You are on page 1of 86

V ALERIU NISTREANU .

MlHAELA AMALIA DIMINESCU



. iNDRUMAR D£ PROIECT ABE-AKA

Editura PRINTECH 2007

~~-'---'-~---------- .

ISBN 978-973-718-869-4

Copyright © Printech, 2007 .

Editura acreditati de Consiliul National al Cercetarii Stiinpfice din invitimantul Superior

TIPAR:

Editura PRINTECH (SC ANDOR TIPO SRL) Str. Tunari, nr. 11, sector 2, Bucuresti

Tel/fax 021.211.37.12

Descrierea CIF a Bibliotecii Natienale a Rominiei

V ALERnJ NISTREANU

iNDRUMAR DE PROJECT ABE - ARA Valeriu Nistreanu, Mihaela Amalia Diminescu

Bucuresti, Printech, 2007 Bibliogr.

© Copyright 2007

Toate drepturile prezentei editii sunt rezervate editurii si autorilor. Nici o parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, stocata sau transmisa indiferent prin ce forma, tara acordul prealabil scris al autorilor.

Introducere

1

INTRODUCERE

Studentii facultatii de Energetica, specializarile "Centrale Hidroelectrice", respectiv "Ingineria Mediului", au prevazute in planul de iuvlilAmant ore de proiect la disciplinele "Amenajari Hidroelectrice" si respectiv "Amenajarea Resurselor de Apa". Programele analitice prevad ca la aceste ore studentii sa se familiarizeze cu modul in care se calculeaza din punct de vedere hidraulic si static principalele uvraje componente ale unei amenajari hidroelectrice.

In acest scop in lucrarea de fala se exemplifica, pe un caz concret, unele din aceste calcule: calculul si trasarea unei chei limnimetrice;

calculul ~i trasarea curbei de capacitate a unui lac de acumulare; atenuarea undei de viitura intr-un lac de acumulare; determinarea inaltimii constructive a unui baraj;

calculul inclinarii pararnentilor la un baraj de greutate;

calculul coeficientului de stabilitate a unui baraj de beton;

calculul eforturilor totale la piciorul amonte si la eel aval al unui baraj; detenninarea volumului de beton necesar realizarii unuibaraj;

calculul eforturilor principale si trasarea liniilor de egalefort principal intr-un baraj de beton;

calculul hidraulic al unui deversor cu profil practic, al unei goliri de fund ~i al unui disipator de energie;

realizarea unei vederi in plan, sectiuni transversale tip si a unor detalii la uvrajele avute in vedere.

Exemplificarea se face in cazul concret al unui baraj de greutate, situat intr-un amplasament fictiv, cu caracteristici morfologice, geologice ~i hidrologice cunoscute.

De asemenea trebuie precizat cd unele faze ale realizarii proiectului sunt simplificate:

planul de situatie fictiv al amplasamentului barajului si profilul transversal al albiei sunt alese de catre student;

curb a capacitatii lacului se traseaza dupa relatie analitica datil. prin tema de proiect, iar volumul util, rezerva de fier si volumul mort se admit cunoscute, ca niste cote parti din volumul total;

curb a de regim a debitelor in perioada de ape mari (unda de viitura) este de asemenea aleasa initial de catre student;

debitul maxim admis in calcul este cu asigurarea de 1 % (fAra a verifica clasa de importanta a constructiei) etc.;

Mai trebuie mentionat cil partea grafica a proiectului (desene, diagrame, grafice) trebuie lucrata folosind scari standardizate. Standardele prevad urmatoarele scari: 1: 1; 1 :2; (1 :2,5); 1 :5; multipli 1?i submultipli, adica 1: 10; 1 :20; (1 :25); 1 :50; sau 1:100; 1 :200; (1 :250); 1 :500 etc. 1 :0,1; 1 :0,2; (1 :0,25); 1 :0,5 etc. Scarile puse intre paranteze sunt admise, dar nu sunt recomandate. Nu este admis sa se lucreze cu alte scari (de exemplu 1: 1,5 sau 1:4 etc.).

2

iNDRUMAR DE PROJECT AHE - ARA

TEMA DE PROJECT

Pe un curs de ap! a carui panta este im = 36 (%0), amplasamentul unci viitor baraj de greutate este caracterizat prin urmatoarele date:

1. Date hidrologice

}> Debitul modul: Qm = 23 (m3/s);

}> Debitul maxim cu asigurarea de 1 %: QJ%mLlX = 736 (m3/s); }> Durata maxim! a viiturii: 10 = 132 (h);

}> Durata medie a viiturii: tm = (0,3 ... 0,4). to = 39 ... 53 (h);

.>- Durata de crestere a viiturii-r. e- (0,25 ... 0,3)./0 =33 .. .40 (h).

2. Date morfologice

}> Deschiderea vaii la cota retentiei normale: L = 440 (m); >- Inaltimea de retentie: HI' :::: 104 (m);

>- Volumul total al acumularii la cota retentiei nonnale: Vr = 390 (106 m3); >- Volumul util: Vu = 0,7· v: =273 (106 m3);

>- Volumul mort ~i rezerva de fier: Vm+Rj = 0,3 . v: =117 (106 m3); ;.. Curba capacitatii lacului de acumulare: V = a . h 2.6 •

3. Date geologice

>- Grosimea medie a stratului de aluviuni ~i a deluviunilor: hal =3 (m); >- Grosimea medie a stratului de roca alterata: h,.a = 3 (m);

>- Coeficientul de frecare dintre beton si roca. f = 0,658;

>- Rezistenta admisibila a rocii de fundatie: (lad = 50 (daN/em2).

Temd de project

3

Memoriul scris ~i piesele desenate vor contine in mod obligatoriu urmatoarele:

1. Plan de situatie, profil transversal aI vaii, curba capacitatii Iacului, cheia limnimetrica a

albiei minore.

2. Atenuarea undei de viitura.

3. Determinarea inaltimii constructive a barajului.

4. Calculul inclinarii paramentilor barajului de greutate eu pararnent amonte vertical si cu ambii paramenti inclinati.

5. Calculul coeficientului de stabilitate al barajului de greutate in ambele cazuri.

6. Caleulul eforturilor totale la piciorul amonte si la eel aval al barajului de. greutate in ambele cazuri,

7. Determinarea volumului de beton al barajului de greutate in ambele cazuri,

8. Calculul eforturilor principale si trasarea liniilor de egal efort principal pentru lac de acumulare gol ~i lac de acumulare plin, in cazul barajului eu ambii paramenti inclinati.

9. Calculul hidraulic aI descarcatorilor de ape mari in eazul barajului de greutate eu ambii paramenti inclinati: deversorul eu profil practic, golirile de fund, disipatorul de energie.

10. Vedere in plan, elevatie, sectiuni transversale tip (plot devers or, plot nedeversor) si detalii (rost de dilatatie, coronament, disipatorul de energie) in cazul barajului de greutate eli ambii paramenti inclinati,

4

iNDRUN.URDE PROIECTAHE-ARA

1.DATELE GENERALE ALE AMPLASAMENTULUI

1.1. Planul de sttuatie si profilul transversal al viii

Intr-o situatie concreta din realitate alegerea amplasamentului unui baraj se face tinand seama de mai multe tipuri de conditii: topografice §i morfologice, geologice, hidrologice ~i geografice [1. pag, 186]

Din punct de vedere topografic, alegerea amplasamentului se face, pe harp topografice cu curbe de nivel, astfel incat eapacitatea acumularii realizate sa fie cat mai mare posibil la 0 inaltime data a barajului. De regula, din acest punct de vedere, se aleg ace le amplasamente unde liniile de nivel arata 0 ingustare a albiei raului (sectiunea A-A infigura I), ceea ce permite ca la un volum cat mai mic al Iucrarilor necesare realizariibarajului sa se obtina un volum cat mai mare al acumularii.

Figura 1: Alegerea amplasamentului unui bara] functie de conditiile topografice

Folosind planul de situatie si intersectia axei A - A eu liniile de nivel (jigura 1) rezulta profilul transversal al albiei in viitorul amplasament.

tn eazul proiectului didactic nu dispunem de hllrti reale si lasrun studentului libertatea sa-si stabileasca profilul transversal al vaii §i implicit planul de situatie a1 amplasamentului. Aceasta se va face pe un format A3 (420 x 297 mm) de hartie milimetrica, Folosind scan standardizate, in

Date generale ale amplasamentului

5

partea de sus a formatului, se reprezinta datele cunoscute din tema de proiect: deschiderea vaH la cota retentiei norrnale L si inaltimea de retentie Hr. Prin eele doua puncte distantate eu L ~.j tangent la linia situata mai jos eu Hr, se traseaza 0 forma a vaii, cAt mai apropiata de 0 aibie naturala, Trebuie evidentiate albia minor! si cea majora, asa cum se observa tn figura 2. Nu se recomanda ca forma aleasa a albiei sa fie simetrica. Linia care arata forma vaii reprezinta linia terenului natural (/.t.n.).

In partea de jos a formatului, pe axa viitorului baraj (A - A in figura 2) se transfers punctele de intersectie ale liniei terenului natural eu orizontale duse la diferite cote (de exemplu din 5 in 5 m sau din 10 in 10 m). Pe figura 2, punctul B (intersectia l.t.n. cu orizontala cotei de 440 mdM) se transfers in BI pe axa barajului etc.

Prin aceste puncte (BI, Cr, , .. ) se traseaza aleatoriu izoliniile de egal nivel (intersectiile reliefului eu planuri orizontale duse la cote diferite).

Profilul transversal al aibiei si planul de situatie astfel obtinute devin date cunoscute ale proiectului.

1.2. Curba capacitatii lacului

In scopul obtinerii regularizarii dorite a debitelor se folosesc fie acumulari naturale, fie artificiale. Prin acumulari naturale se inteleg acele lacuri sau iazuri existente pe cursurile de apa, la care s-au facut amenajari pentru a putea dirija regimul de curgere in aval de acestea. Mult mai des se folosesc ins! lacurile create artificial, prin bararea unui curs de apa.

Dupa modul in care sunt unlizate, acurnularile pot fi irnpartite in:

acumulari permanente, care sunt destinate retinerii apei pe 0 perioada mai indelungata, situatia normals de exploatare fiind mentinerea acumularii pline (aceste acumulari se folosesc pentru deservirea eu apa a unor folosintediverse);

acumuliiri nepermanente, destinate retinerii apei pe 0 perioada de timp relatlv redusa, situatia norrnala de exploatare fiind de a mentine acumularile goale, ele fiind folosite pentru retinerea apelor mari, in perioada de viitura (atenuarea viiturilor);

acumuliiri de tip mixt, in care se mentine 0 tran~a permanent! ~i 0 transa nepermanenta, De regula lacurile mari ale amenajarilor hidroenergetice sunt de tip mixt,

Orice acumulare se caracterizeaza printr-o curba de capacitate a lacului, care reprezinta dependenta grafica dintre volumul de apa acumulat in lac ~i . nivelul apei in lac, V=V(h) sau V=V(z),

Nivelul poate fi exprimat in cote absolute z, fat! de nivelul marii (mdM), sau In cote relative fata de talvegul sectiunii transversale la baraj, h, (m),

lntr-un lac de acumulare exista cateva niveluri caracteristice, ilustrate itvfigura 3:

- nivelul retentiei normale, NRN, este nivelul maxim la care se poate ridica apa in lac in conditii normale de exploatare. De obicei acest nivel coincide cu eel la care se gaseste amplasata creasta deversorului, astfel incat la depasirea acestui nivel apa incepe sa deverseze peste baraj. In perioada de exploatare normala nu este admisa depasirea nivelului retentiei normale;

1-------lLJ to I· :oJH-------<

::; -e

E

o t-,

,.---~
...- .'"
- +--r ::;
::; ::; ;:; f -e
;:; ::; E
'" -e '" ." ::; ~ r-£" \ '"\"
~ ~ ~ E "tl "" "tl ..
E E E 0
"' 0 0 o 0 0 0 :1""-1 .~\ ' .. .,.,
If' ... '" ,., "
0:::> <,
"<, ~".'.
~"~ r:

C

go

?,8

.. -



..... o .0

"-'

"D °18

c 10... c."'.

~ ,~0J U. I/> _

Date generale ale amplasamentu[ui

7

- nivelul maxim exceptional, NME, reprezinta nivelul maxim posibil in lacul de acumulare, ce poate fi atins doar in perioadele de viitura. Diferenta dintre NME ~i NRN reprezinta tnaltimea maxima a lamei deversante a apei peste deversorul ce permite evacuarea debitelor catastrofale in bieful aval. Ridicarea apei in lac la cote superioare nivelului retentiei normale, mergand pfuli\ la NME, este permisa numai in perioadele in care pe raul respectiv apar viituri;

- nivelul minim normal, NmN, este nivelul minim la care poate coborl apa in lacul de acumulare in timpul exploatarii normale, obisnuindu-se denumirea de nivel minim de exploatare. Acest nivel de gaseste intotdeauna deasupra muchiei superioare a prizei de apa- PA;

- nivelul minim exceptional, NmE, nivel care se poate atinge doar in cazul unor situatii de exceptie (perioade secetoase, avarii grave in sistemul energetic, etc.). Acest nivel este eel al radierului (muchiei inferioare) prizei de apa,

Corespunzator acestor niveluri in lac exista ~i urmatoarele volume caracteristice, evidentiate ~i pe curba de capacitate:

-volumul utll, Vu, cuprins intre NmN ~i NRN, este volumul de apa efectiv utilizat pentru satisfacerea consumatorilor (CHE, alimentare eu apa, irigatii etc.);

-volumul de protectle, Vp, cuprins intre NRN ~i NME, reprezinta volumul folosit In perioadele de viitura pentru retinerea unei cote parti din volumul de apa adus de viitura, Astfel se asigura protejarea biefului aval impotriva efectelor distrugatoare ale inundatiilor . Este interzisa utilizarea acestui volum in perioadele normale de expI oatare. De asemenea este evident d\ atenuarea viiturii va fi eu atAt mai important! eu elit volumul de protectie va fi mai mare;

-rezerva de fler, Vrf, reprezinta volumul cuprins intre NmB ~i NmN, volum care este mentinut in lacul de acumulare ca rezerva pentru cazul unor situatii exceptionale;

- volumul mort, V m, reprezinta volumul situat sub NmE care nu mai poate fi folosit pentru satisfacerea cerintelor consumatorilor, apa nu mai putand fi prelevata ou ajutorul prizei de apa, Volumul mort serveste ~i ca volum in care se depun aluviunile aduse de rau in Jacul de acumulare. Apa care ocupa acest volum poate fi folosita, in cazuri exceptionale pentru irigatii, alimentarea cu apa a unor asezari omenesti, asigurarea unui debit salubru in bieful aval, etc. Acesta se po ate realiza prelevand apa cuprinsa in volumul mort prin golirea de fund a barajului.

z(mdM) hem)

NME

Volum uti!

NME

3Q

2S

20

I~

Volum de protectie

Vul2

10

o

V (rrr')

U-~ ~ ~~ -L __ -'

10 20 30 .<Ill ~ 60 70 ao 90 100 110

S (hs)

SO

100

250 215

1IlO

Figura 3: Curba de capacitate a lacului de acumulare

8

iNDRUkURDEPROIECTAHE-ARA

Curba capacitapi unui lac se construieste folosind ridicarile topografice reprezentate pe harti topografiee, asa cum se vede in figura 4) de mai jos:

z(mdM)

!::.v

Figura 4.: Curba S(z) la un lac de acumulare

Planimetrand suprafata cuprinsa intre baraj ~i curba de nivel se obtine valoarea suprafetei oglinzii apei la cota respectiva, Se poate astfel trasa 0 curba S = S(z). Volumul de apa existent in lac intre doua cote oareeare, Zj $i Zj+l, va fi dat de expresia:

AVj,}+, = ~ (s, +S}+J'(Zj+1 -Zj)

Plecand de la cota talvegului se pot determina, in acest mod, 0 sueeesiune de puncte ale curbei V=V(z) folosind reI alia:

Vj+1 = Vj + .6.Vj,j+1

Deoarece in cadrul acestui proiect studentul nu dispune de 0 harta ell linii de nivel, eurha capacitatii lacului se adopta ea fiind reprezentata de 0 relatie analitica de forma V = a . h 2,6 . Constanta "a" se determina din conditia ca la h = H; volumullacului sa fie V = Vt. Rezulta

a = _£1_ = 390.106 = 2222173

H2,6 1042,6 '

r

Curha V = V(h) va fi reprezentata deci din relatia

V:= 2222,173· h2,6 (1)

Dand diverse valori lui h se obtin datele din tabelul 1

Volumul de protectie, care serveste la retinerea unei Patti din volumul de apa adus de undele de viitura ~i care este redistribuit in bieful aval intr-un timp mai indelungat, se determina eu relatia:

. Vp == Vi - Vo

I Ii

~ ..

,

Date generale ale amplasamentului

9

unde V I este volumul total din lac corespunzator unui nivel eu 5 metri deasupra NRN:

VI =a·(Hr +5)2,6 ;;;:2222,173.1092,6 =440,643 (l06m3) rezulta volumul de protectie:

V p = 440,643 - 390 = 50,643 (106 m3)

Tabelul l: Calculul volumului de apa din lacul de acumulare

b V
(m) (106 mJ)
0 0,00
10 0,88
20 5,36
30 15,39
40 32,52
50 58,09
60 93,32
70 139,33
80 197,16
90 267,80
100 352,19
104 390,00
109 440,64 Curba de capacitate a lacului de acumulare, trasata eu niveluri astfelealeulate, este prezentata isi figura 5.

Conform temei de proiect rezulta imediat : volumul mort ~i rezerva de fier

VIII +Rj =O,3·V; =117 (106m3)

volumul util

Vu = 0,7 . ~ =::: 273 (106 m3 )

Din curba capacitatii laeului (figura 5), pentru aeeste volume rezulta cotele nivelurilor caracteristice:

nivelul minim normal, ZNmN :;:;; 466,5 (mdM); nivelul retetuie normale, ZNRN = 504 (mdM).

10

iNDRUMAR DE PROJECT AHE - AM

500100

A h
tm), -
~RN __ t~~
~J.- __ : - _ .. -- - - - -- - ---- .. - -- - - --- ----- ~
----- - -_ .. - -- --- - - - -- - --- _~
I
~ I I
~ I I
I I
~ I I
I I
,,--- V -
~mN I I
f+- J_ -- / I I
I I
- - - -- I I
f---. I
V I
I 1
I I
/ I I
I I
I I ,
I
I I
I I
I I
I
r I
I I
1 I
I I m3
I I V(10
.~O 50.00 100.00 150.00 200.00 250.00 300.00 350.00 4 O.OlWp ~50.00 500.00
V",+ R, Vu o o

Figura 5: Curba de capacitate a lacului de acumulare

1.3. Cbeia limnimetrica a albiei minore

Debitul de apa al unui rau variaza, atat in timp cat ~i in spatiu, !ntr-o sectiune a unui rau exista 0 dependents intre debit si suprafata sectiunii, perimetrul udat, raza hidraulica, adancimea medie etc., cat si intre debit ~i niveluri.

Cheia Iimnimetrici reprezinta corespondenta biunivoca dintre debitul de apa si nivelul apei intr-o sectiune datil. Aceasta corelatie nu este intotdeauna uniforma in conditii naturale, existand cazuri in care pentru acelasi nivel se mascara debite diferite sau acelasi debit este inregistrat la niveluri diferite. Acest lucru poate avea mai muIte cauze cum ar fi erodarea albiilor, cresterea vegetatiei, remuul variabil din perioada viiturii, modificarea rugozitatii albiei etc. Cu ajutorul cheii limnimetrice se poate stabili foarte usor ce debit curge pentru un nivel dat sau ce nivel exista in albie la 0 anumita valoare a debitului.

Cheia limnimetrica se poate obtine prin masuratori directe de debite ~i niveluri, sau se poate realiza prin calcul folosind relatia lui Chezy ~i presupunand regimul de curgere ca fiind uniform:

v = C . .[R:i. Q = v- A, Q = A . C· ..fR:i (2)

unde: A - aria sectiunii vii; C - coeficientul Chezy; R - raza hidraulica a albiei, calculata prin raportul dintre aria sectiunii vii ~i perimetrul udat, R = ~ ; i - panta medie a suprafetei libere,

Date generale ale amplasamentului

11

Pentru eoeficientul lui Chezy se poate folosi relatia lui Manning, C = _!_. RJ/6, in care n este n

coeficientul de rugozitate care caracterizeaza perimetrul sectiunii vii. Cu cat rugozitatea este mai mare, eu atat n este mai mare si capacitatea de transport a albiei scade.

In cazul aplicatiei din proieet calculul se va face tabelar, pentru iIlliljimi din 0,5 min 0,5 m si acesta se va intrerupe in momentul in care debitul rezultat prin calcul este mai mare decat debitul maxim cu asigurareal %, Ql%max = 736 (m3/s) (vezi tabeluI2). In acest tabel aria sectiunii vii A si perimetrul udat P se determina prin planimetrare ~i masurarea pe desen, jin§nd seama de seara desenului.

Tabelul2: Calculul marimilor necesare trasarii cheii limnimetrice

b (m) A (ml) P(m) R(m) C Q (mJ/s)
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
0,50 2,90 8,92 0,33 23,70 7,45
10,00 7,10 12,06 0,59 26,16 27,06·
1,50 12,11 ]4,83 0,82 27,62 57,32
2,00 17,88 17,70 1,01 28,62 97,54
2,50 24,75 21,61 1,15 29,22 146,84
3,00 32,79 25,12 1,3 J 29,87 212,37
3,50 42,53 29,74 1,43 30,33 292,58 .
4,00 53,51 32,96 1,62 30,97 400,72
4,50 65,48 36,05 1,82 31,56 528,38
5,00 78,37 39,15 2,00 32,08 674,85
5,5 92,22 42,15 2,19 32,55 842,47 ,

, Aceste valori se reprezinta pe hartie milimetrica, minimum format A4, dupa cum se

evidentiaza ~i infigura 6. Din cheia limnimetrica, pentru debitul maxim Q:~8X = 736 (m3 Is), rezulta un nivel al apei in albia minora de hav = 5,2 (m).

12

!NDRUMAR DE PRO/EeT AHE -ARA

_ [._.A

h.v- 5,2 14 ~~

5.00 1--_.- ~

~v ~l,.--

4.00 f--l--+--+-+--+-t-V-t-v--::;,j~-I-----jI---l-----1-+--+-!--+--+-+---I

~ _/'/

.._.. 3.00 _.I--_-+- __ -+-_+----tiIF---+--+--I---+--l---I--+-+--I---+-7--+---I---+-

~ . ~

l/.

2.00 -t----4V--I---+--lf----+-+--J----:.-+---+---I--+--+---+---+--i--l--+--l--I

,.00.;

-I--II------+--+---~-+--I--I---

0.00 .,_---I_-+_-I--_I-----L.-4--l.--4--1--+---L.--+--J......---I-.....;-......L...-+-__.J'----l 0.00

100.00

200.00

300.00

400.00 500.00

Q (m3/s)

600.00

Figura6: Cheia limnimetrica a albiei minore

700.00 800.00

Qm .. = 736

900.00

Atenuarea undei de viiturii

13

2. ATENUAREA UNDEI DE VIITURA

2.1. Elemente teoretice generale [4, pag 132]

Asa cum s-a mentionat deja, volumul de protectie V peste rezervat in marile lacuri pentru a realiza atenuarea debitelor maxime din perioada viiturilor. Atenuarea debitelor se face prin stocarea in lacul de acumulare a unui volum mare de ap!, adus in timpul viiturilor ~i restituirea acestuia in timp, cu un debit mai mic deeth eel afluent. Prin realizarea laeului de acumulare se atenueaza viiturile si deei se micsoreaza impactul negativ al aeestora. De asemenea sunt favorizate regularizarile eursurilor de apa, desecarile terenurilor mlastinoase, irigarea terenurilor agricole.

Un lac de acumulare artificial, ereat prin constructia unui baraj, influenteaza prin posibilitatile sale de inmagazinare ~i prin eapacitatea de evacuare a descarcatorilor sai regimul de curgere al viiturilor. La cererea beneficiarilor unele lacuri sunt astfel dimensionate incat debitul maxim eu 0 asigurare data care intra in lac, este redus intr-o masura impusa, Desi, in general, nivelul apei in lac se gase¥e sub nivelul deversorilor de suprafata ~i deci, 0 parte din volumul de apa al viiturii se poate inmagazina in lac, este recomandabil a nu se conta pe acest aport.

De aceea calculul atenuarii se face considerand ca la inceputul viiturii, apa in lac se gaseste la eota erestei deversorului ~i ca urmare numai volumul situat deasupra acestei cote contribuie la reducerea debitelor efluente din lac. Pentru siguranta, se considers eft descarcatorii de adancime nu functioneaza din cauza blocarii lor cu corpuri in suspensie sau defectiunii vane1or. In cazul deversorilor prevazuti eu stavile este nevoie de 0 prognoza exacta a ape lor mari ~i 0 functionare desftva.r~ita a instalatiilor hidromecanice. In oricare din situatii, peste nivelul maxim exceptional se lasa un spatiu de garda p4nii la coronament, pentru ca valurile provocate de vant sA fie retinute in lac.

Volumul de protectie este utilizat pentru mentinerea pe ° perioada scurta de timp a unei paqi a volumului adus de viitura. Acest volum este redat raului intr - ° perioada mai mare de timp. Astfel, se micsoreaza valoarea debitului maxim care curge pe rau in aval de baraj, proportiile

,

inundabilitatii terenului scazand (vezi figura 6a). Raportul dintreQif"" ~i Q:;"" se defineste drept

coefieient de atenuare a viiturii

Qmax ex; ___!L_

Q;if

Cu elit valoare debitului maxim efluent (sau defluent) este mai micj, eu alat atenuarea undei de viitura este mai buns, iar volumul de protectie, asigurat prin suprainaltarea barajului peste cota retentiei normale, are 0 eflcienta mal buna,

In conditiile eeonomice ale tArii noastre se considera ca un lac de acumulare, avand ca scop principal 0 folosinta energetica sau de alimentare cu apa a unor consumatori, merits a fi

(3)

l'

14

iNDRUMURDEPROIECTAHE-ARA

supradimensionat ell volumul de protectie, daca se gaseste un coeficient de atenuare a ~ 0,85 • adica da~ valorile maxime ale debitelor afluente sunt micsorate eu eel putin 15%.

!Qif

2 .

t (h)

Figura 60: Atenuare undei de viitura

400 Qm.oJ

Q.(m3/s)
0iI- - ... - -- -- -~ ~ ~ -- --
i'( " ~ __ . - f--.
~
j '.
f 1~ _
~
- \~
21(0- - - - lm'" 1:;';1 .. , _I._
., - - - - -
J \.
1---
f " "-
_.
v '" "
'- ....
~ -_. _._ - f-- --; "
..J ~ ~ ~
.... : (I)
-
0 s 10 IS 211 2' 3"6'- 3? 40 45 50 S5 60 70 600

0- 700

600

500

300

200

100

o

6S 15 80 8S 90 95 100 lOS 110 115 120 125 130 135 140

Figura 7: Unda de viitura

Atenuarea undei de viiturd

15

Folosind scari standardizate, pe un format A3 de hartie milimetrica, cu valorile to = 132 (h), tc = 3 5 (h) si tm= 32 ... 53 (h), se traseaza 0 curba continua, avand 0 alura ca cea dinfigura 7.

Aceasta curb! Qaf (t) devine un element cunoscut al proiectului, ell care se lucreaza in continuare.

Calculul atenuarii undei de viitura se poate face prin doua metode:

I. Metoda simplificata;

II. Metoda grafo - analitici

2.2. Metoda simplificata [4, pag. 133]

Prin metoda simplificata se urmareste detenninarea coefieientului a la diferite valori ale volumului de protectie, cat ~i. alegerea latimii b a deversorului. Aceasta metoda consta In aproximarea undei de viitura cu 0 unda schematizata sub forma de triunghi (OAB dinfigura 8), ell 0 durata de t~ ore mai mica decat to. Volumul undei schematizate, Vv, trebuie s~ fie aproximativ egal eu volumul real al undei de viitura,

100

-- '-' .-. -r'" _._. -r-
1+ - - '- - - - - - -~ ..A.. - - - -
.,- "' -
1-- .. __ ...... J~ V " ~ --_. - -- I-- c---- -
~
l V N ~c
.. - ----- 1--- -- '---
J' V,~ i
V ~
r+- -- - - _ .. "IY .II.. ~ - - - - I
VI" ,/ , ~
./ ._- -
V~ V ~ i" , ~
_- -
V I/, v V ""'"'II ~ ~
~ ~' - "'l1li ~
,.. ..;.,. t (b)
0 5 10 IS 20 25 30 ~=3~ 0 4S 50 S5 60 65 70 7S so 85 90 9S 100 105 lloOiN\20 125 130ti['3PI40 145 ISO 800

Q"" 700

600

500

400 Qmaxl2

300

200

a o

Figura 8: Metoda simplificata

De asemenea se admite en debitul evacuat peste deversor (efluent) variaza liniar eu timpul (oq. Dinfigura 8 in care triunghiul OAC reprezinta la scara desenului chiar volumul deprotectie V pe rezulta:

bvDRUMURDEPROIECTAHE-ARA

V = v - V.ncr' ;

p , AOAB ..vD\..

V_I Qmax , Y-- qj to

2

(4)

(5)

Cunoscand volumul viiturii V v si V p se poate deci determina coeficientul a. de atenuare a viiturii. Aeest calcul rapid se po ate efectua in fazele de anteproiectare, pentru un numar mai mare de variante ale volumului de protectie; admitand ulterior acel voJum de protectie pentru care aMt c, cat si valoarea suprainlltru'ii barajului, sunt convenabile.

Metoda simplificata nu urmareste sa. determine eurba debitelor efluente ~i din aeest motiv nu se face niei 0 ipoteza asupra alurii acestei curbe, dupa atingerea valorii maxime Q:;". Se poate alege 0 dreapta orizontala sau odreapta inclinata, aceasta neavand nici 0 influenta asupra ca1culului coeficientului de atenuare.

Pentru datele din proiect, (Q:;' = 736 (m3/s), fo =111 (h) - eitit pe grafic), rezulta volurnul

"1 mix, 1 Qmaxt' _ V 1 Qmax, t.

Vp = "2Qqr to - '2 ef 0 - v - 2 ef • 0

'ac~ eu V Y ~i tinand seama de relatia (4) se obtine:

V QmaJ< Vp .s: = 1- _L = 1- a ... i deci a = 1--

I1UIX "i V '

V. Qaf v

viiturii:

(6)

Pentru diferite valori ale suprainaltarii barajului peste cota retentiei normale, hd =:; h - Hr, se obtin diferite valori posibile ale volumului de protectie Vp ~i folosind formula (5) ~i vaIoarea voJumului viiturii Vv dat! de (6), se obtin datele din tabelul 3.

Tabelul 3: Calculul coeficientului de atenuare, a
b hd v, Vp a
m m 10 m 10 m
104 0 390 ° 1
104,5 0,5 394,894 4894 0,967
105 1,0 399,825 9,825 0,933
IDS,S 1,5 . 404,794 .14,794 0,899
106 2,0 409,801 19,801 0,865
106,5 2,5 4]4,846 24,846 0,831
107 3,0 419,929 29,929 0,796
107,5 3,5 425,050 35,050 0,762
108 40 430,209 40,209 0,726
108,5 4.5 435,407 45,407 0,691 ,
109 50 440643 50,643 0,655
109,5 5,5 445,918 55,918 0,620
110 6,0 451 231 6 I ,23] 0,583 ~,.

II':;' .

"

Atenuarea undei de viitura

17

Din aeest tabel se 0 bserva ea pentru suprainaltari de peste 3 m, ·coefieientul de atenuare a are valori mai mid de 0,85, deci erearea volumului de protectie devine eficienta, Asa cum este cunoscut [1, pag 204, fig. 3.9], in cazul cand suprainaltarea barajului este eficienta, creasta deversorului care evacueaza viitura se amplaseaza la cota retentiei normale (NRN). In consecinta suprainaltarea peste NRN este chiar mallimea maxima h~n8}( a lamei devers ante . in cazul barajelor de beton se folosesc deversoare frontale cu profil praetic. Formula debitului evacuat de deversor

(7)

permite sa se determine latimea necesara -b" a frontului devers ant pentru evacuarea debitului maxim

b = Qr:: = 736 = 339,1

m.J2ih~/2 O,49~2. 9,81h;/2 h~/2

Se obtin datele din tabelul 4.

Latimea deversorului se alege astfel meat debitul specific q sa nu fie prea mare, ceea ce ar erea conditii grele de dimensionare a disipatorului de energie. Valorile uzuale ale acestuia sunt cuprinse intre 10 si 30 (m3/s m). in plus este indicat ea llitim.ea deversorului ~i deei ~i a disipatonilui de energie sli nu depaseasca prea mult latimea albiei rriinore (in zona careia se amplaseaza disipatorul), eeea ce ax marl mult volumul necesar al excavapiilor.

(8)

Tabelul4: Calculul latimii deversorului .

Qmax
hd a b q =_lli_
b
(m) - (m) .. (m3/s m)
3,0 0)796 65.26 11,28
3,5 0,762 51,79 14,21
4,0 0,726 42,39 17,39
4,5 0,691 35,52 20,72
5,0 0,655 30,33 24,27
5,5 0,620 26,29 .28,00
6,0 0,583 23.07 31.90 Pe planul de situatie acceptat (figura 2); laun nive.l aval hav = 5,2 (m), albia minora are 0

Iatime de aproximativ 28 (m). .

In aceste conditii se alege solutia:

a = 0.655;

b=30(m),

fNDRUMARDEPROIECT AHE-:-ARA

, 18

'.", 2.3~ Metoda grafo-a:nalitica [4, pag. 134]

, ::. ~'-}.~ ;' ~, . : -', ' ...

~ !' ~"": '-,' .: ~ .

" ",' Atunci cand se urm!re~te determinarea curbe! debitelor efluentein timp, Qe/(t), se folosesc ialtemetode care rezolva, prin aproximapi succesive sau grafie, ecuatia de eontinuitate a volumelor 'afluente si efluente din lacul de acumulare intr-un interval de timp 6.1. Aceasta ecuatie este:

(9)

unde:

AVa,;rI - volumu I de apA afluent in lac in intervalul At;

AV7 - volumul de apa efluent din lac In intervalul At; AVlac - volumul de apa acumulata 'in lac tn intervalul At.

Metoda este cu amt mai exact! eu cAt At este mai mic, In calculul numeric se va alege un pas de timp

At= 5 (h) = 18 000 (s).

Qaf(t)----+lC~ ~ ..... --+,. Qcf(t)

Figura 9: Bilantul debitelor intr-un lac de acurnulare

Volumul mediu de apA afluent in lac, in intervalu1 At = tl+1 -tl ' se mai poate scrie ca:

AV:;' = Q;~" ,At::::: Q<1/',1 +2Qqf··,+1 At

Qqj.I' Q""I+J - debitele afluente in lac la momentul i, respectiv i+ I, eapetele intervalului At.

(J 0)

Volumul efluent se exprima cu relatia:

AV~d ='r.nted +Q""" +QIttf!")'At

.J W".. ,uril d

(11)

unde:

Q;:'/ _ valoarea medie a debitului deversat peste baraj in intervalul de timp 6.t;

Q;;; _ valoarea medie a debitului turbinat in intervalul de timp At;

Q;t - valoarea medie a debitului evacuat in aval prin golirile de fund.

De obicei, debitele Q,7:t si Q;" sunt neglijabile in raport eu Q::: ~i in consecinta se poate scrie:

_ AVm•d _ a: At _ Q" ••. J + Qd.,..J+1 At _ L\V" ••. I AV,ul.,i+1

L.l ef . - d ... • 'L.l - 2 'L.l --2-+ 2

Folosind relatiile (10), (11) ~i (12), ecuatta (9) devine:

(12)

Qaf.1 + Qaj.l+l • M ::::: b.Vd ... 1 + Av' + L\V ~.I+1

2 2 lac 2

(13)

Atenuarea undei de viitura

19

Qal,; + Qqf.f+l ,6t = ~V""v,l + AVo + 6Vdev,l+l

2 2 lac 2

Prin rezolvarea ecuatiei (13) rezulta Qe/ (t). Rezolvarea grafo - analities se face in etape succesive, astfel:

(13)

a. In primul rand se calculeaza termenul din membrul 1 al ecuatiet (9), respectiv (13), ceea ce se rezuma la aproximarea curbei reale de viitura (figura 7), eu una schematizata in trepte, dupa cum este ilustrat infigura lO.a ..

Q(m3 / s)

G

't

__ ___...t ....... ' m

t(h)

Figura J 0: Schematizarea curbei de vii~r!

Calculul se va face dupa modelul din tabelul 5:

Tabelul 5: Calculul volumelor afluente in lac

Timpul Qaf o, ,61 !1v:;ed
h mj/s rnj mol
to 0 0 0 6.V;'~ =' 6.V <if.1 12
tl=.6ot Qqf,l 6Vqf,t
l!Vq"r; ... d l!V c(,l + l! Va{,2}1 2
t2 2.6ot a., !1Vc(,2 6.v:,: .. 6.V,.,.2 + 6.V"'oJ)1 2
..
t3'''''3~t Qa[,3 I1Va!,3
.. ,
.. , ... ... 6.V;1., = (t.,Va/.1 + 6. V,",I+"I 2
ti+I=(i+l).6ot Qqf,l+l !1Vqf,l+1 20

INDRUMAR DE PROJECT ARE -AM

I , Datele necesare in coloana Qaf se citesc de pe curba de viitura (figura 7), corespunzator momentului respectiv. Ultima coloana a tabelului calculeaza chiar volumul mediu de apa afluent in lac, in intervalul L1t. Trebuie avut insa grija ca, in cazul in care imparprea in intervale de timp a lui to, conduce la situatia din figura lO.b., adica varful curbei debitelor afluente cade in interiorul intervalului ~t, sa se corecteze valoarea 6v:;;ed din ultima coloana a tabelului, eu valoarea

volumului redat la scara desenului de suprafata hasurata. Suma valorilor obtinute astfel pe ultima

coloana reprezinta chiar volumul total al viiturii, Vv• .

I ' Conform datelor numerice ale proiectului, tabelul 5 devine:

Tabelul6

:

~ ! I

Timpul t Qaf Qar ·at f1Vmed
If
(b}_ .. (mJ/s) (m~ (m_j
0 0,0 0,000 -
5 300 0,540 0,270
10 82,5 1.485 1,013
15 200,0 3,600 2,543
20 437,5 7,875 5738
25 630,0 11,340 9,608
30 705,0 12,690 12,015
3S 736,0 13,248 12,969
40 722,5 13,005 13,127
45 700,0 12,600 12,803
50 650,0 11.700 12,150
55 575.0 10,350 11,025
60 500,0 9,000 9,675
65 430,0 7.740 8,370
70 342,5 6.165 6,953
75 295,0 5,310 5,738
80 252,5 4,545 4,928
85 210,0 3,780 4,163
90 175,0 3,150 . 3,465
95 140,0 2,520 2,835
100 11,5 2,025 2,273
105 82,S 1,485 1,755
110 62,5 1,125 1,305
115 42,S 0,765 0,945
120 27,5 0,495 0,630
125 17,5 0,315 0,405
130 10,0 0,180 0,248
132 2,5 0,018 0,099 ,;1 147.051 1 Atentie: daca durata maxima a viiturii nu este multiplu de 5 (h), ultimul interval de timp trebuie calculat ca atare, cu valoarea sa in secunde.

Atenuarea undei de viitura

21

Volumul de apa deversat in intervalul de timpAt va fi

il Vu,v = QU6V . ilt ( 15)

Luand valori diferite ale lnalpmii lamei deversante ~i folosind relatiile (1 4) ~i (15) se pot calcula datele din tabelul 7.

TabeluZ 7: Calculul debitului deversat:

h3/l 1
hd d Qclev AVdev . -6.Vd
2 ev
(m) (m) (ml/s) (10' m3) (10' m3)
0 0 0 0 0
0,5 0,354 23,021 0,414 0,207
1 1,000 65 113 1,172 0.586
1.5 1,837 119,620 2,153 1,077
2 2,828 184,167 3,315 1658
25 3.953 257.381 4,633 2,316
3 5,196 338.336 6,090 3.045
3,5 6,548 426.353 7.674 3,837
4 8,000 520,903 9,376 4,688
4,5 9,546 621.564 '11,188 5594
5 11,180 727,984 13,104 6,552
5.5 12,899 839,868 15 118 7.559 Cu date le din tabel se poate trasa ~i cheia Iimnimetrica Qdov = f(hd), pe un format A4, ca Infigura 1 J.

3

l-- _...
L-- -
-- A-"
.. f...-'" .. -
V
.......-
~ V
/
V V
./
V 2

o

J()()

200

lOU

400

5110

600

TOO

BOO

Figura 11: Cheia limnimetrica a deversorului

22

o

2,0

2,5

30

3,5

4,0

4,5

5,0

5,5

4894

9,825

14794

19,801

24,846

29,929

35,050

40209

45,407

50643

55918

20

lNDRUMAR DE PROJECT AHE -ARA

c. Folosind datele din tabelul 3 (coloanele h« ~i Vp) ~i respectiv 7 (coloana 16.Vdev) se calculeaza datele dintabelu18.

10

4,688

5,594

6552

7559

4687

9,239

13,717

18,143

22,530

26884

31,213

35521

39,813

4409]

48,359

30

40

Cu valorile obtinute in acest tabel, pe un format A3, se traseaza curbele Vp = It (h,J (Vp + ~AV"". J = fl (hd) ~i (Vp -i6.Vde• ) = h(hd), asa cum se vede infigura 12.

50V (106 m~ 6{)

3

Atenuarea undei de viiturd

23

d. Curbele dinfigura 12 vor fi folosite pentru integrarea ecuatiel (13). Pentrua ilustra modul cum se face acest lucru sa presupunem d. la un anumit moment de timp t; al desfasurarii fenomenului, nivelul apei in lac a ajuns Ia 0 cota corespunzatoare unei inaIpmi h~ a lamei deversante tfigura 13). De

asemenea presupunem cain urmatorul interval de timp 11t;:;;: (1+1 - tl soseste in lac volumul de apa LlVa~:~, ' corespunzator membrului 1 din relatia (13). Asa cum se vede pe figura 13, pe orizontala corespunzatoare lui h~ (care intersecteaza cele trei curbe in punctele B,C,D) se construieste segmentul de dreapta BE = 8V::;:~, . Verticala dusa prin punctul E intalneste ~urba f2 'in punctul F, iar orizontala acestuia intersecteaza curbele fl ~i 6 in punctele G ~i respectiv H. Proiectia punctului G pe dreapta BE . o notam cu I. Deoarece prin constructia geometric a

BE = BC+CI +IE

.1

Be:;; -6.Vdev ; 2 1

(16)

GF == IE == !6.V dev

2 1+1

relatia (16) devine

11· 6. V m.d ;:;;: - fiV + CI + - 6. V .

aJil,ITI 2 tkvl 2 devl+1

Comparand relatiile (13) si (16') deducem logic cll CI;:;;: A~oc

adica segmentul CI reprezinta volumul de apa acurnulat in lac in intervalul de.timp considerat,

(16')

~max

ZNME

__ t _

o

V max p

v

Figura 13: Epura teoretica a atenuarii

'i

;

24

iNDRUMAR DE PROJECT ABE - ARA

e. In mod logic daca am. cunoaste volumele acumulate in lac in fieeare interval de timp, am putea determina nivelul in lac la sraqitul fiecarui interval de timp prin constructia succesiva a punctelor C, I, G. Deoarece ins! nu cunoastem aeeste volume acurnulate, f1 f;oc' dar cunoastem

volumele afluente !1v:;ed, atunci constructia pleaca din punctul B (corespunzator cotei hd), se realizeaza segmentul BE ~i se obtine punctul F, care corespunde nivelului apei in lac la sfarsitu) intervalului respectiv de timp ~i la mceputul celui urmator. Constructia se incepe din origine asa cum se arata inflgura 14.

o

v

Figura 14: Calculul nivelului in lac ~i al inaltimii lamei deversante la diverse mornente

Plecand la momentul t = 0 de la nivelul retentiei normale NRN in lac (hdJ == 0 ). se construieste segmentul 01 = tlVa~~d. Be duce verticala 12, nivelul corespunzator punctului 2, reprezentand nivelul in lac (hd2) la sfarsitul primului interval de timp ~i inceputul celui de-al doilea. Dupa aceea se construieste segmentul 34:::: L1 V;:d , se ridica verticala 45, gasind astfel nivelul in lac hd3 la sfarsitul celui de - al do ilea interval ~i inceputul celui de - al treilea, Atunci cand segmentul i, i + 1 :::: !1Vajd cia un punct situat intre curbe, ceea ce dovedeste ca in lac soseste un volum de apa mai mic decat eel evacuat de deversor (cazul punctului 19 pefigura 14), constructia se realizeaza analog, dar verticalele coboara, Cota corespunzatoare acestui moment reprezinta cota maxima in lac, careia ii corespunde debitul maxim efluent. in continuare se obtine ramura descendenta a curbei Qej (t). Se procedeaza in acest mod p§na la epuizarea duratei viiturii. Acest calcul, eu valori concrete ale proiectului, este reprezentat infigura 15.

Rezultatele obtinute succesiv prin constructia aratat8 sunt centraIizate in tabelul 9. In acest

tabel valorile tlV;rd au fost luate din tabelul 6, valorile hd s-au obtinut prin constructia grafica de pe figura 15, iar valorile Qej s-au obtinut din cheia limnimetrica a deversorului, sau din formula (14), pentru fiecare valoare hd.

\ ~,.-..,
8
0
-
. ..._"
>

0
""'
""' Q
0
Vl
""
N
0
lI'l
oo:t -.
0 "5
0 ..sa
oo:t ~
Q
,S
15-
!S
0 ,~
lI'l j
('f'l
-s
'-'
0 :i
0 ,_
>
M ~
~
~
......
0 IJ
lI'l ,~
-
tot.;
0
0
- )I;l
$I ...-.
,':;: S
';:' ..._" 0
~ .,.,
,_
~
s
t1 ""'
IU
~ '0
:: .....
~
~ I ' ,

I !

- -
-- I--
t----- - . 2_ I
r
1 III
L 1
L I
.. v II
L v:
..J.
? /_ L
1;'
v V L_
J---- \ ..tIIi.
t----. ._--_ .\ ~/ v
... ---
~ ./
/ lL:
~_l V __;r-
u / V
J'
/' V --- r--'
V
./ r-
~
a. .> ~
- l/ ~ .--
r--...
.. <,
r-.....
\ <, L"'--
• r-, ~ .............
.........._
- =:::t:::: ? .........
~ r-;
~ / -- ---- ~
_,.; ~
~ I ~ ....
c -
1"'-
, 8

.,...

ij!
.,...
~
,...
~
.,...
0
.,...
.,...
8
.,...
&1
'E,
:r: a
.....
....
...
Q)
g "0
'Q)
0'" "0
..... §
s
s J
<
..0
......
1::1
~ .~
~
~ o

.,...

o

o

Atenuarea undei de viitura

Tabelul 9: Calculul debitelor efluente

t 1~.Y.r..J hd Qef t AV med hd Qcr
.r
(h) (106 m3) (m) (mJ/s) (b) (106 m~ (m) (m3/s)
0 0,00 0 0,000 70 6,95 3,250 497,062
5 0,27 0,025 0,289 75 5,74 3,000 446,795
10 1,01 0,125 2,878 80 4,93 2,750 399,061
15 2,54 0,350 14,417 85 4,16 2500 354362
20 5,74 0,775 54,302 90 3,47 2,275 312,457
25 9,61 1,475 141.153 95 284 2038 273,923
30 12,02 2,350 259,237 100 227 1,825 238,321
35 12,97 3,238 376,753 105 1,76 1,625 205,699
40 13,13 3,875 473,975 110 1,31 1463 176214
45 12,80 4,125 542,339 115 0,95 1,300 149,964
50 12 15 4050 581,603 120 063 1,138 126,625
55 11,03 3,900 590,950 125 0,41 1,000 106,476
60 9,68 3725 575,130 130 0.25 0,875 89474
65 8,37 3,513 542,537 132 0,11 0,768 74,915 27

Cu datele astfel obtinute se poate trasa acum curba Qef (t), pe acelasi grafie ill care este reprezentat Qat{t). Se obtine reprezentarea dinfigura 16, ill care se arata modul in care s-a realizat atenuarea viiturii afluente ill lac. De asemenea se poate caleula mai exact coeficientul de atenuare:

a = Qejm8X = 590,950 = 0 8029

Qqfmax 736 '

(19)

ceea ce arata ca atenuarea este eficienta ~i deci barajul merita suprainaltat pentru a obtine volumul

de protectie care sa permita aceasta atenuare. .

",6-.

28

lNDRUMAR DE PROJECT ABE - ARA

3. Determinarea ina1timii constructive a barajului

Inallimea constructiva a barajului este un element important in dimensionarea barajului de greutate, impreuna cu aIte doo! elemente: inclinarile paramentilor si volumul necesar de beton. Pentru a determina aceasta marime trebuie sa se tina seama de:

inAllimea de retentie Hr. care reprezinta diferenta intre cota retentiei normale in lac si cota talvegului in sectiunea barata;

grosimea stratului de aluviuni l1i a celui de roca alterata, haJ, respectiv hra; deoarece barajul nu se poate funda pe aluviuni si niei pe roc a alteratA acestea trebuie excavate pentru a funda barajul pe 0 rod! stabila;

o grosimea de garda hg=l - 2 (m), ce se excaveaza din roca siinatoasA, pentru a funda pe 0 roca sigura;

in cazul lacurilor importante, pe care se pot forma valuri, se ia in considerare ~i in!1ltimea h'I'Ql a acestora;

daca atenuarea viiturii in lacul de acumulare esteeficienta, volurnul de protectie se realizeaza peste cota retentiei normaJe ~i deci barajul se suprainalta peste nivelul retentiei nonnale (NRN) eu lnaltimea maxima a lamei deversante h/=;

daca atenuarea viiturii nu este eficienta, volumul de protectie se realizeaza sub nivelul retentiei normale (NRN), iar acest nivel se asigura eu ajutorul unor stavile pe deversor.

" '.:

",

,J

"

Ca urmare, inaltimea constructiva a barajului se calculeaza en relatiile:

He = n, + hal + hra +hg + h:;ax + h'I'Ql (a S 0,85)

~=~+~+~+~+~ ~>~~

ip7) 1,(18)

In cazul barajului pe care il proiectam, deoarece a < 0,85, folosim relatia (17) si se va considera ca nu exista valuri in lac, in consecinta hvaJ = O. Rezulta

H •. =104+3 +3+1+5+0:::: 116 (m)

Observatie: Se vor alege grosimile straturilor de aluviuni, roc! alterata §i eel de garda, in intervalul impus prin tema de proiect, dar astfel ineat sa se obtina 0 valoare a inaltimii constructive exprimata printr-un numar intreg.

Calculul inclinarii paramenulor

29

4. Calculul inclinarii paramentilor barajului de greutate cu parament amonte vertical ~i cu ambii paramentl inclinap

4.1. Fortele care actioneazaasupra barajelor de greutate

ln dimensionarea barajelor se tine seama de un numar mai mare sau mai mic de forte, avandu-se in vedere combinatiile cele mai defavorabile posibile .

aC,yH"

.

,

,

, . , , ,

Figura J 7: Fortele care actioneaza asupra unui baraj de greutate .

Cele mai importante forte care se vor lua in calculul de dlmensionare a barajului de greutate (vezi figura 17) vor fi enumerate in cele ce urmeaza, In determinarea expresiilor acestor forte s-a considerat cazul unui baraj eu ambii paramenti lnclinati, iar in cazul unui baraj de greutate eu parament amonte vertical nu va aparea for? Fvam [1, p 192 - 200]. Expresiile eu care se calculeaza fortele iau in considerare doar 1 metru liniar din latimea barajului, perpendicular pe figura.

30

iNDRUMAR DE PROJECT AHE -ARA

Greutatea proprie - F G

Este una din fortele importante care solicita un baraj masiv, ea avand un efect stabilizator:

FG ==.!.rb(A+~)H; (19)

. 2

Forta trece prin centrul de greutate al barajului ~i actionem pe vertical! de sus tn jos, asa

cum se vede pe figura,

Forte hidrostatice - FHaJn, FHIl11, rr: F:'.

Presiunea static! a apei exercita asupra paramentului amonte, respectiv aval, cdte 0 fotta care este perpendiculara pe parament. Deoarece In calculul eforturilor se folosesc momentele acestor forte fata de centrul de greutate al talpii de fundatie, se prefera ca fieeare din aceste forte sa fie descompuse In componentele lor pe vertical! ~i pe orizontala, Expresiile acestora sunt:

Fam = _!_yH2 F,am ;;: .!..y.'~ H2 (20)

H 2 c v 2''1 C

(21)

Aceste forte tree prin centrele de greutateale diagramelor pe care le integreaza (figura 17). Daca nu exist! apa in bieful aval, fortele Wt ~i F~v sunt nule.

Forta datorata subpresiunii - Fs

Forta de subpresiune este 0 forta care actioneaza de jos in sus pe talpa de fundatie a barajului ~i se datoreaza presiunii apei infiltrate dinspre amonte spre aval prin fisurile rocii de fundatie.

Rezultanta diagramei din figura este:

F, = (M 2, )H, [)h~ + ~ mytH, - h~)]

(22)

Forta trece prin eentrul de greutate al diagramei subpresiunilor.

Fortele seismice - F CG, Few

Sunt forte ce solicit! barajele in cazul oscilatiilor scoartei terestre produse de cutremure.

Aceste oscilatii sunt caracterizate prin perioada de oscilatie ~i prin acceleratia seismica c. Aceste forte actioneaza asupra masei barajului (F CG) si asupra masei de apa din lac (Few) si sunt proportionale ell aceste mase. Expresiile acestor forte sunt:

FCG = ~a. c, . rb(A + AJH;

1 2

Few ="2 a . c s . r ' He

(23)

(24)

Calculul fnclinarii paramentilor

31

Deoarece directia acceleratiei seismice nu este cunoscuta, pentru cele doua forte se ia In considerare directia cea mai defavorabila pentru stabilitatea barajului. Aceasta este directia orizontala, cu sensul dinspre amonte spre aval. Forta FCG se. aplica in centrul de greutate al barajului, iar Few in centrul de greutate a! diagramei parabolice, care reprezinta suprapresiunile

create de cutremur in masa apei din lac, centru care se gaseste Ia 4Hc = 0,425· He de baza.

3n

Fortele datorate impingerli ghetii

Formulele care dau aceste forte contin date privind grosimea podului de gheata, variatia temperaturii s.a., care trebuie masurate pe teren. in lipsa unor astfel de masuratori, tara noastra se foloseste:

F g = 10 (tflm)

(25)

Fortele datorate impingerii aluviunilor - F '"

Aeeste forte se neglijeaza in cele mai multe cazuri. Ele se au tn considerare doar in situatia in care stratul de aluviuni depus la piciorul amonte este suflcient de mare.

4.2. Conditii



in clio a rii

generale

pentru

determinarea

paramentilor

in cele ce urmeaza se face conventia ca eforturile de compresiune sunt considerate "pozitive", iar eele de intindere sunt considerate "negative".

Pentru determinarea valorilor AI $i J,., , care arata inclinarea paramentilor, se impun urmatoarele conditii:

1. Efortul total la piciorul amonte al barajului, ega! ell suma eforturilor date de fiecare solicitare, trebuie sA fie mai mare sau la limita egal eu zero, ceea ce inseamna di nu se admit eforturi de intindere si deci ridicarea piciorului amonte de pe fundatie. Conditia se scrie sub forma:

n

(jam::::;; "aam > 0

101 L... J -

, /:1

(26)

2. Coefieientul de stabilitate la alunecare sA fie mai mare, sau la limita egal, eu un coeficient de stabilitate admisibil:

(27)

undefeste eoeficientul de frecare dintre beton ~i roca (dat prin tema de proiect).

-------------_.> ... _ .... _---_ ....

I ,....iiI.

32

iNDRUMARDE PROJECT ABE -ARA

Calculul eforturilor pe talpa de fundatie, la piciorul amonte ~i eel avaI, se face folosind formula solicitarilor compuse:

N M a=±-±A W

(28)

in care:

N = forta care solicita normal sectiunea de fundatie;

M = momentul fortei care solicits sectiunea de fundatie, in raport cu centrul de greutate al

acestei sectiuni; .

A = aria sectiunii de fundatie;

W = modulul de rezistenta al sectiunii,

in cazul concretal acestui proiect fortele FG, Fv"; Fvav, Fs dau eforturi amt ca forte normale la sectiunea de fundatie, cat ~i datorita momentului produs de ele in raport cu centrul de greutate al sectiunii, Fortele FHam, FHom, FCG, Few. Fg, ear~ au 0 directie orizontala, dau eforturi doar datorita momentului in raport eu centru de greutate [1, pag 205, tabelul 3.3]. Sectiunea talpii de fundatie fiind un dreptunghi cu baza 1m :;;i inaltimea (2 + ~ )Hc' aria A :;;i modulul de rezistenta Wau expresiile:

(29)

W =~(A.+At)2 H;·1 (m3) Daca se calculeaza fiecare efort, conditia (26) conduce la 0 ecuatie (26') de gradul 2 in A si lvI, ell tali tennenii ~i avand coeficienti numerici A, B, .,,' F, care depind de constantele care apar in expresiile fortelor (y, I'b, acs. m, He. ov):

(30)

AA? + B2 . At + cA.? + Dl + E~ + F = 0 Conditia (27) se rnai poate scrie sub forma:

f(F;m +F;V +FG -Fs)=ks(F:n -F:? +FCG +Fcw +Fg) careconduee la 0 ecuatie de gradul 1 cu coeficienti numerici

M)" + NJ..., +p=o

(26')

(27')

Sistemul de ecuatii (26) ~i (27) permite, prin rezolvare, aflarea valorilor 1 ~i 11 cautate,

4.3. Calculul bratului fortelor

, .

Pentru ealculul momentelor fiecarei forte, necesare In caleulul eforturilor, este nevoie sa se calculeze bratul fiecarei forte, adica distanta dintre suportul fortei si centrul de greutate al sectiunii talpii de fundatie (figura 18). In cazul proiectului de fata se considera ca nu exist! apa In avaIul

, .

barajului, adidihav=O ~i deci Ft/ = o. Fr = 0, Fa = ..!.my(A.+ ~)H:. 2

L

Calculul incIinarii parameruilor

33

Figura 18: Calculul bratului fortelor

In consecinta se obtin urmatoarele relatii pentru bratul fiecarei forte: - forta de greutate Fa, are bratul ei. De pe figura rezulta:

el = _!_ AID = .!.(BO - BA1) = .!.[.!.{..t+ ~ )Hc - ~Hc] = He (..t - At)

3 3 3 2 '. 6

(31)

- forta de presiune Fvam, are bratul e2. iar conform desenului de obtine: e2 = OB-.!.AB1·= .!.(..t + ~ )Hc -.!.~He = 3~ + ~ He

3 2 3 6·

- forta de subpresiune Fs, eu bratul es

e3 = OB -.!. BC = (.!. - .!.)BC = _!_ Be = He (A. + At)

3 2 3 6 6

(32)

(33)

34

fNDRUMAR DE PROJECT ABE - ARA

1

e4 =-H 3 c

- forta seismica asupra masei barajului, es

(34)

e =!H 5 3 c

- forta seismicd asupra masei apei din lac, es

(35)

4

e6 =-Hc =O,425Hc 3n

- foria de impingere datoritli podului de gheafli, cu bratul e7:

e7 ::: l!c

(36)

(37)

4.4. Calculul incIinArii paramentului avaI la un baraj en parament amonte vertical

in acest caz, deoarece At = 0 ~i hav = 0, se iau in considerare fortele Po, F;:m, Fs, Fca, Few' Fg (vezi figura 19). Expresiile acestor forte, ale bratelor ~i ale eforturilor date de ele la piciorul amonte ~i la eel aval sunt redate in tabelul1 O.

Tabelul 10: Expresiile fortelor ~i eforturilor in cazul barajului eu parament amonte vertical

Folia Expresia fertel Bratul fortei cr 1m (tf/ml) o IV (tf/ml)
1 2 .!.A.H 'YbHc
FG 2"'YbJ...· He 6 c 0
1 2 1 -~'YHc
Fs -myJ...·H ·-A.H 0
2 c 6 c
1 H2 .!.H 1 1
FHalll -yH - yHc2
2 Y c 3 e c ')..2 A.
1 2 _i_H 1 1
-acs yHe
Few 2 -1,275· =, rHe 2" 1,275· acs rHc 2"
3n e ').. A.
FCG 1 2 .!.H 1 1
-ac 'YbH .J... -ac YbH - aCsYbHc -
2 s c 3 c seA. A.
60 1 60 1
F, ~ He --._ _.-
He 1..2 He ')..2 Calculul inclinarii paramentilor

35

Figura 19: Barajul cu parament amonte vertical

Determinarea valorii A. se face folosind conditia (26), iar conditia (27) se utilizeaza pentru verificare. Cu expresiile eforturiIor din tabelul 10, conditia (26) ne conduce la relatia:

om H rH H,. 1 275 He He 60 0 (26w)

0' =y +m -y-- a-c y--a·c y ----=

tot b c s: il?' .f A? ,I b A. .. H A? .

c

ln cazul temei de proiect din acest lndrumar, valorile marimilor constante sunt:

Yb = 2,4 (iflm3) Y = 1 (if IIn3 ) .

m=0,5

a=O,5 c,r = 0,1

f = 0,658

He =116 (m)

Cu aceste date ecuatia (26") devine:

1,922 - 0,12.1. -1,068209 = 0

Rezolvand aceasta ecuatie de gradul 2 se obtine solutia /.. = 0,78205. Cu aceasta valoare, tabelul 10 permite gasirea valorilor numerice a fiecarei forte ~i ale fiecarui efort, asa cum se observa in tabelull l.

, I

: I

, ,

I

36

!NDRUMAR DE PRO/EeT ABE - ARA

Tabelul 11: Valori numerice, baraj cu parament amonte vertical

Forts. Valoarea forte! Bratul fortet aam a.v
- (tf/m) (m) (tflml) (tf/m2)
FG 12627,92 15,120 278,400 0
Fs 2630,82 15,120 -58,000 0
FHAm 6728,00 38,667 -189,670 189,670
Few 336,40 49,257 -12,091 12,091
FCG 631,40 38,667 -17,799 17,799
-
Fe 10,00 116,000 -0,846 0,846
1': Gj 0,006 220,406 Din acest tabel se observa ca efortul totalla piciorul amonte este praetie egal cu zero (asa cum de altfel am pus conditia), iar eel de la piciorul aval este t

av if 10., daN daN

(J'tot = 220,406 -2 = 220,406 4 --2 = 22,467--2 < U adm

m 9,81 . 10 em cm

In continuare trebuie verificata conditia (27) de stabilitate a barajului. Astfel:

f(F G - F s ) 0,658(12627,92 - 2630,82)

k s = = = 0,854 < 1

F:; + F cc + Few + F g 6728 +336,4+631,4+10

Cencluzla: barajul eu parament amonte vertical nu este stabil la aluneeare. In consecinta este neeesar sa se dirnensioneze un baraj eu ambii paramenti tnclinati,

4.5. Calculul inclinarii paramentilor la un baraj eu ambii paramenti Inclinati

In acest caz, conform jigurilor 17 si 18, se iau in considerare urmatoarele forte: F!:m, F;m ,FG, FCG' Few, Fs, Fg• Expresiile fortelor, a bratului fiecarei forte si a eforturilor date de aceste forte la piciorul amonte ~i la eel aval, eforturi calculate cuformula (28), sunt centralizate in tabelul12.

r! I

r

I

/ .. I

b

Calculul inclinani paramenulor

37

Tabelul l Z: Expresiile fortelor ~i eforturilot in cazul barajului eu ambii paramenti inclinati

Forts Expresia fortei Bratul fortei (Jam '(tf/ml) (J av (tf/ml)
_!_rbH;(A +~) 1 A ~
Fe 6"(A-AJ)Hc rbHc A+~ rbHe A+..i.t
2
!mr(A +..i.t)' H; 1
Fs -(A+AJ)He -mrHc 0
2 6
1 f{2 !..H 1 1
FHam -s«, (A+~f rHe (i!.+AtY
'2;Y. c 3 e
1 2 ~(~ +3A} He rH A.t (2..t+ At ) A' ..i.t
Fv•m '2r·He 'AI + e 2 -s«, (A+~)2
(A+~) -
1 . 2 -±-H . He He
Few '2CJ.csrHc -1,275· acsr ( )2 1,275· CJ.csy 2
37t c ..t+~ (A, + At)
.lCJ.csrbH; .(A,+~) }_H 1 1
Fcc -acsrbHc (.4+At) acsrbHc (.4 + At j
2 3 e
60 . 1 60 1
FII 10 He - He . (A +At)2 _. (.1,+ AI)2
He Determinarea tnclinarii paramentilor se face punand cele doua conduit (26) ~i (27), exprimate prin ecuaiiile (26? ~i respectiv (27?

Ecuaiia (26') in acest caz este:

am H A yH rHc yH _.t,(ZA+A,)

a,ai = rh c it + A, - m a - (J + A, y + c (/I. + A,)2 -

rH· r H 6F

-1,Z75ac .• ( c )2 ac, iss:s: - ( g )2 = 0

. 2+A, 2+41 He A+41

sau iDC!

) • .1 (Yb - my) + A.A.\ (h + 2y - 2my) + A.~ h - my) - ac, YbA. -

( . 60)

- etCs YbA.\ - Y + 1,275etcs y + H~ = 0

Cu datele temei de project, se obtineecuatia

1,9· 42 + 3,4· ~ + 0,5· Af - 0,12· A - O,lZ· At -1,06821 = 0 (26"')

Conditia (27) se serie astfel:

·.C.' '~

~

38

iNDRUMAR DE PROJECT AHE - ARA

f[..!.'YAIH~ + !'YbH~(A + Al)-_!_m'YH~(A + AI)] =

2 2 2 '

= ks[.!.'YH~ + !acs 'YH~ + .!.acs 'YbH: (A + AI)+ Fg] 222

~~ I

A, [ac,r,k, - fly, + r - mr ))+ A[ac,r,k, - fly, - mr))+ k.(r +ac,rr+ ~! ) =c In eazul temei de fata, cu ks= 1 ~i Fg= 10 (tflm) se obtine

1~7882~ + 1,1302..t -1,05149 = 0 (27")

SistemuI de ecuatii (26"') ~i (27w) permite determinarea valorilor A si Aj. Din (27") se obtine:

At = 0,58802 - 0,632032 Introducand aceasta relatie in (26"') se ajunge la ecuatia

..t2 - 32,20324.1 + 19,64346 = 0

(38)

Prin rezolvarea acestei ecuatii se obtine solutia

2 = 0,622008 ~ 0,622, iar din (38) se gaseste

~ = 0~19485 ~ 0,195

Prin urmare inclinarile celor doi paramenti ai barajului vor fi:

II = 0,195 ~i 1 = 0,622

In continuare, aceste valori se folosesc pentru a face verificarile necesare: efortul total la piciorul amonte ~i la eel aval, precum si coeficientul de stabilitate la alunecare. Folosim in aeest seep tabeiul12, in care se inlocuiesc valorile AI ~i A gasite m.ai sus. Se obtin valorile din tabelul13.

Tabelul13: Valori numerice, baraj cu ambii paramenti inclinati

cr am (tflml) a.v (tflm~ .,
Forta Valoarea fortei (tflm) Bratul fortel (m)
FG 13192,262 8,255 211,952 66,448
Fs 2748,388 15,795 ~58,000 0
FHam 6728,000 38,667 -173,786 173,786
Fv•m 1311,960 39,846 48,765 ~21,078
Few 336,400 49,257 -11,079 11,079
Fcc 659,6]3 38,667 -17,038 17,038
F, 10,000 ] 16,000 -0,775 0,775
I: 0,039 248,048 L

Calculul inclinarii paramentilor

39

Se observa c!

if daN av if· daN daN

0'1~7 = 0,039 -2 ~ 0,0039 --2 == 0 O'tot = 248,048 -2 = 24,80 --2 < O'adm = 50--2

m em m em em

Coeficientul de stabilitate la alunecare

k = f(Fa + F;m - Fs) = 0,658(13192,262 + 1311,960 - 2748,388) = 1 0002 == 1

S F;:m + Fcw + FCG + Fg 6728 + 336.4 + 659,613 + 10 '

Concluzii:

Conditiile imp use la dimensionare se verifica, in plus barajul este stabil la aiunecare, iar efortul tota11a piciorul aval poate fi preluat de terenul de fundatie,

-----_ ._._ .. _-

40

iNDRUMAR DE PRO/EeT AHE - ARA

5. Determinarea volumului de beton al barajului de greutate in ambele cazuri

Deoarece paramentii amonte ~i aval sunt suprafete plane, aria profilului barajului la 0 adancime data zs, este Aj = _!_(A + A,). z~ (vezi figura 20). in ipoteza di dupe. efectuarea 2

excavatiilor, fundatia este fermata tot din suprafete plane, se poate spune eft variatia adancimii §i a volumului corespunzator aeesteia este liniara, pe metro liniar de latime,

Corpul barajului este tmpartit in mai multe ploturi. Volumul total de beton al barajului este

dat de urmatoarea relatie:

unde: ~lj -lalimea plotuluij.

Volumul caleulat astfel este un volum acoperitor deoarece in corpul barajului exista multe goluri (galerii, puturi de vizitare etc.). Calculul este eu at!t mai exact eu cat se iau mai multe

sectiuni Aj.

Figura 20: Determinarea volumului de beton al barajului

Determinarea volumului de beton

41

Volumul de beton se po ate determina si grafic, daca pe profilul sectiunii transversale a vaii, la scara desenului, in dreptul fiecarei adancimi ZJ> se pune valoarea Aj corespunzatoare, Suprafata hasurata pe desen va reprezenta, la scara desenului chiar volumul total de beton a1 barajului.

in ambele cazuri (parament amonte vertical, respectiv ambii paramenti inclinati) calculul se realizeaza luand un numar cat mai mare de sectiuni Aj, eu lungime III j aferenta, Masurand pe desen

distanta Zj, de la coronament la talpa de fundatie (care include l?i zona excavate) ~i folosindJormula (39), se determina volumul necesar de beton. Calculul se face tabelar. in cazul aplicatiei noastre valorile Zj se mascara pe profilul transversal al albiei, reprezentat In figura 21, iar calculul volumului se regaseste in tabelele 14 si 15. Rezultatul obtinut arata volumul maxim neeesar pentru constructia barajului, In realitate volumul utilizat va fi mai mic daca se are In vedere existenta numeroaselor galerii, puturi, eamere existente in corpul barajului. De asemenea in zona deversorului nu exista beton.

Volumul de beton aferent zonei deversorului se poate usor calcula eli 0 formula de forma:

IlV"e!l "" ~(A + A,). H; . b

(40)

in care b este Hitimea campului deversant, stabilita in subparagraful 2.2. ~i anume b=30 m, iar Hd este diferenta intre cota coronamentului ~i cota retentiei normale

H d = ZCOR - Z NRN = h:u + hgl

cu hg/ suprainaltarea coronamentului peste NME. in cazul aplicatiei noastre s-a admis hgl = 0 ~i

deci H d == h:;ax = 5 m . Rezulta ei1 in zona deversorului se vor economisi

1 2 0 3· . 'cal

6 V dev = '2.0,782.5 ·3 == 293 m, la barajul cu parament amonte verb ~1

~Vd'v =..!_. (0,195 + 0,622).52 ·30 == 306 m3 la eel eu ambii paramenti inclinati.

2

i

j

-

911

FOL

Q\-+-----~ ~,~r---~----~ .... - . .--

~"'LI--:::_;.~~~t ~========~'."."

'!: ('<11-+----- _'.

~~t-~~~t=t::::==::==~--~::::====:::: :~

- ~

=
c ~
~ .0
0
-0
·9
"3
§
-
0
~
" i
'~ la
-, C)
<$
ta
CIl
0
C)
g
.....
0
.....
..0
la
to
-a
~
~
s
tl
-
='
iE
0
...
~
-.
~
~
~ . :!:, ..
.':-'1
'!! ~
~ '"
,,'
"" ~.
(~I
::: ~
~ ~
:!:' !;:
.,., ::'
~ '!:!
,,' ~ '-

:r----;;-J--+------------ .. _.,._--'....."".,.-.--- ...... ~"

., 1-+-----,/ +--+--+---7/

j <;

.» I ~e'6

~ .

.9...'.i"'?'~

',,"

'. ~

--

==--

''''r"''')

9\ l

Determinarea volumului de beton

A. Parament amonte vertical A, = 0,78205

Tabelul ]4' Calculul volumului de beton

Nr. AIJ Zj AJ VbJ
- (m) (m) (mz) (m1
1 18 4,97 9,66 173,86
2 15 15,35 92,13 1382,01
3 15 22,36 195,50 2932,51
4 ]5 34,67 470,02 7050,23
5 15 41,83 684,20 10262,93
6 15 44,13 761,50 11422,57
7 15 49,61 962,37 14435,58
8 15 57,01 1270,89 19063,29
9 15 63,72 1587,65 23814,82
10 15 74,40 2164,46 32466,96
11 15 76,52 2289,57 34343,59
12 15 78,31 2397,94 35969,15
13 15 83,79 2745,29 41179,41
14 15 92,78 3365,99 50489,90
15 15 98,70 3809,24 57138,66
16 15 102,30 4092,19 61382,85
17 15 103,30 4172,58 62588,77
]8 15 107,09 4484,38 67265,69
19 11 113,07 4999,19 54991,05
20 11 116,00 5261,63 57877,96
21 10 J 12,06 4910,27 49102,74
22 15 105,56 4357,16 65357,37
23 15 96,66 3653,41 54801,11
24 15 91,97 3307,48 49612,16
25 15 78,45 2406,53 36097,88
26 15 71,89 2020,88 30313,27
27 15 62,25 1515,25 22728,69
28 15 53,19 1106,28 16594,18
29 15 43,59 742,98 11144,73
30 15 28,07 . 308,10 4621,48
31 15 20,29 160,98 2414,68
32 20 5,20 10,57 211,47
Vb=I:Vbj 989232 43

B. Ambii paramentl inclinati

A, = 0,19489; 4 = 0,622008

Tabelul J 5: Calculul volumului de beton

Nr. All Zj Aj VbJ
- (rn) (rn) (rnz) (m")
1 18 4,97 10,1 181,6
2 15 15,35 96,2 1443,5
3 15 22,36 204,2 3063,0
4 15 34,67 491,0 7364,0
5 15 41,83 714,7 10719,7
6 15 44,13 795,4 11931,0
7 15 49,61 1005,2 15078,1
8 15 57,01 1327,5 19911,8
9 15 63,72 1658,4 24874,8
10 15 74,40 2260,9 33912,0
11 15 ·76,52 2391,6 35872,2
12 15 78,31 2504,8 37570,1
13 15 83,79 2867,6 43012,3
14 15 ·92,78 3516,0 52737,1
15 15 98,70 3979,0 59681,8
16 15 102,30 4274,5 64114,9
17 15 103,30 4358,5 65374,5
18 15 107,09 4684,2 70259,6
19 11 113,07 5221,9 57438,6
20 11 116,00 5496,1 60454,0
21 10 112,06 5129,0 51288,2
22 IS 105,56 4551,3 68266,3
23 15 96,66 3816,2 57240,2
24 15 91,97 3454,8 51820,3
25 15 78,45 2513,7 37704,5
26 15 71,89 2110,9 31662,5
27 15 62,25 1582,8 23740,3
28 15 53,19 1155,6 17332,8
29 15 43,59 776,1 11640,8
30 15 28,07 321,8 4827,2
31 15 20,29 168,2 2522,2
32 20 5,20 11,0 220,9
Vb=I:Vbj 1033261 44

INDRUMAR DE PROJECT AHE - ARA

6. Calculul eforturilor principale ~i trasarea liniilor de egal efort principal

6.1. Elemente teoretice, formule de calcul [2, paragraful 3.3.4.2]

Metoda elementara de calcul a eforturilor, exprimata prinformula (28), determina eforturile pe paramenti, Pentru calculul eforturilor Intr-un punct oarecare din corpul barajului s-a folosit teoria elasticitatii. Aceasta teorie exprima eforturile normale (J' x' (J' z siefortul tangential T, intr-un punct oarecare P(x,z) din corpul barajului (figura 22), ca depinzand liniar de coordonatele acestuia, adica

(J' x "'" a1 • x + bl • Z (J']I = a2 • x + b2 . Z 'f = a3 • x + b3 • Z

(41)

__ --------------. X

(a)

z

Figura 22: Sistemul de referinta in teoria elasticitatii

Coeficientii numerici ai, a2 ... bs, se determina folosind ecuatiile lui Laplace pentru un element plan infinit mic, din jurul punctului P, ~i punand conditii limit! pe paramentii barajului. Se obtin relatiile (42).

Calculul eforturilor principale

45

(42)

Aceste expresii pentru coeficientii numerici ai, a) ... bj sunt determinate pentru A,AI :;C 0 si cazul lacului plin. Daca lacul de acumulare este gol, expresiile pentru acesti coeficienti se obtin din relatiile (42) in care se considera r = O. Practic din relatiile sus mentionate raman numai primii tenneni.

Eforturile normale a ~ , a z ,.r, orientate dupa directiile axel or de coordonate, nu reprezinta valorile extreme care actioneaza tntr-un punct din corpul barajului. Eforturile maxime sau minime, denumite eforturi principale, actioneaza dupa directii in general diferite de cele ale axelor, numite directii principale. Directiile principale ale eforturilor normale sunt ortogonale Intre ele, iar de-a lungul lor eforturile de alunecare sunt nule. Eforturile maxime de alunecare sunt orientate cu un decala] de 45° fata de directiile princlpale. Pentru a avea deci 0 imagine a modului in care este solicitat corpul unui baraj de greutate se calculeaza in orice punet P(x,z) pe lang! eforturile 0" ~, 0" ~

~i t" si eforturile principale 0"1' a 2 ~i r",. Acestea din urma sunt date de relatiile cunoscute [2, paragraf2.2.9]:

(43)

(44)

Foarte sugestive in reprezentarea starii de efort din baraj sunt liniile de egal efort principal, denumite ~i linii izostatice, care reprezinta locul geometric al punctelor in care actionem aceleasi eforturi principale 0"1,a2 ~i r",. Ecuatiile lor se obtin egaland relaiiile (43) ~i (44) eu 0 constant! parametrica, egala eu rnarimea efortului care trebuie reprezentat pe profit:

0"1,2 =}(O'x.+aJ±±~(a); -OJ2 +4·rl =ao «const (45)

(46)

46

iNDRUMARDEPROIECT ABE -ARA

6.2. Trasarea liniilor de egal efort principal [2, paragraful3.3.4.2]

Tema proiectului cere ca pentru barajul cu ambii paramenti inclinati sa se reprezinte grafic starea de eforturi atdt in cazul in care lacul creat de baraj este gol, cat $iin cazul cand acesta este plin. Se cere deci, ca In cele doua situatii, sa se traseze liniile de ega! efort principal 0'1 = const. ;

(1'2 = const.; 'rm = const.

In acest scop observam ea relatiile (41) se mai pot serie sub forma

(F x = ( a1 • ; + hi )- Z = (F; . Z

(F~ =( a2·; +b2}Z = (F~·z

(41')

x

De pe figura 22 se vede cli raportul - = tg peste 0 valoare constants pe 0 raza (a) care uneste

z

originea ell punetul P (raza OP). Rezulta ca si paranteza va fi 0 valoare constanta (0-:, o-~ ,'r~) pe

raza respective, Daca acum relatiile (41') se introdue in expresiile (43) ~i (44) se obtine

[1 (DO) 1 ~( 00'\2 02 ] 0

(F1.2 = Z\O'x +0'% ±z ,O'x -azJ +41' . -z = 0'1,2'Z

( 1 ~( 0 0 )2 01 ) 0

'rm = ±"2 0' x - a z + 4 . r . z = ±T'm • Z

(43')

(44')

in aceste relatii parantezele ~ari, notate eu aID ,a~; r!. sunt de asemenea valori constante pe 0 raza datil.

.Tinand seama de aceste constatari trasarea liniilor de egal efort principal necesita parcurgerea urmatoarelor etape:

- calculul coeficientilorc., ... b3 Cll ajutorulformulelor (42);

- calculul valorilor constante cr~ ,a~ , ... r~, pentru diferite raze duse din varful 0 al

barajului (jigura 22) ~i cuprinse intre cei doi paramenti;

- trasarea liniilor de egal efort principal, pentru diferite valori concrete (1' Ij' 0' 2j' t mj , folosind relatiile(43') ~i (44'), adica calculand pentrufiecare raza valoarea

i

(47)

in care, pe raza respectiva, se regaseste efortul a n> a 2j' r mJ •

r

I

.;1 ~:

Calculul eforturilor principale

47

- valorile cr1l, a 2J' t mJ se aleg astfel tncat liniile de egal efort si1 acopere intreaga sectiune transversals a barajului;

- calculul se poate sistematiza sub forma tabelara, asa cum se arata in cele ce urmeaza,

6.3. Calculul si trasarea liniilor de egal efort principal in cazul cand lacul de acumulare este plin

Valorile constantelor dinformulele (42) sunt in acest eaz urmatoarele:

m Yh _"f ). ~
0,5 2,4 (~) 1(~ ) 0,622 0,19485 Pentru valorile ).. si Al corespund unghiurile f3 = 31,882(1 ~i respectiv f3 = -11,0280 • In consecinta, pentru calculul eonstantelor (T:,(T~, ... T~, sevor alege raze duse din SO in 5°, tncepand eu verticala (f3 = 0°), Folosindformulele (41'1 (43') sf (44') se obtin valorile din tabelul J 6.

Tabelu116: Valorileconstante (T~,cr:, ... T~ (~)

6 -11.03 -10 -5 0 5 10 15 20 25 .: 30 31,89
tgJ} -0,195 -0,176 -0,088 0 0,088 0,176 0,268 0,364 0,466 0,577 1!t_622
G~ ° 0,972 0,966 0,939 0914 0,888 0,862 0,835 0,807 0,777 . 0,744 0,_731
Gzo 0249 0,286 0,465 0640 0816 0,995 1 179 1,371 1,577 1,799 l,_889
'to 0,146 0,169 0,282 0,392 0,502 0,614 0,729 0,850 0,979 1,119 1,176
0/ 1,000 1,006 1,071 1,192 1,356 1546 1756 1,985 2.235 2,509 2,621
G20 0,221 0,246 0,334 0,362 0,349 0,311 0,258 0,193 0,119 0,035 -0,002
"eroo 0,389 0,379 0,368 0,415 0,503 .0,618 0,749 0,896 1,058 1,237 1,311 Folosind acestevalori si formula (47) in tabelele 17, 18. ~i 19 se calculeaza punctele ~ ale liniilor de egal efort principal. Valorile crt}' all ~i T"I} se gasesc pe prima coloana a acestor tabele

(O'JJ =15,30,45,60 ... 300 (tf 1m2 )'0'2.i = 3,7,13 ... 31 (tf 1m2) ~i 't'mj = 10,30,50 .. .130 (tf 1m2), iar pe

48

iNDRUMAR DE PROJECT AHE - ARA

primul rand se gasesc valorile constantelor &~, cr~, T~ pentru fiecare ram 'in parte, calculate in tabelul16.

Tabelul l Z: Valorile z (m pentru lac plin - 01 = constant
ul/~ -11,03 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 31,89
U1° 1,000 1,006 1,071 1,1925 1,356 1,546 1,756 1,985 2,234 2509 2,621
15 15,00 14,91 14,01 12,58 11,06 9,70 854 7,56 6,71 5,98 5,72
30 30,00 29,82 28,01 25,16 22 13 19,41 17,08 15,11 13,43 11,96 11,45
45 45,00 44,73 42,02 37,74 33,19 29,11 25,62 22,67 20,14 17,94 17;17
60 6000 59,64 5603 50,32 4426 38,81 34.17 30,23 26,85 23,91 22,90
75 75,00 74,55 70,04 62,89 55,32 48,51 42,71 37,78 33,57 29,89 28,62
90 90,00 89,46 84,04 75,47 66,39 58,22 51,25 45,34 40,28 3587 34,34
105 105,00 10436 98 OS 8805 77,45 67,92 59,79 52.90 4699 41,85 40,07
120 120,00 119,27 112,06 100,63 88,51 77,62 68,33 60,46 53,71 47,83 45,79
135 - - 126,07 113,21 99,58 87,33 76,87 68.01 60,42 53,81 51,51
150 - - - 125,79 110,64 97,03 85,42 75.57 67,13 59,79 57,24
165 - - - - 121,71 106,73 93,96 83,13 73,85 65,76 62,96
190 - - - - - 122,90 108,19 9572 85,04 75,73 72,50
205 - - - - - - 116,73 103,28 91,75 81,71 78,22
220 - - - - - - - ] 10,83 98,46 87,69 83_,-95
235 - - - - - - - 118.39 105,18 93,66 89,67
250 - - - - - - - - 111,89 99,64 95,40
265 - - - - - - - - 118,60 105,62 101,12
285 - - - - - - - - - 113,59 108,75
300 - - - - - - - - - 119,57 114,48 Tabelul l S: Valorile z (m I pentru lac plin - 0'2 = constant
02/5 -11,03 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 31,89
02° 0,221 0,247 0,334 0,362 0,349 0,311 0,258 0,193 0,119 0,035 0,000
3 13,57 12,16 8,98 828 8,60 965 11,64 15,52 25,18 86,37 -
7 3],66 28,36 2095 19,32 20.06 22.51 2717 36.21 58.76 201,54 -
13 58,80 52,68 38,90 35,87 37,25 41,81 5046 67,25 109,12 - ~
19 8594 76,99 56,86 52,43 5444 61,11 7374 98,29 15948 - -
25 113,08 101,30 74,81 68,98 71,63 80,40 97,03 ·129,33 - - -
31 - 125,61 92.77 85,54 88.82 99,70 120,32 - - - - Tabelul19: Valorile z em) pentru lac plin - 'tm = constant
-r..,lll -11.03 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 31.89
Tmo 0,948 0927 0,829 0,735 0,645 0,560 0,483 0,419 0,380 0383 0,397
10 2568 26,34 27,15 24,09 19,87 16,19 13,35 11,16 9,46 8,08 7,63
30 77,03 79,02 81,44 72,28 59,60 48,58 40,04 33,49 28,37 24,25 22,89
50 128,38 131,70 13574 12047 9933 80,97 6673 55,81 4728 4042 38,16
70 - - - - - 113,36 93,43 78,14 66,19 56,58 53,42
90 - - - - - 145,75 120,12 10047 85,10 72 75 68,_68
110 - - - - - - - 122,79 104,01 88,92 83,94
130 - - - - - - - - 122,92 105,08 99,21 Calculul eforturilor principale ..

49

in continuare, pe un profit at barajului, desenat lao scara pe un format A4, punand pe fiecare raza valori Ie Zj, determinate in tabelele 17, J 8 J 9 (aceste valori se mascara pe verticals, adica pe axa Oz a prefilului), se obtin liniile de ega] efort principal dorite (figurtle 23, 24, 25).

(i)

Figura 23: Linii de egaJ efort principal 0"1 = const. in cazullacului de acumulare plin

1

i

50

iNDRUMURDEPROIECTAHE-ARA

Figura 24: Linii de egal efort principal 0'2 = const. in cazullacului de acumulare plin

_j

Calculul eforturilor principale

UJ

-,

-,

Figura 25: Linii de egal efort principal tm = canst. in cazullacului de acumulare plin

51

--~----~

52

iNDRUMAR DE PROJECT AHE - ARA

,., .....•....

' .. '

:J

I

6.4. Calculul §oi trasarea liniilor de egal efort principal in cazul eand lacul de aeumulare este gol

Neexistand apa in lacformulele (42) se sirnplifica ~i se reduc In primul lor termen, iar constantele din formule sunt urmMoarele:

I o~ I 2,4 (J"mJ) I !{tf7mJ} IO'~221 O'I~g91

T~belul 20: ~a1orile constante O"~, O"~, ••. 'T~ (;)

P -11,03 -10 -5 0 5 10 15 20 2S 30 31,89
tgp -09195 -0,176 -0,088 0 0,088 09176 0,268 0,364 0,466 0,577 0622
GLe 0,069 0,073 0,089 0106 0,122 0139 0,156 0,174 0,193 0,213 0222
GED 1,827 1,799 1,663 1528 1,394 1257 1,117 0,969 0,812 0641 0,572
'to -0,356 -0,340 ~O,263 -0,186 -0109 -0,033 0,047 0,131 0,220 0,317 0,356
GI o· 1,897 1,864 1,705 1,552 1,403 1,258 1,119 0,990 0,882 0,809 0,794
G2B 0,000 - 0,008 0,047 0,082 0,113 0,138 0,153 0,152 0,122 0,045 0,000
1:mo 0,948 0,928 0829 0,735 0,645 0,560 0,483 0,419 0,380 0,383 0,397 Tabelu121: Valorile z (m) pentru lac gol- crl = constant

25

30

31.89

Gl/I} -11.03 -10 -5 0 5 10

20

15

0882

0810

0794

1,896

1,863

1,705

1,552

1,258

1,119

0,990

1403

17,00

18,52

18,88

791

8,05

8,80

10,69

11,92

1341

15,15

15

9,67

26,82

34,00

37,03

37,77

16,10

21,38

15,82

17,§0

19,33

30,30

30

23,85

35,77

5555

56,65

26,40

45,45

51,00

24,15

32,08

40,22

23,73

29,00

45

31,64

35,20

60,60

68-,00

74,06

75,53

60

32,20

42,77

53,63

38,67

47,69

92,58

59,62

75,75

8500

94,42

39,55

40,26

4399

53,46

67,04

48,33

75

47,46

10200

]11,10

] 13,30

90

48,3]

52,79

64,15

80,45

90,90

58,00

7],54

129,61

83,46

11900

132,18

105

5537

56,36

61,59

93,85

106,05

67,66

74,84

63,28

70,39

95,39

120

64,41

85,54

107,26

121,20

77,33

7] 19

135

72,46

79,_19

87,00

1073]

120,67

96,23

79,10

150

80,51

87,99

10692

9666

119,24

87,01

165

88,56

96,79

106,33

117,61

180

9492

96,61

10559

116,00

102,83

195

104,66

114,38

Calculul eforturilor principale

53

Tabelul 22: Valorile z (m) pentru lac gol- 02'" constant
azp -11,03 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 31.89
02° 0,000 0,008 0,047 0,082 0,113 0,138 0,153 0,152 0,122 0,044 0,00
1 - 120,74 21,40 12,24 8,88 7,27 653 6,56 8,19 22,48 -
3 - - 64,19 36,71 26,65 21,80 19,58 19,69 24,58 67,44 -
5 - - 10698 61,19 44,42 36,34 32,63 . 32,81 40,97 112,39 -
7 - - 149,77 85,66 62,19 50,88 45,68 45,94 5735 15735 -
9 - - - 110,14 79,96 65,41 58,73 . 59,06 73,74 - -
11 - - - 134,61 97,73 79,95 71,78 72,19 90,13 - -
13 - - - - 115,50 94,48 84~83 85,31 106,51 - -
15 - - - - 13327 10902 97,88 98,44 122,90 - -
17 - - - - - 123,55 110,93 111,56 - - - Tabelul 23: Valorile z (m) pentru lac gol- trn'" constant
'tm/P -11.03 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 3189
II 0,948 0,927 0,829 0,735 0,645 0,560 0,483 0,419 0,380 0,383 0,397
Tm
10 25,68 26,34 27,15 24,09 19,87 16,19 1335 11,16 9,46 . 8,08 7,63
20 5l,35 52,68 54,30 48,19 39,73 32,39 26,69 22,33 18,91 16,17 15,26
30 77 03 79,02 81,44 72,28 59,60 48,58 4004 33,49 2837 24,25 22,89
40 102,70 105,36 10859 96,38 79,47 64,78 53,39 44,65 37,82 32,33 30,52
50 128,38 131,70 135,74 120,47 99,33 80,97 66,73 55,81 47,28 40,42 38,16
60 - - - - 119,20 97,17 80,08 66,98 56,73 48,50 45,79
70 - - - - - 113,36 93,43 78,14 66,19 56,58 53,42
80 - - - - - 129,56 106,77 893O 75,64 "64,67 61,05
90 - - - - - - 120,12 tOO,47 85,10 " 72,75 68 .. 68.
100 - - - - - - - III 63 94,55 80,83 76,31
110 - - - - - - - 12279 104,01 88,92 8394
120 - - - - - - - - 113,46 97,00 91,57
130 - - - - - - - - 122,92 105,08 9921
140 - - - - - - - - - 113,17 106,84 Reprezentarea grafica a acestor linii se face in mod analog ifigurile 26, 27,28).

54

iNDRUMAR DE PROJECT AHE-ARA

30

60 , \
\
75
90
CD 105
- .
..-- -11 030 -Hf -SO (f

,

Figura 26: Linii de egal efort principal 0"1::: const. in cazullacului de acumulare gol

Calculul eforturilor principale

55

-',

-1103° -Hf _5° 0"

,

Figura 27: Linii de egal efort principal 0'2 = const. In cazullacului de acumulare gol



I '~

"

S6

iNDRUMAR DE PROJECT AHE- ARA

Figura 28: Linii de egal efort principal 't'm = const. in cazullacului de acumulare gol

Calculul hidraulical deversorului

57

7. Calculul hidraulic al descarcatorilor de ape mari in cazul barajului de greutate

Prin descarcatori de ape mari, tn eadrul proiectului de fatA, se intelege ansamblul de uvraje format din deversorui de suprafata, eu profil practic, goiirea de fund ~i disipatorul de energie, uvraje al carer calcul hidraulic va fi exemplifieat in acest capitol.

7.1. Calculul hidraulic al deversorului eu profil practic

Descarcarea apelor mari, a gheturilor ~i plutitorilor, precum ~i reglarea nivelului apei din

. laeurile create de baraje de retinere sau de derivatie, se fae de cele mai multe ori prin intermediul deversoarelor frontale. E1e constau dintr-una sau mai multe deschideri dreptunghiulare, separate prin pile, eu creasta situata sub coronamentul barajului. Pozitia crestei tn elevatie se alege astfel '[ncat deasupra lamei deversante sa mai ram!na un spatiu de garda, ca ~j gabaritul necesar pentru ca tab1ierul podului sa fie sustinut de pile.

In paragraful 2.2. s-a stabilit deja ca evaeuarea debitului maxim Q = 736 (m3/s) se va face cu ajutorul unu deversor cu profiJ practic, Creager - Ofiterov, tip A, care va avea 0 latime a campului deversant b == 30 (m) si 0 inaltime maxima a lamei deversante h:;- = 5 (m). Campul deversant va fi format din 3 deschideri eu Uitime de 10 (m) fiecare, separate intre ele de 2 pile eu latirnea de 1 (m) fieeare.

7.1.1. Calculul coordonatelor profilului deversorului

La inceput trebuie calculate coordonatele profilului deversorului ~i verificat daca deversorul cu profiJ practic, in cazu1 barajului dimensionat tn paragraful 4.5. (A., = 0,195 ~i A = 0,622) este de tipul A sau B (jigura 29).

Cele doua tipuri diferite A ~i Bale acestui profil rezulta din necesitatea racordarii profi1ului curbiliniu al deversorului 1a cei doi paramenti (amonte ~i aval) ai barajului. Avand in vedere di lnclinarile t.. ~i /"1 ale celor doi paramenti sunt determinate, ca ~i h~nBX, profilul curbiliniu .trebuie incadrat lntr-un spatiu bine precizat MNPR, tangent la paramentul ava1 ~i in acelasi timp la orizontala care delimiteaza h:;-, asa cum se vede dinfigura 29. Daca profilul deversorului t~i are originea in afara cadrului IvfNPR, racordarea eu paramentul amonte al barajului se face cu 0

58

fNDRUMARDE PROIECT AHE-ARA

verticala, rezultand tipul de deversor A, iar daca.originea ramine in interiorul cadrului MNPR, racordarea cu paramentul amonte se face eu 0 dreapta la 45°, rezultand tipul de deversor B.

Tip A

TipB

Figura 29: incadrarea profilului Creager - Ofiterov la unbaraj de beton

tn acest scop, folosim coordonatele (x", y.) prezentate 1n literatura de specialitate [1], [5], [6], date de Creager si Ofiterov, pentru 0 lnaltirne a lamei deversante hi = 1 (m) (tabelul24).

Tabelul 24: Coordonatele profilelor Creager - Oflterov, h, = 1 (m
Profil A Profit B
,* ...
x* x'"
Intrados Extrados Intrados Extrados
~. 0,000 0,126 -0,831 0,000 0,043 -0,781
/- 0,100 0,036 -0,803 0,100 0010 -0,756
........ 0.200 0.007 ~0,772 0200 0000 -0,724
../ - 0,300 0,000 -0,740 0,300 0,005 -0,689
.;..;. 0400 0,007 -0,702 0,400 0023 -0,648
.- -0,600 0,063 -0,620 0,600 0,090 ·0,552
._:..- 0,800 0,153 -0,510 0,800 0,193 -0,435
..,-h 1,000 0,267 -0,380 1,000 0,333 -0,293
- 1,200 0,410 -0,219 1,200 0,500 -0,120
- 1,400 0,590 -0,030 1,400 0,700 0,075
1,700 0,920 0,305 1.700 1,050 0,438
., .. -" 2 000 1 310 0,693 2,000 1,470 0,860
• ...i»' -2,500 2,100 1,500 2,500 2,340 1,710
3,000 3.110 2,500 3 000 3,390 2,760
. 3,500 4,260 3,660 3,500 4,610 4,000
._ 4,000 5,610 5,000
4,000 6,040 5,420
4,500 7,150 6,540 4,500 7,610 7,070 )

Calculul hidraulic al deversorului

59

tn cazul aplicatiei noastre h:;- = 5 (m). De aceea coordonatele celor doua profile se obtin multiplicand x* ~i y* cu valoarea lui h~n8X, adica

x == x *·h:;8)< y = y* ·h:-"

Se obtin astfel coordonatele celor doua profile (A si B) prezentate in tabelul 25.

(48)

Tabelul 25: Coordonatele reale ale profilelor A ~i B, h:;1lX = 5 (m)

Proftl A Profil B
v
x x
Intrados Extrados Intrados Extrados
0,000 0,630 -4,155 0,000 0,215 -3,905
0,500 0,180 -4,015 0,500 0,050 -3,780
1,000 0,035 -3,860 1,000 0,000 -3620
1,500 0,000 -3700 1,500 0,025 -3445
2,000 0,035 -3,510 2,000 0,115 -3240
3,000 0,315 -3,100 3,000 0450 -2,760
4,000 0,765 -2,550 4,000 0965 -2,175
5000 1335 -1,900 5000 1665 -1465
6,000 2,050 -1,095 6,000 2,500 -0,600
7,000 2,950 -0,150 7,000 3,500 0,375
8,500 4,600 1,525 8,500 5,250 2190
10,000 6,550 3,465 10,000 7,350 4,300 .
12500 10,500 7,500 12,500 11.700 8,550
15,000 15,550 12,500 15000 16,950 13 800
17,500 21,300 18,300 17,500 23,050 20,000
22,500 28050 25,000 22,500 30,200 27,100
25,000 35,500 32,700 25,000 38,050 35,300 Cu aceste valori, pe cAte un format A4 de hfirtie milimetrica, se reprezinta la scara cele dona profile A si respectiv B. Pe 0 hartie de calc, folosind aceeasi scara, se deseneaza varful triunghiului

care reprezinta profilul barajului, precurn ~i orizontala dusa sub varf cu h;-. Prin suprapunerea calcului pe fiecare din cele doua profile A ~i B, desenate pe hartia milimetrica, se observa care din cele doua profile respect! conditiile de tangents aratate mai tnainte (ftgura 29).

in cazul aplicatiei noastre a rezultat ea aeeste conditii sunt indeplinite de profilul Creager - Ofiterov tip A (valoare mo = 0,49), asa cum se vede dinfigura 30.

60

fNDRUMAR DE PROJECT AHE - ABA

In

Figura 30: Racordarea profilului deversor tip A la barajul de greutate

7.1.2.

r

Calculul cheii Iimnimetrice a deversorului

in continuare trebuie calculata ~i reprezentata grafic cheia limnimetrici reala a deversorului. Asa cum s-a mentionat deja, deversorul este fonnat din 3 deschideri de cate 10(m) fiecare, separate intre ele cu 2 pile avand fiecare grosimea de 1 (m) (jigura 31).

10

1

10

1

10

cuJee

pila

camp devers ant

culee

pila

Figura 3 J: IrnpArt:irea lalimii deversorului in campuri deversoare

Calculul hidraulic aJ deversorului

61

Debitul real evaeuat peste deversor se calculeaza eu relatia:

Q =m.b..j2i . h);

Coeficientul de debit m se calculeaza cu 0 formula de tipul m=rns e e k.;

~i deci debitul deversat se va ealcula cu formula:

Q = mo . a . E . k . b-fli . h)i

(49)

(50)

(51)

in care 0; E, k sunt coeficienti de corectie, egali cu unitatea cand deversorul se afla in conditii normale ~i diferiti de unitate cand exist! abateri de la aceste conditii. Principalele abateri sunt:

- inecarea deversorului, a carei influenta se introduce prin coefieientul de inecare 0;

- contractia lateral a, introdusa prin coeficientul de contractie E;

- oblicitatea deversorului, introdusa prin eoeficientul k.

in cazul aplicatiei din proiect rno = 0,49 (deversorul este de tip A), are k = 1 (deversor frontal) ~i (J = J (deversor neinecat), Coeficientul de contractie se calculeaza eu formula:

hlllllX

e=1-0.1.n.~.-t- (52)

In aceasta formula n reprezinta numarul contractiilor laterale (n = 2 pentru un devers or cu 0 singura deschidere, n = 4 pentru un deversor eu doua deschideri etc.), iar S un coeficient care tine seama de forma capului amonte al pilelor, avand valorile date inflgura 32 a. Valorile coeficientului s scad cand pila avanseaza in amonte de creasta deversorului (figura 32 b.). in tabelul 26 se prezinta aceste valori pentru diferite marimi ale avansului pilei "a" falA de creasta deversorului.

8 I

~I.O

~=(),7

q-o,7

a.

b.

Figura 32: Coeficientul de forma al pilelor -;

Tabelul26' Valori ale coeficientului c:

Forma pilei in amonte Valoriy;
a:::: 0 a =0,5 hdmax a=~!llBX
Dreptunghiulara 1,00 0,50 0,25
Semicircular! 0,70 047 0,23
Triunghiulara (a. == 90°) 0,70 0,47 0,23
Ogivala (c = 30°) 0,40 0,24 0,16 62

<, ~ .b:t.

(_ e= v\ .

({\_:::_ ~

fNDRUMAR DE PROJECT ABE - ARA

Pentru aplicatia noastra:

numarul contractiilor laterale este n = 6;

. - pila are cap amonte semicircular ~i avansarea in amonte a = 0,5 . h;HX = 2,5 (m), deci r; = 0,47 ;

astfel ca pentru h:;ax = 5 (m) rezulta:

hmax 5

e = 1-0 l'nJ :~tl_ = 1-0 16·0 47·_ = 0 953

, ':> b "30'

Debitul maxim evacuat la h:;HX = 5 (m) va fi deci: r:

I, I j

i '-" ,/\ d..\ 4/3

. Q;: .= .. ~49h.l:~30 . .J2.9,81.52 = 693,761 (m3/s)

La calculul cheii limnimetrice reale trebuie tinut cont ~i de formulele de corectie a valorii m; pentru diferite valori ale inaltimii lamei deversante. Aceste fonnule [1, pag. 293] sunt urmatoarele:

- pentru profilul tip A:

mo = 0,4~· (0.785 + 0.25l!LJ '

hmHX d

», = 0,49 . (0,88 + 0,12l!LJ ' h:;ax

daca l!.L s 0,8

hmax d

(53)

h

daca _d_ > 0,8

hmHX

d

(54)

- pentru profilul tip B:

», = 0,48· (0,85 + O,31..!:LJ ' hmHX

d

h

daca .:«: s 0,5

hmHX

d

(55)

daca l!.L > 0.5

hmax d

(56)

Folosind pentru Qformula (51). pentru e formula (52), iar pentru msformulele (53) si (54), se obtin datele din tabelul 27.

Tabelul 27: Calculul valorilor Q = Q(hd)
hd (m) 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5
E - 0,995 0,991 0,986 0,981 0.976 0.972 0,967 0,962 0,958 0,953 0~948
mo - 0,397 0409 0,421 0,434 0,446 0,458 0470 0.483 0.484 0,490 0,496
Q (mot/s) 18,56 S384 101,33 16005 228,76 30732 39549 494,15 587,98 693,76 806,19 Cu ajutorul datelor din tabelul 27 se poate acum trasa grafic cheia limnimetrica real! a deversorului,

asa cum se vede infigura 33. .

":,

~: ..

Calculul hidraulic al deversorului

63

Figura 33: Cheia limnimetrica a deversorului

Din acest grafic se determina inAltimea reala a lamei deversante in situatia cand in lac soseste debitul <!flllent maxim Q:X = 736 ( ~3 J ~i anum. h';'" = 5,2 (m),

7.1.3.

Calculul adancimii contractate

De asemenea se poate determina valoarea adancimii contractate he de la piciorul aval al barajului, adica de la intrarea apei deversate in disipatorul de energie (jigura 34).

Conform celor aratate in [1, pag. 296] se foloseste relatia:

h = q (57)

C tp."J2g(Hr +Ho -hJ

in care

a·v2 H == hmllX + __ 0 ,

o d 2g'

(58)

64

iNDRUMAR DE PROJECT AHE - ARA

(59)

Figura 34: Calculul adancimii contractate he

In cazul aplicatiei noastre rezulta:

bJ =b+2·bp =30+2·1=32 (m)

q = 736 = 23 (ml/s m)

32

Vo = 736 = 4,718 (m/s)

30 ·5,20 .

H == 520 + 1,05.4,7182 = 6391 (m)

0' 2.9,81 '

Coeficientul de viteza CfJ'II are valori in intervalu1 (0,97 ... 0,98) ~i se va alege 0 valoare medie, iar inaltimea de retentie conform temei de proiect este H, = 104 (m), Rezulta:

h = 23

c 0.975~2' 9,81{104 + 6,391- hJ

(60)

Se obtine valoarea he prin iteratii succesive. Daca In prima aproximatie, admitem in relatia (60) he = o (m), se obtine valoarea h~ = 0,507 (m). Daca acum se foloseste aceasta valoare, din nou in relatia

de mai sus, se gaseste h; = 0,508 (m), iar apoi procedand analog rezulta h: = 0,508 (m). Se admite deci ca valoare finale he = 0,508 (m).

--- _._-_._---_.-

Calculul hidraulic al goliriide fund

65

i~ 7.2. Calculul hidraulic al golirii de fund

I~t

'f;"

,

.! Golirea de fund este un descarcator de adancime, situat la caliva metrii deasupra

~.:~

:} talvegului. Aceasta indeplineste cateva sarcini functionale:

pennite evacuarea partiala sau totala a apei din lacul de acumulare pentru a se putea realiza revizii ~i reparatii ale barajului, prizei de apa sau ale chiuvetei lacului;

realizeaza spalarea depunerilor de aluviuni din zona amonte de piciorul baraj ului; evacueaza 0 cots. parte a debitelor maxime din perioadele de viitura.

Golirile de fund se pot amplasa in corpul barajelor, sub forma de conducte de go lire, sau in versanti, sub forma de galerii de golire, Intrarea in golire este situata deasupra talvegului. Cota axului se alege luAnd in considerare viitoarele depuneri aluvionare din fata barajului. Pentru a evita bloearea vanelor :?i infundarea golirii eu plutitori de adancime sau impuritatl mario in amonte se prevede un gratar rar ell lumina de 12 ... 20 ern, Lumina este mica atunci cand diametrul golirii este redus, cand exista vane de constructie specials, sau cand viteza de acces este mare. La diametre mari, inchise eu vane plane, lumina creste,

in cazul acestui proiect golirea de fund se realizeaza sub forma unei conducte metaliee ce strabate corpul barajului (de la paramentul amonte la eel aval). La calculul golirii de fund se pun urmatoarele probleme:

detenninarea numarului de goliri de fund ~i modul de amplasare aI acestora;

stabilirea debitului de ealeul al golirii de fund; ,

calculul diametrului golirii de fund.

La golirile de fund debitul de calcul se stabileste pnand seama de diverse recomandari.

Debitul golirii nu se ia in considerare la evacuarea viiturii de calcul, dar se conteaza pe aportullui in cazul debitului de verificare. Se considera ca fa un nivel minim golirile trebuie sa evacueze debitul afluent din perioadele necesare eventualelor lucrari de reparatii ~i intrepneri. Se impunede asemenea ca prin goliri sa se poata goli lacul intr-un timp cat mai scurt. Durata golirii este functie de importanta lucrarii si de capacitatea lacului, tara a exista ins! precizari fenne. Daca prin nici unul din eriteriile de mai sus nu se poate stabili debitul ce trebuie evacuat prin golirea de fund, atunci se admite ca acesta reprezinta lntre 20 - 30% din debitul maxim. In aplicatia noastra se va admite:

Qgf = 0,25· Q~:X = 0,25·736 = 184 (m3/s)

Problema alegerii numarului de goliri de fund este destul de importanta ~i pentru aceasta trebuie tinuta seama de vaIoarea debitului evacuat prin golirea de fund ~i de numarul fronturilor devers ante, pentru ca de obicei, pentru simetrie, se pot alege atatea goliri de fund cate fronturi deversante sunt.

Daca diametrele care rezulta din calcul nu sunt prea marl, se pot realiza si un numar mai mic de goliri, care fusa trebuie asezate simetric, astfel inc§.t in disipatorul de energie curgerea apei sa fie simetrica. Numarul conduetelor de golire trebuie stabilite pe baza unui caleul tehnico - economic, care sa ia in ealeul costurile atat ale conductelor, cat ~i ale echipamentelor cu eare sunt dotate acestea.

in eazul acestui proiect exists. 3 desehideri deversante ~i se va admite eli se vor realiza 3 eonducte de golire, cate una pe fieeare plot deversant. In consecinta prin fiecare conducts de golire

va trebui sa se evacueze: .

66

lNDRUMAR DE PROJECT AHE-ARA

Qgf 184 3

Qgfl =-=-=61,33 (m Is)

3 3

1

Figura 34: Calculul hidraulic al golirii de fund

Calculul hidraulic a1 unei golirii de fund se facescriind relatia lui Bernoulli intre punctul 1 de la suprafata libera a apei in lac ~i punctul2 de la iesirea pe parament (jigura 3.f), Se obtine:

a v2 p a v2 p 2 .

_'_I +_1 +z =_'_2_+_2 +z +hlill + "hl~c (61)

2g I 2 2 ,12 £..J r:J

pg g pg I

Daca in relatia (61) se tine seama ca:

Zt -z2 = H* = sarcina golirii de fund;

2

PI = P2 = Pal; a~ VI == 0 (neglijabil);

2g

hlin _ A L v~ , r12 - D 2g I

D = diametrul golirii de fund, se gaseste:

2 hl~c = ):,~,

rJ ~J 2g ,

1!02 nf)2

Q=v2-=m-~2gH·

4 4

(62)

in care

(63)

/

Calculul hidraulic at golirii de fund

67

Coeficientul lui Darcy) Iv, a1 pierderii de sarcina. liniara se poate calcula eu una din fonnulele cunoscute din literatura, pentru curgeri turbulente (Altsul, Colebrooke - White, Nikuradze etc.). De exemplu se poate folosi formula lui Altsul

{ 68 k )0.25

..1,=01 -+-

, Re D

(64)

in care: Re = v· D - numarul Reynolds al curgerii; u

k = rugozitatea echivalenta a peretilor conductei; 1) = coeficientul de viscozitate cinematic! a apei,

Coeficientii Q pentru pierderile locale de sarcina se iau din literatura de specialitate [6], [8], [9]: intrarea in conducta eu raeord gradual: 0,10 ... 0,20;

reducere de sectiune: 0,02 0,05;

vana fluture deschisa: 0,05 0,25;

coturi, in functie de unghiul cotului ~i de raza de curbura: 0,05 ... 0,15.

In cazul aplicatiei noastre conductele de golire se vor arnplasa deasupra talvegului Ia distanta a= 4 (m). Rezulta ca sarcina acestora va fi:

H* = zNRN + h:;ax -zo -..a,_= H, +hdHX -a = I04+5,20-:.!= 105,20 (m)

De asemenea se vor admite urmatoarele valori ale constantelor: k = 1 (mm)=10-3 (m);

v = 1,006·10-6 [m2/s] (8=20°C);

L~j = 0,15 + 0,04+ 0,05 + 0,10 = 0,34 [m]; a = 1,05;

L = (A +..1,1)H* = (0,195 +0,622).105,2 = 85,95 ~ 86 (m)

Re= 4Q = 4·61,33 = 77,622 .106

nDv 7r.l,006·10-6.D D

(65)

-

A = 0 11(~ + !)O.25 "" 0 1l( 68· D 10-6 + 0,001)°,25

, Re D '77 ,622 D

It = 0 11(0 876 . D .10-6 + 0,001 )0,25

, , D

1

m = = -r=======

I L 86'A

~a+..1, D + l::j 1,05 +-D-+O,34

1

(66)

1

~7)

m=--r=====

139+ 86·A_ , D

1tD2 7r' r-' ---- 2

Q:= m-J2gH* = -~2.9~81.105,20 .. m·D2 = 33,664·m· D (68)

4 4

Folosind pe randformulele (65), (66), (67) si (68) se obtin datele din tabelul 28.

68

lND~UkURDEPROIECTAHE-ARA

Tabelul 28: Calculu1 func . ei
D 0,4 08 12 16 20
Re 194,005 97,028 64,685 48,138 38,810
/.. 002460 0,02069 0,01869 001740 001646
m 038696 052604 060529 0,65577 0,69041
Q"l 2,208 12007 31,085 59,872 98,491 Cu valorile obtinute In acest tabel se reprezinta grafic dependenta Qgfl = f(O). ca infigura 35.

2.5

r+: "-
._ .. ,,-- r-'--- --" --_._- ---- :---._
V-- ~
€ --- V--
.----.
V V
/
1---.
V
/
1---- 1-'---
(
C-. ________ ._-.-1---,-,- .. .- 2

1,

1.5

0.1)

o o

10

20

30

50

40

70

90

60

100

110

80

Figura 35: Debitul evacuat prin golirea de fund functie de diametrul acesteia

Pentru valoarea Qgfl :: 61,33 (m3/s) se gaseste diametrul necesar al unei goliri de fund ~i anume D = 1,6 (m).

in concluzie, in barajul de greutate se vor realiza 3 conducte de golire de fund, cate una pe fiecare deschidere deversoare, fiecare avand un diametru de 1,6 (m). Fiecare golire poate evacua 61,33 (m3/s), iar in total cele trei goliri vor evacua 184 (m3/s).

I

Calculul hidraulic al disipatorului de energie

69

7.3. Calculul hidraulic al disipatorului de energie (1) paragraful4.3]

Disipatoarele de energie sunt constructii speciale, adiacente descarcatorilor de ape marl) care au rolul de a reduce 0 parte e§,t mai mare din energia apei deversate. La barajele importante, descarcarea apelor marl se face prin deschideri din ee in ce mai mici, ceea ce conduce la debite specifice foarte mari ( 50 - 150 (m3/s m) ~i la puteri concentrate de ordinul a 30 - 350 (MW/m). Aceasta arata ca energia cinetica a debitului descarcat depaseste cu mult pe cea necesara intretinerii curgerii in bieful aval. Surplusul de energie provoaca in aval 0 erodare puternica a albiei, ell consecinte din ce in ce m.ai grave pentru barajul insusi.

In cazul unui baraj de greutate, la care debitul descarcat este condus in aval de paramentul barajului, solutia eea mai utilizata este eea a unui basin disipator la pieiorul aval al barajului.

Se va adopta solutia unui bazin disipator de forma dreptunghiulara eu Hitiroea bl=32(m) (vezi paragrcful 7.1.3, relatia (59)) si realizat prin 0 adancire eu valoarea "d" sub nivelul talvegului. La iesirea din disipator, dupa pragul aval, se realizeaza 0 rizberma din piatra ~i bolovani de rau,

Din punct de vedere hidraulic, in bazinul disipator, racordarea intre regimul rapid de curgere de pe parament ~i cellent din albia aval se face prin fenomenul de salt hidraulic.

7.3.1. Calculul marimilor caracteristiee ale saltului hidraulic

Saltul hidraulic se caracterizeaza prin doua tnalttm: conjugate, hJ la intrarea in salt ~i h2 la iesirea din salt, precum si prin lungimea is a saltului tfigura 36), [1], [5], [7].

InaItimea de intrare hJ este deja determinata, ea fiind egala eu inaltimea coniractatd he, de la pieiorul aval al barajului (vezi paragraful 7.1., relatia (60)). Deci:

hI = he = 0,508 (m)

I

I Is

Figura 36: Marimile caracteristice ale saltului hidraulic

70

iNDRUMAR DE PP.OIECT AHE - ARA

Inaitimea conjugata h2 se determina eu relatia (69), [I, pag. 330]:

~ ( 8·q2 )

h ::;;::_. 1+---1

2 2 h3

g. I

Cum bl =32 (m) ~i deei q ::;: 23 ( m3 J, rezulta imediat:

s-m

h = 0,508 . [ 1 + 8· 232 -1) = 14319 (m)

2 2 g .0,5083 '

Lungimea saltului hidraulic se poate calcula eu formule empirice, determinate de diferiti cercetatori prin prelucrarea statistic! a rezultatelor experimentale [I]~ [5], [6], [7], [13]. Aceste formule dau lungimea saltului Is functie de inaItimile conjugate ht ~i h2 ~i de numarul Froude al curgerii in amonte de salt (FrJ). Cateva din aeeste formule sunt urmatoarele:

- relatia lui Safranez

Is = 4,5 h2 (70)

relatia lui Bradley $; Peterka

is = 6,15 h2 (11)

- relatia lui N.N. Pavlovschi, valabila in limitele Fr, = 50 -160

Is = 2,5 ( 1,9 h2 - hi) (72)

(69)

- relatii de tipul

Is = m (h2 - hi) cu valori diverse pentru m = 5 ..... 7, - relatia lui V.A. Saumian

1 = 3 6. h . (1 _ .!:L) . (1 + ~) 2

s ' 2 h h

2 2

(73)

(74)

- relatia lui Aivazian

I = 8· (10 + .JF~J ~ E .

S Fr,

Llli = (h2 -h,Y 4·h1 -h,

- relatia lui Certousov, valabila pentru Fr, ~ 10

( ~ )0,81

I, = 10,3· hi . :V Fr, -1

- relatia lui C. Iamandi valabila pentru Fr, > 4

15 ::;;:: 6,52· (h2 - h[). (logFr[ )-0,43

,in care

(75)

este energia specifica disipata in saltul hidraulie

(76)

(77)

Aceasta multitudine de relatii, pune problema folosirii lor. Relatiile (70), (71) dau rezultate acoperitoare, relatii de genul (72). (73) se folosesc pentru calcule preliminare, iar relatii de genu! eelor (74); ... (77) dau rezultate care corespund mult mai bine eu realitatea Practic este bine sa se foloseasca mai multe relatii, iar valorile adoptate sa se verifiee prin tncercari pe modele.

Cu valorile hJ si h; de mai sus, folosind aceste fonnule ~i calculand numarul Froude Fr i cu relatia



Calculul bidraulic al disipatorului de energie

71

Fr, = a . vt = a . q2 = 1,05.232 = 431 9

h 3 3'

g. 1 g . hi 9,81· 0,508

se obtin pentru Is urmatoarele valori in metri:

(78)

Pavlovski

66,75

Saumian

53,31

Certousov Iamandi

5871 59,36

Valoarea obtinuta eu formula Bradley (7 J) difera mult de celelalte. Eliminand aceasta valoare ~i facand media aritmetica a celorlalte se obtine:

1 7

Is = - LI~ = 60,46 (m) (79)

7 j=1

. .

7.3.2. Calculul dimensiunilor bazinului disipator

Asa cum s-a aratat deja la inceputul acestui paragraf, ne propunem sa realizam un bazin disipator de forma dreptunghiulara cu latimea b1=32 (m), adancit sub nivelul talvegului cu valoarea

"d"4

Este necesar sA determinam valoarea "d" ~i de asemenea lungirnea Id a bazinului disipator (figura 37). De asemenea se cere sA se determine grosimea "3" a placii din beton annat a bazinului, precum si alte elemente constructive.

Figura 37: Elemente geometrice ale bazinului disipator

A. Lungimea bazinului disipator se determine in functie de lungimea saltului hidraulic Is ~i se verifica prin incercari pe model. Exista de asemenea multe relatii ~i diagrame care dau aceasta lungime. De obicei se admite:

72

lNDRUMAR DE PROJECT ARE -ARA

Ld = It + h (80)

in care 11 rezulta din conditii de racordare tntre descarcator ~i bazin si se adopta 0 valoare in intervalul [2 - 3] m, iar h din relatia

h = (4 .... 5)·(h2 -hl»(, (81)

De asemenea se recomanda ea lungimea totala de disipare L, care cuprinde si rizberma, sa se ia

L, = (6 .... 7) h2 . (82)

Bazinele simple, tm-11 elemente suplimentare de disipare, se recomanda a fi foLosite in situatiile la care Frl::;; 30. Pentru valori Fr. mai mari, bazinele simple fncep sa devina neeconomice, dimensiunile saltului ~i ale bazinului crescand rapid. in acest caz se pot reduce aceste dimensiuni punand unul sau doua randuri de dinti in bazin.

Daca se admite 11 ::: 2 (m) ~i cuformula (81)

12 = 4,5(14,391- 0,508) = 62,15 (m) se obtine eu relatia (80):

Id = II +/2 = 2 + 62,15 = 64,15 (m) Se va admite 0 cifra rotunda, adica l« = 64 (m).

B. Adincimea bazinului disipator se determina din conditia ea saltul sa fie inecat in bazin, adica nivelul apei La cepatul aval al bazinului disipator sa nu depaseasca nivelul din bieful aval (hav), nivel eare rezulta din cheia limnimetrica a albiei aval (vezijigura 37). Aceasta conditie se poate serie sub forma:

(1,05 ..... 1,1O).h2 ::;;d+hay -& (83)

2

in care Il.z:::: q 2' este caderea suprafetei lib ere La iesirea din bazin. Pentru un caleul

2· g 'IPv . hay

acoperitor se poate considera t1z = ° si rezulta:

d = (1,05 ..... 1,10)· h2 - hay (83')

Cheia limnimetrica a albiei aval a fost determinata in paragraful 1.3., pe baza relatiei (2). Valorile Q ~i hall sunt centralizate in tabelul 2, iar cheia limnimetrica s-a reprezentat grafic infigura 6. Din

aceasta cheie, pentru debitul maxim Q:::X = 736 (m3/s), se obtine in1111imea apei in bieful aval hal' = 5,2 (m). Cota absoluta a nivelului apei in bieful aval va fi:

zav = Zo + ha~ = 400 + 5,2 = 405,2 (mdM) (84)

Ca urrnare, conform r~l,qlieL(83~~J.~se, .. obtine: "..., .. """ _.,~.

,J=-l,DH4J_19:-:~.,~ ,-:;: 9,83 .. (m}')

Deci bazinul se adanceste sub cota talvegului eu 9,83 (m). Valorile h, ~i h2, folosite in acest caleul, s-au detenninat aplicand relatia lui Bernoulli' (conservarea energiei) si teorema impulsului (eonservarea cantitatii de miscare), ambele folosind ca plan de referintaO - 0 , planul talvegului. Valorile vitezelor v. ~i V2, respectiv a inallimilor hJ ~i h;, se vor schimba acum daca energia apei se ia in considerare fat~ de planul 01 - 01, fundul bazinului disipator (verijigura 38). Fata de acest nou plan de referinta, energia potentiala a apei in amonte va fi mai mare. Fat~ de planul 0 - 0 nivelul energetic in amonte era:

a ·v2

HI = H, + h;X. + __ 0 = H, + Ho = 104+ 6,391 = 110,693 (m)

2g

Calculul hidraulic at disipatorului de energie

73

o

-----------------

Figura 38: Schimbarea planului de referinta la calculul adancimii bazinului disipator

Acum, fata de noul plan de referinta, 01 - 0., nivelul energetic ill amonte va fi:

HlI = HI + d = 110,693 + 9,83 = 120,469 (m)

Ca urmare, viteza in sectiunea contractata va avea 0 noua valoare ~i anume:

. vll = rpv~2gHII = 0,975~2 ·9,81.·120,469 = 47,40 (m) lnMpmea apei h, in aceasta sectiune va deveni:

23 .

~I =!L=--=0,485 (m)

vl1 47,40 .

iar inalpmea conjugata h: va deveni

h =!:L. I . ( r--1 +-8 '-q-2 -1J = 0,485 (

21 2 g.~~ 2

8.232 J

1+ 3 -1 =14,672 (m)

9,81·0,485

Rezulta eli iesirea apei din bazin se face la cota:

ZI = Zo - d + h21 = 400 - 9,83 + 14,672 = 404;842 (mdM)

Cum conform relatiei (84) zav=405,2 (mdM), rezulta ca z]<zav, adica saltul hidraulic este inecat, Daca in urma acestei verificari ar fi rezultat Zj>zav, adica saltul hidraulic ar fi fost neinecat, era necesara 0 noua adancire a bazinului disipator. Din conditio (83 J se determina aceasta noua valoare

d. = (1,05 .. .1,10 )h21 - hav

care determine un nou plan de referinta 02 - O2• Verificarea cotei apei la iesirea din bazin, Zl, se face fata de acest nou plan 02 - 02, in acelasi mod ca mai sus. Se determine pe rand noul nivel energetic HJ:2, apoi viteza v 12~ inalpmea contractata hn, cea conjugata hll ~i in final Z2, care trebuie sa fie sub Zav. Calculul se reface pana la indeplinirea conditiei care confirm! faptul ca saltul hidraulic este inecat. De regula nu sunt necesare mai mult de 1 - 2 iteratii.

Rizbenna se realizeaza din bolovani de rau, la partea superioara cei cu dimensiuni ~i greutati mai rnari, asezat! pe un plan inclinat, cu panta 1:3 ... 1:4.

c. Grosimea plicii radierului bazinului disipator 8 se determina din conditia ca aceasta sa fie stabila la plutire. In mod obisnuit apa stagneaza in bazin ~i fundatia acestuia este permanent saturata. Subpresiunea este data de inallimea de apa din aval. La verificarea stabilitatii se admite subpresiunea corespunzatoare nivelului normal din aval. Conform schemei din figura 39, asupra radierului actionem urmatoarele forte:

• G, greutatea placii de beton; - G a, greutatea apei din bazin;

- Fs, forta de subpresiune pe placa,

,

" ~ __ . __ .,,_,,_, ... ~ __ ~..,....~_""'.j. )"J

74

iNDRUMAR DE PROJECT AHE -ARA

In tirnpul functionaril evacuatorului se formeaza saltul hidraulic, astfel indit greutatea apei din bazin poate fi considerata sub forma unei diagrame trapezoidale eu bazele h} ~i h2•

PJaca radierului va fi stabila la plutire daca:

G +G., '? F, (85)

Daca prin simplificare consideram placa ca un paralelipiped eu aria bazei A = Id . b ~i grosimea 8; se pot exprirna aeeste forte astfel:

G= YhAo

~=r~+~~; ~ij

2

F. = ,.n~vA

'in care: h~v = h.", + d + 0

lnlocuind in relatia (85) se obtine:

YbAo +i(~ + ~)A = y(hlll' + d + 8)A Simplificand ell A se obtine relatia

o ~ L(huv +d +"0 - D,5hl -O,5hz) Yb

(87)

(88)

~. Fs
yh' av

Figura 39: Stabilitatea placii radierului

In cazul aplicatiei noastre:

y = 1 (tf/m3); Yb = 2,4 (tf/m''); hav=5,2 (m); d=9,83 (m); h,=O,5D8 (m); h2=14,319 (rn), astfel incat se obtine:

Calculul hidraulic at dtsipatorului de energie

75 .

s ';?_ _1 (7,6165 + 0) 2,4

(88')

Ecuatia (88') se rezolva prin aproximatii succesive ~i se obtine t5 ~ 5,5 (m), In consecinta, daca placa radierului se realizeaza eu grosimea 5 ;? 5,5 (m), ea va stabila la plutire.

D. Lungimea rizbermei se determine pe eonsiderente constructive ~i se verifica prin studii pe modele de laborator. Exista ~i multe relatii empirice (vezi [1] paragraful 4.3.2.), dar care dau valori foarte diferite ~j eu totul aproximative. De aceea, In cele ee urmeaza, se va adopta 0 solutie constructiva, ca infigura 40.

Rizberma se realizeaza din bolovani de rAu. Ia partea superioara ell dimensiuni si greutati mai mari, asezati pe un plan inclinat, eu panta 1:3 ... 1 ;4.

Rezulta ea

l, =3(d+o)=3(9,83+5,50)=46 (m).

Figura 40: Rizbenna din bolovani de rau

~

E. Deoarece in cazul aplicatiei noastre curgerea are Fr}=431,9 (m), in literatura se

recornanda ca in bazin sa se realizeze ~i un sir de dinti [1], [5], [13], [15].

Pe baza indicatiilor din literatura sus mentionata, in bazinul disipator, la 0 distant! de aproximativ 0,8· h. fatA de sectiunea contractata, se aseaza un rfuld de dinti avand un profil trapezoidal in sectiune Iongitudinala, eu ina1limea t, baza mica 0,2· t si inelinarea 1: 1 spre aval, ca ln figura 41. Latimea dintelui ~i distanta dintre dinti, in sens transversal curgerii, se ia de aproximativ 0,75· t. fnaltimea t a dintelui se poate determina din graficul de pe figura 10 - 17,

pagina 956, Priscu, volumul 1. Pentru Fr; = 431,9 rezulta _!_ == 4 ~i ln consecinta

h,.

t = 4·0,508 = 2,032 (m) Vom adopta t=2 (m) ~i rezulta

0,2· t = 0,2·2 = 0,4 (m) 0,75·J:= O~75·2 = 1,5 (m)

De asemenea 0,8· h2 == 0,8 ·14,32 == 11,5 (m).

76

INDRUMAR DE PROJECT AHE - ARA

Figura 41: Elemente constructive ale bazinului disipator

Daca, transversal curgerii, latimea unui dinte si spatlul dintre doi dinti sunt de 1,50 (m), se vor aseza pe un rand 10 dinti ca in figura 42. Pragul terminal are latimea la suprafata de 2(m) (adoptata constructiv) ~i incHnarea spre amonte I: 1. Zidurile marginale ale disipatorului vor avea latimea de 1 (m) si se vor 1nlilta pana la cota 406 mdM > Zal< = 405,20 mdM. Reprezentarea la scara a vederii in plan si a sectiunii longitudinale prin disipator se poate vedea tn figura 42. Pentru a preveni erodarea dintilor datorita actiunii abrazive a apei, Incarcata cu aluviuni ~i eventual ell plutitori, acestia se executa din beton ell un dozaj ridieat de ciment (500 ... 600 kg/rrr') ~i cu agregate rezistente. Muehiile dintilor se protejeaza de asemenea eu profile metal ice.

tn anexa 1 este ilustrata sectiunea transversal! printr-un plot deversor al barajului ~i de asemenea vederea in plan a bazinului disipator, Anexa 2 prezinta a sectiune transversal! printr-un plot nedeversor, iar anexa 3 contine detaliiJe impuse prin tema de proiect, respectiv detaliul pilei, al coronamentului ~i un exemplu pentru rostu1 de dilatatie, Legenda anexelor 1 ~i 2 este:

t - corp baraj; 15 - deversor profil practic tip A;

2 - parament amonte; t 6 ...., pila;

3 - pararnent aval; 17 - coronament;

4 - picior amonte; 18 - tubatie aerisire;

5 - picior aval; 19 - zid lateral deversor;

6 - redana; 20 - disipator de energie;

7 - galerie de Injectie; 2 t - rost transversal;

8 - galerie de vizitare; 22 - placa bazinului disipator;

9 - voal de injectie; 23 - prag transversal;

10 - golire de fund; 24 - rost longitudinal al bazinului disipator;

t 1 - gratar rar; 25 • rost transversal al'bazinului disipator;

t 2 - casa vanelor; 26 - tubatie de egalizare a subpresiunii;

13 - vana plana de lucru; 27 - rizberma;

14 - vana de avarii; 28 -lama deversanta,

o ,',

,n CI ..

/1 1\ I

::i 1)

E

I'

2t

blD

78

fNDRUMURDEPROIECTAHE-ARA

LISTA BIBLIOGRAFICA

\'

1. V. Nistreanu, Vi. Nistreanu, "Amenajarea resurselor de apli ~i impactul asupra mediului", Ed. BREN, Bucuresti, 1999;

2. V. Nistreanu, "Amenajari hidroenergetice", curs suport electronic. http://www.hydrop.pub.ro

3. V. Nistreanu, A. Diacon, "Centrale htdroelectrice si statii de pompare", vol. 2, Lito UPB, Bucuresti, 1989;

4. V. Nistreanu, M. Ghergu, "Centrale hidroeiectrice si stalii de pompare", vol. 1, Lito UPB, Bucuresti, 1989;

5. R. Priscu, "Constructii hidrotehnice", Vol I ~i II,

Ed. Didactic! ~i Pedagogica, Bucuresti, 1980;

6. Cr. Mateescu, "Hidraulicd",

Ed. Didactica ~i Pedagogics, Bucuresti, 1963;

7. M.D. Certousov, "Hidraulica: Curs special", Ed. Tehnica, Bucuresti, 1966;

8. E. Mo,ony, "Water Power Develpment", PHHA, Budapesta, 1957;

9. P.G. Kiselev, "lndreptar pentru calcule hidraulice", Ed. Tehnica, Bucuresti, 1988;

10. E. Mosony, "Wasserkroftwerke",

Akademiai Kiado, Budapesta, 1956;

11. D. Cloe, "Hidraulicii",

Ed. Didactica ~i Pedagogica, Bucuresti, 1983;

12. S. Hincu, G. Marin, "Hidrauiica tehnicli oJi aplicato", 2 vol., Ed. Cartea Universitara, Bucuresti, 2007;

13. E. Elevatorski, "Hydraulic Energy Dissipaters",

Me. Graw Hill Book Co., New York, 1959;

14. M. M. Gri~iD, "Constructii hidrotehnice", 2 vol., Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958;

15. A. Popovici, "Baroje pentru acumuliiri de apl1'\ 2 vol., Ed. Tehnidl, Bucuresti, 1992.

"

.~

f

i ..... [

.1;

80

Anexa 2

VEDERE PLOT NEDEVERSOR ::,C(U,·o [::,00

17

- 00

I

I

.J'

/

~--..., ,.,----,---.I,::__.

.>

j

./.f

..

Cuprins

pag.

CUPRINS

Introducere Tema de proiect

I. Date generale ale amplasamentului

1.1. Planul de situatie ~i profilul transversal al vaii 1.2. Curba capacitatii lacului

1.3. Cheia limnimetrica a a1biei minore

2. Atenuarea undei de viitura

2.1. Elemente teoretice generale 2.2. Metoda simplificata

2.3. Metoda grafo - analitica

3. Determinarea inaltimli constructive a barajului

4. Calculul inclinarii paramentilor barajului de greutate-cu parament amonte vertical ~i eu ambii paramenti inclinati

4.1. Fortele care actioneaza asupra barajelor de greutate

4.2. Conditii generale pentru detenninarea inclinarii paramentilor 4.3. Calculul bratelor fortelor

4.4. Calculul tnclinarii paramentului aval la un baraj cu parament amonte vertical 4.5. Calculul inclinarii paramentilor la un baraj eu ambii pararnenti lnclinati

5. Determinarea volumului de beton al barajului de greutate in ambele cazuri

6. Calculul eforturilor principale ~i trasarea liniilor de egal efort principal 6.1. Elemente teoretice, formule de cal cuI

6.2. Trasarea llniilor de egal efort principal

6.3. Calculul ~i trasarea liniilor de egal efort principal in cazul cand lacul de acumulare

este plin 47

6.4. Calculul ~i trasarea Iiniilor de egal efort principal in cazul cand lacul de acumulare

este gal 52

7. Calculul hidraulic al descarcatorilor de ape mari tn cazul barajului de greutate 58

7.1. Calculul hidraulic at deversorului cu profil practic 58

7.1.1. Calculul coordonatelor profilului deversorului 58

7.1.2. Calculul cheii limnimetrice a deversorului 61

7.1.3. Calculul adancimii contractate 64

7.2. Calculul hidraulic al golirii de fund 66

7.3. Calculul hidraulic al disipatorului de energie 70

7.3.1. Calculul rnarimilor caracteristice ale saltului hidrautic 70

7.3.2. Calculul dimensiunilor bazinului disipator 72

List! bibliografica 78

1 2 4 4 5

10 13 13 15 18 28

29 29 31 32 34 36 40 44 44 46

; c

ISBN 978-973-718-869-4