o ă ă romC)(i:::!

ta acces poate
diul interfonului.
se ă În
trebu le ă ă un teren
O ă ă a
fi la supravegherea de la
mici.
Studiind schema, vedem ă este de fapt
vorba de interfon cu un post de
ă acest scop se ş un am-
plificator de ă ţ ă cu un etaj final
În contratimp. Aparatul se În IUIILI..!!U!IIt::
cu comutatorul K1.: iar folosirea cores-
ă a lui K se ă cele ă
functii ale difuzoaretor de microfon sau di-
Difuzoarele folosite sînt de 1-3 W.
Rezistenta R cu asterix se mod ă la
unui sunet ă ă
În de 3-4 mA al lui final.
S-au dat datele transformatoarelor folosite.
Se ă ă ş Tr 3 sînt ş În
locul lor se pot ş alte
formatoare de ş pentru
rad io cu tranzistoare, care se
ţ (<<Albatros», «Mamaia»
caz se vor folosi difuzoare cu
ă transformatorului de
zat. Transformatorul defazor se poate
4.0.
Difuzor
exteriofl
T1 -T2 =EFT 353
T3 - k = EFT 323
680
Tr = S = 1-2 cm
z
-
I nI = 50 spire Cu-fm
= CÎte spire, bifilar 0,3
inlocui de asemenea cu ceva echivalent care
se ă ţ
aparatu lu i este de
În serie, sau de ia
ţ un
tor, similar celor folosite pentru
de radio cu tranzistoare.
Piesele se ă pe o ă ă
cît mai scurte. Transformatoa-
ş se ţ ă ş se dispun
Încît axa tolelor ă fie perpendicu,,:
a evita ş nedorite.
la difuzoare se face cu un fir
it, foarte bine izolat. Acest
fir nu se va ş alte fire care au ten-
siunea În ă unor acci-
dente.
De remarcat ă mai apar ă
ri le si ă nu sînt co-
recte. Se ă ca ă ă ă
de cupru, iar masa difuzoarelor ă
ă ă cu masa lui Sub-
liniem ă nu este ă ă ţ ă
ă a difuzorului se ă masa,
se ă În ă cu d ifuzoarele În
diferite pentru evitarea
care se cablul de
difuzorul exterior postul de ă ă
nu fie mai mult de m.
-2 cm
2
2000
3-4 mA În gol
cite bifilar 0,2 Cu-Em
Tr:; = q = -2 cm
2
= n
2
= CÎte 240 spire bifilar ifJ
= 50 spire Cu-fm
9v +
Diodele Zenner au început ă fie folo-
site în cele mai diferite montaje electro-
nice, Proprietatea de a o terlsilme
foarte ă circuitelor unde sînt mon-
tate în mod ă
aceste diode semiconductoare,
Constructorul amator nu o ă se ă
într-un impas serios la realizarea
m()ntaje:lor care ă diode Zenner.
cere o tensiune nestandar-
trebuie ă verifice ce va-
..... ...,.1".... ".0""... mai ă sînt
anevoioase. De asemenea, unele mon-
se folosesc diode Zenner de putere,
care nu este la îndemîna amatorului,
pe care-l ă ă
cele ă . o caracte-'
ă Zenner trepte, toto-
ă se poate asigura ş puterea ă
Montajul se ă pe tensi-
unilor în ţ (vezi 2).
fig.l ţ este cu tran-
zistoare NPN, iar în 2 cu PNP. Ten-
siunea de ţ ă ş
ă cu se cu
tensiunea de intrare. co-
mandat de T 2. conduce la diferite tensiuni
în raport de tensiunea ă pe ă
M. BAGHIUS
Pentru alimentarea cu tranzistoare
se ş aproape alimentarea
ă cu tranzistoare. Este posibil ca din
diferite cauze acest stabilizator ă fie pus în
scurtcircuit. De în serie cu tranzistorul
de stabilizare (fig. este o ţ ă care
adeseori se arde ce tranzistorul T 1 s-a
distrus. De aceea ă utilizarea unei
la ce trebuie ă
stabilizatoarele
o la
scurtcircuit cu un care se
ă în schema din
B, C, D, E, F, desfacerea ă
+
N. PORUMBARU
În punctele A-B se poate lega ş orice
ă ă ă ă sau ă
Tensiunea de ă a tranzistoarelor
folosite ă valoarea tensiunii apli-
cate. Tot ş puterea de ţ a tran-
zistorului Ti ă puterea la care
se foloseste simulatorul. Folosind dioda
Di' se ă o ă perfect i-
ă cu dioda Zenner ş se ă
ă tranzistoarele T
1
ş T 2.' Nu am
indicat tipuri de tranzistoare comandate
întrucît montajul ţ ă cu orice
tip de tranzistoare.
La puteri mai mici se ă tranzis-
toare Be 107 (NPN) sau EFT 323 (PNP),
iar din seria DR 300. La puteri mai
mari se ă = EFT 214, T
z
=
EFT 323, iar 135. Folosind
ă ă se realiza un .....,.,,, .... 1-,,,.
la o putere ă tranzis-
torul se ă pe un radiator adec-
11-0...... \1'" ..... ;1» 3, 4, 5 ă cîteva de
Se(;tullli de radiatoare.
mici ă sistemul din
fig. 3 a (fiind cel mai simplu), iar la puteri
mari, . pentru ă ţ unui amatm;
tipul din fig. 5 este cel mai indicat. Acest
model se ă din ă ă care
A ş R, C ş D, E ş F ş intercalarea schemei din
figura 2. Dar cum ţ ă sistemul? Tran-
zistorul T 4, la ţ ă (la curentul
nominal) a stabilizatorului exemplu,
este blocat nr"THlr_n
cu O
+
re-
C o-r---.-+---o
E F
cHli-------O
Material: ă cupru sau aluminiu 0,5 mm
'\'2. 12
...

variabil
se ă între ele în ordinea din ă
Pentru o ă si mai radiatorul se
un ş din
un
simetric cu cel
Am insistat
acestora foarte mare
o exploatare ă a tranzistoarelor. Ast-
fel, ă de exemplu un tranzistor ă ă
radiator are puterea de disipa ţ de 500
m W, cu un radiator de tipul celor din
fIg. 3, ea este de 1 W, iar cu cele dÎI! fIg.
4 sau 5 poate ajunge ă la 6 W. ă
ţ radiatoarelor ă fie cît mai mare (cit
permite ţ dar de preferat nu mai
ă decît ă ţ
Pentru alegerea diodei D2. tensiunea
Zenner se poate controla cu dispo-
zitivul din fig. 6. Se ş tensiunea de
alimentare a sursei ă la punctul cînd
tensiunea ă de voltmetru ă
ă Tensiunea ă de volt-
metru este tensiunea Zenner a diodei.
a curentului la iesire. La un scurtcircuit
tensiunea la ş la zero V ş deci mo,nt,l1ul
este protejat, ă curentul ce ă
este foarte mic. La sCtlrtc:irc:uitultli.
tensiunea la iesire devine ă rezis-
se ca la curentul nominal al sta-
tensiunea la borne ă fie de 2 V.
Deci: Rs =
In
curent de 1 A ă
ă pe un suport format dintr-o ă
de 2 W cu valoare mai mare kQ
ă ă de ă la
ă Prin rez:ist1enl:ele
curent de
+
si
rezulta
= 10 kQ.
ă astfel: se pune .:na.UH'L"'"V!
curentul nominal ş se
tensiunea la iesire are n.d.J".UJIHU.
ă in' sens invers cursorul lui ş
totul e gata de ţ Tranzistorul T 4 este
un tranzistor curent utilizat, de EFT 321-323,
P 16 AC 127 sau OC 72. El se va ş de-
parte sursele de ă ă din
Material: aluminiu eloxat mat, negru
Piesele se ă sau se nituiesc
Material: ă cupru sau aluminiu 2 mm
R minim = Ez x E!:L
s p
E z = tensiune Zen ner
EiJ = diferenta Între
tensiunea Zenner
ş tensiunea sursei
P = puterea ă de
disipalie a diodei Zen ner
(a simulatorului>
cadranului
Cu se
diferite tensiuni la "11:TAi"l-1n,",o1-.. "
tensiunile la citite se
Pentru a o
liniare se va
bobinat la o putere
de W, în caz contrar la fIecare reglaj
nou trebuie ă ă tensiunea la bornele
simulatorului.
Cu valorile indicate în schema din fig.
1 ş 2 simulatorul se poate utiliza de la
1,2 V la 18 V.
La alegerea valorii ţ serie R a
simulatorului se va folosi formula am
fIg. 7. De remarcat ă montajul este cu
atît mai stabil cu cît puterea ă P
este mai mare si cu cît tensiunea de in-
trare este mai' mare ţ ă de tensiunea
Zenner ş R de valoare ă ă
de cea ă
se impune ş
valoarea ă
valoarea rezis-
ţ ţ valoare
s-o ş ă De ţ
metru cu o valoare de avem nevoie
de de numai
20 mai sus ş avem:
20·
R = = 33 = .1133
p JV+":'V
ă ă de 33 se ă in
paralel cu bornele extreme ale ţ
I
I
ti
d

ti
fi
m
p
Îr
CI
p
fl
fl
R
O
c
S
S
le
fe
r
n
c
al
z:
II
Pentru ă temperaturilor joase se folosesc în
mare majoritate termometrele bazate pe principiul
arhicunoscut al fizicii, care ă ţ ă
corpurilor (în special a lichidelor) în ţ de tempe-
ă Se cunosc astfel termometrele cu mercur (foarte
ă cu alcool etc. Pentru ă tempera-
turilor mai înalte se mai folosesc ş termometre elec-
trice ă ţ de ţ ce ia ş
la ă unei suduri a ă metale diferite, al ă
ţ de ş a electronilor este mult diferit. Acest
principiu este folosit ş pentru ă temperaturi-
lor foarte inalte, aparatele purtînd denumirea de pi-
rometre.
Toate termometrele ţ mai sus sînt în
caracterizate printr-o mare precizie a ţ
ă dezavantajul unei
(este ă o cantitate destul de mare
ă a pune în ţ mecanismul
cator) mai ales, un serios il ă
ţ mare ă prin
Fig. 2
R R8-BOO..Q..
MÎNER LEMN SAU
TEXTOLIT
50-80
Il 1:
pentru a se stabili ţ fiind practic ă
ţ ă de ă Dealtfel, termometrele
cu lichid mai ă dezavantajul de a fi foarte ţ
rezistente la ş mecanice ş chiar cal orice, defect
..:auzat de diferenta de dilatare a sticlei din care sînt
confectionate. .
de mai sus sint mult atenuate de
ă termometrul electric, a ă ă este
zen ă în 1. Montajul, dealtfel destul de
poate fi ş de ă orice amator, deoarece
piese care se ă din ţ ă pe
ales ă nici una dintre piese nu are valoare
Termometrul a fost conceput cu ă ă de ă
ţ cont de gama foarte ă a necesi-
de ă a în ansamblul coti-
al problemelor ă amatori. Scara
20-42 poa'e fi ă ă a
temperaturii umane ş pentru ă tem-
peraturii acvariilor, a sau ca
termometru de ă poate fi folo-
25

LUNG DE eO-200cm
CAPACEDIH TABLA DE CUPRU SAIJAL1\Mf.. Ă MICA DIN TEXTOLIT
Ă DE O}03mm ÎM81NATE PRINCOS1TORIRE GROS O/8-1mm1YX18mm
(CU UReCHILE DE CONTACT)
CORDON DELA MICROFON SA.U MICROCASC8
w
_-------------,r-----.
Fig.3 t/J10
,/'" -1 r 1 "'-'+---+--01
MINER DIN LEMN TARE SAU TEXTOLIr
52 3 17
§>oE---- 29 ----iII'!
4
Ing. IANCU ZAHARIA
ă pentru controlul temperaturii frigiderelor, al ali-
mentelor; al culinare ce se servesc la
ă etc. Dealtfel, fiecare amator poate grada termo-
metrul ă plac ş cu alte limite de ă de
exemplu, între minu.'· SO°C ş plus SO°C scari1 ă
pentru ă temperaturii atmosferÎee pe tot timpul
anului.
Schema de ne ă ă este vorba de un
amplificator alternative rezultate pe dia-
gonala unei ţ Wheastone cînd ţ acesteia ş
ă rezistenta ă
Puntea formatii din patru ţ care sînt traducto-
rul TK, ţ serie R6' R7' o
parte a Rs, ultimul ţ
metrul în serie .cu trimerul R3 ş
este ă cu o tensiune
50 Hz ţ ă din ă ş 1 V a transfor-
de Tr. are rolul de a
limita curentul circuitul în cazul
ă accidentale a destinate
traductorului termic.
Fiind o de echilibrul se ţ variind
ă adiacente in punctul ă
de cursorul ţ a ă ă
se va grada direct în grade celsius. Deoarece ţ
traductorului prezentat mai jos este în jur de 100 n la
200°C, s-a ales ş etalon (de ţ de
ş valoare. poate modifica valoarea
tuturor care compun puntea în de
piesele de care ă ă ca prin aceasta ă
vreun prejudiciu aparatului. Toate ă se sus-
ă ă ce s-a efectuat scaI ei.
care credem ă e de ţ este
ţ care ş ă ă mai
exact valoarea prin ales pentru R
9
).
Cînd raportul + R conductor):
R9 este egal cu raportul Rs ş ţ R
s
):
(R
2
+ R3 + restul din este în echilibru ş
între grila de ă aTI ş ă nu se ă
nici o tensiune. Ca rezultat, la ş detectorului reali-
zat cu diodele D
2
ş D3 ale tubului T 1 nu se ţ nici
o ţ ceea ce se traduce prin ţ ă
a sectorului umbrit de pe ecranul fluorescent al tubului
T 2' În acest caz, sectorul luminos pe ecranul ochiului
magic este o linie ă ă la centrul ecranului,
a ă ă ţ poate varia modificînd valoarea re-
ţ de negativare a triodei amplificatoare R
10
,
care se ă ş în catodul comun al diodelor detec-
toare. O abatere ă de la valorile indicate pe
ă ar duce la ă ă ţ aparatului.
Cu o ţ ă de 2 kn amplificarea etajului realizat
('u trioda T 1 este ă mai ales ă ea depinde ş
de ţ de ă a triodei (Rll ).
Aparatul este alimentat anodic de la redresorul
ţ ă realizat cu dioda D
1
a lui T l' Ten-
siunea ă este ă de grupul C
3
R
1s
C
4
• Fiind
vorba de un montaj în punte ş un indicator de nul,
ţ nu sînt deloc ţ de parametrii ampli-
ficatorului ş nici de ţ tensiunii de alimentare.
Transformatorul de ţ Tr se va bobina pe un
miez din tole. de fierosiliciu tip E 8 x 22 mm grosimea
pachetului. ă ş 1 ţ 1 900 de spire (120 V)
plus 1 400 de spire pentru V conductoare de cupru
izolat cu email q; 0,1 mm. ă ş a II-a are 3600
de spire, conductoare de cupru emailat (JJ 0,07 mm,
ă ş de filament III are 90 de spire, cupru email
q; 0,6 mm ş ă ş a IV -a de alimentare a ţ
de ă ă are 70 de spire, conductor emailat q; 0,3 mm.
Puterea ă de la ţ nu ă ş ş 7 W. Prin
conectarea comutatorului K în ţ b, se introduce
ţ R4 în ţ pe ţ Rs a ă
valoare se reduce astfel la circa 35--40 n. Plaja valorilor
înscrise pe ă se restrînge, în timp ce unghiul de
rotire a axului ţ ă ş (circa
270°), de unde ă posibilitatea extensiei scalei,per-
ţ citirea valorilor cu precizie de zecimi de grad,
citiri necesare în cazul ă ă temperaturii corpuri-
lor umane ş animale.
Conectarea comutatorului K în ţ A duce la
scurtcircuitarea ţ R6' valoare care este com-
ă de ţ Rs introdus. în circuit (va-
loarea ă Plaja temperaturilor ă pe
ă ş în detrimentul unghiului de a axului
ă pe grad celsius inscris pe
Comutatorul K poate fi un ă stînga
dreapta folosit la autovehicule comanda semna-
lizatoarelor.
valoare ă ş
ficare sau de dr(:ui1tele
relor cu tuburi.
fi de orice
cu o ă HAC1 •• Uo.!1XlI.
limitele ă de ă
Traductorul termoelectric
conductorului de
în ţ de ă
cu atît ţ
intr-un foarte
ă valori variabile
de ă un ohmetru ă ă
de ă
fiecare 10°C.
unui conductor de cupru se
R în care R este ţ con-
d
2
(mm)
ductorului de cupru la telll1pe:ratura care coefi-
cientul de ţ
PINTRU I
K = 20 la O°C 26 la 60°C
22 la 20°C 28 la 80°C
24 la 40°C 30 la 1OO°C
deci o ţ 1 este lungimea conduc-
torului în cm ş este conductorului neizolat.
Pentru a se realiza o ă a termometrului e
bine ă se ă sirma cupru ă cît mai
astfel 5 metri de conductor de
mm diametru vor avea ţ
de 1500 la 100°C ş
ă ă se va
conductor
Peste bobina traductorului se vor fixa
doua din ă de
(sau de hirtie IUt;li:1..llL.i:1.W,
receptoare ca ecran interior
se va cositori ş o ţ ă
metalice de pix), prin care trec cele
TI
toare. Mînerul se ţ din lemn tare sau·
textolit. ţ unui astfel de traductor este de 40-50
de secunde. Acest traductor poate fi utilizat comod
aproape în toate scopurile propuse) lucrînd bine ă
la temperat uri de plus lOO-120°C. La temperaturi mai
mari se ş pericolul ă ţ de email
a conductorului.
Pentru cei ce vor ă utilizeze doar Ca termometru
medical propunem un traductor tip ă ca cel
prezentat în fig. 3, sau se poate utiliza cu succes un
termistor, dar în acest caz scara va fi ş mai ţ ă
Bobina se poate ţ similar cu ă de mai
sus sau o ă mai greoaie, dar mai eficace este
realizarea unei bobine plate bobinînd conductorul
ă ă ă în ă începînd de la centru spre
exterior, pe un disc de ă sau textolit gros de mm
cu diametrul de 15 mm. In timpul bobinârii spirele se
vor lipi de discul suport cu ţ de plexiglas dizolvat
în diluant (pentru vopsea duco sau în ă
Montajul se va executa pe o ă de textolit sau
pertinax gros de 2-3 mm, pe care se ă cose ş
ă ă din ă de aluminiu de 2 mm grosime.
Pe una din ă se vor monta soclurile tuburilor
condensatoarele electrolitice (pe cei 30 mm care
în spatelesoclurilor pe placa de textolit se vor nitui
cose pentru piesele indicate în fig. 4. A doua ă
de aluminiu se ş la marginea ă de
constituind ă ş o ţ ă ă a cutiei. Placa
de montaj este ă în partea din monta-
fiind în ş timp fundul cutiei. acest fund
vor practica 4 ă
care ă cutia
ţ de asemenea din
mm sau de aluminiu ă de 2 mm.
disc de carton ă de
care ă o ă ă
cu pe acul Gradarea
scalei se face în cu indicatiile
unui alt se ă
variind valorile R6 (cîte una pentru
fiecare ă ş reglînd la un ă comun
ambelor scale).
torul C
8
are valoarea de 100 în
cazul cînd receptorul nu are anc
Montajul prezentat este practic un
ă de ţ ă care transpune
un semnal din banda de unde scurte
în banda de unde astfel ă re-
ceptorul nostru devine un receptor cu
ă schimbare de ă Ceea ce
este remarcabil la aceste u{ontaje este
ă ă ţ se face, practic, fo-
losind extensia de ă ceea ce este
un mare avantaj. în plus, sistemul poate
fi aplicat la orice tip de radioreceptor,
fie ă este cu tranzistoare, fie ă este
cu tuburi. Schemele pe care le vom
prezenta au fost experimentate.
la fel ş sarcina celui de al doilea etaj,
care este ă de ă Ca
urmare a acestui fapt, la ş etaju-
lui ă de ţ ă se ţ
transpus, nu un singur semnal, ci o
sub ă din gama de unde scurte.
Astfel, la ş ă de frec-
ţ ă ă la borna lui C
8
, se ţ
transpuse subbenzile de 19, 25, 31, 41
sau 49 m, ă cum am ţ co-
mutatorul Kl pe ţ 1, II, III, IV
sau V. Transpunerea se face în banda
de unde lungi a receptorului. Selecta-
rea unui anumit post dintr-o ă
ă de unde scurte se face folo-
sind selectivitatea receptorului nostru,
acordul pe un anumit post ă
cu ajutorul condensatorului variabil al
receptorului. Condensatorul C
8
va fi
conectat la borna de ă a recepto-
iar masa adaptorului la borna
de ă ă se va face folosind
cablul ecranat. în acest caz condensa-
Ş
ă de ă atunci condensatorul C H .
se va conecta la ă «cald» al cir-
cuitului de i,,[rare (borna ă a
condensatorului variabil de acord), iar
borna de ă la masa receptorului.
în acest caz condensatorul C
8
va fi
de 10 pF. Oscilatorul local al adapto-
rului ă cu tranzistorul T 3 ş el
Î)i ă ţ în trepte ă
cu circuitul de intrare). Pentru reali-
zarea montajului se vor folosi conden-
satoare stiroflex, ceramice sau cu ă
(CONTINUARE ÎN PAC.. 6)
Rr2-4?O
Primul etaj din fig. 1 este un ampli-
ficator de radio ă cu tranzisto-
rul T l' La intrare se ş un cir-
cuit selectiv format din bobina LI ş gru-
puri de condensatoare fixe ş trimeri
care se ă Acest circuit, ş este
selectiv, este ş de· ă ă Am-
phticatorul RF este un etaj aperiodic.
7
5
t,
d
SI
ti
fi
m
v
c'
p
Îr
c
p
fi
fI
P
o
c
S
S
1<
f(
r
n
c
a
z
(URMARE DI N PAC. 5)
Tranzistoarele sînt de tip EFT 317, AF 115,
AF 116, AF P 403 etc. Circuitul de in-
trare ş oscilant al oscilatorului se ă
pe bobine de la aparatul Mamaia.
Se vor folosi 2 carcase; pe una se vor bobina bo-
binele Lz, iar pe ă bobinele L,t. Bobi-
na Ll are 18 iar Lz - 4 spire ă de
Cu-Em cu de 0,08-0,1 mm. Bobina L3
are 20 de spire, iar L
4
- 4 spire din ă de Cu-Em
cu diametrul de 0,08 - 0,1 mm. Trimerii C
T
- C
T 1 10
sînt eera mici cu valoarea de 6 - 25 sau 8 - 30 pF.
Pentru comutarea subgamei se va folosi un comu-
tator dublu cu 5 ţ (K
1
). Si acum, CÎteva cuvinte
despre metoda de acord a adaptorului: în primul rînd
se ă ă ă oscilatorul cu tranzistorul
T 3' ă verificare se face fie cu ajutorul voltmetrului
electronic sau oscilografului conectat la bornele bo-
binei L
4
, aparate ce ne pot indica ţ semnalului
livrat de oscilatorul local. ă ă ă veri-
ficare se trece la verificarea ă de frec-
ţ ă Pentru aceasta se ă printr-un condensator
de 1 nF pe baza tranzistorului T 2 un semnal de la un
generator RF avînd ţ de 15,3; 11,85; 9,6; 7,25;
6,1 MHz, respectiv pe subgamele 1, II, III, IV ş V (19,
25, 31, 41 ş 49 m); semnalul de intrare va avea un
nivel de 100 m V, iar la ş receptorului, în paralel
pe difuzor, se ă un voltmetru electronic sau
oscilograful catodic. ţ de volum se pune
la 1/3 din ă iar receptorul se ă în mijlocul
gamei de unde lungi. Semnalul livrat de generator va
fi modulat în amplitudine cu un semnal de fm = 400
sau 1 000 Hz ş m = 30%. în aceste ţ se începe
cu subgama 1 ş se vor regla trimerul C T 6 ş miezul
bobinei L3 pentru a ţ la ş la bornele volt-
metrului pe difuzor, semnalul maxim. Se trece apoi cu
semnalul la intrare pe subgama II, III, IV sau V ş se
ă de data aceasta numai trimerii ă
pentru a ţ semnalul maxim Ia ş ă a-
ă ţ de reglaj, ă ş circuitul de intrare.
Pentru aceasta generatorul de semnal se ă
printr-o ţ ă de 4000. În ă ţ se aplidt
iar semnalul din subgama 1 cu un nivel de 100 mV.
ă semnalul este prea mare, el se ş ă co-
ă Se ă miezul bobinei Ll ş apoi,
eventual, ş trimerul CT1 pentru semnal maxim la
ş receptorului. ă semnalul de intrare duce
la saturarea receptorului, se reduce semnalul de intrare
ă aceasta se trece pe subgamele II, III, IV sau V.
6
Pentru radioamatorii care au la activullor mai multe
receptoare construite, dintre care CÎteva superhetero-
ă se pune problema ă ă ş primele
aparate de ă ă ş control. Pentru a veni în ajutorul
acestor radioamatori, vom ţ unui
instrument universal (figura 2). Practic este vorba
de un voltamperohmetru (fig. generatorul 2) ;
alimentatorul (fig.
Prima
rai ă terlsnmllor
tive pe 4 game: 50, 250 curen-
ţ continui pe game:
ţ pe 3 ă (de la 10 la
cum se vede, este o ă
Pentru ă pa de se va folosi un instru-
ment de curent continuu cu scara de 100 flA. Rezisten-
ţ se vor alege de 0,25 W ş se vor ă
o punt<:; pentru valoarea ă ă în ă
cazul uneI rezistente care nu are o valoare standardi-
ă de exemplu 45,2 se va realiza din ă re-
ţ de exemplu 43 în serie cu 2,2 kQ. Pentru re-
ere";l rea tensiunilor alternative se vor folosi ă
diode detectoare ş de tip EFO sau
de posibilitatea de ă numai ţ
Shunturile ş se vor realiza pe rezis-
ţ de 10 k.O sau ca
bobina cu ă de ă ă
în ă ă lor se va face Ia o de re-
Pentru ă ţ ş
K cu ă ţ va fi ş ţ
a II-a. cazul ă ohmetrului, comutatorul K va
fi pe ţ 1 folosind o ă Ea de 4,5 ă la 6 V.
Pentru aducerea la zero a ohmetrului se va folosi po-
R1-
24 K
"il.
ţ
Ea
tentiometrul P cu valoarea de 10 kO montat ca rezis-
ă ă
!\. doua parte este generatorul. El cuprinde· un gene-
rator RF cu tranzistorul Ti' Acest etaj este un oscila-
tor În 3 puncte de tip Colpitts cu baza la ă Circui-
t ul acordat este format din una dintre bobinele Ll'
L4' L
6
, Ls sau L 10 ş condensatoarele C
2
, C
3
, Cv• Con-
PE IOAMATORIi
Ţ
Ing. M. IVANCIOVICI
densatorul variabil la reglajul fin al frec-
ţ Bobinele L
2
, ş LlO se ă pe
carcase din material sau carton. Pe aceeasi
ă se vor bobina cu bobina de cuplaj LeLi:
cu Ls, Ls cu ş cu L9' Bobinele L
2
(L
1
),
L
6
(L
s
) se ă carcase cu diametrul
de mm, iar bobinele carcase cu
diametrul de 12 mm. ţ cu
- LI R 4 - 36 K
Lw.
i
L3
L4
L5
Ls
K1b D
l7
La C
s
-

L9
240
L10
P1
200 de spire fiecare.
Între cele ă ţ ale lui L2 (3150 spire) se intro-
duce bobina LI (150 de spire). Fiecare ţ are ă
ţ de 2 mm ş diametru! de 14 mm, iar ţ
între ţ este 1 mm. Sîrma de bobinaj ă
este Cu-Em cu (j) = 0,1 mm. Bobina L
4
are 85 de spire,
iar L3 - 30 spire din ă de Cu-Em cu (j) = 0,1 mm.
Bobina L6 are 55 de spire, iar Ls - 15 spire din ă
de Cu-Em ă cu ă cu (j) = 0,18 mm. ă ţ
mea bobinei L
4
este de 5 mm, iar a lui L6 de 2 mm.
Bobina La are 30 de spire, L
7
- 7 spire, L
10
- 20 de
spire, L9 - 6 spire, toate din ă de Cu-Em cu
(j) = 0,25 mm. Aceste ultime bobine se ă pe
carcase cu (j) = 12 mm. Acest generator ă Între
0,415 ş 11 MHz pe 5 subgame: 0,415+0,63 MHz;
4,3-;.6,9 MHz; 6,4-;.11 MHz.
Acordul se face cu un condensator variabil C
v
cu va-
loarea de 5-:-100 pF. Acest generator este modulat în
amplitudine cu ajutorul diodei D din generatorul de
ţ ă cu tranzistoarele T z ş T 3' Este un
oscilator RC cu ţ ă prin cuadripolul în T
podit, format din R
7
, C
6
, C
7
ş R9' Acest generator
ă pe ţ de 1,6 kHz. ă R
7
este o re-
ţ ă ă atunci ţ se poate modifica.
Nivelul semnalului RF se poate regla din ţ
trul P 1 cu valoarea de 2 k iar nivelul din ţ
metrul Pz de la kn. ş AF are ş un atenuator cali-
brat. ă h pune în ţ generatorul
ă h pune în ţ generatorul
Tensiunea de alimentare Ea se alege de 4,5-7 V, ş
pentru Tranzistorul TI este
EFT 317, P AF 116, AF AF 126
T z, T 3 de 352, 353, MP ac 70,
ac 602, 603. Comutatorul Kl are ă
cu 5 rînduri de contact:. Dioda D este de
sau D 2E. în figura 3 este ă ş a
parte, anume alimentatoruI. Se va folos; un transtc·r-
mator ţ Tr, care este de sonerie. Se va
pe tensiunea de 8 V, care se va cu o ă
de EFD. Dioda Zenner Z este Dz 307, iar tranzisto·
rul (stabilizator) este BC 107.
III
I
Ing. GRIGORE MORARU
Voltmt:trele electronice, realizate o ă în
punte, ă o mare stabilitate în ş o mare
ţ ă de intrare. Schema de ă ă este o
în care ă brate sînt constituite din re2:1sten1;ele
teme Ri a ă tuburi identice (fig. 1).
ţ Rit, Ri
z
, Rl) Rz ă o punte.
Semnalul continuu, ţ ă o ţ ă
a semnalului alternativ de ă grila unui
tub din punte, ă a acestuia,
aCl;::asta puntea se ă
de dezechilibru nrrHvwf "(),, " Ei
instrumentul de
ţ se valori ale semnalului de
Schema bloc a acestor tipuri de voltmetre electro-
nice cuprinde (fig. 2): atenuator, detector, voltmetru
Fig.'
electronic 111 punte ş ă de alimentare.
masurarea continue, semnalul este di-
vizat ş ă cu schema în punte. La ă
alternative, semnalul se ă se di-
ă ş apoi se ă ă
Cîteva ale acestor scheme sînt remarcabile:
montajul fiind modificarea tensiunilor de ali-
mentare sau modificarea tuburilor
ă nu ă
din catod are loc o ţ ă care ă ş impe-
ţ de intrare.
• Termenul de ermetizare este des întîlnit la
radioamatori. ţ de ermetizare ă
de fapt, În izolarea unor piese prin acoperirea
ţ lor cu o ă ţ ă prin to-
pirea a 400 9 ă de albine cu 200 g ă
Într-un vas de ă ş pe o baie de ă
ă topirea acestora se ă 65 9 praf
de ă amestecîndu-se bine cu o ă
de ă Piesele de radio se ă prin
scufundarea lor În amestecul fierbinte, ă
care se ă ă se ă ă ă piesele
astfel ermetizate pot fi colorate cu culori de
ă
Sursele de procurare a ţ sînt:
magazinele pentru vopsele ş chimicale (ben-
zol, ă de carbon, ă de amo-
niu sau ţ magazinele specializate pentru
produse chimice (amoniac sau hidroxid de
amoniu), magazinele cu produse apicole
ă de albine), magazinele cu produse
tare (alcool etilic), farmacii ş drogherii (gli-
ă ă ş ă ă
Se ă un voltmetru electronic realizat ă o
ă în punte (fig. 3).
Puntea de ă ă este ă
teme ale tubului T
3
ş R
16
, R
17
.
nala ţ este montat un de 6 mA
ş ţ ţ variabile R
Z3
' R
Z4
'
Tuburile T Za' T Zb sînt amplificatoare de curent con-
tinuu, conectate Între atenuator -- detector ş schema
în punte.
Comutatorul Kl (a, b, c) ă cele trei moduri de
lucru ale voltmetrului electronic: ă tensiu-
nilor continue, ă tensiunilor alternative si ă
surarea ţ .
1ENSIUNILDR CONTINUE
Tensiunea ă la bornele 1, 2 se ă prin Kla>
fixat pe ţ 1, atenuatorului format din ţ le
R6' In ţ de ţ le divizorului se ă
;'UlJl'.aUr'-'l" de ă (SV, 20V, 50V, 200V,
De pe divizor tensiunea ajunge prin comutatorul
Kz la amplificatorul de c.c., care prin
RIS ă puntea. Pe tubul T Zb se
de pe R
17
, R
18
, iar prin cuplajul R
zo
,
Ri9 pe grila T
3
Tensiunea de de:lec:hilibt:u cu tensiu-
nea de ă se ţ pe re2:1stenj;ele R
16
, R17 din
punte.
Cu ajutorul
roul" -
2. Ă TENSIUNILOR
Comutatorul Kl cu trei
tensiunea ă se
din dioda
ă iar
ă cu functionarea în
siunilor
Pentru semnale
50 kHz se
punctul A al
"ze-
mai mare de
care se ă la
• ţ pe o ă de zinc ce ş Ja
un ş sau cadran se pot executa astfel. In
ă ş ă se ă sulfa! de cupru ş
cu ă ţ se scrie. ă ce ţ
s-a uscat, se ă tabla cu ă ş pe zinc va
ă depus cuprul din ţ
Tot pe zinc se poate scrie cu o
din" sulfat de cupru ş ă de
vate În ă ă ă uscarea
se ă cu ă se ă ş se ş cu o
ă În ulei.
ţ pe o ă de cupru se fac astfel:
ce placa a fost ă ţ ă de
un strat de ă
se face ţ
este 80-
Adîncimea de-
placa esie
placa se
prin ă
3. Ă
Lvillutatorul K 1 se ă pe
ă Rx la bornele 1, 2.
tensiune pe ţ
K13'
4
DA TE' CONSTRUCTIVE:
- transformator ţ - Sl"e = 6 cm
2
;
diode
-- ă ş ă
1 800 spirejO,3 mm;
- ă ş ă n
z
2200 spirejO,15 mm;
- ă ş a-b = 53
redresor n
4
= 53 spirej
ă ş redresor ohme-
= 48 mm;
se ţ ă
t:
d
s
t
fi
;IT
ă un receptor pentru unde me-
dii cu amplificare ă ş cu o ţ
pe ă la care semnalul ţ la ş
este aplicat la intrarea amplificatorului AF
al picupului sau magnetofonului. Consu-
mul adaptorului fiind foarte redus. se folo-
ş alimentatorul picupului sau magneto-
fonului. Sistemul are chiar unele avantaje
În ţ cu un receptor superhetero-
ă In primul rînd, sistemul are o sensibi-
litate relativ ă ceea ce permite ă
ţ ă numai postu ri le ţ de
mare putere. Ca urmare a acestui fapt. el
este ţ sensibil la zgomote ş ţ
iar banda ă ă pentru posturile
nationale o redare foarte ă a semnalului
Sistemul, neavînd RAS ca la
receptorul ă permite o ă
rire a dinamicii. Avînd în vedere ca amplifi-
catoful AF este de obicei de ă calitate,
este foarte bu ă ceea ce perm ite ca
În cazul magnetofoanelor ă putem face
ă Ş acum ă ă schema
care a fost ă cu foarte bune rezu 1-
tate. Semnalul cules de ă este selectat
pentru prima ă de circuitul Li' Cv
1
, C
ş este aplicat pe grila amplificatorului
selectiv cu tubul T. Semnalul amplificat este
aplicat unui detector cu ă ş it, iar
semnalul AF ţ se ă la intrarea
picupului sau magnetofonului printr-un ca-
blu ecranat. Deci ă o ă foarte
Ş acum cum ă montajul.
In primul rînd, construim un ş de alu-
miniu cu dimensiunile de 130 X 100 X 35
mm, ca În figu ra 2. Acest ş are 1n panou
frontal cu dimensiunea 150 X 120 mm. Pe
sasiu se ă soclul tubului, condensa-
torul variabil, bobinele L
2
ş L3 ş celelalte
piese ă Circuitul de intrare ş mai
exact, bobina L
1
se ă pe un baston
de ă lung de 120-140 mm, cu diametrul
de 8-12 mm, ca cele folosite la radio-
8

10 I
81 PICUPUHI
receptoare portabile. Pe ă ă se
ă 2 carcase tip din material plastic
sau 2 carcase din hîrtie. O ă se ş ă
ă un ă al bobinei de ă ă
ă al doilea ă al bobinei. Pentru unde
medii bobina L
1
are 65 de spire din ă
de Cu-Em cu ţ = 0,2 mm, iar pentru unde
lungi are 150 de spire din ă cu </J = 0,15
mm. Se va folosi bobinaj cu un singur strat
cu ă ă ă Condensatoarele C
1
A

o
II
II
"
II
P "
c:5
AO
PO
ş se va face bobinarea ş cym/;m ă
mai sus. Valorile tuturor- pieselor sînt tre-
cute În schema din figura 1. Tubul Teste
o ă de tip EF 96,6 J lP sau 6 A G5. D
este o ă detectoare cu german iu de tip
EFD. Pentru a putea ţ ş undele
medii ş cele lungi se vor face bobinele atît
pentru unde medii cît ş pentru unde lungi
ş un comutator cu 2 ţ Ş 2 ţ
Alimentarea cu tensiunea de filament de
+ Ea
D
ş AF
L __________ _
C
6
sînt de tip trimer de 5-30 pF, iar
condensatorul C este variabil cu dielectric,
v
cu 2 ţ de valoare 10-490 pF, ca cele
folosite ş În receptoarele cu tuburi.
Bobina L se va realiza pe o ă din
hîrtie cu aiametrul de 10 mm. Pe ea se vor
bobina patru ţ fiecare avînd cîte 250 de
spire din ă Cu-Em cu 0 = mm. Bo-
bina L3 se va realiza pe o ă cu miez
de ă cu diametrul de 5-6 mm, cu 4 ga-
ţ avînd fiecare 35 de spire, iar pentru
unde lungi fiecare galet are 130 de spire.
Se va folosi ă Cu-Em cu szS = 0,1 mm.
Pentru bobina L3 se vor folosi atît carcasa
CÎt ş ecranul de la o medie ţ ă tip
«M ţ Se va scoate bobinajul existent
6,3 V ş tensiu nea Ea = 200-250 V se face
de la alimentatorul picupului sau magneto-
fonului. acum CÎte,ya cuvinte cu privire
la reglaj. In fiecare ă se va face alinierea
circuitelor acordate de la intrare ş ş
etajului RF. Pentru aceasta, În gama de
unde medii se va aplica la intrare un semnal
de 1 MHz de la un generator RF modulat În
amplitudine ş se va monta la ş monta-
jului un voltmetru electronic. Se va acorda
montajui cu condensatorul Cv la 1/2 din
cu ă Se vor mod ifica pe rînd ţ bo-
bine; Li pe bara de ă ş apoi miezul
bobinei L pentru maximul de semnal la
voltmetru
3
electronic. ă nu putem realiza
acest lucru numai din ă se vor folosi
ş trimerii C
1
ş C
6
"
MINISTATIE
1 llCHMANOA
Ing. SERGIU Ă
Cu un ă redus de piese ţ construi o ţ de ă
cu ajutorul ă poate fi ă o ă pe o ă de cca 10 m.
ţ ă dintr-un radioreceptor ţ cu ă tran-
zistoare (2 SA 341 ş 2 SB 475) ş un ţ ă pilotat cu cristal
de ţ (f= 27,120 MHz), echipat tot cu ă tranzistoare oe 817
(13 > 80) ş P 403 (13 > 60).
RADIORECEPTORU L
Etajul de ţ ţ este
de o constructie ă (fig. 1), cuplarea
cu cel de 'doilea etaj amplificator
realizîndu-se printr-un drosel Dr exe-
cutat pe o ă de ă cu ă de
0,08 Cu-Em 300 de spire). Hobina L
Fig. 2
se ă pe y$ ă cu diametrul
de 8 mm cu miez reglabil ş are 12 spire
cu ă de 0,3 mm Cu-Em. Ş
de ţ ă SRF se ţ ă
bobinînd 60-80 de spire cu ă de
0,1 Cu-Em pe un miez de ă cu
rh",.,..,,,,,trnl de 2 mm ş lungimea de 12 mrn.
Etajul amplificator este ă cu
un circuit de ţ ă care per-
mite ţ unui curent de colector
egal cu curentul de atragere al releului
R(3000/30 mA). Semnalul de audiofrec-
ţ ă din colectorul tranzistorului T 2
este detectat de diodele Dl ş D
2
ş
prin dioda D
2
ţ pozitive a-
jung la borna ă iar ţ
negative prip dioda D
1
se reîntorc pe
baza tranzistorului T 2' ă ă ă
curentul de colector.
Radioreceptorul se ă pe o ă
ă cu circuit imprimat (fig. 2) cu
de 40 x 40> 2 mm, Supra-
ţ ş ă reprezinta locul de tre-
cere a contactelor releu lui R.
Ţ ATORU L
Din ă (fig. 3) se poate constata
ă un oscilator pilotat cu cristal de
ţ este modulat pe ă cu un serrlnal
de audio ţ ă de cca 1 500 1-1 z
Droselul Dr se ă pe o ă dt
ă avind 1 250 de spire cu ă de·
<jJ 0,08 Cu-Em, iar ş de radiofrec-
ţ ă SRF se ă pe o ţ ă de
1 MQ/O,5 W cu ă de <jJ 0,4 Cu-Em
(40 de spire). Bobina L se ţ
ă din ă de <jJ 1 mm Cu-Ag,
avînd 14 spire cu o ă ă de
2,5 spire dt" la punctul 1. Cuplarea cu
antena se face printr-un condensator
de 50 pF (stiroflex).
Antena este ţ ă (fig. 4) din
ă ă ifJ 2,5 mm cu o lungime
ţ ă de 600 mm. La mijlocul sîrmei
se ă 4 spire cu diametrul de 12 mm
pe o lungime de 16 mrn. La un ă al
antenei se ş un ş de M3
cu ajutorul ă se ă antena În-
tr-o ţ ş ă
Rad' ţ ă se ă tot pe o
ă ţ ă cu circuit imprimat ş se mon-
ă Într-o ă din material plastic
(fig . .J). Pe un perete lateral se va monta
un buton de sonerie B cu ajutorul ă
flli;l se pune în ţ ţ ă
tom!.
REGLAJE
ţ ă se ă începînd
cu oscilatorul de ţ ă mon-
tînd o ă între punctele a ş b. Apoi
cu ajutorul unui undametru se ă
circuitul LC
u
pe ţ de 27,120
MHz. Folosind un ă ă de cîmp
(<<Tehnium» 1972), se reface acordul osci-
latorului· pentru a ţ o putere ma-
ă ă în ă pe ţ de
lucru a cristalului de ţ Cu ajutorul
ţ ă se ă circuitul radio-
receptorului LC
3
, montînd ă ş le între
punctele c ş d (antena receptorului
este de 60 cm lungime). ă releul R
nu se atinge, se va ă valoarea conden-
satoarelor C
8
ş C
9
.
Ă
o asemenea minilStatie dt" ă
poate fi ă eLi unul dm servomeca-
nismele SM 2.2 sau SM 2.3 (<<Tehnium»
1/1972) la comanda unei ă ş
ă sau automobil:' deoarece radiore-
eeptorul arc un volum ş con-;um redusl'.
ÎN Ă
VIITOR:

Receptor reflex

Telecomanda
ţ ă

Avertizor
multiton

Convertor de
25 W-50 Hz

Demagnetizator

Osclloscop
didactic

ţ ă
un pautograf

Legarea ş
ş
9
t
c
(
a
:2
în ciuda
dului mic tehnicitate
principiale ş a gra-
rA<.lb<>r,>:" pieselor ş sub-
ansambiurilor necesar e
relativ mare, If'nn",trlll"ti::a
ă
poate o ă
în cadrul atelierelor
fructelor InTrr", II.":'>
ă trecem, ă
racteristicilor, la analiza
ă desenul din
vom considera ă \tom
loc prin radere. Pentru aceasta se pune
de cartofi în ş ă pe placa antrenor
rea ş placa se ş cu o
mare astfel Încît cartofii \tor fi
u nor ţ centrifuge
<'lI ş ş (1). placa cît
ă spre interior o ţ de vîrfuri
pre-
ă are loc raderea.'Cartofii vor suferi În "'ri,nor'i";,,,
,
1
2
3
4
6
10
Fig.!
9
10
ă
2.]
Placa antrenor este ă forma sa ţ
imprimarea unei ţ centrifuge eficace cartofilor.
Arborele se ş pe ă (12) din bronz sau
ă ă ce e fixat cu 3 ş M5, dispuse
la 120
0
de piesa suport (6). Antrenarea se face cu
ajutorul ţ de curea (13), ă al ă butuc se
prinde arbore cu 2 ş M5 aflate la 90° unul
de altul. In arbore, În dreptul capetelor ş lor de
prindere, se ă ă mici orificii sau ă tesi-
turi ă .
Fig. 4
curea ce poate fi ă ă la o ă minima.
Valoarea lui se alege convenabil între limitele
date, astfel ă rezulte un sistem acceptabil de
dimensiuni constructive (O
Profilul c'analului pentru curea va de forma
curelei cureaua ă nu trebuie ă
canalului). BL tucul va avea un perete
mm, grosimea ţ 5-:-6 mm ş ă ă cores-
ă În zona canalului. Pentru ş se pot
ă În ţ ţ
se ă inelul cu
cutia (2). Cutia
ă ţ
Fig.? S
O
ă
ă
<b 7-8 se
dau la un
pasaprox.
O 20mm
pe masa unde ş va fi ş ă prin
int'or,mc.rli'IOI unor ţ elastici; În desen s-au re-
garnitura (18). suport (6) repre-
ş de ea se partea de lucru -
motorul ş celelalte Se face
din ţ cu grosimea sa trebuie
Fig. 8

lipit
<.Zlext=300 J
Orificiile au (/) 3-4; fiecare unghi ă 20rificii
rolul amintit. În principiu, sînt ă
cînd motorul are flansa de fron-
ă se ă varianta din fig'ura 5 a, iar Cind mo-
torul de prinder.e ă se ă va-
rianta 5 b, care o corespun-
ă L se de-
ă de constructor ă procurarea motorului,
G =60-70 iar 1=150+0,5 mm. De notat ă
realizarea de la cota I ş a ă lor
ş de prindere ţ ă
ş alte ă se fac numai
piesei la forma ă a-
ceasta pentru a nu de ţ mari
ş a complica lucrul. Prinderea diferitelor ă ţ la
ş se face În cu ş ş piulite. Cu-
tia (2) e un avînd (/) int. = 300 mm ş
ă ţ de 350 mm În cazul variantei din figura 4.
In prima ă e mai scurt (cu 30--50 mm) ş poate
11
Sensul {iJetu-
invers sen-
sului de rotatie
a ă anteri-
oare.
o degajare În dreptul piesei suport,pa partea
motor (vezi figura 1).
se ă conform figurii 6. Deoarece
ă nu se poate face de ă
constructorul amator, ş va avea ă compo-
nente, un cilindru cu un orificiu prin care trece tubul
pentru ă 2-4 aripioare de ţ milimetri care
""""",r<>I"" ş din cutia ş ş un inel
Zona ş ă ă
Cum se ă ţ
executat zona de lipire ă generatoare
se dau se ş ă pe o ă de lemn
in interiorul ă Cu o ă
se ă de la exterior spre interior,
realizînd o ţ cu ochiuri ă cu latura de 10-12
Scula (figura se face dintr-o ă de ţ de
mm al ă se aduce la o ă de ă
ţ laterale ale piramidei se
un ş ţ ţ adînc ca În ă
ţ ă ă se pot da ş cu un
si cu placa antrenoare, respec-
tîndu-se de (/)90 care ă limita inte-
ă a zonei perforate (fig. 9). Bombarea se face În
felul ă Se taie un disc de ă de f;J 300 care
pune concentric pe o ă ă cu(/) 264±1 mm.
ciocan de lemn se bate tabla ă la obtinerea
indicate, ă care se taie la diametru! de
264 ş se ă perforarea dinspre partea con-
ă (partea·cu ţ ă ă devenind cea con-
ă Pentru rigidizare se ş discul la un inel
cu grosime de 3-4 avînd forma din ă sau
ă din ă de ţ care caz se impune ă
q) mm).
(4) se ă conform ţ din figura 7.
'C
, \
In figura 8 e reprezentat colectorul (5) care se con-
ţ ă din ă ă ţ o parte ă ş un
disc, lipite. Colectorul ţ se ş de
cutia ş (2), ca ş inelul (4). se ş
la 260 mm de marginea ă a iar colec-
(CONTINUARE. IN PAG. 13)
1
t
(
s
t
f
n
" (
ţ
Î
c

f
f
F
5
I
f
a
:2
12
Pentru a da ţ ă ă ă ţ ş din material plas-
tic sau din ş este suficient ă se monteze în interio-
rul ă un difuzor, o ă ţ ă cu circuit imprimat ş o
baterie ă de 9 V. Sunetul produs de o astfel
de ţ poate varia de la scheunatul unui biet ă ţ
ă la ă serios ş demn al unui buldog.
Schema (fig. 1) ţ în principiu ă oscila-
toare astabile pe ţ diferite ş un etaj de ampli-
ficare. Primul oscila tor, echipat cu ă tranzistoare
de tip EFT 323 (EFT 351, P 13, AC 152, MP 39),
este calculat ă genereze impulsuri de tip trapezoidal
o ţ ă de ";'-1,5 secunde ă prin re-
ţ ă Rz de 25 k). ţ produse
de acest oscIlator sînt conduse, prin intermediul re-
ţ semireglabile R
6
, ă baza celui de al treilea
tra.nzistor, . care ă ă cu T 4 cel de al
doIlea osctlator, pe frecventa de circa 600 Hz. Acest
al doilea oscilator este deci de primul osci-
lator, ceea ce are ca efect modularea frecventei foarte
joase cu o ţ ă de 600 Hz. Deoarece ă tranzis-
torului T 3 este ă prin ţ R6 la
c.olectorul tranZ1storulUI T z, tranzistorul T 3 ă ş
Ş curentul de ă ş ă al condensato-
rului Cz ă la blocarea lui T z). Sunetul obtinut în
final are o ţ ă ă care scade brusc,
ă ă cu ă unui cîine.
efectul care se ţ depinde foarte mult
de pIesele folosite în montaj, în special de tranzistoare
se impune un reglaj foarte atent al celor ă
toa:e. ă prin reglarea ţ Rz nu se
ţ o ă sau o ă ă a impul-
surilor, se vor tatona valorile condensatoarelor C
z
(între 10 ş 50 ţ ş CI (între 30 ş 100 ţ pentru
ţ efectului dorit, cu ţ Rz ă la
ă urmînd a se face apoi un ultim reglaj din R?
De ă se ş un ton mai gros, se vor
ă condensatoarele C
3
ş C
4
ă la 0,1 ţ Dimpo-
ELECTRONICA
iN TEHNICA FOTO
ţ sînt cei ce folosesc ă În tehnica foto fulge-
ruielectronic (blitz). Actualmente sînt folosite trei
tipuri de ş anume: 1) cu alimentare
de la ţ 2} cu alimentare de la baterii sau acumula-
tORre; 3) cu Rlimenta.re ă Cele mai utile. sînt fulqe
rele cu alimentare mixta, deoarece ele permit uttltzarec:
ş acolo unde nu avem la ţ «priza de curent
alternativ» ş in ş timp. economisesc bateriile
sau acumulatoarele acolo unde avem o ă Dar, $Î
ă întotdeauna un «dar», ă multe fulgere,
+
ă se pot ş aceste condensatoare ă la
0,022 p.F pentru un sunet mai strident, reglajul [m
urmînd a fi ă prin modificarea valorii rezisten-
ţ R6'
Etajul amplificator ă direct pe un difuzor
ă de 80. în lipsa acestui difuzor poate fi fo-
ă cu rezultate mai slabe, o ă ă de 70 n.
Alimentarea montajului se face de la o baterie mi·
ă de 9 V, avînd în paralel condensatorul C
s
care ă socuri le de curent.
în ceea ce ş acesta se ă pe o
de circuit dimensiuni adecvate
dilnelrlsi·uniilor care ă a fi ă
Se poate monta difuzorul în capul ă ţ (întreru-
ă fiind cmar nasul sau ochii ă iar ă ţ
cu circuitul imprimat cu bateria se pot pune
în corp, ă fermoar sau nasturi
pentru schimbarea
Combinînd cu un sesizor de ţ ă
(<<Tehnium» nr. sau ă ă
(<<Tehnium,) nr. o ţ
cu totul ă ş timp
(cîinele va începe ă la apropierea uneJ persoane
sau la un ş fluierat). Totul depinde de ingeniozitatea
ş îndemînarea constructorului.
Rl = lkQ
Rz 25 kQ
R3 = 16 kQ
R4 = 1 kQ
Rs = 5.1 kf2
Ro = 25 kQ
LISTA DE PIESE
R
7
=22 kQ,
Ra=5,1 kQ
CI =40 ţ V
(:z =20 ţ V
C
3
=0,047 ţ
C
4
=0,047 ţ
C
s
= 100 ţ 115 v.
fi' Tz, T3, T4 = EFT 323, EFT 351, P 13, AC 152,
MP 39:T5 = EIT 151, MP 42, OC 306.
care se potalimenta numai de la reteaua de curent
alternativ. În ş timp, marea majoritate a fulgerelor
electronice ş de la baterii sau acumulatoare nu sint
prevazute cu economÎzor, ceea ce ă un con-
sum mare, deci o ă ă a sursei de energie chiar
CÎnd condensatorul fulgerului electronic este ă
deci ă pericolul ca ă se deterioreze condensato-
rul fulgerului ă ă ă neîntrerupte a conden-
satofului. Pentru a veni În sprijinul cititorilor ş vom
prezenta ţ unui convertor simplu care ne-
ă un tranzistor utilizat curent. Propriu-zis, un
convertor este un oscilator de ă ţ ă care
are la ş un transformator ă Schema
montajului este ă În figura 1. Este vorba de un OSel-
iator cu tranzistorul T
1
ş transformatorul TI'- Cu-
plajul dintre ş ş intrare se ă prin trans-
formator, prin ă ş ă II ş 1. Pe ă cu un
asterisc sînt indicate sensurile corecte de conectare a
ă ş ă transformaîorului. În cazul cînd montajul
nu ă se vor inversa cele ă capete ale
bob inei 1. Tranzistorul T l.. este un tranzistor de putere de
tip EFT 214, EFT 250, A:;;,Z 15, OC 28, AD 132, ASZ 18,
P4B etc. Acest tranzistor va fi montat pe un mic radia-
tor de ă sau aluminiu cu dimensiunile de 4x8 cm
sau pe un radiator tipic cu mai multe ă Îndoite.
Transformatorul Tr se va realiza pe tole ElOI cu grosi-
mea pachetului de tola de 20 mm si cu un înfrefier
de 0,35 mm.
: ă ş ă se ă cu ă de Cu-Em. Dafele
ă ă sînt:
ă I - 40 de spire cu ă cu = 0,4 mm;
ă ş II - 75 de spire cu ă cu $i5 = 0,6 mm;
ă ş III - 1 500 de spire cu ă cu IlS = 0,15
mm.
Rezistenta ţ va fi ă de 10 fJ ş se va ajusta
la valoarea la care amplitudinea ţ ă
\
u
Construind schema ă ă amatorul va putea ă
se familiarizeze cu circuitele elementare logice de
culcul, ă dispozitivul construit poate constitui
un amuzament.
Manipularea este extrem de ş ă ă un
buton pe un interval de timp oarecare, se aprind
aranjate ca la un de unu ş
ş este tot ş de ca la zarurile ade-
ă
Ă DE REVENIRE
Zarul electronic are ă ă pentru
ş ş ceva in plus ţ ă de ţ cunoscute este u
ă "si" (de ţ ă ă ă ă
este ă in ş fel ă toate semnalele de la cir-
cuitele de intrare (în cazul nostru trei) trebuie ă fie
de o polaritate ă ă ş ă ca
ă ă se ă respectiv ă intre în ţ
ă cum se ă în schema bloc a dispoziti:.
vului din fig. 1, ace.asta se compune dintr-un multi-
vibrator astabil, trei multivibratoare bistabile, o ă
"si", becurile de ş ş butonul de ă Cele
trei multivibratoare bistabile sint elementele de calcul
ă sistemul binar.· ş se ă conform in-
ţ date in fig. 2, becurile imitînd punctele zaru-
rilor.
Principiul de ţ Multivibratorul astabil (1)
Începe ă ţ ·la ă butonului S care
ă alimentarea circuitului. Impulsurile dreptun-
ghiulare ale multivibratorului astabL ă circui-
tde de ă compuse din bistabilele (2), (3), (41.
circuite se !ntr-o ă ţ ş afi-
ş rezultatul prm apnnderea unor ţ Frec-
la bornele ă ş ă iii cu un voltmetru, trece prin
maximum. Intreq montajul se va fixa într-o cutie de
material plastic-de dimensiuni convenabile În care ă
intre ş sursa Ea=9 V, ă din 2 baterii plate de
4,5 V. Pe cutie se vor prinde ă I ş se vor
fixa 2 ş radio la ţ ă de 19 mm între axe. la
aceste ş se vor conecta capetele EF ale ă ş ă
il!. Tensiunea la aceste puncte trebuie ă fie de circa
250 V. În aceste 2 ş se va introduce ş
fulgerului ă ş ce se introduce de
obicei În priza de la ţ Se ă drumul la ă
i ş se ă ă ţ ă cînd becul cu neon de
pe fulger s-a aprins. Acest convertoralimentator se va
introduce într-un mic ghiozdan de ă ă care se
poate procura de la ă ş ă 22 de lei. EI se poate
purta pe ă ş este foarte practic. Consumul de la
baterii este de circa 1 A.
ITI 1
ţ
este asa de mare ă
ţ în· care se
lmpwlsuril()r generate: Ia primul
se ă circuitul
al doilea face ca
starea ţ ă ş ă
se se aprind
ţ ă (2)
ă bistabilul de
becul Li.
(2) care face ă bista-
toate becurile smt aprinse. J mpul-
(1)
MULT/V/BRA rOR
ASTABIL
117
(5).
pOarta
II Si"
T, ______ _
DJ ------
L,----
(2)
BISTABIL
ă
afi)lBJ
sul al ş face ă basculeze ş bistabilul (2) astfel
cele trei bistabile -- (2), (4) - fiind basculate, ă
poarta «si» în colectom tranzistoarelor T 4,
T 6, Ta apar - 9 V. intrarea ţ «si», format din D3,
D4' Ds, D6 ş T
9
apare acest semnal, sînt
blocate, D6 conduce ş astfel toate ţ sînt înde-
plinite ca T
9
ă intre în ţ ş prin D7' Da, D9
ă comande revenirea (RESET) a bistabilelor (2), (3), (4)
la ţ ţ ă În acest fel ciclul începe din
nou ş se ă ă cînd multivibratorlll astabil este
în ţ Cînd se întrerupe alimentarea astabilului
prin butonul S, restul circuitelor ă alitl.entate ş în
raport de ţ bistabilelor ă aprinse becurile
de ş La fiecare oprire bistabilele ă Într-o
ă ţ ă ă dato-
ă frecventei ridicate a multivibratorului astabil Cu
valorile indicate în ă (vezi fig. 3) ţ asta-
biluhlÎ de peste 60 kHz. Timpul de ş a unui
ă în timpul ţ ă astabilului va fi de
T = 1/60· 10
3
= 16 . 10-
6
secunde = 16 microsecunde.
Din acest mic calcul se vede imposibilitatea reflexelor
umane de a ă ş de rapid ş a opri eventual ş
julla un anumit ă dorit. ă afisat va fi întîm-
ă chiar la o ă ă de 2----3 În
acest interval se 120-130 de impulsuri ş dispo-
zitivul va ă 20-22 ori de la unu la ş ă
rul ş la oprirea astabilului ă vizibil ă la o
.3
BISTABIL
Fig3
..
4
B/STABIL
4K T

@
O O
FIg2
ă ă a butonului S sau ă la întreruperea
ă a ă prin comutatorul K.
ţ multivibratorului astabil se poate calcula
aproximativ ă fonnula f = 1/1,4 R.C.
ă mare de tranzistoare ş diode ă nu sperie
pe constructorul amator. În montaj se pot folosi aproape
orice fel de tranzistoare sau diode Întrucît ele ă
în regim de ţ '
PENTRU Ă lEGUME fRUCTE
(URMARE DIN PAG. 11)
torul ia 280 mm. În colector se ă o ă ă
ă de ţ de evacuare (25) care are un dia-
metru exterior de 30--40 mm. 'Teava se cositoreste
de colector ş cutie, ţ efectuîndu:se
constructiv (vezi figura
Tubul de aducere a se ă conform figu-
rii 10. Profilul special care ă ş furtunu-
lui ::le ca_uciuc nu e cotat, fiind ş de ă con-
structiv. in orice caz, vîrful profilului nu va ă ş
2-2,5 mm ţ ă de cilindrul de ă ă pentru
ş apei nu sînt cotate ţ ţ se stabi-
ş constructiv intre zona ă ş capul tubului,
conform desenului. 1ubul se ă cu ţ (26)
ă În ş ă Montajul va prezenta joc
(care e necesar), ă numai ca la punerea
furtunului orificiile ă fie indreptate spre interiorul
Tubul (24) are ş rolul de blocare, de imobi-
a ş care în timpul ţ ă ş
im lrt.!I II 0:;,1 II ri de la cartofii ţ de placa (7).
.<.>.,.r.",,.,,,,'<> (11) e din otel, ţ sa se face conform
figurii 11. ş ă este ş ţ ş (8).
Din bronz sau din ă se face ă (12), ă
cum ă tigura 12. În ceea ce ş contacteJe
de pornire, ne ă la prezentarea unei solutii
(fig. 13) ă ă dimensiuni. Principial e nevoie ca la În-
chiderea ă se' ă un contact
pentru a porni motorul, astfel Încît, ş a-
ceasta, dv. ţ imagina ş alte ţ
Balamaua (a) se ş in jurul axului (c), ă
fiind cu un colier (o). Rotindu-se, ş ă reperele (d)
ş (e) solidare, reperul (e) fiind din textoiit. la anularea
unghiului (capac Închis), reperul (e) a ă la-
mela ă (1)., astfel încît x =0. lamelele (f), (g)
se pun între ă ţ izoiatoare (h), O), (k), intreg
sistemul fiind izolat. Partea ă ă ş o
ă ă la ă conectarea la ţ se face cu un
ş ş o ă cu ă ă la ă
Materialele folosite sînt cele indicate. Pentru pie-
ş din ă se ş ă de ţ ă de
'1 mm.
ţ se ş ş atît la exterior
cît ş la interior ţ ş este ă de
vîrfurile ţ astfel Încît vopseaua de pe ă
nu esie ă Ungerea ă se face cu o
ă ă
ş ă o prelucrare de ă calitgte.
13
ş ţ
ş
ochiul uman
fel, ă
mai sus
privim un
spune ă
Ing. PETROPOl
o!"()blemla ă ex-
amatorul Întelege
onOc!ILlSilJl muncii sale este
care pentru a fi inteles
; .... +." r, .. r",.;1- .. f O fotografie nu re-
reiaii1tat
,
sa, În sensul ă nu poa-
ceea ce vede un privitor.
se poate spune ă fotografia
realitatea intermediul unor
simboluri. Ce! elocvent exemplu
este acela al unei fotografii complet
dare a unui obiect În ş
tocmai prin claritatea ei nu
ceea ce vede un privitor real.
Totusi vom
hl''''''',O!/,\'r tehnice
În miscare
ă
acest caz sînt evidente o serie de
reguli ca:
-Cu
cu o ă ă admit pentru reda-
pe
rea de expunere
decît care se ă nOlr.-."" ... "'I'_
care se
m si au o
nu ă
de 1/100 s.
de vedere
practic este ă ă de
ţ ă Pentru calcule mai detaliate
ă ă lucrarea mai sus ă
cu ţ ă valorile date ă
cular '
Viteza
prea restrictive.
nu este destul
important ă ă
rlit",ritol.'H mobile, deoarece ma-
joritatea obiectelor nu au ş uni-
ă «Redarea ş ă in fotografie», autor N. Tomescu)
,-
Subiectul Viteza Subiectul Viteza
km/h km/ll
ă de cros 7-8 Om În pas ă S-a
-,
ă pe distantescurto 25--30 ă cea mai ă 300
Apa flu\/iilor ş a rîurilor 3-4 Patinator 25-45
Automobile În ş ă ă 60
Automobiie pe ş ă 60-100, ă de ploaie 20-30
Avion peste 200 Porumbel ă ă 60-120
ă cu moior 10-35 Schior 18-70
la concurs
Tren rapid 60-120
30-40
Valurile ă 25-45
'M
de fotbal În 85-90 Valurile ă pe ă 70-140
ă pe ş 40-70 Vapor fluviaL în josul apei 25-32
Om În' pas ş
ă
18
fotografie ă a unui
ă de obicei îl ă
acesta este atît de pu-
din care se
ă obiectul
este ă
ă viteza fa ă Clar etortul mofo-
ciclistului sau al ă nu scade
cu nimic ş de aceea impresia de ş
care nu scade, În schimb, privitorul,
cunoscînd din proprie ţ ă cum
se petrec lucrurile, nu mai ă
fotografia ca o ş ă
Dar de cele mai multe ori redarea
ă nu este ă cu ţ
fotografului.
La claritate se poate ţ În mai
multe feluri. Încercind ă ă o-
biectul de fotografiat cu aparatul de
fotografiat, ă Încercînd ă repro-
ducem ş ochiului unui privitor,
vom ţ o fotografie În care mobilul
este clar ş fondul este neclar. Acest
mod de tratare introduce un simbol pe
care privitorul fotografiei trebuie ă
interpreteze. Procedeul este foarte a-
plicat, dar cere o ă Îndemînare
din partea fotografului care trebuie ă
ş ă ă ţ ă in centrul vizo-
rului obiectul in ş ş În ş
timp ă ş corect pentru a nu
face ă ă ş ă suplimentare ale
aparatului de fotografiat. ă exe-
cutarea unei asemenea fotografii nu
vom fi ă siguri ă am ş ă
ţ o ă claritate a obiectului
mobil, de aceea, ă se poate, vom
recurge la repetarea sa.
Unatt procedeu, ceva mai comod.
ă În renuntarea la claritatea obiec-
tului În miscare În favoarea fondului.
Aplicarea ,'ui ă de obicei re-
nuntarea la descrierea obiectului
. Aplicarea acestui
ş se reduce
rea
ă si cazuri
ţ ă ţ o ă
a unui boxer. De se
trebuie ă
mai dezvoltate decît ale unui sportiv
sibile ş ă se poate, vom ă ceJe
mai bune ţ de iluminare. ş
rezolvarea depinde În primul rînd de
ceea ce doreste ă redea autorul foto-
grafiei. .
Vom face o ţ cu privire la
modul de lucru al aparatelor fotografice
cu perdea. ă cum se ş aceste
aparate expun pelicula pe zone succe-
sive.
Deci, chiar ă am adoptat timpi
mai mici de expunere, impresionarea
întregii ţ a peliculei se face În
1/30 s. ă imaginea se ş ă ă
cu panta perdelei, atunci obiectul de
fotografiat va ă lungit. ă ima-
ginea se ş ă împotriva sensului de
ş a perdelei, obiectul de fotogra-
fiat va ă scurtat.
Trebuie ă ţ ă ă ă o-
biectul este suficient de apropiat ş
viteza sa destul de mare, cunosCÎnd
ă ş imaginii este de sens
contrar sensului de ş a obiec-
tului, se poate ă ţ ă
aproape caricaturale.
in asemenea cazuri este aproape o-
bligatorie aplicarea metodei ă
obiectului de fotografiat cu aparatul de
fotografiat.
Trebuie ţ ă posibilitatea de
reducere a timpului de expunere cu
ajutorul blitzului, care emite ă În
2 «La ş
ţ
conditiJ'le
a
3. O folo-
investigatie
avind
ca scop
imediat
ă ne
demonstreze
inCidentele
fotografie;
moderne
cu noile
ale
plastice.
Un sistem
concentric
de discuri
sugerînd
o privire
care
ă
Un simplu
joc de forme?
Sau,poaie,
ş cum
ş propunea
autorul,
o sugestie
de
ţ ...
4-. Argument,
s-ar ă
pentru
«instantaneu»,
pentru
imaginea
ă
accidental.
in realitate,
ă
realizarea
unei astfel
de fotografii
ă
-deloc
paradoxal
- o ă
«premeditare».
ă ă
ă incercati
ş ă ne
comunicati,
prin fotografii,
rezultatele·
intervale de ordinul a 1/500 s ă la
1/1 000 s, astfel Încît, independent de
timpul adoptat pe aparat, expunerea
ă instantanee.
Aceasta este ş un defect, deoarece
atunci cînd dorim ă ţ fotografii
neclare pentru obiecte cu o ş
mai ă aceasta nu va fi posibil dato-
ă timpului scurt de expunereClI fulge-
ruluielectronic.
In ş trebuie ă ă ă ă ă
procedee de accentuare a impresiei de
ş Aceste procedee se ă
pe exploatarea ă ţ compozi-
ţ ă ă a intra În ă le
vom cita:
- ţ ă În ţ unui obiect
despre care putem afirma ă are un
ţ ă de exemplu, o ă sau
un portret ă impresia de ş
care.
- O fotografie cu contraste puter-
nice este mai ă in ceea ce
ş impresia de ş decît o
fotografie ă De fapt, ţ co-
ă este ă atunci cînd contrastele
sînt mici, ş pare ă Pen-
tru a se convinge, amatorul poate incer-
ca ă ă fotografii ale unor obiecte În
ş pe ploaie.
- Ş ă privitorul ş impre-
sia de ş ori prin neclaritatea con-
trastelor, ori prin inregistrarea efortu-
lui, putem trage concluzia ă de cîte
ori În fotografie este scos În ţ ă
de exemplu, prin plasarea În centri de
interes,elementul motor, de atitea ori
ţ o accentuare a ş ă Exem-
pfeleclasice de «elemente motoare»
sînt ş umani, ţ auto etc
15
n
UI
HOB V
Consolidarea conturului tiUIJI GlII:Wcl
- vezi «Tehnium» 3/1973 - se ă
cînd folia de cupru pe
cu ă de bovine sau folosind scula 7-
ă ţ - vom ă conturul pe ă suprafata
B a ă (utilizînd partea mai ţ ă a sculei
amintite). Trecînd la ţ a 7-a) ă În-
tocmai ţ nr. 1.
La a 8-a operatie ă cel de al 2-lea nivel de
lucru, evident, În fUl)ctie de dimensiunile ă
de exemplu, ă lucrarea este de 1 m/1m,1 m/0,5 m
sau 2 m/3 m, cel de al 2-lea nivel de lucru va fi adîncit
cu ajutorul sculei nr. 9 (<<ochiul haiducului»); În
continuare, cu ajutorul ponsonului nr.2 (<<securea»)
se va accentua adîncitura modelului de pe ţ
B (lucrind pe A), sub model. În acest caz, sub folia
de ă se va afla nicovala cu partea ă ă cu
cauciuc, urmînd ă folosim ponsonul nr. 17 ş apoi
cel cu nr. 16, pentru a îndrepta modelul adîncit,
folosind din nou ţ de ă sau lemn a
nicovalei. Utilizînd ponsonul nr. 7 ă ţ vom
contura modelul pe ţ A ş B, nu Înainte de
a-I trece pe ţ de ţ sau ă a nico-
valei.
Operatia a 9-a o constituie consolidarea nivelul).Ji
2 de lucru. ă orerFltie se ă pe supra-
ţ de ă sau ţ a nicovalei, folosind tra-
sorul de profile armat cu ţ f; ţ se reali-
ă de 2 ori pe ţ B ş o ă pe suprafata
A, ş ţ cu ponsonul nr. 16 ă
ţ a 10-a ă ţ 1 ş 7, numai ă
timpul de ardere al foliei va fi cu 6 minute mai lung
decit la ţ de ă anterioare.
ţ a 11-a se ă intocmai ca ţ
a 8-a, cu grija de a ă un ţ de minimum 12 mm
Între profilul modelat al nivelului 2 ş profilul care
ă (profilul 3). Putem compara maniera de
lucru a diverselor nivele cu treptele unei ă fie-
care ă echivalind cu un nivel de lucru, pe fie-
care ă putînd desena sau Încrusta orice model
dorim.
Înainte de a treLe la ţ a 12-a, vom reaminti,
pentru o mai ă ţ a ţ ă supra-
ţ A a foliei de cupru este ţ pe care ă
în adîncime ţ ă pe care putem efectua de
16
12
sare, o vom plomba
ţ B este
putem
ă În final
iar supra-
o;:,IIY\y::I'I'::.t::. pe care
ş pe care
Consolidarea 3 de pe ţ B a
foliei se poate realiza În mai multe variante. Ca
cazul nostru, mergînd În ă - 3 nivele
On ţ cu ţ A care va avea 4
dar care poate fi ă ă la 12 nivele); sau
la un singur nivel, ă cu ponsonul 29,30 sau 31,
punctat cu «buzduganul» (scula 25), ş ori
punctat cu puncte mari cu ponsonul În cruce. A-
cestea constituie practic cele ă variante pentru
realizarea ă mici sau mijlocii. Pentru ă
rile de peste 1 mp ţ B poate fi ă În fal-
duri, pe adîncimi variabile ce se ş ă spre
centru, ţ care se ă cu ajutorul «secu-
rii», «ochiului haiduculuλ ş a ciocanului, respectiv
sculele 2, 9 ş 10. Aceste adîncituri pot ă ă
ă la 10-21 cm. Trebuie ă avem ă ca ş
ă pe care ă s-o ă pe o ă de
lemn sau plumb, ă ă o ă ţ mai mare cu 2-3
cm decît adînciturile realizate pe ţ B. A-
ceste ad1ncituri pot fi ş ele punctate, ş
lucrate În ă ă ă pentru a întregi
sau ă ţ mesajul artistic al ă Deci, o
ă recapitulare: ă suprafata A În adincime
ş expunem ţ B. .
ţ a 13-a: Efectuarea nivelului 4 de lucru a
ţ A. ţ se ă ă ă cu
a 8-a, ă un minimum de 12 mm între nivelul 3
de lucru ş nivelul 4 de lucru.
Masca ă ă la 4+3 nivele de lucru,
de ă ş se ă perfect
In maniera de lucru a basoreliefului. Vom aminti ă
putem merge ă la 12 nivele de lucru, sporind $Im"
ţ ş ţ de prelucrare a foliei de cupru.
ţ a H-a: Consolidarea nivelului de lucru
a ţ A a folie! se ă cu ajutorul sculei
6 (<<gura de lup» sau «treapta») ş a trasorului de
profile, folosind ţ trasoare «c» ş «e», lu-
cr1ndu-se cu aceste scule pe ţ de ă
sau metal a nicovalei.
ă acec;sta se umple ţ foliei A cu
a se
- de
3-5-6-10.
ţ a 15-a: Se arde folia de cupru ş se ă
intr-un vas bitumul folosit la ţ ă
se arde lucrarea, pe ţ pe care se ă turnat
bitumum (suprafata A); se ă ă ş cu o perie
de ă reziduurile carbonizate ale bitumului; se
unge cu seu ş ă pe ambele ţ ş se
ă pe ambele suprafete, pe partea meta-
ă sau de ă a nicovalei, folosind scula 7.
Operatia a 16-a ă În plombarea ă ope-
ratie ce se ă pe ţ A a foliei ş are
drept scop conservarea modelului.
Ca ă de lucru, am putea trece la umplerea
ă cu plumb, ă ce in prealabil a fost ă ţ ă
ţ ce ă a fi ă nu vom reco-
manda ă efectuarea acestei ţ ă
ă ţ plumbului, a ă ţ suplimentare cît ş a
ţ ridicat al ă ă in schimb
metoda ă cu bitum amestecat cu ş ă
ş un insecticid solid (praf care se ă pe partea
ă inainte ca bitumul ş ş În prealabil
ă ă se fi ă
ţ a 17-a are drept scop realizarea unei
coeziuni durabile Între ţ ă a ă
ş suportul de lemn care, ă cum am mai spus,
trebuie ă fie minimum de 2-3 cm grosime. Pla-
carea suportului de lemn se ă prin acope-
rirea ţ sale cu un strat uniform de 2-3
mm de bitum topit, ţ care se ă cu
.ajutorul unei pensule, ă ce În prealabil bitumul
a fost topit. Se ă cu bitum ş ţ late-
rale ale postamentului ţ ce ă În
fapt grosimea sa); În felul acesta, una din supra-
ţ postamentului va ă ă ă
ţ a 18-a are drept scop realizarea unui
corp unitar intre suportul 'de lemn bituminat ş su-
ţ ă de metal, ă cu bitum. A-
ă ţ se poate realiza În mai multe variante,
dintre care ă sînt mai dificil de realizat ş ă
ă un grad sporit de Primul proce-
deu se ă prin montarea cu partea
ă pe postamentul de lemn, intinzindu-se
ţ foliei cu ponsonul 17 (<<degetul») ş pon-
sonul 16 ă Se bat apoi În cuie de ă
marginile foliei ş ea tot de ă În ţ
ce ă grosimea postamentului de lemn.
Cuiele trebuie ă ă cel ţ 3 cm lungime ş
diametrul de 1-2 mm. ă fixarea În cuie de ă
a ă de jur-imprejur, se ia ponsonul 4 ş
lIenei») ş cu ajutorul unui teu, al unei rigle de lemn,
aluminiu sau material plastic, se trage cu trasorul
de profile (folosind trasor ul D) o linie ă ă
7-8 mm între marginea ă ş ţ ei. Se
va realiza astfel un contur complet al ă Se ia
apoi ă ă bine ă ş se Începe ă se calce
cu el lucrarea, ă ş pentru a face ă se
ă smoala ş ă formeze corp comun cu su-
ţ de lucru ă A 2-a ă de mon-
tare a ă pe un panou de lemn se ă
cu ajutorul a ă postamente de lemn, de ş
grosime sau grosimi diferite. Primul postament
ă de ş ţ ca ş postamentul
de lemn descris anterior, numai ă ş meta-
ă nu se prinde În cuie, ci pur ş simplu se îndoaie
t
acoperind laturile postamentului nr. 1. Vom avea
ă ca ş ă ă cu 2 cm peste ţ
postamentului nebituminat, ă care se bat din
2 În 2 cm ţ de ă urmind ă o punem pe
postamentul nr. 2 pe care În prealabil l-am pensulat
cu clei. Se bat apoi În cruce 4 cuie, cît ă ă ă
ş În ţ de lemn nr. 1, dar ă ă ă ă ă
in falia ă
ţ a 20-a - finisarea ă - ă in
realizarea diverselor ş de model, cît ş În
ă acelor ţ ce au survenit În
timpul lucrului. Tot in cadrul acestei ţ se
ă ă ţ ă ă sau trei, fiind ş ă o
lucrare de metal este indeajuns de grea.
ţ a 21-a ă În acoperirea ţ
lucrate (pe ţ diferite sau pe intreaga supra-
fata: cu o ţ ă sau cu mai multe substante,
anteaplicate simultan sau una cîte una, cu scopul
de a ţ pe folia de metal o ţ ă ă sau
un degrada. sau chiar mai multe ţ in ţ
de lucrare.
Pentru patinarea ă ă vom oferi o ţ ă
ş de realizat: ă ă 50%, ă de sodiu
25%. ţ 25%. Se ă de mai multe ori cu
ţ ă ă
ţ a 22-a are În vedere unele reveniri asupra
ţ ce nu s-au patinat bine, a ă ă
ă excesive a anumitor ţ a punerii
anumitor detalii in mai ă ă ă ope-
ţ se ă cu ş pentru ş
ţ prea ă se ă de patina
ă folosind unul din cele 2 capete ale «cartu-
ş ş (ori ă cu fibre metalice, ori
ă ă cu ă Se acoper3 apoi supra-
ţ ă cu o ă foarte ă de ă de
albine ş se ş cu un material ş ă
ce lucrarea a fost ă ă citeva ore ă se usuce.
Se ş apoi ţ pe Cf're vrem ă le ampiifi-
ă cu ă ş ă cu ă
Aici se Închide ş ţ pe c.;lre le ă
rnelaloplastia basorelief. Evident, ă ş alte
maniere de lucru, dar despre acestea, in ă
În care cititorii ş vor manifesta interesul, În numerele
noastre viitoare sau, personal, În ţ cu semna-
tarul acestor rinduri (Paul Matei, Bucuresti, str,
ă 5, bloc H2 ap.35 of. ş 69. .
SFATURI PENTRU SCHIORI:
ă schiurilor pentru prioada de ă timp
În cale trebuie bine conservate În vederea inceperii
În bune conditii a unUi nou sezon, ă În primul
rînd luarea urmatoarelor ă
ă ultima lor folosire, schiurile se ă cu
buretele, cu ă .
2. Cercetarea ă a schiurilor pentru a se repara
rapid eventualele ă la canturiie de ţ
ă ş ţ
3. Resturile de ă se ă ă cu o ă de cutit.
4. Canturile de ţ ă ş suprafetele de
alunecare se ă cu ă
5. Schiurile se ă ă intr-un loc uscat. Cele
confectionate din metal, din material plastic ş cele
de lemn, încleiate, nu se string În prese.
6. Bocancii se ung cu ă ă se pun pe
ş ş se ă ă într-un loc uscat ş ă
În ă ă cu sfaturile de mai sus, cîteva ţ
suplimentare: ţ ţ de alunecare,
ă ce a fost bine ă se poate face cu ă
ă sau ă ă pentru schiuri; 'canturile
de ţ pot fi protejate împotriva coroziunii acoperin-
du-le cu ă ă Nu este indicat ca schiurile
ă fie ă vara În garaj; pe jos, unde este umezea-
ă ă nu §e ă ş un alt loc potrivit ţ ă
ă se poate amenaja o ţ ă sub tavanul gara-
jului. ţ Presele pentru capetele schiurilor nu
se ţ ă la cele ţ din metal,
mase plastice, sau lemn (nu dintr-o ă
Bocancii de piele se ă cu unsoare ă
sau ă de albine, ceara ş ă ţ ă
ă nu este ă
1) ă cu ă 2) ă suprafetelor.
3) Repararea bete/or. 4) Repararea caniurilor. 5) Un-
gerea cu ă (j) Protejarea canturilor.
&TllIITLlBIlCI
• Primul aparat vorbitor numit fonograf (din
ă fono=voce ş graphein=Înscriere) a
fost inventat În anul 1877 de Edison, vestit fizi-
cian ş mare inventator american.
Principiul fonografului a fost elaborat aproa-
pe În ş timp ş de francezul Carol Cros tot
În 1877. Dealtfel, fonograful cu ă nu a
fost pus la punct decit de Edison, deoarece
Cros nu a ajuns la un rezultat concret.
În martie 1878, inginerul Moncel ă
Academiei franceze fonografullui Edison. ă
terminarea ţ necesare ş demonstra-
ţ practice, intreaga adunare izbucni în hohote
de rîs, iar ş Academiei ă
inginerului ă cuvinte: ă ă fie
ş domnule, ă ţ avut ă ă
ş ţ adunarea crezînd ă noi nu ş ă
ţ un ventriloc!»
Ş luni mai tirziu, ş academician
declara, ă o ă examinare ă ţ ă a
ă este convins ă «Ia mijloc este o
scamatorie ă deoarece este cu ţ ă
de admis ca o ă de metal ă redeagiasu!
omenesc».
Cu toate vicisitudinile timpului, ţ ă de care
Edison nu a cedat, marele inventator a vîndut În
anul 1888 la New York pentru mai multe milioane
de dolari dreptul de vinzare al fonografului.
• Primele ă cu ă
au fost ă la Turin în 1836 de Betlo si În
Groningen de Stratingh ş Becker, cu un vagon
motor.
Cea dintii ă ă a fost con-
ă de Davidsohn În anul 1842, iar a doua În
1844 de Little. Cea dintîi a circulat ţ ani pe
linia ă Edinburgh-Glasgow.
În 1851, francezul Pava ş o loco-
ă ă pentru linia Bladensburg-
Washington.
Cum ă toate aceste locomotiveelecîrice
În ş cu ajutorul curentului
erau prea costisitoare ş ţ prac-
firma «Siemmens» a construit o
care a ţ la Expo-
pe o linie de 6 000 de metri,
vagoane cu 'capacitatea de 20 de per-
În 1889, societatea «Thomson Houston» avea
În minele sale din Pennsylvania de mult o loco-
ă ă ă ă destul
de ş ă putea ş circula cu o ă între
9 ş 15 km pe ă
• Primul care a avut ideea construirii unei
ş a fost vestitul Leonardo da Vinci, care
În 1495 spunea: ă un om are un pavilion
intins de 12 ţ ţ ă ş 12 ţ ă ţ
ar putea ă se arunce de la orÎce ă ţ ă ă
ă ş ş ţ
Prima Încercare de a construi o ş ă s-a
ă În 1617. Mai tîrziu, În 1779, ă cum rela-
ă o ă din 1783, unul din frafii Montgol-
fier a descoperit ş sub forma ei de ă
deci inaintea balonului care ă numele lor.
Un alt francez, Sebastian Lenormand, face la
Paris ţ cu umbrela În anul 1783. EI se
ă de la ă ţ unei case cu ă etaje,
avînd În fiecare ă c}te o ă ţ
a ş ă ă accident. In cele din ă ş
a fost ă În sec-olul al XVIII-lea. La 22
octombrie 1797, la Paris, Jean Garnerin, ă ce
se ţ ă cu balonul ă la 1 200 de metri, se
ă cu o ş ă
• Primii oameni care s-au ocupat ş de la
care ne-a ă un procedeu pentru construi-
rea unei ş de scris au fost englezul Miii,
În anul 1714, ş danezul Malling Hansen. Mai
tîrziu, În anul 1843, ş independent de cei doi,
ş de scris a fost ă de foucault,
care, orb din ş Încerca ă ă ă un
procedeu mecanic de scris pentru orbi.
Abia ă În 1867, americanul Christopher
Lathan Sholes a inventat ă ă de
scris la New York, ă pe procedeele mai
vechi. Dar din ă de bani, Sholes a fost silit
ă ş ă ţ În anul 1873, uzinei «Re-
mington», care a Început s-o ă în
anul 1887.
La Început, aceste ş se
În Statele Unite; dar mai
ocupat de acest f",l-.r' ... Înrl
ce În mai oelrte'ctiion.:tte.
De
17
r
Este cunoscut faptul ă amplitudinea undei inverse,
ce ia ş in momentul ruperii platinelor delcoului
în ă ş ă a bobinei de ţ este cu
atît mai mare cu cît este mai mare curentul prin ă
ă ş ş cu cît timpul de rupere este mai mic. De-
oarece curentul prin ă ş ă a bobinei
depinde de tensiunea ă ă ă
de rupere a platinelor creînd o ţ
ţ mari ale arborelui cotit, chiar la
pornire, unde ţ este ă
ă cum se vede in schema din fig. 1, sistemul
prezentat se compune în principiu dintr-un releu elec-
tronic realizat cu tranzistoarele ş T 3 montate
în serie cu ţ EC, pentru a nu fi ă
de tensiunea ă de ţ ce se ş în
ă ş in momentul ruperii contactului
platineJor. contactele platinelor sînt închise,
bazele T l' T 2 ş T 3 sînt cuplate la masa
autovehiculului negativ al bateriei de 12 V) prin
diodele D
1
ş ţ R
1
, R3 ş ă ş
rea IV a transformatorului. Bazele astfel puternic
cele trei tranzistoare sînt deschise ş prin
ţ EC ale conectate în serie cu ă ş
rea ă a de ţ ă un curent
de 3,5-4 amperi. momentul ruperii platinelor del-
coului, tensiunea de baze dispare ş tran-
zistoarele se inchid Ee ă o rezisu
ă anulînd (de 3,5-4 A) care trecea
prin ă ş ă a bobinei de ţ Cele
3 ă ş ă ale transformatorului, montate între emitor
ş ă la fiecare sînt astfel conectate incit
atunci cînd curentul IVa transformato-
rului se ţ ă electromotoa-
re cu semnul pe bazele tranzistoarelor (astfel se
ă procesul de blocare a lor). ţ este
ă cu o intrerupere mai ă a contactelor
delcoului, ă in acest mod ş ţ electro-
motoare de ţ din ă ş ă a bobi-
nei, implicit ă scînteii create prin ă
intre electrozii bujiei.
Similar se ă ş fenomenul invers. La stabili-
rea contactelor ruptorului, în ă ş ă 1, II ş III
ale transformatorului apare un curent de ţ a
ă polaritate ă este ă pe bazele tran-
zistoarelor ă procesul de deschidere al acestora.
ţ între E ş C se face mai repede.)
ş la pornirea motorului rece, ţ arborelui
cotit e ă ş ţ volantei aproape ă
Pentru asigurarea unei aprinderi în acest caz
a fost ă oscilatorul local cu tranzistorul
T
4
) comandat ă Il din cabina auto-
vehiculului Il este închis ş contactele ruptorului
deschise, T 1 ă pe ţ de 300 cu reacm
ţ prin ă ş V a transformatorului ă
ş emitor. ă astfel în cilindrii motorului o ploaie
de scîntei ă ă provoace explozia amestecului
carburant, ă pornirea.
ă ţ care e ă de indlucltanta
rârii a transformatorului ş de capacitatea a lui
este mai mare, tensiunea ă in secundarul
de ţ scade, deoarece de stabilire a curen-
tului in ă ş a scade, aceasta
lucrînd in acest din caz cu un curent mediu mai
mic de 3,5-4 A. Cînd contactele se închid
ş tranzistorul intre emitor
colector ţ Pe ce motorul
ia ţ cit se deschise contactele
coului se ş scînteilor generate de
18
A SCÎNTEII
ELECTROZII
MOTOARELOR CU AUTOAPRINDERE,
I
oscilatorul T
4
se reduce, moment în care se poate
întrerupe contactul Il> trecînd pe aprindere ă
ş ă Pentru utilizarea ă a
duse de releu! electronic comandat de A<!.,,·il!>!tA,,·n'
se pot scurtcircuita de balast
care sînt montate în de cu
de limitare a curentului trecere prin contactele
leului P ţ tot din
de tip sonerie
orice de ţ ă de
în caseta electronic ş cu
contactele calculate pentru un curent de 1 A. Releul
se va atrage singur la tensiunea de 12 V.
Transformatorul Tr se va executa pe miezul ş carcasa
unui transformator de difuzor de radioficare 0,25 W,
tole E x 13 mm grosimea pachetului, montate între-
ţ se va bobina ă ş IV, constînd din
50 de spire cond de cupru-emailat ifJ 0,75 mm. Ur-
ă un strat de hîrtie sau ă vege-
ă 1, II III, bobinate simultan cu
3 fire conductor de cupru izolat cu email
cu de 0,1 mm, avînd cîte 50 de
fiecare.
aceste ă ş ă se mai pune o ţ ă ă
se ă ă ş V care ţ 150 de
spire. cazul ă se dispune de un releu electromagne-
tic, a ă ă este ă pentru o ă tensiune
deCÎt 12 V, aceasta se poate reface, reducînd ă
de spire cu raportul între tensiunea care e calcu-
ă bobina ş tensiunea de 12 a ş multipli-
cînd ţ conductorului cu raport.
Pentru motoarde în a ă se ă
cu vÎscozitate ă ă
oscHatorul realizat cu ş la ă In
acest caz, montajul de aprindere ă descris va
avea schema ă ă în fig. 2. Transfor-
matoruI Tr 2 este similar cu Tr 1, mai ţ ă ş
rea a V-a
Deoarece în timpul ţ ă puterea ă ce
se ă pe cele trei tranzistoare ale releului electro-
m
SPRE RUTO RUL
DisTRlsuiTORULUI
RuPrOt<UL
DELCouwi
4
6
MAI SE Ă ÎN SPECIAL
CU BATERIE DE 12 V,
LEGAT Ă
TIMPUL IERNII.
I i
Ing. Z. IANCUlESCU
nic este mare, acestea ă radiatoare termice sufi-
cient de mari. ţ radiatoarelor este pre-
ă în fig. 3. Radiatoarele se pot realiza turnare
dh'1 aluminiu sau bronz, ş ţ ă 1:au
ă în ă chiar din ţ In acest
pe care se ă tranzistorul
,U cositor, a împiedica depunerea
oxidant, care este termic ş electric. (Ra-
diatorul constituie contactul de colector al ţ
Radiatorul se realiza ş conform fig. 4, din
de ă cupru sau chiar fier, de
2,5 mm grosime, ă ă ş se vor
asambla cu sau prin cositorire ori su-
dare. Tot astfel va ă ş aripioara ă de
ă
Tot ansamblul releului electronic se va monta într-o
cutie ă ă din îmbinarea a patru
ă ţ de textoHt sau lemn tare, gros de 6 cm cu di-
Fig.3
Ţ
\.
.4 ..
"-
....
"
.)
1
o
N
mensiunile: ă de 190,5 x 28 mm ş ă de 100 x
48 rom (gros de 2 mm) îmbinate între ele cu ş
M3 x 10 cu cap înnecat, conform fig. 5 (filetul se ă
în ă groase de 6 cm). Cutia este ă ţ ă în inte-
rior în trei ă ţ de alte ă ă ţ de textolit gros
de 6 mm, avînd forma a ă dreptunghiuri simetric
unite prin una din laturile mai lungi de 100 x 20 cel
de sus ş de 88 x 28 cel de jos, în care se ă filetul
M3 pentru ş de fixare de ţ cutiei. Fundul
cutiei ă dintr-o ă ă de 1-2 ă ă
cu urechi de prindere (fig. fixat tot cu ş
M3 x 10.
În cavitatea ă a cutiei se va monta transforma-
torul (spre una din laturile lungi). în ş cavitate,
spre latura ă transformatorului se va instala tran-
zistorul T 2 pe placa de ă ă tot cu ş
Pe ş ţ ă ă se vor monta bornele ş
M5 x 20) pentru conectarea în ţ a releului
electronic. Pe dreptunghiurile mici ale ă interme-
diare se vor fixa piesele electrice ale releuluL lipindu-le
cu cositor de cose nituite. Tot pe una din aceste ă
(partea spre cavitatea din margine, ă latura cu
borne) se va monta releul P. Bornele butonului Bl ş
ale contactului P 1 spre Rs se vor monta pe ţ late-
ă a ă ţ în care se ă releul Tot ansamblul
blocului electronic de aprindere se vede în fig. 6. De-
oarece din cele trei tranzistoare ale releului electronic
primul ă pe ţ lui BC cea mai mare
parte amplitudinea tensiunii inverse înainte de
montarea tranzistoarelor în releul electronic acestea
trebuie ţ din punct de vedere al ă ţ
lor cu aparatul de încercat, a ă ă este pre-
ă în fig. 7. Aparatul alimentat din bateria de 12 V
prin ă Il cu contacte calculate pentru un
curent de 10 A (poate fi un ă pachet tri-
polar sau monopolar, paco, din cele folosite la ş
nile de ă rufe) ţ un ruptor realizat cu o
pereche de platine de la ruptorul auto, ţ de
electromotorul M, pe al ă ax este ă o ă
ă ă sau ă ă ţ motorului este
mai ă ă Motorul M poate fi de tipul celor folosite
la injectoarele de aer cald în caroseria autovehiculelor
sau în ă ţ ă un ş de la un ş ă
de parbriz care a fost scos din uz în urma ă
angrenajelor reductoare de ţ ţ motorului M
Fig. 6
___ URECHI DE
poate fi ă în limite largi prin ţ R
1
(de orice tip), care la rîndul ă ă tensiunea po-
ă ţ ă de colector), ă pe baza tranzistorului T 1
(montat pe cutia ă care îi ş ş drept ra-
diator termic). ţ de trecere a ţ EC a
tranzistorului T 1 este ă ca repetor pe emitor, cu
atit mai mare cu cit tensiunea ă ă pe
ă este mai mare. ă tensiune se obtine din
divizorul are rolul de limita
curentul în cazul ă la inferior
ă cursorul ţ maxi-
Rh Re poate fi înlocuit la nevoie cu
un reostat din ă de mm diametru,
calculat pentru un curent de 1,5-2 cu o valoare
de 300-500 n., montat între punctul ş C (în locul
tranzistorului T 1 ş cursorului legat la punctul C).
Gradarea scalei ţ Rk (sau a reostatului)
se face în ţ pe minut ă ţ mo-
torului auto, conform ţ turometrului auto.
Scala se va în puncte, logaritmic, corespunzînd
ţ de O ă de sus al lui R
1
) ă la 10000
ţ ă de jos al lui R
1
).
In rest, aparatul de încercat ă dintr-un etaj al
releului electronic de aprindere descris mai sus) în care
ţ ă tranzistorul de încercat, montat într-un
regim în care solicitarea este mai ă ă rezis-
ţ ţ R
4
, condensatorului C
l
ş ţ R
2
.
Acest montaj astfel încercarea tranzistoarelor
ă ă ă de ş ă ă pericolul de a se deteriora
la ă
Transformatorul Tr3 se va ţ similar cu
celelalte transformatoare, pe un miez de la transforma-
torul difuzorului de radioficare de 0,25 W (E 6,5 x 13 mm).
ă ş 1 ţ 50 de spire conductor de
izolat cu email sau cu bumbac sau cu email plus
de 0,1 mm diametru.
incercarea tranzistorului montat la bornele E.B.C.
prin intermediul a 3 fire din conductor flexibil litat din
VLPY - 0,75 folosit la electrice' auto),
terminate cu ă ă ă ă
tori al ă rezultat se scala ,:r,ihn,,,tr,,jnj
de curent continuu realizat
(sensibilitate 0,1-1
ă ca
ă fie ă unei
(scaJe divizate 5) sau
/
I
/@
1
@)
4
în 15 sau 30. (Ansamblul mA ş R
7
poate fi înlocuit cu
un multa vi montat pe scara de 250-300 V curent con-
tinuu.) Prima ă ă se face În felul ă
Se ă tranzistorul la bornele E.B.C., ă i s-a
ă ă un rînd de contacte suplimentare sau un
comutator de radio cu 3 x 2 se pune comuta-
torul 1
2
(de cu în A ş se închide
RegHnd butonul pentru o ţ medie (2 000
tensiunea medie cu care se in-
condensatorul tensiune care este ţ
ă cu tensiunea ă de ţ apare la
bornele ă ş ă primare a bobinei de în
momentul ruperii contactelor platinelor de ă cama
de pe axul motorului M.
Condensatorul C
2
se ă cu ă tensiune prin
diodele D
1
ş D
2
ş se ă încet prin bobina mo-
ă a lui mA ş R
7
• Tranzistorul încercat, pentru care
mA va indica cea mai mare tensiune la ă ă
va fi montat drept în blocul de aprindere ă
tranzistorul care va o tensiune mai ă decît TI
va fi T 2 ş similar) T 3 va indica o tensiune ş mai ă
decît T 2' Cu cit e mai mare tensiunea ă de mA
cu atit e mai mare factorul de amplificare al tranzisto-
rului probat. Tranzistoarele care ă o tensiune de
140 V nu pot fi montate drept ş cele ce ă mai
ţ de 120 V nu pot fi utilizate blocul de aprindere
ă deoarece, în loc ă amplifice curentul de
rupere, ele vor curentul de prin re-
ţ ţ iar pe de ă montarea
în ă ordine a celor tranzistoare cea ă
de tensiunea de încercare, ar duce la distruge-
T 2) de curentul mare invers
pe care îl va primi tranzistorul ă cu factor
de amplificare mai mare.
A doua încercare ă în ă ă de ten-
siune pe ţ E.C. în timpul cînd tranzistorul
este deschis. Pentru aceasta se ă 1
2
in ţ B,
astfel contactele ruptorului sînt scurtcircuitate,
de balast R
4
ă din circuitul mlliaJnper!:1[letrului
ş miIiampern'ietrul ă cu ţ ă
R6 ă un voltmetru de curent cu de-
ţ acului ă scala, ă unei ten-
siuni de ş in acest caz montat un
multavi Se ş astfel pe
scara ă tensiune pe jonc-
E
@
6
(CONTINUARE ÎN PAG. 23)
CONTACT Ă BuiiE
BOBiNA
DE IN-
Ţ
l-
t.)
;:!
7-
o
o
w
o

1" i C ÎNoicA-
(.) TOR
Ă Ă
ViZ.OR DE Ă
B
@)
c
@
+
Fig. 8
Înainte de oriee,
evident,
un excelent aparat
de ă
În ş timp,
ă
o ă putind Înlocui
cu succes
ţ cuier,
ÎnviorÎnd
- si intinerind
intr-un ref orice
vestibul c!asic,
orice re! de oficiu.
La Început a lost
doar obisnuita ă
pentru ă
ă În ţ
lupta pentru ţ
utilizat intensiv,
mai ales
În ă ă mici,
nu s-a oprit aici.
În fotografie:
un mic cuier
de ş ş
- printr-o ă rotire
- un ă secret,
de cea mai divers/l
utilizare.
NFOR
Începind CU ţ ă
ş pagini de «confort casnic»
se ă din nou la ţ cititorilor ş
Nu pentru articole lungi, teoretice,
ci pentru a ne comunica reciproc,
prin intermediul unor fotografii,
a unor simple ţ modul În care am ş
- sau am incercat doar -
ă ne ă «coltul nostru», biroul,
camera de lucru, pe scurt,
ă ne facem cit mai ă casa.
In acest ă
ca o deschidere a acestei ţ «video»,
citeva
Într-un vestibul cu 3-4
În care amplasarea unui
masiv ar ingusta
tiu! de trecere,
cu succes
cuier.
... Culoarea, evident,
lille de gust si nu trebuie
sa ă tJagrant
ă in toate cefe trei schite
de «perete-cuier», usa - chiar si
atunci cÎnd ă eventual, spre
o ă ă ă sau ar fi ş unui
obisnuit dulap În perete - se poate
incadra ă ă dificultate În ă a-
ă ... ă de culoare»
Pentru ca fIU!
sau fiica dv.
ă se ă urca
oricind În ă
- pentru a evita,
mai ales,
pericuJoasele
ă
«pe cont propriu»
ale celor prematur
ă ţ
.- o solutie ă
ă ş mai ales,
absolut.:. ă
Bibliotecile pivotante, rolative,
nu mai sînt de mult o noutate.
Revista «Selbst» ne ă
ă o ă utilizare
a unor elemente din plastic,
inlocuind oarecum
- vezi fotografia din dreapta -
rat1uri.
ă
ş ţ ţ
- ă
ţ pare un truc tolografic ...
In realitate, ă ş ar ă
- ă de sus-
ş mese de sufragerie ... ,
atunci cînd sînt ornate
mai putin conventional si
din nou, nu ă culo'a;ea.
o ă lada
de rufe,
un ă
modernizat,
- mai presus
de utilizarea
sa ă
- o ă pledoarie
pentru ă
cu/oare În ă
Un perete verde intens
armonizat excelent
cu Întreaga ambianta,
ş o perdea ă ş
deschiderea ă
a ferestrei.
Un pat ingust.
rabatabi/,
Încorporat
Într-un obisnuit
modul
de ă
(tip «Dana»,
ă ă
ă ridicat,
biblioteca
se ş
se ş ă
ţ
22
un condensator de 0,1 ţ
o ă de ten si une de 20 V
la), apoi în locul sursei le-
condensator de 0,9 JlF, ce
a tensiunii va indica voIt-
metrul?

Careva fi valoarea tensiunii
m<llc:ala de voltmetru?
IOA 1H
E
_20" "-,,'

ce caz valoarea tensiu,nii
hA,r,,,>,,,!,,,, condensatorului este mai
mare V cu cît?
A vor fi folosite
in ş fel
Ing.NICOLAE BIALOKUR
• Tsuki-waza ă loviturile ş contra-
loviturile directe executate cu membrele supe-
rioare. În ţ de punctul vital vizat, se lo-
veste În tsuki cu seiken, hiraken, ippon-ken,
tei'sho, nukite etc. Indiferent de ţ de
ş ă tehnica ă ă ş
• În tsuki «arma ă descrie o traiec-
torie rectilinie (sau chiar ă pe parcursul
ă «arma» se ş din exterior spre inte-
rior cu 90
Cl
sau 180
a
. ă ţ de ş
bare ar:e un efect multiplu: ă «arma»
pe traiectoria sa, îi ă ş viteza ş ă
o mare ţ ă de ţ la impact. In acest
sens sînt remarcabile ţ atinse în
tsuki-waza de ş japonezi: o ă de
• in continuare vom insista asupra loviturii
directe de pumn (seiken-choku-zuki), deoarece
ă ă constituie principiul de ă al
tuturor tehnicilor tsuki.
13 ă ş o ţ ă de 700 kgf
impact!
• Principiu: pumnul (seiken), I
ş de piston, ş direct În
nul sagital-median al propriului cor
În ş sa o traiectorie rectilinie
ş din exterior spre interior cu 1
• Descriere:
- ţ ţ Hachiji-dachi; ţ
nul drept, În ţ la nivelul ş
ş ţ inainte, la nivelul chudan, pu
stîng in p ţ (fig. 2 a, 3 a).
- ţ direct înainte cu pumnul
nivelul chudan, ş pumnul pe t
sa cu 180°.
- Simultan ţ pumnul stîng la
ş stîng, rotindu-I din interior spr
rior cu 180° pe o traiectorie rectilinie
ă ş ă se
cu o ţ ă ş ă egale cu ţ ş viteza
Hikite permite utilizarea ţ de reac
rind astfel loviturii la
un
ţ În tot timpul mi
bustul ş perfect vertical
ă ţ ţ umerii ţ supli
ţ ţ coatele razant cu corpul. La
impact ţ ia maxim ş abdominali,
ş pectorali, axilele ş ş ţ
ţ tot ţ energetic al corpu-
lui in pumnul cu care ţ exact În momentul
impactului. La impact ţ scurt ş puternic,
fadlitind astfel Încordarea ă ă im-
pact ţ ă (cu ţ ş abdomi-
nali ce trebuie ţ ţ sub o ă tensiune)
ş ţ profund. ţ este ă
ţ choku-zuki ,cu decizie kime, În spi-
ritul unei lovituri unice .
• Am descris mai sus ă ă de pumn
la nivelul mijlociu (chudan-seiken-choku-zuki) .
Similar se ş la nivelul superior (jodan-
seiken-choku-zuki) ş la nivelul inferior (gedan-
seiken-choku-zuki).
ă vizibilitatea
7) de la ă în cornplmerea
(simb.) - Bine articulat - Are un ecran
8) ş (fig.) - Zis; 9) Localitate
(fem.); 10) de ş - A nu mai ş
nimic - Element de asamblare a ă ţ componente
avionului; 11) Unghiul ă la bordul unui avion
axa ă a avionului ă
un post de radioemisie terestru - 12)
A vionul În sine ş .. .! - ... propulsorut lui.
ţ MRIN=iocalitate în U.R.S.S.
APfUNDEREA Ă
(URMARE DIN PAG. 19)
punea E.e. a tranzistorului incercat. ă ă ten-
siune este de 0,1-0,25 tranzistorul se poate monta
în blocul de aprindere radiator. ă tensiunea
este de 0,25-0,45 V, se vor monta cu iar acele
tranzistoare care tensiunea ă ă
mare de 0,45 V nu se vor folosi in blocul
deoarece pe ele nu
ş repede
mai sus poate incerca ş
auto complet realizat.
ca ă se rodeze fIla rece" blocul
înainte de a fi montat pe autovehicul.
aceasta se va comutatorul 1
2
in A
se va conecta tot cu crocodil 3 cOlndl1ctoalre
blocul realizat la bornele (cifrele co-
cu bornele schema blocului de apI·Inelen:).
mc,tOJmllLll M scînteia vi-
gradat este mai ă
de ş va aduce
bloc de aprindere bun ă o
mm la asemenea ţ a motorului.
ă ţ reducînd la minimum ţ mo-
torului M, se poate vizualiza ploaia de scîntei ă
de oseilatorul local realizat cu T 4, închizînd provizoriu
contactul Il al blocului (scurtcircuit între bornele 3
ş 4 ale sau chiar aportul ş de pornire
ă releul prin scurtcircuitarea bornelor 5 ş 6
ale blocului ă la pornirea motorului cu de
scintei se ă ă avans ului la prin
înapoi a arcului manivelei sau
pillionului delnalrorulull, se va ş C:.$chiderea pla-
mm.
'UJULU"""'LU prc)oarea ă de ă a blocului
aceasta se vor deplasa la 25-30 mm
Se va introduce o bujie in capacul
de bujie aflat ă electrodului fIx de pHJUa.,HllplJl!-
gînd apoi cu mina scoaba din ă
contactul între
la bornele
bornele E.Re.
Se ă ă ţ
blocul ale ă tranzistoare au fost montate ă ă ra-
diator sau o ă blocul cu tranzistoarele montate cu
radiator. ă trecerea acestor timpi se ă tem-
tranzistoarelor. C(1e ce se ă peste
vor fi schimbate] deoarece nu vor rezista la
ţ ă
Tranzistoarele din blocul de aprindere pot fi de orice
care ă la un curent de colector de minimum
A, 2 SE 124,2 SE 125, 2N 456, P 210 sau fi
montate CÎte ă tranzistoare de
EFT 213 sau EFT 214 (cite
radiator, construit ă cu
probele solicitate ă reflecte caracteristici
de ă ă descris mai sus
mtr-o cutie de ă ă de
ă ă laterale (cu borne) sînt sau
ă de 6 mm. Pe o ţ ă ă ă
81 se vor monta ă glisiere scoaba de
a Dimensiunile prezentate in
8 depind piesele folosite.
R
2
, în circuitul bazelor tranzis-
aprindel:e, lre vor ţ bobi-
constantan sau ă
eleictfllceJ cu diametrul de 0,25 mm ă
reziste la un curent de de 0,3 A), pe corpul cera·
mic unor ţ chimice de 2 W. Capetele con-
ductorului rezÎstiv vor legate ş cositorite de
ţ chimice.
ge.neratorului realizat cu T 4
urechea de
cind se aude ă frecven-
reducerea frecventei se va monta
pe ă ş V a lui Tr l' '
Vladimir 1-"r"I ... rt"\n ....'v
pentru
o ă cu ramei cu contra-
vintuire este ă printr-un ax de articulare 5, cu o
de ţ 6 cu partea ă a unei alte rame
contravintuire 7. cu contravÎntuÎre 7, la rîndul ei,
ă 1, ă inferior,
de cu i isare 8, care au
ă culiseze În canalele orizontale b, spre a permite suprapu-
nerea ramei cu contravintuire pe rama
peste ă 1. Pentru
de ţ 6 este ';j ....
folosirea
de ..... ,.\0","',
cu un cric, se ş ă
ă cind ă
pe suport.
• ţ bugetare care ă în mod serios
N.A.S.A.,începînd chiar cu anul 1974, se ă la toate
programele ţ americane; astfel. celebrul plan
pentru lansarea navetei ţ - aparat cosmic cu
la care ambele etaje sînt recuperabile - ş
prima lansare ă În 1978 sau chiar 1979!
se ţ ă total la program HEOS,
astronomic destinat studierii
particulelor cosmice cu înalte, satelit pentru
care se deschisese deja «TRW» un contract de
70 de milioane de dolari, restul ă la 250 fiind ş
ă În 1975, considerat an al ă acestui satelit
de 4 tone. la fel de lovit este programul pentru
ATS, ţ ă lor tehnologice; ă
se ă În ace:;t an, ă sînt sistati.
Programele ă ţ nucleare sînt de 'a-
semenea total oprite. Singurele programe ă ne-
afectate sînt: cooperarea ă «Soiuz-
programul SKYlAB ş ă navelor «Vi-
spre Marte ş «Mariner» spre jupiter-Saturn
!
I::ctllp:ajul american care se ă ş pentru ex-
comune «Soiuz-Apollo» este format din
S. Stafford, comandant, astronaut cu vechi
state de serviciu, Donald «Deke» K. Slayton, membru
din prima serie În grupul ţ ş novicele
Vance D. Brand.
Presedintele Asociatiei mondiale «Scoala-instru-
ment al' care a primit nu de mult 'drept cadou
de la un esantion de ă a anuntat
vinderea ş la pentru ţ
de ă ă a construirii de scoli
În curs .
mai precis de culoare «whisky»,
sînt atît tinere cum anticipa astronautu I Schm itt ;
ele sînt vechi de miliarde de ani si sînt ţ .. ij·",
numeroase sferule fine de .
caz, nu se exclude
ţ de ă a ă
De curind a ă În Editura
ă lucrare sub titlul ţ
de televiziune În UI F» al ă autor
E. Statnic.
Lucrarea ţ
undelor decimetrice, a
antenelor, cablurilor ş
Remarcabile sînt
face
ce ţ ă emisiuniie transmise
precum ş metodele practice de
vizoarelor existente pentru benzile
ţ caracter practic al ă
ă În ă este un indrumar
ă Într-un domeniu al
niCU pe care ă o ă
torilor ă ş amatori sau
DEZLEGAREA JOCULUI
Il;)IN Ă TRECUT
CU CITITOIII
BAlASKO STEfAN - Baia Mare.
Tubul electronic de care ţ
este montat ca amplificator de tre:'r"",n'r'ii
ă Poate fi înlocuit cu
ranzis'toalrele AF 115
fi înlocuite cu EFT-317,
OC 817 cu EFT -319.
ă ş ă ă la contactul 8 al
soclu lui.
TOMESCU VALENTIN - Timio
scara
. ţ cooperativei de ţ
radio-TV din orasul dv. Eventual Încer-
ţ ş la un de metrologie al
unei intreprinderi.
ALEXAN DRESCU GR. - Sla-

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful