.'

~

George Grisham

. ';",

Cum sa-i domini pe ceilai~i

E momentul co toti , so ri se supulza I "" .
" •• _u....... ,

Ti-ai dorit mtotdeouno so oi slugi; tnfJo(li sd-i supui pc cei din jur.

George Grisham

STRATEGIILE PUTERII

Traducator: Simona Pelin

ANTET XX PRESS

fericit. Se spunea ci e tanar.mai mult".milie cateva zile. devenise barbatul acesta serios. atunci cand ciliitoria se sfarsi. social. fie ci era yorba de sefi de stat sau de bolnavi de fobie. intelectual si material. MARFA REGEASCA Marele tel aJ vietii nu este ?tiinfa. am luat-o pe unnele lui. psihologic. reusita este procesul prin care oamenii se straduiesc devina . in cursul saptamfuillor care au urmat. privindu-l cum impartea sfaturi tuturor. Thomas Huxley Auzisem vorbindu-se de el de mai multe luni. care il insotea in toate deplasarile in Statele Unite si in restullumii. capabil de a stabili relatii intense cu altii. formand cadre de conducere si lucrand cu sportivi si cu copii handicapati. 1. si. Si. Cum se fiIcea ci acest pusti de douazeci si cinci de ani. cat se poate de siiniitos.tnvATARM PER. si ale carui posibilitati de reusita pareau nelimitate? Toate astea pareau de necrezut. facand sa sa sa . Cum de acest individ extrem de nefericit. locurile pe care le frecventarn si bunurile pe care Ie detinem nu dau adevarata rnasura a reusitei personale. sanatos tun. de-abia iesit de pe bancile scolii. luarii din nou avionul spre San Diego. unde i~i spala vasele in cada. si ci reusise in viati Dar trebuia sa vad cu ochii mei asta Lam examinat cu atentie la iesirea din studioul de televiziune. in castelullor. spiritual. era un baiat care cu doar trei ani in urma locuia inci intr -0 garsonieci de patruzeci de metri patrati. Pentru mine. cu amt mai mult cu cat acest barbat eram tocmai eu! Povestea . in atat de putin limp? La urma urmei.. Nuvreau sa spun prin asta eli experienta mea reprezinta singurul tip de reusita care exists. care avusese intotdeauna multe probleme in comunicarea cu ceilalti ~ ale carui perspective nu erau deloc incantatoare. Lam vazut participand la dezbateri cu dieteticieni. .lui" este povestea mea. Este cat se poate de evident canoi toti avem idei ~j vise diferite in privinta a ceea ce vrem facem cu viata noastra Pe deasupra.r'OCTIUNU UMANE . unde intentionau petreaci in fa. ci ac(:iunea. Este posibilitatea de a se dezvolta pe planul afectiv. bogat. care se considera prea gras. care se inalta 13ngii Oceanul Pacific. putuse face atatea lucruri. Parea incredibil de fericit si foarte indragostit de sotia lui. sunt cat se poate de constient ci relatiile pe care Ie avem.

televiziunea prin cablu . Si nu sunt. nu rna pot impiedica sa nu resimt un sentiment aproape de neconceput. tara un ban in buzunar. am reusit modific nu nwnai ceea ce eredeam despre mine insurni. nu un tel final ce trebuie atins. Ideea la care vreau ajung este simpla. priceperea si filosofia aratate in aceste pagini sa va confere la fel de multa putere dita mi-au conferit mie. puterea? Nu refer la puterea in sensu! de cuceriri. pentru dumneavoastra. de gratitudine si de spaima. care a avut ideea unui calculator personal si a creat 0 societate care figura printre primele cinci sute din America. cazullui Steve Jobs. sau oamenii de afaeeri. surprinzatoare? Pur si simplu.si a creat un adevarat imperiu. in trecut Sau Ted Turner. puterea ultima este capacitatea de a obtine sa sa sa rna sa sa rna sa •• • I . A pus mana pe un mijloc de comunicare ce de-abia aparuse . Si altii care se simt rnurdariti de ea. Dar ce putere? Pentru ca acest cuvant trezeste niste reactii afective foarte diverse. nici pe departe un caz unic. nici la 0 vointa personals care ar trebui sa fie impusa Acest fel de putere dureaza rareori mult Dar trebuie deveniti constient de faptul ci puterea e 0 constants umaria Ori va elaborati dumneavoastra ideile. strategia. considerand-o ca eeva venal !?isuspect. ori executati proiectele altcuiva Pentru mine. Calea care duce la reusita este totdeauna in curs de construire. Aplicand principiile pe care le veti descoperi in aceasta carte. De exemplu. mai repede dedit oricine aItcineva inaintea lui. si schimbarile pe care le-arn efectuat sunt totodata considerabile si masurabile. si pe care este timpul Ie eliberaml Cand gandesc la viteza cu care am reusit sa. Era un pusti irnbracat in blugi. eu siguranta.mi transform visele intr-o realitate trrum. Puterea de a ne transforma in mod magic vista. cum ar fi Steven Spielberg sau Bruce Springsteen. dar si ceea ce faceam cu viata mea. Cert este ci traim intr-o epoca in care 0 gramada de oameni reusesc realizeze lucruri minunate de azi pe maine. cum ar fi Lee Iaccoca sau Ross Perot Ce altceva au ei in comun.4 GEORGE GRISHAM totodata ceva pozitiv pentru ceilalti. puterea. puterea are 0 conotatie peiorativi Exism indivizi care sunt insetati de putere. Cata putere doriti? La dim putere credeti ci aveti dreptu1? Ce sernnifica intr-adevar. Pentru unii oameni. Obiectivul acestei carti este de a impartasi cu durnneavoastra aceste descoperiri care mi-au schimbat intreaga viata Doresc sincer ca tehnicile. ori cineva le elaboreaza in locul dumneavoastra ori faceti ceea ce vrcti durnneavoastra sa faceti. Sau oamenii show-business-ului. dand realitate viselor grandioase pe care Ie avem cu totii in noi. cunoasca un succes care ar fi fost de neimaginat in epocile anterioare. Este un parcurs progresiv. dedit 0 reusita uimitoare.

Cel care era eel mai putemic si eel mai iute detinea puterea de ~ conduce viata._activitatea dumneavoastra mintala si comportamentul. de informatii. Datorita ei. la inceputul erei industriale. care se inconjura de sirnbolurile hegemoniei sale. combustibilul. nu se impune. capitaIul a devenit sursa puterii. E mai bine detii capital. cum este hamburgerul cel mai bine vandut Daci exista un lucru care caracterizeze lumea moderna. ci cunostintelor". dad nu aveai capital. Regele. conceptii si curente noi modifici lumea aproape zi de zi -. Dupa cum seria Iohn Galbraith: . Cei care aveau acces la el dominau procesul industrial. riscai sa-p fie foarte greu sa devii. informatia este sa va va va sa sa sa sa sa . astazi cheia puterii este la dispozitia tuturor. televiziunii. puterea exercitata asupra oamenilor a luat forme diferite si contradictorii. nici parnantului. in societatea informatiei. Astiizi. atunci acesta este f1uxul masiv. conduceti regatul personal . Dar astazi orice pusti insuportabil imbracat in bIugi poate crea 0 societate care va schimba lumea. daca nu erai rege. ca si pe cea a celor din jurul sau. In societatea noastra. totusi. puterea. Traim in era informatiei. De acum inainte. si. De aceea. sau triviale. decat nu detii. puterea reiesea. La inceputul revolutiei industriale. 0 data cu dezvoltarea civilizatiei. Toate aceste elemente continua sa joace un rol. Adevarata putere se impartaseste cu ceilalti. Datorita cartilor. de schimbari. de a face astfel incat circumstantele fie favorabile. din fiziologie.astfel incit sa obtineti exact rezultatele pe care Ie doriti. auzite si simtite. Nu ne mai af13m in principal intr-o civilizatie industrials. Permite definirea unor nevoi ornenesti si satisfacerea lor -nevoile dumneavoastra si nevoile celor care sunt dragi. de a va elabora ideile. aceasta inforrnatie ne parvine sub fonnaunei avalanse de date care sa fie vazute. impartite intre cei care poseda informatia si cei care trebuie lucreze pornind de la nestiinta. Este capacitatea de ava sehimba viata. prin urmare. cum este fizica cuantici. sunt cunostintele. filmelor. sansele de a-I acumula erau extrem de mid. De-acum vedem aparand 0 noua structurii a c1aselor. E mai bine ai fort.Banii erau combustibilul societatii industriale. decit sa nu ai. domnea cu 0 autoritate incontestabila. Altii isi trageau puterea din leganirile pe care Ie aveau cu el Apoi. sau microprocesoarelor.ii fizici. Dar. in epoca me dievaIa. Suntern intr-o epoca in care idei.fie ele fundamentaIe.Strategiile puterii 5 rezultatele care va intereseaza in mod deosebit si de a contribui la binele celorlalti cu aceeasi ocazie. pur si simplu. cunostintele specializate reprezinta una dintre cele mai marl surse de putere. ci intr-o civilizatie a comunicarii. puterea s-a transmis prin mostenire. aproape inimaginabil. De-a lungul istoriei. si nu ostile. Aceasta now! clasa i~i datoreaza puterea nu banilor. La inceput. cei care detin informatia si miiloacele de a 0 comunica dispun de ceea ce avea regele: 0 putere nelimitata.

observam ca toti eei care cunosc un succes exceptional au 0 tracomuns: stiu. . pana in momentul in care cad ~ mAmile celui care stie cum procedeze astfel incat ia rnasuri eficiente. sa schimbe lumea noastra. intonatii. Daci n-am avea nevoie decat de idei si de propuneri constructive. bogati. Cei care au acces la anumite forme de cunostinte specializate pot se schimbe ei insisi. nicarii noastre. chiar si in era informatiei. Actiunea este cea care creeaza toate mari1e reusite. dar si.e gasirn in toate librariile. posturi ale corpului si actiuni fizice prin care comunicarn cu lumea Orice comunicare pe care sa sa . in ciiutal-ea realiziirii. fericiti. Manager intr-un tninut. Mai intai.. expresii ale fetei. multi dintre noi. Actiunea este eea care da rezultate. sanatosi tun? De ce nu reusim toti in via\i? Motivul pentru aceasta e ca. am fi avut toti un ponei cand eram copii si am avea toti.te care garanteaza r~ea personals. N e intrebam. facc1nd aceasta. eu lumea. Si cine nu vrea reuseasca in viata? Iista best-seller-urilor ~ plina de reU. calitatea vietii depinde de calitatea comu. Si as putea continua Informatia este deci disponibila. in lumea modems.6 GEORGE GRISHAM marfa regeasci. in toate bibliotecile. in toate magazinele video. definitia literala a cuvantului . "viata pe care am visat-o intotdeauna". Megatendinf:ele.putere" este "capacitate de a actiona". Ceea ce facem in viata este determinat de modul in care comunicam cu noi insine. stabilim comunicari de tip extern: cuvinte. Ia unna urmei. Aceasta ne aduce Ia 0 chestiune evidenta Este cert ci. . stabilim comunicari de tip intern: lucrurlle pe care Ie irnaginam si pe care Ie resimtim in noi insine. inainte de toate. Ceea ce nu inviltao in marile scoli de comett. in Statele Unite.. ce modeleaza raportul nostru cu viata. l. in prezent. au transformat raportul pe care-l avem. Si altii.. Trambulina spre iniini: . pe cand altele se multumesc vegeteze. potentialul economic enorm al televiziunii prin cablu. De fapt. atunci cand ii privim mai indeaproape. De ce nu suntern toti lnzestrati cu putere. informatia nu e de ajuns. intr-o mare rnasura. diferitele cunostinte specializate care pot avea un rol asupra calitatii vietii noastre sunt accesibile oricui. N e Iasam inselati pe cale mintala atunci cand credem ci oamenii i~i datoreaza reusita unui dar deosebit Caci. precum Ted Turner. Si aIJii ar:fi putut prevedea. Dar Turner si Jobs au stiut actioneze si. . Cunostintele nu sunt decat 0 putere potentiala. de ce unele persoane obtin rezultate fabuloase. sa sa sa satura sa sa . Noi toti producem doua tipuri decomunicare. Apoi. stiau la fel de multe ca ~i Steve Jobs despre informatica. stagiilor si cursurilor. Le putem obtine datorita conferintelor. se pregateasca pentru a actiona lar acest "dar" il poate dezvolta oricare dintre noi. atunci.

Martin Luther King. Aceste personaje aveau in comun faptul de a fi maestri ai comunicarii. Franklin Roosevelt. extaz. evident. 0 cauza pusa in rniscare. Mahatma Gandhi. dar putem intotdeauna recuperam aceasta puterc si rnodificam imcdiat modul nostru de a trai ceea ce ni se intampla. Datorita puterii lor de cornunicare.Strategiile puteti! 7 o emitem este 0 actiune. Gfutdip-va la indivizii care au transformat lumea: John Kennedy. asupra a ceea ce simtirn si asupra a ceea ce facem. gradul de reusita la care accedeti interior . bucurie. Nimic nu are alt sens decat eel pe care i-l dam noi. Comunicarea este 0 putere. ci de ceea ce fac ei. dumneavoastra sunteti eel care decide asupra reactiilor mintaIe si asupra actelor dumneavoastra. au transformat lumea. Thomas Jefferson. Si cei care stiu sa utilizeze acest instrument al puterii sunt cei care joaca un rol asupra gandurilor. Majoritatea dintre noi am pomit acest proccs de interpretare in mod automat. ca reactie la ceea ce Ii se intampla. Exemplul oamenilor care reusesc ne arata intotdeauna cum calitatea vietii lor nu e determinata de ceea ce Ii se intfunplii. Felul in care va simtiti nu provine din ceea ce se petrece in viata dumneavoastra el nu este decat interpretarea pe care 0 dati lucrurilor care vi se intarnpla Anumite situatii. si au reusit obtina un asemenea consens cu privire la proiectullor. Winston Churchill. incat au influentat modul de a gandi si de a actiona al maselor. Ei au fost capabili formuleze un proiect. ganditi-va la Hitler. dragoste sau oricare alta dorinta de-a dumneavoastra . nu tot acest lucru ii plaseaza pe un Spielberg. un Springsteen.rezulta in mod direct din modul de comunicare cu dumneavoastra insiva. De fapt. in acelasi timp. afectiv. toate senzatiile se inradacineaza intr-o forma oarecare de comunicare. Si. Toate comportamentele. Gradul nostru de stapfurire a comunicarii cu lumea exterioara va detennina gradul nostru de reusita in relatiile cu ceilalti . conduc mai usor la 0 interpretare pozitiva sau negativa. sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa . dar e important ne amintim ca putem controlam procesul de interpretare si actionam. fie ci era yorba de trirniterea oamenilor in spatiu sau de crearea unui stat bazat pe ura (eel de-al ill-lea Reich).pe plan personal. $i toate comunicarile produe un efect asupra noastra insine si asupra celorlalti. 0 Fonda sau un Reagan deasupra celorlalti? N-au trecut ei drept maestri in manuirea acestui instrument care este comunicarea? Or. Cei care sunt stapani pe folosirea ei pot modifica ideea pe care 0 au despre lume si ideea pe care 0 are lumea despre ei. Pe deasupra. un Iaccoca. acest instrument care Ie pennite puna masele in miscare este si eel de care avem noi nevoie. pentru a ne imboldi pe noi insine actionam. in functie de ~odul in care ati ales priviti viata. sentimentelor si actiunilor celorlalti. social si financiar.fericire. intr-un registru mai sinistru.

obtinerea unor rezultate naucitoare. dragoste etc. compasiune. Dar.comunicator". Pentru a fi deprimat. foarte mult la a te simti deprimat Si la fel stau lucrurile daca vorbiti pe un ton trist si daca va imaginati cele mai rele scenarii posibile cu privire la viitor. Trebuie sa va amintiti ca starile de genul depresiei nu va vin din exterior. incat sfarsese prin a face din acest mod de comunicare modullor normal de a trai. chiar dumneavoastra produceti aceasta inscenare pe care 0 nurniti depresie. trebuie va concepeti viata intr-un mod bine determinat Trebuie sa va vorbiti durnneavoastra in~iva pe tonul potrivit Trebuie sa adoptati 0 atitudine corporala si un mod de a respira speciale. inainte de a obtine noi rezultate. as spune: "ObPnerea de rezultate!". Ceea ce incerc arlit aici este ca crearea unei depresii cere eforturi si necesita masuri cu totul si cu totul speciale. Gfmditi-va la asta.8 GEORGE GRISHAM Aceasta carte vorbeste despre masurile eficiente. ca tot ceea ce faceti in via\ii. este. Se identifica cu ea. Este intr-adeceea ce va intereseaza? Doriti sa va schimbati ideile despre dumneavoastra in~iva si despre lume? Doriti sa deveniti un mai bun . Atunci cand sunteti in plina forma. sa fiti mai sanatos sau sa castigati mai multi bani? Daca asa stau lucrurile. cu tot felul de evenirnente exterioare. prin intermediul unor actiuni fizice si mintale speci:fice. in general. aceasta schema de comunicare intema. atunci cand sunteti deprimat. Daca ar trebui sa va explic in trei cuvinte despre ce e vorba in aceasta carte.atentia celorlalti. sa-i iubiti mai mult pe ceilalti. Totusi. unele persoane i~i ereeaza aceasta stare atat de des. prin unnare. bine orientate. este posibil sa reusiti aceasta singur. Depresia nu se . Totusi. sa invatati mai repede. trebuie mai intai observati ca obtineti deja rezultate. senzatiile si comportamentele. incat se simt efect:ivin largul lor. Poate ca nu sunt cele pe care le doriti. Unele persoane obtin de pe urrna ei atatea satisfactii secundare . si. si chiar sa aiungeti mult mai departe. sa utilizati corect continutul acestei carti. ele leaga. De fapt. incat Ie este usor s-o ia de la capat. faceti scada procentajul de zahar din sangele dumneavoastra si garantati potential aparitia depresiei. coerente care permit. atunci cand sunt luate. -. Daca va bulversati echilibrul biochimic hranindu-va neadecvat. de asemenea. va este suficient. ne putem controla activitatea mintala si cornportamentul intr-o rnasurii pe care nu v-ati imaginat-o niciodati Totusi. pentru aceasta. rodul creatiei durnneavoastra. Iasarea wnerilor in jos si coborarea ochilor ajuta. de exemplu. Majoritatea dintre noi raporteaza esentialul a ceea ce se petrece in sufletullor la niste fenomene incontrolabile. Altii au trait in aceasta stare atat de mult timp. var sa sa sa sa sa .la drept vorbind.ia". abuzand de alcool sau consumand droguri. Chiar dumneavoastra 0 creati. Asta nu inseamna ca nu suntem in stare ne rnodificam actiunile mintale si fizice.

Darn ati fi spus cii va fi posibil aiungeti de la un capat la celalalt al Statelor Unite in cinci ore.ii uice astfellnclt ele corespunda f cu cele pe care Ie reclama starea de bunavointa. Va puteti conduce activitatea mintala. ati fi fost luat drept nebun.>i intelegerea legilor aerodinarnicii. sau al oricarui alt sentiment Putern asemana cu munca regizorului procesul care consta in a produce stari afective prin gerarea cornunicarii interne. puteti face acelasl lucru pe ecranul rnintii dumneavoastra. nici nu imaginati exista un mod de a privi oarnenii care pennite stii exact ceea ce gandesc. va actiona asupra muzicii. dorintele durnneavoastra vor ramane intotdeauna doar niste vise. regizorul unui film manipuleaza ceea ce vedeti si auziti Darn vrea va fie frica. cu tot atata e:ficacitate si usurinta. sa-i duca pe niste pasageri de la New York la Los Angeles in douasprezece minute. resursele cele mai puternice. in momentul potrivit Daca vrea sa trezeasca in dumneavoastra reveria. mareasca sunetul si sa proieeteze vreun efeet special pe ecran. peste zece ani. puteti dirija creierul cu virtuozitatea pe care 0 etaleaza Spielberg sau Scorsese in regizarea vreunei scene de-a lor. sa mariti sunetul si lumina mesajelor pozitive care circula in creierul dumneavoastra si ffi dati mesajele negative cu incetinitorul. Pentru a obtine efectele pe care Ie urmareste. daci ati fi anuntat acurn un seeol oamenii vor merge pe Luna. Lucrurile stau la fel in cazul dragostei. Indivizii care ajung pe culmile reusitei urrneaza 0 cale logica pentru a ajunge acolo. sa modificati tonul si continutul dialogului interior pe care-l aveti cu dumneavoastra. au fost de ajuns stapanirea unor tehnici !.Strategiile puterii 9 Puteti ajunge la extaz adoptand brusc punctul de vedere care provoaca aceasta senzatie. de exemplu. Exista chiar un constructor aeronautic care lucreaza la un vehicul ce va trebui sa fie in stare. va fi de ~juns s:a modificati actiunile rnintale !. Daca vreti sa aratati binevoitor. A doua etapa consta in a actiona . ati fi fost cali:ficat drept un biet visitor. dupa dorinta. va putea. sa faceti sa apara in rnintea durnneavoastra imaginile care provoaca acest sentiment. Este ceea ce eu numesc .formula fundarnentala a reusitei". pentru ca aceste ispravi sa devina realizabile. Trebuie sa luati va va sa sa sa va sa va ca ca sa . nici ca ne putem mobiliza. asupra luminii si asupra a tot ce poate contribui la acest efeet Un regizor poate crea o tragedie sau 0 comedie plecand de la acelasi eveniment. Pe scurt. care este fundamentul oricarei actiuni fizice. in functie de modul in care alege sa trateze acest eveniment Or. Totusi. Prima etapa a acestei formule consta in a sti unde vrei sa ajungi. Dar.altfel. sa adoptati posturi fizice si moduri de respiratie care creeaza aceasta stare In corpul dumneavoastra. adica in a defini exact ceea ce vrei. Unele chestiuni din ceea ce va urma vi se vor parea greu de crezut Fiirii indoiala. si ali reusit! Veti triii 0 senzatie de extaz.

Este deja autorul a patru din eele zeee filme eel mai mult difuzate in lume. nu existii niei tras la p. Au fost in stare sa identifiee reactiile pe care Ie obtineau. Stia ce vrea Cum prima lui vizita i-a slujit drept lectie. a dobandi destula flexibilitate pentru a schimba comportamentuI pana la obtinerea rezultatuIui dorit Dadi ii prtviti cu atentie pe oamenii care au reusit. sa-~i modifiee eomportamentul pfula la gasirea eelui care functions eficient va va va Orice efort discipJinat ofeci recompense multiple. caci. care a stat cu ella taelale 0 ora si a manifestat interes pentru proiectele lui de filme. Cum de a ajuns aid. Si nu au ineetat sa se adapteze. a treia etapa consta in a dezvolta o acuitate senzoriala permitand sa identificati reactiile si efectele provocate de actiunea dumneavoastrii si sa recunoasteti cit mai repede posibil daca aceastii actiune apropie sau indepiirtea. fie ci este yorba despre euvintele dintr-o conversatie sau despre obisnuintele zilniee pe care Ie aveti. s-a tanar . pentru a asista la turnarea unui :fihn si a ajuns sa-l intalneasca pe responsabilul serviciului de scenarii. Dar viata lui s-a schimbat intr-o dupa-arniaza. in cazul unui om oarecare. De la varsta de doisprezece sau treisprezece ani. Spielberg s-a hotarat sa treaca la fapte. Daca ceea ee obtineti nu eorespunde cu eeea ce urmariti. unde se petree luerurile interesante. La varsta de treizeei si sase de ani. povestea s-ar fi terminat aici. caci nu e sufieient sa stii care ti-e seopul. printre care E. Or. a devenit cineastuI eel mai eelebru din toate tirnpurile. pentru ca aeeasta sa va slujeasca drept experienta. fara tinta.. in eursul careia a participat la vizita organizata la studiourile companiei Universal. si-a sehimbat modul de a actions. l-a parasit brusc pe top. Spielberg stia ci vrea sa devina regizor de film.10 GEORGE GRISHAM rnasurile care. film care a batut toate recordurile de audienta inregistrate vreodatii. Prograrnul nu prevedea totusi vizitarea platourilor. Apoi au actionat. avea atunci saptesprezece ani.za de tel Trebuie sa stiti ce produce actiunea dumneavoastrii. Dar Spielberg nu era un oareeare: Avea 0 putere personala. Stiind asta.ntii. A doua zi. veti eonstata ci au trecut prin aeeste etape. Au ineeput prin a-~i defini un scop. Si doar atunci veti ajunge Ia eea de-a patra etapa. Jim Rohn sa luam cazullui Steven Spielberg. atat de fiind? Este 0 poveste remarcabila. masurile pe care Ie luam nu produe intotdeauna efectele dorite. vor oferi cea mai mare probabilitate de a produce efectuI urmarit. dupa parerea dumneavoastra. trebuie sa observati care sunt efeetele pe care le-a produs actiunea dumneavoastra.T. de aceea.

profitand de cea mai neinsemnata conversatie. Stiind ce vrea. Si. in afara functiilor sale in fruntea unei importante universitati. top cei care reusesc fac acelasi lucru. A stiut iasa din tiparul conventional si a aratat ci era posibil sa faca acest lucru la toate nivelurile.oR. luam exemplul Barbarei Black. la varsta de douazeci de ani devenise deja un obisnuit al studiourilor. a imprumutat valijoara tatalui sau. Stia cand ceea ce facea il apropia sau il indeparta de telul lui. A aplicat ea formula fundamentals a reusitei? Bineinteles.si a obtinut diploma Universitatii Columbia Apoi se hotarase sa-~i puna intre paranteze cariera. cercetiitoare si seriitoare. Se adapteaza incontinuu. s-a adaptat incontinuu pfula la gasirea echilibrului intre diferitele sale ratiuni de a trai. Si avea si acea flexibilitate care permite rnodificarea comportamentului astfel in cat sa se obtina ceea ce se urmareste. a scris pe u~ SlEVEN SPIElBERG. se inscria la un curs post-universitar la Yale si dobandea competentele de profesoara. pana cand au viata pe care 0 dorese. si acum este rectorui unei~ dintre cele mai prestigioase facultati de drept din Statele Unite. Visullui devenise realitate. ceea ce i-a pennis sa prezinte la Universal un filrnulet pe care-I realizase cu mijloace proprii. REGI7. s-a lansat in acest domeniu inca dominat elar de barbati . AIt exemplu: stiti cum si-a construit colonelul Sanders imperiul care a facut din el un milionar. dand peste cap obiceiurile gastronomice ale unei sa sa sa . i~i indeplineste perfect rolurile de mama si de stiipfuIa a casei.. cu scenaristi. Aplicase Spielberg formula fundamentals a reusitei? Fiirii nici 0 indoiali Detinea acel dar special: a sti ceea ce urmaresti.. in care n-a pus decit un sandvis si doua batoane de ciocolata. si atunci a prirnit oferta de a semna un contract de sapte ani pentru regizarea unor foiletoane de televiziune. a trecut de postul de paza cu un aer hotarat 0 dam aflat unde voia. Comportandu-se ca si cum era de-al casei. In cele din urma.postului pe care si-l dori~ intotdeauna".. se considera pregatita din nou sa-si continue cariera. cu ajutoru1 unor litere din plastic.Strategiile puterii II imbracat cu un costum. rector al Facultatii de Drept a Universitatii Columbia: ea visase sa ocupe acest post intr-o buna zi. a incercat o solutie si. i~i largise orizontul convingerilor. Ca students. a oehit 0 caravans abandonata si. hoinarind la marginea acestei lwni care il fascina. observand si dezvoltand 0 acuitate senzoriala din ce in ce mai vie .?U privire la tot ce tinea de cinematografie. si s-a inters la studiouri.dreptul. isi sehimbase modul de a vedea lucruri1e si reusise sa imbine urrnarirea celor doua obiective . pentru ~i :fixa un alt seop: sa-~i interneieze un camin. De altfel. cu scriitori. care trebuiau 0 conduca la ocuparea . Apoi si-a petrecut vara intalnindu-se cu regizori. cand aceasta nu daclea rezultate. Cu noua ani mai tarziu.

de a respira si de a :tru::e gironastica. pana la modul de a se hrani. de !a modul de a face astfel incat creierul lor sa ftmctioneze eat mai eficient.De la frici !a putere".Revolutia spiritului".Da". pe plan economic sau social. Colonelul se lansase in afaceri.100 de grade. Dar colonelul Sanders a facut avere pentru cii avea capacitatea de a lua taurul de coame si de a actiona cu hotarare. in acest seminar. Avusese un mic restaurant. $i. care se indrepta spre faliment de cand fusese rnodificata directia rutei Ia marginea careia se afla Dar. dormind in rnasina. adica de a trece in picioarele goale peste patru metri decarbuni incinsi. sa sa rna . mai intai. ce-i drept. In grupurile avansate. numit . E usor de inteles ci nu se poate obtine mare Iucru. atunci cand a primit prima pensie. exists chiar oameni care traverseaza uneori straturi de taciuni de aproape cincisprezece metri lungime. lar in a patra zi Ie oferim posibilitatea de a merge pe foe. Tot ceea ce contine aceasta carte urmareste sa ofere creierului dumneavoastra semnaleie care va vor da puterea de a actiona in modul eel mai eficient posibil. Cati dintre dumneavoastra stiu 0 reteta culinarii? Cati dintre dumneavoaslli au forta fizica si charis~a unui batran spates imbcicat intr-un costum alb? Multi. in loe sa se lase dorninati de frica. pana in ziua in care miracolul s-a realizat Cineva i-a spus: .. Poseda acea putere personala necesara pentru a atinge scopul urmarit. Dar tern ci fascinatia presei pentru mersul pe foe a denaturat sensul mesajului meu. n-a fost propulsat imediat pe firmarnentul celebritatii Batea tinutul in lung si-n lat. De 0 mie de ori i s-a indus usa in nas. !TO vc1ndaunor proprietari de restaurante. s-a hotarat sa vada daca nu putea castiga niste bani vanzandu-si reteta. Isi modifica planul in fiecare clipa. Conduc aproape in fiecare saptamana un seminar de patru zile. acesta e titlul pe care iI-am dat primei seri a acestui seminar. nu era decat un simplu pensionar care stia 0 reteta de pui fript 0 chestiune. a carer temperatura variaza intre 650 si 1.nu" de 0 mie de ori si de a continua comunice cu el insusi astfel incat sa se convinga sa bata la usa urmatoare. Suna la toate usile. incercand sa giiseasci pe cineva care sa fie dispus sii-I sustina. 0 exemplificare a posibilitatilor pe care Ie ascundem in noi ~i 0 ocazie de a obtine rezultate pe care pana atunci Ie crezuseram inaccesibile. ii invatam pe oameni tot felul de lucruri. pentru a-si dezvolta la maximum energia personala . cu certitudinea ci putea fi aceea la care i Soarspune "da". pentru un procentaj din profit Poate ci nu e solutia cea mai realista pentru inceperea unei afaceri. doar atat. care are ca scop sii-iinvete pe oameni actioneze. Poseda acea capacitate de a auzi raspunzandu-i-se . dintr-o deambulatie extatici pe un strat de carbuni incinsi. Mersul pe foe este 0 experienta de putere personals.12 GEORGE GRISHAM intregi natiuni? Atunci cand a inceput.. Obiectivul nu este de a merge pe foe. S-a gandit.

Cred totusi ci exista sapte trasaturi fundamentale pe care Ie-au cultivat toti.Toti acesti indivizi si-au descoperit un motiv devorator. Diferenta intre cei care obtin rezultate pozitive si cei care nu Ie obtin nu tine de 0 vulgara aruncare de zaruri. Este yorba despre pasiunea care I-aimpins pe un Pete Rose sa-si foloseasca mintea de fiecare data cand trebuia. Suntern capabili descatusam vraja pe care 0 ascundem in noi. Toat~ acestea due la ·0 idee shnplii: succ~suI nu vine la intamplare. sa faca lucruri pe care nu Ie-ar fi crezut niciodata posibile. Dar ce Ie-a permis sa continue. si luati masurile utile. cii speciale care due la reusita si care sunt la indemana pentru noi top. logice. 1: Pasiunea! .Strategiile puterii 13 De mii de ani. sa invat3m cum sa ajungem sa ne folosim sufletul si cOI-PuIin modalitatea cea mai puternica si cea mai fecunda posibila. exista aici numerosi factori. faptul ci pot se schimbe. teen? Ce aveau in comun John Kennedy si Martin Luther King. sapte caracteristici care i-au determinat faci ceea ce trebuia pentru a reusi. puteti face aproape tot ceea ce doriti. zi dupa zi. Este yorba despre pasiunea . acesta este un act mistic. oamenii practica diverse forme de mers pe foe. din momentul in care reusiti va mobilizati resursele care va permit credeti in ceea ce vreti faceti. puna tot ceea ce aveau in tot ceea ce faceau? Sigur. in unele parti ale lurnii. intr-o modalitate pur fizica. Trebuie. V-a~ intrebat deja ce puteau aiba in comun un Spielberg si un Springs. Problema de a sti daca puteti merge pe foc tine de capacitatea de a comunica cu dumneavoastra insiva intr-un mod care va indemne actionati. dinamizator. aceasta nu corespunde unei practici religioase in sensul obisnuit al termenului. Asta ii invata ci cele mai mati temeri ale lor si limitele lor nu Ie sunt irnpuse decat de ei insisi. atunci cand conduc 0 sedinta de mers pe foe. devina mai puternici. aproape obsedant. Este yorba despre pasiunea care distinge actiunile unui Ted Turner de cele ale atator altora. pentru a emotiona atata lume intr-un mod atat de profund? Ce-i scoate in evidenta pe Ted sau Tma Turner? Faci sa mai amintim de Pete Rose sau de Ronald Reagan? Capacitatea de a Iua masurile eficiente pentru a-si realiza visele. care ar putea sa va asigure si dumneavoastrii succesuI: sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa 1Iisatura Dr. de a face nai muIt. Este yorba despre sapte mecanisme de baza. de a se depasi. in ciuda tuturor temerilo~ programate in dumneavoastra fata de ceea ce se poate intfunpla Lectia este simpla. Dar. pur si simplu. Exista scheme de actiune coerente. evolueze. de a se supradepasil E1le-a dat energia necesara pentru a-si capta adevaratul potential. Dar este 0 experienta de credinta Ea Ie rita oamenilor.

si-a trasat un itinerar care trebuia s3. pe cine vroia sa intalneasca !?i ceea ce trebuia faca Avea 0 pasiune si 0 convingere. Pentru a reusi ne atingem telul. devine adevarat. a unui artist. sa sa sa sa ca Tr3satura Dr. Dar avea si strategia care trebuia sa-i permita sa profite de ele cat mai mull Ronald Reagan a pus la punct un numar de strategii de comunicare. avem nevoie de 0 strategie. Aceasta carte fumizeaza un mijloc stiintific de a va transforrna rapid convingerile.-1 conduca spre imperiul pe care se hotarase cucereasca Atunci a hotarat ceea ce dorea sa invete. Nu exista aspiratie grandioasa f3ra pasiune. ne-am multumi sa aprovizionam rachetele cu carburant si sa le Iansam orbeste in spatiu. Ceea ce credem e adevarat. vom avea 0 viata magica Daca suntem de parere viata noastra e limitatl. pentru·ca ele ajute realizati dorintele cele rnai scumpe. a unui parinte sau a unui om de afaceri. fie este yorba de cea a unui atlet. ca ca va sa va ca sa va ca sa 'I'r3satura Dr. 2: Convingerea! Toate operele religioase de pe planets vorbesc despre puterea credintei si a convingerii. Vom vedea mai tarziu cum este descatusata forta interioara care da nastere pasiunii. Convingerile pe care le avem despre ceea ce suntem si despre ceea ce putem deveni determina cu precizie ceea ce vom fi. Multi oarneni sunt pasionati. Vom vedea in capitolele 4 si 5 ce sunt convingerile si cum ne putem folosi de ele. pe cei care realizeaza 0 opera de cei care nu fac nimic.14 GEORGE GRISHAM care ii impinge pe inforrnaticieni sa-si consacre ani intregi de munca pentru a opera acele progrese stiintifice care le-au perrnis barbatilor si femeilor se avante in spatiu si se intoarca Este yorba despre pasiunea care ii impinge pe unii se cuke tarziu si se trezeasca devreme. Numesc strategie modul in care ne utilizfun resursele. Convingerile interioare sunt cele care ii disting. oarneni politici reusita Dar aceasta forra de propulsie nu este de ajuns. respcctiv posihil. Pasiunea Ii da vietii forts. Daca credern in magie. Daca asa ar sta lu- sa sa-I sa . nu actioneaza niciodata astfel inait visele lor se realizeze. dar. Cand Steven Spielberg a hotarat sa devina cineast. . Pasiunea 0 doresc oamenii in relatiile lor. a unui savant. Top marii cornici. pe care le foloseste in mod sistematic pentru a obtine ceea ce doreste. sensul si. darn imediat realitate acestor limite.sarea si piperul".. ceea ce credem e posibil. din cauza lirnitelor pe care si le atribuie. in mare parte. este nevoie de 0 directie. de ideea unei progresiuni logice. 3: Strategia! Pasiunea si convingerea furnizeaza forta de propulsie care conduce la crurile. In afara de carburant. Indivizii care reusesc stiu ce vor si au convingerea pot obtine acest lucru.

daca sunteti eonvins ci veti asista la un riisarit de soare si. moral sau practic pe care Ie facem asupra a ceea ee conteaza realmente. soeotesc bun sau rou pentru ei insisi si pentru ceilalti. toate aceste triisaturi sunt complementare unele cu celelalte. mandria. ValoriIe sunt. intr-adevar. Se schimba strategia care duee la sueees in functie de valoriIe noastre? A pune intrebarea inseamna a raspunde la ea. Vo~ studia aceasta problema a valoriIor mai tarziu. sunt pomenite patriotismul. John Kennedy. E de ajuns doar eonvingerea pentru a ajunge la reusita? Este. din simplul motiv cit nu vor recunoasca fata de ei insisi eeea ee. eu siguranta. riscati sa fip. Cand sunt amintite calitatile umane care fae un popor fie mare. putem duee 0 intreprindere 1a bun sfarsit. judecatile fundamentale de ordin etie. 4: 0 ierarhie de vaJori! . un inceput bun. Atunci cand consideram marile reusite. dar ceea ce aveau to? in comun era un fundament moral.Strategiile puterii 15 sau manageri stiu cit nu este de ajuns ai resurse pentru a reusi. constatam aproape intotdeauna c3. sau se poate giisi eheia care ne permite !TO deschidem :ffu-ii !TO stricarn. ele sunt ale unor indivizi care aveau 0 idee exacts despre eeea ce socoteau important Sii-iluam ca exemple pe Ronald Reagan. Jane Fonda. de motive pe care ni Ie dam pentru a crede cit viata merita fie traiti Or. fae lucruri de care nu sunt multumiti. Martin Luther King Ir. Fiecare avea conceptii diferite. indoiala. Se poate deschide 0 usi daramand-o. Trebuie sa. unii indivizi. Sunt ceea ee numim valoriIe lui.? folosesti resursele in modalitatea eea mai eficienta eu putinta. John Wayne.dezamagit. fara sa sa . in mod inconstient. A avea o strategic inseamna a admite cit eele mai mari talente si eele mai mari ambitii trebuie. sa Tr3satura Dr. de asemenea. Ele constituie un ansamblu de eonvingeri cu privire la ceea ce socotim bun sau rau in viata noastra.. Este pasiunea influentata de convingeri? Evident Cu cat suntem mai convinsi c3. cu atat suntem mai pregatiti ne consacram aeestei sareini. sii-~igaseasca eel mai bun drum. em sa sa clara sa clara Asa cum ati constatat. o idee despre ceea ce erau si despre motivele lor de a actiona Cunoasterea valoriIor de care suntem atasati este unul dintre elementele eele mai fecunde in drumul spre reusita. Daca strategia dumneavoastra de reusita cere faeeti Iucruri care nu eorespund certitudinilor dW1U1eavoastra inconstiente asupra a eeea ce este bun si asupra a ceca ce este rim. multi oameni nu au 0 idee despre eeea ce ~onsidecl important Deseori. pentru a atinge acest obiectiv. toleranta si dragostea pentru libertate. Vom studia strategiile care adue dupa sine reusita in eapitolele 7 si 8.. 0 luati repede spre vest. dar.

fiecare simte nevoia de a stabili legaturi de dragoste durabile cu celalalt.16 GEORGE GRISHAM cea mai buna strategie din lurne nu va da nici lID rezultat Se intalne~te freevent acest caz la indivizii care incep prin a reusi si sfarsesc prin a-si sabota propria reusita Problema provine din faptul di exista lID conflict interior Intre valorile individului si strategille sale. asa ca la un Bruce Springsteen sau ca la 0 Tina Turner. din cand in cand. Poate :ti. oricare ar fi originile sociale si ideile lor. aproape imposibil sa te indrepti spre reusita cu un pas nonsalant. cu siguranta. Trisatura . Dar Ie lipseste vitalitatea fizici necesara pentru a actiona cu discernamant mare reusita este inseparabila de energia fizica. Luther King. orice realizare este seaca. si pasiunea lor este in acord cu valorile de care sunt atasati. in lipsa acestui lucru. acest dar de a intra in relatie cu oamenii. un savant nebun care inventeaza lID obiect ce transforms lurnea Dar. Cei care au cunoscut marl reusite . Ultima trasatura. Oamenii care reusese profita de ocazii sau le creeaza Traiesc ca si cum ar:ti. Reagan. ea are loc in colturile cele mai ascunse ale inimii dumneavoastra. in adancul su:t1etuluisau. dar va esua in multe altele.obsedati de eventualitatea ca 0 ocazie extraordinara li se ofere in fiecare zi. Poate fi vitalitatea unui Ronald Reagan sau a unei Katherine Hepburn. 6: Aria de a stsbili relafii! Aproape toti oamenii care reusesc au in comun 0 capacitate extraordinara de a se atasa de ceilalti. Cea mai mare reusita nu are loc pe scena mondiala. Apare. 5: Energia! Energia poate fi acel mod impetuos. este 0 caracteristica despre care am vorbit deja mai sus. Este. vom descoperi si vom utilizam instrurnentele care permit ne rnarim imediat fortafizica Trisatura sa sa o a sa inva1a sa Dr. in acelasi chip. Exista pe pamant multi oameni care au 0 pasiune in care credo Stiu strategia care le-ar pennite si-o satisfadi.familia Kennedy. in capitolele 9 si 10. va reusi intr-un domeniu. Vom invata mai multe despre aceasta chestiune mai tarziu. Gandhi aveau toti aceasta capacitate de a crea legaturi care sa-i uneasca cu alte rnilioane de persoane.dinamicu1 spirit intreprinzator al unui Steve Jobs sau al unui Ted Twner. daca acest geniu i~i petrece cea mai mare parte a tirnpului intr-un desert de singuratate. si de ideea di singurullucru care lipseste tuturor este timpul. esentiala. vioi de a se implica. intr-adevar. cele patru elemente pe care tocmai le-arn examinat sunt inseparabile de: Dr.intelectuala si spiritual care ne pennite sa ne folosim cat mai bine de ceea ce avem la dispozitie. orice reusita.

De ce n-o impartiti in doua. un instrument care sa va poata fi de folos in toate domeniile. Tcisatura sa sa sa sa Prima parte a acestei lucrari va va arata cum sa vii ingriiiti si cum vii gerati sufletul si corpul cu 0 eficacitate pe care n-ap mai avut-o niciodata. calitatea vietii noastre. la arta de a trece peste prapastii. in a doua parte. Eram constient ci toate subiectele pe care vroiam sa le abordez ar fi putut reprezenta. mai repede decat v-ati irnaginat vreodata ci ati putea-o face. un profesor fie mare si un parinte fie minunat Intr-un mod sau intr-altul. ci general. in uitima Instants. de asemenea. Oamenii care ne rnodeleaza viata si cultura sunt si ei stapani ai comunicarii exterioare. redactez 0 lucrare la care puteti vii Intoarceti mereu si in care gasiti intotdeauna ceva util. Cand manuscrisul ei a fost finalizat. Oamenii care reusesc au invatat sa accepte toate sfidarile si sa-si comunice aceasta experienta lor insisi intr-un mod care ii duce la schimbarea lucrurilor in sensul reusitei. Dar vroiam totusi vii furnizez 0 informatie completa. intr-adevar . Ea vorbeste despre utilizarea talentelor pe care le-ap cultivat pentru a deveni un conducator al oamenilor.0 lucrare ticsita cu tot ce existii mai bun si mai recent in materie de tehnici de transformare a omului. Oamenii care dau gres suporta nefericirea si accepta limitele pe care aceasta Ii le irnpune.AP scris doua ciirti intr-una.Strategiile puterii 17 Dr. de a deschide noi drumuri. 7: Stapanirea cottnmicuii! Acest subiect constituie csenta acestei carti. Sper ca aceasta carte sa fie pentru dumneavoastra toate acestea la un loc. s-o sa sa sa sa sa sa sa sa . Modul nostru de a comunica cu ceilalti si cu noi insine determina. motivatiile noastre si ceca ce putem realiza nu la nivelul personal. obiectivul meu era sa realizez un manual al dezvoltarii umane . Vroiam sa vii ofer posibilitatea foarte concreta de a imbunatiip calitatea vietii dumneavoastra Vroiam. 0 sarcina. Vroiam sa va: inarrnez cu abilitati si cu strategii care sa vii perrnita sa schirnbati tot ce vreti sa schirnbati. Stilpanirea comunicarii este ceca ce face un artist fie mare. comentariile primilor cititori au fost foarte incurajante. cu exceptia unui punct mai multe persoane mi-au spus. A treia parte examineaza intr-o perspectivii rnai globala comportarnentul nostru. un !:lmpolitic fie mare. veti inviita cum descoperiti ceea ce asteptati intr-adevar de la viata. de a impiirta~i noi viziuni. Vom lucra asupra factorilor care se refera la modul in care comunicati cu dumneavoastra in~ivii. fiecare. subiectul unei carp. aproape toate capitolele acestei carti se refera la comunicare. cum sa comunicati mai eficient cu cetlalti si cum puteti anticipa tipurile de comportamente pe care le adopta sisternatic anumite categorii de persoane.. 0 bucurie sau o misiune. Cand am scris aceasta carte. Ceea ce au ei in comun este capacitatea de a comunica 0 viziune.

in . sunt cat se poate de constient ci va arunc 0 rnanu~ Veti putea s-o ridicati? . Pentru a-i desemna pe cei care stiu ce vor ~.. Exista deci. mili irdarul petrolului texan. pfma cand au obtinut ceea c e urrnareau. si. Scopul meu era le urnizez cititorilor 0 informatie de calitate. scoata in evidenta fata de toti cei care se multurnesc viseze la reu~ta? Este tocmai ceea ce vorn vedea in continuare .. nu Yeti obtine niciodata ceea ce doriti pe termen lung.. timpul. Daca nu treceti de acest al doilea pas. iar cealalta apara ca 0 continuare. Mai intai. Dar exista numeroase modalitati de a. actiona.U doilea rand.itms.rninoritatea care actioneaza" (in' opozitie cu . El a raspuns ci reusita e un lucru simplu. de niste actiuni consecutive..1' amintit ci mai putin de 3%dintre americani se bucura de 0 relativa indej € ndenta finandara. pentru majoritatea. trebuie s'i hotaram ci suntem gata platirn pretul pentru a avea acest lucru si. care sunt gata plateasea pretul pentru a obtine acellucru. folosesc bucuros expresia . cat mai bogata posibil si cat mai epede posibil Nu vroiam transmit aceste competente piciturii cu pic itura Pe deasupra. foarte putini oameni care due v ata Ia care au visat De ce? Pentru ci a ajunge Ia asta necesita un efort siste natic. Metoda aceasta este excelenta.18 GEORGE GRISHAM publicati pe prima act m. sa platirn acest pret.>it. cu exceptia unui singur punct cere 0 cantitate enorma din singura resursa din care nimeni nu va avea vreodata prea mult. Multi oameni care s-au bucurat de 0 mare reusita 0 datoreaza faptului cii au stiut se adapteze si se readapteze de ~enumarate ori. pe primordialitatea actiunii.maioritatea care vorbeste"). am refuzat cred ci aceasta cifrii e reala Apoi mi-a . aflfmd din diferite anchete ci mai putin de 10%dintre cit torii de cartl continuau lectura si dupa primul capitol. ci mai putin de 10%dintre ei ~u fixat niste scopuri de . ci 0 casitorie din dou i ajunge Ia divert. in sfa. in acest capitol. prin urrnare. imp~iti cu altii ceea ce veti fi invarat si obtineti de aid rnii de satisfactii. invitfmdu-va jucati cu datele din aceasta carte. ] . a fost intrebat intr-o zi daci vroia le dea un sfat «unenilor care vor reuseasca.. temeam ca un Je persoane sa nu se opreasca inainte de partile pe care le consider cele m Ii interesante. $i daca ar exista un rnijloc de a actiona astfel incat se accelereze faza de ucenide? Si daca as reusi va invat ceea ce oamenii care au reusit au invatat inaintea dumneavo~stn'i? $i dac~ ati descoperi in cateva minute lucrurile pentru care unora le-au trebuit ani ca sa le perfectioneze? Mijlocul de a ajunge aid consta in a se mode1a dupa ceilalti.1ai intai. dupa un an?". 0 actiune sustinuta. in a reproduce exact comportamentul lor exemplar.r!. sa sa sa va rna sa sa sa sa sa sa sa sa sa va sa sa sa sa sa sa . De aceea. Bunker Hunt. Dar ce fac ei incat sa-. trebuie alegern ceea ce vrem exact.Am pus accentul.aprecaza ci sunt intr-o buna conditie fizici.si 0 proportie si mai mica de barbati . le cititi de Ia un capat Ia celalalt. ci doar 35% dintre fernei . Ele depind..

asa is-a parut lui -~. valorile noastre. DETALIUL CARE SCHIMBA TOTUL Existii in viapi ceva ciudat cind refuz. care par sa aiba totul. i~i arninteste doar ca s-a trezit intr-un pat de spital. am incercat sa descopar ce ii scoate in evidenta pe will barbati si pe unele femei.cim toate ceJeJalte. Ceva de pe margine i-a atras atentia si. in timp ce altele. care face din el un hemiplegic. cand s-a lntors pentru a privi din nou in sensul de mel'S.2. mania si descurajarea? san. Apoi. Am fost intotdeauna fascinat de ceea ce Ie impinge pe fiinte reactioneze asa cum 0 fac. si chiar dincolo de ea. Un moment in care viata ni se pare nedreapta. Ce Ii face pe conducatori. nu cunosc decat disperarea. Reactionand imediat. De cand rna stiu. Sornerset~augharn Rula pe autostrada cu 120 de kilometri pe ora atunci cand s-a intfunplat asta. da. motocicIeta lui aluneci 0 vesnicie . sa . Unii indivizi profita de aceste ocazii pentru a deveni mai buni. Enormul tir din fata lui franase intr-un mod cu totul imprevizibil. mai rau: benzina incepu sa curga ~ lua foe. pe creatori? Cum se explici faptul ca exista atatea persoane pe parnant care due 0 viata fericita.obtinem adeseori ccea ce existenta are de oferit mai bun. pentru a incerca sa evite dezas. fatii de semenii lor. Are trei sferturi din corp acoperite cu niste cicatrice groaznice de Ia arsuri de gradul aI treilea. intelegerea noastra. ~ sa sa san. cu 0 durere infioratoare. capacitatea noastra de rezistenta sunt impinse la limita lor. Dopul rezervorului motocicIetei atunci se intarnpla ce putea fi. un accident de avion. ~i totusi refuza sa stea cu rnainile in Se lupta pentru a supravietui si reincepe sa-~i exercite meseria pfuta in ziua in care e lovit de 0 noua vitregie a sortii. ca intr-o secventi de film data cu incetinitorul. intra sub carnion. rabdarea noastra. ~ se lasii distrusi de aceste experiente. Vati intrebat deja prin ce difera reactiile oamenilor in fata marilor lncercari? Eu. in viata oricui au loc evenimente care pun la incercare toate resursele de care dispunem. trul. nu-i mai ramasese decat 0 secunda pentru a reactiona Era aproape prea tarziu. incapabil se rniste si de-abia indraznind respire. Un moment in care credinta noastra. in ciuda nenumaratelor dificultati..

Viata celui de-al doilea pare mult mai reusita Este vorba despre un actor fabulos de bogat. mergea in gol de ani in sir. in ciuda a ceea ce reusise sa faca. Acest om. a sfarsit prin a deveni un alergator de maraton care a parcurs deja mai mult de patruzeci de mii de kilometri. Belushi a adus bucurie pentru milioane de indivizi. La douazeci si doi de ani. Se lanseaza in muzica si obtine imediat succes. De 1a groaznicul sau accident de motocicleta. Atunci cand a murit. A fost unul dintre actorii cei mai celebri din vremurile noastre." Are 0 relatie extraordinara cu o femeie rninunata si a facut cu draga inirna campanie pentru postul de viceguvemator al Colorado-ului. Gfuldip-vii la povestea uimitoare a lui Helen Keller. inconjurat intotdeauna de multi admiratori. Exism din pJin exemple analoage. a carui reusita a fost un subiect preponderent pentru eronicile anilor '70.. Are zed de prieteni care il admira. Care dintre acesti doi oameni ati vrea sa fiti? Ne e greu sa credem ca cineva ar putea prefera prima via~ celei de-a doua. devenise un drogat inveterat. putini dintre cei care il cunosteau au fost surprinsi. S-a prezentat chiar la alegerile pentru Congres. A stiut sa innoade relatii personale extraordinare cu une1e dintre personajele cele mai in:t1uente din Statele Unite.moartea fiicei sale. Primul este una dintre fiintele care poseda cea mai multa fortii.20 GEORGE GRISHAM Lasati-ma sa va spun povestea unui alt om si sa vedem prin ce difera cei doi. dintre cele pe care Ie stiu eu. doar lui insusi nu. si care au reusit eel mai mult. este in via~ si locuieste in Colorado. A! doilea personaj este 0 persoana pe care americanii 0 stiu prea bine. Victima a unei tragedii cumplite . este fericit in casnicie si detine niste locuinte splendide la New York si in California.. 1a varsta de treizeci si trei de ani. de ceea ce medicullegist a descris ca un caz de . e membru al celebrei trupe Second City din Chicago. extrem de talentat. Sau la cea a lui Candy Lightner. in ciuda groaznicelor cicatrice pe care Ie are pe fati Sloganul campaniei sale? . Ali auzit vreodata vorbindu-se de Pete Strudwick? Nascut tara maini si tara picioare. Se numeste W. fondatoarea Ligii mamelor contra alcoolului la volan. Pare aiba tot ce-si poate dori cineva. cea mai multa vitaIitate. a cunoscut mai mult succes si mai multe satisfactii decat majoritatea oamenilor in intreaga lor viata. veti scapa de toate aceste chipuri angelice. imbatranit inainte de vreme. Mitchell. in care devine aproape imediat vedeta Apoi este unul dintre starurile televiziunii din anii '70 si una dintre cele mai marl vedete ale cinematografiei americane. Se numeste John Belushi.A1egeti-ma. Afacerile lui ii aduc milioane de dolari.Intoxicatie acuta datorata abuzului de cocaina si de heroina". doborata de un sofer sa sa . avea totul. De din afara. careia fie"care rol Ii aduce milioane de dolari. Pe dinauntru. Dar perrniteti-mi acum va spun ceva mai multe lucruri despre aceste doua personaje.

t De ce unele persoane reusesc treaca peste dificultati inimaginabile si fac din viata lor un triumf.Un lucru pare ineontestabil: nu eeea ce se intampla conteaza. a fondat 0 asodatie care a salvat sute sau. Celalalt s-a intors cu fata spre valuri si a izbucnit in ras. Ceea ce ii diferentiaza pe oameni este modalitatea in care lsi reprezinta experienta triiiti. fac din viata lor un dezastru? De ee unii indivizi accepts toate experientele si le folose~ in beneficiullor. Cei doi copii au iesit la suprafata si. La cealalta extrema. Ce facem atunci cand ploua intr-o zi de picnic? Ce faeem atunci cand lucrurlle nu merg. iar altii. nu ceea ee ni se intamplii diferenfiazii reu~telei1oastre de esecurile noastre. de bine. mii de vieti. intre eei care pot si cei care nu PC. poate. Dar fiecare s-a hotarat sa-si reprezinte evenimentul intr-un anumit mod. de rau. ci modul in care ne reprezentam aeeasta si modul in care reactionarn la aceasta. Dar ea rn-a fikut si mult mai curios.se intampla" este eel care schimba totul. sociale. lata ce ii deosebeste pe cei care reusese de cei care dau gres. ~i aceasta eercetare este eea care mi-a directionat in intregime viata . modalitatea in care aleg comuniee eu ei insisi. rna aflam pe 0 plaja din Hawaii atunci cand a aparut un val enorm si i-a smuls pe doi eopii eu 0 forta incredibila. indivizi care au cunoscut un succes extraordinar si care au ajtms se distrugi Intrebati-va acum ce diferenta exista intre cei care au si cei care n-au. in ciuda tuturor eforturilor noastre? Oamenii care reusesc nu intampina mai putine probleme decat cei care dau gres. faptului intrebam de ee unii aveau atat de mult. Cu nu foarte mult timp in urma. Primul a inceput imediat sa urIe si sa strige dupa mama lui. sa sa ca sa sa ca rna sa sa .Strategiile puterii 21 beat -. Am v3iut oameni care detineau tot felul de boga1J. pe cand altele. inzestrate cu atatea atuuri. Mitchell si John Belushi? Care este detaliul care schimba totul? Am fost obsedat de aceasta intrebare intreaga mea viata Am crescut intr-un mediu in care resursele financiare erau limitate si stiu aceasta experienta a trezit in mine multa frustrare. Modul in care percepem aceasta ~i in care reactionam la eeea ee .fiziee. Vroiam neaparat inteleg. s-au intors pe plaja. atat de putin. Ce diferentii era intre ei? Amandoi traisera aceeasi experienta si isi £010sisera aceleasi resurse fizice pentru a-i face fara.j . afective si profesionale . gandi~-va la oameni ca Marilyn Monroe sau Ernest Hemingway. Mi se intampla uneori nu pot adormi din cauza. Asadar. Toata lumea de pe plaja a observat incidentul cu neliniste.si am vrut stiu de ee aveau lueruri pe care eu nu Ie aveam. pe cand altii le intore impotriva lor insisi? Ce Ii diferentiaza pe W. 5ingurii indivizi :fiIrii probleme se odihnesc in cimitire.

undeva in lurne. Se cintil chiar 0 melodie de-a lui. Atunci cand corpullui ii transmitea semnale pe care in trecut le interpretase ca 0 limita. sau sa decida sa-i trirnita creierului sau orice alt mesaj. unul dintre maratoanele cele mai dificile din lurne. Tocmai in acest moment a inceput sa-si dezvolte talentul. La ora actuala. Si-a alcatuit astfel un ansamblu de convingeri si de valori care i-au dat 0 orientare in viata. incepand de aici. Aceasta stare ne poate inzestra cu 0 putere sau ne ca ca ca . A pornit de la 0 tragedie personala Dar a ales sa-si reprezinte situatia in cea mai buna lumina posibila si. cantecele sale sunt inregistrate in opt limbi si sunt ascultate in mai mult de saizeci de tali. si apoi trag invatiiInintele de aici. Nu se gandise sa devina cantaret. rnodificand aceste actiuni.chiar si dupa ce s-a trezit e paralizat Cum a ajuns Pete Strudwick sa alerge Pike's Peak. Nu-i prea rau pentru un baiat despre care se credea ci va muri sau ci va ramane paralizat pe via1<l!Ca si W. pentru a putea sa fie dusi de urmatorul. a facut dinviata sa un triumf. Atunci cand W. Mitchell. A fost anuntat ci nu va mai putea merge niciodata. Cei care reusesc fac astfel incit sa fie rastumati de un val. isi pot transforma viata. sa vada in asta un motiv de a muri. putea alege sa interpreteze aceasta informatie in diferite moduri. si nu al tragediei . A ales sa-~i spuna acest eveniment s-a produs deliberat Si ii va oferi intr-o buna zi ocazia de a trage de aici mari avantaje in drumul sau spre reusita. nici picioare? E simplu. la fiecare treizeci de secunde. Sfideaza bruma iemii. Ce ii deosebeste deci pe W. a avut un groaznic accident de rnasina. Mitchell a aflat ci 75%din corpullui era acoperit de arsuri de gradul al treilea. ci jucator de fotbal sau avocat Chiar a fost refuzat atunci cand a vrut sa cante in corul liceului. Tipul de cornportament pe care-l adoptam rezulta din starea neurofiziologici in care ne aflam. ca si Pete Strudwick. cand nu avea nici rnaini.22 GEORGE GRISHAM Poate stiti curn a devenit lulio Iglesias unul dintre cantaretii cei mai celebri din toate timpurile. Putem conside~ fiecare experienta ca 0 lovitura fa~a sau ca 0 sfidare. si acolo 0 infirmiera i-a daruit 0 chitara. ca un esec sau ca un punct de sprijin. totodata mintale si fizice. A ramas un an in spital. A controlat modul de a comunica cu el insusi. La varsta de douazeci de ani. n-a pornit de la o reusita uimitoare. 0 durere. Sunt constienti de faptul ci actiunile lor le determina cursul vietii si de faptul ca. le dadea 0 semnificatie noua si i!:)i continua comunicarea cu sistemul nervos intr-un mod care-i permitea sa continue sa alerge. Mitchell si Iohn Belushi? Pe cei doi pusti de pe plaja? Ce a facut posibila reusita lui Julio Iglesias? Modul in care oamenii comunica cu ei insisi constituie urzeala din care sunt tesute toate reusitele. pentru ci stiu ci imediat dupa aceea vine primavara. in sensul beneficiului. 0 oboseals.

aud si resimt Cum comunicim cu noi insine? Comunicarea se instituie datorita manipularii unei p3r!i din sistemul nostru nervos. Totusi. in ciuda sernnelor exterioare ale reusitei lor. caci. si a carer munca a imbunatatit viata a milioane de persoane. as fi mai fericit. Ceea ce a eontat n-a fost valul. in principal prin imaginile pe care ni le formam in minte..Ab. exaltat Valul e eel care i-a adus in aceasta stare? Nu. Detaliul care schimba totul este modul in care oarnenii aleg reactioneze in raport cu eeea ee vad. sau de a se entuziasma A:. de a respira si de a ne pune in rniscare rnuschii dam un sens luerurilor pe care le resimtim." Contrar credintei populare. scheme care adue bucuria si dragostea fara vreo actiune biochimica sa sa sa ca sa va sa sa . daca as avea mai multi bani si mai mult timp.i:. Ceea ce trebuie neaparat se observe aici este ci au produs ei insisi efectul pe care l-au resimtit Sigur. celalalt. Nu erau constienti de faptul ci aceste schimbari durabile se fac adoptand moduri de comunicare in interior..inclina ered principala deosebire intre oarneni consta in modul in care aleg perceapa evenimentele. prin modul nostru de a sta. Cei doi copii au fost doborati de acelasi val. bun sau rim: 0 lectie folositoare. Multi oarnenl isi petree timpul reflectand. ci reprezentarea pe care si-au facut-o despre el si starea interioara pe care a creat-o aceasta reprezentare. spunandu-si: .. atunci cand efeetul drogului se estompa. ah. pentru a-si modifica perceptiile. Daca asa ar fi stat lucnuile.. se abandonau deseori alcoolului sau drogurilor. Considerandu-se singuri.Strategiile puterii 23 poate mutila . iar modullor de eomunicare cu ei in:.cati au devenit obiceiuri. Descopereau totusica aceasta schimbare nu era decat temporara. daca as putea schimb conditiile materiale din viata mea. abundenta bunurilor detinute nu garanteaza un sentiment de fericire.chiar daci tipurile de senzatii si de comportamente pe care doriti sa le modi:fi. si de a actiona in acelasi timp asupra senzatiilor si asupra eomportamentului dwnneavoastri Aceste transformari se pot opera repede si nedureros . Yeti descoperi in aceasta carte 0 serie de miiloace simple de a transforma modul in care folositi mintea si corpul.. 0 ocazie de a plange. mediul inconjurator a slujit drept stimul. dar modul in care si-au reprezentat aeest stimul i-a detenninat sensul. Unul s-a simtit demoralizat.. se trezeau cu aceeasi strategie de pereepere. de a rade. ei ar fi reactionat in acelasi fel. care sunt inconiurati de oarneni care se ocupa de ei. acesti oarneni erau nefericiti sau total deprimati.dar noi 0 cream. ah. nici de reusita personala Am lucrat cu clienti a caror avere se numara in sute de milioane de dolari. . daci as avea 0 casa mai frumoasa si mai multi prieteni .iecrea senzatiile pe care incercasera r le inlature eu ajutorul drogurilor. si nu mediul inconjurator. prin ceea ce ne spunem noua insine.

Chiar daci termenul de . toate formele de dezvoltare spirituala. Daci 0 stare anume produce cutare efect asupra cuiva. sau ci ne place tot ce ni se intampla. !?i motivul sa sa sa . Daca deci va surprindeti pe cale de a va spune: . Elvis Presley si Howard Hughes arata deslusit cit de molt ne inselam crezand ca bogatia exterioara ofera lIDremediu pentru lipsurile interioare. Marilyn Monroe. social. poate. Dupa 0 vreme.24 GEORGE GRISHAM Viata barbatilor si femeilor ca John Belushi.A~ fericit daci rnacar . bucuria si placerea SlIDtsenzatii pe care Ie cream comunicand cu noi insine .afectiv. Cred ci orice emotie este importanta in contextul ei Viata este lID echilibru.. 0 forma de terapie de descarcare ernotionala (ca in psihanaliza) sau misticismul oriental.ele nu depind de mediul inconjurator.. cu exceptia celor pe care ni Ie impunern noi insine. Fiecare avea calitatile sale..este 0 sfidare pasionanti puteti alege senzatiile si actiunile in orice situatie.. modificand rnodul in care va folositi sistemul nervas. exista sanse mari sa produca acelasi efect asupra no astra. furnizeaza. spiritual.pe scurt. care consta in a observa starile si reprezentarile interioarecare conduc la succes si in a invata Ie reproducern.".prograrnare neurolingvistica" . dar nici una nu parea sa corespunda exact cu ceea ce cautam. Orice actiune depinde de capacitatea noastra de a ne dirija sisternul nervos. totodata verbal si nonverbal. HeruyThoreau Exista 0 modalitate sirnpla de a reusi. Apoi am dat peste 0 stiinta cunoscuta sub numele de . PNL PNL este studiul rnodului in care limbajul. PNL studiazi modul in care indivizii comunica cu ei in~i~ pentru a provoca starile cele mai fecunde si pentru a oferi astfel cea mai mare garna de comportamente posibile. afecteaza sistemul nervos.. am studiat toate terapiile. opriti-va fi si amintiti-va ci fericirea. toate tehnicile de gandire pozitiva.prograrnare neurolingvistica" descrie bine stiinta pe care 0 desemneaza. Experienta bogatiei Ia toate nivelurile . Oam~nii care produc efecte remarcabile SlIDtcei care reusesc stabileasci cornunicari speciale cu si prin sistemullor nervos. a inceput mi se faca greata Tot ceea ce gasearn parea 0 varianta a trei metode principale: gandirea pozitiva. noi suntem cei care scschimba. in incercarea mea de·a rna realiza. Nu exista limite in alegerea perceptiilor noastre. sa sa sa Va Nu lucruriJe se schimba. Nu incerc SplIDci e bine trairn in saracie pentru ci avem puterea de a percepe Iucruri1e in modul in care alegem s-o facem Nu SPlIDnici ci nu pot exista dedit momente de fericire. fizic si material. am Iuat-o pe toate caile pe care Ie-am intalnit. Si puteti le creati imediat.

apoi reproduse. Dad totusi sunteti suficient de motivat si convingerea dumneavoastra continua sustina pe tot parcursul sa sa sa sa sa sa sa sa sa va 1. Am vazut un practician lucrand cu 0 femeie care era in tratament de mai mult de trei ani. top. Pe SCUTt. exista un mod de a-l egala in patru sau cinci minute. tr. in mai putin de trei sferturi de ora. ar trebui sa puteti sii-l faceti si dumneavoastra. ci si starile si comportamentele celorlalti. (Veti invata aceasta tehnici in capitolul 7. . si se simta plin de energie.). aceasta stiinta 0 invatau mai ales terapeutii si un mic numar de cadre de conducere. fobia disparuse.) PNL furnizeaza un cadru sistematic care permite dirijarea propriului creier. intrebarea care se pune atunci este de a $ti cum a reusit s-o faca. Daca cineva se trezeste cu usurinta dimineata. acelasi sistem neurologic. care urmareste produca rezultatele pe care Ie dorim. Repet ceea ce e posibil pentru altii e posibil si pentru dumneavoastra. Daca stiti pe cineva care a trecut drept maestru in arta de a spune cuvintele pe litere'. Am muscat momeala Am hotarat aflu totul despre acest subiect (Apropo. PNL oferea exact ceea ce ciutam: cheia permitand se inteleaga prin ce mister unele persoane reusesc obtina ceea ce am numit rezultate OIT time. si.Strategiile puterii 25 pentru care n-ap auzit vorbindu-se de ea pana acum. Este vorba desprc limba engleza. Nu este yorba deci despre a afla daca Yeti reusi sa obtineti aceleasi rezultate ca si ceilalti. Daca un individ este capabil se trezeasca dirnineata repede. este stiinta gestionarii optime a rnintii. Dat fiind ci rezultatele sunt intotdeauna produsul actiunilor. cu U$Urinta. 0 puteti face si dumneavoastra Va este suficient. se obtine deseori acelasi rezultat in cinci sau zece minute. in trecut. ce actiuni mintale sau fizice dau nastere procesului neurofiziologic de trezire rapida si usoara? Una dintre presupozitiile PNL este ci avem. cu conditia sa va utilizati sistemul nervos exact in acelasi fel. ci despre a va intreba cum au reusit s-o facio Este 0 simpIa chestiune de strategie. puteti face si dumneavoastra asta. sa copiati modul in care ceilalti i$i controleaza sistemul nervos. Evident ci unele sarcini sunt mai complicate decat altele si cer uneori mai mult limp pentru a f integrate. este un rezultat pe care l-a produs el insusi. Daca deci cineva in lume a reusit faca un lucru. in fiecare caz. pentru simptome de fobie. in care marea majoritate a cuvintelor nu se pronunta asa cum se scriu (n. Ea ne invata controlam nu numai starile si comportamentele noastre. Cand mi s-a vorbit despre ea pentru prima data. Procesul care consta in a descoperi exact ceea ce fac ceilalti pentru a obtine un rezultat anume se numeste .Imitatie". rnodelandu-va dupa el.) Daca 0 persoana pe care 0 cunoasteti comunica perfect cu copili ei. selectate cu griji. am inteles imediat ci era ceva cu totul diferit de tot ceea ce cunoscusem mai iriainte.

Reusita lor este legendara. unul dintre cei mai mali hipnoterapeuti care au existat vreodata. Bandler si Grinder au inceput creeze propriile lor scheme si sa Iiinvete pe altii sa le foloseasca. Au observat indivizi (oameni de afaceri. Bandler si Grinder sunt cunoseuti mai ales pentru elaborarea unui numar de scheme eficace de interventii comportamentaIe. Grinder este un lingvist eminent Bandler este maternatician. Aceste doua genii au tacut totusi mult mai mult decat sa ne furnizeze 0 serie de modele eficace de schirnbare. desi au avut la dispozitie uneltele. intr-un tirnp mult mai scurt decat eel care i-a fost necesar persoanei pe care doriti s-o imitati.. si sa obtineti acelasi rezultat in cateva clipe. terapeuti etc. Ansamblul acestor modele alcatuieste ceea ce numim "programare neurolingvistica".) care reusisera.. multi oameni s-au rnulturnit sa Ie studieze modelele de schimbare afectiva sa sa-~i . practician al GestaIt-terapiei si informatician. Semanand aceleasi seminte. Cei doi oameni care sunt la originea PNL se numesc John Grinder si Richard Bandler. cateva luni . Ei ne-au oferit 0 viziune sistematica asupra mijloacelor care permit reproducerea oricarei forme de realizare umana intr-o perioada foarte scurta de timp. se intampla cii 0 persoana a petrecut ani intregi de tatonare pentru a giisi mijlocul specific de a-si utiliza corpul sau mintea astfel incat sa obtina cutare sau cutare rezultat Dar puteti sa intrati si dumneavoastra in joe. atatia oameni doresc: 0 schimbare. Apoi i-au inva!at pe studentii lor aceste modele. Au descoperit modelele de actiune pe care Ie folosea pentru a produce anumite efecte. aproape tot ceea ce face un om poate fi imitat in numeroase cazuri. puteti imitati actiunile care au necesitat ani de perfectionare. pe care Ie-au codificat bazandu-se pe lucrarile doetorului Milton Erikson. antropolog. cum reusise Satir sa rezolve sistematic probleme relationale cu privire la care alii terapeuti dadusera gres. dupa parerea lor. Totusi. si acestia au fost imediat in stare sa Ie utilizeze si sa obtina rezultate de aceeasi calitate. si pe ale lui Gregory Bateson. strangeau aceeasi recolta Iucrand in continuare cu scheme1e fundamentale pe care le rnodelasera cu privire la cei trei maestri. Cei doi au hotarat sii-~ uneasca taIentele pentru a se consacra unei sarcini exceptionale: stabilirea unor modele plecand de la indivizi care s-au dovedit a fi cei mai buni in specialitatea lor. extraordinar terapeut familial. de exemplu.26 GEORGE GRISHAM adaptarii durnneavoastra. pentru a analiza metodele pe care Ie pusesera la punct dupa ani de tatonare. Au inceput deci sa caute persoane care se dovedisera deosebit de eficiente pentru a opera ceea ce. in mice caz. chiar fara sa aiba in spatele lor anii de practici ai celebrei terapeute. ca ~ pe cele ale Virginiei Satir. Au descoperit.

Ei dispun astfel de 0 modalitate de a castiga timp. 0 carte despre modele de afaceri remarcabile. Daca doriti sa devenip mai bun ca prieten.Strategiile puterii 27 sau cornportamentala. Ciiutarea perfecpunii (In Search of Excellence). in special. cu conditia. ofera un alt punet de vedere. lntr-adevar. la randul ei. pentru mine. Nu exists nirnic rnisterios si nirnic magic in functia de manager. Si lista continua in mod asernanator. evident. Mana intinsa. in aceasta carte. Peter Drucker schiteaza diversele actiuni care trebuie sa fie f3cute pentru a deveni un manager eficace si un inovator. observam ci majoritatea cartilor care sunt in fruntea listei ofem modele de urmat pentru perfectionarea intr-un dorneniu anume.. Nu este 0 caracteristica genetici Este 0 materie care se invata Toate astea nu va spun nirnic? Totusi Peter Drucker este considerat creatorul practicii modeme a afacerilor. Adici sa descoperiti ce actiuni au intreprins si. oameni care au stapanit arta de a invata tot ceea ce vroiau inspirandu-se mai mult din experienta celorlalti decat dintr-a lor. un nou model de exarninare a relatiilor interpersonale. Or. de Thomas Peters si Robert Waterman Ir. Si. Dad examinam lista best-seller-urilor publicata de New York TII11es. ca parinte. invarf!ndu-va sa va creati proprii1e modele. este. cu eel mai mare beneficiu pentru toate partile implicate. Actiunea este cea care produce rezultatele. (A Bridge Across Forever). dad doriti sa reusiti. dar n-au gasit niciodata in ei insisi suficiente resurse personale pentru a le folosi intr-un mod eficace si coerent Repet din nou: stiinta nu este de ajuns. Aceasta lucrare se bazeaza pe exemplele unora dintre managerii cei mai straluciti din Statele Unite. El dernonstreaza foarte dar inovatia este un proces specific si voluntar. tatul pe care 11urmaresc. cum si-au folosit creierul si corpul pentru a obtine rezultate1e pe care incercati sale reeditati. de Richard Bach. cred ci sunt in masura sa-l obtin si eu. tot ceea ce aveti de facut este sa va gasiti niste modele. ca manager . ca . scrisa de Kenneth Blanchard si Spencer Johnson. imitatia este dnunul triumfal spre reusita Daca. Manager intr-un minut (The One Minute Manager). Cei care transforma'lumea sunt deseori niste imitatori profesionisti. 0 serie de modele de control asupra rnintii si corpului d~eavoastrii si asupra modului de a comunica cu ceilalti. Obiectivul meu nu e totusi numai acela de a vii invata niste modele de reu~ita. Am citit toate lucrarile pe care le-arn putut gasi despre PNL. singurullucru pe care-l aveti de facut este sa gasip rnijlocul de a-i imita pe cei care au reusit inaintea dumneavoastra. ca atlet. Cartea de tatit contine. ci si de a merge mai departe. Ultima lucrare a lui Peter Drucker se intituleaza Inovatie si spirit intreprinzator (hmovation and Entrepreneurship). sa-i consacru timpul si eforturile necesare. cineva in lume obtine rezul. evident. este un model in materie de comunicare si de gestionare a relatiilor umane. si foarte putine dintre ele studiaza procesul de imitatie.. datorita modelelor sale.

Cineva care i~i insuseste orice realizare si care 0 face sa fie a sa. si mi-a explicat ci facea astfel indit aerul tina mai mult. orice conceptie noua a unei masini sau a unui calculator deriva din descoperiri si progrese sa sa sa sa ca ca sa ca sa ca ca. si reusita poate fi reeditata. Am lnteles talentul unui maestru de karate observand ee gandea si ce facea. in anchetatori. Amintiti-va PNL se bazeaza pe ideea ci top.imitator". hI l~lea tehnicii. sunteti si dumneavoastra capabil sii-l faceti. veti ajunge descoperiti care sunt aeeste actiuni. pentru nu aveam aero Lam intrebat pe indrumatorul nostru cum facea pentru a ramane sub apa asa de mult tirnp. Daca Ii observati eu atentie. Dar ceea ce vreau invatati este un proces. fara a se atasa vreodata de sisteme sau de modele bine definite. oamenii au acelasi sistern neurologic. In pius. A construi plecand de la reusitele celorlalti este unul dintre aspectele fundamentale ale rnajoritatii uceciciilor. Daca eineva e capabil de un lueru. ci care. descoperind modelele exacte de reusita eu pistolul. sa sa .28 GEORGE GRISHAM n puteti invata pe un cline modele care Iivor imbunatii~ comportamentul. spunandu-si inima lui batea incet si regulat si indeplinind 0 serie de alte exercitii de control asupra fiziologiei sale. un cadru. cauta sistematic moduri noi si eficiente de a obtine rezultatele pe care si Ie doreste. si dueeam cu mine butelii grele de oxigen. Am avut mai putina nevoie de aer. Totusi a trebuit sa ure la suprafata mai devreme dedit ceilalti scufundatori. Caci eei care reusesc lasa in unna lor indieii. am ramas la fund cu dnci minute mai mult. Am ajutat atleti profesionisti si atleti olimpici sa-si imbunatateases performantele. creandu-si mintaI 0 eutie toracica mai putin voluminoasa dedit a lui. pentru imitand gesturile fizice ~i mintale ale indrumatorului meu. Dar puteti face acelasi lucru si cu oamenii. Vreau va invat unele dintre modelele eele mai eficiente ale PNL.. 0 disciplina care va perrnita imitati niste comportamente remarcabile in orice circumstante. trebuie ne transformam in detectivi. Trebuie punem multe intrebari pentru a descoperi toate indiciile care due la succes. Pentru a irnita reusita. faceam scufundari in largul insulei Maui. am obtinut aceleasi efecte ea si el. din contra. Lam invatat pe eel rnai bun tragator eu pistolul din armata americana cum sa-~i imbunatateasca tirul. daca puneti intrebari. deci aceleasi resurse. Am incercat deci sa-i aplie sistemul si. apoi aratandu-le cum sa declanseze aceste performante la eerere. Si am reusit gasind mijloeul de a eopia exact ceea ce faceau acesti oameni atunci cand obtineau celemai bune rezultate ale lor. repeta iarasi si iarasi un anumit tip de actiune. vreau sa deveniti mai mult dedit un simplu specialist in PNL: un . care sa fie constant in cautarea unor tehnologii ale perforrnantei optirne. la scu:fundarea urmatoare. Aeum catva timp.

ati rncut primul pas spre imitarea actiunii lui si spre produeerea unor rezu1tate identice. 0 societate care nu trage invataminte din trecut este pierduta.. atunci cand credem ca nu suntem capabili faeem ceva. in lumea afacerilor. Caci. Vom studia problema sintaxei in eapitolul 7. avern intotdeauna dreptate". intr-adevar.Strategiile puterii 29 anterioare. ii trimitern sistemului nervos rnesaje sistematice care limiteaza sau suprima capacitatea noastra de a ajunge la acest rezu1tat Daca. Si.Fie ci ne credem capabili sau incapabili de vreun lucru. din contra. Bandler si Grinder au descoperit existii trei mecanisme fundamentale care permit reeditarea oricarei forme de reusita umana Este yorba. Multi dintre noi aplica inca modele de functionare a creierului si modele de comportament care dateaza din secolul al XIX-lea lipim eticheta . Descifrati codurile. aceste mesaje. Este yorba despre modul in care lsi organizeaza gandirea. intr-o anurnita masura. ordonandu-i creierului sa produca anumite rezu1tate. Sintaxa este asemenea unui cod: Un numar de telefon este alcatuit din sase sau sapte cifre. de fapt. Puteti vi Ie imaginati sub forma a trei usi care se deschid spre 0 sala de banchet sornptuoasa Prima "u~" reprezinta sistemul de o-edinte al individului in cauza Lucrurile in care crede. reusiti imitati ansamblul convingerilor unui individ. ceea ce socoteste ca fiind posibil si ca fiind imposibil deterrnina. lucrurile pe care este capabil sau incapabil sa Ie faca. ca sa sa sa sa sa sa sa . . intr-o mare masura. prin urrnare. 0 tehnica ce va permite sa obtineti viata pe care o doriti . Dar lumea comportamentului uman este una dintre putinele care continua sa opereze plecand de la teorii demodate. dar trebuie Ie formati in ordinea corecta pentru a vorbi eu interlocutorul dorit La fel se intarnpla atunci cand doriti ajungeti la partea din sistemul nervos care vii va ajuta eel mai mult obtineti rezultatul dorit La fel si in cazul comunicarii. asa si este.si totusi e 0 metoda de care majoritatea oamenilor n-au auzit vorbindu-se niciodata. Daca. A doua "u~a" reprezinta sintaxa mintala a individului. Or. La drept vorbind. Deseori oamenii nu comunica bine pentru ca folosesc sintaxe mintale diferite. Vom examina mai detaliat sistemele de credinte in capitolul4. de trei tipuri de actiuni fizice si mintale care corespund exact cu calitatea rezultatelor pe care Ie obtinem. coduri diferite. ii trimitem mesaje indicand ca putem face acellucru. acesti termeni sunt niste profetii a caror realizare e aproape garantata. ne simtim deprimati. spune 0 veche maxima. aceasta carte va inva\"ii0 tehnica direct disponibila. creeaza posibilitatea caele se produci.depresie" pe unele dintre starile noastre si. si atunei veti fi trecut de a doua "u~" care duee spre imitarea a ceea ee este mai bun la ceilalti.

si mai bine. aceasta stare deterrnina numarul ~i calitatea comportarnentelor pe care sunteti in Ie adoptati. si fie reeditata aceasta. dupa ce suferise cea mai mare catastrofi pe care si-o poate imagina un om? Cand era in spital. si pe care eu 11 numesc decalaj. fie ameliorata Pentru cei care actioneaza astfel. postura dumneavoasI:!-a. Mitchell nu doar supravietuiasca. prietenii i-au citit articole despre cum depasisera altii ca el irnense dificultati. natura si calitatea miscarilor durnneavoastra deterrnina starea in care aflati. Exista un mijloc prin care multi oameni ~tiga bani. diferenta intre cei care reusesc si cei care dau gres nu consta in ceea ce ei poseda. Pentru a castiga multi bani. Vom vorbi despre fiziologie in capitolul9. deosebit de inteligent Multi oameni se rnulturnesc gaseasca 0 afacere care merge si so puna pe picioare altundeva. nu aveti nevoie nici rnacar fip. Cum a reusit w. Trairn intr-o civilizatie care este suficient de uniforma pentru ca ceea ce functioneaza undeva functioneze si altundeva. Daca cineva a reusit punand pe picioare un magazin de prajiturele cu ciocolata intr-un pasaj comercial din Detroit. Daca totusi studiati istoria industriei japoneze din ultimii douazeci de ani. Iaponezii se multumesc deseori preia produse sau idei aparute in Statele Unite sau in Europa. ci si prospere. Corpul si mintea sunt foarte strans legate intre ele. pastreze ceea ce este mai bun din ele si imbunatateasca restul. Cum inva~ copilul vorbeasci? Cum inva~ un atlet tanar de la un fost atlet? Cum inva~ un om de afaceri promitator sci-~istructureze intreprinderea? lata chiar un exemplu de imitatie imprurnutat din lumea afacerilor. Singurullucru care trebuie fie facut este se adopte 0 solutie care s-a dovedit viabila. sau. pentru mine si pentru ceilalti.rehnici de performanta va masura sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa ca sa sa sa sa sa sa inca sa sa sa .30 GEORGE GRISHAM A treia "u~" este fiziologia. De fapt. 0 data. exista sanse marl ca aceeasi afacere mearga si intr-un pasaj comercial din Dallas. La fel. Am intitulat aceste modele combinate . Dispunea astfel de un model pozitiv si a stiut sci-idea acestui model mai rnulta fo~ decat tuturor experientelor negative pe care urma Ie traiasca. veti descoperi sunt putine mari1e produse care au aparut in Iaponia. expresia fetei durnneavoastra. am inceput obtin irnediat rezultate. Am continuat caut modele de gandire si de comportament permitand producerea unor efecte remarcabile in putin timp. Modul dumneavoastra de a respira. ci in ceea ce aleg ~ va~ si faci plecand de la ceea ce le ofem viata Datorita acestui procedeu de irnitatie. Cum se explici rniracolul economiei japoneze? Prin inovatii stralucite? Uneori. ne petrecem timpul imitand. fie ci e yorba de masini sau de semiconductori. inainte ca timpul de deca1aj sa se fi scurs. de a sta. succesul este aproape garantat Cei mai buni imitatori din lume sunt japonezii.

cantaream eu cincisprezece kilograme mai mult si erarn lipsit de resursc at1t pe plan spiritual. Experienta mea in ceea ce priveste imitatia reusitei m-a invatat ca purtarile pe care Ie consideram uneori ca fiind apanajul inteligentelor superioare sunt.U de dincolo. Nenorocirea este ca majoritatea dintre noi imita intr-un mod totalmente aleatoriu. Toti copiii ii imita pe oarnenii care ii inconioara.detaliu care schimba totul". Acolo yeti descoperi acel . Dar as vrea precizez un lucru. care functioneze in toate cazurile. yeti constata ci indivizii care domina civilizatia noastra sunt cei care au trecut drept maestri in arta irnitatiei. dar nu este nimic mai mult este un instrument care trebuie va permits puneti la punct propriile tehnici. facusem din viata mea 0 drama permanents. dar nu ne dam seama ca nu stim lntr-adevar cum sa copiem ceea ce face ea sa sa sa sa sa sa va $ansa apare atunci suntem pregiltip tam de ocazie. Brevet dcpus. Este ceea ce fac cei care fabrica imaginile din publici tate sau din politica Nu neg existenta unor copii-minune sau a unor fiinte inzestrate genetic. putem ajunge la aceleasi rezultate. de fapt. Eram extrem de nefericit. John Grinder m-a invatat nu cred niciodata prea mult intr-un sistem. caci exista intotdeauna un caz in care sistemul nu se aplica. cat si material. dar nu facearn nimic in sensul unci schimbari. Toti marii inventatori au imitat descoperirile predecesorilor lor pentru a ajunge. Incercim sa imitam 0 persoana pe care 0 respectam. Lumea mea exterioara nu reflecta individul care credearn ca sunt. PNL este un instnunent puternic. Ele constituie corpul acestei carti. Relatiile mele cu sa ca ca. ci si va creati modelele dumneavoastra personale. sa proD- Aceasta carte trebuie sa fie pentru dumneavoastra un ghid al imitatiei constiente ~i exacte. l. in urma cu doar patru ani.Strategiile puterii 31 optima'". tara vreun model precis. . interior. Obiectivul meu nu este de a va permite doar sa le stapaniti. la ceva nou. sigur. 0 noutate. Culegem 1a intamplare cate ceva de la unul si de la altul. Ia indemana tuturor celor care stiu sa le imite eficient Daci priviti in jurul dumneavoastra. Nu exista 0 strategie unica. Spun doar fac anumite Iucruri intr-un anumit fel si daca inva~ facem ca ei. Cunosteam toate instrumentele. si nu bagam in seama 0 trasatura foarte irnportanta de 1a o a treia persoana Imitam ceva bun de aici si ceva r3. in cele din urma. Mijlocul de a reusi acest lucru consta in a compara cu allor modul in care va folositi mintea si corpul. Mil simteam gol pe dinauntru. din lipsa unor actiuni pozitive. Imitatia nu este.

intr-o buna zi. ca incerc deterrnin exact ceea ce faceau cu corpul si cu mintea lor pentru a fi intotdeauna atat de fericiti. Vom a~ ceea determina reactiile n~astre la diferitele situ- sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa va alii din viati.32 GEORGE GRISHAM ceilalti erau catastrofale. m-am saturat traiesc astfel si am hotarat sa-mi consacru tot timpul studiului reusitei. deodata. ~a sa re .fericiti" erau cei care aveau 0 comportare mai buna decat a mea. Daca cineva savarseste un lucru mare]. 'incepep deci sa ganditi ca un imitator. am invatat sa apreciez viata. am hotarat folosesc ceea ce invatasern si actionez asupra acestor cunostinte. dupa care oamenii . si sa descoperiti ceea ce 0 produce. Pe deasupra. In loc ajung la concluzia obisnuita. le-am pus intrebari precise. Am inceput deci examinez diferentele intre oamenii care se sirnteau tot timpul fericiti si mine. pentru a reusi obtineti aceleasi rezultate oricand doriti. prima intrebare care trebuie vina in minte este: "Cum a facut asta?". reusita. :lip incontinuu cu ochii dupa modele si tipuri de actiuni care produc rezultate remarcabile. cele mai neinsemnate lucruri m-au facut fericit Datorita modului lor de a vedea lucrurile. Am adoptat strategiile lor si. Am descoperit ca-si administrau impresiile intr-un mod diferit fata de mine. spionati vraja care se ascunde in tot ceea ce vedeti. A'i$ vrea hartuip.

dar este mai probabil sa:fi avut doar 0 zi grea si multi clienti. in care sunteti deodata incapabili sa face? un gest pe care de obieei il faceti cu usurinta. ne atlam in stan care eorespund unci penurii a acestor resurse. dragostea. eat de midi? Area partida de tenis in care toate mingile dumneavoastra treceau ehiar pe deasupra fiIeului.increderea. sau in care totul pare sa va iasa pe dos. . Poate ci ati avut si experienta contrara. pe care 0 cunoasteti in zilele acelea in care nimie nu va iese. frustrarea-. intr-adevar. care ne permit sa captam toate resursele de care dispunem. Nenorocirca sau feridrea. din nefericire. cand rezultate exeelente? De ee uneori si eei mai buni atleti au performante egale eu zero? Pentru ci starile noastre neurofiziologiee variaza.. Momen tul in care v-ati uimit pe dumneavoastrii in~iva.Ce vreti?" Credeti ci este singurul sau mod de a eomunica? Poate ci a avut. friea. depresia. Edmund Spencer Ati avut vreodata impresia di totuI merge ca pe roate. sau de care mi-a fost rusine. deci ar :fi trcbuit sa dispuneti de aceleasi resurse. eonvingerea -. puterea interioara. sa . tristetea. Pentru ca eram intr-una dintre aeeste stari. care ne fae neputinciosi. nu este 0 persoana rauvoitoare.. Aeea ~dinta in care aveati raspuns la toate . am facut sau am spus deseori lueruri pe care apoi le-am regretat. ci doar 0 fiinta la capatul puterilor. . bogafia sau siiriicia. Exists. 0 viata atat de grea ineat nu stie sa se eomporte altfel. angoasa.. Modificati stare a in care se afIa. Intelegerea starii in care ne aflarn.nelinistea. Ne folosim intotdeauna in mod optim resursele de care dispunem.3. indeplinind un act eroie de care nu va credeati in stare . Si exista stan paralizante .. dar ni se intampla.. Trecem top de la sti'iri bune la stari rele si invers. aeeasta este eheia schimbarii si a reusitei. Ce s-a intamplat? Era? acelasi om. stari dinamizante . si Ii veti modifica si eomportamentuI.. in fond. extazul. intr-adevar. senzatia ci nu puteti face nici 0 greseala. ~TIINTA DE A DOBANDI 0 ANUMITA STARE Mintea este cea care face binele I?i diul. Vi s-a intamplat sa intrati intr-o eafenea si barrnanul sa se rasteasca. dintre care unii trebuie sa se :fi pwtat urat cu el. De ee obtineti cand rezultate catastrofale. Comportamentul nostru rezulta din starea in care ne aflam.

Apoi vom invata sa le punem in slujba noastra. vi s-a intamplat si dumneavoastra asta.si noi reactionarn 1a el intrand intr-o stare anume.cea de a-si duce viata cum erede de cuviinta . Toate aceste artificii au utilitatea lor. a puterii la care omul viseazii dintotdeauna . dupa parerea dumneavoastra.este capacitate a de a ne eontrola st:arile. Veti invata astfel sa fiti intelegatori. Veti descoperi acum modalitati eel putin la fel de putemice si cu mult mai simple. impusa. inainte de toate. Are loe un evenirnent. Fie cit este fecunda sau inhibitoare. Nu aruncam eu pietre in pereti atunci cand locuim intr-o casa de sticla Spuneti-va cit purtarea unui om nu este omul insusi. De secole intregi. 0 senzatie pe care 0 denumim plecfmd de 1a anumiti stimuli din mediul inconjurator. omul n-a incetat sa incerce sa. drogurile. deci si comportamentele. Si. mai rapide si mai exacte. cheia dragostei. ' Pentru a reusi acest lucru. Cei care reusesc sunt cei care stiu sa intre. Trebuie sa stim mai intai ee creeazii 0 stare. determinat Yom incepe prin a vedea. De fapt. adica a tot ceea ee ni se intimplii intr-un moment dat. dar si limitele lor. v-o produca Prin urmare. dragostea este 0 stare. de entuziasm. Nu doriti. se poate. Nu v-ar placea pocniti din degete si sa va treziti instantaneu plin de dinamism. intr-o stare creatoare de dinamism. Atunci cand yeti fi terminat de citit aceasta carte. o stare poate fi definita ca suma a milioane de fenomene neurologice care au loe in noi. Majoritatea starilor noastre se instaureazi :tara 0 interventie constienta din partea no astra. hrana. hipnoza.~ de inertie. aceasta stare pare sa ne fie. oricand doresc. nu dorim decat un lucru: sa ne aflam intr-o anurnita stare. Bani? Naveti ce face.34 poarta urat. libertate sau orice alta stare pe care pot. muzica. a bucuriei. de ineredere. si deci modul de a vedea viata. cu aceste bucati de hartie care au pe ele chipul unor persoane moarte si ingropate. dragostea. yeti sti cum sa intrati in starile cele mai dinamizante si cum sa iesiti din stariJ.. cand eineva se sa va amintiti aceste momente. eoerent. sa sa sa . A incercat postul. in loe sa fiti maniosi.. incredere. Dragoste? Ei bine. bineinteles. cu mintea treaza si cu corpul debordand de energie? Ei bin e . decat ceea ce reprezinta banii pentru dumneavoast:ra: dragoste. in anumite cazuri. sa ne utilizarn eficient creierul si ineepem prin a intelege cum functioneaza el. ritualurile. Cheia puterii este actiunea Trebuie sa invata~ sa folositistarile care va permit sa actionati intr-un mod hotarator. in acest capitol. ce sunt aceste stan si ce rezultate favorizeazi ele. de fapt. in general. psalmodia. Faceti lista lucrurilor pe care le asteptati de la viata. tara ca noi s-o putem modifica. de fi~ care data cand yeti dori acest lucru. si. trebuie. Si invata~ sava controlati starile.~i modifiee starile. trebuie GEORGE GRISHAM Cu siguranta.

pe drum. 0 stare se compune din doua elemente principale: reprezentarile noastre interne si fiziologia noastra Reprezentarea pe care 0 aveti despre lume si interpretarea pe care 0 dati situatiilor creeazi starea in care va aflati. Altfactor. Yeti putea fi tentat imitati acest modeL Convingerile noastre. atunci cand erati copil. yeti izbucni in plans sau 0 Yeti strange in brate. modul nostru de a respira. putem ce cIa nastere acestei stari. Yeti scoate un suspin de usurare. eel putin lafel de important conditia noastra fiziologica Tensiunea noastra musculara. Daca ore in sir v-ati imaginat fiinta iubita ca victima a unui accident.toate aceste elemente au 0 influenta asupra starii in care ne aflam. 0 sa vi-o imaginati. sunteti intr-o stare fiziologica de mare tensiune musculara sau de sa ne intrebam va sa . A ne modifica starea implici deci a ne transfonna reprezentarile interne si fiziologia. reactiile noastre. Reprezentarile interne si fiziologia functioneaza impreuna dupa 0 bucla cibernetica. Starea de manie sau de deceptie in care va Yeti afIa va da nastere unui anumit tip de comportament Ne putem intreba acum ce il impinge pe un individ sa intre intr-o stare de neliniste. Daca. rarutc'i. corpul dumneavosstra este intr-o stare de plenitudine. poate eel yeti ' avea tendinta sa vedeti lucrurile intr-o lumina surnbra. Daca. in schimb. ii Yeti rezerva 0 primire radical diferita. Se poate sa imitam reactia parintilor nostri sau a altor modele pe care Ie avem. si deci tipul de comportament pe care il Yeti adopta De exemplu. alimentatia noastra. valorile pe care Ie avem si experientele noastre din trecut modifici. sau daca v-ati repetat de multe ori ci intarzie din cauza co{)doare in cot de ce simtiti. de furie sau de neincredere in fata unui eveniment sau altuia Cauzele sunt nurneroase. Daca mama se plangea ci nu poate avea incredere in tatal dumneavoastra. Aceste comportamente depind de starea dumneavoastra de ingrijorare. ill momentul in care fiinta iubita ar trebui sa fie acasa. postura noastra. blocata in vreun ambuteiaj. intr-adevar. tipurile de reprezentari pe care ni Ie facem despre ceilalti. in spital sau decedata. mama dumneavoastra se ingrijora mereu cind tataI se intorcea cu intarziere. eu siguranta. nivelul nostru general de functionare biochimica . vati gandit ca are 0 aventura amoroasa secreta. in schimb. din diverse motive. plina de sange. cum i1 tratati pe partenerul durnneavoastra de viai<latunci cand se intoarce acasa mai tarziu decat trebuia? Reactia dumneavoastra depinde rnult de starea in care aflati in momentul in care se intoarce.Strategiile puterii 35 Dad. orice comportament rezulta din starea in care ne aflarn. inainte de a 0 intreba ce s-a intamplat. Daca. Daca. si pe cealalta. dupa caz. cand va ajunge sa treaca peste prag. Tot eeea ee 0 afecteaza pe una dintre ele 0 afecteaza. si aceasta stare este ea insasi determinata in mare masw-a de felul in care ati motivat aceasta intarziere. automat.

si de ce . pentru a avea control asupra vietii noastre. in orice moment! . trebuie sa actionam asupra reprezentarilor noastre interne si asupra fiziologiei noastre. daca suferiti.36 GEORGE GRISHAM CUM NE cREAM STARILE INTERIOARE $1 COMPORTAMENTELE . Si. sl asta. Cand·va simtiti in plina forma fizica.exprimam si intelegem lucrurile in mintea noastra Comportament Cuvinte .reactioneaza deci continuu unul asupra celuilalt. nu simtiti imediat 0 oarecare tensiune in corpul dumneavoastra? Acesti doi factori . care determina. sau daca va lipsesc glucidele din sange. Irnaginati-va ci sunteti in stare sa controlati suta la suta starea in care va aflati. De aceea. Atunci cand traip evenimente contrariante.reprezentare interna si conditie fizica . Yeti avea tendinta sa va reprezentati lucrurile intr-un mod care va amplifica sentimentele dezagreabile. si deci de a le trai. pentru a crea starea in care ne aflam. Reprerentare interna Cum . nu. la randul ei. Conditia d~eavoastra fizica va modilici in intregime modul de a va reprezenta lucnuile. pentru a avea control asupra starilor noastre.Actiune Schimbarea culorii pielii Respiratie FJZiologie Postura Biochimie Energie nervoasa Respiratie Tensiune musculara/Relaxare oboseala. este necesar sa avem control asupra starilor noastre.reprezentarn lucrurile in mintea noastra Cum . vedeti lurnea in acelasi fel ca atunci cand sunteti obosit sau bolnav? Evident.si de ce . comportarnentul nostru.

i~i vor crea 0 reprezentare diferita a aceluiasi eveniment lar aceasta reprezentare va sluji. si face astfel incat constientul sa nu aiba nevoie sa se preocupe de restul. Doua persoane pot asiste la acelasi accident de circulatie si sa-l relateze total diferit una de cealalta Una va acorda 0 mai mare irnportanta lucnuilor pe care le-a vazut. inseamna reprezentarea lor interns nu este 0 restituire exacts a evenimentului.Harta nu e teritoriul". ci.. Harta nu este leritoriul pe care-I reprezinta. Creierul trece deci la 0 filtrare si stocheaza informatia de care are nevoie sau despre care crede ca. va avea nevoie mai tarziu. Pe de alta parte. . mirosul. daca este exacts. mai intai. la randul sau. a ceea ce s-a intfunplat Constiinta unui individ nu se poate ocupa de toate semnalele care ITparvin. Prin diverse procese de generaIizare. de la pulsul sangelui din degetul dumneavoastra mare pana la 0 vibratie din urechiledumneavoastra. auzul si pipaitul. Acesti receptori specializati ITtransmit creierului stimulii exteriori. ci doar 0 interpretare a lui. Aceasta filtrare explica imensa varietate a perceptiei umane. vazul. pozitiilor. creierul transforma aceste semnale electrice intr-o reprezentare interna. si cealalta. trecuta prin filtrul convingerilor. de ce sa nu ni Ie sa sa sa sa ca sa ca ° sa . poate.Trebuie sa observam caracteristicile importante ale hartii. motivul pentru care Einstein a spus candva: . pe cand al doilea este miop. are 0 structura asernanatoare cu a acestuia. exact ceea ce s-a intamplat.: si de aid utilitatea ei. in toate cazurile. intelegem mecanismul senzatiilor noastre. de distorsiune si de triere. prin intermediul celor cinci sirnturi ale lor: gustul. data ce nu stirn cum sunt in realitate lucrurile si 0 data ce nu cunoastern decat reprezentarea pe care ne-o facem despre ele. Nu ar dura mult si ati innebuni daca ar trebui atribuiti constient un sens pentru mii de stimuli. si a ceea ce numirn . Oamenii prirnesc si interpreteaza informatiile pe care li Ie fumizeaza mediul inconiurator. se poate ca unul dintre ei fi avut un accident in trecut si sa-i fi pastrat 0 arnintire foarte vie. valorilor personale.Strategiile puterii 37 incercam deci. ci reprezentarea interna. personalizata. Luam majoritatea deciziilor care ne schimba comportarnentulfolosind in special trei dintre aceste sirnturi: vazul. asadar. aceasta este una dintre ideile fundamentale ale PNL Dupa cum a seris Alfred Korzybski: .metaprograme".Oricine pretinde sa se erijeze in judecator al adevarului si al stiintei risca piara in hohotele de ras ale zeilor". Este. drept filtru pentru interpretarea evenimentelor viitoare. Experienta pe care 0 aveti cu privire la eveniment nu este. lucrurilor pe care le-a auzit Fiecare martor va intreprinde procesul de perceptie cu un instrument fiziologic diferit Poate primul are 0 acuitate vizuala perfecta." Transpunand acest lucru la indivizi. auzul si pipaitul.

cand credeau ca nu sunt in stare s-O fudi. caci stiu de acum . de a intreprinde actiuni pe care Ie considerasera irnposibile in trecut . AfIa~. a experirnenta acest lucru este altceva Este ceea ee permite mersul pe foe. ci nirnic nu este nici bun. ci reprezentarea pe care si-a facut-o despre aceasta. Mersul pe foe ii ajuta sa-!. sau.. Mersul pe foe ii inva~ pe oarneni ~i modifice starile si comportamentele astfel incat sa poata actiona si obtine rezultate. Nu ceea ee i s-a intamplat a contat. In orice experienta. nu intrati.neputintele" lor nu sunt decat limite pe care si Ie irnpun ei insisi. A vorbi despre puterea pe care ne-o confera starea in care ne afIarn este ceva. ne putem concentra pe aspecte foarte diferite. Daca v-as cere sa Iasa~ din mfma aceasta carte si sa traversati in picioarele goaIe un strat de carbuni incinsi. Este ceea ce realizam prin mersul pe foe. de acurn inainte. datorita catorva schimbari pe care le opereaza asupra ideii pe. Mitchell. Ei sunt. in ciuda fricii lor sau a oricarui aIt obstacol care Ii impiedici s-o faci Oamenii care merg pe foe nu sunt diferiti de ceea ee erau in ziua in care au sosit. de frustrare sau de rnanie. adica forrnarea de reprezentari care creeaza sistematic stan dinarnizante.)i modifiee fiziologia.>i formeze noi reprezentari despre ceea ee pot face. in starea care v-ar permite sa intreprindeti 0 asemenea actiune. Amintitiva de W. asadar. Valoarea unui evenirnent depinde de modul in care ni-l reprezentarn. .gestionare a memoriei". Este ceva de care nu va credeti capabil. puteti intotdeauna sa v-o reprezentati intr-un mod care sa dea mai multa putere. intr-o clipa. a gasit mijlocul de a:fi intr-o stare fecunda. demonstrand cu claritate celor care il practici faptul ci comportamentullor rezulta din starea in care se Caci. probabil ci n-ati face acest lucru. din contra. sau putem face contrariul. nici rau in sine. Ceea ce Ii se parea 0 incercare cumplita a devenit astfel un gest pe care stiu cii-Ipot face. capabili de a intra intr-o stare intru totul fecunda si. Acordat}-va 0 clipa pentru a va arninti 0 perioada in care va aflati intr-o stare deputere. Oricat de groaznica ar :fisituatia. Putem vedea lucrurile intr-un mod care sa ne puna intr-o stare constructiva. Astfel incat. atunci cand va vorbesc despre asta. pomind de la aceasta stare.care si-o fac sa sa sa sa sa va ca ana. Chiar si eel caruia totul pare sa-i surada poate nu vadii decit ceea ce nu rnerge si intre intr-o stare de depresie.38 GEORGE GRISHAM reprezentam intr-un fel care ne dea putere noua si altora. se fixeze pe tot ceea ce ii iese asa cum vrea.>i modifice reprozentarea intema despre lucrurile pentru care se credeau capabili sau incapabili. in loe ne impunem limite? Cheia acestei operatiuni se numeste . tara indoiala. Dar au invatat sa-!. in ciuda groaznieelor sale arsuri si a paraliziei sale. si poate ci nu veti asocia acest gest cu niste sentirnente si stan fecunde. sa.!.

atunci cand starea adecvata situatiei. sau din cauza d! incercati cu prea putina convingere. va veti afla intr-o stare cu totul diferiti Dad! reprezentati pe cale de a merge cu voiosie pefoc. atunci cand sunt cuprinse de manie. si daca puneti corpul in miscare ca ~ cum ati fi totahnente increzator. actionati: sa mergeti pe foc. chiarpotface asta". danseaza si siirbiitoresc. incat devin in stare traiasca aceasta experienta de neuitat Pentru a obtine rezultatele pe care ni Ie dorim. Dad! imaginea pe care 0 creati este cea a unor indivizi cu inele in nas indeplinind nu-stiu-ce rit inspaimantator. aceste semnale neurologice vii vor permite. cu siguranta. veti afIa intr -o stare intru totul inhibitiva Daca. si Ie-au lnregistrat in memoria lor pentru 0 folosire ulterioara.. Pornind de la oamenii pe care Ii cunoastem. totodata situatia cea rnai favorabila pentru a ne folosi toate resursele in mod eficient Dar. cream cream va va a sa .Haideti mergem pe focl". scheme care ii modeleaza perceptia mediului inconiurator. din. Atunci cand vii spun: .Da. Mitchell si alte persoane line de faptul ci el si-a reprezentat lumea ca pe un loc in care putea obtine rezultatele pe care si Ie dorea Este evident totusi. ereierul nostru are acces la mai multe comportamente. sa sa sa sa sa va va va va va va sa ca ca. sau cea a unor victime pe rug. prin cuvinte sau prin limbajul corpului. de modelele de care dispunem. La fel se intampla in cazul oricarei alte situatii din viaJi Dad! ne reprezentam 0 situatie de e!?CC. untem siguri vom da gres.pentru ca asta au inviitat observandu-si parintii. Totusi. Aceasta. pe cand alta se va rnultumi sa spun ci iubeste. Alegerea depinde. si acolo dau nastere unei reprezentari. Dad! nu reusiti S-() faceti. chiar si in starile cele mai dinamizante. nu reusirn intotdeauna ceea ce ne dorim. merg la creierul dumneavoastra. ce determina aparitia acestor comportamente atunci cand ne afliim in acea stare? 0 persoana aflata in starea de ciragoste va va strange in brate. Iar dad! imaginati pe cale de a fi cuprins de fliiciri. Unele persoane. contra. stimulii pe care-i emit special pentru dumneavoastrii. Fiecare dintre noi are conceptii despre lume. dad! spuneti: . ea insisi. care Ie-au permis obtina ceea ce vroiau. nu dispun decat de un model de reactie: ele explodeaza .Strategiile puterii 39 despre acest gest. pentru ca. Unele au putut incerca alte reactii. daca reprezentiirile interne si fiziologia concurs la crearea stsrii din care se nasc comportamentele. probabil este din cauza d! nu puteti nici macar incercati S-() faceti. dobandesc 0 asemenea incredere in ei. dad! vedeti 0 scena de bucurie ~i de entuziasm intens. nu vii veti afIa intr-o stare foarte dinamizanta. atunci cand intrarn intr-o stare anume. Diferenta intre un s w. trebuie ne reprezentam lucrurile astfel ineat intram intr-o stare suficient de fecunda pentru a putea gasi in ea puterea de a intreprinde ceva. irnaginati oameni care aplauda.

. Trebuie deci sa facern de garda in fata usii rnintii noastre. si nu pe ceea ce nu dorim. daca reusim sa trirnitem aceleasi mesaje corpului nostru. Irnitandu-i pe alti indivizi. Daca nu saditi sernintele mintale si fiziologice ale efectului pe care il urmariti. Daca concentrati incontinuu pe ceea ce este mai rau in viara. Daca nu hotarati in mod constient ce rezu1tate vreti sa produceti si daca nu va reprezentati lucrurile in consecinta. a cazut si a murit Unii vor spune ci avusese 0 prernonitie. ce resimt Si. Dar putem credem si cii i-a furnizat sistemului sau nervos 0 reprezentare sistematica.care a produs un rezultat Wallenda i-a dat creierului sau 0 noua cale de urmat. pentru a indrepta in directia pe care v-ati ales-o. un paralitic care facuse din viata lui 0 reusita Mitchell dispunea. Atunci cand nu ne conducem constient mintea. Dar nu vi s-a intamplat in trecut sa creati stan de gelozie si sa ave? comportamentele care decurg de aici? Daca acesta e cazul. instala antene. riscam ca mediul nostru inconjurator sa ereeze stan indezirabile si sa provoace efecte catastrofale. si nu se gandise niciodata 1a posibilitatea de a cadea. Era pentru el un lucru de negandit. 0 emisiune de televiziune. inseamna ca v-ati facut 0 reprezentare care a favorizat aceasta stare. a inceput sii-i spuna sotiei sale ci se vedea cizand de pe acoperis Cu trei luni mai tarziu.care decurg va sa va sa ca . sa ne plivim gradina rnintala zi dupa zi. si aceasta este 0 constanta a vietii.Rezu1tatele nu se produc ele singure. intr-o zi. Povestea lui Karl Wallenda ne ofera unul dintre exemplele cele mai griiitoare de stare nedezirabila. deci. Trebuie sa atlam exact cum i!?ireprezinta experienta lor despre lurne. si creierul sau a urrnat-o. constiente. va puneti intr-o stare care favorizeaza ceea ce este mai rau. Riscati sa fiti luat pe sus daca nu luati masuri vohmtare. Viata este ca un rau . sa stim ce reprezentari ne formam. De ani si ani. Or. un fenomen exterior .40 GEORGE GRISHAM de la cartile pe care Ie citim sau de la filmele pe care Ie vedem.risca sa determine in durnneavoastra 0 stare negativa. ne formam o imagine despre lume si despre ce putem face. putem produce aceleasi rezultate. Mitchell a fost modelata de arnintirea unui bar-bat pe care il cunoscuse in copilarie. Viata lui W. gel os? Nu. de un model care l-a ajutat sa. trebuie sa descoperirn convingerile particulare care ii fac sa-si reprezinte 0 lurne in care actiunea este posibila. lata de ce trebuie sa ne focalizam gandurile pe ceea ce dorirn. ce lsi spun. un semnal care a favorizat un comportament de cadere .!?ispuna ci situatia sa nu-l impiedica deloc sa aiba succes.curge. repet. vor creste doar buruienile. de exemplu. care sunt imaginile pe care si Ie formeaza in minte. Toata chestiunea imitatiei consta in aceasta . Sunteti.0 conversatie. orice altceva . Dar nu uitati putem intotdeauna sa alegem ne reprezentam lucrurile altfe!' Putem sa cream astfel 0 noua stare si sa dam nastere comportamenteloi. .

insa dumneavoastra ati cauzat suferinta atat celuilalt.. antrenorii sportivi. nu va dura mult si veti :fi manics. Trebuia sa-l spuna si asa cum se cuvine. parintii cei mai eficienti sunt cei care reusesc se reprezinte si reprezinte celorlalti circumstan~ele vietii intr-un mod pozitiv. iar Ia sfarsitul zilei: . cu un anumit ton al sa sa sa sa ca . sonore si gestuale a ceea ce dorirn. in acelasi timp. Fisher isi repeta lui insusi si le spunea celorlalti: . atunci cand respectiva persoana se va intoarce acasa.Astiizi 0 vom gasi". Intr-atat incat. unul dintre membrii echipajului sau era intrebat de ce ramasese cu el atata tirnp. nu s-a intamplat nimic. Ati auzit. Este omul care. destul de rau. cit si dumneavoastra in~ivi Si ce ali castigat din asta? ca va ca sa ca sa ca sa va La originea oricsrei ac{iuni exista un gand. mra indoiala. in ciuda prezentei unor semne exterioare ce par descurajante.i Recunosc exista uneori cazuri in care fiinta iubita chiar este pe cale faci~ ce va imaginati. sau veti resimti 0 asemenea tulburare incit veti sffin?iprin a Iua masuri pentru a-I pedepsi. ii veti da impresia este asteptata. In fiecare zi.Strategiile puterii 4] din ea Daca va reprezentati persoana iubitii pe cale sa va insele. si acesta a raspuns Mel avea darul de a trezi entuziasmul celorlalti. Ei se mentin astfel intr-o stare de disponibilitate. dorinta ei de a :fi cu dumneavoast:r. si veti accentua. dar la ce bun irositi energia inainte de a sti sigur? In majoritatea cazurilor. Or. dar comportati ca si cum asa ar sta Iucrurile. chiar si in situatii in care sansele de reu~ita par rnici sau egale cu zero.Maine 0 vom gasi". timp de saptesprezece ani. care le perrnite continue actioneze pana Ia obtinerea succesului. Managerii. si care a ajuns sa descopere mai mult de cinci sute de milioane de dolari in lingouri de aur si de argint. dar starea in care ati intrat a dat nastere unui cornportarnent care risca sil-i stameasca dorinta de a :fi cu altcineva! Si tocmai gelozia dumneavoastra a creat aceasta stare. cum va veti purta cu celalalt? in general. a cautat 0 cornoara ce se scufundase pe fundul marii. yeti :fi banuitor sau furios. Or. cand sunteti in aceasta stare. putem obtine efecte rernarcabile. Ralph Emerson In cazul in care controlarn modul in care comunicam cu noi insine si in care ernitem sernnale vizuale. intr-un articol pe care l-am citit despre el. Naveti nici 0 dovada sunteti inselat. si aceasta. vorbindu-se despre Mel Fisher. in momentul in care va sosi. Poate fiinta iubita n-a facut nimic. iI veti insulta. Dar nu era de ajuns sa spuna acest lucru. este intotdeauna posibil inlocuiti aceste imagini negative cu cea a fiintei iubite facand tot ce-i stii in putinta pentru a se intoarce acasa Va veti pune atunci intr -0 asemenea stare incit.

Tocmai redactase un articol pentru Golf Djges~ intitulat "Campion de golf intr-un minut". Unul dintre cei mai buni . si care reusisera castige. Pentru aceasta. Punandu-i citeascii aceste articole. Ce s-a intfunpIat? Echipa lui Tomey a facut meciul carierei sale. I-am explicat atunci cii acea strategie. Pusese mana pe unul dintre cei mai mari antrenori de golf din Statele Unite. reusise sa. fusese inregistrata dar in inconstientul Iui. Va puteti imagina starea jucatorilor atunci cand s-au adunat in vestiare. care parea complet pierduta.motivatori" pe care-i cunosc se numeste Dick Tomey. nu vor atinge deloc mingea in timpul celei de-a doua re- sa sa sa prize. seorul era. la pauza. in ciuda acestui handicap. daca nu reusea Ie sehimbe starea. Dick a seos atunci un panou pe care lipise 0 serie de fotocopii ale unor articole pe care Ie pastra de multi ani in fiecare dintre articole era yorba despre echipe care recuperasera tot atatea puncte. dar cii-iera foarte greu i?i Ie aminteascii pe toate. coautorul cartii Manager intr-un minut (One Minute Manager).!?iimbunatateasca seorul. tragea invat& minte din succesele sale si. lar aceasta certitudine le-a creat 0 stare neurofiziologica cu totul diferita. Se punea in fiecare zi in starea care iipermitea continue aetioneze.. Am consacrat cateva minute pentru a-i arata cwn intre in aceasta stare in momentul in care 0 va dori. Si ce s-a intamplat? A facut cea mai frumoasa partida din ultimii cincisprezece ani. fusese de aiuns modifice reprezentiiri1e interne ale jucatorilor. si. I-am spus cii n-avea nevoie sii-!?iaminteasea toate detaliile. datorita acestui lucru. Tomey le-a examinat fetele abatute si a inteles cii. I-a impiedicat pe cei de la Wyoming sa marcheze macar un PWlCt. si este antrenor al echipei de fotbal american de la Universitatea Hawaii. in timpul unui meci cu Universitatea Wyoming. rna aflam 1a bordul unui avion impreuna cu Ken Blanchard. Stia unde se duce. Nu cu mult timp in urma. si a terminat partida cu scorul27-22. Mi-a povestit cii invatase tot felul de subtilitati foarte folositoare. depasindu-si seorul precedent cu cincisprezece sa sa sa sa sa sa sa . actiona.42 GEORGE GRISHAM vocii si formandu-si anwnite imagini in minte. pentru a 0 reIua. pana cand ajungea Ia reusita. sa intre din nou in starea care Ii va permite utilizeze aceste informatii. 22-0 in defavoarea echipei sale. Este un exemplu clasic a1 formulei fundamentale a succesului. incerca altceva. dad nu si mai multe. pur si sirnplu. a reusit Ie insufle juciitorilor sai certitudinea ci puteau invinge. Dar lovise vreodata perfect 0 minge de golf? Mi-a raspuns afinnativ. Ii era de·ajuns. acea modalitate anwne de a-si organiza resursele.. atunci cand dadea gres. Acesta a inteles perfect in ce masura afecteazii reprezentiiri1e interne performantele sportivilor.

$I 1-ainvins pe George DiCarlo si a castigat medaIia de aur. Se antrenase mult. si i~i limita ambitiile Ia 0 medalie de argint sau de bronz. cu sase secunde in avans fata de acesta. Este 0 scena impresionanti Cum poate. FavorituI era George DiCarlo. si cu privire Ia ceea ce n-am putea face in altele. traieste intr-o tarn care este atat de marcata de razboi si de distrugeri. adica pentru a descoperi ce tacea atunci cand i~i punea in miscare toate resursele fizice optime: ce i~i imaginase. personal. lnainte de Jocurile Olimpice. ineat puna mana pe un pistol-mitraliera i se pare 0 reactie potrivita. copilul pune mana pe un pistol-mitraliera si doboara prima persoana care Ii iese in cale. ce resirntise in timpul singurei intalniri cand it invinsese pe George DiCarlo. atunci cand castiga diverse competitii. ce i~i spusese. De fapt. este atat de dezorientat incat este in stare sa eoboare in adancurile cele mai violente ale personalitatii sale. Am analizat masurile pe care le lua. ascu1tase Huey Lewis si stirile chiar inainte de concurs. instituise 0 serie de blocaje mintale care il impiedicau sa faca ce vroia Inspaimanta ideea suceesului. la randul lui. si it face si el. intr-adevar. I-a vazut pe altii facand acest lucru. Este si 0 scena deosebit de distruetivi Eu. incIusiv sa asculte Huey Lewis chiar inainte de start. dar avea impresia cit nu facea tot ce trebuia pentru a cistiga. La un moment dat. incere intotdeauna sa rna concentrez asupra starilor constructive.Strategiile puterii 43 puncte. Dar aceasta scena ne ofem un excelent avertisment cu privire la ceea ce suntem capabili facem plecand de la anumite stari. am lucrat cu Michael O'Brien. De altfel. De ce? Pentru cit nu exista nimic mai puternic decat 0 stare dinarnizanta. A1i vazut deja The Killing Fields? Acest film cupriode 0 scena atat de frapanta ineat n-o voi uita niciodati Este yorba in ea despre un copil de doisprezece sau treisprezece ani care traieste in mijlocul ororilor si distrugerilor din timpul razboiului din Cambodgia. N-a avut nevoie sa faca eforturi pentru a-si aminti cum sa actioneze. Apoi am asociat starile in care se afIa in aceIe momente cu un declansator automat zgomotul pistolului care anunta startul. in ziua in care il invjnsese pe DiCarlo.' Am petrecut 0 ora si jumatate cu Michael pentru a-Iajuta sa-si defineasci starile de performanta maxima. nemaiputeind suporte. Si modul nostru de n sa sa sa sa . In ziua finalei olimpice. un inotator care concura la 1 500 metri liber. toate gesturile pe care Ie sa~ise in ziua victoriei. din punct de vedere mintal si fizic. un baiat de aceasta varsta sa ajunga faca un asemenea lucru? Pe de 0 parte. Descoperisem ca. Pe de alta parte. a facut deci exact acelasi lucru. Insist mereu asupra acestei ehestiuni pentru ca ea sa se inradacineze in mintea dumneavoastra: tipul de conduita pe care-I adoptam rezulta din starea in care ne aflam. care il invinsese pe Michael de mai multe 01. A avut aeees eu usurinta la toate resursele de care avea nevoie. nu era favorituI pentru medalia de aur.

Acestea le revin in minte. a anuntat grupul. Nirneni nu reuseste de fiecare data. evenimentele nefericite ii intristeaza Ceea ce-i diferentiazi pe indivizi. De ce se drogheaza oamenii? Nu pentru ca le place sa-si infiga ace in brat ci pentru ca le place efectul pe care il produce drogul si pentru ci. furiosi. Vor fie linistiti sau sa iasii din stari care Ie displac. Majoritatea oamenilor nu iau masuri constiente pentru a-si controla starile. n-as fi putut niciodata sa-l fac pe Michael O'Brien castige medalia de aur. care foarte adesea cauzeaza. e dependent de heroina de sase ani si jumatate. Eu n-am facut decat descopar cum mobilizeze la cerere. dar unii atleti au capacitatea de a intra intr-o stare dinamizanta aproape dupa dorinta Cum reusesc s-o faci. am cunoscut tineri consumatori de droguri . in cateva minute. echilibrati. A trebuit ca el lucreze aproape intreaga viata pentru a acumula strategii. ~i se simt iar rau din momentul in care excesul de alimente sau drogurile au fost consumate. rnacar cat de cat. este ariit cum modificati in mod direct reprezentarile interne si fiziologia. strategiile sale de reusita. ce fac ei. in schimb. Si atunci trebuie plateasea pretul pentru aceasta schimbare temporara de stare. Or. m-am lasat Cu ajutorul seringii n-am simtit niciodata eeva asernanator. se intfunpla fuci un exercitiu fizic. dupa ee a mers pe foe: "Gata. ies din starea lor de deprimare. . Cand emisiunea de la televizor s-a terminat. sau cand se pliotisesc. Singurul inconvenient al tuturor acestor demersuri este ci. pe termen lung. Se trezesc deprimati sau in forma. pentru ca li se oferise 0 modalitate mai buna de a ajunge la acelasi extaz. derutati. isi aprind 0 tigara sau se drogheaza In 'cel mai bun caz. este masura in care au control asupra resurselor lor. veseli.? Mobilizand ceea ce au mai bun la momentul dorit. nu stiu alt mijloe de a intra in aceasta stare. Evenimentele fericite le ridica moralu1. Altii ies din casa. atunci cand presiunea care se exercita asupra lor este la maximum. care Ie ofera noi reprezentari pe care le interiorizeze. Acest lucru este evident in atletism. fiirii a recurge la artificii exterioare. adica de strategiile neurologice pe care le-arn acumulat Singur. sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa va sa va . Avand de-acum ceva de vazut. care spunea ci. probleme suplimentare. oricare ar fi dorneniul lor de activitate. Un baiat.44 GEORGE GRISHAM a reactiona la aceasta stare depinde de conceptiile noastre despre lume. au in continuare aceleasi reprezentari asupra vietii lor. Intentia mea. Vor fie fericiti. merg la restaurant. Majoritatea oamenilor incearca schimbe starile in care se ailii. resursele cele mai utile pe care le avea. ocazia de a rade. Atunci cand sunt dezorientati.rari" care s-au lasat de ele dupa ee au mers pe foe. reactii musculare etc. efectullor nu e de durata. cu eeea ce-am resimtit aiungand dincolo de taciuni". in general? Deschid televizorul.

Si acest lucru ii diferentiaza de mase. cum puteti avea control asupra starilor dumneavoastra.. . n-aveti nici un motiv sa::fip la cheremul circumstantelor.Strategiile puterii 45 Asta nu insearnna ci a trebuit sa mearga pe foe in mod regulat Era suficient sa ajunga in mod regulat in aceasta noua stare. Veti retine. uneori. Sa examinam forta magici pe care ne-o di. Oamenii care au ajuns Ia reusita stiu.puterea suprema". un factor care determina starile pe care Ie cream sistema tic in anumite situatii Este numit. din acest capitol. elaborase un nou model cu privire la ce putea face penbu a se simti bine. Exista un factor care determina dinainte reprezentarea pe care ne-o facern despre evenimentele din viata. si. . Indeplinind un gest pe care-l credea imposibil. ci 0 stare anumita va poate turniza 0 putere extraordinara. sa capteze elementele cele mai fecunde din mintea lor. un factor care filtreaza reprezentarea pe care neo facem despre lurne. inainte de toate.

Casals a inceput prin a canta piese pentru Clavecin bine temperat de Bach. si-a asezat degetele intepenite pe claviatura. cu putin inainte ca marele violoncelist sasi serbeze cea de-a nouazecea aniversare. producand asupra corpului sau si asupra pianului efeete care probabil di n-ar ." Simpla idee de a canta la pian Ii schimbase complet starea. cu spatele incovoiat. Dintr -0 data. ORIGINEA PERFECTIUNII: CREDINTA Omul cste ceca ce crede. si complet eliberate de crisparile artritei. degetele . sa-l vezi pe batran incepandu-si ziua era aproape dureros. Se observa imediat ca suferea de emfizem. 1980. Miscarile lui nu mai erau tepene. pe care le-a interpretat eu multa sensibilitate si maiestrie.Degetele lui se deznodara . Mainile ii erau umflate. intr-atat respira de greu. si degetele lui parca alergau pe clape. Casals era atat de slabit. A inceput apoi un concert de Brahms. . A intrat intr-o stare fecunda si fiziologia lui s-a modificat incredibil de mult a inceput se miste si cante. din care avem toti ceva de invatat Cousins povesteste cum la intalnit pe Casals. atat de teapan din cauza artritei. Si atunci s-a produs miracolul.chircite.relateaza Cousins . S-a instalat cu mare dificultate pe taburet Apoi. cu capul inainte. nici chinuite.si se indreptara spre clape ca niste boboci de floare spre razele soarelui. l. ci suple si gratioase. unul dintre cei mai marl rnuzicieni ai secolului al XX-lea Este 0 poveste despre credinta ~ despre renastere. Norman Cousins povesteste 0 anecdota toarte instructiva cu privire la Pablo Casals.. si deci si capacitatile fizice. incit avea nevoie de ajutor pentru a se imbrica. "intreg corpullui era una cu muzica -'serle Cousins. . cu pretul unui efort care a parut curnplit. putemic si suplu. unul dintre instrumentele la care stia cante la perfectiune." Atunci cand s-a ridicat de la pian.4. Parea un batran foarte obosit Inainte chiar de a-~i lua micul dejun. Mergea tarandu-si picioarele.. Casals s-a transfonnat complet sub ochii lui Cousins.e Seuil.fi fust posibile decat la un pianist sanatos. AntonCehov in minunata lui lucrare Dotiat» de vindecere (La Volonte de guerir) I. sa sa sa 1. Casals s-a indreptat cu greutate spre pian.

si ii mai permitea inca un miracol in fiecare zi. credinta poate deci sa devina un instrument dintre cele mai puternice pentru realizarea dorintelor dumneavoastri Din contra. in sensul eel rnai profund al expresiei.Iisus. istoria omenirii este istoria credintei urnane.. Kennedy sau Luther King . . De ahfel. Ele dau ordine sistemului nostru nervos. Caci ele ne permit vedem ceea ce vrem si ne dau energia de care avem nevoie pentru a obtine aceasta.sunt sa sa sasa~sci va sa sa . lata de ce eredintele deschid calea care duce la perfectiune.Credintele sunt busola care ne indruma spre telul nostru si care ne garanteaza ca-l vom atinge. este ca si cum i-am da creierului nostru un ordin cu privire la modul de a ne reprezenta evenimentele. orice principiu director. Credintele ne permit sa adunam cele mai bune resurse pe care Ie ascundem in noi si sa punem aceste resurse in slujba realizarii dorintelor noastre . s-a indreptat imediat dupa aceea spre masa pe care se afla micul dejun. Suntem supusi la 0 cantitate nelirnitata de stimuli. 0 credinta care stinghereste actiunea poate provoca rezultate catastrofale. Ele sunt directivele care ne comanda creierul Atunci cand eredem cu tarie ca ceva este adevarat. ale perceptiei noastre asupra lumii. Pentru ci credea in puterea transcendenta a artei sale. orice pasiune care poate da un sens vietii noastre este 0 eredinta. consideram credintele niste convingeri sau doctrine. forta de a face lucruri de care nu s-ar fi crezut in stare. Edison. Dar. prestabilite. era el insusi inzestrat cu 0 putere care aproape ca sfideaza intelegerea.0 fiinta care detine 0 credinta are tot atata fo~ cat nouazeci si noua de fiinte care nu au decat interese". Casals credea in muzica si in arti Si aceasta ii infrumusetase.Strategiile puterii . religiile Ie dau la milioane de oameni putere. Este asemenea unei nave tara elice sau tara carma Numai credintele ne dau puterea de a actions si de a erea lumea in care vrem traim. De secole intregi. orice lucru in care eredem. Mergea rnai drept si parea mai inalt NU-$. Credintele sunt filtrele organizate. in sens strict. sau care nu reuseste sa capete energie pe aceasta cale. Indivizii care au schimbat cursul istoriei noastre . Atund cind eredeti ca un lucru e adevarat. ii innobilase intreaga viata. Einstein. Mahomed.imai tfmlia picioarele. scrisese John Stuart Mill. 47 era 0 fiinta cu totul diferita de cea care se asezase la el cinte. De obicei. Copernic. Credintele sale il transformau zilnic pe acest batran obosit intr-un geniu debordand de energie. si a mancat cu pofta Apoi a iesit faca 0 plimbare lunga pe plaji. Cel care nu are nici 0 credinta. De fapt. Cristofor Columb. intrati intr-o stare care permite ca el sa fie adevarat Manuita intr -<l modalitate pozitlva. este total descumpanit. . adesea. nuexista forta directoare a comportamentului mai puternica dedit credinta In mod esential. ele il pastrau in via~. si asta si sunt. ii organizase.

Doar 25% dintre bolnavii din eel de-al doilea grup au obtinut acelasi rezultat Or. au existat numeroase . cazul unei femei care suferea de 0 dedublare a personalitatii. indivizi care erau atinsi cu varful degetului si carora li se spunea sunt arsi cu fierul rosu. in am bele cazuri Ii se daduse bolnavilor un produs Iipsit de cea mai mica proprietate curativa. In afara perioadelor de criza. Singura diferenta era sistemul de credinte pe care unii si eeilalti il adoptasera Exists.Medicamentele nu sunt intotdeauna necesare. pentru a ne schimba comportamentul. care a observat la el insusi puterea pe care 0 are credinta in eradicarea bolli.48 GEORGE GRISHAM oameni care ne-au schimbat credintele. Credinta in vindecare este. insa. prin care un medicament Iipsit de orice proprietate curativa actioneazi asupra bolnavului care este convins ci i se da un tratament e:ficace. aparea 0 arsura in locul de contact Ceea ee conta nu era atat realitatea. de altfel.. Invariabil. despre cazurile unor bolnavi carora Ii se dadusera medicamente cu efeete noeive si care n-au resimtit nici eea mai mica tulburare. trebuie ineepem prin a actiona asupra credintelor noastre. care Ie va ~~ cu siguranta durerile. intotdeauna necesara. cit credinta . un mare nurnar de studii inca si mai remarcabile. trebuie invatam ne modelam eredintele dupa eele ale indivizilor care au ajuns la perfectiune. Cu privire la acest subiect. pentru ci Ii se spusese ca urmau sa se simta mai bine. si numai pe plan fiziologic. printre altele. Arum catva timp a aparut un excelent studiu asupra schizofreniei." Un studiu remarcabil despre efectul placebo descrie cazul rnai multor bolnavi care sufereau de ulcer acut Au fost impartiti in doua grupuri si au fost anuntati bolnavii din primul grup ci Ii se va da·un nou medicament. Credinta ei devenea realitate. Norman Cousins. credintele (reprezentari interne coerente) actioneaza asupra realitatii. Majoritatea dintre noi cunoastem efectul placebo. si reusea sii-~ transforme complet starea fiziologica intr-una a unei persoane diabetice. scrie: . Daca vrem imitam perfectiunea. Dar nu exista nici 0 indoiala ci. in aeeeasi ordine de idei. cu atat deseoperim mai elar extraordinara putere pe care 0 au credintele asupra vietii noastre. Creierul nu face decat ceea ce ise spune sa faca. sa sa sa sa ca . Era studiat acolo. De aceea. U s-a spus bolnavilor din al doilea grup ca Ii se va da un produs experimental. :tara sa se puna vreo intrebare. Cu cit invatam mai multe despre comportamentul uman.comunicare stabilita direct. in multe privinte.tudii ee descriau cazurile unor indivizi scufundati intr-o stare de transa hipnotica. ale carui efeete nu se cunosc inca prea bine. gIicemia sa era pe de-a-ntregul normala Dar ea era convinsa ci este diabetics. 7ff*Jdintre bolnavii din primul grup au constatat 0 ameIiorare sensibila a starii lor. aceasta putere sfideaza modeleie logiee pe care Ie avem. cu sistemul nerves.

din contra. Retineti deci cele ce urrneaza.nu stiu unde e". constanta care a afectat eel mai tare rezultatele este credinta. e sub nasul tau. vii spuneti: "dar nu stiu unde e". vom gasi in noi puterea de a ajunge Ia ea in cazul in care credem in esec. Poate fie vorba de 0 credinta dinamizanta sau. Imaginati-va situatia urmatoare. se simta excitat .. trecand in camera vecina. serie Wei! in concluzie. tot ceea ce ali spus. orice experienta umana. Credintele pot pomi sau opri vaIul ideilor. Credinta nu e aItceva decat 0 stare. 0 reprezentare intern a care ghideaza comportamentul. Oricat de putemic ar fi el. Cele doua tipuri de credinte sunt foarte putemice.. Credintele reprezinta 0 aIegere. stiti ca. mesajul sistematic si coerent transmis creierului si sisternului nervos. Este vorba despre ceea ce..).«Magia» drogurilor rezida in mintea consumatorului. ali resimtit sau ali atins este inmagazinat ca sa sa sa sa sa sa sa sa sa . te rog" si. in psihologie. Pierderc sau diminuare a vcdcrii intr-o zona a campului vizual (n. atunci cand v-ati spus: . cand spuneti ca. care se afla pe etaiera.Llite. si spune: . ia sarea. Nimic n-ar putea fi mai departe de adevar. in toate aceste exemple. . sunteti capabil indepliniti cutare actiune si cand spuneti di sunteti incapabil de asta. se numeste scotom'. i-ati dat ereierului ordinul de a nu vedea sarea. vom avea tendinta ajungem la un esec. ali vazut. _ 1. tipati: "N-o gasescl". tr. tocmai de aceea credinta deschide caIea spre reusita. trebuie deci sa favorizam credintele pozitive si Ie indepartarn pe cele care ne stingheresc. nu in droguri". . Cineva va spune: . Persoana care v-a cerut asta intra atunci in camera. ali simtit. ali auzit. fraierule. si pe un individ care absorbise 0 doza de barbiturice. EI a descoperit astfel ca.ea este un concept fix. 0 idee separata de actiune.Du-te si cauta sarea. Desi suntem rareori constienti de asta. PrincipaIa gogomanie pe care 0 comitem cu privire la credinta este parerea ca. sub ochii dumneavoastra. Dupa ce ali cautat pentru 0 clipa. de 0 credinta distruct:ivi in cazul in care eredem in reusita. top putem aIegem credinte care ne ingradesc sau credinte care ne ajuti Pentru a ajunge la succes. N-ai fi in stare sa gasesti nici apa in raul" Putem deci afirma ca. aveti dreptate in ambele cazuri.Strategiile puterii 49 Studiile conduse de doctorul Andrew Weil au aratat senzatiile toxicomanilor corespund aproape exact cu ceea ce asteapta ei de la drogul pe care il absorb. Problema este stim care tipuri de eredinte sunt foarte puternice. Ceea ce credem determina potentialul pe care vom fi in masura sii-I rnobilizam. Lucrurile stau tocmai invers: pentru ca ea n-are nimic static si pentru ca face integral parte din functionarea noastra.-Iputea detennina pe un individ care absorbise 0 doza de amfetamina se simta calmat.. procesul nu comporta nici un element magic.

desfasoara neintrerupt Arlevfu-ata or~are a vietii de ghetou nu som mai ales grijile si lipsurile cotidiene. trebuie.care. puternie. Mitchell. in cursul unei sesiuni recente. mai intai. Apoi ii compararn eu oameni care. Atunci cand va spuneti cu convingere va amintip. care filtreaza comunicarea cu noi insine intr-un mod sistematico De unde provin credintele? De ce unele persoane au credinte care le imping spre succes. Apoi. aveti dreptate. dupa parerea lor. in vreme ee W.Putini sunt oamenii capabili e:xprime cu impartialitate opinii care difera de prejudecatile existente in mediullor social. Daca nu vedeti in fata ochilor decat esec si disperare. ii dati sistemului dumneavoastra nervos ordinul de a deschide caile care due la partea din creier ce are capacitatea de a fumiza raspunsurile pe care le asteptati. Atunci cand spuneti cu convingere nu va arnintiti. Majoritatea oamenilor sunt chiar incapabili conceapa asemenea opinii. in buna conditie fizica. incercam raspundem la aeeste intrebari. ne spuna ce cred despre situatia lor actuala ~i ne explice de ee. este usor imitam bogatia ~ reusita Daca am crescut in saracie si disperare. au ajuns in aceasta situatie. Adevaratul cosrnar este efectul pe care il produce mediul inconjurator asupra credintelor si viselor. le oferim de mancare. in timp ce altele au credinte care le ajutii doar dea gres? Dadi dorim imitam credintele care favorizeaza perfectiunea. care dau nastere reusitei." intr-unul din seminariile mele avansate de imitatie. Le cerem sa intre in sala si irnitam sistemele lor de credinte si strategiile lor mintaIe. vizibil inteligent. si ale esecu1ui. foarte greu forrnati reprezentari interne care favorizeaza succesul Va amintiti ci in capitolul precedent am vazut ca a imita este un gest pe care il faeem in permanents. si ehiar frumusel De ee dormea pe sub poduri. au reusit iasa cu bine din ele. va ca ca va Ei pot pentru ci cred ca pot Vergiliu Ce sunt deci credintele? Mijloace prestabilite ale perceptiei.era foarte sa sa sa sa se va sa sa sa sa sa sa sa sa . am adus un barbat de douazeci si opt de ani. ii ineonjuriim cu eea mai mare afectiune posibila si le propunem povesteases viata lor in grup.50 GEORGE GRISHAM in creierul dumneavoastrii. in ciuda marilor tragedii fizice si morale prin care au trecut. dispunea de mai putine resurse pentru a-!?ischimba viata . Prima sursa a credintelor este mediul ineonjucltor. Tocmai aici ciclurile reusitei. care dau nastere erecului. eel putin in aparenta. va :Ii. exista un exercitiu la care participa niste vagabonzi. Dacii am crescut in bogatie si rru~t3. de acolo ne luam modelele de comportament Asa cum a spus Einstein: .

de sfaturi. A fost surprins sa descopere ci majoritatea acestor tineri-minune nu se aratasera deosebit de straluciti la inceputuri. in aceeasi seara. Aceasta constituia 0 credinta in sine: . Pentru multi oameni. Acestea sunt tipurile de experiente care creeaza credintele susceptibile de a ne transforrna viata. si alte mijloaee de invatare. Credinta ci vor putea se dislinga precedase orice manifestare lamurita a marelui lor talent . ineeree anihileze durerea recurgand 1a droguri. tara indoiala. sii-i spunem . in schimb. Mama lui era prostituatii. momente care au avut un asemenea impact asupra noastra. dar nu este singurul. sunt sigur ca mai stiti inca unde aflati. in modele ale unor indivizi care depasisera dificultati imense pentru a-si cladi 0 viatii fericita. A inceput luereze.si asupra mijlocului de a ajunge la aceasta: sa se culee pe sub poduri. Dar exista si alte experiente. Credea ci oamenii profita intotdeauna de noi atunci cand nu suntem cu ochii in patru. Evenimentele. de 1a Universitatea Chicago. acest tfutiir. si nu incepusera se dezvolte dedit dupa aceea. a lasat viata de vagabond si nu s-a mai drogat. Cand avea opt ani. sa sa sa sa sa sa va va . favorizeaza uneori formarea eredintelor. tatal lui ii facuse 0 injectie cu heroina. am lucrat cu acest om si i-am modifieat sistemul de credinte (asa cum vorn expliea in capitolul6).Ceea a fost posibil pentru ei e posibil si pentru mine". sa fore. avusese influenta asupra a eeea ce eredea posibil. in care copiii celor bogati n-ar cunoaste decat bogatia si in care copiii celor saraci nu s-ar ridiea niciodatii deasupra conditiei lor initiale. Existii in viata fiecaruia evenimente care nu se uitii niciodata Unde va crlIati in ziua in care presedintele Kennedy a fost asasinat? Daca sunteti destul de in vfu"stiiea sa amintiti acest lucru. fie ele mici sau mari. majoritatea beneficiasera mai intai de ingrijiri atente. Daca ar fi singurul. care pot produce si ele eredinte. Din contra. muzicieni si studenti care reusisera deosebit de bine in viata.John". De atunci. de sprijin.nimie altceva decat supravietuirea . ci nimeni nu iubeste pe nimeni etc. crescuse intr-un mediu in care nu exista nici un model de acest gen.Strategiile puterii 51 fericit? Mitchell crescuse intr-un mediu care era bogat in exernple.Mediul inconjucitor este uneori principalul element generator de eredinte. aceasta a fost ziua care Ie-a modificat pentru totdeauna conceptia despre lume. In acelasi fel. a realizat un studiu cu privire la 0 sutii de tineri sportivi. aproape top am trait experiente pe care nu Ie vom uita. si-a mcut noi prieteni si traieste intr-un alt mediu. am trai intr-o lume ineremenita. tatal sau fusese inehis pentru crima. Noile lui credinte i-au permis aiba un alt comportament Doctorul Benjamin Bloom. incat ni s-au intiparit definitiv in creier. Aeest gen de rnediu.

Am reusit astfel dau nastere credintei care mi-a permis termin aceasta carte la timp. specialist in stiinte politice. m-am intrebat ce as putea face mai tarziu si am hot:. pe cand era inca un copil din ghetou. am ajuns scriu pentru un cotidian si am facut cariera in domeniul cornunicarii. daca aveti posibilitatea de a cunoaste. trebuie incep intervievez profesionisti.52 GEORGE GRISHAM Cand avearn treisprezece ani. sub presiunea zilnica a momentului-limita. eram inconjurat de reporteri care se ingramadeau incercand prinda ultimele lui comentarii." AI patrulea mijloc de a obtine rezultate consta in sprijinirea pe rezultatele anterioare. Datorita incurajaruor lui Howard Cosell. a relatat in New York TImes masura in care exemplullui Jackie Robinson. strans cu usa. asupra a ceea ce putea fi atins si asupra interesului pe care il avem in a cere ceea ce vrem. Dar. Mi-am spus ca. am imprumutat un reportofon. am citit in ziar ci Howard Cosell urrna dea autografe pe noua lui carte la supermarket-ul din cartier. . sigur. prin lectura. cinematograful si descoperirea lwnii prin ceea ce spun ceilalti despre ea Cunoasterea este unul dintre mijloacele cele mai importante de a rupe lanturile unui mediu inconjurator sclerozant Oricat de sinistra ar fi lumea in care traiti. AI treilea mijloc de a favoriza credinta este cunoasterea Experienta directa este. Am intrat in panica Pe deasupra. Aceasta experienta a transformat credinta mea asupra a ceea ce e posibil. Exista putine lu~ruri la fel de inspaimantatoare ca a trebui sa inchei un articol intr-o ora sau. mai putin. Vorbind cat puteam de repede. trebuia redactez prima forma a acestei carti in mai putin de 0 luna Nu eram sigur ca 0 reusesc. am reusit scriu un capitol in numai 0 zi. Robert Curvin. ii transformase viata. i-am spus ce tkeam si I-am rugat inregistram un scurt interviu. 0 forma de acces la cunoastere. ~~ ci puteti face acest lucru. Howard Cosell se ridica plece. in ziaristilor. Si am stiut atunci ci voi mai putea face 1a fel. mi-a acordat un interviu in exclusivitate. stiu prea bine cum. daca vreau devin prezentator sportiv.arat sa devin prezentator sportiv la televizi·une. Este ceea ce lnvata ziaristii atunci cand trebuie dea un articolla un termen fix. Intr-o zi. si mama m-a condus pfula la supermarket Cand am ajuns acolo. primul fotbalist de culoare care a jucat in prima divizie. Si. Ca poata aparea la timp. realizarile altora. Dar mai exista si cititul. puteti forma credinte care vor permite reusiti. am reusit rna strecor printre ziaristi si apropii de Cosell. stupefiati.Atasamentul pe care il resimteam fata de el m-a irnbogatit. Daci ati facut ceva 0 data. uneori. exemplullui mi-a permis sa ridic nivelul exigentelor mele. Majoritatea debutantilor se tern de acest lucru mai mult sa sa sa sa sa sa Fara sa sa rna sa sa sa tara sa va va sa sa sa sa sa sa sa sa . chiar numai 0 data. De ce nu incep cu unul dintre cei mai mari? Am chiulit de la liceu.

de Iivrat aceleasi produse. si rnodificati astfel starile.000. Putem avea control asupra modului in care ii imitarn pe ceilalti.000.intr-o stare eficienta. A crede ca esti capabil fad un lucru devine 0 garantie a succesului. Dar ei descopera ca. plecati dimineata cu scopul de a incheia luna cu 30. Nu devin nici mai inteligenti.000. oricare ar fi scopul pe care vi l-ap. incercati doar castigati suficienti bani pentru a plati facturile curente. batrane. Oricare ar fi obiectivul dumneavoastra.a fel stau lucrurile in cazul actorilor.000. daca este motivul pe care vi-I dati pentru a explica de ce munciti atat de mult. .000.000 de lei. nici mai rapizi 0 data cu inaintarea in varsta..Strategiile puterii 53 decat de oricare alt aspect al muncii lor. AI cincilea mijloc de a da nastere credintelor este formarea in minte a experientei pe care vrem !TO vedem realizandu-se in viitor. in ambele cazuri este vorba de vfu1zare.fi reusit deja.000. Acestea sunt mijloacele de a da nastere credintelor. vor reusi sa fad! asta mereu. Va voi explica de ceoAhmci cand scopul dumneavoastci e de a castiga 3. Putem avea control asupra eredintelor noastre. al oamenilor de afaceri sau al celor de orice alta profesie. dar au dobandit convingerea d! sunt capabili fad! asta l. ca si cum ea s-ar realiza chiar in clipa aceea Este ceea ce nwnesc experienta anticipata a rezultatelor. banii nu sunt singurul mijloc de a va motiva. daci vaformati in minte 0 imagine clara a rezultatelor pe care Ie urmariti si daci reprezentati in situatia in care ati fi dad! ati.Haide.000. mult mai stimulant. dar pe mine asta nu m-ar pune intr-o forma stralucita. Dad! sunteti agent de vanzari. si nimic mai multo Bineinteles. va veti crea 0 stare care va va ajuta obtineti efectele pe care Ie doriti. credintele si actiunile.000 de lei.000 sau 30. credeti d! veti fi intr-o stare fecunda si dinamizanta atunci cind veti merge 1a clienti? Sunteti intr-adevar plin de entuziasm atunci cand spuneti. 30. De dat aceleasi telefoane. Ne putem conduce viata in mod constient Ne putem schirnba Daca sa sa sa sa va sa sa va sa sa va va sa . Luarn cate ceva bun si cate ceva dIU din lumea care ne inconjoara Dar una dintre ideile esentiale ale acestei carti este ci nu suntem niste frunze in bataia vantului.000 de lei? Adevarul este ci e mai simplu sa ~tigap. de vazut aceiasi dienti. Majoritatea dintre noi si Ie creeaza la lntamplare. decat ideea de a va castiga cat de cat painea. Daca acesta este scopul dumneavoastra. sa va scufundati in aceasta experienta. Cand conditiile din jurul dumneavoastra nu va ajuta fip. Or. in loe de 3.000. ce este mai simplu: castigati 3.fixat Este deci mult mai entuziasmant. Si aceasta stare de entuziasm are mult mai multe sanse sa va determine sa luati masurile necesare pentru a mobiliza potentialul maxim. e de ajuns sa creati lumea dupa cum doriti. tre' mergi la slujba ca sa platesti facturile astea nenorocite?" Nu stiu cum reactionati dumneavoastra. dad! au reusit 0 data sa-si incheie articolulla timp.

54

GEORGE GRISHAM.

exista un cuvant-cheie in aceasta carte, atunei este urmatorul; .schimbare". Permiteti-mi sa va pun intrebarea eea mai importanta pe care 0 stiu: Care sunt marile credinte pe care Ie aveti despre eeea ee sunteti si despre ceea ee puteti face? Incepeti prin a scrie in cateva cuvinte cele cinci credinte care v-au ingradit in trecut 1. . 2 . 3. ' . 4 . 5 . Enumerati acurn eel putin cinci credinte pozitive care pot ajuta va atingeti obiectivele supreme. 1. .

va

sa

2

.

3 . 4 . 5 . Fiecare declaratie pe care 0 faceti este datata in :?ilegata de rnomentul in care 0 faceti, Nu are 0 valabilitate universala Nu este adevarata decat pentru 0 anumita persoana, la un moment dat - este supusa schimbarii, Or, aceasta carte vorbeste despre modurile de a opera schimbari pozitive. Daca aveti un sistem negativ de credinte, trebuie stiti de-acurn inainte ce tip de efecte nocive poate produce. Dar este indispensabil intelegeti ci sistemele de credinte nu sunt mai irnuabile decat lungirnea parului durnneavoastra, decat preferinta dumneavoastra pentru 0 anumita melodie, decat calitatea relatiilor pe care Ie aveti cu 0 anumita persoana La fel, daca aveti o Honda si hotiu-a(i ca ali fi mai fericit la volanul unui Chrysler, aJ unui Cadillac sau aJ unui Mercedes, va sta in putinta schimbati masina, Reprezentarile interne si credintele dumneavoastra functioneaza, ca zicem asa, identic. Daca nu sunteti multurnit de ele, Ie puteti schimba Fiecare dintre noi are 0 ierarhie, 0 scars de credinte. Avem credinte centrale, chestiuni atat de importante ineat am fi. gata ne darn viata pentru ele. Este cazul ideilor pe care le avem despre patrie, familie, dragoste. Dar esentialul din viata noastra este guvernat de credinte asupra posibilitatilor noastre, asupra reusitei noastre, asupra fericirii noastre, credinte pe care Ie-am patat inconstient de-a lungul vremii. Ceea ce este necesar acum, este reconsideram aceste credinte si ne asiguram ne sunt utile, ci sunt eficiente si C:1ne dau putere. Am vorbit despre importanta imitatiei, lmitarea perfectiunii incepe prin imitarea unei credinte, Unele lucruri nu potfi imitate de pe azi pe maine, dar,

sa

sa

sa va

sa

sa

casa

sa

ca

Strategiile puterii

55

daca sunteti in stare cititi reflectati si ascultati puteti imita credintele oamenilor care au cele mai marl reusite dintre toti, Atunci cand miliardarul Paul Getty s-a lansat in viata, a incercat descopere care erau eredintele oamenilor pe care Ii admira eel mai mult si a inceput Ii irnite. Putern, astfel, ne modelam constient credintele dupa ale eelor mai mari conducatori, citindu-le autobiografia. Bibliotecile noastre sunt arhiplioe de raspunsuri 1a intrebarile pe care ni le punem cu privire 1a inijlocul de a obtine praetie rezultatele pe care Ie urrnarim. De unde provin credintele dumneavoastra personale? De la lume, doamna Stie-Tot? De 1a televiziune si de 1a radio? De 1a ultima ,,fetira" care a facut marturisiri? De la eel care a vorbit eel mai mult sau eel mai tare? Daca doriti reusiti, ar:fi intelept va alegeti cu grija credintele, in loe leganati ca 0 hfutie de prins rnuste, captand in trecere toate credintele care catadicsesc se lipeasci de dumneavoastra Ceea ce este important de inteles e ca potentialul pe care il mobilizam si rezultatele pe care le obtinern fac parte dintr-un proces dinamie, care incepe printr-o credinta, Mi se pare comod reprezint aeest proees cu ajutorul schemei urmatoare:

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa va

sa

sa

ne imaginam un individ care nu se crede in stare faca un lucru. Un copil care isi spune: .Sunt un prost elev", de exemplu. Daca se asteapta dea gres, i~iva mobiIiza el toate resursele? Bineinteles ca nu. S-a eonvins deja ca nu stie nimie. I-a semnalat deja creierului sau ca trebuie sa se astepte la un esec, Daca a inceput astfel, ce masuri practice va lua? Va avea incredere in el? Va:fi plio de energie, hotarat, convingator? Va reflecta starea lui de spirit posibilitatile sale reale? Putin probabil. Daca sunteti convins ca veti da gres, de. ce mai faceti vreun efort, cat de mic? Ap inceput cu un sistem de credinte care face reiasa ceea ce nu puteti face, cu un sistem

sa

sa

sa

sa

sa

56

. GEORGE GRISHAM

care, prin unnare, le ordona centrilor dumneavoastrii nervosi reactioneze intr-un anurnit fel. Aticaptat 0 cantitate limitata din resursele dumneavoastri Ati actionat cu jumatate de masura, tara convingere. Care credeti cit vor fi rezultatele? Totul ne face eredem ci vor fi dezastruoase. Si ce influenta vor avea aceste efeete dezastruoase asupra credintelor durnneavoastrii cu privire la ceea ce veti intreprinde in viitor? Pariez cit vor accentua credintele negative care pornisera procesul. Iar daca asta e formula succesului, atunci eu rna nurnesc Madonna

sa

sa

Lemnul bun nu creste in conditii usoare; cu cat bate vantul mai fare, cu ami copacul este mai solid.
Willard Marriott

Ceea ce tocmai am descris este spirala descendentii clasici. Esecul care aduce dupa sine esecul, Oamenii care sunt nefericiti si care due ,,0 via\i de caine" au stat, deseori, atat de mult timp tara obtina ceea ce doreau, ineat nu mai ered cit pot ajunge la un rezultat urmarit Nu fac nimic sau aproape nimic pentru a-si mobiliza potentialul si incearca, in cele din urrna, sa gaseasca mijlocul de asi crea 0 viatii in care fac cit mai putin posibil. Si, atunci, ce rezu1tate obtin? Rezultate lamentabile, care Ie mai madna putin credintele, daca asa ceva se mai poate! exarninam chestiunea dintr-un alt unghi. ne imaginam cit vii lansati in viatii cu marl sperante. Si mai bine, cit sunteti profund convins ci yeti reusi. Luand un asemenea start, ce cantitate din resursele durnneavoastrii vetimobiliza? Fiirii indoiala,:o mare parte dintre ele. Ce masuri yeti lua, de asta data? Yeti pierde timpul si yeti avansa tara convingere? Bineinteles cit nul Sunteti plin de entuziasm, de energie, credeti in succesul dumneavoastra Ve~ inainta cu hotarare. Cu acest tip de efort, cum vor fi rezu1tate1e? Fiirii indoiala, foarte bune. Si ce efect va produce acest lucru asupra parerii pe care 0 aveti despre lucrurile pe care le puteti face? Efectul invers celui a1 cercului vicios precedent In cazul de fatii, succesul se naste din succes si da nastere la mai mult succes; si fiecare succes da nastere credintei intr-o reusita si mai mare. Oa~enii plini de resurse cunosc esecul? Bineinteles ca da. Garanteaza credintele pozitive obtinerea rezuItateIor, de fiecare data? Evident ca nu. Daca cineva vii povesteste ca a descoperit formula rnagica ce garanteaza un succes perpetuu, nestirbit de nimic, vii sfatuiesc sa verificati daca mai aveti portofe1ul in buzunar si si-i intoarceti spate1e imediat Dar istoria a aratat in mai multe randuri ca, atunci cand oamenii adopta un sistem de eredinte care Ie da putere, sunt perseverenti si insista asupra a ceea ce doresc

sa

sa

sa

De aceea. uneori.Figura de maijos este convexa sau concava?" c . a schimbat fata lumii. gasise mijlocul de a 0 face. ceea ce intereseaza este ca oamenii sa faci un lucru pe care il considera irnposibil. cum nu isi spusese n-o putea face . intors acasa. isi spusese exact contrariul-. crezand era yorba· de temele pentru ora urmatoare. si-a consacrat seara si noaptea intreaga rezolvarii problemelor. s-a uitat la tabla si a eopiat cele doua probleme care erau serise pe ea. povestea acelui baiat care adormise in timpul orei de rnatematica. in eele din urma.Strategiile puterii 57 eu destula hotarare si cu destule resurse pentru a reusi. Profesorul a ramas fara grai. de exemplu.. Nu rna intereseaza sa stiu daca oamenii pot merge pe foe.. Intrebarea pe care as vrea sa v-o pun acum este urmatoarea: . dar n-a incetat sa creada niciodata in capacitatea lui de a invinge. Daca reusiti sfi-Ifaceti. Uneori nu este neeesar sa credem in ceva cu toata puterea ca sa se produca Se intfunpla ca unii oameni sa ajunga la rezultate uimitoare doar pen- tru nu stiu ci ceea ce au intreprins este difici1. si in cele din urma lincoln a ajuns acolo. a incercat cu inversunare toata saptamana In cele din urrna a gasit raspunsul la una dintre ele si J. daca n-ati mai facut niciodata acest lucru inainte. cici problema pe care 0 rezolvase baiatul era renumita ca fiind insolubila lar daci elevul arfi stiut acest Iucru.aadus la ora. Dar. aceasta va sileste sa reconsiderati credintele. A stiut sa-si foloseasca puterea in sensul succesului si a refuzat sa se lase doborat de esec. Cum nu a reusit sa Ie rezolve. rna va Viata este totodata mai subtila si mai complexa decat binevoiesc multi oameni sa creada. reexarninativa credintele ~i alegeti-le pe cele pe care le veti putea modifica inca de pe acum si pe cele cu care vreti sa le inlocuiti. E suficient. cum isi spusese trebuie neaparat s-o rezolve.de fapt. Trezit de clopotel. sa nu avem credinte care ne limiteaza Exista. Abraham lincoln a pierdut douazeci si trei din douazeci si sase de aIegeri 1a care s-a prezentat. Sistemul sau de credinte tindea catre perfectiune. probabil ci nu arfi rezolvat-o. Si atunci cand a ajuns acolo. ca ca ca ca Alt mijloe de a va sehimba credintele: sa faceti 0 experienta care sa le dezminta Este motivul pentru care mergem pe foe.

insa eu am ales sapte.Totul depinde de modul in care 0 privirn.. in cazul credintelor durnneavoastra negative. a carer irnportanta m-a frapat Le numesc ." La fel.. . Exista mii de credinte pozitive care favorizeaza perfeetiunea.58 GEORGE GRISHAM Dar este 0 intrebare stupids. caci raspunsul e: . realitatea este cea pe care 0 creati dunmeavoastri Daca aveti reprezentari interne sau credinte pozitive. asta se datoreaza faptului ci dumneavoastra le-ati creat La fel.

particulare. in momentul in care stim ci figura e concava. in schimb.. Sunt moduri de a ne bransa sau debransa creierul. daci ne ajuta. Credintele noastre sunt dri de acces citre perceptie. daca ne ajuta si daca ii ajuta pe sa va sa sa sa va sa sa sa va sa sa ceilalti. trebuie debarasati de ele si sa va gasiJi aItele. 0 vom obtine. in mod constient sau inconstient. mai curand. daci ne irnbogatesc viata. deci.5. Ceea ce putem sti. cu privire la modul nostru de a percepe viata si. din contra. sa Va sa . Lurnea in care traim este cea pe care am ales-o. nici "a fi necinstit". Exista aIegeri ftmdamentale pe care Ie facem. Pentru a avansa spre succes.rnlnclunile" succesului. de exemplu. Cine vrea traiasci in minciunai" Dar ceea ce vreau eu spun e ci nu stim ce este lumea in reaIitate. $i in eJ insU$i face din Infem un Cer $i din Cer un 1Ir John Milton Poate fem. CELE ~APTE MINCIUNI ALE SUCCESULUI Spiritul este propriuJ siiu tanim. Nu stirn daca figura aceea este concava sau convexi Nu stim daci credintele noastre sunt adevarate sau false. III fel in cazul credintelor. nu mai sun tern liberi sa 0 vedem convexa. ci este. este daci ele functioneaza. un mijloc comod de a ne aminti chiar daca eredem cu tarie intr-o idee. trebuie sa tim deschisi spre aIte posibilitati si intotdeauna gata invatam. Trebuie Ie descoperiti pe eele care eontribuie la realizarea obiectivelor dumneavoastri in cazuI in care credintele dumneavoastra nu eontribuie la aceasta. Cuvantul "a minti" nu vrea insemne "a insela". Cuvantul . luati masuri. Primullucru ee trebuie tacut pentru a ajunge la perfectiune eon~tii deci in a descoperi eredintele care ne indruma spre solutiile pe care Ie urmarim. asta vorn obtine. coerente si organizate. propun deci examinati aeeste sapte sa ca. de asemenea. trebuie ~Ji care sunt obiectiveIe. de a 0 trai. evaluati rezultatele pe care Ie obtineti si fiJi destul de flexibil ca schimbati atunci cand ali dat gres. Daci aIegem fericirea. daca ne fae mai buni.rninciuna" este folosit in aeest capitol pentru a aminti sistematic faptul ci nu stirn exact ce sunt lucrurile. Oamenii sunt deseori tulburati atunci cind le vorbesc de . Daci alegerri nefericirea.

0 oarecare defulare. trebuie sa plecam de la sisteme de credinte ale perfectiunii. l-ar purta ranchiuna societatii care trebuia si semneze contnictul si i-ar trata pe cei din conducere drept incapabili. sigur.l: Orice eveniment are 10e dintr-un motiv precis $i trebuie ce i se intamp"la si sa se foloseasci de asta spre beneficiu1lui. E nevoie. Dar ele eonstituie un punct de plecare si le-au folosit altora. tragi inva~nte din ce s-a intamplat. Oricat de negative ar fi efectele mediului inconjurator asupra lor. va revine dumneavoastra sa vedeti dad va pot fi utile. Mitchell? Care era credinta centrals care l-a ajutat sa invinga vitregiile sortii? A hotarat sa accepte ceea Credinta Dr. va dau un exemplu graitor. toate persoanele care reusesc au aceasta capacitate stranie de a se concentra asupra a ceea ee poate fi filcut intr-o situatie data. sa ne fie de 10105. Dar este singurul mod de a obtine un rezultat pozitiv plecand de la ceea ce pare a fi un rezultat negativ. Le-arn regasit aproape intotdeauna la cei care au reusit Pentru a ne modela in vederea perfectiunii. dar nu slujesc la mare lucru. Nu vreau sa spun prin asta d sunt singurele credinte utile pentru obtinerea succesului. de a face mai mult si de a obtine rezultate mai bune. sau ar intra intr-un bar si s-ar imbata. Va pot garanta ci toti oamenii care obtin rezultate iesite din comun gaodesc astfel. este 0 femeie de afaceri din California care a reusit in viata. si s-a trezit intr-un carucior. ci orice le poate fi de folos. hemiplegica ca sa sa sa sa o sa . Marilyn Hamilton. chiar dad este dureros. Ei cred ca orice se produce dintr-un motiv precis. Am descoperit ci aceste sapte credinte Ie dadusera eelor care Ie adoptasera puterea de a voi mai mult. sa aduni cioburile si te gandesti la alte posibilitati. asupra rezultatelor pozitive la care ar putea ajunge. Sau ar invinovati personalul din propria lor intreprindere de pierderea unei afaceri foarte avantajoase.60 GEORGE GRISHAM credinte si sa hotarati daca va soot utile sau nu. Ele nu ne apropie nicidecum de obiectivul urmarit. orice ati face. Unii dintre noi s-ar simti raniti si dezamagiti. Sar inchide in casa ca sa mediteze. de multa disciplina pentru a reusi dai inapoi. bineinteles. Irnaginati-va ci intreprinderea durnneavoastra n-a reusit ob~a contractul pe care il sperati si ci sunteti sigur 11meritati.sta de d~uazeci ~i noua de ani. Altii ar fi furiosi. In acelasi fel. fosta inva~toare si miss. Este si o femeie care a supravietuit unui accident cumplit La vfu. ci fiecare infr3ngere anunta un avantaj la fel de mare sau superior. Va amintiti povestea lui W. fae astfel incat sa Ie considere in termeni de posibil. Exista un numar infinit de miiloacede a ajunge intr-o situatie. a cazut in timp ce se ca~ra pe un perete stances. Pastrati acest lucru treaz in minte. in toate rnodurile posibile. Asemenca reactii permit.

Aceasta intreprindere. A reusit astfel sa descopere in nefericirea ei un mijloc de reusita. intr-adevar.esec". scaunele cu rotile foarte nesatisfacatoare: prea mid. Aceasta este astazi 0 afucere de multe milioane. ce vedeti? Posibilitatile pe care vi Ie ofera. exista. sau ca ele sa fie contracarate? Confruntat cu 0 situatie anume. sa cad sa Credinta Dr. ea a gasit. pentru 0 clipa. intr-adevar. am suferit cu totii din cauza unei povesti amoroase care a luat 0 turnura nefericita. da Si-a spus ca era mai indreptatita dedit oricine sa conceapa un model mai adaptat S-a asociat deci cu doi prieteni. sa ne dam cu parerea despre cat de comod este un scaun cu rotile. daca nu credeti cu tarie in succes. De la inceput. sa-~i clasifice credintele. Imposibil? Ce s-a petrecut in Israel? Dar. 2: Esecu! nu existi ExistE doar rezultatele. numani astazi un personal de optzeci de persoane si i~i difuzeaza produsele in opt sute de puncte de vanzare. !ncercati sa va gfutditi din nou. . care a angajat primul om in 1981.Strategiile puterii 61 Cu siguranta. care ajung intr-un desert si vild acolo 0 gradina. Primullucru care trebuie facut pentru a modifica acest Iucru este sa-I recunoasteti. majoritatea oamenilor au fost programati sa se teama de acest lucru pe care-l nurnim . putine sanse de a-l obtine. care a revolutionat industria scaunelor cu rotile si a obtinut premiul pentru cea mai b~a IMM dntreprinderi Mid si Mijlocii) din California in 1984. si a inceput sa lucreze la un prototip de scaun cu rotile mai perfectionat Cei trei descurcireti ai nostri au constituit sodetatea Motion Designs. la credintele dumneavoastra In general. Este yorba aici de 0 credinta care reprezinta aproape un corolar al primei. Nu stiu drl Marilyn Hamilton s-a apucat vreodata. sau rau? Va a~ teptati ca eforturlle dumneavoastrii sa dea roade. trebuie scipati de aceste lirnitari si sa actionati pomind de Ia un potential mai mare. s-a concentrat pe toate posibilimtile care i se ofere au. va asteptati ca lucrurile sa se petreaca bine. dar este incontestabil ca a actionat plecand de la o evaluare pozitiva a potentialitatilor sale. care erau fabricanti de materiale pentru escaladari. am planuit cu totii punem pe picioare 0 sa . in mod constient. prea greu de manuit Dumneavoastra si cu mine nu putem. insa Marilyn Hamilton. Marilyn Hamilton ar fi putut se foca1izeze pe tot ceea ce nu mai putea face. dar care este la fel de importanta in societatea de astazi. Noi toti avem totusi in minte situatii in care doream un lucru si am obtinut un altul. Personalitatile dominante ale civilizatiei noastre sunt cele care vad sansele. fua indoiala. Aproape toate marile reusite se obtin in acest chip . sau piedicile pe care vi le pune in cale? Multi oameni au tendinta sa se focalizeze pe ceea ce e negativ. in 10cu1 acestui lucru. Am ratat cu totii un examen.

Ar fi putut deveni presedinte daca ar fi considerat cele douazeci si trei de infrangeri ale sale din alegeri niste esecuri? Putin probabil. A avut 0 depresie nervoasa la 36 de ani. vor capata experienta Ele se slujesc de ceea ce au invatat si incearca altceva.~i rea1izeze dorintele. ci ale persoanelor care stiu ci. Tocmai ceea ce ii impiedica intreprinda actiunea le-ar fi permis sa. A fost ales presedinte al Statelor Unite la 60 de ani.Nu exists priveliste mai dezolanta decat cea a unui t3nar pesimist". A fost invins in alegerile locale 1a 38 de ani. A fost invins in alegerile pentru Congres la 48 de ani. cei care realizeaza Iucruri irnportante nu percep esecul. Ajungem intotdeauna sa obtinern un rezultat sau altul. Va este frici de esec? Ce-ar fi invatali ceva? Caci putem invatam cate ceva din orice experienta umana si. Ei nu vad esecul. Care este avantajul pe care il avem astazi. A fost invins in alegerile pentru Senat 1a 58 de ani. A fost invins in alegerile pentru Congres la 43 de ani. Si avea intru totul dreptate. a spus candva Mark Twain. evident Oamenii care se tern de esec formeaza dinainte reprezentarea intema a ceea ce risca nu iasa. Nu ered in el. Actioneaza diferit si obtin alte rezultate. Pentru ei. Oamenii care ered in esec i~i asigura aproape ~totdeauna 0 viata mediocri in schimb. .. prin urmare. Folosese cuvantul . Lasati-ma va spun povestea unui barbat. A fost invins in alegerile legislative la 32 de ani. cunoastem un oarecare succes in tot ceea ce intreprindem . sa Acest barbat se numea Abraham lincoln. Dupa ce . A fost invins in alegerile pentru Congres la 46 de ani. fata de ieri? Cel al experientei. Cele mai mari reusite din societatea noastra nu sunt ale indivizilor care nu dau gres niciodata. Este vorba despre un individ care: sa sa sa sa sa sa A dat falirnent 1a 31 de ani. A fost invins in alegerile pentru Senat la 55 de ani. daci ineearci eeva si nu le iese. Nu-l pun 1a socoteali Nu asociaza sentimente negative intreprinderilor care nu le ies.. esecul nu conteaza. Putem arninti si povestea lui Edison. A vazut-o pe iubita sa murind la 35 de ani.62 GEORGE GRISHAM afaeere si ne-am dat seama ci totul iesea pe dos. Nu a putut se inscrie 1a alegerile pentru vicepresedinte la 56 de ani. A dat din nou faliment la 34 de ani.rezultat" pe intreg pareursul aeestei carti pentru ci aeeasta vad oamenii care reusesc.

incontinuu. Luati aceleasi masuri.oamenii care detin 0 putere personala . Dar punctullor de vedere asupra acestor kilograme in plus nu schimba cu nimic lucrurile. Gandip-va 0 clipa la cele mai mari cinci asa-zise "e!. Daca nu sunteti sigur ce masuri trebuie luati in vederea unui rezultat. indoielile aoestre sunt tradatoare. Si el a raspuns. Dar. pentru ca nava sa-!. Ar face mai bine daci ar recunoaste ca au reusit atinga un obiectiv care se numeste . eel care carmeste trebuie deci contrabalanseze rotatia navei printr-o manevra contrara. daca se incearca 0 actiune si nu se obtine rezultatul scontat. . care se chearna . aceasta nu este decat 0 reactie ca oricare alta Ei folosesc aceasta inforrnatie pentru a defini cu mai multa precizie ceea ce trebuie rncut pentru a reusi. cu toate consecintele nefaste pe care le are acest lucru asupra noastra. nu Ie convine faptul ci sunt prea grasi.Nam dat gres niciodata.obezitate" si ca vor atinge acum un nou obiectiv. de reglari si de corectii.leCUri" viata din dumneavoastra Ce ati invatat din ele? Nu au fost cele mai mari cinci lectii din viata dunmeavoa~tra? . de exemplu. conducandu-si cu calm nava la destinatie. maestrii . Atata vreme cat veti co~sidern excesul dumneavoastra de greutate ca sa sa sa sa sa .suplete" . nu vedem lucrurile astfel. . sa $i ne lipsesc de ceca ce am putea adesea sa ca~tig. Este toto data 0 imagine foarte frumoasa si un minunat model de viata reusita.nu putea fi d~t produsul unei experimentari empirice. facem din ea un esec.Strategiiie puterii 63 incercase de 9. si yeti obtine aceleasi rezultate. cititi cu atentie capitolullO.imbun Pentru ca ne e frici sa incercim. Nu am progresat decat cornitand greselir Tragem invatfuninte din greselile noastre si din ale celorlalti.999 de ori perfectioneze becul electric si nu reusise. sau luati exemplu de la cineva care a atins obiectivul in chestiune. conducatorii. "Tot ceea ce au invatat oamenii . 0 greutate afectiva. Reprezentati-va mintal imaginea carmaciului pe 0 mare linistita. corijand treptat mille de devieri inevitabile ale navei in raport cu ruta ei.scrie Buckminster Fuller . Avem tendinta siH conferim fiewei erori. cineva l-a intrebat . Doar am descoperit un alt mod de a nu inventa becul electric".Luati in calcu1 un al zece millea esec?". Shakespeare fnvingatorii. in general.lipastreze directia.rezultat care va putea fi obtinut actionand altfel.inteleg top ci. printr-o serie de actiuni si reactiuni.si aceasta. Multor oameni. Fuller foloseste imaginea carmel 0 nava continua inca vireze dupa ce cirmaciul a readus carma la pozitia centrals. fiecarei greseli.

fie prin gandurile noastre . aveti rnainile legate.Ma ocup eu de asta.g. in momentul in care veti fi facut din acesta un rezultat pe care l-ati atins dumneavoastra. este opera lor. Un alt atribut pe care iI au in comun marii conducatori si fondatori: actioneaza plecand de la ideea ci ei creeaza lurnea Laitmotivullor este: .rezultat" si incepeti trageti invatfuninte din toate experientele dumneavoastra Va sa sa sa Credin1anr. Nu stiu daca e adevarat. Sunteti un obiect. orice s-ar intampla. Atunci cand inrnagazinam ernotii negative. i!?iasuma responsabilitatea moral intelectuala. !?i nu un subiect Dar. Iau in sarcina mea asta.fie prin conduita noastra. fie ca e bun sau rau. pune 0 intrebare foarte importanta: . asumap-va responsabilitatea. . e de ajuns faceti altfeI. ocup eu de tot" Nu este 0 intamplare faptul ci auzim intotdeauna din gura lor aceleasi expresii Cei care realizeaza lucruri importante au intotdeauna tendinta de a crede ca. incercuiti cuvantul . Una dintre cele mai marl limite pe care Ie in1illnesc oamenii este frica de esec. sunteti la cheremul evenimentelor. Daca nu sunt responsabili din punct de vedere fizic. daca as gandi asa.1ndal posibilului". dupa parerea mea. Stergeti cuvantul "e!?CC" din vocabularul dumneavoastra. Nu v-ati simti mai bine daca ati incerca? Nu este acesta singurul mijloc de a progresa? cer deci socotiti din acest moment ci esecuI nu existii. Lucrurile "vi se intfunpIa". succesul va este asigurat A crede in e!?CC este un mijloc de inveninare a mintii.si ci avem intotdeauna de invatat din ele. daca nu sunt decat produsul fortelor exterioare aleatorii? A-ti asuma responsabilitati este. in schimb.. capacitatea de reflectie si starea in care ne aflarn. mi-as da demisia imediat si as pleca in cautarea unei alte civilizatii. capacitati sinergice ale unui sistem Ma a. credeti-ma..fie ci intalniti succese sau esecuri. si veti obtine alte rezultate. una dintre cele mai bune masuri ale puterii si ale maturitatii unui individ. poate ci v-ati lansa in noi intreprinderi si ali obtine rezultate apreciabiIe. Ganditi-va: care ar fi raspunsul dumneavoastra? Darn intr-adevar ati crede ci nu puteti da gres. ne afectam fiziologia.Ce ati incerca sa faceti daca ati fi sigur ci nu veti da gres?". unei alte lumi. Daca nu-l obtineti pe eel scontat. Este 0 credinta fecunda. Nu existii decat rezultate.64 GEORGE GRISHAM un esec. sa va sa raman . care foloseste atunci cand preda notiunea de . Doctorul Robert Schuller. Este si un exemplu de credinta care sustine alte credinte. deci pe care iI puteti modifica. material. La ce bun aici. Nici un savant n-a putut dovedi daca gandurile noastre influenteaza realitatea Dar este 0 minciuna folositoare. unei alte pianete. Daca nu credeti ci dumneavoastra creati lurnea care inconjoara.3: Once s-ar intampJa. De aceea am ales cred in ea Cred ci noi cream experientele pe care le traim .

Poate ci ali fi fost inteles daca ati fi pastrat in minte pana la sfarsit scopul pe care il urmareati. aItfel. Ei se rnultumesc sa foloseasca ceea ce este esential. in primul capitol. sensul a ceea ce comunicati este continut in reactia pe care 0 obtineti. sa ne suparam si noi. s-a aratat ostil Atunci tendinta noastra este. foarte zgarciti in aceasta privinta.Strategiile puterii 65 de credinte coerent Dad! nu credeti in esec. Dan Rather a spus odata ci Kennedy devenise un adevarat conducitor in timpul incidentului din Golful Porcilor. Majoritatea dintre noi am incercat deja sa-i cornunicam un sentiment pozitiv cuiva. 4: Nu este necesar intelegem tot ca ne folosim de tnt Dintre cei care au reusit. este solutia cea mai usoara. sa-I socotim responsabil pentru ce s-a intamplat. Daca aveti situatia sub control. ne modificim modul de comunicare. Acest principiu aI responsabilitatii ramane adevarat si Ia nivel personal. dar nu este intotdeauna si solutia cea mai in~leapta.ca~tigand rnult timp. Daci ii observati cu atentie pe oamenii care sunt la putere. Riimfuland responsabili. am aratat cum imitatia ne poate permite sa economisirn una dintre resursele noastre de neinlocuit: timpuI. Cad poate ca interventia dumneavoastra a declansat totul. Observarea celor care au reusit. Facand aceasta. pastram puterea de a modifica rezultatele pe care Ie producem. sa-i purtam pica. permite reeditarea acestor actiuni . nu are nici 0 putere. farii sa se simta obligati sa se intereseze de toate detaliile.si deci atingerea acelorasi obiective . dar deseori. MOo dificandu-ne actiunea. tonul vocii. in locuI unui mesaj pozitiv. nu aveti nimic de pierdut si aveti totul de castigat prin asumarea responsabilitatilor. Kennedy facuse ceea ce orice mare conducator trebuie sa faca. John Kennedy avea acest sistem de credinte. S-a suparat. respectivul a perceput un mesaj negativ. nu stapanesc detaliile intreprinderii lor. Dar marii fondatori sunt. daca sunteti convins ca va veti atinge scopurile. va vep da seama ca detin 0 cunoastere operationala asupra multor lucruri. ca Credinta Dr. . Asa cum a:firm deseori. cand aparuse in fata poporului american si declarase ca incidentul era 0 atrocitate care n-ar fi trebuit sa aiba loe niciodata . se transformase d~tr-un om politic prornitator intr-un adevarat conducator. Ei cer ceea ce este esential dintr-o situatie. cii intelegem problema cu care se confrunta Si. Nu tine decat de dumneavoastra sa va schimbati cornportamentul. sunteti sigur yep. pentru a descoperi actiunile specifice care le-au permis sa-~i atinga obiectivele. sunt nurnerosi cei care nu cred ci au nevoie sa stie totul despre un lucru pentru a-l folosi. Or. adesea. reusi. in general. expresia fetei etc. opresc din ea ceca ce Ie trebuie si sa sa ca.si cand isi asumase intreaga responsabiIitate. am incercat sa-i spunem ca-I iubim. Caci nimeni nu poate crea timpul.

ii ~onsacra acestui lucru orele necesare. aproape intotdeauna. Indivizii care au ajuns la perfectiune au. Au spirit de echipa.. autori ai lucrarii intitulate in cautMea petieciiunii. Existau. sau puteti inviita sii-i culegeti roadele. Reusita lor arata minunile care se pot realiza atunci cand ii respectam pe ceilalti.. 0 droaie de cercetitori si de savanti care stiau mai multe despre circuitele calculatoare1or decat Steve lobs sau Steve Wozniak. Am citit cu totii lucrari despre uzinele japoneze. evalua perforrnantele intreprinderii. un respect irnens pentru semenii lor.66 GEORGE GRISHAM nu mai intarzie asupra restului. Oamenii care reusesc nu sunt neaparat cei care dispun de maximum de informatie. in cautarea perf~tiuni: sau Manager intr-un minut. au descoperit . Pentru a utiliza eficient continutul acestei cirti si propriile dumneavoastra resurse. in loe sa incercam sa-i manipulam. Nu ered ci sunt multi printre dumneavoastra care citeasca aceasta carte 1a lumina unei lumanari. cum sunt Inovape si spirit intreprinz8tor. simtul interesului comun si al unitatii. 5: Oamenii sunt cea mai mare resursa de care dispunep. Sunt intotdeauna constienti de ceea ce este esential si de ceea ce nu este esential. au analizat factorii care dau nastere afacerilor reusite. daca ceva ii intriga. cei care poseda cele mai multe cunostinte. Si ei au fost cei care au obtinut rezultate. trebuie inviitati realizati un echilibru intre practici si ~tiintiVa puteti petrece timpul studiind radacinile copacului. Atunci cand Thomas Peters si Robert Waterman. si unde si unii. si ceilalti au mijlocul de a.nimic nu era la fel de general raspandit [. Oamenii care reui?CSC stiu mai bine decat oricine distinga intre ceea ce este necesar inteleaga si ceea ce nu este. Peters si Waterman relateaza ci optsprezece din douazeci de cadre de conducere de la Hewlett-Packard le-au declarat ci reusita societatii tinea de filosofia ca . Bineinteles. daci vor inteleaga functionarea unui motor sau aile cum este fabricat un produs. si nu ca pe niste instrumente. sa Insa sa sa sa sa sa sa sa Credi$ Dr. dar ei s-au dovedit printre cei mai buni in a pune in practica stiinta de care dispuneau. unde muncitorii si conducerea miinan~ la aceeasi cantina. Pariez di~daca v-as cere sa explicati cum functioneaza electricitatea. cu siguranta. Intreprinrlerile care reusesc sunt cele care considera angajatii ca pe niste asociati. doar atatea cate Ie sunt indispensabile. ci mijlocul de a reusi este constituirea unei echipe de munca. Daci exista 0 concluzie pe care 0 putem trage din ultimele carti despre afaceri. raspunsul dumneavoastra ar varia intre 0 foaie alba si 0 schema aproximativa -Dar sunteti foarte multumit totusi puteti face sa ta~neasci lumina apasand pe un intrerupator. atunci este cea ci nu exista reu~ita durnbila tara coeziune intre oameni.J ca respectul pentru individ"..

. Dar." Iar asta este ceea ce par sa fad oamenii care reusesc. nu. in unele cazuri. sa ne modificim comportamentul si sa ne adaptam actiunile pentru a fi siguri ci vom ajunge acolo unde dorim. Este vorba despre 0 companie care opereaza in domeniile c~le mai avansate ale tehnologiei moderne. A spune ci oarnenii sunt tratati bine si a 0 face nu sunt acelasi lucru. Cum sa reparam cealaltar.~ci cand lucrez. Credin1a M. . in contact cu publicul. Putem pune in activitatea noastra profesionala mult din ceea ce punem in joe . iiva fi foarte greu sa egaleze talentele conjugate ale unei echipe eficace. care este de a pune accentul pe oarneni Or.). La fel se intampIa in via~. oarneni care par polarizati pe munca lor intr-un mod maladiv pentru cit. Secretul succesului . Una din chelle succesului este realizarea unei imbinari reusite intre ceea ce faceti si ceea ce va place.. un stimulent care Ie imbogateste intreaga viati Acesti oameni au tendinta sa-si priveasca munca in modul in care majoritatea dintre noi rna 1. in engleza. A~ in prezent vorbindu-se mult despre dependentii de rnunca . chiar si intr-o astfel de companie. Pe masura ce avansati in citirea ~cestei carti. Cercetatorii au descoperit totusi lueruri uimitoare eu privire la acestia. Ei stiu ci unui singur individ. vocation si vacation (n. Cunoasteti multi oarneni care au obtinut imense succese mclnd un lucru pe care il detestau? Eu. de fapt. nu este vorba despre 0 societate de vanzan in detaIiu.consta in a face sa coincida vocatia si vacanta'. Dar cei care 0 fac sunt mai indreptatiti sa Ie spuna celorlalti: "Cwn sa imbunatatim asta? . asta ~'a relaxeaza. 6: Munca este un joe. Poate ci nu sunteti un pictor la fel de bun ca Picasso. Sunt. Cum sa obtinern rezultate mai bune?". Munca reprezinta pentru ei 0 sfidare permanents. Trebuie sa ramanem mereu in alerts. oricat de stralucit ar fi el. dar putem face tot ce ne sta in puteri ca sa gasim 0 meserie care sa ne stimuleze si care sa ne amuze. Ca multe dintre credintele enwnerate aid. sa nu fac nimic sau sa primesc vizitatori oboseste". care nu par sa gaseasca nici 0 placere in munca lor. . tr. dar care ajung sa fie incapabili de a face alteeva. nici de 0 societate de servicii care SoarafIa la cheremul vointei clientului. de persoane pentru care munca a devenit 0 obsesie nesanatoasa.. modul in care sunt tratati oarnenii este considerat primordial.. 0 iubesc. Pablo Picasso a spus odata. eel mai adesea.Strategiile puterii 67 Hewlett-Packard. Este vorba. aceasta e mai usor de enunrat decat de adoptat efecti~.a spus Mark Twain . pastrati in minte imaginea carmaciului care rectifica incontinuu directia vaporului sau pentru a pastra directia..

Nu exista mare reusita fara implicare profunda. de Exista meserii mai exaltante decat altele? Bineinteles. 7: Nu existii reu$itii durabilii f. despre modul in care credintele pozitive aduc dupa sine alte eredinte pozitive. Trucul este sa faci maximul pentru a ajunge la asta.definiti-va obiectivul. chiar si in cele in care capacitatile naturale par sa joace rolul principal. Nu vreau sa spun prin asta ci trebuie sa deveniti nebun dupa rnunca Spun doar di veti imbogati viata si munca daca reusiti s-o abordati eu aceeasi curiozitate si eu acelasi entuziasm eu care se abordeaza un joe. Ce a ficut din Larry Bird unul dintre cei mai buni jucatori de baschet? Multi oameni inca se mai intreaba asta. marele jucator de golt. dezvoltati-va acuitatea senzoriala pentru a sti incontro indreptati. Era un jucator ca oricare altul. Este un mod de a exprima formula fundarnentala a reusitei . si nu incetati s-o rafinati pana cand aiungeti aeolo unde doriti. Si totusi Larry Bird reuseste. evolueaza cu mai multi hotarare. aceasta va va ajuta ajunge~ la 0 sluiba care va si mai creativa Dar. daca socotiti ca serviciul dumneavoastra nu e decat 0 munca oarecare. cei mai rapizi. pentru cii se implica profund in ceea ce face. investind in ceea ce facea tot ce avea Tom Watson. nu impresionase la Universitatea Stanford. Marea balerina rusoaica Anna Pavlova a spus odata. fara odihna. Se observa aceasta in to ate domeniile.N-am vazut niciodata pe cineva antrenandu-se atat".. eei mai inteligenti. . care au ales nu-si asume responsabilitati si care au hotarat creada in esec. de a invata lucruri noi. Yeti vedea ca sunt oamenii care s-au implicat eel mai profund. sa va sa sa va sa Credinta Dr. nici cei mai putemici fizic. lsi exploateaza mai bine resursele decat ceilalti. Pete Rose a intrat in Cartea recordurilorin acelasi fel. va . Daci gasi~mijIocu1 de a face treaba intr-un mod creativ.A-ti urmari. imitati ceea ce merge. Nu cred ca exista vreo meserie "tampita". Observati-i pe oamenii care au reusit si veti vedea crt nu sunt neaparat cei mai buni. Vad in ea mijlocul de a se dezvolta. Indivizii care reuscsc ered in puterea implicarii. Insa antrenorullui este mereu plin de admiratie atunci cand spune: .68 a explora noi cii. un scop: iata secretul succesului". vrea intotdeauna mai mult. GEORGE GRISHAM privesc jocul. Se antreneaza mai mult. Nu exista decat oameni care au pierdut simtul posibilului.. Sa luam exemplul sportului. Imaginea pe care trebuie sa 0 pastram in minte este cea a spiralei ascendente. actionati. lata 0 noua exemplliicare a aeestui lueru. exista sanse marl ca el nu devina niciodata mai mult Am vorbit mai sus despre natura sinergica a unui sistem de credinte eoerent.Larry Bird e lent Nu stie sa sari Ai deseori impresia ca se misca cu incetinitorul. are 0 mai mare putere morala.IDj implicare. ca e doar un mijloc de a aduce un salariu in casa.

$i daca am credinte negative? Cum sa-mi schirnb credintele?" A1i facut deja un prim pas prin aceasta constientizare. aceasta ii scoate in afara gloatei. Se vorbeste inea despre reportajul pe care I-a facut atfunat de un copac. Pe masura ce avansati in citirea acestei d'u1i. afirmand ea e 0 stea cazatoare. inainte de perioada sa de glorie. Tot ec trebuie. era gata plateasca pretul reusitei. am inva~t ci drumul spre perfectiune este imitatia Daca sa sa sa sa sa sa sa rna sa va sa sa sa sa sa 1. Apoi. si cred ca. ziceti dumneavoastra . Amintiti-va ea succesul oieri cheia succesului. Si.$i daca am credinte care nu ajutii?". llvatati va puneti creierul Ia treaba. a fost crescut intr-un mediu in care era sprijinit.. invatati controlati reprezentarile interne si credintele. Ei bine.F. pe de 0 parte. mai ales. . asta e incontestabiL Pe deasupra. lnarmat cu aceasta idee. Dar. in care a putut sa-~i dezvolte un sistem de credinte care I-a format. due la perfectiune. daca le preluati. in timp ce un taifun facea ravagii pe coasta Texasului. Daca va vin unele in minte. cu alat mai bine. Era talentat. Am inceput cu ideea ci informatia este marfa regeasca. Incercati sa aflati credintele care Ie permit actioneze intotdeauna eficient si ajunga la rezultate remarcabile. si care de la acea vfusta apare in public. Am auzit pe cineva vorbind despre Michael Jackson acum doua zile. . oamcnii care reusesc sunt gata faca tot ce trebuie facut pentru a reusi'. repeta. Am reusit deja adunam Ia un loc elementele care.P. . la televiziunea din Houston. Chiar a~ Defapt.Strategiile puterii 69 Diferenta intre strictele capacitati fizice semnifica rareori mare lucru. isi lmbunatateste stilul de dans. vor face minunisi pentru dumneavoastra. pe de alta parte. eu conditia. observati-i pe cei care au reusit. cu ideea ea maestrii comunicarii sunt cei care stiu ce vor si care iau masurile adecvate. mai mult decat toate celelalte. nu omiteti adaugati durnneavoastra in~iva darificarile care vi se par necesare. modificandu-si comportamentul panii cand isi ating obiectivele. inainte de dumneavoastra. in care a avut numeroase modele de reusita pe care Ie irnite si 0 familie care I-a indrumat. in capitolul 2. Gradul de implicare este ceea ce ii diferentiaza pe cei buni de cei foarte mario Implicarea este 0 componenta importanta a succesului in toate domeniile. sa nu faca rau alteuiva. nimic nu e mai fals. Michael Jackson are mult talent. Imi place folosesc expresia O. dupa opinia mea.. ea va disparea la fel de repede pe cat aparuse. Dan Rather avea reputatia legendara de a fi jumalistul care lucra eel mai mult. Stiti ce vreti. Dar. evident.Oricare ar Fi Pretul. Cele sapte credinte de mai sus au facut minuni in cazuI altora. i~i scrie cantecele. Exista si alte credinte care favorizeaza perfectiunea? Bineinteles. trebuie actionati. e un baiat care face muzici de la cinci ani.

Am vazut ci comportamentele putemice.. cu scopul de a obtine aceleasi rezu1tate dupa un limp de ~cenicie mai scwt in capitolul3. am explorat cele sapte credinte care reprezinta piatra de incercare a perfectiunii. am vorbit despre puterea starilor in care ne aflam. puteti irnita rnodalitatile de actiune pe care Ie adopts sistematic pentru a obtine rezultate credintele lor. eficiente si fecunde sunt ale indivizilor care ajung la 0 stare neurofiziologici ea insa~i eficienta si fecunda in capitolul4. . Va voi face acum sa aflati tehnicile eficiente care va vor pennite sa va folositi de ceea ce stiti deja Este timpul sa invatati .70 GEORGE GRISHAM puteti sa gasiti oameni care au cunoscut un mare succes. am descoperit natura credintei si am vazut ci credintele datatoare de putere deschideau calea spre perfectiune. in acest capitol.. sintaxa lor rnintala si fiziologia lor -.

Acest capitol va va invata sa le folositi pe ale dumneavoastra. in general. sa va modificati actele. ar :fi retrairea evenirnentelor si a durerii resirntite. Am invatat din experienta mea ci acest miiloc este unul dintre cele mai putin e:ficace in a-i ajuta pe oarneni rezolve problernele. cu atat avem mai multe sanse de a 0 retrai si mai des. in acel moment. de resurse.totul.6. vom lnvata sa modificam aceste stari astfel ineat sa obtinem ceea ce vrem. Modelu1 de schimbare pe care i1 predau eu si pe care 11preda PNL difera mu1t de cel care este folosit in numeroase terapii. si incercarea. favorizam reaparitia ulterioara a acestor stari Cu cit retraim mai muIt 0 experienta. In aceasta parte. sa ave? sub control situatiile. dutap remediul. sa obtineti de la viata mai mult decat pana acum. Canonu1 terapeutic. atunci clod vrem. Singurul rnijloc de a opri proeesul. s-a raspandit intr-atat de mult incat a devenit un fel de totem cultural. spun acesti terapeuti. Mai intai. sa sa sa sa-~ sa . i1 punem in starea cea rnai dureroasa si cea mai putin fecunda din cite exista Or. despre ~tarile care confera putere si despre cele care fac din dumneavoastra 0 clrp3. atunci cand punem un individ intr-o stare sterna. Poate cii acesta este motivul pentru care atatea terapii traditionale au nevoie de atat de mult timp pentru a produce efecte. Oarnenii nu due lipsa. Revenind continuu la stari neurologice de constrangere si de durere. Multi terapeuti cred cii pentru a ne schirnba e necesar sa regasim experientele noastre negative eel rnai profund inradadnate ~i le retraim. Aceastii idee vrea spuna cii indivizii ar acumula aceste experiente ca si cum ar absorbi un lichid. micsorarn sansele de a-lvedea adoptind niste comportarnente fecunde. in cateva clipe. si deci efectele pe care Ie produceti in corpu1 dumneavoastra . atunci cand iicerem cuiva revina la 0 teribila trauma anterioara si 0 retraiasca. pana in momentu1 in care n-ar rnai :fi loe si cand ar avea loe 0 explozie sau 0 debordare. HeruyFord Acest capitol vorbeste despre cautarea remediilor. un potpuriu de teorii din scoli diverse. CONTROLUL ASUPRA MINTII DUMNEAVOASTM SAU CUM sA vA PUNETI CREIERUL LA TREABA Nu ciutap greseel». de a te debarasa de ele ~datii pentru totdea~a.. Am vorbit pana acum despre ceea ce trebuie rnodificat daca vrem sa ne schimbam viata.

Si au dreptate. oamenii traiesc in permanents experiente pe care le inregistreaza in creier. PNL se ocupa de structura experientei urnane. in doar cateva secunde.si sunt sincer preocupati de starea pacientilor lor. Nu dorim sa aflam ce s-a petrecut in viata durnneavoastra. nu reprogramati tonomatul astfel incat cante 0 melodie complet diferita? Butonul apasat rarnane acelasi. emotiile si comportamentele. Obtinerea unor rezultate eficiente incepe. dupa parerea mea. trecem astfel dincolo de terapie. exact asta yeti trai Dar eu. cu conditia ca m~diul inconjurator sa declanseze stimulul adecvat. Ar:fi absurd. el dedanseaza 0 mel odie care da chef de viata Sau. din contra. aceste inregistrari pot:fi reluate oricand. astfel incit. de exemplu. ci cum ati organizat sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa va sa sa sa sa sa sa . Trebuie sa recablam circuitele care duc la fericire si taiern conexiunea de circuite care duce la durere. asa cum se aranjeaza discuri1e intr-un tonomat Si.Discurile pe care nu le a~t:am niciodata nu se acumuleaza. Daci schema dumneavoastra terapeutici rezida in a apasa sistematic pe butoanele ce provoaca durerea. cu conditia ~e apese pe butonul corect Putem deci alege ne amintim WIele experiente fericite ~ vesele. care se declanseaza automat si permit obtinerea unor rezultate eficace. De ce.i activitatea neurologies seamana mai curand cu function area unui tonomat in realitate. se irnite metodele terapeutilor celor mai eficienti din lume . in loe vad durerea acumuIandu-se ca un lichid mortal. este usor se modifice si modul in care cream senzatii si sentimente fecunde. nu de continutul ei.72 GEORGE GRISHAM Am buni prieteni printre terapeuti. Cred ci e mai bine procedati cu totul altfel. sau.exact ceea ce au facut Bandler si Grinder. Intelegerea functionarii creierului ne permite atunci devenim propriii nostri terapeup. modificandu-ne noi insine senzatiile. dar. Ei cred ci practica lor schirnba viata celor care vin la consultape. prin crearea unui model al procesului de schimbare. Terapia traditionala da efectiv rezu1tate. adica inlocuiti vechile amintiri cu WIele noi? . Nu trebuie sa retraim toata aceasta durere inmagazinata in memorie pentru a ne modifica starea Ceea ce trebuie sa facem este inlocuirn reprezentarile noastre interne negative cu reprezentari pozitive. de ce nu reinregistrati discul. sa apasam pe butoanele care provoaca durerea. asa cum este simplu se reprogrameze un tonomat. faca tonornatul explodeze. pentru aceasta. Daci credeti ci problemele pe care le aveti se acumuleaza in dumneavoastra pana cand dau pe din afarii. Ma Intreb totusi daci nu e mai bine se incerce se obtina rezultate cu mai putina durere pentru pacient si intr-un timp mai scurt Caci este pe de-a-ntregul posibil: este de ajuns. ca si discurile. riscati accentuati starea negativa pe care tocmai vroiati s-o anulati. in loc ascultati 0 melodie trista. Si. cred 'c. iIi cele din urma.

Or. auditive si chinestezice. ceea c~. {\tunci cand oamenii vor schimbe ceva. sa ne gandim.modalita!i1e" senzoriale.Strategiile' puterii 73 in mintea dumneavoastra ceea ce s-a petrecut Principala diferenta care exista intre modul de a va crea 0 stare de depresie si 0 stare de multwnire tine de modul in care va structurati reprezentarile ·interne. de exemplu. si nu la eel mai rau. care declanseaza cutare sau cutare reactie in creierul lor. gustative si olfactive. putem obtine aceleasi rezultate ca si ei. . Toti avem . am aratat ca exista doua moduri de schimbare a starii si. Aceste modalitati de perceptie sunt ample regrupari ale modului in care ne formam reprezentsrile interne. totodata mintale si fizice. putem sa sa sa sa sa sa sa sa sa . Altfel spus. Reproducand actiunile celorlalti. deci. ci si cantitatea exacta din fiecare element neeesar.m.functioneaza" dupa anumite mecanisme.de exemplu. Acest capitol ne va permite invatam ne modificarn modul de a ne reprezenta lucrurile. in afara de ceea ce creez printr-o reflexie con$tientii. si in principal prin mesaje vizuale.. ca reprezentarea unui obiect enorrn ii motiveaza intr-un modconsiderabil. Altii. .submodalitati" senzoriale care provoaca reactii imediate in noi. chinestezice.lacel mai bun scenariu posibil. vor schimbe fie ceea ce resimt. Toate experientele pe care le-arn inmagazinat in mintea noastrii sunt reprezentate prin aceste cinci simturi. adica starea lor.ocimd senzatiile noastre si comportamentele carora Ie dau nastere acestea.elementele" oricarei experiente umane deriva din senzatiile noastre.atingem obiectivele. Sau modificam aceasta reprezentare. auditive. sa cunoastern nu doar elementele. sau ne transformam reprezentarile interne. E nevoie. Putem inlocuim 0 reprezentare interna cu 0 alta. fie ceea ce fac. Unii constata. tree prin ceea ce eu numesc . pentru aceasta. Nimic n-are putere asupra mea. Putem ne modifidim fiziologia. avem experienta lumii sub forma de senzatii vizuale. a comportamentului. adica purtarea lor. in capito luI despre puterea pe care 0 au startle. ca tonul pe care-I folosesc pentru avorbi cu ei insisi ii motiveaza mai mult sau mai putin. Multi dintre noi . pentrua capata de aici puterea de a crea comportamentele care ne permit sa ne. Ne structwim reprezentarile cu ajutorul celor cinci simturi. 0 data ce am descoperit diferitele moduri de a ne reprezenta lucrurile si cum ne afecteaza ele. Se poate deci considera di simturile noastre sau sistemele noastre de reprezentari sunt elementele pomind de 1a care ne construim 0 experienta sau producem un rezultat Amintiti-va ca orice rezultat este produsul unor actiuni specifice.

Distanta intre obiectul central si dumneavoastra 10.. Locul 19. Ele sunt calitatile exacte ale elementelor necesare pentru obtinerea unui rezultat Sunt p3rtlle cele mai mici ~i cele mai precise care alciituiesc structura experientei umane. Miscare sau nu (daca da. Gradul contrastului *13. stirn cii si-a format cutare imagine rnintala si cii si-a zis cutare fraza nu este de ajuns. Daca durnneavoastra sunteti sau nu in imagine *8. 17.ATIPOSIBnE VlZUaJe *1. Trebuie stim dacfo este deschis sau inchis la cu1oare. • Submodalitati vizuale care par sa aibii eel mai mare efect asupra rnaioritatii indivizilor. . in culori sau in alb si negru *4. mai mare.uminozitatc *5. Tocmai aici intervin submodalitafile. fonnatul cadrului) *3. surd sau rezonant lata 0 Iista de submodalitati: sa sa sa lam sa sa sa sa usrADE SUBMODAIII'. Imagine vazutil de . daca e apropiat sau indepartat. Pentru a fi. In acelasi fel. Manmea imaginii (marirne naturala. trebuie stim mai multe despre obiectul care 0 cauzeaza. negru.. .. si nu care ne lirniteaza Daca un individ produce un rezultat pe care vrem sii-l imitam. Altelc . rapida sau lentil) *14. Marimea obiectuIui central *7. Numarul de imagini (trecerea dc la una la alta) *18.l. Distanta intre imagine si dumneavoastra 9. 11. Intensitatea culorii (sau a negrului si albului) 12. Vedere panoramica sau incadrata (daci este incadrata. mobil sau fix. mai mica) 6. in rnasura intelegem si contro0 experienta vizuala.. Claritate intermitenta sau permanents *16. Imagini care defileaza sau privelisti imobile *2. Ciani sau vaga (si care clemente anurnc) 15. in trei dimensiuni. alb sau colorat. trebuie sa stim daca un mesaj sonor este spus cu voce tare sau in soapta. Avem nevoie de instrumente mai rafinate pentru a avea acces intr-adevar la ceea ce se petrece in mintea lui.74 GEORGE GRISHAM ne ocupam de mintea noastra si incepem vedem evenimentele intr-o maniera care ne confera putere.

Durere 1. Intensitate 9. CaId .Miscare 6.Rece 3.Surda 5. Temperatura 2. Vie . in momentul si in locul in care se petrece va va va va . in care vedeti.. Chincstezice 1. Vibratie 4. si in ce mod) 5.Strategiile puterii 75 Sotiorc 1.Alta . Volwn 2. Crampa 4. Durata 7. Intermitenta (pulsatie etc. Caracteristica sunetului (aspru.) 8. Amplasare 9. in care auziti si in care sirntiti ceea ce inconioara ca si cum ati efectiv. placut etc.. sau disociata? Numesc imagine .Alta distinctie importanta. Cadenta (lntreruperi.Ap3sare 6. .asociata" 0 imagine in care aveti impresia di aflati intr-adevar. Textura 3. Tonalitate 8. Pauze 7. Altele .D~ta 7. scrii) 3. Tunbru (tipul. Alta . Permanent . Tempo 6.. Inflexiuni (cuvinte accentuate. originea rezonantei) 9. Ritm (regulat sau nu) 4. Deplasarile sunetuIui in spatiu 11.Intennitent 8. Amplasare 12. Greutate 10. Presiune 5. imaginea este asociata. in came si oase. Piscaturi 2. Densitate 11.) 10..

puteti modifica efectele pe care Ie produce orice eveniment din viara asupra dumneavoastra. Poate aveti chef sa Ie cititi pe toate 0 data. puteti si sa faceti exercitiile impreuna cu altcineva. ~ cum un regizor poate modifica efectul pe care il produce filmul sau asupra publicului. Observati impresia pe care v-o produce. Regizorul va modifica unghiul din care sunt luate imaginile. ~iasa mai departe. De fapt. viteza si amploarea rniscarilor. incercati sa patrundeti in aceasta experienta Priviti ceea ce ati vazut atunci: evenimente. observati transformarile SM dumneavoastra Acum opriti si mariti imaginea. Va rog sa aveti rabdare si sa-I faceti pe primul inainte de a-I citi pe al doilea. si va crea astfel starea pe care 0 doreste in randurile publicului. Vom vedea in acest capitol cum sa ne modificam intr-o dipa reprezentarile interne si. Ce se petrece atunci cand actionati asupra ei? Intensitatea experientei se schimba. volumul si stilul muzicii.76 GEORGE GRISHAM evenimentul 0 imagine . totodata. fiecare dandu-i. cum sunt cele care opun asocierea si disoeierea. din contra. Va voi arata cum. lumina etc. Am invata. As vrea sa va amintiti ceva foarte placut. sau in eel de-al doilea? Stiti acum care este diferenta Intre 0 experienta asociata si 0 experienta disociata. sunete etc. atunci cand li vine randul. imagini. cum sa ne modificam startle si comportamentele. Va puteti conduce creierul in acelasi fel. nu-i asa? La majoritatea oamenilor. . indicatii celuilalt. in primul. relaxati-va si concentrativa asupra ei. de ceea ce ne spunem etc.si de fiziologia noastra .modul in care ne folosim diferitele parti ale corpului. Folosind distinctiile intre subrnodalitati.rlisociata" este. A vedea 0 imagine disociata a dumneavoastra insiva este ca si cum ati privi un film despre dumneavoastra Incercati limp de 0 clipa sa va amintiti 0 experienta placuta pe care ati avuto de curand. puteti sa transformati radical experientele din viara. Ce diferenta remarcati? in care dintre cazuri senzatiile erau mai vii. cea a unei scene pe care aveti impresia di 0 observati din afara. culoarea ~i calitatea imaginii. culori.de ceea ce ne reprezentarn. Auzi~ ceea ce ati auzit atunci: voci. limpezirea. ca ca va va ca ca va ca va . Pe rnasura ce imaginea se limpezeste. toate comportamentele umane rezulta din starea in care suntern si starile noastre sunt create de reprezentarile noastre interne . Este foarte important sa faceti aceste exercitii. Daca amuza. Incercati acum sa faceti aceasta imagine din ce in ce mai clara. pentru a crea starile si comportamentele care contribuie la realizarea dorintelor dumneavoastra celor mai scumpe. dar va plasati intr-un loe din care puteti observa in continuare. Resimtiti ceea ce ati simtit atunci: ernotii. Iesiti acwn din corpul dumneavoastra si simtiti sunteti pe cale de a indeparta de scena. Poate fi 0 amintire veche sau recenta Inchideti oehii. febra etc.

pentru rnajoritatea dintre noi. Dar fiecare recurge in mod diferit la diferitele sisteme de reprezentare. Sau faceti mai tari toate lucrurile pe care le atingeti. daci 0 faceti mai si 0 indepartati de durnneavoastrii? Observati diferentele dintre impresii. mai fecunda Atunci cand Ii pun pe cei de la seminariile mele faca aceste exercitii. Reluati imaginea negativa de dinainte si micsorati-o.Strategiile puterii 77 marirea si apropierea unei imagini 0 face mai puternica si mai placuta. nu vreau abordati aceste exercitii dintr-un punct de vedere teoretic. intregul lor corp pare mai agil. Acest lucru confers reprezentarii interne mai rnulta intensitate. auditive si chinestezice. in functie de indivizi. Vreau le executati concentrandu-va si notand cu atentie modalitatile si subrnodalitatile care au cea mai mare inf)uenta asupra durnneavoastra reincepem deci aceste exercitii fiind atenti la modul in care manipularea imaginilor modifica impresia pe care 0 provoaca ele. Aceasta creeaza o stare de putere mai mare si de bucurie mai mare. Respiratia lor devine mai profunda. mai muIt farmec si. mai catifelata deeat ~ainte. sa facem acelasi exercitiu cu 0 imagine negativa. Este ceea ce am facut in experienta de dinainte. Veti constata senzatiile negative si-au pierdut din intensitate. sau once alt sunet prezent in scena. Bagati de seam a ceea ce se petrece pe masura ce devine mai mica. mai ales. Mariti volumul vocilor si al sunetelor pe care Ie auziti. va sa sa sa ca mica ca Incercati aceeasi experienta cu alte modalitati. Faceti astfel lncat amintirea fie mai calda. Probabil se va petrece acelasi lucru: senzatiile negative se vor accentua. mai ales. rastit. Ascultati-va vocea interioara. Repet. provoaca reactii diferite. mai moale. chipulIi se destinde. Gandi~-va la 0 scena penibila si dureroasa Man~-i acurn lurninozitatea Apropiati-o de dumneavoastra Mariti-c. Faceti-le mai ritmate. umerii Ii se relaxeaza. Dar. Reveniti acum la amintirea placuta de adineauri. Acum faceti-o mai ne- ca sa sa sa . si dati-i un ton ridicat. Ce senzatii va provoaca acum scena? Nu toti oamenii raspund la fel Elementele chinestezice.. Ce se petrece in creieruI dumneavoastnl? Maioritatea oamenilor constata starea lor negativa s-a agravat Acurn reluati imaginea de la inceput Ce se intampla daca 0 intunecati. le creeazi oamenilor 0 stare mai constructiva. Toata lumea are acces la trei modalitati (reprezentari interne): vizuale. Mu1~ oameni au acces la creierullor intr-un cadru mai ales vizual. lar aceasta mareste forta si placerea reprezentarii interne. reusesc vad exact ce se petrece in mintea oamenilor observand rnodificarile fiziologiei lor. dati mai tare basii si mariti tirnbrul. limpezirea si rnarirea unei imagini 0 accentueazii. Faceti apoi la fel in cazul submodalitatilor chinestezice.

sa luati in considerare mieile bucurii ale vietii si sa Ie acordati mai multa irnportanta. atireusit accentuati 0 senzatie pozitiva si dirninuati 0 senzatie negativa In trecut. aflati la eheremul reprezentarilor durnneavoastra interne. Luati-le ritrnul ~ vigoarea Faceti acelasi lucru cu perceptiile ehinestezice. mai intunecata si mai greu de perceput. sau alegeti ghidati constient creierul. sa sa sa va sa sa va sa ca sa sa sa sa va sa va sa sa va va va ca sa Nimic nu este nici bun. nici riiu. devine mai putin intensa. mai fericit Dispunem prin aceasta de mijlocul de a conferi mai multa "sare si piper". . respingeti-o pana cand de-abia 0 mai vedeti. mai putin dureroasa. mai mult farmec. sil-l lasati proiecteze orice imagine. Micsorati volurnul vocilor pe care Ie auziti. atunci cand lncercam sa facem asta. influenta pe care 0 poate avea aceasta tehnica In doar cateva minute. mai rnulta voiosie vietii. yeti lua masurile pe care trebuie sa Ie luati. sunet sau senzatie.78 GEORGE GRISHAM clara. Apoi indepartati-o de durnneavoastra. puteti trai in doua feluri: va lasati ereierul eonduci. sa faceti din ele ceea ce va ItllIlin~ ziua si sa va simtiti imediat mai liber. De-acum stiti ci nu e necesar ca lucrurile se petreaca astfel. asa cum facea in trecut. Stiu ca poate parea simplist. sau ehiar dispare. Shakespeare . vi le reprezentati intr-un mod care sa nu mai faca vulnerabil. dar gandindu-/ il faccm astfc/. in fond. bineinteles.. Si. Aeeasta inseamna ci. lipsiti imaginile negative de forta lor. stiti aeurn e posibil intensificati experientele placute. in sfarsit. plecand de !a aceasta mica experienta. si totusi. si atunci nici nu v-ati mai apucat de ea? Daci v-o reprezentati mai usoara. Faceti acelasi lueru cu modalitatea sonora. aduceti-o in plina lumina Observati eeea ee auziti. veti avea impresia e-o puteti indeplini si. Faceti-le mai putin energiee. dandu-i ordinele pe care Ie vreti. Si. ca un veritabil caine allui Pavlov. ne dam searna ca rnodificandu-ne reprezentarile interne putem modi:fica impresia pe care ne-o face un lucru pe eare-I avem de indeplinit. ~ deci si modul in care actionam. intr-un mod care sa va permita le manipulati eficient Nu v-ati trezit niciodata in fata unei sarcini atat de grele inclt nu imaginati ati putea-o duce la capat. si reactionati automat. imagine a i~i pierde din forta. sa-l dizolvati si sil faceti dispara complet Cred di intelegeti. in loe sa simtiti depasit. Ali putea proeeda Ia fel cu un eveniment din trecut care v-a cauzat rnulta suferinta. eeea ee vedeti si ceea ce resirntiti pe rnasura ee dispare. Ce se intampIa cu imaginea negativa? Daca sunteti la fel ca majoritatea oamenilor.

deosebit de voluminoasa. de clara. sa sa sa sa sa sa sa sa sa va rasuna sa sa sa-I sa . iar creierul va reactiona in consecinta. decat spuneti ci . ci nu stirn exact din ce ese tacutii viata. Daca deci ne reprezentarn 0 imagine negativa sub 0 forma voluminoasa. nu poti face asta". Ei bine. in general. nu? va sa clara. lata un exercitiu simplu. Ali fost vreodata obsedat de un dialog interior pe care nu reuseati intrerupeti. daci 0 intunecim. Nu cunoastem decat reprezentarea pe care ne-o facem despre ea. fara S<l lasam ne bulverseze. indepartati-o. dar dati-i un ton ~educator. Repet.a face lumina" intr-o afacere? Ce intelegem prin expresia "a lua proportii exagerate" sau . Lirnbajul ne da multe exemple ale puterii reprezentarilor noastre. de puternici si de sonora Dar. ajunge darn d~ umeri si prelucram aceasta imagine. Toate subrnodalitatile despre care am vorbit ii spun creierului ce trebuie resirnta Amintitiva.a luat proportii exagerate"? Stirn. descrieri precise a ceea ce s-a produs in mintea dwnneavoastra. ce putere au imaginile noastre mintale.. Este. regatul dumneavoastra este creierul durnneavoastra Si il puteti guvema controland modul in care reprezentati experientele vietii. care ii va putea ajuta pe multi oameni. Care este efectuI? In principiu.Nu. instinctual. putem avem control asupra creierului nostru si sa nu ne supunem controlului sau. incercati pur si simplu dati sonorul mai incet Atenuati vocea care in cap..s-a produs un declic"? Avem tendinta consideram aceste expresii niste metafore. in loc ne cream 0 stare negativa. Dar nu sunt Sunt.Strategiile puterii 79 Va amintiti ci in primul capitol am vorbit despre marfa regeascii? Regii i~iguvemau regatul. sau prin . asadar. Va amintiti cum acest lucru a accentuat aspectul negatival experientei si cum v-a produs 0 stare negative? Puteti gasi un mijloc mai bun de a descrie aceasta experienta. aproape mangaietor: . Ce vrem spunem atunci cand declaram ci un individ este sortit unui viitor . deseori.asta suna bine". suficient pentru a rezolva problema Sau.. in realitate. puternici si sonora. creierul nostru ne va face resimtim 0 experienta neplacuta. atunci cand v-ati amintit ceva neplacut si i-ati marit imaginea.a prezenta 0 imagine deforrnata a faptelor"? Sau atunci cand anuntam ci ceva . veti avea chef sa faceti ceea ce vocea va interzice sa faceti. intr-adevar. ca si cum creierul dumneavoastra refuza taci? Daca inca vi se mai intfunplaacest lucru.ne sta pe sufler' sau ci "am facut 0 fixatie rnintala" cu privire la cutare eveniment? Ce intelegeti prin .stralucit'? Ce resimtim atunci cand cineva ne spune ca viitorul pare "swnbru"? Sau clod vorbim despre . Gandili-va din nou la ce s-a intarnplat adineauri. daca o imobilizam. daci micsoram aceasta imagine. 0 vorn lipsi de forta. Ciudat. poate ca auziti uneori 0 voce care nu v3lasa sa actionati? Lasati-o de-arum inainte spuna acelasi Iucru.

. adverbe. VlZUaJe a face un tur de orizont se pare fara urrna de indoiala din ochi a avca 0 vedere de ansarnblu Auditive a avea urcche muzicaIii a avea limba sloboda a suna adunarea a vorbi cu jurnatate de gura a striga din rarunchi Chinestezice trecut prin ciur si prin dfumon a avea stofii de . aatinge aprinde a pune mana pe.... * Folosirea acestor cxpresii va pennite locutorul dumneavoastra si sa creati sa va adaptati 0 la limbajul folosit de interatmosfera de intelegere..80 CUVINfE PREDICATIVE GEORGE GRISHAM VizuaJe avedea aprivi aexamina a aparea a arata a se face lumina a dezvalui a lumina a clipi alimpezi tulbure a puncta cetos Auditive aauzi a asculta arezona acanta a arrnoniza aacorda a fi numai urechi asufoca surd disonanta defazat nemaiauzit tipator discordant Chinestezice a simP. Am enumerat mai jos cateva expresii predicative curentc *.. auditive sau chinestezice. a-si da coate a fierbe in sue propriu a sta ca pe jar ca. adjective etc.. aseimbuca aagata acontacta aarunca a dorrni ca pe jar dur incrernenit aimbrobodi a inmana Diverse a resirnti a intelege a gandi a experimenta ainva~ aproceda a decide amotiva aconsidera aschimba apercepe insensibil distinct aconcepe a fi constient a sti scanteietor limpedeca lumina zilei a polariza aimagina EXPRESn PREDICATIVE Numesc "predicate" partile de vorbire (verbe. a scapa de .) pe care Ie folosim pentru a ne reprezenta interior experiente prin intermediul modalitiitiJor vizuale.. .

...0 vedeti ca si cand atifi de fata -. Riispunsurile variaza de la un individ la altul. sau indepartata? Este in dreapta. sau ca pe un tablou? Este in culori. Relaxati-va si formati-va 0 imagine mintala cat se poate de clara a scenei pe care vreti s-o evocati.. sau in alb si negru? Este apropiata. in partea de jos. in persoana lavedere a avea aerul ca. la dansa ba trecem la un alt exercitiu.Sfrafegiile puferii 81 Auditive a avea antenc a acorda 0 audienta a auzivoci a-si line gum a canta in surdina a fi la unison cu. Vii voi pune acum o serie de intrebari. gar)(lip-vii la un lucru pe care doreati foarte mult sil faceti. a striga in gura mare intr-o gama minora asta nu-mi spunc nimic cine are urechi sa auda a striga cat il tine vocea cuvant cu cuvant la drept vorbind purtator de cuvant a avea gura cusuta a impuia urechile a rasuna (ceva) in urechi a toarce de placere ~i ciuli urechile e un mod de a spune Chinestezice cu sange rccc tare ca piatra a pune mana la treaba mana in mana a agata pe cineva a-si lua pe cineva pe cap a da din colt in colt a se lua dupa cincva a sta cu bratele incrucisate a trage sforile a reinnoda legatura iute ca vantul dedesubturile unci afaceri cu susul in jos n-o sii-p fadi rau tine-te tare! a scapa prada a pune cartile pc rnasi a pastra contactul a provoca un declic a fi cu capul in nori a fi cu fundul in doua luntre a pluti (ceva) in aer de la un cap la cclalalt Vizuale a avea o vaga irnpresic ochi pentru ochi batiitor la ochi idei incetosate ganduri negre in lumina a . Vedeti scena ca pe un film. sau in centru? Este in parte a de sus. a face un adevarat eire a semana ca dona pidituri de apa a fi orbit se vede cu ochiulliber a schita un portret memorie fotografica frumoasa de-ti ia ochii a urmari cu privirea nici cat negru sub unghie trista priveliste a tinti sus dintr-o clipire a vedea Iurninita de la capiitul tunelului a siiri in ochi a vorbi fiira ascunzisuri la soare te pop uita. De aceasta data. sau sa . Nu vii griibip si raspundeti la intrebarile mele pe rand. sau in miilocul campului dumneavoastrii vizual? Este asociata . in stanga.

pentru ca niste reprezentan diferite produc efecte diferite asupra sistemuiui nervos. auziti propria voce. Reluati acum submodalitatile despre care stirn ca sunt motivante si. e mai bine incepeti prin a va aga?i de toate amintirile sonore pe care le aveti despre respectiva scena. incetul cu incetul. apoi 1a experienta pentru care vroiati sa fiti motivat experienta II -. aveti tendinta sa formati reprezentarile interne sub forma chinestezica. sau vocile celorlalte persoane prezente? Auziti un dialog. intoarce~-va acum la experienta pentru care erati foarte motivat . ea va fi adevarata. sau rigid? Solid. veti spune ci nu vedeti nici 0 imagine. Exista diferente de submodalitati. sau rece? Aspru. notati submodalitatile care se manifesta cu cea mai mare intensitate. stiti totusi ci e 0 credinta si ca. Imaginativa acum 0 actiune pentru care ati fi clorit fiti foarte motivat. de exemplu. sau acra? La inceput. 0 data ce veti fi alcatuit 0 reprezentare interna bogata si fecunda. auditive si chinestezice. Treceti acum revista subrnodalitatile dumneavoastra auditive si chinestezice. Nu e greu. Puneti-va apoi aceleasi intrebari ca mai sus. daca sunteti mai ales auditiv. va va fi mult mai usor introduceti ea un cadru vizual. sau moale? Cald. sau sunt permanente? Care este principala traza pe care 0 auziti sau pe care v-o spuneti? De unde vine sunetu1? Cand atingeti ceva. sau slabe? Sunt pe diferite tonuri. sau intretaiate? Ritmul este rapid.s-o numim experienta I -. sau lent? Sunetele se apropie si se indeparteaza. si priviti cele doua imagini in acelasi timp. Veti trece astfel in revista toate subrnodalitatile. sau neted? Flexibil. Pe masura ce deveniti constient de submodalitatile dumneavoastra. sau este yorba despre 0 panorama care se intinde la infinit? Este luminoasa. atata limp cat 0 veti pastra. sau sunt monocorde? Sunt ritmate. Daca. pentru a face sa intervina submodalitati chinestezice. nu-i asa? E usor de prevazut acest lucru. avand grija sa notati prin ce difera raspunsurile de cele precedente.82 GEORGE GRISHAM disociata . dar nu s-a tntamplat asa pana acum. sau lichid? Aseutit. sau un cadru chinestezic. Apoi. sau un monolog? Sunetele pe care Ie auziti sunt putemice. ori intunecata? Este clara. vizuale. si priviti-le simultan.veti sa imbunatiititi perceptia prin ceea ce eu nwnesc "imbinare". Tocmai ati vazut deci structura unei scene in care erati foarte motivat actionati. sau catifelat? Asupra carei parti din corpul dumneavoastra se exercita senzatia? Este dulce. sau neclara? in timp ce faceti acest exercitiu. . Formati-va imaginea ei mintala. de exemplu. este tare.0 vedeti ca un observator din exterior? Este incadrata. Imaginati-va creieruI dumneavoastra ca pe un ecran de televizor impartit in dona. pentru a Iucra cu submodalitatile viiibile. poate ci va fi greu sa raspundeti la unele dintre aceste trebari. Intre timp. (and ascultati ceea ce se petrece. rectificati subrnodalitatile experientei in care nu sunteti inca motivat pentru a le aduce la ~ivelul in va va va va in- sa va invata sa sa in sa sa on.

Treceti la treaba. Insa detesta strugurii din cauza ci sernintele i se prindeau intre dinti. Din contra. veti reacfiona ca ~i cum aceste indiceiii ii ordonii sistemuJui dumneavoastrii nervos sa tesciioneze cu privire ls aceastii situatie. De exemplu. datorita aspectului sau neted si cremos. fixa. a inceput imediat aprecieze strugurii. aceleasi senzatii. ceea ce am numit un . Cand cineva e asa cum sunt eu. in cszul in care cunoas- sa sa sa sa sa sa . plecand de la aceasta stare de motivare. ali ficut ca seena II fie la fel etc. iar scena II. dad ne gandim mai bine. Si aceleasi senzatii declanseaza aceleasi actiuni. Diferentele variaza de la un individ la altul. puteam sa-l fac treaca instantaneu de la 0 stare de contrarietate si de dezinteres la 0 stare de motivare.). dad seena I se afla sus in dreapta. Si. daci ati mcut coincida submodalitatile ei cu eele ale experientei I (de exemplu. Ea va fi si mai clara auditiv si mai apropiati Concentrative pe aceste diferente si actionati asupra celei de-a doua reprezentari astfel lncat devina din ce in ce mai asemanatoare cu prima Nu uitati faceti acelasi lueru in cazul reprezentarilor auditive si ehinestezice.imitator". Amintiti-va d aceleasi reprezentari interne creeaza aceleasi stan. clara si apropiata. ati animat seena II. atunci cand era motivat. cuvintele si tonul vocii pe care le folosea pentru a vorbi cu sine insusi jucau un rol considerabil Pe deasupra. De aceea. ca 0 musca incet si ci ii simtea consistenta pe limba I-am mai cerut si descrie procesul. si de atunci continua sa-i placa. e destul de logic. este intotdeauna curios sa stie cum fac oamenii ca obtina cutare rezultat. dad seena I era animata. atunci cand nu era motivat sau cand era suparat. dad reu!:'iti'sa iuIati ce vci motiveaza pentru a intreprinde cutare actiune. 0 femeie adora ciocolata datorita consistentei sale. simtea 0 tensiune in bicepsi. Ce impresie va d3 acum experienta II? Sunteti mai motivat? ~ ar trebui stea lucrurile. Aeest exercitiu e uneori surprinzator. resimtea 0 tensiune in maxilar si to nul vocii i se schimba complet Modificand doar aceste dona submodalitati. dar exists sanse mari ea imaginea experientei I fie mai clara decat cea a experientei II.Slralegiile pulerii 83 eelei pentru care sunteti motivat (submodalitatile experientei O. A fost de ajuns sa-i cer sa-si imagineze ci rnanca tacticos 0 boaba de strugure. Se poate face acelasi lucru in privinta hranei. Dupa ee a facut acest lucru. Totusi. sa sa sa sa sa sa sa . l-am intrebat intr-o zi pe un om cu care lucram care erau submodalitatile care il motivau eel mai mult Majoritatea submodalitatilor vizuale nu pfu-eau sa-l afecteze prea mult in sehimb. Yeti putea actionati eficient. Yeti sti exact ee faceti ca va simtiti motivat in orice circurnstante. Este important sa observati ci anwnite subrnodalitati esentiale ne afecteazi mai mult decat altele. mintal tefi indicafiile reprezentative QU"e va dau 0 stare anwne ~iaplicafi aceste indicafii la 0 experienpl.

Sunt totalmente deprimat". Reprezentandu-va menajul si mesena durnneavoastra pasionanta cu aceleasi submodalitati. intr-adevar. de exemplu. Ali fost invatat ce este placut sa sa ca sa ca sa o sa sa sa sa sa == sa sa ca . aveti doua solutii: fie angaiati 0 rnenajera.. puteti incepe va puneti chiar dumneavoastra creierulla treeba si creati starile care va ajuta traiti in modul in care doriti si pe care il meritati. Acest lucru n-ar face decat sa-i cufunde intr-o stare de depresie si mai profunda. dar detestati va ocupati de menaj. de bucurie? Va reprezentati irnagini luminoase? Se misca ele repede. data ce stiti constient cum faceti anumite lucruri. pentru a va simp nemulturnit sau deprimat? Va polarizati pe un lucru precis si faceti din el un obstacol de netrecut? Va vorbiti incontinuu pe un ton trist? Si cum resimtiti senzatii de placere.Cum faceti va simtiti rau?" In general. sau incet? Ce ton al vocii luati atunci cand va vorbiti cu dumneavoastra in~va? Imaginativa pe cineva care isi adora slujba. nemultumirea. Daca modificati structura procedeului. se poate transforma in altceva. intr-o stare diferita de cea de depresie. pentru persoana respectiva nu-si da seama trebuie efectueze anumite lucruri in mintea si in corpul ei pentru a fi deprimata. ci in ce fel nu se simt bine. Cum faceti.Daca as avea corpul durnneavoastra.. poate. care urmau 0 terapie de ani de zile pentru a-si schimba si comportamentul. veti avea imediat chef sa dati cu aspiratorul prin casi. nici nu Ie cer sa-mi prezinte si sa-si reprezinte lor insisi motivele depresiei lor. cum as face ca rna simt deprimat? Ce rni-as imagina? Ce rni-as spune? Si cum? Pe ce ton?" Aceste procese provoaca intr-adevar reactii mintale si fizice specifice si produc. rezolvandu-si problema in doar cateva minute. Nu vreau stiu de ce nu se simt bine. Este. 0 intreb: . 0 excelenta metoda pe care S{) folositi cu copiii dumneavoastra Si dad ati reconsidera toate lucrurile pe care detestati sa Ie faceti si le-ati atasa de submodalitatile placerii? Nu uitati. depresia si starea de bine nu sunt niste obiecte. in vreme ce dumneavoastra nu va place cea pe care 0 aveti. Sunt procese create de imagini mintale si de actiuni fizice specifice. sunt putine lucrurile care provoaca sentimente inerente. Niei nu-i intreb de ce sunt deprimati. Persoanele eare vin sa-rni ceara sfaturi imi spun: .. Infond.84 GEORGE GRISHAM sau psihic. pe care Ie controlati. Va dati seama in ce masura 0 folosire eficienta a acestor instrumente ar putea sa ~a schirnbe viata? Daca adorati sentimentul de emulatie pe care vi-I da meseria dumneavoastra. fie sa observati diferenta intre modul in care va reprezentati munca si eel in care va reprezentati menajul. mi se arunca 0 privire uimita. dar ati dori va placa. Deci ii intreb: . Atunci. Incercati aflati ce face aceasta persoana pentru a crea acest sentiment Veti fi surprins de viteza cu care va veti schirnba Am vazut persoane. deci. constient sau inconstient. efecte afective particulare.

posibilitatile sunt nenumarate." Numesc procesul prin care se ajunge la aceasta .imboldirii" este ca. poate: . si asta e foarte util.caorice. aceste exercitii necesita antrenament Cu cat veti opera mai mult aceste schimbari de submodalitati.imboldirii". niste reprezentari determina rnancati prea mult. 0 data bine inradacinata.imboldire". irnaginati-va pe cale de a duce degetele la si de a incepe sa va roadeti unghiile. daca le-ati face se micsoreze si ali pune 0 anumita distants intre ele si dumneavoastrii? Dupa cum vedeti. va gum clara a comportamentului alta reprezentare. va trebui formati irnaginea comportamentului pe care il doriti ~ia schimbarii pe care 0 va 0 Etapa Dr. 2: Creati sa . de exemplu.Strategiile puterii 85 si ce este neplacut. cu atat veti fi mai in sura sa obtineti rapid rezultatele pe care Ie urmariti. prima reprezentare o declanseaza automat pe cea de-a doua si va pune intr-o stare in care nu mai aveti chef de mancare. Atunci cand descoperiti. Principalul avantaj al metodei . dar ar fi mult mai bine daci as gasi mijlocul de a face ca aceasta schimbare sa vina de la sine. nu mai aveti nevoie va gftndili din nou la ea Procesul se pune in miscare automat. luminozitatea va fi·primullucru asupra caruia va trebui si lucrati pentru a modi:fi.Aceasta manevrare a subrnodalitatilor e 0 chestie foarte dar ce Ie va impiedica redevina ca mai inainte? Stiu carni pot modi:fi. in momentul in care aveti chef sa va indopati. care dau nastere stirilor fecunde pe care le urmarim. Poate va veti da seama modi:fi. Unii dintre dumneavoastra gandesc. ajung dedanseze automat noi reprezentari interne. 0 data ce yeti sti acest lucru. doriti sa nu va mai roadeti unghiile. Durnneavoastra dati ordinele! Ca orice alta practica. Dwnneavoastra sunteti eel care decide.carea luminozitatii unei scene produce mai mult efect decat schimbarea locului ei sau rnarimii ei. 0 data ce v-ati format 0 imagine pe care doriti sa-l rnodificati. sa sa sa ca va sa va sa sa sa Etapa Dr. Si daca ali trece in re~sta toate problemele dumneavoastra. reprezentarile interne care dau nastere. fie mai sistematica.. Nirneni nu va impledica sa rebotezati aceste experiente in mintea dumneavoastra si sa faceti sa se nasca imediat noi sentimente cu privire la ele. in general. fara vreun efort constient. de exernplu. sa ca ca rna- dragu~. Datorita metodei . unor stari indezirabile.. Reprezentativa mintal acest comportament Dad.. Este folosit pentru a trata cele mai tenace probleme si naravuri. 1: Identificati comportamentul pe care vreti sa-l schimbati. metoda "imboldirii" ajuta creati reprezentarea interna care va va face respingeti mancarea 0 data ce a fost stabilita legatura intre aceste doua reprezentari.casenzatiile actuale.

». in acest exercitiu. ca va sa ca va ca sa cad sa Etapa nr. deci. Pana cand vechea imagine declanseaza automat noua imagine. lata cum se opereaza aceasta . intr-adevar. Aceasta imagine pe care v-o veti face despre dumneavoastra va trebui fie disociata. sunt viteza si repetitia. uite asta. 3: Trebuie apoi ca cele doua imagini sa fie legate printr-o .. si colorata a comportamentului dorit lmaginea vechiului dumneavoastra comportament s-a pulverizat Esentialul. Avep acum in fata dumneavoastra 0 imagine mare.»". efectuand 0 usoara apasare asupra degetului pe care va pregateati sa.l". de cinci sau sase ori.86 GEORGE GRISHAM reprezenta pentru dumneavoastra. extrem de ingrijit. astfel incat sa risipiti starea Cand ali inchis din nou ochii. «uf .. luminoasa a comportamentului pe care doriti sa-I modificati... uite asta. Creierul dumneavoastra va dispune atunci de un nou miiloc de a face fali la ceea ce ingrijora p3n3 acum. si mai luminoasa Puteti resirnti de-acum senzatia extraordinara de a vedea lucrurile asa cum doriti. tot ceea ce impingea va roadeti unghiile va va pune de acum in starea in care tindeti spre imaginea ideala a durnneavoastra in~iva. «uf.imboldire": incepeti prin a forma 0 imagine mare. Fa asta.. Apoi. manti-<>si cresteti-i luminozitatea pana cand invadeaza efectiv imaginea comportamentului de care vreti sa scapati. Apoi deschideti ochii pentru 0 fractiune de secunda.uf. Stiu asta poate vi se para putin cam pueril. Totusi a spune "uf':" pe un ton voios tinde trimita creieru1ui dumneavoastra 0 intreaga serie de semnale pozitive foarte puternice. vrem sa cream 0 reprezentare interna ideala de care veti continua fiti atras.. Va veti irnagina. Fa asta.. in mai putin de 0 secunda. si nu 0 reprezentare pe care aveti impresia ci 0 posedati deja.. Concentrativa atunci pe mica imagine si.Uf . Este esential. «uf.. luminoasa. Trebuie sa vedeti si simtiti mica imagine intunecata care devine imensa si care explodeaza. luati degetele de la gura. Experienta sterna va declansa atunci automat experienta fecunda data ce veti fi stapanit acest mecanism de declansare.».. puneti 0 imagine intunecata a comportamentului pe care il urmariti.. faceti aceasta repede si amuzandu-va. ca ne folosim de acelasi exemplu. si veti imagina unghiile durnneavoastra sunt perfect aranjate si sunteti bine imbracat.imboldire". Si tot asa. spuneti cuvantul . noua stare si. Ii spuneti creierului dumneavoastra: ." cu tot entuziasmul si cu toata bucuria de care sunteti in stare. noul comportament o sa va va mica ca sa sa em sa sa . in unghiul inferior drept al imaginii. distrugand imaginea cea mare si inlccuind-o ell 0 imagine si mai mare.Llite asta. plin de incredere si stapan pe dumneavoastra. In timp ce faceti aceasta. cat mai repede posibil. procedati la 0 noua "imboldire": .l roadeti.

din contra. A doua zi dupa ce pusesem in aplicare .l" in momentul in care noua imagine 0 face cioburi pe cea veche.imboldire" intre cele doua imagini. de sapte ori consecutiv. Ar trebui chiar sa vi se para anormal. Va va fi greu s-o faceti. daci noua imagine pe care incercati sa 0 irnpuneti nu este destul de agreabila si dezirabila. in cracana prastiei. departe de dumneavoastra. mintal. trebuie va puna intr-o stare de motivare si de vointi Adaugarea unor submodalitati ca mirosul si gustul va pot fi de folos. La fel.. explodand. insa am considerat. veti incepe automat sa va gandip la situatia pe care 0 doriti. Trebuie ca ea fie extrem de atragatoare..Strategiile puterii 87 Forrnati acum prima imagine.imboldiri si nu mi-am mai ros niciodata unghiile. m-am surprins luand-o de 1a capat.. intr-adevar..Jmboldirea". Exista 0 alta varianta a metodei . puneti imaginea comportamentului pe care vreti s3. in momentul in sa sa sa u . din momentul in care ~ veti gandi la lucrul de care va temeti. Opera? 0 . care consta in a va imagina o prastie in fata dumneavoastra. veti spune . Ce se intarnpla? Irnaginati-va pe cale de a va roade unghiile. Daca ati executat corect exercitiul. este important ca.imboldirii". reluati exercitiul. asigurandu-va ci ati resimtit rnacar pentru 0 clipa senzatia pozitiva provocata de noua imagine. . Respingeti mintal mica imagine departe. faceti-l mai dar si mai repede. ii trimiteti creierului un semna1 putemic privind comportamentul spre care tinda. Gandip-va acum la lucrul de care va era frica Ce efect produce asupra dumneavoast:ra? Daci exercitiul cu "imboldirea" a fost facut asa cum trebuie. Daca metoda . ci faptul de a deveni constient de asta era deja un progreso Am operat atunci alte zece .-mi mai rod unghiile. Atunci cand faceti acest exercitiu.imboldirii" da rezultate uimitor de rapide.. Apoi ii dati drumul.-1modificati. Sar putea sa nu mearga.uf. Si vedeti atunci proiectilul cum soseste inspre dumneavoastra. Imaginati-va acum situatia asa cum vreti sa fie. Am folosit eu insumi aceasta metoda pentru a inceta s3. Daca nu. aceasta se intfunpIa pentru ci.-1adoptati. Devenise pentru mine 0 manie intru total inconstienta. De aceasta data. Face? imaginea acesteia foarte placut:a. inainte de a deschide ochii si de a repeta exercitiul. Facand mult mai agreabila imaginea in care nu mai ave? nevoie sa va roadeti unghiile decat cea in care mai aveti nevoie sa face? asta. face cioburi vechea imagine a dumneavoastra si va intra in creier. Puneti apoi in elastic 0 imagine mica a comportamenlllIui pe care vreti s3. Puteti utiliza aceasta metoda si pentru temerile si nemultumirile pe care le ave? Ganditi-va la un lucru de care va e frici. creierul are tendinta de a evita lucrurile dezagreabile si de a se ocupa de lucruri1e agreabile.. pana cand prastia este intinsa la maximum. ~ fi putut sa iau asta drept un esec. sa intindeti prastia la maximum inainte de a-i da drumul proiectilului.

Puteti realiza acest lucru rearaniandu-va reprezentarile interne. Sunteti furios. Veti iesi din incapere si veti tipa sa vina secretara Dar urletele nu vor produce efectele pe care Ie doriti. niste imagini mici. si-au tacut din ceea ce a Iuat 0 turnura proasta 0 imagine irnensa. Dar cunoastem. Ceea ce ali lnvatat in acest capitol este cum sa-i imitati. sub forma unor contacte cilduroase. dar mintea dumneavoastra. .Sunt intotdeauna deprimat". Multi oameni procedeaza intreaga vi~ astfel. apropiate si colorate. Intrerupeti-va acum lectura. Mintea durnneavoastra poate sfida legile universului intr-o privinta cruciala Poate da inapoi. si totusi sa se intoarca seara acasa complet deprimati. Stiu rnareasca volumuJ evenimentelor fecunde si sa dea mai inc~t sun~tul celor care nu sunt astfel. ea ca sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa . pe care n-ati putea Ie pipaiti. De ce? Pentru ca un lucru nu Ie-a iesit bine.. Suntem nevoiti infruntam unele situatii. rnelodice si ritmate. oameni in stare aiba 0 zi in care 99% dintre luc~ri s-au petrecut bine. .. Unii clienti mi-au decIarat . necIare. Nu spun ca trebuie ignoram problemele.A deveni stiipfln pe viata durnneavoastra". prirnuJ lucru pe care il remareati este raportuJ important de care aveati nevoie n-a fost redactat Vederea ciomei raportului are tendinta va scufunde intr-o stare de totala sterilitate. Ceea ce trebuie facut este va modificati starea. Faci indoiala. Datorita celor cateva exercitii pe care Ie-am tacut. cu voci aproape insesizabile si cu forme inconsistente. de acum stiti cum sa va controlati starile. si folositi metoda prastiei pentru a face acest lucru. fiind prea departe de dumneavoastra? Oamenii care reusese fac aceasta in mod inconstient. ganditi-va 0 clipa la 0 idee sau ia un comportament pe care ali vrea sa-l rnodificati..88 GEORGE GRISHAM care dati drurnul prastiei imaginea trebuie sa soseasca atat de repede inspre dumneavoastrii. Sa ne imaginam intrati in birouJ dumneavoastra. Intelegeti acum in ce fel trebuie procedati. toti. Tirnpul nu se poate da inapoi. Si ce ali spune daca toate experientele neplacute pe care le-ati avut ar fi inrnagazinate sub forma unor mici imagini fixe. poate da inapoi. rnazgalite. sub forma unor sunete vesele. tandre si Iinistitoare. Irnaginati-va cum ar fi viata dumneavoastra daca toate experientele fericite pe care le-ati avut v-ar reveni in memorie sub forma unor imagini luminoase. Erau aproape mandri de ei spunand asta. luminoasa. ea. lncat capuJ dumneavoastrii va avea 0 miscare de recul. tipatoare.3 va conduce creierul" sunt expresii pe care Ie-am folosit pe parcursul intregii carti. iar din tot ceea ce s-a petrecut bine.. nici evenimentele . va simtiti total neputincios. dati inapoi putin si va puneti intr-o stare care va permite ca lucruriIe se rezoIve. tacute si ffu·a consistenta. Nu vor face decat agraveze situatia.

Iada de gunoi" a rnintii sale pentru a descoperi primele sale experiente generatoare de melancolie si socurile afective din trecut. majoritatea oamenilor care sufera de depresie au cunoscut si experiente fericite in viata lor . Este suficient le respinga mintal pentru a simti irnediat 0 schimbare. in acest mod inva~ creierul. nu trebuie va tavalip prin amintirile neplacute. apoi planul urmator peste o'ora. Este 0 stare in care ne cu:fundin care iesim. decat media.Trebuie sa rna indepartez putin de problemele mele'? Or. Din aceste tehnici sunt tesute relatiile terapeutice foarte indelungate si foarte costisitoare. care permit infruntati incercarile vietii cu energie. dad va modificati starea si comportamentul. I-ar cere pacientului sa vorbeasca ore intregi despre depresia lui. Nirneni nu este in mod constant deprimat Depresia nu este 0 stare permanenta. rabdare si fo~.Ja stati putin. si i~i formeaza reprezentari mult mai apropiate ale problernelor lor. Ar scotoci prin . intr-atat lncat par sa se fi petrecut in urrna cu foarte mult tirnp. Si de ce nu? Deseori este mai usor sesizezi ceva intr-o strafulgerare. multi terapeuti ar incepe prin sarcina lunga si dificila care consta in dezgroparea cauzelor acestei depresii. pe care Ie legati intre ele pentru a alcatui un ansamblu dinamic. va aratati dumneavoastra in~iva. zgomotoase.Strategiile puterii 89 intr-atat aceasta stare facea parte din viziunea lor asupra lumii in acest caz. Dad actionati. structurile insesi ale acestor amintiri. ca faptul de a-p fi pierdut un picior. Unii vor spune: . si nu pastreaza din momentele bune decat irnagini mici si sterse.poate tot la fel de multe. intr-un mod mult mai frapant. De altfel. decat intr -0 perioada mare de timp. Aceasta permite un salt dam ~ sa sa ram sa va sa sa sa sa sa va . nu puteti schimba lucrurile atat de repede". apropiate. nu-i asa? Schimbarile personale au loc in acelasi fel. trebuie modificati submodalitatile. Vedeti trecandu-va prin fata ochilor mii de planuri fixe. Ce s-ar intarnpla daca ati privi un plan. wnor. sau mai multe. N-ap auzit niciodata pe cineva spunand. Vi se mai pare la fel de recent? Si cand n apropiati? Nu pare mai recent? Unele persoane au intotdeauna irnagini indepartate ale experientelor lor fericite. Luati un eveniment pe care l-ati trait saptamana trecuta si respingeti-l in fund de tot in campul dumneavoastra vizual mintal. Pentru a va schimba. Trebuie apoi legati ceea ce v~ facea va simtiti Iiu de noi reprezentari. . Doar ci nu lsi reprezinta aceste experiente intr-o forma luminoasa. dad operati 0 transformare imediata in min tea dumneavoastra. greoaie si insistente ale zilelor proaste. cu doua sau trei zile mai tarziu? Nati pricepe mare lucru. imensa si asociata Sau nu au decat imagini indepartate ale momentelor lor de fericire. Oamenii care se simt deprirnati au deseori creierul p1in-ochi de imagini marl. Gandip-va la modul in care uitati la un film. ceea ce este po sibil. si pe al treilea. nu e necesar plece cu avionul intr-o indepartata.

Pentru cea mai mare parte dintre noi. 0 apropiati si 0 luminati? Plecand de la aceasta stare. de stimuli. evident. Poate ca nu va mai asociati cu calitatile care va atrageau. Dar ~ stiti si ci aceste modele de reprezentare nu va vor imbunatati relatiile. si daca manti din nou imaginea acestei amintiri. Atunci cand va indragostiti. sau ziua in care celalalt s-a dovedit minunat de dragut cu dumneavoastra. ce se va intampla daca in timpul unei certuri va amintiti primul dumneavoastra sarut. descoperiti mai apoi ca un comportarnent pe care ati fi putut sa-l schimbati cu usurinta v-a condus intr-un punet in eare nu vroiati sa va aflati. In schimb. sau nu va mai amintiti cadoul pe care vi l-a dat de ziua dumneavoastri Am putea sa enumeram asemenea exemple la infinit sa ¢ti un lucru: nu este "nlU" sa va comportati astfel. la inceput. prima data cand v-ati tinut de mana. Dar dragostea este si ea 0 stare. sublima. si. ce efect va produce acest lucru in viata mea? Unde rna duce comportamentul meu actual? Aeolo vreau ajung? E timpul rna gandesc la ceea ce creeaza actiunile mele fizice si mintale. nurnerosi factori. la celalalt. Sunteti intru totu1legat de cateva elemente din personalitatea sa pe care Ie gasiti seducatoare." Nati vrea. Ce distruge 0 relatie? Exista. de exemplu. sau sa nu-i mai fi scris scrisori de dragoste si. este ereata de 0 serie de masuri specifice.90 GEORGE GRISHAM mult mai eficient decat in cazul unor luni de reflexii nelinistitoare. sa fi uitat gestul tandru pe care l-a facut de curand. ca sa sa sa sa sa sa . intr-adevar. Fizica cuantica ne invata lucrurlle nu se schimba lent de-a lungul vrernii . Daca nu va place ceea ce resimtiti. sa va:li format 0 imagine mare a obiceiurilor proaste ale celuilalt. sa luam un alt exemplu: dragostea. pe care ii percepem sau pe care ni-i reprezentam intr-un anwnit mod.Daca imi reprezint in continuare lucrurile in acest fel. Ate indragosti este uneori 0 senzatie extrem de violenta si de perturbanta. cum va veti purta cu eel pe care-l iubiti? Este esential ne examinam toate modurile de comunicare si ne intrebam in m~d regu1at . Cum se intarnpIa acest lucru? Se poate. La fel. aproape rnistica. pentru ci nu e 0 senzatie echilibrati Nu cintari~ calitatile si defectele unei persoane ca sa vedeti daca bilantul este pozitiv sau negativ. de "defectele" sale. sarim de la un nivel de experienta la altul. eel putin. in acel moment.ele fac salturi cuantice. dragostea este 0 experienta rninunata. in timp ce va repetati continuu cuvintele jignitoare pe care vi le-a spus in cursul unei certuri. va asocia~ cu tot ceea ce va place la cineva si va disociati de tot ceea ce nu va place. poate ca ati ajuns chiar sa va asociati cu toate experientele nefericite prin care ati trecut impreuna si sa va disociati de experientele fericite. ca toate starile. schimbati reprezentarea pe care v-o faceti despre acellucru. Nici macar nu sunteti constient. ca toate rezultatele. Este chiar atat de simplu. De fapt.

sau invers. Ideal este se ajunga la un echilibru intre filtrele perceptuale de asociere si de disociere. credeam in niste lucruri pe care astazi Ie socotirn ridicole. modificam senzatia pe care ne-o provoaca si. daca schimbam structura prin care ne reprezentam un lucru. sau cu privire la evenimentele vietii. enorm de multa bucurie. chiar de astazi! credinta este 0 puternici stare afectiva de certitudine pe care 0 aveti cu privire Ia fiinte. Putem controla toate reprezentarile pe care ni Ie formam in minte. $ti\i. Dad totusi reprezentati sistematic in mod disociat tot ceea ce vi se intfunplii. intr-atat sunteti afectat de lucrurile cele mai neinsemnate cu putinta. vi le puteti schimba. va :fifoarte greu traiti. am putea spune. probabil. viata nu e tacut:. neclar. modificand felul in care ne reprezentiun aceste credinte. Am lucrat cu oameni rezervati. Caci. este rnai usor Ie manipulati. prea tare in evenimente. Mui\i oame~ i~ petree cea mai mare parte a timpului disociindu-se de majoritatea reprezentarilor lor. idei. putem alege ne asociem cu. sau ne disociem de. pe cat sunteti de un lucru care este exact invers? Pe deasupra. si i-am ajutat conceapa noi modele de perceptie. deci. Cand eram mici. minuscul si indepartat in mintea durnneavoastra. Unele persoane claseaza lucrurile in care ered in partea stanga. Nu par niciodata emotionati de nimic.sarea si piperul" vietii. si lucrurile sa sa va va sa va sa va sa sa sa sa sa sa sa sa va o . lucruri..Strategiile puterii 91 V-ar putea :fiuti! observati dad aveti tendinta utilizati mai CIlJ"3nd asocierea. si aceasta. A doua etapa a fost depasita in acest capitol. au reinviat. si in asa fel incat ca~tigiim din asta. Indivizii care sunt pe deplin asociati cu tot ceea ce Ii se intfunpIa se implica. Dar trebuie facem aceasta in mod constient. riscati :fiticomplet vulnerabil pe plan afectiv. carora Ie era foarte greu sa exprime ceea ce credeau despre viatii. in general. Cum creati aceasta certitudine? Cu ajutorul submodalitatilor particuIare. cwn sa adoptam credintele fecunde si cwn sa ne debarasam de credintele sterile? Prima etapa a constat in a deveni constienti de efectele puternice pe care Ie au asupra vietii noastre. Si atunci. creierul durnneavoastra poseda un sistem de c1asare. pierdeti ceea ce se numeste . Disociatia are avantajele ei: dad pastrati departe de ernotiile prea puternice. Puteti reprezentati lucrurile intr-un mod continuu dinamizant. inS. Am incheiat capitolul despre credinte cu o intrebare cruciala. Crescand considerabil reprezentarile lor interne asociate. ceea ce reprezinta adevarul a ceea ce traim. daca toate sau marea majoritate a reprezentarilor durnneavoastra interne sunt asociate.3numai din momente placate. decl. decat disocierea. ceea ce vrem. Credeti ci ali :fila fel de sigur de un lucru care ar :fiobscur. Or. si au descoperit un nou mod de viati In schimb. deja ci nu v-ali nascut cu niste credinte anurne si ci.

nu sunteti sigur. Aceasta credinta limitativa poate fi cu usurinta depasita. Gandi~-va mai intai 1a ceva de care sunteti absolut sigur .92 GEORGE GRISHAM de care nu sunt sigure. la ceva in care eredeti tara rezerve. reprograrnati acum submodalitatile lucrului de care nu sunteti sigur. de fapt. Aceasta este 0 credinta limitativa. atunci cand vorbeam despre motivatii. opunand modul in care va reprezentati lucrurile pe care le stiti perfect celui in care reprezentati lucrurile de care nu sunteti sigur. sau ci ~uis Armstrong era cel' mai mare cintar~t1a trompeta din lurne -. Singura dificultate pe care 0 intarnpina oamenii tine de faptul cii nu ered lucrurile se pot schirnba atat de repede. sau cii va iubiti din toata inima copiii. ar deveni responsabili de viata lor. pentru ca a spune ca nu eredeti un lucru inseamna.faptul ca numiti George Mihailescu. asa cum am facut mai devreme. ritmullor. incepe se simta sigur de el. cii credeti ca nu e adevarat) Treceti-va acum prin fata ochilor subrnodalitatile dumneavoastra. veti fi sigur de lucrul de care inca va indoiati cu numai cateva cIipe mai devreme. Apoi facetila fel in cazullucrului de care nu sunteti sigur. care va periclita experienta schimbarii. 1a un lueru pe care vreti sa-I credeti. Poate cii veti dori sa utilizati . potrivindu-Ie cu cele ale luerului in care credeti. in partea dreapta Stiu ca pare ridicol. ca aveti treizeci si einei de ani si ca v-ati nascut in Brasov. sau mai lurninos. Schirnbati submodalitatile de consistenta. Dupa ce face asta.cele sapte minciuni ale succesului" din capitolul5. unde creierul sau inmagazineaza lucrurile de care este sigur. dar de care. si eel de care nu sunteti sigur. Incepe creada in ideile de care inca se indoia cu 0 clipa mai devreme! Aceasta schimbare se efectueaza. Gandi~-va apoi la un lucru de care nu sunteti sigur. (Nu alegeti un lucru in care nu credeti deloc. iar celalalt. Modificati culorile si pozitionarile. la ceva de care sunteti absolut eonvins.dupa care schimbarile se produc incet. intr-altul? Lucrul in care credeti este mai apropiat. de greutate si de temperatura Cum simtiti dupa ce ati terminat? Daca ati transfonnat cu preeizie reprezentarea care cufunda in ineertitudine. daca ar putea intr-adevar schimbe totul. sonore si tactile ale lucrului in care credeti. pur si simplu. caci. cerandu-i mute lucrurile de care nu este sigur din dreapta spre stanga. Si sa sa sa va va va va ca sa sa sa . Treceti in revista toate aspectele vizuaIe. sau mai mare. decat eel de care nu sunteti sigur? Unul este fix. Modificati vocile. Lucrul in care credeti se gaseste intr-un loc. Oamenii au uneori un motiv pastreze aceasta credinta. timbrullor. Totusi putem transforma un individ care poseda acest sistem de codare. si anume facandu-i sa traiasca 0 experienta care vina in intampinarea credintei lor . animat? Unul se misca mai repede decat celalalt? Ca si in cazul motivatiilor. Notati diferentele. intonatiile lor. pentru moment.

sau ci nu sunt seducitori. multor oameni ci nu sunt inteligenti. neclara. Am trecut mintal in revista toate lucrurile despre care vorbisem. in Arizona. ci nu sunt loiali. poate va veti sirnti bine dupa cateva clipe. rebotezam sistemul de stimuli care Ii ordona creierului ce trebuie resimta in cutare sau cutare circumstanta. Daca 0 notiune este confuza pentru dumneavoastrii. creierul va resimti durere. dupa ce s-a facut aeest lucru. si n-am descoperit sa sa sa sa sa sa va sa sa sa sa .si transforme.Strategiile pulerii 93 ei pot formeze 0 reprezentare a aeestei credinte. Or. de exemplu. Trebuie deci descoperiti care sunt subrnodalitatile esentiale pentru dumneavoastra sau pentru persoana pe care vreti s-o ajutati sa se schimbe. Creierul reactioneaza Ia toate semnalele (submodalitatile) pe care i Ie transmiteti. Daca emiteti un anumit semnal. un lucru in care cred intr-un Iucru de care se indoiesc. Unele persoane au impresia ca Iucrurile capata mai multi! consistenta atunci cand devin mai neclare si mai intunecate. sentimentele cu privire 1aei insisi si comportamentele lor se schimba. Observati ce devin impresiile dumneavoastra atunci cand v-ati modificat reprezentiirile notiunii confuze astfel ineat fie identice cu cele ale notiunilor pe care Ie intelegeti. prin urmare. prin subrnodalitati diferite. Uneori ne poate :fiuti! ne cream dubii cu privire la unele dintre cele mai vechi si cele mai bine inradacinate credinte ale noastre. pe cand notiunile pe care Ie intelegeti sunt reprezentate printr-o imagine apropiata. am remarcat ci un nurnar mare de persoane din sala aveau rnuschii fetei foarte intinsi si ci adoptau expresii pe care Ie-am luat drept durere. obscura si indepartata. poate ci este din cauza ci reprezentarea interna pe care 0 aveti despre ea este mica. si sa aveti apoi destula putere personals ca sa folositi aceste instrumente pana la capat. pe care I-am tinut intr-o zi la Phoenix. de asemenea Acelasi procedeu poate fi utilizat pentru a descoperi diferenta intre notiunile care sunt confuze in mintea dumneavoastrii !?icele pe care aveti irnpresia ci Ie intelegeti. Daca Ii transmiteti un altul. Incrand astfel asupra submodalitatilor. apoi s-o transforme astfel incat subrnodalitatile sale sa :fieidentiee eu eele ale luerurilor de care nu sunt convinsi . Ele vor ineeta in curand mai actioneze asupra comportamentului dumneavoastri Iis-a spus. Se intfunpJa si invers. sistemullor de credinte poate fi modificat Si. Poate ci sunt credinte pe care le-ati preluat din anturajul durnneavoastri Nimic nu impiedica manipulati aceste credinte limitative si faceti apara un sentiment de indoiala cu privire la ele. Poate ci ati descoperit ci credeti niste lucruri care nu va sunt intr-adevar utile. A apropia imaginiIe sau a Ie da mai multi! Iuminozitate nu Ie face mai intense pentru toata lurnea. In cursul unui seminar de formare neurolingvistica pentru profesionisti. luminoasa si clara.

Datorita unei mici actiuni constiente asupra reprezentarilor dumneavoastra interne. Pentru unii. de nenurnarate ori? Nu vii amintiti 0 ocazie care resimteati durere si care ati fost absorbit de altceva. Le-am cerut deci oamenilor descrie submodalitatile durerii lor. in orice situatie. de exemplu? Inconstient. Pentru celelalte 5%. iar creierullor. un mic bloc intunecat Le-am cerut atunci modifice submodalitatile durerii lor. Pentru unii. si asa mai departe. Modificasem reprezentarea a ceea ce Ii ordonau creierului faca. ca sa sa sa sa sa sa sa sa sa sa in sa sa sa in in sa sa inca in sa in ca in sa sa sa sa sa . oricand doriti. pe 95%dintre persoanele suferinde nu le mai durea capul. astfel ineat aerul devenea foarte sufocant Toate aceste elemente conjugate provocasera 0 schimbare in fiziologia acestor oameni. primind de acum noi semnale. Creierul nu cauzeail durere decat daca primeste un stimul care Ii spune resimta durere. sa 0 umfle pana cand explodeaza si trece dincolo de tavan. nu. si ca era foarte obositor. si un aItu1 s-a plans de aceeasi durere. cerandu-le ss-si imagineze 0 forma de marirnea durerii lor si 0 puna la circa trei metri fata lor. pentru a face plantele creasca La sfarsit. era ceva voluminos si foarte dar. mi-a raspuns interlocutorul meu. ne aflam intr-o incapere fara ferestre. apoi 0 micsoreze din nou.Ce simtiti chiar in aceasta clipa?" . Le-am spus apoi umfle si dezumfle aceasta reprezentare. si.94 GEORGE GRISHAM nimic care sa fi putut sa declanseze aceasta reactie la atatia oameni. apoi 0 readuca pe pamant sub forma unor raze de soare. atunci cand cunoastem semnalele care provoacii anumite efeete in creierul nostru. sii-~iimpinga durerea pana la soare si 0 priveasca topindu-se contact cu el. Cand descriu acest procedeu. cu junghiuri. provocase 0 noua reactie. a mai fost nevoie de cinci minute. De-abia spusese asta.. iar ventilatia era in pana de trei ore. mod inconstient. De fapt. i-am intrebat cum se sirnteau. Am sfarsit deci prin a intreba pe cineva: . nu. pentru altii. era vorba de 0 senzatie apasatoare. un eveniment amuzant care s-a produs in acelasi moment. Totusi. cu conditia nu incepeti iar v-o reprezentati. este usor sa suprimati. pentru a efectua niste schimbari mai precise.Ma doare foarte tare capul". unor persoane Ie e greu creada pot elimina durerea atat de repede. n-ati tacut deja acest lucru. pentru ca seminarul fie filmat pe video. mai intai disociindu-se de ea si punand-o in afara lor. durerea de cap. ali modificat atunci ceea ce va reprezentati. pentru altii. Durerea poate dispara si nu se mai intoarca. si ali incetat sa mai suferiti. li orbeau. sfarsit. Ce puteam fac? Sii-i trirnit ia 0 aspirina? Evident. In mai putin de cinci minute. apoi un aI treilea. Apoi i-am facut iasa din senzatia lor. putem face astfel incat resimtim aproape orice dorim. Mai mult de saizeci de persoane aveau rnigrena Mi-au explicat proiectoarele care ii luminau. in plus.

un element crucial. veti obtine rezultatele dorite actionand nurnai asupra submodalitatilor.. si vom vorbi despre beneficiile secundare inconstiente mai tarziu. durerea va reveni.. tipul si calitatea reprezentarilor noastre . Fiziologia. Mai int3i. tara de care imitarea comportamentului uman ar fi dificila sau imposibila. in cazul in care nu raspundeti acestei necesitati. Top constinrie instrumente suplimentare pentru a efectua schimbarile durabile pe care ni le dorirn. daca doar de atat ati avea nevoie. cu siguranta. Acest capitol v-a furnizat principalele instrumente necesare pentru a va pune creierulla treaba. mai mult declt suficient pentru a schimba un comportament Totusi. trebuie studiem un alt aspect al modului in care ne structuram experientele. in legatura cu procesul de restructurare a schemel or. chiar si nurnai 0 singura dati Aceste filtre sunt in legatura cu lucruri1e la care tinem mai mult si cu avantajele inconstiente pe care ni Ie poate aduce comportamentul nostru din acel moment Importanta valorilor este tratata intr-un capitol special. trebuie :tim in masura ne transformam sistematic reprezentarile interne. Metoda . nu ne-ar mai ramane decat ne inchidem taraba imediat Pentru ca aceasta munca fie eficace. ceea ce resimtim si modul nostru de a actiona Vom studia acesti diversi factori in capitolele urmatoare.si. Ali vazut cum se poate transforma 0 stare.imboldirii" este una dintre principalele tehnici care garanteaza aceasta transformare. foarte utila ca semnal. in general.. efectiv. deci.Strategiile puterii 95 Un ultim avertisment un mare numar de filtre ale experientei umane pot afecta capacitatea noastra de a mentine noi reprezentari interne. Este. totusi. Dar si alp factori influenteaza reprezentarea pe care ne-o facem despre lumc. Daci durerea trimite semnale importante OJ privire la ceva ce trebuie modificati in corpul durnneavoastra. in multe cazuri. sau chiar de a le face pur si simplu apara. modificand structura unei reprezentari interne. sa sa va sa sa sa sa sa sa . metaprogramele. pentru ca va este. toate aceste elemente afecteaza sensul. exarninarn . cadrele de referinta si punctele de sprijin.

Totusi cuvintele sunt aceleasi. asupra lumii). SINTAXA SUCCESULUI Toate duiala.. Daca stim ce masuri adoptam. Lucrurile se petree exact ca in cazul unui calculator. sintaxa Sensul frazei este determinat de ordinea semnalelor transmise creierului. Yom sti pe ce butoane apasam si cum sa obtinem solutiile pe care Ie asteptam de la bio-calculatorul nostru intern.reprezentari interne. sa iubim.strategie" pentru a desemna ansamblul factorilor . pentru a Iua 0 decizie. Daca. subrnodalitati si sintaxa . daca dorim imitam in mod eficient rezultatele obtinute de oamenii care reusesc. Aceiasi stimuli sunt in joe. aceleasi cuvinte. si in ce ordine. ca sa sa sa sa sa sa . Paul sau George.care contribuie la un rezultat anume. Orice am vrea. totusi sensul este diferit Este un punct esential care trebuie priceput. adici modul in care ne ordonam actiunile. sau orice altceva. strategia noastra. facem aproape intotdeauna apella 0 strategie. totodata mintale si fizice (actiuni interioare. mai ales daca te cheama Petre. efectuarn aceleasi actiuni.Petre I-a muscat pe un cline"? Intre "Paul 11bate pe George" si "George 11 bate pe Paul"? o mare diferenta. Or. calculatorul lsi va utiliza toate fnnctiile si va fumiza rezultatul scontat Ne slujim de cuvantul . vom putea declansa aceasta stare dupa voie. sa ne rnotivam. am incercat descoperim cwn actioneaza oamenii. luam deeizii. Ce diferenta este intre . Exista totusi un alt'fact~r care afectecci rezultatele. vom obtine rezultate identice sau anaIoage. si anume sintaxa actiunii. atunci cand vom fi nehotara~ vom putea ne sirntim hotara~ in cateva clipe. sa se fad! in chip cuviiacios !?i cu rfm- Intiia Epistola catre Corinteni Pe tot parcursul acestei cir\i. Daca Ii dati instructiuni in ordinea corecta. aceasta sintaxa poate modifica extrem de mult efectele pe care le producem.un cline l-a muscat pe Petre" si . in cazul dragostei. si actiuni exterioare. Daca reusim aflam care este. la randul nostru. Ceea ce se schimba este modul in care sunt asezate. Am stabilit oamenii care obtin rezultate remarcabile efectueaza sistematic 0 serie de actiuni bine definite.7. Ordinea in care sunt prezentate lucrurile ~odificii modul in care Ie inregistreaza creierul. in mintea lor. sa seducem.

. Degeaba sa sa sa ra- sa sa sa sa . Daca aplicati cu scrupulozitate reteta. daca in reteta dumneavoastra puneti la urma ceea ce cofetarul pune mai intai? Yeti obtine 0 prnjiturii de aceeasi calitate? Ma indoiesc. Daca. ingredientelesunt cele cinci sirnturi. chiar daca n-ati tacut niciodata praiituri. Strategiile sunt asemenea combinatiei care permite deschiderea seifului resurselor dumneavoastra cerebrale. pentru a mane sanatos. 0 lista de elemente care trebuie folosite intr-un anumit fel si intr-o anumita ordine.este cea care determina rezultatele pe care Ie obtinem. Acesta este avantajul imitatiei. Acest lucru este adevarat si cu privire la afaceri. si anume cea a gastronomiei. Strategia noastra . chinestezice. pentru a produce aceleasi rezultate. de exernplu. o lista d~ ingrediente necesare. Cofetarul va fi avut nevoie. una la un rezultat bine definit. dar cea care i~i utilizeaza rnai bine resursele va ajunge. cantitatea de lumina sau de umbra. . in »bucltiiria" experientei umane. yeti obtine. in aceleasi cantitati si in aceeasi ordine. de sunete etc. pentru a te simp fericit si iubit toata viata. trebuie cunoasteti si . Toate actiunile urnane rezultii dintr-o folosire particulara a sisternelor de reprezentare vizuale. 'in toate 'd~rnenille vietii. Ele determina intr-adevar. bineinteles. cu conditia sa aveti reteta 0 re\etii nu este nimic altceva decat o strategie. poate. Dad stiti oameni care au reusit din punct de vedere :linanciar sau care au relatii afective satistacitoare.sintaxa" de fabricare.rnodul in care ne folosirn aceste resurse . reteta ne indica si cantitatile. Dar aceasta nue suficient. Existii strategii pentru a reusi din punct de vedere financier. de ani de ineer'cari pentru a obtine 0 prnjiturii perfecta insa dumneavoastra puteti economisi ani de zile. folositi aceleasi ingrediente. cunoasteti strategia lor si 0 aplicati.Strategiile puterii 97 Exista 0 metatora care se potriveste foarte bine cu elementele unei strategii si cu folosirea lor. in rnai putin tirnp si cu rnai putine eforturi decat Ie-au fost necesare lor. pe care trebuie s-o urmati intocrnai. auditive. cantitatea de elernente senzoriale pe care trebuie Ie contina experienta. in schimb. Se intarnplii ca 0 intreprindere posede resurse superioare alteia. rnai intai. in general. Daca cineva face cea mai buna prnjituci cu ciocolata din lume. Este rolul pe care 11 joaca submodalitatile intr-o strategie. top. puteti s-o faceti si dumneavoastra? Bineinteles. yeti obtine aceleasi rezultate. multumindu-va sa imitati ceea ce a facut acesta. aceleasi rezultate. Apoi. trebuie admiteti ci dispunern. va fi de ajuns. o reteta care ne da puterea de a actiona eficient ne furnizeaza. Ce se va intampla. Daca socotiti ci toti avem acelasi sistern nervos. gustative si olfactive. de aceleasi resurse potentiale. niste se'rii d~ stimuli b~e definiti d~c intotdea. intr-adevar. domine piata De ce aveti deci nevoie pentru a face 0 prajitura de aceeasi calitate ca cea a rnarelui cofetar? De 0 reteta.

tpentru total ~i 1pentru logic. atunci cand vedeti un obiect exterior (vizual extern). de exemplu. datorita ciruia ne putem descrie strategiile. este vorba despre 0 experienta auditiva tonala. care apoi isi spune ceva sie insusi (Ail) si provoaci necesitatea unei actiuni interne Chi. Daca. el poate fi reprezentat prin Ve. Astfel. i pentru intern. aproape instantaneu. traim 0 experienta chinestezica externa. Daca luam acum in considerare strategia unui individ care este motivat de ceea ce a vazut (Ve).98 GEORGE GRISHAM cunoasteti cifrele din care este alcatuita.Ie vizuale? Nu eram intr-adevar acolo. auzi 0 voce in minte . A pentru auditiv. Avem. cu modalitatile si submodalitap.-i. Atunci cand tonul vocii este e1ementul important.aratati" un rezultat si ii suflati ce ar trebui spuna ~du-l. trebuie dispunem de un sistern care permita descrierea a ceea ce trebuie facut si cand. La fel se petree lucruri1e in cazu1 celorlalte modalitati. Dar. Cea de-a doua este experienta vizuala interna Va arnintiti modul in care ne-am jucat. A auzi prin fereastra deschisa un tren suierand reprezinta 0 experienta auditiva externa A. vom avea de-a face cu 0 experienta auditiva logica Cand simtirn textura bratului fotoliului pe care ne rezemam. inchizatoarea se va deschide de fiecare dati Este deci necesar sa cunoasteti combinatia care deschide seiful durnneavoastra. e pentru extern. ansamblul strategiei sale va putea fi reprezentat prin formula: Ve-AiJ-Chi. incat sa vedem plaja sau norii. sa-l puneti in starea dorita. probabil. Atunci cand resirntiti 0 senzatie interna. Sintaxa este mijIocul de a combina elementele a ceea ce traim exterior si a ceea ce ne reprezentam interior. Daca aveti in minte impresia ci un anumit contact sau altul face bine. Pentru a crea 0 reieta. privind caractere1e negre imprimate pe fondul alb. Citind aceasta carte. Care sunt elementele constitutive ale sintaxei? Simturile noastre. daca stiti cifrele si ordinea.0 experienta auditiva intema. am pus la punct un sistem de notare. Suntern supusi 1a semnale senzoriale la doua niveluri: intern si extern. este 0 experienta chinestezica interna. vafi Chi. Le t:raiam intr-o maniera vizuala interna. Veti putea s3. dimpotriva. veti reusi. In schirnb. aveti 0 experienta vizuala externa. Ch pentru chinestezic. doua tipuri de experienta vizuala Prima este ceea ce vedem din lurnea exterioara. ca si pe cele care de~hid seifurile celorlalti. in capitolul precedent. bunele sau proastele momente pe care ni Ie reprezentam in minte. importante sunt cuvintele (sensurile lor). In capitolul urmator. De aceea. va voi arata cum va sa sa sa sa-~i . slujind 1a reprezentarea proceselor senzoriale: V pentru vizual. daca ii . Este vorba de un fel de stenografie.vorbiti" 0 zi intreaga acestui individ pentru al convinge actioneze. aveti foarte mici sanse sa reusiti. daci nu le utilizati in ordinea corecta inchizatoarea nu se va deschide.

pentru a ajunge in aceasta stare la cerere. cum ar fi PNL I-am spus sa sa va sa sa va va va sa sa sa sa ca. Ceea ce trebuie deci sa descoperim este inlantuirea anumita. Ce alte strategii exista? Exista strategii de persuasiune? Exista moduri de a organiza materialu1 pe care i-Iprezentati cuiva. in functie de stimulii care ne frapeaza. tot ceea ce puteti dori reprezinta. Am fost prezentat unui general. sin taxa care produce cutare rezultat. Dar putini dintre noi stiu Ie utilizeze constient De aceea intram in diferite stari si iesim din ele. veti putea sa va construiti Iumea in functie de dorintele dumneavoastra In afara de alimentele necesare vietii. strategia care va poate duce la ceea ce doriti. toti dispunem de inlantuiri pe care le urmarn sistematic pentru a crea stari si activitii~ bine determinate. pentru a sti exact Ia ce reactioneaza. astfel ineat devina irezistibil? Fiirii nici 0 indoiala. precum hrana sau apa. un mod sistematic de a organiza experientele interne si externe atunci cand curnparati ceva? Cu siguranta. cu care am inceput sa vorbesc despre tehnicile performantei optime. dar probabil ci sintaxa stimulilor care atrag spre 0 anumita ~a va va atrage si spre 0 anumita casa.Strategiile puterii 99 descoperiti strategiile pe care Ie folosesc oamenii in anwnite situatii. Singurullucru pe care trebuie sa-I cunoasteti este sintaxa. Si trebuie. Dar vreau mai intai arlit cw:n functioneaza aceste strategii si de ce sunt atat de importante. de asemenea. pentru ci declanseaza automat anwnite reactii. aproape intotdeauna. Si motivatia? Seductia? Studiul? Sportu1? Vanzarea? Absolut Si depresia? Sau buna-dispozitie? Existii moduri particuIare de a va reprezenta experienta asupra lumii intr -<> anumita ordine. Daca reusiti sa faceti asta si vreti sa provocati actiunea dorita. de exemplu. Unul dintre cele mai mari succese ale mele in materie de irnitatie a avut loc in armata. Este deci necesar identiticati strategia care este a durnneavoastra. modul dumneavoastra de comunicare devine aproape irezistibil. pentru a provoca aceste sentimente? Bineinteles. Poate ci nu-l cunoasteti. Ave~. . Existii strategii ale gestionarii eficiente. asezati in ordinea potrivita. sa puteti recunoaste strategiile celorlalti. pentru a crea stare a dorita Ia cerere. Si trebuie fiti in masura identificati strategiile celorlalti pentru a sti cum sa Ie dati ceea ce va cer. vor crea automat 0 stare receptiva pentru actiunea de a cumpara AstfeI. care da nastere starii cutare. 0 stare. Exista strategii ale creativitatii. Cand anwnite Iucruri declanseaza o reactie din partea dumneavoastra. intrati in starea corespunzatoare. daca e utilizat eficient. Existii stimuli care. Prezentarea unei inforrnatii dupa sintaxa unei persoane este un mijIoc eficient de a stabili 0 relatie cu ea De fapt. Avem strategii pentru orice. Va este de ajuns stiti care este strategia dumneavoastra.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful