1

Baltagul de Mihail Sadoveanu
,,S-a spus adesea despre Sadoveanu că este un mare povestitor : ceea ce povesteşte el sunt o mie şi una de nopţi ale românilor […] afirma Nicolae Manolescu. De-a lungul anilor, critica literară a denumit ,,Baltagul” - ,,roman mitic”,deoarece autorul preia motivul baladei populare ,,Mioriţa” şi îl dezvoltă într-o naraţiune cu adevărat fascinantă. În balada populară, trei ciobani coboară cu trei turme de miei, cu oile la iernat.Doi dintre ei se hotărăsc să îl omoare pe tovăraşul lor, baciul moldovean.Acolo, unde acţiunea baladei se rupe, transformându-se în lirism, Sadoveanu o continuă, ţesând în jurul acestui subiect , al uciderii din lăcomie, povestea reconstituirii crimei şi a pedepsirii ucigaşilor de către văduva celui ucis. Romanul este o specie a genului epic,foarte complexă,cu tradiţii străvechi în literatura popoarelor.Se caracterizează, în general, prin amploarea desfăşurarii acţiunii în centrul căreia se află, de obicei mai multe personaje,prin reflectarea cadrului social şi geografic şi prin libertatea aproape neîngrădită a autorului de a situa acţiunea pe coordonatele timpului. Expoziţiunea.Scriitorul plasează acţiunea într-un sat din Munţii Moldovei – Măgura Tarcăului.Romanul debutează cu imaginea eroinei principale, Vitoria Lipan, stând pe prispă şi torcând într-o zi de toamnă,amintindu-şi o poveste pe care soţul ei o spunea adesea ,,la cumătrii şi la nunţi”. Nechifor Lipan, soţul Vitoriei, a fost întotdeauna priceput în ale oieritului.Avea stâni bine orânduite,cu baci ascultători, pricepuţi în tainele ,,laptelui acru şi-a brânzei de burduf.” Intriga.Elementele de intrigă ale romanului sunt dispersate în expoziţiune.Gândind la viaţa grea şi plină de lipsuri a oierilor, despărţiţi pentru mult timp de familiile lor, Vitoriei îi sporeşte îngrijorarea, căci soţul ei, plecat de mai bine de două luni la Dorna,ca să cumpere nişte oi, nu se mai întorsese.Mai întârziase el şi altă dată dar niciodată aşa mult.

În lipsa tatălui. de orice gânduri. Vitoria alege traseul pe care bănuieşte că l-ar fi ales şi Lipan. neliniştea i-a sporit presimţind parcă ceva şi. Pregătirile de drum includ şi confecţionarea unui baltag. Minodora .Vitoria era din ce în ce mai neliniştită căci întârzierea prelungită a soţului nu prevestea nimic bun.. În drumul său. în afară de scopu-i neclintit”. De cum au intrat în ţara Dornelor. Sosirea fiului acasă o bucură şi. îi împărtăşeşte planul ei de a pleca împreună în căutarea lui Lipan.străine şi îndepărtate”. La Cruci au dat peste o nuntă. face popasuri. cu mare grijă.ca să-l cheme grabnic acasă. De la o vreme încoace.Gherghiţă. se opreşte în Călugăreni.Vremea se strică.şi-a întărit convingerea . Împărtăşindu-i preotului temerile sale. care le potcoveşte caii şi care îşi aduce aminte că în toamnă potcovise şi calul lui Lipan pe care-l numeşte . în clipele de taină”.Înainte de plecare . . îl roagă să-i alcătuiască o scrisoare către Gheorghiţă. nu s-a putut bucura nici de sărbătorile de iarnă care.2 Din şapte copii cu câţi îi dăruise Dumnezeu. nimeresc la un botez. la fierarul satului.treptat. Ajunşi la Borca. întreabă oamenii şi i se confirmă că merge pe drumul cel bun. Desfăşurarea acţiunii. aflat cu turmele în bălţi.pentru supravegherea turmei. botezat aşa după numele celălalt al tatălui său. pentru a se curăţi. începe viscolulu şi ei ajung cu greu la Fărcaşa.a plecat la drum asupra nopţii” . deci unicul ei sprijin.pentru prima dată.vrednic român’’. căruia îi spune temerile ei. unde află că Lipan. alături de baciul Alexa..Din cauza neliniştii şi a gândurilor. dorinţe şi doruri. băiatul fisese trimis la Jijia.. femeia se spovedeste şi se împărtăşeşte preotului. după popasul de la Bicaz.că aici avea să se aleagă o rânduială nouă a vieţii ei” La Vatra Dornei .motivând aceasta prin faptul că el era singurul bărbat în gospodărie...i-au fost . la David. Tot aici.iar gospodăria o lasă în grija baciului Mitrea. trimisă spre creştere şi educaţie la Mănăstirea de maici de la Văratec şi un flăcău. . moş Pricop. vornicul i-a poftit să guste din ploscă şi să facă urări mirilor. Vitoria se adresează subprefectului Anastasie Balmez. pe care Vitoria îl şoptea .mai trăiau doar doi: o fată.. Astfel.şi autorităţilor de la Dorna pentru a cere lămuriri despre trecerea lui Lipan pe acolo.binecuvântat de preotul Daniil.

ajuns jos. Este lăsat liber şi el coboară într-o prăpastie . pe urma băiatului” pe care îl găsi plângând încet lângă o grămadă de .botforii. Cucoana Maria cunoştea şi numele acestora:Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui. taşca. iar nevestele lor fac risipă şi trăiesc în lux. Au cinstit la crâşmă târgul încheiat şi au plecat mai departe spre Neagra. nu de trei. Dar ea nu striga numele băiatului. .’’ Neobosită.găsind în animal o parte din fiinţa celui iubit.. Urmând traseul celor trei. crâşmarul.. ea deduce că tragedia s-a petrecut între Suha şi Sabasa. iar presupunerile i se întăresc după întâlnirea cu cei de la Primărie. La Suha. ci al celuilalt.. femeia trece la împlinirea rânduielilor sacre. chimirul […] căciula brumărie” ale lui Lipan.. alături se aflau . Invită la înmormântare autorităţile şi vine multă lume. despre care oamenii vorbeau că s-au îmbogăţit dintr-o dată.La coborârea sicriului în groapă. o sfârşeala bolnavă’’..dintre care o sută le-a dat înapoi unor gospodari care nu mai găsiseră altele să cumpere. şi de soţia acestuia. Ea are grijă ca totul să se desfăşoare după datină. .Cercetând cele aflate.Ajutată de domnul Toma. dar şi o bucurie. trimite . câinele dă semne de nelinişte. Toată durerea sufletului femeii izbucni într-un strigăt grozav .. munteanca orânduieşte priveghiul.-Gheorghiţă’’. Vitoria ajunge în localitatea Sabasa.În drum spre locul numit Crucea Talienilor.. Ageră la minte . Ceva mai încolo zăcea scheletul calului.3 află că Lipan cumpărase trei sute de oi. pricinuită de certitudinea că toate căutările ei au luat sfârşit şi de regăsirea câinelui . al lui Nechifor..Vitoria îşi dădu drumul alunecos. unde crâşmarul şi soţia lui îşi amintesc doar de doi ciobani.bocitoarele.Înăbuşindu-si durerea. chibzuind unde ar putea da peste osemintele lui Lipan. ea cercetează împrejurimile. o chemare înfricoşată’’.ştiind că n-are să-l mai vadă până la învierea din . pripăşit la un gospodar. numele lui adevărat care i-a fost schimbat în urma unei boli.oase risipite. Vitoria îl găseşte pe Lupu câinele de încredere al lui Lipan. Femeia simte în aceste momente . cu zgârciurile umede “.cucoana Maria. ea vede căpăţâna spartă de baltag.. coşul cu merinde.Vitoria trăieşte un sentiment de disperare.Începe să facă planuri pentru priveghi şi înmormântare. Flăcăul îl urmează şi.

căci vrea să aducă pe Minodora la mormântul tătălui ei şi să reintre în posesia turmei furate. adresată fiului ei: . Vitoria se simte acum mai uşurată. Deznodământul o înfăţişează cu planurile ei de viitor. câinele se repede la beregata celui recunoscut ca ucigaş al stăpânului său.iar viaţa îşi va urma de acum înainte cursul firesc. aşa la baltag?[…] este scris pe el ceva?” Urmărind reacţiile presupusului criminal ea adaugă:. făcând o descriere minuţioasă a drumului oierilor între localităţile Suha şi Sabasa.-Gheorghiţă[…].Acţiunea devine extrem de tensionată şi se precipită spre un punct culminant. Punctul culminant.pe care îl cere de la Calistrat Bagza. mi se pare că pe baltag e scris sânge şi acesta-i omul care a lovit pe tată-tău.dreptatea a fost făcută.Îl incită pe cel care presupune că este autorul crimei cu o întrebare capcană.Vitoria răspunde calm.mestecând mormăiri sălbatice de sânge.mărturisind crima.orânduind pomenile mortului la nouă zile şi la patruzeci de zile..Ca şi cum doar atât ar fi aşteptat.” La reacţiile violente ale celui vinovat.Ea se gândeşte la fel de limpede la împlinirea până la capăt a datinei.aflate la Rarău. .căci la praznicul de pomenire au fost invitaţi şi Calistrat Bogta şi Ilie Cuţui.ştiind că s-a făcut dreptate. Rânduiala s-a împlinit. care dă drumul câinelui. este arestat de jandarm.-Ce te uiţi. Gheorghiţă.Ilie Cuţui.”Gheorghiţă îl loveşte pe ucigaş cu baltagul în frunte.Nemaiavând încotro şi căindu-se mult prea târziu muribundul cere să se spovedească. Calistrat Bogza îşi pierde cumpătul şi se aruncă asupra lui Gheorghiţă.Discută cu cei doi şi aduce vorba despre baltag..4 veci” şi a strigat după cel mort cu atâta durere încât toţi cei de faţă s-au cutremurat. .. Celălalt.

cuvantul “baltag” insemnand secure cu doua taisuri dar si labirint. “Baltagul” are ca tema centrala cautarea si cunoasterea adevarului.o adevarata capodopera a prozei romanesti. astfel baltagul este unealta magica . cu mai multe conflicte si cu numeroase personaje complexe.obiceiurile si oamenii lui “Baltagul”.Principala trasatura a baltagului este ca. idea profundei legaturi a omului cu animalul credincios “Dolca” si “Miorita” tema. acesta nu se pateaza cu sange.discursul epic simplu. opera epica ce prezinta trasaturile specifice romanului mitic.Titlul sugereaza continutul romanului . atat un labirint interior . Opera “Baltagul” are ca sursa de inspiratie baladele populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: setea de implinire a actului justitiar .oferind o imagine ampla si profunda a vietii. temei acestiua i se subordoneaza cateva motive: transhumanta. motivul animalului credincios. Titlul romanului este simbolic. natura”Dumbrava Minunata”. al framantarilor sufletesti .preponderent narativa. Romanul este specia genului epic.nuvele si romane avand ca teme esentiale: istoria ”Fratii Jderi”. insusita de raufacator si recucerita de erou.motivul. dar si cea a pedepsei. Scrierea lui Sadoveanu. conditia umana “Apa motilor” si viata satului romanesc cu datinile. de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei “Salga”.5 Demonstratie ca “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este roman Mihail Sadoveanu este autorul unor impresionante opere in proza care cuprind povestiri.de mare intindere.conflictul. motivul femeii justitiare.surprinse in evolutie . baltagul este obiectul nelipsit din viata pastoreasca reprezentand aici si unealta crimei. atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii. Simbolul labirintului este vizibil in opera fiind ilustrat de drumul serpuit al Vitoriei Lipan in cautarea sotului .in proza.conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc in roman. cel al legaturii omului cu natura.cu o actiune complexa si complicate ce se desfasoara pe mai multe planuri narative .

Actiunea se intinde pe o durata de timp relative mare.constituita din capitolele XV-XVI. prezinta punctul culminant si deznodamantul. Alteori autorul precizeaza date calendaristice ce marcheaza momente importante ale actiunii: 10 martie ce . Se fac referiri temporale la sarbatorile crestin-ortodoxe: ”Boboteaza”. din intuneric pentru a putea ajunge in exterior. Vitoria reface secventa cu secventa scena omorului demascand ucigasii: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. dar nu este precizata perioada deoarece Vitoria Lipan traieste intr-un timp mitic romanesc. fapt ce se consuma in punctul culminant. Deznodamantul prezinta pedepsirea ucigasilor. La praznicul inmormantarii lui Lipan. Acest labirint aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata:Vitoria porneste in cautarea sotului din interior. Fiind opera epica. romanul prezinta fapte si intamplari ordonate intr-o succesiune logica. Partea a treia .Actiunea este complexa. un timp spiritual al credintelor si datinilor stravechi. In prima parte . care au valabilitate in orice epoca. cat si un labirint exterior. “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”. un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri incheiate cu descoperirea ramasitelor pamantesti ale lui Lipan in propastia de la Crucea Talienilor. se constituie expozitiunea si intriga prezentand framantarile Vitoriei Lipan ingrijorata de intarzierea sotului Nechifor Lipan. “Anul Nou”. iar structura este mai complicata decat la povestire sau la nuvela. alteori indicii temporali se raporteaza la succesiunea anotimpurilor sau ale miscarii astrelor: sarbatorile solstitiului de iarna sau “soarele era la asfintit”. ea incepe toamna o data cu plecarea lui Nechifor Lipan sa cumpere oi si se incheie in primavara urmatoare in postul Pastelui. plecat din toamna sa cumpere oi. dar si cronologica structurate pe momentele subiectului operei narative. Vitoria hotaraste sa plece pe urmele sotului. Partea a doua cuprinde capitolele VII-XV si se constituie in desfasurarea actiunii prezentand pregatirile de plecare si apoi reconstituirea traseului strabatut de Lipan .ce contine capitolele I –VI. romanul prezinta o actiune de mare mobilitate in timp si spatiu. al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan. Apartinand genului epic. Finalul operei surprinde intoarcerea personajelor la viata cotidiana.6 ale eroinei . fapt ce se constitue in intriga. la lumina.Cand are certitudinea ca lui Lipan I s-a intamplat ceva rau.

traseul parcurs pe urmele acestuia. psihologic. Acest conflict genereaza actiunea din planul prezentului. personajul principal. Exista un plan al prezentului care surprinde framantarile Vitoriei generate de intarzierea lui Lipan. Legatura dintre cele doua planuri ale actiunii. datini si obiceiuri. plecarea ei si a lui Gheorghita in cautarea lui Lipan. planuri care se sustin si se motiveaza reciproc. descoperirea adevarului si pedepsirea ucigasilor. Conflictul se concretizeaza in planul trecutului. generat de dorinta de inavutire a lui Calistrat Bogza si Ilie Cutui a carei victima este Lipan ucis de cei doi pentru 200 de oi. Apar conflicte secundare menite sa . locul unde isi avea familia Lipan gospodaria. Spatiul actiunii este vast. Apartinand speciei romanului. framantarile sufletesti.zbaterile.In roman apare un conflict extern. carciumarii isi amintesc de acesta in trecerea sa prin diferite locuri. “Baltagul” prezinta doua planuri temporale ale actiunii. dintre conflicte o face Vitoria Lipan. sustine si motiveaza faptele din planul prezentului. altele sunt secundare . dupa cum si hangii. si dus pana la pedepsirea ucigasilor.Acestui plan ii apartine si conflictul dintre trei ciobani: Lipan si cei care i-au luat oile si l-au ucis. Acest conflict se prelungeste . Tara Dornelor sau zona muntelui Stanisoara. Eroina trebuie sa-si depaseasca propria sa conditie. Vitoria isi aminteste scene din viata de familie alaturi de Lipan. Opera lui Sadoveanu prezinta o tesatura de conflicte dintre care unul este dominant. autorul facand referiri la satul Magura Tarcaului. sa depaseasca piedicile naturii si ale oamenilor pentru a-si atinge scopul: descoperirea adevarului. materializandu-se treptat pe masura ce Vitoria reconstituie traseul sotului. Drumul Vitoriei. cautarile Vitorie pentru descoperirea adevarului reprezinta conflictul de baza al romanului numit si labirint interior. se prelungeste si este preluat de Vitoria Lipan. conflictul dintre trei ciobani. Descrierile au in vedere atat elementele peisajului cat si profilul moral al locuitorilor . cel preluat si dezvoltat in balada “Miorita”.un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri ofera scriitorului prilejul de a prezenta zone diferite: Valea Bistritei. Conflictul extern se prelungeste in plan interior. Exista si un plan al trecutului in care faptele sunt prezentate prin tehnica rememorarii.7 prezinta plecarea Vitoriei si a lui Gheorghita.insa toate se conditioneaza si se sustin reciproc.

iubitoare si severa in acelasi timp. calitati ce o ajuta sa actioneze cu succes in numele unei indatoriri sacre. . Minodora. reprezentanti ai autoritatilor. Nechifor Lipanpersonaj absent. copilul preferat al Vitoriei . de capacitatea de a descifra sufletul omenesc sunt trasaturi care o ajuta sa reconstituie drumul lui Lipan. Nechifor Lipan apre in planul trecutului. corectitudinea sunt trasaturi care se desprind din felul sau de a se comporta. In centrul actiunii se afla Vitoria Lipan. Curajul. familia avand o situatie financiara relativ buna. Femeie aspra si darza. Impresioneaza prin luciditate si stapanire de sine. dragostea sa pentru Lipan fiind statornica. vointa de neinfrant sunt puse in slujba adevarului si a dreptatii in numele carora ea actioneaza. Gheorghita maturizandu-se treptat pe masura ce trece prin incercarile vietii. el avea ceva din frumusetea tatalui. fiii familiei Lipan. personal principal care cucereste prin frumusetea si farmecul fizic in ciuda faptului ca nu mai este tanara. traseu impus de drumul “act de initiere” pentru descoperirea adevarului. portretul sau fizic si moral este o proiectie afectiva in mintea si sufletul Vitoriei. tenacitate si inteligenta. Alaturi de ea se afla Gheorghita. darzenia.8 intregeasca. autorul prezentand trairile lor sufletesti. cea fata de sot. sa lumineze profilul moral al eroinei (conflictul dintre ea si Minodora). sunt complexe. personaje secundare: Gheorghita. Vitoria este o reprezentanta a mediului social din care face parte. ea se dovedeste priceputa si harnica gospodina organizandu-si casa. Personajele sunt vazute in evolutie. Lipan dovedeste harnicie si pricepere. etc. Tenacitatea. dezlegand misterul disparitie acestuia. Portretul se completeaza treptat la modul obiectiv din relatiile cu celelalte personaje. Sotie de oier din tinutul Tarcaului. Cu toate acestea ea este o fire sensibila capabila de daruire. de a actiona. indrazneala. acesta reprezentant o alta generatie de oieri. Altele sunt personaje episodice : hangii pe care Vitoria ii cunoaste. Romanul prezinta un numar mare de personaje: un personal principal-Vitoria Lipan. Romanul marcheaza evolutia sa de la adolescenta la maturitate. Procesul se desfasoara sub indrumarea mamei. Se conduce dupa un cod moral guvernat de legile traditiei pe care Vitora le transmite cu strictete fiicei sale. Inteligenta practica dublata de abilitatea de a culege informatii. una deschisa noului.

“Baltagul” contine numeroase pasaje descriptive impletite armonios cu naratiunea. Sadoveanu apeleaza la descriere surprinzand aspecte ale naturii cu scopul de a evidentia framantarile sufletesti ale eroinei. romanul are un narator a carui ipostaza este cea de martor al intamplarilor. astfel Gheorghita o considera “fermecatoare” sau David negustorul ii aprecieaza calitatile de gospodina. Dialogul este bine reprezentat in romanul sadovenian . Dintre procedeele caracterizarii indirecte accentul care pe prezentarea framantarilor sufletesti ale personajului. “Tara Dornelor” si tinutul Stanisoarei). tehnica fiind cea a analizei psihologice prin monologul interior. relatia cu natura si relatii cu celelalte personaje. Apartinand epicului. Alte personaje exprima direct calitatile eroinei. De asemenea trasaturile personajelor sunt evidentiate indirect si din comportamente.9 Sadoveanu a creat un personaj complex surprins in evolutie specific romanului. descrierea-cadru cu rolul de a prezenta spatiul actiunii: imaginea satului “Magura Tarcaului”. iar Bogza vede in ea asprime. intentiile si trairile personajelor. Pentru conturarea unui profil moral complex. modalitate de caracterizare directa a personajelor. . in care epitetul este bine reprezentat. scriitorul apeleaza la tehnica prezentarii directe: in expozitiune apare portretul fizic si moral al eroinei-realizat prin descriere. rolul lui este acela de a-i servi caracterizarii personajelor prin replicile lor si de-a dinamiza actiunea. Apare descrierea portret. Pentru surprinderea framantarilor sufletesti autorul apeleaza la monologul interior. Naratorul din roman pare ca stie totul. In “Baltagul” unele fapte sunt narate de cate un personaj: hangii povestesc despre Lipan substituinduse vocii naratoare. fapte si intamplari . Mihail Sadoveanu isi exprima indirect admiratia pentru frumusetea morala a omului simplu. gesturi si atitudini. Prin aceasta opera. el nareaza la persoana a III-a cu obiectivitate fara sa intervina cu aprecieri asupra faptelor si intamplarilor.

10 Caracterizarea Vitoriei Lipan Personajele din opera literara “Baltagul” sunt personaje complexe bine individualizate. Ele sunt prezentate in actiune si in evolutie pe o perioada indelungata de timp. caractere puternice ce se pot adapta la situatii neobisnuite. Vitoria Lipan. este un personaj feminin deosebit. iar femeile se ocupa cu gospodaria. acestea fiind trasaturi specifice personajului de roman. care este reprezentativa pentru locuitorii satului Magura Tarcaului. In centrul romanului “Baltagul” se afla familia Lipan. In aceasta comunitate pastorala oamenii se supun statutului de viata patriarhala in care barbatii se ocupa cu pastoritul fiind mai mult plecati. Prin construirea acestui personaj Sadoveanu se abate de la imaginea femeii supuse. personajul principal. .

Vitoria demonstreaza un extraordinar simt al orientarii – desi nu cunoaste drumul si nu are acea putere fizica specifica barbatilor. demascarea se face treptat incepand prin intepaturi subtile ale Vitoriei. Aceasta scena este gradata.11 neputincioase care depinde in totalitate de sotul sau. In cea de-a doua parte a romanului. de gasit. stapana casei care prin grija si priceperea ei. In prima parte a romanului.” O tarie sufleteasca incredibila dovedeste Vitoria in momentul gasirii osemintelor lui Nechifor. Vitoria este capabila sa paraseasca universul inchis al gospodariei si sa porneasca pe un taram necunoscut foarte periculos. comportament. aluzii . ii asigura prosperitatea de mama iubitoare dar autoritara care respecta cu sfintenie traditiile si de sotie devotata care e in stare de orice sacrificiu pentru sotul ei. eroina apare prezentata in trei ipostaze: gospodina. de randuit. Partea a II-a a romanului are in centru scena demascarii criminalilor ce concentreaza esenta personajului. Dorinta ei arpiga de a afla ce i s-a intamplat sotului depaseste slabiciunea de femeie. destoinica. De plans. ce cuprinde primele sapte capitole pana la plecarea Vitoriei in calatorie. portretul moral este completat cu alte trasaturi descrise prin caracterizare indirecta: actiune. Pentru dragostea sotului ei. In acest roman avem de a face cu o femeie puternica.avea de calculate. Vitoria are intelepciunea si intelegerea necesara pastrarii armoniei intr-o familie. cu o munteanca apriga. care cuprinde calatoria Vitoriei. caruia ii este inferior. relatiile cu celelalte personaje. a plange mai pe urma. un drum al barbatilor. ea reuseste sa obtina informatia dorita. Acuma n-are vreme. Datorita comportamentului sau diplomat. Ea are incredere in dragostea ei si in efectul pe care il are asupra sotului. limbaj. Spiritul ei calculat o ajuta sa-si ordoneze pana si sentimentele: ”Munteanca socotea ca nu mai are de ce plange. cu inteligenta nativa si cu tarie morala iesita din comun. a intrebarilor subtile si a simplitaii ei. Ea stie ca Nechifor Lipan se va intoarce la ea “ca la apa cea buna” pentru ca prin frumusetea ei si prin felul ei de a fi ea este deasupra tuturor. Ea are putere de stapanire si o dorinta apriga de a organiza inmormantarea sotului ei dupa obiceiurile muntenilor. Vitoria va trece neobservata fara a starni curiozitate. Ea a refacut traseul pastorilor dovedindu-se o femeie energica.

dar si un personaj reprezentativ pentru opera lui Sadoveanu prin taria sa sufleteasca. Mai intai educatia sa a insemnat consonanta cu ritmurile naturii :”Pariul cu bulboane au fost ale lui . Noua structura a patruns la Gheorghita –tine condica.Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu si personajul isi descopera propia natura dupa un exercitiu indelungat . un portret fizic prin caracterizare directa ce se remarca printr. modesta si credincioasa lasa iertarea in grija lui Dumnezeu.umbland dupa turmele taranilor . abilitatea de a manui psihologia oamenilor. Caracterizarea lui Gheorghita Lipan In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei . Vitoria ii urmareste pe cei din jur cu spiritul ei vindicativ. Calitatile morale ale Vitoriei ce reies prin caracterizarea indirecta din aceasta secventa sunt disimularea. Sadoveanu surprinde misterul si farmecul femeii din popor. Ea conduce singura discutia spre aflarea adevarului. ii sileste pe criminali sa recunoasca fapta. Vitoria Lipan. iar in final.cand invaluie focul limbi sub spanceana padurii . Ea isi implica fiul in infaptuirea actului de dreptate pentru a-l maturiza fiind constienta ca de acum inainte va avea nevoie de ajutorul lui. Prin acest portret fizic.Stia sa cheme in amurgit ieruncile si capriorii.Povestile la stana .cautarea tatalui este un moment formativ .care ai sa .coordonat de mama . cand ocolea asa .cu tenacitate.Calinescu) Pe parcursul romanului se realizeaza pe langa portretul moral. tenacitate prin putere si curaj ceea ce face din Vitoria un “Hamlet feminin” (G. inteligenta.o frumusete a Vitoriei. Dovada suprema a dragostei Vitoriei pentru sotul sau este dorinta ei de a-l inmormanta crestineste. dar mama vrea ca acesta sa nu iasa din “randuiala”. Isi da seama cu parere de rau ca feciorul nu este maturizat si din aceasta cauza nu se poate sprijini pe ajutorul sau:”-Esti inca un plod .12 pentru ca in final sa asistam la o scena violenta si la autodemascarea criminalilor.Toate acestea i le aducea aminte mirosul de fan in care plutea vara si copilaria”.Potecile la zmeura si mai sus la afine . personajul principal al romanului “Baltagul” de Mihail Sadoveanu ramane un personaj de referinta al literaturii romane prin trasaturile sale fizice si morale.ce ii aduce maturizarea .sara . calatoreste cu trenul. o frumusete fizica dar si morala deosebita.Pentru Gheorghita .

”Vitoria il privi clipind. legilor nescrise ale coloctivitatii arhaice .pana la genunchi si era incaltat cu botfori “).infaptuit de cei care l-au cunoscut .amator de petreceri. In conceptia Vitoriei. actul educativ inseamna dezvoltarea capacitatii de a se adapta randuielii. alaturi de mama sa. Il vazu sfios si nesigur. Nickephoros insemnand purtator de biruinta .In acest sens se pune accent pe descrierea aspectului exterior .fara teama de hoti. Gheorghita iese din dificila calatorie initiatica. intarit.a imbracamintii(“purta caciula brumarie .are pentru ei pistoale incarcate in desagi”. Astfel. insemnand si dobandirea unei personalitati: “Sangele si carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupre lui in pasi . Maturizarea se implineste cand manuieste baltagul impotriva asasinului tatalui sau .In caracterizarea sa si numele are rolul de a da relief.Ucenicia lui Gheorghita a trecut de la starea de inocenta la cea de experienta descoperindu-si “propia natura si pe cea a lumii .revine la viata prin restituire . act ce se configureaza intr-o renastere simbolica si asigura continuitatea intre parinte si urmasi.Tot un act initiatic este veghea din rapa a osemintelor tatalui sau. incepand. Pentru a deveni barbat a trebuit sa strabata cu mama sa drumul labirintic al mortii care este in acelasi timp un drum de viata si de renastere .in zboruri . raspunde Gheorghita cu indoiala“.avand atributele eroilor :”de oameni rai spunea ca nu ii pasa . La sfarsitul actiunii. datinii. care are un scop cognitive si justitiar: ”m-oi duce.Este vrednic roman.lumina victoriei .Nechifor Lipan face parte din categoria oamenilor puternici si indrazneti.el devine o prezenta printr-un act de sinteza .13 cunosti de acu inainte supararile vietii”.prietenos. El nu este pe deplin convins de necesitatea calatoriei. Caracterizarea lui Nechifor Lipan In caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor . sa-i descifreze semnele.Rolul fiului in pedepsirea ucigasului “constituie un exercitiu initiatic de virilitate. Desi este un personaj absent .regasinsu-si tatal si numele”.de miel negru. el este capabil sa restabileasca circuitul existentei.”apoi “Ofta cu naduf”. .in chemari”.cinstit. fiul este capabil sa isi asume rolul de urmas si descopera lumea careia ii apartine.avea cojoc in clinuri .dar si pe stilul vorbirii sale (“mester la voce”). Un nou ciclu incepe.

Aceste trasaturi sunt evidentiate prin enumerare . Spunem ca Nechifor Lipan revine la viata prin restituire. Inmormantarea este actul suprem al acestei restituiri . .Iuti si nestatornici ca apele.si betia si datinile lor de la inceputul lumii ferindu-se de alte neamuri“ Prima propozitie a textului este un enunt-definitie .14 Nechifor Lipan este un personaj emblema .ca vremea .Sinteza se obtine si prin procedeul de sinonimizare contextuala .placandu-le dragostea .”rabdatori”)este intrerupta prin intermediul punctuatiei.Un rol important in sesizarea trasaturilor definitorii il are fragmentarea .apoi”infatisarea toata “intrand in raport de egalitate cu termenul abstract “dragostea “.Relatia sintactica dintre determinat(locuitori)si determinanti (“iuti si nestatornici”.echilibrul cosmic este restituit.reprezentand lumea din care face parte :”locuitorii acestia de subt brad sunt niste fapturi de mirare.Detaliul portrestic inlocuieste persoana . Pentru Vitoria “mustata acea neagra “si “ochii aceia cu sprancene aplecate “sunt”dragostea ei de mai bine de doua zeci de ani” .Astfel termenii”locuitori “ si “fapturi” intra in relatie de sinonimie .rabdatori in suferinti ca si in iernile cumplite .”mustata “si “ochii”. intorcandu-si fata spre soare si spre noi .fara griji in bucurii ca si inarsitile lor de cuptor .Eroul este readus in prezent.Prin infaptuirea dreptatii si implinirea ritualului .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful