CAPACITATE DE RASPUNS Obiective: 1.

Invatati studentul sa urmeze indrumari simple care pot fi insotite de gesturi pentru facilitarea intelegerii. Scopul este acela de a promova dorinta de a raspunde cererilor utilizand un limbaj simplu pe care este capabil sa-l inteleaga. 2. Probleme de predat: Vino incoace Stai jos Nu misca mainile Adu-mi te rog…….. (alte comenzi dupa caz…..) Procedura: Programul de raspuns se bazeaza pe facilitarea urmaririi instructiunilor de catre student prin cresterea graduala a cererilor. Initial studentului I se va cere doar sa indeplineasca sarcini pe care le prefera. De exemplu, studentului I se poate cere sa manance o gustare, sa se joace cu o jucarie favorita sau chiar sa se stimuleze singur . Asemenea instructiuni pot sa atraga un raspuns furnizand astfel ocazia unor noi instructiuni. Pe parcurs instructiunile vor fi din ce in ce mai putin placute pastrand tendinta puternica pentru raspuns. Identificati instructiunile tipice pentru mediul familial. Determinati gradul de raspuns la instructiuni diferite. Construiti o ierarhie a instructiunilor, incepand cu cele la care exista cea mai probabila posibilitate de raspuns (ex.: “Mananca prajitura”) pana la acelea cu probabilitate mica de raspuns (ex.:”Da-I inapoi jucaria fratelui tau”). Profesorul emite cereri cu cea mai mare probabilitate de raspuns. Cererile se intaresc cand exista raspuns la cererile precedente. Atunci cand studentul raspunde la trei sesiuni consecutive, treceti la Faza 3. Profesorul emite cererile cu cea mai mare probabilitate de raspuns determinate in Faza 2 impreuna cu cateva cereri cu o probabilitate mica de raspuns. Intarirea se face cand se raspunsul la aceste cereri. Atunci cand studentul ofera raspuns la cererile noi, mai dificile in decurs de trei sesiuni consecutive , treceti la faza urmatoare. Gradual, se vor introduce cererile pentru a indeplini insarcinarile neagreate in timp ce cererile pentru indeplinirea sarcinilor preferate vor fi reduse. IMITATIE NON-VERBALA Obiective: 1. Studentul invata sa imite actiunile celorlalti. 2. Imitatia devine fundamentul unor alte abilitati importante (ex. verbalizare, joc, socializare, ajutor de sine, etc.). 3. Imitatia este baza pentru modelare care este un tip foarte important de indicatie. 4. Imitatia faciliteaza o relatie pozitiva intre student si profesor (ex. asemanarea cu profesorul se intareste). 5. Imitatia determina o cunoastere a mediului. 6. Imitatia ajuta la dezvoltarea unor abilitati de participare. 7. Imitatia este o sarcina simpla care poate fi folosita pentru stabilirea sau restabilirea raspunsului si atentiei. Permite studentului sa se intareasca usor. Procedura: Profesorul demonstreaza o actiune si spune “fa asta”. Studentul trebuie sa

Faza 1:

Faza 2:

Faza 3:

Faza 4:

1

oglindeasca actiunea profesorului (ex daca profesorul foloseste mana dreapta, el trebuie sa foloseasca mana stanga). Fazele incep cu actiuni evident mari si progreseaza cu miscari mai subtile si rafinate. Imitatiile care implica manevrarea unui obiect fizic ( lasa sa cada un bloc intr-o galeata) sau produc un raspuns sensitiv discret ( suna un clopotel) sunt in general mai usor de invatat. Acelea care implica miscarea unor parti ale corpului (ex. miscarea bratelor in lateral) sau miscarea unei parti a corpului pe care el nu o poate vedea (ex . nas, cap) sunt mai dificile. Pe masura ce studentul progreseaza, propozitia verbala se va generaliza la alte fraze cu acelasi inteles ca “Fa asta” (ex. “fa ceea ce fac eu”, “imitama”, etc).In faza finala actiunea va fi numita (ex.”Bate din palme”). Aceasta constituie baza cognitiva pentru urmarirea instructiunilor verbale. “fa asta” este folosita la inceput pentru a stabili conceptul de imitatie, o abilitate esentiala care ofera un mijloc bazat pe non-limbaj de predare a unei game de alte abilitati. Indicatii: Folositi indrumare fizica pentru a trece studentul prin actiune. Gradual, reduceti indicatia la o atingere usoara si apoi la un gest usor. Criterii introductive:Nu exista cerinte pentru aceasta abilitate. Este una din cele mai simple pe care le predam. Comportamentul in situ si contactul vizual pot in general fi determinate in acelasi moment in care este predata abilitatea aceasta. Criterii de performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece incercari fara indicatie. Acest lucru ar trebui repetat cu cel putin inca un profesor. Faza 1: Incepeti cu probleme care implica manevrarea unui obiect. Predati fiecarui student individual separat. Aceasta inseamna incercari repetate sau doar acea problema fara un alt obiect. Odata ce studentul a indeplinit cu succes actiunea fara indicatie, adaugati inca una sau doua probleme la fiecare incercare. De-asemenea, fiecare problema trebuie folosita in mai multe feluri pentru a construi atentie si stabili o discriminare. De exemplu, uneori ar trebui sa scapati ciocanul in galeata in loc de a-l folosi pentru a bate cuiele. Odata ce doua probleme se pot roti la intamplare, introduceti o noua problema. Pe masura ce fiecare este invatata separat trebuie inglobata la intamplare cu celelalte probleme predate inainte.

Manevrarea obiectelor Blocheaza containerul Suna clopotel(scutura sau loveste) Scoate jucaria Amesteca lingura in castron Bate toba Arunca punga fasole Suna cilindrul Piaptana/periaza parul Pune palaria Face valuri Scutura tamburina Scoate jucaria Loveste masa cu blocul Invarte sus(preseaza jos) Ingramadeste blocuri Claxoneaza Ridica cana la gura Trage parghia Scutura globul cu zapada Loveste bete Rostogoleste masina Accidenteaza masina Pune ochelarii de soare Bate din palme cu blocuri Incarca/descarca camionul de gunoi Arunca mingea Canta la pian Leagana papusa Raspunde la telefon Sufla din fluier Faza 2: Incepe atunci cand studentul a rezolvat cinci probleme din Faza 1. Alegeti trei probleme din lista celor motorii mari. Pe masura ce fiecare este invatata, adaugati o problema suplimentara pentru instruire. A sta jos nu trebuie sa fie intotdeauna raspunsul care urmeaza ridicarii in picioare. De exemplu, puteti sa-l puneti pe student sa bata din palme in timp ce sta in picioare. Probleme motorii mari: Ridica bratele Bratele in lateral

2

Bate din palme Atinge nasul Bate usor burtica Bate usor capul Acopera-ti urechile cu mainile Atinge cotul Bate usor umerii Bate usor masa cu mana

Bate din picioare Fa cu mana Atinge gura Plesneste genunchii Trage-te de par Atinge ochii Atinge degetele de la picioare Ridica-te in picioare

Faza 3: Imitatii departe de scaun. Incepe atunci cand studentul a invatat cinci probleme din Faza 2. Predati raspunsuri care implica deplasarea departe de scaun, indeplinind o actiune si intoarcerea la scaun. Studentul trebuie sa ramana in scaun pana cand profesorul termina de de demonstrat actiunea si se intoarce la scaun. Ciocane la usa Marsaluie Lasa sa cada pietricica pe jgheab Marcheaza pe tabla cu creta Pune obiect in sertar Inchide/deschide lumina Rostogoleste masina in jos pe rampa Clasifica dupa forma Atinge un punct pe perete cu mana intinsa Uita-te pe fereastra Pune articol pe raft Inchide/deschide sertar Arunca articolul la cos Pune papusa in pat

Faza 4: Imita alta persoana. Profesorul indica pe cineva studentului pentru a-l imita si spune “Fa asta”. Faza 5: Odata invatate cinci probleme motorii mari (Faza 2) adaugati actiuni motorii de finete. Actiuni motorii de finete: Strange Playdoh Atinge barbia Atinge ochii Ridica un penny si lasa-l sa cada in vas Fa semnul OK Fa semnul victoriei Strange carpa Arata cu degetul Rostogoleste Playdoh Atinge gura Atinge urechile Apasa buton Pune cuie mici pe tabla Bate darabana pe masa Ridica degetele mari Strange jucaria urlatoare Invarte top(cu degetele)

Aceasta este o faza potrivita pentru a incepe imitatia orala-motorie. Vezi Imitatie verbala, Faza 2 ( imitatie oralamotorie) Faza 6: Lant continuu. Atunci cand au fost invatate zece imitatii din Faza 2, faceti-l pe student sa va urmeze legand impreuna o serie de raspunsuri. Variati raspunsurile pentru a mentine interesul si atentia si a promova generalizare. Incepeti cu doua sau trei raspunsuri si apoi continuati cu lanturi mai lungi. Scopul este acela de a oferi un singur indiciu verbal si a cere raspunsuri pana cand lantul este completat. Faza 7: Imitatie avansata. Atunci cand s-au invatat zece imitatii din Faza 2 si cinci din Faza 3, treceti la discriminari mai de finete. Exemple de discriminare: Ridica unul contra doua brate Atinge nasul cu un deget contra cu toata mana Fa cu mana dreapta contra fa cu mana stanga Bate usor o data contra de doua ori Bate din palme sus contra jos Faza 8: Lanturi in doi pasi. Acesta necesita folosirea memoriei. Dupa ce s-au invatat

3

O singura actiune discreta Actiune in doi pasi (simultan) Actiune in trei pasi (simultan) Lant continuu Doi pasi intarziati Trei pasi intarziati Stop Cadru video Actiune in fotografie Faza 13: Imita actiune din poza. 7. 6. Cresterea atentiei si memoriei. Faza 11: Lanturi in trei pasi. Demonstrati ambele raspunsuri in timp ce studentul priveste. b. 3. Profesorul va crea o structura pe mijlocul mesei folosind cuburile sale. El artrebui sa o copieze in acelasi fel in care cineva ar copia o diagrama. Sa invete sa priveasca materialul didactic si actiunile profesorului. Folositi cuburicare au forme si culori diferite. Va duce si la Instructiuni receptive. f. Apoi puneti-l sa execute cele doua raspunsuri. indicatieati-l sa astepte pana cand se termina a doua actiune. Imitarea cuburilor Obiective: 1. a. 4 . sau forme decupate din hartie colorata. g. Fiecare persoana are propriul teanc de materiale. dar studentul efectueaza trei pasi in loc de doi. Cresterea abilitatilor motrice. La fel ca Faza 8.) 5. Negatia include “nu face asta”. dar nu pe masa.20 de raspunsuri din oricare din fazele 1-7. Faza 9: Incrucisare(ex atinge piciorul drept cu mana stanga. pe masa din fata lui. Prezentati stimuli vizuali si spuneti-I studentului “Fa asta”. Lincoln logs. atinge umarul stang cu mana dreapta) Faza 10: Doua raspunsuri dintr-o data (ex. Procedura: Acest program poate fi realizat cu orice tip de materiale de constructie. si pe parcurs cresteti numarul de cuburi pe care le folositi. incepeti sa inlantuiti raspunsurile impreuna in raspunsuri in doi pasi (ex. De-ndata ce a invatat raspunsurile din fazele 1 si 3 incepeti sa folositi problemele preparate in fazele 2 si 5 (ex. Daca este necesar. Va rugam sa faceti referinta la aceste programe pentru mai multe informatii. : sa nu insface cuburile. d. Faza 12: Imita actiunea in video. h. puneti palaria si ciocane la usa). Cresterea abilitatii vizuale de a recunoaste modelele. c. folosindu-si cuburile proprii. Incepeti cu doua sau trei cuburi. Stabilirea auto-controlului comportamental (de ex. atinge umarul cu mana dreapta si Genunchiul cu mana stanga. inclusiv blocuri (cuburi). “Fa asta”. Sa invete ordinea. e. incruciseaza bratele). bate din palme si loveste-ti genunchii). Incepeti cu problemele predate in Fazele 1 si 3. Referire la pasaje din alte programe:Imitatia este incorporata in Imitatia Bloc. Imitatia Joc si Imitatia Verbala. sa arunce etc. Prezentati o poza in care cineva executa o actiune si spuneti. 2. Invatarea folosirii obiectelor de joaca intr-o maniera adecvata. 4. Profesorul sta de cealalta parte a mesei fata de elev. Studentul va copia forma. Legos.

Criteriu de performanta: Studentul rezolva corect opt rubrici din zece fara ajutor. 5 . Figuri in actiune sau animale pot fi incorporate. Ar trebui folosite diferite tipuri de cuburi. Indicatii: Folositi indrumarea fizica.10 Carduri sportive Modele de masini/avioane 11 . Faza 1: Construirea unui turn. Jucarii/Echipament Vezi si numeste Timbre Abtibilde Puzzle-uri simple Papusi Personaje Sortarea formelor Leagane Masini Carti Videoclipuri muzicale Gatit Muzica Legos Labirintul de marmura Cuburi Masini Puzzle-uri Papusi Figuri Disney Pictura Jocul de-a bucataria Jocuri pe calculator Lite Brite Lucru manual/Mestesug Jocuri Peek-a –boo Cantece interactive Colorare Mingea ocupata Labirintul de marmura Interactiune sociala Joc solitar Minge Petrecere cu ceai Urmarire 2-3 4-5 Taramul dulciurilor Impuscaturi si scari Mingea T Fotbal De-a v-ati ascunselea Jocatul de-a intalnitul 6-7 8 .de asemenea in cadrul structurii. rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent. la inceput ar trebui sa aiba doar cuburile de care are nevoie.O data ce aveti structurile formate. vor fi adaugate si alte cuburi care nu vor fi folosite in constructie. acestea ar trebui incorporate intr-un joc ( de ex: conducerea unei masini pe sub un pod). sau combinatii. Ca ajutor. cum ar fi: Duplo sau Bristle. aratarea spre obiect. indicatiile verbale. Acest test ar trebui repetat cu cel putin un profesor in plus. Ulterior.15 Patine cu rotile Muzica Carti America in direct Machiaj Bijuterii Unu Basseball Fotbal Balet Patinaj pe gheata hochei Hochei pe strada Baseball Basketball Patratica Jack Cercuri/bari Gimnastica Basseball Fotbal Tenis Sporturi in apa volei Cei care adorm Prinde Casa Construirea fortaretelor Tinerii cercetasi Cei care adorm Evenimente sportive Prinde/Problema Fete/Baieti cercetasi Petreceri in pijama Telefoane Intalniri Magazine Filme cu prietenii Criteriu de initiere: Studentul a completat trei rubrici din Faza Imitatie Non-verbala 1. Treptat. demonstratia.

2. etc. Faza 3: Pasi succesivi. avion. Copierea unui design 2-D. Incorporati jocuri in structurile create: (de ex. Asezati o foaie de hartie care sa indice suprafata cladirii pentru fiecare persoana. Puteti incorpora figuri in constructie pentru a arata clar ceea ce ati construit. Faza 7. Faza 2: Deosebirea formelor colorate. Incepeti cu un turn din doua cuburi. Cresterea constiintei asupra mediului inconjurator. completata de indicatii verbale. tren. Crearea unor structuri anume: masa. cresteti complexitatea. masina. Modeleaza un aranjament din cuburi care sa arate ca una dintre structurile de mai sus.).. Desen din memorie. orizontal b. Stabilirea de noi consolidari. caramizi mari din carton). si lasati studentul sa construiasca aranjamentul numai cu ajutorul indicatiilor verbale. Faza 8. poate fi folosita o fotografie. Dezvoltarea pregatirii pentru aptitudinile pre-scolare. si de asemenea sa varieze si amplasarea. Cresterea constiintei de orientare a corpului in spatiu. Profesorul termina modelul structurii inainte ca studentul sa-si inceapa structura proprie. Cresterea controlului motric si coordonare vizuala motrica. adaugati dimensiunea fata / spate Faza 6. Faza 5. scaun. nu de a invata anumite design-uri. Aceasta pentru a verifica daca poate face diferenta intre cuburi. 6. vertical c. pat. Treceti la urmatorul pas al constructiei. Stabiliti imitarea corecta a tuturor asezarilor posibile. Faza 4: Structura pre-construita. spate orientarea cubului Asigurati-va sa schimbati forma si culoarea cuburilor folosite de la test la test. incepand cu cea mai usoara si avanasand spre cea mai dificila. 7. Procedura: 6 . c. un patrat rosu si un dreptunghi lung verde). Profesorul termina o etapa a constructiei si asteapta ca studentul sa imite actiunea. Copierea modelelor de blocuri cu cuburi colorate uniform ( de ex. dreapta fata vs.Puneti-i la dispozitie cuburi. b. vapor etc. Ulterior. Inmanati-i studentului un cub care sa se potriveasca cu una din cele doua si spuneti-i: “Aseaza-l langa cel identic”. Faza 9. Retineti numarul pasilor realizati si numarul de indicatii acordate. Copierea modelelor de blocuri cu cuburi colorate de 1 inch. lemn nefinisat. coordonare. 9. Dezvoltarea pregatirii pentru aptitudinea de auto-ajutorare. d. 5. a. aceasta poate fi realizata in spatele unui paravan. opt cuburi la 2 ani si 6 luni. 3. Asezati doua cuburi diferite la o distanta de 10 inchi. garaj. asezati animale in tarc. casa. Scopul este de a stabili imitarea generalizata. Ascundeti fotografia. Aratati desenul timp de 5 secunde. ( de ex: intindeti o figura pe pat). Elevii redau structura din memorie. Imbunatatirea planului motric. si spuneti: “Construieste un turn”. Extinderea ocaziilor de joc. Turnurile din 4 cuburi sunt asteptate la varsta de 1 an si 6 luni. ( de ex. 8. 6 cuburi la 2 ani si 0 luni. 4. 10. in varf stanga vs. a. si apoi ascundeti-l dupa un paravan. (bi-dimensional) ( fotografie sau desen). orizontal combinat cu vertical d. Sa invete sa urmeze pasii succesivi. ca sa se asigure ca studentul asteapta. 11. Treptat. Cresterea ocaziilor de interactiune sociala. Cresterea controlului motric : echilibru. Daca este nevoie. forta. si treptat cresteti marimea turnului. pod. conduceti “masina”. Abilitati motrice Obiective: 1.

este bine sa folositi o farfurie sau o tava pentru fiecare obiect. ( de ex : acelasi/diferit). sau combinatii. indicarea spre obiect. Stabilirea bazei de dezvoltare a receptivitatii si expresivitatii. Miscari de baza: In picioare/asezat Saritura Intoarcere Dans Tumba Echilibru Mers cu spatele Patinaj pe gheata Leganare Aruncarea la cos Aruncarea bean bag Miscari normale : Apasarea clantei de la usa Strangerea firelor Indoirea foii Puzzle Forme din hartie A picura A lipi Introducerea/ Extragerea unui obiect din cutie Desene cu creta pe trotuar 3. 3. 4. Dezvoltarea unei aptitudini care poate fi exploatata pentru a introduce concepte mult mai avansate. sa stea nemiscat. Schimbati locul obiectelor dupa fiecare incercare. demonstratia. Criteriu de performanta : Studentul poate sa raspunda corect la opt intrebari din zece.Inmanati studentului un obiect care sa se potriveasca cu unul dintre obiectele de pe masa. Dezvoltarea unei aptitudini care este folosita la jocuri. Eventual. cu suficient spatiu intre ele. 5. Altele sunt mult mai adecvate pentru lucru in timpul jocului. Studentul invata sa alature obiecte care sunt asociate. Criteriu de initiere : Studentul poate sa stea asezat pe scaun. Asezati doua obiecte pe masa. sa tina obiecte si sa fie atent la profesor. Unele obiecte pot fi introduse in programul de Imitatie Non -verbala. Treptat. 6. Indicatii : Folositi indrumarea fizica. Cresterea atentiei la detalii ( de ex. Procedura : Studentul sta la masa si profesorul sta alaturi sau vis-a-vis de student. fara nici o indicatie. baieti cu camasi rosii). numarul obiectelor care ar putea distrage atentia poate fi marit. indicatiile verbale. Va trebui sa alegeti de la 3 la 5 obiecte cu care sa lucrati pe rand. 8. Sa invete cum sa foloseasca materialele. Taierea cu foarfece Carti de lipit Plastilina Clesti de rufe Folosirea riglei pentru a trasa o linie A lua cu lopatica din caldare Plansa cu cuie Mersul alaturat Saritura dubla Alergatul Saritura Statul intr-un picior Urcatul pe scara Prinsa Surf Inot Galop Volei A bate mingea Lovitura cu piciorul Ritm Jucarii cu roti Tricicleta Bicicleta Saritura cu sfoara Bowling Mingea T Schiat Patinaj 7 . Acest test ar trebui repetat cu cel putin un profesor in plus. 7. si spuneti-i : « Aseaza-l langa cel identic ». Elementul-tinta trebuie asezat pe farfuria adecvata pentru a fi considerat corect. rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent. Dezvoltarea libertatii. Corespondenta Obiective: 1.Aceste aptitudini pot fi educate intr-o maniera informala. Dezvoltarea reprezentatiei simbolice ( de ex: desen care reprezinta obiectul). 2.: gruparea baietilor cu camasi verzi vs. dandu-i studentului sa sorteze mai multe obiecte.Daca obiectul nu este bine asezat pe masa .

Forma. In cazul in care contactul vizual este slab. trebuie sa fie amestecat printre celelalte obiecte deja invatate. sau combinatii. demonstratia. puteti face asta fara sa-i mai dati obiectul ( doar sa se uite la el). cani. rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent. dar si pentru a folosi mai mult din limbajul natural. Folositi perechi identice de obiecte care sunt familiare studentului. alegeti o varietate de obiecte care. Ulterior. persoane. inclusiv cele care sunt usor de potrivit: (de ex: bile. Aceasta va permite studentului sa se familiarizeze cu recunoasterea obiectului. Oricum. linguri. atunci cand sunteti pregatiti sa treceti la recunoasterea obiectelor. Fotografie-la-fotografie ( obiecte. Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori. Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate din hartie care sunt identice din toate punctele de 8 . si in curand veti putea omite total sugestiile verbale.cosuri Conuri asezate invers . purpuriu (B: 2-6). albastru (B: 2-0). conform Brigazii de Inventariere a Dezvoltarii Copilului. O data ce obiectul nou a fost invatat in mod izolat.). Criteriu de initiere : Studentul poate sta asezat pe scaun si poate tine obiecte. Asezati primul obiect pe masa ( nu lasati nimic pe masa care ar putea sa-i distraga atentia). Pe masura ce fiecare obiect este stapanit. si spuneti-i: “Aseaza-l langa cel identic”. este listata in paranteze. jucarii etc. alegeti un obiect suplimentar pentru antrenare. este indicat ca atunci cand faceti incercarile pentru potrivire sa si numiti obiectul (de ex. Aceasta poarta numele de rotatie aleatorie.2. inclusiv “potrivirea/corespondenta”: “Aceasta cu ce se potriveste?”. Criteriu de performanta : Studentul raspunde corect la 9 din 10 incercari. pentru ai fi mai usor. 2. Copiii invata repede strategia potrivirii obiectelor. 1. indicarea spre obiect. In loc sa spuneti :”Aseaza langa cel identic”. Cand studentul raspunde corect de aproximativ 3 ori cu obiectul in plus prezent. Puteti sa-i inmanati obiectul-mostra. devin mai subtiri. din moment ce privitul este esential pentru a da raspunsul corect. Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 2. Cand ati terminat si cu obiectul nr. dar folositi fotografii in care este redata un tip de actiune. Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 1. Treptat. intorceti-va si repetati obiectul nr. Treptat. Alegeti 2 obiecte cu care sa incepeti. capace. asezati simultan ambele obiecte-tinta.farfurii Bile . repetati cu obiectul nr.Varsta de dezvoltare la care apare aceasta abilitate. Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate din hartie care sunt identice din toate punctele de vedere. Daca studentul intampina dificultati la trecerea de la obiecte 3-D la fotografii. o data ce a invatat conceptul de “acelasi” sugestia verbala poate fi inlocuita cu fraze cu acelasi inteles. Faza 5. alegeti un obiect suplimentar pentru antrenament. progresiv. mai putin al culorii. Pot fi folosite obiecte ca: suporturi pentru pahare fierbinti. fara nici un ajutor. Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 1. Alegeti obiecte care ii sunt cunoscute studentului. Imediat ce fiecare obiect este retinut. si incepeti sa le cereti in mod aleatoriu. Fotografie-la-fotografie (fotografii de actiune identice). suport pentru bauturi. Faza 2.Pentru a facilita limbajul. si raspunde corect la 8 din 10. Pentru a-i spori motivatia. iar grosimea si greutatea sa scada treptat. Urmati procedura antrenarii pentru diferentiere descrisa la Faza 1. b) verde. avand 3 sau mai multe variante.) Indicatii: Folositi indrumarea fizica. galben. 2. Procedura este la fel ca si la Faza 2. Inmanati-i studentului obiectul-corespondent. La final. animale identice). Folositi perechi identice de fotografii. profesorul spune: “Aseaza langa prajitura”. avand 2 variante. Faza 4. dupa care sa se ghideze.tava O data ce studentul se descurca sa potriveasca obiectele de pe masa. Incepeti in momentul in care studentul stapaneste 10 obiecte de la Faza 1. negru. si apoi iarasi obiectul nr. c) maro. dupa ani si luni: a) rosu. acesta este un program bun pentru dezvoltarea acestei abilitati.: mancare. cel putin. portocaliu. cuburi etc. folositi materiale si concepte care prezinta interes pentru elev (de ex. Alegeti doua obiecte cu care sa incepeti. “gaseste obiectul identic cu acesta” etc. Obiecte-suport: Cani . roz. puneti rapid pe masa un obiect care sa-l distraga. pentru a gasi obiectul-corespondent. gri (B: 3-0). Faza 1: Obiect-la -obiect (3D). sau patrate din materila textil. d) alb (B: 4-0). Culoare. indicatiile verbale. Faza 3. aceasta poate fi facuta si prin spatiul camerei in care se afla. si fara ajutor.

Fotografii diferite. Sugestia verbala este ”sorteaza”. Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 probe din Faza 1 si 2. Un exemplu ar fi de caini diferiti.vedere. Sortarea. Cantitatea. Actiuni diferite. Cerc rosu vs. patrat (B: 3-0). Vase Alfabetic Imbracat Faza 12. c) romb (B: 5-6). Faceti seturi de fotografii care sunt asemanatoare din punct de vedere vizual. Urmati aceeasi procedura ca la Faza 2. apoi mariti treptat numarul obiectelor. numai ca studentul potriveste obiectul cu fotografia corespunzatoare. Prajituri Pantofi Oameni masini camasi flori caini carti. Profesorul ii spune studentului “gaseste obiectul identic”. mai putin al formei. studentului ii sunt aratate un obiect sau o fotografie. patrat verde). a) cerc. Faza 13. Incepeti acest proces cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 7 sau 8. Inmanati-i un patrat rosu si spuneti-i sa-l potriveasca cu cel identic. Dupa ce aceasta proba este stapanita la masa. Pentru aceasta abilitate. ( de exemplu: trei rate cu trei stele). masini). Faza 9. patrat rosu vs. dreptunghi (B: 4-0). Corespondenta intre cartoane cu acelasi numar de obiecte descrise. Obiect-la-pictura si pictura-la-obiect diferite. pantofi ). Fotografie-la –obiect ( 2-D identic la 3-D ) Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 3. Corespondenta diferita. Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 10. Spuneti-i studentului sa formeze doua teancuri de fotografii (de ex. mingi. Urmati aceeasi procedura ca la Faza 2. Faza 8. Faza 14. b) triunghi. Faza 17. Sortarea. Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate din hartie care sunt identice din toate punctele de vedere. 9 . Marimea. dar nu identice. 4. Obiect-la-fotografie ( 3-D identic la 2-D ) Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 3. Culoare Forma Marime Fotografii Categorii Zarzavaturi Haine Arginatarie. studentul va trebui sa gaseasca obiectul prin camera. Extindeti catre activitatile functionale zilnice. numai ca studentul potriveste fotografia cu obiectul corespunzator. Gaseste-l pe cel identic ( prin aratare ). sau langa un patrat colorat diferit nu este corecta. Faza 7. dar profesorul continua sa le tina in mana. Raspunsul corect este sa-l potriveasca cu patratul rosu. Stabilirea unor corespondente unor fotografii infatisand oameni diferiti care fac aceleasi actiuni. dar nu identice. mai putin al marimii. Raspunsul este ca studentul sa arate obiectul corect. Dimensiuni multiple ( combinatii de culoare / forma / marimi identice ). Faza 11.: caini vs. (2-D). Urmati aceleasi proceduri ca la fazele 2. Obiecte diferite ( 3-D ). Un exemplu ar fi diferite feluri de prajituri. Ordinul verbal va fi “ Aseaza-l la [caine] “. Asezarea lui cu alt obiect colorat in rosu. Spuneti-i studentului sa formeze gramezi de obiecte ( de exemplu : prajituri vs. Faza 15. Ordinul verbal va fi “ Aseaza-l la [prajitura] “. 5 si 6. Faceti seturi de obiecte care sunt asemanatoare din punct de vedere vizual. Ca si ajutor puteti spune : “ Sorteaza – Pune langa cel identic “. Asocieri (obiecte care se potrivesc). Dati studentului 2 obiecte sa le sorteze pe rand. Faza 6. cerc verde vs. Faza 16. cu exceptia faptului ca studentul va trebui sa potriveasca obiectele conform dimensiunilor combinate( de ex. Faza 10.

o coala alba de hartie sau o tabla de scris care poate fi stearsa. renuntati la ajutor si limitati-va la o simpla atingere. Litere. 6. pix. Indicatii: Folositi indrumarea fizica pentru a dirija studentul pe durata actiunii. respectati categoriile programului. Fiti atent la felul in care studentul tine creionul. Intotdeauna folositi miscari de la stanga la dreapta.Inmanati studentului un obiect sau o fotografie. 7. Dezvoltarea activitatilor placute. 4. Abordati problema intr-o maniera ludica. Folositi un creion usor de tinut intre degete. 5. interactiunii sociale si a creativitatii. sau foloseste alte ordine verbale ca cele listate mai jos. si de sus in jos. 4. Puteti desena un cerc pe fata unei pisici. puteti folosi Magna-Doodle. Potriviti figurile care exprima aceeasi emotie. 2. Sa invete sa urmeze instructiuni. si ce mana foloseste. permiteti-i sa se foloseasca de mijlocul lui preferat. Imbunatatirea abilitatilor grafo-motrice. Faza 20. numere si cuvinte. si intrebati-l :”Cu ce se potriveste aceasta?”. Dezvoltarea pregatirii pentru scoala. 3. si asa mai departe. Treptat. Asocieri. Procedura: Studentul sta asezat la masa. Creion / hartie Soseta / pantof Perna / pat Servetel / farfurie Costum de baie / prosop Creta / tabla de scris Flori / vaza Caseta / aparat video Manusa / mana Minge / bata Vopsele / pensula Minge de baschet/ cerc Ulcior / ceasca sapun / haina bebelus / biberon piulita / surub masina de tuns iarba / iarba Faza 18. sa priveasca obiectele pentru lucru. Dezvoltarea pregatirii pentru povesti. Imbunatatirea abilitatii de a urma pasii succesivi. Potrivirea este. Potriviti fotografiile care arata diferite obiecte in aceleasi locatii. si profesorul sta langa el. Organizati-va lucrul pe hartie intr-un mod sistematic. o linie la tren etc. de asemenea. Cautati moduri de a introduce desenul in alte activitati( de ex: desenati casute pe trotuar pentru sotron). Sa nu “sariti” pe toata suprafata colii. creta pentru desenat pe trotuar. In afara de desenul pe tabla. Dezvoltarea imitatiei. Generalizati de la marker la creion. si spune : “Fa asta”. Profesorul demonstreaza o actiune. 8. pe pereti sau picturi. Oricum nu incercati sa fortati sustinerea de tripod inainte ca el sa fie suficient de dezvoltat pentru aceasta. Studentul ar trebui sa o potriveasca cu obiectul asociat. Pre-locatii. lopata / caldare lingura / castron periuta de dinti / pasta de dinti haina / palarie pranz / sandvis foarfece / hartie caseta / casetofon camasa / pantaloni soseta / picior lumanari / tort bicicleta / casca matura / faras perie de par / uscator de par tren / sina creion / carte de colorat ciocan /cui 10 . si sa tina creionul. Observatie: Caracterizarea este un concept mult mai avansat decat potrivirea obiectelor diferite. Dezvoltarea pregatirii pentru scris. Emotii. Faza 19. o faza preliminara a conceptelor cantitative si de citire. Va rugam. Criteriu de initiere : Studentul poate sta asezat pe scaun. dar in majoritatea timpului. DESEN Obiective: 1.

Progresati de la trasarea unor puncte simple la desenarea unor figuri cum ar fi o casa. Faza 5. Faza 3. Profesorul asigura materialele si spune studentului « picteaza ». si generalizati cartile de colorat. Profesorul face demonstratia actiunii. Acest proces ar trebui repetat in prezenta a cel putin doi profesori. Incepeti cu carti care cer doar aplicarea culorilor cu apa. cresteti complexitatea figurii. Incepeti cand studentul poate realiza Faza 1 si 2 cu succes. Profesorul deseneaza o figura si spune studentului « Fa asta ». pentru a trasa un cerc. Studentul este indrumat sa urmeze linia. Diferentiaza miscarile creionului : impingere / tragere vs. Faza 6. Faza 9. putin vizibila. Figuri de desenat: Cerc Patrat Triunghi Romb Faza 10. Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Faza 7. Atunci cand studentul poate realiza cu succes faza 5 incepeti imitatia (copierea) figurilor. Trasarea figurilor.5 inci. Treceti apoi la folosirea unui set pentru pictat. Incepeti cand studentul poate realiza cu succes fazele 1 si 2. Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Fazele 1 si 2. Miscare circulara continua. cum ar fi un dreptunghi. Faza 1 : Controlarea creionului / mazgalitul. Apoi. Copierea figurilor. si cunoaste numele figurilor pe care le va desena. Treptat. Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Faza 7. Incepeti cand studentul poate realiza cu succes fazele 1 si 2. Deseneaza forma cu mana libera. spune : « Fa asta ». desenati o forma simpla. Incarcarea delimitarii (colorarea). 11 . Faza 4. Un alt mod de sugestie este sa delimitati desenul cu lipici de culoare alba. o linie dreapta sau orice alta figura. Ca ajutor. Folosind o singura culoare. si da creionul studentului. Copiatul desenelor care infatiseaza obiecte cunoscute. Figuri de trasat Linie verticala Linie orizontala Cerc Diagonala +X C (desenat in toate pozitiile) Atentie : Sabloanele pot fi folosite pentru a facilita acest pas. colorati interiorul unei zone lata cam de 1. Profesorul deseneaza o linie intrerupta.Criteriu de performanta : Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece. Faza 2. si sa-l lasati sa se usuce. Pictatul. Orice semn facut pe hartie este acceptat. Faza 8. Pe parcurs ce studentul reuseste sa se pozitioneze si sa ramana in interiorul liniilor. Profesorul face demonstratia actiunii. Profesorul deseneaza doua puncte mari si spune studentului : « Uneste punctele ». Folositi rigla pentru a desena linii. fara nici un ajutor. Nu exista nici un model la vedere. daca este nevoie. scadeti largimea zonei pe care o colorati. Fata Copac Masina Umbrela Casa Floare Pisica Steag Soare Om de zapada Gargarita Omida. Profesorul spune studentului : “deseneaza [ o figura]. Unirea punctelor. Faza 7. stearsa. spune : « Fa asta ». si da creionul studentului. lasati studentul sa incarce aceasta zona cu o alta culoare. Aceasta creeaza o margine pe care o poate simti cu markerul.

DE ASEMENEA. folositi un joc cu bile intr-un labirint pentru copiii care cauta stimularea vizuala. Dezvoltarea comportamentului de inlocuire pentru auto-stimulare. Desenarea obiectelor cunoscute cu mana libera. chiar si pentru o scurta durata de timp. Stabiliti mijloace pentru a interactiona social cu colegii. studentul i se vor arata conditiile esentiale ale jocului. astfel incat sa nu o perceapa ca fiind plictisitoare. Procedurile instructionale vor include demonstratie. Imediat ce abilitatile esentiale sunt stapanite. ca studentul le-ar indragi. Imbunatatirea starii de bine fizice si psihice si a respectului de sine. Imbunatatirea calitatii vietii. sau combinatii. Criteriu de performanta: Studentul raspunde corect la opt din zece incercari fara nici un ajutor. creativitate si gandire abstracta. Acest proces ar trebui repetat in prezenta a cel putin doi profesori. demonstratia. rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent. 6. el va exersa si va continua sa-si dezvolte capacitatile intr-un mediu cat mai natural cu putinta. activitati precum decupatul si lipitul pentru stimularea tactila. Predati fiecare etapa pe rand. in timp ce studentul este inca asezat pe scaun. In timp. Criteriu de initiere: Aceste aptitudini ar trebui abordate imediat ce studentul face progrese in Imitatia Non-Verbala. 7. Oferiti ocazii pentru invatarea prin observatie. Acestea sunt. Initial. Impartiti aptitudinea in parti care pot predate. si consolidati studentul pentru jucatul adecvat. Selectati aptitudinea-tinta pentru joc. Nu va limitati doar la acele activitati de joc care considerati dvs. Treptat. Nu exista nici un model la vedere.Jocul Obiective: 1. STRATEGIA GENERALA A PREDARII 1. si jucarii 12 . Treptat. Reduceti supravegherea in timp ce incurajati. Scopul acestui program este sa-i largiti gama de interese. accentuand afectul animat: ( OAU!!nu-i asa ca este amuzant?). de asemenea activitati folositoare pentru a le intercala intre programe. din moment ce activitatile insele devin astfel intrinseci. Dezvoltarea abilitatilor care vor permite cresterea independentei si intrebuintarea constructiva a timpului liber. De exemplu. analizati natura stimulului si identificati activitatile de joc care includ acest stimul. Cresterea atentiei. 8. Initial. 4. 6. Folositi indrumarea fizica. ESTE ESENTIAL CA APTITUDINILE DE JOC SA FIE ADECVATE VARSTEI. Indicatii. 7. Generalizarea limbajului si a aptitudini de invatare.Faza 11. indicatiile verbale. In orice caz. mariti perioada de timp in care studentul are activitate. indicarea spre obiect. treptat sa renuntati la consolidare. aceasta il poate feri de a se simti stigmatizat pentru ca nu a invatat comportamentul potrivit pentru joc. 3. si prelungiti-o treptat. si mariti varietatea modurilor in care studentul manuieste jucaria. In afara de reducerea posibilelor lucruri care atrag atentia. Dezvoltarea intereselor specifice varstei. 2. 3. Asigurati consolidari numeroase. Procedura: Aceste aptitudini pot fi educate intr-o maniera informala. 5. 4. Altele sunt mult mai adecvate pentru a lucra cu ele in timpul jocului. Faceti demonstratia si/sau explicati cum sa se joace cu jucaria. 10. Unele dintre obiecte pot fi introduse in cadrul Programului de Imitatie Non-Verbala. ar putea fi necesar sa incepeti in cadrul unui mediu de invatare mai structurat. Asigurati-va ca la inceput cerinta de timp sa fie scurta. In cazul in care comportamentul auto-stimulator este prezent la cote inalte. PRIN URMARE. Trebuie sa alegeti un numar de la trei la cinci obiecte cu care sa lucrati pe rand. Stabiliti durata de timp a cerintei destul de scurta. Asigurati locatia pentru dezvoltarea si folosirea imaginatiei. 5. 5. 2. iar aceasta dezvoltare va dura. interpretare de roluri si practica. intr-o situatie cat se poate de naturala. ESTE RECOMNDAT SA SE URMAREASCA GRUPUL DE COLEGI PENTRU A-I IDENTIFICA APTITUDINILE DE JOC. 9. veti putea sa mariti durata si. S-AR PUTEA SA FIE NECESAR SA SELECTATI APTITUDINI CARE DETERMINA COMPORTAMENTE AUTO-STIMULATOARE. va fi important sa-i asigurati suficiente consolidari pentru a-l atrage intr-o activitate.

Leaga patru. Cantat si dansat. Senzoriale Jucarii Puzzle Arte si meserii Media Jocuri cu planse Stadii de dezvoltare ale jocului Varsta (in ani si luni) la care aparde obicei aceste aptitudini pentru joc sunt date in paranteze. Sa perieze parul unei papusi. domino. 2. Petrecere cu ceai. 13 . sa vorbeasca inainte si inapoi.0 luni) 2. Asocierea unui obiect in cadrul jocului ( de ex: scoate cainele la plimbare) (1 an . Joc simplu de simulare (de ex: mancatul. Imitatul activitatii din gospodarie ( de ex. Exemplu: 1. 2. poduri. prinderea. sortarea dupa forma 5. Mingea: aruncarea. culcarea etc. Foloseste jucarii pentru a juca o scena (2 ani . 5. 7. timp de cel putin 10 minute ( 2 ani -6 luni). retragerea. 12. Trenuri Brio. 8. 3. Nu te supara. fabrica de jucarii. dormitul) (1 an . 6. Simon spune… 18. baschet. de-a v-ati ascunselea. A face o prajitura. deghizare. 4. nu sparge gheata. razboi. maturatul) (1 an . aeroport. lovirea cu piciorul. Aceste norme sunt luate din Brigada de Inventariere a Dezvoltarii Copilului.6 luni). Cresterea duratei comportamentului in timpul unei ocupatii.6 luni). leganatul. Angajarea intr-un joc de roluri casnice. hranitul. 2. sa confectioneze marionete ca un proiect de meserii.. Promovarea activitatilor adecvate in timpul liber. Jocuri pe planse : Unu. benzinarie. 4.care scot sunete pentru stimularea auditiva. 3. Camion: sa-l plimbe inainte si inapoi. ceas care se desasambleaza. Locatii de joaca: ferma. memorie / concentrare. 3. cladiri etc. t-ball. 4. rata-rata-gasca. Dezvoltarea independentei. 16. 17. 6. Piratul rosu. 15. Sporturi : tenis. cartoful fierbinte. jocuri de corespondenta/ cu carti. imbratisari.6 luni). 13. ascunsa. Erector Set Jr. Angajarea intr-un joc care il exclude ( de ex. sa interpreteze o poveste preferata. casa papusii. a o face sa sara. scrabble. Jocuri de miscare : Semafor rosu / verde. biliard. lego 6. bata. MUNCA SI JOCUL INDEPENDENT Obiective : 1. Ritm si activitati pe muzica. 10. fotbal. rostogolirea. 11. 5. ping pong. 14. Contributie la integrarea cu succes in colectivul clasei. frate! Stapanul mintii. CAMPURI DE JOC Acestea sunt exemple de tipuri de activitati de joc care ar trebui introduse ca parte din programul de joaca al studentului: 1. Echipamente: Capul D-lui Cartof.6 luni). Jucatul cu obiecte: jucarii. jenga. Marionete: sa interpreteze actiuni. 3. 1. turnuri. papusa: mangaieri. sa plimbe un camion) ( 1 an . baloane. Urmati conducatorul. bingo. incarcat si descarcat 9. inele. furnici in pantalonii tai. Puzzle 4. Cuburi: a) sa ridice un cub b) A face o gramada c) Sa faca o coloana orizontala d) Modele. teren de joaca. cine e in cutie?. Comportamentele fata de stimuli care intervin in activitatea de joc trebuie redirectionate.

insarcinarile ar trebui sa fie activitati preferate: ( de ex: puzzle. Pe parcurs. daca nu are succes. tenis. sosete. facutul patului. Confectionare : masti din hartie.In schimb. argintarie.impaturirea hainelor . Treptat. palarie.). plimbatul cu bicicleta. Atenuarea comportamentului auto-stimulator. puneti-l sa o mai repete o data . spalarea pe Cinti). Lacuirea unghiilor Gradinarit Prepararea pranzului / a mancarurilor simple / floricele la microunde Activitati casnice: . si la final. forme din nisip. Trenuri brio Desen punct-cu –punct Carti pentru puzzle: .strangerea mesei . Scopul acestui program este cresterea perioadei de timp in care copilul poate sta concentrat la o tema. skateboard. bijuterii. in timp ce NU DATI NICI UN FEL DE INDICATIE PENTRU INDEPLINIREA INSARCINARII. etc. tesaturi. Daca studentul indeplineste insarcinarea in timpul alocat. haine. sa includa si munci ( de ex : atarnarea hainei in cui. zarzavaturi). La inceput. handbal.adunarea hainelor . invartitul cercurilor.ducerea gunoiului .jocuri cu cereale . barca Creare modele : masini. Privitul cartilor Privitul unui album cu fotografii Argila / lut : . va fi necesar sa se reduca treptat apropierea adultului. Procedura : Copilul trebuie mai intai sa stapaneasca abilitatea care va fi testata. saritul cu coarda. prinderea insectelor Jocuri video Abilitati vitale si pentru traiul zilnic: Sortarea ( de ex. avioane.forme si modelare Baschet.maturatul 14 . trambulina. Insarcinari de auto-ingrijire: (de ex: imbracatul. Faza 1: O activitate.fotografii ascunse . jocuri etc.sculptare . fara nici o indicatie sau feed-back. privitul unei carti. asigurati-i apoi o activitate preferata.stransul patului . Dati-i studentului o insarcinare pe care este capabil sa o termine intr-o perioada scurta de timp.aranjarea mesei . Origami : avion. mariti durata activitatii. ducerea gunoiului.adunarea jucariilor . adunarea jucariilor).5. Reduceti prezenta dvs. Exemple de joc : Sortarea dupa forma Puzzle Cuburi Lego Joc cu bile Papusi / Marionete / Animale Joc de carti solitar / Cubul lui Rubik Jocuri Desenat / Colorat / Pictat Decupare si lipire.exercitii – modele Construirea unei fortarete/ a unui turn Deghizare Plimbarea cainelui Scormonitul dupa viemi.labirinte .

plata. Scenariu 1: Construirea de obicte si crearea unei iesiri (la iarba verde). indicarea spre obiect. rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent. Comanda pentru mancare. Construirea unei strazi cu blocuri. Studentul inventeaza elemente noi pentru scenariu. Interpretarea scenariilor Obiective : 1. Scenariu 3 : Vanatoare de comori. 4. verificarea benzinei si a franelor. 5. Criteriu de performanta: Studentul raspunde corect la noua din zece incercari. Parcarea. opt din zece. profesorul va trebui sa se indeparteze de scenariu. Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori. stransul. Aceasta este o dezvoltare a Imitarii Cuburilor.stersul prafului. pista de curse. Indreptarea spre meniu. 7. Condusul spre benzinarie. Indicatii : Folositi indrumarea fizica. 6. Studentul alege o noua topica. Treptat. sau combinatii. sa manance . Daca se mananca in restaurant : Alege locul unde sa stea. pana in momentul in care piesa incepe sa fie jucata prost. Oricand studentul este capabil sa creeze propria forma de joc. Spalarea geamurilor. Iesirea la o plimbare. Succesiunea dezvoltarii piesei spontane este : 1. aceste scenarii pot fi invatate folosind imitatia non-verbala sau instructiuni receptive. mol. indicatiile verbale. Plata la casa. sa interpreteze roluri si sa fie introdus in regulile de comunitate si societate in ceea ce priveste comportamentul social.. 15 . Studentul creeaza un nou scenariu pentru o topica data. 3. Faza 2: Doua activitati succesive. golirea tavii : plecarea. Construirea unei benzinarii. 2. Dezvoltarea complexitatii limbajului.aspiratul . 3. cel putin. Construirea restaurantului. sa manance. scopul este ca studentul sa genereze propriile variatiuni ale piesei. Faza 3: Trei activitati succesive. Criteriu de initiere : Succesiune continua a imitatiei non-verbale. si inventeaza un scenariu. Scenariu 2 : O iesire cu masina la plimbare. Incercati sa folositi parti din jocul Nintendo sau din alta activitate preferata. Ascundeti piese din « comoara » (consolidari) prin casa. La inceput. Sa invete sa urmeze regulile. alimentarea de la pompa de benzina. magazin cu haine. In timp. fara nici un ajutor. Decizia a ce se mananca in restaurant sau se ia la pachet. Cresterea interactiunii sociale. Burgerul McDonald’s. Scenariile Combinatie creativa a elementelor din scenarii diferite. avand trei sau mai multe variante. alimentara. 2. Alte lucruri de construit : magazinul cu jucarii. demonstratia. Predarea unei game largi de capacitati de joc. 5. Daca se ia la pachet : unde sa plece . avand doua variante. Dezvoltarea imaginatiei si creativitatii. magazinul de animale. Asigurati conditii pentru invatare prin observare. 4. Procedura : Scenariile ar trebui astfel concepute incat sa fie un ajutor pentru profesor despre cum sa conduca piesa de joc. Largiti gama de interese si numarul subiectelor de conversatie.

Construirea unui fort cu perne. Scenariu 6 : Nave spatiale. casca etc. De ex :”Numai eu si bunica”. Facerea platii si plecarea. A lua o inghititura de apa. Amerizat intr-un ocean. A da fanul de mancare. Aplicarea cremei de protectie anti-solara. Conduce pana la restaurant. Indicarea locurilor de catre seful de sala. foc ! bum ! Navigarea spre insula. Chelnerul aduce mancarea. Construirea unui tarc. Peter Pan si Capitanul Hook. Scenariu 8 : Simularea servirii unei mese la restaurant. Intinderea cearcafului. Mimati imaginea unor oameni faimosi. Chelnerul aduca nota de plata. Transportul fanului cu tractorul. Incercuiti personajele si indiciile necesare pentru interpretarea scenei de pe fiecare pagina. Ramane prins intr-o ploaie de meteoriti. 16 . Simularea. La parada. Incataramarea. Tragerea cu tunuri : incarcare. Comoara de la sfarsit va fi una considerabila. “Mickey si Minnie merg la plaja”. Toti canta : « YO-ho-ho ». Interpretare de roluri intre purcelusi si lup : ”Voi sufla si iti voi darama casa ». asezarea umbrelei. Imbarcarea pe vas. Imbracarea costumului de astronaut. Folositi o carte de povesti preferata care are poze pe fiecare pagina. Gasirea hartii cu comoara. Executarea unui mers in spatiu. intra. din bete. banii. Picnic la pranz. Interpretarea « Povestii jucariilor ». Cu fiecare piesa din comoara pe care o gaseste va gasi si un indiciu pentru locul urmatoarei piese. si scaune. Condusul / parcarea. Luna. Cautarea comorii. paturi. etc. imaginarea mancarii. tacamuri. Construieste fiecare casa in parte : din paie. Scenariu 10 : Construirea unei ferme. Incarcatul masinii cu bagaje. Construirea castelelor de nisip. Scenariu 5 : Pirati. Scenariu 4 : Cei 3 purcelusi. O plimbare pe cal. Caratul lucrurilor. parcheaza. Reconstruirea caselor.Faceti harti sau scrieti pe cartonase indicii cu privire la locatia comorii. imaginarea meniului. pe locuri . Primirea meniurilor si comanda. Umplerea lui cu animale. punerea ochelarilor. Alte idei : Vanatoarea de animale. si din caramida. Cautatul scoicilor. Indicatii : masa. Aceasta este o ocazie buna pentru a folosi concepte precum prepozitiile. Spectacol de magie. Prezenta pe terenul de joaca. Lansarea !!! Explorararea planetelor Marte. Scenariu 7 : Interpretarea unei carti de povesti. gasirea unui loc pe plaja. Scenariu 9 : Mersul la plaja. Castele. Distruge casa. tintiti. Simularea mancatului / bautului.

Pe masura ce avanseaza. Dezvoltarea memoriei. 3. sa aveti ambele contexte prezente si sa stabiliti diferenta. Cowboys. 6.Cand cele doua raspunsuri au fost corecte. Construirea unor munti. Pe masura ce abilitatile de participare ale studentului se imbunatatesc. rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent. puneti studentul sa se miste prin camera. cel putin. Aceste raspunsuri pot facilita recunoasterea obiectului intr-un context diferit. complexitatea instructiunilor trebuie crescuta. pe distante care cresc progresiv. cresteti complexitatea probelor.Aladdin. Extinderea terapiei de pe scaun in mediul inconjurator. pentru ca studentul sa recupereze obiectele cand este departe de profesor. Cresterea duratei comportamentului la o sarcina data. magazin cu alune etc. Treptat. reduceti ajutorul prin demonstratie astfel incat studentul sa urmeze doar ordinul verbal. Imaginati o excursie la Disneyland. Indicatii: Folositi indrumarea fizica. 7. Treptat. prin casa etc. Plimba masina Suna clopotelul Arunca mingea Mananca prajitura Piaptana parul Pune palaria pe cap Foloseste lingura Saruta papusa Imbratiseaza ursul Agita maraca Raspunde la telefon Fa avionul sa zboare 17 . Interpretati o iesire la circ. unde ordinul este: “atinge obiectul”. Treptat. In loc sa spuneti : « Fa asta ». 2. 4. pentru a dirija studentul pe parcursul actiunii. La inceput. 5. fara nici un ajutor. incepeti sa-i dati indicatii de pasi multipli. Asezati o minge pe masa si spuneti :”Da-mi mingea”. Mutati scaunele langa o usa si spuneti-i : “Deschide / inchide usa”. Faza 2: Manipularea obiectelor. Construirea unei gradini zoologice. Ordinul verbal – Manipularea obiectului. Ulterior. Stabilirea controlului instructional care poate fi folosit pentru a diminua comportamentul distructiv. Imaginati un aprozar. trebuie sa ramana concentrat). Profesorul va deveni foarte discret in timp ce ii urmareste activitatea. Imaginati o excursie cu camping : pescuit. etc. profesorul ii spune pur si simplu studentului sa realizeze o actiune. in timp ce scadeti durata alocata rezolvarii lor. Procedura : La inceput. canoe. 8. Simularea unui om de zapada si a unei cazemate din zapada. Acestea sunt ordine formate din doua cuvinte care leaga o actiune cu un obiect anume. Faza 1: Ordin cu sugestie contextuala. Stabilirea supunerii / ascultarii. selectati obiectele care au fost invatate in cadrul Imitatiei Non-Verbale. Incepeti cu actiuni care pot fi realizate stand pe scaun. Asezati cuburi si spuneti :“Construieste blocuri” . Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori. Puneti un obiect pe podea si spuneti : ” ridica-l [obiectul] ”. cum ar fi Programul de Identificare Receptiva a Obiectului. Criteriu de performanta: Studentul raspunde corect la opt din zece incercari. Criteriu de initiere : Studentul poate realiza mai multe actiuni prin imitare. proba va trebui sa fie simpla si cu timp suficient alocat indeplinirii. ca si distanta dintre profesor si elev. o gelaterie. Dezvoltarea independentei. Dezvoltarea intelegerii limbajului. Dezvoltarea participarii si concentrarii ( de ex. Interpretati o iesire la o piscina (cu putine personaje). demonstratia. Nota de referinta : Munca si jocul independent Abilitati motrice Simulare Instructiuni receptive Obiective : 1.

SF1: “ spune: ridica-te”. Faza 9: A spune vs. profesorii nu trebuie sa lase sa inteleaga ca ridicatul in picioare este rasplatit imediat cu o imbratisare. Oricum. a face: Studentul face diferenta intre directivele de a vorbi vs. altfel studentul va ajunge sa confunde intelesul lui : “Ridica-te “. R1: Studentul repeta fraza. treceti la raspunsuri prin actiuni ale corpului. Asigurati-va ca intelege conceptele si poate raspunde cu da/nu la intrebarile care au fost puse in legatura cu conceptele care au fost utilizate. sau sa va intoarceti la ea mai tarziu. Folositi aceeasi procedura ca la Faza 10. directivele de a repeta o fraza. reduceti durata in care asteptati a doua parte de raspuns. Incepeti cand studentul stapaneste cinci actiuni din faza 2. apoi reduceti contextele. Faza 3: Realizeaza actiuni descrise in fotografii / desene. Invatati studentul sa asculte cerinta si decideti daca i se potriveste. Incepeti aceasta faza cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 6. fa o actiune si intoarce-te. Atentie : Copiilor le place sa primeasca o imbratisare cand se ridica. (de ex: “Tu esti baiat?”). Este cel mai usor daca incepeti cu raspunsurile la manipularea obiectelor. Faza 4: Pe scaun. folositi o indicatie oarecare cum ar fi :” continua”. puteti de asemenea sa incepeti sa legati raspunsurile intre ele intr-un raspuns in doua etape. apoi treceti la a doua parte a raspunsului. Faza 8: Du-te in alta camera. dati-i cerinte in 3 etape. 4 sau 6 sunt realizate. Faza 7 : Du-te in alta camera si intoarce-te. Aceasta este o aptitudine avansata. SF2 Faza 10: Cerinte in 2 etape. O data ce 20 de actiuni din oricare dintre fazele 2. a) secventa primului pas b) secventa celui de-al doilea pas c) secventa celui de-al treilea pas d) secvente extinse. De ex: “Du-te la bucatarie”.Mangaie cainele Sufla balonase Sufla in fluier. Instructiuni conditionale: 18 . In cazul studentilor care termina cu succes faza 2. SF2: “Ridica-te” R2: Studentul realizeza actiunea. folosind indicatii verbale. Faza 12: Directive conditionale. Treptat. Faza 6: Ordin verbal – jos de pe scaun. si studentul poate sa raspunda corect. Acesta faza este destinata elevilor care au dificultati cu limbajul receptiv cerut la faza 2. puteti sa sariti peste acesta faza. De exemplu: “Du-te la bucatarie si adu o ceasca”. Incepeti aceasta faza cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 7. este necesar ca mai intai studentul sa invete numele diferitelor camere din casa. pana cand puteti rosti toata intrebarea o data. asteptati ca acesta sa raspunda. Acesta poate fi extinsa la o serie de pasi prezentati intr-o schema. De asemenea. Mai tarziu. Daca este nevoie de ajutor pentru a trece la a doua parte de raspuns. Aratati-i stimulul si spuneti :”Fa asta”. Spuneti studentului sa rezolve prima parte din raspuns. Aprinde beculArunca la gunoi Ciocane la usa Inchide usa Alearga Mergi Incepe / Opreste-te Deschide usa Adu o hartie Mergi Adu-mi____ Pune obiectul pe raft. in aceeasi camera Aceasta poate fi inceputa cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 4. Imediat ce studentul realizeza faza 10 cu precizie de 90%. Faza 11: Cerinte in 3 etape. Acestea sunt actiuni simple care pot fi realizate stand pe loc. Dormit Condus Zborul in avion Baut Mancatul inghetatei Vorbitul la telefon. Folositi numai actiunile care au fost ulterior antrenate ca instructiuni de o singura etapa. Ordin verbal – pe scaun: Bate din palme Indeparteaza bratele Zambeste Ridica-te / aseaza-te Atinge-ti nasul Gadilare Fa pa-pa Sari Da-mi____ Loveste masa Mananca_________ Ia____ Ridica bratele Bea______ Arata spre____ Imbratiseaza-ma Loveste din picioare Trimite o bezea Incepe / Opreste-te (deseneaza o linie pe hartie / plimba o masina). SF3: Rotatie aleatorie a SF1 vs. Faza 5: Simularea actiunilor.

picioare. stomac.. sau indicatia asupra pozitiei. Asezati unul sau mai multe obiecte pe masa. In momentul in care arata spre obiect sau fotografie. Conceptul “ de a nu face” ( a face ceva) este predat in Programul de Negare. Cateodata. in locul obiectelor auto-stimulatoare. Faza 2: Partile corpului. va trebui sa variati formularea cerintei ( de ex: “atinge. 19 . Facilitarea capacitatii de participare. daca raspunsul este sa inmaneze obiectul profesorului. Criteriu de initiere : Studentul poate potrivi corect elementele (vezi Programul de corespondenta). bautura. degete de la maini.. Stabilirea unor directive verbale simple care pot usura progresul in cadrul acestui program. si profesorul sta langa sau vis-a –vis de el. Faza 1: Cerinte. ochi. cererea lui este recompensata. dinti. Obiecte auto-stimulatoare ar trebui incluse la posibile alegeri. unghii (B : 3-0). ridicati mana! Nota: Multe din raspunsurile initiale care urmeaza a fi invatate in acest program ar trebui stabilite mai intai in Imitatia Nonverbala. RECUNOASTERILE RECEPTIVE Obiective : 1. fara nici un ajutor. Stadii de dezvoltare: a) Gura. radio. sau sa aleaga obiectele de pe o plansa.?” etc). si sa se numeasca doar obiectul dorit. Spuneti studentului: “ Atinge-ti [elementul]. gat. De exemplu. duceti-va la masa voastra! Daca aveti pantofii in picioare. piept (B : 4-0). [Nota : Faza 3 poate fi inceputa in acelasi timp sau inaintea acestui pas]. “Unde se afla. studentul se poate plimba prin camera pentru a gasi obiectele numite. Schimbati locul obiectelor dupa fiecare incercare. In acest caz. leganat etc. nas.Daca numele tau este Ion. Indicatii: Folositi indrumarea fizica. dar nu este o conditie obligatorie. Continuati sa verificati cele doua elemente pana cand studentul este capabil sa le realizeze la cerere aleatorie. glezna. cerinta va fi: “ Da-mi [obiectul]. cap. brate. spate. Valoarea obiectului auto-stimulator va fi diminuata de catre elev prin alegerea altor obiecte (de ex. Spuneti studentului :” Atinge-l [obiectul]”. urechi. c) Barbie. Intrebati studentul : “ ce preferi? ”.” Pe cat de repede posibil. 2. limba. Incepeti cu o singura parte a corpului. Alegeti obiecte care motiveaza studentul sa le invete si sunt functionale. Instructiunile receptive duc la Indeplinirea Cerintei si invatare prin observare. (B : 2-0). poate fi antrenat sau poate imita o actiune.. Adaugati pe rand elemente suplimentare si rotati-le cu elementele invatate anterior. maxilar. : o prajitura). Folositi obiecte sau fotografii care reprezinta elemente sau activitati pe care studentul ar vrea sa le invete ( de ex: mancare. “Aratami. Cand prima proba este realizata corect fara nici un ajutor. degete de la picioare. “Arata spre…”. Treptat. tropaiti-va picioarele! Daca purtati pantaloni albastri. Exista de asemenea un capitol din Imaginatie care apartine urmatoarelor directive verbale. genunchi. distantate suficient unul de celalalt. Procedura : Studentul sta asezat la masa. Baza recunoasterii expresive. picioare (B: 1-6) b) Par. indicarea spre obiect. 4.). maini. Astfel ii va veni mai usor studentului sa-si indrepte atentia doar asupra cuvantului esential. rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.”. Dezvoltarea gandirii abstracte ( de ex: a face deductii). Multi elevi se vor implica mult mai activ in proces. cel putin. joc. “da-mi.. timp de trei incercari. ridicati-va in picioare! Daca aveti o carte.”. ridica mana! Toti baietii. Invatarea numelor de obiecte. Criteriu de performanta: Studentul raspunde corect la noua din zece incercari. 3.”. Pe masura ce fiecare element nou este stapanit. d) Calcai. intorceti-va si revedeti prima proba. Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori. activitati si concepte. adaugati un altul pentru antrenament. degetele mari de la maini. Interesul poate fi crescut prin schimbarea modului in care materialele sunt prezentate. este preferabil sa se omita cuvantul de comanda. televizor.

Faza 10: Culoarea. angajati. Asigurati-va ca faceti aceasta etapa cat mai amuzanta posibil. dreptunghi (B: 4-6). slab / gras . 1 . Stadii de dezvoltare: a) rosu. Stadii de dezvoltare: a) cerc. b) Verde. cativa / mai multi . familia. si apoi iarasi elementul nr. si spuneti “ da-mi-l [obiectul]. COMUNICAREA FUNCTIONALA Obiective : 1. usor / greu (B: 3-0). ajutoare in societate. Faza 16: Emotii. sold. Obiective de recunoscut : Haine Jucarii Animale Mancare Elemente de gospodarie Mobila. albastru (B : 3-0). copiii pot retine acest proces 2-D mai rapid ca 3-D). c) Romb ( B: 6-0). negru. mai putin / mai mult . Predati puterea comunicarii prin modalitati non-verbale. Urmatoarele programe : atribute. gri (B: 4-0). si cand raspunde corect beculetele se aprind. Asigurati baza dezvoltarii vorbirii. ( B : 4-0). ( de ex: folositi cesti colorate si ascundeti o recompensa sub culoarea ceruta). si colegi. patrat (B: 3-6) b) Triunghi. Trebuie sa folositi obiecte care sunt asemanatoare in toate privintele. Faza 6: Fotografii cu oameni. Faza 12: Combinatii de obiecte/culoare . Aceasta poate fi inceputa in acelasi timp cu Faza 2. mare / mic (B : 2-0). Profesorul cere studentului sa arate spre obiectul dintr-o fotografie. galben. scurt / lung (B : 3-6). Diminuati comportamentele distrugatoare cauzate de frustrarea data de incapacitatea de a comunica. Procedura : 20 . d) Alb ( B: 5-0).e) Incheietura. 2. Faza 5: Fotografii cu actiuni. Faza 3: Obiecte (3-D). umar. ( Cateodata. Cand proba doi este terminata. functii. Faza 14: Trei atribute combinate ( culoare / marime/ obiect sau culoare/forma / marime). Folositi obiecte care sunt cunoscute studentului si care au fost exersate in Faza 8 de Corespondenta. si incepeti cu probe aleatorii. Faza 11: Forma. c) Pitic / inalt . Pe masura ce fiecare element nou este stapanit. asezati ambele elemente in acelasi timp pe masa. repetati proba cu elementul nr. prepozitii. c) Maro. Faza 4: Fotografii cu obiecte. Profesorul aseaza fotografii cu locuri / camere pe masa si cere studentului sa arate spre un anume. ( de ex: “ Da-mi ceasca si pantoful”). 2. subtire / gros. b) Gol / umplut . portocaliu. Cand studentul raspunde corect la patru probe din cinci. Faza 8: Incercati cu doua elemente. 3. mai putin a culorii. categorii. Faza 15: Fotografii cu locuri / camere din acasa si in colectiv. sau catre o alta persoana prezenta. intorceti-va si reluati proba elementului nr. Faza 7: Oameni (3-D). Faza 13: Doua atribute abstracte combinate (de ex: marime / forma). adaugati un altul pentru antrenament. f) Talie (B : 6-0). Asigurati mijloace pentru a intruni nevoile intalnite la copiii care nu vorbesc. Profesorul ii cere studentului sa arate spre profesor. cu alte obiecte prezenta si fara ajutor. purpuriu ( B : 3-6). La final. Folositi beculete colorate. 2. roz. d) Incet / rapid . Profesorul arata fotografii cu persoane si cere studentului sa arate spre persoana numita. Faza 17: Concepte cantitative: Stadii de dezvoltare: a) multe / unul . e) Stramt / larg ( B : 5-0). Faza 9: Marimea (mare / mic) (B: 2-0). cot (B : 5-0). 4. Inclusiv propria persoana. Asezati primul element pe masa (nu lasati prin preajma vreun obiect care sa distraga atentia). Profesorul arata fotografii infatisand diferite actiuni si cere studentului sa arate spre fotografia numita. Alegeti doua elemente cu care sa incepeti.

Acest program este folosit pentru studentii care nu sunt pregatiti sa formuleze cerinte. Daca studentul devine frustrat. Dezvoltarea folosirii spontane a limbajului. 5. Dati-i studentului obiectul pe care il doreste. TENTATII DE COMUNICARE Obiective : 1. 3. Treptat. deoarece s-ar putea sa faca o alegere incorecta. Intrebati-l : « Pe care il vrei ? ». Aratati-i un obiect (tinand obiectul in mana.” Nota de referinta : Sistemul de Comunicare prin Schimb de Fotografii (SCSF) de Bondy si Frost. si spuneti :”Arata spre cel identic”. Va trebui. Imediat ce studentul raspunde pozitiv la cerinte. bautul. iar studentul sa nu poata ajunge la el). Pastrati fotografiile la dispozitia studentului. Faceti comunicarea distractiva. Folositi un indemn fizic pentru a-l face sa ridice fotografia respectivului obiect si sa v-o inmaneze. Contribuiti cu o mica parte din obiectul care este in fotografie. Treptat. mersul catre leagan etc). Le permite un mijloc de comunicare non-verbala cu ceilalti. Inmanati un obiect studentului si spuneti : ”Pune-l langa cel identic”. si aratatul. Puneti doua sau mai multe fotografii pe masa. Folositi elemente efective sau poze ale elementelor drept mijloc pentru ca studentul sa-si exprime dorinta sau nevoia. Orice fotografie atinge. Asteptati un timp pana il intrebati iarasi ce obiect vrea. La inceput. b) Aratatul spre obiectul prezent in fotografie. (Elemente mostra). Incepeti cand studentul poate realiza cu succes cinci elemente din fazele 2 si 3. Puneti doua sau mai multe fotografii pe masa. cel putin. Aratati-i fotografia si spuneti studentului : ” Fa asta. mersul la baie. lasati studentul sa fie foarte aproape de locul in care elementul este situat. deoarece nu reuseste sa numeasca obiectul pe care il doreste. Faceti poze studentului cand desfasoara diferite activitati. Lasati la indemana studentului o fotografie cu un element foarte dezirabil. Aratati-i o fotografie ( tinand-o in mana. 4. La inceput. Apoi. Mergeti in zona cea mai apropiata unde elementul/ activitatea au fost surprinse. in fata lui. Puneti doua sau mai multe obiecte pe masa. Faza 3 : a) Aratatul spre fotografia unui obiect. dati-i apoi obiectul infatisat acolo. Prezentati doua sau mai multe elemente studentului. Apoi puneti-l sa inmaneze fotografia unui adult si imediat sa indeplineasca actiunea. Criteriu de performanta: Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe. ca de ex. Indicatii: Folositi indicatii verbale si fizice. Faza 2: a) Potrivirea fotografiilor cu elemente. pentru a-i distrage atentia. Inmanati-i o fotografie studentului si spuneti : ”Pune-o langa obiectul identic”. Contribuiti cu o mica parte din obiectul care este in fotografie. Comunicarea prin fotografii. 21 . de asemenea sa folositi fotografii care sa reprezinte activitati de pe langa casa. in fata studentului. fara nici un ajutor. Incepeti cand studentul a terminat Faza 1. si indepartati toate celelalte elemente. si apoi oferiti-i obiectul in realiate pentru fotografia din mana lui. reduceti indicatiile. in fata studentului. si in exterior. Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori. si desfasurati proba acolo. Ajutati-l numai daca este nevoie. Faza 1: Alegeri. Faza 5 : Indeplinirea directivelor prezentate cu o fotografie. Faza 4 : Realizarea unei alegeri dintr-o fotografie. Aducerea actului de vorbire sub control la stimuli de mediu adecvati. Incepeti cand studentul a terminat Faza 1. ca un mijloc pentru el sa-si poata exprima dorintele pe parcursul zilei. 2. si pentru ca studentul sa faca alegeri care au insemnatate. b) Potrivirea elementelor cu fotografii. iar studentul sa nu poata ajunge la ea). Baie caseta video Muzica bautura Mersul cu masina capitanul crantz Cheetos leagane plimbatul pe afara calculator. Cresterea dorintei studentului de comunicare. Ajutati-l numai daca este nevoie. puneti-l imediat sa faca elementul prezentat in fotografie (de ex: mancatul elementului respectiv. Numiti imediat obiectul din fotografie. si spuneti :”Arata spre cel la fel ”. Stabiliti puterea de comunicare. Puneti doua sau mai multe elemente pe masa. in fata lui. dati-i o indiciu (aratati spre el sau puneti mana peste mana lui) pentru a-i indica obiectul pe care credeti dvs. cresteti distanta si numarul fotografiilor care ii sunt prezentate. puteti sa cresteti numarul de fotografii prezentate. ca il vrea. Criteriu de initiere : Studentul poate potrivi obiectele identice. cele facute in cadrul programului Instructiuni Receptive. folositi un singur element pe care nu-l prefera.

Inmanati-i balonul desumflat sau tineti-l in dreptul gurii si asteptati. La final.Procedura : Acest program este destinat copiilor care au abilitatea de a face aproximari rezonabile de cuvinte simple pentru a exprima dorinte. Incepeti un joc social cu studentul (de ex : gadilat. Asezati-l in cada fara apa. Asamblati o jucarie cunoscuta intr-un mod gresit ( de ex : puneti mana in locul capului). Indicatii: Incepeti cu indemne verbale complete. Incepeti sa rezolvati un puzzle. 20. suflati balonasele. si puneti-l intr-un recipient. 6. Aranjati situatii care vor usura nevoia studentului de a formula cereri. Playdoh Figuri in miscare Trenulet Prajituri Dati-i o mica parte cand realizeza cererea. piese de joc etc. IMITATIA VERBALA. Obiective : 1. Procedura : De cele mai multe ori. se poate sa nu existe o directiva clar exprimata pentru student. 3. Apoi opriti leaganul. Evitati sa puneti intrebari directe cum ar fi : « Ce vrei ? ». (de ex : asigurati hartia. Ajungeti pana la reactii mai naturale cum ar fi pauza. vopsele. lasand la o parte o piesa importanta ( de ex : zaruri. 19. Reduceti pana la indemne verbale partiale. Selectati un obiect pe care studentul in vrea sau unul care face zgomot. Exemple : 1. 5. astfel incat studentul sa umple golul. Serviti cina fara furculita. Porniti o jucarie care se invarte. Daca ajutorul devine necesar. Forma articularii. In functie de faza. Cand da semne ca ii este sete. dar ascultatorii trebuie sa fie capabili sa faca diferenta intre diferitele cuvinte pe care le rosteste. fara sa-i oferiti si lui. Uneori este mai bine sa nu folositi 22 . 14. si dati-i o ceasca fara apa. La final reducerea ecolaliei ( de ex : prin aducerea vorbitului la stimulii adecvati de control). Unele dintre strategiile listate mai jos au fost initial descrise de Margery Rappoport in « Maurice et al » (1996). tineti bratele intinse dar nu-l ridicati pana cand nu spune « sus ». apoi opriti jocul si asteptati. Tineti recipientul si asteptati. In cazul copiiilor a caror aptitudine de vorbire nu este dezvoltata la acest nivel. pensule etc). Deschideti un tub cu balonase. 8. sau jucati-va cu o jucarie preferata in fata studentului. lasati-o sa se opreasca si inmanati-o lui. Tineti o carte la care va uitati impreuna cu susul in jos. Oferiti-i ceva de mancare care nu-i place. 13. Impingeti-l de cateva ori. dar usa sa fie incuiata. titirez. 12. Nu-l intrebati ce vrea. rasucirea lui in aer etc). 3. reduceti discursul monoton si mecanic. sau bagati-i mana intr-o punga de budinca ( pentru a obtine un protest verbal). ridicarea din umeri pentru a transmite informatia ca ceva nu a fost inteles). Mancati un fel de mancare preferata. 4. Pregatiti-l sa picteze cu guase. Aceasta procedura a fost descrisa de Wetherby & Prizant (1989). Spuneti-i studentului ca poate iesi afara sa se joace. sau o aproximare. dati-i o cana goala. Daca studentul vrea sa fie ridicat. 16. si apoi desumflati-l incet. Umflati un balon. folositi comportamente non-verbale (de ex : inclinatul sau privitul intens. si asteptati-l sa spuna « continua » sau « impinge » sau un alt cuvant asemanator. 10. Spuneti-i studentului ca a terminat treaba. Cresterea vocalizarilor. 18. 9. 5. Asezati-l intr-un leagan. Construirea unei baze pentru limbajul vorbit. 4. asta pentru a facilita repetarea cererilor. dar nu-l lasati sa plece pana nu spune : « Vreau sa plec ». apoi inchideti tubul usor si dati-i tubul inchis studentului. 17. Articularea nu este nevoie sa fie exacta. Dupa ce studentul a potrivit cateva piese. ). 2. acest program da rezultate mai bune daca se desfasoara intr-o maniera mai putin formala. dati-i una care nu se potriveste. si spuneti : « Hai sa ne jucam ». Pregatiti un joc. 2. si apoi indemne prin limbajul corpului. pana in momentul in care el isi manifesta placerea. si continuati numai daca studentul completeaza cuvantul. 15. Cantati un cantec preferat si omiteti un cuvant. 11. 7. referiti-va la programele cu privire la realizarea alegerii si Comunicarea Functionala.

si stapaneste cel putin trei raspunsuri nonverbale. aceasta trebuie facuta intr-o maniera incurajatoare. De fiecare data cand studentul reuseste sa rosteasca cateva cuvinte. yupii. cantatul. (de ex : folosind gadilaturi si spunand lucruri ca « Haide. Folositi o consolidare la un nivel mai scazut pentru comportamentul care sta jos si participa. deschis. Cuvintele pot fi rostite accentuand un anumit sunet ( de ex : P-rajitura). la bazin etc. 9. si dezvolta contactul privirilor . Indicatii: Folositi indrumarea fizica sau demonstratia. Criteriu de performanta: Studentul raspunde corect la noua din zece incercari. care vor fi asociate cu vocalizarea. la Mc’Donald’s. ieee. cand este gadilat. toti plecati. Selectati cuvinte care sunt functionale si stimulatoare pentru student ( de ex : prajitura. Lucrati la aceasta cand studentul se afla intr-o dispozitie buna. Profesorul va trebui sa arate o sustinere extraordinara. Fiti glumet in abordarea dvs. mai mult. Imitati sunetul studentului. rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent. suc. De asemenea. Tv. Lucrati intr-o situatie amuzanta ( de ex . O cale buna pentru a creste vocalizarile dorite este sa repetati inapoi catre student orice sunet pe care il produce. pastrand consolidarile cele mai puternice pentru producerea vocala. cel putin. 3. in cutia cu nisip. Atinge limba atinge dintii Trimite saruturi canta in tub Roteste-ti capul stramba/tuguiaza buzele Clipeste incrunta-te Deschide gurabosumflare Plescait din buze a da din cap ca da Zambeste musca buza Clatina capul in semn ca Nu sufla Umfla-ti obrajii limba in coltul gurii Atinge obrazul cu limba misca din ureche A da din nas sunetul clic-clic 23 . adaugarea celei de-a doua modaliati distrage atentia. si ulterior sa se combine. dar majoritatea copiiilor vor fi mult mai entuziasti daca este realizat intr-un context ludic. folositi muzica. confera un context cu inteles pentru discurs. si sa nu faceti sa para ca un program. Selectati sunete si cuvinte care sunt emise cel mai frecvent de catre student. Altora le va face placere sa il ia ca pe un exercitiu. va trebui sa experimentati sa vedeti daca este mai eficient sa prezentati materiale vizuale sau nu. 6. Faza 2: Imitarea oralo-motrica . gadilat etc). si obiecte care se misca sau produc zgomot in momentul in care studentul isi foloseste gura ( de ex : corn. 8. Pentru facilitarea limbajului : 1. Pentru unii copii. Rotile autobuzului. Treptat. Prezentarea materialelor vizuale ( de ex : cartonase cu fotografii). s-ar putea sa fie de ajutor sa stea asezati pe scaun. mergi. « bee ». Profesorul face demonstratia si spune: “fa asta”. « sss »). pentru a mentine experienta acumulata cat se poate de pozitiva. si doar sa se modeleze sunetul/cuvantul. Selectati sunete care sunt sunt potrivite din punct de vedere al dezvoltarii (de ex : ‘M’ in loc de « Z « ). si in timpul cand este implicat in activitatile preferate ( de ex : leganat. 7. Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori. Pentru acei copii care nu beneficiaza de pe urma prezentarii simultane a materialului vizual. Folositi cantece cu miscare pentru a obtine vocalizarea. Semnalizarea sau gesturile pot fi utile ca indicii vizuale. 4. baloane etc). si daca este nevoie de corectare. fara nici un ajutor. la masa etc). Micutul Paianjen etc. Este foarte important sa faceti acesta activitate amuzanta. afara. Faza 1: Cresterea vocalizarilor. Selectati sunete care sunt functionale si stimulatoare pentru student ( de ex : sunete scoase de animale : « mu ». Fiti dispus sa dati cateva indicatii care sa nu aiba legatura cu actiunea. 5. fluier. sarit. inot. Incercati cu : Micuta Stea Stralucitoare. ajutor. Imitarea oralo-motrica. Incercati sa faceti studentul sa termine frazele pe care le incepe profesorul. dar pentru unii copii. Retineti orice activitate care este asociata cu un numar mare de vocalizari spontane. uu-oo. Aratati-i o fotografie sau un obiect in timpul probei ( numai daca nu se dovedeste ca nu-i distrage atentia). AB-C. in timpul leganarii. sus. Incepeti aceasta faza cand studentul poate realiza fazele 2 si 4 din Imitarea Non-verbala. laudati-l. Criteriu de initiere : Studentul produce niste sunete spontane. nu. puteti exersa abilitatea fizica de a rosti cuvinte separat de invatarea sensului. 2.cuvantul : « spune ». poti s-o spui ! »). si adaugati cate un element pe masura ce fiecare element este invatat. In momentul prezentarii discursului catre student.). Alegeti nu mai mult de trei elemente cu care sa incepeti .

t. Ridicatul receptorului– «alo ». Accentuati sunetul sau partea de cuvant pe care o poate spune cel mai prompt. p. f. zh S. dar acest lucru ii poate distrage pe unii copii. ii Consoane usoare : m. Folositi silabe formate din consoane si vocale pe care studentul deja le-a invatat. Vocale usoare : Ah. ai +S Faza 7: Sunete fara sugestii vizuale. ee. Aceasta include mancarea preferata sau jucariile favorite. oy G. M+ ah. nu este important daca sunetul este cel pe care l-ati cerut. Incepeti acesta cand studentul produce destul de des o varietate de sunete asemanatoare vorbirii. Urmatoarele sunete sunt listate in ordinea cresterii varstei de dezvoltare. h. ng. asteptati raspunsul. i. Alunecarea sarpelui din cauciuc – « ssssss ». Daca studentul produce orice sunet in timpul acesta. Jucatul cu lei – «rauuuu ». b. Incepeti cand studentul stapaneste cel putin cinci sunete din faza 5. dar mentineti totusi o structura lejera. Iepuras care salta – « hop-hop ». Jucatul cu pisicuta– « miau». Spuneti-i : « Vorbeste ». oo. Asteptati timp de cinci secunde raspunsul. La acesta faza. scadeti intarzierea cu care cereti rostirea celei de-a doua parti a silabei. respira pe nas strange buzele Faza 3: Manipularea obiectului cu sunete. Faza 5: Imitarea sunetelor si a cuvintelor. ar A. v. nu ! ». u +P Uh. Faza 4: Discriminarea temporala. Gadilatul cu mainile– « gadili-gadili». ochi. k. th. Treptat. puteti sa-l intrebati de cuvintele pe care l-ati auzit rostindu-le. wh. tu. (palmele pe obraji) Gadilatul cu gaza– « bzzz ». sh. Ajutati-l prin scoaterea unui sunet pe care l-ati auzit. oh. Incepeti cu cinci sunete sau cuvinte usoare. ay B+_____________ D+_____________ Uh. si straduiti-va sa-l mentineti concentrat. t. uh. y R. Incepeti acesta faza in momentul in care studentul realizeaza discriminarea temporala ( faza 4) 80% din timp. Pregatiti o situatie amuzanta pentr el. atat timp cat apare la cateva secunde dupa ce l-ati intrebat.z. Mersul trenului– « uuuu-cica cica». d Sunete mai dificile : W. iar studentul poate raspunde corect. Caderea unei jucarii– «poc ». ee. Casca. pana cand puteti rosti o data intreaga silaba.Loveste buzele Sunete de indian Suge-ti obrajiituseste. Ciocanul in mana– «uiii ». e. Plimba masina – « vroom ». Intrebati de sunete pe care l-ati auzit facandu-le. si adaugati altele suplimentare pe masura ce fiecare este stapanit. sau rosteste cuvintele spontan. j. Profesorul spune « fa asta ». oh. si scoate zgomotul asociat cu obiectul. l. oo. Lasarea unei figurine sa alunece – «yupii ». alegeti sunete care fac parte din cuvintele care pentru el sunt functionale. McCauley Culkin – «oo. Apasarea claxonului la o masina de jucarie– «tii-tii ». In cazul in care este ecolalic. oo. n Aw. De asemenea. reluati imediat. facandu-l de unul singur. Spuneti-i studentului : « Spune [sunetul]. [cuvantul] ». Spuneti studentului sa rosteasca prima parte a silabei. ch. ow. si elementele de zi cu zi care ii sunt cunoscute ( de ex : pantof). Faza 6: Combinatii. ay. er. Poate fi util sa ii aratati elementul in timp ce rostiti cuvantul. apoi cereti a doua parte din silaba. Combinatii. ay. si face miscarea de demonstratie a unui obiect. 24 .

Un exemplu de corectare este : « Spune asa ‘ t-or-t’. la inceput. 3. Discriminari intre una vs. t-o-r-t »). Faza 8 : Imitarea modulatiei. uneori calitatea articularii scade pe masura ce lungimea propozitiilor creste. Retineti nivelul de dezvoltarea al copilului. Folositi un program receptiv de discriminare in care studentul invata sa identifice cine articuleaza bine si cine nu. bau-bau. din instinct stim ca nu trebuie sa corectam greselile de articulare. Eterogene : ma-mi. 8. dar inca nu le stapaneste cum ar trebui. spuneti-le sa rosteasca un cuvant si apoi vor primi piesa lipsa din puzzle sau din constructie care ii completeaza jocul. Repetati doar raspunsurile care corespund modului in care dvs. De exemplu. dul-ce. 4. Majoritatea copiiilor tineri autisti cu care veti lucra abia acum invata sa vorbeasca. fragmentati propozitiile mai lungi in grupuri de doua sau trei cuvinte. Cand sunetele nu sunt articulate clar. Cereti studentului sa spuna un cuvant sau un sunet. La fel ar trebui sa procedam si cu un copil autist in varsta de 3 sau 4 ani. scoateti sunetul. Modulatie : Tare/incet inflexiune Sunet inalt lung/scurt Faza 9: Inlantuiri.Incepeti cand studentul stapaneste cel putin zece sunete din faza 5. Daca fraza are in jur de trei cuvinte. sa modeleze articularea ( de ex : cei mai lenti cer aproximari mai bune). Pentru rezultatele care sunt de calitate intermediara. Fiti atenti sa nu exagerati cu corectarea in momentul cand vorbeste. suc. puteti introduce acest exercitiu in cadrul altei activitati. 5. Puneti studentul sa imite fraze de la doua la cinci cuvinte care sunt articulate foarte clar. 6. la tobogan etc. Imitarea frazelor. dar nu-i cereti sa le repete. atunci ea trebuie realizata intr-o maniera incurajatoare. si pe care cateodata le rosteste corect. in cazul copiiilor carora le plac puzzle-urile si construirea din cuburi. ci mai degraba sa fim incantati la orice incercare a copilului de a comunica verbal. atunci urmatoarele strategii pot fi folositoare : 1. sau cand sare pe trambulina. la inot. puteti sa-i adresati cuvinte de lauda si modelati-i un discurs mai bun. 25 . Imitarea se poate realiza si cand va uitati impreuna la o carte cu fotografii. De asemenea. Incercati sa grupati cuvintele in fraze normale astfel incat discursul studentului sa nu sune intrerupt. puteti sa exersati aceasta in momentul in care va jucati cu mingea. Cand nu exista nici un fel de progres. Identificati sunetele le care studentul are greutati in a le articula. In momentul exersarii imitatiei verbale este esential ca experienta acestui episod sa fie cat se poate de pozitiva. Cand studentul invata sa vorbeasca. Ar trebui sa exersati lungimea ceva mai mare a unei propozitii pe care studentul o poate imita cu usurinta. dar acoperiti-va gura astfel inact sa un vada cum produceti sunetul. Rostiti cuvinte de lauda si aveti pregatite recompense in momentul in care aproximarile sunetelor dorite sunt din in ce in ce mai bune. etc. Este cunoscut faptul ca. Faza 11. Nota de referinta : Recunoasteri expresive Conversatie Tentatii de comunicare Recunoasterea expresiva Obiective : 1. Intercalati sunete pe care el le poate pronunta mai bine pentru a-i mentine increderea. In afara de invatare. Incercati asta cu cartonase cu fotografii. bau vs. Spuneti studentului sa imite cuvinte si folositi modelarea pentru a obtine o articulare corecta. acceptati pronuntia slaba a studentului si modelati articularea clara ( de ex : « Bine. etc. Ar trebui sa acceptati cele mai bune rezultate ale lui de la 75 la 90%. Sunetele-tinta care sunt adecvate varstei. la un moment dat nu mai acceptati raspunsurile prost articulate. doua silabe : da vs. Dificultati in articulare. al carui nivel de vorbire este de al unuia de 1 an. vrei spanac »). Numai 10-25% din cea mai nesatisfacatoare articulare ar trebui sa fie vizata pentru corectare. Asigurati baza pentru construirea limbajului. In cazul in care corectarea trebuie facuta integral. spuneti : « Oh. si faceti-le tinta programelor de imitare verbala. co-pil. pu-pu. pa-pa. Faza 10 : Articularea/ imitarea cuvintelor. Spuneti-i sa rosteasca sunetul/cuvantul. 7. la inceput acceptati raspunsul dar apoi reluati-l. Deosebit de importante sunt erorile de articulare care reduc inteligibilitatea lor. etc. vorbitul reprezinta un proces de dezvoltare caruia ii trebuie acordata o buna perioada de timp pentru a se desfasura. » Ca exersarea imitarii verbale sa fie mai interesanta. Omogene : mama. Spuneti studentului sa combine silabele singure in cuvinte din doua silabe. Persoana care articuleaza slab trebuie sa imite dificultatile de articulare ale studentului. dar faceti-o intr-un mod amuzant pe cat de amuzant posibil ( de ex : » cand obiectul dorit este de fapt. Cand interactionam cu un copil neuro-tipic in varsta de 1 an. dada. 2.

Faza 6 : Actiuni prezentate pe viu. negru. leganatul. Profesorul arata fotografia unui obiect si intreaba. etc. Profesorul arata fotografia infatisand o persoana. b) Gol / umplut . l) Talie (B : 6-6). purpuriu (B: 2-6) c) maro. gat. cap. Aceasta faza poate fi inceputa in acelasi timp cu faza 2. Faza 5: Fotografii cu actiuni. stomac. 4. ESTE DE ASEMENEA IMPORTANT SA FOLOSITI INSTRUCTIUNI DIFERITE CAT DE RAPID POSIBIL. piept (B : 4-6). picioare (B: 2-0) h) Par. maini.). Puneti studentul sa spuna ceea ce doreste pentru a putea obtine acel lucru. Profesorul arata spre el . sau rostind primul sunet din cuvant.2. Faza 12 : Fotografii ale locurilor/ camerelor din casa. sau spre alta persoana prezenta si intreaba : « Cine este acesta ? ». ochi. Reduceti ajutorul prin aducerea lui la stadiul de soptit. bautura. cel putin. maxilar. Stadii de dezvoltare: a) rosu. Faza 4: Fotografii ale obiectelor. mare / mic (B : 2-6).. incercati sa lucrati Recunosterea Expresiva cu indicatii verbale. dreptunghi (B: 5-0) c) romb (B: 6-6). haine. nas. cot (B : 5-6). cresterea intelegerii din partea studentului si constiintei fata de lumea care il inconjoara. “Ce este asta?”. 26 . asigurati-i studentului un mijloc prin care sa isi comunice dorintele. limba. Profesorul face demonstratia unei actiunisi intreaba : « Ce fac eu acum ? ». dinti. Criteriu de performanta: Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe. asigurati studentului un mijloc de interactiune. j) Calcai. joc. 3. sau dandu-i o sugestie verbala. patrat (B: 4-0) b) triunghi. Tv. in locul acelor obiecte. Daca Recunoasterea Receptiva nu este stapanita. mobila. Faza 14 : Emotii. sold. radio. degete de la maini. etc. (B : 2-6). Faza 8 : Oameni (3-D). Unii copii gasesc acest pas ca fiind mai usor de invatat decat partile corpului. Indicatiile vor fi reduse cat de curand posibil.). Profesorul arata fotografii ale locurilor/ camerelor si intreaba studentul « Ce loc/ camera este aceasta?”. degete de la picioare. Faza 9 : Marimea (mare/mic) (B : 2-6). mancare. deschide. degetele mari de la maini. Criteriu de initiere : Studentul stapaneste elementele din faza 1 si 2 din Corespondenta si Recunoastrea Receptiva a fost abordata. i) Barbie. nu. Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori. gri (B: 3-0) d) alb (B: 4-0) Faza 11 : Forma. animale. glezna. albastru (B: 2-0) b) verde.elemente de gospodarie. (« Ce forma are ? ») Stadii de dezvoltare: a) cerc. galben. Folositi obiecte sau fotografii care reprezinta elementa sau activitati care studentului i-ar placea sa le realizeze ( de ex : mancare. si intreaba : ”Cine e aici?”. Faza 10 : Culoare (« Ce culoare e asta ? »). fara nici un ajutor. « ce se intampla aici ? » etc.) Indicatii: Folositi Programul de Recunoastere Receptiva sau indicatiile verbale. unghii (B : 3-6). ajuta. Valoarea obiectului auto-stimulator va scadea cand studentul va alege alte obiecte (de ex : prajitura ). Faza 2: Partile corpului. Faza 3: Obiecte: jucarii . Obiectele auto-stimulatoare ar trebui incluse ca alegeri. (de ex : « Spune-mi ce vezi » . spre student. roz. Nu este nevoie intotdeauna sa asteptati ca studentul sa invete Recunoastere Receptiva pentru a o incepe pe cea Expresiva. urechi. brate. umar. Stadii de dezvoltare: g) Gura. genunchi. Faza 15 : Concepte cantitative. ESTE ESENTIAL SA ALEGETI CUVINTE CARE SUNT STIMULATIVE PENTRU INVATAT( de ex : mananca. usor / greu (B: 3-6). tv. picioare. Faza 7 : Fotografii cu oameni. k) Incheietura. Faza 1: Cerinte. La inceput personalul il va ajuta sa dea un raspuns lasandu-l sa arate spre obiect ca la programul Recunoastere Receptiva. Faza 13 : Locuri / locatii in comunitate. Stadii de dezvoltare: a) multe / unul . spate. ( locatii reale). Profesorul arata o fotografie care reda o actiune si inreaba : ”Ce[face/fac] [el/ei]?”. Procedura : Profesorul ii arata un element si il intreaba : « Ce este aceasta ? ».

. Recunosterea Expresiva conduce catre Extinderea Limbajului I si Bazele Conversatiei Bazele Conversatiei Obiective : 1. e) « Eu am. e) Stramt / larg ( B : 5-6). INTERACTIUNE SOCIALA.. h) « Intra » (cand da drumul la usa) Afirmarea Obiective : 27 .. b) « Este o. c) « O. h) « Eu / noi / facem ceva ! ».c) Pitic / inalt . scurt / lung (B : 4-0). a) « Poftim. ORICUM. sau supertare »( cand iti spune cineva ceva).. SI INSISTAREA CA EL SA DEVINA SOCIABIL SUNT ESENTIALE !!! Faza 1: Salutul. d) « Vad.. e) « Sunt gata ».. d) « Uite cum merge » (in timp ce jucaria este impinsa sa se miste).... Faza 2 : Porunca (conducerea comportamentului unei alte persoane). Mai tarziu. e) « Am reusit ! ». a) « Vino. Extinderea folosirii limbajului expresiv. Procedura : Scopul este ca studentul sa invete sa foloseasca fraze conversationale in situatiile de zi cu zi. f) « Asta e amuzanta ! » g) « Ai patit ceva ? »(cand copilul s-a lovit). ABILITATILE DEZVOLTATE DE OBSERVARE. [numele] » cand doriti asistenta unei alte persoane.. b) « Misca... Indicatiile se vor reduce treptat. functii. ». b) « Ce ? » (atunci cand este strigat de la distanta). f) « Sunt aici » (cand este intrebat : « unde te afli ? »). ». c) « Iata [nume] « sau « Uite ce fac ». d) « da-i drumul ». Scopul este ca acestea sa apara fara nici un indiciu. Acestea sunt exemple de fraze pe care studentul ar trebui sa le foloseasca in diferite situatii pentru a-si manifesta interesul sau a starni interesul altei persoane. [numele] (in momentul in care inmanati un obiect unei persoane).. d) Incet / rapid . ajutoare in societate. Studentul ar trebui sa raspunda cand cineva ii spune : « Buna ». slab / gras . ». FURNIZAREA SUTELOR DE RASPUNSURI NU VA FACE O PERSOANA SA DEVINA CONVERSATIONALA. Stabilirea puterii limbajului de a controla oamenii si pentru a-si indeplini dorintele. g) « liniste » cand cineva este mult prea zgomotos. Cresterea oportunitatilor sociale..K.. f) « pleaca ». chiar asa ? oau.. cativa / mai multi .. te rog ». ESTE ESENTIAL SA ISI DEA SEAMA CA RASPUNSURILE INVATATE PE DE ROST II SUNT FURNIZATE. c) « Aceasta este. ( B : 4-6).. in situatii inventate.. va invata sa dea raspunsuri invate pe de rost. subtire / gros. mai putin / mai mult . ». 4. g) « Pe aceasta » (cand este intrebat : « pe care o doresti ? »). Faza 3 : Parti de propozitie : a) « Vreau sa. c) « da-mi [obiectul] ». raspunsul la salut ar trebui sa includa si numele persoanei. ». d) « oh. 3. »( cand este rugat sa faca ceva). Dezvoltarea unui mijloc pentru interactiune sociala.. categorii. La inceput. Urmatoarele programe : atribute. b) « Uite aici ! » si aratati spre ceva interesant. prepozitii. De ex : « Noi construim un castel MARE !! » Faza 6 : Raspunsul a) « Aici » si arata (atunci cand este intrebat unde se afla un lucru). din moment ce el trebuie sa foloseasca acest limbaj in situatii care apar in mod normal. Faza 4 : Comentariu... Nota de referinta: Imitatia verbala este o conditie esentiala.. 2. e) « Vino si prinde-ma » cand jucati prinsa...

Criteriu de initiere : Studentul poate participa la stimuli relevanti. « mentineti pozitia ». Stimulati participarea. De exemplu. transmiteti imposibilitatea actiunii prin intermediul vocii dvs. incuviintarea din cap. si ulterior reduceti sugestia. Luati ceva de la el in mod brusc. Cresterea constiintei. 2. Invatati-l sa raspunda in mod afirmativ ( « tine obiectul in mana ».) Faza 5 : Convingerea. 8. 5. Faza 1: Realizarea alegerilor. semne. El ar trebui sa respinga informatia eronata si sa adereze la etichetarea corecta. si gesticularea . Ajutati studentul sa identifice si sa-si implineasca dorintele. Dezvoltarea limbajului spontan. Faza 3 : Exprimarea neplacerii. 9. In timpul terapiei. cel putin. Treptat. si avansati spre cele mai putin evidente. Feriti-l sa se simta victimizat.1. sau asezati-va in fata lui asteptand sa se intoarca. Faza 2 : Jocul de-a terapeutul/profesorul. Identificati un grup mic de elemente pe care sunteti sigur ca studentul le vrea. Incepeti cu situatii evidente. Extinderea intelegerii si utilizarea conceptelor de baza. 3. Indicatii: Folositi indrumarea fizica. (exemple : mijloace verbale. atribut etc. si ca mijloc de comunicare « da » sau « nu ». si sa nu accepte imediat ce spune cineva. Faza 8 : Afisarea spiritului de competitie adecvat si intelegerea conceptului de victorie. ( de ex : aruncati o jucarie la cos). 2. inflexiunea vocii si / sau expresia fetei pentru a face studentul sa indice da sau nu. 7. Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori. Asigurarea mijloacelor pentru a comunica preferintele. filme etc. Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori. Sustineti imediat raspunsul afirmativ 28 . Asigurarea mijloacelor de a rasounde intrebarilor simple. Stabilirea realizarii cererii. si un alt grup pe care nu le vrea. Faza 6 : Faceti greseli si puneti-l sa le identifice si/ sau sa le corecteze. sa incerce sa nu fie gasit la jocul de-a v-ati ascunselea . cel putin. actiune. Sa incerce sa alerge repede intr-o cursa . el poate face alegeri privind alegerea hainelor. studentul poate alege unde sa stea .) La inceput. Prezentati-i un element din cele care ii plac si intrebati-l : « Vrei asta ? » . Afirmati o propozitie incorecta in legatura cu ceva de care stie si studentul. In afara terapiei. Plictisiti-l si invatati-l sa-si exprime neplacerea (exemple : « Lasa-ma in pace« . Criteriu de performanta: Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe. Faza 7 : Spuneti-i studentului sa faca ceva nepotrivit sau imposibil si invatati-l sa obiecteze. cu ce jucarii sa joace etc. 4. Criteriu de performanta: Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe. Aratati-i ca e in ordine sa greseasca si ca studentul poate fi si profesor. a mancarii. fara nici un ajutor. rariti indicatiile pana cand studentul poate raspunde corect fara nici un ajutor. Dezvoltarea aptitudinii de a functiona independent si sa nu se bazeze numai pe adulti (sau pe altii) pentru indrumare constanta. Inavatati studentul sa gandeasca intr-o maniera critica. etichetati eronat un obiect. Stadiu in care studentul trebuie sa raspunda fizic pentru a se afirma. Studentul ar trebui sa aiba preferinte care pot fi identificate. si spuneti-i « Mananca-ti spaghetele ». rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent. 3. in ce camera sa lucreze. « E al meu ». demonstratia verbala si a gesturilor. Promovarea afirmarii. Nota de referinta : Tentatia comunicarii.etc. Faza 4 : Mentinerea normala a locului sau a obiectului. Criteriu de initiere : Realizarea alegerii (Faza 1 a acestui program) ar trebui sa fie primul program predat. DA / NU Obiective : 1. « Nu ».). a muzicii pe care sa o asculte. sau aratatul). 4. Ajutati la integrarea lui cu succes in colectivul clasei. « Opreste-te ». inflexiunea vocii sau expresia fetei. Indicatii: Folositi sugestiile verbale. a cartilor de citit. 5. Procedura : Profesorul prezinta un element si pune o intrebare. Faza 1: Dorinte. Procedura : Prezentati evenimente care sunt incorecte si invatati studentul sa verbalizeze greseala. demonstratia. (Exemplu : asezati o farfurie cu cuburi in fata lui. Treptat. fara nici un ajutor. castigarea pieselor altora intr-un joc. 6. Aceasta poate aparea in sau in afara cadrului terapiei.

(« Vrei suc. 29 . Invatati studentul sa nu realizeze o actiune cand sunt folosite cuvintele « Sa nu ». In caz de nevoie. R1 : Studentul repeta cuvantul. Dupa cateva incercari reusite. (« Acesta este rosu ? »). Faza 2 : Raspunsuri la « da sau nu » ca indicatie despre cum ar trebui sa raspunda la o intrebare. schimbati SN cu Repeta vs. ». Faza 9 : Raspunsuri cu da/nu la intrebari care sunt partial corecte. Procedura : Invatati studentul sa fie constient de participarea unei alte persoane. intorceti-va la elementul cu « da ». si imediat indemnati studentul sa spuna « nu ». Scopul este ca studentul sa poata raspunde cu « da » sau « nu » la intrebari aleatorii. Faza 4 : Identitatea persoanelor (« E mami ? »). Cereti studentului : « Nu atinge A ». Intariti afirmatia prin faptul ca nu repetati actiunea. (« Acesta este un truc ?»). (exemplu : aratati-i un cerc verde si intrebati-l daca este un patrat verde). Faza 4 : Spune vs. « Care nu doarme ? ». Treptat. Faza 3 : Sa nu______. inainte ca el sa aiba timp sa faca actiunea. (Exemplu : « Sa nu te ridici »). schimbati formularea cu un limbaj mai natural. asezati mana dvs. Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori. Cresterea dorintei de a directiona si de a obtine atentia celorlalti. Faza 5 : Actiuni ( « Tati sta in picioare ? »).al studentului dandu-i elementul dorit. Repetati afirmatia imediat. Negatia Obiective : 1. Dupa cateva incercari incununate de succes. Criteriu de initiere : Faza 1 poate fi incepua imediat ce studentul stapaneste Imitatia Non-Verbala. R2 : Studentul nu spune nimic. Aratati-i studentului un obiect care nu-i place. Faza 3 : Identitatea obiectelor. verbalizarea si aratatul spre element . 3. Invatarea sa urmeze un singur tip de ordin. El ar trebui sa atinga celalalt element. « Gaseste ce nu e rosu ». SN 1 : « Spune ‘avion ‘ ». cum ar fi « Arata-mi obiectul care nu este un caine » sau « Care dintre ele nu are pene ? ». 2. c) Nu [actiunea]. Nu spune. mariti durata la cateva secunde pana sa repetati. d) Nu [categoria] . « Nu-mi arata mingea ». Inlantuirea aptitudinilor de discriminare. Asezati doua elemente.da sau nu ? »). Atentia distributiva Obiective : 1. pe mana lui pentru a preintampina actiunea. si cum sa faca pe altcineva sa participe. Faza 1 : Nu. « Gaseste-l pe cel care nu e animal ». b) Nu [atributul] . indepartati elementul din fata lui. Demonstrati actiunea si spuneti-i : »Nu fa asta ». 2. fara nici un ajutor avand doua variante. 3. Faza 5 : «NU______ ». Cresterea constiintei studentului asupra mediului si asupra activitatilor desfasurate de ceilalti. SN 3 : Rotatia aleatorie SN 1 cu SN 2. Faza 7 : Concepte (« Acesta este coltul ? ») Faza 8 : Raspunsuri cu da/ nu sau fal/adevarat in legatura cu lucruri care nu sunt vizibile. cel putin. Faza 2 : Nu fa asta. (« Pasarile au aripi ? »). si reduceti ajutorul. O data ce a inteles conceptul. Treptat. Intrebati-l : » Vrei asta ? ». Indicatii: Folositi indrumarea fizica. Faza 6 : Atribute. Criteriu de performanta: Studentul realizeaza noua raspunsuri corecte din zece probe. Imediat ce studentul raspunde « nu ». Aceasta iti va permite sa folosesti fraza : » Nu repeta » pentru a controla repetarea nedorita in limbaj. opt raspunsuri din zece probe cu trei sau mai multe variante. introduceti « nu ». SN 2 : « Nu spune ‘avion’ ». demonstratia. de exemplu A si B. Nu repeta. a) Nu [elementul]. reduceti indicatiile pana cand studentul poate realiza actiunea singur. Prezentati-i un element din cele care nu ii plac si intrebati-l : « Vrei asta ? ». O data ce studentul intelege aceasta proba. Invatati-l cum sa atraga atentia altei persoane. cresterea atentiei fata de stimulii auditivi.

Extinderea Limbajului I. 3. Intrebati studentul daca poate vedea elementul. Asigurati-va ca il vede si alta persoana. Profesorul ii spune studentului sa mearga si sa aduca prajitura. Intrebati studentul incotro se indreapta. Modelul spune : « cadeti ». Acea persoana va trebui sa nu-i acorde atentie si sa nu accepte obiectul. Un asistent sa fie in apropiere sau in alta parte a casei. (Lakeshore scoate pe piata un Joc de sentimente si figuri) Emotii Initiale Fericit Trist Furios Emotii avansate Frustat Nervos Surescitat Confuz 30 . Tentatii de Comunicare. Asistentul arata spre obiect. Afirmarea. Faza 7 : Identificarea directiei de miscare. g) puneti o legatura de telina in cosul de rufe. Regizati un eveniment in timp ce asistentul este in apropiere sau in alta parte a casei. Asamblati o varietate de ilustrate care portretizeza clar emotii de baza. si spune : « acolo ». [numele] » pana ca persoana respectiva sa incerce sa prinda mingea. si apoi faceti ceva neasteptat. Profesorul intreaba studentul : « catre ce arata asistentul ? ». Unele dintre aceste proceduri au fost descrise de catre Margery Rappoport in Maurice et al. sau ca a auzit ceva din cele ce au fost spuse. fie in alta parte a casei. Faza 6 : Identificarea directiei in care priveste o persoana. b) purtati ochelarii invers. Faza 2 : Spuneti studentului sa dea un obiect unei anume persoane. Intrebati studentul daca asistentul ar putea sti ce s-a intamplat. pe roluri. Faceti asta cu aruncarea mingii. Faza 3 : Captarea atentiei unei persoane. El isi poate da seama de asta pe baza faptului ca asistentul a fost prezent la eveniment. ( 1996). Identificati cai potentiale de a schimba starile emotionale 5. nu doar dupa distanta. ci si daca asistentul i-a raspuns. cauzele posibile sau cum sa modifice situatia. du-te acolo ». Faza 10 : Sa identifice daca o persoana are niste informatii. Faza 9 : Sa identifice daca o persoana il poate vedea. fie prin joc de rol fie prin poze pentru a-l invata cum sa identifice sentimentele. El isi poate da seama de asta pe baza apropierii asistentului fata de el si dupa directia in care priveste. e) incercati sa-i puneti un pantof in mana. 4. [numele] ». c) colorati « din greseala » pe masa. b) Profesorul intreaba asistentul : « Unde este prajitura ? ». Acea persoana va trebui sa se arate indiferenta la primele lui incercari de comunicare. El raspunde « acolo » si arata spre locul unde se afla elementul cerut. a) purtati o peruca. c) Asistentul arata catre un obiect. Intrebati studentul « la ce se uita asistentul ? ». Faza 4 : Etalarea unui lucru facut de el. Modelul spune : « oooh ». pana cand studentul nu spune : « Poftim. si indreptati-le cu fata intr-o anumita directie. Faza 11 : Faceti lucruri neobisnuite pentru a starni comentariile studentului. Identificati starile emotionale 2. Spuneti studentului sa spuna sau sa ceara unei persoane ceva. El ar trebui sa spuna : « Prinde-o. h) rearanjati mobila sau mutati un obiect evident din camera. El va trebui sa fie indrumat sa repete numele persoanei si sa traga de mana persoanei respective. El isi poate da seama de aceasta. Intrebati studentul daca asistentul il poate auzi. Puneti studentul sa ii spuna ceva asistentului.Faza 1 : Intrebati studentul : « Unde este [elementul] ? ». Faza 5 : Identificarea directiei in care arata o persoana. Faza 8 : Sa identifice daca o persoana il poate auzi. care se afla fie in apropiere. Facilitati interactiunile sociale. Descrierea. El ar trebui sa indice directia corecta. Asezati jucariile – animale pe o singura linie. d) scapati materialele de pe masa. Intrebati studentul de un lucru care ii este la vedere. i) fiecare isi urmeaza randul la o activitate de rutina. Nota de referinta : Bazele Conversatiei. Dezvoltati empatie. Dezvoltati intelegerea cauza-efect Procedura: Prezentati diferite emotii studentului. Emotii Obiective: 1. f) puneti un ciocan in sertarul cu argintarie. Asistentul priveste un lucru. a) profesorul arata catre ceva si spune : « Studentule.

Alcatuiti o situatie in care o persoana simte intr-un anumit fel. fa pe cineva sa simta fericire imbratisandu-l). Puneti-l pe student sa descrie ce simte el sau ce simte alta persoana. Profesor: De ce este trista? Student: Pentru ca nu poate avea jucaria.Intermediare Speriat Surprins Obosit Stupid * Flamand/Insetat Bolnav Plictisit Ingrijorat Gelos Mandru Stanjenit * notati ca aceste sentimente sunt definite mai degraba de situatie sau comportament decat de expresii faciale . Demonstrati o emotie faciala si intrebati-l pe student ”Ce simt eu?” Faza 6: Etichetarea propriilor sale emotii. Folositi imitatia pentru a invata studentul sa demonstreze diverse emotii. Generalizati la mediul natural. Alcatuiti o situatie in care studentul sa experimenteze o anumita emotie. Aratati-i studentului o poza a unui model diferit care ilustreaza aceeasi emotie si apoi instruiti-l sa “faca corespondenta” . Apoi efectuati teste la intamplare pentru cele doua emotii. Folositi poze care ilustreaza cauza si efect sau tablouri. ASIGURATI-VA CA EMOTIILE SUNT POTRIVITE VARSTEI (EX. Profesor: Cum te simti acum? Student: Fericit! Profesor: De ce? Student: Pentru ca ma gadili! Faza 8 : Deteminarea cuiva sa simta o anumita emotie. Adaugati alte emotii pe masura ce fiecare este invatata. Instruiti studentul “sa determine (persoana) sa simta(emotia)”(ex. Faza 5: Recunoastere emotiilor altora portretizati in vivo. Intrebati-l pe student de ce are un anumit sentiment sau de ce o alta persoana simte intr-un anumit mod. Dupa ce a invatat emotia unu predati emotia doi. Puneti pe masa poze ale unui model care arata doua sau mai multe emotii. UN COPIL DE PATRU ANI NU AR INTELEGE SENTIMENTUL DE PLICTISEALA). Faza 1: Corespondenta non-identica a emotiilor in poze. Aratati-I studentului o poza si intrebati-l “ce simte?” Faza 4: Demonstrarea emotiilor. Alegeti o emotie pentru a incepe instruirea si folositi-le pe celelalte ca distrageri. Aceasta se poate realiza prin joc de rol sau imitatie non-verbala. Spuneti-I studentului “Atinge (emotia)” si indicatieati-l daca este nevoie.Intrebati-l “Ce simti?” Faza 7: Indentificarea cauzelor emotiilor. Faza 9: Generalizati la situatii firesti. Faza 3: Etichetare expresiva a emotiilor in poze. cautand ocazii firesti pentru a trece in revista emotiile. Profesor: Cum se simte sora ta? Student: Este trista. 31 . Faza 2: Etichetare receptiva a emotiilor in poze. Scoateti o poza infatisand prima emotie si o poza a emotie de distragere.

indicatieul verbal. Imbunatatirea functionarii in grup si in clasa 5.” Faza 3: Profesorul demonstreaza un gest si intreaba: “Ce inseamna asta?” 32 . Cresterea capacitatii de a citi indiciile sociale 4. Demonstreaza cunoasterea raspunsului la situatie. uita-te la ceas Apleaca-te inainte. Dezvoltarea unei intelegeri a comunicarilor non-verbale des folosite 2. limba scoasa Ciupeste nasul Barbia in maini Misca picioarele. 3. Criterii de perfectionare: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece. palma in afara Degetul aratator ridicat Leagana bratul inainte s-napoi Da din deget Da din umeri Deget peste buze Aplauda/degetele mari ridicate Doua degete mari ridicate Semnul OK Bate usor burta Cah!. Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor. Marirea cunoasterii mediului inconjurator. Exemple: cineva spune si/sau arata: Infrigurat Speriat Flamand Trist Ranit Suparat Studentul explica ce ar face sau demonstreaza un raspuns potrivit. Faza 1: Studentul imita gesturi Gest Intinde bratul. prin gest sau pozitie. ca sa-mi spui……. Profesorul spune”Foloseste gesturile. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza independent.Faza 10: Empatie. da din cap Roteste ochii Casca Incruciseaza bratele Freaca barbia/fruntea intre degetul mare si celelalte degete Bate-te usor pe frunte cu fata incheieturii mainii Inteles Ridica-te Vino-ncoace Stop Asteapta un minut Misca Nu face asta Nu stiu Liniste buna treaba Excelent! OK Delicios Gust rau Miros rau Plictisit Vreau sa plec Interesat Asta este ridicol obosit frustrat Ganditor Am uitat/am incurcat lucrurile Faza 2: Studentul face gestul la cerere. demonstratia. palma in sus Chiama cu degetul sau mana Bratul intins. Dezvoltarea unor mijloace de comunicare suplimentare Indicatii: Folositi indrumarea fizica. Referire la pasaje din alte programe: Corespondenta Etichete receptive Etichete expresive Gesturi (Pragmatica) Obiective: 1.

Criterii de performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece corect fara indicatie cu doua alegeri.Faza 4: Studentul demonstreaza raspunsul in contextul potrivit. Studentul merge inainte sau se intoarce cand profesorul il cheama cu degetul sau arata spre el. Indicatii: Folositi indrumarea fizica. demonstratia. supa din viermi” b. Indica unde este localizat cineva sau ceva prin aratarea cu mana. Citirea gesturilor de a arata spre ceva pentru a indica unde sunt localizate diferitele obiecte dorite. Utilizarea a doua modele (sau poze) care indica care persoana asculta (aplecandu-se inainte. Faza 5: Studentul citeste indiciul non-verbal si isi adapteaza comportamentul. Studentul paseste inapoi sau se misca inapoi ca raspuns la chemare pe furis c. Exemplu: “Cah. sau unde ar trebui sa stea asezat sau in picioare studentul pe parcursul unei activitati e. initiale: Incepeti cu atribute concrete si treceti la abstract. indicatieul verbal. a. c. prin gest sau pozitie. d. Fiecare concept poate fi predat mai intai ca potrivire. a. Poate fi insotita cu fraze narative incluzand “Este acolo” sau “pe raft” Indica ca ceva are un gust bun prin frecarea burtii Indica ca stie raspunsul sau doreste un obiect sau raspuns. citind o carte) Referire la pasaje din alte programe: Atentie comuna Emotii Actiuni pretinse Atribute Obiective: 1. Crit. poate ca este capabil sa invete mergand direct la poze. d. Faza 1: Faza 2: Culoare Marime 33 . b. Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor. Extinderea limbajului 2. poate dand din cap afirmativ) si care persoana nu este atenta ( uitandu-se in alta parte. In oricare dintre cazuri. Cresterea gradului de cunoastere a mediului inconjurator Procedura: Urmati procedura instruirea discriminatorie de baza. de opt ori din zece cu trei sau mai multe alegeri. e. uitandu-se la persoana. Faceti referinta la normele de dezvoltare pentru limbajul potrivit varstei. Creterea intelegerii conceptelor 3. uitanduse la unghii. Selectati obiecte care sunt pe cat posibil similare si variati numai asupra atributului predat. Exemplu: isi incruciseaza bratele pentru a comunica frustrare Se trage inapoi si se stramba cand I se arata ceva scarbos. Citirea in mod corect a unui gest din cap in semn de da sau nu. Studentul poate invata mai bine utilizand mai intai obiecte si dupa aceea poze. Profesorul poate alcatui o situatie in care un model gusta un aliment si apoi este intrebat daca I-a placut. conceptul trebuie generalizat folosind o gama larga d materiale. Totusi. f. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza independent. apoi ca discriminare receptiva si ca eticheta expresiva. g. Da din cap in semn de “da” sau “nu” cand este cazul Se arata plictisit punandu-si barbia in maini Arata emotie. De exemplu ca raspuns la intrebarea “Cine vrea inghetata?” el ridica mana spunand “eu vreau” sau fara a da un raspuns verbal . Folositi obiecte concrete pentru a reprezenta fiecare atribut.

Primul/ultimul b. In mijloc Cantitativa. Dulce/acru h. Intuneric/lumina i. Ingust/lat e. Si : “Da-mi unul albastru si unul rosu” c. Piele g. Potrivire: “pune baiat cu baieti” contra “pune fata cu fete” b. Noapte/zi b. a. Putini/multi h.Faza 3: Atribute fizice. Repede/incet b. Lung/scurt c. Deschis/inchis. Lemn c. Drept/stramb Gen. Sau: “Da-mi unul albastru sau unul rosu” b. Extinderea limbajului 3. Folositi poze cu fete si baieti. Usor/greu i. Sticla Temporala a. Usor/greu g. Nu: “Da-mi unul care nu este albastru” Functii Obiective: 1. Imbunatatirea memoriei si aptitudinilor de rationament Procedura: Articolele sunt prezentate studentului caruia I se cere explicarea functiei lor 34 . Partial/jumatate/integral f. Gol/plin Alte antonime a. Ud/uscat c. Receptiva: ‘atinge (plastic)”. Aproape/departe d. Cald/rece b. Inalt/scund d. Panza e. “Rostogoleste repede mingea” contra “rostogoleste mingea incet” a. Vechi/nou k. Curat/murdar j.lumina. Totul/ceva/nimic g. Receptiva : Atinge baiat” contra “atinge fata” Compozitie. Expresiva: “Din ce este facuta aceasta?” a. Aspru/neted d. Tare/moale e. “Atinge (cald) “ contra “Atinge (rece) “ a. pantofi) Faza 4: Faza 5: Faza 6: Faza 7: Faza 8: Faza 9: Faza 10: Conectori logici. “Arata-mi (aproape)” contra “Arata-mi (departe)” a. Metal f. Tanar/batran d. In jur c. Inainte/dupa aceea Spatiala. Plastic b. Ascutit/bont f. Marirea capacitatii d intelegere a vietii de zi cu zi 2. Sus/jos b. Hartie d. a. Deschis/inchis c.

etc. “Unde merge asta?” permitandu-I sa potriveasca poza de actiune cu obiectul corespondent). masini. farfurii (B: 2-6) c. b. etc. b. (Poza SD) Aratati studentului o poza de actiune si intrebati-l: “de ce ai avea nevoie pentru asta?” El alege un obiect de pe masa. Studentul da un raspuns verbal. etc. “Ce faci in(camera)?” b. Faza 5: Aratati-I studentului un obiect 2-D si intrebati-l “pentru ce este asta?” a.)Aceasta se poate realiza si ca sarcina de potrivire intreband. indicatieul verbal. “Cu ce vezi?” Faza 9: Functiile camerelor a. Faza 2: Faza 3: Faza 4: Puneti mai multe poze 2-D de articole pe masa. Raspuns verbal: Studentul spune la ce se foloseste articolul. “Ce folosesti pentru asta?” Studentul trebuie sa aleaga obiectul potrivit. Aratati-I studentului un obiect 3-D si intrebati-l “pentru ce este asta?” a. “Unde merge asta?” permitandu-I sa potriveasca poza de actiune cu obiectul corespondent). Aceasta se poate realiza si ca sarcina de potrivire intreband. (SD verbala) Intrebati studentul ce ar folosi pentru a-si: spala dintii. Criterii Initiale: Etichete Expresive. Scaune. spala fata. El alege un obiect de pe masa. foarfeci (B:3-0) Faza 8: Functiile partilor corpului uman a. telefoane. a. b. Carti. Profesorul mimeaza o actiune si intreaba.”Ce faci cu asta?” Studentul trebuie sa demonstreze printr-o actiune adecvata. Intrebati-l. “Unde faci (actiunea)?” Referire la pasaje din alte programe: Cunostinte generale si Rationament Categorii 35 . (raspuns non-verbal) Studentul alege poza de actiune corecta din posibilitatile aflate pe masa. Faza 1: Non-verbala(actiune in direct) a.si vice-versa. Indicatii: Folositi indrumarea fizica.). Criterii de performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece corect fara indicatie. Aratati un obiect studentului. a. prin gest sau pozitie. c. Studentul da un raspuns verbal. (Poza SD) Aratati-I studentului o poza de actiune si intrebati-l. bea sucul. spala fata. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza independent. Faza 6: Inter-verbal 1(nu se folosesc indicii vizuale) Intrebati studentul ce ar folosi pentru a-si: spala dintii. paturi (B:2-0) b. Puneti mai multe obiecte 3-D pe masa a. Case. Aceasta trebuie repetata cu cel putin inca un profesor. (raspuns verbal) Studentul spune la ce foloseste obiectul. Puneti mai multe obiecte pe masa. El alege un obiect de pe masa. demonstratia. o ceasca. de ce ai avea nevoie pentru asta?” El alege un obiect de pe masa. etc. “La ce iti folosesti ochii?” b. bea sucul.Actiuni Expresive. b. un sapun. b. Raspuns la actiune non-verbal: Studentul simuleaza actiunea care ar trebuie executata. spala fata. Alegere multipla non-verbala: Studentul alege poza de actiune corecta din variantele de pe masa. bea sucul. creioane. Faza 7: Inter-verbal 2(nu se folosesc indicii vizuale) Intrebati studentul la ce foloseste o (periuta de dinti. (SD verbala) Intrebati studentul ce ar folosi pentru a-si: spala dintii.

Da un raspuns fara variante vizuale C. folositi un articol care produce sunet in fata studentului. Micsorati indicatieul prin producerea unui sunet cu un articol fara sa vada studentul. potrivire obiecte 3-D(articole care merg impreuna). Pentru indicatie. Furnizarea mijloacelor pentru extinderea limbajului 5. Potrivire poze 2-D. Cine mananca(articol)? 36 . Marirea capacitatii de cunoastere a mediului inconjurator 4. A. Ce face o persoana. Discriminare auditiva – sunet inregistrat J 1. Da un raspuns fara variante vizuale D. masina de politie de jucarie cu sirena. maraca. Predarea studentului informatii generale care sunt functionale si potrivite Varstei 2. Exemple: jucarie urlatoare. “Ce merge cu asta?”. ESTE FOARTE IMPORTANT SA REALIZATI CA INTELEGEREA NU SE VA DEZVOLTA DOAR PRIN FURNIZAREA UNOR MICI INFORMATII NELEGATE INTRE ELE. personaj sau animal 1. Ce mananca o persoana. Dezvoltarea rationamentului abstract 3. un personaj sau un animal? (vaca face “muu”) 2. El va imita actiunea si va scoate acelasi sunet. un personaj sau un animal?(Piratii vaneaza comori ingropate) 4. Cine/ce spune (sunet)? 5. 2. Prezentati un sunet si spuneti “gaseste unul asemnator”. Alegere dintre obiecte 2. Ce spune o persoana. Studentul alege un articol sau o poza din mai multe variante de pe masa. Discriminare auditiva – Sunet in direct. Asociere actiune cu persoana. INTELEGEREA SE DEZVOLTA PRIN PREDAREA UNOR EXEMPLE LEGATE DE UN CONCEPT PANA CAND STUDENTUL ESTE CAPABIL SA GENEREZE EXEMPLE PROPRII. clopotel. Dati-I informatia daca nu cunoaste raspunsul. Puneti pe masa articole care produc un sunet. Prezentati un articol si intrebati. Alegere dintre poze 3. Marirea capacitatii de raspuns la intrebari Procedura: Puneti studentului intrebari referitoare la informatii generale. un personaj sau un animal?(Winnie the Pooh mananca miere) 3. Asociatii 1. I 1. Alegere dintre obiecte 2. Asociatii Creion/hartie Soseta/pantof Perna/pat Servet/farfurie Costum de baie/prosop Creta/tabla Flori/vaza Videocaseta/VCR Manusa/mana Minge/ bata Vopsele/pensula Minge de baschet/inel Cana/ceasca Sapun/carpa de spalat Bebelus/ sticla Surub/piulita Masina de tuns iarba/iarba B Lopata/galeata Lingura /vas Periuta de dinti/pasta de dinti Haina/palarie Cutie pentru pranz/sandwich Foarfeca/hartie Banda/casetofon Camasa/pantaloni Soseta/picior Lumanari/tort aniversar Bicicleta/casca Matura/faras Perie de par/uscator de par Tren/sina Creion colorat/carte de colorat Ciocan/cui Aspirator/covor C D E F G H B.Cunostinte Generale si Rationament I Obiective: 1.Alegere dintre poze 3.

Incaperi generice (din reviste.) F.” Studentul raspunde. “Ce face o (persoana)?” 6. dar nu puneti intrebari care sunt peste dezvoltarea rezonabila. Identificare/Descriere. Cereti studentului sa va dea un anumit numar de raspunsuri incepand cu doua. Identifica persoana sau obiect cu anumite caracteristici (persoana/articol nu sunt prezente) 3. Receptiv: Profesorul pune una sau mai multe poze pe masa si intreaba. Asociatii II 1. Asigurati-va sa accentuati puternic variantele pe care le genereaza singur. “Cine (joaca in rolul)?” –raspuns verbal 5.) 3. o soba. etc. receptiva b.raspuns verbal 8. ce conduci. Punerea articolelor laolalta. hartie. 1. Identifica receptiv articolul care este facut din materialul respectiv. Locatii in cadrul comunitatii (parc. ESTE FOARTE IMPORTANT SA REALIZATI CA INTELEGEREA NU SE VA DEZVOLTA DOAR PRIN FURNIZAREA UNOR MICI INFORMATII NELEGATE INTRE ELE. 3. Dezvoltarea rationamentului abstract Procedura: Puneti studentului intrebari referitoare la informatii generale. Unde poti sa gasesti…. SD: “Arata lemnul” R: Arata un articol facut din lemn. Compozitie: “Din ce este facut?” )lemn.. etc. si gradual cresteti numarul. Intreaba studentul. etc. Identificare receptiva a unei persoane 2. “Din ce este facuta aceasta?” R: “Panza” Cunostinte Generale si Rationament II Obiective: 1. “Unde ati vedea (persoana?)”. Ocupatii/Ajutor comunitar/Personaje 1..(un pat.) 1. biblioteca. Dati-I informatia daca nu cunoaste raspunsul. Numeste materialul din care este facut acel articol SD: Arata camasa. McDonald’s. Cine(face actiunea)? E. oficiu postal. INTELEGEREA SE DEZVOLTA PRIN PREDAREA UNOR EXEMPLE LEGATE DE UN CONCEPT PANA CAND STUDENTUL ESTE CAPABIL SA GENEREZE EXEMPLE PROPRII. Cand il indicatieati. Antagonisme 1. Potrivire. Fotografie I. Descrie persoana sau obiect (persoana/articol nu sunt prezente) 2. Etichete foto expresive c. Camerele din casa sa a. “Care este opusul acesteia?…” Studentul arata poza corecta. Etichetare expresiva a unei persoane 4. Nu se furnizeza imagini .? 4. etc. cabinet medical. “Cine (joaca in rolul)?” – arata poza 3. un nor. sticla. “Unde ati vedea (persoana?)” – arata poza 7. “Care este opusul acesteia….6. Predarea studentului informatii generale care sunt functionale si potrivite Varstei 2. H. etc. Identificare locatii 1. “Ce foloseste (persoana)?” – arata poza 9. Pentru acest program.)? 5. Ce vezi in……(bucatarie. “Ce foloseste (persoana)?”.)? B. Numeste camera/locatia unde se gaseste 2. va trebui sa generati cinci sau mai multe exemple ca raspunsuri la fiecare articol. A.raspuns verbal G. Intrebare verbala-raspuns verbal 37 . Pe ce gatesti. etc. 3. 2.D. metal. Expresiv: Profesorul intreaba. 2. Merge in camera/locatia numita d. trebuie sa o faceti in ordine intamplatoare intrebarile pe care le puneti astfel incat raspunsurile sale sa nu devina invatate pe de rost. Pune impreuna articole facute din acelasi material. carti. un volan.

SD: “Ce merge cu pantoful?” R: “Ciorapul” 2.C. obosit. incaperi. lucruri in bucatarie. fiecare reprezentand o categorie diferita. Scoateti doua sau mai multe poze. Prezentati articole reale care au ceva in neregula sau folositi poze.) Apoi I se da o grila care are o parte din cod si loc pentru traducere. K. Unde mergem sa punem o scrisoare la posta? Insarcinari imposibile 1. vrei sa pleci afara si ploua (B: 4-0) Stie unde sa mearga in diferite cazuri 1. etc. jucarii. J. Studentului I se prezinta o legenda (ex. H. numere. bolnav(B:3-0) 2. D. Criterii initiale: Studentul a terminat potrivirea non-identica si potrivirea obiect-poza. Inima=A. Identificare: Studentul arata obiectul care nu este in regula. Stea=B. Indicatii: Folositi indrumarea fizica. parti ale corpului. lucruri in garaj. bauturi. Faza 1: Potrivire. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza independent. forme. obiecte pe cer. transport/vehicule. indicatieul verbal. 38 . Exemple: il asambleaza pe Cap de Cartof in felul potrivit. Scoateti cate o poza pentru fiecare categorie de sortat si etichetati categoria pozei. Faza 2: Receptiva. imbracaminte. 3. infometat. prin gest sau pozitie. De obicei este folositor sa utilizati poze ale unor articole. oameni. Cerc=C. F. Categorii Obiective: 1. Acest lucru trebuie repetat cel putin cu inca un profesor. Pentru unii copii poate fi necesara prezentarea aceasta cu articole 3-D. Dezvoltarea rationamentului abstract Procedura: Selectati grupuri de articole in conexiune. obiecte in ocean. Somnoros. Incepeti cu simple categorii precum animale. plante. De ce facem baie?De ce mergi la doctor? A sti ce sa faci in diferite situatii? (“Ce faci cand esti?” 1. Realizarea asociatiilor de lucruri in conexiune 2. te-ai taiat la deget. Corectie: Studentul remediaza defectul sau descrie ce ar trebui facut. Poti sa atingi tavanul? De ce nu? Neregularitati/Absurditati. 2. Extinderea comunicarii. Exemple: Animale. Exemplu: masina are trei roti 3. mancare si imbracaminte. I. Identifica articolul lipsa dintr-o poza Ghicitori Analogii (UN elefant este mare. fructe. demonstratia. Criterii de performanta: Studentul da un raspuns de opt ori din zece corect fara indicatie. Studentul sorteaza articole in grupuri. unelte. Apoi dati-I poze suplimentare una cate una si spuneti-I sa “le puna laolalta cu(animalul)”. lucruri in dulap. Odata ce executia sa este buna. Vezi ca ti s-a dezlegat siretul de la pantof. E. esti insetat. infrigurat. 1. De ce merg acestea impreuna? SD: “Cum merg impreuna un pantof si un ciorap?” R: “Port ciorapii in picioare” Rationament: Poate sa explice de ce facem anumite actiuni 1. mancare. L. litere. instrumente. aceasta se poate transforma intr-o insarcinare de clasificare prin oferirea unei gramezi de poze amestecate si spunandu-I sa le sorteze. un soricel este………) Extinderea Modelelor: ABCABCA………Ce urmeaza? Codificare. Explicatie: Studentul spune care este problema. G. etc. Spuneti-I “da-mi (animalul)”.

Expresiva. demonstratia. Procedura: Prezentati articole care sunt asemanatoare pe o anumita dimensiune si un articol suplimentar care este diferit pe acea dimensiune. Marirea atentiei si capacitatii de constientizare a detaliilor obiectelor din mediul inconjurator. Apoi. Cereti-I studentului sa va dea obiectul diferit. la fiecare incercare dupa care el va dat articolul diferit (vor fi doua articole identice ramase pe tabla). Dupa ce numeste un articol. Faza 1: Luati un grup de obiecte identice (ex. Cereti-I sa numeasca ceva din categorie(ex. “Numeste o mancare care ai dori-o la micul dejun”. Intrebati studentul: “Sunt la fel sau diferite?” generalizati in mediul natural inconjurator (ex. Exemple: “Adu-mi acelasi tip de farfurie. Studentul trebuie sa raspunda si la intrebarea “prin ce sunt asemanatoare?” si la intrebarea “prin ce se deosebesc?” Exemple: un bloc rosu si un bloc Faza 2: Faza 3: Faza 4: Faza 5: 39 .un pantof si cereti-I sa gaseasca articolul asemanator. Incepeti cu caracteristici fizice evidente si progresati la atribute mai abstracte si diferente cu detalii mai de finete. Gaseste articolul asemanator/diferit. indicatieul verbal. Crit. inclusiv din categoria respectiva. Faza 4: Numire. Urmati procedura de mai sus si intrebati studentul “de ce sunt diferite?” sau “Sunt la fel?” El raspunde. “Numeste ALT animal”).”Numeste un animal”).). “Coloreaz-o pe a ta la fel cu a mea”. initiale: Potrivirea este o conditie esentiala. laudati-l si cereti-I sa numeasca alt articol (ex. reduceti gradual campul pana cand raman doua obiecte la fel si unul diferit. Criterii de performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece fara indem in doua sesiuni consecutive. “fa-o pe a ta diferita”. Folositi articole care sunt la fel intr-o privinta dar diferite in alta privinta. Scoateti doua articole. Puneti doua articole pe masa (ex. Playdoh. “Ce este vaca?” iar el trebuie sa numeasca categoria de animale. “Adu-mi o farfurie diferita”. Acest lucru trebuie repetat cu inca un profesor cel putin. un mar si un pantof). prin gest sau pozitie. Apoi intrebati. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza independent. Cresterea rationamentului abstract 2. spuneti-I sa vi-l dea “pe acelasi”. Daca este necesar indicatieul puneti pe masa poze ale categoriilor diverse. treburilor marunte. Cereti-I sa numeasca ceva care raspunde la doua sau mai multe cerinte. In mod gradual incepeti sa cereti in ordine intamplatoare articolele asemanatoare sau diferite.Faza 3: Expresiva. Dupa ce a inteles.diferit. etc. “ce este aceasta?”Studentul trebuie sa raspunda numind articolul (ex. Exemple: “numeste un animal care traieste in ocean”. toate de aceeasi culoare) si plasati un obiect in grup care este diferit pe acea dimensiune. Aratati. Acelasi contra Diferit Obiective: 1. “Pentru ca amandoua sunt pantofi” (la fel) sau “pentru ca unul este pantof si acesta este mar (diferit). S-ar putea sa fie necesar sa-l indicatieati sa ia ambele articole si sa vi le dea.vaca). Indicatii: Folositi indrumarea fizica. Faza 5: Categorii complexe. in timpul jocurilor. Aratati-I o poza si intrebati. “Numeste un vehicul care nu merge pe strada”.

Nivel Avansat In spate In fata Langa Intre Un mod de a face lucrurile mai interesante pentru el este de a utiliza un personaj favorit. Articolul trebuie sa fie altul frecvent in timp ce efectuati incercarile. Folositi figuri interesante ca obiecte deplasabile si folositi un obiect diferit la fiecare cateva incercari. Predati conceptul de “unde” Procedura: Acesta este un program pe care copii il considera des dificil si se pot impotrivi. o ceasca. ar putea fi de ajutor sa predati conceptul de deasupra contra pe partea laterala a obiectului. Furnizati-I un mijloc de a gasi sau plasa obiecte in mediul inconjurator. Faza 2: a) (OPTIONAL) Ca un prim pas. sau o galeata ( la care se face referinta ca articol stationar. Aceasta se poate realiza si prin punerea studentului sa plaseze articolul deplasabil in raport cu un scaun sau o masa (ex. Puneti personajul sa-I ceara instructiuni pentru a ajunge la o locatie cu 40 . locatii in jurul casei. si afara.Este important sa-l transformati intr-un exercitiu distractiv. etc. Dati-I studentului o poza a unei persoane diferite intr-una dintre locatii si spuneti. Predati-I un bloc de constructie a limbajului 4. Puneti articolul stationar In fata studentului si cereti-I sa atinga deasupra contra pe lateral. Potrivire Prepozitii Obiecte: 1. in pozitia dreapta sus. doua animal. De exemplu. Folositi poze care ilustreaza diverse concepte pozitionale (ex. etc. Dupa ce s-a invatat aceasta la masa. generalizati conceptele la carti cu poze. Fiti creativi in utilizarea obiectelor si metodelor de prezentare. poate fi folosita pentru pe. Predati studentului relatia dintre obiecte si mediul inconjurator 3. o ceasca poate fi folosita pentru in si alaturi. Referire la pasaje din alte programe: Atribute. Prepozitii suplimentare receptive ar trebui introduse dupa ce s-au invatat cele deasupra si alaturi: Prepozitii Receptive – Nivel Incepator Deasupra Langa In Sub Prepozitii Receptive. Categorii. un creion colorat si un creion negru. Faza 1: Potrivire poze. “pune impreuna cu (deasupra)”. Utilizati un articol care se poate deplasa cum ar fi un bloc sau o jucarie mica pentru a o plasa in locatii diferite precum pe. Functii. De exemplu. Articolul trebuie sa aiba cel putin doua prepozitii care se pot utiliza impreuna cu acesta. b) Invatati-l pe student sa plaseze un obiect deplasabil deasupra contra langa obiectul stationar. etc. afara. pe. Daca nu aveti succes de la inceput. Scoateti doua poze care arata aceeasi persoana in locatii diferite. sub si alaturi. sub. transformati-l intr-un joc zoologic si folositi o cusca in care sa puneti animalele inauntru.Indicatieati folosind un gest dramatic de batere din palme pentru a-l incuraja sa se distreaza facand activitatea aceasta. Alte exemple: Joc de ferma cu animale si tractor Castel cu figuri Scena oceanica Casa de papusi Autobuz scolar Selectati un articol precum o cutie. In pozitia rasturnata. pune Elmo sub masa). 5. poate ar trebui sa-l amanati o vreme.verde. un copil pe masa contra sub masa). Utilizati paradigma de instruire discriminatorie de baza.

“Scuzati-ma.). Nasul lui Mickey Mouse contra nasul profesorului). puteti sa-mi aratati cum sa ajung in spatele scaunului?”). Aceasta pentru a reduce confuzia asupra inversiunii pronumelui. Poate ajuta sa folositi obiecte inanimate. puteti sa-l puneti sa vaneze comori cu mici gustari ascunse in diverse locatii: deasupra. trebuie sa variati partile corpului cu o frecventa foarte mica. treceti la utilizarea expresiva a pronumelor. Predati studentului un bloc de constructie a limbaljului K 3. Spuneti-I studentului sa se uite pe/sub/in spatele scaunului. eliminand inversiunea pronumelui) 4.) Indicatieul poate consta din utilizarea numelui studentului ca parte a instruirii si renuntand gradual la elpana cand se ajunge la folosirea pronumelui. precum animale din plus sau personaje (ex. Programele expresive si receptive pentru pronumele persoana a-ntaia si a doua (ex. Faza 4: Discriminare receptiva a prepozitiilor in poze. etc. “Du-te in spatele mamei”. Profesorul va instrui studentul sa-si atinga partile corpului sau sau ale profesorului (ex. Daca se duce la ceasca corecta capata gustarica care este ascunsa acolo. Folositi poze pentru prezentarea conceptelor. sub. in spatele. Predati conceptul de “cine” Procedura: Initial. Pronume Obiective: 1. Faza 6: 2-D expresive. Apoi plasati ceasti rasturnate in aceste locatii diferite si ascundeti o gustarica sub una dintre ele. Du-te in cosul de rufe”. . “Atinge-mi nasul meu de PROFESOR” sau “Atinge-ti mana ta de STUDENT”. Studentul poate sa faca sau sa priveasca personajul “mergand” la locatie. Spuneti-I studentului sa puna o forma intr. O alta idee este utilizarea formelor colorate. etc. Faza 3: Puneti-l pe student sa se plaseze in diverse locatii cu referinta la articole stationare.referinta la un anumit obiect stationar (ex.. Se pot folosi semeni sau papusi pentru a-I preda pronumele persoana a III-a precum a lui sau a ei. Pentru un student non-verbal. studentul va fi invatat sa raspunda receptiv la pronume. demonstrati prepozitiile diferite si intrebati-l pe student “unde este (obiectul deplasabil?)”. Utilizand un obiect stationar si unul deplasabil. 41 . Aceasta se poate realiza si cu doua animale aliniate cap coada. Cereti-I studentului sa arate fata contra spatele fiecaruia. Exemple: “Du-te sub masa”. Cartile lui George cel curios merg foarte bine pentru acest pas.. pune-l pe Batman in Batmobile. tu) nu trebuie amestecate pana cand fiecare element este invatat independent. asigurati-va ca utilizati articole care au o fata si un spate clar. utilizand cel putin doua fraze. Criterii Initiale: Studentul a invatat Partile corpului si Extinderea limbajului I. “aseaza-te pe scaun”. De exemplu. Eu. Un scaun merge foarte bine. “Atinge-ti nasul”. La inceputul instruirii. (Descrierea Extinderii limbajului I este in urmatoarea sectiune). o cutie nu. Predarea relatiei intre el insusi si mediul inconjurator 2. pe.o anumita locatie (ex. Joc de prepozitii: Folositi un scaun sau un alt obiect care are o pozitie clara (ex. Dupa ce s-a invatat lucrul acesta. Promovati un limbaj care suna mai potrivit (adica. sub. acesta ar fi trebuit sa invete discriminarea receptiva a obiectului/ combinati de atribut. pune-l pe Micky sub masa). Faza 5: 3-D expresive.. Pentru generalizare. Pentru in fata si in spate.

Profesorul poate spune “Mananca bomboana Mea”. Marirea fluentei.Al lui contra al Ei Profesor: Al cui pantof? Student: Al ei. articolele vor fi 3-D si vor fi prezentate ca articole separate. se vor indica obiecte din 42 . Marirea constientizarii si participarii Procedura: Initial. Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor. Profesorul va atinge fie partile corpului sau imbracamintea studentului sau ale personalului si sa intrebe “a cui (parte a corpului)?” a. Daca studentul executa corect. Eu contra Tu (“arata spre mine”) b. profesorul poate pune o intrebare precum “Ce vezi?”. se vor utiliza carti sau poze complexe cu concepte multiple. Al lor/Al nostru/Al vostru(plural) – persoane h. h. Facilitarea aptitudinilor conversationale 3. mananca bomboana. Initial. c. e. Posesiv. Nominativ – El contra Ea Profesor: ce se intampla? Student: El este……. Apoi programul este extins prin prezentarea a doua sau mai multe articole si trecand si la reprezentarea 2-D. Nominativ – Eu contra Tu Profesor: Cine are mingea/ Student: Eu.nas”) a. Acesta/Acela/Aceste/Acele Extinderea Limbajului Obiective: 1. Al lui contra Al ei – poze g. Al lui contra Al ei – persoane f. Folositi articole din Etichetarea expresiva. A lui John(al profesorului) contra al studentului b. Acesta/Acela/Acestea/Acelea Pentru acest pas puteti folosi articole in afara de parti ale corpului. fluiditatii si lungimii productiei verbale L 4. f. Una este “bomboana mea” si una este “bomboana ta”. Posesiv – Al meu contra Al tau Profesor: Al cui nas? Student: Al meu. Raspunsul dorit este o descriere a ceea ce face persoana sau a ceea ce se intampla in poza. Facilitarea limbajului care nu este indicat de profesor – inceputul vorbirii Spontane 2. Nominativ – Ei contra Noi g. Apoi. d. La inceput. El contra Ea (“Da-I (obiectul) ei”) Faza 3: Pronume expresive.Al lor contra al Nostru(cu echipe) Profesor: A cui minge? Student: A lor. Al lor/Al nostru/Al vostru(plural) – poze i. Faza 2: Pronume receptive – Obiecte a. Dar este preferabil sa fie invatat sa comenteze fara a fi nevoie de intrebare.Criterii de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece. Al meu-John(Profesorului) contra Al tau-Studentului d. In sfarsit. Al meu-John(Profesorului) contra Al tau-Studentului c. Nominativ/Combinatii posesive (“Tu imi atingi nasul”). b. Profesorul prezinta un articol si solicita studentului o descriere a ceea ce vede.. Faza 1: Pronume receptive – Posesive (“arata catre……. De exemplu puneti bomboane pe masa. puneti-l doar sa numeasca articolul. Al meu contra Al tau e. Posesiv.

Pentru a mari sistematic capacitatea studentului de a comenta asupra scenelor complexe. Un singur obiect 3-D pe masa SD: “Ce vezi?” R: “Vad (un obiect)” b. cu indicatie cat mai slab din partea profesorului. SD: “Ce face (persoana)?” R: “Doarme”. Criterii De performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece fara indicatie. Aratati studentului un articol si puneti o intrebare. “Alearga”. mai multe poze 2-D pe tabla de pasla (“Vad (obiect) si (obiect)…” g. Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor. “mananca”. Criterii Initiale: Studentul a invatat articole in Faza 3 a etichetarii expresive. etc. Numeste mai multe articole intr-o poza complexa precum o scena dintr-o carte de povesti (“vad (obiect)si (obiect)” Faza 3: Verbe – (raspuns intr-un cuvant). Faza 1: “Ce este asta?” a. Numeste un singur articol intr-o poza complexa precum o scena dintr-o carte de povesti (“vad (obiect)” i. Mai multe obiecte 3-D prin camera.mediul inconjurator. privind pe fereastra sau stand afara SD: “Ce vezi?” ( poate fi insotit de gest care indica la care se poate renunta mai tarziu daca se considera potrivit) R: “Vad (obiect)”.Mai multe obiecte 3-D pe masa SD: “Ce vezi?” R: “Vad ( obiect) si (obiect)…” c. Faza 4: Faza 5: Combinatii verb/obiect – “Ce face (persoana)?” Exemple: merge pe bicicleta. descriptori multipli). Raspuns dintr-un cuvant. Treceti gradual de la indicatii verbale la comunicatii non-verbal ( ex. loveste mingea Combinatii subiect/verb 43 . privind pe fereastra sau stand afara SD: “Ce vezi?” ( poate fi insotit de gest care indica la care se poate renunta mai tarziu daca se considera potrivit) R: “Vad (obiect) si (obiect)…”. SD: “Ce este asta?” R: “(numele obiectului” b. Se poate folosi video ca un mediu suplimentar pentru prezentarea unui stimul material. O singura poza 2-D pe tabla de pasla (“Vad (obiect)” f. puteti lua poze incepand cu articole separate si gradual sa mariti numarul articolelor incluse in scena. d. Aceasta grabeste generalizarile in mediul natural si mareste aptitudinile de participare interpersonale. aplecanduse si miscand mana pentru a cere mai multa verbalizare). e. Puteti sa-l puneti pe student sa raspunda fara terminatia “-ing” daca este mai usor pentru el dar tot personalul trebuie sa fie consecvent in raspunsul pe care-l accepta. Scopul final este acela ca studentul sa faca o descriere detaliata ( adica. Un singur obiect 3-D prin camera. Studentul raspunde intr-o propozitie SD: “Ce este asta?” R: “(numele obiectului” Faza 2: “Ce vezi?” a.

Faza 7: Adjectiv/Adjectiv/Obiect – raspunsuri intr-o fraza SD: “Ce este asta?” R: “Minge mare rosie”. Studentul furnizeaza pronume SD: “Ce s-ntampla (in poza)?” R: “El doarme” Faza 6: Adjectiv/Obiect – raspunsuri intr-o fraza SD: “Ce este asta?” R: “Camion galben”. Furnizati studentului limbajul pentru a descrie evenimentele din trecut si pentru a anticipa evenimentele care se vor intampla in viitor. “Ce este asta?” (”Este un camion galben”) b. Faza 10: AdjectivAdjectiv/Obiect – raspunsuri intr-o propozitie a. Faza 8: Combinatii subiect/verb/obiect a. Substantiv ca subiect SD: “Ce face mama?” R: “Mama sta in picioare” b. “Ce ai?” (“ Eu am un cal maro”) d. Substantiv ca subiect SD: “Ce face fata?” R: “Fata saruta bebelusul” b. Pronume ca subiect SD: “Ce face ea?” R: “Ea da cu piciorul in minge” d. “Ce este asta?” (”Este un camion galben”) b. “Ce ai?” (“ Eu am un cal mare maro”) d. Studentul furnizeaza substantivul SD: “Ce se intampla (in poza)?” R: “Fata saruta bebelusul” c. Pronume ca subiect SD: “Ce face el?” R: “El doarme” c. “Ce vezi?”(“Vad o minge mare”) c.a. “Ce vezi?”(“Vad o minge mare rosie”) c. 44 .Baza Etichete expresive Joc “Eu spionez” Timpurile verbale Obiective: 1. Studentul furnizeaza pronumele SD: “Ce se intampla (in poza)?” R: “Ea da cu piciorul intr-o minge” Faza 9: Adjectiv/Obiect – raspunsuri intr-o propozitie a. Faza 11: Adjectiv/Obiect/prepozitie/Obiect Exemplu: camion albastru pe masa Faza 12: Combinatii Subiect/verb/obiect/descriptor Faza 13: Generalizarea limbajului la situatii de zi-cu-zi Referire la pasaje din alte programe: Tentatii de comunicare Conversatie.

puneti-l sa continue indeplinirea actiunii.” SD3b: Puneti personajul sa opresca actiunea pe care o face. “Fa asta”.” 45 . Pauza. “Ce AI facut?” (accentul pe AI este un indicatie la care se renunta gradual pe masura ce studentul invata conceptul.. Criterii de performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece fara indicatie.) R1c : “Eu am………” SD2 : Rotatie la intamplare a intrebarilor din timpul trecut contra celor din timpul prezent student indeplinind actiuni. Renuntati gradual la indicatii pana cand studentul actioneaza independent. “Ce face (personajul)?” R3a: “(personajul) face…. Puneti personajul sa indeplineasca o actiune. “Ce se intampla?” R2: “(persoana ) face…………acum” SD3: Demonstrati o actiune. SD4b: Profesorul inceteaza actiunea de indata ce studentul incepe. “Ce face (persoana)?” R5a: “(persoana) face……. SD1b: Profesorul inceteaza actiunea de-ndata ce studentul incepe. Mariti constientizarea acestuia a relatiei temporale dintre evenimente Procedura: Puneti studentului intrebari despre actiuni la diverse timpuri. apoi predativerbele neregulate. indicatie verbal. “Fa asta” R1a: Imita actiunea. o papusa sau alt personaj. Pauza. SD1a: Demonstreaza o actiune. demonstratie. “Ce a facut (personajul)?” R3b: “(personajul) face….acum” SD4a: Demonstrati o actiune. SD3a: Folositi un animal de plus. SD5a: Aratati o poza a unei actiune. Criterii Initiale: Studentul a invatat verbele expresive. Incepeti cu verbe regulate. Pauza. puneti-l sa continue indeplinirea actiunii.... R4a: Imita actiunea. Indicatii: Folositi ghidare fizica. “Ce fac eu?” R3: “Tu faci………. Faza 1: Timpul prezent SD1: “(persoana ) face…………acum” SD2: Aratati o poza a unei actiuni.” SD5b: Intoarceti poza cu fata in jos. R2: Studentul raspunde folosind corect timpurile verbelor. “Ce faci?” R1b: “Eu fac……acum” SD1c: Puneti-l pe student sa inceteze actiunea.. Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor. indicativ sau de pozitie. “Ce facea (persoana)?” R5b: “ (persoana) facea……. “Ce faci?” R4b: “Eu fac……acum” Faza 2: Timpul trecut. Folositi actiune in direct sau poze. R4: Studentul raspunde folosind corect timpurile verbelor.2.” SD4 : Rotatie la intamplare a intrebarilor din timpul trecut contra celor din timpul prezent student indeplinind actiuni.

Mai tarziu puteti preda forma “va……” (aceasta se foloseste mai rar in limbajul cotidian). Cresterea utilizarii corecte a gramaticii 2. R6: Studentul raspunde folosind corect timpurile verbelor.”. intrebati.. Intarziati indeplinirea actiunii de catre personaj. intrebati “Ce faci?” R3b: “Fac ………” SD3c: Faceti pauza dupa ce actiunea a fost indeplinita. 3) Coaja de banana pe tabla in fata persoanei. astfel incat ordinea intrebarilor nu este prevedibila. “Ce va face (personajul)?”) R5a: “(personajul) va…. Stabilirea constientizarii cantitatii Procedura: Studentului I se vor prezenta o varietate de articole pentru a face o potrivire 46 . Pentru SD1 si SD2 folositi setul de cartonase care arata trei faze diferite ale actiunii. “Ce a facut (persoana)?” R1c: “(persoana) a facut……” SD2: Rotatie la intamplare a timpurilor trecut. “Ce ai facut?” R3c: “Am facut……” SD4: Rotatie la intamplare a timpurilor trecut. Folositi pentru inceput forma verbala “e pe punctul de……. Intarziati-l in inceperea actiunii. prezent si viitor in timp ce studentul indeplineste actiunea.. “Ce face (personajul)?” R5b: “(personajul) face….. SD1a: Aratati spre poza unu. Referire la alte programe: Recapitulare Extinderea limbajului I Plurale Obiective: 1. “Ce va face (persoana)?” R1a: “(persoana) va……” SD1b: Aratati spre poza doi.”Poveste-mi ce se intampla in poza” R2: Studentul raspunde printr-o propozitie folosind timpul corect. astfel incat ordinea intrebarilor nu este prevedibila. prezent si viitor.” SD5b: Puneti personajul sa indeplineasca actiunea. SD3a: Spuneti-I studentului sa indeplineasca actiunea.SD6 : Rotatie la intamplare a intrebarilor din timpul trecut contra celor din timpul prezent student indeplinind actiuni.” SD5c: faceti pauza dupa ce actiunea a fost indeplinita. prezent si viitor in timp ce personajul indeplineste actiunea. In timp ce indeplineste actiunea. Aceasta se realizeaza prin omiterea la intamplare a intrebarilor pentru pasul a) si/sau b) cu SD3 de mai sus. Aratati cartonas. Aceasta se realizeaza prin omiterea la intamplare a intrebarilor pentru pasul a) si/sau b) cu SD5 de mai sus. SD5a: Puneti-l pe student sa-I spuna unui personaj sa indeplineasca o actiune (“Spune-I lui Pasare Mare sa sara”). “Ce ai de gand sa faci?” R3a: “am de gand sa……” SD3b: Lasati studentul sa indeplineasca actiunea. In timp ce executa actiunea. “Ce a facut (personajul)?” R5c: “(personajul) a facut……” SD6: Rotatie la intamplare a timpurilor trecut. R4: Studentul raspunde printr-o propozitie folosind timpul corect. R6: Studentul raspunde printr-o propozitie folosind timpul corect. “Ce face (persoana)?” R1b: “(persoana) face……” SD1c: Aratati spre poza trei. De exemplu: 1) persoana privind o banana. Faza 3 : Timpul viitor. 2) persoana cojind o banana.

Prezentati doua gramezi dintr-un articol (ex. demonstratia. Ce sunt acestea? Sunt masini. Ce mananca tati la micul dejun? Ce fac baietii? Unde locuiesc copiii? Faza 4: Extinderea gramaticii. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza independent. Ce este aceasta? Este o masina. Criterii de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatie. Spuneti-I studentului sa “atinga blocul”contra “atinga blocurile”. Studentul completeaza propozitiile. Mami face cu mana. Dupa ce studentul are ideea de baza singular contra plural. Aratati-I poze de persoane care indeplinesc o actiune si intrebati: “Ce se intampla? Baiatul inoata. Aratati-I studentului poze ale unei actiuni si puneti-I o intrebare care necesita utilizarea corecta a formei verbale. Faza 2 : Etichetare expresiva. El trebuie sa raspunda “masina” sau “masini”. Mami si tati fac cu mana. Ce vezi? Vad o masina. invatati-l sa faca propozitii utilizand o varietate de fraze. “Nu stiu” va deveni precursorul pentru cautarea informatiilor (ex. “Ce este M asta?”) N 3.. folosind singular contra plural pentru substantive si verbe. Furnizarea profesorului cu o metoda de identificare deficitul de cunoastere Q 5. Furnizati substantivul corect in intrebare. O gramada are un singur bloc. Faza 6: Scrierea. Ce vezi? Vad niste masini. Reducerea ghicitului 47 . “ce este asta?”. Aratati-I studentului o gramada care are unul sau mai mult de un articol (ex. prin gest sau pozitie.corecta singular contra plural cu limbajul adecvat.. Indicatii: Folositi indrumarea fizica. blocuri). masini). Reducerea ecolaliei (ecolalia se prezinta adesea cand raspunsul nu este O cunoscut) P 4. Baietii inoata. Acest lucru trebuie repetat cu inca un profesor cel putin. Furnizarea unui mijloc de raspuns la intrebare cand studentul nu cunoaste raspunsul 2. Cealalta contine doua sau mai multe blocuri. “Nu stiu” Obiective: 1. Verbe expresive. indicatieul verbal. Faza 3: Referiri la alte programe: Descriere Timpurile verbale. Criterii Initiale: Finalizarea mare contra mic si mai mult contra mai putin. Aceasta trebuie realizata cu divese obiecte 3-D precum si cu poze. Intrebati . Faza 5: Invatati studentul sa potriveasca forma verbala cu subiectul la singular contra plural. Faza 1: Discriminare receptiva..

Referinte la alte programe: Afirmatii Etichete expresive Invatare observationala Conversatie – Intermediar Obiective: 1. Intrebarile trebuie sa fie potrivite varstei si genul de intrebari pe care le-ar pune semenii. SD: Unde este? R: Nu stiu. Initial. Altfel el ar putea eticheta chiar si obiecte cunoscute cu “nu stiu”. Puneti studentului o intrebare care nu are sens si invatati-l sa raspunda “Nu inteleg”. Ca raspuns la “ce mai faci?”. Pentru cele pe care nu le cunoaste. “poti sa repeti?”sau alte fraze des utilizate. 48 . “Ce este asta?”).Procedura: Scopul este ca studentul sa spuna “Nu stiu” cand este intrebat de numele sau functia unui obiect necunoscut. 4. Daca incearca sa gaseasca un nume si acesta este incorect. 3. ESTE IMPORTANT CA INFORMATIILE SA FIE FUNCTIONALE. SD: Ce este asta? R: Nu stiu. “Ce vei manca la pranz?”) Initial intrebarile ar trebui sa fie relevante pentru el.. Faza 1: Studentului I se cere sa identifice o varietate de obiecte pe care le cunoaste ca si obiecte pe care nu le cunoaste. Ce este asta? Cine este acesta? Unde este? Faza 3: Puneti-I studentului intrebari informationale la care nu cunoaste raspunsul. spuneti “nu ghici”. raspunsurile trebuie sa fie de-asemenea potrivite varstei. SD: Cine este acesta? R: Nu stiu. Gradual. in loc de a raspunde ?”Multumesc. c. intrebarile vor necesita un limbaj mai bogat si va progresa la aptitudini conversationale mai complexe. a. b. ar trebui invatat sa intrebe de numele obiectului. Mai mult. Faza 2: Studentul trebuie invatat sa intrebe pe cineva numele obiectului prin cercetare. 2. Extinderea lungimii exprimarii. Puneti-l sa eticheteze articolele care sunt cunoscute. c. (ex. Studentul ar trebui apoi indemnat sa declare “Nu stiu” cand I se cere sa eticheteze obiecte necunoscute. “ce ai spus?”. Aratati-I o serie de articole sau poze. R Predarea studentului sa participe si sa raspunda exprimarilor verbale ale altora. Cand se stabileste “Nu stiu” incercati la intamplare cu obiecte cunoscute. Faza 4: Variati limbajul folosit. b. ar trebui sa puna intrebarea potrivita: a. el va invata sa raspunda la intrebari simple. Dezvoltarea unui mijloc pentru interactiune sociala. Procedura: Scopul este ca studentul sa achizitioneze aptitudini conversationale.. MOTIVANTE SI POTRIVITE VARSTEI. In cele din urma. Predarea strategiilor conversationale. Indemnati-l sa spuna “Nu stiu” cand I se cere sa eticheteze obiecte necunoscute. Marirea acceptarii de catre semeni. Este important sa persistati pentru etichetarea obiectelor cunoscute ca si pentru a spune “nu stiu”. trebuie puse mai multe intrebari informationale. In cele din urma. (adica. Cereti-I sa identifice o varietate de obiecte pe care le cunoaste ca si de obiecte pe care nu le cunoaste.

Cati ani ai tu?”) d. Ce faci? Raspunzand intrebarilor cu mai multe variante a. Ce-ti place sa faci la scoala? f. Care este numele pisicii tale? k. Iti place pizza? j. Numele meu este Ron. Iti place sa joci fotbal? f. Cum te numesti?(“Studentul. Port o camasa albastra. Imi place sa joc baschet. ce faci tu?”) b. Care este programul tau preferat la TV? e. Am un catel (“cum il cheama?”) 49 . Unde locuieste bunica ta? l. Cum este vremea? c. Ce culoare iti place? d. Ce-ti place sa faci dupa orele de scoala? Raspunzand intrebarilor cu Da/Nu a. Ai bicicleta? Intrebari conversationale (raspunsurile se pot schimba) a. De –aceea este esentiala observarea semenilor studentului pentru a identifica obiectivele conversationale. Ai animale de casa? d. Ce-ai mancat la micul dejun? d. (Tin o guma in mana”) c. Esti biat/fata? g. Am fost la film (“Ce ai vazut?”) b. Pe cine iubesti?/Cine te iubeste?Cat de mult? d. Porti ochelari? h. Ce mai faci? (“Bine. Ce-ti place sa mananci? b. Faza 1: Raspuns la intrebari deschise ( memorie pe de rost) a. Unde mergi la scoala? e. Care este numarul tau de telefon? i.”) b. (“Port o camasa rosie. Unde este (persoana)? b. Cum te numesti?(B:2-0) b. Ce culoare are parul tau? : Raspunzand la intrebari subiective a. Masina lui mami este albastra/alba/etc? i. Ce-ti place sa bei? c. Iti plac paznicii puternici? e. Catelul acela este mic sau mare? Punand intrebari reciproce a. Faza 2 Faza 3: Faza 4: Faza 5: Faza 6: Faza 7: Faza 8: Afirmatie/Intrebare a. Ce culoare are casa ta? j.”) d. Cum te numesti?”) c. Ce copii sunt in clasa ta? g. Vrei inghetata de capsuni sau de ciocolata? b. Ai frati? b. Cati ani ai?(B:3-0) c. Ce-ai mancat tu la cina?”) Afirmatie/Afirmatie a. (“Imi place baschetul”). Unde locuiesti?(B:4-0) h. Tin un creion in mana. (“Numele meu este Student.bine. Ai surori? c.” Un raspuns mai potrivit ar fi “Okay” sau “In regula”. Ce-ai mancat aseara la cina?(“Spaghete si salata. Cati ani ai?(“Cinci ani. Cine este profesorul tau? f.

aratati-I sau oferiti-I indicatii verbale cum sa-l gaseasca.) Faza 10: Afirmatie/Afirmatie/Intrebare a.. De exemplu. Indicati studentului sa puna intrebarea potrivita. Valurile sunt prea mari. Gradual renuntati la indicatii pana cand studentul actioneaza independent. Indicatii: Folositi indicatii verbale sau gesturi. Faza 1: a) Ce este asta? Ce este aceea? Aranjati astfel incat sa fie etalate niste obiecte neobisnuite la vedere clara. Baschetul este sportul meu preferat. c) Puneti niste articole pe masa. film. Tu ce zici de asta?”) c. “Iti place partea unde…” Punerea intrebarilor Obiective: 1. Incepeti prin a intreba “Cine este acesta?” dar renuntati gradual la intrebare si transformati-o in comentariu. Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor. Imi place serialul Friends. Imi plac hamburgerii. Spuneti-I studentului “Este un (obiect) in camera”. (“Imi place prajitura si inghetata. (“imi place Familia Simpson. (Nu-mi plac hamburgerii. cand prezentati o poza spuneti. (“Urasc sa duc gunoiul.. Studentul trebuie sa intrebe. “O. “Unde este (pensula)?”. Dupa ce prinde incepeti sa variati locatia si sa puneti mai mult spatiu intre incercari. Scopul este acela de a-l face sa initieze intrebari ca raspuns la evenimente care se produc in mod natural. (“Si eu. stabiliti o locatie precisa si la fiecare incercare ar trebui sa treceti pe langa locatie. Pentru povesti de familie. Marirea constientizarii studentului in ce priveste mediul inconjurator si actiunile oamenilor 2. altele necunoscute)si intrebati “Ce vezi?” Studentul numeste articolele si intreaba “ce este asta?” cand ajunge la un obiect necunoscut. Criterii de performanta: Studentul pune o intrebare potrivita de patru ori din cinci fara indicatii. O alta varianta este de a spune “Mami stie” si sa-l puneti sa mearga sa o intrebe ( sau alta persoana). Am avut un week-end distractiv (“ce ai facut?”) d. Imi plac mai mult hotdogs. “Cine este?”. ar trebui sa vi-l aduca. iti place si tie prajitura?”) b. sa picteze). uita-te la asta!”. (nu-mi place oceanul. Imi place inghetata. b) Determinati-l pe student sa faca o activitate (ex. Daca este o persoana necunoscuta studentul ar trebui sa spuna. Furnizarea unui mijloc de obtinere a informatiilor Procedura: Se stabileste o situatie pentru a-l determina pe student sa puna o intrebare. Faceti incercari repetate daca este necesar. “Unde este (articolul)?” Faza 4: Ce faci? Cu gesturi dramatice studentul pleaca de langa student uitandu-se 50 . o pensula). Imi place sa inot in ocean. Initial. Urasc sa spal rufe. Cand intreaba unde. Te uiti la programul acesta?”) d. Daca nu. intrebati. ar trebui sa intrebe. etc. Faza 2: Cine este acesta? Prezentati poze de oameni. Cereti-I studentului sa va aduca un articol. Ma duc la filme. b) Scoateti cateva obiecte (unele cunoscute. Ce vezi?”) e.c. Daca articolul cerut este pe masa. dar lasati la o parte o parte importanta (ex. unii cunoscuti si altii necunoscuti.) b. Va fi o anumita recompensa pentru raspunsul la intrebari. Faza 3: a) Unde este? Ascundeti un obiect preferat in camera. (“care este echipa ta preferata?”) Faza 9: Afirmatie/Negatie a.

Dezvoltarea rationamentului abstract si a aptitudinilor de rezolvare a S problemelor T 3. Scrieti o descriere a scenei intr-o singura propozitie pe spatele cartonasului pentru referinta de catre toti profesorii. urca treptele. Incepeti cu succesiuni de trei scene.peste umar. Extinderea folosirii limbajului expresiv W 6. Dezvoltarea aptitudinilor de povestitor Procedura: Folositi cartonase cu poze de scene sau folositi cartonase luminoase cu numere si litere. Profesorul da un raspuns interesant si il invita si pe el sa vina: La bucatarie (sa-si ia ceva de baut) Sa ia balonase Sa ia o gustare Sa se dea in leagan afara. Cresterea familiarizarii cu ordinea evenimentelor cotidiene 2. Faza 6: Unde te duci? Profesorul se ridica si paraseste camera. “Ce faci?”. Faceti asta intr-un mod in care sa captati atentia studentului. Faza 7: Faza 8: Cine il are? Spuneti-I studentului. etc. Selectati poze care arata clar progresul activitatii. Cresterea constientizarii sociale si a mediului inconjurator V 5. Generalizati punand un recipient care iese in evidenta in mediul inconjurator si indicand ca acolo inauntru este ceva. sa sara pe trambulina. 51 . Nu este nimeni cu care sa ma joc ( atunci infascati-l si incepeti joaca) Am nevoie de ajutor ( o sarcina simpla care-I place) Mi-e dor de tine ( imbratiseaza-ma!) Catelusul meu a adormit ( puneti-l sa-l trezeasca) Intrebari Suplimentare: Unde este cutia? Unde-I mama? Cat este ceasul? Pot sa fac asta/pot sa ma joc/Pot sa incerc si eu? Cine este aici? ( cineva bate la usa. Mi-am rupt creionul. etc. Indemnati-l sa intrebe “Unde te duci?”. Umfla un balon Face un desen Invarte o jucarie Face un puzzle Se pregateste sa te gadile Faza 5: Ce este acolo? Profesorul pune ceva intr-o cutie si o zdrangane in fata studentului momindu-l.) Cum ai facut asta? Ce-ar trebui sa fac? Cum ar trebui sa o fac? Referire la alte programe: Nu stiu Extinderea limbajului I Conversatie Succesiune Obiective: 1. Stabilirea intelegerii cauza si efect U 4. Studentul este indemnat sa intrebe. “cineva are (obiectul)” Ce s-a intamplat? Profesorul se aseaza langa student si plange sau ofteaza profund.

aratati spre spatiul gol de la dreapta ultimei poze si intrebati “ce se intampla in continuare?” Dati indicatii verbale pentru a primi un raspuns plauzibil.i unde sa puna cartonasul pe masa si spuneti-I sa-l puna pe masa. Succesiuni amuzante si interesante vor mentine motivatia. Criterii Initiale: Sortarea este o conditie esentiala. Spuneti-I ca acesta este primul cartonas si aratati. Faza 1: Succesiune de trei cartonase. Dupa ce cartonasele sunt in ordine. puneti-l pe student sa va spuna povestea. Puteti sa va construiti propriile cartonase luand poze dintr-o poveste sau facand fotografii ale studentului si persoanelor familiare. Faza 2: Ordonarea a trei cartonase cu literele alfabetului (ex. spunandu-I ca acesta este urmatorul cartonas. Intrebati. Scopul este acela de a-l face pe student sa puna cartonasele in ordine. Folositi pozitionare de la stanga la dreapta pe masa in fata lui. Faceti-l sa puna cartonasul pe partea stanga a mesei. In acest moment. Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor. Pasul 2 este ordonarea cartonaselor 2. Spuneti-I “pune astea in ordine”. Folositi procedura de mai sus pentru a preda ordonarea a patru cartonase folosind inlantuirea inversa. Prezentati primul cartonas. Prezentati ultimele doua cartonase ramase impreuna intr-o gramada intamplatoare departe de primul cartonas. A-B-C) Faza 3: Ordonarea a trei cartonase cu numere (ex. Apoi faceti-l sa puna jos al treilea cartonas la sfarsitul randului. dupa ce cartonasele 1 si 2 sunt deja pe masa. Dupa ce studentul a asezat corect al doilea si al treilea cartonas. Faza 5: Ce se intampla in continuare? Dupa ce studentul s-a familiarizat cu descrierea succesiunii. Pasul 3 este ordonarea celor patru cartonase. In final spuneti-I. spuneti-I sa povesteasca. de performanta: Studentul da un raspuns corect de patru ori din zece fara indicatie.. Aceasta va promova generalizare si va face aptitudinea mai functionala. Prezentati primul cartonas si indemnati-l pe student sa descrie poza.. “Spune-mi povestea”. Crit. spunand ca acesta este ultimul.Propozitia trebuie sa difere pentru fiecare cartonas si trebuie sa prinda ce este unic in acea scena. Scopul este de a-l introduce in procesul de a spune o poveste simpla folosind pozele ca indicatii. 3 si 4. incepeti o procedura inlantuita invers. Repetati pentru al treilea cartonas. incepeti sa-I dati toate cele trei cartonase impreuna intr-o gramada la intamplare. Prezentati al doilea cartonas si repetati operatiunea. Pasul 1 este ordonarea cartonaselor 3 si 4. puneti-l pe student sa descrie poza si spuneti-i sa "“Puna aceasta in ordine". Cand cartonasele sunt puse ordonat. Recapitulati succesiunea de cate ori este nevoie pana cand studentul descrie corect scena si aseaza cartonasul pe masa fara indicatii. “Ce urmeaza dupa asta?” Ghidati-l dupa caz sa selecteze al doilea cartonas si sa-l puna jos la dreapta primului cartonas. 1-2-3) Faza 4: Succesiune de patru cartonase. NOTA: Fazele 2 si 3 s-ar putea sa fie mai usor de invatat la inceput pentru unii Studenti. Faza 6: Succesiune de cinci si de sase cartonase cu poze Faza 7: Ordonarea a patru pana la sase cartonase cu alfabetul Faza 8: Ordonarea a patru pana la sase cartonase cu numere Referire la alte programe: Aptitudini cantitative Cauza si Efect 52 .

Indicatii: Folositi indicatii fizice. Faza 3a: Scoateti doua articole. SD1: “Cine este primul?” R1: Studentul indica persoana care este prima la rand. chiar daca ati inclus cuvintele “primul” si “ultimul” in instructiuni.Primul/Ultimul Obiective: 1. Setul de obiecte trebuie variat la fiecare incercare. Procedura: Studentul este instruit sa dea un raspuns. In programul Primul contra Ultimul accentul se pune pe faptul ca 53 .) toate in linie in aceeasi directie. Faza 1: Puneti studentul sa aranjeze trei sau mai multe cartonase succesive pe care le-a invatat inainte in ordine corecta. de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatii cu doua variante. Va rugam sa luati nota ca l-ati invatat inainte pe student sa finalizeze instructiuni de doi sau trei pasi in ordinea corecta in programul de Instructiuni Receptive. Dupa ce-l atinge. SD3: Rotatie la intamplare a SD1 contra SD2 Aceasta se poate realza si cu numere si litere. Coada de asteptare a unui autobuz. verbale . temporale sau gesturi. Apoi este chestionat asupra a ceea ce s-a intamplat mai intai sau la sfarsit. Marirea atentiei la relatia temporala intre evenimente 3. acest lucru nu va fi suficient pentru predarea conceptului de primul contra ultimul. 2. “atinge (articolul 2) ultimul”. In acel program. SD1: “Atinge primul” R1: Studentul atinge cartonasul care este primul in succesiune ( intotdeauna la stanga). de opt ori din zece cu trei sau mai multe variante. SD4: Faceti linia sa mearga in mai multe directii astfel incat studentul sa nu depinda de locatia stanga contra locatia dreapta. SD2: “Atinge ultimul” R2: Studentul atinge cartonasul care este ultimul in succesiune. Criterii Initiale: Studentul trebuie sa fie capabil sa aranjeze articolele in succesiuni simple si trebuie sa fi invatat instructiuni receptive de pasi multipli ( cel putin doi). SD3: Rotatie la intamplare a SD1 contra SD2. Faza 2: Aranjarea unui numar de animale ( sau alte personaje. Gradual renuntati la indicatii pana cand studentul actioneaza independent. Spuneti-I”atinge (articolul 1) primul”. Folosind cuvintele “primul” si “ultimul” in instructiune este o indicatie la care se va renunta mai tarziu. Incorporarea succesiunii in folosirea limbajului studentului. spuneti-I . Imbunatatirea memoriei. demonstrative. oameni. Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor. SD2: “Cine este ultimul?” R2: Studentul indica persoana care este ultima la rand. Crit. Motivul este deoarece ordinea primul contra ultimul nu este niciodata la intamplare in programul de Instructiuni Receptive. etc.

Faza 3b: SD2a: : “Ce ai atins ultimul?” R2a: Studentul numeste articolul pe care l-a atins ultimul. SD2b: : “Ce ai atins primul?” R2b: Studentul numeste articolul pe care l-a atins primul.studentul ISI AMINTESTE ordinea in care a facut diversele actiuni si ca urmare primul si ultimul pot fi puse la intamplare. Faza 4c: SD3: “Ce ai facut prima data?” R3: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o prima data.Marirea atentiei la relatia temporala intre evenimente X 3. verbale . Y 4. demonstrative. Dupa ce executa acest lucru. Spuneti-I studentului sa faca (actiunea unu). SD1: “Ce ai atins ultimul?” R1: Studentul numeste articolul pe care l-a atins ultimul. Criterii Initiale: Studentul trebuie sa fi invatat Primul/Ultimul si Succesiune. Faza 3e: Renuntati la cuvintele “primul” si “ultimul” cand ii spuneti sa atinga articolele asezate. Faza 3d: Alternare intamplatoare intre primul si ultimul. Faza 3f: Rotatie la intamplare a “ce ai atins primul?” contra “ce ai atins ultimul?” intrun camp de trei obiecte. Dandu-I cate o instructiune. Faza 3c: SD3: : “Ce ai atins primul?” R3: Studentul numeste articolul pe care l-a atins primul. Daca este necesar cuvintele “primul” si “ultimul” pot fi folosite in instructiune si apoi sa se renunte usor la ele. Majoritatea copiilor care sunt pregatiti pentru acest program au inceput folosind 54 . dand cate o instructiune la un moment dat. Faza 4e: Dupa ce a invatat Faza 4e cu doua actiuni puneti-l sa faca trei actiuni. Rotiti la intamplare “Ce ai facut prima data?” contra “ce ai facut ultima data?” intr-un camp de trei actiuni. spuneti-I sa faca (actiunea doi). Faza 4b: SD2a: “Ce ai facut ultima data?” R2a: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o ultima data. Faza 4a: Actiuni in mediul inconjurator. Gradual renuntati la indicatii pana cand studentul actioneaza independent. SD1: “Ce ai facut ultima data?” R1: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o ultima data. SD2b: “Ce ai facut prima data?” R2b: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o prima data. puneti-l sa atinga fiecare dintre cele trei articole. Referire la alte programe: Succesiune Inainte/Dupa aceea Instructiuni Receptive Reamintire Timpurile verbale Inainte/Dupa Obiective: : 1. Dupa ce a invatat SD5 cu doua articole apoi scoateti trei articole. 2. Faza 4d: Alternare la intamplare intre prima si ultima. Incorporarea succesiunii in folosirea limbajului studentului. temporale sau gesturi. Setul de actiuni trebuie sa varieze la fiecare incercare. Stabilirea capacitatii de a indeplini instructiuni complexe Indicatii: Folositi indicatii fizice.Imbunatatirea memoriei.

Extindeti experienta 3. Faza 1: Identificati care articol este inainte sau dupa un punct specific dintr-o serie.. Folositi carti(ex. Profesorul ar trebui sa-l faca sa dea cel putin trei raspunsuri. intrebati despre raspunsul de dinainte sau de dupa pasul din mijloc.timpurile verbale corect. Articolul de referinta ar trebui sa fie ceva diferit de primul sau ultimul pas. I: “Ce a facut baiatul inainte de a manca banana?” R: “A cojit-o: I: “Ce a facut dupa ce a mancat-o?” R: A aruncato). El trebuie sa le alinieze intr-un sir pe masa de la cel mai mic la cel mai mare. Folositi aceeasi procedura ca la punctul 1 a). Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor. Apoi cereti-I sa va spuna care numar vine inainte sau dupa numarul de referinta (ex.. Exemplu: P: “Inchide usa” S: Inchide usa. a) Numere. Furnizati stimul material pentru dezvoltarea limbajului 4. Folositi o banda care are listate zilele saptamanii in ordine. 3). Daca este un lant de trei pasi. c) Zilele saptamanii.. Puneti-I intrebari despre ce s-a intamplat inainte sau dupa un anumit eveniment din succesiune (ex. P: “Da cu piciorul in minge. 55 .. Marcati acel numar. Introduceti studentul in lumea cartilor care sunt o sursa importanta de invatare viitoare.. 1-5). Spuneti-I studentului sa alinieze scene intr-un rand pe masa. “Ce vine inainte de 3?”) b) Literele alfabetului. Stabiliti activitati suplimentare in timpul liber Procedura: Puneti-l pe student sa asculte povestile pe care I le cititi. d) Succesiune de poze. P: “Ce ai facut inainte sa bati din palme?” S: “Am inchis usa” P: “Ce ai facut dupa ce-ai batut din palme?” S: “Am dat cu piciorul in minge” Faza 3: Studentul indeplineste instructiunile care include cuvantul inainte sau Dupa Referiri la alte programe: Reamintire Primul/Ultimul Succesiune Povesti Obiective: 1.” S: Da cu piciorul in minge. P: “Bate din palme” S: Bate din palme. Folositi aceeasi procedura ca la punctul 1 a) dar folositi literele alfabetului. Crit. 2. Spuneti-I sa arate un numar de referinta (ex. de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatii cu doua variante. Stabiliti intaritori suplimentari 5. Spuneti-I studentului sa puna mai multe numere in ordine (ex. Faza 2: Studentul da o serie de raspunsuri si raspunde la intrebari despre ce a facut inainte sau dupa unul dintre aceste raspunsuri. de opt ori din zece cu trei sau mai multe variante.

Gradual mariti complexitatea povestilor. puteti incepe prin repovestirea unor povesti familiare pe care le-a auzit de multe ori. Mentineti-l implicat in activitate prin indicarea lucrurilor din poze. “Era un baiat care se numea…. Nu-l lasati sa intoarca pagina inainte de momentul necesar. si cum I-a placut.”) Spunand o poveste completa. Faceti-l sa eticheteze expresiv concepte predate in alte programe. modul cum s-a trerminat. La inceput. povestirea principalelor evenimente. Utilizati intaritori din plin pentru a mentine un nivel ridicat de interes.. functiilor). Mai tarziu I se vor arata o serie de evenimente din poze. La inceput . Dezvoltarea rationamentului abstract. Aceasta se poate realiza la modul cate o pagina la un moment dat pe parcursul a mai multe zile. Strada Sesame. Incorporati concepte care merg in alte programe (ex.. Explica de ce s-a intamplat acel lucru.) care I-ar place si care sunt interesante ca poveste si au poze bune. Sudentul va fi invatat sa identifice ordinea 56 . Identificarea consecintelor comportamentelor 5. incercati sa folositi care au indoituri ale supracopertii. Faceti-l sa identifice receptiv concepte predate in alte programe. Ghiceste ce se intampla in continuare.dinozauri. Incercati sa-I puneti o intrebare la fiecare pagina sau dupa fiecare doua sau patru propozitii. Puneti-l pe student sa inventeze o poveste. “Intr-o zi…. studentul va observa evenimentele intamplandu-se si I se va cere sa identifice cauza si efectul. Includeti listarea personajelor. culorilor.Invatarea succesiunii evenimentelor.”. prepozitiilor. 2. cauza si efect. partea din mijloc si sfarsitul. Profesorul si studentul adauga pe rand cate o propozitie la poveste care incep cu “A fost odata ca niciodata…. Faza 1: Faza 2: Faza 3: Faza 4: Faza 5: Faza 6: Faza 7: Mariti timpul pe care studentul il petrece ascultand o poveste.. Monitorizati atent comportamentul studentului pentru a fi siguri ca asculta povestea. Crearea povestii. indemnati-l sa includa trei componente.. Invatarea relatiilor temporale. 3. raspunzand la intrebari si intorcand paginile.gandaci. “El locuia……”. Invata ce sa faca in diverse situatii (adica. Puneti-l pe student sa inventeze o poveste completa. emotiilot. Invatarea deductiilor din evenimentele intamplate 6. Pentru a-l obisnui cu acest proces. Puneti-l pe student sa faca un rezumat al unei povesti pe care a citito sau pe care I-ati citit-o. Prevederea celor ce se intampla dupa evenimente. Faza 8: Faza 9: Faza 10: Cauza si Efect Obiective: 1. inceputul. etc. numirea obiectelor. Z Procedura: 7. sau butoane de apasare care scot sunete.” Indemnati-l cu propozitii partiale dupa caz(ex. 4. Incurajeaza folosirea cartilor ca activitate independenta. aptitudini de rezolvare a problemelor) Initial. sa deseneze ilustratiile si sa creeze o carte.

evenimentelor. Faza 2: Faza 3: Faza 4: Faza 5: Aratati-I studentului o succesiune de cartonase in ordine. Cereti-I studentului sa explice de ce actiunea a avut acest rezultat. Aratati-I studentului o poza si puneti o intrebare care necesita o 57 . Cauza Inchide lumina Ia jucaria Obiectul este lasat sa cada Gadila persoana “mi-e foame” “mi-e sete” (casca) “Sunt obosit” se raneste da ceva julitura la genunchi prosop in apa lasa sa cada un ou bea mananca se duce sa inoate face dus invarte da drumul la radio da drumul la video mancare la microunde trage apa joaca in noroi spalat cu sapun accident BM taiat cu cutitul ciocane la usa suna telefonul Efect camera este in intuneric persoana plange obiectul este pe podea persoana rade mananca bea doarme plange persoana fericita/zambeste sangereaza acum prosopul ud oul spart paharul gol nu mai este mancare este ud tot parul ud jucaria se misca se aude muzica merge video-ul FIERBINTE!FIERBINTE! pa cah/servetel maini murdare maini curate pantaloni murdari fructul taiat in doua cainii latra adult raspunde la telefon AVANSAT Cauza Efect Profereaza insulte persoana plange Copilul isi loveste colegul de clasa pedepsit pe scaun Copil bolnav (ex.. Profesor: De ce a topit soarele creioanele colorate? Student: Pentru ca soarele este fierbinte. vomita) se duce la cabinetul asistentei Inghetata lasata afara se topeste Sinele trenuletului se desfac deraieaza Fermoar la pantaloni desfacut copii rad Curata farfuria capata desert Nu o asculta pe mami mami suparata/il cearta Arunca mingea in casa lampa sparta Generalizati aceste concepte la viata cotidiana cum se-ntampla. Exemple: Profesor: De ce s-au topit creioanele tale colorate? Student: Pentru ca le-am lasat la soare. Aratati.studentului cartonasele in ordine si puneti-l sa va spuna ce s-ar putea intampla dupa ultima poza. Aratati. Faza 1: SIMPLU Demonstrati sau jucati pe roluri o actiune cu un rezultat evident. In cele din urma el va face deductii privitoare la evenimente. lasand la o parte un cartonas si puneti-l sa descrie evenimentul care lipseste.studentului cartonasele in ordine si puneti-l sa va spuna ce s-a intamplat inainte de secventa.

etc.. temporale sau gesturi. Stabilirea discriminarii intrebarilor cu “ce” .Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor. (ex. Faza 1: Faza 2: Faza 3: Faza 4: Faza 5: Faza 6: Faza 7: Faza 8: Faza 9: Faza 10: Faza 11: Faza 12: Faza 13: Ce? Ce culoare? Ce? contra Ce culoare? Cine? Cine? contra Ce? (Ce) face? Cine? contra Ce? contra (Ce) face? Unde? Cine? contra Ce? contra (Ce) face? contra Unde? Care? Cine? contra Ce? contra (Ce) face? contra Unde? contra Care? Cum? Cine? contra Ce? contra (Ce) face? contra Unde? contra Care? contra Cum? 58 . de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece .) Faza 6: Faza 7: Puneti intrebari descrise ca mai sus in timp ce cititi povesti. De ce au pasarile aripi?”) Referire la alte programe: Succesiune Ce lipseste? Intelegere I Obiective: : 1. sau la care poate sa raspunda uitanduse in jur in mediu sau intr-o poza. demonstrative. Marirea atentiei la informatiile vizuale AA Procedura: BB Indicatii: 3. “De ce plane fata?”. Interverbala. Puneti studentului o intrebare care necesita utilizarea informatiilor pe care abia le-a primit (cititsau auzit).Imbunatatirea intelegerii informatiilor primite prin ascultare sau citire. Puneti Intrebari “de ce” care se refera la cunostiinte generale si informatii pe care le-a invatat studentul. Folositi indicatii fizice. “de ce doamna isi face bagajul?”. “de ce mananci?”.deductie( ex. Gradual renuntati la indicatii pana cand studentul actioneaza independent. verbale .. 2. Crit. Gradual renuntati la poza ca indiciu vizual. “De ce mananca baiatul?”.

Da posibilitatea studentului sa raspunda la intrebari obisnuite privitoare la informatiile pe care le-a asimilat . 2. Faza 1: Faza 2: Faza 3: Faza 4: Faza 5: Faza 6: Faza 7: Cine? Cine ? contra (Ce) face? Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra Unde? Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra Unde? contra Cand? Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra Unde? contra Cand? contra Care? Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra Unde? contra Cand? contra Care? Contra De ce? Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra Unde? contra Cand? contra Care? contra De ce? contra Cum? Faza 8: Interactiunea cu anturajul Obiective: 1. Crit. Foloseste ca o comparare standard pentru abilitatile sociale. verbale . Stabilirea si cresterea reactiilor fata de initierea comunicarii. Procedura: CC Indicatii: Puneti studentului o intrebare care necesita utilizarea cunostiintelor generale si informatiilor pe care le-a asimilat anterior.Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor. Folositi indicatii fizice. de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece . jocului si a activitatilor cooperative cu anturajul 2. Stabilirea si cresterea intierii in aceste activitati cu anturajul 3. temporale sau gesturi. Facilitarea limbajului – limbajul copiilor este adesea invatat ca rezultat al observarii si al implicarii in activitati impreuna cu anturajul 4. Stabilirea discriminarii intrebarilor cu “ce” . Cresterea abilitatilor de observare 5.Intelegere II Obiective: : 1. demonstrative. de limbaj si de joaca ale Studentului Procedura: Acestea sunt activitati potrivite pentru invatarea si promovarea interactiunii cu ajturajul 59 . Marirea atentiei la informatiile vizuale si auditive 3. Gradual renuntati la indicatii pana cand studentul actioneaza independent.

Criteriul de participare : Comportamentele disruptive ar trebui sa fie minime. Selectati activitatile care sunt agreate si sunt interactive pentru amandoi. ar trebui identificate si predate abilitatile potrivite in sesiuni de incercare discrete de unu-la unu. Fiti felxibili cu incadrarea in timp. La inceput. A doua faza consta in implementarea a nu mai mult de trei “incercari” cu o durata de cate trei minute fiecare. comportamentul si interactiunile pentru a facilita interactiunile potrivite cu varsta. Comportamentul spontan ar trebui sa aiba intaietate in fata celui programat in scenariu. stabiliti ca membrii anturajului sa il viziteze pentru 30 de minute. De exemplu. incurajati anturajul sa puna intrebari si sa ii dea instructiuni Studentului.In pregatirea acestor sesiuni impreuna cu anturajul. demonstratea. membrul anturajului trebuie sa plece lasand impresia ca asteapta cu nerabdare urmatoarea vizita. contactul vizual. personaul auxiliary ar trebui sa inteleaga conversatia potrivita varstei. ar trebui sa dezvoltati scopuri specifice pentru comportamentele care vreti sa apara. Selectia abilitatilor de joaca ar trebui sa se bazeze pe pe abilitatile de joaca care faciliteaza integrarea sociala. Pentru fiecare activitate. dar care sa primeasca bine instructiunile de la un adult. obligati-l sa i-o dea inapoi. limbajul pe care il folositi. Rolul adultului ar trebui sa fie cat mai informal cu putinta. dar format0va in minte un scenariu pe care sa va putei baza daca lucrurile se blocheaza sau merg intro directie gresita. jocul cu o jucarie mare. Criteriul eficienta: Studentul performeaza si ramane concentrate asupra activitatilor 80 la suta din timp si raspunde la 80 la suta din oportunitatile de intractiune. Factori in selectarea membrilor anturajului: Sunt de o importanta critica acei copii care poseda bune aptitudini sociale. ceea ce este de facut. Nu structurati in mod evident activitatile. Asigurati-va sa motivate incrajati pentru comportare cooperanta. alternarea in intreprinderea activitarilor. In mod normal. etc). lasati copiii sa faca ce vor ei. inclusiv sa se joace separat. coacerea fursecurilor cu fulgi de ciocolata. ca sip e jocul pe care Studentul il agreeaza mai mult. Intre incerarile informale. Indicii: Folositi ghidarea fizica. facerea Kool-Aid. Cresteti gradual durata incercarilor si intreaga durata a sesiunii de joaca. Daca este nevoie. Joaca trebuie sa fie potrivita cu varsta. Acest lucru ar putea insemna invatare / predare informala pana cand ambii copii sunt concentrati asupra intaritorilor (de exemplu. astfel incat sa se evite instrainarea / alienarea anturajului. Eliminati gradual indiciile pana cand Studentul se descurca independent. Exemple: Foarte structurate – In spatii inchise Jocul cu masinuta de jucarie prin miscarea inainte-inapoi Jocuri la masa Joaca de-a prinselea 60 . Cand Studentul a invatat cateva abilitati de joaca. E posibil sa o puteti adapta foarte repede. incepeti interactiunea cu anturajul prin sesiuni scurte. De exemplu. Adultul nu ar trebui sa devina centrul atentiei interactiunii cu membrul antirajului. In timpul fiecariei incercari. In plus. In particular. locul in care se afla. de joaca si de comunicare. inotul in piscine. Primele doua / cateva sesiuni ar trebui sa aiba ca scop transformarea experientei intr-o activitate foarte incurajatoare atat pentru Student. un membru al anturajului ar trebui sa fie cineva insistent si chiar usor autoritar. Scenariul este de fapt un ghid pe care terapeutul sa il foloseasca daca indiciul este necesara. Fiecare activitate ar trebui sa fie una cu care Studentul este deja familiarizat dintr-o pregatire anterioara. pentru a lasa sa apara oportunitati ample astfel incat comportamentele spontane sa aiba loc. Daca unul din membrii anturajului ii pune o intrebare adultului. acest lucru ar putea functiona mai bine cu un membrul al anturajului care este mai in varsta decat Studentul. Nu va grabilti sa dati instructiuni sau indicii. Nu intrerupeti niciodata o intamplare pozitiva care apare. indiciul verbal sau prin gesturi. Uneori personalul vede jocul cu ochiul adultului si prin urmare creeaza comportamentul de joc adult. Totusi. Daca Studentul ia o jucarie de la unul din ceilalti copii. puneti-l sa il intrebe ceva si pe Student. cat si pentru anturaj. Nu ii lasati pe membrii anturajului sa faca ceeace trebuie sa faca Studentul. intreprindeti cate o activitate diferita. Asigurati-va ca Studentul ii raspunde. membrul anturajului nu ar trebui sa fie capabil sa isi dea seama ca se face “terapie”.

vanzator ambulant de inghetata. intrebari reciproce Conversatie Se spun povesti Jocuri de miscare Urmeaza-l pe lider / pe cel din fata ta / pe primul Canta si se roteste in cerc tinandu-se de mana cu ceilalti copii Jocul de-a v-ati ascunselea Scaunele musicale. arta). Studentul trebuie sa ceara lucruri si sa raspunda la cerintele membrilor anturajului (de exemplu. Cererea. Extinderea limbajuluiI. stabilirea si dezvoltarea unor prietenii 61 . Joaca imaginara cu recuzita Intrepretarea unor scenarii: “Trenuletul Thomas”. etc. Lucrati pe mai multe proiecte in paralel si aratati-va unul altuia produsul final (de exemplu. castele. Asistarea reciproca) Prepararea mancarii Construirea unui obiect Activitati creative Construirea unui obiect cu Playdoh (fiecare persoana realizeaza o parte prin care sa contribuie la realizarea obiectului final). dansul cu oprire brusca Jocul de-a prinselea Vanarea insectelor Hotii si vardistii.Construirea cooperanta a unui obiect Realizarea unui puzzle impreuna Masini din cutii de chibrituri / garnitura de tren / jocuri Hot wheels / set de masini de curse Sarcini de cooperare: Etichetarea. Alternarea in activitate. 2. excursie pentru cumparaturi. casa cu papusi Joaca de-a “Doctorul” Imbracarea Impingerea unor cuburi pentru a se preface ca conduce o masina Magazin inchipuit. 3. etc. In aer liber Se da pe balansoar Se da cu randul pe tobogan / Asteapta sa ii vina randul pentru a se da pe tobogan Arunca o minge pe tobogan unei alte personae Isi asteapta randul in jocul cu trenuletul Joaca la groapa cu nisip Pe baza de limbaj Lasati-l pe unul din membrii anturajului sa fie profesorul in programul de predare / invatare (de exemplu Imitarea Nonverbala) Lasati-l pe Student sa fie profesorul anturajului (de exemplu Imitarea Nonverbala) Programe de limbaj: afirmatie-afirmatie. Descrierea. Crearea unei baze si a unei structuri pentru conversatii Sa devina mai atent la anturaj Crearea unei modalitati pentru interactiunea sociala. Alladin Construirea unui “fort” sau a unui “cort” Joaca cu seturi de jucarii: Lego. creioane). Cowboy si indieni. Conversatia – Avansata Obiective: 1.

13. Exemplu: “Spune-i mamei despre pranz” vs. Manierele conversationale (de exemplu. 15. Invatat-l pe Student sa raspunda unor intrebari usoare despre subiectul selectat (de exemplu. proximitatea. Faza 2: Faza 3: Faza 4: Faza 5: Faza 6: 62 . Abilitatile de conversatie nonverbala potrivite (de exemplu. 17. unde. 6. 18. 3. Invatat-l pe Student sa raspunda corect la cele doua instructiuni. mai important decat asta. Incurajati-l in functie de necesitati.4. Pentru fiecare subiect. 7. etc). Vezi Faza 7 a Conversatie – Intermediar. 11. 14. etc). Poate. Implicati-va impreuna cu Studentul in conversatii si motivate-l sa arate comportamentul nonverbal potrivit si manierele conversationale potrivite. Generati o lista de subiecte pe care ar fi potrivit ca Studentul sa le includa in conversatia cu anturajul si cu adultii familiari. programul implica dotarea Studentului cu abilitati conversationale invatate pe de rost. zambetul. 9. este sa identificati subiectele care ii poate facilita interesul anturajului in a se implica intr-o conversatie cu Studentul. Ce. cand. “Intreab-o pe mama de pranz”. Implicati-va impreuna cu Studentul in conversatii si motivate-l sa arate manierele conversationale potrivite. 12. ascultarea. asteptarea pentru interventie. Subiectele de conversatie. cum sa stabileasca un subiect de discutie. 5. Jucarii Interese Scoala Ce s-a intamplat in sfarsitul de saptamana care a trecut Ce urmeaza sa se intample in sfarsitul de saptamana Descrierea evenimentelor care au loc acum Evenimente prezente semnificative Emisiuni TV Personaje preferate Filme / Clipuri musicale Muzica Jocuri pe computer Sporturi Activitati extra curiculare Vacante Evenimente curente Locuri de vizitat Cumpararea de haine Celebritati Prieteni Sexul opus SUBIECTELE SE BAZEAZA PE VARSTA. In cele din urma. 16. aprobarea prin miscarea capului. 5. 21. LIMBAJ SI INTERESE Faza 1: Spune vs Intreaba. 6. 4. Identificati chestiunile care ar putea sa il intereseze. Incurajati-l in functie de necesitati. Exemple de subiecte 1. 8. Procedura: Sa se inteleaga cu ceilalti colegi de la scoala. contactul visual. puneti-l sa listeze o serie de itemi pe care ar putea sa ii mentioneze intr-o conversatie despre acel subiect. NIVEL DE DEZVOLTARE. etc) Invatati-l pe Student sa gaseasca replici fata de subiectul selectat. de la munca si din cadrul activitatilor recreative Aflarea de informatii despre interesele membrilor anturajului Extinderea orizontului Studentului pentru a include aprecierea unei raze mai mari de experiente Initial. 10. Se urmareaste procedura de baza de pregatire pentru discriminare. aceste conversatii vor deveni mai naturale. 19. 2. 20. cum sa faca o tranzitie.

“CINE”). Invatati-l sa isi aminteasca conversatiile anterioare in timpul conversatiei curente. De exemplu. plictisitoare. nu sare de la un subiect la altul Aduce cu abilitate in discutie un nou subiect Lasa in urma subiectul vechi cand s-a schimbat subiectul in timpul conversatiei Este concentrat asupra a ceeace ce spune cealalta persoana Nu face comentarii nepoliticoase fata de infatisarea sau comportamentul altor persoane Ii permite celeilalte persoane sa vorbeasca atunci cand ii vine randul 63 . Joe…” sau “Vrei sa stii…?”. incurajati-l pentru o intrebare succesiva (de exemplu. Faza 8. Faza 9. “Ghici ce”. Incepeti aceasta faza cand este gata sa deosebeasca intre toate intrebarile “Ce. Studentul poate incepe cu “Ce ai facut aseara?”. Invatati-l sa is idea seama cand anturajul nu este interesat de conversatie. Privirea in alta parte. etc” scrise pe el (de exemplu. De exemplu. Incepeti prin a-l pune sa investigheze diferite persoane sis a faca o lista a lucrurilor pe care le gasesc interesante vs. zambetul si contactul vizual indica interesul. prezentati-i diferite subiecte pe care o anumita persoana le-ar gasi interesante sau neinteresante. Motivati-l sa inteleaga corect semnalele care vin de la o lata persoana. sau verificarea orei indica dezinteresul.Faza 7: Invatati-l pe Student sa puna intrebari. cand. cand. agitatia fizica. unde. timpul dintre performanta si amintire va trebui sa fie scurt. puteti folosi indicatori cum ar fi referirea la locatia unde conversatia a avut loc. “Stii ce am facut astazi?”. Invatati-l cum sa identifice interesele altei personae. Apoi pregatiti exemple reale. nu prea departe) Pastreaza un contact vizual corespunzator Nu se produc atingeri nepotrivite Devine constient de afirmatiile celeilalte persoane (aproba prin miscarea capului. Subiectele pot include lucruri cum ar fi un eveniment curent sau ceva ce a facut recent. Acest lucru presupune purtarea unei conversatii despre un subiect memorabil si apoi testarea Studentului la o anumita perioada de timp pentru a vedea daca isi poate aminti de acea conversatie. zambeste. unde. Faza 10: Faza 11: Faza 12: Lista de verificare a conversatiei NOTATI DE LA 1 LA 5 (5 ESTE VALOAREA CEA MAI MARE) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Distanta potrivita (nu prea aproape. Folositi exemple prin interpretarea pe roluri si prin casete video pentru a-l face sa isi exerseze abilitatile. Studentul ar trebui sa inceapa cu o afirmatie cum ar fi “Ghici ce…” sau “Hei. etc”. Apoi. Initial. Cand primeste raspunsul. Invatati-l sa intieze o conversatie cu cineva spunandu-i ceva interesant. etc) Nu intrerupe si nu inchide conversatia Asculta ceea ce spune celalta persoana Ramane concentrat pe subiect Nu schimba in mod brusc subiectul. spuneti-i sa ii puna unui membru al anturajului o intrebare si apoi sa arate un card indicator cu una din intrebarile “Ce. Pentru a incuraja acest lucru. “CE”). Pentru a-l ajuta sa isi aminteasca. Ar trebui sa intrebe ceva de genul “Cu cine ai fost?” Invatati-l sa interjectioneze informatia asa cum trebuie.

3. 64 . 2. Z”. 2. Pentru a facilita abilitatea Studentului de a pune intrebariu membrilor grupului. Apoi profesorul intreaba “Ce ii place [persoanei] sa faca?” F. ii displace) 5. asteapta sa ii vina randul pierde cu demnitate D. Felicitarile 1. 2. 2. Impartirea si cooperarea 1. Spune-mi ceva despre tine: “Am ochii albastri…”. Cautarea informatiilor 1. 3. 2. pullover albastru. 7. In acest moment. E. 4. 6. raspunde initiaza C._ _ _ Nu vorbeste peste cealalta persoana Inchide cu abilitate conversatia Foloseste volumul potrivit al vocii Constiinta sociala A. Invatarea din incurajarea pe baza de modele 1. Ramane in locul desemnat in timpul activitatilor in grup Face o actiune la unison cu grupul Canta la unison cu grupul Se uita spre cel care vorbeste Raspunde la intrebarile grupului Urmeaza instructiunile grupului Cineva spune “Vad X. Y. apoi indemnati-l sa o intrebe pe acea persoana. Cand pune o intrebare in mod coerent. Identificarea fiecarei persoane din grup 1. Eliminati indiciile. 5. 8. Profesorul intreaba “Ce vede [persoana]?” Cineva povesteste despre lucrurile pe care le-a facut. trebuie sa elaboreze singur intrebarea. 4. Oferirea de informatii grupului / jocurilor in cerc 1. schimbati instructiunea in “Pune [persoanei] o intrebare”. Descrie alta persoana Afirmatie / afirmatie Numeste un obiect care apartine unei categorii G. Incurajati-l sa spuna “Nu stiu”. apoi profesorul intreaba “Ce a facut [persoana]?” sau “Cine [face actiunea]?” Cineva spune “Imi place X. etc) performeaza o anumita actiune spune o anumita fraza alte informatii (de exemplu ii place. 9. tine un anume obiect are un anumit atribut (culoarea parului. Z”. 3. 2. 4. Participa in inputul verbal in cadrul grupului 1. Y. nu stie despre o alta persoana. verbala vizuala B. intrebati-l ceva ce 2.

Exemplu: Profesorul (catre Johnny): “Atinge-ti nasul” Johnny: Raspuns incorect Profesorul: “Nu. Gradual.Invatarea observationala Obiective: 1. Studentl invata importanta observarii a ceeace fac alti oameni. Profesorul reactioneaza fata de Student si se intoarce imediat catre Suzy (care stie cum sa faca aceasta actiune corect) si ii cere sa isi atinga nasul. etc). Faza 1: Primeste informatii despre comportamentul dorit de la model. reduceti indiciile la o atingere usoara sau la un gest superficial. a. puneti intrebari cu raspunsuri diferite catre doua sau mai multe persoane. folositi un indiciu verbal direct sau ghidare fizica. initial. Invatarea printr-o metoda de instruire mult mai naturala. nu” Profesorul (catre Suzy): “Suzy. AR TREBUI SA ELIMINATI ORICE INDICATORI PENTRU OBTINEREA ATENTIEI CAT MAI REPEDE CU PUTINTA. Dezvoltarea de abilitati sociale Isi dezvolta constientizarea si aptitudinile de participare Isi dezvolta tinerea de minte Invata sa isi astepte randul Isi dezvolta compotamentul social potrivit varstei (de exemplu. Gradual. instructiunile si intrebarile ar trebui sa devina mai complexe. profesorul ii spune Studentului “Atinge-ti nasul”. inainte de a-l lasa pe Student sa raspunda. imbracaminte. 7. Incercati sa intarizati in a-i pune intrebarea. Pentru a creste dificultatea. un adult). cutii pentru pranz. De exemplu. instructiuni receptive). pentru a facilita atentia. Procedura: Formatul implica chestionarea unui complice (in mod ideal. Cand este nevoie sa se incurajeze un raspuns motric (de exemplu. Studentul ofera un raspuns incorrect. ar putea fi nevoie ca Studentul sa fie direct atentionat sa o urmareasca pe Suzy. 2. el va trebui sa aleaga dintr-o cantitate mai mare de informatii raspunsul corect la intrebare. interese. Studentul invata sa fie atent fara instructiuni directe Acumularea de concepte sau de informatii prin ascultarea si observarea celorlalti 3. un membru al anturajului. dar mai bine. atinge-ti nasul” Suzy: Raspunde corect Profesorul (catre Suzy): “Foarte bine” Profesorul (catre Johnny): “Atinge-ti nasul” 65 . 8. 5. Intermediar: Studentului i se da o ocazie imediata sa ofere raspunsul corect. Indicii: Folositi oferirea de modele ca principalul tip de indiciu. FITI ATENTI SA NU DEPASEASCA LIMITA DE OFERIRE A SEMNALELOR PENTRU A FI ATENT. Daca este nevoie de un stimul mai puternic. dar scopul este ca el sa invete ca trebuie sa se uite la Suzy fara sa i se spuna. facilitand prin urmare includerea in medii educationale mai naturale 4. intrebati-l pe Student acelasi lucru si oferti-i un intaritor pentru raspunsul corect. faceti ca Studentul sa vada o a treia persoana (adica altcineva decat profesorul) facand modelul de actiune. Apoi. La inceput. Prin faptul ca altcineva decat profesorul demonstreaza raspunsul corect. devine constient de stilul de aranjare a parului. Apoi. 6.

Studentul ofera raspunsuri de imitatie nonverbala in cadrul unui grup. “Nu imi place sa imi fac curat in camera”. Studentului I se pune apoi o intrebare despre afirmatie (de exemplu “Cui ii place pizza?” sau “Ce ii place [persoanei]?”) a. nu” Profesorul (catre Suzy): “Suzy. Intarziata: Studentului i se ofera informatii aditionale sau este distras de o activitate scurta inainte de a avea ocazia sa ofere raspunsul care a fost modelat pentru el. (de exemplu “Mie imi place pizza”. b. Studentul observa cum un obiect este ascuns intr-o cutie. “cine tine o minge”. Cine are [obiectul]? Faza 8: In cadrul unui grup (adica 2 sau mai multi) puneti-i Studentului intrebari care cer observarea unui grup de membri (de exemplu “cine are o palarie pe cap”. etc). “cine poarta blugi”. intrebarile ar trebui sa ceara obsevatii mai atente. puneti intrebari care sa ii ceara Studentului “Eu fac asta vs. c. Studentul da un raspuns verbal (de exemplu canta) la unison cu un grup. Faza 3: Imitatia nonverbala in grup. Imediata: Studentului i se ofera o oportunitate imediata de a da raspunsul corect b. Cine vrea… Cine vrea sa fie gadilat? Cine vrea o lamaie? Cine vrea o imbratisare? Cine vrea o ciupitura? Cine vrea o castana? Cine vrea o gustare? Cine vrea o ceapa? b. “Nu eu fac asta” impreuna cu anturajul. Faza 5: Jocul cu obiectele ascunse. Faza 4: Fa asta. Apoi acea cutie este mutata dintr-un loc in altul. Faza 7: Eu fac asta / Nu eu. Gradual. Incurajati-l sa ofere raspunsurile potrivite: Eu fac asta! Nu eu! In nici un caz! Cah! a. atinge-ti nasul” Suzy: Raspunde corect Profesorul (catre Suzy): “Foarte bine” Profesorul (catre Mary): “Mary. Exemplu: Profesorul (catre Johnny): “Atinge-ti nasul” Johnny: Raspuns incorect Profesorul: “Nu. Cine are (tine)… 66 . tropaie cu picioarele” Suzy: Raspunde corect Profesorul (catre Mary): “Foarte bine” Profesorul (catre Johnny): “Atinge-ti nasul” Faza 2: Primeste informatiile verbale de la model. etichetari expresive) a. Studentului i se cere sa gaseasca obiectul. Faza 6: Raspunsul verbal in grup. etc). Intr-un joc in cerc. tine un anumit obiect: raspunde prin indicarea cu degetul tine un anumit obiect: raspunde prin spunerea numelui persoanei are un anumit atribut (culoarea parului) face o anumita actiune Faza 9: Fiecare membru al grupului face o afirmatie despre el insusi. d. Studentul ar trebui sa identifice care persoana din grup: a. (de exemplu. “Imi place echipa Dodgers”. Intarziat: Studentului i se dau informatii aditionale sau este distras de o activitate scurta inainte de a avea ocazia sa ofere raspunsul care a fost modelat pentru el. Profesorul ii indica o alta persoana si il indeamna pe Student sa o imite.b.

Studentul indica fotografia corecta. “Student. Intarziat: Studentului i se ofera informatii aditionale sau este distras de o activitate scurta inainte de a avea ocazia sa ofere un raspuns.Verbala. cineva ii spune altei persoane “Hei. Conitionale (de exemplu “Toti cei cu parul roscat sa se ridice in picioare”. Aratati-i studentului doua fotografii si intrebati-l pe care a vazut-o complicele. Faceti ca Studentul sa stea in cerc cu alte persoane. am adus niste fursecuri cu fulgi de ciocolata pentru Student. din moment ce scopul este ca el sa fie capabil sa observe intamplarile fara sa fie incurajat. Intrebati-l pe Student ce a vazut complicere. Insusirea de informatii – Observarea activitatilor. La momente diferite dupa ce o persoana a facut o afirmatie. Profesorul (catre Student): “Student. 67 . Obiectivul este ca Studentul sa invete sa asculte in timp ce se fac incercari cu alte persoane si sa isi astepte randul. Faza 11: Faza 12: Asculta informatii accidentale. Ocazional. In cele din urma. “Sa ridica mana cine vrea apa minerala”. a. ce ai mancat la micul dejun?” “Fulgi de cereale”. profesorul ar trebui sa se concentreze asupra Studentului sis a il intrebe ce a spus acea persoana. cat este ceasul?” Bobby: “Este ora trei”. Studentul raspunde verbal. d. Aratati-i unui complice o fotografie. Activitatea este regizata sau are loc in mod natural. Nu ii stransmiteti Studentului semnale ca trebuie sa fie atent. Profesorul ar trebui sa implice si alte persoane in conversatiile generale. “Faxeti cu mana de “La revedere” daca numele voastre incep cu litera H”. c. Profesorul le pune intrebari celorlalti studenti. ce a mancat Heather la micul dejun?” Raspunde la intrebarea profesorului. Poate sa le manance oricand vrea”. a. Faza 10: Cui ii place… Cine a [facut o actiune]? Cine a mers… Insusirea de informatii . din moment ce scopul este ca el sa poata sa observe intamplarile fara sa fie atentionat. Intrebati-l pe Student despre ceeace s-a intamplat (de exemplu “Ce a facut Ron?”.b. Puneti-l pe complice sa descrie ceeace este in fotografie. Nu ii trimiteti semnale Studentului ca trebuie sa fie atent. “Cine se joaca cu mingea?”). Adresate intregului grup b. Faza 13: Faza 14: b. Apoi profesorul ii pune Studentului o intrebare despre ceeace s-a spus. fotografiile ar trebui sa fie foarte similare. De exemplu. etc). Faza 15: Instructiuni adresate intregului grup a. cat este ceasul?” Student: Raspunde la intrebarea profesorului. cineva ar trebui sad ea un raspuns incorrect. Studentul observa ca o alta persoana ghiceste in mod incorrect locatia unui obiect ascuns. Detecteaza raspunsurile sau informatiile gresite. Imediat: Exemplul 1: Profesorul (catre complice): “Bobby. Ar trebui sa foloseasca aceasta informatie pentru a restrange aria de alegere. fara ca Studentul sa poata vedea acea fotografie (ce contine). Faza 16: Jocul cu obiecte ascunse – rationamente deductive. iar Studentul sa retina si sa corecteze eroarea. b. un baiat care se da cu bicicleta si poarta sosete verzi). iar ei au voie sa raspunda. iar dimensiunile pe care complicele le descrie ar trebui sa fie subtile (de exemplu un baiat care se da cu bicicleta si poarta sosete albastre vs. Exemplul 2: Profesorul (catre complice): Heather: Profesorul (catre Student): Student: “Heather. Nu il lasati pe Student sa astepte sa participle.

Profesorul: “Student. ce ai facut in acest sfarsit de saptamana?” Diana: “Am fost la carnaval”. 2. ai vrea sa mergi la Pizza Hut la pranz?” Faza 18: Stabilirea inferentelor – Observarea activitatilor.Faza 17: Stabilirea inferentelor – Verbala. Puneti-i Studentului intrebarii despre aceste lucruri (de exemplu “Ti-ar placea sa incerci asta?”. ESTE DE O IMPORTANTA CRITICA CA ABILITATILE SOCIALE SA FIE POTRIVITE CU VARSTA. Studentul va exersa si va continua sa isi dezvolte abilitatile in mediul cel mai natural posibil. PRIN URMARE. SE RECOMANDA SA SE OBSERVE MEMBRII ANTURAJULUI PENTRU A LI SE IDENTIFICA ABILITATILE SOCIALE. Se implica in jocuri simple impreuna cu ceilalti. ar putea fi necesar sa se inceapa intr-un mediu mai structurat de predare. 2. 2. crezi ca Diana s-a distrat in acest sfarsit de saptamana?” Exemplul 2: Persoana 1: “Mie imi place pizza”. Studentul va fi invatat bazele abilitatilor sociale intr-o situatie cat mai naturala cu putinta. 6. cum ar fi joaca cu mingea (B: 1-0) Imita actiunile altui copil (B: 1-6) 68 . 5. Exemplul 1: Profesorul: “Diana. “Ar face Rick acest lucru din nou?”) Cereti-i Studentului sa descrie interesele membrilor anturajului Faza 19: Referire la alte programe: Instructiuni receptive Nu stiu Potentialul de a-si arata capacitatile Etichetari expresive Abilitati de socializare Obiective: 1. Selectati abilitatea-tinta de socializare Separati abilitatea in parti care pot fi predate Demonstrati Studentului abilitatile specifice Studentul ar trebui sa exerseze abilitatea pana cand o poate performa independent Stabiliti o situatie in care poate performa aceasta abilitate cu acceptarea anturajului Eliminati supravegherea in timp de il incurajati si il motivati pe Student sa socializeze in mod potrivit Stadii de dezvoltare sociala 1. 4. O data invatate abilitatile critice. “Cum i-a placut Marlenei acel obiect?”. interpretarea pe roluri si practica. Persoana 2: “Mie imi place inghetata”. Puneti-i pe ceilalti sa arate reactii fata de anumite activitati sau obiecte. Profesorul: “Student. In afara reducerii posibilitatilor de distragere a atentiei. Procedura: Dezvoltarea de abilitati care sa faciliteze interactiunea sociala Reducerea disparitatilor dintre Student si anturaj Initial. 3. Strategie generala 1. Procedurile instructionale vor include demonstratia. ar putea duce la evitarea stigmatizarii Studentului din cauza comportamentului social nepotrivit. Totusi.

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Se uita la ceilalti copii cum se joaca si incearca sa li se alature pentru perioade scurte de timp (B: 2-0) Se joaca singur, in prezenta altor copii (B: 2-0) Se uita la ceilalti cum se joaca si se joaca in apropierea lor (B: 2-6) Se implica in jocuri simple de grup ( de exemplu Canta si se roteste in cerc tinandu-se de mana cu ceilalti copii) (B: 2-6) Incepe sa se joace cu alti copii sub supravegherea unui adult (B: 2-6) Incepe sa isi astepta randul (B: 3-0) Isi astepta randul cu asistenta (B: 3-6) Formeaza atasament temporar fata de unul din partenerii de joaca (B: 3-6) Poate sa se joace uneori cooperant, dar poate avea nevoie de asistenta (B: 3-6) Isi asteapta randul si imparte, fara supraveghere (B: 4-6) Se joaca cooperant cu pana la doi copii timp de cel putin 15 minute (B: 5-0) Are mai multi prieteni, dar numai unul special (B: 5-0) Se joaca cooperant in jocuri care implica grupuri mari (B: 5-6)

Exemple: Spune glume Cauta / Cere in mod corespunzator atentia (asupra lui) Cum sa se poarte ca o persoana noua in grup Se abtine de la comportamente bizarre (de exemplu voce prefacuta) Ce sa faca la o petrecere aniversara Sa faca complimente Ce sa faca cand isi vede prietenii in parc Locuri interesante de vizitat: Baza cercetasilor Sporturi in echipa Magazine / Malluri Zona Discovery Ora de citit la biblioteca Redirectionarea comportamentului inadecvat Asta nu are sens Asta suna stupid Stai linistit / Asta nu e bine Oamenii vor crede ca acest lucru e ciudat Nu inteleg Nu vreau sa vorbesc despre asta E plictisitor Redirectionare fizica (de exemplu cereti-i sa isi puna mainile in in buzunare si sa nu le mai miste pe langa corp)

Ce lipseste? Obiective: 1. Dezvoltarea consientizarii mediului

69

2. 3. Procedura:

Dezvoltarea memoriei Jocurile implica adesea conceptele “ce lipseste”

Un set de obiecte este plasat in fata Studentului si el ar trebui sa le vizualizeze. Apoi i se spune sa inchida ochii, iar unul sau mai multe obiecte este inlaturat. Studentul isi deschide ochi si profesorul intreaba “Ce lipseste?”

Faze 1. Obiecte in fata Studentului a. Profesorul eticheteaza obiectele si apoi Studentul isi inchide ochii, iar obiectul este inlaturat. Puteti incuraja acest lucru prin acoperirea obiectului in schimbul inlaturarii lui. Profesorul intreaba “Ce lipseste?” Incepeti cu trei obiecte. b. Studentul este cel care eticheteaza obiectele in locul profesorului c. Studentul scanaeaza zona, in loc sa eticheteze obiectele

CRESTETI INCET NUMARUL OBIECTELOR. IN CELE DIN URMA INLATURATI MAI MULTE OBIECTE 2. Fotografii. Asezati un anumit numar de fotografii in fata Studentului. Luati una si puneti-l sa va spuna care lipseste. Aceasta operatiune poate fi facuta si prin desene sau prin stergerea figurilor de pe o plansa sau de pe tabla. Profesorul sau Studentul deseneaza mai multe figuri. Apoi Studentul inchide ochii, iar una sau mai multe figure este strearsa. 3. Obiecte din mediul inconjurator (de exemplu un scaun, o planta, un tablou).

4. Ce e diferit? In loc sa inlaturati obiectele, doar schimbati-le (de exemplu intoarceti o masa cu picioarele in sus) si intrebati “Ce e diferit?”).

5.

Absurditati (de exemplu lipseste nasul unui personaj dintr-o fotografie)

Amintirea Obiective: 1. 2. 3. Procedura: Cresterea memoriei si a abilitatilor de concentrare Oferirea de mijloace de a discuta activitati si intamplari anterioare Invatarea timpului trecut al verbelor

Creati o situatie care subliniaza o actiune sau o activitate apoi intrebati-l pe Student ce s-a intamplat. Initial, el va fi intrebat imediat. Gradual, distanta dintre actiune si intrebare va fi crescuta.

La inceput, este util sa il puneti pe Student sa descrie ce face in timp ce performeaza o actiune. De asemenea, indicatorii de timp si spatiu vor facilita rememorarea. Faza 1: Profesorul sau Studentul ar trebui sa faca o actiune. Puneti-l sa descrie actiunea in timp ce o face. Opritil, asteptati cateva momente, apoi intrebati “Ce ai facut?” Si aceasta actiune il va invata timpul trecut al verbelor. Aceasta lucru poate fi incurajat mai intai prin ilustrarea prin imagini actiunii pe care urmeaza sa o indeplineasca. Cand va fi terminat actiuneam puneti-l sa selecteze imaginea / fotografia ca raspuns la intrebare. Faza 2: Excursii. Trimiteti Studentul afara din incapere pentru a face ceva. Initial, actiunea ar trebui sa fie semnificativam interesanta si memorabila. Puneti-l sa revina in incapere si intrebati-l “Ce ai facut?”

70

Gradual, cresteti timpul dintre intamplare si intrebare, “Ce s-a intamplat?” Ar putea fi necesar sa ii oferiti indicii cum ar fi “Ce am facut in camera de zi?”, “Ce am facut la mall?”, etc. Faza 3: Intrebati-l pe Student ce s-a intamplat mai devreme in acea zi. Va fi necesar sa aflati ce s-a intampalt in acea zi pentru ca Studentul sa nu ofere raspunsuri invatate pe de rost pentru a putea verifica ceeace spune. Pentru a-l pregati pentru asta, asigurati-va ca poate sa descrie ceeace face in timp de face acea actiune. Ar trebui sa fie intrebat ce a facut imediat dupa actiune si din cand in cand, pentru a ii pastra acea actiune in memorie. Mai jos sunt cateva locuri interesante pe care le puteti vizita si care va vor oferi subiecte de retinut si conversatie. Magazine / Malluri Zona Discovery Ora de citit la bibioteca Magazin de animale Plaja Parc Faza 4: Intrebati-l pe Student ce s-a intamplat ieri. Cand perioada de timp este indelungata, ar fi util sa ii incurajati raspunsul prin a-i arata fotografii care sa indice ceea ce s-a intamplat si puneti-l sa selecteze “Ce am facut ieri?” Faza 5: Invatati-l pe Student sa ii intrebe pe ceilalti ce au facut in acea zi. Referire la alte programe: Etichetarea expresiva – Actiuni Extinderea limbajului I Conversatie: De baza, Intermediara, Avansata

Concepte cantitative Obiective: 2. 3. 4. 5. 1. Dezvoltarea aptitudinilor academice

Cresterea abilitatilor de rationare cantitativa Oferirea de mijloace pentru a rezolva problemele cantitative in viata de zi cu zi Oferirea bazei pentru intelegerea conceptelor legate de bani Extinderea folosirii expresiva a limbajului conceptual care are legatura cu cantitatea si masurarea

A. Inele suprapuse si cuibar. SD: “Pune pe” sau “Pune in”. R: Studentul grupeaza in ordinea corecta. B. Aranjarea a pana la cinci obiecte in functie de dimensiunile lor: “Pune aceste obiecte in ordine”. C. Numaratoarea 1-10 (de la stanga la drepta, corespundenta unu-la-unu). SD: prezentati obiectele si spuneti “Numara”. R: Studentul atinge fiacre oboect si spune un numar. D. Invatarea pe de rost a numaratorii 1-100. SD: “Numara pana la [10]”. R: Studentul spune numerele in ordine. Nu sunt prezente obiecte in aceasta operatiune. E. Potrivirea (1-5) cu obiecte tridimensionale. Prezentati-i Studentului doua cartoane. Unul din ele are o cantitate definite de obiecte. Indicati celalalt carton (care nu are nici un obiect pe el) si spuneti Studentului sa le potriveasca. F. Potrivirea cantitatilor in configurarii variabile, cu obiecte variabile. Folositi cartoane indicatoare cu numere variabile de obiecte atasate pe ele. SD: “Aranjeaza cu [unul]” vs. “Aranjeaza cu [trei]”. R” Studnetul potriveste un carton [inima rosie] cu cartonul cu un obiect [stea galbena] vs. potriveste un carton cu trei [inimi rosii] cu un carton cu trei [stele galbene].

71

3. Inceputul si sfarsitul unei secvente pictoriale 2. 3. J. Cu fotografii bidimensionale Fa-l mai mult sau mai putin Cel mai mult / Cel mai putin L. Mai mult vs Mai putin. 4. Mai multe: 4 vs 1 c. Intreprinde actiuni N. SD: “Indica [trei]”. Secvente: “Pune obiectele in ordine” 1. 3. 2.G. 1. Mai putine: 5 vs 2 f. (1 sau 2) vs (3. Ce vine Inainte / Dupa [numarul]? (vizualizare) 4. Cantitate receptiva (fara numarare) – Indicarea (1. Pune carduri cu numele neconsecutive in ordine 3. 6. 2. 4. Profesorul indica spre gramajoara si intreaba “Cate obiecte?” Studentul raspunde cu numarul corect fara sa numere. O. Probleme de matematica cu text 72 . 2. Puneti doua gramajoare de obiecte. Mai multe: 5 vs 1 b. 5). 2. Indicati catre cartonul alb si spuneti “Pune [trei]”. Studentul ar trebui sa puna trei obiecte pe carton. Simboluri (numerale) 1. 8…]”. din 5 in 5. Mai multe: 3 vs 1 d. Pune carduri cu numere consecutive in ordine 2. 3. Adunare vs. Ce vine Inainte / Dupa [numarul]? (fara vizualizare) M. R: Studentul indica gramajoara care are tri obiecte. 1. Numere ordinale T. Obiecte tidimensionale Bidimensionale (fotografii) H. Indica obiectele 4. Operatii de adunare P. Par / Impar S. Operatii de scadere Q. Asezati gramajoare de diferite numere de obiecte. Scadere R. SD: “Numara [din 2 in 2]”. 4. Obiecte tidimensionale 2. Mai putine: 5 vs 1 e. Cu obiecte a. Bidimensionale (fotografii) I. Numara din 10 in 10. Cantitatea expresiva (fara numarare) – Cate obiecte? (1. Potrivirea numarului verbal cu numeralul si cantitatea: “Potriveste cu cel asemenea”. R: “[2. 4. SD: “Arata unde sunt mai multe”. Inceputul si sfarsitul unei secvente numerice sau alfabetice 3. Aratati un carton alb si un platou cu un numar mare de obiecte. Pune _________ (1-5). 1. 5). Identificarea receptiva: “Indica [trei]” Etichetarea expresiva: “Care numar?” Potrivirea simbolului cu cantitatea: “Potriveste cu cel asemenea”. R: Studentul arata gramajoara corecta de obiecte. 4 sau 5) mai mult sau mai putin 2. K. din 2 in 2. Asezati o gramajoara cu 1-5 obiecte. 4. Primul / Ultimul 1.

Citirea Obiective: 2. 3. 1. Dezvoltarea aptitudinilor academice

Cresterea modalitatilor de comunicare Oferirea unor activitati recreative

Procedura:

Profesorul prezinta litere sau cuvinte si il face pe Student sa ii demonstreze ca le intelege.

Indicii: Folositi incurajari de pozitie, verbale, de indicare sau mana-peste-mana. Eliminati incurajarile treptat. Criteriul de initiere: Studentul poate sa potriveasca obiecte cu obiecte, fotografii cu fotografii, fotografii cu obiecte. In mod obisnuit, va fi inteles Etichetarea Receptiva. Totusi, cativa Studenti care se blocheaza la asocierile auditive pot invata sa faca asocieri vizuale (de exemplu potrivireaa unui cuvant cu un obiect). Criteriul de performanta: Studentul reuseste sa dea opt din zece raspunsuri corecte fara incurajare. Aceasta operatiune ar trebui repetata cu cel putin inca un profesor. Faza 1: Potrivirea literelor si a numerelor Faza 2: Potrivirea unui cuvant cu altul. Faza 3: Potrivirea literelor cu cuvinte in ordinea de la stanga la dreapta. Faza 4: Recitarea alfabetului. Faza 5: Identificarea receptiva a literelor majuscule Faza 6: Identificarea receptiva a literelor minuscule. Faza 7: Numirea expresiva a literelor majuscule. Faza 8: Numirea expresiva a literelor minuscule. Faza 9: Asezarea ordonta a cardurilor cu alfabetul. Faza 10: Faza 11: Indicarea verbala a literelor scrise. Profesrul arata un card cu o litera pe el si intreaba “Care sunet?” Sunete care se amesteca. Prezentati doua sau mai multe carduri cu litere, de exemplu P – I – S – I – C – A. Studentul ar trebui sa numeasca sunetele unul cate unulin timp ce va miscati degetul de la un card la altul. Daca va miscati degetul din ce in ce mai repede de la un card la altul, Studentul ar trebui sa coreleze sunetele impreuna pentru a gasi cuvantul potrivit. Potrivirea unui cuvant cu un obiect sau cu o fotografie. Puteti face un joc din acest exercitiu prin imprimarea cuvintelor pe carduri pentru obiectele din mediul inconjurator. Puneti-l pe Student sa citeasca fiecare card si sa il lipeasca pe fiecare obiect. Identificarea receptiva a cuvintelor. Spunerea orala a cuvintelor pe litere. Citirea propozitiilor. Potrivirea propozitiilor cu fotografii. Intelegerea. Puneti-l pe Student sa raspunda la intrebari despre ce citeste.

Faza 12:

Faza 13: Faza 14: Faza 15: Faza 16: Faza 17:

73

a)

Cine a facut [actiunea]? b) Ce a facut [persoana]? c) Unde? d) Cum / De ce? Urmarirea instructiunilor scrise. Faceti carduri de indicare cu instructiuni simple scrise pentru sarcinile si activitatile pe care Studentul le face in mod obisnuit in locul in care traieste. Instructiuni cu un singur cuvant Instructiuni cu doua cuvinte Instructiuni cu trei cuvinte Propozitii complete

Faza 18: a) b) c) d) Scrierea Obiective:

1. 2. 3.

Oferirea unor mijloace de comunicare Dezvoltarea abilitatilor academice Imbunatatirea abilitatilor grafo-motorii

Procedura:

Stimularea Studentului de a da un raspuns pe hartie.

Indicii: Folositi indicatori de ghidare fizica, demonstratie, verbeli, de indicare sau de pozitionare. Treptat, eliminati indiciile pana cand Studentul poate sa indeplineasca actiunile independent. Criteriul de initiere: Desenul, citirea Criteriul de performanta: Studentul ofera noua din zece raspunsuri corecte fara incurajare. Aceasta operatiune ar trebui repetata cu cel putin inca un profesor. Faza 1: Identifica litere si numere. Folositi hartie liniata. Faza 2: Identifica, copiaza si scrie nume. Incepeti cand Studentul poate indeplini cu success Faza 1. Faza 3: Copiaza litere si numere. Faza 4: Scrierea de litere si numere. Incepeti cand Studentul poate indeplini cu success Faza 3 si cand poate identifica litere si numere. Profesorul ii spune Studentului “Scrie [litera …]”. Faza 5: Potrivirea lietrelor cu cuvinte in ordine de la stanga la dreapta. Faza 6: Copierea de pe tabla scolara care se gaseste in incapere. Faza 7: Scrierea cuvintelor dupa dictare. Faza 8: Scrierea de propozitii ca raspunsuri la intrebari. Referinte incrucisate: Desenul; Citirea Abilitati de auto-ajutare / suficienta Obiective: 1. 2. 3. Procedura: Cresterea independentei in abilitatile folosite zi de zi Dezvoltarea functiilor potrivite varstei Facilitarea integrarii sociale

Mai intai, este important sa se urmeze o analiza a sarcinilor. Toate abilitatile ar trebui divizate in parti care pot fi predate. Acest lucru va simplifica abilitatea si va reduce frustrarea Studentului. Mai asigura si faptul ca Studentul intelege fiecare pas individual. Si mai important, ajuta la pomovarea

74

activitatilor consistente. Este de o importanta CRITICA ca toti profesorii sa foloseasca aceiasi pasi in aceeasioridne asa cum se va sublinia in analiza sarcinilor. Este necesara o abordare a predarii sistematice si graduale pentru ca Studentul sa invete si sa inteleaga in intregime aceste abilitati. Predarea abilitatilor complexe simultan nu este o metoda eficienta de predare. In al treilea rand, este esential sa se urmareasca conceptul de stapanire. Adica, Studentului ar trebui sa i se predea gradual. Etapa urmatoare a unei abilitati nu ar trebui predata pana cand nu este bine stapanita etapa anterioara. Se considera ca o etapa este stapanaita o data ce a fost dusa la indeplinire independent ( adica nu se folosesc nici un fel de indemnuri) timp de trei sesiuni consective. In al patrulea rand, in timpul predarii, folositi indiciul necesar cel mai putin intrusiv. Ierarhia de indicii care este tipic folosita este urmatoarea: Indiciu gestural Indiciu verbal indirect (de exemplu mergi mai departe) Indiciu verbal direct (de exemplu adu prosopul) Demonstrarea prin modele Ghidarea fizica In cele din urma, indiciul ar trebui eliminat pentru ca Studentul sa indeplineasca o activitate singur. Folositi intaritoare diferential, oferind un intaritor mai mare pentru etapele care sunt indeplinite cu asistare redusa. O ultima consideratie este potrivirea in timp a procesului de predare. Este important ca predarea sa se faca pe cat posibil in conditii optime. Acest lucru inseamna preedarea atunci cand Studentul si profesorul sunt cat mai receptivi si eficienti in indeplinirea actiunilor. Este important sa se predea in momentul in care Studentul nu pare sa aiba probleme si cand este interesat si motivat sa invete. Unde este posibil, acest lucru ar trebui sa se intample cand apar oportinitati in mod natural, dar nu in detrimentul calitatii procesului de predare-invatare. De exemplu, pregatirea pentru scoala este un moment care apare in mod natural pentru predarea imbracatului, ar de cele mai multe ori NU ESTE UN MOMENT OPTIM din cauza presiunii timpului. Chiar inainte de iesirea la joaca este un moment optim, pentru ca puteti folisi atat timp cat este nevoie si sunt construite un intaritor natural si un motiv natural de a practica acel comportament. Hranirea / Mancatul 1. Bea din cana pe care o tine cu ambele maini, fara ajutor (B: 1-3) 2. Foloseste lingura pentru “a pescui” hrana (B: 1-3) 3. Duce lingura de la farfurie la gura, varsand putin pe jos (B: 1-6) 4. Suge cu paiul (B: 1-6) 5. Bea in cana pe care o tina cu o singura mana, fara ajutor (B: 1-6) 6. Foloseste furculita (B: 2-0) 7. Foloseste lingura, fara sa verse (B: 2-0) 8. Foloseste merginea furculitei pentru a taia hrana moale (B: 3-0) 9. Tine furculita cu degetele (B: 4-0) 10. Foloseste cutitul pentru a indinde mancarea (B: 4-0) 11. Foloseste cutitul pentru a taia (B: 6-0) 12. Isi toarna singur lichide Dezbracarea 1. Isi da jos ciorapii (B: 1-6) 2. Isi da jos pantofii (B: 1-6) 3. Isi da jos haina / jacheta (B: 2-0) 4. Isi da jos camasa / tricoul (B: 2-0) 5. Isi da jos pantalonii (B: 2-0) 6. Se debraca, cu exceptia dificultatilor de a inlatura hainele “care se trag peste” alte haine (B: 3-0) 7. Isi ha jos bluza (B: 4-0) Imbracarea 1. 2. 3. 4. Isi pune jacheta (B: 2-6) Isi pune pantofii (B: 2-6) Isi pune pantalonii (B: 2-6) Isi pune ciorapii (B: 3-0)

75

Siguranta / straini / solutionarea urgentelor Abilitati privind banii 76 . Curata masa. 2. fara ajutor (B: 5-0) Traiul in casa 1. Isi piaptana parul. 9. fara ajuor (B: 3-0) Isi spala fata. prajitor de paine. Prepararea hranei simple (cuptorul cu microunde. etc) 4. 8. 4. amesteca mancarea. face/schimba lenjeria de pat. Incheierea 1. 3. 7. dar are nevoie de ajutor cu incheierea nasturilor (B: 4-0) Se imbraca independent (B: 5-0) Isi desface nasturii din fata (B: 2-0) Isi desface cravata (B: 2-0) Isi desface capsele din fata (B: 3-0) Isi desface fermoarul (B: 3-0) Isi incheie nasturii mari din fata (B: 3-0) Isi incheie capsele din fata (B: 3-0) Isi incheie fermoarul din fata (B: 3-0) Incearca sa isi lege sireturile (B: 3-0) Isi incheie nasturii mici din fata (B: 3-0) Isi leaga sireturile (B: 4-0) Incearca sa isi lege pantofii (B: 4-0) Isi leaga pantofii (B: 5-0) Isi sterge mainile. 8. cu ajutor semnificativ (B: 2-0) 2. 4. indinde mancarea. ferestrele. 2. Pune lucrurile la loc 2. cu ajutor (B: 4-0) Se sterge dupa baiem fara ajutor (B: 4-0) Face baie. Merge in siguranta pe jos 2. cu ajutor (B: 3-0) 3. fara ajutor (B: 3-0) Isi spala fata. Isi piaptana parul. 8. 12. duce hainele la spalat. 4. Face cumparaturi 3. fara ajutor (B: 4-0) Face baie. 5. duce farfuriile in chiuveta. 6. Imbaierea 1. Pune farfuriile in chiuveta. 2. ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-6) Isi spala mainile. ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-0) Isi spala mainile. cu ajutor (B: 3-0) Isi sterge fata. 13. 3. Descheierea 1. Incearca sa isi spele dintii. Corespondenta 5. aranjeaza masa 6. ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-0) Isi sterge mainile fara ajutor (B: 2-6) Isi sterge fata. 6. 10.5. Isi spala dintii. Transport 4. fara ajutor (B: 4-0) 4. 3. Sarcini (pune masa. 6. 7. fara ajutor (B: 6-0) Ingrijirea corpului 1. cu ajutor (B: 3-0) Deschide si inchide robinetul (B: 3-0) Ajusteaza temperatura apei. duce gunoiul. cu ajutor (B: 4-0) 5. Isi spala dintii. 5. 7. Este atsat de animalele de casa Comunitatea 1. 11. peretii 5. 3. etc). Isi pune puloverul (B: 3-0) Se imbraca cu putin ajutor (B: 3-0) Se imbraca fara supraveghere.

ar trebui ca in acest timp sa ramana in baie. 4. O data ce studentul isi face necesitatile. Este FOARTE important s ail tineti pentru SCURT timp jos de pe toaleta sis a il monitorizati INDEAPROAPE in acest timp. Asteptati sa se ridice singur pentru a se duce la toaleta. luati de la Student lichidele preferate si intaritori pentru a le creste valoarea in ceeace priveste pregatirea pentru folosirea toaletei si consumul de lichide. nu ar trebui sa fie atat de ocupat incat sa nu mai fie atent la actiunile corpului. dar tineti-l in baie. 2. Potriveste monedele Etichetari receptive Etichetari expresive Face cumparaturi Folosirea telefonului Transmiterea de mesaje Ia obiectul cerut si i-l da altei persoane Cumpara de la bacanie Invatarea folosirii toaletei Criteriul de initiere: Studentul este capabil sa stea asezat pentru o perioada timp. NU IL INDEMNATI CHIAR DACA EL / EA ARATA O NEVOIE TERIBILA DE A-SI FACE NECESITATILE!!! IN CAZ CONTRAR EL / EA AR PUTEA FOARTE BINE SA DEVINA DEPENDENT/A DE INDEMNURI 4. Faza 1: 1. permiteti-i sa se ridice timp de cateva minute. Ar trebui sa fie foarte laudat (de exemplu ar trebui sa vina circul 77 . Crieriul de progresie: Cand Studentul pare sa inteleaga legatura dintre asezarea pe toaleta si intaritor.1. urmatoarele: in oras!!!) Cand isi face necesitatile la toaleta. Putin timp mai tarziu ( de exemplu zece minute) ar trebui sa se intoarca la toaleta si sa repete procesul. Procedura: lunga de Inainte de pregatire. Puteri face o serie de activitati in baie pentru a-l tine ocupat. Totusi. Totusi. Indemnati Studentul cu laude si lichide la fiecare doua sau trei minute pentru “asezare buna”. ar trebui sa se intample a. FOLOSIREA INDEPENDENTA A TOALETEI (B: 2-6) Faza 1: 1. 3. ar trebui sa i se dea un intaritorul preferat si sa i se permita sa permita sa paraseasca toaleta pentru a se implica itr-o activitate favorita pentru aprixomativ zece minute. 2. treceti la faza urmatoare. NU vreti ca in acest timp sa se produca un accident. 2. 4. Asezati Studentul pe toaleta si intaritori cu laude si fluide la fiecare doua sau trei minute pentru “asezare buna”. 3. 3. Dupa scurt timpm puneti-l sa stea iar pe toaleta. Asezati-l pe un scaun langa toaleta fara lenjerie intima sau pantaloni. ar trebui laudat profund. Daca trece mult timp fara ca Studentul sa isi faca necesitatile si incepe sa se simta neconfortabil.

Aceasta faza este folosita daca incercarile anterioare de invatare de folosire a toaletei l-au facut pe Student sa devina dependent de incurajari sau de un program pentru a-l determina sa foloseasca toaleta. 3. Ar trebui sa isi curete partile corpului. Timpul dintre “verificarea pantalinilor curati” ar trebui crescut (de exemplu 60 de minute. at trebui sa se intample urmatoarele: a. Identificati orarul Studentului de folosire a toaletei. apoi = pantaloni. Formarea folosirii independente a toaletei (pentru un copil care a invatat deja obiceiul) 1. Asezati Studentul pe toaleta fara imbracaminte si incurajati-l cu laude si lichide la fiecare doua sau trei minute pentru “asezare buna”. patru ore. Ar trebui sa isi curete partile corpului. O data ce isi face necesiatile. sase ore). de aproximativ cinci ori d. Scaunul ar trebui mutat in locatia anterioara e. 5. Aduceti-l pe Student la toaleta la fiecare ora pana cand isi face necesitatile. rezistati tentatiei de a-l grabi la toaletam in caz contrar ar putea dependent!!! b. 4. 2. 6. Unul din articolele de imbracaminte ar trebui inlaturat Criteriul de progresie: Cand Studentul este complet imbracat si departe de baie.b. imbracamintea uda si locul in care a avut loc accidentul. minute) deveni are de 4. Faza 3: 1. imbracamintea uda si locul unde s-a produs accidentul c. Daca nu isi face necesitatile in 30 de minutem lasati-l sa se intoarca la activitatile anterioare. b. 2. Pregatirea poate sa inceapa la 30 sau 60 de minute dup ace si-a facut ultima data necesitatile. Controlati Studentul la fiecare 30 de minute pentru a vedea daca pantalonii uscati si curati. folositi procedura descrisa in Faza 2 5. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei. mai sus. de aproximativ cinci ori. 7. ar trebui sa se intample urmatoarele: a. Cand is face necesitatile la toaleta. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei. indemnati-l foarte mult (vezi Daca se intampla un accident. ar trebui laudat foarte mult si ar trebui sa I se permita sa paraseasca toaleta pentru a se implica intr-o activitate favorite. Totusi. Scaunul ar trebui mutat treptat mai departe de toaleta d. Duceti-l in baie cu 15 minute inainte de timpul tipic de folosire a toaletei. Ar trebui adaugat un articol de imbracaminte (de exemplu prima data = lenjerie intima. 2. mai sus).) Daca are loc un accident. treceti la faza urmatoare. doua ore. Poate parasi baia pentru scurt timp (de exemplu zece pentru a se implica intr-o actvitate favorite c. Daca se intampla un accident in afara sesiunii de invatare de folosire a toaletei. Invatarea obiceiului 1. Daca sa vedeti ca se poate intampla un accident. ar trebui sa fie in stare sa ramana uscat intre vizitele la toaleta si sa isi faca necesitatile imediat ce este asezat pe toaleta. etc. 3. (Acest lucru reduce intarzierea dintre inceputul sesiunii si prima ocazie de folosire a 78 . 8.

3. si Daca apare un accident. 4. Ar trebui sa isi curete partile corpului. Stabiliti daca sunetul clopotelului il va trezi. 79 . imbracamintea uda si locul in care a avut loc accidentul. 6. etc. 2. Cand Studentul isi face necesitatile in toaleta. ar trebui laudat foarte mult (adica ar trebui sa vina circul in oras!!!). cum ar fi un gest. de aproximativ cinci ori (adica sa exerseze ridicarea de pe scaun si asezarea pentru scurt timp pe toaleta). afara incaperea Pregatirea pentru folosirea toaletei in timpul noptii 1. Cand se activeaza clopotelul. Daca apare un accident in timpul pregatirii pentru folosirera toaletei sau in sesiunii. astfel ca cea mai buna politica este sa NU IL INDEMNATI. imbracamintea uda locul in care a avut loc accidentul. Plasati intaritorii intr-un loc foarte vizibil pentru ca Studentul sa ii vada. cerinte. Totusi. Puneti-l sa asiste la curatarea suportului inainte de a adormi din nou.toaletei. la Night Trainer (800) 544-4240 sau la Mattell Toy (905) 5015149. scaunul ar trebui sa fie inlaturat treptat de langa toaleta inainte ca Studentul sa fie readus in baie. dar scopul este sa eliminate dependenta de indicii. 4. ar trebui sa se intample urmatoarele: a. Identificati intaritorii pe care Studentul ii va castiga atunci cand “alege” sa isi faca 3. permiteti perioade de pauza frecvente in activitate. Ar trebui sa isi curete partile corpului. Daca pare inevitabil sa il idemnati. necesitatile. Reduceti posibilele impotriviri (de exemplu furie. Apoi poate sa paraseasca pentru un timp (de exemplu 10-30 de minute). puteti sa va jucati. si faceti-l sa dispara cat mai repede cu putinta. Incurajati-l cu laude si lichide la fiecare doua sau trei minute pentru comportamentul adecvat. ar trebui sa se intample urmatoarele: a. b. Este foarte tentant sa il indemnati sa mearga la toaleta. etc).) Este util sa ii fi dat lichide in plus inainte. Scaunul ar trebui mutat in locul in care se afla mai inainte. disponibila conectati cand isi Dificultatile de functionare a tractului digestiv Abtinerea 1. 3. 4. sa va uitati prin carti. Identificati intaritorii majori pe care ii va castiga atunci cand este independent in folosirea toaletei. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei. c. Incepeti prin a-l duce in baie si prin a-l aseza pe un scaun in apropierea toaletei. asigurati-va ca este complet trezit si asistati-l face necesitatile asa cum este nevoie. 5. sa antati. 6. pentru a evita inhibarea oricarei initiative. 2. Intrebati-l o data pe zi cum isi castiga intaritorii. va fi nevoie sa suportl la un clopotel care suna mai tare. 5. Daca nu. sa faceti antrenamente. Cumparati un suport (o saltea sensibila la umiditate cu alarma). In timp ce sta pe scaun. Cu fiecare success nou. sa va uitati la filme. Asteptati sa se ridice singur pentru a se duce la toaleta. faceti in asa fel incat indemnul sa fie nonverbal.

Oferiti-i Studentului un scutec pe care sa il foloseasca in baie. sa 2. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei. de aproximativ cinci ori. O data ce isi face necesitatile in scutec in timp ce se afla in baie. sta la rand (coada) _ Claritatea limbajului _ Observa ce fac ceilalti copii si ia exemplu de la ei _ Recita la unison _ Imparte jucariile cu ceilalti _ Se impune cand un alt copil incearca sa ii ia ceva _ Se abtine de la comportament stereotip _ Se joaca cu jucariile in mod potrivit _ Ramane concentrate asupra sarcinilor desemnate in timpul lucrului _ Ramane concentrat pe activitatea de joaca desemnata (sau aleasa de el) 80 . incepeti il asezati pe toaleta (cu scutecul pus) pana cand trebuie sa isi faca necesitatile fiziologice. 3. Dupa ce isi face necesitatile in scutec. Lista de verificare pentru scoala Itemi care sa fie notati in raportul zilnic: _ Respecta regulile clasei _ Isi tine mainile pentru el _ Este atent la profesor in momentele in care este nevoie _ Urmeaza indicatiile individuale _ Urmeaza indicatiile de grup sau conditionale _ Urmeaza rutina fara directionare sau model (de exemplu isi pune ghiozdanul la loc) _ Sta in preajma altor copii. 4. puneti-l sa arunce continutul in Incepeti sa taiati bucati din scutec pana cand nu mai poarta scutece. toaleta. nu se izoleaza _ Raspunde la conversatiile altor copii _ Initiaza jocul _ Initiaza interactiunea verbala _ Nu se grabeste in indeplinirea unei activitati _ Ramane calm atunci cand trebuie sa astepte _ Ramane intr-un loc desemnat in timpul lucrului. Ritualurile de folosire a scutecelor 1.b.

Anexa EVALUAREA ARIEI DE CURICULARE Nume: ____________________________________________ OBSERVATIA 1 Data: ____________ Evaluator: ___________________ Comentarii: _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ OBSERVATIA 2 Data: ____________ Evaluator: ___________________ Comentarii: _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ OBSERVATIA 3 Data: ____________ Evaluator: ___________________ Comentarii: _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ OBSERVATIA 4 Data: ____________ Evaluator: ___________________ Comentarii: _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ CODURILE ABILITATILOR M: Nivelul de performanta M1: Nu este pregatit M2: Invata M3: Insusit G: Generalizat N: Numarul de itemi insusiti H: Cel mai mare nivel atins I: Lista pe itemi a abilitatilor insusite CODURILE DE COMPORTAMENT %: Procentul de aparitie S: Severitatea S1: Sever S2: Moderat S3: Slab F: Frecventa HR: In fiecare ora DY: Zilnic WK: Saptamanal 81 .

de langa masa De la 5 picioare / 1. numarul de Elemente dintr-o situatie data) D: Durata medie Anexa A COMPORTAMENTUL OBS1 Episoade de agresivitate Auto-abuz Agresiune Auto-mutilare Alte comportamente majore disruptive (Specificati) Alte comportamente majore disruptive (Specificati) Paraseste zona de lucru / Scaunul Isi agita mainile si picioarele Timpul de atentie (Durata medie) Contactul Ochi-Fata Priveste atunci cand i se cere Priveste cand i se spune numele Priveste cand i se vorbeste sau cand asculta Se uita la materialele de lucru Urmareste directivele simple cu gesture Ascultarea Vine de la o distanta de cinci picioare Vine din cealalta parte a camerei Vine din alte parti ale casei Vine de la distante reduse fata de zona de lucru Vine de afare de la o distanta mai mare Stai jos Ridica-te Mainile jos Anexa A COMPORTAMENTUL (continuare) OBS1 Recupereaza obiectele (Poate fi cu un gest.50 m Din partea cealalta a camerei Asteptarea: Sa auda instructiuni M M M M M OBS2 OBS3 OBS4 F S F S F S F S F S F S F S F S D % % % % % % % % % % % % % OBS2 OBS3 OBS4 82 . Fara distragere) De pe masa De pe podea.MO: Lunar C: Complexitatea (de exemplu.

___ Lant continuu. in parc. ___ in 3 pasi. acasa la prieteni si rude) Anexa M M M D D D M M M M M OBS 1 IMITAREA NONVERBALA Manipularea obiectelor Miscari motrice ample Jos de pe scaun Miscari motrice simple Lant continuu Deosebiri mai rafinate Lanturi in doi pasi Trecerea peste obstacole Doua raspunsuri simultane Lanturi in trei pasi Imiteaza actiunile care i-au fost aratate: ____Actiune singulara discreta. ___ in 2 pasi intarziata. ___ in 3 pasi intarziata Inghetarea imaginii aratate Actiune in fotografie Imita o alta persoana Anexa A M N N N N M N M N N M OBS 2 OBS 3 OBS 4 N N N OBS 1 OBS 2 OBS 3 OBS 4 IMITAREA IN BLOC Construirea unui turn Deosebeste formele colorate Pasi secventiali Structura pre-construita Cuburi de 2.5 cm Blocuri uniforme Copiaza desene bidimensionale Creeaza structuri specifice Reda din memorie Anexa A M C M C NC MC NC N C C OBS 1 URMARIREA ATENTA Jocul cu obiectele ascunse[profesorul ascunde H un obiect sub o cana & Studentul il gaseste: 1) un element de distragere. ___ in 2 pasi (simultana). la supermarket.In timp de profesorul ii ofera un intaritor Cand adultul incheie activitatea necesara Isi asteapta randul intr-o activitate preferata Ramane concentrat asupra sarcinii (Specificati activitatea si durata) Sarcina 1 Sarcina 2 Sarcina 3 Isi exerseaza abilitatile in diferite activitati: Limbaj si materiale variate Diferiti oameni Diferite locuri Cresteti distanta dintre terapeut si copil Generalizati ascultarea si comportamentul adecvat (de exemplu. 3) trei sau mai multe Anexa A OBS 2 OBS 3 OBS 4 83 . 2) doua.

triunghi) Dimensiune (mare vs. patrat. Linii verticale / Orizontale Coloreaza in interiorul unei forme deja desenate Picteaza Traseaza linii.MISCARI MOTRICE MAJORE (specificati sarcina): OBS 1 Sarcina 1: Sarcina 2: Sarcina 3: Sarcina 4: Sarcina 5: Anexa A MISCARI MOTRICE DE FINETE (specificati sarcina): OBS 1 Sarcina 1: Sarcina 2: Sarcina 3: Sarcina 4: Sarcina 5: Anexa A OBS 1 POTRIVIREA Obiect cu obiect Imagine cu imagine (obiecte identice) Imagine cu imagine (actiuni identice) Culoare Forma (cerc. cercuri Uneste punctele Copiaza linii. cercuri Foloseste rigla Copiaza desene ale unor obiecte familiare Deseneaza forme cu mana goala Deseneaza obiecte familiare cu mana libera Anexa A M N N N M M M N N M M C C N N N N N N N M OBS 1 M M M C C M M M M N N N OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 2 OBS 3 OBS 4 M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 / OBS 1 JOACA OBS 2 OBS 3 OBS 4 84 . numere. mic) Obiect cu imagine (identice) Imagine cu obiect (identice) Gaseste obiectul similar (indicare cu degetul) Dimensiuni multiple (culori identice/ forme combinari de dimensiuni) Sortarea: Obiect-model pentru fiecare grup de obiecte Fara obiect-model Obiecte non-identice (3-D) Imagini non-identice (2-D) Actiuni non-identice Cantitate Asocieri Emotii Prepozitii Litere. cuvinte DESENAREA Culoarea creionului de colorat Cercuri continue vs.

Canta in timp ce sta in cerc tinandu-se de mana cu alti copii. 4) Lovirea Carti Jocuri la tabla Joaca imaginara (Doctorul. piese care se imbina. 3) Prinderea. ___ 3 pasi. dans (Podul de piatra. 2) Aruncarea.Jocuri interactive (de-a v-ati ascunselea. alergare) Cantece. aceeasi camera Se duce si se intoarce din cealalta camera Se duce in cealalta camera. etc) Jocuri de miscare (rata-rata-gasca. ___ 2 pasi. ___ secventa extinsa Manipularea obiectelor In scaun Actiuni prefacute Jos pe de scaun. etc) Seturi de joaca (de exemplu. etc) Jocuri cu mingea: 1) Se plimba cu mingea. leapsa) Jucarii cu cauza si efect (jucarii care ies din cutii) Jucarii de completare / de dezvoltare (inele suprapuse) Puzzle Camioane / Masini / Trenulete Jucarii de construire (cuburi. Power Rangers) Anexa A M M M C I I I I I I I M I I OBS 1 INSTRUCTIUNI RECEPTIVE Instructiuni cu indicii contextuale Umeaza instructiunile pictoriale: ___ 1 pas. Nu sparge gheata. Lego. Face Instructiuni in doi pasi Instructiuni in trei pasi Indicatii conditionale Anexa A M N N M N N N N N M M M N OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 ETICHETARI RECEPTIVE Cerinte Parti ale corpului Obiecte Fotografii ale obiectelor Fotografii de actiune Fotografii ale persoanelor Persoane (3-D) Aduce doua obiecte Culoare Forma Dimensiunea Culori combinate / Deosebirea intre obiecte Doua atribute combinate Trei atribute combinate Fotografii ale locatiilor (casa si comunitate) Emotii (vezi sectiunea Emotii) Anexa A M M N N N N N N M N N M M M M N M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 INITIEREA INTERACTIUNII / COMUNICARII Optiuni / Comunicarea functionala: M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 85 . ferma) Jocuri in care trebuie sa isi astepte randul (Bingo. face o actiune si se intoarce Spuna vs.

alege – obiectul nu este prezent Incercarile de comunicare: Pregatite Accidental Intrebari: Ce este? Cine este? Unde este? Ce faci? Ce este acolo? Unde mergi? La cine este obiectul? Anexa A IMITAREA VERBALA Balbaire spontana Imitare orala (sunet de motor) Manipularea obiectelor cu zgomot Deosebire temporara Potrivirea sunetelor Combinatii Sunete fara indicii vizuale Modulatiile imitatiei: Volum Durata Intensitate Inflexiuni Lanturi Cuvinte cu sunete dificile Imitarea expresiilor de doua cuvinte Imitarea propozitiilor cu 3-5 cuvinte ETICHETARI EXPRESIVE Cerinte Parti ale corpului Obiecte Fotografii ale obiectelor Fotografii de actiune Actiune in vivo Fotografii ale persoanelor Oameni (3-D) Culoare Forma Dimensiune Fotografii ale locatiilor de pe langa casa Fotografii ale locatiilor de pe langa comunitate Emotii (vezi sectiunea Emotii) Anexa A M M M C M M N M N N N N N N N OBS 1 M M N N M N N M M M M M C N N N OBS 1 M H N M M M M M N N N N N N M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 ABILITATI CONVERSATIONALE DE BAZA Raspunde la salut: 1) priveste.obiectul prezent Numeste. doreste . 2) saluta. 3) salute si spune numele Face trimiteri la… M H N OBS 2 OBS 3 OBS 4 86 .Alege din obiectele care ii sunt puse la dispozitie (le ia) Indica obiectul dorit din cele oferite Selecteaza un obiect si il da adultului (in etape pregatite) Selecteaza un obiect si il da adultului (accidental) Deosebeste obiectele Numeste.

Materialele de predare au fost pregatite si organizaate 2. Profesorul intelege scopul programului Anexa E MAXIMIZAREA PROGRESULUI: (TRANSFORMATI INVATAREA INTR-O ACTIVITATE DISTRACTIVA SI NATURALA) 1 1. etc) Devine constient de afirmatie (oh. Forma mediului fizic si a nivelului de distragere au fost potrivite cu nivelul studentului 3.Parti de propozitie: Vreau… Este un…. Durata sesiunii a fost adecvata. Corecteaza comportamentul disruptive asa cum este nevoie Anexa E SITUATIE 1 1. Sarcinile au fost impartite in parti componente 3. ce?. Nu foloseste amenintari sau intaritori de santaj *3. am reusit / am facut asta. Ordine stabilita a saricnilor. pentru ca sarcinile dificile sa fie plasate 2 3 2 3 2 3 2 3 87 . Locatia de predare a fost variata si s-au folosit medii naturale (potrivite pentru student) Anexa E SARCINA 1 1. etc) Anexa A Anexa E M M M M M N N EVALUAREA PERFORMANTEI Personulal: _______________________ Evaluator: _______________________ Data: __/__/__ Copil: ______________________________ Motivarea evaluarii: _______________________________________________________ 1 = A aparut rar 2 = Frecventa partiala / 3 = A aparut de obicei/ Are nevoie de imbunatatiri Adecvat / Acceptabil (Itemii marcati cu * nu pot fi de obicei evaluate dintr-o observare directa singulara) FORMAREA COMPORTAMENTULUI 1 1. Foloseste predarea proactiva pentru a promova comportamentul adecvat alternative 4. Ofera la anunite intervale de timp un intaritor pozitiv pentru a solidifica si a mentine comportamentul potrivit cu sarcinile desemnate 2. Acest lucru este… Vad… Am… Comentarii (uite-te la asta. Sarcinile au fost potrivite cu nivelul de functionare al copilului 2. sincronizarea si durata pauzelor au fost adecvate 2.

Randamentul comportamental creat 5. modelul verbal. Sincronizarea temporala a indiciilor a fost optima ( in mod normal acest lucru inseamna ca indiciile acompaniaza sau urmeaza imediat instructiunilor) 2. positionale. A urmarit planul pentru a promova o directie independenta a 2 3 2 3 88 . raspunsuri verbale. Daca nu a functionat primul indiciu. etc) 7. modele. s-au oferit altele mai intrusive 4. modeleaza limbajul natural) 7. Intercalarea sarcinilor dupa un model adecvat Anexa E COMENTARII SUPLIMENTARE (daca este nevoie) ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________ Anexa E INDICIU 1 1. Incercarile de dozare optima a timpului pentru a forma o mai buna atentie *3. demonstratia.intre cele mai putin dificile 3. Training ajustat in functie de comportamentul si performantele studentului 9. Pentru a asigura succesul. Indiciile au fost folosite pentru a evita esecul prelungit prin oferirea de asistenta necesara 5. priviri pe furis. Tinde sa faciliteze generalizarea cat mai repede posibil 8. S-a folosit tipul de indiciu potrivit (de exemplu. Abordarea a fost entuziasta 10. indiciile au fost folosite cand comportamentul nu a putut fi corectat cu consecinte *8. dar nu mai multa decat este nevoie 3. cu stimuli. i s-a oferit suficienta asistenta. Incorporarea unui echilibru intre invatare si joaca in programul general 6. Studentul a fost sensibil al indiciile inadvertente ( de exemplu. Cand studentul a facut o eroare din cauza neatentiei sau a comportamentului neconcentrat asupra sarcinilor. Nu l-a plictisit pe student prin continuarea unui program care era deja insusit 12. etc). Au existat incercari repetate de a elimina indiciile 9. Sesiune incheiata pe un model de succese 4. Anexa E CAPTAREA ATENTIEI 1 1. A mentinut o buna atentie atunci cand aceasta a aparut 2. ghidarea fizica. Transformarea terapiei intr-o activitate cat mai naturala (de exemplu. Incercarile prin indicii au fost urmate de incercari fara indicii sau cu putin indicii 6. S-au folosit materiale interesante si preferate 11. L-a rasplatit pe student pentru buna participare si performanta prin terminarea instruirii mai devreme 13.

Participarea regulata este buna 3. Foloseste timpul in mod intelept 5. Tinuta vestimentara profesionala Anexa E INSTRUCTIUNI (SD) 1 1. Notifica familia intr-un mod adecvat pentru anularea sedintelor 4. 2. 3. etc) 2. Lucreaza bine ca membru al clinicii Raspunde la reactiile pe care le primeste Relatia cu parintii este in limitele corespunzatoare Anexa E 2 3 2 3 RELATIONAREA RESPONSABILITATEA & COMPORTAMENTUL PROFESIONAL 1 1. nivelul complexitatii. explicitatea. 2. Este o persoana activa si dornica de invatare Aduce contributii valoaroase la clinica Cauta sa se dezvolte Anexa E 1 1.atentiei Anexa E COMENTARII SUPLIMENTARE (daca este nevoie) ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________ Luarea la cunostinta de catre personal: _________________________ Data: ________________________ Anexa E Asa cum este oportun. Este punctual 2. asa cum s-a demonstrate in performantele generale de lucru cu mai multi clienti: CRESTERE PROFESIONALA 1 1. S-a folosit tonul natural al vocii 2 3 2 3 89 . Instructiunile erau potrivite cu functionarea copilului (de exemplu. 3. comentati asupta acestor obiceiuri e lucru.

Variatia / Uniformitatea in oferirea de instructiuni au corespuns cu nivelul de functionalre al copilului 5. studentului I s-a acodrat suficient timp pentru a fos rasplatit) Anexa F 2 3 2 3 DESCRIEREA PROGRAMULUI PROGRAM: _______________ INTRODUS: ___________________ INSUSIT: ______________________ Procedura _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ generala: Start Profesorul spune / face: Sd 1) Sd 2) Sd 3) Sd 4) Sd 5) Studentul spune / face: R 1) R 2) R 3) R 4) R 5) Indicii: _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 90 . Au fost implementate insistent contingentele 9. Frecventa intaritorilor a fost optima (suficient de frecventa pentru a fi eficienta. S-a folosit reactia informationala 7. I s-a acordat timpul adecvat pentru a raspunde (de exemplu. Daca s-au folosit intaritori tangibili. Fiecare incercare a fost separata 2. dar a fost eliminata cau mai repede posibil) 5. S-au folosit intaritori variati Anexa E INTERVALUL DINTRE INCERCARI 1 1.3. indicii reduce. Raspunsurile studentului au fost corect evaluate 4. Intervalul dintre incercari a fost optim (ritm constant. Cuvintele folosite au corespuns cu raspunsul dorit 4. etc) 6. acestia au fost insotiti de intaritori sociali pentru a dezvolta eficient valoarea intaritorilor sociali 8. Reactia a fost la fel de rapida precum a avut nevoie studentul 2. aproximativ 3-5 secunde) Anexa E REACTIE / CONSECINTA 1 1. atentie. Consecintele au fost effective 3. S-au folosit consecintele diferentiale (pentru calitatea raspunsului.

Comentarii: _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ Anexa F RECAPITULAREA PROGRAMELOR Data: Anexa D 91 .

) INCORECT ( P) INDICIU ( 0 ) NICI UN RASPUNS ( OT ) IN AFARA SARCINII Anexa C CENTRALIZAREA DATELOR ZILNICE PROGRAM: ________________________ FAZA: ___________ Anexa B ANEXA A (cont) OBS 1 ABILITATI DE AUTO-AJUTORARE Mancatul: Lingura / Furculita Bea din cana Isi toarna Bea cu paiul Intinde / Taie cu cutitul Imbracatul: M M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 92 .DATELE TENTATIVELOR DISCRETE PROGRAM: ________________________ FAZA: ___________ (+) CORECT ( .

$5. nasturi. 5c.Se dezbraca Se imbraca Se descheie (capse. 50c. isi pune hainele la spalat. prajutorul de paine. $1. ferestrele. etc) Sarcini in casa (intinde masa. indinde masa Este atasat de animelele de casa Comunitate: Siguranta trecatorilor Face cumparaturi Transport Corespondenta Securitate /straini /solutionarea urgentelor Abilitatile privind banii: Potriveste monedele Etichetari receptive (1c. 25c. 10c. pune farfuriile in chiuveta. amesteca. duce gunoiul. $10. face/schimba asternuturile. peretii Pune farfuriile in chiuveta. $20) Etichetari expresive Face cumparaturi Folosirea telefonului Transmiterea de mesaje Ia obiectul cerut si i-l da altei persoane Cumpara de la bacanie Anexa A CITIREA M M M M M M M M M M M M M I I I I I M M M M M M M N N M M M M M OBS 1 Potrivirea: Literele Cuvant si cuvant Litere singure si cuvant in ordinea de la stanga la dreapta Recita alfabetul Indentificare receptiva: Literele majuscule Literele minuscule Numirea expresiva: Literele majuscule Literele minuscule Pune cartoanele cu literele alfabetului in ordine Spune cu voce tare literele Combina sunetele Potriveste cuvinte cu imagini/obiecte Identificarea receptiva a cuvintelor Spune oral cuvintele pe litere M M M M N N N N C N M M N N OBS 2 OBS 3 OBS 4 93 . etc) Curata masa. fermoar) Se incheie Isi descalta Se incalta Isi incheie incaltamintea Toaleta: Este obisnuit Initiaza procedurile de folosire a toaletei Este uscat pe timpul noptii Igiena: Isi spala mainile / fata Isi spala dintii Isi ingrijeste parul Face baie Viata in casa: Pune lucrurile la loc Isi prepara hrana simpla (la cuptorul cu microunde. intinde.

copiaza si scrie numele Copiaza litere si numere Scrie litere si numere Potriveste literele singure cu cuvinte in ordine de la stanga la dreapta Copiaza de ep tabla aflata in camera Scrie cuvinte dupa dictare Scrie propozitii ca raspunsuri la intrebari Anexa A CONCEPTE CANTITATIVE OBS 1 Inele suprapuse si cuibar Aranjeaza pana la cinci obiecte in functie de dimensiune Numara de la 1 la 10 (de la stanga la dreapta. ___ 5 in 5 Adunarea Scaderea Adunare vs Scadere M M H H M H H H H H H H H H H H M M M H M M I H H M M M M M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 2 OBS 3 OBS 4 94 . corespondenta unu-la-unu) Numararea invatata mecanica pana la: ___ Echivalarea cu obiecte tridimensionale Potriveste cantitatea: Configurare identica Configurarea non-identica Cantitatea receptiva Obiecte tridimensionale Obiecte bidimensionale Cantitatea expresiva Obiecte tridimensionale Obiecte bidimensionale Simboluri (numerale): Identificarea receptive Etichetarea expresiva Potrivirea simbolului cu cantitatea Potrivirea numeralul vorbit cu numeralul si cantitatea Stabileste [o cantitate] / Da-mi [o cantitate] Mai mult vs mai putin Discriminarea receptiva Reduce/Creste cantitatea Cel mai mult vs Cel mai putin Secvente: Numere consecutive Numere non-consecutive Ce vine inainte / dupa [numar] Numara din: ___ 10 in 10. ___ 2 in 2.Citeste propozitii Potriveste fraze cu imagini Intelegerea: Cine a facut [actiune]? Ce a facut [persoana]? Unde? Cum? / De ce? Urmareste instructiunile scrise: Comenzi cu un singur cuvant Comenzi cu doua cuvinte Comenzi cu trei cuvinte Anexa A SCRIEREA M M M M M M N N N OBS 1 Identifica literele si numerele pe hartie liniata Identifica.

seara. 3) la fiecare sfert de ora. dupa-amiaza. noaptea Anotimpuri Sarbatori Timpul de povestire: 1) la fiecare ora. 2) la fiecare jumatate de ora.Impar/Par Numere ordinale Probleme de matematica cu text Anexa A CONCEPTELE DE TIMP Calendarul: Zilele saptamanii Lunile Anul Astazi/maine/ieri Sfarsitul saptamanii/zilele de la sfarsitul saptamanii Saptamana viitoare/Saptamana trecuta Cand ______?: dimineata. 4) la aproximativ cinci minute Anexa A M H M OBS 1 M M M M M M M M M M H OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 INVATAREA OBSERVATIONALA Oferirea de modele ca indicii Constienta Identifica o persoana care tine un obiect Identifica o persoana cu caracteristici fizice Identifica o persoana care face o actiune Identifica o persoana care a facut o afirmatie Asculta ce i s-a intamplat altei persoane (poate raspunde la intrebari despre ce s-a intamplat) Ce a facut [persoana]? Cine [face actiunea]? Ce ii place [persoanei] sa faca? Asculta informatii accidentale Observa evenimentele din mediul lui (poate raspunde la intrebari despre ce s-a intamplat) Detecteaza informatia incorecta Pe cine a vazut persoana? Instructiuni de grup: Toata lumea Conditionale Eu fac asta / Nu eu Acumularea de informatii – Verbala Stabilirea inferentei – Verbala Acumularea de informatii – Vizuala Stabilirea inferentei – Vizuala Descrie interesele anturajului Anexa A M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 ABILITATI DE SOCIALIZARE Anexa A M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 MEMORIA Memorie vizuala (Potrivire intarziata) M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 95 .

etc) Face o anumita actiune A facut o anumita afirmatie Alte informatii (de exemplu. pullover albastru. etc) Participa la comenzile verbale intr-un anumit grup: Ramane intr-un loc desemnat in timpul unei activitati in grup Face o actiune la unison cu grupul Canta la unison cu grupul Il priveste pe cel care vorbeste Raspunde la intrebarile de grup Urmeaza instructiunile grupului Oferirea de informatii Grupului / Jocurilor in cerc Adreseaza intrebari pentru a obtine informatii Anexa A M M M M M M M M M M M M D % % % % % M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 INTELEGEREA Observarea: Ce (3-D si 2-D) M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 96 . Cei trei purcelusi) Anexa A M M M M M M OBS 1 ABILITATI CONVERSATIONALE AVANSATE Spune vs Intreaba Comportament conversational non-verbal Maniere verbale Listeaza itemii in functie de subiecte Raspunde la intrebari simple Afirmatii reciproce Pune intrebari Intercaleaza informatii sub forma de interjectii sau exclamatii Identifica interesele Initiaza conversatia Cand anturajul devine dezinteresat Anexa A M M M M M M M M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 CONSTIINTA SOCIALA Invatarea din indicarea prin modele: Verbala Vizuala Salut / Felicitari: Raspunde Initiaza Imparte si coopereaza: Isi asteapta randul Pierde cu demnitate Identifica care persoana din grup: Are un obiect particular / deosebit Are un anumit atribut (culoarea paruluiu.Oferirea de obiecte multiple (Etichetare receptiva) Ce lipseste? Isi aminteste trei obiecte dupa o expunere de 10 secunde Amintirea Isi aminteste cuvintele dintr-un cantec Repovesteste o poveste familiara (de exemplu. ii displace. ii place.

Soferul de autobus. Functionarul de la Winchell.Ce culoare (3-D si 2-D) Ce vs Ce culoare Cine (3-D si 2-D) Cine vs Ce Ce face (3-D si 2-D) Cine vs Ce vs Ce face Unde (3-D si 2-D) Cine vs Ce vs Ce face vs Unde Care din ei (3-D si 2-D) Cine vs Ce vs Ce face vs Unde vs Care din ei Cum (3-D si 2-D) Cine vs Ce vs Ce face vs Unde vs Care din ei Cum Citirea si ascultarea: Cine vs Ce face Cine vs Ce face vs Ce culoare Unde (3-D si 2-D) Cine vs Ce face vs Ce vs Ce culoare vs Unde Cine vs Ce face vs Ce vs Ce culoare vs Unde Cand Cine vs Ce face vs Ce vs Ce culoare vs Unde Cand vs Care din ei Cine vs Ce face vs Ce vs Ce culoare vs Unde Cand vs Care din ei vs De ce Cine vs Ce face vs Ce vs Ce culoare vs Unde Cand vs Care din ei vs De ce vs Cum Anexa A vs M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M vs vs vs vs OBS 1 IMAGINATIA & POVESTIREA Imita sunetele animalelor Se comporta precum un animal Copilul se preface ca intreprinde o actiune Copilul identifica o actiune pe care o interpreteaza profesorul Joaca pe roluri: Bibliotecar. 2) doua scene. etc. 4) patru-sase scene Spune o poveste cu ajutorul inidciilor din imagini Completeaza o poveste / secventa – “Ce se intampla mai departe?” Isi asteapta randul in completarea unei povesti Creeaza o poveste Anexa A CAUZA & EFECT Raspunde la intrebarile “de ce” pentru demonstratie directa Rateaza o secventa Ce s-a intamplat inainte de secventa Ce este cel mai probabil sa se intample mai departe Inferenta despre actiunea descrisa intr-o imagine Raspunde la intrebarile “De ce” din cunostintele si informatiile generale (intraverbale) Anexa A M N N N N I N I I H I M M M OBS 1 M N M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 2 OBS 3 OBS 4 97 . Ce ar putea fi asta? (Folosirea creative a unor obiecte obisnuite) Deseneaza imagini Face structuri si obiecte cu Lego / Cuburi Naratiunea prin secvente . 3) trei scene.“Spune-mi povestea”: 1) o scena.

numerice sau alfabetice Inceputul si sfarsitul unui sir de personaje / persoane Ce ai atins prima vs ultima data Ce ai facut prima vs ultima data Inceputul si sfarsitul unei secvente numerice sau alfabetice Inainte / Dupa: Ce vine inainte vs dupa un numar Ce vine inainte vs dupa o litera Ce vine inainte vs dupa o zi Ce vine inainte vs dupa o imagine intr-o secventa Ce ai facut inainte vs dupa o actiune intercalate Duce la indeplicire instructiunile privind inainte vs dupa Anexa A M N M M N M M M M OBS 1 M M M M M M M M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 “ NU STIU” Raspunde “Nu stiu” la intrebarile necunoscute: Ce este? Cine este? Unde este? Cauta informatii ca raspunsuri la intrebari: Ce este? Cine este? Unde este? Raspunde “Nu stiu” la intrebarile accidentale Nu inteleg Anexa A M M M M M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 ABILITATI CONVERSATIONALE INTERMEDIARE Raspunde la intrebari deschise ale caror raspunsuri lea invatat (Cum te cheama?) Raspunde la intrebari subiective (Care este… favorit?) Raspunde la intrebari Da / Nu (Esti baiat?) Raspunde la intrebari conversationale simple (Ce ai facut aseara?) Raspunde la intrebari cu optiuni multiple Pune intrebari reciproce Afirmatie/Afirmatie M N N N N N N N OBS 2 OBS 3 OBS 4 98 .OBS 1 SECVENTELE Secventa de trei carti / jetoane Cere trei cartoane cu literele alfabetului Cere trei cartoane cu numere Secventa de patru cartoane Ce se intampla mai departe? Secventa de cinci sau sase cartoane cu imagini Cere 4-6 cartoane cu literele alfabetului Cere 4-6 cartoane cu numere Anexa A CONCEPTE TEMPORALE Primul/Ultimul: Inceputul si sfarsitul unei secvente pictoriale.

etc] Vad [mai multe forme intr-o imagine complexa] Combinatii verb/obiect Combinatii substantiv/verb Pronume/verb Adjectiv/obiect Adjectiv/adjectiv/obiect Substantiv/verb/obiect Pronume/verb/obiect Este un [adjectiv/obiect] Vad [adjectiv/obiect] Am [adjectiv/obiect] Este [adjectiv/adjectiv/obiect] Vad [adjectiv/adjectiv/obiect] Am [adjectiv/adjectiv/obiect] Adjectiv/obiect/prepozitie/obiect Subiect/verb/obiect/descriptor Timpurile verbelor: Prezentul Trecutul Viitorul Pluralul: Substantive receptive Substantive expresive Verbe expresive Foloseste sublstantivele la singular si plural si verbele in propozitii Anexa A M M M M M M M M OBS 1 M M M M M M M N N N N N N N M M M M M M M M M M M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 PREPOZITII Receptive: Deasupra: 1) obiecte. M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 99 . 3) imagini Inauntru: 1) obiecte. 3) imagini Langa/aproape de: 1) obiecte. 2) propria persoana. 3) imagini Dedesupt: 1) obiecte.Afirmatie/Intrebare Afirmatie/Afirmatie negativa Afirmatie/Afirmatie/Intrebare Anexa A N N N OBS 1 PUNEREA INTREBARILOR Ce este? Cine este? Unde este? Ce faci? Ce este acolo? Unde mergi? La cine este? Anexa A DEZVOLTAREA LIMBAJULUI Este [obiect] Am [obiect] Vad [obiect] Vad [obiect] si [obiect] Vad [mai multe obiecte in camera. 2) propria persoana. 2) propria persoana. 2) propria persoana.

3) imagini In fata: 1) obiecte. 2) imagini Al lor/nostru/vostru Eu/tu (“Indica spre mine/tine”) El/ea (“Da obiectul lui/ei”. 3) imagini Expresive: Deasupra: 1) obiecte. 2) propria persoana. 2) propria persoana. 3) imagini In spatele: 1) obiecte. 2) propria persoana. 3) imagini In fata: 1) obiecte. 2) propria persoana. 2) propria persoana. 3) imagini In spatele: 1) obiecte. 2) propria persoana. 3) imagini Langa/aproape de: 1) obiecte.3) imagini Intre: 1) obiecte. 3) imagini Inauntru: 1) obiecte. “Indica spre el/ea”) Expresive: Al meu vs Al tau Al lui / ei Al lor/nostru Eu/tu El/ea Ei/noi Combinari nominative/posesive (“Tu imi atingi nasul”) Anexa A M M M M M M M M M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 CUNOSTINTELE GENERALE SI RATIONAMENTELE II Descrie o persoana sau un obiect (nu se afla in raza vizuala) Identifica o persoana sau un obiect care are anumite caracteristici (nu se afla in raza vizuala) Asocieri: Intrebare verbala – Raspuns verbal (Ce se potriveste cu pantofii?) Explica de ce doua obiecte se potrivesc De ce/cand facem o actiune? Ce faci cand…? Unde mergem… Sarcini imposibile Absurditati: Identificare Explicare Corectare Identifica obiectul care lipseste dintr-o imagine Ghicitori Analogii M N N N N N N N N M M M N M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 100 . 3) imagini Intre: 1) obiecte. 2) propria persoana. 3) imagini Anexa A M M M M M M M M M M OBS 1 PRONUMELE Receptive: Al meu vs Al tau Al lui / ei: 1) persoane. 3) imagini Dedesupt: 1) obiecte. 2) propria persoana. 2) propria persoana. 2) propria persoana.

Lucreaza dupa modele -Adauga obiecte noi intr-o serie: 1) ABAB. 4) AABAAB. 2) AABB. 3) ABBABB. 5) ABCABCA Codarea Anexa A I C OBS 1 SIMILAR/DIFERIT Da-mi un un obiect similar vs Da-mi un obiect diferit Gaseste obiectul similar sau diferit vs Obiect de comparare Poate sa spuna daca doua obiecte sunt similare sau diferite Argumenteaza de ce obiectele sunt similare sau diferite Argumenteaza de ce sunt similare sau diferite pentru obiecte care sunt simultan similare si diferite Anexa A M M M M M M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 FUNCTII Studentul reactioneaza in legatura cu Obiectul 3-D Cu ce [actionezi]? Indica obiectul Pentru ce este acest [obiect]? (Obiect vizibil/Raspuns verbal) Cu ce [actionezi]? Indica imaginea Studentul reactioneaza in legatura cu Obiectul 2-D Cu ce [actionezi]? Indica obiectul (Raspuns verbal) Pentru ce este acest [obiect]? (Obiectul nu e vizibil/Raspuns verbal) Cu ce [functia corpului]? Ce faci cu [partea corpului]? Ce faci in [camera]? Unde [actionezi]? Anexa A CATEGORII Potrivirea/sortarea Receptiva (Indica animalul) Expresiva (Din ce grup face parte cainele) Numeste ceva care este [categorie] Anexa A M N N N N N N N N N N N OBS 1 M N N N N OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 CUNOSTINTELE GENERALE SI RATIONAMENTELE I Asocierile – Potrivirea a doua obiecte aflate in relatie (3-D) Asocierile – Potrivirea a doi itemi aflati in relatie (2D) Discriminare auditiva – Potriveste itemul cu sunetul auzit direct: Alege dintre obiecte Alege dintre imagini Raspunde fara a avea un stimul vizual Discriminare auditiva – Potriveste itemul cu sunetul inregistrat: Alege dintre obiecte M N N N N N N OBS 2 OBS 3 OBS 4 101 .

nu vizual): Pune impreuna Care este opusul lui: Indica opusul Care este opusul lui: Numeste (nu are contact vizual) Compozitia Sorteaza obiectele facute din acelasi material Ce este facut din [material]: Indica Din ce este facut [obiectul]? Numeste ceva facut din [material] Descrie o persoana (persoana este prezenta) Identifica o persoana care are caracteristicile… Descrie un animal / obiect (vizibile) Identifica un animal / obiect care are caracteristicile… Anexa A N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N C N C N C N C N OBS 1 EXPRIMAREA OPINIILOR Doreste (vezi Tentativele de comunicare) Isi exprima lipsa de placere Actioneaza pentru a impiedica actiunile neplacute ale celorlalti Convingerea: 1) obiecte.Alege dintre imagini Raspunde fara a avea un stimul vizual Asociaza actiunea cu persoana/animal/personaj: Ce spune animalul? Ce mananca personajul? Ce face personajul? Cine/Ce face [sunetul]? Cine mananca [item]? Cine [face actiunea]? Locatii: Identificarea receptiva a camerei (propria casa) 2-D Etichetari expresive pentru camerele din casa 2-D De duce in camera in care i se spune Numeste camera in care se afla Identificarea receptiva a camerelor generice (2-D si 3-D) Etichetarea receptiva a camerelor generice (2-D si 3D) Identificarea receptiva a locatiilor din comunitate (2-D si 3-D) Etichetarea expresiva a locatiilor din comunitate (2D si 3-D) Suporterii comunitari: Identificarea receptiva a unei persoane Etichetarea receptiva a unei persoane Ce face [persoana]? Cine [are un rol]? ___ indica imaginea ___ raspuns verbal Unde ai vedea [persoana]? ___ indica imaginea ___ raspuns verbal Ce foloseste [persoana]? ___ indica imaginea ___ raspuns verbal Contrarii (numai SD verbal. 2) actiuni. 3) attribute Identifica si corecteaza greseala profesorului Rezista la sugestiile inadecvate Anexa A M M M M I M N OBS 2 OBS 3 OBS 4 102 .

OBS 1 DA/NU Doreste (“Vrei un fursec?”) Negatia Nu face asta Nu [actiune] Spune vs Nu spune Nu (atinge marul) Obiecte (“Este un camion?”) Persoane (“Este taticul tau?”) Actiuni (“Mamica sta in picioare?”) Atribute (“Este culoarea rosie?”) Concepte (“Este acesta coltul?”) Raspunde la intrebari adevarat / fals (sau da/nu) despre lucruri care nu sunt vizibile Raspunde la intrebari care sunt partial adevarate Anexa A ATENTIA COMBINATA Anexa A EMOTII Potrivire non-identica Recunoaste emotiile redate in imagini Eticheteaza emotiile redate in imagini Demonstreaza emotii specifice Eticheteaza emotiile aratate de altii Spune cum se simte Identifica cauzele emotiilor Intreprinde actiuni pentru a crea emotii altor persoane Eticheteaza emotiile si cauzele fata de propria persoana si in situatii accidentale Identifica raspunsul adecvat fata de situatia emotionala Anexa A M M M M M M M M M M M M M OBS 1 M OBS 1 M N N N N N N M M M N OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 GESTURI PRAGMATICE Anexa A M OBS 2 OBS 3 OBS 4 OBS 1 ATRIBUTE Proprietati fizice Gen Tare/Slab Concepte de spatiu Concepte cantitative Alte contrarii Conectorii logii (si. sau) Anexa A FORMULARUL DE SUPRAVEGHERE PROGRAM: ________________________ Item 1 2 3 4 Raspuns M I M M I I I M OBS 2 OBS 3 OBS 4 FAZA: ___________ Initiere Insusire Comentarii 103 .

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Anexa G 104 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.