unui singur individ. dar care ajung sa fie incapabili de a face alteeva. Pablo Picasso a spus odata. chiar si intr-o astfel de companie. Cum sa reparam cealaltar.. 6: Munca este un joe. . oricat de stralucit ar fi el.~ci cand lucrez. dar putem face tot ce ne sta in puteri ca sa gasim 0 meserie care sa ne stimuleze si care sa ne amuze." Iar asta este ceea ce par sa fad oamenii care reusesc.. Ca multe dintre credintele enwnerate aid. asta ~'a relaxeaza. sa ne modificim comportamentul si sa ne adaptam actiunile pentru a fi siguri ci vom ajunge acolo unde dorim. nu. in unele cazuri.Strategiile puterii 67 Hewlett-Packard. in engleza. oarneni care par polarizati pe munca lor intr-un mod maladiv pentru cit. pastrati in minte imaginea carmaciului care rectifica incontinuu directia vaporului sau pentru a pastra directia. Pe masura ce avansati in citirea ~cestei carti. eel mai adesea. aceasta e mai usor de enunrat decat de adoptat efecti~. Este vorba. nici de 0 societate de servicii care SoarafIa la cheremul vointei clientului. Dar cei care 0 fac sunt mai indreptatiti sa Ie spuna celorlalti: "Cwn sa imbunatatim asta? . Trebuie sa ramanem mereu in alerts. Sunt.. modul in care sunt tratati oarnenii este considerat primordial. Dar. Putem pune in activitatea noastra profesionala mult din ceea ce punem in joe . Poate ci nu sunteti un pictor la fel de bun ca Picasso. Cum sa obtinern rezultate mai bune?". un stimulent care Ie imbogateste intreaga viati Acesti oameni au tendinta sa-si priveasca munca in modul in care majoritatea dintre noi rna 1. A~ in prezent vorbindu-se mult despre dependentii de rnunca .a spus Mark Twain . de persoane pentru care munca a devenit 0 obsesie nesanatoasa. Secretul succesului .

Marea balerina rusoaica Anna Pavlova a spus odata. Vad in ea mijlocul de a se dezvolta. despre modul in care credintele pozitive aduc dupa sine alte eredinte pozitive. nici cei mai putemici fizic.68 a explora noi cii. . daca socotiti ca serviciul dumneavoastra nu e decat 0 munca oarecare. Yeti vedea ca sunt oamenii care s-au implicat eel mai profund. Se observa aceasta in to ate domeniile. ca e doar un mijloc de a aduce un salariu in casa. de a invata lucruri noi.A-ti urmari. GEORGE GRISHAM privesc jocul. evolueaza cu mai multi hotarare.Larry Bird e lent Nu stie sa sari Ai deseori impresia ca se misca cu incetinitorul. Nu vreau sa spun prin asta ci trebuie sa deveniti nebun dupa rnunca Spun doar di veti imbogati viata si munca daca reusiti s-o abordati eu aceeasi curiozitate si eu acelasi entuziasm eu care se abordeaza un joe. actionati. Sa luam exemplul sportului. Era un jucator ca oricare altul. lsi exploateaza mai bine resursele decat ceilalti. Trucul este sa faci maximul pentru a ajunge la asta. Daci gasi~mijIocu1 de a face treaba intr-un mod creativ. imitati ceea ce merge. un scop: iata secretul succesului". Este un mod de a exprima formula fundarnentala a reusitei . care au ales nu-si asume responsabilitati si care au hotarat creada in esec. lata 0 noua exemplliicare a aeestui lueru. aceasta va va ajuta ajunge~ la 0 sluiba care va si mai creativa Dar. sa va sa sa va sa Credinta Dr. va . Se antreneaza mai mult.. Nu exista decat oameni care au pierdut simtul posibilului. si nu incetati s-o rafinati pana cand aiungeti aeolo unde doriti. are 0 mai mare putere morala. marele jucator de golt. Nu exista mare reusita fara implicare profunda. Insa antrenorullui este mereu plin de admiratie atunci cand spune: .IDj implicare.. Observati-i pe oamenii care au reusit si veti vedea crt nu sunt neaparat cei mai buni.definiti-va obiectivul. dezvoltati-va acuitatea senzoriala pentru a sti incontro indreptati. pentru cii se implica profund in ceea ce face. Si totusi Larry Bird reuseste. eei mai inteligenti. nu impresionase la Universitatea Stanford. vrea intotdeauna mai mult. Indivizii care reuscsc ered in puterea implicarii. exista sanse marl ca el nu devina niciodata mai mult Am vorbit mai sus despre natura sinergica a unui sistem de credinte eoerent. 7: Nu existii reu$itii durabilii f. de Exista meserii mai exaltante decat altele? Bineinteles. Ce a ficut din Larry Bird unul dintre cei mai buni jucatori de baschet? Multi oameni inca se mai intreaba asta. Pete Rose a intrat in Cartea recordurilorin acelasi fel. Imaginea pe care trebuie sa 0 pastram in minte este cea a spiralei ascendente.N-am vazut niciodata pe cineva antrenandu-se atat". chiar si in cele in care capacitatile naturale par sa joace rolul principal. fara odihna. investind in ceea ce facea tot ce avea Tom Watson. cei mai rapizi. Nu cred ca exista vreo meserie "tampita".

Cele sapte credinte de mai sus au facut minuni in cazuI altora. vor face minunisi pentru dumneavoastra. Dar. Amintiti-va ea succesul oieri cheia succesului. mai ales. Si. pe de alta parte.P. trebuie actionati. Michael Jackson are mult talent. cu alat mai bine. due la perfectiune. Se vorbeste inea despre reportajul pe care I-a facut atfunat de un copac.$i daca am credinte negative? Cum sa-mi schirnb credintele?" A1i facut deja un prim pas prin aceasta constientizare. Am reusit deja adunam Ia un loc elementele care. Ei bine. Imi place folosesc expresia O. Dar. Am inceput cu ideea ci informatia este marfa regeasca. asta e incontestabiL Pe deasupra. Am auzit pe cineva vorbind despre Michael Jackson acum doua zile. a fost crescut intr-un mediu in care era sprijinit. eu conditia.Strategiile puterii 69 Diferenta intre strictele capacitati fizice semnifica rareori mare lucru. in care a putut sa-~i dezvolte un sistem de credinte care I-a format. si care de la acea vfusta apare in public. Apoi. Tot ec trebuie. i~i scrie cantecele. afirmand ea e 0 stea cazatoare. cu ideea ea maestrii comunicarii sunt cei care stiu ce vor si care iau masurile adecvate. Chiar a~ Defapt. sa nu faca rau alteuiva.. repeta. am inva~t ci drumul spre perfectiune este imitatia Daca sa sa sa sa sa sa sa rna sa va sa sa sa sa sa 1. oamcnii care reusesc sunt gata faca tot ce trebuie facut pentru a reusi'. isi lmbunatateste stilul de dans. llvatati va puneti creierul Ia treaba. aceasta ii scoate in afara gloatei. invatati controlati reprezentarile interne si credintele. Exista si alte credinte care favorizeaza perfectiunea? Bineinteles. inainte de dumneavoastra.Oricare ar Fi Pretul. Pe masura ce avansati in citirea acestei d'u1i. in timp ce un taifun facea ravagii pe coasta Texasului. in care a avut numeroase modele de reusita pe care Ie irnite si 0 familie care I-a indrumat. ziceti dumneavoastra . Incercati sa aflati credintele care Ie permit actioneze intotdeauna eficient si ajunga la rezultate remarcabile. observati-i pe cei care au reusit. e un baiat care face muzici de la cinci ani. Era talentat. in capitolul 2. pe de 0 parte. Daca va vin unele in minte.F.. si cred ca. Stiti ce vreti. ea va disparea la fel de repede pe cat aparuse. . . evident. modificandu-si comportamentul panii cand isi ating obiectivele. lnarmat cu aceasta idee. era gata plateasca pretul reusitei. nu omiteti adaugati durnneavoastra in~iva darificarile care vi se par necesare. Gradul de implicare este ceea ce ii diferentiaza pe cei buni de cei foarte mario Implicarea este 0 componenta importanta a succesului in toate domeniile. Dan Rather avea reputatia legendara de a fi jumalistul care lucra eel mai mult. la televiziunea din Houston. mai mult decat toate celelalte. nimic nu e mai fals. dupa opinia mea.$i daca am credinte care nu ajutii?". daca le preluati. . inainte de perioada sa de glorie.

Va voi face acum sa aflati tehnicile eficiente care va vor pennite sa va folositi de ceea ce stiti deja Este timpul sa invatati .. am vorbit despre puterea starilor in care ne aflam.70 GEORGE GRISHAM puteti sa gasiti oameni care au cunoscut un mare succes. cu scopul de a obtine aceleasi rezu1tate dupa un limp de ~cenicie mai scwt in capitolul3. sintaxa lor rnintala si fiziologia lor -. am descoperit natura credintei si am vazut ci credintele datatoare de putere deschideau calea spre perfectiune. Am vazut ci comportamentele putemice. in acest capitol.. . am explorat cele sapte credinte care reprezinta piatra de incercare a perfectiunii. eficiente si fecunde sunt ale indivizilor care ajung la 0 stare neurofiziologici ea insa~i eficienta si fecunda in capitolul4. puteti irnita rnodalitatile de actiune pe care Ie adopts sistematic pentru a obtine rezultate credintele lor.

. pana in momentu1 in care n-ar rnai :fi loe si cand ar avea loe 0 explozie sau 0 debordare. spun acesti terapeuti. despre ~tarile care confera putere si despre cele care fac din dumneavoastra 0 clrp3. Poate cii acesta este motivul pentru care atatea terapii traditionale au nevoie de atat de mult timp pentru a produce efecte. Multi terapeuti cred cii pentru a ne schirnba e necesar sa regasim experientele noastre negative eel rnai profund inradadnate ~i le retraim. si deci efectele pe care Ie produceti in corpu1 dumneavoastra . Aceastii idee vrea spuna cii indivizii ar acumula aceste experiente ca si cum ar absorbi un lichid. un potpuriu de teorii din scoli diverse. Am invatat din experienta mea ci acest miiloc este unul dintre cele mai putin e:ficace in a-i ajuta pe oarneni rezolve problernele. Oarnenii nu due lipsa. sa sa sa sa-~ sa . In aceasta parte. HeruyFord Acest capitol vorbeste despre cautarea remediilor. atunci cand punem un individ intr-o stare sterna. CONTROLUL ASUPRA MINTII DUMNEAVOASTM SAU CUM sA vA PUNETI CREIERUL LA TREABA Nu ciutap greseel». dutap remediul. cu atat avem mai multe sanse de a 0 retrai si mai des. Am vorbit pana acum despre ceea ce trebuie rnodificat daca vrem sa ne schimbam viata. i1 punem in starea cea rnai dureroasa si cea mai putin fecunda din cite exista Or.totul. Canonu1 terapeutic. sa va modificati actele. ar :fi retrairea evenirnentelor si a durerii resirntite. de a te debarasa de ele ~datii pentru totdea~a. sa ave? sub control situatiile.6. Modelu1 de schimbare pe care i1 predau eu si pe care 11preda PNL difera mu1t de cel care este folosit in numeroase terapii. in cateva clipe. Singurul rnijloc de a opri proeesul. micsorarn sansele de a-lvedea adoptind niste comportarnente fecunde. favorizam reaparitia ulterioara a acestor stari Cu cit retraim mai muIt 0 experienta. Mai intai. in acel moment. in general. sa obtineti de la viata mai mult decat pana acum. Revenind continuu la stari neurologice de constrangere si de durere. atunci clod vrem. si incercarea. vom lnvata sa modificam aceste stari astfel ineat sa obtinem ceea ce vrem. de resurse. atunci cand iicerem cuiva revina la 0 teribila trauma anterioara si 0 retraiasca. Acest capitol va va invata sa le folositi pe ale dumneavoastra. s-a raspandit intr-atat de mult incat a devenit un fel de totem cultural.

care se declanseaza automat si permit obtinerea unor rezultate eficace.i activitatea neurologies seamana mai curand cu function area unui tonomat in realitate. Cred ci e mai bine procedati cu totul altfel. Intelegerea functionarii creierului ne permite atunci devenim propriii nostri terapeup. nu reprogramati tonomatul astfel incat cante 0 melodie complet diferita? Butonul apasat rarnane acelasi. se irnite metodele terapeutilor celor mai eficienti din lume . sa apasam pe butoanele care provoaca durerea. prin crearea unui model al procesului de schimbare. Ma Intreb totusi daci nu e mai bine se incerce se obtina rezultate cu mai putina durere pentru pacient si intr-un timp mai scurt Caci este pe de-a-ntregul posibil: este de ajuns. de exemplu. in doar cateva secunde. in loe vad durerea acumuIandu-se ca un lichid mortal. modificandu-ne noi insine senzatiile. cu conditia ca m~diul inconjurator sa declanseze stimulul adecvat. Nu dorim sa aflam ce s-a petrecut in viata durnneavoastra. ca si discurile. de ce nu reinregistrati discul. in loc ascultati 0 melodie trista. el dedanseaza 0 mel odie care da chef de viata Sau. Obtinerea unor rezultate eficiente incepe. Daci credeti ci problemele pe care le aveti se acumuleaza in dumneavoastra pana cand dau pe din afarii. Daci schema dumneavoastra terapeutici rezida in a apasa sistematic pe butoanele ce provoaca durerea. De ce. oamenii traiesc in permanents experiente pe care le inregistreaza in creier. cred 'c. exact asta yeti trai Dar eu. Ar:fi absurd. emotiile si comportamentele. pentru aceasta. din contra. faca tonornatul explodeze. Terapia traditionala da efectiv rezu1tate.72 GEORGE GRISHAM Am buni prieteni printre terapeuti. cu conditia ~e apese pe butonul corect Putem deci alege ne amintim WIele experiente fericite ~ vesele. Ei cred ci practica lor schirnba viata celor care vin la consultape. asa cum este simplu se reprogrameze un tonomat. dupa parerea mea. Si au dreptate. Trebuie sa recablam circuitele care duc la fericire si taiern conexiunea de circuite care duce la durere. sau. riscati accentuati starea negativa pe care tocmai vroiati s-o anulati.si sunt sincer preocupati de starea pacientilor lor.exact ceea ce au facut Bandler si Grinder. ci cum ati organizat sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa va sa sa sa sa sa sa . Nu trebuie sa retraim toata aceasta durere inmagazinata in memorie pentru a ne modifica starea Ceea ce trebuie sa facem este inlocuirn reprezentarile noastre interne negative cu reprezentari pozitive. adica inlocuiti vechile amintiri cu WIele noi? . nu de continutul ei. iIi cele din urma.Discurile pe care nu le a~t:am niciodata nu se acumuleaza. PNL se ocupa de structura experientei urnane. asa cum se aranjeaza discuri1e intr-un tonomat Si. dar. aceste inregistrari pot:fi reluate oricand. trecem astfel dincolo de terapie. Si. este usor se modifice si modul in care cream senzatii si sentimente fecunde. astfel incit.

.elementele" oricarei experiente umane deriva din senzatiile noastre. a comportamentului. Nimic n-are putere asupra mea.ocimd senzatiile noastre si comportamentele carora Ie dau nastere acestea.m.modalita!i1e" senzoriale. Putem inlocuim 0 reprezentare interna cu 0 alta. auditive. si nu la eel mai rau. ci si cantitatea exacta din fiecare element neeesar. deci. sa ne gandim. fie ceea ce fac. . vor schimbe fie ceea ce resimt. gustative si olfactive.de exemplu.lacel mai bun scenariu posibil.functioneaza" dupa anumite mecanisme. Or.Strategiile' puterii 73 in mintea dumneavoastra ceea ce s-a petrecut Principala diferenta care exista intre modul de a va crea 0 stare de depresie si 0 stare de multwnire tine de modul in care va structurati reprezentarile ·interne. pentrua capata de aici puterea de a crea comportamentele care ne permit sa ne.. adica starea lor. si in principal prin mesaje vizuale. avem experienta lumii sub forma de senzatii vizuale. Acest capitol ne va permite invatam ne modificarn modul de a ne reprezenta lucrurile. auditive si chinestezice. Altii. Ne structwim reprezentarile cu ajutorul celor cinci simturi.atingem obiectivele. ca tonul pe care-I folosesc pentru avorbi cu ei insisi ii motiveaza mai mult sau mai putin. sa cunoastern nu doar elementele. Se poate deci considera di simturile noastre sau sistemele noastre de reprezentari sunt elementele pomind de 1a care ne construim 0 experienta sau producem un rezultat Amintiti-va ca orice rezultat este produsul unor actiuni specifice. Altfel spus. putem obtine aceleasi rezultate ca si ei. putem sa sa sa sa sa sa sa sa sa . adica purtarea lor. Aceste modalitati de perceptie sunt ample regrupari ale modului in care ne formam reprezentsrile interne. 0 data ce am descoperit diferitele moduri de a ne reprezenta lucrurile si cum ne afecteaza ele. pentru aceasta. de exemplu. {\tunci cand oamenii vor schimbe ceva. Toti avem . Putem ne modifidim fiziologia. sau ne transformam reprezentarile interne. Sau modificam aceasta reprezentare. Multi dintre noi . am aratat ca exista doua moduri de schimbare a starii si.submodalitati" senzoriale care provoaca reactii imediate in noi. ceea c~. E nevoie. in capito luI despre puterea pe care 0 au startle. chinestezice. ca reprezentarea unui obiect enorrn ii motiveaza intr-un modconsiderabil. Unii constata. tree prin ceea ce eu numesc . care declanseaza cutare sau cutare reactie in creierul lor. Reproducand actiunile celorlalti. in afara de ceea ce creez printr-o reflexie con$tientii. Toate experientele pe care le-arn inmagazinat in mintea noastrii sunt reprezentate prin aceste cinci simturi. totodata mintale si fizice.

Distanta intre imagine si dumneavoastra 9.ATIPOSIBnE VlZUaJe *1. si nu care ne lirniteaza Daca un individ produce un rezultat pe care vrem sii-l imitam. in culori sau in alb si negru *4. Ciani sau vaga (si care clemente anurnc) 15. Intensitatea culorii (sau a negrului si albului) 12. Locul 19. Manmea imaginii (marirne naturala. Ele sunt calitatile exacte ale elementelor necesare pentru obtinerea unui rezultat Sunt p3rtlle cele mai mici ~i cele mai precise care alciituiesc structura experientei umane. 17. surd sau rezonant lata 0 Iista de submodalitati: sa sa sa lam sa sa sa sa usrADE SUBMODAIII'. trebuie stim mai multe despre obiectul care 0 cauzeaza. Avem nevoie de instrumente mai rafinate pentru a avea acces intr-adevar la ceea ce se petrece in mintea lui. Claritate intermitenta sau permanents *16. fonnatul cadrului) *3. Vedere panoramica sau incadrata (daci este incadrata. mai mare. negru.. mai mica) 6. Trebuie stim dacfo este deschis sau inchis la cu1oare. Gradul contrastului *13.. in trei dimensiuni. Miscare sau nu (daca da. Tocmai aici intervin submodalitafile. Numarul de imagini (trecerea dc la una la alta) *18. . Daca durnneavoastra sunteti sau nu in imagine *8. mobil sau fix. trebuie sa stim daca un mesaj sonor este spus cu voce tare sau in soapta. in rnasura intelegem si contro0 experienta vizuala.l. Marimea obiectuIui central *7.74 GEORGE GRISHAM ne ocupam de mintea noastra si incepem vedem evenimentele intr-o maniera care ne confera putere.uminozitatc *5. • Submodalitati vizuale care par sa aibii eel mai mare efect asupra rnaioritatii indivizilor.. In acelasi fel. Distanta intre obiectul central si dumneavoastra 10.. Imagini care defileaza sau privelisti imobile *2. rapida sau lentil) *14. Pentru a fi. 11. Imagine vazutil de . stirn cii si-a format cutare imagine rnintala si cii si-a zis cutare fraza nu este de ajuns. daca e apropiat sau indepartat. Altelc . . alb sau colorat.

Intennitent 8. in care auziti si in care sirntiti ceea ce inconioara ca si cum ati efectiv. Caracteristica sunetului (aspru. scrii) 3. Intermitenta (pulsatie etc.. Greutate 10. Volwn 2. Vibratie 4.Rece 3. Tunbru (tipul. in care vedeti. Piscaturi 2. Presiune 5. Durere 1. placut etc. Amplasare 9. Inflexiuni (cuvinte accentuate. imaginea este asociata. Amplasare 12.asociata" 0 imagine in care aveti impresia di aflati intr-adevar.Alta distinctie importanta. Durata 7. in momentul si in locul in care se petrece va va va va . Vie . Deplasarile sunetuIui in spatiu 11. sau disociata? Numesc imagine . Densitate 11. Permanent .Ap3sare 6. Chincstezice 1. Textura 3. originea rezonantei) 9.Strategiile puterii 75 Sotiorc 1. . Alta . Crampa 4.Miscare 6.Alta . Temperatura 2.) 10. Cadenta (lntreruperi. Intensitate 9. Tempo 6.) 8....D~ta 7. in came si oase. Pauze 7.Surda 5. CaId . Ritm (regulat sau nu) 4. Altele . Tonalitate 8. si in ce mod) 5.

sunete etc. cum sa ne modificam startle si comportamentele. nu-i asa? La majoritatea oamenilor. fiecare dandu-i. pentru a crea starile si comportamentele care contribuie la realizarea dorintelor dumneavoastra celor mai scumpe. indicatii celuilalt. culori. de ceea ce ne spunem etc. viteza si amploarea rniscarilor. Auzi~ ceea ce ati auzit atunci: voci. limpezirea. ca ca va va ca ca va ca va . febra etc. Observati impresia pe care v-o produce. As vrea sa va amintiti ceva foarte placut. toate comportamentele umane rezulta din starea in care suntern si starile noastre sunt create de reprezentarile noastre interne .rlisociata" este. atunci cand li vine randul. Ce se petrece atunci cand actionati asupra ei? Intensitatea experientei se schimba. Folosind distinctiile intre subrnodalitati. sau in eel de-al doilea? Stiti acum care este diferenta Intre 0 experienta asociata si 0 experienta disociata. relaxati-va si concentrativa asupra ei. totodata. Va rog sa aveti rabdare si sa-I faceti pe primul inainte de a-I citi pe al doilea. . Ce diferenta remarcati? in care dintre cazuri senzatiile erau mai vii. Va voi arata cum.modul in care ne folosim diferitele parti ale corpului. in primul. Iesiti acwn din corpul dumneavoastra si simtiti sunteti pe cale de a indeparta de scena.76 GEORGE GRISHAM evenimentul 0 imagine . Poate aveti chef sa Ie cititi pe toate 0 data. imagini. ~iasa mai departe. lumina etc. Vom vedea in acest capitol cum sa ne modificam intr-o dipa reprezentarile interne si. Este foarte important sa faceti aceste exercitii. cum sunt cele care opun asocierea si disoeierea.de ceea ce ne reprezentarn. Resimtiti ceea ce ati simtit atunci: ernotii. dar va plasati intr-un loe din care puteti observa in continuare. incercati sa patrundeti in aceasta experienta Priviti ceea ce ati vazut atunci: evenimente. ~ cum un regizor poate modifica efectul pe care il produce filmul sau asupra publicului. Incercati acum sa faceti aceasta imagine din ce in ce mai clara. Am invata. De fapt. culoarea ~i calitatea imaginii. Pe rnasura ce imaginea se limpezeste. puteti modifica efectele pe care Ie produce orice eveniment din viara asupra dumneavoastra. Regizorul va modifica unghiul din care sunt luate imaginile. puteti si sa faceti exercitiile impreuna cu altcineva. si va crea astfel starea pe care 0 doreste in randurile publicului. A vedea 0 imagine disociata a dumneavoastra insiva este ca si cum ati privi un film despre dumneavoastra Incercati limp de 0 clipa sa va amintiti 0 experienta placuta pe care ati avuto de curand. Va puteti conduce creierul in acelasi fel. cea a unei scene pe care aveti impresia di 0 observati din afara. Poate fi 0 amintire veche sau recenta Inchideti oehii. puteti sa transformati radical experientele din viara. volumul si stilul muzicii. Daca amuza. observati transformarile SM dumneavoastra Acum opriti si mariti imaginea. din contra.si de fiziologia noastra .

Probabil se va petrece acelasi lucru: senzatiile negative se vor accentua. Acest lucru confers reprezentarii interne mai rnulta intensitate. auditive si chinestezice. Bagati de seam a ceea ce se petrece pe masura ce devine mai mica. Mariti volumul vocilor si al sunetelor pe care Ie auziti. Ascultati-va vocea interioara. va sa sa sa ca mica ca Incercati aceeasi experienta cu alte modalitati. Respiratia lor devine mai profunda. Aceasta creeaza o stare de putere mai mare si de bucurie mai mare. Gandi~-va la 0 scena penibila si dureroasa Man~-i acurn lurninozitatea Apropiati-o de dumneavoastra Mariti-c. dati mai tare basii si mariti tirnbrul. mai muIt farmec si. Acum faceti-o mai ne- ca sa sa sa . si dati-i un ton ridicat. lar aceasta mareste forta si placerea reprezentarii interne. mai fecunda Atunci cand Ii pun pe cei de la seminariile mele faca aceste exercitii. reusesc vad exact ce se petrece in mintea oamenilor observand rnodificarile fiziologiei lor. umerii Ii se relaxeaza. in functie de indivizi. mai ales. provoaca reactii diferite.Strategiile puterii 77 marirea si apropierea unei imagini 0 face mai puternica si mai placuta. Vreau le executati concentrandu-va si notand cu atentie modalitatile si subrnodalitatile care au cea mai mare inf)uenta asupra durnneavoastra reincepem deci aceste exercitii fiind atenti la modul in care manipularea imaginilor modifica impresia pe care 0 provoaca ele. Repet. Ce senzatii va provoaca acum scena? Nu toti oamenii raspund la fel Elementele chinestezice. intregul lor corp pare mai agil. nu vreau abordati aceste exercitii dintr-un punct de vedere teoretic. Reveniti acum la amintirea placuta de adineauri. Veti constata senzatiile negative si-au pierdut din intensitate. Sau faceti mai tari toate lucrurile pe care le atingeti. Ce se petrece in creieruI dumneavoastnl? Maioritatea oamenilor constata starea lor negativa s-a agravat Acurn reluati imaginea de la inceput Ce se intampla daca 0 intunecati. daci 0 faceti mai si 0 indepartati de durnneavoastrii? Observati diferentele dintre impresii. Dar fiecare recurge in mod diferit la diferitele sisteme de reprezentare. Faceti astfel lncat amintirea fie mai calda. limpezirea si rnarirea unei imagini 0 accentueazii. Toata lumea are acces la trei modalitati (reprezentari interne): vizuale. rastit. Mu1~ oameni au acces la creierullor intr-un cadru mai ales vizual. Reluati imaginea negativa de dinainte si micsorati-o. Este ceea ce am facut in experienta de dinainte. Faceti apoi la fel in cazul submodalitatilor chinestezice.. Faceti-le mai ritmate. mai catifelata deeat ~ainte. mai ales. sau once alt sunet prezent in scena. le creeazi oamenilor 0 stare mai constructiva. pentru rnajoritatea dintre noi. Dar. mai moale. chipulIi se destinde. sa facem acelasi exercitiu cu 0 imagine negativa.

sau alegeti ghidati constient creierul. si reactionati automat. ~ deci si modul in care actionam. in sfarsit. plecand de !a aceasta mica experienta. intr-un mod care sa va permita le manipulati eficient Nu v-ati trezit niciodata in fata unei sarcini atat de grele inclt nu imaginati ati putea-o duce la capat. influenta pe care 0 poate avea aceasta tehnica In doar cateva minute. veti avea impresia e-o puteti indeplini si. Aeeasta inseamna ci. sau ehiar dispare. Ali putea proeeda Ia fel cu un eveniment din trecut care v-a cauzat rnulta suferinta. Si. vi le reprezentati intr-un mod care sa nu mai faca vulnerabil. atireusit accentuati 0 senzatie pozitiva si dirninuati 0 senzatie negativa In trecut. devine mai putin intensa. Si. mai fericit Dispunem prin aceasta de mijlocul de a conferi mai multa "sare si piper". mai mult farmec. ca un veritabil caine allui Pavlov. mai rnulta voiosie vietii. Faceti-le mai putin energiee. in fond. sa-l dizolvati si sil faceti dispara complet Cred di intelegeti. Shakespeare . sa sa sa va sa sa va sa ca sa sa sa sa va sa va sa sa va va va ca sa Nimic nu este nici bun. si totusi. sunet sau senzatie. eeea ee vedeti si ceea ce resirntiti pe rnasura ee dispare. mai intunecata si mai greu de perceput. Faceti acelasi lueru cu modalitatea sonora. imagine a i~i pierde din forta. sa faceti din ele ceea ce va ItllIlin~ ziua si sa va simtiti imediat mai liber. aduceti-o in plina lumina Observati eeea ee auziti. sa luati in considerare mieile bucurii ale vietii si sa Ie acordati mai multa irnportanta. De-acum stiti ci nu e necesar ca lucrurile se petreaca astfel. dar gandindu-/ il faccm astfc/. stiti aeurn e posibil intensificati experientele placute. . bineinteles. respingeti-o pana cand de-abia 0 mai vedeti. nici riiu. in loe sa simtiti depasit. si atunci nici nu v-ati mai apucat de ea? Daci v-o reprezentati mai usoara. asa cum facea in trecut. mai putin dureroasa. lipsiti imaginile negative de forta lor. puteti trai in doua feluri: va lasati ereierul eonduci. dandu-i ordinele pe care Ie vreti. yeti lua masurile pe care trebuie sa Ie luati. Stiu ca poate parea simplist. aflati la eheremul reprezentarilor durnneavoastra interne. atunci cand lncercam sa facem asta. Luati-le ritrnul ~ vigoarea Faceti acelasi lucru cu perceptiile ehinestezice. ne dam searna ca rnodificandu-ne reprezentarile interne putem modi:fica impresia pe care ne-o face un lucru pe eare-I avem de indeplinit. Ce se intampIa cu imaginea negativa? Daca sunteti la fel ca majoritatea oamenilor. sil-l lasati proiecteze orice imagine.78 GEORGE GRISHAM clara.. Apoi indepartati-o de durnneavoastra. Micsorati volurnul vocilor pe care Ie auziti.

Nu cunoastem decat reprezentarea pe care ne-o facem despre ea. daca o imobilizam. Dar nu sunt Sunt. indepartati-o.a prezenta 0 imagine deforrnata a faptelor"? Sau atunci cand anuntam ci ceva . Este. nu poti face asta". sau prin . de puternici si de sonora Dar. intr-adevar. sa sa sa sa sa sa sa sa sa va rasuna sa sa sa-I sa .. in loc ne cream 0 stare negativa.Nu. 0 vorn lipsi de forta. creierul nostru ne va face resimtim 0 experienta neplacuta. veti avea chef sa faceti ceea ce vocea va interzice sa faceti.stralucit'? Ce resimtim atunci cand cineva ne spune ca viitorul pare "swnbru"? Sau clod vorbim despre . atunci cand v-ati amintit ceva neplacut si i-ati marit imaginea.asta suna bine". Repet. iar creierul va reactiona in consecinta. de clara. Va amintiti cum acest lucru a accentuat aspectul negatival experientei si cum v-a produs 0 stare negative? Puteti gasi un mijloc mai bun de a descrie aceasta experienta. Ali fost vreodata obsedat de un dialog interior pe care nu reuseati intrerupeti. care ii va putea ajuta pe multi oameni. in realitate. daci micsoram aceasta imagine. dar dati-i un ton ~educator. Ciudat. regatul dumneavoastra este creierul durnneavoastra Si il puteti guvema controland modul in care reprezentati experientele vietii. Care este efectuI? In principiu. Toate subrnodalitatile despre care am vorbit ii spun creierului ce trebuie resirnta Amintitiva. ce putere au imaginile noastre mintale. descrieri precise a ceea ce s-a produs in mintea dwnneavoastra. in general. deosebit de voluminoasa. daci 0 intunecim.. Daca deci ne reprezentarn 0 imagine negativa sub 0 forma voluminoasa. ca si cum creierul dumneavoastra refuza taci? Daca inca vi se mai intfunplaacest lucru. Lirnbajul ne da multe exemple ale puterii reprezentarilor noastre. incercati pur si simplu dati sonorul mai incet Atenuati vocea care in cap. deseori. ci nu stirn exact din ce ese tacutii viata. nu? va sa clara. decat spuneti ci . lata un exercitiu simplu.a face lumina" intr-o afacere? Ce intelegem prin expresia "a lua proportii exagerate" sau .ne sta pe sufler' sau ci "am facut 0 fixatie rnintala" cu privire la cutare eveniment? Ce intelegeti prin .s-a produs un declic"? Avem tendinta consideram aceste expresii niste metafore. asadar. puternici si sonora.a luat proportii exagerate"? Stirn. suficient pentru a rezolva problema Sau.. putem avem control asupra creierului nostru si sa nu ne supunem controlului sau. Gandili-va din nou la ce s-a intarnplat adineauri. ajunge darn d~ umeri si prelucram aceasta imagine. instinctual. aproape mangaietor: . Ei bine. poate ca auziti uneori 0 voce care nu v3lasa sa actionati? Lasati-o de-arum inainte spuna acelasi Iucru.Strategiile puterii 79 Va amintiti ci in primul capitol am vorbit despre marfa regeascii? Regii i~iguvemau regatul. Ce vrem spunem atunci cand declaram ci un individ este sortit unui viitor . fara S<l lasam ne bulverseze.

.. * Folosirea acestor cxpresii va pennite locutorul dumneavoastra si sa creati sa va adaptati 0 la limbajul folosit de interatmosfera de intelegere. aseimbuca aagata acontacta aarunca a dorrni ca pe jar dur incrernenit aimbrobodi a inmana Diverse a resirnti a intelege a gandi a experimenta ainva~ aproceda a decide amotiva aconsidera aschimba apercepe insensibil distinct aconcepe a fi constient a sti scanteietor limpedeca lumina zilei a polariza aimagina EXPRESn PREDICATIVE Numesc "predicate" partile de vorbire (verbe. . a scapa de .) pe care Ie folosim pentru a ne reprezenta interior experiente prin intermediul modalitiitiJor vizuale. a-si da coate a fierbe in sue propriu a sta ca pe jar ca... auditive sau chinestezice. VlZUaJe a face un tur de orizont se pare fara urrna de indoiala din ochi a avca 0 vedere de ansarnblu Auditive a avea urcche muzicaIii a avea limba sloboda a suna adunarea a vorbi cu jurnatate de gura a striga din rarunchi Chinestezice trecut prin ciur si prin dfumon a avea stofii de . Am enumerat mai jos cateva expresii predicative curentc *. adjective etc. aatinge aprinde a pune mana pe.. adverbe....80 CUVINfE PREDICATIVE GEORGE GRISHAM VizuaJe avedea aprivi aexamina a aparea a arata a se face lumina a dezvalui a lumina a clipi alimpezi tulbure a puncta cetos Auditive aauzi a asculta arezona acanta a arrnoniza aacorda a fi numai urechi asufoca surd disonanta defazat nemaiauzit tipator discordant Chinestezice a simP.

la dansa ba trecem la un alt exercitiu. Relaxati-va si formati-va 0 imagine mintala cat se poate de clara a scenei pe care vreti s-o evocati. gar)(lip-vii la un lucru pe care doreati foarte mult sil faceti. in partea de jos. Vii voi pune acum o serie de intrebari. Riispunsurile variaza de la un individ la altul. Nu vii griibip si raspundeti la intrebarile mele pe rand. sau in centru? Este in parte a de sus. Vedeti scena ca pe un film.0 vedeti ca si cand atifi de fata -.. sau sa . in stanga. a striga in gura mare intr-o gama minora asta nu-mi spunc nimic cine are urechi sa auda a striga cat il tine vocea cuvant cu cuvant la drept vorbind purtator de cuvant a avea gura cusuta a impuia urechile a rasuna (ceva) in urechi a toarce de placere ~i ciuli urechile e un mod de a spune Chinestezice cu sange rccc tare ca piatra a pune mana la treaba mana in mana a agata pe cineva a-si lua pe cineva pe cap a da din colt in colt a se lua dupa cincva a sta cu bratele incrucisate a trage sforile a reinnoda legatura iute ca vantul dedesubturile unci afaceri cu susul in jos n-o sii-p fadi rau tine-te tare! a scapa prada a pune cartile pc rnasi a pastra contactul a provoca un declic a fi cu capul in nori a fi cu fundul in doua luntre a pluti (ceva) in aer de la un cap la cclalalt Vizuale a avea o vaga irnpresic ochi pentru ochi batiitor la ochi idei incetosate ganduri negre in lumina a .Sfrafegiile puferii 81 Auditive a avea antenc a acorda 0 audienta a auzivoci a-si line gum a canta in surdina a fi la unison cu. a face un adevarat eire a semana ca dona pidituri de apa a fi orbit se vede cu ochiulliber a schita un portret memorie fotografica frumoasa de-ti ia ochii a urmari cu privirea nici cat negru sub unghie trista priveliste a tinti sus dintr-o clipire a vedea Iurninita de la capiitul tunelului a siiri in ochi a vorbi fiira ascunzisuri la soare te pop uita. sau indepartata? Este in dreapta.. De aceasta data. sau in miilocul campului dumneavoastrii vizual? Este asociata .. in persoana lavedere a avea aerul ca. sau ca pe un tablou? Este in culori.. sau in alb si negru? Este apropiata.

Pe masura ce deveniti constient de submodalitatile dumneavoastra. ea va fi adevarata. poate ci va fi greu sa raspundeti la unele dintre aceste trebari. atata limp cat 0 veti pastra. si priviti-le simultan. intoarce~-va acum la experienta pentru care erati foarte motivat . sau este yorba despre 0 panorama care se intinde la infinit? Este luminoasa.0 vedeti ca un observator din exterior? Este incadrata. incetul cu incetul. sau moale? Cald. si priviti cele doua imagini in acelasi timp. sau sunt monocorde? Sunt ritmate. de exemplu. auziti propria voce. Reluati acum submodalitatile despre care stirn ca sunt motivante si. Apoi. este tare. aveti tendinta sa formati reprezentarile interne sub forma chinestezica. rectificati subrnodalitatile experientei in care nu sunteti inca motivat pentru a le aduce la ~ivelul in va va va va in- sa va invata sa sa in sa sa on. Imaginati-va creieruI dumneavoastra ca pe un ecran de televizor impartit in dona. de exemplu. Nu e greu. sau lichid? Aseutit. notati submodalitatile care se manifesta cu cea mai mare intensitate. avand grija sa notati prin ce difera raspunsurile de cele precedente.veti sa imbunatiititi perceptia prin ceea ce eu nwnesc "imbinare". sau intretaiate? Ritmul este rapid. e mai bine incepeti prin a va aga?i de toate amintirile sonore pe care le aveti despre respectiva scena. pentru ca niste reprezentan diferite produc efecte diferite asupra sistemuiui nervos. Formati-va imaginea ei mintala.s-o numim experienta I -. veti spune ci nu vedeti nici 0 imagine. Veti trece astfel in revista toate subrnodalitatile. pentru a face sa intervina submodalitati chinestezice. sau catifelat? Asupra carei parti din corpul dumneavoastra se exercita senzatia? Este dulce. sau un monolog? Sunetele pe care Ie auziti sunt putemice. sau sunt permanente? Care este principala traza pe care 0 auziti sau pe care v-o spuneti? De unde vine sunetu1? Cand atingeti ceva. sau un cadru chinestezic. Puneti-va apoi aceleasi intrebari ca mai sus. Exista diferente de submodalitati. stiti totusi ci e 0 credinta si ca. Imaginativa acum 0 actiune pentru care ati fi clorit fiti foarte motivat. sau vocile celorlalte persoane prezente? Auziti un dialog. pentru a Iucra cu submodalitatile viiibile. . Intre timp. sau rece? Aspru. 0 data ce veti fi alcatuit 0 reprezentare interna bogata si fecunda. ori intunecata? Este clara. Tocmai ati vazut deci structura unei scene in care erati foarte motivat actionati. (and ascultati ceea ce se petrece. sau rigid? Solid. Daca. sau acra? La inceput. dar nu s-a tntamplat asa pana acum. sau lent? Sunetele se apropie si se indeparteaza. Treceti acum revista subrnodalitatile dumneavoastra auditive si chinestezice. auditive si chinestezice. vizuale.82 GEORGE GRISHAM disociata . sau neclara? in timp ce faceti acest exercitiu. va va fi mult mai usor introduceti ea un cadru vizual. daca sunteti mai ales auditiv. sau neted? Flexibil. sau slabe? Sunt pe diferite tonuri. apoi 1a experienta pentru care vroiati sa fiti motivat experienta II -. nu-i asa? E usor de prevazut acest lucru.

aceleasi senzatii. 0 femeie adora ciocolata datorita consistentei sale. Aeest exercitiu e uneori surprinzator. Dupa ee a facut acest lucru. A fost de ajuns sa-i cer sa-si imagineze ci rnanca tacticos 0 boaba de strugure. resimtea 0 tensiune in maxilar si to nul vocii i se schimba complet Modificand doar aceste dona submodalitati. sa sa sa sa sa sa sa . Si. ceea ce am numit un . dad ne gandim mai bine. l-am intrebat intr-o zi pe un om cu care lucram care erau submodalitatile care il motivau eel mai mult Majoritatea submodalitatilor vizuale nu pfu-eau sa-l afecteze prea mult in sehimb.Slralegiile pulerii 83 eelei pentru care sunteti motivat (submodalitatile experientei O. este intotdeauna curios sa stie cum fac oamenii ca obtina cutare rezultat. in cszul in care cunoas- sa sa sa sa sa sa . ali ficut ca seena II fie la fel etc. atunci cand era motivat. Totusi. Se poate face acelasi lucru in privinta hranei. clara si apropiata. mintal tefi indicafiile reprezentative QU"e va dau 0 stare anwne ~iaplicafi aceste indicafii la 0 experienpl. Ce impresie va d3 acum experienta II? Sunteti mai motivat? ~ ar trebui stea lucrurile. atunci cand nu era motivat sau cand era suparat. Cand cineva e asa cum sunt eu. dar exists sanse mari ea imaginea experientei I fie mai clara decat cea a experientei II. plecand de la aceasta stare de motivare. dad reu!:'iti'sa iuIati ce vci motiveaza pentru a intreprinde cutare actiune. simtea 0 tensiune in bicepsi. dad seena I se afla sus in dreapta. ati animat seena II. Yeti sti exact ee faceti ca va simtiti motivat in orice circurnstante. veti reacfiona ca ~i cum aceste indiceiii ii ordonii sistemuJui dumneavoastrii nervos sa tesciioneze cu privire ls aceastii situatie. Si aceleasi senzatii declanseaza aceleasi actiuni.). cuvintele si tonul vocii pe care le folosea pentru a vorbi cu sine insusi jucau un rol considerabil Pe deasupra. De aceea. daci ati mcut coincida submodalitatile ei cu eele ale experientei I (de exemplu. puteam sa-l fac treaca instantaneu de la 0 stare de contrarietate si de dezinteres la 0 stare de motivare. Din contra. Yeti putea actionati eficient. iar scena II. a inceput imediat aprecieze strugurii. ca 0 musca incet si ci ii simtea consistenta pe limba I-am mai cerut si descrie procesul. datorita aspectului sau neted si cremos. De exemplu. Insa detesta strugurii din cauza ci sernintele i se prindeau intre dinti. Treceti la treaba. Diferentele variaza de la un individ la altul. Amintiti-va d aceleasi reprezentari interne creeaza aceleasi stan. dad seena I era animata. fixa. e destul de logic. si de atunci continua sa-i placa. Este important sa observati ci anwnite subrnodalitati esentiale ne afecteazi mai mult decat altele.imitator". Ea va fi si mai clara auditiv si mai apropiati Concentrative pe aceste diferente si actionati asupra celei de-a doua reprezentari astfel lncat devina din ce in ce mai asemanatoare cu prima Nu uitati faceti acelasi lueru in cazul reprezentarilor auditive si ehinestezice.

nici nu Ie cer sa-mi prezinte si sa-si reprezinte lor insisi motivele depresiei lor. 0 excelenta metoda pe care S{) folositi cu copiii dumneavoastra Si dad ati reconsidera toate lucrurile pe care detestati sa Ie faceti si le-ati atasa de submodalitatile placerii? Nu uitati..Daca as avea corpul durnneavoastra. constient sau inconstient. Este. Niei nu-i intreb de ce sunt deprimati. Incercati aflati ce face aceasta persoana pentru a crea acest sentiment Veti fi surprins de viteza cu care va veti schirnba Am vazut persoane. poate. Infond. mi se arunca 0 privire uimita. care urmau 0 terapie de ani de zile pentru a-si schimba si comportamentul.84 GEORGE GRISHAM sau psihic. rezolvandu-si problema in doar cateva minute. de exemplu. deci. in vreme ce dumneavoastra nu va place cea pe care 0 aveti. Reprezentandu-va menajul si mesena durnneavoastra pasionanta cu aceleasi submodalitati. intr-adevar. fie sa observati diferenta intre modul in care va reprezentati munca si eel in care va reprezentati menajul. sau incet? Ce ton al vocii luati atunci cand va vorbiti cu dumneavoastra in~va? Imaginativa pe cineva care isi adora slujba. 0 intreb: . data ce stiti constient cum faceti anumite lucruri. pentru a va simp nemulturnit sau deprimat? Va polarizati pe un lucru precis si faceti din el un obstacol de netrecut? Va vorbiti incontinuu pe un ton trist? Si cum resimtiti senzatii de placere. se poate transforma in altceva. Daca modificati structura procedeului. depresia si starea de bine nu sunt niste obiecte.. aveti doua solutii: fie angaiati 0 rnenajera. Persoanele eare vin sa-rni ceara sfaturi imi spun: . Acest lucru n-ar face decat sa-i cufunde intr-o stare de depresie si mai profunda. Atunci. dar detestati va ocupati de menaj. Ali fost invatat ce este placut sa sa ca sa ca sa o sa sa sa sa sa == sa sa ca . nemultumirea. veti avea imediat chef sa dati cu aspiratorul prin casi. Nu vreau stiu de ce nu se simt bine.Sunt totalmente deprimat". dar ati dori va placa. puteti incepe va puneti chiar dumneavoastra creierulla treeba si creati starile care va ajuta traiti in modul in care doriti si pe care il meritati. efecte afective particulare. Cum faceti.Cum faceti va simtiti rau?" In general. ci in ce fel nu se simt bine. intr-o stare diferita de cea de depresie. sunt putine lucrurile care provoaca sentimente inerente. cum as face ca rna simt deprimat? Ce rni-as imagina? Ce rni-as spune? Si cum? Pe ce ton?" Aceste procese provoaca intr-adevar reactii mintale si fizice specifice si produc. pentru persoana respectiva nu-si da seama trebuie efectueze anumite lucruri in mintea si in corpul ei pentru a fi deprimata. de bucurie? Va reprezentati irnagini luminoase? Se misca ele repede. Sunt procese create de imagini mintale si de actiuni fizice specifice.. Deci ii intreb: . pe care Ie controlati. Va dati seama in ce masura 0 folosire eficienta a acestor instrumente ar putea sa ~a schirnbe viata? Daca adorati sentimentul de emulatie pe care vi-I da meseria dumneavoastra.

imboldirii" este ca.. fara vreun efort constient. aceste exercitii necesita antrenament Cu cat veti opera mai mult aceste schimbari de submodalitati. Dwnneavoastra sunteti eel care decide. Nirneni nu va impledica sa rebotezati aceste experiente in mintea dumneavoastra si sa faceti sa se nasca imediat noi sentimente cu privire la ele. 0 data ce v-ati format 0 imagine pe care doriti sa-l rnodificati. Poate va veti da seama modi:fi. Si daca ali trece in re~sta toate problemele dumneavoastra. prima reprezentare o declanseaza automat pe cea de-a doua si va pune intr-o stare in care nu mai aveti chef de mancare. Reprezentativa mintal acest comportament Dad. in momentul in care aveti chef sa va indopati. ajung dedanseze automat noi reprezentari interne. Este folosit pentru a trata cele mai tenace probleme si naravuri. de exernplu. fie mai sistematica. in general. 1: Identificati comportamentul pe care vreti sa-l schimbati. metoda "imboldirii" ajuta creati reprezentarea interna care va va face respingeti mancarea 0 data ce a fost stabilita legatura intre aceste doua reprezentari.Aceasta manevrare a subrnodalitatilor e 0 chestie foarte dar ce Ie va impiedica redevina ca mai inainte? Stiu carni pot modi:fi.. irnaginati-va pe cale de a duce degetele la si de a incepe sa va roadeti unghiile. sa ca ca rna- dragu~. sa sa sa ca va sa va sa sa sa Etapa Dr. Unii dintre dumneavoastra gandesc. 2: Creati sa .caorice.. dar ar fi mult mai bine daci as gasi mijlocul de a face ca aceasta schimbare sa vina de la sine. care dau nastere stirilor fecunde pe care le urmarim. doriti sa nu va mai roadeti unghiile. cu atat veti fi mai in sura sa obtineti rapid rezultatele pe care Ie urmariti. luminozitatea va fi·primullucru asupra caruia va trebui si lucrati pentru a modi:fi. Atunci cand descoperiti. nu mai aveti nevoie va gftndili din nou la ea Procesul se pune in miscare automat. Datorita metodei . Principalul avantaj al metodei . va gum clara a comportamentului alta reprezentare. poate: . daca le-ati face se micsoreze si ali pune 0 anumita distants intre ele si dumneavoastrii? Dupa cum vedeti. posibilitatile sunt nenumarate. 0 data bine inradacinata.casenzatiile actuale. reprezentarile interne care dau nastere. de exemplu.imboldirii". niste reprezentari determina rnancati prea mult. Durnneavoastra dati ordinele! Ca orice alta practica.imboldire". unor stari indezirabile.carea luminozitatii unei scene produce mai mult efect decat schimbarea locului ei sau rnarimii ei." Numesc procesul prin care se ajunge la aceasta .Strategiile puterii 85 si ce este neplacut. va trebui formati irnaginea comportamentului pe care il doriti ~ia schimbarii pe care 0 va 0 Etapa Dr. si asta e foarte util. 0 data ce yeti sti acest lucru.

in mai putin de 0 secunda...imboldire": incepeti prin a forma 0 imagine mare. Si tot asa. «uf. Fa asta. noul comportament o sa va va mica ca sa sa em sa sa . si nu 0 reprezentare pe care aveti impresia ci 0 posedati deja. Avep acum in fata dumneavoastra 0 imagine mare. «uf.86 GEORGE GRISHAM reprezenta pentru dumneavoastra.l". Va veti irnagina. lata cum se opereaza aceasta .. si veti imagina unghiile durnneavoastra sunt perfect aranjate si sunteti bine imbracat. noua stare si. intr-adevar. procedati la 0 noua "imboldire": .. in unghiul inferior drept al imaginii. In timp ce faceti aceasta. de cinci sau sase ori. manti-<>si cresteti-i luminozitatea pana cand invadeaza efectiv imaginea comportamentului de care vreti sa scapati. faceti aceasta repede si amuzandu-va. in acest exercitiu. Creierul dumneavoastra va dispune atunci de un nou miiloc de a face fali la ceea ce ingrijora p3n3 acum. astfel incat sa risipiti starea Cand ali inchis din nou ochii. Stiu asta poate vi se para putin cam pueril.Uf ..l roadeti.».. Ii spuneti creierului dumneavoastra: . Apoi. efectuand 0 usoara apasare asupra degetului pe care va pregateati sa. Apoi deschideti ochii pentru 0 fractiune de secunda. Trebuie sa vedeti si simtiti mica imagine intunecata care devine imensa si care explodeaza. tot ceea ce impingea va roadeti unghiile va va pune de acum in starea in care tindeti spre imaginea ideala a durnneavoastra in~iva. sunt viteza si repetitia.». puneti 0 imagine intunecata a comportamentului pe care il urmariti. Totusi a spune "uf':" pe un ton voios tinde trimita creieru1ui dumneavoastra 0 intreaga serie de semnale pozitive foarte puternice.. si colorata a comportamentului dorit lmaginea vechiului dumneavoastra comportament s-a pulverizat Esentialul. Fa asta. luati degetele de la gura. spuneti cuvantul . extrem de ingrijit. cat mai repede posibil.uf.»".Llite asta. «uf . Este esential. deci.. Pana cand vechea imagine declanseaza automat noua imagine. luminoasa." cu tot entuziasmul si cu toata bucuria de care sunteti in stare.imboldire". Concentrativa atunci pe mica imagine si. si mai luminoasa Puteti resirnti de-acum senzatia extraordinara de a vedea lucrurile asa cum doriti. ca ne folosim de acelasi exemplu. plin de incredere si stapan pe dumneavoastra.. uite asta. 3: Trebuie apoi ca cele doua imagini sa fie legate printr-o . uite asta.. ca va sa ca va ca sa cad sa Etapa nr. vrem sa cream 0 reprezentare interna ideala de care veti continua fiti atras. distrugand imaginea cea mare si inlccuind-o ell 0 imagine si mai mare. Aceasta imagine pe care v-o veti face despre dumneavoastra va trebui fie disociata.. luminoasa a comportamentului pe care doriti sa-I modificati. Experienta sterna va declansa atunci automat experienta fecunda data ce veti fi stapanit acest mecanism de declansare.

veti incepe automat sa va gandip la situatia pe care 0 doriti. care consta in a va imagina o prastie in fata dumneavoastra.. Puteti utiliza aceasta metoda si pentru temerile si nemultumirile pe care le ave? Ganditi-va la un lucru de care va e frici. Gandip-va acum la lucrul de care va era frica Ce efect produce asupra dumneavoast:ra? Daci exercitiul cu "imboldirea" a fost facut asa cum trebuie. Ce se intarnpla? Irnaginati-va pe cale de a va roade unghiile. Va va fi greu s-o faceti.-1adoptati. Daca nu. ii trimiteti creierului un semna1 putemic privind comportamentul spre care tinda. De aceasta data.uf. La fel. Exista 0 alta varianta a metodei . Facand mult mai agreabila imaginea in care nu mai ave? nevoie sa va roadeti unghiile decat cea in care mai aveti nevoie sa face? asta. Apoi ii dati drumul. Ar trebui chiar sa vi se para anormal. Daca metoda . insa am considerat.Jmboldirea". daci noua imagine pe care incercati sa 0 irnpuneti nu este destul de agreabila si dezirabila. Devenise pentru mine 0 manie intru total inconstienta. din contra. Face? imaginea acesteia foarte placut:a. in cracana prastiei. veti spune .l" in momentul in care noua imagine 0 face cioburi pe cea veche. Atunci cand faceti acest exercitiu.Strategiile puterii 87 Forrnati acum prima imagine.-1modificati. Sar putea sa nu mearga. Trebuie ca ea fie extrem de atragatoare. departe de dumneavoastra. mintal. sa intindeti prastia la maximum inainte de a-i da drumul proiectilului. Opera? 0 . puneti imaginea comportamentului pe care vreti s3. explodand.imboldirii" da rezultate uimitor de rapide. A doua zi dupa ce pusesem in aplicare . intr-adevar. Imaginati-va acum situatia asa cum vreti sa fie. m-am surprins luand-o de 1a capat. face cioburi vechea imagine a dumneavoastra si va intra in creier. reluati exercitiul. Puneti apoi in elastic 0 imagine mica a comportamenlllIui pe care vreti s3.imboldire" intre cele doua imagini. din momentul in care ~ veti gandi la lucrul de care va temeti. inainte de a deschide ochii si de a repeta exercitiul. . de sapte ori consecutiv. pana cand prastia este intinsa la maximum. ~ fi putut sa iau asta drept un esec. aceasta se intfunpIa pentru ci.imboldiri si nu mi-am mai ros niciodata unghiile. faceti-l mai dar si mai repede. ci faptul de a deveni constient de asta era deja un progreso Am operat atunci alte zece .. Am folosit eu insumi aceasta metoda pentru a inceta s3. Si vedeti atunci proiectilul cum soseste inspre dumneavoastra. creierul are tendinta de a evita lucrurile dezagreabile si de a se ocupa de lucruri1e agreabile. Daca ati executat corect exercitiul...imboldirii". asigurandu-va ci ati resimtit rnacar pentru 0 clipa senzatia pozitiva provocata de noua imagine.-mi mai rod unghiile. Respingeti mintal mica imagine departe.. este important ca. trebuie va puna intr-o stare de motivare si de vointi Adaugarea unor submodalitati ca mirosul si gustul va pot fi de folos.. in momentul in sa sa sa u .

rnelodice si ritmate. fiind prea departe de dumneavoastra? Oamenii care reusese fac aceasta in mod inconstient.3 va conduce creierul" sunt expresii pe care Ie-am folosit pe parcursul intregii carti..Sunt intotdeauna deprimat". Si ce ali spune daca toate experientele neplacute pe care le-ati avut ar fi inrnagazinate sub forma unor mici imagini fixe. Intelegeti acum in ce fel trebuie procedati. Nu spun ca trebuie ignoram problemele. Irnaginati-va cum ar fi viata dumneavoastra daca toate experientele fericite pe care le-ati avut v-ar reveni in memorie sub forma unor imagini luminoase. rnazgalite. Multi oameni procedeaza intreaga vi~ astfel.. nici evenimentele . Suntem nevoiti infruntam unele situatii. ea ca sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa .. ea. si-au tacut din ceea ce a Iuat 0 turnura proasta 0 imagine irnensa.A deveni stiipfln pe viata durnneavoastra". Ceea ce trebuie facut este va modificati starea. Datorita celor cateva exercitii pe care Ie-am tacut. sub forma unor sunete vesele. Veti iesi din incapere si veti tipa sa vina secretara Dar urletele nu vor produce efectele pe care Ie doriti. iar din tot ceea ce s-a petrecut bine. tandre si Iinistitoare. luminoasa. Ceea ce ali lnvatat in acest capitol este cum sa-i imitati. si totusi sa se intoarca seara acasa complet deprimati. Erau aproape mandri de ei spunand asta. dati inapoi putin si va puneti intr-o stare care va permite ca lucruriIe se rezoIve. Dar cunoastem. Puteti realiza acest lucru rearaniandu-va reprezentarile interne. . niste imagini mici. ganditi-va 0 clipa la 0 idee sau ia un comportament pe care ali vrea sa-l rnodificati. toti. Intrerupeti-va acum lectura. oameni in stare aiba 0 zi in care 99% dintre luc~ri s-au petrecut bine.88 GEORGE GRISHAM care dati drurnul prastiei imaginea trebuie sa soseasca atat de repede inspre dumneavoastrii. Sunteti furios. Sa ne imaginam intrati in birouJ dumneavoastra. tipatoare. Tirnpul nu se poate da inapoi. Stiu rnareasca volumuJ evenimentelor fecunde si sa dea mai inc~t sun~tul celor care nu sunt astfel. Unii clienti mi-au decIarat . De ce? Pentru ca un lucru nu Ie-a iesit bine. si folositi metoda prastiei pentru a face acest lucru. sub forma unor contacte cilduroase. prirnuJ lucru pe care il remareati este raportuJ important de care aveati nevoie n-a fost redactat Vederea ciomei raportului are tendinta va scufunde intr-o stare de totala sterilitate. lncat capuJ dumneavoastrii va avea 0 miscare de recul. apropiate si colorate. dar mintea dumneavoastra. poate da inapoi. . cu voci aproape insesizabile si cu forme inconsistente. de acum stiti cum sa va controlati starile. Nu vor face decat agraveze situatia. Mintea durnneavoastra poate sfida legile universului intr-o privinta cruciala Poate da inapoi. tacute si ffu·a consistenta. va simtiti total neputincios. pe care n-ati putea Ie pipaiti. necIare.. Faci indoiala.

wnor. zgomotoase. si pe al treilea. intr-un mod mult mai frapant. dad va modificati starea si comportamentul. Aceasta permite un salt dam ~ sa sa ram sa va sa sa sa sa sa va . Doar ci nu lsi reprezinta aceste experiente intr-o forma luminoasa. trebuie modificati submodalitatile. majoritatea oamenilor care sufera de depresie au cunoscut si experiente fericite in viata lor . imensa si asociata Sau nu au decat imagini indepartate ale momentelor lor de fericire. greoaie si insistente ale zilelor proaste. in acest mod inva~ creierul.Strategiile puterii 89 intr-atat aceasta stare facea parte din viziunea lor asupra lumii in acest caz. N-ap auzit niciodata pe cineva spunand. ceea ce este po sibil. nu puteti schimba lucrurile atat de repede". multi terapeuti ar incepe prin sarcina lunga si dificila care consta in dezgroparea cauzelor acestei depresii. Gandip-va la modul in care uitati la un film. Dad actionati.Ja stati putin. Vi se mai pare la fel de recent? Si cand n apropiati? Nu pare mai recent? Unele persoane au intotdeauna irnagini indepartate ale experientelor lor fericite. rabdare si fo~. intr-atat lncat par sa se fi petrecut in urrna cu foarte mult tirnp. ca faptul de a-p fi pierdut un picior.Trebuie sa rna indepartez putin de problemele mele'? Or. Vedeti trecandu-va prin fata ochilor mii de planuri fixe. Pentru a va schimba. si nu pastreaza din momentele bune decat irnagini mici si sterse. nu e necesar plece cu avionul intr-o indepartata. nu-i asa? Schimbarile personale au loc in acelasi fel. Ar scotoci prin . structurile insesi ale acestor amintiri. apoi planul urmator peste o'ora. De altfel. Trebuie apoi legati ceea ce v~ facea va simtiti Iiu de noi reprezentari. Si de ce nu? Deseori este mai usor sesizezi ceva intr-o strafulgerare. Unii vor spune: . Din aceste tehnici sunt tesute relatiile terapeutice foarte indelungate si foarte costisitoare. care permit infruntati incercarile vietii cu energie.poate tot la fel de multe.Iada de gunoi" a rnintii sale pentru a descoperi primele sale experiente generatoare de melancolie si socurile afective din trecut. dad operati 0 transformare imediata in min tea dumneavoastra. decat media. si i~i formeaza reprezentari mult mai apropiate ale problernelor lor. I-ar cere pacientului sa vorbeasca ore intregi despre depresia lui. sau mai multe. . apropiate. Oamenii care se simt deprirnati au deseori creierul p1in-ochi de imagini marl. va aratati dumneavoastra in~iva. Ce s-ar intarnpla daca ati privi un plan. Este 0 stare in care ne cu:fundin care iesim. Este suficient le respinga mintal pentru a simti irnediat 0 schimbare. Luati un eveniment pe care l-ati trait saptamana trecuta si respingeti-l in fund de tot in campul dumneavoastra vizual mintal. cu doua sau trei zile mai tarziu? Nati pricepe mare lucru. decat intr -0 perioada mare de timp. pe care Ie legati intre ele pentru a alcatui un ansamblu dinamic. nu trebuie va tavalip prin amintirile neplacute. Nirneni nu este in mod constant deprimat Depresia nu este 0 stare permanenta.

sa fi uitat gestul tandru pe care l-a facut de curand. sa luam un alt exemplu: dragostea. dragostea este 0 experienta rninunata. sau ziua in care celalalt s-a dovedit minunat de dragut cu dumneavoastra. ca toate rezultatele. Fizica cuantica ne invata lucrurlle nu se schimba lent de-a lungul vrernii . la celalalt. la inceput. ca toate starile. de stimuli. in acel moment. 0 apropiati si 0 luminati? Plecand de la aceasta stare. eel putin. Atunci cand va indragostiti. si. sublima. Nici macar nu sunteti constient. In schimb. in timp ce va repetati continuu cuvintele jignitoare pe care vi le-a spus in cursul unei certuri. intr-adevar. pentru ci nu e 0 senzatie echilibrati Nu cintari~ calitatile si defectele unei persoane ca sa vedeti daca bilantul este pozitiv sau negativ. evident. Sunteti intru totu1legat de cateva elemente din personalitatea sa pe care Ie gasiti seducatoare.ele fac salturi cuantice. sau sa nu-i mai fi scris scrisori de dragoste si. de exemplu. prima data cand v-ati tinut de mana.90 GEORGE GRISHAM mult mai eficient decat in cazul unor luni de reflexii nelinistitoare. Pentru cea mai mare parte dintre noi. sau nu va mai amintiti cadoul pe care vi l-a dat de ziua dumneavoastri Am putea sa enumeram asemenea exemple la infinit sa ¢ti un lucru: nu este "nlU" sa va comportati astfel. ca sa sa sa sa sa sa . este ereata de 0 serie de masuri specifice. de "defectele" sale. nurnerosi factori. si daca manti din nou imaginea acestei amintiri. ce efect va produce acest lucru in viata mea? Unde rna duce comportamentul meu actual? Aeolo vreau ajung? E timpul rna gandesc la ceea ce creeaza actiunile mele fizice si mintale. Ce distruge 0 relatie? Exista. pe care ii percepem sau pe care ni-i reprezentam intr-un anwnit mod. Dar dragostea este si ea 0 stare. va asocia~ cu tot ceea ce va place la cineva si va disociati de tot ceea ce nu va place.Daca imi reprezint in continuare lucrurile in acest fel. De fapt. Daca nu va place ceea ce resimtiti." Nati vrea. ce se va intampla daca in timpul unei certuri va amintiti primul dumneavoastra sarut. aproape rnistica. La fel. sarim de la un nivel de experienta la altul. Ate indragosti este uneori 0 senzatie extrem de violenta si de perturbanta. schimbati reprezentarea pe care v-o faceti despre acellucru. sa va:li format 0 imagine mare a obiceiurilor proaste ale celuilalt. Este chiar atat de simplu. cum va veti purta cu eel pe care-l iubiti? Este esential ne examinam toate modurile de comunicare si ne intrebam in m~d regu1at . descoperiti mai apoi ca un comportarnent pe care ati fi putut sa-l schimbati cu usurinta v-a condus intr-un punet in eare nu vroiati sa va aflati. Cum se intarnpIa acest lucru? Se poate. Poate ca nu va mai asociati cu calitatile care va atrageau. Dar ~ stiti si ci aceste modele de reprezentare nu va vor imbunatati relatiile. poate ca ati ajuns chiar sa va asociati cu toate experientele nefericite prin care ati trecut impreuna si sa va disociati de experientele fericite.

decat disocierea. creierul durnneavoastra poseda un sistem de c1asare. Crescand considerabil reprezentarile lor interne asociate. Cand eram mici. ceea ce reprezinta adevarul a ceea ce traim. modificand felul in care ne reprezentiun aceste credinte. daca toate sau marea majoritate a reprezentarilor durnneavoastra interne sunt asociate. Dar trebuie facem aceasta in mod constient. deja ci nu v-ali nascut cu niste credinte anurne si ci. Si atunci. Credeti ci ali :fila fel de sigur de un lucru care ar :fiobscur. Nu par niciodata emotionati de nimic. cwn sa adoptam credintele fecunde si cwn sa ne debarasam de credintele sterile? Prima etapa a constat in a deveni constienti de efectele puternice pe care Ie au asupra vietii noastre. vi le puteti schimba. pierdeti ceea ce se numeste . Am incheiat capitolul despre credinte cu o intrebare cruciala. carora Ie era foarte greu sa exprime ceea ce credeau despre viatii. Putem controla toate reprezentarile pe care ni Ie formam in minte. enorm de multa bucurie. va :fifoarte greu traiti. credeam in niste lucruri pe care astazi Ie socotirn ridicole. si aceasta. modificam senzatia pe care ne-o provoaca si. viata nu e tacut:. si in asa fel incat ca~tigiim din asta. si lucrurile sa sa va va sa va sa va sa sa sa sa sa sa sa sa va o . deci. Ideal este se ajunga la un echilibru intre filtrele perceptuale de asociere si de disociere. au reinviat. riscati :fiticomplet vulnerabil pe plan afectiv. am putea spune. Cum creati aceasta certitudine? Cu ajutorul submodalitatilor particuIare. sau cu privire la evenimentele vietii. A doua etapa a fost depasita in acest capitol. sau ne disociem de.3numai din momente placate. Mui\i oame~ i~ petree cea mai mare parte a timpului disociindu-se de majoritatea reprezentarilor lor. intr-atat sunteti afectat de lucrurile cele mai neinsemnate cu putinta. Unele persoane claseaza lucrurile in care ered in partea stanga. $ti\i. si au descoperit un nou mod de viati In schimb. Disociatia are avantajele ei: dad pastrati departe de ernotiile prea puternice. lucruri. inS. idei. pe cat sunteti de un lucru care este exact invers? Pe deasupra. daca schimbam structura prin care ne reprezentam un lucru.Strategiile puterii 91 V-ar putea :fiuti! observati dad aveti tendinta utilizati mai CIlJ"3nd asocierea. este rnai usor Ie manipulati. sau invers. prea tare in evenimente. neclar. Am lucrat cu oameni rezervati. Puteti reprezentati lucrurile intr-un mod continuu dinamizant. chiar de astazi! credinta este 0 puternici stare afectiva de certitudine pe care 0 aveti cu privire Ia fiinte. putem alege ne asociem cu. Dad totusi reprezentati sistematic in mod disociat tot ceea ce vi se intfunplii. Caci. Or. si i-am ajutat conceapa noi modele de perceptie. Indivizii care sunt pe deplin asociati cu tot ceea ce Ii se intfunpIa se implica.. ceea ce vrem.sarea si piperul" vietii. minuscul si indepartat in mintea durnneavoastra. in general. probabil. decl.

timbrullor. Aceasta credinta limitativa poate fi cu usurinta depasita. pentru ca a spune ca nu eredeti un lucru inseamna. de greutate si de temperatura Cum simtiti dupa ce ati terminat? Daca ati transfonnat cu preeizie reprezentarea care cufunda in ineertitudine. daca ar putea intr-adevar schimbe totul. opunand modul in care va reprezentati lucrurile pe care le stiti perfect celui in care reprezentati lucrurile de care nu sunteti sigur. Singura dificultate pe care 0 intarnpina oamenii tine de faptul cii nu ered lucrurile se pot schirnba atat de repede. Poate cii veti dori sa utilizati . in partea dreapta Stiu ca pare ridicol. decat eel de care nu sunteti sigur? Unul este fix. Lucrul in care credeti se gaseste intr-un loc. sau ci ~uis Armstrong era cel' mai mare cintar~t1a trompeta din lurne -. Modificati culorile si pozitionarile. reprograrnati acum submodalitatile lucrului de care nu sunteti sigur. sonore si tactile ale lucrului in care credeti. 1a un lueru pe care vreti sa-I credeti. Incepe creada in ideile de care inca se indoia cu 0 clipa mai devreme! Aceasta schimbare se efectueaza. Schirnbati submodalitatile de consistenta. Si sa sa sa va va va va ca sa sa sa . care va periclita experienta schimbarii.dupa care schimbarile se produc incet. potrivindu-Ie cu cele ale luerului in care credeti. Treceti in revista toate aspectele vizuaIe.faptul ca numiti George Mihailescu. caci. atunci cand vorbeam despre motivatii. incepe se simta sigur de el. (Nu alegeti un lucru in care nu credeti deloc. Notati diferentele. Dupa ce face asta. de fapt. iar celalalt. sau mai lurninos. ritmullor. Modificati vocile. intr-altul? Lucrul in care credeti este mai apropiat.92 GEORGE GRISHAM de care nu sunt sigure. asa cum am facut mai devreme. Gandi~-va apoi la un lucru de care nu sunteti sigur. nu sunteti sigur. si eel de care nu sunteti sigur. la ceva de care sunteti absolut eonvins. Gandi~-va mai intai 1a ceva de care sunteti absolut sigur . pur si simplu. Totusi putem transforma un individ care poseda acest sistem de codare.cele sapte minciuni ale succesului" din capitolul5. Aceasta este 0 credinta limitativa. animat? Unul se misca mai repede decat celalalt? Ca si in cazul motivatiilor. sau mai mare. si anume facandu-i sa traiasca 0 experienta care vina in intampinarea credintei lor . intonatiile lor. la ceva in care eredeti tara rezerve. cii credeti ca nu e adevarat) Treceti-va acum prin fata ochilor subrnodalitatile dumneavoastra. ar deveni responsabili de viata lor. ca aveti treizeci si einei de ani si ca v-ati nascut in Brasov. sau cii va iubiti din toata inima copiii. dar de care. Apoi facetila fel in cazullucrului de care nu sunteti sigur. unde creierul sau inmagazineaza lucrurile de care este sigur. pentru moment. Oamenii au uneori un motiv pastreze aceasta credinta. cerandu-i mute lucrurile de care nu este sigur din dreapta spre stanga. veti fi sigur de lucrul de care inca va indoiati cu numai cateva cIipe mai devreme.

sistemullor de credinte poate fi modificat Si. prin subrnodalitati diferite. Se intfunpJa si invers. in Arizona.Strategiile pulerii 93 ei pot formeze 0 reprezentare a aeestei credinte. si n-am descoperit sa sa sa sa sa sa va sa sa sa sa . Daca Ii transmiteti un altul. Incrand astfel asupra submodalitatilor. si sa aveti apoi destula putere personals ca sa folositi aceste instrumente pana la capat. pe care I-am tinut intr-o zi la Phoenix. apoi s-o transforme astfel incat subrnodalitatile sale sa :fieidentiee eu eele ale luerurilor de care nu sunt convinsi . In cursul unui seminar de formare neurolingvistica pentru profesionisti. sentimentele cu privire 1aei insisi si comportamentele lor se schimba. am remarcat ci un nurnar mare de persoane din sala aveau rnuschii fetei foarte intinsi si ci adoptau expresii pe care Ie-am luat drept durere. Am trecut mintal in revista toate lucrurile despre care vorbisem. pe cand notiunile pe care Ie intelegeti sunt reprezentate printr-o imagine apropiata. Ele vor ineeta in curand mai actioneze asupra comportamentului dumneavoastri Iis-a spus. A apropia imaginiIe sau a Ie da mai multi! Iuminozitate nu Ie face mai intense pentru toata lurnea. Observati ce devin impresiile dumneavoastra atunci cand v-ati modificat reprezentiirile notiunii confuze astfel ineat fie identice cu cele ale notiunilor pe care Ie intelegeti. creierul va resimti durere. de exemplu. prin urmare. Unele persoane au impresia ca Iucrurile capata mai multi! consistenta atunci cand devin mai neclare si mai intunecate. Daca 0 notiune este confuza pentru dumneavoastrii. Poate ci ati descoperit ci credeti niste lucruri care nu va sunt intr-adevar utile. de asemenea Acelasi procedeu poate fi utilizat pentru a descoperi diferenta intre notiunile care sunt confuze in mintea dumneavoastrii !?icele pe care aveti irnpresia ci Ie intelegeti. neclara. Creierul reactioneaza Ia toate semnalele (submodalitatile) pe care i Ie transmiteti. Or. Poate ci sunt credinte pe care le-ati preluat din anturajul durnneavoastri Nimic nu impiedica manipulati aceste credinte limitative si faceti apara un sentiment de indoiala cu privire la ele. Daca emiteti un anumit semnal. rebotezam sistemul de stimuli care Ii ordona creierului ce trebuie resimta in cutare sau cutare circumstanta. un lucru in care cred intr-un Iucru de care se indoiesc. poate va veti sirnti bine dupa cateva clipe. Uneori ne poate :fiuti! ne cream dubii cu privire la unele dintre cele mai vechi si cele mai bine inradacinate credinte ale noastre. Trebuie deci descoperiti care sunt subrnodalitatile esentiale pentru dumneavoastra sau pentru persoana pe care vreti s-o ajutati sa se schimbe. poate ci este din cauza ci reprezentarea interna pe care 0 aveti despre ea este mica. ci nu sunt loiali.si transforme. sau ci nu sunt seducitori. dupa ce s-a facut aeest lucru. luminoasa si clara. obscura si indepartata. multor oameni ci nu sunt inteligenti.

si asa mai departe. apoi un aI treilea. pentru a efectua niste schimbari mai precise. era vorba de 0 senzatie apasatoare. astfel ineat aerul devenea foarte sufocant Toate aceste elemente conjugate provocasera 0 schimbare in fiziologia acestor oameni. ali modificat atunci ceea ce va reprezentati. pentru altii. mai intai disociindu-se de ea si punand-o in afara lor. Pentru unii. Ce puteam fac? Sii-i trirnit ia 0 aspirina? Evident. un eveniment amuzant care s-a produs in acelasi moment. Apoi i-am facut iasa din senzatia lor. Le-am cerut deci oamenilor descrie submodalitatile durerii lor. de exemplu? Inconstient. in plus. ne aflam intr-o incapere fara ferestre. pentru ca seminarul fie filmat pe video. sa 0 umfle pana cand explodeaza si trece dincolo de tavan. Durerea poate dispara si nu se mai intoarca. sii-~iimpinga durerea pana la soare si 0 priveasca topindu-se contact cu el. primind de acum noi semnale. Mai mult de saizeci de persoane aveau rnigrena Mi-au explicat proiectoarele care ii luminau. si ali incetat sa mai suferiti. si un aItu1 s-a plans de aceeasi durere.Ce simtiti chiar in aceasta clipa?" . cu junghiuri. nu. ca sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa in sa sa sa in in sa sa inca in sa in ca in sa sa sa sa sa . apoi 0 readuca pe pamant sub forma unor raze de soare. sfarsit. li orbeau. un mic bloc intunecat Le-am cerut atunci modifice submodalitatile durerii lor. era ceva voluminos si foarte dar. nu. unor persoane Ie e greu creada pot elimina durerea atat de repede. n-ati tacut deja acest lucru. si. Totusi. de nenurnarate ori? Nu vii amintiti 0 ocazie care resimteati durere si care ati fost absorbit de altceva. provocase 0 noua reactie. iar creierullor. durerea de cap. oricand doriti. mod inconstient. mi-a raspuns interlocutorul meu. Le-am spus apoi umfle si dezumfle aceasta reprezentare. Datorita unei mici actiuni constiente asupra reprezentarilor dumneavoastra interne. In mai putin de cinci minute. Cand descriu acest procedeu. Pentru unii.. apoi 0 micsoreze din nou. Pentru celelalte 5%. Modificasem reprezentarea a ceea ce Ii ordonau creierului faca. De fapt. atunci cand cunoastem semnalele care provoacii anumite efeete in creierul nostru. a mai fost nevoie de cinci minute. Am sfarsit deci prin a intreba pe cineva: . pentru altii. putem face astfel incat resimtim aproape orice dorim. cu conditia nu incepeti iar v-o reprezentati.94 GEORGE GRISHAM nimic care sa fi putut sa declanseze aceasta reactie la atatia oameni. Creierul nu cauzeail durere decat daca primeste un stimul care Ii spune resimta durere. iar ventilatia era in pana de trei ore. i-am intrebat cum se sirnteau. este usor sa suprimati. in orice situatie. De-abia spusese asta. cerandu-le ss-si imagineze 0 forma de marirnea durerii lor si 0 puna la circa trei metri fata lor.Ma doare foarte tare capul". pe 95%dintre persoanele suferinde nu le mai durea capul. si ca era foarte obositor. pentru a face plantele creasca La sfarsit.

Mai int3i. veti obtine rezultatele dorite actionand nurnai asupra submodalitatilor. Metoda . Dar si alp factori influenteaza reprezentarea pe care ne-o facem despre lumc. Fiziologia. daca doar de atat ati avea nevoie.si. deci. trebuie :tim in masura ne transformam sistematic reprezentarile interne. cu siguranta. durerea va reveni. tara de care imitarea comportamentului uman ar fi dificila sau imposibila. nu ne-ar mai ramane decat ne inchidem taraba imediat Pentru ca aceasta munca fie eficace. in legatura cu procesul de restructurare a schemel or. si vom vorbi despre beneficiile secundare inconstiente mai tarziu. in cazul in care nu raspundeti acestei necesitati. in multe cazuri. cadrele de referinta si punctele de sprijin.Strategiile puterii 95 Un ultim avertisment un mare numar de filtre ale experientei umane pot afecta capacitatea noastra de a mentine noi reprezentari interne.. Este. in general. chiar si nurnai 0 singura dati Aceste filtre sunt in legatura cu lucruri1e la care tinem mai mult si cu avantajele inconstiente pe care ni Ie poate aduce comportamentul nostru din acel moment Importanta valorilor este tratata intr-un capitol special. Acest capitol v-a furnizat principalele instrumente necesare pentru a va pune creierulla treaba. trebuie studiem un alt aspect al modului in care ne structuram experientele. efectiv. foarte utila ca semnal. ceea ce resimtim si modul nostru de a actiona Vom studia acesti diversi factori in capitolele urmatoare. toate aceste elemente afecteaza sensul. Ali vazut cum se poate transforma 0 stare. sau chiar de a le face pur si simplu apara. Daci durerea trimite semnale importante OJ privire la ceva ce trebuie modificati in corpul durnneavoastra. sa sa va sa sa sa sa sa sa . metaprogramele. Top constinrie instrumente suplimentare pentru a efectua schimbarile durabile pe care ni le dorirn.. modificand structura unei reprezentari interne. exarninarn . pentru ca va este.. totusi. un element crucial. mai mult declt suficient pentru a schimba un comportament Totusi. tipul si calitatea reprezentarilor noastre .imboldirii" este una dintre principalele tehnici care garanteaza aceasta transformare.

sa se fad! in chip cuviiacios !?i cu rfm- Intiia Epistola catre Corinteni Pe tot parcursul acestei cir\i. sa seducem. Ce diferenta este intre . Or. Lucrurile se petree exact ca in cazul unui calculator. luam deeizii.Petre I-a muscat pe un cline"? Intre "Paul 11bate pe George" si "George 11 bate pe Paul"? o mare diferenta. Yom sti pe ce butoane apasam si cum sa obtinem solutiile pe care Ie asteptam de la bio-calculatorul nostru intern. Totusi cuvintele sunt aceleasi.strategie" pentru a desemna ansamblul factorilor . totusi sensul este diferit Este un punct esential care trebuie priceput. pentru a Iua 0 decizie. sa ne rnotivam. Ceea ce se schimba este modul in care sunt asezate.un cline l-a muscat pe Petre" si . Daca. SINTAXA SUCCESULUI Toate duiala. subrnodalitati si sintaxa . atunci cand vom fi nehotara~ vom putea ne sirntim hotara~ in cateva clipe. Orice am vrea. in cazul dragostei. la randul nostru. vom obtine rezultate identice sau anaIoage. si in ce ordine. adici modul in care ne ordonam actiunile. mai ales daca te cheama Petre.7. sa iubim.. asupra lumii). Paul sau George. Daca Ii dati instructiuni in ordinea corecta. in mintea lor. strategia noastra. Ordinea in care sunt prezentate lucrurile ~odificii modul in care Ie inregistreaza creierul. si actiuni exterioare. daca dorim imitam in mod eficient rezultatele obtinute de oamenii care reusesc. Am stabilit oamenii care obtin rezultate remarcabile efectueaza sistematic 0 serie de actiuni bine definite. calculatorul lsi va utiliza toate fnnctiile si va fumiza rezultatul scontat Ne slujim de cuvantul .reprezentari interne. Aceiasi stimuli sunt in joe. vom putea declansa aceasta stare dupa voie. totodata mintale si fizice (actiuni interioare. sintaxa Sensul frazei este determinat de ordinea semnalelor transmise creierului. ca sa sa sa sa sa sa . am incercat descoperim cwn actioneaza oamenii. Daca stim ce masuri adoptam. si anume sintaxa actiunii. facem aproape intotdeauna apella 0 strategie. Daca reusim aflam care este. sau orice altceva. aceleasi cuvinte.care contribuie la un rezultat anume. aceasta sintaxa poate modifica extrem de mult efectele pe care le producem. efectuarn aceleasi actiuni. Exista totusi un alt'fact~r care afectecci rezultatele.

Daca. o reteta care ne da puterea de a actiona eficient ne furnizeaza. Daca cineva face cea mai buna prnjituci cu ciocolata din lume. Daca aplicati cu scrupulozitate reteta. puteti s-o faceti si dumneavoastra? Bineinteles. in aceleasi cantitati si in aceeasi ordine. de aceleasi resurse potentiale. . Degeaba sa sa sa ra- sa sa sa sa . yeti obtine aceleasi rezultate. . aceleasi rezultate. Toate actiunile urnane rezultii dintr-o folosire particulara a sisternelor de reprezentare vizuale.Strategiile puterii 97 Exista 0 metatora care se potriveste foarte bine cu elementele unei strategii si cu folosirea lor. 'in toate 'd~rnenille vietii.este cea care determina rezultatele pe care Ie obtinem. in general. de sunete etc. Este rolul pe care 11 joaca submodalitatile intr-o strategie. cunoasteti strategia lor si 0 aplicati. gustative si olfactive. pe care trebuie s-o urmati intocrnai. Dad stiti oameni care au reusit din punct de vedere :linanciar sau care au relatii afective satistacitoare. Cofetarul va fi avut nevoie. cantitatea de elernente senzoriale pe care trebuie Ie contina experienta. multumindu-va sa imitati ceea ce a facut acesta. reteta ne indica si cantitatile. trebuie cunoasteti si . Acesta este avantajul imitatiei. in schimb. 0 lista de elemente care trebuie folosite intr-un anumit fel si intr-o anumita ordine. bineinteles. in rnai putin tirnp si cu rnai putine eforturi decat Ie-au fost necesare lor.sintaxa" de fabricare. auditive. Se intarnplii ca 0 intreprindere posede resurse superioare alteia. dar cea care i~i utilizeaza rnai bine resursele va ajunge. Ele determina intr-adevar. niste se'rii d~ stimuli b~e definiti d~c intotdea. rnai intai. pentru a produce aceleasi rezultate. Strategiile sunt asemenea combinatiei care permite deschiderea seifului resurselor dumneavoastra cerebrale. top.rnodul in care ne folosirn aceste resurse . de ani de ineer'cari pentru a obtine 0 prnjiturii perfecta insa dumneavoastra puteti economisi ani de zile. trebuie admiteti ci dispunern. Daca socotiti ci toti avem acelasi sistern nervos. cu conditia sa aveti reteta 0 re\etii nu este nimic altceva decat o strategie. va fi de ajuns. una la un rezultat bine definit. in »bucltiiria" experientei umane. yeti obtine. pentru a mane sanatos. chiar daca n-ati tacut niciodata praiituri. Strategia noastra . pentru a te simp fericit si iubit toata viata. de exernplu. intr-adevar. Apoi. si anume cea a gastronomiei. Existii strategii pentru a reusi din punct de vedere financier. ingredientelesunt cele cinci sirnturi. Acest lucru este adevarat si cu privire la afaceri. Ce se va intampla. chinestezice. o lista d~ ingrediente necesare. Dar aceasta nue suficient. poate. cantitatea de lumina sau de umbra. daca in reteta dumneavoastra puneti la urma ceea ce cofetarul pune mai intai? Yeti obtine 0 prnjiturii de aceeasi calitate? Ma indoiesc. folositi aceleasi ingrediente. domine piata De ce aveti deci nevoie pentru a face 0 prajitura de aceeasi calitate ca cea a rnarelui cofetar? De 0 reteta.

auzi 0 voce in minte .vorbiti" 0 zi intreaga acestui individ pentru al convinge actioneze. In capitolul urmator. In schirnb. Este vorba de un fel de stenografie. inchizatoarea se va deschide de fiecare dati Este deci necesar sa cunoasteti combinatia care deschide seiful durnneavoastra. vafi Chi. atunci cand vedeti un obiect exterior (vizual extern). e pentru extern.Ie vizuale? Nu eram intr-adevar acolo.-i. slujind 1a reprezentarea proceselor senzoriale: V pentru vizual. daca ii . este 0 experienta chinestezica interna. Veti putea s3. veti reusi. aveti foarte mici sanse sa reusiti. Astfel. va voi arata cum va sa sa sa sa-~i . Suntern supusi 1a semnale senzoriale la doua niveluri: intern si extern. daca stiti cifrele si ordinea. Daca. privind caractere1e negre imprimate pe fondul alb. traim 0 experienta chinestezica externa. cu modalitatile si submodalitap. De aceea.0 experienta auditiva intema. Daca aveti in minte impresia ci un anumit contact sau altul face bine. dimpotriva. importante sunt cuvintele (sensurile lor). Atunci cand resirntiti 0 senzatie interna. in capitolul precedent. doua tipuri de experienta vizuala Prima este ceea ce vedem din lurnea exterioara. trebuie dispunem de un sistern care permita descrierea a ceea ce trebuie facut si cand. ansamblul strategiei sale va putea fi reprezentat prin formula: Ve-AiJ-Chi. este vorba despre 0 experienta auditiva tonala. aproape instantaneu. vom avea de-a face cu 0 experienta auditiva logica Cand simtirn textura bratului fotoliului pe care ne rezemam. sa-l puneti in starea dorita. Ch pentru chinestezic. aveti 0 experienta vizuala externa. am pus la punct un sistem de notare. Citind aceasta carte. A auzi prin fereastra deschisa un tren suierand reprezinta 0 experienta auditiva externa A. Care sunt elementele constitutive ale sintaxei? Simturile noastre. La fel se petree lucruri1e in cazu1 celorlalte modalitati. daci nu le utilizati in ordinea corecta inchizatoarea nu se va deschide. incat sa vedem plaja sau norii. A pentru auditiv. Sintaxa este mijIocul de a combina elementele a ceea ce traim exterior si a ceea ce ne reprezentam interior. de exemplu. Dar. bunele sau proastele momente pe care ni Ie reprezentam in minte. probabil. Cea de-a doua este experienta vizuala interna Va arnintiti modul in care ne-am jucat. Pentru a crea 0 reieta. Daca luam acum in considerare strategia unui individ care este motivat de ceea ce a vazut (Ve). Le t:raiam intr-o maniera vizuala interna. tpentru total ~i 1pentru logic. i pentru intern. Atunci cand tonul vocii este e1ementul important.aratati" un rezultat si ii suflati ce ar trebui spuna ~du-l. datorita ciruia ne putem descrie strategiile. ca si pe cele care de~hid seifurile celorlalti.98 GEORGE GRISHAM cunoasteti cifrele din care este alcatuita. care apoi isi spune ceva sie insusi (Ail) si provoaci necesitatea unei actiuni interne Chi. el poate fi reprezentat prin Ve. Avem.

precum hrana sau apa. pentru a ajunge in aceasta stare la cerere. Si trebuie fiti in masura identificati strategiile celorlalti pentru a sti cum sa Ie dati ceea ce va cer. Ceea ce trebuie deci sa descoperim este inlantuirea anumita. Va este de ajuns stiti care este strategia dumneavoastra. Prezentarea unei inforrnatii dupa sintaxa unei persoane este un mijIoc eficient de a stabili 0 relatie cu ea De fapt. Am fost prezentat unui general. Existii strategii ale gestionarii eficiente. asezati in ordinea potrivita. aproape intotdeauna. sa puteti recunoaste strategiile celorlalti. vor crea automat 0 stare receptiva pentru actiunea de a cumpara AstfeI. Exista strategii ale creativitatii. pentru ci declanseaza automat anwnite reactii. de exemplu. Si trebuie. Este deci necesar identiticati strategia care este a durnneavoastra. cu care am inceput sa vorbesc despre tehnicile performantei optime. Daca reusiti sa faceti asta si vreti sa provocati actiunea dorita. pentru a provoca aceste sentimente? Bineinteles. un mod sistematic de a organiza experientele interne si externe atunci cand curnparati ceva? Cu siguranta. dar probabil ci sintaxa stimulilor care atrag spre 0 anumita ~a va va atrage si spre 0 anumita casa. 0 stare. daca e utilizat eficient. Singurullucru pe care trebuie sa-I cunoasteti este sintaxa. strategia care va poate duce la ceea ce doriti. Cand anwnite Iucruri declanseaza o reactie din partea dumneavoastra. Dar vreau mai intai arlit cw:n functioneaza aceste strategii si de ce sunt atat de importante. tot ceea ce puteti dori reprezinta. . in functie de stimulii care ne frapeaza. sin taxa care produce cutare rezultat. toti dispunem de inlantuiri pe care le urmarn sistematic pentru a crea stari si activitii~ bine determinate. Avem strategii pentru orice. Unul dintre cele mai mari succese ale mele in materie de irnitatie a avut loc in armata. Dar putini dintre noi stiu Ie utilizeze constient De aceea intram in diferite stari si iesim din ele.Strategiile puterii 99 descoperiti strategiile pe care Ie folosesc oamenii in anwnite situatii. Poate ci nu-l cunoasteti. Ave~. Ce alte strategii exista? Exista strategii de persuasiune? Exista moduri de a organiza materialu1 pe care i-Iprezentati cuiva. Si motivatia? Seductia? Studiul? Sportu1? Vanzarea? Absolut Si depresia? Sau buna-dispozitie? Existii moduri particuIare de a va reprezenta experienta asupra lumii intr -<> anumita ordine. de asemenea. modul dumneavoastra de comunicare devine aproape irezistibil. intrati in starea corespunzatoare. pentru a sti exact Ia ce reactioneaza. pentru a crea stare a dorita Ia cerere. care da nastere starii cutare. cum ar fi PNL I-am spus sa sa va sa sa va va va sa sa sa sa ca. Existii stimuli care. astfel ineat devina irezistibil? Fiirii nici 0 indoiala. veti putea sa va construiti Iumea in functie de dorintele dumneavoastra In afara de alimentele necesare vietii.