F O N D A T Ă TN ANUL 1970

,
!
I
I
' 1
I
, I
!
DATE DE CATALOG
ţ e
.... ce
.. ş de
1
3485
poate fi ă
de la 1,24V prac-
lui UIN'
i;cr.'mtinp. un element
În tehnologie
ă de !efe-
nr"d7iip. (2% in
de lucru),
intrare Ş deoffset.( de
:ordinulpicoaml?eri.IOr) .
ş
mtrare •• (dEl . orqihul
.teraphmilpr); •. " L. _________ ....J
... • [ 7 - compensafie
, .... ş esli! ă cu pro-
'7 .Iii prin limitarea
n 7'-
R 5 7 il ă MSOP-8,
riN 7 7 7 MI4Ii • asE recoo'ldIl-
dii? 7 7 .... ati .. PCui,
,-' .. a-e,"
...... ,. ........
.... --= ••
iA! .. a c:w airI_ltaie de la
hri*Iii _ , , ae..
CircuiIOI ' este' , rea, r---------...... ...;;;.;.;..=;.;.. ....
liza! în ă ,cu '
2.)( 7pini,avâr}q terminalelor
ă În ,lui de disi,
palie este <le 50jl 'mVV,alimentarea dife,
ţ ă de .±16V, curentul maxim
de ş ţ ," ±30. ·mA.iar , !emperatura
ă ţ <le 15.of C. ,., .:' ,
Ci re u itf.J! , SEI ,' ,', fapricii .1 n', ViI r[cll1tele
Ş
care af.J amplificâreade setnnalmare
(pentrf.J o ă de 2 kQ) de 84V/mV,
72V/mV, respectiv 60V/mV . .
3
9.9Sk
"fi
CI.I RR
lrim
IOfi
Cain
• 191.n
Trim
10k,O. ' %
10k, O.
10k.
V
OUT
= 100V
o
Aceste ţ îl ă pentru utilizarea ca ţ ă (circuite tampon, sonde etc.) sau in
de ţ (amplificatoare de ă detectoare / redresoare de precizie, filtre active ş
In figurile 2 ş 3 sunt date ţ ca amplificator ţ ş respectiv, amplificator simplu C.c' QI ş
reglabil.
ţ ă ă datele au fost preluate din revista FUNKAMATEUR nr. 6/2003.


l '
I

,
,
legaru,ra cu
ă - mai ales din numeroasele telefoane pe care
le-am primit din toate zonele ţ ă - deducem ă TEHNIUM
ă din nou in toate ţ chiar ă unii dintre dv.
se mai plâng ă nu il ă sau ă il ă foarte greu.
ă reamintim ă revista apare in ultima ă a ă
trimestru, tirajul este limitat, iar difuzarea În ţ ă se face
doar prin ţ RODIPET. Pentru cei care au probleme
cu procurarea, cel mai sigur este ă ş ă abonament
anual prin oficiile ş sau prin intermediul
Editurii 'Presa ţ ă
Ne pare ă ă nu ne-am putut ţ de promisiunea de a
lansa Concursul TEHNlUM, perioada de concedii ă
practic ă contactarea unor ţ ş ă ţ
comerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor.
Tot din motivul de ţ ă rubrica ş ţ este
in acest ă mai ă Am primit multe scrisori cu
ă ş ă ale dv., unele cu propuneri de articole
interesante, la care ă vom ă respectiv pe care le
vom publica in numerele viitoare. Mai greu este ă ă
schemele pe care ni le ţ dintre care multe au fost
deja publicate in revista sau almanahurile TEHNIUM. În
ă ţ avem, ş o veste ă Am descoperit
ă un vechi cititor pasionat al revistei TEHNIUM - domnul
inginer ş ă din ş - ă prin firma sa
General Partner numeroase CD-uri cu ţ de scheme ş
ă cataloage (recent a ă un amplu Catalog de
echivalente). Domnul ă ne-a vizitat la ţ ş ne-a
promis tot sprijinul pentru a putea ţ ă dv. ,
dar mai ă problema ă ă prin zecile de mii de
scheme aflate in portofoliul firmei. ă una-alta, cei intere-
ţ pot ă contacteze direct pe domnul ing. ş ă
(telefon 33528 11) ş suntem ş ă ii va ajuta.
Printre "amâna ţ de la ş ţ ă ă ţ ş dv.,
domnule ing. Petre Popovici, care ţ rugat ă ă trimitem
o ă de cositorire a aluminiului. ă - ş cum
v-am spus ş la telefon - nu am ă ă ă ă in
ă de aceea pentru obiecte mici ă ţ rea ţ ş
cositorirea sub sacâz topit), ă in TEHNIUM. ă
printre cititori ă cineva care ş o astfel de
. ă il ă ă ne scrie un articol, care cu ţ ă va
ti foarte ă
ă domnule Gabriel (soimulascuns@yahoo.com)
ă le ă unul dintre colaboratorii ş ş in
ada. ă ă ă ă e-mail-ul dv. ţ doar
ă scheme de AAF, nu trei cum ne ţ Ar fi fost mult
... ........... ş ţ este general ă pentru cei
ce ne ftnif e-mail-uri - ă ţ fi indicat ş un ă de
EIeii:r. b care ă ă ă
i7 iL! e. ă ă ş noi o intrebare În scop de
SUiGii e: ă ţ TEHN/UM ar ţ ă ă
-1SIe &.Oi e &i /ematizate, ce domenii v-ar interesa mai
mr
Alexandru ă
TEHNIUM septembrie 2003
SUMAR
CONSTRUCTORUL Ă . .. .. ....... pag. 4-18
TUb fluorescent la acumulator aula
Module mu"ifunctionale
Punte pentru Împerecherea tranzistoarelor
Adaptor ohmmetru
Redreso8r9 ş multiplicatoare de tensiune
TEHNIUM PC . ........ ........... ...... pag. 19-23
Sistem surround de mare ă
Ă ÎN Ţ Ă ..... ... .... pag. 24-32
Variator de putele
ă ă
Cod acces
Conectare I deconectare
Ţ Ă ....... . .. .. . pag. 33-36
ă ă un detector de metale
TEHNIUM INTERNET ................ .... pag. 37-38
Realizarea paginilor de Internet
ATELIER .. . .. . .. . . . .. .. .. . .. . .. . .... pag. 39·46
Introducere in calculul filtrelor de separare
ECONOMISIREA ENERGIEI ........••. • •• pag. 47-49
Scheme de becuri economice
LABORATOR .......... ........... ..... pag. 50-56
Sinteti zor de ă ă
ţ la diodele detectoare!
ă ă un divizor de ţ ă rapid
ă ă ţ radioreceptoarelor
cu ă ţ
AUTo-MOTO ......... .. _ .......... ...•. pag. 57-61
Echilibrarea rotilor
RADIOAMATORISM ..................... pag. 62-63
Generator de semnal
Receptor simplu pentru ă
Ş Ţ ................ .... . pag. 64-65
REVISTA REVISTELOR ... ........ .......... pag.67
TEHNIUM
ă pentru construclorii amatori
ă În anul 1970
Anul XXXIII, nr. 350, septembrie 2003
Editor
SC Presa ţ ă SA
ţ Presei Libere nr. 1, ş
ş fiz. Alexandru ă
Secretariat· macheta ă Ion ş
ţ ţ Presei Libere nr. 1.
Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303
Telefon: 224.21.02 Fax: =.48.32
E-mail: presanationala @yahoo.com
ţ ă
nr. 1
Abonamente
La orice oficiu ş (Nr. 4120 din Catal ogul Presei Române)
DTP: Clementina ş
Editorul ş ţ ş ă orice responsabilitate
in ţ opinîîlor. ă ş formulate
in ă aceasta revenind integral autorilor.
ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă este cu ă ş
ă in absen1a ă scrise prealabil e a editorului.
Tiparul Romprint SA
Abonamente la revista se pot face ş la sediul se
PRESA Ţ Ă SA, Piala Presei Libere nr. 1, sector 1,
ş oficiul ş nr. 33. Relalii suplimentare la telefoanele:.
224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32
Conform ar1. 2OS·206C.P., Întreaga ă ă pentru
continulul articolelor revine exclusiv autorilor acestora.
3
Ă
TUB
FLUORESCENT la
acumulator auto
Pagini realizate de flz. Alexandru Ă
Revista TEHNIUM a publicat
de-a lungul anilor numeroase
scheme electronice pentru utilizarea
ţ ă a tuburi lor fluo-
rescente (allmentarea de la alte ten-
siuni decât cea a ţ la alte
ţ - inclusiv În curent conti-
nuu - amorsarea ă ă starter etc.),
dintre care de un succes deosebit
s-au bucurat cele care permit
ref%s/rea tuburi/ar arse. Chiar ă
un tub "ars" (cu unul sau ambele fi-
lamente Întrerupte sau arse, dar
care nu a pierdut ş
atmosferei sale interioare) are, de
obicei, capetele ţ înnegrite, ten-
ţ de a-I refolosi o ă ă de
vreme este mare, având În vedere
costul nu tocmai modic al unui tub
nou, durata lui relativ ă de ţ ă
În alimentarea ş ă dar ş
ă nu foarte ţ
În care se folosesc, de ă astfel
de montaje. Un exemplu tipic îl
ă lanternele sau ă
portabile cu alimentare de la acu-
mulatorul ş folosite În ex-
cursii, În locuri unde nu Ş ă
ă ţ ă Imi aduc
aminte cum, prin anii '80, la terasa
din Histria se adunase lumea ca la
urs ă ă lampa cu neon de
l
R,
2700
2W
.--+-...... --K,... T,
Il
I
I
20W ă la acumulatorul Tra-
bantului.
Acum ă în ţ lanterne
cu tuburi ftuorescente de puteri mic:
(6W-SW), alimentate din baterii sau
acumulatoare Cd-Ni, dar acestea nu
dau ă suficient de ă bateri-
ile sunt scumpe ş se ă
repede, acumulatoarele nu ai unde
le ă ş Având În
vedere capacitatea mare a acumu-
latoarelor auto (cca 45 Ah), de la
acestea se poate alimenta un tub
fluorescent de 20W, care ă ilu-
minare ă ă Într-o ă
ş ă în cort etc., ă ă a pericli-
ta pornirea motorului ă o
ţ ş ă a montajului de
4-S ore. In ţ de schema utiliza-
ă de ţ tranzistoarelor
ş ale miezului transformatorului -
dar ş de ,meticulozitatea opti-
mi ă lor experimentale - un montaj
pentru un tub fluorescent de 20W
poate consuma, pentru iluminarea
ă orientativ Între 1 ,SA ş 2,SA
de la acumulatorul auto de 12V.
ă se ş o ţ mai
ă a ă se face o
ă ă În care se ş
motorul pentru ă acumu-
latorului. Oricum, lumina ă de
'.
C,
ţ
25V -.IL , -"'-
',' ' "'"'+-----. ,,
+
.J... c'
-;-3
I
+--'--e:::3-_....r
FIU
I
R2
2700
2W
I
JA 12V
..
" T2
. '
:i.O..I oe 2fJW este mult mai ă
cleca:: cea. a JlUi bec cu incan-
:>es.::en:â avanc acelasi consum de
Ooconal, montajul poate fi
:o<? -az.r. s; CJ regla; ţ
7':: 3. ::cr.sumului de curent (de
;:> ă -ntte 12A ş 2,SA), implicit ş
3. z-aciJU de "uminare. Atunci când
r>-i -e\'I!r' nevoie decât de o iluminare
at"X)-'an;:a "de orientare", ă ce am
pc-rr "-:: CiC'Da na consumul maxim,
pen::-J atr'Crsare ă putem
re-:xe ă ă consumul I ilu-
r :narea
,Aonta,O care ă alirnenta-
rea :.n.iuj de la acumu-
!amr este COI'I\Iertor de tensiune
având la baz2 C6l oscilator de putere
alimentat la 12Vc.c. (practic Între
10V si 14.5V1. care ă pe un
transfo<mator ă de tensiune
(uzual Tn raportul 1 :20-1 :30).
Secundaru; transformatorului tre-
buie ă asigure În gol o tensiune de
vârf de cel putin 200-2S0V pentru
amorsarea ă a ă ă În
tub.
Oscilatorul poate fi ne simetric
sau simetric (cu un singur tranzistor,
respectiv cu ă tranzistoare de
putere ă in contratimp), iar
frecventa sa poate fi ă (500-
Tr
N2
N2
Tr-220V/2x12V
1
TF
20W
«
I



Ă
5000Hz) sau ă (20-40
kHz), în ţ de tranzistoarele
disponibile ş de tipul miezului folosit
în transformator.
Dificultatea ă unor astfel
de montaje de ă constructorii
ă a constituit-o de ă
realizarea transformatorului, mai
ales în cazul oscilatorului asimetric
cu ţ ă ă când se
folosesc miezuri din ă Chiar ş
în cazul oscilatoarelor de ă
ţ ă realizarea transforma-
torului ă ă ă atât pentru
faptul ă autorii articolelor respec-
tive nu dau întotdeauna toate datele
necesare, cât ş ă ă ţ
(de ă
necunoscu-
ă a pa-
chetului de
Din fericire,
calea succe-
sului ă
ă
ca peste tot
în electro-
ă - prin ;. '
tatonarea ş . .,.. ' .
opt imi z a re a V, "'tE
experimen- Il
ă Singurul
dezavantaj
este ă ă
ce !i-a ş
Jn exemplar
foarte bine,
ă ă
faci un al
doilea
ă exact
ş
ă dar cu alte piese - adeseori
tatonarea ă trebuie
ă de la începuI.
Am ă ă introducere
ă pentru ă ş din ţ ă
cu câte ă chiar ţ
ş ş este ă de obicei
ţ ă publicarea unui astfel
de montaj. care se ă ă nu le
ă din prima încercare construc-
torilor ă
Tot din ş motive propun
ă (figura 1) o ă ă
ş ă pe care am experimenta-
t-o cu rezultate bune pe trei tipuri
diIerie de transformatoare gata con-
fecIliooate de ă ceea ce
ă un avantaj ţ pentru
::ansIructorul ă
Schema ţ un oscila tor de
ţ ă simetric, folosind
ă tranzistoare de putere
.-....... echeate aproximativ ă
'iaaoru beta), care au fiecare ca
5aII2lâ de colector câte o sectiune
lin ş ă ă a
..u transformator de ţ Tr
l'BiNIUM septembrie 2003
ţ N2, N'2' identice, înseri-
ate în ş sens de bobinare). De
la fosta ş ă a trans-
formatorului - cea de ţ - se
preia în acest caz tensiunea ă
ă pentru alimentarea tubului
fluorescent TF.
Nu voi relua aici descrierea prin-
cipiului de ţ a oscilatoru-
lui, pe care doritorii îl pot ă în
ă ţ cu generatoare de
ţ ă dar se cuvine ă
precizez ă în ţ intervin ş
ă ţ "distribuite" între spirele
transformatorului, care nu ă
pe ă
ă ă am copiat-o cu
!-.
' ; ; .; .
,
ţ ani în ă dintr-o ă simi-
ă lui TEHNIUM, dar n;am experi-
mentat-o ă acum. In articolul
respectiv se precizau datele
ă ş ă transformatorului astfel:
Nl = 750 spire CuEm 0,4 mm, N2 =
N'2 = 21 spire CuEm 0,8-1 mm. Nu
se precizau natura miezului ş ţ
unea sa (ori nu le-am notat eu când
mi-am copiat schema). Tranzis-
toarele recomandate erau de tipul
KU605, iar ţ oscilatorului de
cca 2500 Hz.
Acum, când talciocurile sunt
pline cu transformatoare de ţ
având ă ş ă ă
este foarte ş ă ă ş unul cu 2
x 8V - 2A ă la 2 x 12V - 2A, care
se ă foarte bine la realizarea
acestui montaj. Important este ca
sârma bobinajului secundar ă fie
suficient de ă (minimum 0,8
mm diametru), ca ţ secun-
darului ă fie Identice ă debiteze în
gol tensiuni riguros egale, între 8V ş
12V) ş ca ţ ă fie
de cel ţ 5-6 cm . ă miezul
feromagnetic este de calitate ă
(toroidal sau permalloy), ţ
sa poate fi chiar mai ă Personal
am încercat trei transformatoare
diferite, între 2 x B,5V ş 2 x 12V,
unul pe pachet de tole din fier-siliciu,
altul pe permalloy ş altul pe miez
. toroidal , ş toate au ţ foarte
bine, singura tatonare experimen-
ă ă fiind optimizarea va-
lorii condensatorului C2, în plaja
ţ ă pe ă ş a valorii
ă pentru Rl ş R2.
ţ ă de schema ă am mai
ă ă ă am folosit
tranzistoare uzuale, de tip 2N3055
(mai ş decât KU605, dar
") .i. :";
l . '
,
". ': .... ,
" 1'"
. : -..
au mers foarte bine), iar alimenlarea
de 12V am decuplat-o cu conden-
satorul Cl de 4700 ILF, ă ă ţ
ţ randamentul. Am tatonat
experimental ş introducerea con-
densatorului C*3, dar în final am
ţ la el, efectul lui benefic fiind
praptic insignifianl.
In toate cele trei cazuri, cu valori
ale lui C2 între 220nF/250V ş
2,2 ILF/250V, am ţ pentru ilu-
minarea ă a tubului de 20W
un consum de curent de cca 2,4A,
cu amorsarea ă a tubului.
Deoarece am experimentat montajul
cu tuburi "arse", în prealabil am
scurtcircuitat între ele terminalele
ă filament, tocmai pentru a
asigura amorsarea ă a ă
ă
Varianta de cablaj ă în
figura 2 corespunde transformatoru-
lui pe miez toroidal, de genul celor
folosite în blocul de alimentare de la
ţ a televizoarelor SPORT, exem-
plarul "nimerit" de mine în talcioc
având ă un secundar de 2 x 8,5V
5
- 3A. EI are de fapt ă ă ş
în primar (2 x 11 OV), de care nu am
avut nevoie, dar În placa de montaj
am practicat ş pentru pinul
respectiv, ă neconectat.
ă cer scuze ă nu am dat la
redesenat cablajul, dar schema fiind
extrem de ă sper ă se pot
ş distinge liniile ă
pieselor plantate de cele ale
traseelor de cablaj. Vederea este
dinspre ţ ă cu piese, deci
circuitele de cablaj sunt ă prin
ţ ă .
Am folosit pentru montaj o
ă ţ ă de sticlotextolit neplacat
(sau cu folia de cupru ă ă
prin corodare În ă ă
ă pe spate, conform
schemei, le-am ă prin lipituri
robuste cu cositor, direct Între termi-
nalele pieselor. Conform unui vechi
(dar ă ă obicei, am ţ
firele de conexiune ă prin
placa de montaj, pentru a asigura o
ţ ă mai ă lipiturilor respective.
Transformatorul fiind plantat cu pinii
În ă pe spate am asigurat
conexiuni voluminoase ă
care cu cositor), pentru o ă mai
ă imobilizare a transformatoru-
lui , care este destul de greu.
Mare ţ se cere la racor-
. darea pieselor exterioare, pentru a
nu Încurca Între ele firele de conexi-
une (cam multe ş nu tocmai În
ordine plasate, dar marcate sugestiv
pe schema de cablaj).
Deoarece experimentez frecvent
- ş de o ă ă de vreme -
diverse montaje de ă
variatoare de tensiune, jocuri de
lumini etc., care au În partea de
ţ a consumatorului un tiris-
torsau un triac, am ajuns În cele din
ă la concluzia ă ş putea
economisi timp ţ ă ş avea
gata ţ câte un modul cu
tiristor, respectiv cu triac, care ă
ă ă ţ ş comune
ale acestor montaje. Astfel, fiecare
modul ar putea ă ţ ă - pe
ă tiristorul sau triacul de probe,
racordat în exterior (pentru a-I putea
Înlocui ş cu exemplarul dorit ş
eventual a-i Înlocui radiatorul termic
În ţ de ă ţ - ă
partea de conectare ă la
ţ ă de ţ
ţ ă ă ş consumator, cir-
cuitul R-C de ţ Împotriva
eventualelor supratensiuni anod-
CONSTRUCTORUL Ă
Cele ă tranzistoare T 1 ş T 2,
montate pe radiatoare separate <fe
minimum 5W disipa ţ fiecare, sau
pe un radiator comun de minimum
10W ţ (în acest din ă caz
capsulele tranzistoarelor se ă
obligatoriu ţ ă de radiator cu folie
de ă ş ş ş tubulare
izolante pentru ş se
ă pe partea ă a
cutiei ce va ă montajul. ă
folosim (preferabil) o cutie din ă
firele care ies din cutie ă trei,
pentru fiecare tranzistor În parte, vor
fi protejate printr-un ş gros din
ă de ă sau tellon, pentru ca
eventuala ă a cutiei ă nu le
deterioreze ţ Evident, În
ţ laterali ai cutiei ş pe fundul ei
vor fi practicate ă pentru
ţ
Prizele de alimentare cu 12Vc.c.,
respectiv de racordare la tubul fluo-
rescent TF vor fi obligatoriu diferite
ca model ş marcate ă
astfel ă ă nu putem racorda din
ţ acumulatorul la bornele
TF sau viceversa. Priza de 12V va
avea ă polaritatea (+ ş -).
Pentru toate racordurile exte-
rioare se folosesc conductoare ţ
cu ţ de cel ţ 0,75 mm
2
,
bine izolate.
in timpul ţ ă montajul se
ă într-un loc degajat
(pentru o ş ă ă pe un
suport neinflamabil. Nu se vor atinge
cu mâna tranzistoarele în timpul
ţ ă deoarece s-ar putea ă
catod, ă ş blocul de tensiune con-
ă ă ă penJru circuitul
de ă a ţ ă
toate aceste elemente se ă -
uneori perfect identic - la foarte
multe scheme ş ca atare, este o
mare pierdere de vreme ş de efort
ă le asamblezi / dezasamblezi de
fiecare ă când experimentezi un
nou montaj pe care nu ai ţ pe
moment ă ş realizezi "pe curat".
ş am ş ă - mi-am realizat
practic cele ă module - ş pentru
ă avantajele pe care mi le-au oferit
deja m-au Încântat, le propun spre
ă ş decizie ş altor construc-
tori amatori, ă cu
ă ă ş
Pentru cele ă module am
folosit exemplare de tiristor, respec-
tiv de triac, din seriile industriale de
10Al400V, cu un curent de amor-
sare ă de ă de 10 mA,
respectiv 30 mA (modelul de tiristor
ş ă aminte de
fen'Qmenul de ţ
In fine, amintesc doar ă ş la
acest montaj se poate introduce
foarte ş un reglaj (continuu sau
În trepte) al gradului de iluminarll,
implicit ş al consumului de curent. In
acest scop, pe unul din firele de ali-
mentare cu 12V se ă un
ţ bobinat de 5+6 0, dar
a ă ă ă reziste ă ă
ă ă la un curent
maxim de 2,5A. Un astfel de
ţ este greu de procu-
rat, dar poate fi ş ţ
Ca ă se alege experi-
mental o valoare de ă con-
ă pentru nivelul redus de
consum/luminozitate, orientativ În
plaja 10-4 0, se ă (sau se
ţ ă un rezistor bobinat
ă ă valoare a ţ
de wattaj ă ă care
acest rezi stor se ă În
circuitul de alimentare cu 12 V,
plasând În paralel cu el un comuta-
tor pentru a-I putea scurtcircuita (Ia
pornire ş În ţ ă
respectiv pentru a-I putea readuce
în serie cu alimentarea (în regimul
de consum redus).
ă montajul nu ţ ă
ă ă (regim instabil, consum
de curent mare, de peste 3A) În
urma ă pentru C2 în plaja
0,22-2,2I-lF ş pentru R1 = R2 În
plaja 2200-1 kO, primul lucru de
ă este ă se ă
perechea de tranzistoare T1-T2.
KY202H, respectiv modelul de triac
KY208B8912, ambele de ţ
ă În ş tip de ă
Desigur, se pot monta ş alte tipuri,
de ţ ă sau
ă ă dar este de preferat ă se
ă modele tot de 10AQ 300V,
cu ă ţ de ă apropiate
de cele mentionate.
Tiristorul: respectiv triacul, au
fost montate pe câte un radiator ter- .
mic cu ţ ă
unui curent de ă de maximum
SA. La nevoie, cum spuneam, tiris-
torul/triacul se pot Înlocui la experi-
mentare cu modelele indicate În
ă la fel ş radiatoarele.
Evident, modulele permit ş verifi-
carea ă ă În ţ
reale de alimentare ş de ă a
unor tiristoare sau triace nou-intrate
În "zestrea" ă
, Conectarea ă la ţ a
modulelor se face prin ă cor-
CONSTRUCTORUL Ă
doane racordate la un ş
(eventual ă cu banane), iar
conectarea la consumatorul Rs prin
ă cordoane racordate la o ă
eventual chiar ă artizanal
ă ş prinse Într-o ă ă de
textolit, cu diametrul interior ş dis-
ţ Între ele conform dimensiu-
nilor stecherului standard de ţ
ă precaujie este deosebit de
ă pentru a nu confunda Între ele
cele ă racorduri, deoarece, cum
spunea poetul - ş uitarea e
ă ş
Modulele mai au În exterior un
Întrerupator pentru tensiunea de ali-
mentare de la retea, care se reco-
ă ă fie modele robuste, la
minimum SAl2S0Vc.a., precum ş un
soclu de ţ ă ă aceasta
u-
(12V)
P'
..J
r
..t_

r
LS
:r: C3
+ ţ
25V
din ă fiind ă În
ţ de montajul experi-
mentat.
Modulul cu triac (figura
1) ş ă tensiunea con-
ă ă (12V) pentru
comanda ţ din tensiunea
de retea, prin condensatorul
nepoiarizat C2, dioda
redresoare 02 ş celula de
stabilizare-filtrare DZ-C3.
ţ R2 ă În
serie cu C2 ă curen-
lui absorbit din ţ la valori
nepericuloase (maximum
2Al. În ţ tranzitorii, iar
ţ R3, ă În
:aralel pe condensatorul C2,
ă ă acestu-
2. :n câteva secunde ă
""
....
02
Fl12
(lN4007)
[;1 Oz
r- 100Z12
T1:HNIUH septembrie 2003

OHMEDIUM SIN INVESP ă ş produce:
• ă ă de ă ş ?ontrol pe ă de microcon-
treiere: timere, terrnostate SI ceasuri programabile, contoare pentru
ă de jocuri electronice, alarme de ă ş ţ .. etc.
• module electronice ne montate (kituri) din gama HexyKlh ... pentru
amatorii de ă autodidacti: stabilizatoare de tensiune. ter-
mometre si voltmetre digitale, alarme, ceasuri etc.
Informatii suolimeotare se pot ţ de la sediul ă de la adresa
www.onmedlum.ro, sau de la.e-mai!: offlcer.g;olmSuIUn1.ro .
Intreaga ă de FlexyKltn.l se. ă ş în. de
1'li
e
:l'f la
telefoane . .,. , fax, h d'
ă ţ ş ă 2-71 ş a-mail: comerCJa!@omeIUn1.ro
R;"
2.2t.10
O,5W
"""Ri
L--4J-
1100
2W
C2
( O,9J.'F
400V
O,
F112
"" (1 N4007)
r-
Jl)
'p
1
R.


220V
A
--,

r-.J
C
:
T
(rod)
I
I
r: C,
O,lS#F
400V
R,
1100
2W
I
F
SA
deconectarea ă de
ţ Personal am avut de-a
face cu condensatoare de
genul lui C2, dar ă ă rezis-
tenta R3 În paralel, care m-au
"scuturat" ă ă mai
multe zile de la Întreruperea
ă montajului În care
erau incluse! Dioda 01 reÎn-
toarce spre ţ ţ
pozitive conduse de R? ş .C2,
dar blocate de 02. In fme,
grupul Cl-R1 constituie cla-
sicul circuit de ţ la
eventualele supratensiuni
anod-catod. Condensatorul Cl
(0,1-0,15 llF) trebuie ă ă
tensiunea de ţ de cel
ţ 400V.
(Continuare În pag. 65)
7
Ă
___ PUNTE __ _
-------pentru-------
-_ÎMPERECHEREA __
_TRANZISTOARElOR_
În ultima vreme se folosesc tot
mai mult la ţ amplifica·
toarelor de AF etajele finale în con·
tratimp (push·pull), cu tranzistoare
complementare pnp ş npn. Înainte
de montare, aceste tranzistoare tre·
buie sortate cu ă ă ă o
pereche cu caracteristici ă mai
apropiate, pentru a reduce pe cât
posibil distorsiunile introduse în eta·
jul final. Sortarea se face din tipurile
complementare prin ţ (de
exemplu, BDi39 - BDi40), ă
rând la betametru factorul de ampli·
ficare în curent, În ă de faptul
ă precizia acestor ă ă nu
este prea mare, ţ de
ţ în montaj sunt mult
diferite de cele din schema
betametrului. Astfel, ă tranzis·
toare ă ca "identice" la
betametru pot avea factorii de
amplificare mult ţ
când sunt puse ă
ţ
la ţ
A
Prof. gr. II Solomon VERNICHESCU
mai mari. Ideal ar fi ca ă ă
ă se ă în regimul de lucru
ş unele betametre permit .
dar atunci schema aparatulu s;;
ă
Montajul propus nu este c ,c-
priu·zis un aparat de ă ă :
doar un tester care ă C :
foarte ă sensibilitate. dC_2-
tranzistoare complementare, ce
punct de vedere al factorului cs
amplificare în curent. Scherra
ă o punte de rezisler:e.
având alimentarea pe diagonala .43
- O,5-5mA
c
R2
1,2KO P-l000 1,2KO
s. r:,-:c .r'ac indicator pe diago-
-a..=. :.:::. -- ::ratele AD ş DB sunt
rrcr:a::e :c<'Ct'uniie emitor-colector
2.;; :20" :>J ă tranzistoare (Ti -
-::.r 5 -:< - C'1:1) înseriate cu câte o
-ez:s:". A :>e ă (R3' respectiv
:J.!. ::: .... R
1
-P-R
2
se ă
: - P astfel încât
: se. ":e exact la ă
s.r. :le a rcentare. ţ
:::3 s :::.!. -es..''8cliv R
5
ş R6' vor fi
-a egale. Echilibrarea
C_--: se 'a::e ă ă tranzistoare, cu
:':--=-'" C- -E. ş respectiv C2-E2
.. Acest lucru se ţ
:-8:2,: :::- K (cu ă
s-=-:::.r Ka s Kb I În ţ 2. Se
'" ă -n oln ţ P
focât instrumentul pus pe
sca:a de 5 mA ă indice zero. Se
trece apoi instrumentul pe un
domeniu mai sensibil (1+0,5
mA) ş se ş ă
echilibrul. Comuta-
torul K se
deschide (poz.
1), instru-
mentul
4,5V
'-------4' .... ---'-1+ II II II Ia-:------'
I
«
I
t

f
,
t
-
-;
I
..,
I
Ă
5 mA (eventual 1-2 mA), puntea fiind
astfel ă ă pentru verificare.
Periodic se ă echilibrul ş
cum s-a ă mai sus.
ă 12 (de tip buton)
se ţ Închis numai În timpul citirilor
pe instrument. În aceste ţ
puntea permite sesizarea unor dife-
ţ foarte mici Între ţ le
conectate la bornele C1 E1 ş C2E2'
respectiv Între ţ tranzis-
toarelor care se ă Cum
ţ le de polarizare a bazelor
(R
5
ş R
6
) sunt egale, echilibrul
ţ va indica identitatea celor doi
factori de amplificare În regimul de
lucru dat.
ă se Încep pe sensibi-
litatea de 5 mA a instrumentului ş
numai ă ce ne-am asigurat ă
ţ Între tranzistoare sunt
mici, vom comuta pe 1 mA, eventual
0,5 mA. Cu polaritatea ă În fi-
ă interpretarea citirilor se face
astfel:
a - ţ ă sau aproape
ă - tranzistoarele au ş beta;
b - ţ ă a acului -
tranzistorul T 1 (npn) are factorul
beta mai mare (cu atât mai mare cu
cât ţ este mai mare);
c - ţ acului În sens
invers - tranzistorul T 2 (pnp) are
beta mai mare; se ă pola-
ritatea instrumentului pentru a apre-
cia cantitativ ţ
Montajul permite compararea
tranzistoarelor complementare în
orice ţ de lucru, alegând
ă valorile ţ
de ă (R3' R4) ş de polarizare
(R5, R6)· Acestea vor fi cât mai
riguros egale ă câte ă
Instrumentul utilizat poate fi un
AVO-metru ş care ă
domeniile de 5 mA ş 1 mA (eventu-
al 0,5 mA) curent continuu.
Consumul de curent fiind mare
(zeci de mA), ă I se
deschide ă terminarea ă ă
torilor.
ADAPTOR OHMMETRU
"'

6+12V
50Hz
fii-
Cititorii revistei noastre care
dispun de un ţ etalonat
(având o ă ă de preferat
cât mai ă pot realiza un ohm-
metru - adaptor foarte simplu.
Schema de principiu este prezen-
ă În figura ă ă ă cum se
ă ă detectoare antago-
nice realizate cu diodele D1 ş D2
'sortate ă fie identice) au conden-
satorul de ţ C = 1 [lF, comun.
Tensiunea ă ă (Uo)
ce la bornele acestui condensator
TEHNIUM septembrie 2003
Elev Radu UNGUREANU
),-
)-
R R,
01 02

Z .2
:L C
Il,uF
este ă numai când (reglând R) se
ţ R = Rx, valoare ce se ş
pe ă
Deoarece, în timpul reglajului,
tensiunea Uo ş putea schimba
semnul, este bine ca ă ei
ă se ă cu un voltmetru electronic
digital (VED). Condensatorul C, care
se ă prin D1 ş se ă
prin D2 ă eventual,
invers) trebuie ă fie, evident, nepo-
larizat ş de calitate cât mai ă
U
o
VEO
j?f
Se ţ ă ă Rmax =
100 kQ (lin.) vom putea ă
ţ OOkQ. Diodele sunt
ş pentru redresarea la 50
Hz, de exemplu, D1 = D2 = 1 N4001.
Desigur, este de dorit ca R ă ă
un demultiplicator pentru o citire cât
mai ă
Tensiunea de alimentare este
ă de 6-12 V/50 Hz, ă
din secundarul unui transformator
de ţ
9
CONSTRUCTORUL Ă
REDRESOARE
Ş MUlTIPllCATOARE DE TENSIUNE
Praf. ing. Emil MARIAN
Redresorul

ă un montaj electronic a ă
ţ prrnclpala este transformarea unei tensiuni alter·
native Într·o tensiune ă În urma acestui proces,
la de ş ale redresorului se ţ o tensiune
continua pulsatclrIe. ţ unei amplitudini con·
stante a tenslunrl continue, la curentul nominal livrat de
redresor, se face În
majoritatea cazurilor prin
uel)
Um = - ..... ::'Q'î
T::
Evidem ca :>entru tensiunea ă de retea la
care ă este ă cu cea ă
objiner-: '
Um =0
amplasarea În paralel cu
redresorul a unui "rezer·
vor" de energie ă
ş anume un condensator
ce ă o capacitate
ă bine ă
Pentru a ţ toate
ă ţ ce privesc
o tensiune ă este
ă necesar ă avem un
punct de plecare foarte
bine definit, ş anume ă
ş parametrii
unei tensiuni alternative.
Ea este ă de
ş parametri princi-
pali, ş anume: forma de
ă perioada,
ţ ţ va-
loarea ă valoarea
medie, valoarea ă
u(I)=U .. 1
Valoarea ă a
unei tensiuni alternative
ă o tensiune
ă ă
care ă la bornele
unei ţ produce
ş cantitate de ă
ă ca ş tensiunea
ă Matematic
avem ţ ă
UEF
Ţ
1 T 2
U
ef
=- fu (t)dt
T O
Cu alte cuvinte, aria
ă de cele ă
semialternante ale tensi-
unii alternative este
ă cu aria unui drep-
Forma de ă a unei
tensiuni alternative
ă modul de
ţ În timp a aces·
Parametrii tensiunii a :emati'le
tunghi care are ca ă
perioada tensiunii alter-
native ş ă ţ Uel,
tocmai valoarea ă
teia, definit de o ţ ă Spre exemplu, pen·
tru tensiunea ă ă de retea care are
o ă de ă ă ă relatia ă
U(t) = U
M
sin (Olt) .
unde U
M
= valoarea ă a tensiunii alternative
00 = ţ '
t = variabila timp.
Perioada T ă timpul În care forma de ă a
tensiunii alternative descrie o ţ ă Pentru
tensiunea ă de ţ T = 20 ms.
ţ f a unei tensiuni alternative ă
ă de ţ pe ă ale acesteia. Pentru
tensiunea ă de ţ f = 50 Hz. Se
ţ ă ă Între ţ ă ş ă ă
ţ f = 1!T.
ţ unei alternative ă viteza
unghlulara repetitiva a acesteia. Intre pulsatie ş
ţ ă ă ţ .
00 = 2nf [rad/s]
ă a unei tensiuni alternative, U
M
reprezinta maximumul amplitudinii ei În intervalul de o
ă
Valoarea medie a unei tensiuni alternative Um
ă media valorilor instantanee ale acesteia
decurs de o ă
10
To" oararoetrii caracteristici unei tensiuni alternative
SinJSOida!e sunt ţ În figura 1. Se mai
men: ă ă toate aparatele de ă ă pentru ten-
slun' Ş ţ alternativi ă valoarea
efeC1va a acestora. Fac ţ doar unele AMC-uri
speciale (AMC = aparat de ă ă ş control), dar la
acestea sunt ţ caracteristicile speciale (ex.
vOltmetru pentru indicarea valorilor de ă unei ten-
siuni alternative etc.). Pentru tensiunea ă
ă (vezi tensiunea ă de retea), ă
ţ ă ă integrala): .
Uel = UM /.J2
Avâna clar ţ parametrii caracteristici ai unei
tensiuni alternative simetrice, cum este cea de la
ţ de ţ a energiei electrice (nu ă o
ă ă de tensiune ă Um = O)
ă ă apar trei procedee fundamentale de a
redresarea. si anume:
- blocarea unei semialternante a tensiunii alterna-
tive, §lstfel ă la bornele ţ de ă ă nu
apara -un grup:' de ţ pozitive (tensi-
une pozitiVa pulsatorre) sau negative (tensiune ă
pulsatorie):
TEHNIUM septembrie 2003
- --------CONSTRUCTORUL Ă ----- ----
- realizarea unui artificiu electronic, astfel încât ă
ă ambele semialternanle ale tensiunii alternative,
rezultatul final fiind o tensiune ă pulsatorie pozi-
ă sau ă
- realizarea unui montaj electronic mai mult sau mai
putin complex, astfel încât "combinând" succesiunea de
TR O
..,
"" +
/
.....
U
u-
) Rs
potrivit domeniului de lucru ş tipului de utilizare,
redresorul mecanic are dezavantajele uzurii rapide a
componentelor ş electrice de curent continuu
(colector, perii colectoare etc.) ş se mai ţ ă
randamentul global destul de redus.
Redresoarele cu tuburi electronice se utilizau înainte
2
wt
Redresor ţ ă pentru tensiuni pozitive
u-
/
TR

r
o
IA
3
u
wt
+
Redresor ţ ă pentru tensiuni negative
ţ pozitive sau
4
de ţ dispozitivelor
negative, ă ţ în final TR
..... 01
semiconductoare. ş
o multiplicare a tensiunii ţ lor este
continue pulsatorii, de ă
.....
...!...
deosebit de ă randa-
trei sau "n" ori, conform
Il'
'r
Ir+ mentul electric general
scopului ă (cazul mul-
] Rs
redus al unui tub electronic
tiplicatoarelor de tensiune).
220V_
t--
a ă ca, treptat, ele ă fie
la realizarea ă a

înlocuite cu redresoarele
redresorului sau a multipli-
r
care folosesc dispozitivele
catorului de tensiune se
..... 02 .
,-
semiconductoare.
pune problema ă unui
Cel mai simplu, practic ş
dispozitiv electronic sau ..... 2
util redresor se poate con-
mecanic, astfel Încât ă

strui folosind dispozitive
ş a bloca o. semi-
semiconductoare de tip
ţ a tensiunII alter-
native, ori a o "transforma
u
schimbându-i semnul la
bornele ţ de
ă - consumatorul.
Redresor ă ţ ă
cu punct median
dioda redresoare. Ea
ă un dispozitiv
electronic a ă ţ
ă este ţ
Practica a ă ă ă trei tipuri de redresoare con-
ţ ş anume:
- redresoare mecanice;
- redresoare cu tuburi electronice;
- redresoare cu dispozitive semiconductoare.
Redresoarele mecanice ă utilitate atunci când
folosim În sistem o ş ă ă ă de tip
ş ă de curent continuu. In ă de alt.e avantaje,
TEHNIUM septembrie 2003
ţ ă a curentului
electric. La polarizarea ă (plus la anod ş minus la
catod), dioda redresoare ă o ţ ă ă
ă foarte ă (zeci sau sute de qhmi) ş
permite cu ş ţ ă trecerea curentului electric. In cazul
ă inverse (minus la anod ş plusul la catod),
dioda redresoare ă o ţ ă ă echiva-
ă foarte mare (sute de kiloohmi) ş nu permite tre-
cerea curentului electric. Ar mai trebui ţ un
11
Ă
5

'+
.J-
4
2+
2'
,t
2t
Rs
+
de ţ parametri, necesari la
proiectarea, dimensionarea ş În final
realizarea ă a unui redresor.
Dar Înainte de a-I construi, trebuie ă
ş EXACT cum ţ ă ş
care sunt caracteristicile lui defini-
torii.
Redresar ă ţ ă În punte
Înainte de a trece la prezentarea
principalelor tipuri de redresoare ce
folosesc dispozitive semiconduc-
toare de tip ă este necesar a se
face o precizare ţ ă ş anume:
majoritatea redresoarelor sunt pre-
cedate de un transformator electric.
Transformatorul ă o ş ă
ă a ă ţ ă
este modificarea parametrilor
energiei electrice (tensiunea ş
astfel Încât consumatorul,
sa fi e alimentat În mod optim.
Spre exemplu: un bec electric de
12 V nu poate fi alimentat direct de
ia reteaua ă de 220 V /50
Hz. deoarece se arde instantaneu.
Trebuie sa reducem tensiunea alter-
ă Acest lucru ÎI face transfor-
matorul electric. ţ ă
este ă pentru orice tip de con-
sumator energetic, la care tensiunea
de alimentare si curentul nominal
sunt elemente ioarte bine definite,
indiferent ă avem regimul de
curent ahemativ sau, În cazul nostru,
la redresoare, regimul de curent con-
tinuu.
A
...... D1

6
.....
4 c,
r
Uin .....
l
'"
B
+
Ţ

lA D2
.,.
.....
'N
Redresoare ţ ă
Dublar de tensiune Lataur
ă foarte important, ş anume
ă ă structurii intrinseci,
diodele redresoare polarizate direct
ă În stare de ţ de la anu-
mite tensiuni, ş anume 0,6 V pentru
diodele cu siliciu ş 0,2 V pentru
diodele cu germaniu.
Deci, ă ă nu putem folosi
diodele redresoare oricum, ă ă a
tine cont de parametrii lor de lucru
caracteristici, ţ ţ În orice
catalog de diode. La realizarea prac-
ă a unui redresor se vor consulta
cataloagele de diode, ă În
general valorile ă para-
metri:
- In -> curentul nominal al diodei
redresoare;
- Uin -> tensiunea ă pe
care o ă dioda;
- U do -> tensiunea de la bor-
nele diodei, atunci când prin aceas-
ta trece curentul nominal;
- Pdmax -; puterea ă
ă ce o poate exlerioriza dioda
(cu sau ă ă radiator) pentru a evita
ă ei ă ă evi-
dent de distrugerea ei).
ţ ă În catalogul de
diode sunt ţ ş o ţ
ş cum am ţ anterior,
functionarea unui redresor mono-
ă ă blocarea unei ţ a tensiunii alternative de
ţ În 'figurile 2 ş 3 sunt atât schem.ele cât ş forr:nele
de ă ale celor ă tensIuni continue pulsatorn, pozitiva sau negativa, Se
ă ă ă randamentul propriu unui astfel de tip de redresor este
foarte redus, iar ţ - ripple - tensiunii continue objinute foarte mari,
ă acestui considerent, redresarea ţ nu se ş
industrial decât În cazuri cu totul speciale.
Redresarea ă ţ ă
Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat,
astfellncât ă ă ambele ţ ale tenSiunII alternallve. Cele
ă tipuri semnificative de redresor ă ţ ă sunt:
- redresor ă ţ ă cu punct median;
- redresor ă ţ ă punte (bridge rectifier), .
Schema ă a redresorului ă ţ ă cu punct
ă În figura 4. Se ă ă TR prezinta doua
ă ş ă identice, Înseriate. ă acestUi fapt, ţ de 'punctul. median,
sarcina ş permanent cele ă ţ pozitive, recllflcate de
diodele D1 ş 02. _
ă o analogie ă acest redresor ca un moto! cu
aprindere prin scânteie În doi timpi. La una_ dintre ţ ţ
punctul median) conduce D1, iar la cealalta D2. Montajul Insa
realizarea a ă ă ş ă secundare ale transformatorulUi TI3 Identice <:a
ţ ă ş ţ ă o ţ destul. de ţ O ţ
ă o ă ă ş ă secundare de tiP galet, deCI doua boblne ca
doi covrigi delimitate de un perete electrOizolant. Deoa!ece ţ
formatorului este ţ ă iar el ca o componenta electrica reprezinta o
ă destul de ă s-a cam ţ la acest tiP de redresor, fIInd
Înlocuit cu redresorul ă ţ ă punte,
,

Ă
Pentru a ă ţ
A M
7 ,d--j:+
.... ,
.J
.... , /'
montajului de redresare În punte, ă
revedem schema de principiu (fig.
5). Tensiunea ă U_ pe care
vrem s-o ă se ă pe
diagonala 1-3, iar ţ de
ă (consumatorul de curent
continuu), Rs, se ă pe
diagonala 2-4.


01 C2 I
'. j
Uies
/'
8 N
ă presupunem ă prima alter-
ţ ă a tensiunii U_ este ă
ţ ă de nodul 1. Ea va "deschide"
dioda 01, ă prin ţ de
ă un curent 11 ă 1),
care se va Întoarce la ă ş
tJansformatorului prin dioda 03, de
asemenea ă ţ ă de sem-
nul acestei ţ diodele 02 ş
Dublor de tensiune Schenkel
04 sunt montate invers, deci ele
ă blocate Întreaga semi-
ă ţ ă va fi
ă ţ ă de nodul 1, deci pozi-
ă ţ ă de nodul 3. Ea va deschide
diodele 04 ş 02, debitând prin
ă un curent 12 ă 2) . In
acest caz, diodele 01 ş 03 sunt blo-
cate. ă o perioadâ ă
ciclul se ă În mod analog.
8
A
/'

N(-)
)
U
II CI
,1+
:2
3U
M(+)
-)
ZU
" C3
'1+
01 t Oz

03
Se ă ă ă ţ
ă prin ţ de ă curentul
ă ă tot timpul ş sens de
parcurs. Prin nodul 4 al ţ iese
plusul tensiuni i redresate, iar prin
nodul 2 iese minusul. Curentul total
prin consumator va fi suma ţ
" eZ
B
11+
2U
11 ş 12: I = 11 + 12.
Referitor la montajul de
redresare În punte, facem În conti-
nuare câteva ă de ordin prac-
tic. In primul rând, redresarea este
Triplor de tensiune Schenkel
ţ ă (avantaj). Puntea nece-
ă patru diode identice sau cu para-
metri cât mai ţ (dezavantaj),
pentru a nu se produce o de-
si metri zare a tensiunii redresate
obllnute.
In ţ cu montajul de
redresare ţ ă cu ă
ă (fig. 4), diodele din punte
trebuie ă suporte tensiuni de lucru
pe ă (avantaj). Mai precis,
diode le din punte se aleg cu U
in
mai
mare sau ă cu valoarea ă
a tensiunii alternative pe care vrem
ă o ă
O ă particularitate a ă
În punte este faptul ă În serie cu
9 A


'"
/'8
1
S. 01
II Cz
11+
2U
N(-)
..
.
11+
02 .2 D3 Z
II C4
11+
ZU
4U
M(+)
ţ de ă se ă În per-
ţ ă ă diode, deci ă
de tensiune pe ţ acestora
113 fi ă ţ ă de montajul din figu-
Cuadruplor de tensiune Schenkel
ra 4 (dezavantaj).
Redresarea În punte este foarte larg ă ă În aparatele industriale.
ţ ă de exemplu, produsele I.P.R.S. - ă din seria 1 PM, care
Unit un curent maxim de 1,2 A (1 PM 05 - 30V, 1 PM 1 - 60V,1 PM 2 -
120V, 1 PM 4 - 240V, 1 PM 6 - 360V) ş cele din seria 3 PM, de 3,2 A (3
fIM 05 - 30V, 3 PM 1 - 60V, 3 PM 2 - 120 V, 3 PM 4 - 240V, 3 PM 6 - 360V
t*:.).
O ă ă ă de constructor la realizarea ţ
oeaesoare este montarea diode lor pe radiatoare. ă toate cele patru
TB-INIUM septembrie 2003
diode au anodul la ă (sau
toate catodul la ă ă
de radiatoare necesare este de
patru sau ă ă diode putân-
du-se monta pe un radiator comun.
ă ă se ă diode le, ă
cu anodul la ă (02, 03) ş
ă cu catodulla ă (01, 04),
ă radiatoarelor se reduce la
13
---------CONSTRUCTORUL Ă ---------
ă D1 ş pe un radiator, D2 ş
D3 pe ă radiator. ţ ă
deoarece direct pe un radiator avem
galvanic unul dintre ţ ten-
siuni redresate.
Multiplicatoare de tensiune
Problema ţ unei tensiuni
continue Înalte folosind o modalitate
de redresare a unei tensiuni alterna-
tive joase, ă cu un aranja-
ment al schemei electrice a monta-
jului, a constituit o preocupare con-
ă a ţ de aparataj
electronic. Montajele care efec-
ă acest lucru se numesc multi-
10
A
N D,
".
VI
;h c,
Uin .....
r
B
+
Ţ e2
JAD2
N
catoare de tensiune se extinde de la
cele mai mici tensiuni (35-200 V),
necesare ă aparatelor
electroacustice portabile (radiore-
ceptoare, televizoare etc.) sau
aparatelor de ă ă ş control
(voltmetru numeric, osciloscop etc.),
ă la alimentarea etajelor de pu-
tere ale ţ ă (400-
1000 W), cu tensiuni ă la 3000-
4000V.
Multiplicatoarele de tensiune
ă celule de redresare-
filtrare cu un mod de dispunere a
diodelor ş condensatoarelor astfel
Încât ambele semiperioade ale ten-
siunii alternative de intrare ă fie
redresate, iar

+
== C3
[";"
.,.
N(-)
Triplar de tensiune Lataur
În acest caz
consuma-
torul Rs ă
ă la
bornele sale
o ă de
tensiuni
redresate.
Cele mai
simple mon-
taje de acest
tip sunt
dubloarele
de tensiune.
ă practic
ă vari-
ante funda-
mentale de
dubloare de
tensiune, ş
1J
+
B
+
M(+)
N(-)
a n u m e
dublorul
LATOUR,
prezentat În
figura 6, ş
dublorul
SCHENKEL,
prezentat În
figura 7_ Prin
montarea În
ă a
ă sau mai
multe circuite
de acest tip
se ţ mul-
tiplicatoarele
de tensiune.
Cuadruplar de tensiune Lataur
Analizând
schema elec-
ă a
plicatoare de tensiune. Ele au
revenit În actualitate, utilizându-se În
mod curent, din momentul per-
ţ ă diode lor redresoare cu
siliciu, În ceea ce ş perfor-
ţ definitorii (curent redresat,
tensiune ă de lucru etc.) ş mai
ales prin reducerea costului lor de
ţ Domeniul de ţ al
diodelor redresoare cu siliciu În
schemele electronice de tip multipli-
14
dublorului de
tensiune de tip LATOUR se ă
ă la bornele de intrare ale montaju-
lui, marcate cu A ş B, se ă ten-
siunea ă de intrare Uin. ă
ă ă prima ă
a tensiunii de intrare are ca polari-
tate plusul la borna A ş minusul la
borna B. Ca urmare, dioda D1 se
deschide, iar dioda D2 ă blo-
ă Condensatorul C1 se ă
prin dioda D1 ă la valoarea de
vârf a tensiunii de intrare Uin. În
semiperioada ă (minusul la
borna A ş plusul la borna B) se
deschide dioda D2 ş se ă
dioda D1. Condensatorul C2 se
ă imediat prin intermediul
diodei D2, tot 1<1 valoarea de vârf a
tensiunii U
in
. In ă ţ
ambele condensatoare C1 ş C2
sunt ă la valoarea de vârf a
tensiunii de intrare U
in
. ă fap-
tului ă cele ă condensatoare
sunt conectate din punct de vedere
electric in serie, Între punctele M ş
N se ţ dublul valorii tensiunii de
ă de intrare: 2U
in
. Astfel, prin
ţ de ă trece un curent
continuu, iar la bornele ţ
se ţ dublarea tensiunii de ali-
mentare ţ Practic, ă multi-
plicarea de tensiune nu se face cu
factorul 2, ci este vorba de o valoare
mai ă ă ă lor de tensi-
une În direct pe cele ă diode D1
ş D2, În momentul În care fiecare
dintre ele se ă În stare de con-
ţ (deschise) ş ă ă
de tensiune ă de ţ
ă a sursei de alimentare (de
cele mai ori un transformator
de ţ care are o putere ă
ă acestor considerente, con-
densatoarele C1 ş C2 se ă În
mod practic la o tensiune cu o va-
loare mai ă decât dublul valorii
de vârf a tensiunii alternative de
ţ În ţ efectuat
anterior s-a ignorat ş curentul prin
ţ de ă Rs' Ea ă
un curent care se ă mtr-o ţ
de ţ cu energia elec-
ă ă În conden-
satoarele C1 ş C2. In mod practic,
prin conectarea unor ţ de
ă Rs de valori din ce În ce mai
mici, tensiunea de ş a multipli-
catorului de tensiune scade din ce
În ce mai mult. Concomitent, carac-
terul pulsatoriu al tensiunii de ş
se ă din ce În ce mai pro-
ţ (un RIPPLE de valori din ce
În ce mai mari), deoarece ş efi-
ţ filtrajului tensiunii continue de
ş a multiplicatorului scade' cu
ş curentului de ă
Aceste neajunsuri se pot compensa,
Într-o oarecare ă ă prin ă
valorii ă ţ lor celor ă con-
densatoare C1 ş C2. Se
ă ă În cazul În care
curentul prin ţ de ă
R2 ă amplasarea unor con-
densatoare cu ă ţ având va-
lori foarte mari, este de preferat
folosirea unei scheme de redresare
ş (cu punct median sau
punte).
Schema ă a dublorului de
tensiune de tip SCHENKEL, prezen-
ă În figura 7, ţ ş
TEHNIUM septembrie 2003
I
)SaU
I
Î de
Jen-
ş
1103
I
Ă
ă de componente electrice ca
ş cea a dublorului de tensiune
LATOUR. Avantajul acestui aranja-
ment al schemei electrice îl constitu-
ie punctul de ă comun dintre
ă ş transformatorului de
ţ ş minusul pornei de ş a
multiplicatorului. In vederea expli-
ă ţ ă dublorului de ten-
siune SCHENKEL, ă presupunem
ă prima ă a tensiunii
alternative de intrare are plusul
conectat la borna _A ş minusul
conectat la borna B. In ă situ-
ţ dioda Dl se ă În stare de blo-
care, iar dioda D2 se ă În stare de
ţ Condensatoarele Cl ş
C2 aflate În serie cu dioda D2 se
ă fiecare la ă din va-
loarea de vârf a tensiunii de intrare
Uin. La ă se mi ă a
tensiunii alternative de intrare
(minusul la borna A ş plusul la
borna B), dioda D2 este În stare de
blocare, iar dioda Dl ă În stare
de ţ În ă ţ
condensatorul C2 ă ă
la ă din valoarea de vârf a
tensiunii de intrare Uin, iar dioda Dl
produce ă conden-
satorului Cl ş ă lui cu o
tensiune de polaritate ă ţ ă
de cea ţ ă ţ cu valoarea
de vârf Uin. La ţ celei de a
treia semiperioade a tensiunii alter-
native (plusul la borna A ş minusul
la borna B), dioda D2 trece din nou
la starea de ţ Concomitent,
la bornele diodei Dl, care se ă În
stare de blocare, ă tensiunea
de intrare U
in
plus valoarea de vârf a
jensiunii U
in
a condensatorului Cl.
In ţ ă condensatorul C2 se
ă prin dioda D2 cu o tensiune
a ă valoare ş de la U
j
.J2
ă la valoarea 2U
jn
• Celela:fte
semiperioade care ă nu fac
altceva decât ă Încarce cu energie
ă condensatorul C2 pe calea
ţ anterior, compensând
astfel consumul de energie datorat
ţ de ă Rs ă
În paralel cu condensatorul C2. Se
ţ ă ă ş În acest caz
dublarea de tensiune este doar
ă din cauza ă de
tensiune inevitabile datorate diode-
lor, ţ interne a transforma-
torului de ţ ş valorii ţ
de ă
Analizând cele ă scheme
electrice de dubloare de tensiune se
ă ă pentru cele ă confi-
ţ diferite de montaj se poate
folosi ş ă de componente
electrice. In cazul dublorului de ten-
siune SCHENKEL, condensatorul
C2 trebuie ă ă ă tensiunea
de lucru cel ţ ă cu dublul
valorii de vârf a tenSiunii de intrare
TEHNIUM septembrie 2003
Uvin = 1,41 Uin. Se ţ ă ă
În cadrul schemelor electrice s-a
notat cu Uin valoarea eficace a ten-
siunii alternative de intrare.
Comparând Între ele cele ă vari-
ante de dubloare de tensiune, se
ă faptul ă dublorul
SCHENKEL ă dezavantajul
folosirii unui condensator C2 cu ten-
siunea de lucru mai mare.
Multiplicatoarele de tensiune se
ţ prin completarea schemelor
electrice ale
celor ă
dubloare de
tensiune
prezentate cu
una sau mai
multe celule
suplimentare
D-C, ampla-
sate În
ş mo-
dalitate ca ş
În schema
ă a
dublorului de
la care s-a
plecat. In
figura 8 este
ă
schema elec-
ă a
triplorului de
tensiune
SCHENKEL.
Se ă
ă ele-
mentele D3-
C3 au un
amplasament
de ş
ă ca ş
dublorul de
tensiune de
acest tip.
Conden-
satorul C3 se
12
TR
TR
figura 10 se ă schema elec-
ă a triplorului de tensiune de tip
LATOUR, iar În figura 11 schema
ă a cvadruplorului de tensi-
une de ş tip. Ca o concluzie
ă se ă ă multipli-
carea de tensiune În vederea ali-
ă unui consumator Rs este
cu atât mai ă cu cât valorile
ă ţ proprii condel1-
satoarelor C sunt mai mari, iar
curentul de ă mai mic.
+3E
+
-3E
+4E
+
+
+
e2
-4E
ă la
dublul valorii
de vârf a ten-
siunii de
Triplor ş cuadruplor de tensiune
intrare, iar la bornele de ş ale
multiplicatorului se ţ tensiunea
3Uin. Amplasând În continuare ele-
mentele D-C se ţ cvadruplorul
de tensiune SCHENKEL prezentat În
figura 9. Modalitatea de modificare
a tensiunii se poate generaliza,
ţ prin acest tip de aran-
jamente multiplicarea finalâ ă a
tensiunii Uin.
Se ţ ă ă trebuie ă se
ţ ă cont de tensiunile maxime la
care se ă fiecare condensator.
În ţ multiplicatoarelor de ten-
siune de tip LATOUR, printr-un
amplasament adecvat al ele-
mentelor D-C, rezolvarea problem.!li
ă tensiunii este ă In
Un alt aranjament posibil pentru
a ţ multiplicarea unei tensiuni
alternative folosind grupul D-C este
prezentat În figura 12. Se ă
ă scheme electrice pentru
tripla rea ş cvadruplarea tensiunii
alternative U
in
.
La toate multiplicatoarele de ten-
siune prezentate ă acum, la bor-
nele de ş se ţ multiplul va-
lorii de vârf a tensiunii alternative din
care se scad: valoarea ă de
tensiune În direct pe diodele D aflate
În stare de ţ ă de
tensiune ă ţ interne
a transformatorului ş valoarea ce
ă ţ de ţ
care ţ cont de curentul prin rezis-
15
Ă
Vee/Eef
2,80
TR
2,50
ai,

U
2,25
1,96
1,68
1,40
A
1,12
0,84
R
... ,
Vee
... ' +

Rs
+
!.
oA T
C


;;
#
v
W/
V
v
13
-----

R/R.=O,O/
//
--

/
0,03
---
v
0,1
2 5 10 20 50 100 200 500 1000
R,'C [KQ'I'F)
Dimensionarea dublorului de tensiune Latour
ţ de ă Rs. ă nu ă ă
multiplicarea tensiunii este ă
doar pentru ţ mici, de ordinj.ll
zecilor, maxim sutelor de mA. In
cazul unor ţ de valori mai
mari, valorile condensatoarelor tre-
buie ă fie astfel dimensionate Încât
capacitatea ă de ş a
multiplicatorului ă fie cât mai mare.
Chiar ş În acest caz se ţ ondu-
ţ destul de mari ale tensiunii con-
tinue de ş In figura 13 sunt
prezentate o serie de diagrame pen-
tru dimensionarea ă a
dublorului de tensiune de tip
LATOUR. Se ă ă cu cât
ţ de ă Rs ă
valori mai mici, cu atât valoarea ten-
siunii continue ţ la bornele ei,
deci la bornele multiplicatorului, este
mai ă Pentru ă tensiunii
este. necesar ca dimensionarea
ă ţ condensatoarelor ă fie
În ţ ă cu curentul maxim
solicitat de consumator. Se ă
ă la dimensionarea elementelor
componente ale montajului se ţ
cont de ţ ă a
ă ş ă transformatorului de
ţ ş de ţ ă a
diode lor În momentul ă de con-
ţ a acestora:
R = R2 + (N2)2R1 / (N1)2 + Rd
unde
R1, R2 - ţ ă ş ă
primare ş secundare ale transfor-
matorului;
N1, N2 - ă de spire al
acestora;
Rd - ţ ă a
diodelor polarizate În sens direct.
La multiplicatoarele de tensiune
care ă astfel Încât ţ
tensiuni continue de valori mari, de
cele mai multe ori În serie cu diodele
se mai ă câte o rezis-
ţ ă de limitare a curentului debitat
În ă - ţ ă de ţ -
a ă valoare ă la cea
ă anterior. In urma ă
calculelor pentru dimensionarea
elementelor multiplicatorului, valo-
rile care nu se ă direct cu aju-
torul diagramelor se ă prin
interpolare. Totdeauna se aleg con-
densatoare având valorile capa-
ă ţ mai mari decât cele ţ
În urma calculelor. Se mai atrage
ţ ă pentru fiecare tip de
ă ă proprie unui multi-
plicator de tensiune valorile tensiu-
nilor de lucru ale condensatoarelor
ş ale diode lor (tensiunea ă
vor fi corelate cu tensiunea ă
de ş a acestuia. Pentru a nu
lucra cu condensatoare ş diode
având diverse valori pentru tensiuni,
r
L
Ă
· 14a
TR

100KO
+
250V
+225V
100KO
80V
Scheme practice de multlplicatoare de tensiune (225 V)
deci dimensiuni diferite, se alege
tensiunea de lucru ă având
valoarea cel ţ ă cu tensi-
unea ă de ş a multiplica-
torului.
In figura 14 sunt prezentate
ă scheme practice de multiplica-
toare de tensiune utilizate în ţ
ile cele mai frecvente de lucru. Se
ă ş ţ ţ de
ţ de SOOJSOW ş a conden-
satoarelor de 10 nF, amplasate în
. -paralet cu fiecare ă redresoare.
ţ a fost
ă pentru uniformizarea
TR
540V
400mA
14b
ţ tensiunii pe fiecare ă
(Ia deschidere ş la blocare). Tot în
ş scop, atunci când tensiunea
ă ă ă o va-
loare mare (vezi figura 15 - multipli-
catorul de 3000 V), în serie cu
grupul D-C se mai ă ş
câte o ţ ă de egalizare de
470 kn. ş mod de lucru s-a
ă ş pentru grupul de con-
densatoare înseriate de 220
IiF/4S0V. ţ amplasate în
paralel cu condensatoarele elec-
trolitice îndeplinesc concomitent ş
rolul de ţ a multiplicatorului
500
1 N3253 lN3253 lN3253
SW
0,011' , 0,011" O,Ol}L'
0,011" ţ ţ
500
SW
1 N3.2S3 1 N32S3 1 N3253
pentru momentul când acesta nu
ţ ă servind la ă
carea lor. Astfel se ă pericolul
unei ă accidentale în
momentul în care, multiplicatorul de
tensiune fiind nealimentat, se fac
ţ diverse în montajul elec-
tronic. Ca ă ă de lucru
se ă necesitatea ă
de grupuri RC în paralel cu diodele
redresoare, în momentul când aces-
tea se ă pentru a rezista la
tensiunea ă ă de lucru.
Procedeul este valabil ş pentru con-
densatoarele electrolitice înseriate
+1400V
+ 220}LF 25KO
450V 10W
+ 220}LF 25KO
4S0V
10W
+ 220}LF 2SKO
4S0V 10W
+ 220"F 25KO ·
450V
10W
-
Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (1400 V)
TEHNIUM septembrie 2003
17
Ă
În vederea ă Într-un montaj
care ă cu tensiuni mari.
Din cele expuse ă acum se
ă ă ţ În pri-
ţ ă practice a montajelor
de tip multiplicator de tensiune:
- aceste montaje se folosesc
atunci când sunt necesare tensiuni
continue de valori ce constituie un
multiplu al tensiunii alternative exis-
tente Într-un montaj electronic;
- curentul livrat de multiplicatorul
de tensiune nu ă ş ş ordinul
sutelor de miliamperi;
- montajele de acest tip ă
dificultatea ă practice a unui
transformator ă de tensiune;
- multiplicarea de tensiune este
cu atât mai ă cu cât curentul
de sarcinâ solicitat de consumator
este mai mic.
Combinat cu un convertor curent
continuu - curent alternativ, multipli-
catarul de tensiune devine un mon-
15
TR
1100V
470KO 470KD
lN1764 lN1764
ţ ţ
1000V 1000V
ta] electronic extrem de util atunci
când se pune problema ţ
unei tensiuni alternative Înalte ş
ă la ţ utilizatorului o
ă de tensiune ă ă
(baterii sau acumulatoare), fapt care
ă utilizarea lui Într-o ă
extrem de ă a montaje lor elec-
tronice.
O ă ă pentru con-
structorii redresoarelor o ă
dimensionarea condensatorului de
filtraj, astfel Încât, la curentul nomi-
nal In, tensiunea de ş a
redresorului ă fie practic ă
În ceea ce ş amplitudinea.
Deoarece marea majoritate a apli-
ţ includ o redresare ă
ţ ă ofer constructorilor ş
o ă ă de dimensionare,
ş anume:
470KD
lN1764
O.OlI'F
1000V
C = _0,_04_I,"-n
U
a
500
470KD
lN1764
ţ
l000V
A
+
A
+
OETAUUL A
unde
Ua - tensiunea de ş (V);
In - curentul nominal (A);
C - capacitatea condensatorului
(F).
De aici se poate calcula foarte
ş valoarea ă ţ C ţ
În farazi) .
Consider ă În urma parcurgerii
acestui material, orice constructor
de montaje electronice, amator sau
chiar profesionist, este pe" deplin
clarificat În problema ă
unei tensiuni alternative mono-
fazate.
Bibliografie
ARPAD KELEMEN - Mutatoare,
Ed. ă 1974
NICOLAE BICHIR - ş
aparate, ţ ă ş ă
Ed. ă 1992
XXX - ţ revistei TEHNIUM
1980-2002
+3OOOV
8
B
25KO
10W
+ ţ
25KD
450V
10W
25KD
10W
25KD
10W
DETAUUL B
ă ă a unui multiplicator de tensiune (3000 V)
18
TEHNIUM septembrie 2003
-------------TEHNIUM PC------ ------ -
SISTEM SURROUND
DE MARE
v
PERFORMANTA
,
Elevi Florin-Radu GOGIANU
Florin PULBERE
Este inutil cred ă ă spun cât de ă este
revista TEHN/UM pentru tinerii ţ de electro-
ă Citeam numere vechi (chiar ă am 16 ani, nu
consider vechile articole desuete - ă din
'88-'89, ş ă Întrebam care sunt motivele (În ă
de lipsa banilor) pentru care revista nu mai este ceea
ce a fost. ş m-am ă ă ă trimit un articol
care, cred eu, se ş noilor ţ În lumea
sistemelor HI-FI ş a informaticii. Este un articol
destul de complex (montajul adresându-se ă ama-
torilor) ş pentru a nu deveni prea stufos, nu am insis-
tat asupra unor detalii pe care un constructor amator
cu o oarecare ţ ă le poate deduce singur.
Montajul pe care l-am realizat pe parcurs de un an
a dat rezultate foarte bune, chiar ă pentru teste
am folosit boxele prietenilor.
Este la fel de inutil ă ă spun ce bucurie mi-ar
produce publicarea articolului.
ă ţ Florin Gogianu
o ă cu dezvoltarea sistemelor
de calcul personale, industria multi·
media a ă ă un avânt important.
Intr·un sistem multimedia perfor·
mant nu sunt importante doar pu·
terea procesorului ş a ă grafice,
un mare rol având ş ţ audio.
ă acum ţ ani posesorii de
calculatoare se ţ cu ă
audio stereo ş boxe din plastic ce
numai în normele HI·FI nu se
ă noile sisteme 5.1 Dolby
Surround ş Dolby Pro Logic II fac
standardul stereo ă ă desuet.
Dar în ce ă efectul surround
ş prin ce este el superior
standardului stereo?
TEHNIUM septembrie 2003
ă ă a intra în detalii ce ţ mai
mult de ă ă de la
începutul anilor '90 s·a încercat
realizarea unui efect
tridimensional (30), în ă boxe. In
acest scop s·au folosit ş ţ
algoritmi HRTF, sau filtre HRTF pro·
gramate pe calculator. Aceste filtre
ţ de timbru ş de ţ ă pentru
simularea ă a unei surse
sonore folosindu·se în plus ş ampli·
tudinea (ITD) dar ş timpul (IID).
Astfel s·a descoperit ă ă
ă urechi i se ă ţ
procesate ITO, 110 ş HRTF
coerente, atunci creierul poate fi
ă ă ă ă ă sursa audio se
ă într-un anumit punct în ţ
ş s-a ă ţ 3D.
ţ audio 3D nu s·a
dovedit ă eficace în cazul stereo,
deoarece avea loc o "scurgere" de
informatie între cele ă canale. A
fost nevoie de ţ sistemelor cu
4 boxe plus subwoofer ş mai apoi
de cele cu 6 canale, 5+1. Con-
comitent au ă ă audio capa-
bile de redarea materialului sonor
surround, ajungându-se ă la
ţ precum auzirea distinc-
ă a modului în care proiectilele se
ă spre tine în jocuri , sau
scufundarea în efectele sonore de
ţ a unor filme precum
Matrix.
ă de ă nu au fost
nici ei ţ Prin ă ţ materia-
lului sonor din mp3-uri pe 6 canale
s·a reusit eliberarea stresului ă
întregii ' benzi de ţ într-o
ă sunetul devenind mai clar dar
ş mai dinamic, folosindu-se ă ş
efecte foarte interesante de
ţ
Pentru posesorii de calculatoare
personale ă astfel
realizarea acestui sistem audio. Nu
este un siste'm extrem de complicat
cum ar ă la prima vedere, dar
se ă în special audiofililor
cu ceva ţ ă în ţ
de ţ ă Este inutil ă mai
spunem ă va da ţ
deosebite ă terminat.
ţ are câteva atuuri ţ ă de
sistemele ce au invadat ţ IT:
- ă un sunet cald, "moale",
deoarece preamplificatorul are în
ţ sa tuburi ;
- distorsiunile sunt extrem de
mici ă ă ţ folosirii unor
ţ precum OPA2604,
OPA2134 sau TL072, cel din ă
fiind mai ieftin, ă nu se poate
19
PC-------------
1
--,
Placa
I
audio 5.1
_5.11eslrl
---1
I
PA<tO PA<tCl PA<tO PA<tO
PA<tO PA<tQ
AF-100W AF-
AF- AF-
AF- AF-
(subwoofer) 25W
25W 25W 25W 25W
I
4 sateliti+centru
I
2
R117 R11a
4.1k

Rl1g·
4.1k
UIB 100k
UZB
R102

Lin
+ .7
RI1f
lk

6/
10
--ly
l8:a1
Rl05 Rloa
221< .
10k
RI01 Rl03 RIo.

1.
R1D1
!H
""ZA
RIIO
100k IOk IOk
47nF

100k 100
'vR1A
1Ok
compara cu primele, care sunt pro-
fesionale ş sunt probabil printre
cele mai bune din lume;
- amplificatoarele finale garan-
ă o putere care la majoritatea
produselor pentru sistemele de cal-
cul de pe ţ ă e ă (gen 1200W
PMPO!);
- ă componentelor poate fi
considerat un sistem High-End, ce
trece cu ş ţ ă de standardul
HI-FI;
- poate fi folosit ş de cei care nu
ţ un calculator (e drept, cu per-
ţ mai slabe).
In figura 1 este ă ă schema
bloc a unui astfel de sistem.
20
100.
Rl06
22k
Placa audio este bine ă fie de
ă ţ gen M-Audio
Revolution sau Audigy II, ă care se
ă la majoritatea ţ de
hardware. Pentru cei care nu ţ o
astfel de ă sau chiar un calcula-
tor, vom descrie într-un articol viitor
un Decodor Surround cu ţ
care poate fi folosit cu ţ
1. Preampliflcatorul
ă ţ deosebite
în special ă integratelor profe-
sionale cu care este dotat, dar ş
tuburilor ce ă un sunet deosebit
de ă ă cum se vede în figu-

10k
ra 2, preamplificatorul ţ un
corector .de ton Baxandall , care nu
pune probleme deosebite ş nu
ă ă Se poate ă
observa o particularitate: schema
preamplificatorului s-ar putea opri
aici, ă audiofilii vor fi ă
tori pentru ă etaj care se
ă la ş preamplifica-
torului. Etajul apare de fapt într-un
ă recent al revistei Tehnium,
fiind ţ domnului inginer
Aurelian Mateescu. Montajul este
ă în figura 3. Pentru mai multe
date legate de acest etaj recomand
. citirea articolului din nr. 1, martie
2003 al revistei.
TEHNIUM septembrie 2003
-

I
1
I


.D03
I
------------------------- TEHNIUMPC-------------------------
3
112 T1
R12
In
Pl
5
6a
e3
."FT
CI -=
2.Z"F

r;.
.,
221 2
R3
"
+ C2
Ţ
• v"
TEHNIUM septembrie 2003
ca
R15
R14
... C) lOO"F
Ţ
" Ţ
2OO-4OOV
+Ua
Out A
-In A
+lnA
V- 4
OPA2134
8 V+
OutB
-In B
+In B
MainOu!
8-Pin DIP, 80-8
4
F
·ve
-ve
Se va folosi un transformator se-
parat pentru acest etaj, schema ali-
mentatorului fiind ă În
ş articol.
R12 va avea Între O ş 4,7 kn,
R14, R13 Între 470 ohmi ş 4,7 kn,
C8 Între O,S ş 10 iar e7 are
SO
Se poate opta pentru amplifica-
toarele ţ OPA2604, 2134
produse de divizia Burr-Brown a
firmei Texas Instruments,
sau pentru mai ţ per-
formantul TL072 (dis-
punerea terminalelor,
ă la OPA2604,
OPA2134 ş TL072, este
ă În figura 4).
Primele ă au un THD
de 0,003%, respectiv
0,0008%, cu un zgomot
de 10nV radical Hz,
respectiv 8nV, ş un slew-
rate de respectiv
20V TL072 are un
THD de 0,003%, zgomot
de 18nV ş slew-rate de


00503001
13 Un alt integrat care ar putea fi folosit este
NES532.
De preferat, aceste integrate se vor introduce
În socluri de foarte ă calitate, evitându-se
lipirea lor deoarece au În ţ ă FET-uri ce
se pot distruge ş ă ă tensiuni reziduale
pe vârful ciocan ului de lipit. Se vor manevra cu
ă ă ă a li se atinge pinii mai ales în cazul celor
profesionale, pe care ă ş sarcinile electrosta-
tice de pe degete le pot ă
ţ se vor alimenta prin filtrajele din
figura 5. Tensiunea de +1SV/-15V se va stabiliza
În prealabil ş se va filtra cu condensatoare de
21
------------------------ TEHNIUMPC ------------------------
4700 Stabilizatoarele vor fi
de ă calitate deoarece tre,
buie ă ne gândim serios ce
facem cu integrate de genul
OPA2604, care ă 5-6$
bucata ş care ă ş
o ţ
In ni ci un caz blocul pream-
plificatoarelor nu se va al imenta
de la transformatorul etajului
final sau al celui cu tuburi. Se va
folosi un transformator cu ă
ă ş ă de 1SV.
Se vor folosi componente de
calitate ş cu ţ de 1 %.
Cu un cabl aj realizat corect pe o
ă ţ ă de sticlotextolit ş un
montaj îngrijit, ţ ţ un
preampl ificator de calitate.
Ecranarea cu ă de al uminiu
ş fi er sau permalloy este prefe-
ă deoarece, ş cum se va
vedea, din cauza blocului de ali-
mentare pot ă probleme
(câmpuri le electromagnetice
devin destul de puternice pen-
tru a ţ ţ
montajului).
8
Se vor realiza 6 astfel de monta-
je, câte unul pentru fiecare canal,
(vezi figura 1).
2. Amplificatarul de putere
Fi ecare di ntre cei S ţ are
câte un amplificator de putere de
20W. ă astfel o putere ă
(în toate cele 5 boxe) de 100W, pu-
tere ă pentru un sistem
Home-Theatre.
ş fiecare satelit e dotat cu
câte un circuit integrat LM1875.
Acest ampl ificator e capabil ă
debiteze maxi mum 30W pe 4
sau 8 ohmi. Este alimentat
ţ la +.-25V. Pentru
Pout=20W ş f=1 kHz, THD=0,015%.
De asemenea, ă un slew-rate de

7

I
b
l
,
IN O
I
.-
2(jF
Ht
C3
0.1 "!
1;-
F-
Ş
'--
Sl'By
9
oC1
,
13
3
.. \j_S . ...,
'N·
R1
;-eoorslRAP
m
S
Ne ...
OUT
'"

s r;'GND
N
....
L M>
8
10
MUTE
NO
s IN·
T
B
..
Y -PWcv.s _Ne"

15 a 11
H t.-
o.

" uF
Rs
22k
1li
..

1>
ii
,.


7



l
>
6
14
Z
el.=!::
les
2200
1

;:

R2

22k
ilS
S80
1-0
--



220n
• 220011
IPIR/EA I
OUT
tU. I PDWEA I
It.C.
M.C.
HUlE
9TAND- GY
-u. f 91 CHAl l
.u. (Il_HALI

N.e.
!IVA
r
v+
OOT
GND
ONO
HCItt JHUERTlNG I HPUT
JMUE;JJl I HO l ... PUT
STMD- In' ,Ha
".1 ' •• .••
Schema este ă în figura 6a, iar capsula cu pinii în figura 6b.
Integratul dispune de ţ la scurtcircuit între ă ş alimentare, pe
ş ş ţ la ă Se ă filtrajele de pe fiecare ă
de alimentare. Se va acorda o mare ţ ă radi atoarelor.
ă se vor monta toate cele 5 integrate pe ş radiator, atunci se vor
-------------TEHNIUM PC-------------
ca]
Fata stanga
10
Spate stanga
izola cu ă ă cu ă
ă
Cele 5 amplificatoare se vor ali-
menta de la ă transformatoare
identice ce au în secundar câte
ă ă ş ă de 18V, bobinate cu
ă de CuEm cu diametrul de 1,2
mm. În primar, sârma va fi de
O,8mm. Amplificatoarele pentru
spate, ă la ă se vor alimen-
ta de la un transformator, cele 3 din
ţ ă de la cel de-al doilea transfor-
mator. ţ redresoare vor fi de
4-6A.
Cu rezultate foarte bune se pot
folosi transformatoare toroidale care
au avantajul de a avea un gabarit
redus.
Pentru subwoofer am decis
folosirea circuitului TDA7294 produs
de SGS Thomson, de 60W, ali-
mentare ţ ă de +,-36V.
Schema de principiu ş cablajul sunt
date în figura 7, respectiv 8.
Pentru un subwoofer de se
poate folosi ă schema domnului
Emil Marian, ă tot în ă
1, martie 2003. Dispunerea pinilor la
TDA 7294 este ă În figura 9.
Ampl ificatorul este dotat cu pro-
ţ ă ă cu LM1875. Se
va folosi un radiator profilat cu
dimensiunile de 120 mm pe 140
mm, cu grosimea de 5 mm în locul
TEHNIUM septembrie 2003
ca]
Centru
unde integratul este fixat, tot prin
intermediul unei ţ de ă
ă FET-urilor din final, inte-
gratul are o ă de ă SR
deosebit de ă (SR ;;, 30V/lls).
Poate debita 60W, În ţ de
Într-o ţ ă de 8 sau 4
ohmi. ţ subwooferului
sunt:
- Tensiune de alimentare ă
+,-36V
- ţ de ă 80hmi
- ţ de intrare 20 kQ
- Putere ă 60W
- Banda de ţ 18Hz-
22kHz, cu atenuare la capete de 3dB
- Raport semnal/zgomot ;;, 70dB
- Distorsiuni:
THD -0,1%
TID - 0,03%
Transformtorul pentru subwoofer
va avea ă ă ş ă în secundar
de câte 28V, cu ă de 1,2 mm.
Tensiunea va fi ă cu o punte
de 8A ş ă de ă conden-
satoare de 4700 IlF/63V.
ş În blocul de alimentare
se vor afla 3 transformatoare pentru
amplificatoarele de putere ş 2 pen-
tru etajele de intrare. Prin folosirea
unor transformatoare toroidale se
pot evita problemele de gabarit.
Intreg blocul ce ţ ţ
ă general (poate printr-un
releu), celule de filtraj , transforma-
toare ş stabilizatoare se va ecrana
ca]
F ata dreapta

1-'
Subwoofer
Spate dreapta
cu ă de fier. Se va acorda o mare
ă traseelor de ă În cazul în
care atmosfera În ă devine
ă se va folosi un ventilator
de ă alimentat la 12V.
În final, ă ă modul În care se
ş ă boxele (fig. 10).
Desigur, amplificatorul se poate
dota ş cu alte accesorii (VU-metre,
indicator de cliping pentru sub-
woofer etc.), dar acestea ă la
latitudinea constructorului. Montajul
astfel realizat , singura ă
ă ă este ţ unor in-
cinte acustice pe ă ă Realizat
corect, chiar ă ă un oare-
care efort, amplificatorul va oferi o
ţ ă de neuitat În ţ
multimedia.
Dorim ă ţ ă ă nu am fi
ş ă ă acest amplificator
ă ă articolele mai vechi din revista
Tehnium care au tratat ţ HI-
FI. Ne referim la ă teoretice
care ne-au ajutat enorm ş care cred
ă nu ă cu nimic ideea unui
amplificator surround.
BIBLIOGRAFIE.
TDA 7294 Datasheet
LM1875 Datasheet
OPA 2134, TL072, OPA 2604
Datasheet
Practica electronistului amator-
Capitolul 21 "Circuite integrate
neliniare", ing. IMRE SZATMARY
23
Ă ÎN Ţ Ă
VARIATOR de PUTERE
ă ă de divizor, acesta
ă blocat, deci ş tranzitorul Tl
este blocat. TranzistoruIT3 (BC 107)
este în ţ fiind polarizat
direct prin R5 (1 ,8kn) blocând
comanda tiristorului. Când tensi-
unea pe condensatorul CI a atins
valoarea ce.lei de prag, tranzistorul
T2 incepe ă ă injectând
curent în baza tranzistorului Tl , care
la rândul ă ă în ţ
determinând ş ş mai mult a
curentului de ă al lui T2.
ă un proces de ţ
ă ş ambele tranzistoare
se deschid la ţ tranzistorul
T3 se ă iar prin ţ
R6(470n) se ă amorsarea
tiristorului . Condensatorul se des-
ă prin ţ deschise ale
celor ă tranzistoare ş ă
blocarea tranzistorului T2, respectiv
TI, circuitul revenind la starea
ţ ă ă tiristorul nu s-ar amor-
sa). Valoarea ţ R6 se cal-
ă astfel încât ă nu fie ă ş
Pagini realizate de Cornel Ş Ă
Elementul principal al montaju-
lui este un tiristor care ă pu-
terea ă pe ă in ţ
de unghiul de deschidere. Tiristorul
este alimentat de la ţ mono-
ă de 220V, inseriat cu sarcina ş
asigurând ţ curentului prin
aceasta la fiecare ţ ă a tensi-
unii redresate. Puntea redresoare ş
tiristorul sunt alese în ţ de
sarcina ă Astfel , cu o
punte redresoare de 3A ş cu tensi-
unea ă de lucru de 400V (Ia fel
ş pentru tiristor), se ă coman-
da unei sarcini de 500W. Montajul
are diverse ţ reglarea inten-
ă ţ luminoase a becurilor dintr-o
ţ ă reglarea ţ unui venti-
lator sau a unei ş de ă
ă unei ţ in dome-
I I

R2

RJ ..
)kJ
'"
'"
I
I
i
, I

02
" R sem l00k 1 ,
q
) I 'e
lk8 :
! 1
2' 01
1 BC107
-1 '
)
I

al
1 8Cl01
" I 330
CI
I
l00nf
niul fotografic sau pentru ori ce
echipament la care forma tensiunii
de alimentare nu are o ţ ă
foarte mare.
Deschiderea tiristorului este
ă de un generator de impul-
suri având ţ de circuit de
ă iar stingerea tiristorului
amorsat se face automat la fiecare
trecere prin zero a tensiunii sinu-
soidale de alimentare (fig. 1).
Deoarece o ţ ă a tensiu-
nii de alimentare are o ă de
10ms, pentru a putea comanda pu-
terea pe ă între limitele
extreme (minim-maxim), comanda
de amorsare a tiristorului trebuie
ă cu o întârziere ă intre
0,5ms ş 9,5ms. Pentru a putea con-
24
trola unghiul de deschidere al tiris-
torului este ă sincronizarea
circuitului de ă cu tensiunea
ă care ă tiris-
torul. O ţ ă este alimenta-
rea oscilatorului din tensiunea
ă ă ţ ă ă
cu o ă Zenner PL9Vl (sau ă
diode PL4V7 înseriate), ă In
loc de o ţ ă de putere (pentru
limitarea curentului prin dioda
Zenner) se ă un bec de
15W/220V.
Circuitul de ă este un
oscilator de relaxare in care tranzis-
torul TUJ este înlocuit de ă
tranzistoare bipolare comple-
mentare (BC177, BC 107). La apli-
carea tensiunii de alimentare, con-
densatorul CI (100nF) este ă
A>.
'<l'K
.. _."
02 f DJ
-
sar cina
O'
THYRISTOR
-
I
"
" DO

OI
Pl" 1
1
'--'

curentul maxim de
ă Ip al tiris-
torului. Valoarea
lui Ip ş cea a ten-
siunii ă
catod Up sunt
specificate in
foaia de catalog a
2'" tiristorului folosit.
Recoman-
ă atentie la
realizarea ş uti-
"" lizarea montajului,
pentru a nu se pro-
duce _accidente.
In fi gura 2
este ă o vari -
ă ă de
cablaj, iar in figu-
ra 3 se ă
amplasarea com-
ponentelor.
-- ----------
I .. I cat ş începe
ă se încarce
ţ
prin rezis-
ţ Rl (1 00
kn) ş R2(3,3
kn) ă la va-
loarea tensiunii
de prag (6,3V)
ă de
divizorul rezis-
tiv R3(160n),
R4(330Q). Atât
timp cât tensi-
unea din emi-
torul tranzis-
torului T2 este
mai ă decât
tensiunea din
I II
1" I
I " ' 2 i
L ___ ______ _ . _________ _________ ... ______ ___ .. __ __ --'
TEHNtUM septembrie 2003
- --------- Ă ÎN Ţ Ă
Ă Ă
Senzorul de atingere. realizat cu
un minimum de componente. ă
ă ţ multiple de utilizare. de la
comenzi de pornire / oprire a
diverselor servomecanisme. ă la
ţ unei alarme sau circuit de
avertizare (fig. 1). Montajul ă + 18V. cu separare prin transforma- aproximativ 40s). Dioda 01 prote-
senzori cu o ă ă de intrare. tor. dar. având consum foarte mic. ă intrarea ţ 1 B la aplicarea
nu se ă contacte mecanice În se poate alimenta ş dintr-o baterie de tensiuni negative ş ă la
ş deci este ă ă ă de 9V; În acest caz masa montajului ă ă a condensatoru-
ă Senzorul poate avea se ă la ă lui C1. La atingerea senzorului O
diverse forme ş ă de la un mic La punerea sub tensiune. (oprit). ş bistabilului (pin 10)
disc de metal la floarea unui cui sau ă condensatorului C2 (2.2nF). trece În O logic. determinând blo-
capul unui ş deci se poate ş bistabilului (pin 10) este În 1 carea ţ 1 B. ş (pin 4)
masca foarte ş pentru a comanda logic. validând ş de ă a ă În 1 logic indiferent ce
o ă Circuitul utilizat În ă monostabilului. ă ţ 1A din semnal de ă se ă la
(MMC 4011 sau MMC 4093) este de ţ monostabilului sunt În intrarea COM.
tip CMOS. având ţ foarte 1 logic. deci ş (pin 3) este În O O ţ ă a acestui
mare de intrare si un logic; la ă ţ 1 B se ă ş montaj este conectarea la intrarea
consum de curent de
10 JlA. ţ patru
ţ Ş primele 1
ă utilizate În mon-
"
..,
taj de monostabil.
comanda sa pro-
venind de la senzorul Ic=----.l.....Lj _ 1-:":":--
de atingere; celelalte COM .....----'---1 .....
ă sunt conectate
În montaj de bistabil ş
ă ş cir-
cuitului. Comanda
bistabilului este rea-
ă tot prin atingere.
ţ
montajului se ba-
2 III I al
r---r' IICl77
••
,.
o,
Leo
ă pe introdu- L:.=-----+ __ L _...!.Y;;:::-,
cerea brumulul de r-
p
- 8 I _ _ ......, __ -...J
ţ de ă corpul
uman prin atingerea t::::0::J------l
cu degetul a contac-
!Ului de intrare.
Montajul este alimen-
tat cu tensiune con-
ă între +3V ş
o tensiune O logic prin R2 (4,7 MO)
ş O tensiune 1 logic de la ş
bistabilului. deci ş monosta-
bilului (pin 4) este În 1 logic.
Tranzistorul Q1 = BC177 este blo-
cat. dioda LED nu ă
ş de ă AL având
ţ OV.
La atingerea cu degetul a sen-
1 zorului COM se introduce suficient
1 -- brum pentru ca poarta 1 A ă
t-____________ ..... comute, deci ş sa trece în 1
logic, condensatorul C1 (2.2
tinde ă se comporte ca un scurt-
circuit, aducând pe intrarea 5 a
2b
c:';., G re .. JfiJ ţ 1 B un 1 logic. ş ă
'" I r În O logic, comandând tranzistorul
e : ":' D r,· : .. . Ş
,-., IJ. k· • e I.!.T ă semnalul pe intrarea COM.
iei :: • ă stare este ţ ă ă
' i i " •• E:..3 la ă condensatorului C1
l!J '. 'f
,. . l!::!l ro-o»l este ă de valorile C1. R2
L...:=========:--=:::::::..1 (cu valorile din ă s-a ţ
TEHNIUM septembrie 2003
1
unei alarme de apartament ca sen-
zor ă ă temporizare. Astfel , intrarea
COM se va conecta la partea meta-
ă a unei Încuietori de tip YALE.
senzorii pornit/oprit (P/O) se
ă În tocul ş iar ş
AL se ă la montajul de
alarmare care ă sem-
nalizarea ă ş ă
ş comunicatorul telefonic. In
acest fel , ă cineva atinge încu-
ietoarea cu mâna sau ă ă
ă o cheie, la ş AL
apare o tensiune ă aproxima-
tiv ă cu tensiunea de alimentare
a montajului. care ă alarma.
Dioda D2-LED poate ă ă
din montaj. iar senzorii P/O se pot
Înlocui cu contacte mecanice nor-
mal deschise sau comutatoare
prin câmp magnetic etc.
In figura 2 sunt prezentate
cablajul ş planul de implantare cu
componente.
25
---------- Ă ÎN Ţ Ă ------,.----
1
26
COD
ACCES
"
".
..
".
."
".
"

..
."
n 'TK
SW1C INt ..
>lIl.... b, ..... d,U'''1
, .
TEHNIUM septembrie 2003

,
I
1103
Ă ÎN Ă
Montajul (fig. 1) poate ţ
independent sau cuplat la un inter-
fon. Alimentarea circuitului (fig. 1 )
este ă Între +3 V ş + 15 V.
Codul este format din trei cifre plus
o ă de validare (BV) care poate fi
ă ş ca buton de sonerie. La
montaj se poate cupla ş un buton
de deschidere (BD) din interior, care
prin ă ş ă comanda
de ţ a electromagnetului
sau circuitului de deschidere ş În
ş timp resetul schemei. Cu
cele trei cifre se pot forma maximum
1000 de ţ de cod. Tastele
care nu intervin În ţ codu-
lui sunt validate ca taste ă O
ă a ă taste ă
ă ş alarmei
(soneriei) chiar ă a fost introdus
ulterior codul corect. Schema este
ă ă cu reset automat ă
ţ circuitului de deschidere
sau soneriei prin diodele D6, D5.
Formarea ă a codului pre-
supune ă În ordine a cifrelor
din ţ de exemplu pentru
codul 290+BV, prima ă ă ă
este 2, ă de 9, apoi O ş ultima
BV. Memorarea tastelor ă se
ă cu patru bistabile D,
ţ pe frontul ă de
ceas, din ă capsule de tip MMC
4013. O ă LED ă
ă unei taste.
Programarea codului se rea-
ă cu câte 10 microcontacte
pentru fiecare ă de cod, inclusiv
tastele ă Astfel, pentru
prima ă (2, În exemplul dat) po-
ţ ă din SW 13 va
fi ON (contact ă celelalte comu-
tatoare pe ţ OFF, pentru a
doua ă (9) ţ ă
toare din SW 14 va fi pe ON, iar
celelalte pe OFF, pentru a treia ă
(O) ţ ă din SW
15 va fi pe ON, iar celelalte pe OFF,
pentru tastele ă (care nu fac
parte din cod) ţ ă
toare (290) din SW 16 sunt trecute
pe OFF iar celelalte pe ONo
ă primei cifre din cod
ă ţ unui salt pozitiv O-
1 pe intrarea de ceas a primului
bistabil determinând ă
ţ logice ă pe
intrarea DATA (un 1 logic), dioda D1
TEHNIUM septembrie 20D3
.
..


w
'eJ
E

W
E
W
W
E


w
E

w
1:fJ
E

..
E

..
E
W
..
,- E

..

E
;;
..
f ..
0"
ili<
; )1.
..

m
"

...
,
..
/....:..

;,
" ."
2a
i'l
se ă iar ş Q negat
prin circuitul R1, C1, ă bista-
bilul pentru a doua ă La
ă celei de a doua cifre, bista-
bilul ă se ă cu 1
logic, dioda D2 se ă iar prin
...
, .
circuitul R2, C2 se ă bista-
bilul pentru cifra a treia de cod. ă
codul a fost tastat corect, diodele D1 ,
D2, D3, D4 vor fi blocate, iar la
ă butonului BV circuitul de
selectare, realizat cu 3 ţ Ş
27
- --- ------ Ă ÎN Ţ Ă ----------
2b)
t:J t:J
Sloi!
'"
de tip MMC 4093 (4011) va ţ
monostabilul (MMC 4098) pentru
comanda de deschidere, iar prin
dioda 06 resetul montajului.
ă se ă o ă ş
frontul pozitiv de pe intrarea de ceas
a bistabilului patru (U2B) ă
t:J r:J I:l
'"
...
'"
...
'" ""
O"'
Silita
ă cu 1 logic a acestuia,
ş Q negat (pin 12 U2B) trece în
O logic, ajungând pe ă de
OATE de la celelalte bistabile ş pe
intrarea circuitului de ţ prin
04 (în ţ
La ă butonului de vali -
t:J1
::J

r
.
& ••
" '" GONEfUE
"
".
"
dare BV este ş monosta-
bilul de ţ a soneriei, iar prin
05 resetul montajului.
in figura 2 sunt prezentate
cablajul imprimat la scara 1: 1,
vedere prin ţ ă dinspre
componente ş pl anul de impl antare.
CONECTARE/DECONECTARE
ă În' continuare câteva montaje simple ş
ş de realizat de comutatoare ON I OFF, utilizând un
buton ă ă ţ normal deschis. ş circuitului ş
ă starea la fiecare ă a butonului.
Cea mai ă ă este ă cu un bista-
bil de tip T, care la fiecare impuls de tact ă starea.
Acest tip de bistabil nu este disponibil ca atare, dar

;;, e1

2.7rf
3 1
S ("1 2
r---t Iti
,
;
"'03
'3
"
'1oi3
10CnF 100<
.,,,
1
. 28
.,
poate fi realizat prin intermediul altor tipuri de
bistabile.
in figura 1 este ă o ă în care se uti-
ă circuitul integrat MMC 4013, care ţ ă
bistabile de tip D. Prin conectarea ş negate la
intrarea de date D se ă în bistabil de tip T.
Comanda bistabilelor pe ă de SET ş RESET este
vec
o
,Ir
.7
'"
D1
Q1

clock.l
MMC 4013
+Vcc
Q2
02
, ..

lED
resetl
clock2
., reset 2
3
setl
. 2
Q1
OC107
GNO
7
set2
2
1
TEHNIUM septembrie 2003
I


I
r-

,
r-
I de

ă
I la
,T.

1103
i
,
Ă ÎN Ţ Ă
SilI Cl el !!IlIl + VCC
1a)
CI el +vr;:c
l SWl
I C3 R3
1tnlF 10C1c
iUd om o o
• •••• •
il O § §I rJ rJ O[]
• W W W •
R7
2Ii
MMC 4027
CI I
2,?nF 4- 6 1J I-l'c----.
ri c, L" Lvv--
Q2 c: ,'-.-/ P >Vee
Q2 c: P O'
clock2 c: P Of
R'
'1li
. "
R
'm-
'Oi
reset2 c: P clockl
K2 C P resetl
J 2 C P Kl
,et2, C P Jl
,
O,
1 BC1CJ7
GND C 8 P ,."

t I C2
'"
+vcc

2a)
ă de semnalul de ceas ş active pe nivel
logic 1, deci În ă vor fi conectate la ă ă
se ş un RESET (sau SET) automat la punerea
sub tensiune, intrarea ă se ă
printr-un condensator de 1 nF-1 OnF la plusul de ali-
mentare ş o ţ ă de 47kQ-100kQ ă la
ă Transferul ţ de la intrare se face la tran-
zitia ă (0-1) a impulsului de ceas. În figura 1.a sunt
prezentate cablajul ş planul de implantare a componen-
telor electronice.
TEHNIUM septembrie 2003
29
Ă ÎN Ţ Ă
în figura 2 este ă o ă În care se uti-
ă circuitul integrat MMC 4027, care ţ ă
bistabile de tip JK. Fiecare bistabil are ă de semnal:
J,K, SET, RESET, CLOCK. ă SET ş RESET sunt
independente de intrarea de ceas ş active pe nivel logic
1 ca ş În schema ă anterior. Nivelurile logice
de pe ă J ş K ă starea ş schim-
barea având loc pe frontul pozitiv al semnalului de ceas.
ă ă tabelul de ă simplificat pentru
un bistabil de tip JK.
3
MMC 4095
MMC
ne +vcc ne
RF.5ET 'E7
RESET
Jl
CLOCK Jl
J2 Kl J2
J3 K2 J!
Q
"
Q
ONO
7
Q ONO
7
SWt
2
R2
UlA
l[1l(
U1B
2

1
4
5 Pl P2
4002 (MMC 4012)
R1 llJ<
C2 Cl
4
l00nF 2,7nF
Deci, pentru a transforma un bistabil JK Într-un
bistabil T este necesar ă ă ă J ş K la
nivelul 1 logic. în figura 2.a sunt prezentate cablajul ş
planul de implantare a componentelor electronice.
în figurile 3 ş 3.a este ă schema cu cir-
J=O
K=O
J=O
K=l
J=l
K=O
4096
13
MMC 4027
ş Q ă În starea În care era (nu
ă starea)
ş Q ă starea la fiecare impuls de
tact
ş Q ă pe "O' ă era in "O" sau
trece În "O' ă era În "1"
ş Q ă pe "1" ă era "1" sau trece
În "1" ă era În "O"
"
tVCC
SET
ClOCK 3a
U
" . K2
O
10
Q
B
• •

".
• •
• •
• •
• •
• •
5.'
.. +vcc
lC3]
l!:!I
[:J
h=!J
l!:!I
IC3]ftll Dut

[30nd
• l!:!I
VCC
R4
MMC 4002
"
J .. itiifCiD
tVcc
A K-iiF+i
01
B H
C G
R3
D
47k
"
E
2 Q1
1 BC107 GlID
7
"
cuitul integrat MMC 4095, care ţ un singur bista-
bil master-slave de tip JK cu ă multiple (J1, J2, J3,
K1, K2, K3) . ţ este ă cu a circuitului
MMC 4027, doar cu precizarea ă ă Jl-3 ş Kl-3
sunt conectate la câte un operator Ş Circuitul integrat
MMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMC
..

Ă ÎN Ţ Ă

"
. ..
"'f
,
1t4 +YCC
el
k
II. Il! II
ifil
'" l!l
" •
f'l
i ....
R3 cut
"
[Ii
.,.
4a


".
• •

"
"

gnd
4096, care ţ tot un bistabil JK cu ă multiple
inversate ş neinversate, cu ţ ă Singura
modificare ă este conectarea pinilor J3 ş K3
(care sunt ţ la nivel logic "O" ă
MMC 4095
"
+Vcc
9 l!
"
G
,
,
1.= I
5


GND
7
C
MMC 4001
"
i-VCC
Il
Je"At'B G
M, .. îitG
c L'" EfF
D
,
GND 7
.,
6
o ă ă a comutatorului ON/OFF este rea-
ă cu ţ logice inversoare. În figurile 4 ş 4.a este
ă schema ă cu circuitul integrat MMC
4002, care ţ ă ţ SAU-NU (NOR) cu patru
ă Condensatorul C1 (1nF-4,7nF) este introdus În
circuit pentru a realiza reseteul la alimentare. La
TEHNIUM septembrie 2003


• •


• •

•• I
nd
punerea sub tensiune apare un nivel logic O pe intrarea
ţ P1 (C1 este ă ş se ă ş
ă la intrarea ţ P2 trece În 1 logic deter-
minând un O logic la ş acesteia, care prin rezis-
ţ R1 (1 OkQ-15kn) se ă la intrare ş ţ cir-
"
• •

".
• •
• •
• •
• •
• •
5a
lU TVCC:

gnd

6a
+vcc
cuitul În stare ă Condensatorul C2 (47nF-470nF)
se ă prin R2 (100kn-220kQ) la nivel logic 1, La o
ă ă a butonului, ţ ridicat de tensi-
une se ă pe intrarea ţ P1, care ă ş deter-
ă un "1" logic la ş circuitului, care se transmite
la intrare prin intermediul rezistorului R1, Starea
31
Ă ÎN Ă
,
circuitului se ţ chiar ă r-----------------------------,
MMC 4069
este ţ ă in continuare 7
butonul (se ă un divizor
rezistiv Rl-R2, dar cum Rl este
mult mai mic decât R2, poten- A C I '-J :::J .ve,
ţ pe intrarea ţ P1 este la O. A C P F
nivel ridicat ş starea ă & r-- H L-F
este ţ ă ă eliberarea . L- '---'
butonului , condensatorul C2 se ,.li C CJ •
ă prin rezistorul R2 ş c r- H K-'
ş ţ P1 (acum in O ,.C · S [1
ă ă .l.D
SWI
leei
I.;:l
L..;J
rei rei
, LI:1I1 Qutl
vee
!eel •
SW2
leei
..
SW3
Ifi]
(c::::!J 1-" -1
I.;:ll.;:l

"O' [;J [;J
_ ,J:I .... _u
I "
..,. .,
...
7a
Circuitul integrat MMC 4002 poate fi inlocuit direct cu
circuitul MMC 4012, care ţ ă ţ Ş cu
patru ă ă ă a modifica cablajul.
Schema de mai sus se poate realiza ş cu
alte circuite integrate, cum sunt: MMC 4023 (3
ţ Ş cu 3 ă sau MMC 4025 (3 ţ
SAU-NU cu 3 ă folosind ş cablaj ă ă
ă (figurile 5 ş 5.a).
Pentru ă comutatoare se pot utiliza ă ă mo-
ă in cablaj) MMC 4001 (4 ţ SAU-NU cu 2
ă MMC 4011 (4 ţ Ş cu 2 ă MMC
L-__________________ --' 4093 (4 ţ Ş cu 2 ă trigger Schmitt) , figurile
densatorul C2 ă produce un salt negativ de
tensiune pe intrarea P1, determinând comutarea circui-
tului in starea ţ ă Tranzistorul de ă se poate
conecta la ş P1 sau P2, in ţ de ă ţ
TDA 1512A satisface ţ nor-
melor Hi-Fi ş este compatibil pin cu pin cu TDA 1520B.
Circuitul se ă de la o ă ă cu
valoarea Ua = 15-35 V. Circuitul ă distorsiuni de
20kll.
9
6.BpF 1
ţ
1
68
xO'V
. y 2,7n. .
20 k.n.
32
6 ş 6.a. Pentru treI comutatoare se pot folosi cIrcuitele
MMC 4069 (6 inversoare), figurile 7 ş 7.a.
Toate schemele ţ ă cu tensiunea de ali-
mentare ă intre +3V ş +15 V.
ţ sub 0,1% la puterea de ş de 10 W,
distorsiuni de ţ tranzitorii reduse ş dis-
pune de o ă ă de ţ Puterea de
ş este de 20 W pe o ă de 4 n, la Ua = 33 V,
respectiv de 7 W pe o ă de 8 n la Ua = 25 V.
tUa
Ţ 1512A
TOA 1512A CIRCUITUL IMPRIMAT
(fata pl an tam )
TEHNIUM septembrie 2003
Ţ Ă
- -
SA REALIZAM
UN DETECTOR
DE METALE
Dr. Ing. Andrei ('ln,NTI
Desigur ă articolul de ţ ă ş a prezenta cititorilor principif/e
propune un "Know-How" complet descoperirii ţ metalelor
despre un detec- r---------.:.,;..-...;..;.-----------. "ascunse tI, prin
tor de metale Q.5F mijloace elec-
ultraperformant, tromagnetice ş
cu care, cel ce-I L, ă le prezinte,
va construi ă R ş câteva
ă desco- GAr 10KO scheme de
peri. ,. comorile C l2 princlpÎu ale
regelui Decebal unor detectoare
de la Sarmi- 1 simple precum
O,5pf"
s e get uza. ş unele indi-
Scopul articolu- . ' ţ de rea Ii-
lui este mult mai dell 'zare. ă
o
r-
I
ansamblul bobinelor
I
________________ <-J
__ ___ ..9=.cL __ -
2
I
I
I
I
I
I
I
L_
TEHNIUM septembrie 2003
I
I
_____ __ ___ J
............ bucata d .. metal
o
nivelul solului
' 2
33
Ţ Ă
TIPURI DE DETECTOARE DE. METALE in figura 2 este ilustrat principiul ţ metalelor
prin dezechilibrarea câmpului magnetic.. Din sonda
Detectorul de metale face parte din categoria gene- detectoare fac pai1:e ambele bobine. L ş L2 care au
ă a se'1zorilor eleclromagneticL EI ă <txele perpendiculare ( cuplajrn<tgnetic nul ). CuplajUl
cuit electronic" care ă diferit în ă devine neriul," ă în ţ uRei ă ţ djl
de ţ unui ' . "" ':'." "", ' metal, care inter'
metal în ă ă
apropjerea sondei truriderea liniilor
sale. Intr-o ordine, !.Ax de < câmp magne-
poate ă tic create de L 1 în
poate a ă ţ A FTJ 0, L, L2. ţ se
principiului de petrece" tot În do-
fu n c ţ ion are, r L-,-.J meniul audio-
detectoare la de I I f 2 f r e c v e n ţ e i
metale (DM) pa! fi efi (0= oscilator .de
clasifi cate în AF, A= am-
ă tipuri: plifiJlator 1: ·
DM cu dezechili- In figura 3 surit
brarea unei ţ L2 02 P r e zen t a t e
DM cu dezechili- schema bac ş
brarea câmpului 3 principiul de fune-
magnetic, DM cu ţ al celui
ţ ţ " , " mai ă tip
unui oscilator de RF ş DM cu circuit PLL (de blocare a de ă ă de ... comori": DM cu vari<tlia ţ
. ' .' ," ' . ă oscilatoare de RF ( 01 ş 02 ), având bobine
In figura ;1 se ă ă a unui DMcu (jiferite ( constructiv, ş ca parametri), ă ş
punte, în eare: _ ă bobina exploratoare L1 este departe de orice
GAF= generator de ţ ă (de preferat RC, metal) pe ş ţ ă ( f1=f2 ), care <tmestecate
având·f=1-2 kHz ),C= ş cu ţ 2kiloohmi, în mixerul Mx, dau ă ă nule, care ă insensibil difu,
L1=bobina exploratoare(sonda) cu care se ă zorul (casca sau instrumentul de ă ă ă ă
locul unde se" ă ş ă ă metal ascuns, L2= ţ L 1 se ă în urma apropierii ei de un
bobina de ţ ă . " metal, ţ f1 ă ş la ş mixerului, printre
Cu L 1 departe de orice metal, se ă ţ semnalele de diferite ţ ă ş unul de
cursorului ţ R pentru a avea ţ în ţ ă ă f1-12 ( ţ ă de ă FTJ ).
ă ş ă 1 este ă deun metal, ţ ă ţ ă de ă ă este de domeniul
ă puntea se ă ş În ă ş auzim ţ ş poate fi ă în ă Ş sau difuzor.
tonul GAF. Simplu, dar, trebuie ă fim ţ la ... alarme le false· !
34
Rg
10KO
ă ş
Cg
10nr
TEHNIUM septembrie 2003
!
1
--------- Ţ Ă ----------
a
5
32 ohmi. Nivelljl sonor se ă cu
R9. este ă IJ;(,
+5V. In figura 5 a ş b se prezinta'
desenul cablajului imprimat la scara
1:1 ş desenul de echipare du compo-
neflte a ă
In figura 6 este ă schema
de principiu a unui DM hibrid. realizat
cu 3 tranzistoare cu efect de câmp
(JFET ) ş Uf! circuit integrat AAF.
ţ ă de lucru a celor
ă (Jscllatoare este de 650 kHz.
Tranzistoarele sunt de ş tip.
2N245 (sau 2N256), iar circuitulinte-
grat, un echivalent al lui 386. Bobina
exploratoare L 1 are 20 de spire din
conductor CuEm de 0,3 mm ş un
diametru de 27 cm. Ea se va ă ş
cu o ţ ă de aluminiu ş va fi ă
pe un suport special ă În ge-
neral, cu un mâner lung.
Schema din figura 7 ş un
circuit integrat CMOS de tip MMC4011
(4 ţ NAND) folosite astfel:
NI =oscllator de ţ ă ă ( 470
kHz ), N3=oscilator de ţ ă vari-
ă ă exploratoare, L1), N2=
mixer, N4= amplificator. Amplificatorul
b
de AF este redus repetowl,Q!k
emitor reali2:at cu de tiP''''';
_____ ..., npn ' ", a de
r- ţ ă L ". El 70 de
'1
G
- ,
22 - '
1.C
2
Cf1
1
R, S L ___ lkS
__ __ -, R.
1>147_ Ift3 . C3
um.-5V
ph 470p
+3,25 V
C, 1n
C, 20n T,

c.
C,
30i
SOp
c"
rO
Op
O 20n
G
T,
$
R,
560
R.
11>1
R.
4k7
C"l
50nT
SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE
4
Având în vedere ă primele ă tipuri de DMnu se folo-
sesc, ă slabei lor ă ţ vom prezenta în continulare
cinci scheme moderne (selectate din multe altele) de principiu
ale unor DM având la ă principiul ţ
Varianta din figura 4 ş 6 ş ţ
(tranzistorul de ţ 2N2222A). Oscilatorulprincip<ll, ţ
are in compunere bobina exploratoare L2. este realizat cu 'i't
Iar oscilatQTul de ţ ă ă ( f=120 kHz ) 0li T2. Cu ş
torul T6 este realizat mixerul, iarT5, T3, ă ,un ampli-
ficator de Ă Difuzorul folosit la ş poate avea ţ de
TEHNIUM septembrie 2003
+
C,. .J:.
10",
5
$,
1

+
100p
C" 200
'OM
spire, conductor CuEm
0,3-0,6 mm, ş un
diametru de numai 5 em.
În figura 8 se ă
schema de principiu a
unui DM realizat cu CI
rusesc K561 LA 7
(K561 LE3 ), sau echiva-
lentul MMC4001, ş
tranzistorul cu siliciu
KT315 (echivalent BC108 ).
ţ se ă
tot Pe ţ ţ

tate, la. acesta, În calea
semnalului ( ponderat cU
R2 ) se ă un filtru
7
35
Ţ Ă
8
R,
150KO
C3
, --, 4,7nF
I
I
I I C, C.
I
L,
I

1 c.
390pF
I I
Cz I
I I
C5
I I
100pF
I
L __
9 65
L1
.aS
/
R2
' .
O
/'

OiS l.K:
al
_1. C3 1

..
L
-
..
CI .. 'r. ,. , •• "1'" Ţ
R3
• ;c'-'9
C9

'C7r
ca'
.'8 R2 +
foarte selectiv ( rezonatorul cu. ţ Q ), ă
ţ ă de ţ semnalului, iese, din
banda de trecere a rezonatorului cu ţ atUnci
miliampermetrul din circuitul de colector ă acest
lucru. Aparatul se ă ş pentru lucru în modsim-
plu: bobina L 1 fiind departe de sol (în "aer"), se ă
ţ ( cu C1 ) astfel ca semnalul ă se ă
prin rezenatorul cu ţ la baza lui T1. ţ pe
ţ de 1 MHz este ă de dioda D1 (tip
1N4148) ş negativând baza, conduce la Ic=O (acul
miliampermetrului la minim), Miliampermetrultrebuie ă
ă o sensibilitate de 0,5-1 mA. ţ de lucru (a
rezonatorului cu ţ nu e ă ş poate fi oricare
între 100 ş 1100 kHz. Bobina L 1;' (figufa 1 O) are 20-50
spire din conductor cu diametrul 'O,27 mm, l ntr·un ecran
circular cu diametrul de 25 cm, din ţ ă
ă (din cupru sau din ă de 8
mm, In figura 9 se dau desenul ş
desenul modului de echipare. ·'" .
O ă ţ se ă la modul ţ
ţ a bob ă care trebuie ă
mai profesional posibil , pe un suport cu ă pel'ltru
ş ţ ă Pentru a ş ţ ei,
recomand folosirea unui tub PVC flexibil cu diametrul
10-12 mm, care va fi ă pe generatoar!;l, acest lucru
36
+9V
+
C9
47nFI
C8 R3
5O/LFI3,9KO
+
C7
100nF
Rz
10KO
o,
10
ş bobinarea în interiorul ă ă transformarea
tubului într-un tor cu ă în exterior) a ă de
spire necesar. Bobina ă ţ ă se va ecrana
electric cu o ă din folie ă ă
(cupru sau aluminiu). Bobina va fi ă pe suportul ei
ă ă ase folosi cuie sau ş din fier, ci numai cu
clei, ă ş ă sau prinderi cu nituri din plastic, În [1] se
ă pentru bobina exploratoare ş o ă
"retra" de veche ă bobiha "fund de ş (figura 11).
În figura 12 se ă desenul scheletului bObinei , care se va
ţ din sticlotextoli t naplacat metalic, cu
grasimea de 1,6 mm, cu îndemanare ş ă ă de
ă metale,
BibliogrCjfie: l-Revista "Electronique Prat/que", nov.
2002, Fran,ta
ţ "Popular E/ectronics", 1980,
SUA
ţ "Elektor Ver/ag", 1989,
Germania
4-Revista "Radio" 811990, 612001, Rusia
TEHNIUM septembrie 2003
-----------------------TEHNIUMINTERNET-----------------------
REALIZAREA paginilor
de INTERNET
Web designer Gabriel·Flarlan MANEA
Vom continua edilarea În cod ă În Notepad,
Încercând ă ă forma unui site simplu de web;
astfel, vom crea pe Desktop un nou Folder numit
'Site", care va ţ prima ă care am editat·o
ă acum index.htm, plus ă 3 pagini intitulate
ă numele link·urilor din ă ş poze.
- - - -- - ---
Notcpad
-- '-_o \ -:L I t : .
<HTMl>
· <HEAD>
<TITLE>Prima pagina de web<ITITLE>
<fHEAD>
<BODY bgcolor="#ffffOO">
<P align="center">
<font color="blue" size="1S" face="arial">Bine ati venit<ffont>
<fP>
<hr width="SO'Yo" align="center" color="red">
<br><br><br>
<table bgcolor='white" align='center" border=" 1 " bardercolor=' green'>
<lr>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ahref=' index.htm">Home</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ftd>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ahref='cv.doc"target=' new">CV</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp; <ftd>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp; <ahref="prieteni.htm">Prieteniimei</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp;</td>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ahref="links.htm">Links<fa>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ftd>
</tr>
</table>
<br><br>
<center>
<table width="SO'Yo '>
<tr>
<td valign="top'>Câteva cuvinte despre mine:
<br><br>Am 23 de ani ş cea mai mare pasiune a mea de ă acum este web ş ă lucrez În cod
sursa dar ş cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage, AceXpert, Dreamwaver precum ţ Flash . care
ă pagini web animate.
</td>
<ld>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;<img src="gabi.jpg' width=' 160'>
<ftd>
<fir>
<ftable>
</center>
<br>
<hr width="90'Yo" align="center" color="red">
<center>
<table>
<tr>
<ld>
<a href= .. mailto:gabrielm@go.ro .. >Email:gabrielm@go.ro<fa>
</td>
<td>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;
<script language="JavaScript" type="text/javascrlpt">
<!-- .
document.write('Ultima modificare' + document.lastModified);
II .. >
<fscript>
<ftd>
<ftr>
</center>
</BODY>
</HTML>
TEHNIUM septembrie 2003
37

-----------------------TEHNIUMINTERNET-----------------------
Codul ă prezentat mai sus ă
Homepage-ul site-ului nostru, cod În care am
implementat la ş un script Java care
ă ora ş data ultimei ă aduse
paginii de web În care este introdus. ţ
sunt scripturi Java care se introduc În interiorul
tag-ului <HEAD>, altele În interiorul tag-ului
<META> ş altele În interiorul tag-ului <BODY>
ş cel folosit În exemplul nostru de mai sus se
Bine ati venit
Am 23 -k MI r.e-o. mai p.lOOne- a RIU de pllRl
tiCUM dtfigool; >ltitI ff klcrer iT .. t:Q4 rtlffa Jar fI
cu a:Ite" e«rto'atlS dtl 1tI'ML ttitil iti fi
At'eXpi!rt. DreâmW'a!iet" precttm d Mish " r.lI'e
ftiilite'afi p'trgiri W/:b ă
ă În interiorul tag-ului <BODY>. ă reco-
mand ă ţ ă ţ un script care
ş ă În pagina ă data ş ora
ă ţ adresa de web
http://www.ps.design.go.ro , ţ click drepta În
interiorul paginii ş apoi din meniu ţ
ţ View Source În care ţ ă codul
pentru scriptul datei ş orei.
Rezultatul codului de mai sus precum ş
ş din Folderul creat sunt ilustrate mai
sus:
Tabelul alb din centrul paginii-sus ă
un meniu foarte simplu cu 4 link-uri ă
ă alte pagini web-cele din directorul Site).
Acest meniu ÎI ţ introduce ş În ş pri-
eteni.htm, links.htm, pe care le ţ crea dum-
38
ă pentru a crea o ă ă Între
paginile din director, formând astfel un site.
Se ă ă ă foarte mult cu tabele,
deoarece acestea ne permit o mai ă
Încadrare în ă a ţ care dorim
ă le ă pe INTERNET.
Am introdus ş o imagine - ş cu extensia
jpg; mai întâlnim ş ş de tip gif - care de
obicei sunt poze animate. ţ nu toate ani-
În director avem 4 ş
index.htm, prieteni.htm, links.htm
ş gabi.jpg; ă al 5-lea
ş cV.doc pe care îl ţ
ă .
ţ pe care le Întâlnim pe INTERNET sunt
gif-uri animate; În ultima ă s-a dezvoltat
foarte mult ţ pe Internet cu ajutorul pro-
gramelor firmei Macromedia, În ţ ă
Macromedia Flash.
ă ce ţ site-ul ă
trebuie ă ă ţ pe Internet, iar pentru
aceasta ţ nevoie de un cont de web care
ă ă ofere o ă de web ş ţ de ă
duire pentru site-ul ă ă
astfel mai multe portal€! care ă ă aceste
servicii gratuit - sau nu chiar gratuit deoarece
Ş includ În paginile ă
ferestre publicitare. ă exemple de servere
web ş sunt www.home.ro ş
www.rol.ro.
TEHNIUM septembrie 2003
----------------------------ATELIER----------------------------
INTRODUCERE
iN CALCULUL
RETELELOR DE SEPARARE
,
Ing. Aurelian MATEESCU
(Urmare din nr. trecut)
ţ de separare pentru incinte cu 3 ă
Aparent, introducerea unui alt difuzor În ă ş a ă
unei ţ _de separare nu pare ă creeze o ă
ă In este o ă care introduce o
serie de elemente care sunt dificil de ţ În mod
ă Poate ş de aceea ţ ş con-
ă ă pentru mai mult de ă difuzoare specializate
8
--lIII----1r11 __ ...--.
, f
Variante de circuit pentru
ţ ă (band pass)
separare pentru incintele cu 3 ă este ţ
celor ă ţ de ă Între woofer ş midrange
ş cea de a doua Între midrange ş tweeter. Cu cât cele
ă ţ de ă sunt mai ă Între ele, cu
atât sunt evitate efectele indezirabile ale unor multiple
ţ ce apar. De aceea, se ă ca accep-
tabil un minimum de 3 octave între cele ă ţ
de ă
Schemele electrice ale ţ recomandate pentru
incinte le acustice cu 3 ă sunt prezentate În figura 9 ş
cuprind ţ de ordinul 1, II, III ş IV. ţ de calcul
pentru aceste ţ ca ş tipul de ţ au fost selectate
luând În considerare faptul ă acestea sunt cele mai uti-
lizate de industria de profil ş recomandate pentru pro-
ă de serie ă
ţ de calcul au În vedere ă perechi de
ţ de ă de ă cele mai utilizate În sis-
temele cu 3 ă In fiecare pereche, ţ sunt alt-
fel dispersate În domeniul de ţ ă al celor 3 difu-
zoare:
a) În primul caz, Între cele ă ţ fH (dintre
midrange ş tweeter) ş fL (dintre woofer ş midrange) se
ă 3,4 octave, ă fH/fL = 10. Formulele din acest caz
se ă pentru valorile 3 kHzl300 Hz. Ele se ă
pentru ţ woofer - woofer - midrange cu con
- tweeter cu ă
b) În al doilea caz, Între cele ă ţ se ă
o ţ ă de 3 octave, respectiv fH/fL = 8. Formulele se
ă pentru 5 kHzl500 Hz, pentru ţ woofer -
midrange cu con mic sau ă - tweeter cu ă
Aceste formule se pot aplica de asemenea ş la
perechile de ţ 3 kHzl375 Hz (woofer - mid-
woofer-tweeter), 5 kHzl625 Hz ş 6 kHz/750 Hz (woofer
- midrange cu con mic sau ca ă - tweeter cu ă
sau con. Pentru alte perechi de ţ sau alte tipuri
de ţ trebuie consultate ă lui R. Bullock.
Atunci când fL se ă În jurul valorii de 300 Hz, va-
lorile ţ sunt mari ş au pierderi relativ mari.
____________________ Valoarea pierderilor este ă de ţ
este ă utilizarea unei ţ de separare active,
ă de mai multe amplificatoare de putere, ţ ce
permite o rezolvare ă a multiplelor probleme
legate de rezultatul ă mai multor difuzoare spe-
cializate Într-o ă ă
ţ de separare pentru 3 difuzoare nu este o
ţ de ă ţ pentru ă ă ş cum
simplist poate ă ă la prima vedere. Astfel, pentru
cele 3 variante de circuit ale unui filtru ă de
ordinul II, prezentate În figura 8, se ţ 3 caracteristici
de ţ ă complet diferite. Comportarea circuitelor
ă ă problemelor de ă ă ce apar
la filtrele legate În ă
O ă deosebit de ă la ţ de
TEHNIUM septembrie 2003
L = 20 10910 [Rm / (Rs + Rm)], unde:
L = pierderea În ţ ă În dB;
Rm = ţ difuzorului;
Rs = ţ ă a ţ ă ă În
curent continuu.
La utilizarea ţ pentru 3 ă ş filtrului
ă se . va ă astfel ă ţ În dB a
midrange-Iui va fi:
ş midrange = ţ midrange ă de pro-
ă + ş filtrului ă - (pierderile in
inductor).
Pentru toate formulele prezentate,

39
---------------ATELIER---------------
c = 0,159
1 ZTw.fT
Z
L - w
1 - 6,28.f
T
Ţ LIN KWITZ - RILEY DE ORD. II
C - 0,0796 0,3183,Z
T
.1-Z
Tw
·f
T
L
1
= f w
C = 0,0796
2 Z .f
w T
Ţ BESSEL
c = 0,0912
1 ZTw ·f
T
0,0912
C
2
Z ·f
w T
T
0,3183·Z
L =. w
2 f
T
0,2756,Z
T
L = w
1 f
T
0,2756·Z
L = w
2 f
T
Ţ BUTTERWORTH ORD. II
C = 0,1125 C = 0,1125
1 Z ·f 2 Z .f
Tw T w T
0,2251· ZT
L = w
1
Ţ Ş (Q = 1)
C = 0,1592
1 ZTw ·f
T
c = 0,1592
2 Z ·f
w T
0,2251· Z
L = w
2 f
T
0,1592'Z
w
L = ----"--
2 f
T
Ţ BUTTERWORTH ORD. III
C 0,1061
1 ZTw.fT
c = 0,3183
2 ZTw.fT
0,2122
C
3
Z ·f
w T
40
0,1194,Z
T
L = w
1 f
T
0,2387 ·Z
L = w
2 f
T
0,0796·Z
L = w
3 f
T
IV
C = 0,0844
1 ZTw.fT
c = 0,1688
2 ZTw.fT
0,2533
C
3
Z ·f
w T
C = 0,0563
4 Z ·f
w T
BESSEL
C = 0,0702
1 ZTw.fT
0,0719
C = 0,2336
3 Z .f
w T
C 0,0504
4 Z ·f
w T
BUTTERWORTH
C 0,1040
1 ZTw.fT
C = 0,1470
2 Z ·f
Tw T
0,2509
C
3
Z ·f
w T
C = 0,0609
4 Z .f
w T
LEGENDRE
C = 0,1104
1 ZTw ·f
T
0,1246
f
T
0,4501,Z
T
L = w
2 f
T
0,3000·Z
w
0,1500·Z
L = w
4 f
T
L = 0,0862· ZTw
1 f
T
L = 0,4983· ZTw
2 f
T
0,3583·Z
L = w
3 f
T
0,1463·Z
L = w
4 f
T
L = 0,1009· ZTw
1 f
T
0,4159,Z
T
L = w
2 f
T
0,2437·Z
L = w
3 f
'L
4
T
0,1723· Z
w
0,1073,Z
T
L = w
1 f
T
0,2783,Z
T
L = w
2 f
T
TEHNIUM septembrie 2003
-------------ATELIER -------,----------
9
e, +
e, +
L,
a
b
e,
+
+ -
30U
- +
+ JlI-..... --4-1 ___ -I_.-------,
L5 Ls
+
c
c,
L, L2
___ ___
d
ţ de separare pentru incinte cu 3 ă
a - de ordinul I
b - de ordinul "
c - de ordinul 1/1
d - de ordinul IV
TEHNIUM septembrie 2003
+
+
c = 0,2365
3 Z ·f
w T
c = 0,091
4 Z .f
w T
GAUSS
C = 0,0767
1 Z ·f
Tw T
0, 1491
ZTw ·f
T
c = 0,2235
3 Z .f
w T
0,0768
C
4
Z ·f
w T
LINEAR PHASE
C = 0,0741
1 Z .f
Tw T
c = 0, 1524
2 Z ·f
Tw T
c = 0,2255
3 Z ·f
w T
0,2294·Z
L = w
3 f
T
0,2034 · Z
L = w
4 f
T
0,1116· ZT
L = W
1 f
T
0,325 1· ZT
L = W
2 f
T
0,3253· Z
L = W
3 f
T
0,1674·Z
L = w
4 f
T
0,1079· ZT
L = W
1 f
T
0,3853· ZT
L = W
2 f
T
L3
0,3285·Z
w
Utilizarea formulelor de calcul
Formulele prezentate ă ă
În ţ ă indicat doar În cazul În care
sunt Întrunite o serie de ţ
- filtrul are caracteristica de ă
ă ă
ă difuzorului este extins cu
1,5-2 octave peste/sub ţ de
ă ş are o ă de ţ ă
relativ ă
- ambele difuzoare alimentate din
ţ trece-sus ş trece-jos ă din
ş plan.
ă una din aceste ţ nu este
ă rezultatele ţ În
proiectarea ţ de separare nu V9r
corespunde cu datele preconizate. In
acest caz ă ă ă ţ
- prima ă este ă pe Încer-
ă succesive: se ă ă ă se
ă un element al ţ se
ă ă din nou ş din aproape În
aproape se ă ţ optimului.
ă ă ş pare ă
este ş metoda ă de ţ
41
---------------------------ATELIER---------------------------

10
6dB/oct.
el
-0-
+ ... -"""f"---;t----..
+
12dB/oct.
+
-b-
ţ de separare serie cu atenuarea de 6 ă (a) ş 12 dB/
ă (b) pentru incinte cu 2 ă
de incinte deoarece dis punând de ă ă pot ajunge la un
ă corect, având În vedere ă se ă cu fenomene fizice
foarte complexe, exprimate de multe variabile, care · le ă ţ
ţ de ă
- a doua ă ă un program de optimizare pe calcu-
lator cu care se poate ţ o optimizare ă ce depinde de cât
de bun este programul ş de ţ parametri cuprinde.
42
Câteva ă pot minimiza
problemele constructorului amator.
1. Referitor la prima ţ ă nu este
imperativ necesar ă avem o caracteris-
ă de ă ă a difuzorului, dar
ă se poate obtine acest lucru, este de
preferat. Acest lucru este benefic ş pentru
ţ ă ce ă Între amplifica-
tor, difuzor ş cablurile de ă ă pentru
amortizarea difuzorului când caracteristi-
ca de ţ ă este ă Pentru aceas-
ta sunt necesare filtre ajutâtoare care ă
linearizeze caracteristica de ţ ă
Atunci când ţ prima ă speci-
ă mai sus ţ prin linearizarea
caracteristicii de ţ ă
2. Cea de a doua ţ ă privind ex1en-
sia ă În ă este uneori
foarte greu de respectat ş depinde de
directivitatea difuzorului, de ţ de
ă ă de ă ă la
frecvente joase, de tipul ş panta ţ de
ă
Extensia caracteristicii de ţ ă nu
mai este atât de ă ă panta filtru lui
adoptat este suficient de mare: cu cât
panta este mai mare, cu atât eX1ensia
poate fi mai ă Problemele de directivi-
tate pot fi rezolvate prin alegerea difu-
zoarelor care se ă reciproc În
ţ ă ţ ş a extensiei ă
sului la ţ joase. Un woofer de 12"
(300 mm) diametru va ţ defectuos
Într-o ă cu 2 ă chiar cu un tweeter
care va Începe lucrul de la 2.000 Hz, pen-
tru ă va avea o ă mare În caracte-
ristica de ă ă ă În afara axei
sale. Rezolvarea are ă ă ţ
- se va folosi un midrange sau chiar un
mid-bass + mid-dome
sau
- se va utiliza un woofer cu diametru
sub 10" (250 mm) . Studiul ţ va ă
ă incintele cu ă ă sunt În general
echipate cu woofere sub 10". Chiar uti-
lizarea wooferelor de 10" nu este reco-
ă ş ă unele ă indus-
triale care s-au bucurat de succes.
Incintele cu ă ă ă cu greu pro-
blemele de proiectare legate de plasarea
ţ de ă În zona ă a difu-
zoarelor utilizate, ă În care se ă mo-
ă ale caracteristicii de ţ ă sau
de directivitate. Utilizarea unui program de
optimizare poate fi de mare folos În
ţ acestor probleme.
3. Problemele legate de directivitatea
pe ă a difuzorului se pot minimiza
ş prin utilizarea filtrelor de ordin superi-
or. O verificare la ă pentru a
vedea ă ţ de separare a fost
corect ă ş ă cele ă ţ
sunt În ă se poate face prin inversarea
ă ţ ţ trece-sus ş ă
ă În ţ ă ă ă
În ţ ă ă Înainte de inversare
este relativ plat, ă inversare va avea o
ă ţ În dreptul ţ
de ă
TEHNIUM septembrie 2003
ATELIER
z[n]
200
lKHz
Caracteristica de ţ ă a unui tweeter
13
Z[O]
c*
L
I
[
1>
Tw
Re
)
12
f[Hz]
lKHz
Cu alte cuvinte, se ă ă nu se
lucreze În domeniul cuprins Între 350 Hz-
1.500 Hz.
Wooferele de 10"- 15" redau vocea mas-
ă cu exagerare În domeniul de ţ ă
200-350 Hz, iar tweeterele cu con sau ă
au distorsiuni mari sub 2.000 Hz, de aceea ş
aceste ă nu trebuie ă din
vedere.
Relele de separare serie. ă ă ă
ă asupra acestor tipuri de ţ de
separare, ă cum am mai spus, deoarece
unii constructori le ă vom prezenta
ţ ă ş formulele de calcul
pentru ţ ce ă incintele cu 2 ş
3 ă având panta de 6 ă ş respec-
tiv 12 ă (fig. 10 ş 11).
f[Hz]
Filtru de ţ RLC ş efectul ă
z[n]
e!
P Tw

1
Re
J
14
lKHz
Filtru RC ş efectul ă asupra curbei de ţ ă
Trebuie ţ ă În unele cazuri, ş ă
În ţ ă este plat, ţ de separare este neopti-
ă astfel ă imaginea stereo este ă sau necon-
ă cu realitatea ă ă polar incorect.
La alegerea ţ lor de ă mai sunt determi·
nante ş alte elemente În afara celor specificate ă
acum:
- se ă alegerea lui IT1 (între woofer ş
midrange) În domeniul 200 Hz - 350 Hz;
- se ă alegerea lui IT2 (între midrange ş
tweeter) În domeniul 2.000 Hz-3.500 Hz.
TEHNIUM septembrie 2003
Varianta b)
CI = 0,1590
ZH · f
M
f[Hz]
ţ
de calcul-
ţ de sepa-
rare cu 3 ă
ţ de ord. I
Varianta a)
C =
0,1590
I
ZB·fH
0,5540
C, =
Z M · f
M
L = 0,0500Z
M
I f
M
43
------------- ATELIER -------------
C
_ 0,5070
, -
ZM ·f
M
ţ de ord. II
(cu inversare de ă la ţ ă
medii)
Varianta a)
C, =
0,0791
L _ 0,3202,Z
H
ZH ·f
H
,-
fII
C, =
0,3236
L? = 1,0291 ,Z
M
ZM ·f
M
- f
M
C
J
=
0,0227
L = 0,0837 ,ZM
ZM ·f
M
J f
M
C, = 0,0791 L
4
= 0,3202 · ZL
Z ·f
L L •
• ş ţ ă = 2,08 dB
Varianta b)
ş ţ ă = 2,45 dB
0,0788 0,3217 ·ZH
C, = L,
ZH ·f
ll
f
H
C, =
0,3046
zM·f
M
C
J
=
0,0248
ZM · f ...
C,=
0,0788
ZL ·f
L
L,
0,9320·Z,..
f
M
L = 0,0913·Z,..
3 f
,..
L =0,3217'Z
L
• f L
ţ de ord. III
(trece-tot cu inversarea ă ţ ţ
ă
Varianta a)
ş ţ ă = 1,6 dB
C, =
0,0995 L, __ 0,1191,Z
H
ZH . fII fII
C, = 0,3402 L, = 0,0665 . Z,..
·f,.. f,..
C,. = 0,0683 L = 0,0233· ZM
z,...f
H
3 f,..
C,=
0,3128
L = 0,4285·Z,..
ZM ·f,..
4 f
,..
C
s
=
1,148
Ls = 0,2546,Z
L
ZM ·f"
f
L
44
ţ d/vizoare
R.
R
p
) ! J>
15

T[inch]
16
I
I
X

.c
o
I
.S
I
I
C
_ 0,2126
6-
ZL ·f
L
L = 0,0745 ,ZL
6 f
L
Varianta b)
ş ţ ă = 2,1 dB
C,=
0,0980
L = 0,1190,Z
H
ZH ·f
H
' f
H
C, =
0,3459
L,
0,0711·Z,..
ZH' f
H
f
M
C
3
=
0,0768
L = 0,0254 ,ZM
Z ... ·f,..
J f
M
C. =
0,2793
L = 0,3951.Z
M
Z ... ·f
M
• f M
C
s
=
1,061
L = 0, 2586 , Z
L
ZM·
f
,..
5 f
L
C
6
=
0,2129
L = 0,0732,Z
L
ZL ·f
L
6 f
L
ţ de ord. III (trece-tot, polaritate ă
Varianta a)
ş ţ ă = 0,85 dB
C _ 0, 1138
,-
ZH ·f
H
L=0, 11 91-Z
II
, f
Il
L, = 0,0598 ,ZM
- f
...
TEHNIUM septembrie 2003
C =
0,0765
L,
0,0253,Z
M
J
ZM ·f
M
f
M
C =
0,3475 L = 0,3789,Z
M
4
ZM ·f
M
4 f
M
1,068
L
5
= 0,2227 . ZL
C -
5-
ZM·fM
f
L
C -
0,2127 L = 0,0852· ZL
6-
ZL ·f
L
6 f
L
(Vezi Tabelul 2)
oMO

Varianta b)
ş = 0,99 dB
C _ 0,1158
,-
ZH ·f
H
c _ 0,2927
,-
ZH 'f
H
c _ 0,0884
.3- ZM .f
M
C _ 0,3112
4-
ZM ·f
M
c = 0,9667
5 ZM .f
M
C _ 0,2130
6-
ZL ·f
L
ţ de ord. IV (trece-tot)
Varianta a)
ş = 2,28 dB
c-
0,0848
,-
ZH ·f
H
C -
0,1686
,-
ZH .f
H
TEHNIUM septembrie 2003
L = 0,1189,Z
H
, f
H
L _ 0,634 ,ZM
2-
f
M
L = 0,0284'Z
M
J f
M
L = 0,3395· ZM
4 f
M
L
5
= 0,2187 ,ZL
f
L
L = 0,0866'Z
L
6 f
L
L = 0,1004 ,ZH
, f
H
L = 0,4469 ,ZH
2 f
H
ATELIER
17
Rm
I
b
I
1
o
I
"';
(Vezi Tabelul 1)
C
J
=
0,3843
ZM ·f
M
L = 0,2617 ,ZM
J f
M
C
4
=
0,5834
ZM ·f
M
L = 1,423'Z
M
4 f
M
C -
0,0728
5-
ZM·fM
L = 0,0939':
Z
M
5 f
M
C
6
=
0,0162
ZM ·f
M
L = 0,0445,Z
M
6 f
M
C -
0,2523
7-
ZL ·f
L
L = 0,2987'Z
L
7 f
L
C -
0,567
--
8-
ZL ·f
L
L = 0,1502'Z
L
8 f
L
ţ de ord. IV (trece-tot)
Varianta b)
ş = 2,84 dB
c _ 0,0849
,-
ZH ·f
H
c _ 0,1685
2-
ZH ·f
H
L = 0,445 ·ZH
2 f
H
C _ 0,3774
3-
ZM·fM
.
45
---------------------------ATELIER--------------------------
C.=
0,5332
L. = 1,273,Z
M
ZM ·f
M
f
M
C
5
=
0,0799
L = 0,104.Z
M
ZM ·f
M
5 f
M
C. =
0,0178
L = O,0490,Z
M
ZM .f
M
• f
M
L = 0,2983,Z
L
7 f
L
0,0569 L _ 0,1503· ZL
C, = , - -'----"'-
ZL ·f
L
f
L
ţ de calcul - ţ de separare serie (3 ă
a) Atenuare 6 dB/oct. (fig. 11 .a)
C =
I
27tf
T
• Z
,
Z
C -
2 -
1

Ţ
·Z
,
Z
L, = L, =
27tf
T
, 2ID
T
,
b) Atenuare 12 dB/oct. (fig. 11.b)
L =
3
L =
5
Z
Z
C
3
=
C,=
2ID . Z
T,
..fi
Unde: fT - ţ de ă între woofer ş midrange;
fI
'
- ţ de ă între midrange ş tweeter;
Z 2_ ţ difuzorului pentru care este
ă ţ
Dezavantajele acestor tipuri de ţ se estom-
ă în ă atunci când amplificatorul de putere
utilizat are factorul de amortizare mare ş când rezerva
de putere a acestuia este ţ ă
Circuite de compensare ş ţ Examinând
caracteristica de ţ ă a unui tweeter cu ă
(fig. 12), vom observa ă aspecte distincte:
- un vârf accentuat la ţ de ţ ă cu
aspect de clopot;
- o ş a valorii ţ o ă cu ş
valorii ţ ă ţ bobinei mobile.
Prima anomalie se poate corecta cu ajutorul unui fil-
tru RLC, filtru care poate fi proiectat pentru orice tip de
difuzor (woofer, midrange sau tweeter), ă fiind
cunoasterea acestei caracteristici a difuzorului.
Circuitul RLC (fig. 13), numit ş filtru de ţ for-
mat din Înserierea celor 3 componente, ă efectele
ţ difuzorului alimentat din ţ de sepa-
46
rare. Acest filtru de ţ se ş la difuzoare care
nu au ferofluid, lichid cu ă ţ magnetice care are
rol de transfer termic, dar ş de a amortiza mecanic
echipajul mobil al difuzorului (mid!ange cu con sau
ă tweeter cu con sau ă In cazul wooferelor,
ţ de ţ ă ă ă a acestora ă uti-
lizarea unor bobine cu ţ foarte mare ş ca atare
se ă utilizarea acestei ţ
Formulele simplificate care nu ă parametrii
difuzoarelor În ă sunt:
C = 0,03003 / f
L = 0,02252 / f X C
Rc = ţ ă a difuzorului
Cei ce pot ridica o ă de ţ ă a difuzorului
cu filtru de ţ pot observa ă aplatizarea (Ii-
pearizarea) caracteristicii de ţ ă este ă
In caz contrar pot ş Rc cu valori de câte 0,5 ohmi
ă se ţ rezultatul dorit.
ă cum am precizat mai sus, toate bobinele
mobile ă o ş a ţ ă reac-
ţ inductive a bobinei. Circuitul RC (fig. 14) poate
egaliza ă ş a ţ ş ş ă lucrul
wooferului sau a midrange-ului În ţ de separare.
La calote, acest circuit Înmoaie asprimea emisiei.
Pentru calculul valorilor practice este necesar ă se
ă parametrii difuzorului:
C = Le / Rc unde:
Le = ţ bobinei difuzorului (H)
Rc= 1,25 X RE
Rc ş C sunt numai aproximative ş vor fi ajustate prin
ă ă
În general, difuzoarele midrange ş tweeterele au o
ţ ă ă wooferelor ş din ă ă
presiunea ă este mai mare ă mai tare"),
fiind ă "readucerea lor În fronf', egali zarea
nivelului presiunii sonore cu cea a wooferului. Cel mai
eficient mod este de a utiliza ţ Înseriate cu difu-
zorul sau un divizor rezistiv fix sau variabil (un
ţ bobinat). Trebuie ă se aibâ În vedere ă
În cazul În care, dintr-o eroare, ţ de separare
"vede" o ţ ă ă de cea ă În calcu-
lul retelei , o modificare ă poate ă la
ţ de ă În cazul ă unei ţ
serie, ţ va fi ă luând În calcul ş
ţ difuzorului.
In cazul ă unui divizor rezistiv se ţ la
minimum ţ difuzorului. Valorile uzuale ale divi-
zorului rezistiv sunt:
Rs Rp
- 2 dB 2,2 22
- 4 dB 3,3 10
- 6 dB 4,7 8,2
unde valorile lui Rs ş Rp sunt date În ohmi. Se vor
utiliza de ţ ă ţ neinductive de putere
ă (fig. 15).
Uneori, În ă se ă ş alte ţ de
ţ
- ţ ă RL pentru corectarea unei caracte-
ristici de ţ ă ă
- ţ ă RC pentru ţ caracteristicii de
ţ ă coborâtoare;
- ţ ă RLC pentru aplatizarea unor ţ
ale caracteristicii.
(Continuare În nr. viitor)
TEHNIUM septembrie 2003
----- - - ---ECONOMISIREA ENERGIEI ----------
SCHEME
de BECURI ECONOMICE
Cornel Ş Ă
Becurile cu consum redus de energie au o ă
ă au durata de ţ ă mare, aproximativ 8000
de ore, cu puteri intre 1SW-36W, cu iluminare ş
ă becurilor cu ţ ă de 7SW-17SW.ln con-
tinuare ă câteva scheme electronice ridicate
ă becurile produse de firma HUA VI GRUP, care sunt
mult mai ieftine decât cele produse de firme consacrate.
La baza acestor scheme este un oscilator realizat cu
ă tranzistoare de tip MX 13001 sau MX 13003, care
ă pe ţ de 30kHz-SOkHz. Circuitul de
ţ ş comanda tranzistoarelor este un transformator
realizat pe un tor de ă cu diametrul de 8mm-10mm,
cu trei ă ş ă Alimentarea circuitului se ă
prin redresarea ă ţ ă a tensiunii de ţ ş
TEHNIUM septembrie 2003
220 v ac
1
L
drosel
'lefter
2
47
filtrarea cu un condensator de
3,3IlF-10IlF / 400V. Cel mai Întâlnit
defect al acestor becuri este Întreru-
perea filamentelor, circuitul electro-
nic ă intact. Acesta se
poate utiliza la alimentarea unor
tuburi cu neon clasice ă de
baston), ă ce s-au eliminat
starterul, condensatorul ş droselul;
se ă ă pentru ali-
mentarea filamentelor tubului din
ECONOMISI REA ENERGIEI
Schema ă de alimentare
a tuburilor fluorescente (fig. 1)
ţ o ă (drosel) l ş un
starter (un contact termic, normal
deschis, cu ă ă intr-un
balon de ă cu gaz inert-neon).
Tensiunea de amorsare a starterului
este mai ă decât tensiunea
ţ dar mai mare ca tensiunea
de ă ă Astfel ă la
conectarea tensiunii de ţ are loc
n, , L
R"
f--
"
RO
::.l
.02
22
"'N4007
-
L.
2
Ir Sh
p
RO
"""
,"p

:sp
11
.
TOR FERITA
::.l
'No1OO7
-
1:::
e:
C2
R7
"
"oF
L1
E+E cu irrtrefier O,2..Q,Smm
--
--
aprox.90sp
montajul recuperat. Tuburile fluores-
cente sunt impropriu denumite
tuburi cu neon, În interior ţ
vapori de mercur la presiune
ă ă Când se ă o tensiune
ă capetelor tubului, gazul din
interior se ă producându-se
amorsarea tubului. In urma ă
ă electrice se produc ţ
luminoase, În spectrul ultraviolet,
dar cu acoperirea ă fluores-
ă a tubului este ă În
ţ ă
48
1:
1,
Il
1 MXl3003 3001<
R'
2.2

2
Q2
1 MX130)3
;:;:;::
R9 ..,
-",
.04
.. 'N<007
Rt
2.2
r: e7
:1
22nF
ş
ionizarea gazului din starter, lamela
ă se ă ş ş scurtcir-
ă electrozii starterului, deter-
minând ţ curentului prin
bobina l ş filamentele tubului; aces-
tea se ă ş emit electroni.
Câteva momente mai târziu lamela
ă se ă ş ş Întrerupe
circuitul, producând o tensiune
ă mare pe bobina l, su!i-
ă pentru amorsarea tubului. In
acest punct ţ tubului
scade spre minim, tensiunea de pe
el este ă pentru ionizarea
gazului din starter, contactul acestu-
ia ă deschis ă la o ă
repornire a montajului, curentul prin
tub ş el fiind limitat doar de
ţ L.
. la aceste scheme clasice
pornirea tubului nu este ă el
poate ă ă de câteva ori
ă se aprinde, fapt datorat nesin-
ă deschiderii contactului
""'"
4x1N4007

<::J22OV soclu
-
-
.
J(
TJB BRe
9-

1\
3,9nF
.
083
k1

3
starterului cu tensiunea ă
a ţ el se poate deschide ori-
unde când curentul prin inductor (l)
este zero sau maxim, iar tensiunea
ă poate ă nu fie suficien-
ă pentru ionizarea ă a tubului,
ceea ce ă repetarea ciclului
de pornire de câteva ori. Tot la aces-
te scheme ă efectul strobosco-
pic, obositor pentru ochiul uman.
Curentul prin tub atinge valoarea
zero de 50 de ori pe ă
(50Hz), deci gazul se ă
TEHNIUM septembrie 2003
----------ECONOMISI REA ENERGIEI----------
ş nu mai emite ă rezultând un
ă de 50Hz.
Variantele schemelor electro-
nice prezentate În continuare ă
starterul ş ţ ă L
din circuitul ţ ă
ţ de ţ de la 50Hz
la câteva zeci de kHz se
ă ă ţ ş ţ tubu-
lui, gazul nu mai are timp de de-
ionizare Între cicluri ale curentului,
determinând ş un consum redus,
ă durata de ţ ş eli-
minând efectul stroboscopic.
ţ ă fiind ă se
reduc pierderile rezistive ş gabaritul.
4
RO
47 R3
47
CI D2
47lInF 1"""7
RO
,"p
60><
'.p
T1
TOR FERITA
R'
C5 47
47"'"
'"
R7
rezonant serie constituit din C1, C2
ş inductorul L1. Înainte de amor-
sarea tubului, ţ de rezo-
ţ ă a circuitului este ă
de valoarea condensatorului C1,
care este mult mai ă decât va-
loarea condensatorului C2.
Tensiunea care apare pe C1 este
ă Între 500V-1 ,2kV, În ţ
de valoare ş ţ la care
ă
O ă pornit, tu bul se com-
ă ca un scurtcircuit pentru con-
densatorul C1, ţ de lucru
este acum ă de conden-
satorul C2, fiind mai ă deci ş
2
QI Re

C6
1 MX13Cm
-
R1
2,2
2
Q2
1 MX13(JJ3 C3
1,5nF
R2
47
''''''''
2.2
În figura 2 este ă
schema ă a becului eco-
nomic cu puterea de 18W. Circuitul
de start este realizat cu R8, C3 ş
R6. La punerea sub tensiune, acest
circuit ă curent În baza
tranzistorului Q2 ş ă startul
oscilatorului, care este ţ În
ţ de ţ prin transforma-
torul T1. Tubul este amorsat de ten-
siunea mare care apare pe conden-
satorul C1 (2,7nF-3,9nF) din circuitul
TEHNIUM septembrie 2003
supratensiunea este mai ă dar
ă pentru a ţ tubul
luminos.
În ţ ă când
tranzistorul este saturat, curentul
ă prin transformatorul T1,
crescând_ ă când miezul se sa-
ă In acest punct ţ din
ă se ă ş ă eliminarea
sarcinii stocate În ţ BE,
tranzistorul se ă In ă
ă ă la o parte valoarea lui
II
C2, ţ de lucru este determi-
ă de dimensiunea ş maximumul
ă ţ fluxului prin miezul trans-
formatorului T1 ş timpul de eli-
minare a sarcinii stocate din tranzis-
tor. Se impune ca ă ţ ă
ă fie ţ mai mare decât
ţ de ţ ă a circuitului
oscilant. La pornire, curentul supor-
tat de tranzistoare este de circa 3-5
ori mai mare decât cel din
ţ ă deci se aleg
tranzistoare care ă acest
supracurent. Tranzistoare care pot
ţ foarte bine În astfel de
scheme electronice sunt ş cele fa-
,----<=b.,,""'"
L1
' E+E cu intrellerO,2.(J,5mm
aptQlt.90sp C2

TtJB BEC
C1
,,"'"
bricate de firma SGS-THOMSON:
BUL59, BUL 67, BUL 89, BUL 510
În ă TO-220.
In figura 3 este ă
schema ă pentru becul cu
puterea de 32W (tubul sub ă de
ă iar În figura 4 schema pen-
tru cel de 36W.
Costul ţ ridicat al
acestor becuri se ă În
timp din reducerea energiei
consumate.
49
--------------------------LABORATOR--------------------------
Andrei CIONTU
Sintetizoarele de ă ă sunt acelea IR
care ţ de ţ discrete, stabilizate, de la
ş se ţ prin reglajul continuu al unui VFO, ş nu
prin ă discrete ca la sintetizoarele digitale cu blo-
care a fazei unui veo ..
Schema bloc a unui astfel de sintetizor este ă În
figura 1, În care:
ă ă principiile ţ la realizarea unui
astfel de sintetizor necesar unui radiotelefon pentru
"CITIZENS BAND" (f = 26,965 + 27,405 MHz).
Un astfel de radiotelefon trebuie ă ă 40 de
canale cu pasul de 10 kHz.
ă fg = 1 MHz, este necesar, deci , un divizor de
ţ ă cu N = 100.
Q,f
q
li B
f
q
l1:!1m +Mxl
Jri
-101- :N
N
Mx2
+
AFTB
fs
ORQ
DF EF
1
G:f
ORQ = oscilator cu rezonator cu ţ
DF = divizor de ţ ă cu N;
EF = etaj de formare;
AFTB = amplificator de tip FTB;
MX1 = mixer substractiv;
FTBQ = FTB cu rezonatoare cu
ţ
MX2 = mixer aditiv;
VFO = oscilator cu ţ
ă continuu Între fhm ş fhM.
ţ acestui sintetizor
este ă ş ea se ă ă cu
aceea a unui analizor de spectru. La
MX1 se ă simultan un set de sem-
nale armonice, componentele Fourier
dintr-o ă de ţ B din spec-
trul impulsurilor periodice Înguste (de
ă ti) de la ş etajului de for-
mare (figura 2).
Analizând figura 2 se ă ă
este necesar ca B < 1/ti, În care 1/ti este
ă ţ lobului spectral de interes. Între
ă ţ fs adiacente, din intervalul fsm - fsM,
ecartul de ţ ă (pasul) este de fq/N.
. In urma ă la MX1 cu semnalul de ţ ă fh
la intrarea FTBQ ă ţ ă
fi = fs - (fh :tA fh)
Prin fh s-a ţ cont de nestabilitatea de ţ ă
pe termen mediu a oscilatorului local (VFO).
Variind fh Între fhm ş fhM, astfel ca fi = ct, putem
selecta toate liniile spectrale, una câte una, dintre valo-
rile fsm ş fsM, aceasta cu ţ ca banda de tretere
a filtrului cu rezonator de ţ ă pe fi = ct) ă fie
mai ă de 10 kHz. ă filtrarea ţ compo-
nentei dorite (a ţ canalului dorit), la mixerul adi-
tiv MX2 avem:
fOUT = fi + fh ± Mh = fs - (fh ± Mh) + fh ± Mh = fs
la ş MX2 se ţ ţ fs cu sta-
bilitatea ă de ORQ, deoarece instabilitatea de
ţ ă a VFO este ă '
50
FTBQ
f
h
f}un - IbM
Cum B = 27,405 - 26,965 = 0,44 MHz, este nece-
sar un impuls Îngust cu durata
t'<1/B = 1/0,44 = 2,272 !,S.
Se poate alege ti = 1 !1S, mizând pe componente
anmonice Între ordinele 27 ş 28.
2
B
f

Amplificatorul FTB cu acord fix trebuie ă fie destul
de selectiv ş de aceea factorul de calitate al circuitului
ă oscilant trebuie ă fie de 27,185/0,44 = 61,8.
Filtrul ă cu rezonatoare cu ţ de re-
ă nu se poate realiza de ă radioamatori, ş aces-
ta trebuie procurat. Filtrele cu ţ ă de 10,7
MHz sunt foarte ă ă ă ă ţ VFO
trebuie ă ă fi ă cât mai fin (demultiplicator)
Între valorile:
fhm = 26,965 - 10,7 = 16,265 MHz;
fhM = 27,405 - 10,7 = 16,705 MHz.
Schemei bloc din figura 1 Îi corespund o multitudine
de scheme de principiu, ţ de tipurile de circuite
electronice alese de ă constructori.
Având În vedere ă În revista TEHNIUM s-a publi-
cat ş o ă de sintetizor digital pentru CB, cititorii
pot face acum o ţ Între cele ă tipuri posi-
bile de sintetizoare.
TEHNIUM septembrie 2003

;-


,
f

,7
O
r)
JbIi-
torii
bsi-
.
JlQ3
i
f.
o
1
Va
VIP
L C, R c
Când trebuie ă ă un
circuit de ţ (figura 1) cu
ă semiconductoare (O) ş
punem la Întâmplare orice ă din
"zestrea" ă s-ar putea ă
ş ş numai ă
ţ ar putea fi
toare. ă ă pentru ţ
se folosesc numai diode cu germa-
niu (mai sensibile decât cele cu sili-
ciu), cu contact punctiform (metal -
semiconductor), în ă de ă
(figura 2) sau ă Dar nu
orice ă cu germaniu în ă
de ă cu contact este
ă pentru ţ In tabelul
ă sunt redate
(extrase din ca-
taloage) tipurile de
diode recomandate
pentr_u ţ
In acest tabel,
culorile inele lor (din-
spre catod) de identi-
ficare a tipului diodei
ă acesta nu este
scris pe corpul de sti-
ă al diodei) sun\:
R = ş A =
alb; P = portocaliu; C
= ş V = verde;
G = galben; B = bleu.
Parametrii
detectorului ţ În
tabel sun\:
f = ţ
ă la care se
poate folosi dioda;
R, C = grupul de
ţ pentru
detectoare de ampli-
tudine audio lucrând
la ţ de 455
kHz, valoarea lui C
se va ă de cea 20
de ori ţ ă de cea
ă pentru
ţ de 10,7
MHz;
V1 P = ampli-
tudinea ă a
semnalului modulat
de intrare;
I
I
,
I
I
i
,
.
;
Tip
MIlO
MIII
M112
M113
M114
(EFOI04)
ErOI 06
M116
M119
MI37
(EF0112)
EFO I 03
ErOll0
TEHNIUH septembrie 2003
LABORATOR
ATENTIE
,
LA DIODELE DETECTOARE!
Y03FGL
Va = ampli- r--------.,....----------,
tudinea sem-
nalului detectat
de AF sau VF;
11 = randa-
mentul ţ
Oiodele din
tabel sunt reco-
mandate pentru
detectoare MA
corp ă
(o-:r ........... ··· -. -I .... ym(,'
2
de audio (în 1-__________________ .........
radloreceptoare)
sau video (în televizoare), precum ş
pentru detectoare MF (discrimina-
toare de ţ ă în radiorecep-
toarele pentru UUS). Alte diode, cu
I
ţ
R
MHz KO

IP
40 10
RA
-1 lU-
10,7 20
-., ;
II-
P
-.,
II-
Re 30 3,9
-.,
III-
..
.
-.,
II-
30+40 3+4
.
-"-1 II-
10,7 30
PV
-.,
III-
39 50
GBR
.
-1· 1111-
44 33
I
. BP
-.,
III-
10,7 33
altfel de marcaje sau indicative, pot
avea alte ţ generale, în
ţ etc. ş nu sunt indicate
pentru ţ
C
v,p
Vo

pF VeI V
"
2,2 1 45+50
500 0,75+3
10 5 40+60
10 0,5+5 34+60
300 3 85
100 I 1
330 7 >2,4 34
330 I 0,3 30
51
-------------------------LABORATOR-------------------------
Ă Ă UN DIVIZOR
v
DE FRECV-ENTA RAPID
ş amatori au
adesea nevoie de un divizor al unei
ţ ridicate (divizor rapid).
ă nevoie se resimte, de
exemplu, cu ocazia ă unor
sintetizoare de ţ ă
Divizoarele de ţ ă rapide se
ă în prezent, de ă
firmele de specialitate, sub forma
unor circuite integrate care sunt,
ă foarte scumpe: cu atât mai
scumpe cu cât ţ ă de
lucru este mai mare.
1
,
Y03FGL
este ă la primul intrarea este pe
ă iar la al doilea (având baza la
ă intrarea este pe emitor.
Schema a doua se ă pen-
tru ţ ceva mai mari. Ambele
oscilatoare sunt În regim de ţ
ă ă nu ă uOUT,
ă nu ă uIN'
Divizorul de ţ ă propus
este de tip regenerativ, ă pentru
divizarea unei ţ fIN cu fac-
torul N, trebuie ă ă fi ă
o mixare ă
Se ă ca C4C3 = 2/5.
Corectitudinea ţ ă dlvizoru-
lui ă În ţ semnalului de
ş la ţ celui de intrare
(resp_ectarea legii comenzii).
In fapt, divizorul este un ARF
cu o ţ ă (deci, circuit
multi-O) sub pragul de amorsare a
ţ ţ ţ pe
ţ fOUT este ă de
aplicarea unuI semnal de intrare' cu
ţ fiN! ă într-un raport
Întreg (N) ţ de fOUT'
+E

CI Cs
o-f ..... _-........ . ..j .. 1· .•....• · •• 0
R
1
f IN I--+--t:
U,N C, t-----I'--- fOUT
r-"'UOUT
Cs
I
-0-
În figurile 1a ş 1 b se ă
o ă de principiu, foarte ă
ş ă necesitând un singur
tranzistor de RF, care poate realiza
divizarea ă a unei ţ
ridicate (de câteva sute de MHz)
Într-un raport de 2 ă la 5.
Schemele din figurile 1 a ş 1 b
sunt ă ă ş ele amintesc
de un oscilator În 3 puncte cu priza
pe condensatoare (Colpitts) ş baza
ă (BC). ţ dintre ele
52
Pe ă ţ de generator
pe ţ four, tranzistorul T
ă ş rolul unUi mixer. Circuitul
oscilant din colector (L, C3' C
4
) este
acordat pe ţ fOUT'
Armonica de ordinul N-1 a acestei
ţ se ă cu fiN ş
ă
fiN - (N-1) fOUT = fOUT
de unde fOUT = fiN 1 N
C6
H
-b-
În figurile 2a ş 2b se dau
oscilogramele pentru un divizor cu
2, respectiv 3. Zonele ş
corespund intervalelor de timp de
sincronizare prin ţ (fazare) a
oscilatorului stimulat. ă la dispa-
ţ semnalului de intrare, cel de
ş ă ă ă ţ
ă este prea ă ş gene-
ratorul este În regim de ţ
TEHNIUM septembrie 2003
-------------------------LABORATOR-------------------------
o
ă ceea ce nu e corecl.
Deci, ţ la reglaje (C1, R)!
Ca un exemplu, ă admitem ă
dorim ă ă cu 2 ţ de
560 MHz. Alegem tranzistorul BF
1735 care are f
t
= 0,9 GHz ş CCBO
= 1,7 pF; CEBO = 2 pF; CCEO = 0,9
pF.
Oscilatorul "stimulat" trebuie
realizat pe ţ f = 280 MHz ş
În varianta 1 b.
Alegem: C3 = 4,7 pF > CEBO;
C2 = 2,2 pF + CCEO; C = 2 + 12 pF
(trimer ceramic)
Cu aceste valori ă factor
C
de ţ (J = 2 = 0,47. Factorul
C
4
de ţ corect trebuie ă fie 0,4 +
0,6. Capacitatea ă de acord:
C
2
C
3
+ C = 7,5 pF.
C
2
+C
3
TEHNIUM septembrie 2003

l/f OUT
ţ L a bobinei de
acord: L = 43 nH (bobina va avea 5
spire CuEm 0,5, cu aer, pe un man-
drin cI> 3 mm; lungimea bobinei 5,5
mm).
În ce ş alimentarea
tranzistorului T, vom alege:
E = 10V; UEM = 0,2E = 2V;
UCM = 0,8E = 8V; I
c
= 12 mA; R =
25 kn.
Cu aceste valori ă
R5 = UEM/lc = 1 kn;
R2 = 3R5 = 3 kQ;
,1
Condensatoarele de decu-
plare:
C
6
= ,C
7
= 10 + 47nF (cera-
mice); C2 = 10 + 22 IlF (tantal).
Bobina de ţ ă LE din
emitor are 1-3 spire pe mandrin 1,5
mm din ş ă ca L. Poate
ş lipsi, dar la ţ mai mari
ă la amorsarea ţ
În ţ reglajului, se pro-
ă astfel: alimentând montajul
(1 b), se ă R la limita ş
din ţ ţ lui uOUT)' Se
ă ulN (pe fiN = 560 MHz!) de la
un generator de semnal standard, ş
se ă nivelul lui ulN ş al
valorii lui C1 astfel ca ă ă
uOUT, care ă trebuie ă
ă o ă cu uIN'
Conectând În ă 2-3 ast-
fel de etaje divizoare (bine ecranate
Între ele), se pot ţ divizoare
rapide de ordinul 8-10, ceea ce nu e
ţ E drept ă sunt voluminoase,
dar sunt... ieftine!
53
LABORATOR------------------------
v v
MARIREA
RADIORECEPTOARELOR'
v
CU SIMPLA DETECTIE
,
Andrei CIONTU
Cu ţ unor ţ speciale, radio receptorul cu ă
ţ nu se mai ş În prezent (mai ales În radiodifuziuna). EI
a fost ă primul tip de radioreceptor din istoria radiotehnicii, o ă
obligatorie. "Actul de ş al ţ este celebrul patent
12 039/02.06.1896 ţ de Guglielmo Marconi În Anglia, care avea
ca obiect tocmai realizarea unui radioreceptor ceva mai performant
decât al contemporanilor ă Marconi, prin genialitatea sa, a ş ce ă
ă pentru aceasta: ă ă ţ detectorului (coherorullui Branly), o
ă ă de ă ă cât mai ă etc. O ă cu inventarea
primului tub electronic amplificator, radioreceptoarele au cunoscut o
ţ ă ş la ţ În lume a radiodifuziunii (SUA -
1920, Europa 1921, România -1928), radioreceptoarele ţ
erau foarte scumpe ş În lumea ă mai ţ ă ţ
erau foarte ă radiorecep-
2
s. [/SAl
I iLWJ
...,.....
2
/
;
I
I
J
I
I
"'-
"'-
r--..
toarele cu ă ţ cunoscute
ca "radioreceptoare cu ă De ce
"cu ă Pentru ă detectorul -
"creierul" - radioreceptorului (figura
1) era un dispozitiv destul de compli-
cat, format dintr-un cristal de ă
de plumb ş un contact metalic (wol-
fram) cu vârful ascuttt (o ţ
une" Schottky, am spune noi, azi).
Bunicii sau ă ş se
"chinuiau" foarte mult pentru ă
unui punct de contact de mare sensi-
bilitate pe ţ ă a
cristalului, tot mutând vârful metalic al
unui arculet mobil. Era ă o
ă trepidatie pentru ca totul ă "se
strice" ş ţ trebuia ă
ă detectoare cu ă nu se
mai ă decât la muzeele tehnice
sau În colectiile particulare ale
radioamatorilor (in sensul larg). Ele
o 100 200
au fost Înlocuite de ă diodele
semiconductoare cu contact puncti-
form, cu germaniu sau siliciu, În cap-
ă de ă sau de ă (cele
pentru ţ din domeniul
microundelor. Pentru aplicatiile .con-
ţ de ţ sau de mixare,
de ă diodele nu se ă
Un parametru de ă al unei
diode detectoare este sensibilitatea
În curent (Si)' ă ca raportul din-
tre intensitatea curentului redresat
(10) ş puterea de ţ ă apli-
ă (PRF) :
Si = 1
0
/ PRF (Il
Al
Il
W
)
Studii teoretice ş ă
experimentale referitoare la contactul
54
3
A
o
c 2,2nF
L
SOOpF
P
metal-semiconductor ţ
Schottky) au ă ă ă dioda
detectoare este ă În sens
direct cu un curent continuu (1) de ă
intensitate, sensibilitatea Si poate fi
ă ş ă
In figura 2 se ă curba ca-
ă pentru ă ţ ă
Pentru cazul din figura 2, valoarea opti-
ă pentru I este 75 !lA, iar valoarea
ă pentru Si este 2,3 IlAlIlW.
In figura 3 se ă cum poate fi
ă la un radioreceptor con-
...........
""-
'-
300 -400
I
I
I
I
I
2+41<0 I
SRF
R2
1,5KIl
1[pA]
RI
1,5KO
100nF
TEHNIUM septembrie 2003
LABORATOR
ţ cu ă ţ (partea
ă o polarizare de curent conti-
nuu. Curentul maxim de polarizare
(reglabil cu R2) este:
4
ghid de ă Rl00
DO
--P
RF
I=E/(R0+R1)=1,5/1,5 ' 103=1 mA
În figura 4 este ă
schema unui detector de microunde
În banda de ţ x (:1. = 3 cm),
realizat cu o ă detectoare (DO) cu
siliciu cu contact punctiform (OKS-
7M). ă au stabilit ă
ă este E = -30V, ş
nu E = O. In acest caz curentul optim
de polarizare al diodei este:
-E
1= 30/(56+ 110+ 110)103 = 108,6 jJA
Pentru acest curent s-a ţ
semnalul (În Jmpuls) detectat maxim
din figura 5. In ambele cazuri (E= O,
E = - 30V) puterea de RF ă
detectorului a fost ş de:
P
RF
= -26,8 dBm (decibel- miliwatt)
ă
P
RF
10 log - = 26,8
10-
3
Din ă ţ de ţ a
decibel-miliwatlului se deduce ă
PRF = 10-
5
.
68
W.
Concluzia ă este ă
polarizarea ă a detectoarelor
poate fi ă În ceea ce ş
ş ă ţ ă
ş raportului semnallzgomot.
Principiul de ţ a acestui
capacimetru este ilustrat În figura 1
(schema bloc) ş În figura 2 (oscilogramele
de ţ Capacimetrul , care se vrea
cu citire ă este un adaptor la un volt-
metru electronic cu ş ă (VED).
EI este format dintr-un generator de impul-
suri (multivibrator) de ţ ă (f) constan-
ă ş un monostabil (M) care ă la ş
impulsuri dreptunghiulare a ă ă (Ii)
depinde liniar de valoarea ă ţ (C
x
)
de ă
Valoarea medie (U
o
) a tensiunii drep-
tunghiulare (impulsuri) esle:
U
o
= UlilT = Uti
f
Cum U = ci, f = ci ş ti = K1Cx ă
U = UfK
1
C
x
' iar cu ţ
K = 1}UfK1 (constanta capacimetrului,
ă C = KU
o
'
Evid'iJnt, pentru o citire ă a
ă ţ C
x
pe scala ă a VEO,
este necesar ca valoarea constantei K ă
fie o putere a lui 10 (caz În care ţ
se face comod).
De exemplu, ă avem K = 10-
9
(FN) ă -9 3
_ C
x
=10 U
o
(F)=10 Uo(pF)cuU
o
In ţ
TEHNIUM septembrie 2003
110KO 110KO 56KO
OUT
10nF
Uo
10ni 10ni 10ni
l ,SKO
impuls detectat (E=-JOV)
impuls detectat (E=O)
zgomot de fond
5
CAPACIMETRU
DIGITAL SIMPLU
Tony E. KARUNDY
Schema de principiu a capacimetrului trebuie ă ă cali-
brarea sa (reglarea constantei K la valoarea ă Înainte de
ă ă
Schemei bloc din figura 1 Îi pot corespunde o multitudine de
scheme de principiu, realizabile cu componente discrete (tranzis-
toare), cu circuite integrate sau cu ambele.
Pentru ţ unei scheme simple ş economice, ş de rea-
lizat practic, se propune o ă care ş un singur CI digital
GI M VED
1
55

ti ; (0,05 + 0,95)T ă ş anume "celebrul" CDB400E (sau echivalente), primul
circuit digital TIL fabricat În România.
Schema de principiu este ă În figura 3.
Cu ă ţ din ă se ă generatorul de
impulsuri, care are perioada (T) de repetare a impul-
suri lor ă de expresia:
U
o
; 5 + 0,95) ; 0,25 + 4,75 (V) ş deci
10 (0,25 + 4,75); 250 + 4750 (pF)
T ; 2(log 3) . Rl CI ; 1,38 RllO-9 (s), cu Rl
în Q.
In figurile 4a ş b sunt prezentate desenul cablaju-
lui imprimat la scara 1:1 ş desenul modului de echipare
a ă cu componente.
ă ţ impulsurilor (cu R2,C2) se ţ
impulsurile înguste de ă a monoslabTIului, care
este realizat cu celelalte ă ţ ale CI.
Nu mai ă asupra boxei în care se poate
introduce acest circuit ă ă alimentatorul propriu) ş care
poate fi o cutie pentru medicamente din ă ă
2
3
T;l/f=ct
J=ct
CJ +5V C
4
f
t
..
t
..
HT
H
I
r------- ------------------------------7--l
I 14 CDB400E I
: .2---"'3 r---l r""'""""\.6 10....--. 8 i----i 12_ : U
o
I 2 I 1 I r4 2./ 1" I "\. i ..l' I r 4 ,\11 I
I '-"" Cl - - C2 I 9 3./ l' II I Ul j' I
L.I- ____ J lnF
J
100pF 1 L":':-:'_J Cx lL-""=':::-_J
1 2,5KO
Durata impulsului generat de monosta-
bil este ă de ţ
ti; 1,1 R3 C
x
; 429 C
x
; K1Cx (s),
C
x
În F
Se ă R3 :> 500 Q (s-a ales
R3 ; 390 Q). Constanta aparatului este:
T
K; -; 10-
9
(FN)
UK
1
ţ Rl trebuie ă fie ă la
valoarea
Rl ; 1554,3Q.
Acest lucru este posibil pentru ă
Rlmax; 2500 Q. .
In ţ limitelor de ă ă acestea
sunt destul de largi. La un monostabil, ă
durata (ti) a impulsurilor este ă în limitele:
C3 +sv el(
lE:]] ... fi ... ,..
OC4 k!RJ R2
Uo ?o o o o o o
p coeo4OO
1
0000000
o .

Rl
VED
4
------------AUTO- MOTO ------------
ă numesc Kalman Francisc, sunt inginer mecanic ş am domiciliul În ş jud. Bihor.
ă ă propun În vederea ă În revista ă un material cu privire la
echilibrarea ă ş ă a ţ
ă cum se ş În ş lor de rotatie elementele cinematice ale ş ă
ă produc vibra ţ Aceste ţ sunt ă ă pentru celelalte organe de
ş (subansambluri), producând solicitarea ă a lor. Aceste ţ duc la: dis-
trugerea ă a ţ ă batiurilor, a ţ ş nu În ultimul rând produc
pOlufJ.fea ă a mediului ă . .
In prezent pe ţ ă se ă o serie de aparaturi moderne pentru ă
Deoarece ţ acestora este destul de mare, propun În ţ firmelor mici ş mijlocii . __
ă ţ de echilibrare care nu ă un efort financiar considerabil. .
Kalman FRANCISC
1. Echilibrarea ă
Echilibrarea ă se ă a fi ă În
cazul rotorilor care au ţ mici sau În cazul discurilor
la care D II > 10 (de ex.: turbinele ventilatoarelor, diferite
volante etc.).
În cele ce ă ă ă ,un rotor disc
dezechilibrat ca În f igura 1. ă rotorulliber, ă
faptului ă centrul ă de greutate "G" nu se ă pe axa
o-z ş este deplasat cu excentricitatea "e" (este
dezechilibrat), el tinde ă ocupe ţ din figura 1.
ă ă ş rotor (fig. 2) montat pe un ax
"1" strâns Între ă conuri, "Cl" ş "C2". Axul "1 " este
1
Re
TEHNIUM septembrie 2003
I T
o
M
G
D
ă ă În "L 1" ş "L2". La extremitatea din stânga se
ă pe ax un disc gradat "4". ă ă pe rotor
o ă de ţ "Mc" la ţ "Rc" ţ ă de cen·
tru, vom constata ă discul se va roti cu un unghi "A" ş
se va opri În ă ă ţ de echilibru (fig. 3) .
Putem scrie ă ţ matematice:
M·a = Mc· b
M"e"sinA = Mc"Rc·cos A
M"e = Mc·Rc"ctg A
Pentru ca rotorul ă fie echilibrat static, În sens opus
centrului de greutate "G", la ţ "Rc" trebuie ă
ă o ă de echilibrare "Me" (fig. 1), astfel Încât ă
x
z
57
_ ________ ___ AUTO - MOTO ___________ _
fie ă
ţ
M*e = Me*Rc
dar M'e =
Mc'Rc*ctg a
deci Me'Rc =
Mc*Rc*ctg A
Me= Mc*ctg A
(1)
Cunoscând
unghiul "A" (de pe
cadranul gradat),
calculând masa "Me"
cu ajutorul formulei
(1) ş alegând arbi-
trar ţ URc' În
vederea ă
statice pe axa o-y
(fig. 1) la ţ
"Re" se va monta
definitiv masa de
echilibrare "Me".
Controlul final al
ă
ă demonta-
rea masei "Mc' ş
montarea ă a
masei "Me", rotind ş
apoi oprind discul În
diferite ţ alese
la Întâmplare, acesta
nu trebuie ă ş
schimbe ţ
3
R,
Dis.c
gradat
Rotor
58
2
4
L1
-
(2
Y Yl
/

M
R,
x
" Xl
Ratar
C3
1
L2
-
e
ţ tehnice
- ţ de lucru trebuie ă
fie lipsit de ţ de aer;
- ţ din "L 1" ş "L2"
trebuie ă se ă foarte
ş
- ansamblul ax-conuri-disc
gradat trebuie executat precis,
astfel Încât ă nu ă ele
Însele ă
- tot dispozitivul trebuie pus
la ă cu ajutorul nivelei
cu ă de aer;
- discul gradat trebuie ă se
ă ş pe ax, facilitând
astfel ş ă (fig. 4);
- ajustajul Ax-Rulment 2 se
va executa astfel Încât ă per-
ă montarea-demontarea
ă a rulmentului pe ax.
ţ ă se poate
realiza ca În figura 4.
2. Echilibrarea ă
Echilibrarea ă este
ă pentru rotorii la care
D/I < 10, ă pentru rotorii
lungi.
TEHNIUM septembrie 2003
-------------------------AUTO-MOTO-------------------------
Echilibrarea ă se poate realiza cu ajutorul
dispozitivelor moderne de echilibrat sau pe cale experi-
ă cu ajutorul ş de echilibrat dinamic,
ă ă un rotor dezechilibrat (fig, 5), in care
M = masa rotorului, G = centrul de greutate, XG ş YG
coordonatele centrului de greutate,
Principiul de ţ a ş de echilibrat are
la ă producerea ţ de ă ţ de ţ
"Fi" ş excentricitatea "e = YG",
Acum ă ă rotorul dezechilibrat (fig, 6) in
care alegem ă plane de echilibrare "Pl" ş "P2", iar
masa rotorului o descompunem in masele "ml" ş "m2",
denumite mase de dezechilibru,
În cele ă plane "Pl" ş "P2", in vederea echili-
ă vor trebui plasate masele de echilibrare "Mel" ş
"Me2", la ţ "Rel" ş "Re2" ţ ă de axa O-Z ş
4
Disc
gradat
Ş
fixare
Mil = ml*Rl*w*Z*sinA
Mi2 = O - deoarece axa de ţ este ă in
planul "P2"
unde: w = viteza ă
A = unghiul de ţ a masei U ml" ţ ă
, de o ă ă pe planul Y-O-Z,
Momentul "Mil" având un caracter variabil, va pro-
duce ţ cadrului "C" in jurul axei "01-Y1",
ă ă rotorul prin intermediul cuplajului "Cu" de
mecanismul ţ "D" de care este ă masa de
ţ "mc", Acest mecanism ţ trebuie ă
ă ă ţ
- ă ă ş masei de ţ "mc"
de-a lungul axei "O-Z" oferind astfel modificarea dis-
ţ "Zc";
- ă se ă ă cu rotorul , dar in ş
Rotor
(aRde
Piulita de
stringere
stringere Batiu
Rulment 2
Batiu Ax fileht
Con
fix
care sunt opuse maselor de dezechilibru "m1" ş "m2",
Rotorul este fixat În ă cadrului "C" care poate
oscila in jurul unei axe
·01-Y1 " care este
ă pe
planul "Y-O-Z" ş este
astfel ă Încât ă
fie ă de exem-
plu, in planul ·P2",
Imprimând o
ş de ţ
rotorului, masele "m1 "
ş "m2" vor genera
ţ de ţ care
sunt ş vectori roti-
tori. Momentele aces-
tor ţ in raport cu
axa "01-X1" sunt:
5
TEHNIUM septembrie 2003
y
Rolor
o
o
H, G
timp ă ă rotirea masei de ţ ţ ă de
rotor,
x
Masa de ţ "mc" va ge-
nera un moment
Mc = mc*Rc*w* Ze* sin B
care trebuie ă ă
condijia:
Mi1 + Mc = O
ă
mc'Ac'Zc"sinB = m1 "R1"Z"sinA
Acum ă ă mecanismul
ţ cu ajutorul manetei "d1" În
sensul ă rotim masa de ţ
U
mc
" ţ ă de rotor, Vom putea observa
ă la un moment dat se vor reduce
ţ ţ cadrului oscilant,
ă am egalat unghiurile A = B,
Manevrând În continuare ţ
59
-------------------------AUTO-MOTO-------------------------
,
6
În sensul ş ă sau ă ţ "Zc", vom
observa ă pentru o pozitie "Zc" cadrul nu mai ă
(practic oscilatiile s-au redus foarte mult).
Pentru ă ţ putem scrie ă
ţ
ml*Rl*Z = mc*Rc*Zc = Mel*Re1*Z
deci: Mel = mc*Rc*Zc I Re1*Z
Valorile lui "mc", Rc", "Zc", "Z" se pot ă efectiv,
iar valoarea lui "Rel " se alege arbitrar.
Montând masa "Me1" la ţ "Re1" la unghiul "B"
indicat de ţ masei "Mc" ş În sens opus acesteia,
Surub Bu(u ru
Rolcr
M.,
R.'
'"
I
An
putem spune ă rotorul este echilibrat În planul "P1 ". in
vederea ă rotorului În planul "P2", Întoarcem
acesta cu 180
0
ş ă ţ descrise mai sus.
Anularea ă a dezechilibrului este practic nerea-
ă Echilibrarea se face cu un dezechilibru rezidual
admisibil "Ua", care este În ţ de: tipul rotorului;
ş din care face parte; ţ ţ de
ţ ţ proiectantului etc.
Conform standardelor, avem mai multe clase de ca-
litate a ă de la G 4000 la G 0,4. in ţ de
calitatea ă ş ţ cu ajutorul diagramei
Rutment- 1ni1ft0i da

I
(urea de
(1 '"0..",, I P2

7
60
Rolor
C.adru
oscilanl
Virf

reglabil
An
TEHNIUM septembrie 2003
_ . -
-
ca·
i:le

103
i
_________________________ AUTO·MOTO ______________________ __
anexate putem deter·
mina dezechil ibrul
specific rezidual
maxim "e". Dar e = Ua
/ M, unde Ua =
dezechilibrul rezidual
admisi bil g * mm;
M = masa rotorului
kg.
Calcul ând Ua = e •
M, valoarea ţ ă o
ă În cele
ă plane de echil i·
brare.

;;;
,.
..
z
"'
"
w
u

J


15

...
;:
<
"


o
100 X 10'"
80
63
50
40
31.5
25
20
16
12. 5
10 X 10
3
8
6.3
5
4
3.15
2.5
2
1.6
1,25
I X 10
3
800
630
500
400
315
250
200
160
125 .
100
80
63
50
40
31. 5
25
20
16
12.5
10
a
.
6. 3
5
4
3. 15
2.5
2
1.6
1.25
1
0.6
0. 63
" -

0 . 4
0.315
0 :25
0 . 2
0. i6
0.125
0.1
0.08
0.063
0.05
0.04
T
T

6'J!
. i
O
1 I
k!f

"\10
C'
KO
,,0
I
I
I
; I I
I I I
I
I I I I I I
I
I ,
I I
I
I
I
I
I
i I
1
I I I
i I i
I
I
I
, I
i T I
30 95 300
! .
I
I
I
I I
I
I
I I
I r
1"
I
I
Ţ
I 1
I I I
I I I
I I I
I
I

I
I
'"
I
I I
I I
I I
I I
I T !
I j

I
I I 1
1 I
I
I I I

I I I i
! !
IT
I I
;
! !
I I I I I -!
I I I
;
1 i I i
/
.'1
, ;
i
). , ,
I I I
I I
! ! I Y . I I
I . I Y
"f IT
I
I I
I 1 i I I
,
,
,
! I
o
I I
,
I I
.
I
'y
I I
,
I
I I
I
,
;
I I I
,
1 I I
,). !
I i I I I I I I
I i I I
, ;
1 1
, , ,
,
! I
I , , I
! : , .....
I I ,
I . I I 1
I '
, i -1\.:
950 3000 30000
O propunere de
realizare ă a
ş de echilibrat
dinami c se poate
vedea In fi gura 7.
Rotorul este fixat În
ş ă Între vârfuri ş
este pus În ş cu
aj utorul curelei de
transmisie, al ini mii de
antrenare ş al unui
motor electric. ş
cu masa de compara·
ţ poate aluneca ş
pe ş cu canal eli·
coidal, iar aceasta la
rândul ei poate
al uneca ş pe axul
principal. Ş filetat
2 ă În canalul
de ă practicat În
axul ş ş ă
rotim ş de reglaj
Zc vom putea modifi·
ca ţ "Zc" În
ti mp ce tot ansamblul
se ş cu ţ
de regim "n". Pe
ţ ă a
ş de pe ax este
prelucrat un canal eli ·
coi dal În care ă
ş filetat 1. Rotind
ş de egal izare
prin intermedi ul furcii
de ţ ş
cu masa de compara·
ţ va executa ă
ş ă 1 - o ş
de ţ ă
de canalul elicoidal ş
ş filetat 1; 2 - o
ş de ţ
ă tot de
canalul elicoidal ş
ş 1.
60 150 600 1500 15000. 9500C
I
I I
0.5
1
1.6
.
Am considerat
ă descrierea mai ă ţ ă a fenomenel or fi·
zice legate de ă ă faptului ă succesul În
TEHNfUM septembr ie 2003
I I I I I I I I I I I I
5 16 50 160 500 1600
2.5 10 25 100 250 1000
"'AXIMU,", SERVICE SP!:: EO OF" NOH TION
ă activitate depinde mult de ţ ă
a acestor fenomene.
61
-----------RADIOAMATORISM ------ ------
Pagini realizate În colaborare cu ţ ă de Radioamatorism
GENERATOR
de SEMNAL
RO-71 100 ş C.P. 22-50
Tel.lFax: 01-315.55.75
E-mail: yo3kaa@pcnet.pcnet.ro
yo3kaa@allnet.ro
WEB: www.gsl.netlyo3kaa
Generatorul este realizat cu
ă circuite integrate (ROB 8015 ş
ROB8122), iar ţ ă
se poate ş ă ă probleme pe
ş display.
Gama .de ţ pe care o
poate fum Iza montajul ă
între 20 Hz ş 200 kHz. ă
ă a acestui interval se 'rea-
ă cu un comutator rotativ cu 4
ţ ţ un pic ţ
aparatului , se poate ţ un sem-
nal de ţ ă 1 MHz, dar forma de
ă va fi ă în acest caz
comutatorul de game va avea 5 po-
ţ Reglajul fin al ţ în inte-
riorul unei game se ă cu un
simplu ţ de 1 MO.
Generatorul mai poate furniza ş
alte forme de ă cum ar fi undele
dreptunghiulare sau în dinte de fe-
ă ă ş chiar o modulatie în
ţ ă .
ă la latitudinea construc-
torului ă apeleze la toate formele
de ă disponibile.
Nivelul de semnal livrat este de
circa 3Vw în toate cele trei variante de
ă de ă Alimentarea cablajului
se va realiza cu +16Vc.c., iar curentul
consumat este în jur de 60 mA.
Pentru sursa de alimentare a
generatorului se recomandâ bobina-
rea pe transformatorul comun de
ţ a unei ă ş ă de circa
ă 0 0,15mm.Ca
stabilizator de tensiune, o ă
ă de genul 7815 este ă
Dimensiunile cablaj ului se vor
alege astfel încât ă completeze
ş partea ă a
ţ digital (în partea infe-
ă a fost plasat cablajul ţ
ă ă ţ
Trasarea cablajului imprimat va
ă la latitudinea constructorului.
ţ cu privire /a ă
A. Tensiunile s-au ă la o
ţ ă de 120kHz.
B. Comutarea gamelor de
ţ ă se face prin ajustarea lui
C 1 care poate avea ă
valori:
68 nF pentru f = 20Hz - 200 Hz
6,8 nF pentru f = 200Hz -
2000Hz
680 pF pentru f = 2000Hz -
20.000 Hz
62
+lSV
C'
1
2101.: 470k
H
1pFH

4i Op
RQB801S 220k. "'In
f14:....c::::l - -ti OUT
1
I
"'.
R ,_ • I
I ri AJu,,1l"fl +Ec = 15V I Conrxiune in lipsa
L
fruvellta SftllllaJ tnlUti· Jb-' ...... 1..; d ,
. ... .. I ... e l'"l'rvlrnfiJO
------------
68 pF pentru f = 20 kHz - 200 kHz
C. Pentru o ă valoare a
lui C 1 varezul!a fmax/fmi n = 11 .•
D. ş valoarea lUi C 1
sub 68 pF, forma ă de la
ş ă ă distorsiuni.
Or. ing. Viorel Alexiu, Y03AJN
RECEPTOR SIMPLU
pentru Ă
Se ă la diferite concursuri
ă participarea radioamatorilor
receptori este foarte ă
probabil din lipsa unui aparat de
ţ adecvat. Construirea unui
receptor ă
ă ş ş ă ţ unui ă ă
iar aparatele industriale sunt
scu,mpe.
In ajutorul tinerilor ş
pentru unde scurte se propune
schema de ţ ă care ţ relativ
ţ piese ş poate contribui la
ş unor ş ţ tehnice
necesare ă radioamatori.
Receptorul a fost conceput de
N1TEV ş publicat în QST nr.9/2000.
Receptorul este cu amplificare
ă cu ţ Cu el se pot
ţ emisiuni CW, SSB sau
AM într-o ă ă de ţ
Primul etaj, cu tranzistorul
2N2222, este un amplificator de
ţ ă cu ţ ă AI
doilea etaj este un amplificator de
ă ţ ă realizat cu circuitul
integrat LM386. Amplificarea recep-
torului poate atinge 100 000, ă
100 dB. Alimentarea se face din
ă baterii de 4,5 V legate În serie.
Consumul ă ă semnal este de cca
5 mA. ţ se face În ă ş de la
un casetofon portabil sau În difuzor
de 80. Montaj ul se ă pe o
ă ă iar ş poate fi
construit din ă de aluminiu, sau
cel mai simplu din placaj de lemn. În
acest caz pe panoul frontal se va lipi
o ţ ă de aluminiu, ă la ă
pentru eliminarea dezacord ului
ţ produs de mâna opera-
torului. Condensatorul variabil ş
ţ se ă direct pe
panoul frontal.
Dioda de ţ 01 va fi de tip
cu germaniu. Condensatoarele elec-
trolitice pot fi de 25 V, care sunt mai
ş de procurat dec,ât cele de 35 V,
propuse în ă In locul circuitu-
lui integrat de tip LM386 se poate
TEHNIUM septembrie 2003
-----------RADIOAMATORISM -----------
utiliza orice circun integrat de 2-4 W
8.e ya alege tipul care are consumui
fara semnal cât mai mic pentru
economisi rea bateriei. Se va modifi-
ca schema conform celei propuse
pentru circuitul integrat respectiv.
Bobina are o ţ ă de cca 4
mH ş ă În 13 spire, cu ă la
sp,ra 2. Dlametrul carcasei este de
25 mm, iar lungimea bobinei de 16
mm. Conductorul folosit va fi de 08
mm diametru, cu ţ de emak
Bobina se va monta pe placa
ă cu ă rece În jos. Cu
condensatorul variabil de 150 pF se
vor. putea ţ benzile de
radloamatori de 7,10, 14 ş 18 MHz.
ţ ă
depinde de capacitatea
ă a conden-
satorului variabil ş de
capacitatea montajului
Prin legarea În paralei
cu condensatorul vari-
abil a unui condensator
cu ă de 360 pF, prin-
tr-un mic ă
se va putea receptiona
ş banda de 3,5 MHz.
Butonul de ţ a
condensatorului variabil
va avea diametrul cât
mai mare, pentru
ş acordului.
Se ă
-

..
CI,.
L = 25330/(f
2
C, ,,-·:e = mH,
f = MHz, C = pF
De exemplu, ă C;;,;)acitatea
condensatorului este 300 pF, la
care se mal. ă = -C pF pen-
tru capacitatea r:r:a' Jlui la
ţ ă de 6.5 '.' Hz induc-
ţ ă va :le ,93 mH.
ă ă se :6:J eze prin
ă o bobina ca-e va avea
ţ necesara, =3:e bine ă
se pastreze rapor.J de
13:2., de e<L: c a induc-
ţ unei bobine cu u- strat
este
L=n , d /(45,72 :<01,621)

r
... .. --...,i 1. '
, AmpIlIf ...
1_,.". ,, O!
..... 2H2l21A ar
"'li'" )lPS22l2A.
+" ....
u

CI"
"o;:h
f"
'"
realizarea acordului fin
cu o ă varicap.
Schema acestuia este
ă În partea ă -
JOs pe schema recep-
torului. ă ecartul de
ţ ă nu este sufi- -r 'T'
cient, se va utiliza o rIN[
Q
ă varicap cu capa- AAlflC AS ,.. '1-11000.
, . ,
va ,:,erifica ţ etajului de
audio ţ ă prin atingerea cu
degetul a contactului cursorului de
la ţ de volum. Se va
ţ ţ La
rotirea ţ pentru
re,glarea ţ la un punct trebuie
sa aUZim o ă Se ă
antena ş rotind condensatorul vari-
abil !rebUlE! ă se ă multe ţ
Daca ţ se aud cu ă
ţ ţ ă ă nu, tre:
bUle . ş condensatorul ' de
cu antena prin scurtarea ă ţ
rasuclte. ţ CW ş SSB se
ţ ă cu etajul de
ţ ă intrat În ţ

'"""
, .. _n
, """'

..... ot-<:q>Q<:itor<<<'4nI"
.. od. otn.,.. "'. ;..
(pf); r .. blen ....
'" 1htIs: k-l..DOC1.

citate mai mare, sau se IOOk el4 Da '\tIM1\C.l,
vor lega ă diode În ţ """ -
paralel. Antena va avea ___ __________ J
_ So< "'"
lungimea de 10-15 metri.
Condensatorul de cuplaj cu antena
se va realiza din ă sârme izolate
de 5 cm lungime fiecare, ă pe
o lun\l.,me de cca 2 cm. Se reco-
manda montarea condensatorului
Ş a ţ acordu-
lUi fin pe partea de sus a panou lui
frontal . Jos se vor monta poten-
ţ de volum ş pentru
reglarea ţ
Problema cea mai spinoasa este
cea a condensatorului variabil de
150 pF, care se ă ş greu. Se
poate. utiliza orice condensator
avand capacitatea maxima
100-365 pF, dar va trebui mo-
ă ş bobina, astfel ca circu:tul
oscllant ă ă frecventa ă de
. 6,5 MHz (cu condensatorul
inchiS). ţ ă se va
calcula cu formula:
TEHNIUM septembrie 2003
unde L = mH, d ş I = cm
d = diametrul mediu al bobinei
cu diametrul carcasei plus
d,ametrul conductorului. I =
lungimea bobin_ei. De exemplu,
alegem o carcasa de 18 mm si con-
ductorul de 0,8 mm. Diametrul
mediu va fi cca 1,9 cm. Cu 13 spire
Ş I = 1,6 cm, ţ bobinei va li
2,446 mH. Aceasta este mai mare
ca ţ ă de 1,93 mH.
Vom lung, bobina la 2 cm. In acest
caz vom avea L = 2,103 mH. Se mai
ă ş lungimea bobinei la 2,2 cm
Ş vom avea L = 1,966 mH, care este
aproape de valoarea ă ă
ă .terminarea ş verilicarea
montaJulUi, se va alimenta aparatul
cu. butoanele de reglaj În pozitie
miJlOCie. Se vor verifica tensiuniie
care trebuie ă ă valorile apropi:
ate de cele indicate În ă Se
Pentru ţ AM ţ se va
ş ă la ţ Punctul
de ţ cel mai sensibil ş cel
ma, !,elect,v va fi În imediata
apropiere a punctului de intrare În
ţ
ă ţ nu apare pe nici o
ţ ă probabil nu a fost legat
bine tranzistorul. De exemplu, a fost
Inversat colectorul cu emitorul .. ă
montajul nu ă decât pe anu-
mite ţ ţ este ă ş
trebUie ă priza bobinei cu O 5-
1 ă mal sus. '
Bine pus la punct, acest receptor
poate da constructorului ţ
depline. ă nu ă ă la Începu-
radloamatorismului se ă
legatun peste ocean cu astfel de
receptoare doar cu ă tuburi
electronice ş cu ţ ă QRPP.
Y05AY
63
Ş
• Augustin STANCU - Rm.
Vâlcea
ţ pentru ă
TEHNIUM fiind "revista constructo·
rilor amatori din România", noi cre·
dem ă toate schemele electronice
ce se propun a fi construite ar trebui
ă fie ţ de desenul cablaj ului
(scara 1:1) ş desenul de echipare a
ă cu componente (Ia orice
ă Dar, ce ă facem ă unii
din autorii de articole (altfel intere·
sante) nu ne ă ş cablajele?
ă asta e.
Ne ţ ce "mai fac fabricile
ş uzinele cu specific electronic din
România". Ce ă ă ă
(unele ţ le ţ deja),
ţ ş ele cum pot, ca
toate celelalte fabrici. Concluzia
ă este ă din ţ ă ă
toare de ă România este
in prezent ă 14 ani) , o ţ ă "con-
sumatoare de ă România
nu mai poate, in prezent, ă pro-
ă competitiv (nivel tehnologic
ridicat, ţ mici) in domeniul
electronic, iar in ă cu
investitorii ă România con-
tribuie cu ... ţ de ă (mal
ales). Ş toate acestea, inainte de a
intra in ... UEI
Ne vom ă ă ă rubrica
"SERVICE TEHNIUM".
• Bogdan DUMITRESCU
ş
ă cum vezi, nu te "ocolim cu
ă ş pentru ă tot am
inceput cu ş scrisorii tale,
vrem ă ţ spunem ă unui ă de
18 ani locuind intr-un ş ă
de istorie ş de ... limba ă nu
prea suntem ş ă ă
scuze pentru ortografie ş inco-
ţ ă Noi, aici la ţ scriem
de 3 ori aceste rânduri ă apar in
ă iar tu ne ţ .. o ă de
scrisoare! Ş acum ă de
fond.
Schema de mini ţ ă MF
ă este o ă ă
pentru circuitul integrat liniar
MAX2606. Nu ţ ă
pentru simplul motiv ă acest circuit
este foarte scump, iar un ţ ă
tor se poate realiza in alte mii de
feluri (unele ă in revista noas-
ă
ă tale referitoare la
ă sunt, ă de "novice
În ale electronicii" ş ne gândim ă
un elev de 18 ani ar trebui ă ş de
la ă cum ţ ă un
tranzistor.
ă puterea de emisie este sub
30 mW, nu este nevoie de autoriza-
ţ pentru ţ ă
ă te ă ă devii
radioamator autorizat, te ţ adresa
64
ţ Române de Radio-
amatorism, ş tel. 315 55
75, Ing. Vasile Ţ
4,7pF
2700
Ţ
schema pe care ti-o oferim este
schema unui microfon "CORD-
LESS" ă ă cordon), folosit ă
aproape exclusiv la concertele cu
ş
• Vasile DIACONESCU - Tg.
Jiu
În ă anterior ă rugam
ă ne ţ despre succesele dv. in
"lupta ă cu ţ ţ care
este schema cea mai ă se
pare ă nu ţ repurtat ă nici unul.
In ce ne ş noi, la ţ nu
avem posibilitatea de a experimenta
schemele propuse de coJaboratori ş
mergem "pe incredere". In orice caz,
nu ă scheme cu erori majore
sau scheme "farse". Cititorii pot cere
ă direct autorilor articolelor,
pentru unele detalii. De exemplu, dv.
ă ţ adresa direct autorului
principal al ă "365 scheme
practice cu CI-CMOS", domnul
Aurelian Ă in problema
schemei ce ă ă (cu MMC
4047). Am ţ propunerea de a
publica in ă un articol despre
auto ă Din
nou ă ă succes in ... ă
contra ţ ţ
P. S. ă ţ computer ş sun-
A
SOcm
lOpF
L
6,8pF
I I
1----4 1 nF
ME
lOKO
În final ţ punem la ţ
ş o ă de principiu a unui
ţ ă ME pe ţ de
100 MHz. Tranzistorul T este de tipul
BF 181 sau BF 200. ME este un
microfon cu electret care se ă ş
in ţ ş nu ă mult. Bobina
de ţ ă L are 3 spire CuEm 0
0,3 mm cu aer, pe un mandrin (ax
cilindric) cu diametrul 10 mm. La o
ţ ă de 50 m, in curte, semnalul
emis poate fi ţ cu un
radioreceptor ă cu banda FM
II (98+108 MHz). Pentru ă
ă ă de emisie-receplie radio
nu trebuie ţ In fond,
. lnF ţ
+ 1 ,S·,.;JV
ţ cuplat la INTERNET, ţ
accesa site-ul http://www.thai-.
ware.com ş ţ ţ un program
cu 5 ţ audio, care, emise
prin difuzoarele computerului,
ă ţ ţ ş ş chiar gân-
dacii. Nu ă ă o ă
ţ ă pentru toate speciile de
ţ ţ
• Ş Ţ - Bucu-
ş
ţ pentru ă ă
Pentru schema combinei audio
"INTERNATIONAL.:' RC-IOOl (Hong
Kong), v-am trecut pe lista de"soli-
TEHNIUM septembrie 2003
Ş Ţ
ă ţ electronice
se pot realiza ş cu alte circuite inte-
grale în ă de ROM-05.
In principiu, la un casetofon
industrial nu se poate adapta un
ă ă reversibil de ture cu ş
digital ş ... nici nu ă (ar fi o com-
ţ aproape ă
• Mircea Ă -
ş
Ne pui ă ş faci propuneri
multe ş grele! S-o ă pe rând.
ş o ă de emisie-
ţ mai ă (pentru
aprecierea ă cea ă a fost...
ă ţ ţ Astfel de
scheme se dau în revista "Radio-
ţ ş Radioamatorism" a
ţ Române de Radio-
amatorism". Abonamentele pe un an
(12 numere) ă 75 000 lei, bani
ce se pot trimite pe adresa: ZEHRA
l,-ILlANA, P.O. Box 22-50 R-71 .100.
In principiu, pentru lucrul "în eter" cu
o ţ de E-R (transceiver) în ben-
zile de ţ de radioamator tre-
buie ă fii radioamator cu indicativ,
ă ai ţ de sie ş
ţ ă ă ş : ă ă
nimic nu se poate face . r. 'bmânia
ă ă ă bineînteles. eJ TVA!
ă între 26965 ş kHz, 40
canale de ţ "Ia ::::y' ("CITI-
ZENS BAND"). Transee ',e,eie pe
aceste canale nu au ne',,: e de taxe
ş ţ pentru a = '::; )site, cu
ţ ca ţ ă ă ,J ă o
putere mai mare de 4 \'i .
• Daniel ARON - corn. "itrenl,
jud. ă ă ş
Ne ţ o ă ă cu cir-
cuitul integrat D765 AC IN'=C JAPAN).
Am vrea ă ne scrii ce s....""'lemâ te
ă ce-ai vrea ă '2 .: J acest
circuil integrat, ă TI ai =zc:
ă de scheme
• Daniel STRUNGA RIU. Str.
ţ ă nr. 13, BI. G A". 21,
ş ă scheme e pentru
televizor "BERLINA 2000- s pentru
video-recorder "90NDSTEC BT 50"
(Koreea).
• Mihai SUSANU, Str. ţ ă
Hrisanti nr. 5, Tecuci , ă
schema televizorului color "9ILTON"
(Rusia).
• lulian Ă RU, Str.
Tecuciul Nou nr. 160, Tecuci, soli-
ă schemele pentru televizor
"Philips Interfunk" (FSQ 85 99 27),
pentru radiocasetofonul "SANWA
7040" ş pentru piek-up-ul "AKKOPA
203".
• Ş Ţ Bucu-
ş B-dul Iuliu Maniu nr. 166, cod
77538, 91. 38, Se. 1, Et. 6, Ap. 25,
Sector 6, ă schema combinei
muzicale "INTERNATIONAl:' RC -
1001 (Hong Kong).
• Nicolae BUZDUGAN, din
ş (telefon 0722438882,
674.77.78) ă spre vânzare
ţ TEHNIUM, anii
1970-1994.
ă ă de
dr. ing. Andrei CIONTU
MODULE MULTIFUNCTIONALE
(Urmare din pag. 7)
Se ă ă pentru dioda sta-
bilizatoare DZ - de fapt cu rol mai
mult de limitare în tensiune - s-a
ales un model apareo: s'4lffidimen-
sionat ca putere de dis.'patie. anume
de 10W, eu toate ă va"oarea medie
a curentului preluat de C2 d r retea
este de sub 100 r ..,"" . ă
alegere se ă pr'r 'a=:-J' ă
tranzitoriu, curentul :le C2
poate ş ă la ma-
ă ă de rezis:err.a ::l9 li-
mitare R2, ă ă ă a = 2A
intensitate pe care - cha' :lE'D"" -' eri
timp scurt - s-ar putea sa r<e o
suporte o ă stabiliz=.", :>e ..IZ
general, de ă una de :c 0'_ '2L
având puterea maximâ ;)6 €
de 1W.
În figura 2 este sugerti : Y.-S-
ă ă de a
pieselor ş de cablaj ;le'"(:"" _ a-"s:
modul, care a fost ree.izz ::e :
TEHNIUM septembrie
ă de sticlotextolit ne:l:acat cu
folie de cupru (sau cu falia ă
ă prin corodare în clorura ă
Vederea este dinspre fata oiantatâ
cu piese, deci traseele de ccnexi une
de pe spate sunt ă prin "trans-
ţ ă
Pentru mal ă rObJstete,
conexiunile sunt ă prin 'i pirea
ă cu cositor a terminalelor
pieselor, iar firele de conexiune
ă marcate sugesi;v. sunt
'lesute" prin placa de montaj.
Se mai ă ă pentru poarta
triacului s-au scos la exterior ă
cordoane, P ş P', primui oentru
racordarea ă la ă al
doilea care merge, împreunâ cu cor-
doanele tensiunii continue joase
(U- ş U+) la blocul extern al Circui-
tului de ă a ţ diferit de
la un montaj la altul.
S-ar putea ă ă piesele sunt
amplasate cam prea "aerisit", dar
ă doar ă ă de
,
ţ este perfect ă În
primul rând, pentru ă se ă
cu tensiunea ă de ţ care la
o prea mare ă a firelor ş
conexiunilor de pe spate, mai ales în
ţ de umiditate ă sau
favorizante pentru condens, ne-ar
putea crea surprize extrem de
ă N-am ă uit ă o
ţ ă ă din perioada
mea de "pionierat" în ale electronicii,
când am ă trei tiristoare (printre
primele pe care ş ă le
procur, cu mare dificultate) tocmai
din cauza acestui condens sus-
ţ ă pentru un
coleg de ţ o ă de lumini
cu trei canale, ă cu trei tiris-
toare, care mi-a ş foarte bine.
Ducându-i-o ă pentru "demon-
ţ din ă ş ş ţ
amândurora, ă fiind, am intro-
dus-o imediat În ă iar tiristoarele
au cedat, unul ă altul. Mi-a tre-
buit mult timp ă ţ de ce.
65
__ -..
--------- CONSTRUCTORUL Ă ---------
În al doilea rând, ţ
ş ă ă pieselor.
Modulul cu tlrlstor propus este
prezentat În figura 3. Se ă ă
am optat pentru varianta cea mai
ă ă când consumatorul Rs
poate fi ţ pe durata ambelor
ţ ale tensiunii de
ţ aceasta fiind În prealabil
R2 01
15KO F112
6W (lN4007)
(rad)
3
'"
100212

T
,-
'"
1<Y202H I

(rod)
L
25V
p.
P
4
ă ţ ă (puntea
redresoare de putere PR, ă
pe un radiator din aluminiu În ă
de U dimensionat pentru o ţ
ă ă la un curent mediu
redresat de 4-5A).
În aceste ţ tensiunea con-
ă ă ă circuitului
extern de ă a ţ nu se
mai poate prelua prin condensator
din tensiunea pulsatorie de polari-
tate ă In schimb, se poate
prelua din aceasta un curent conti-
66
nuu mediu de circa 10-20 mA, prin
intermediul ţ de limitare
R2. Acest curent ă În timp
"rezervorul" de energie reprezental
de condensatorul C2, cu limitarea la
12V a tensiunii la bornele sale prin
intermediul dlodel Zenner DZ
(12V/l0W).
Aparent, dioda 01 n-ar fi nece-
R.
«I000w)
A
-,
I
_.1
c
C,
O.lJj.r
4O(N
R,
1100
2W
F
...
ă tensiunea care ajunge la R2
fiind deja de polaritate ă pozi-
ă ă ă În punte.
ţ ei se ă ş prin
aceea ă ea interzice ă
lui C2 Înspre Rs ş tiristor (În inter-
valele de timp cât tensiunea pul-
satorie are valoarea instantanee
sub 12V), deci propagarea spre tiris-
tor a efectului de filtrare al lui C2,
ceea ce ne-ar putea crea probleme
cu blocarea tirlstorUlui la trecerea
prin zero a tensiunii pulsatorii (În
ţ de curentul de ţ al
tiristorului).
ş este ă ă de un curent
modest, rezistorul R2 se ă ş
apreciabil, preluând o ţ ă
mare de tensiune, motiv pentru care
am recomandat un model cu pu-
terea de ţ de cel ţ 8W,
pe care l-am montat pe un mic radi-
ator din ă de aluminiu În ă
de U, prins În ş pe placa de
montaj, cu ţ de 5-8 mm
ţ ă de aceasta ă ţ
Pe schema de amplasare s-a pre-
ă loc pentru acest radiator, dar .
nu s-au marcat locurile de ă
pentru ş dimensiunile radia-
torului fiind În ţ de modelul de
rezistor R2 disponibil.
Ş În cazul acestui modul, grupul
CI -Rl constituie circuitul de pro-
ţ la eventuale supratensiuni
anod-catod.
Varianta de amplasare a pieselor
ş de cablaj ă este ă În
figura 4, fiind tot cu vedere dinspre
ţ ă cu piese. ţ
de la placa modulului cu triac ă
valabile ş aici. ă ă doar ă În
acest caz dioda stabilizatoare DZ a
fost ă orizontal , nu vertical,
dar asta pentru ă nu am avut la dis-
ţ ă un exemplar de 10DZ12
ş am folosit un Zenner ITI de tip
ZL 12. Oricum, ţ permite ş
plasarea ă a unei diode
10DZ12.
In Încheiere, suntem datori ă
precizam ă ambele module,
lucrând cu tensiunea de ţ ş
având ş sursa de tensiune ă
de 12V În contact direct cu unul din
polii ţ ă pericol real de
electrocutare ă nu se iau
ă de ţ recomandate
În astfel de ţ In primul ă nu
se va atinge cu mâna montajul (nici
circuitul extern de ă a ţ
decât ă Întreruperea tensiunii de
alimentare de ţ ă se folo-
sesc ă simple, ş cum
se ă În schemele propuse,
întreruperea contactului cu ţ
se face ţ ş ş modu-
lulu·i din priza de ţ
TEHNIUM septembrie 2003
......... ........
!,:p. mnaIFl V } 'Jvv care folos celor ţ de mu- » \;Y,',:I
Este
de pu- P,eampli , <?' .... 'J
'1 autor gauche EG SG
se propune, ooot:J."",fAG 2 ,·c. ·.u.·. ·.·r'Y1 .·"·,, !
;, 'bloc din figura U-J
SD "'--"-.J Ampli de
modul dublor de P,eamp6 2 puissan<:&
ED MD
utilizând ă drplt.
'\ HI-FI stereo de
1 : Stereo
2: 4 )(
&'18r80 ou 4 x
-
IJUU"'''' , Cei interesati sunt In,,"'"
1
O. IILF
1k
6.8k
V'"
J5V
î
W

I I·F
-
-
- -
1
2
3
ci
r---?

t
OISI
TH1
CV1
CI
O,22/1F
ED
.,.
"1 RI
v",
0152
TH2
R'
m

fu
12
RESI LM556C CV2
11
oun RES2

TRil OUT2

GNO TRI 2

1
l N914C
220 !
V"
-
15V
1k
R,
i OOk
R,
2
I NPUT
VOLTAGE
9.1k

-
-
DC
1 C,
OUTPUl
VOLTAGE
.. ,
-
,,,.


DATA,

-"f'illnA_ M
W? -Nu ă ş - E prea scump? - ... Ai încercat la:
- t ·· d
".;' www. no a.ro ca--r#A.:lU
Multimetre, Telecomenzi, Trafo linii, Componente electronice
Cataloage din magazinele din Oradea sau prin ş ă
HIFI SHOP: ă nr. 48, tel.: 0259-436.782
CONTACT: Ş ă nr.2, tel.: 0259-267.223
Cod ş 410209 ORADEA, Fax: 0259-210.225,
e-mail: saleS@trioda.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful