1

Baltagul de Mihail Sadoveanu
,,S-a spus adesea despre Sadoveanu că este un mare povestitor : ceea ce povesteşte el sunt o mie şi una de nopţi ale românilor […] afirma Nicolae Manolescu. De-a lungul anilor, critica literară a denumit ,,Baltagul” - ,,roman mitic”,deoarece autorul preia motivul baladei populare ,,Mioriţa” şi îl dezvoltă într-o naraţiune cu adevărat fascinantă. În balada populară, trei ciobani coboară cu trei turme de miei, cu oile la iernat.Doi dintre ei se hotărăsc să îl omoare pe tovăraşul lor, baciul moldovean.Acolo, unde acţiunea baladei se rupe, transformându-se în lirism, Sadoveanu o continuă, ţesând în jurul acestui subiect , al uciderii din lăcomie, povestea reconstituirii crimei şi a pedepsirii ucigaşilor de către văduva celui ucis. Romanul este o specie a genului epic,foarte complexă,cu tradiţii străvechi în literatura popoarelor.Se caracterizează, în general, prin amploarea desfăşurarii acţiunii în centrul căreia se află, de obicei mai multe personaje,prin reflectarea cadrului social şi geografic şi prin libertatea aproape neîngrădită a autorului de a situa acţiunea pe coordonatele timpului. Expoziţiunea.Scriitorul plasează acţiunea într-un sat din Munţii Moldovei – Măgura Tarcăului.Romanul debutează cu imaginea eroinei principale, Vitoria Lipan, stând pe prispă şi torcând într-o zi de toamnă,amintindu-şi o poveste pe care soţul ei o spunea adesea ,,la cumătrii şi la nunţi”. Nechifor Lipan, soţul Vitoriei, a fost întotdeauna priceput în ale oieritului.Avea stâni bine orânduite,cu baci ascultători, pricepuţi în tainele ,,laptelui acru şi-a brânzei de burduf.” Intriga.Elementele de intrigă ale romanului sunt dispersate în expoziţiune.Gândind la viaţa grea şi plină de lipsuri a oierilor, despărţiţi pentru mult timp de familiile lor, Vitoriei îi sporeşte îngrijorarea, căci soţul ei, plecat de mai bine de două luni la Dorna,ca să cumpere nişte oi, nu se mai întorsese.Mai întârziase el şi altă dată dar niciodată aşa mult.

străine şi îndepărtate”.. . face popasuri. nu s-a putut bucura nici de sărbătorile de iarnă care.a plecat la drum asupra nopţii” .Vitoria era din ce în ce mai neliniştită căci întârzierea prelungită a soţului nu prevestea nimic bun. femeia se spovedeste şi se împărtăşeşte preotului.Din cauza neliniştii şi a gândurilor. Sosirea fiului acasă o bucură şi..În lipsa tatălui.ca să-l cheme grabnic acasă. Astfel. pe care Vitoria îl şoptea . neliniştea i-a sporit presimţind parcă ceva şi. Desfăşurarea acţiunii. dorinţe şi doruri. la David.Gherghiţă.binecuvântat de preotul Daniil.pentru supravegherea turmei. Împărtăşindu-i preotului temerile sale. De cum au intrat în ţara Dornelor.i-au fost .. de orice gânduri. îi împărtăşeşte planul ei de a pleca împreună în căutarea lui Lipan. nimeresc la un botez.Vremea se strică. în afară de scopu-i neclintit”. băiatul fisese trimis la Jijia. trimisă spre creştere şi educaţie la Mănăstirea de maici de la Văratec şi un flăcău. botezat aşa după numele celălalt al tatălui său. Pregătirile de drum includ şi confecţionarea unui baltag.motivând aceasta prin faptul că el era singurul bărbat în gospodărie. . cu mare grijă. alături de baciul Alexa..2 Din şapte copii cu câţi îi dăruise Dumnezeu. care le potcoveşte caii şi care îşi aduce aminte că în toamnă potcovise şi calul lui Lipan pe care-l numeşte . Tot aici. aflat cu turmele în bălţi. începe viscolulu şi ei ajung cu greu la Fărcaşa. îl roagă să-i alcătuiască o scrisoare către Gheorghiţă.vrednic român’’. vornicul i-a poftit să guste din ploscă şi să facă urări mirilor.Înainte de plecare .iar gospodăria o lasă în grija baciului Mitrea.şi-a întărit convingerea .şi autorităţilor de la Dorna pentru a cere lămuriri despre trecerea lui Lipan pe acolo.că aici avea să se aleagă o rânduială nouă a vieţii ei” La Vatra Dornei . se opreşte în Călugăreni.. Ajunşi la Borca. În drumul său. Vitoria alege traseul pe care bănuieşte că l-ar fi ales şi Lipan. după popasul de la Bicaz. deci unicul ei sprijin. La Cruci au dat peste o nuntă. pentru a se curăţi.mai trăiau doar doi: o fată.treptat. moş Pricop. Vitoria se adresează subprefectului Anastasie Balmez. întreabă oamenii şi i se confirmă că merge pe drumul cel bun. în clipele de taină”. căruia îi spune temerile ei. unde află că Lipan. la fierarul satului.pentru prima dată. De la o vreme încoace.. Minodora .

. Ea are grijă ca totul să se desfăşoare după datină.. chibzuind unde ar putea da peste osemintele lui Lipan. Cucoana Maria cunoştea şi numele acestora:Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui. Urmând traseul celor trei.’’ Neobosită. Vitoria ajunge în localitatea Sabasa.. . câinele dă semne de nelinişte. La Suha.bocitoarele.În drum spre locul numit Crucea Talienilor. Ageră la minte .cucoana Maria.oase risipite.ajuns jos. numele lui adevărat care i-a fost schimbat în urma unei boli.botforii. pripăşit la un gospodar.. Este lăsat liber şi el coboară într-o prăpastie . dar şi o bucurie. unde crâşmarul şi soţia lui îşi amintesc doar de doi ciobani. ea vede căpăţâna spartă de baltag. taşca.3 află că Lipan cumpărase trei sute de oi. iar nevestele lor fac risipă şi trăiesc în lux. şi de soţia acestuia. iar presupunerile i se întăresc după întâlnirea cu cei de la Primărie.Vitoria trăieşte un sentiment de disperare. Au cinstit la crâşmă târgul încheiat şi au plecat mai departe spre Neagra. Ceva mai încolo zăcea scheletul calului. Femeia simte în aceste momente .găsind în animal o parte din fiinţa celui iubit. crâşmarul. o sfârşeala bolnavă’’. Invită la înmormântare autorităţile şi vine multă lume. coşul cu merinde. Toată durerea sufletului femeii izbucni într-un strigăt grozav . alături se aflau .. o chemare înfricoşată’’. Dar ea nu striga numele băiatului.La coborârea sicriului în groapă. trimite .-Gheorghiţă’’. chimirul […] căciula brumărie” ale lui Lipan.Înăbuşindu-si durerea.. munteanca orânduieşte priveghiul. ea deduce că tragedia s-a petrecut între Suha şi Sabasa. Vitoria îl găseşte pe Lupu câinele de încredere al lui Lipan. pe urma băiatului” pe care îl găsi plângând încet lângă o grămadă de . Flăcăul îl urmează şi.Cercetând cele aflate.ştiind că n-are să-l mai vadă până la învierea din .dintre care o sută le-a dat înapoi unor gospodari care nu mai găsiseră altele să cumpere... cu zgârciurile umede “. femeia trece la împlinirea rânduielilor sacre. ea cercetează împrejurimile. nu de trei. ci al celuilalt. despre care oamenii vorbeau că s-au îmbogăţit dintr-o dată.Ajutată de domnul Toma.Începe să facă planuri pentru priveghi şi înmormântare. pricinuită de certitudinea că toate căutările ei au luat sfârşit şi de regăsirea câinelui . ..Vitoria îşi dădu drumul alunecos. al lui Nechifor.

iar viaţa îşi va urma de acum înainte cursul firesc. făcând o descriere minuţioasă a drumului oierilor între localităţile Suha şi Sabasa.Îl incită pe cel care presupune că este autorul crimei cu o întrebare capcană.” La reacţiile violente ale celui vinovat.Vitoria răspunde calm.. Calistrat Bogza îşi pierde cumpătul şi se aruncă asupra lui Gheorghiţă.. Gheorghiţă.dreptatea a fost făcută.Ea se gândeşte la fel de limpede la împlinirea până la capăt a datinei.-Gheorghiţă[…]. Celălalt.Acţiunea devine extrem de tensionată şi se precipită spre un punct culminant. adresată fiului ei: .ştiind că s-a făcut dreptate.aflate la Rarău. care dă drumul câinelui.Nemaiavând încotro şi căindu-se mult prea târziu muribundul cere să se spovedească.Discută cu cei doi şi aduce vorba despre baltag.mărturisind crima.Ca şi cum doar atât ar fi aşteptat.4 veci” şi a strigat după cel mort cu atâta durere încât toţi cei de faţă s-au cutremurat.Ilie Cuţui. este arestat de jandarm. Rânduiala s-a împlinit.. mi se pare că pe baltag e scris sânge şi acesta-i omul care a lovit pe tată-tău. Deznodământul o înfăţişează cu planurile ei de viitor.-Ce te uiţi.”Gheorghiţă îl loveşte pe ucigaş cu baltagul în frunte. aşa la baltag?[…] este scris pe el ceva?” Urmărind reacţiile presupusului criminal ea adaugă:. Vitoria se simte acum mai uşurată. .căci la praznicul de pomenire au fost invitaţi şi Calistrat Bogta şi Ilie Cuţui. câinele se repede la beregata celui recunoscut ca ucigaş al stăpânului său.pe care îl cere de la Calistrat Bagza.mestecând mormăiri sălbatice de sânge. Punctul culminant. .căci vrea să aducă pe Minodora la mormântul tătălui ei şi să reintre în posesia turmei furate.orânduind pomenile mortului la nouă zile şi la patruzeci de zile.

cel al legaturii omului cu natura. atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii.discursul epic simplu. Simbolul labirintului este vizibil in opera fiind ilustrat de drumul serpuit al Vitoriei Lipan in cautarea sotului . acesta nu se pateaza cu sange.conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc in roman.Principala trasatura a baltagului este ca.oferind o imagine ampla si profunda a vietii. opera epica ce prezinta trasaturile specifice romanului mitic. insusita de raufacator si recucerita de erou. Titlul romanului este simbolic. temei acestiua i se subordoneaza cateva motive: transhumanta. Opera “Baltagul” are ca sursa de inspiratie baladele populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: setea de implinire a actului justitiar . motivul femeii justitiare. idea profundei legaturi a omului cu animalul credincios “Dolca” si “Miorita” tema. cu mai multe conflicte si cu numeroase personaje complexe. de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei “Salga”.conflictul. natura”Dumbrava Minunata”. conditia umana “Apa motilor” si viata satului romanesc cu datinile. baltagul este obiectul nelipsit din viata pastoreasca reprezentand aici si unealta crimei.5 Demonstratie ca “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este roman Mihail Sadoveanu este autorul unor impresionante opere in proza care cuprind povestiri. motivul animalului credincios. “Baltagul” are ca tema centrala cautarea si cunoasterea adevarului.o adevarata capodopera a prozei romanesti. cuvantul “baltag” insemnand secure cu doua taisuri dar si labirint.de mare intindere. Romanul este specia genului epic. al framantarilor sufletesti . dar si cea a pedepsei.motivul.surprinse in evolutie .nuvele si romane avand ca teme esentiale: istoria ”Fratii Jderi”. atat un labirint interior .obiceiurile si oamenii lui “Baltagul”.Titlul sugereaza continutul romanului .in proza. astfel baltagul este unealta magica .preponderent narativa.cu o actiune complexa si complicate ce se desfasoara pe mai multe planuri narative . Scrierea lui Sadoveanu.

fapt ce se constitue in intriga. care au valabilitate in orice epoca. Alteori autorul precizeaza date calendaristice ce marcheaza momente importante ale actiunii: 10 martie ce . Actiunea se intinde pe o durata de timp relative mare. al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan. dar si cronologica structurate pe momentele subiectului operei narative.6 ale eroinei . un timp spiritual al credintelor si datinilor stravechi. dar nu este precizata perioada deoarece Vitoria Lipan traieste intr-un timp mitic romanesc. ea incepe toamna o data cu plecarea lui Nechifor Lipan sa cumpere oi si se incheie in primavara urmatoare in postul Pastelui. la lumina. se constituie expozitiunea si intriga prezentand framantarile Vitoriei Lipan ingrijorata de intarzierea sotului Nechifor Lipan. Se fac referiri temporale la sarbatorile crestin-ortodoxe: ”Boboteaza”. Fiind opera epica. romanul prezinta o actiune de mare mobilitate in timp si spatiu.Cand are certitudinea ca lui Lipan I s-a intamplat ceva rau. Partea a treia .ce contine capitolele I –VI. iar structura este mai complicata decat la povestire sau la nuvela. “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”. In prima parte . Acest labirint aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata:Vitoria porneste in cautarea sotului din interior. Deznodamantul prezinta pedepsirea ucigasilor.Actiunea este complexa. “Anul Nou”. Apartinand genului epic. Vitoria hotaraste sa plece pe urmele sotului. alteori indicii temporali se raporteaza la succesiunea anotimpurilor sau ale miscarii astrelor: sarbatorile solstitiului de iarna sau “soarele era la asfintit”. Vitoria reface secventa cu secventa scena omorului demascand ucigasii: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Finalul operei surprinde intoarcerea personajelor la viata cotidiana. prezinta punctul culminant si deznodamantul. Partea a doua cuprinde capitolele VII-XV si se constituie in desfasurarea actiunii prezentand pregatirile de plecare si apoi reconstituirea traseului strabatut de Lipan . plecat din toamna sa cumpere oi. din intuneric pentru a putea ajunge in exterior.constituita din capitolele XV-XVI. cat si un labirint exterior. fapt ce se consuma in punctul culminant. romanul prezinta fapte si intamplari ordonate intr-o succesiune logica. un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri incheiate cu descoperirea ramasitelor pamantesti ale lui Lipan in propastia de la Crucea Talienilor. La praznicul inmormantarii lui Lipan.

dintre conflicte o face Vitoria Lipan. dupa cum si hangii. generat de dorinta de inavutire a lui Calistrat Bogza si Ilie Cutui a carei victima este Lipan ucis de cei doi pentru 200 de oi. locul unde isi avea familia Lipan gospodaria. framantarile sufletesti.zbaterile. descoperirea adevarului si pedepsirea ucigasilor.In roman apare un conflict extern. Conflictul extern se prelungeste in plan interior. Legatura dintre cele doua planuri ale actiunii. datini si obiceiuri.insa toate se conditioneaza si se sustin reciproc. Apartinand speciei romanului. si dus pana la pedepsirea ucigasilor. Opera lui Sadoveanu prezinta o tesatura de conflicte dintre care unul este dominant. autorul facand referiri la satul Magura Tarcaului.Acestui plan ii apartine si conflictul dintre trei ciobani: Lipan si cei care i-au luat oile si l-au ucis. sa depaseasca piedicile naturii si ale oamenilor pentru a-si atinge scopul: descoperirea adevarului. Spatiul actiunii este vast. Acest conflict genereaza actiunea din planul prezentului. Apar conflicte secundare menite sa . Acest conflict se prelungeste . materializandu-se treptat pe masura ce Vitoria reconstituie traseul sotului. cautarile Vitorie pentru descoperirea adevarului reprezinta conflictul de baza al romanului numit si labirint interior. Drumul Vitoriei. plecarea ei si a lui Gheorghita in cautarea lui Lipan. cel preluat si dezvoltat in balada “Miorita”. altele sunt secundare . se prelungeste si este preluat de Vitoria Lipan. sustine si motiveaza faptele din planul prezentului. Exista un plan al prezentului care surprinde framantarile Vitoriei generate de intarzierea lui Lipan. “Baltagul” prezinta doua planuri temporale ale actiunii. conflictul dintre trei ciobani. carciumarii isi amintesc de acesta in trecerea sa prin diferite locuri. traseul parcurs pe urmele acestuia. Descrierile au in vedere atat elementele peisajului cat si profilul moral al locuitorilor . Eroina trebuie sa-si depaseasca propria sa conditie. Exista si un plan al trecutului in care faptele sunt prezentate prin tehnica rememorarii.un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri ofera scriitorului prilejul de a prezenta zone diferite: Valea Bistritei.7 prezinta plecarea Vitoriei si a lui Gheorghita. Conflictul se concretizeaza in planul trecutului. psihologic. Tara Dornelor sau zona muntelui Stanisoara. Vitoria isi aminteste scene din viata de familie alaturi de Lipan. personajul principal. planuri care se sustin si se motiveaza reciproc.

Impresioneaza prin luciditate si stapanire de sine. Inteligenta practica dublata de abilitatea de a culege informatii. sunt complexe. fiii familiei Lipan. Vitoria este o reprezentanta a mediului social din care face parte. personaje secundare: Gheorghita. sa lumineze profilul moral al eroinei (conflictul dintre ea si Minodora). vointa de neinfrant sunt puse in slujba adevarului si a dreptatii in numele carora ea actioneaza. Portretul se completeaza treptat la modul obiectiv din relatiile cu celelalte personaje. de capacitatea de a descifra sufletul omenesc sunt trasaturi care o ajuta sa reconstituie drumul lui Lipan. Tenacitatea. Se conduce dupa un cod moral guvernat de legile traditiei pe care Vitora le transmite cu strictete fiicei sale. Cu toate acestea ea este o fire sensibila capabila de daruire. etc. Lipan dovedeste harnicie si pricepere. calitati ce o ajuta sa actioneze cu succes in numele unei indatoriri sacre. Personajele sunt vazute in evolutie. acesta reprezentant o alta generatie de oieri. portretul sau fizic si moral este o proiectie afectiva in mintea si sufletul Vitoriei. corectitudinea sunt trasaturi care se desprind din felul sau de a se comporta. personal principal care cucereste prin frumusetea si farmecul fizic in ciuda faptului ca nu mai este tanara. Altele sunt personaje episodice : hangii pe care Vitoria ii cunoaste. Procesul se desfasoara sub indrumarea mamei.8 intregeasca. darzenia. dragostea sa pentru Lipan fiind statornica. Gheorghita maturizandu-se treptat pe masura ce trece prin incercarile vietii. reprezentanti ai autoritatilor. Sotie de oier din tinutul Tarcaului. Curajul. Romanul marcheaza evolutia sa de la adolescenta la maturitate. . traseu impus de drumul “act de initiere” pentru descoperirea adevarului. iubitoare si severa in acelasi timp. autorul prezentand trairile lor sufletesti. In centrul actiunii se afla Vitoria Lipan. Alaturi de ea se afla Gheorghita. el avea ceva din frumusetea tatalui. copilul preferat al Vitoriei . cea fata de sot. Minodora. Romanul prezinta un numar mare de personaje: un personal principal-Vitoria Lipan. Nechifor Lipanpersonaj absent. ea se dovedeste priceputa si harnica gospodina organizandu-si casa. dezlegand misterul disparitie acestuia. Femeie aspra si darza. indrazneala. una deschisa noului. de a actiona. Nechifor Lipan apre in planul trecutului. familia avand o situatie financiara relativ buna. tenacitate si inteligenta.

Pentru surprinderea framantarilor sufletesti autorul apeleaza la monologul interior. romanul are un narator a carui ipostaza este cea de martor al intamplarilor. Apartinand epicului. Dialogul este bine reprezentat in romanul sadovenian . Apare descrierea portret. scriitorul apeleaza la tehnica prezentarii directe: in expozitiune apare portretul fizic si moral al eroinei-realizat prin descriere. “Baltagul” contine numeroase pasaje descriptive impletite armonios cu naratiunea. iar Bogza vede in ea asprime. In “Baltagul” unele fapte sunt narate de cate un personaj: hangii povestesc despre Lipan substituinduse vocii naratoare. . rolul lui este acela de a-i servi caracterizarii personajelor prin replicile lor si de-a dinamiza actiunea. descrierea-cadru cu rolul de a prezenta spatiul actiunii: imaginea satului “Magura Tarcaului”. “Tara Dornelor” si tinutul Stanisoarei). fapte si intamplari . astfel Gheorghita o considera “fermecatoare” sau David negustorul ii aprecieaza calitatile de gospodina. Naratorul din roman pare ca stie totul. De asemenea trasaturile personajelor sunt evidentiate indirect si din comportamente. relatia cu natura si relatii cu celelalte personaje. gesturi si atitudini. Sadoveanu apeleaza la descriere surprinzand aspecte ale naturii cu scopul de a evidentia framantarile sufletesti ale eroinei. Prin aceasta opera.9 Sadoveanu a creat un personaj complex surprins in evolutie specific romanului. modalitate de caracterizare directa a personajelor. el nareaza la persoana a III-a cu obiectivitate fara sa intervina cu aprecieri asupra faptelor si intamplarilor. Mihail Sadoveanu isi exprima indirect admiratia pentru frumusetea morala a omului simplu. intentiile si trairile personajelor. tehnica fiind cea a analizei psihologice prin monologul interior. in care epitetul este bine reprezentat. Alte personaje exprima direct calitatile eroinei. Pentru conturarea unui profil moral complex. Dintre procedeele caracterizarii indirecte accentul care pe prezentarea framantarilor sufletesti ale personajului.

acestea fiind trasaturi specifice personajului de roman. Prin construirea acestui personaj Sadoveanu se abate de la imaginea femeii supuse. Ele sunt prezentate in actiune si in evolutie pe o perioada indelungata de timp. care este reprezentativa pentru locuitorii satului Magura Tarcaului.10 Caracterizarea Vitoriei Lipan Personajele din opera literara “Baltagul” sunt personaje complexe bine individualizate. personajul principal. caractere puternice ce se pot adapta la situatii neobisnuite. In aceasta comunitate pastorala oamenii se supun statutului de viata patriarhala in care barbatii se ocupa cu pastoritul fiind mai mult plecati. In centrul romanului “Baltagul” se afla familia Lipan. este un personaj feminin deosebit. Vitoria Lipan. iar femeile se ocupa cu gospodaria. .

portretul moral este completat cu alte trasaturi descrise prin caracterizare indirecta: actiune. un drum al barbatilor. ea reuseste sa obtina informatia dorita. Vitoria este capabila sa paraseasca universul inchis al gospodariei si sa porneasca pe un taram necunoscut foarte periculos. caruia ii este inferior. destoinica. limbaj. De plans. Spiritul ei calculat o ajuta sa-si ordoneze pana si sentimentele: ”Munteanca socotea ca nu mai are de ce plange.avea de calculate. In acest roman avem de a face cu o femeie puternica.” O tarie sufleteasca incredibila dovedeste Vitoria in momentul gasirii osemintelor lui Nechifor. de gasit. care cuprinde calatoria Vitoriei. Ea are putere de stapanire si o dorinta apriga de a organiza inmormantarea sotului ei dupa obiceiurile muntenilor. Dorinta ei arpiga de a afla ce i s-a intamplat sotului depaseste slabiciunea de femeie. In prima parte a romanului.11 neputincioase care depinde in totalitate de sotul sau. ii asigura prosperitatea de mama iubitoare dar autoritara care respecta cu sfintenie traditiile si de sotie devotata care e in stare de orice sacrificiu pentru sotul ei. cu inteligenta nativa si cu tarie morala iesita din comun. Vitoria va trece neobservata fara a starni curiozitate. comportament. Ea stie ca Nechifor Lipan se va intoarce la ea “ca la apa cea buna” pentru ca prin frumusetea ei si prin felul ei de a fi ea este deasupra tuturor. Vitoria are intelepciunea si intelegerea necesara pastrarii armoniei intr-o familie. Ea are incredere in dragostea ei si in efectul pe care il are asupra sotului. aluzii . Vitoria demonstreaza un extraordinar simt al orientarii – desi nu cunoaste drumul si nu are acea putere fizica specifica barbatilor. demascarea se face treptat incepand prin intepaturi subtile ale Vitoriei. ce cuprinde primele sapte capitole pana la plecarea Vitoriei in calatorie. a intrebarilor subtile si a simplitaii ei. de randuit. eroina apare prezentata in trei ipostaze: gospodina. Partea a II-a a romanului are in centru scena demascarii criminalilor ce concentreaza esenta personajului. Datorita comportamentului sau diplomat. Ea a refacut traseul pastorilor dovedindu-se o femeie energica. In cea de-a doua parte a romanului. Aceasta scena este gradata. stapana casei care prin grija si priceperea ei. Pentru dragostea sotului ei. Acuma n-are vreme. a plange mai pe urma. relatiile cu celelalte personaje. cu o munteanca apriga.

modesta si credincioasa lasa iertarea in grija lui Dumnezeu.care ai sa .Stia sa cheme in amurgit ieruncile si capriorii. Caracterizarea lui Gheorghita Lipan In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei . inteligenta.12 pentru ca in final sa asistam la o scena violenta si la autodemascarea criminalilor. abilitatea de a manui psihologia oamenilor.umbland dupa turmele taranilor . Mai intai educatia sa a insemnat consonanta cu ritmurile naturii :”Pariul cu bulboane au fost ale lui .Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu si personajul isi descopera propia natura dupa un exercitiu indelungat . calatoreste cu trenul. Sadoveanu surprinde misterul si farmecul femeii din popor. dar mama vrea ca acesta sa nu iasa din “randuiala”. Ea conduce singura discutia spre aflarea adevarului.ce ii aduce maturizarea . Calitatile morale ale Vitoriei ce reies prin caracterizarea indirecta din aceasta secventa sunt disimularea. dar si un personaj reprezentativ pentru opera lui Sadoveanu prin taria sa sufleteasca. Vitoria Lipan. Prin acest portret fizic. Isi da seama cu parere de rau ca feciorul nu este maturizat si din aceasta cauza nu se poate sprijini pe ajutorul sau:”-Esti inca un plod .o frumusete a Vitoriei. ii sileste pe criminali sa recunoasca fapta.Povestile la stana .Toate acestea i le aducea aminte mirosul de fan in care plutea vara si copilaria”.cu tenacitate.coordonat de mama . Ea isi implica fiul in infaptuirea actului de dreptate pentru a-l maturiza fiind constienta ca de acum inainte va avea nevoie de ajutorul lui.cand invaluie focul limbi sub spanceana padurii . o frumusete fizica dar si morala deosebita. cand ocolea asa .cautarea tatalui este un moment formativ . un portret fizic prin caracterizare directa ce se remarca printr. iar in final.Calinescu) Pe parcursul romanului se realizeaza pe langa portretul moral. personajul principal al romanului “Baltagul” de Mihail Sadoveanu ramane un personaj de referinta al literaturii romane prin trasaturile sale fizice si morale.Potecile la zmeura si mai sus la afine . Noua structura a patruns la Gheorghita –tine condica. Dovada suprema a dragostei Vitoriei pentru sotul sau este dorinta ei de a-l inmormanta crestineste.Pentru Gheorghita . Vitoria ii urmareste pe cei din jur cu spiritul ei vindicativ. tenacitate prin putere si curaj ceea ce face din Vitoria un “Hamlet feminin” (G.sara .

insemnand si dobandirea unei personalitati: “Sangele si carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupre lui in pasi .avand atributele eroilor :”de oameni rai spunea ca nu ii pasa .lumina victoriei .amator de petreceri. legilor nescrise ale coloctivitatii arhaice . Astfel. Desi este un personaj absent . El nu este pe deplin convins de necesitatea calatoriei. .Ucenicia lui Gheorghita a trecut de la starea de inocenta la cea de experienta descoperindu-si “propia natura si pe cea a lumii . datinii.”Vitoria il privi clipind. Gheorghita iese din dificila calatorie initiatica.in chemari”.fara teama de hoti. Nickephoros insemnand purtator de biruinta .avea cojoc in clinuri .”apoi “Ofta cu naduf”. sa-i descifreze semnele.infaptuit de cei care l-au cunoscut . intarit.de miel negru.pana la genunchi si era incaltat cu botfori “).In acest sens se pune accent pe descrierea aspectului exterior .dar si pe stilul vorbirii sale (“mester la voce”).Tot un act initiatic este veghea din rapa a osemintelor tatalui sau. raspunde Gheorghita cu indoiala“. fiul este capabil sa isi asume rolul de urmas si descopera lumea careia ii apartine. alaturi de mama sa. Maturizarea se implineste cand manuieste baltagul impotriva asasinului tatalui sau . care are un scop cognitive si justitiar: ”m-oi duce. Caracterizarea lui Nechifor Lipan In caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor . el este capabil sa restabileasca circuitul existentei. incepand. La sfarsitul actiunii.Nechifor Lipan face parte din categoria oamenilor puternici si indrazneti.revine la viata prin restituire .el devine o prezenta printr-un act de sinteza . Pentru a deveni barbat a trebuit sa strabata cu mama sa drumul labirintic al mortii care este in acelasi timp un drum de viata si de renastere .are pentru ei pistoale incarcate in desagi”. Il vazu sfios si nesigur.prietenos.Este vrednic roman.In caracterizarea sa si numele are rolul de a da relief.regasinsu-si tatal si numele”. actul educativ inseamna dezvoltarea capacitatii de a se adapta randuielii. In conceptia Vitoriei.13 cunosti de acu inainte supararile vietii”. act ce se configureaza intr-o renastere simbolica si asigura continuitatea intre parinte si urmasi. Un nou ciclu incepe.Rolul fiului in pedepsirea ucigasului “constituie un exercitiu initiatic de virilitate.a imbracamintii(“purta caciula brumarie .cinstit.in zboruri .

Prin infaptuirea dreptatii si implinirea ritualului .Iuti si nestatornici ca apele.”mustata “si “ochii”.”rabdatori”)este intrerupta prin intermediul punctuatiei.Detaliul portrestic inlocuieste persoana .si betia si datinile lor de la inceputul lumii ferindu-se de alte neamuri“ Prima propozitie a textului este un enunt-definitie .Sinteza se obtine si prin procedeul de sinonimizare contextuala .Astfel termenii”locuitori “ si “fapturi” intra in relatie de sinonimie . Spunem ca Nechifor Lipan revine la viata prin restituire.Un rol important in sesizarea trasaturilor definitorii il are fragmentarea .Aceste trasaturi sunt evidentiate prin enumerare .Relatia sintactica dintre determinat(locuitori)si determinanti (“iuti si nestatornici”.apoi”infatisarea toata “intrand in raport de egalitate cu termenul abstract “dragostea “.placandu-le dragostea .Eroul este readus in prezent.14 Nechifor Lipan este un personaj emblema .rabdatori in suferinti ca si in iernile cumplite .echilibrul cosmic este restituit. Pentru Vitoria “mustata acea neagra “si “ochii aceia cu sprancene aplecate “sunt”dragostea ei de mai bine de doua zeci de ani” . . intorcandu-si fata spre soare si spre noi .ca vremea . Inmormantarea este actul suprem al acestei restituiri .fara griji in bucurii ca si inarsitile lor de cuptor .reprezentand lumea din care face parte :”locuitorii acestia de subt brad sunt niste fapturi de mirare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful