Literatura aservita ideologiei comuniste În primii ani ai regimului comunist impus în România(1944-1959) singura literatura acceptata

oficial si difuzata este cea de propaganda si de agitatie.A cest tip de literatura avea menirea de a pregati soldai ai partidului, adoratori fanatici ai idealului comunist. Unicul scop îl reprezenta transformarea temelor ideologice în sentimente active, schimbarea radicala a mentalitatii si faurirea ,,omului nou .Pentru atinge rea acestui scop se recomanda reluarea neistovita, cu mici variatiuni a câtorva teme s i subiecte. Astfel li se insufla viitorilor soldati cultul sfintilor martiri(solda tul sovietic-eroul civilizator, comunistul care s-a jertfit pentru fericirea noastra), cultul apost olilor credintei (Lenin, Stalin, Gheorghiu-Dej), cultul bisericii ocrotitoare(Partidul), cultul r egatului ceresc (Uniunea Sovietica), cultul omului nou, exorcizat, izbavit înfruntând trecutu l rusinos si revenind la beatitudinea, la fericirea promisa de raiul comunist. Noua scriere trebuia sa îndeplineasca câteva conditii. În primul rând ea trebuia sa fie accesibila si aceasta nu se putea realiza decât prin reîntoarcerea la formele si mple. Astfel proza preia unele elemente specifice basmului îndeosebi lupta dintre bine s i rau care se sfârseste cu victoria bunelui. Alte trasaturi sunt sentimentalismul latent , simplitatea vulgara si tâmpa, instinctualismul si antiintelectualitatea, aspectul rudimentar al textelor. Jumatatea anilor 1950 reprezinta intrarea într-o noua etapa cea a concesiilor tactice, generata de schimbarile produse la Moscova când vine la conducere Nikita Hriusciov.În plan intern dupa o perioada de deruta conducerea stalinista a tarii în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej si-a reconsiderat obiectivele, mijloacele si stilul de lucru. Se face apel la recosmetizare lasând, însa, neatinsa structura si fundamentele stalinis te ale regimului.Astfel, scriitorii erau îndrumati sa abordeze tematica majora a prezentului( marile transformar din industrie si agricultura, munca frematatoare de pe santiere) dezvaluind astfel mîretia activitatii revolutionare a organizatiei de pa rtid. Eroul central devine comunistul-omul nou, muncitorul, taranul care a înteles sensul viet ii noi si a pasit hotarât pe drumul luminos spre socialism. Proza este constrânsa sa apeleze l a formulele preexistente, la realismul clasic, numit în epoca ,,realism critic . Cei c are dau un exemplu negativ sunt scriitorii din vechea generatie interbelica precum M.Sad oveanu care scrie Pauna Mica (1948), Mitrea Cocor (1949), Aventura în lunca Dunarii (1954 ), Cella SerghiCantem ir es tii (1954), Cezar Petrescu Oameni de azi, oameni de ier i, oameni de mâine (1955). Alti scriitori care ilustreaza aceasta perfectionare a setului de cerinte oficiale si imperative partinice au fost: Petru Dumitriu Drum fara pulb ere (1951), Pasarea furtunii(1954), Zaharia Stancu Dulaii(1953), Florile pamântulu i(1954), Radacinile sunt amare (1958), Ion Marin Sadoveanu De la potop încoace (19 58) etc. Formula aceasta a ideologiei încorporate si sustinute de un vesmânt realist

Dupa 1971 dupa faimoasele teze din iulie ale urmasului lui Gheorghiu-Dej. surprinzând convulsiile unui organism social în plin proces dramatic.Între 1965-1971 a existat un rastimp în care în România s-ar fi putut publica orice daca sertarele scriitorilor nu ar fi fost goale.îsi va schimba dupa o vreme ponderea elementelor constitutive.Barbu. de înfruntare a urâtului anilor 50. Aceasta bresa creata va oferi s criitorilor dupa 1964 posibilitatea diversificarii extraordinare a paletei stilistice. D. de restructurare.Popescu.. Vine vremea naratiunilor realiste. Morometii (1955 ) de Marin Preda.Plecarea din România atrupelor sovietice a constituit prilejul si începutul unui proces de delimitare de indicatiile Kremlinu lui.1957) de Petre Dumitriu. Cronica de familie (3 vol. Un exemplu în acest sens este romanul Morometii II (1967) al lui Marin Preda care ofera o perspectiva noua asupra lumii rurale din peroada cooperativizarii.cu tot ceea ce era inautentic. de o veridi citate fara precedent. Marin Preda. mai ales între moartea lui Stalin si revolutia ungara (1956) cenzura a permis totusi apartia unui numar foarte mic de carti ce nu stisfaceau nici tematica.R. Banulescu) si chiar la cei care îsi publica scrierile dupa 1971 se resimte dorinta de revansa. cu adâncirea observatiei dar care sfârsesc neasteptat printr-o concesie id eologica cum este cazul unor importanti prozatori Eugen Barbu. Acum se ivesc conditiile aparitiei u nei specii de proza care poate fi întâlnita numai în regimurile totalitare si anume proza de dezvalu ire cu anumite accente justitiare.Breban. Din pacate ceea ce s-a câstigat prin aceste 5-6 proze realiste va fi pierdut prin înabusirea revolutiei din Ungaria care ne-a readus ideologic la anul 1952. Preda. Calinescu. E. Toate pânzele sus!(1954) de Radu Tudoran. Nicola e Ceausescu literatura îsi reia statutul sau de servitoare a ideologiei de partid. Groapa (1957) de Eugen Barbu. Fanus Neagu. nici imperativul actualitatii precum: Bietul Ioanid e (1953) deG. schemati c. Scriitorul de dupa 1965 angajeaza o adevarata po lemicaexplicita sau subtextuala. a formulelor narative si a tipurilor de expunere Dupa 1964 Georghiu-Dej initiaza un proces de reorientare politica convigând-ul pe Nikita Hrusciov ca regimul comunist din România este atât de sigur încât nu este nevoie de prezenta trupelor sovietice. Aceasta schimbare de optica se înregistreaza sensibil în proza de inspiratie rurala. În plin deceniu al realismului socialist. conventional. N. idealizat. Aceste carti sunt evidenta faptului ca prozatorii au învatat ca prezentul trebuie evitat pentru ca nu putea fi descris pâna la capat în lumina adevarului. . a tem aticii. La fiecare dintre scriitorii ce îsi consolideaza cariera dupa 1964 (m. ST.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful