Cele mai importante valori i atitudini pe care poporul japonez le-a primit prin shintoism ar fi:   Un respect al vie ii;   O profund

apreciere a frumuse ii i puterii naturii;   Iubirea purit ii i a cur eniei;   Preferin a pentru simplitate i simbolism în estetic . Este interesant faptul c religiile încorporate în Japonia au suferit un proces tipic i unic de armonizare. Dac în SUA etica protestant a accentuat autoîncrederea, independen a i bun starea individual , în Japonia etica bazat pe un amestec de shintoism, confucianism, taoism i budhism, a produs una dintre societ ile cele mai omogene i a creat o ideologie paternalist care a stat la baza indistrializ rii, organiz rii economiei i managementului japonez. Budhismul a definit pe baza celor 4 adev ruri nobile ‡ conduit etic , întemeiat pe dragostea universal i compasiunea pentru toate fiin ele; ‡ disciplin mental ; ‡ în elepciune, prin practicarea primelor dou c i. În timp ce budhismul se amestec cu shintoismul, punând bazele religioase, confucianismul pune temelia eticii, baza culturii japoneze. Pentru Confucius, ca i pentru Platon, arta de a guverna, este singurul mijloc de a asigura pacea i fericirea, pentru un num r cât mai mare de oameni. Reforma moral i politic înf ptuit de confucieni are la baz educa ia total , respectiv o metod de instruire prin care individul obi nuit s se transforme într-un om superior. În concluzie, în filosofia confucian , noble ea i distinc ia nu sunt înn scute, ci ele se dobândesc prin educa ie. Bun tatea, în elepciunea i curajul sunt atributele specifice ale noble ei. Confucius spune: ÄAcela care este cu adev rat bun, nu este niciodat nefericit´. Scopul de baz al societ ii este s tr ie ti în armonie, iar acest lucru este posibil prin supunere i leadership. Pentru a ob ine acest obiectiv, individul trebuie s îndeplineasc dou cerin e: ‡ Autodezvoltarea sa ca om educat; ‡ Conformismul cu ordinea care guverneaz rela iile cu al ii. Armonizarea în stilul japonez a elementelelor de shintoism, budhism, confucianism i taoism s-a reg sit i a constituit baza codului bushido ± codul etic al samurailor, care sub ogunatul Tokugawa s-a tranformat în cod de etic cet eneasc . Contribu ia confucianismului la bushido s-a concretizat în special în accentuarea loialit ii ce trebuie s existe între discipol i maestru, sau subordonat i superior, în toate rela iile, atât în societate, cât i în familie. În aceste condi ii, substan a psihologiei japonezului poate fi rezumat prin termenul amae ± sentimentul de a depinde de afec iunea sau protec ia altuia. Din cauz c în Japonia, amae este vital de important pentru stabilitatea emo ional i psihic a individului, întreaga structur social este a ezat pe îndeplinirea acestei necesit i. Rezultatul este o caracteristic social specific ± paternalismul sau grupismul japonez . Japonezul nu se define te în termenii cine este el, ci c rui grup îi apar ine. Aceasta constituie o particularitate cultural sub numele de IE. Acesta este un grup social constituit pe bazele unui cadru ce se refer la re edin , organizare i management. Ceea ce este important aici este faptul c rela iile în acest grup social sunt considerate ca fiind cele mai importante, comparativ cu toate celelalte rela ii umane. Singura unitate de baz a rela iei interpersonale între doi japonezi, în sistemul irarhic vertical, este rela ia oyabun-kobun. Extinderea acestui tip de rela ii dintre dou persoane produce o re ea de leg turi, asemenea unei organiza ii. Principiul organiza ional al grupului bazat pe rela ia oyabun-kobun presupune o tratare corect i cinstit a kobunilor, altfel oya î i va pierde fiii. Astfel, în timp ce oya-ul poate avea câ iva kobuni, ace tia nu pot avea decât un singur oya. Conceptul rela iei oyabun-kobun are urm toarele caracteristici:   Managerul superior este mai în vârst decât cel inferior, lucrând de mai mult timp pentru firm . Pozi ia îi ofer superiorului capacitatea i competen a de a-l ajuta pe subordonat.   Superiorul este dispus s ajute subordonatul în beneficiul acestuia din urm , el este, de asemenea, ocrotitor i protector.   Subordonatul accept protec ia i ajutorul superiorului.   Nu exist un acord explicit pentru formarea acestor rela ii.   Ideal, subordonatul simte gratitudine fa de superior, pentru bun voin a i bun tatea lui i acest sentiment este acompaniat de dorin a superiorului de a deveni un prieten mai în vârst , cu experien pentru el. Într-un astfel de grup cu rela ii oyabun-kobun, fiecare membru este legat într-o rela ie bivalent , cu dou elemente, în fa i în spate, în acord cu ordinea în cadrul grupului. Aceste rela ii bivalente formeaz sistemul de organizare în cadrul firmelor japoneze, un sistem static, în care nimeni nu poate s se strecoare printre al i indivizi pe vertical i s promoveze. Acest tip de rela ii sunt dezvoltate nu numai prin norme sociale, ci, de asemenea, i prin activit i sau ac iuni, concentrate pe grup. Aceste activit i au scopul de a realiza leg tura dintre genera ii. Autoritatea este absolut i respectat în compania japonez , datorit în principal obiceiurilor, tradi iilor i rela iilor oyabun-kobun. Superiorul trebuie s fie un lider cald, blând i un tutore care se str duie te s îndeplineasc în condi ii bune, cele mai multe dintre interesele subordona ilor. El trebuie s fie flexibil i dispus de a acumula unele opinii ale subordona ilor, prin aceasta oferind subordona ilor un sentiment de autoapreciere prin participare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful