ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

83

84 PROIECT DE ACTIVITATE

Capitolul II

Daniela Rus, Grădiniţa P.N. Balda, Sărmaşu  Joc didactic - ,,Ce-i trebuie copilului la şcoală? Ce-i trebuie la grădiniţă?” Lucica Muntean, Grădiniţa Pricaz  Joc didactic - „Animale sălbatice” Angelica Buju  Joc didactic - „Ce ştim despre animale” Sultana Naum, Grădiniţa nr. 33 Constanţa  Joc integrat - „Cu ce călătorim?” Vasilica Ionescu, Grădiniţa nr. 22 Constanţa  Lecţie plimabre ,,Curtea grădiniţei” Mariana Croitoru, Constanţa Odolbaşa, Grădiniţa ,,Elena Farago”, Craiova  Joc didactic - „Anotimpurile” Floarea Jarcu, Grădiniţa Dalboset, Caraş-Severin  Convorbire - ,,Animalele din ograda bunicilor”  Convorbire - ,,Primăvara anotimpul florilor” Rodica Bărăgan, Deva  Activitate integrată - ,,Oraş - sat” Rozalia Vereş, Târgu Mureş  Convorbire - ,,Sărbătoarea primăverii” Mariana Daniela Sperilă, Gărdiniţa ,,Pinocchio” Craiova Grupa: Pregătitoare Obiectul: activitate integrată (cunoaşterea mediului, educarea limbajului, educaţie muzicală, activitate practică). Tema: „Spune ce ştii despre primăvară” Tipul lecţiei: consolidare. Scopul: verificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor copiilor legate de aspecte specifice mediului, respectiv anotimpului primăvară. Metode didactice: flori de lotus, imagini de primăvară, jetoane cu florile de primăvară şi uneltele grădinarului, hârtie glasată, foarfecă, lipici, acuarele, pensule, pahare. Obiective operaţionale  Să recunoască caracteristicile anotimpului primăvara;  Să recepteze tema activităţii;  Să se mobilizeze printr-o conduită afectivă generată de empatie;  Să reţină regulile jocului;  Să participă activ;  Să elaboreze creaţii colective originale;  Să construiască, să caute, să aranjeze în tablou elemente cerute de text;  Să recite o poezie în concordanţă cu mesajul transmis;  Să interpreteze corect un cântec de primăvară învăţat.  Să redea prin pictură o imagine caracteristică primăverii;
Etapele lecţiei Moment organizatoric Activitatea educatoarei Voi aranja mobilierul conform metodei „Lotus” şi voi pregăti materialele necesare desfăşurării activităţii, urmărind apoi intrarea ordonată a copiilor în sală şi aşezarea lor pe perniţele dispuse în semicerc. Copiii vor fi solicitaţi să dezlege următoarea ghicitoare: „Când zăpadă se topeşte, Ghiocelul înfloreşte, Iar pâraiele umflate, Curg la vale înspumate. Vreau să-mi spuneţi negreşit: Ce anotimp a venit? Voi descoperi din floarea mare de lotus imaginea reprezentativă anotimpului Activitatea copiilor Copiii intră în ordine în sală şi se vor aşeza pe perniţe. Evaluare Observarea comportamentului nonverbal.

Introducerea în activitate

A venit anotimpul primăvara.

Frontală

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III
primăvara. Voi alege apoi opt copii cu ajutorul ghicitori despre primăvară: 1. „Primăvara e anotimp Primăvara e mândră floare, Câte luni aceasta are?” 2. „Sus pe bolta cea senină Cine oare se iveşte?” 3. „Care flori de primăvară Înfloresc la noi în ţară?” 4. „Cine oare înmugureşte, Când vremea se încălzeşte, Înfrunzeşte, înfloreşte Şi miresme răspândeşte?” „Veţi primi câte o floare, Vă grupaţi după cum vreţi, Ascultaţi şi vă gândiţi, Şi răspundeţi toţi ce ştiţi. Deci concursul să-l pornim, Toţi bine să ne simţim, Să răspundeţi toţi corect, Să vă prind buline-n piept.” Le voi explica copiilor sarcinile pe care le au de rezolvat, fiecare grupă având sarcină diferită: 1. Să caute imaginile reprezentative lunilor anotimpului primăvara; 2. Să redea prin rupere şi lipire imaginea soarelui; 3. Să execute prin tehnica origami lalele; 4. Să mototolească şi să lipească pe crenguţele puse la dispoziţie hârtie creponată realizând copacul; 5. Să se gândească la câteva poezii de primăvară; 6. Să-şi amintească 2-3 cântece de primăvară; 7. Să redea prin pictură imaginea pădurii în anotimpul primăvara; 8. Să găsească jetoanele cu florile de primăvară precum şi imaginea grădinarului şi uneltele acestuia. După expirarea timpului de lucru, copiii îşi vor prezenta imaginile, jetoanele, precum şi lucrările efectuate.

85

86
Vom analiza, corecta şi completa răspunsurile fiecărei grupe, după care le voi spune: „V-aţi gândit, v-aţi consultat, Şi răspunsuri bune-aţi dat, Dar timpul a expirat. Să rostim cu voce tare Echipa câştigătoare.” Toţi copiii vor primi ca recompensă câte o floare, iar echipa câştigătoare va primi în plus o buburuză pe panoul hărniciei. Vom realiza apoi o expoziţie cu lucrările copiilor: o machetă cu lalele şi copăcei înfloriţi, un poster cu imaginile alese deasupra cărora tronează soarele, şi un panou cu imaginile reprezentative pentru poeziile şi cântecele reproduse în timpul activităţii.

Capitolul II

Lunile primăverii sunt: martie, aprilie şi mai. Se iveşte soarele. Ghiocei, lalele, narcise, zambile. Copacii şi pomii.

Copii aleşi vor lua 12 parteneri de lucru şi se vor aşeza la una din măsuţele pe care se află o floare de lotus. -caută imagini: martie - ghiocel, mărţişor, felicitare de 8 martie. -rup şi lipesc bucăţele de hârtie glasată galbenă în conturul desenat pe foaia de lucru; -realizează prin tehnica origami floarea, tulpina, şi frunza lalelei. -mototolesc hârtie creponată roz şi verde şi le lipesc pe crenguţe; -se gândesc la poezii şi cântece de primăvară; -redau imaginea pădurii în anotimpul primăvara; -caută jetoanele cerute.

Consolidare a învăţării

Evaluare frontală şi individuală

PROIECT DIDACTIC Mihaela Rizescu, Tg Mureş Grupa: pregătitoare Categoria de activitate: Activitate integrată Tema activităţii: ,,Ce ştim despre păsările călătoare” Mijloc de realizare: joc-concurs Tipul activităţii: consolidare Scopul activităţii: Trezirea sentimentelor de dragoste pentru păsări, pentru foloasele pe care acestea le aduc naturii, precum şi ocrotire a lor; consolidarea cunoştinţelor despre păsările călătoare; formarea deprinderi de exprimare corectă, fluentă şi coerentă în propoziţii şi fraze; dezvoltarea operaţiilor gândirii, analiza, sinteza, generalizarea; cultivarea interesului şi plăcerii pentru învăţarea prin cooperare. Obiectivele operaţionale: a) cognitive-informaţionale: - să adreseze întrebări colegilor din celelalte grupe (echipe). - să realizeze un ciorchine simplu; - să încercuiască litera cu care începe cuvântul dat; - să despartă cuvintele în silabe stabilind numărul acestora. - să scrie cifra care arată câte silabe are cuvântul; - să rezolve sarcinile de lucru cooperând în grup; - să elaboreze sarcinile de lucru cooperând în grup;

Concluzii

Evaluare formativă

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

87

88
mai frumos, iar Primăvara mulţumită, va trebui să ne împărţim în două echipe, după ecusoanele pe care le aveţi în piept. -echipa berzelor şi echipa rândunicilor. -Voi trebuie să fiţi foarte atenţi la cerinţele mele! Pe rând câte un copil din fiecare echipă va fi invitat de către Primăvară să extragă din coşuleţ un plic. care va fi citit de către mine şi apoi echipa respectivă va rezolva sarcina aşa cum i se cere. Cei care rezolvă corect fără să greşească vor fi aplaudaţi şi recompensaţi cu câte o bulină roşie la tablă. Va ieşi câştigătoare echipa care acumulează cele mai buline. Ghicitorile Un copil de la echipa berzelor va extrage plicul nr.1 şi voi citi cerinţele: Fiecare echipă va formula o ghicitoare despre o pasăre călătoare, pe care o va adresa echipei adversă. Dacă s-a realizat corect sarcina, echipa va primi bulina roşie. Ciorchinele cu abordare interdisciplinară. Un copil de la echipa rândunelelor v-a extrage plicul cu nr. 2 şi voi citi cerinţele: Fiecare echipă va realiza un ciorchine, pornind de la ecusonul pe care-l au în piept. Exerciţiul joc se va realiza oral la tablă. Voi cere copiilor din echipa berzelor să spună la ce se verbal

Capitolul II

- să examineze lucrările (tablourile) făcând observaţii şi comentarii în calitate de vizitatori şi critici; - să reexamineze produsul realizat (fiecare grupă) pe baza comentariilor critice din timpul turului galeriei aducând corecţiile necesare. b) psiho-motorii: - să folosească corect materialele puse la dispoziţie pentru realizarea sarcinilor. c) afective: - să-şi exprime emoţiile şi sentimentele faţă de păsările călătoare, de ocrotire şi bunăstare a lor; - să coopereze cu coechipierii pentru rezolvarea fiecărei sarcini; Strategii didactice: Metode şi procedee: Explicaţia, expunerea, exerciţiul, conversaţia, interviul de grup, ciorchinele, învăţarea prin cooperare, trierea aserţiunilor, turul galeriei. Material didactic folosit: Panou pentru evidenţa bulinelor primite; siluetejetoane cu păsări, copaci, cuiburi, alte elemente pentru realizarea tablourilor; ecusoane cu păsări călătoare, cariocă, lipici, un copil îmbrăcat în zâna Primăvară, coşuleţ, plicuri numerotate. Durata: 35-40 minute. Material bibliografic: „Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii”. Viorica Preda, „Grădiniţa altfel-scrisori metodice”, Ed. Integral, Bucureşti, 2003. „Metode interactive de grup” - Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga . Scenariul didactic
Evenimentul didactic Momentul organizatoric Conţinutul ştiinţific Se pregăteşte sala de grupă şi materialul necesar pentru buna desfăşurare a activităţii. Introducerea în activitate se va realiza prin elementul surpriză „primăvara”, având cu ea un coşuleţ în care se află mai multe plicuri numerotate, stimulente şi un plic cu sarcinile concursului. Astăzi, ne vom întrece pe două echipe „Ce ştim despre păsările călătoare”- cu scopul de a-i arăta zânei Primăvară câte lucruri ştim. Pentru ca jocul nostru să fie Strategii Evaluare

Explicarea jocului

Explicaţia

Desfăşurarea jocului-concurs

Interviul de grup

Verificare orală, recompensă (bulină)

Captarea atenţiei

(Zâna Primăvară) surpriza

Ciorchine simplu

Anunţarea jocului şi enunţarea obiectivelor

Expunerea

Ecusoane Instructajul

Conversaţia, exerciţiul scris

Pe echipe verificare orală recompensă (bulină) şi individual verificare scrisă recompensă (bulină)

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III
gândesc când le spun barză. În acest timp eu scriu pe tablă Barză şi îl încercuiesc. De jur, împrejur trasez săgeţi şi scriu cuvintele pe care le spun copii. La fel procedez şi cu echipa rândunelelor. Voi ruga apoi echipele să-şi aleagă un reprezentant care v-a lucra la tablă. Copiii desemnaţi vor încercui litera care arată cu ce sunet începe cuvântul ....(un cuvânt din cele enumerate de copii), v-a despărţi cuvântul în silabe şi v-a scrie lângă cuvânt cifra care arată câte silabe are cel cuvânt. Trierea aserţiunilor Voi chema un copil de la echipa berzelor să extragă plicul cu nr.3 şi eu citesc cerinţele: Priviţi imaginile care reprezintă comportamentul copiilor faţă de păsări. În pătrăţelele din dreptul lor coloraţi: Bulină verde pentru imaginile care reprezintă comportamente cu care eşti de acord - aşa da! Bulină galbenă pentru imaginile care reprezintă comportamentele cu care uneori eşti de acord, alteori nu eşti de acord!  Bulină roşie pentru imaginile care reprezintă comportamente cu care nu eşti de acord - aşa nu! Turul galeriei Voi chema un copil de la echipa rândunelelor să extragă plicul cu nr. 4 şi eu citesc cerinţele: -Fiecare grupă are ca sarcină realizarea unui tablou, cât

89

90
mai original, folosind imaginile date. -Se expun tablourile formând astfel, o galerie expoziţională. -La semnalul educatoarei, grupurile de copii (vizitatori şi critici) trec pe la fiecare exponat, observă, comentează critic şi fac notiţe pe margine (elemente care au fost omise din tabou). -Grupurile se întorc la locurile iniţiale îşi reexaminează produsul şi aduc completări. În încheierea concursului se face corespondenţa bulinelor. Echipa care a acumulat mai multe buline va fi declarată câştigătoare se aplaudă şi va fi stimulată moral de către Zâna Primăvară, care înmânează diplome echipelor şi le mulţumeşte copiilor pentru strădania lor. Voi face aprecieri colective şi individuale asupra modului de participare la joc şi drept răsplată voi lăsa copiilor ecusoanele care le-au purtat în timpul jocului. Vor ieşi din clasă interpretând un cântec despre păsări.

Capitolul II

Încheierea activităţii
Observaţia sistematică verificare, recompensă (bulină).

Conversaţia de încheiere

Stimulente morale şi materiale (ecusoane).

Instructajul verbal Trierea aserţiunilor Exerciţiul scris

Instructajul verbal, Exerciţiul practic Turul galeriei

Pe echipe, verificare, analiza produselor, recompensare

Din cele două coloane. Lucrul în perechi: copiii din interior formulează o propoziţie simplă /dezvoltată pe care o comunică partenerului.. prin prinderea capetelor. Evenimentul didactic 1.să formuleze enunţuri (întrebări / răspunsuri).. apoi interacţionează cu celelalte grupuri. jucăria preferată de acasă.să prezinte un obiect / grup de obiecte într-un mod creativ. Fiecare copil dă obiectul vecinului în sensul deplasării şi jocul Capitolul II Evaluare (instrumente şi indicatori) Jumătate dintre copii iau câte o jucărie. apoi trebuie să ghicească în ce mână a ascuns perechea pietricica. . Reprograph. Copiii cu jucării în interior.cei cu jucării în interior. „schimbă perechea”. Fiecare copil îşi va lua o comoarăjucării sau pietricele. Mihaela Fulga. Ed. . caracteristici. Marinela Costache.Activităţi bazate pe inteligenţe multiple. cei cu pietricele în exterior. Elena Gongea.consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre obiectele din jurul nostru (denumire. Gongea E. pietricele colorate. . obiecte diverse. deplasarea. . expunerea. a interesului pentru joc şi lumea înconjurătoare. Ruiu G. III. . La comanda „Schimbă perechea şi dă obiectul mai departe”.. Silvia Breben. apoi joacă „pietricica”.Organizare.. material Evaluare (instrumente şi indicatori) Observarea comportamentului Jocul „Schimbă obiectul” Prezentarea obiectului prin enunţuri scurte partenerului de joc. misterios. La semnalul „schimbă perechea” copiii din interior se deplasează la dreapta. iar ceilalţi câte o pietricică. Craiova. Grădiniţa ”Nicolae Romanescu”.să denumească materialele / obiectele cu care acţionează.Metode interactive de grup-ghid metodic”. iar cei cu pietricele în exterior. se exersează pentru înţelegere. truse de construcţie.să manifeste orientare în spaţiu. Obiective operaţionale: . Se explică jocul. valoare estetică şi sentimentală). curiozitate. spirit creativ. Georgeta Ruiu. Breben S. indicaţiile de orientare în spaţiu. Craiova. comunicativitate. structura.educarea spiritului de observaţie. Fiecare copil cu jucărie prinde de mână un copil cu pietricică.. Elemente de joc: suspansul. Metode şi procedee: conversaţia. Material didactic: jucării. 2) . se formează două cercuri concentrice. pregătire Conţinutul ştiinţific Material didactic Desfăşurarea activităţii Strategii didactice Amenajarea zonelor în care vor acţiona copiii: mobilier. Copiii formează perechi. Cele două coloane formează două cercuri concentrice. Ed. . prezintă ambianţa pregătită. spirit de observaţie.” vol. Fiecare copil formează o propoziţie simplă /dezvoltată despre jucăria primită. 2006.Reactualizarea cunoştinţelor Conţinutul ştiinţific Desfăşurarea activităţii Strategii didactice didactic Explicaţia: Am găsit o lada cu „comori” (jucării şi pietricele colorate). Craiova Grupa: mijlocie Categoria activităţii: Activitate integrată Forma de realizare: Joc didactic Tema activităţii: “Căutătorii de comori” Tipul de activitate: consolidare Scopul activităţii: . La prezentarea locului misterios participă toţi copiii din grupul-gazdă. I.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III PROIECT DIDACTIC 91 92 Evenimentul didactic 2. funcţionalitate. Arves. Durată: 20-25’ Material bibliografic: 1) . Reguli ale jocului: Copiii organizaţi în grupuri de prezentare urmează pe rând indicaţiile de deplasare către locul misterios. II. accesorii pentru jocul la „Căsuţa poveştilor”.exersarea inteligenţelor multiple. „călătoria misterioasă”.

apoi îi întreabă pe copiii din celelalte grupuri de cine le aduce aminte şi ce alte obiecte au mai întâlnit în poveşti. Fiecare copil va interveni propunând locul misterios în care îi place să se joace. Fiecare copil din grupul-gazdă spune povestea / istoria jucăriei sale. Evaluarea activităţii „Călătoria calare pe melc” Copiii pornesc prin clasă pentru a descoperi comori ascunse. Anunţarea temei şi a obiectivelor Tema activităţii Obiectivele activităţii 4. Acestea se află în vitrine. „Călătoria misterioasă” În activităţile de la ariile de stimulare vor fi premiate lucrări ale copiilor. să meargă cu paşi mici şi să aleagă comoara cu care se poate juca mai frumos. interacţiunea. motivând alegerea (argumente estetice. Fiecare copil are un ecuson. Aprecieri Copiii pun pe o etajeră jucăriile /obiectele aduse din . o coroniţă). Regula este să cerceteze cu grijă. o scufiţă. . spre exemplu: fă 3 paşi la dreapta. ceilalţi răspund la întrebări. prezentând realizările şi atracţiile locului misterios.jucăriile sunt puse în lada pentru comori. în cutii. ocoleşte mesele albastre. Dirijarea învăţării Sarcina didactică Expunerea: Astăzi ne vom juca de-a căutătorii de comori. . interacţionează cu grupul-gazdă. caracteristicile elementelor. Copiii se costumează. Evaluare. etc. Toţi copiii care poartă acelaşi ecuson se vor grupa. analizând structura. 94 Evenimentul didactic Conţinutul ştiinţific Desfăşurarea activităţii Strategii didactice „Jocul de rol”: Copiii se costumează cu materialele puse la îndemână (un şorţuleţ.copiii care au pietricele spun culoarea şi le depozitează într-o casetă. Se apreciază dinamismul. prin ce întâmplări a trecut. Aici intervine grupul care a lucrat dimineaţa la domeniul respectiv. . o basma. 93 Evaluare (instrumente şi indicatori) Apoi copiii desfac cercurile .ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III Evenimentul didactic Conţinutul ştiinţific Desfăşurarea activităţii Strategii didactice se repetă până când primul copil din interior ajunge să facă pereche cu primul copil din exterior.Biblioteca: Expoziţia de personaje îndrăgite.Grupul de la Fiecare grup are un lider care va dirija un reprezentant al altui grup spre destinaţie.de ce-i place. Reluarea obiectivelor.Obţinerea performanţei Întrebări/răspunsuri 6. cum se joacă cu ea. funcţionalitate) 3. Copiii spun povestea jucăriei preferate (adusă de acasă). mimează câteva gesturi pentru a reprezenta personajul. Indicaţiile de orientare până la locul misterios pot fi. sub scaune. Copiii răspund la întrebările „Ce este şi ce faci el?” Copiii descriu jucăria aleasă. Capitolul II Evaluare (instrumente şi indicatori) respectiv se va integra în cadrul pe care-l prezintă şi va împărtăşi celorlalţi experienţele trăite. Ceilalţi enumeră jucăriile preferate. originalitatea răspunsurilor. iar acestea vor deveni puncte de atracţie în călătoria misterioasă.Copiii care au lucrat la sectorul „Construcţii” vor prezenta realizările lor enumerând obiectele realizate. Grupul 5. Observarea comportamentului Se vor constitui 3 grupuri a câte 6 copii. . o baghetă.

exersare şi evaluare a cunoştinţelor şi capacităţilor. definite clar din punct de vedere social şi pedagogic. ea trebuie să se reflecte în relaţia din comunitatea şcolară şi socială prin dimensiuni şi exemple concrete de respect. „CODUL ECO”.E. „UE”  valori”. „EURO GARDA ECO”.E. Conceput pe metoda proiectelor. contextualizând sistemul de valori şi exersându-l.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III Evenimentul didactic Conţinutul ştiinţific Desfăşurarea activităţii Strategii didactice stimulative asupra desfăşurării focului. Dezideratul educaţiei universale mai poate fi conceput în afara unei dimensiuni etice. „CODUL PREŞCOLARULUI”. comprehensiunea mesajului. s-a concretizat la nivelul demersului nostru prin angajarea părinţilor. 1. Experienţele pedagogice care pledează pentru argumentarea idei că transmiterea valorii se poate realiza la vârsta preşcolară vor fi sintetic prezentate. Concepute. Stimularea reflecţiei. şi ţările U. aprofundare. pe concurenţă şi competiţie. Grădiniţa nr. sine qua non a transmiterii şi respectării valorilor. „DREPTULUI COPILULUI” au contribuit la realizarea obiectivelor educaţiei pentru valori europene.Dumbrava Minunată”. Complementar strategiilor tradiţionale de asimilare. Craiova Una din funcţiile pe care şcoala. bazată pe rentabilitatea economică. Paradigma pedagogică a unei educaţii pentru valori se poate realiza prin contextualitatea pe baza principiului aici şi acum. se impune cu necesitate. iar asimilarea valorii la standardele societăţii postmoderniste va conduce la realizarea dezideratelor Educaţiei Durabile. Elaborarea unei pedagogii moderne. Stimularea Observarea comportamentului 96 Capitolul II 7. Spiritul de competiţie promovat de U. informaţii prezentate de copii despre organismele U. „CODUL PREŞCOLARULUI”. este aceea de integrare într-un sistem de valori sociale. Modul de monitorizare a implicării în vederea decernării EUROPARLAMENTĂRILOR s-a realizat pe baza unui ghid. Determinarea implicării active a copiilor şi motivarea pentru a afla cât mai multe informaţii s-a produs prin declanşarea concursului „EUROPARLAMENTULCOPIILOR”. E. Copilul preşcolar va fi cetăţeanul de mâine. Adeziunea la valori a viitorului cetăţean care va trăi în societatea pluralistă se va produce şi în măsura în care curriculumul va promova valorile educative ale conţinuturile: Educaţia pentru valori nu se face prin discurs pedagogic. Din această perspectivă. Accesibilizarea informaţiilor. „Reporteri prin Europa” . bazate pe subiect (copil) activă şi responsabilizată în acelaşi timp va permite specializarea cu deschidere spre ceilalţi. ca instituţie. „Ştirea zilei”. dezvoltarea gândirii critice la elevi (copii) reprezintă modalităţi reale de educare a valorilor democratice. toleranţă. ca furnizor de informaţie pentru copii. De aceea. înţelegerea valorilor şi exersarea competenţelor de transmitere a mesajelor s-a produs pe un teren pregătit  derularea altor proiecte ce au anticipat prin informaţiile asimilate: „PRIETENIE”. şi prin atribuirea recompensele pentru copii activi (steluţe galbene). ale copilului trebuie să constituie puncte de referinţă fără de care este greu de conceput educaţia etică în sistemul şcolar. „CODUL ECO”. Încheierea activităţii Jocul „De-a comorile” îl vom relua când ne vom juca pe-afara sau vom merge în parc.:  „Reportaj”. viaţă democratică. sistemul şcolar trebuie să-şi afişeze valorile de referinţă în această direcţie. O mişcare puternică care reclamă promovarea eticii vine dinspre ştiinţa mediului ECOLOGIA. ce răspunde nevoii de educaţie. . 95 Evaluare (instrumente şi indicatori) călătorie. de responsabilitate. am utilizat metode active de învăţare. morale a şcolii şi educaţiei. Totul e să ştii să găseşti comori.. Credibilitatea unei persoane sau a unei instituţii poate crea acelaşi etos comunicativ care reprezintă condiţie. valoarea ideilor. interogaţia.37. Nevoia de etică se leagă de victoria mondială a economiei de piaţă. pledoaria pentru necesitatea accesibilizării ideii de valori la nivel de înţelegere şi manifestare a copilului preşcolar prin strategii specifice. proiectate şi derulate pe structura „METODEI PROIECTELOR”  temele „EUROSURPRIZE”. Educaţia în spiritul drepturile omului. „PRIETENIE”. demersul didactic derulat pe o perioadă de două săptămâni cuprinde două miniproiecte: „EUROSUPRIZE” şi „VALORI EU”. interacţiunea între copii. ACCESIBILIZAREA IDEII DE VALORI EUROPENE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ Maria Tuturugă.

 „Explozia stelară”  .E. Copiii care nu au fost ajutaţi de părinţi să-şi pregătească un portofoliu.E”.6 ţări (steaguri.5. Elementele de provocare. educatoarea reprezintă grafic un ciorchine cu informaţiile furnizate de fiecare grup în parte.” joc interactiv. Pe acest ciorchine se pot purta discuţii care au ca obiectiv fixarea informaţiilor despre ţări. Pentru eficienţa şi eficacitatea demersului s-au stabilit strategii. Etape: Acţional: Se aşează în mijloc un cerc albastru pe care este scris „Ţări U.E.E”. Activitate individuală: Fiecare copil îşi realizează propriu ciorchine cu 4. steaguri. relatează un aspect care l-a impresionat foarte mult (poate fi preluat din reportajele colegilor). obiecte).E. …?” „ Care este mâncarea specifică?” „Ce ai aflat despre copii ţării X …. imagine. Întrebări de genul: „Cum se numeşte ţara vizitată?” „ Ce culori are steagul ei?” „ Ce suveniruri ai adus?” „ Îi cunoşti capitala?” „ Cum sunt francezii. valori U.  „Blazonul U. suveniruri.  rezolvarea sarcinilor în activităţile de tip integrat bazate pe metode interactive:  „Ciorchinele U.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 97 98 Capitolul II 2.E”. reprezentare grafică. informaţii despre ţările U. în jur se aşează cercuri cu steagurile ţărilor UE (pe cerculeţ este scris şi numele ţării) „Reprezentare grafică”  I. în sistem concentric. în a le exersa în contexte diferite. astfel încât obiectivele dorite să fie realizate. Materiale utilizate: microfon (poate fi microfon jucărie sau reportofon). valorile tradiţionale pe care le promovează poporul respectiv. monede specifice ţării pe care a ales s-o prezinte este călătorul care. afişate. copilul transmite o ştire. Ţări U. Exemplificarea secvenţelor didactice cu particularizarea fiecărei metode constituie alternative de bună practică. Când s-a acumulat informaţie suficientă. Fiecare copil care a adus la centrul tematic imagini. De reţinut: După ce fiecare pereche şi-a realizat un ciorchine mai extins decât cel iniţial. II.E. steag. vizualizate le Centrul tematic: steagul U.. suveniruri. li s-a oferit posibilitatea să relateze o informaţie asimilată în timp în cadrul secvenţei „Ştirea zilei”. transmite informaţii. de stimulare a curiozităţii epistemice leau constituit însemnele UE. Astfel „Reportajul  „Reporter prin Europa” având ca obiectiv expunerea unor informaţii privind Uniunea Europeană. nume). 3. moneda EURO. Fixarea cunoştinţelor asimilate şi furnizate prin mijloace alternative s-a realizat prin metoda „EXPLOZIE STELARĂ”: Tema: „Ce ştim despre Uniunea Europeană” . Trenul U. privind ţările ce o compun.?” Copilul cu abilităţi de comunicare este desemnat reporter. Formularea „Am aflat că …. Pentru a argumenta afirmaţia că metodele interactive şi procedeele utilizate şi amintite în ghidul de monitorizare au condus la implicare deosebită a copiilor în a culege.”. ţara prezentată cu însemnele şi elementele specifice.”. portofoliul individual şi colectiv justifică valorizarea acestor idei.E sau U.E (25+ ultimele 2 (România şi Bulgaria). De exemplu: „Ciorchine. cunoştinţele au fost exersate în activităţi bazate pe acţiune interrelaţională.E”. Proiectul a pornit de la evenimentul foarte mult mediatizat  primirea „ROMÂNIEI” în Uniunea Europeană. astfel încât paleta (ciorchinele final să cuprindă toate ţările membre ale U. monede. imagini.E. Se formează perechi şi fiecare copil îşi completează ciorchinele cu elementele partenerului. Demers: (În fiecare zi se prezintă 23 reportaje) Educatoarea este reporter la primele relatări (reportaje). a adunat aceste date. însemne.  „Piramida. Educatoarea notează pe flipchart copilul.  analiza portofoliului copiilor:  „Interviu + Turul galeriilor”. într-o excursie imaginară. De reţinut: Pentru ca informaţiile să fie uşor relatate copii trebuie ajutaţi de părinţi pentru a-şi pregăti portofoliul reportajului (informaţii. Harta ţărilor U.

5 săgeţi  steaguri.E? Când putem merge în alte ţări fără paşaport? Unde merg parlamentarii europeni să-şi spună ideile? Demers: I. Se exersează acţional la Sectorul „Bibliotecă”. imagini.E. Ce însemne ale UE cunoşti? Ce valori au ţările din U.E? Copilul de lângă steluţa cu întrebarea „Ce?” alege din materialele puse la elementele care constituie răspuns la întrebarea care i-a fost adresată. fiecare având scrisă una dintre întrebările: 1. 2.? Cine a ajutat România să intre în U. Se discută în grup educatoarecopii. III. Când?. 3. II. De ce? 1 steluţă în centru cu eticheta U. Pentru fixare şi vizualizare se realizează o piramidă a valorilor UE pe flipchart (de către educatoare). Unde?.E? De ce este bine să fim în U. 4. Faza a III-a: realizarea de către copii a blazonului propriu (elemente desenate sau scriere . 5.E. Educatoarea adresează întrebări copiilor poziţionaţi câte unul lângă una dintre steluţe.E? De ce am intrat mai târziu? De ce steagul UE are 12 steluţe? Faza a II-a: se realizează un blazon pe flipchart (copiii enunţă elementele şi educatoarea scrie şi desenează).E. Cine?.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 99 100 Capitolul II Material: 5 steluţe. Cine a avut ideea înfiinţării U. etichete cu valorile U. Exemple de întrebări: Material: 6 plăcuţe cu valori (etichete) cu un simbol al valorii şi cuvântul respectiv flipchart+cariocă. fiecare grup adresează întrebările unui singur copil poziţionat lângă una dintre steluţe. II. Când a intrat România în U.. complementar temelor de discuţie. Demers: I. De reţinut: Este indicat să se realizeze Blazoane în grup pe baza cărora se poartă discuţii în cerc. Recompense  steluţe. . schimbând rolurile. Pentru accesibilizarea ideii de valori U. Sunt evidenţiaţi copiii care au adresat întrebări interesante şi cei care au dat răspunsuri corecte.E. am utilizat cu succes metoda „Piramida”.E. fiecare descifrează propria etichetă (plăcuţă) şi apoi aşează plăcuţa încât cele 6 plăcuţe (ca într-un puzzle) să formeze o piramidă. În prima fază s-a constituit un Blazon ca o reconstituire de imagini (puzzle) cu elementele constitutive ale unui blazon. Copiii reprezintă grafic pe fişă individuală proprie piramidă a valorilor U. De reţinut: La început educatoarea ajută copiii să-şi formuleze întrebările şi răspunsurile.E? Unde este capitala U. Obiectivele proiectului au putut fi realizate prin folosirea metodei „Blazonul UE”. Un grup de 6 copii. Ce?.copiere a elementelor constitutive ale blazonului). Educatoarea ajută copiii să descifreze fiecare inscripţie (cuvânt ce numeşte o valoare) şi discută cu copiii pentru înţelegerea importanţei respectării acestor valori. Exemplu: 1. Jocul se reia. monede. Educatoarea împarte clasa în grupuri de câte patru copii.

observare. manifestată prin întrebările ”de ce?”. „Şcoala şi educaţia pentru toţi”. produsele fiecărui copil candidat sunt evaluate de colegi şi notate cu steluţe. . blazon. Valorile pe care UE le promovează privind problematica mediului. problematizant. Desemnarea candidaţilor (copii  europarlamentari) s-a realizat prin exerciţii democratic. a descoperirii. ajutorul. preparare şi consummare a acestora. Ca obiective generale am urmărit: – cunoaşterea de către copii a celor mai importante alimente necesare menţinerii sănătăţii. interpretare cântece. rolul vitaminelor şi mineralelor în menţinerea vieţii. Ed. influenţa alimentelor procesate industrial asupra sănătăţii. Activitatea s-a desfăşurat iniţial sub forma unei convorbiri între medic şi copii. – dezvoltarea spiritului de observaţie şi a atenţiei involuntare. Georgeta Ruicu. Un astfel de demers îl constituie activităţile integrate în care graniţele rigide dintre activităţi se şterg. Traian Vrăşmaş. desene. precum şi a principalelor reguli de păstrare.Ce. cât şi cum mâncăm pentru a fi sănătoşi?”. alimente permise şi interzise copiilor.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 101 102 Capitolul II Stimularea implicării copiilor în a participa activ s-a realizat prin recompensarea cu steluţe.. Romanescu” Craiova În întreaga sa manifestare copilul este împins de dorinţa cunoaşterii. Întrebări: Ce vei face ca EUROPARLAMENTAR? Ce vei spune despre România şi copiii din România? Analiza portofoliilor se realizează folosind metoda „Turul Galeriilor”. clasificare. joc acţional de sortare. ciorchine) şi răspunsurile la „Interviu”. Momentul întâlnirii cu medicul a adus activităţii mai multă rigoare ştiinţifică şi de asemenea a stârnit interesul şi curiozitatea copiilor. în care creativitatea educatoarei îşi spune din plin cuvântul. ceea ce în mod cert a dus la o îmbunătăţire a relaţiei copil-medic. Editura Arves. alimentele de bază. Anunţarea concursului „Vreau să fiu EUROPARLAMENTAR UE” de la debutul proiectului a creat o atmosferă motivantă. a stârnit în egală măsură curiozitatea şi hazul copiilor. În cadrul proiectului ”Alimentele şi sănătatea”. teatru. ştiut fiind faptul că mulţi copii se tem de medic. activ şi acţional. Prin propoziţii eliptice se face evaluarea normelor de igienă a alimentaţiei: păstrarea. iar copiii observă drumul parcurs de alimente până se transformă în substanţe nutritive pentru organism. Medicul a fost alături de copii într-o altă ipostază. În acest mod s-au clarificat aspecte privind importanţa alimentaţiei pentru om. acesta fiind desfăşurată interactiv cu participarea medicului şi a copiilor. Bibliografie: „Metode interactive de grup”. am desfăşurat activitatea integrată . respectul fiind repere general valabile pentru cetăţenii europeni. Copiii recită poezii şi cântă despre alimentele preferate şi momentele servirii mesei. aceea de sfătuitor. cooperarea. ”cum?”. – cultivarea interesului pentru respectarea regulilor de igienă. ”ce se întâmplă?” constituie întotdeauna un prilej de a-l pune pe acesta să răspundă singur la întrebări. Pentru departajare se analizează portofoliile individuale ale proiectului (informaţii. spiritul de competiţie manifestându-se permanent. iar curiozitatea spontană a lui. în care s-au îmbinat mai multe forme de realizare: întâlnire cu un medic nutriţionist. CREATIVITATEA EDUCATOAREI condiţie pentru sporirea eficienţei demersului didactic Carmen Şerban. Mihaela Fulga.prezentată de către educatoare în colaborare cu mame ale copiilor. convorbire. În acest mod am constatat că preşcolarii au reţinut foarte uşor diverse aspecte privind alimentaţia raţională. Elena Gongea. Bucureşti 2004. rămânând pentru ei un moment de neuitat. norme de igienă alimentară şi necesitatea respectării stricte a acestora. Dintre cei 10 copii desemnaţi candidaţii câştigă doar cinci care au cumulat cele mai multe steluţe. printr-un demers didactic euristic. Pe flipchart se notează rezultatele şi se desemnează câştigătorii. de colaborator. Dreptul de a circula se câştigă respectând reguli. iar copiii sunt supuşi unor experienţe de învăţare complexe care le dezvoltă interesul pentru dobândirea cunoştinţelor. Expuse vizibil. numărarea produselor şi asocierea cifrelor corespunzătoare. Se prezintă apoi schema aparatului digestiv. De asemenea poeziile şi cântecele au creat momente artistice care au adus buna dispoziţe în rândul copiilor. Se desfăşoară activitate pe grupuri: sortarea jetoanelor cu imagini ale alimentelor de bază şi derivatele acestora. prepararea şi consumarea alimentelor. Fiecare copil a numit un coleg justificând alegerea potrivit criteriilor enunţate. iar teatrul. Momentul surpriză al activităţii îl constituie sceneta ”Disputa alimentelor” – creaţie proprie. tipul alimentaţiei la copiii preşcolari. au fost accesibilizate prin derularea proiectelor programului ECOŞCOALA. prin costumaţia adecvată şi replicile amuzante. recitare poezii. Silvia Breben. clasificarea derivatelor conform materiei prime. – formarea deprinderii de a selecta atent alimentele consumate. derivatele acestora. cu întrebări adresate de ambele părţi. Sub îndrumarea medicului imaginile selectate sunt ordonate într-o ”piramidă a alimentelor” şi astfel se stabileşte locul pe care fiecare aliment îl ocupă într-o alimentaţie raţională. Grădiniţa „N. ”cine?”. partener de joc.

adică să mănânce prea multe prăjituri. vitamine şi minerale conţinute de alimente.. Zâna Sucurilor: — Aşa de puţin ? Eu credeam că beţi în fiecare zi câte o sticlă ! Vai. însă este important ca educatoarea să realizeze un bun scenariu al acestora în care îşi manifestă din plin creativitatea. sunt cel mai bun pentru voi! Sunt rece şi acidulat şi vă răcoresc imediat. Prea multe prăjituri vă fac să fiţi graşi şi un copil gras nu este totdeauna sănătos! Se spune că un copil grăsuţ. sucurile sunteţi bune răcoritoare. nu zilnic şi nu în cantităţi mari. Vedeţi ce frumoasă sunt! Iar gustoasă… o minune! Dacă mâncaţi prăjituri multe. îi doare gâtul. cremă şi deasupra frişcă. dar nu prea multe şi numai după ce-aţi mâncat supa şi friptura. care oricum sunt cam greţoase. să beţi mult suc. că oamenii graşi sunt cei mai frumoşi şi mai sănătoşi! Ştiţi cum se spune „gras şi frumos”. Zâna Sucurilor: — Copii. un pahar. Ne recunoaşteţi ? Cine suntem noi ? Eu cine sunt ? (Se aşteaptă răspunsul copiilor) Sucul: — Dar eu. vedeţi numai bunătăţi.. dragi copii! Am aflat că azi aveţi o întâlnire importantă în care discutaţi despre noi. noi toţi ştim că sunteţi bune şi gustoase.. Ce ziceţi. sucul.. Copii. mai târziu va fi un adult obez măcinat de multe boli! Prăjitura (mirată): — Eu aşa credeam. că eşti prea acru! . Acum am‚ înţeles. poate eşti tu mai convingătoare. Dacă beţi sucuri multe şi de toate felurile. dar nu este sănătos. te rog. rolul lor în menţinerea vieţii. Dar. Prăjitura: — Cum. dar mai rar. Intră „Prăjitura”. Mărul: — Şi eu ? (copiii recunosc personajele după costumaţie şi ecusonul de pe piept) Prăjitura: — Văd că ne-aţi recunoscut. să plâng.. prăjiturile conţin zahăr.. mai rar . nectar. va fi un adult obez. conservanţi care nu fac bine organismului. apoi un rând de cremă de ciocolată. ce păcat .. multă frişcă! Mai am şi un moţ din dulceaţă şi ciocolată. cine sunt ?.eu sunt Zâna Sucurilor. Disputa alimentelor Personaje :  Medicul  Prăjitura  Zâna sucurilor  Mărul În sala de grupă medicul discută cu copiii despre alimente. Zâna Sucurilor: — Mai rar.. Dacă sucul este prea rece. compoturi. Cel mai bine este ca mamele voastre să vă prepare sucuri naturale din fructe. dar ştiţi voi ce gust avem ? Copiii: — Dulce. vreau să vă spun şi eu ceva! Zâna Sucurilor: — Pleacă tu. Iată am venit aici să ne vedeţi cât de frumoase suntem şi mai ales să vă reamintim cât de gustoase suntem. puteţi să beţi sucuri. acrişor…… Prăjitura: — Dar din ce sunt făcută ştiţi ? Copiii:………………………… Prăjitura: — Priviţi. uneori nu în fiecare zi. în fiecare zi. aici jos am un pandişpan făcut din făină. dar copiii nu au voie sa bea prea multe sucuri. dar copiii nu trebuie să abuzeze. tot mereu aud recomandarea aceasta! Eu aş fi vrut copii. Copii. Prăjitura: — Bună ziua. fără conservanţi şi cu zahăr cât mai puţin. aşa ca mine! Medicul: — Stimată „Prăjitura”. reguli de igienă a alimentelor. după ce aţi mâncat prăjituri. Vai ce poftă îmi fac! Mai sus iarăşi am pandişpan. veţi creşte mari. Mărul: — Copii. Prăjiturile sunt pentru desert. — Copii. Medicul: — Nu este niciun păcat ! Voi. să mâncaţi şi prăjituri.. ne împrietenim ? Copiii:…………… Zâna Sucurilor: — Voi la grădiniţă beţi suc? Copiii: — Bem suc după ce mâncam. în plus sucurile conţin multe substanţe chimice. ce să fac ? Acum chiar îmi vine.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 103 104 Capitolul II Activităţile integrate înlătură rutina şi fac posibilă asimilarea rapidă şi fără eforturi a noi cunoştinţe de către copii. veţi fi mereu veseli şi binedispuşi. eu. zahăr şi ouă. Aţi înţeles? Aşa să faceţi! Copiii:…………… Zâna Sucurilor: — Dragă Prăjitură. un copil gras nu este frumos ? Ce vrei să spui? Lămureşte-mă! Medicul: — Este frumos. dă-mi şi mie voie să vorbesc cu copiii! Prăjitura: — Bine. îi doare stomacul. „Zâna Sucurilor” şi „Mărul” – purtând o costumaţie adecvată – interpretate de către educatoare sau mame ale copiilor. ouă în cantităţi mari şi dacă mâncaţi prea mult vă puteţi îmbolnăvi.. dacă beau înainte de masă nu mai au poftă de mâncare.

să-şi adapteze propriul comportament la cerinţele grupului. Trezirea interesului pentru activitate se va face prin citirea de către educatoare a unei scrisori trimisă de Rilă Iepurilă. nu mai faci carii. . Activitatea copiilor Se aşează scăunele şi cuminţi. Dar cel mai bun sunt crud. PROIECT DE ACTIVITATE Carmen Maria Urcan Grupa: mare-pregătitoare Durata: 35 minute Categoria de activitate: Educaţie pentru ştiinţă Tipul activităţii: Cunoaşterea mediului Tema: „Prietenii pădurii” Subtema: Animale sălbatice din ţara noastră. iar dacă mănânci şase mere pe zi nu mai ai nevoie de stomatolog.să compare două animale sălbatice. mere şi alte fructe este bine să consumaţi zilnic! Se spune că dacă mănânci un măr pe zi nu te duci la medic. sănătoşi şi voinici! Eu am multe vitamine! Prăjitura: — Parcă noi nu avem! Zâna Sucurilor: — Chiar aşa! Mărul: — Da copii! Vitaminele mele vă fac sănătoşi şi puternici.să identifice „personajele animale” precizând povestea din care fac parte b)motrice: . demonstraţia Mijloacele de învăţământ: planşe cu animale sălbatice.Moment organizatoric Activitatea educatoarei Aşez scaunele la măsuţe câte 3-4 (sau mai puţine în funcţie de câţi copii sunt). Mărul: — Vedeţi copii că am dreptate! Eu sunt cel mai bun şi cel mai ieftin fruct! La piaţă sunt mere din belşug. placaj sau material plastic) cu latura de 50 cm.dezvoltarea capacităţii de a înţelege mediul înconjurător. cu coajă cu tot! Medicul: — Da copii. pătrate divizate reprezentând un animal.să descrie un animal sălbatic. pe sunt Metode şi procedee 2. cub (carton. metoda pătratelor divizate. Ce părere aveţi? Pot fi prietenul nostru? Copiii:…………… Mărul: — Ce bine îmi pare.să numească puii animalelor sălbatice. . ce bine îmi pare! Voi fi mereu prietenul copiilor! Am câştigat. Pregătesc materialele didactice necesare. Eu pot fi mâncat şi crud şi suc şi compot şi plăcintă.să denumească animalele sălbatice din ţara noastră.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 105 106 Capitolul II Prăjitura: — Şi prea tare! Îi dor dinţii pe copii! Mărul: — Copii. -cultivarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin cooperare Obiective de referinţă: -să cunoască unele componente ale lumii înconjurătoare (animale) . explicaţia. Obiective operaţionale: a) cognitive: .să se orienteze corect în spaţiul suprafeţelor de lucru. .să înveţe să aştepte într-o sarcină ce implică aşteptare. preşedinţilor. dar înainte de a mânca mere trebuie să le spălaţi bine. eu sunt cel mai bun fruct. . miniştrilor. metoda cubului. . Editura Polirom. Pe mine dacă mă mâncaţi nu va îmbolnăviţi! Creşteţi mari. Material bibliografic: Cerghit.Captarea atenţiei Ascultă cu atenţie. Metode de învăţământ. am câştigat! Prăjitura: — Şi noi ? Zâna Sucurilor: — Cu noi cum rămâne? Medicul: — Şi voi sunteţi prieteni cu copiii. . Ascultă . Iona. Bucureşti. .să-şi cultive autocontrolul emoţiilor.să specifice hrana animalelor sălbatice. Mijloc de realizare: convorbire realizată prin metoda cubului. c)afective: . Obiective cadru: . Eu sunt regele fructelor! Stau la masa împăraţilor. dar este bine să vă întâlniţi mai rar.să utilizeze corect materialul didactic. 2006 Etapele activităţii 1. Strategia didactică: Metode şi procedee: conversaţia.

Dau cu zarul şi spun primei grupe ce va avea de făcut (De ex.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 3Anunţarea temei Astăzi vom învăţa despre animalele sălbatice din ţara noastră. Copii vor interpreta cântecul: ”Graiul animalelor”. Le voi cere să se concentreze şi să se sfătuiască între ei. Voi cere copiilor să reconstituie pătratele şi să identifice animalele personaje din povesti şi să interpreteze dialogurile dintre ele sau să povestească un scurt fragment. Despre ce am învăţat astăzi? Voi face aprecieri generale şi individuale asupra desfăşurării activităţii. . Povestesc scurte fragmente în care sunt implicate animalele personaje. Le voi lăsa 2-3 minute să se concentreze apoi voi cere unei grupe să-şi spună sarcina şi să o rezolve. Lucrează din fiecare grup 5 copii. în timp ce celelalte grupe ascultă şi pot corecta dacă li se pare că s-a greşit undeva. asta înseamnă că veţi lucra împreună câte 3-4. Metoda pătratelor divizate Demonstra -ţia Spun ce au de făcut (de analizat.Încheierea activităţii Se sfătuiesc între ei. a IIa. V-am împărţit pe grupe. Voi cere să fie atenţi şi să reţină ce spune fiecare grupă pentru că la sfârşit vor primi şi o fişă despre tot ce vor 107 108 învăţa astăzi. deci ei vor trebui să numească toţi locuitorii pădurii sau „descrie” şi ei vor trebui să descrie un animal sălbatic ales de educatoare) şi la fel precizeze şi celorlalte grupe ce sarcină au. După ce se vor epuiza toate sarcinile se vor face o concluzie.Desfăşurarea propriuzisă a activităţii Explicaţia Răspund la întrebări. V-am adus un cub (îl arăt copiilor şi-l rostogolesc pentru a vedea că pe fiecare latură scrie ceva). Metoda cubului 5. Le voi da indicaţii acolo unde va fi nevoie. Activitatea noastră se va numi „Prietenii pădurii” Întreb copii cum se numeşte activitatea. adică ceea ce trebuie să faceţi voi. Ex: „Capra cu trei iezi”. pe care îl vom folosi astăzi la activitate. 6. Por să-şi denumească grupa (De ex. de descris etc). grupa iepuraşilor). Îşi aleg şeful grupei. despre locuitorii pădurii. pe zar scrie „Numeşte”. Conversaţia 4. apoi să-şi aleagă pe cineva care să fie şeful. Copiii reţin ce grupă sunt. Pe fiecare latură a cubului e scrisă câte o anumită sarcină. Împart copiii în I grupă. Eu voi rostogoli cubul (zahărul) şi la ce sarcină se va opri aceea va avea de făcut prima grupă. Copii vor fi regrupaţi în grupuri de câte 6. etc. Şeful grupe răspunde. grupa iepuraşilor). Îi voi supraveghea în permanenţă şi îi voi ajuta acolo unde nu se descurcă. Dau cu zarul şi spun primei grupe ce va avea de făcut (De ex. Întreb pe rând fiecare grupă dacă a reţinut ce are de făcut.Asigurarea retenţei şi a transferului Reconstituie pătratele divizate şi identifică animalele personaje din poveşti. iar unul este observator. Se apreciază răspunsurile bune şi se trece la altă grupă şi la altă sarcină de lucru. adică să răspundă pentru ei. Despre animalele sălbatice. Capitolul II Răspund: „Prietenii pădurii”. „Ursul păcălit de vulpe” „Ciubotele ogarului” etc. Fiecare grup va primi câte un pătrat divizat în mai multe feluri reprezentând o imagine a unui animal personaj din poveşti.

 La baterea palmelor. trebuie să jucăm un joc. şi până atunci să-şi reţină câteva caracteristici despre insecta respectivă. explicaţia. Ca să găsiţi comorile Zânei. jocul acesta vă va ajuta foarte mult.Expunerea .aerisirea sălii de grupă. Voi anunţa titlul jocului: „Comorile Zânei Primăvara”.  Rezolvarea probleme în pereche. -folositoare/dăunătoare. -aranjarea scăunelelor în două cercuri concentrice. Obiective operaţionale: . .asemănări/deosebiri. Regulile jocului:  Grupa este împărţită în două echipe pe baza unei zicători.  Copiii vor realiza lucrul în pereche. folosind ca procedeu comunicarea orală. schimbarea locului. Ca să fiţi bine pregătiţi în grupa mare.  Formularea de propoziţii corecte.Anunţarea temei şi obiectivelor 4. Veţi primi jetoane cu desenele insectelor şi va trebuie să le spuneţi caracteristicile. părţile corpului. după ecusoanele primite. jocul de mişcare şi metoda jocului „Schimbă perechea” Material didactic: Cărţi de joc cu imaginile insectelor. scrisoare.Să recunoască o ghicitoare.Să compare două insecte .Să ghicească după câteva caracteristici şi imagini esenţiale. dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii în vorbire. 2. .Desfăşurarea activităţii O realizez prin citirea unei scrisori primită de la Zâna Primăverii.Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii. care ne propune să-i adunăm insectele pierdute în drum spre noi. Pentru ca să găsim comorilor Zânei. tratarea diferenţială. -introducere copiilor în sală de grupă.Consolidarea deprinderii copiilor de a formula propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. locul unde se ascund şi dacă este sau nu folositoare insecta. Fluturii de o culoare vor ocupa loc în cercul exterior şi cei cu altă culoare în cercul interior. ecusoane. Grădiniţa nr.consolidare de cunoştinţe Forma de realizare: Joc didactic Scopul activităţii: . Metode şi procedee: conversaţia.„Comorile Zânei Primăvara” Tipul activităţii: verificare . Jocul se numeşte „Schimbă perechea” şi se desfăşoară în felul următor. .Exersarea memoriei. descoperirea.Conversaţia -Intuirea materialelor Capitolul II Evaluarea. aplauze. deplasarea. jetoane. care vă v-a indica aceste comori. trebuie să găsiţi prima dată perechea voastră. spusă de educatoare .  Lucru în pereche. semnal acustic.  Denumirea insectelor. instrumente şi indicatori Lőrinczi Härtlein Enikő.pregătirea materia-lelor didactice.Captarea atenţiei 3. .3 Sovata Grupa: mijlocie Activitatea: Cunoaşterea mediului Tema activităţii: Insectele . cărţi cu imaginile insectelor în care se precizează şi se află locul de unde provin. Sarcini didactice:  Dezlegarea ghicitorilor.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III PROIECT DIDACTIC 109 110 Evenimente didactice 1. . copii vor fi capabili: . jocul. Moment organizatoric Conţinutul ştiinţific Strategii didactice Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii: . Fiecare dintre voi trebuie să-şi găsească perechea după culoarea fluturelui.  Relaţionarea cu ceilalţi. Elemente de joc: surpriza. ajutându-se astfel la cunoaşterea de la unul la altul cât mai multe despre insecte. O realizez prin interacţiune expozitivă.

Să vă fie puţin mai greu.să ia parte la o activitate de învăţare în grup. Feţele cubului sunt colorate diferit. folositoare/dăunătoare. Copiii vor alcătui în propoziţii scurte caracteristicile insectelor văzute pe cartonaşe: -buburuza. . cărăbuşul. . cei care stau în cercul din exterior. Buburuza. El cântă vara pe ogoare. În spate ridică. . Materiale necesare: Se realizează un cub din carton. Autoevaluare Jocul propriuzis -Conversaţia -Exerciţiul Verificarea cunoştiinţelor Rezolvarea sarcinilor jocului 5.  „Colorat e ca o floare. Zboară vara pe câmpie. dar voinică. vom desfăşura un joc de probă. trebuie să ghiciţi despre cine va fi vorba în următoarele ghicitori.să manifeste iniţiativă în comunicarea orală. greierele. ţânţarul. Ne uităm la imaginile din lexicon ca să vedem naşterea fluturelui.să redea cântece. furnica. 111 112 Sacul cu povară Să-l ducă în cămară” (furnica) Copiii alcătuiesc câte o propoziţie despre furnică. licuriciul.„asociază” 4) galben .să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător. albină. Spuneţi ce-ar putea să fie?” (fluturaşul) Copiii vor spune câteva propoziţii despre fluture. Jocul propriuzis -Imitare -Jocuri de mişcare -Privirea ilustraţiilor METODE ACTIVE DE ÎNVĂŢARE METODA „CUBUL” Marioara Popescu Grădiniţa: „Roboţel” Grupa: Mare Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului Tema activităţii: „De vorbă cu vara” Tipul activităţii: Verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor Obiective operaţionale: .„descrie” 2) roşu-„compară” 3) verde . fluture. greier ca răsplată. Fiecărei feţe îi corespunde un verb: 1) albastru .” (greierele) Copiii alcătuiesc propoziţii despre greier. musca. Vom începe jocul prin care copiii primesc sarcina de a fi atenţi şi să ajute unul pe celălalt. Ca relaxare vom imita glasul câtorva insecte: Albina: zum-zum-zum Ţânţarul: zî-zî-zî Imităm cum zboară: fluturele. poezii. Capitolul II Jocul de probă -Demonstraţia -Jocul de probă.„aplică” 6) portocaliu .  „În loc să-şi caute mâncare. Zâna primăverii şi-a găsit insectele pe care le-a pierdut? V-a adus şi vouă câte o comoară modelată: buburuză.Încheierea activităţii Se fac aprecieri generale şi individuale. Astfel toţi acumula cunoştinţe noi.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III La auzul semnului veţi schimba perechea. ghicitori legate de anotimpul vara. .  „Mică. cărăbuşul. După explicaţia regulilor de joc. Trupul fin şi mic el are.„analizează” 5) maro .„argumentează” Ghicitori -Conversaţie -Exerciţiul -Ghicirea ghicitorilor -Alcătuirea propoziţiilor corecte -Conversaţia conţine precizări despre asemănări /deosebiri. libelula. în funcţie de nivelul cunoştinţelor copiilor. albina. omida.

să stabilească asemănări şi deosebiri între anotimpul vara şi celelalte anotimpuri. Vara oamenii se îmbracă foarte subţire pentru că este cald. Copiii împărţiţi în grupe eterogene (nu neapărat egale numeric). toamna se îmbracă mai gros pentru că este frig. Total galben colorat. Grupul 6. e secetă. Grupul 4. Seminţele sunt mici. colaborează. Se coc multe fructe(mere. aşa cum ai. dezbat problema. Echipele ale un lider de grup care va extrage un bilet a cărui culoare corespunde cu una din feţele cubului pe care este scris verbul definitoriu pentru acea grupă(descrie. morcovi.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 113 114 VARA Vara a sosit voioasă Şi ne aduce cânt şi soare Ea ne cheamă în drumeţie Sus la munte jos la mare Spicul de grâu Spicule cu grâu bălai Animat în vârf de pai.au ca sarcină: . Să fie spic adevărat.să stabilească părţile componente ale fructelor şi legumelor de vara învăţate. albe. la mare.să motiveze de ce le place anotimpul vara Răspunsurile copiilor: Toamna este anotimpul vacanţei. Roşia are o coajă subţire şi netedă. Avem multe fructe şi legume. copiii iau vacanţă. piersici. Sub coajă se află un miez zemos în care se găsesc seminţe mici şi galbene. După primirea sarcinii de lucru fiecare grupă discută. compară. au un miez gustos şi un sâmbure tare în mijloc la fel ca piersicile şi caisele. Evaluare: Se fac aprecieri asupra modului cum au rezolvat sarcina. Păsările zboară din creangă în creangă şi îşi hrănesc puişorii. ardei. Eu iubesc vara pentru că este ziua fratelui meu şi mâncăm multă îngheţată. coli albe A4.să deseneze cât mai multe elemente specifice anotimpului vara încât să obţină un tabloul de vară „Peisaj de vară. Reactualizarea cunoştinţelor: se va face printr-o discuţie (în cerc) despre aspectele caracteristice anotimpului vara. Am să-ncerc iubite spic. aplică. Şi vara este frumoasă. Este cald şi mergem la mare şi la munte. se coc multe fructe şi legume. la mare etc. culori . Se anunţă tema. aşezate în mijlocul lui ca un bucheţel. Ardeiul are o coajă subţire care acoperă un miez mai subţire decât la roşie. -„compară” . Păsările pleacă de la noi din ţară toamnă şi se întorc primăvara. pentru că înfloresc trandafirii. Capitolul II Pe măsuţă sunt jetoane cu aspecte specifice anotimpului vara( e cald. în lanul de grâu”. corcoduşe) şi legume (roşii. -„argumentează” . îşi aleg un lider care să-i reprezinte. -„analizează” . vişine. Răspunsurile copiilor: „Vara începe vacanţa. multe flori. vara este cald.au ca sarcină: . Răspunsurile copiilor: „ Toamna este frig. caise. Fac şi-o frunză îndoită. discută. la munte. struguri. Vara este foarte multă verdeaţă.” Grupul 2.„descrie”. Să te desenez un pic.au ca sarcină: . din grupul respectiv. -„asociază”-au ca sarcină: -să spună anumite fragmente din poeziile care se potrivesc cu imaginile de pe masă (flori. la munte livada cu cireşi Răspunsurile copiilor: „Vara a sosit voioasă” Soarele dogoreşte Teiul înfloreşte Grâul este aurit Cine a sosit? Îţi fac paiul subţirel Şi încep să înşir pe el Boabe multe mărunţele Două şiruri de mărgele Şi mustăţi. Grupul 1 . Grupul 5. Pe tot parcursul activităţii copiii. dar cele mai multe se coc toamna.au ca sarcină: . a plimbărilor. Aplecate către pai. Înăuntrul ardeiul este gol. de pai lipită. carioca. cireşe. Iar sub spic. Şi vara avem fructe şi legume. iar toamna avem numai crizanteme şi tufănele. plin cu aer. fluturi. asociază.). cum au colaborat în cadrul grupului. doi copii merg la mare. macii. explicând sarcina de lucru şi timpul acordat fiecărei grupe în parte (10-15 minute). varză). pleacă la munte. cum s-au exprimat.” Grupul 3. . stabilesc modalitatea de rezolvare a sarcinii.au ca sarcină: -să enumere elementele specifice anotimpului vara. -„aplică”. argumentează). căpşuni. Desfăşurarea activităţii: Fiecare copil primeşte în piept o umbreluţă colorată diferit (culorile de pe feţele cubului) în funcţie de care se vor grupa la măsuţe. pere. Înfloresc multe flori. Răspunsurile copiilor: Cireşele şi vişinele sunt acoperite cu o coajă subţire.

zambila şi laleaua. buchet. utilitatea. explicaţia. zambila şi laleaua ». . Editura Arves 2002 de Silvia Breben. « -Ce flori sunt acestea ? » « …narcisa. 03-Obiective afective.să-şi îmbogăţească vocabularul cu cuvinte noi : bulb. zambila » Astăzi la cunoaşterea mediului vom observa trei flori : narcisa. mirosul. 1. planşe cu cele trei plante. problematizarea. Obiective operaţionale : 01-Obiective cognitive : .să manifeste curiozitate pentru aflarea noilor informaţii legate de aceste plante. . Viorica Burza. 2 Deva Grupa: Pregătitoare Domeniu de cunoaştere: Cunoaşterea mediului Categoria de activitate: Cunoaşterea mediului Tema: « Flori de primăvară . Pentru a le capta atenţia voi enunţa o ghicitoare : « Pomii au înmugurit Florile au înflorit. în ceea ce priveşte structura. Iar zăpada s-a topit.să precizeze asemănările şi deosebirile dintre cele trei plante. stabilesc ordinea şi disciplina în rândul copiilor prin cerinţe verbale.Moment organizatoric Conţinut ştiinţific 1 Organizarea clasei Desfăşurarea activităţii Strategii didactice 2 -conversaţia Pregătesc cele necesare desfăşurării activităţii. Mihaela Fulga. conversaţia. Bucureşti 1978. 123-126. culoarea. Oare cine a venit ? » « …primăvara. stimulente Bibliografie : «Cunoştinţe despre natura şi om în grădiniţa de copii ». . zambila şi laleaua. Grădiniţa nr. b)Mijloace : flori naturale : narcisa. . pag. apar ghioceii si alte flori… » « -Ce flori apar primăvara ? » « …ghiocelul.să prezinte interes pentru activitate participând activ şi afectiv Strategie didactică : a)Metode : observaţia. Prezint narcisa. aranjez sala de grupă şi supraveghez ocuparea locurilor. « Turul galeriei ». « Bula dubla ». -să mânuiască cu grijă o planta fără a o rupe. « Metode interactive de grup.să verbalizeze datele percepute prin alcătuirea de propoziţii dezvoltate şi fraze coerente din punct de vedere gramatical. .ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III PROIECT DE ACTIVITATE 115 116 Etapele activităţii 0 1. « Florile-parfum şi culoare ». zambila şi laleaua. Editura Albatros 1971. zambila şi laleaua. tactil : . Editura Didactica si Pedagogica.Descrie ! (« Cum arată Capitolul II Evaluare Instrumente Indicatori 3 Zoe Viorica Ivănuş. brânduşa.narcisa. Elena Gongea. olfactiv. pag. îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte noi (bulb.Discuţii introductive Răspund la întrebările puse de educatoare 3. Se prezintă cubul în faţa copiilor şi se citesc sarcinile ce derivă din utilizarea lui. modul de viata. Forma de realizare : Observare Obiectiv fundamental : Cunoaşterea deosebirilor şi asemănărilor dintre cele trei flori de primăvară. tulpina.Anuntarea temei şi formularea obiectivelor Prezentarea florilor în faţa copiilor Să reţină ideile.educarea dragostei pentru natura.să analizeze comparativ cele trei plante prin antrenarea analizatorilor : vizual.” “-De unde ştim că este primăvara?" « …afara este cald.să stăpânească un limbaj adecvat activităţii. 2.să motiveze necesitatea de a îngriji aceste plante. . » « În ce anotimp suntem ? » “…primăvara. 02-Obiective psiho-motorii : . narcisa. obiectivele precizate 4. buchet…). Georgeta Ruiu. demonstraţia.168-174. » Voi va trebui să fiţi foarte atenţi pentru a observa asemănările şi deosebirile dintre cele trei flori. « Tehnica clubului ».Predare / asimilare de noi cunoştinţe Se aplică tehnica “cubului” care Descrierea plantelor .

celalalt grup al zambilei. vizual.  să interpreteze imagini folosind metafore. Aprecieri asupra desfăşurării activităţii Stimulente. priceperi şi deprinderi Forma de realizare: Joc didactic Scopul activitatii: exersarea capacităţilor şi abilităţilor specifice inteligenţelor: verbal-lingvistică.  să coopereze în timpul activităţii cu partenerii .Compară ! (« Cu ce flori seamănă sau de care flori diferă? ») 3. originalitatea. Mihaela Fulga Editura Arves 2006 Durata: 25’-30 .Aplică ! (« Sunt folositoare ? Dă exemple!”) 6. forma.  să enumere caracteristici.spaţială. Georgeta Ruiu Editura Reprograph 2003. mărime) 2. comparaţii. Copiii aşează părţile componente ale fiecărei flori astfel încât să formeze floarea. Metode şi procedee: tehnica Lotus. Material bibliografic: „Activităţi bazate pe inteligenţe multiple” Silvia Breben. 117 Stabilirea de asemănări şi deosebiri şi motivarea lor Realizarea de conexiuni intre mediul înconjurător şi propria persoana Efectuarea unei asocieri. transferul de cunoştinţe.  să exprime ideile grupului . Elena Gongea. iar ultimul grup ale lalelei.Analizează ! («Care sunt părţile componente ? La ce folosesc ? ») 5. expresii literare. naturalistă.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III stimulează asociaţia de idei. jetoane.culoare. interpersonală şi intrapersonală Obiectivele operaţionale:  să identifice elemente ale mediului înconjurător specifice temei .Fixarea cunoştinţelor Copiii trebuie să aşeze corect părţile componente ale fiecărei flori Împart copiilor părţile componente ale unei flori : un grup de copii va primi părţile componente ale narcisei. ecusoane. aceste flori ? » . Elena Gongea.2005 "Metode interactive de grup"Silvia Breben. Georgeta Ruiu. Valoarea ideilor. apoi pentru alte doua comparativ : narcisa şi laleaua. În cercurile din exterior PROIECT DE ACTIVITATE Educatoare: Militaru Florentina Grădiniţa : Videle Grupa pregătitoare Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului Tema: "Ce ştii despre anotimpul toamna?” Tipul de activitate: verificarea şi evaluarea unor cunoştinţe. Copiii organizaţi în grupuri rezolva o sarcină de lucru care permite mai multe perspective de abordare sau mai multe soluţii. 5. creativitatea. La semnalul dat copiii desenează ce ştiu despre cele trei flori. partenerul de sprijin Material didactic : fişe de lucru.Asociază ! (« Ce simţuri sau la ce vă gândiţi când vedeţi aceste flori ? ») 4.2004. conversaţia.Încheierea activităţii Se cântă un cântec despre primăvara La finalul activităţilor se cântă un cântec despre primăvara Se aplică tehnica « Turul galeriei » Sinteza parţială Se aplică « Bula dubla » Idei noi apărute. Eventualele erori În cercurile mici aşezate între cele două cercuri mari se completează asemănările. imagini. 6. Evaluarea cantitativa a ideilor. Apoi ceilalţi trec pe la fiecare poster şi înscriu comentariile critice Se completează de o subgrupa de copii pentru 2 flori : zambile si narcise. sinteze Originalitatea răspunsurilor 118 Capitolul II se completează deosebirile dintre flori.Argumentează pro sau contra! (“Este bine sau nu să plantăm flori ? De ce ? ») Se formează grupe de către 3-4 copii .

stabilesc caracteristici. strugure ). asemănări .?"caracteristicile toamnei. locul unde cresc. foloase.pe baza materialului pus la dispoziţie . caracteristicile lor. legume. selectează un aspect apoi îşi alege 1-2 parteneri de lucru cu care vor aborda împreună subtema selectata . fenomene. a)Activitate în cadrul grupului Individual selectează imagini care corespund temei alese/propuse şi asociază cuvinte şi expresii specifice preluate din diferite surse de documentare b) Partenerul de sprijin Acolo unde copiii nu se descurcă din diferite motive. enumeră. prună. pregătirea animalelor pentru iernat Sunt expuse obiectivele stabilite în concordanţă cu tema şi cu scopul activităţii subliniind motivaţia învăţării Tehnica Lotus Selectarea temelor secundare (opt) Discuţie in cerc despre continuturile proiectului tematic "Toamna" Joc exerciţiu "Îţi place să vorbeşti despre. munci specifice toamnei. munci specifice toamnei. legume. sunt folosite cuvinte şi expresii literare Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor Dirijarea activităţii 1)Discuţie în cerc Tema şi obiectivele activităţii integrate: motivaţia învăţării Teme secundare (posibile): caracteristicile toamnei.. pregătirea animalelor pentru iernat etc Acţiunile şi răspunsurile copiilor Comportamentul copiilor Relaţionarea în cadrul grupului . se expun ghicitorile şi se fac conexiuni între conţinut şi răspunsuri Evaluarea (instrumente si indicatori) Comportamentul copiilor Introducerea în activitate răspunsul copiilor /identificarea simbolurilor anotimpului 3)Activitatea în grupuri mici (cate doi. fenomene. plecarea păsărilor. gutuie. ce devine tema principală (ex fructe: măr. deosebiri etc Împreună stabilesc cuvinte şi expresii literare Capitolul II Ideile emise Modul de grupare (dupa preferinţe / simboluri etc. piersică. activitatea gospodinei.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III Desfăşurarea activităţii: Evenimentul didactic Momentul organizatoric Conţinutul stiintific Strategiile didactice 119 120 2)Comunicarea sarcinii de lucru Caracteristici ale anotimpuilui toamna. relaţia ommediu Sarcina de lucru a fiecărui copil este să-şi reaminteasca ideile care definesc anotimpul toamna. activitatea gospodinei. pară. moţiva subtema Răspunsurile copiilor Propoziţii în care sunt enunţate caracteristici.nucă.fructe. plecarea păsărilor.formează pereche cu cel care are cunoştinţe despre tema selectată.trei) Capacitatea de a alege.) Pregătirea materialului didactic şi a mobilierului specific activităţii Ocuparea locurilor Ghicitori (1-2) despre anotimpul toamna Frontal. fructe. se depozitează etc Se impart in grupuri mici dupa diferite criterii si simboluri stabilite etc..

. sinteză. jocul. . .exersarea capacităţii de analiză. explicaţia.Breben S.să denumească printr-un cuvânt ce înseamnă pentru ei “ţara”. Casa Corpului Didactic. cascadă. “costumul naţional”.. Edit.să exerseze inteligenţele multiple.. brainstorming-ul. “imnul ţării”...harta fizică a ţării.familiarizarea copiilor cu harta ţării şi formarea unor reprezentări legate de relieful ţării noastre. asociind imagini ce corespund formelor de relief întâlnite. pisc. şi ad. siluete.”casa noastră”.Bucureşti. comparaţie. . a 2-a. rev. . . .exersarea vocabularului activ şi îmbogăţirea lui cu cuvinte noi: relief. . Material didactic: . . 2005. etc. carioca.educarea sentimentelor de dragoste pentru ţara. învăţarea în perechi. .Alegeţi de pe măsuţă imagini ale cuvintelor pe care le-am scris. . V & I Integral. imagini reprezentând muntele. pe rând .C. tu răspunzi” Strategii didactice Conversaţia -“Ce cântec aţi audiat?” -“Ce ştiţi despre acest cântec?” Brainstorming – “la ce vă gândiţi când auziţi cuvântul România?” Evaluare (instrumente şi indicatori) Copii răspund Grupa: mijlocie A Gradiniţa: . .M.Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”. apa curgând în cascada. Edit. 2000..Activităţi bazate pe inteligentele multiple”. Ed..Metode interactive de grup”. munca în grup. copii în costume populare. Copiii enumeră – educatoarea scrie: “ţara noastră”. stema. Stiluri de învăţare şi teoria inteligenţelor multiple”. problematizarea.. steag. Ruiu G. Metode şi procedee: . Gongea E.să identifice şi să enumere culori pe cuprinsul hărţii. Craiova Educatoare: Antoneanu Elena Activitatea: Cunoasterea mediului Tema: Călătorie pe harta tării Tipul de activitate: Însuşire de cunoştinţe Forma de realizare: Observare Scopul activităţii: . “steagul tricolor”.Instruire diferenţiată.. Craiova.să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. . de admiraţie pentru frumuseţea meleagurilor natale. Copiii asociază imagini cuvintelor scrise. 2005. .conversaţia euristică. . utilizând cuvintele noi. afişează pe foaia de flipchart imaginile . desenele copiilor realizându-se harta temei respective Se analizeaza şi se corecteaza în timp ce sunt expuse temele PROIECT DIDACTIC 121 122 Capitolul II Gradul de evaluare şi autoevaluare Evaluarea harta continuturilor Prezentare de grup Obiective operaţionale: . exerciţiul.E. deal. apelând la experienţa de viaţă. . Reprograph. holde de grâu (câmpia). Reactualizarea cunoştinţelor .Nicolae Romanescu”. “stema”. asociază cu imaginile corespunzătoare puse la dispoziţie d)Activitate frontală Fiecare grup . Editura Arves .. culori.să completeze desenul cu noi elemente întregind tabloul realizat în grup. marea. munte.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III pe baza imaginilor şi conţinutului poeziilor/ povestirilor audiate pentru a realiza prezentarea de grup Sinteza acţiuniilor c)Activitatea în grup În grup reiau toate ideile emise. Fulga M. Durata activităţii: 25 minute Bibliografie: . Dolj.dezvoltarea atenţiei şi creativităţii copiilor. Desfăşurarea activităţii: Evenimente didactice Captarea atenţiei Conţinut ştiinţific Audiţie Imnul de stat fragment Joc – exerciţiu: “Eu întreb. câmpie.Breben S.

Formăm o horă în jurul hărţii şi cântăm “Noi suntem români”. Forme de organizare: a) frontal. Locul desfăşurării : Sala de grupă. problematizarea. Sinteza parţială – o efectuez împreună cu copiii. aspecte şi caracteristici ale anotimpului primăvara. sinteză şi generalizare  Stimularea creativităţii prin formularea unor întrebări de tipul: ce?.  machetă – “la mare”.  Exersarea capacităţii de observaţie. unde?. . Evaluarea activităţii Fiecare grup constituit trebuie să completeze lucrarea începută adăugând noi elemente:  colaj – “la munte”. cinci steluţe mici. simboluri ale primăverii. dialogul. copiii îi descriu peisajul. atrag atenţia asupra colorilor de pe hartă. analiza.Să manifeste spirit de echipă. ocrotirea şi protejarea lui. “Un copil a adormit.Aprecieri colective şi individuale Dirijarea învăţării Joc de simulare: “dea călătoria la mare” Obţinerea perfomanţei “Folosind culorile potrivite. de ce?. Educarea sentimentelor faşă de mediu. . „explozia stelară”.pregătitoare Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului Mijloc de realizare: Lectură după imagini Tema activităţii: „Vestitorii primăverii” Tipul activităţii: Consolidare Scopul: Sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor despre primăvară. “ne urcăm în tren”.” Observaţia – Copiii privesc. “privim pe fereastră”.” Sinteza generală – o realizez împreună cu copiii. . Aprecierea lucrărilor. analizează.Să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical despre anotimpul primăvara. unde?. . Craiova Grupa: mare . sinteza. analiză.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III Anunţarea temei şi a obiectivelor Prezentarea hărţii fizice a ţării – “Astăzi vom învăţa despre harta ţării noastre. explicaţia. Copiii colorează harta ţării folosind culorile potrivite pentru formele de relief. coloraţi harta ţării” Conversaţia euristică: Invit copii într-o călătorie imaginară la munte. Strategii didactice: Metode şi procedee: Conversaţia euristică.Să contemple tabloul de primăvară . Educatoarea întreabă – copiii răspund. cine?. 24. Liderii de grup prezintă lucrările.Să se organizeze în grupuri şi să relaţioneze. PROIECT DE ACTIVITATE Trana Berceanu. Educatoarea explică şi afişează imagini corespunzătoare formelor de relief. protejare a mediului. Capitolul II Încheierea activităţii Copiii urmăresc traseul şi identifică pe rând culorile. Înregistrarea şi expedierea scrisorii Evaluarea comportamentului şi participării copiilor la activitate . Lucrul în grup: se constituie două echipe.Să simuleze. când?. indicând traseul pe hartă. de ce?. despre care nu am vorbit?” – albastru. denumească acţiuni de îngrijire. Explicaţia: “Ce culoare mai observaţi pe hartă. când se trezeşte. lucrul în grup. când?. pe baza conţinutului unor imagini. cine?. tablou: „Vestitori ai primăverii”. Copiii folosesc în descriere cuvintele noi. descrierea. Povestirea Ne pregătim pentru plecarea la mare: “pregătim bagajul”. ocrotire. brainstrming-ul. . Grădiniţa de copii nr. Obiective operaţionale: .  compune o scrisoare din Lucrul în echipă Explicaţia .Să identifice în imagini. . b) pe grupuri Durata: 35 minute. Aprecierea răspunsurilor – recompensarea lor cu aplauze. exprimă liber cele observate.Să alcătuiască cât mai multe întrebări pe baza conţinutului imaginii folosind pronume interogative: ce?. 123 124 staţiunea în care se află. Resurse materiale: O stea mare.

Programa activităţilor instructiv . în cele cinci steluţe care sunt aşezate pe covor. Editura Integral. ar în mijloc va fi steluţa Evaluare Observarea comportamentului copiilor Observarea comportamentul ui copiilor Reactualizarea cunoştinţelor Aspecte caracteristice anotimpului primăvara Tema activităţii. însoţită tabloul „Vestitorii ai primăverii” Frontal Individual Conversaţia. berze). Bucureşti 2005.Caietul profesional al educatoarei” .Editura Didactică şi Pedagocică.Metode interactive de grup .Ghidul metodic”. La semnalul meu fiecare grup comunică întrebările elaborate. Se poartă o discuţie despre anotimpul primăvara Frontal Expunerea Voi anunţa copiii că vom desfăşura o activitate de cunoaştere a mediului în care: vom citi. 2002. Mihaele Fulga. folosind întrebarea din steluţă. 2002. vom descrie şi vom pune întrebări despre „Vestitorii primăverii”.. Pe grupuri Explicaţia Exerciţiul Descrierea Problematizarea Învăţarea prin descoperire Pentru constituirea celor cinci grupuri copiii vor extrage din coşuleţ câte un simbol al primăverii. rândunele.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 125 126 mare în care va fi aşezat tabloul.E. Anunţarea temei şi a obiectivelor activităţii Organizarea colectivului de copii în grupuri mici Joc „Simbolul primăverii” Observarea comportamentul ui copiilor Obţinerea performan ţei Probă orală Observarea comportamentul ui copiilor. Elena Gongea. Dirijarea învăţării Observarea comportamentul ui copiilor .. Bucureşti. . Silvia Breben..educative în grădiniţa de copi”i.de ce? Fiecare grup de copii trebuie să găsească împreună cât mai multe întrebări referitoare la imaginea prezentată. Evenimentele activităţii Captarea atenţiei Conţinut ştiinţific Element surpriză „Primăvara” Desfăşurarea activităţii Strategii didactice În clasă va sosi o fetiţă îmbrăcată în primăvară.Editura Omfal Esential. Editura Arves.. . Bucureşti. Obiectivele învăţării Probă orală.C. CINE? -Cine vesteşte începutul primăverii? -Cine aşteaptă primăvara? -Cine a venit din ţările calde? -Cine culege ghiocei? -Cine încălzeşte pâmântul? -Cine sapă şi îngrijeşte florile? CE? -Ce vedeţi în acest tablou? -Ce elemente sunt specifice primăverii? -Ce se întâmplă în natură primăvara? -Ce flori vestesc sosirea primăverii? -Ce păsări călătoare sosesc? UNDE? -Unde au răsărit ghioceii? -Unde au venit păsările călătoare? Explozia stelară Exerciţiul Conversaţia Problematizarea Învăţarea prin descoperire Lucrul în grup Steluţe cu întrebări Capitolul II Material bibliografic: M. . Atenţionez copiii că pe steluţele mici sunt scrise întrebări: -cu roşu .când? -cu portocaliu . Analiza răspunsurilor. pomi înfloriţi. .. zambile.cine? -cu verde-unde? -cu albastru .Educaţia plastică” . Georgeta Ruiu. 2006.ce? -cu galben . apoi se vor grupa (ghiocei.

Aprecieri Recompense -Ce vedeţi în acest tablou? -Ce elemente sunt specifice primăverii? -Ce se întâmplă în natură primăvara? -Ce flori vestesc sosirea primăverii? -Ce păsări călătoare sosesc? -De ce se topeşte zăpada? DE CE? UNDE? -De ce se topeşte zăpada? -De ce copiii sunt îmbrăcaţi cu haine subţiri? -De ce se întorc păsările călătoare? -De ce înfloresc pomii? -De ce spunem că a venit primăvara? -Unde au răsărit ghioceii? -Unde au venit păsările călătoare? -Unde au plecat copii? -Unde este zăpada? Realizarea feed backului Stabilirea titlului Fixarea temei PROIECT DIDACTIC Ileana Lastovieţchi Grădiniţa „Mihai Eminescu”. Apreciez activitatea grupurilor.Jocul întrebărilor Copiii îşi adresează întrebări Valorificarea educativă a conţinutului prin simulare. zambilele? -Când vin păsările din ţările calde? -Când începe zăpada să se topească? -Când au plecat păsările călătoare? -Când se joacă copiii în poieniţă? DE CE? -De ce se topeşte zăpada? -De ce se topeşte zăpada? -De ce copiii sunt îmbrăcaţi cu haine subţiri? -De ce se întorc păsările călătoare? -De ce înfloresc pomii? -De ce spunem că a venit primăvara? Iniţiez . Aprecieri verbale. Frontal Brainstorming-ul Joc simulare „Ce fac eu?” Spuneţi într-un cuvânt care sunt vestitorii primăverii Frontal Conversaţia Probă orală. Interpretează acţiunile de simulare. CÂND? -Cine vesteşte începutul primăverii? -Cine aşteaptă primăvara? -Cine a venit din ţările calde? -Cine culege ghiocei? -Când se joacă copiii în poieniţă? -Cine încălzeşte pâmântul? -Cine sapă şi îngrijeşte florile? -Când începe zăpada să se topească? -Când începe zăpada să se topească? -Când au plecat păsările călătoare? -Când înfloresc ghioceii. Aprecierea întrebărilor formulate. Aprecierea comportamentului. 127 128 Capitolul II CINE? Probă orală Observarea comportamentul ui copiilor.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III -Unde au plecat copii? -Unde este zăpada? CÂND? -Când înfloresc ghioceii. Fiecare grup comunică rezultatele adresându-şi întrebări. Întrebările cele mai interesante vor fi scrise pe un panou. Tg-Jiu Grupa: mare Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului Mijloc de realizare: lectură după imagini Tema activităţii: „Jocurile copiilor în anotimpul toamna” Evaluare Încheierea activităţii . zambilele? -Când vin păsările din ţările calde? CE? Vestitorii primăveri i Frontal Pe grupuri Conversaţia Dialogul Sinteza La semnalul meu copiii revin în cerc.

conversaţia . „CINE”.  să manifeste spirit de echipă. Craiova. denumită „explozia stelară”.familiarizarea copiilor cu strategia elaborării de întrebări de tipul „CE?”.  să se exprime corect în propoziţii clare şi concise. care aduce copiilor o imagine în care sunt ilustrate jocurile copiilor în anotimpul iarna. dialogul. explicaţia. pe grupuri. 5 steluţe mici. „CINE?”. sinteza. analiza. „CÂND?” . enumerarea. „UNDE?”.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 129 130 2. . conversaţia Se anunţă copiii că se va desfăşura o activitate de cunoaşterea mediului.  Locul de desfăşurare: sala de grupă  Material bibliografic:  Breben S. prin folosirea metodei interactive „explozia stelară”. descrierea.  să formuleze întrebări corecte din punct de vedere gramatical pe care să le adreseze celorlalte grupuri de copii. iar peste ea se aşează o imagine mare ce reprezintă jocurile copiilor în anotimpul iarna.steluţa mare şi imaginea despre anotimpul iarna Probă orală: Descrierea materialului pregătit şi a sarcinilor de lucru explicaţia demonstraţia . DE CE? Astfel. expunerea. Celelalte 5 steluţe mici se aşează în jurul steluţei mari. folosind o metodă interesantă. Ruiu G. Tema activităţii se numeşte „Jocurile copiilor în anotimpul iarna”.  Mijloace de învăţământ: 1 stea mare. problematizarea. folosind pronumele interogative „CE”. copiii vor reţine că întrebarea „CE?” este scrisă cu roşu. Strategia didactică:  Metode şi procedee: conversaţia euristică.Dirijarea învăţării 1.Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse 4. atenţionând copiii că pe fiecare steluţă este scrisă câte o întrebare. În mijloc este aşezată o steluţă mare.Captarea atenţiei Va sosi în clasă elementul surpriză al activităţii – Zâna Iernii. „CUM”. „DE CE”.. 2002 Desfăşurarea activităţii Evenimentul didactic Strategia didactică Conţinutul ştiinţific Metode şi procedee Mijloace de învăţământ .5 steluţe mici pe care sunt scrise întrebările: „CE?”.. CINE?..stimularea creativităţii prin formularea unor întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri. „UNDE”. iar în mijlocul lor se aranjează steluţele. Întrebările folosite sunt: CE?.Reactualizarea cunoştinţelor Se poartă o scurtă discuţie despre anotimpul iarna. „CÂND”. pe baza conţinutului unei imagini.  să păstreze ordinea şi disciplina pe tot parcursul activităţii.  să se organizeze pe grupuri şi să colaboreze între ei. Capitolul II Proba orală: Recunoaşterea unor aspecte ale anotimpului iarna Tipul activităţii: consolidare de cunoştinţe (prin aplicarea metodei „explozia stelară”) Scopul activităţii: .tablou de iarnă Evaluare Instrumente indicatori conversaţia 3. .  Forma de organizare: frontal. – Metode interactive de grup – Ghid metodic – Editura Arves. „CÂND?”. „CUM?”. Se organizează colectivul de preşcolari sub formă de semicerc.elementul surpriză. cu culori diferite. CUM?. „DE CE?”. tablou cu jocurile copiilor în anotimpul iarna. Fulga M. Gancea E. „DE CE?”.CÂND?. iar activitatea se va desfăşura pe grupuri. Obiective operaţionale:  să contemple tabloul de iarnă. „CUM?”.  să alcătuiască cât mai multe întrebări pe baza conţinutului unei imagini. „CINE?” cu culoarea verde.

.descriere interpretare Pentru a obţine cât mai multe conexiuni Proba orală: Formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între ideile descoperite de copii în grup şi individual pentru rezolvarea unei probleme. folosind întrebarea de pe steluţa aleasă. la rândul lor. CE: 1.Cine îngheaţă apele? 4.enumerarea Problematizarea Proba practică: Realizarea sarcinilor de lucru . care. şi astfel se stimulează activitatea grupurilor. La un semnal. se stabileşte ordinea adresării întrebărilor (CE. CÂND şi DE CE). Pe rând. îşi alege alţi 3 – 4 parteneri cu care formează o echipă.Ce are omul de zăpadă pe cap.Cine are ochi şi nasturi de cărbune? 2. Pe rând.Unde sunt brazi încărcaţi cu zăpadă? 5. fiecare grup vine lângă imagine şi adresează întrebările celorlalte grupuri.sinteza 5.Unde se joacă copiii cu schiurile? 2.Unde nu au voie copiii să se joace? 3. aceştia răspund.Când îngheaţă apele? Capitolul II .analiza .expunerea 131 132 între întrebările descoperite.Obţinerea performanţei enumerarea . îşi aleg fiecare câte o steluţă cu o întrebare.Cine alungă anotimpul iarna? 5.Ce obiecte folosesc copiii pe pârtie? CINE: 1. şi fiecare grup comunică întrebările elaborate împreună. se revine în semicerc. Trebuie să găsească împreună mai multe întrebări referitoare la imaginea prezentată.Când ninge? 2. . Zâna Iernii alege 5 copii.Ce anotimp este prezentat în imagine? 2. educatoarea le citeşte întrebarea de pe steluţă şi le explică modul de lucru: fiecare copil ce şi-a ales câte o steluţă.Cine se joacă cu bulgări? 3.Cine se bucură cel mai mult de sosirea iernii? UNDE: 1. Toţi copiii contemplă tabloul de iarnă şi formulează în grup cât mai multe întrebări timp de 5 minute.Ce fac copiii cu patinele? 3. „UNDE?” cu culoarea albastră şi „DE CE?” cu culoarea portocalie.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III „CUM?” cu culoarea galbenă.Ce haine folosim în anotimpul iarna? 5.Unde aruncă copiii cu bulgări? CÂND: 1.De unde cad fulgii? 4. la gât? 4. CINE. UNDE.

Să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere logic şi gramatical. În încheiere.Imagini reprezentative pentru sat şi oraş. Aprecieri verbale 7.De ce se topeşte zăpada? 3. Copiii vor fi recompensaţi pentru buna desfăşurare a activităţii. parc. oameni. blocuri. descrierea.De ce zăpada este rece? 5. . . .Trezirea sentimentelor de apartenenţă şi respect faţă de locul natal. 2002.Să identifice imagini specifice satului. explicaţia. activitatea va fi completată în conţinut de un cântecel despre anotimpul iarna: „Iarna a sosit în zori”.N. pregătire Conţinut ştiinţific Material didactic Desfăşurarea activităţii Strategiile didactice Pregătirea şi expunerea materialului Frontal – copii ocupă locurile ● Frontal. Pricaz Grupa: Mare – pregătitoare Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului Tema: De la sat la oraş Tipul de activitate: Consolidare şi sistematizare de cunoştinţe Forma de realizare: Lectură după imagini Scopul activităţii: . . străzi. Metode şi procedee: . individual Conversaţia: Ce vă Evaluare (instrumente şi indicatori) ● Observarea comportamentului 6. modul de exprimare în propoziţii.Silvia Breben şi colaboratorii – Metode interactive de grup – ghid metodic pentru învăţământ preşcolar. .Să coopereze cu colegii de grup. 15 jetoane reprezentând case. braingstorming-ul. livadă. Ed. Grădiniţa P. 133 134 PROIECT DE ACTIVITATE Capitolul II Lucica Muntean. 2 cercuri de culori diferite.De ce îngheaţă apele? 4. săgeţi din carton. 15 cercuri mici. individual. 2000. Forma de realizare: .dialogul. investigaţia în grup.Să-şi exprime liber sentimentele faţă de sat şi oraş.dialogul Reactualizare Fotografii din excursiile: “Satul ● Interesul pentru comentarea . bula dublă. Craiova.Evaluarea activităţii . căruţă.. respectiv oraşului. Obiective operaţionale: . Copiii vor da un titlu tabloului pe care l-au studiat. Material didactic: .Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor referitoare la mediul social şi geografic în care trăiesc. etc.Să stabilească asemănări şi deosebiri între sat şi oraş.Conversaţia euristică. Bibliografie: .De ce ne îmbrăcăm gros? Se apreciază întrebările copiilor.Când mergem la derdeluş? 5. Eveniment didactic Organizare.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 3. Educatoarea aduce cuvinte de laudă asupra modului de cooperare şi interacţiune dintre membrii aceleiaşi echipe. se apreciază cele mai corecte şi mai interesante întrebări care vor fi scrise şi afişate la panoul „dialog cu părinţii”. decupaje din reviste şi cărţi ilustrate.Când trăieşte omul de zăpadă? 4.Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţele de copii Bucureşti. maşină.De ce se bucură copiii când soseşte iarna? 2.Încheierea activităţii . . Se aminteşte şi denumirea metodei de grup folosită „explozia stelară”.Când au brazii culoarea verde? DE CE: 1.Frontală. grădină. Arves. în grupuri.

poliţie.Cine credeţi că a răspuns cel mai bine la întrebări. etc. biserică. săgeţi din carton) Distribuirea jetoanelor ● Individual . şi corelarea lor cu ilustraţiile. uzine. copii G2 – Blocuri.Am să vă ajut cu întrebări: . Copii realizează un montaj tip poster cu tema “Ce am văzut în excursie!” (timp de lucru 15 minute) Grupurile prezintă pe rând posterul şi motivează alegerea versurilor.Până la bătaia mea din palme observaţi şi descrieţi tabloul . cei cu numărul 2 alt grup. iar în cercurile mici stânga – dreapta deosebirile (caracteristicile satului – dreapta. sau care poster este cel mai reuşit Capitolul II acţiunea . copii G3 – Fermă.Să se corecteze reciproc Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor Tema activităţii Obiectivele Observarea comportamentului Dirijarea învăţării Metoda: Investigaţia în grup Organizarea colectivului în grupuri mici . animale. căruţă.Grupurile se aşează în faţa tabloului corespunzător numărului . oraşului – stânga) Se formează aleator grupuri de câte 4 copii. “O zi la oraş” reamintesc aceste fotografii? (se reactualizează succint cunoştinţele copiilor) ● Frontal ● Expunerea ● Prezentarea temei. Joc: Asemănări şi deosebiri! ● Frontal fotografiilor 135 136 (jetoane. biserică.Să identifice numărul tabloului . grădină.Să constituie grupul de lucru conform cerinţei ● Descrierea tablourilor: G1 – Case. 15 cercuri mici. . Fiecare grup va descrie un tablou ● Învăţarea în grup: .Ce mijloace de locomoţie vedeţi? . enunţarea obiectivelor învăţării ● Motivarea învăţării Explicaţia: Număraţi din 4 în 4! Toţi copii cu numărul 1 formează un grup. .Ce locuinţă recunoaşteţi în tabloul vostru? . lipici.cei cu numărul 5 alt grup.Unde învaţă copii? Etc. maşină..Să facă comparaţii între tablouri Evaluarea activităţii Comunicarea sarcinii de lucru Activitate pe grupuri ● Metoda: Posterul Decupaje din cărţi şi reviste Să coopereze în realizarea temei Activitate frontală Afişarea posterelor tip expoziţie Să analizeze şi să compare posterele Să evidenţieze posterul cel mai reuşit Încheierea activităţii .ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III meu”.Să execute corect sarcina didactică .Va trebui să aşezaţi jetoanele în aşa fel încât în cercurile mici dintre cele două cercuri mari să puneţi jetoanele care reprezintă asemănările sat-oraş. căruţă. uliţă. fiecare grup va primi o foaie A4 şi ilustraţii decupate din reviste şi cărţi reprezentând aspecte de sat şi oraş.Unde lucrează oamenii? .Să-şi motiveze Obţinerea performanţei ● Metoda: Bula dublă Material didactic Aprecierea comportamentelor şi a modului cum au realizat sarcina de lucru Să aprecieze corect în spirit critic şi autocritic .Să facă sinteza parţială . şcoală. livadă G4 – Fabric i. mesajelor etc. două cercuri mari colorate.Să analizeze şi să descrie tabloul .Să se completeze unii pe alţii . magazine .Un reprezentant din fiecare grup extrage un bilet pe care este scris numărul tabloului pe care îl descrie . oameni. a descris tabloul. blocuri.Fiecare copil va primi câte un jeton reprezentând casă. oameni.. parcuri G5 – Şcoală. şosea.

etc. cercuri colorate.. jucării. Diagrama Venn. penar. Elemente de joc: Surpriza. Turul galeriei. respectiv şcolii. verde. galbenă. acuarele.Ce-i trebuie copilului la şcoală? Ce-i trebuie la grădiniţă?” Tipul de activitate: Verificare şi consolidare Forma de realizare: Joc didactic Scopul activităţii: . . obiecte comune celor două instituţii. . Grădiniţa P. Grupurile vor acţiona iniţial printr-un reprezentant apoi integral. creioane şi 3 coli de hârtie A3.Să reprezinte grafic rechizitele necesare la şcoală.Să stabilească pe cele care au însuşiri comune din punct de vedere al locului utilizării şi al modului de întrebuinţare precum şi pe cele care se diferenţiază din aceste puncte de vedere. pensulă. 3 seturi a câte 20 de imagini reprezentând obiecte pentru şcoală şi grădiniţă (abecedar.în spaţiul galben care intersectează cele două cercuri.pregătitoare Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului Tema : .Copii vor extrage dintr-un plic ecusoane de cele trei culori (roşu. . plastilină. roşie.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 137 138 Capitolul II Lucica Muntean. . Pricaz PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: Mare . Metode şi procedee: Conversaţia.Să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. În fiecare plic se găsesc câte 20 de imagini reprezentând obiecte pentru şcoală şi grădiniţă (în fiecare plic se găsesc aceleaşi imagini). La bătaia din palme a educatoarei copii vor trebui să aşeze imaginile corespunzătoare în cercurile aşezate pe duşumea şi intersecţia acestora. individual. Material didactic: Un ghiozdan plin cu rechizite. litere.Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la obiecte folosite în grădiniţă şi şcoală. în grupuri.). . explicaţia. . Brainstorming-ul. lucrul în grup. stilou.Educarea sentimentelor faţă de şcoală.Să selecteze imaginile în funcţie de locul unde se utilizează. Sarcina didactică: . galben) şi în funcţie de acestea se vor împărţi în trei grupuri aşezându-se fiecare la măsuţa pe care este aşezat plicul de culoare corespunzătoare grupului. ecusoane de culoare verde. bătaia din palme. aplauze.N.Să identifice imagini ale obiectelor specifice grădiniţei . Regulile jocului: . ghiozdan. Obiective operaţionale: . Timp de 10 minute copii vor selecta imaginile. foarfece. Organizarea jocului: Frontal. .în cercul verde obiecte specifice şcolii .Să plaseze corect imaginea obiectelor în funcţie de criteriile stabilite: . jocul.în cercul roşu obiecte specifice grădiniţei . creion. cuburi.Să dorească să devină şcolari.

ed. obiectele din ghiozdan Observarea comportamentului Întrebări. Radical Craiova 2000. argumente. . Educatoarea coordonează activitatea grupurilor prin Evaluare (instrumente şi indicatori) Răspund prin deducţie Enumeră.turul se face timp de 5 minute După încheierea turului galeriei grupurile revin la locul iniţial şi timp de 5 minute fiecare grup Capitolul II Material bibliografic: 1. analize comparative şi se definitivează sarcina iniţială.Metode interactive de grup pentru învăţământul preşcolar”.Cunoaşterea mediului .: care sunt obiectele specifice pentru grădiniţă? Care sunt obiectele specifice pentru şcoală? Care sunt obiectele comune şi pentru grădiniţă şi pentru şcoală? Metoda: Turul galeriei Desen grafic: Ce-i trebuie copilului la grădiniţă şi la şcoală.. ed. Comportamente Atitudini e)Turul galeriei c)Activitatea grupuri în Analiză.ghid metodic pentru învăţământul preşcolar”. selectare Să deseneze obiecte omise Să bareze obiecte care nu corespund f)Activitate grupuri în Să facă corecturile necesare . observaţii care să-i direcţioneze în selectarea corectă a răspunsurilor. în timp ce copii lucrează monitorizează activitatea şi oferă sprijin Grupurile afişează desenele pe pereţii clasei formând o veritabilă expoziţie La semnalul educatoarei grupurile trec de la o lucrare la alta pentru a o examina În rubrica de la subsolul paginii se vor trece obiectele omise din desen şi se barează elementele care nu corespund pentru a fi eliminate.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 139 140 întrebări. Eveniment didactic I. răspunsuri Obţinerea performanţei a)Organizarea pe grupuri b)Comunicarea sarcinii de lucru Relaţionarea în timpul formării grupurilor (acceptarea.. enunţarea obiectivelor Motivarea învăţării Metoda: Diagrama Venn Se extrag ecusoanele dintr-un plic Formaţi grupuri de câte 7 în funcţie de culoarea ecusonului ales Scoateţi şi analizaţi imaginile din plicurile aşezate pe mese Le veţi selecta: a) în cercul roşu obiecte le pentru grădiniţă b) în cercul verde obiectele pentru şcoală c) în spaţiul galben cele comune şi pentru grădiniţă şi pentru şcoală Colaborare între membrii grupului. aprecieri. faţă de unii parteneri) Observarea comportamentului Observarea comportamentului c)Activitatea grupuri în b)Comunicarea sarcinii didactice Sarcina didactică d)Expunerea produselor Relaţionarea în cadrul grupului (prin acţiune şi comunicare).Desfăşurarea activităţii a)Captarea atenţiei b)Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor Dirijarea învăţării a)Organizarea pe grupuri Conţinutul ştiinţific ● Prezentarea ghiozdanului sub formă de surpriză Tema activităţii Obiectivele Desfăşurarea activităţii Strategiile didactice Deductivă Conversaţia Ce conţine ghiozdanul? Frontal Expunerea Prezentarea temei. dezacordul..Silvia Breben şi colaboratorii . 2. schimb de informaţii. -grupurile rămân constituite în funcţie de culoarea ecusoanelor Timp de 5 minute veţi desena pe foile albe de pe mese cât mai multe obiecte necesare la grădiniţă şi şcoală Educatoarea .Silvia Breben şi colaboratorii – . Conversaţia Ex. Arves Craiova 2002.

Stabilirea imaginii care simbolizează tematica.Să recite poezii despre animale le alese. Fulga .Se aşează în centrul florii de lotus denumirea simbolizată a temei. Obiective operaţionale: a)Cognitiv – informaţionale O1: . metode. -Recitarea unor poezii. prin Strategii didactice Evaluare * Captarea atenţiei * Reactualizarea cunoştinţelor * Anunţarea temei şi a obiectivelor .Frontal . Material didactic: Siluete cu animale sălbatice. cartonaşe cu imagini ce redau caracteristici specifice acestor animale. Aranjarea materialului demonstrativ şi distributiv. O5: . . M. simbolul schematic al florii de lotus cu petalele numerotate de la 1 la 8. problematizarea.Conversaţia Problematizare a .Introducerea copiilor în sala de grupă .Să aleagă din mai multe cartonaşe denumirea simbolizată şi scrisă a temei. consolidare Forma de realizare: Joc didactic Scopul activităţii: -Verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre animalele sălbatice observate anterior.Copii au două minute la dispoziţie pentru completarea celor opt ideii secundare. O2: .Să manevreze cu uşurinţă materialul didactic.Ghid metodic „Metode interactive de grup”. tipul acesteia şi tema. O5. 141 142 Capitolul II Încheierea activităţii Să exprime cel puţin un gând despre şcoală.Să recunoască animalele sălbatice şi să aleagă un animal. Metode şi procedee: Conversaţia.35' Material bibliografic: -Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţă .Să dea dovadă de perseverenţă în îndeplinirea sarcinilor pe care le au de îndeplinit. .Prezentarea sarcinilor şi regulilor de joc Învăţarea se va desfăşura după următorul plan: . -Denumirea a opt însuşiri caracteristice fiecărui animal. Ruiu. O2. procedee. Elemente de joc: Mişcare. -Educarea rapidităţii în gândire şi acţiune.Exerciţiul . folosirea onomatopeelor. explicaţia. 2 / 2007 „Metode.Să găsească 8 însuşiri caracteristice fiecărui animal ales. O6. cartonaşe cu cuvintele notate. tehnica „Lotus”.Recunoaşterea şi alegerea prin cooperarea a animalelor sălbatice preferate.Frontal .Prezentarea obiectivelor O1.Conversaţia .Să coopereze cu coechipierii pentru realizarea sarcinilor. Goncea. a spiritului de observaţie. O4: .Frontal Chestionarea orală * Dirijarea învăţării . G.Revista „Învăţământul preşcolar” Nr. joc de rol.Denumirea activităţii. 1 / 2007 „Strategii. se aşează lângă una din cele opt petale ale florii de lotus şi îşi aleg un animal căruia îi atribuie opt însuşiri caracteristice.Aprecieri stimulative asupra rezultatelor obţinute. -Cultivarea interesului şi plăcerii pentru învăţarea prin cooperare. b)Psiho – motrice O7: . dezvoltarea procesului de analiză şi sinteză. PROIECT DE ACTIVITATE Angelica Buju Grupa: Pregătitoare Activitatea: Cunoaşterea mediului Tema: „Animale sălbatice” Tipul de activitate: Fixare. modul de organizare pe grupuri.Explicaţia . interpretarea unor roluri sau cântece despre animalele sălbatice alese.Exprimaţi un gând despre şcoală . E. îşi aleg un lider. Reguli de joc: Copiii se grupează după simbolul din piept. c)Afective O8: . O3: . tehnici– Învăţarea prin cooperare. O4.Conversaţia . Durata: 30 . . colaborare etc. O6: . exerciţiul. expunerea.Să interpreteze cântece şi roluri cu animale. ecusoane. O3. Desfăşurarea activităţii: Evenimentul didactic * Moment organizatoric Conţinutul ştiinţific . tehnici”Metode active şi interactive. Sarcini didactice: .Problematizarea .Aranjarea mobilierului în formă de semicerc.Revista „Învăţământul preşcolar” Nr.Silvia Breben.Intuirea şi denumirea materialului didactic . .Prezentarea unor imagini pentru a fi denumite . aplauze.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III observă dacă are notaţii pe marginea desenului şi aduce corecţiile necesare  Brainstorming . . .

O3 : Să clasifice animalele după criteriul stabilit . . O2 : Să cunoască mediul de viata şi de hrana al animalelor. Caracteristicile se referă la : tipul animalului (erbivor.Tehnica lotus . explicaţia. omnivor).. .30’ Scopul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de a identifica caracteristicile animalelor împletind activitatea individuală cu cea în perechi şi în grup.Exerciţiul .Acordare de recompense 143 144 Capitolul II * Atingerea performanţei . fiecare sub grupă la o petală. Metode interactive: metoda piramidei.Jocul de rol . sau identificând cartonaşe cu cuvinte notate.P.În grup .Educatoarea evaluează rezultatele muncii fiecărui grup făcând corecturi şi completări cu ajutorul grupei de copii.P.Ce ştim despre animale “ Tipul de activitate : evaluare Forma de organizare: pe grupuri Durata: 25’. O5. şi trebuie să fie în număr de opt. aleg şi aşează pe fiecare petală caracteristici specifice animalului care îi reprezintă. nr 33 Constanţa Grupa : nivel II Educatoare : Naum Sultana Categoria de activitate : Cunoaşterea mediului Mijloc de realizare : joc didactic Tema: .Cele opt imagini. aşezând pe aceeaşi petală imagini corespunzătoare dintre cele puse la dispoziţia copiilor. O4 : Să identifice asemănările şi deosebirile dintre animalele domestice şi cele sălbatice.Frontal . căprioară.Expunerea . ghicitorile. nr 33 Constanţa Unitatea de învăţământ : Grădiniţa O. . O3 PROIECT DE ACTIVITATE Orală. cu denumirile lor. carnivor. bula dublă. denumirea adăpostului etc. Obiective operaţionale: O1 : Să identifice caracteristicile animalelor domestice şi sălbatice. O4. . . vulpe. * Asigurarea reţinerii şi transferului de cunoştinţe Conversaţia * Încheierea activităţii .Individual . .Aprecieri la modul cum au răspuns şi cum s-au comportat copiii pe tot parcursul activităţii .Acestea au ca sarcină să găsească opt caracteristici fiecărui animal aferent. mod de înmulţire. problematizarea. alese de copii: urs.Grupa se împarte în opt subgrupe. maimuţă. lup. .ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III alegerea şi aşezarea pe fiecare petală a câte unei imagini cu un animal sălbatic.Pe subgrupe copiii cooperează. O6.Demonstraţia . zebră. după simbolul din piept. dacă este nevoie.Fiecare grup de lucru prezintă pe rând rezultatele. urs alb. Grădiniţa O. locul unde trăieşte. leu. Sultana Naum. exerciţiul. Strategii didactice: Metode şi procedee: conversaţia.Expunerea Practică.Se demonstrează tema cu ajutorul copiilor . devin teme centrale fiecărei subgrupe.

compară opţiunile. Vom juca jocul . Se apreciază performanţele fiecărei echipe şi modul de implicare al fiecărui copil. . . Tema: . bula dublă. Bibliografie: . 22 Constanţa.. blana) şi le vor aşeza în cercurile din mijloc. jetoanelor). piramida.Silvia Breben. Ei vor selecta din imaginile puse la dispoziţie asemănările (înfăţişare.Programa activităţilor instructiv .. Împărţirea copiilor în grupe de lucru se va face prin extragerea dintr-o pălărie a unui jeton cu imaginea unui animal domestic sau sălbatic şi vor merge la masa cu acelaşi simbol. hrană. iar caracteristicile fiecăruia le aşează în ovalele din exterior. Capitolul II Mijloace: jetoane cu imagini. ghicitori. pornind de la bază până în vârf. adresează şi răspund la ghicitori (pe baza Strategii didactice Conversaţia Evaluare Frontală Orală Anunţarea temei şi a obiectivelor 2’ Explicaţia Aprecieri finale 5’ PROIECT DIDACTIC Exerciţiul Problematizarea Metoda piramidei Bula dublă Frontală Individuală Orală Verificarea cunoştinţelor 20’ Vasilica Ionescu. În partea a doua a jocului prin metoda bula dublă copiii vor găsi asemănările şi deosebirile dintre animalele domestice şi cele sălbatice.ce ştim despre animale”.educative în grădiniţa de copii” – 2005 . Georgeta Ruiu. Elena Gongea.Cu ce călătorim?” Tipul activităţii: verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor.ghid metodic” . realizând o piramidă a animalelor după criteriile stabilite de educatoare (ghicitori) Se lucrează în echipă 5 minute. Distribuirea materialului şi a instrumentelor de lucru. Forma de realizare: Metode interactive de grup: schimbă perechea.. Se precizează copiilor sarcina de lucru: să descopere caracteristicile animalelor din imaginile găsite în joben lucrând individual şi în grup. stimulente. înmulţire. Grădiniţa nr.Metode interactive de grup . Copiii sunt apreciaţi şi recompensaţi pentru îndeplinirea sarcinilor. Copiii vor enumera materialele de lucru găsite pe masă.. ghicitori. Mihaela Fulga. În piramida copiii vor aşeza jetoanele cu animale în funcţie de conţinutul ghicitorii. Copiii se consultă în găsirea soluţiei potrivite.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 145 146 imaginilor.2002 Evenimentul didactic Pregătirea pentru activitate Durata 3’ Elemente esenţiale de conţinut Pregătirea sălii de grupă. Grupa: pregătitoare Activitatea: Cunoaşterea mediului.

avion. Lucrul in pereche .) -un semnalizator cu două culori: una roşie şi una verde. . .dezvoltarea inteligentelor multiple. schimbă perechea. .exersarea capacităţii de observare..să-şi dezvolte capacitatea de a colabora în rezolvarea problemei puse în joc.să denumească şi să descrie mijloacele de locomoţie şi de transport. un avion fără aripă.Am aici în camionetă (jucărie) mai multe surprize (norişori şi steguleţe). Obiective operaţionale: . . limbajul şi spiritul de observaţie.. Lucrul în pereche Exersarea deprinderilor verbale de a formula propoziţii simple şi dezvoltate (referitoare la mijloace de locomoţie) . . etc. elice. Gongea Elena.Schimbă perechea” Ca să vă amintiţi cât mai multe despre mijloacele de transport vom juca jocul . .dezvoltarea gândirii divergente.să stabilească legături între însuşirile caracteristice şi un anumit mijloc de transport..să recunoască mijloacele de transport după ghicitoare.Metode interactive de grup” – ghid meodic Editura ARVES. o locomotivă fără roţi.. Jocul continuă. Scopul: .să creeze ghicitori în care să descrie caracteristici ale mijloacelor de transport. ghicitorile. . .ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 147 148 Captarea atenţiei Audiţie – onomatopee ale mijloacelor de locomoţie şi transport.Copilul steguleţ” reţine toate propoziţiile formulate cu fiecare norişor şi le va prezenta la sfârşitul jocului. 2005 Eveniment didactic Organizarea activităţii Conţinutul ştiinţific Se vor realiza: . fără volan. lucrul în grup. trotinetă. incomplete: ex. .Schimbă perechea”. -siluete ale diferitelor mijloacelor de locomoţie şi transport cunoscute. . Bucureşti. acţionând în comun cu materialul primit. autobuz. tren.schimbă perechea” copiii norişor se deplasează spre dreapta la steguleţul următor. barca. . autocamion. brainstorming.. Brainstorming-ul Analiza materialelor puse la dispoziţie. Închideţi ochii şi fiecare ia din camionetă o surpriză. Ruiu Georgeta. problematizarea. Fulga Mihaela .aranjarea materialului demonstrativ şi distributiv şi a mobilierului. Material bibliografic: Breben Silvia.Se formează perechi: un norişor cu un steguleţ..sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor despre mijloacele de locomoţie şi de transport.. Copiii schimbă perechea până se epuizează toate cunoştinţele Deductivă Conversaţia Capitolul II Forma de organizare: în grup. căruţă.să-şi exerseze vocabularul cu cuvinte referitoare la mijloacele de locomoţie şi de transport.să-şi dezvolte atenţia. Strategii didactice Evaluare Reactualizarea cunoştinţelor Explicaţia. La semnalul .Copiii – steguleţ” vor primi câte un pliculeţ cu ilustraţii care să reprezinte mijloacele de locomoţie şi de transport. 22 mai 2002 * * * Veniţi să ne jucăm copii” – antologie de jocuri didactice.Copiii care au luat din coş norişori formează un cerc în exterior iar cei care au luat steguleţe formează un cerc în interior.introducerea copiilor în sala de gupă. . descrierea. .stimularea interacţiunii între copii. un automobil fără roţi sau fără uşi. lucrul în perechi. motocicletă. Metode şi procedee: explicaţia. o barca fără vâsle. 1995 * * * Programa activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii Ediţia a II-a revizuită şi adăugită.aerisirea sălii de grupă. fără coadă. Material didactic: plicuri cu ilustraţii care reprezintă diferite mijloace de locomoţie şi transport (automobil. jocul. vagoane fără ferestre sau fără tampoane.Amintiţi-vă şi spuneţi în pereche tot ce ştiţi despre mijloacele de locomoţie şi de transport din imagine. vapor. . . – Cine produce aceste onomatopee? Jocul . Când conducătorul jocului va ridica semnalizatorul verde se schimbă perechea şi se opreşte la semnalizatorul roşu (următorul norişor formează pereche cu steguleţul următor). . elicopter. .

Organizarea colectivului în grupuri mici Număraţi din patru în patru.Cu ce călătorim” Conducătorul jocului va da copiilor diferite jetoane cu ilustraţii reprezentând mijloace de locomoţie şi transport. Anunţarea temei şi a obiectivelor Explicaţia Dirijarea învăţării Explicaţia Ghicitori Problematizare Învăţarea în grup Crearea de ghicitoridescriere. (sinteza generala) Explicaţia Demonstraţia Exerciţiul Evaluarea activităţii Utilizarea cunoştinţelor în contexte noi .Ghici cine este?” Crearea de ghicitori despre caracteristicile mijloacelor de locomoţie şi transport.) În acest caz echipa care selectează mai repede elementele şi le va aşeza pe flenelograf. Descrierea completă a tabloului reconstituit.galben pentru cei ce călătoresc pe uscat . (Se reactualizează cunoştinţele despre mijloacele de locomoţie şi transport).. . cei cu numărul patru alt grup. G4: mijloace de locomoţie care merg fără combustibil. etc. Joc:. Copiii vor fi anunţaţi că se vor juca jocuri în care vor crea ghicitori. Joc :. încât toţi copii să aibă posibilitatea să acţioneze în cadrul grupului.verde pentru cei ce călătoresc Lucrul în grup Capitolul II Reconstituirea (în 3 minute) a mijlocului de locomoţie sau de transport. va ieşi câştigătoare. vor reconstitui în grup şi vor grupa mijloacele de locomoţie după locul pe unde circulă. Se poate ca la mese diferite să fie repartizate părţi ale aceluiaşi mijloc de transport (ex. Părţile diferitelor mijloace de locomoţie şi transport se vor distribui pe patru mese aflate la o oarecare distanţă fiecare una de alta..Spuneţi ce v-aţi amintit despre mijloacele de locomoţie şi transport. 149 150 Obţinerea performanţei Reconstitutirea mijloacelor de transport: G1 – trenul G2 – camionul G3 – căruţa G4 – elicopterul Fiecare grup va reconstitui la flanelograf mijloacele de transport indicate. Se va crea o atmosfera de cooperare între copii.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III copiilor despre mijloacele de locomoţie şi transport. Descrierea mijloacelor de locomoţie şi de transport G1: mijloace de transport care circulă în aer. elicea elicopterului. cei cu numărul doi alt grup.…. roţile trenului la mai multe mese. Grupurile se aşează în faţa flanelografului corespunzător numărului ce-i indică mijlocul ce trebuie reconstituit. Pe covor vor fi trasate trei cercuri colorate: . G3: mijloace de transport care circula pe apă. Se premiază grupul care a creat ghicitori mai multe. G2: mijloace de transport care circulă pe uscat. Toţi copiii cu numărul unu formează un grup.. Un reprezentant din fiecare grup extrage un bilet pe care este scris numărul flanelografului la care trebuie să lucreze. Pe rând fiecare grup prezintă ghicitorile iar celelalte găsesc răspunsuri. Creaţi ghicitori în care să descrieţi caracteristicile mijloacelor de locomoţie şi de transport de pe jetoanele primite pe măsuţe. respectiv echipa din care face parte (în completarea imaginii). Folosirea cuvintelor cheie în crearea unor ghicitori. Fiecare grup creează ghicitorile până când eu voi ridica indicatorul roşu.

. De e frig sau e căldură Ca săgeata zboară. Trenul a pornit la drum Scoate fum şi pară.plimbare. arbori. b) mijloace de învăţământ: un copac al toamnei cu frunze de diferite culori (verzi şi ruginii pentru aparatele de joacă. Copiii care au greşit nu vor pleca în călătorie sau li se vor aplica pedepse (să sară într-un picior. diferite de cele existente. aparate de joacă confecţionate din materiale diverse. 41 „Elena Farago” . plăcuţe cu îndemnuri. Copiii sunt îmbrăcaţi în costumaţia ecologică (trening portocaliu. a locului de joacă pentru copii.  Măsuri de întreţinere a aparatelor de joacă precum şi găsirea unor soluţii de îmbogăţire cu altele noi. Mâinile-s tampoane. Voi sunteţi vagoane Aşezaţi-vă la rând.Spuneţi câteva reguli de circulaţie ale pietonilor. şepcuţe verzi) şi primesc precizări în legătură cu regulile de comportament civilizat. copiii se grupează în cele trei cercuri în funcţie de imaginea de pe jeton.  un cub cu mai multe fotografii din curtea grădiniţei. Desfăşurarea acţiunii 1.De ce trebuie să respectăm aceste reguli. pentru vegetaţia din spaţiul verde) pentru „Blazon”. de ce sunt ele importante? Fixarea temei Cum s-a numit jocul? (Cu ce neam jucat?) Evaluarea Cine credeţi că a răspuns foarte bine la întrebări.  să adreseze întrebări în legătură cu cele constatate făcând predicţii.albastru pentru cei ce călătoresc în aer La întrebarea conducătorului: .pentru „Diagrama Venn”. galbene. Obiective generale:  observarea aspectelor din curtea grădiniţei: spaţiul verde şi spaţiul de joacă. u ………u” 151 152 PROIECT DE ÎNVĂŢARE ACTIVĂ Capitolul II Încheierea activităţii Brainstorming Înţelegerea unor reguli ce trebuie respectate reguli (motivarea înţelegerii acestora) Exerciţiul Asocierea corectă a mişcărilor sugerate de text. coşuri de gunoi.  să exprime aspecte pozitive şi negative în relaţiile ce se stabilesc între copii în curte.Cu ce călătorim?”. etc. Nivelul II: 5-6 ani. Strategia didactică: a) metode interactive de grup: „Blazonul”. a creat ghicitori şi a lucrat repede şi bine? Se evidenţiază grupurile care au lucrat repede şi cel puţin doi colegi care merită. Tema: Curtea grădiniţei. Pregătirea : constă în stabilirea traseului parcurs în curte: aleile care duc la aparatele de joacă precum şi cele care duc şa „Grădina cu flori. . Exploatarea: se asigură copiilor posibilitatea de a observa toate elementele din curte (denumire. Conţinut informativ:  Caracteristicile vegetaţiei din spaţiul verde.Craiova Educatoare: Croitoru Mariana şi Odolbaşa Constanţa Mijloc de realizare: Lecţie . Activitatea se încheie cu jocul cu text şi cânt: “Trenul”.u. . “Eu locomotivă sunt. 2.  două cercuri mari .  stimularea interesului copiilor de a participa activ la acţiuni ecologice desfăşurate periodic cu truse şi echipament corespunzător. deplasarea făcându-se în perechi. copaci”.  educarea gustului estetic în spiritul protejării plantelor şi aparatelor de joacă existente. Condiţii iniţiale: Copiii au capacitatea de a identifica elemente din curte. Obiective operaţionale:  să descrie elementele din mediu concret existente atât în spaţiul verde cât şi în cel de joacă: plante.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III pe apă . etc.) Stabilirea regulilor de circulaţie elementare şi înţelegerea importanţei acestora. de a stabili relaţii cauză-efect în vederea intervenirii la timp în zona poluată.. „Cubul” şi „Bula Dublă”. mod de existenţă). Grădiniţa: nr. U.

iar în partea de jos a coroanei au distribuit aparatele de joacă identificate. Asumarea responsabilităţilor Pentru a putea forma comportamente pozitive copiilor. am identificat probleme de mediu ce pot fi rezolvate eliminând cauza care generează efecte negative. 3. folosirea trusei ecologice şi a unor unelte specifice materiale necesare acţiunilor ecologice desfăşurate în ambele zone. Copiii au avut ca sarcină să aşeze în spaţiul de sus elementele primei zone cu plante şi vegetaţie. Pe tulpina copacului am scris împreună cu ei caracteristicile comune: existenţă gunoaielor. 4. Metoda interactivă de grup „CUBUL” este binevenită şi am aplicat-o astfel:  copiii au fost împărţiţi în grupuri de câte 5 copii. Însuşirea :Revenirea în sala de grupă mi-a dat posibilitatea unui comentariu privind elementele observate în curte prin folosirea metodei: „Blazonul”. Pe o siluetă de copac am compartimentat coroana în două zone: zona spaţiului verde (I zonă şi zona spaţiului de joacă ( a II-a zonă).se pune întrebarea: „Cum arată curtea grădiniţei?” la care se răspunde folosind metoda „Bula Dublă”. Am împărţit copiii în 2 grupuri pentru a găsi imagini ce corespund : aparatelor de joacă din curte  I grup. 5.  pentru fiecare copil din grup am stabilit responsabilităţi: . iar cel de-al doilea a selectat imagini cu plante. a plăcuţelor cu îndemnuri.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 153 154 Capitolul II  sunt sprijiniţi copiii în găsirea unor soluţii de îmbogăţire cu noi elemente în curte. arbuşti şi alte elemente din spaţiul verde al curţii. Descoperirea .

conversaţia Expunerea. Vom sorta jetoanele. iar altele sunt din metal şi lemn (leagăne. precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia. Grădiniţa Dalboset. Tip de învăţare: receptiv-reproductivă. Mijloace de învăţământ: păpuşi ilustrând anotimpurile.  comparaţii: unele aparate de joacă sunt confecţionate din plastic (topoganele. MEC-„Învăţământul preşcolar”. 3. Caraş-Severin Grupa: Mare Categoria de activitate: Cunoaşterea mediului Mijloc de realizare: Joc didactic Tema activităţii: „Anotimpurile” Tipul activităţii: Evaluare Obiectiv cadru: Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător. „Jocuri interdisciplinare”. -Să evalueze obiectiv munca celorlalte echipe. argumente:  descrieri privind amenajarea spaţiului verde (sau de joacă) enumerând elementele observate. desene. 6. conversaţia. aplicaţii. 4 blazoane cu buzunare.Anunţare a temei şi a obiectivelor Explicaţia . -Să ilustreze grafic sau aplicativ(colaj) cele 4 anotimpuri. picturi. Gabriela Nicu.  „optimistul”  copilul care încurajează membrii grupului. 2005. Desfăşurarea activităţii Etapele activităţii 1. Bibliografie: „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”.Bucureşti 2005. -Să descrie câteva elemente specifice fiecărui anotimp. mac şi crizantema din hârtie colorată. asocieri. vecinilor. Valorificarea: După desfăşurarea activităţii copiii au împărtăşit impresii părinţilor. ghiocel. Conţinutul fotografiilor a dat posibilitatea copiilor să facă descrieri. după costumaţie deduc că sunt anotimpurile. Pentru fiecare grup a fost pus la dispoziţie un cub pe ale cărui feţe vor fi aşezate fotografii cu aspecte din curtea grădiniţei. fenomene.  analizează părţile componente ale florilor. Strategii didactice Explicaţia. Fiecare are un coşuleţ cu jetoane. Obiective operaţionale: -Să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte (specifice fiecărui anotimp). prin descoperire. lipici.  „Ştie tot” . dar le-au încurcat între ele. „Schimbă perechea”. vom descrie aspectele specifice anotimpurilor şi le vom ilustra aplicativ (colaj) sau grafic.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 155 156 Capitolul II 1. conversaţia Evalua re frontală 3.  liderul care rostogoleşte cubul. 4. 5. Metode interactive: „Blazonul”. Vom lucra pe echipe şi individual. colaje. inteligibilă. colegilor de la alte grupe. Organizarea învăţării: colectiv. trenuleţul din anvelope). machete cu aspecte ce vizează curtea grădiniţei. individual-independent. PROIECT DIDACTIC Floarea Jarcu. coşurilor de gunoi şi plăcuţelor cu îndemnuri necesare în formarea unor comportamente pozitive. grupe. balansoare). procese din mediul înconjurător folosind surse de informare diverse. analize. -aranjarea mobilierului -pregătirea materialului pentru activitate Copiii descoperă 4 păpuşi în sala de grupă şi. expunerea.  asocieri: copii asociază unele aparate de joacă cu cele din parcuri şi alte locuri de joacă din cartier precum şi plantele din grădina casei. rudelor.1/2007 Ştefania Antonovici. nr.Momentul organizatoric 2.  „cronometru”  copilul care urmăreşte timpul cu o clepsidră şi întrerupe. jetoane. Metode şi procedee: Explicaţia. comparaţii.copilul care a reţinut sarcina. editura Aramis. bunicii cu cele din spaţiul verde al curţii. Păpuşile ne roagă să le ajutăm la sortarea lor. „Turul galeriei”. fulg.Captarea atenţiei Conţinutul ştiinţific -aerisirea sălii de grupă. -Să exploreze şi să descrie verbal şi/sau grafic obiecte. aprecierea verbală.  aplică fotografiile pe feţele cubului într-o ordine. coşuleţe. copacilor etc.  isteţul care pune întrebări. Am iniţiat jocuri de rol. coli A3. Ne vom juca jocul „Anotimpurile”. copiii au realizat machete.  argumentează modul de amplasare al aparatelor. 2. demonstraţia. Obiective de referinţă: -Să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător.

pe echipe. în perechi. viorea. în funcţie de cerinţe . în grupuri mici. fulgii. aspecte ale vremii etc) completându-se astfel 4 blazoane. vacanţa şi soare. atât pe echipe cât şi aportul individual. fiecare copil (nr. Fiecare pereche se gândeşte la cât mai multe idei despre imaginea dată. iar Toamna-anotimpul vitaminelor. Se formează alte 4 echipe: ghioceii. leguma.să denumească hrana specifică fiecărui animal. Fiecare copil din cercul interior primeşte un jeton: ghiocel. 2 din cercul exterior.Teglas Gabor “.1) din interior făcând pereche cu copilul nr.1. Fiecare echipă ia un coş cu jetoane şi le sortează pe cele potrivite anotimpului pe care-l reprezintă (echipa ghioceilor le aleg pe cele specifice primăverii: flori. b) Psiho-motorii . Revin la locul lor şi intonează cântece despre anotimpuri. Deva Grupa : Mare (nivel 5 – 7 ani) Aria curriculară: Ştiinţă Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului înconjurător Forma de realizare: Convorbire Tipul: consolidare Tema: . crizantema. Moş Crăciun. Apreciere a verbală Autoeva -luare PROIECT DE ACTIVITATE Grădiniţa: Grup Şcolar . Când se termină jocul. „Munca echipei înseamnă a fiecăruia şi munca fiecăruia dintre voi reprezintă munca echipei!” Împart la 4 copii ecusoanele echipelor ghiocel. fruct. copii la mare.să identifice foloasele aduse omului.Desfăşura rea activităţii Prezentarea sarcinii didactice şi a regulilor de joc.să se grupeze rapid.. munci. . justificând alegerea jetoanelor.Aprecieri Fac aprecieri asupra modului de participare la activitate. obiecte: sanie etc. Primăvaraanotimpul verde. Sarcini: -Completarea celor 4 tablouri cu jetoanele sortate de voi. Concluziile ar putea fi: Iarna -anotimpul cadourilor.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 4. fulg din staniol. Aceştia îşi aleg în număr egal alţi colegi cu care să lucreze în echipă.formăm 2 echipe egale ca număr de participanţi. Se formează 2 cercuri. . macii şi crizantemele şi vor ilustra grafic sau aplicativ anotimpul pe care-l reprezintă pe coli A3: flori.2. După expirarea timpului se expun posterele în sala de grupă şi echipele trec pe rând să observe celelalte postere şi să aplice elementele care lipsesc (pot doar verbaliza).) -Redarea anotimpurilor grafic sau aplicativ (colaj).Animalele din ograda bunicilor” Forme de organizare: frontal. Fiecare echipă îşi prezintă celorlalte blazonul realizat. strugure. educarea responsabilităţii privind participarea la îngrijirea animalelor domestice.să manipuleze materialele puse la dispoziţie Desfăşurare a jocului cu copiii Blazonul Explicaţia Problematizarea Evaluar ea orală a cunoştin ţelor în activităţile anterioare Schimbă perechea Conversaţia exerciţiul . . -Descrierea elementelor alese pentru fiecare anotimp (floare. dezvoltarea/exersarea inteligenţelor multiple. sanie.să formuleze ghicitori despre animalele domestice. seamănă cu un clopoţel etc) şi celelalte Explicaţia 157 158 imagini. unelte.2…. la semnalul „schimbă perechea” se deplasează copiii din exterior de la stânga la dreapta şi se formează perechi cu alţi parteneri (cel din interior spune noului coechipier noutăţi de la colegi). Vara-căldura.să verbalizeze modul în care pot îngriji ei animalele.. legume. Reguli: -O să lucraţi pe echipe şi individual şi o să vă prezentaţi munca în faţa celorlalţi de fiecare dată pentru a schimba impresii şi pentru a găsi soluţii noi. mac şi crizantemă. . Turul galeriei Capitolul II Explicaţia Expunerea Conversaţia Autoeva -luare 5. Ofer ca recompense floricele. fructe. copiii precizează ce au aflat de la colegii lor despre ghiocel (vestitor al primăverii. Obiective operaţionale: a) Cognitiv-formative .să descrie animalele domestice sub aspectul înfăţişării. Prin numărare 1. aspecte legate de vreme. individual Obiectiv fundamental: Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre animalele domestice.

Reactualizarea cunoştinţelor Ghicitori Organizarea copiilor în perechi şi Frontal şi individual Expunerea Se anunţă tema “Animalele din ograda bunicii” şi se expune tabloul cu acelaşi titlu. observaţia. Timp de 15 minute copiii vor colabora în completarea diagramei. asemănarea cu un alt animal. câine. flori de lotus. vor lipi. lideri de grup. educatoarea completează diagrama de grup. .. vacă. Metode şi procedee: conversaţia.să realizeze diagramele de grup c) Afectiv atitudinale . pisică.Animalele din curtea bunicii”. Craiova Etapele activităţii 1..Strategiile didactice -aranjarea mobilierului pe opt colective în formă de cerc. vol. iepure. descrierea.Moment Organizatoric Conţinutul ştiinţific Crearea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii Audiţie muzicală “Graiul animalelor” Desfăşurarea activităţii .Metode interactive de grup” – ghid metodic.să colaboreze în grup pentru realizarea sarcinilor.Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor Tema activităţii obiectivele urmărite şi 4. Explicaţia -Fiecare grup va colabora şi va realiza diagrama pentru animalul ales utilizând materialele găsite în plic sau desenând. capră. Strategia didactică: a).graiul” animalului. -pregătirea materialelor demonstrative şi distributive. munca independentă. diagrame Lotus. fişe de muncă independentă. lipici. . modul de îngrijire. Ruiu G. Material bibliografic: Breben S. oaie. -aşezarea copiilor în semicerc pe covor. siluete şi miniaturi de animale domestice. carnivor. foloasele aduse omului. carioca.. expunerea. o „ogradă” confecţionată de educatoare. ghicitorile. Pe flip-chart. III. CD.se distribuie diagramele “Lotus” şi plicul cu materialele necesare . Opt copii.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 159 160 formularea de ghicitori referitoare la animalele domestice a)Organizarea copiilor în grupuri mici din ograda bunicii pentru care primiţi imaginea.Obţinerea Prezentarea Orală . deosebirea faţă de un alt animal domestic. jocul. jetoane cu imagini pentru fiecare animal domestic. I. explicaţia. Educatoarea va sprijini grupurile în realizarea diagramelor sugerându-le să aibă în vedere: tipul animalului (ierbivor.să simuleze/denumească acţiuni de îngrijire şi comportamente ale animalelor. problematizarea. Editura Arves Breben S. . cu animalele alese de copii.Dirijarea învăţării Observarea modului în care se constituie grupurile b)Comunicare a sarcinii didactice Identificarea interesului pentru sarcina didactică c)Activitate în grupuri mici Orală Frontală Recunoaşterea şi descrierea animalelor domestice Interesul pentru temă şi imaginea prezentată Acţională Pe grupuri Identificarea modului în care colaborează pentru reuşita grupului 2. modul de înmulţire.. b). vor alege imaginile necesare. omnivor). Ed.Activităţi bazate pe inteligenţe multiple. şi colaboratorii –. Gongea E. . Sinteza generală Capitolul II inteligenţă lingvistică -Aprecierea celei mai reuşite ghicitori . Vă veţi reaminti cât mai multe lucruri despre ele şi le veţi prezenta colegilor Explicaţia -Împreună cu colegul din stânga formaţi perechi şi formulaţi câte o ghicitoare despre animalele -Orală -În perechi -Identificarea copiilor cu 6.. lucrul în perechi. -frontal.să-şi exprime preferinţele pentru un animal domestic. braistorming. Copiii îşi vor alege apoi câte doi “pui” pentru a-şi forma echipa care va ocupa locul la una dintre măsuţe.. îşi vor alege un animal în miniatură: cal. . porc. individual: -Ale cui glasuri le-aţi ascultat? -Ce animale aţi recunoscut după “graiul” lor? Evaluare Instrumente şi indicatori 5. Mijloace didactice: tablou .. adăpostul.. Reprograph. vor desena sau scrie. hrana.Captarea atenţiei 3. Fiecare pereche va prezenta ghicitoarea compusă Explicaţia În centrul semicercului format de copii se aşează “ograda bunicii” şi miniaturi de animale. II. lucrul în echipă.

fiecare echipă având ca sarcină să-şi amintească: G1 – cât mai multe poezii despre animalele domestice. M.Ruiu. apoi o aşează pe covor formând în final diagrama temei centrale. -să marcheze cu “X” hrana animalului respectiv Fişele se expun pe flanelograf Se organizează jocul distractiv în cadrul căruia educatoarea numeşte un animal iar copiii trebuie să simuleze un comportament specific al animalului respectiv.Glasul animalelor” Educatoarea apreciază comportamentul copiilor şi rezultatele obţinute de copii în timpul activităţii Capitolul II b) Joc muzical PROIECT DIDACTIC Orală Pe grupuri 7.să redea anotimpul primăvara în imagini realizate de ei prin desen aplicaţie etc. Copiii fac comentarii.Încheierea activităţii a)Aprecierea modului în care s-au realizat sarcinile şi obiectivele Orală Frontală . Bibliografie: S. Obiective operaţionale: .să înţeleagă şi transmită mesaje simple. E.N. Copiii vor lua loc la măsuţe. li se vor împărţi mai multe tipuri de fişe de muncă independentă astfel încât cei care stau alături să nu aibă fişe asemănătoare... roşii. G. G.. cub cu feţele în culorile florilor. galbene. Breben .să regăsească cunoştinţele despre primăvară în cântecele şi poeziile învăţate. Breben.Gongea „Activităţi bazate pe inteligenţe multiple” Programa activităţilor instructiv – educative grădiniţele de copii. Metode şi procedee: conversaţia euristică. dezvoltarea inteligenţelor multiple şi a spiritului de echipă. mov. surpriza. . Material didactic: un coş cu flori decupate .să manifeste iniţiativă în comunicarea orală. P. Discuţie în cerc Se iniţiază un dialog cu copiii: -Care a fost cea mai completă diagramă de grup? De ce? -Cine credeţi că au fost cei mai activi copii? Pe grupuri 161 162 -Ce v-a plăcut mai mult în activitatea de astăzi? De ce? Copiii execută jocul muzical .Liceul de Muzică şi Arte Plastice Deva Grupa: pregătitoare Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului Tema: „Primăvara – anotimpul florilor” Tipul activităţii: evaluare Forma de realizare: convorbire Scopul: Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor însuşite despre anotimpul primăvara. albastre şi roz. Aprecierea grupului câştigător Scrisă Individuală 8. portocalii. -să coloreze foloasele aduse omului. .Gongea.Să ne amintim” Rodica Bărăgan. jetoane cu anotimpul primăvara. lucru în echipă.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III performanţei diagramelor de grup şi realizarea diagramei temei centrale Liderul fiecărei echipe prezintă diagrama de grup şi va răspunde întrebărilor puse de ceilalţi copii.Evaluarea Activitate frontală. expunerea. E. . muncă independentă Joc .Arată cum face” Acţională Frontală 9. G2 –cât mai multe cântece. îşi exprimă părerea faţă de modul în care s-a realizat diagrama “Animalele din ograda bunicii” Copiii sunt împărţiţi în trei grupuri (pe baza număratului până la trei).Fulga „Metode interactive de grup” S.să recunoască aspecte specifice anotimpului primăvara.Asigurarea transferului de cunoştinţe Joc în grupuri: . cubul. Fişele vor fi concepute pentru toate animalele domestice şi vor avea ca sarcini: -să încercuiască adăpostul animalului pentru care a fost concepută fişa. .Ruiu. foi şi creioane colorate. Grăd. aduc completări. explicaţia. jocul. G3 –cât mai multe poveşti.

Pe faţa cubului de culoare portocalie scrie . Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă tema şi ce se urmăreşte a se realiza în această activitate. . Se vor pregăti toate materialele necesare bunei desfăşurări a activităţii. Să reţină ideile.ANALIZEAZĂ Asta înseamnă că toţi copiii din grupa florilor portocalii se vor gândi la părţile componente ale florilor de primăvară. Copiii vor închide ochii. 164 florile din pieptul vostru. Pe faţa cubului de culoare roşie scrie: . Pe faţa cubului de culoare galbenă scrie. Pe faţa cubului de culoare albastră scrie – ASOCIAZĂ – Copiii care au în piept florile galbene. Explicaţia Voi v-aţi grupat în cele şase echipe după culoarea florilor din piept . Vom folosi de exemplu acest cub colorat în aceleaşi culori ca şi Jocul „Vorbeşte despre mine” „Zâna primăvară” a adus cu ea un coş cu multe jetoane reprezentând anotimpul primăvara. dacă tot este primăvara şi Capitolul II Dirijarea învăţării Captarea Atenţiei conversaţia .DESCRIEDeci copiii care fac parte din grupa florilor roşii vor spune tot ce ştiu despre primăvară. deci fiecărei echipe îi corespunde o culoare de pe acest cub. În această activitate vom vorbi despre primăvara – anotimpul florilor. aceştia urmând a descrie imaginea primită. o fetiţă îmbrăcată în „zâna primăvară” intră în clasă cerându-le copiilor să o recunoască. Fiecare echipă îşi va alege un lider. COMPARĂ Copiii din grupa florilor galbene se vor gândi dacă există asemănări ale anotimpului primăvara cu celelalte anotimpuri. Copiii se vor grupa în şase echipe în funcţie de culoarea florilor prinse în piept. dar şi prin ce se deosebeşte acest anotimp de celelalte anotimpuri. Copiii care nu au primit jetoane vor veni cu completări expunerea Copiii recunosc pe „zâna primăvara” şi o descriu cum este îmbrăcată. Fiecare culoare de pe acest cub ne va ajuta să aflăm cât mai multe lucruri despre primăvară. Se vor gândi la asemănările şi deosebirile dintre anotimpul primăvara şi celelalte anotimpuri. folosindu-ne de cât mai multe metode de lucru care cu siguranţă vă vor trezi interesul. albastru. Învăţarea în grup Copiii îşi vor aminti cântece şi poezii despre primăvară. iar zâna va lăsa câte un jeton în faţa copiilor aleşi de ea. Observaţi că şi cubul meu are aceleaşi culori. Toţi copiii din această grupă se vor gândi la părţile componente ale florilor de primăvară.Cine a venit la noi? Reactualizaea cunoştinţelor Prezentarea caracteristicilor specifice anotimpului primăvara. Strategii didactice 163 Evaluare instrumente indicatori Copiii îşi vor ocupa locurile în semicerc. Ca o surpriză pentru toţi copiii.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III Eveniment didactic Momentul organizatoric Conţinutul ştiinţific Fiecărui copil i se va prinde în piept o floare colorată diferit: roşu. apelând la experienţa cognitivă. portocaliu şi roz. Cubul Vreţi să ştiţi ce scrie pe cubul meu? Cine mă ajută? Copiii se vor gândi la toate caracteristicile anotimpului primăvara. se vor gândi la cântecele şi poeziile de primăvară pe care noi le-am învăţat şi în care este descrisă în versuri frumoase acest anotimp. galben. Copiii care au primit jetoanele le vor descrie apelând şi la sprijinul colegilor. mov.

Nr.. care să conţină cât mai multa elemente specifice acestui anotimp.magazine. -aşezarea copiilor în semicerc pe covor.13.explicarea. Drept recompensă copiii vor fi duşi a doua zi în excursie în parcul dendrologic din Simeria. vor crea ghicitori.natură Durata:25-30 minute Evenimente didactice 1.Bula dublă” Material didactic: ..ARGUMENTEAZĂ Copiii din grupa florilor roz ne vor spune de ce le place.mijloace de transport. problematizare. Încheierea activităţii Conversaţia Copiii vor fi antrenaţi în aprecierea reuşitei activităţii.bule de trei mărimi şi cinci culori din hârtie. Dacă sunt completări acestea vor fi făcute de ceilalţi membrii ai echipei. Vor avea timp de gândire şi de consultare.imagini despre oraş şi sat:clădiri.Oraş-sat” Obiective cadru:  dezvoltarea capacităţii de comunicare într-un limbaj adecvat ştiinţific  consolidarea unor informaţii despre mediul înconjurător  educarea unei atitudini adecvate faţă de mediul înconjurător Obiective operaţionale: Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:  să recunoască diferenţele dintre oraş-sat  să rezolve corect sarcina propusă  să corecteze eventualele greşeli  să aibă o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător Metode şi procedee: . Pe faţa cubului de culoare mov scrie – APLICĂCopiii din această grupă a florilor mov vor desena împreună pe această foaie mare un tablou de primăvară.instituţii.animale. Şi pe ultima faţă a cubului de culoare roz scrie . 165 Copiii se vor gândi să realizeze un peisaj de primăvară cu cât mai multa elemente caracteristice Se vor gândi fiecare de ce le place sau nu le place primăvara. oameni. 2.conversaţia.Târgu Mureş Grupa:Mare Categoria de activitate:Cunoaşterea mediului Tipul activităţii:Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor Tema:Mediul înconjurător .Moment organizatoric Conţinut ştiinţific Strategii didactice Asigurarea condiţiilor optime pentru activitate: -aerisirea sălii de grupă. metoda interactivă de grup . Copiii din fiecare grupă vor discuta şi vor stabili modalităţile de realizare a sarcinilor.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III anotimpul florilor. 166 PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ Capitolul II Rozália Veres. .săgeţi din hârtie. Se fac aprecieri asupra comportamentului copiilor şi asupra modului în care şi-au realizat sarcinile de lucru. Brainstorming Evaluarea activităţii Ghicitori Copiii vor spune .P.meserii.P. -intrarea organizată a copiilor în sală. Fiecare lider al fiecărui grup va prezenta în ordinea stabilită soluţiile de rezolvare a sarcinilor. Copii vor avea ocazia să încerce să ghicească la ce se foloseşte şi care Evaluare Obţinerea performanţei Cubul Comunicarea ideilor de către lider. . modul în care au colaborat în realizarea obiectivelor propuse şi se va propune copiilor să spună cine ştie ghicitori despre primăvară. Grăd. Se va puncta ce a realizat fiecare echipă în parte. Se vor consulta şi vor reţine ideile.Captarea atenţiei Prezentarea cercurilor goale al bulei . sau nu le place anotimpul primăvara. -pregătirea materialului didactic.

articole. Se lucrează frontal cu toată grupa.ei având sarcina de aşi aminti lucrurile pe care le-au văzut cu ocazia vizitei lor în oraş şi la ţară. Copii îşi vor motiva alegerea . practici.Alegerea unui joc de mişcare de către copii. Vor povesti despre impresiile personale din aceste vizite sau altele asemănătoare Corectarea greşelilor posibile care sau produs la completarea bulei.Consolidarea cunoştinţelor Controlarea bulei aranjate Itemi: -rezolvarea corectă a sarcinii  Proces prin care un individ transmite stimuli cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi.  Comunicarea externă se realizează prin comunicate de presă.făcând referire la cele văzute cu ocazia vizitelor anterioare. rapoarte.sat TOTALITATEA PROCESELOR DE COMUNICARE IN INTERIORUL UNEI ORGANIZATII .şi idei pentru ocrotirea mediului din ambele zone.individual şi frontal . poşta electronică etc. coctailuri.  Creează comuniunea şi comunitatea.  “comunicarea internă nu este un instrument tactic. 167 168 Capitolul II 3.Anunţarea temei Diferenţele şi asemănările dintre oraş şi sat 4.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III este scopul cercurilor aflate pe jos. 7. interferenţe” 6. Copii îşi vor exprima preferinţa faţă de oraş sau sat. Prezenarea sarcinii de a completa bula. conferinţe de presă. SCHIMB CONTINUU DE MESAJE INTRE PERSOANE CARE FAC PARTE DIN ORGANIZATIE. conform cerinţelor:diferenţele şi asemănările dintre oraş şi sat.recapitularea răspunsurilor corecte.  Comunicarea într-o organizaţie poate fi internă şi externă. Ton Veen “ Relaţii publice: coduri. Se urmăreşte aranjarea imaginilor corect. şedinţe. Adunarea materialelor folosite. este însuşi omul”.Dirijarea activităţii Prezentarea cercurilor.Evaluare Se pune accent pe atitudinea copiilor faţă de mediul din oraş.explicând semnificaţia mărimilor şi a culorilor care alcătuiesc bula dublă.Încheiere Itemi: -se vor face aprecieri asupra activităţilor copiilor. Li se va comunica copiilor tema.  “Comunicarea internă este sistemul nervos şi circulator al unei organizaţii”. Item: -ascultzarea explicaţiei cu atenţie Item: -aranjarea imaginilor conform realităţii 5. Copiii vor asculta explicaţia Completarea bulei se va face cu ajutorul imaginilor existente despre oraş şi sat. interviuri.

vol I. viziunea asupra comunicării. hârtie creponată. imagini decupate.Activităţi bazate pe inteligenţe multiple”. Materila bibliografic: -. -să recite versuri pe tema primăverii. lucrul în perechi. inteligenţa vizual spaţială. creioane cerate. Goergeta Ruiu. imagini pliate. suport pentru machetă..în activităţi. observaţia. Craiova Activitatea: cunoaşterea mediului. -să aprecieze propriile rezultate şi comportamente.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 169 170 PROIECT DE ACTIVITATE Capitolul II Marina Daniela Sperilă . dar şi pe cele ale colegilor. Scopul activităţii: exersarea inteligenţelor multiple-inteligenţa verbal lingvistică. Editura Bucureşti. . lipici. strategia. Grădiniţa „Pinocchio”. -să redea în cuvinte puţine caracteristicile anotimpului primăvara. Tema: „Sărbătoarea Primăverii” Tipul de activitate: consolidare de cunoştinţe. lucrul în echipă. -să participe cu plăcere la activitate în cadrul grupul. Forma de realizare: convorbire.vol II. . Goergeta Ruiu. cultura. expunerea. structura organizaţională etc. jocul. bolduri. 2005. -să deseneze chipul primăverii. . -să execute mişcări adecvate în timpul interpretării cântecelor.Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”. Elena Gongea. Editura Reprograph 2003. Activităţi bazate pe inteligenţe multiple. c)afectiv-atitudinale: -să manifeste interes pentru acest gen de activitate. Elena Gongea.Silvia Breben. grupurile ţinta. b) psiho-motorii: -să manipuleze rapid materialele dispuse. explicaţia. crenguţă de copac. Metode şi procedee: conversaţia. -să poziţioneze corect elemente ale primăverii în spaţiul unei machete. Material didactic folosit: imagini reprezentative pentru cele trei luni ale primăverii.să răspundă la ghicitori având ca tematică elemente ale primăverii. -să solicite sprijin atunci când sunt în dificultate. descrierea. inteligenţa interpersonală . -să realizeze descrieri ale imaginilor primite. -.  Se utilizează în relaţie cu obiectivele. Obiectivele operaţionale: a) cognitiv-formative: -să citească imagini ale anotimpului primăvara. Editura Reprograph 2005. inteligenţa kinestezică. fişe de lucru. -să interpreteze cântece despre primăvară.. -să interacţioneze în cadrul grupului şi între grupuri. -să păstreze o poziţie corectă a corpului pe tot parcursul activităţii.Silvia Breben. -să realizeze o bună coordonare oculo-motorie.

atenţia. Durată: 35 de minute. coroniţe a) activitate independentă în cadrul grupurilor mici şi în perechi b) exerciţiul.Anunţarea temei şi obiectivelor a -titlul activităţii -obiectivele învăţării . culori cerate. imagini pliate. 2003. nr 4/2005.Dirijarea învăţării a) organizarea copiilor pe grupuri -interesul manifestat de copii pentru un anumit spaţiu de lucru . a) pe grupuri -împart copiii pe grupuri în funcţie de inteligenţa predominantă: -grupul Primăverii. a) frontal b) expunerea -precizarea subiectului activităţii -enunţarea obiectivelor.cunoştinţele vehiculate. suprapunere. IVS. 5. alăturate. a) frontal individual în grupuri mici b) analiza produselor activităţii Capitolul II Strategiile didactice a)frontal organizarea copiilor în semicerc pentru discuţia de început. crenguţa de copac.Elisabeta Voiculescu. -fluiditatea în exprimare . anotimpuri. sintetizarea caracteristicilor primăverii. răspunsuri la ghicitori -grupul 2: ilustrarea în culori cerate a chipului Primăverii -grupul 3: realizarea machetei prin asamblare. c) imagini.Evaluarea -se urmăresc răspunsuri corecte -identificarea elementelor din imagini -corectitudinea exprimării -comportamentul copiilor -modul de interacţiune în cadrul grupului şi între grupuri. idei esenţiale ale învăţării. conversaţia. -Pedagogie preşcolară .Captarea atenţiei -scrisoare surpriză -gradul de interes manifestat de copii (privirea. grupul 3: suport pentru macheta. editura Reprograph. Evenimentul didactic 1. -organizarea copiilor după inteligenţe: IVL. b) conversaţia c) scrisoare a)frontal -captez atenţia cu o scrisoare surpriză. c) grupul 1: imagini grupul 2: fişe de lucru. recitare de poezii. bolduri. IK. -menţinerea ordinii şi disciplinei în timpul lucrului 3. luni 4. hârtie creponată. -poziţionarea elementelor în spaţiu. imagini decupate. interacţiunea în grupuri şi în perechi -copiii îşi adresează reciproc întrebări atunci când sunt în dificultate.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III -Psihopedagogia copilului. interpretare de cântece. Editura Aramis. -grupul „Zânelor artiste” -grupul „Zânelor îndemânatice” b) conversaţia -solicit iniţiativa copiilor şi motivez Evaluare (instrumente şi indicatori) 2. 6. lipire. lipici. b) expunerea -punerea în evidenţă a elementelor pe baza expunerii textului c) scrisoare a) frontal individual b) conversaţia -solicit copiilor să răspundă la un set de întrebări.Reactualizarea cunoştinţelor -an. II. Organizare pregătire Conţinutul ştiinţific -imagini -text poezie -scrisoare pentru copii 171 172 b) lucrul în grupuri mici şi lucrul în perechi -grupul 1: citire de imagini. mişcările corporale). mototolire -prezentarea rezultatelor activităţii -aprecieri stimulative alegerea făcută. -elementele primăverii corect surprinse.

Grădiniţa . Tg-Jiu  Natura văzută prin ochii copiilor Elena Gongea.Constanţa  .Constanţa  „Mireasma florilor de toamnă” Cristina Burlacu. Grădiniţa nr..Constanţa  . Grădiniţa .Pinocchio”.Toamna şi iarna” Claudia Nasie.Pinocchio”. Medgidia  E ziua prietenului meu Lavinia-Nadia Pătraşcu. Craiova .Mirajul din adâncuri” Georgeta Anghel..misterele din adâncuri” Georgeta Anghel. Grădiniţa „Gulliver”.Constanţa  „Marea .Cine a trecut pe aici?” Claudia Nasie... 11. Grădiniţa „Gulliver”.24. Craiova  Flori de primăvară Virginia Buşu. Grădiniţa „Gulliver”..ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 173 CAPITOLUL III JOCURI PE ARII DE STIMULARE  „Două prietene .Mihai Eminescu. Grădiniţa „Gulliver”. Grădiniţa . Craiova  Primăvara în oraşul meu Veroniva Mitrulescu. Grădiniţa nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful