BIOMATERIALE I COMPONENTE PROTETICE METALICE

III

IV

PREFA
Cunoa terea i utilizarea metalelor au fost înc din preistorie factori de progres pentru civiliza ia uman . Unul dintre cele mai nobile domenii de utilizare a materialelor metalice (al turi de alte materiale) este cel al medicinii, sub form de implante, proteze i alte componente care intr în constitu ia celor mai complicate dispozitive medicale. Metalele au fost utilizate în chirurgia osoas , înc din a doua jum tate a secolului al XIX-lea. Ulterior, evolu ia utiliz rii metalelor a cunoscut o dezvoltare rapid , al turi de materiale ceramice, polimerice i compozite în cadrul tiin ei care s-a conturat ca domeniu de specialitate i anume TIIN A BIOMATERIALELOR . Procesarea metalelor i aliajelor sub form de componente i dispozitive protetice constituie un domeniu de vârf al tiin ei i tehnologiei materialelor metalice. Sunt necesare cuno tin e i experien aprofundate în privin a structurii, propriet ilor, producerii i utiliz rii biomaterialelor în concordan cu cele mai noi tehnologii cunoscute i aplicate pe plan mondial. Ast zi s-au acumulat vaste cuno tin e în domeniul biomaterialelor care, în mare parte, sunt centralizate sub form de standarde, tabele i cataloage în literatura de specialitate ; aspect care u ureaz munca specialistului în domeniu. Studentul de ast zi, bioinginerul de mâine, trebuie s cunoasc i s st pâneasc tehnologiile avansate de procesare, caracterizare i utilizare a componentelor proteice, pentru a fi partenerul a teptat i solicitat în echipele medico-chirurgicale. In lucrarea de fa , care se adreseaz studen ilor bioingineri de la Facultatea de Bioinginerie Medical din cadrul Universit ii de Medicin i Farmacie ÄGr. T. Popa´ Ia i i speciali tilor în domeniul componentelor protetice sunt acumulate cuno tin ele necesare pentru instruirea în domeniul Biomaterialelor metalice, precum i un volum important de date utile pentru documentarea celor care se ocup cu cercetarea i utilizarea medical a metalelor i aliajelor biocompatibile. V

În abordarea tematicii propuse autorul a plecat de la principiul corela iei dintre structura i propriet ile materialelor metalice, s-a continuat cu prezentarea principalelor grupe de metale i aliaje biocompatibile i în final sunt abordate tehnologiile de procesare i utilizare medical a unor grupe reprezentative de implante i proteze. De asemenea lucrarea con ine, sub forma tabelat , o serie de date tehnice de specialitate privind compozi ia i propriet ile celor mai utilizate grupe de biomateriale metalice. Salut m efortul depus de autor de a concepe i realiza o asemenea lucrare de pionierat pe plan na ional în privin a componentelor i dispozitivelor protetice metalice, care vine i în sprijinul medicilor din domeniul chirurgiei implantologice.

Prof.univ. dr. V. Burlui Rector al Universit ii de Medicin Farmancie ÄGr. T. Popa´, Ia i

i

VI

NOTA AUTORULUI
Lucrarea de fa , la a doua apari ie de acest gen din ar , se adreseaz studen ilor i speciali tilor care se preg tesc sau lucreaz în domeniul biomedical. În cuprinsul lucr rii sunt abordate succesiv i gradual probleme privind structura, propriet ile i principalele procedee de procesare i utilizare pentru unele componente protetice i implantologice. Con inutul lucr rii este realizat în concordan cu nivelul de cuno tin e universitar practicat în rile europene cu tradi ie în acest domeniu, corelat fiind cu programele analitice ale Facult ii de Bioinginerie Medical ale U.M.F ÄGr. T. Popa´ Ia i. Fiind la a doua apari ie editorial în domeniul biomaterialelor metalice, lucrarea de fa reprezint o îmbun t ire esen ial a celei precedente (editat în anul 2001) prin tematica abordat i mai ales prin nivelul de prezentare a celor mai moderne componente i dispozitive protetice i implantologice. În acest mod lucrarea se înscrie pe linia perfec ion rii i moderniz rii procesului cunoa terii în domeniu în corela ie cu stadiul realizat la nivel european i mondial. Mul umesc colegilor i colaboratorilor care m-au sus inut i au contribuit la apari ia acestei c r i de specialitate biomedical , domeniu de cca zece ani care s-a impus i se afirm continuu atât la nivel de înv mânt cât i în clinici, spitale i institu ii de procesare a componentelor i dispozitivelor protetice.

Autorul

VII

CUPRINS

CAP.1 INTRODUCERE ................................ ........................... 1 1.1 Definirea i clasificarea biomaterialelor metalice........... 1 1.2 Scurt istoric privind evolu ia utiliz rii metalelor în medicin ................................ ................................ .......................... 2 1.3 Clasificarea materialelor metalice utilizate în medicin ................................ ................................ .......................... 5 CAP. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR...................... 7 2.1 Starea metalic . Teoria electronic a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ........................... 7 2.2 Stuctura cristalin i sisteme cristaline metalice .......... 10 2.3 Re ele cristaline metalice ................................ ............... 12 2.4 Alotropia metalelor................................ ........................ 15 2.5 Formarea structurii materialelor metalice ................... 17 2.5.1 Structura policristalin a materialelor metalice........ 17 2.5.2 Structura de solidificare a materialelor metalice....... 19 2.6 Imperfec iunile re elei cristaline ................................ ... 30 2.6.1 Defecte punctiforme ................................ .................. 31 2.6.2 Defecte liniare ................................ .......................... 32 2.6.3 Defecte de suprafa ................................ ................. 34 2.6.4 Considera ii practice privind imperfectiunile re elei cristaline................................ ................................ ........................ 36 2.7 Structuri metalice amorfe................................ .............. 37 2.8 Structuri metalice poroase ................................ ............ 40 2.8.1 Modul de împachetare a particulelor în materialele pulverulente ................................ ................................ ................... 40 2.8.2 Structura produselor sinterizate ................................ 42 2.9 Structuri metalice compozite ................................ ......... 43 VIII

2.9.1 Compozite cu matrice metalic i inser ia din particule disperse ................................ ................................ ......................... 44 2.9.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre ... 45 2.10 Compozi ia fizico-chimic i natura fazelor din aliajele metalice ................................ ................................ ......................... 47 2.10.1 Faze solide în sistemele de aliaje ............................ 47 2.10.2 Constituen i metalografici ................................ ....... 50 CAP. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE ...... 52 3.1 Echilibrul termodinamic ................................ ............... 52 3.2 Legea fazelor în sistemele de aliaje ............................... 53 3.3 Difuzia în metale i aliaje................................ ............... 55 3.4 Diagrame de echilibru fazic în sistemele de aliaje ........ 59 3.4.1 Diagrama de echilibru cu solubilitate complet a componentelor ................................ ................................ ............... 60 3.4.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor ................................ ................................ ................ 63 3.4.2.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic ......... 63 3.4.2.2 Sisteme cu transformare peritectic .................... 65 3.4.2.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare ................ 66 3.4.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje ................................ ................................ .. 67 3.4.4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice ................................ ................................ ......................... 69 3.5 Tratamente termice aplicate materialelor metalice..... 74 3.5.1 Defini ii, parametri i clasificarea tratamentelor termice................................ ................................ ........................... 74 3.5.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice................................ ................................ ..... 75 3.5.3 Tratamente termice aplicate o elurilor ...................... 77 3.5.3.1 Transformarea austenitei la r cire....................... 77 3.5.3.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei ................................ .......................... 82 3.5.3.3 Recoacerea o elurilor................................ .......... 85 3.5.3.4 C lirea o elurilor ................................ ................ 87 3.5.3.5 Revenirea o elurilor ................................ ............ 88 3.5.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase ............... 89 3.5.4.1 Durificarea prin precipitare i dispersie .............. 89 IX

3.5.4.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase...... 91 CAP. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE ................................ ................................ ...................... 96 4.1 Propriet i fizico-mecanice ................................ ............ 96 4.1.1 Tensiuni i deforma ii................................ ................ 96 4.1.2 Comportarea elastic a materialelor metalice......... 100 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) ............................ 105 4.1.4 Ruperea materialelor metalice ................................ 106 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate ................................ 111 4.1.6 Superplasticitatea metalelor................................ .... 115 4.1.7 Densitatea i porozitatea................................ ......... 116 4.2 Propriet i termice ale metalelor i aliajelor .............. 117 4.2.1 Transform ri fazice în metale i aliaje .................... 117 4.2.2 C ldura specific ................................ .................... 119 4. 2.3 Conductibilitatea termic ................................ ....... 122 4.2.4 Dilatarea termic ................................ .................... 124 4.3 Propriet ile electrice ale metalelor i aliajelor .......... 126 4.3.1 Conductibilitatea electric ................................ ...... 126 4.3.2 Efecte termoelectrice în metale ............................... 129 4.3.3 Efecte galvanomagnetice................................ ......... 129 4.3.4 Efecte termomagnetice ................................ ............ 130 4.4 Propriet i de suprafa ................................ .............. 131 4.4.1 Energia i tensiunea superficial ............................ 131 4.4.2 Adeziunea ................................ ............................... 134 4.4.3 Autopasivarea ................................ ......................... 136 4.5 Propriet i de difrac ie i absorb ie a razelor X ......... 137 4.5.1 Difrac ia razelor X ................................ .................. 137 4.5.2 Absorb ia razelor X................................ ................. 139 4.6 Propriet i de memorie a formei ± aliaje inteligente ................................ ................................ .................... 141 4.6.1 Efectul de memorie a formei ................................ ... 142 4.6.2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice................................ ................................ ........... 144 4.6.3 Transform ri martensitice reversibile ..................... 147 4.6.4 Martensite termoelastice ................................ ......... 149 4.6.5 Morfologia martensitei ................................ ........... 150 4.7 Propriet i de coroziune i rezisten la coroziune a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ... 153 X

168 4..............................9........ ... 196 5......................................9.....8.. 165 4............ 153 4.3 Termodinamica coroziunii electrochimice.. ..................1 Considera ii generale............................ 172 4.............................................2 Titanul i aliaje pe baz de titan ...8.......... .. 169 4... 174 4......................... 166 4.....................................3 Stratul electric superficial al biomaterialelor... ..... . 154 4.........................9.........7......4................... ............. .........................9..............2.1 O eluri inoxidabile ................................. ...7 Concluzii......1...... ................. 178 4..................8.........7........................ ....... 173 4...8.. ... turnare i prelucrare.....3 Reac ii tisulare...............................................9 Propriet i de interac iune implant ± mediu biologic .......... ............. 188 5..... 185 4. 173 4....... 170 4........................................ Diagrame poten ial-pH....................... ........... 162 4... ..4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice ..........2 Coroziunea electrochimic ............... .................. ...........2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa ......7......... 184 4.....................................9..... .............. ......8 Propriet i de biocompatibilitate cu mediul biologic 172 4............ ....... .... 196 5................. .......7.......................2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism182 4...... .4 Reac ii inflamatorii .......... ..........7.....7..7..............1 Defini ii i clasific ri ....................................... 186 CAP..............................5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE ..7..5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor......................... Sensibilitate i alergie .............................. 185 4...........9. ............... ............. ...........2 Principii tehnologice de elaborare...... 175 4............................2 Recristalizarea fazic a titanului ..........................8................................. ........ ..........4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare ...6 Efecte carcinogene .......8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice ............. ....1 Caracterizare general .................. ... 178 4.................. 186 4............... 197 XI . 188 5............... 188 5.....................5 Reac ii imunologice.......................................1 Tipuri i mecanisme de coroziune .....1...6 Rezisten a la coroziune ...........2...................................1 Toxicitatea metalelor ...7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune ...9............ 192 5.............5 Pasivarea electrochimic .............

..................... ......... ...2 Tehnologia de sinterizare .. 200 5..............3 Principii de elaborare............... 218 5.... ..5 Tehnologii de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase ........2...................... ........................... ................................ ......... ................ .... .................................................3.. 232 5............2......6 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu matrice metalic ...............4.......................... ....3.3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo .......5.... ............... 239 5...5.....5.............4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului ....1 Propriet i generale ale cobaltului... 236 5........6 Compozi ii de titan i aliaje pe baz de titan utilizate ca biomateriale ..... 222 5....... 210 5.....3 Platina i metale platinice ..... ......... ......4................1 Caracterizare general .... 200 5...........3... 234 5............................................ 198 5................................. ...........................3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase ...... ... ....................4.5.........2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice .. 211 5.................................................5..4....................5.. 239 XII ...1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice............... ...........5...7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale .............4.......... ...................4.. ...3.. 218 5............ ..... 207 5...4 Argintul i aliajele sale .................................................................. ............ 202 5............................. 218 5.............2 Aurul i aliajele de sale.......................2...................... 231 5...........4....................3 Cobaltul i aliajele sale ... 224 5.................... ...........3.................................... ....................2 Aliaje de cobalt pentru uz medical ..3................................. ............ ............................................2......4 Metale i aliaje nobile ..................... 225 5..3...................... turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt ... .................................................... turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile . 231 5......................3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului ........... 239 5..... . .....2........6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic ......... 221 5............. 226 5..........5.4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan ........5 Aliaje pe baz de titan ..................... 210 5........... 228 5......... 218 5.. .. ............................... .... 234 5......... ................................................................ .............8 Elaborarea......... ..1 Generalita i ........................................5 Aliaje nobile pentru turnare .7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile ...... .....4........

....2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre .....1 Îndoirea tablelor .....................................2 Forjarea în matri (matri area) ....... 274 6.......... 252 6............3...........2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan.....1.. 248 6...........2 Aliaje de platin ..... 280 6.........5...........7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor..................2.............. 254 6....... .....2..................2.............4........2 Dimensionarea i executarea modelului .............3.... 269 6.. ..2......1................. 283 6......................1 Forjarea liber ....3 Procesarea tablelor prin deformare plastic ................2............... ............ 240 5.................................................... ...... ......................... 280 6...... . 249 6. 286 6..... 295 6............... 278 6..............................3..........4..... .. ........3 Tratamente termice i termomecanice aplicate principalelor grupe de biomateriale metalice.3.......1 Tehnologii de procesare a metalelor prin turnare ..... 296 XIII ............ 256 6........ 290 6..3...............1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint ................. 283 6......... 295 6....................6........1 Proiectarea tehnologiei de turnare..1 Teoria deform rii plastice...2.........................3....... .....3........... .............................. ...... ...2........1............. 269 6... 255 6.....2.2 Tehnologii de procesare a metalelor prin deformare plastic .1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule ........... 256 6...................2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are................2.................. 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE .....3 Tratamente termice i termomecanice aplicate de cobalt..................1. 248 6.... 278 6............ ........4 Asamblarea formei de turnare.1.....3 Executarea formelor i a miezurilor ....3........................4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase .... .......... ............. 242 CAP...... ... .1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice .......... 263 6.................................. .......... 263 6..............6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia.........2.......... 257 6......................... ................................ .......1...3....... ......................1....2 Roluirea tablelor...............5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form ..............3 Ambutisarea tablelor ...................................... ..............6........ ......

................................3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare ........... ........ principiul constructiv i clasificarea .2..1................4.............. 315 6....5............... 340 XIV ....... ....4......1 Utilizarea medical ..4......3..........3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice .. ....................................................4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm ....... 318 6..... . 337 6.....................................4.. ...3 Clipuri anevrismale ...... ......4 Tehnologii de modificare asuprafe ei componentelor metalice .......................................... ... ..4.......... .......... 319 6..1 Compozite titan-hidroxiapatit ....... 297 6.................... ........... 327 6..............4..4... 304 6............... 317 6.......2 Dispozitive metalice de fixare intern ..... ....... 306 6......................4...3....4..........2 Depunerea straturilor superficiale complexe .....5.4............2.................... 319 6.....2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica ...4.1...................................... ........... 307 6.............. 332 6......... 315 6......... ........4. 317 6...... 327 6........5 Procesarea principalelor componente i dispozitive protetice i implantologice metalice................ ............. .......... ........... 296 6.................................. .... 323 6....... 325 6........... ...... ......................... .2.......... 337 6.........1 Considera ii tehnologice ...2....3.................................... .............. 296 6. 304 6....3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare.................6........4.....3...5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOLGEL..........4.................2............3...4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie ..... 311 6....4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie ........................ .......................................4......... ..................................................................... .1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice . ...........................................5...............2 Glazurarea suprafe elor metalice ....1 Influen a structurii suprafe ei implantului .......1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon .......3..........................5........... ...................3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare.4...........1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice ..4......2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale ....................5..... ... 316 6............ ..4... .................4. Influen a compozi iei suprafe ei implantului .........2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale ... ................................. 302 6.............................4......3..4.......

8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic ....6 Proteze articulare ale falangelor mâinii..5 Proteze articulare ortopedice ..4.2 Proteza articular de genunchi ......5.........5 Proteza articular de um r .............. .5............. ........ 344 6...................................2 Proteza de disc intervertebral......................6.. ...5.............5........ ...5............... ....3 Proteza articular de glezn ....... 343 6. 343 6................5..410 XV ...... 350 6.......7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice .5...3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale .....3 Proteze de disc din materiale metalice .5.... 348 6..5...................................4 Proteza de disc intervertebral ................5................................5........... ..5.............4.......9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare..... 361 6....4.....5................................................ 366 6...5.............. 367 6.....4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice ......... ......... 341 6...1 Proteza articular de old.... 364 6... 368 6..4.... .... ...........6 Proteze cardiovasculare.....................5........5.....5...5.3.......... 372 6..............5.1 Considera ii anatomo-func ionale .................. ............... 369 6..................................5................... ...... 374 CAP....5................................................. .. 345 6.... . 7 ANEXE ......................5.....4 Proteza articular de cot ...5...... .... 358 6....... 346 6........ 382 BIBLIOGRAFIE«««««««««««««««««....

IV .

. un membru. total sau par ial.1 DEFINIREA I CLASIFICAREA BIOMATERIALELOR METALICE Cuvântul biomaterial poate fi definit în doua moduri: .IMPLANTUL este un dispozitiv medical realizat din unul sau mai multe biomateriale. totu i prin aceste cuvinte trebuie s în elegem materialele metalice utilizate ca biomateriale.CAP. . atenuare. 1 . implant. . în sens fizic. aparat. dezvolt ri sau înlocuiri de esut. O defini ie mai complet . fiind plasat în corpul uman. pentru o perioad de timp semnificativ . organ sau esut al corpului. în diverse cure.DISPOZITIVUL MEDICAL poate fi un instrument. precizeaz : biomaterialul este o substan (alta decât medicamentul) sau combina ii de substan e de origine sintetic sau natural care poate fi utilizat pentru o perioad de timp.PROTEZA este un dispozitiv care înlocuie te. din martie 1986. p r i sau accesorii i care este destinat pentru a fi utilizat în diagnoze.o substan a biologic inert destinat implant rii sau încorpor rii în sistemele vii. ca un întreg sau parte a unui sistem. tratament sau pentru prevenirea bolilor la oameni sau la animale. mecanism incluzînd anumite componente. pentru tratamente. care la rândul lor se clasific astfel: .un material sintetic utilizat pentru înlocuirea unei p r i din corpul uman sau pentru a func iona direct cu un esut viu. Biometalele sunt utilizate sub form de dispozitive medicale. Termenul biometal sau bioaliaj nu are o defini ie proprie.1 INTRODUCERE 1. organ sau func ie a corpului viu. dat la Conferin a European a Societ ii de Biomateriale. implante i proteze.

densitate i greutate potrivit . domeniu cunoscut sub numele de BIOMECANICA. . De exemplu.2 SCURT ISTORIC PRIVIND EVOLU IA UTILIZ RII METALELOR ÎN MEDICIN Utilizarea metalelor ca biomateriale a început în 1860 când Dr. . 1. . argint. etc. aur.pre ul acceptabil. Tehnica protez rii s-a dezvoltat în paralel cu studiul mecanicii i dinamicii esuturilor. . . J. acesta din urm posedând propriet i distinctive i îmbun t ite.acceptarea de c tre esutul viu a pl cii metalice.BIOCOMPOZITUL este un material care rezult din combina ia a doua sau mai multe biomateriale fiecare având propriet ile sale specifice în materialul compozit. caracteristicile cerute pentru pl cile de fixare a fracturii de femur sunt: . reproductibile i u or de fabricat în serie.s fie netoxice i necanceroase. . Lucrarea de fa a î i propune s trateze numai prima grup de biomateriale ± cele metalice ± care a constituit începutul utiliz rii implantelor i înc de ine o pondere importan în protezare i implantologie. Primele dispozitive metalice sub forma de sârme i cuie executate din o el..design ingineresc superior. .ALIAJUL CHIRURGICAL este un material metalic utilizat ca biomaterial. .rezisten a mecanic corespunz toare.s fie inerte din punct de vedere chimic. Lister a pus bazele tehnicii chirurgiei aseptice. .ORGANUL ARTIFICIAL este un dispozitiv medical care înlocuie te par ial sau total func ia unui organ al corpului.durata îndelungat la oboseal . care se refer la designul i inser ia implantelor în organismul uman. Utilizarea cu succes a unui biomaterial depinde de trei factori principali ca: propriet ile i biocompatibilitatea. s-au utilizat limitat la început datorit apari iei infec iilor 2 . platina. starea de s n tate a pacientului i competen a chirurgului care utilizeaz implantul.

9% Ni). realizate de Zierold în 1924.1 Primul model de plac din o el pentru fixarea facturilor (Lane) Fig. Tratamentul fracturii de femur a fost început în 1926. 8% Ni) i 18-8s Mo (între 2 i 4% Mo în compozi ie). folosind o el inoxidabil. care au rezisten mecanice i la coroziune ridicat . ap rând noi suprafe e în tratarea articula iilor. dup ce în prealabil li s-au verificat propriet ile. numit Vitallium (19% Cr. Anul 1958 reprezint data de referin în perspectiva istoric a osteosintezei i a artoplastiei. când o firm elve ian introducea un set de instrumente i implanturi în osteosinteza modern . Apoi un alt o el inoxidabil. Modelul Sherman de plac pentru fixarea facturilor Ulterior aliajele pe baz de Co-Cr (numite Stellite) au fost primele materiale inerte pentru implanturi. alte materiale au fost promovate ca implanturi metalice. Implanturile moderne s-au dezvoltat mai ales în domeniul repar rii oaselor i articula iilor.1. Fig.2. în protezarea capului femural. Curând dup aceea au fost utilizate o elurile inoxidabile 18-8 (18% Cr. Materialul metalic utilizat pentru implanturi a fost o elul inoxidabil Cr-Ni. Apoi Smith-Petersen (1931) a realizat primele cuie cu cap ramificat cu ajutorul c rora a asigurat fixarea capului femural. În 1939 a început folosirea cupelor acetabulare din o el inoxidabil (Vitallium) i din alte materiale nemetalice.).1. a fost introdus în practica medical . care au fost apoi perfec ionate de c tre Sherman din Pittsburgh (fig.1.dup realizarea implantului.Mo. Dup Lister.1.1. când HeyGroves a utilizat primele uruburi.2. 3 . al turi de noi tehnici de aplicare.) folosind o elul aliat cu vanadiu pentru îmbun t irea rezisten ei i a ductibilit ii. Înainte de 1900 englezul Lane a realizat pl cu ele din o el pentru fixare a fracturilor osoase (fig.

s-au definit i criteriile de baz pentru includerea materialelor biocompatibile în cadrul unor standarde interna ionale. C.Stellit material mai bun decât Cu. AUSMAN W. BURCH H. Folosirea uruburilor în fractura femurului. 1860-1870 1886 1893-1912 1909 1912 1924 1926 1926 1931 1936 1938 1939 1946 1947 J. STUCK P. Ag. Au. VENABLE W. ZIEROLD M. Tabelul 1. Prima înlocuire total de old Utilizarea tantalului în medicina. . JUDET J. Ag i Pt.1 Cronologia apari iei i utiliz rii biomaterialelor metalice Anul Sfâr itul secolului al XVIII-lea . LAMBOTTE W. Datorit progresului numeroaselor discipline tiin ifice având la baza tiin a Materialelor i Biomecanica.1.Cr. Al. având tija diafazar din aliaj Ti-4Al2Sn i capul femural din aliaj pe baz de cobalt: Co. Au. SHERMAN A.A.LISTER H. f r cimentare. Cele mai importante realiz ri în domeniul dezvolt rii cronologice a implanturilor metalice sunt prezentate i în tabelul 1. N.. Primele proteze biomecanice de old Utilizarea Ti i a aliajelor sale. LARGE E. COTTON Dezvoltarea tehnicilor chirurgicale ase ptice Placi pe baz de Ni i o el pentru fracturi uruburi i placi din o el pentru fixarea fracturilor Placi din alama. Ag i Cu Placi din o el cu vanadiu. WILES J. SMITH PETERSEN C. In. Z. primul aliaj cu util iz ri exclusiv medicale Apare aliajul CoCr Mo . LANE A. Se utilizeaz o elul inoxidabil 18 -8s Mo (2-4%Mo) cu rezisten a ridicat la coroziune. A.W.începutul secolului al XIX-lea Autorul Materialul utilizat Diferite dispozitive metalice pentru fixarea fracturilor: sârme i cuie din o el.Mo.CARNEY J. Prima fixare femural a oldului f cut din o el inoxidabil i apoi din aliajul Vitallium.D. 4 . JUDET R.În acela i an s-a realizat pentru prima dat o protezare de old integral metalic .G.HEY-GROVES M.S. aliaje Al i o eluri. Utilizarea o elului inoxidabil Vitallium (descoperit în 1929) cu 19% Cr-9%Ni.

în mod curent. TiMn.1.aliaje pe baz de titan. Aliajele men ionate la aceast subgrup pot fi integrate în diverse dispozitive medicale utilizate în neurochirurgie. Zr. ultimele au excelente propriet i biocompatibile. Ta. ca implante chirurgicale. W y Aliajele utilizate ca implante chirurgicale în ortopedie i stomatologie. B. chirurgia maxilofacial . In. Mn. Ga. Mn. urmate de aliajele cu titan. TiNi (aliaj cu memorarea formei ±nitinol). etc. Cele mai utilizate aliaje sunt cele pe baz de cobalt crom (cca. Mn. .3 CLASIFICAREA MATERIALELOR METALICE UTILIZATE ÎN MEDICIN Biomaterialele metalice se clasific . Ti. Be. V. Co. Au. Cr. y Aliajele dentare utilizate pentru restaur ri dentare sub form de: 5 .sau ternare ca:TiAlV.o eluri inoxidabile austenitice ± constituie grupa aliajelor pe baz de Fe. Aceste materiale sunt utilizate ca aliaje binare: Ti30Nb. Fe. aliaje metalice i compozite cu matrice metalic (CMM). Ti. mangan zirconiu i staniu ± sunt utilizate atât în stare deformat plastic cât i turnate. Zr i Sn. . pot con in elemente ca Al. . Mo. Nb. cu con inut ridicat de crom i nichel ± sunt utilizate în stare laminat . ca materiale dentare i în construc ia diverselor aparate i dispozitive medicale. Fe. Ti30Ta. Sn. W. cardiologie. Ru. Pt. 70%). Ta. în trei grupe principale: metale tehnic pure. Ni. Cd. etc . V. Mo. caracterizate prin con inut ridicat de crom (25 ± 30%).aliaje dentare pre ioase i semipre ioase cu: Ag. V. Ni. Zn. numite i aliaje CoCr. Si. Cr. Nb. Pd. otologic i visceral .aliaje pe baz de cobalt.aliaje dentare nepre ioase cu: Al. Ti.TiAlZr. cu 70 ± 90% Ti. y Metalele sunt utilizate în domeniul medical. Co. etc. molibden (5 ± 7%) i alte metale ca nichel.implante i proteze ortopedice i stomatologice: Al. Ir. TiAl. Rh. Cu. ortopedie. Sn. din punct de vedere al compozi iei chimice i al structurii fizice. se împart în: . Exist peste 30 de elemente metalice utilizate în medicin sub form de: .

. materialele metalo-ceramice. CoCr.aliaje pe baz de titan. y Materiale compozite cu matrice metalic ± CMM. din care fac parte: amalgamele dentare cu matrice de mercur i galiu. etc. aspect estetic. . Exist peste 1000 aliaje dentare. dantur metalic din aliaje dentare. Cu). duritate i faciliteaz dezvoltarea i ancorarea esutului viu din zona implantului. care dup compozi ia chimic se clasific în 4 subgrupe: . Au. Straturile superficiale depuse pe implante le confer acestora propriet i speciale ca: rezisten a la coroziune. aliaje pentru lipirea (brazarea) lucr rilor dentare. . etc. Cu i elemente platinice. NiCr.aliaje nepre ioase din grupa o el inoxidabil.aliaje pre ioase cu con inut de Au. Pt.sârme pentru corectarea danturii. metalice). Ag. - coroane i pun i de leg tur (aliaje conven ionale). componentele protetice acoperite cu diverse straturi ceramice. Pt. dar pe baz de paladiu ( Ag.aliaje semipre ioase cu con inut sc zut de aur. por elan lipit pe aliaje metalice (compozite ceramo- 6 .

maleabil i ductil. teoria electronic a metalelor consider materialul metalic (metal sau aliaj) ca fiind constituit din ioni pozitivi printre care circul electronii de valen a sub forma unui gaz de electroni liberi. La metalele solide numai nivelele energetice mai apropiate de nucleu sunt distincte. Atomii metalelor pierd u or electroni. 2. Proprietatea specific st rii metalice este coeficientul de temperatur al rezistivit tii electrice. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR 2. iar oxizii i hidroxizii lor sunt bazici. electronii stratului exterior ± electroni de valen a ± apar in întregului ansamblu atomic formând un gaz sau nor electronic.1 STAREA METALIC . în timp ce nivelele i subnivelele exterioare se contopesc în benzi energetice care con in nivele cu energii foarte apropiate. TEORIA ELECTRONIC A METALELOR I ALIAJELOR Metalul este definit ca fiind un element chimic cu luciu caracteristic. spre deosebire de nemetale la care acest coeficient este negativ. pe orbite bine determinate. În acest fel. a a cum se constat în fig. bun conductor de c ldur i electricitate . În esen a.CAP. în care sunt scufunda i ionii pozitivi (atomii f r electroni de valen ). Aceste nivele energetice nu apar in atomilor individuali ci întregului agregat atomic. formând ioni pozitivi.1. care este pozitiv. opac. Teoria modern a st rii metalice porne te de la ideea ca distribu ia electronilor este diferit de cea a atomilor liberi. 7 . la care electroni sunt repartiza i pe nivele i subnivele de energie. adic rezistivitatea electric cre te cu temperatura.

s. re Fig. ceea ce d posibilitatea cristalelor metalice s se deformeze f r rupere (deformare plastic ). 2. care pot fi de atrac ie sau de respingere dintre atomi. care se ionizeaz u or eliberând electroni exteriori slab lega i. ci i în cristalele de solu ie solid cu solvent metalic care alc tuiesc majoritatea sistemelor de aliaje. proprietate care asigur aliajelor caracteristici tipic metalice. 2. ceea ce explic valorile mari ale conductibilit ii electrice i termice specifice metalelor. Leg tura interatomic este prezent nu numai în metale.1 Schema concep iei regul în substraturile cuantice . punct de topire) sunt asigurate de for ele de leg tur interatomic . Pe de alt parte densitatea mai redus a sarcinii electrice negative în leg tura metalic .Formarea în metale i aliaje a unor leg turi interatomice metalice. Coeziunea cristalelor i propriet ile derivate din ea (elasticitate.2 Varia ia energiei poten iale de atrac ie i de respingere cu distan a de separare interatomic 8 . este o consecin a a structurii electronice a atomilor metalici.2. Aceasta permite electronilor de valen a din metale s se deplaseze aproape liber de la un punct la altul. a a cum rezult din figura 2. f r o cre tere semnificativ a energiei lor. moderne asupra st rii metalice Caracterul nesaturat al leg turii interatomice din metale conduce la o densitate a electronilor între atomi mult mai sc zut decât cea permis de principiul excluderii a lui Pauli. dilatare termic . afla i de Fig. bazate pe existen a gazului de electroni liberi. face ca aceast leg tura s fie nedirec ionat i slab .

Totu i exist o diferen între modul de varia ie al celor doua for e cu distan a. Din graficul prezentat în figura 2. numite re ele cristaline. Energia de coeziune poate fi calculat i cu ajutorul rela iei empirice: Ec § 0. are expresia: 3 ¨ ¸ E c ! © V0  E 0  V1 ¹ 5 ª º în care: 3/5 E0 = energia cinetic medie a electronilor liberi V0 = energia poten ial a electronului în câmpul ionului pozitiv V1 = primul poten ial de ionizare Energia de coeziune se m soar experimental prin c ldura latent de sublimare.2 se constat c ambele for e cresc odat cu mic orarea distan ei dintre atomi. diferen concretizat prin valori mai mari ale for ei de respingere la distan e mici i valori mai mari ale for ei de atrac ie la distan e mai mari. caracterizând stabilitatea corpurilor cristaline.025 Tev . Energia de coeziune.2). dedus din modelul Wigner ± Seitz.1). lucrul mecanic necesar pentru a transforma metalul într-un gaz de ioni pozitivi. adic de trecere a metalului din stare solid în stare gazoas (tabelul 2. reprezint în cazul cristalelor metalice. o tendin de a se înconjura de un num r cât mai mare de atomi vecini. În acest din urm caz energia poten ial are un minim la distan a de separare de echilibru re. pentru fiecare atom. cu formarea unor figuri geometrice spa iale. 9 . Rezult prin urmare. între ei apar for e de respingere dac spinii electronilor sunt paraleli. Datorit for ei rezultante atomii vor ocupa unii fa de al ii pozi ii bine determinate. sau for e de atrac ie dac spinii sunt antiparaleli.La apropierea atomilor. unde Tev este temperatura de evaporare a metalului în grade Kelvin. (figura 2. Energia de coeziune Ec a cristalului metalic. Se ajunge astfel la o aranjare ordonat a atomilor în spa iu. În acest fel fiecare atom este atras de c tre to i atomii imediat vecini prin intermediul electronilor liberi care circul printre ei. poate fi definit i ca diferen a dintre energia unui atom liber i energia aceluia i atom când face parte dintr-un cristal. Energia (E corespunz toare distan ei interatomice de echilibru re.

8 147. 10 .1 403. ortorombic. c. K i de rela iile între parametri re elei a.3). Laturile paralelipipedelor formeaz un sistem de drepte paralele în trei direc ii necoplanare (ortogonale sau nu). hexagonal.4 413. b.6 320. prin faptul c distribu ia este ordonat prezentând o periodicitate în cele trei direc ii spa iale la o distan mare. Fiecare cristal metalic este format dintr-un aranjament regulat de ioni pozitivi. tetragonal. care pot fi asimila i cu ni te sfere tangente.0 596. Ansamblul acestor paralelipipede sau celule elementare formeaz re eaua cristalin ale c rei noduri sunt punctele de intersec ie ale laturilor paralelipipedelor (figura 2. Un sistem cristalin este definit prin parametrii celulei elementare.1 Energia de coeziune a unor metale exprimat prin c ldura de sublimare Metalul Argint Aluminiu Aur Crom Fier Magneziu Molibden Nichel Titan Vanadiu C ldura de sublimare [kJ/mol] 280.2 399.7 469.0 2.1 512. Ele difer de solidele amorfe. aranjamentul de ioni poate fi divizat în paralelipipede elementare în contact i egale între ele. În func ie de valoarea unghiurilor E. în care atomii sunt dispu i dezordonat.2 STUCTURA CRISTALIN I SISTEME CRISTALINE METALICE Metalele i aliajele sunt corpuri solide cristaline. F. re elele cristaline se împart în apte sisteme cristaline (cubic. romboidal. adic prin laturile i unghiurile paralelipipedului elementar.Tabelul 2.0 380.

compuse. din care pentru metale sunt caracteristice doua: cubic i hexagonal. CFC).2 .2. Dup densitatea de umplere cu atomi a celulei elementare. atomii fiind plasa i în colturile celulei (ex. cu un singur atom în celula elementar . ale c ror parametri sunt prezenta i în tabelul 2. în pozi ii precise în raport cu acestea. Fig. care sunt amplasa i în centrul celulei sau în centrele fe elor (ex. CVC). re elele cristaline pot fi: . Într-un cristal metalic centrele de oscila ie ale ionilor coincid cu nodurile re elei cristaline.3 Celule elementare 11 . .simple (primitive). cu mai mul i atomi în celula elementar .monoclinic i triclinic). dar ionii pot fi plasa i i în afara nodurilor.

FeE Cu. Zn. Compactitatea unei re ele cristaline se caracterizeaz prin doi parametri: num rul de coordina ie C i gradul de compactitate . Pt. Rh. Cr.Tabelul 2. Mn. Ca.num rul de coordina ie reprezint num rul de vecini care înconjoar un atom al cristalului la distan minim de acesta. Os Un punct al re elei din interiorul celulei i apar ine complet celulei. U. Sr. Tl. Ag. Nb. Ba. Ta.2 Sisteme cristaline metalice Sistemul cristalin Cubic cu volum centrat . Pb. Th. Rb. Sc. K. Ti.HC Parametrii re elei a=b=c E=F=K=90o idem a=b{c E=F=90o K=120o Metale Li. Au. W. La. Mg. iar un punct din col ul celulei c este comun la opt celule astfel num rul de atomi al unei celule elementare este dat de rela ia:   ! i  2  c 8 2.3 RE ELE CRISTALINE METALICE Ansamblul spa ial al celulelor elementare. Ni. un punct de pe centrul fe ei f este comun la dou celule. constituie re eaua cristalina. Na. Zr. FeK Be. 12 .CVC Cubic cu fe e centrate ± CFC Hexagonal compact . Y.Cd. Ir. Hf. Ce. Cs. Al. care se definesc astfel: . în care exist o aranjare ordonat a atomilor. V. Mo. Co.

16. Gradul de compactitate se calculeaz inând seama de raz atomic i de faptul c celula unitar con ine doi atomi: ¨ 3¸ ¹ ©a 4 © 4 ¹ º ! T 3 ! 0. de unde rezult c unui atom îi revine un spa iu egal cu 6.2. care sunt importante la alierea metalelor. FeE. Metalele cristalizeaz într-un num r limitat de re ele cristaline care sunt prezentate în continuare. cu volum centrat celula elementar a re elei con ine doi atomi determina i astfel: N = 1 + 8  8 = 2 atomi. Mn. Majoritatea metalelor din aceast grup sunt caracterizate prin rezisten mecanic ridicat i plasticitate moderat . ceea ce se poate observa considerând atomul central sau un atom echivalent din col urile cubului. când atomii unor elemente de aliere se a az în intersti iile metalului de baz . În baza unor rela ii geometrice simple se ob ine corela ia dintre raza atomic r i parametrul re elei a. Re ea cubic cu volum centrat . Num rul de coordina ie al acestei re ele este 8(C8). se observ din fig. conform modelului sferelor rigide.r3.gradul de compactitate reprezint .68 ™ 100 . i anume: 4r ! a 3 . Utilizând modelul de sfere rigide pentru redarea amplasa-mentului atomilor în metal. Spa iile libere dintre atomi în contact reprezint intersti iile re elei cristaline. ca în celula elementar CVC tangen a atomilor are loc dup diagonala spa ial a cubului.4 Celula elementar cubic Conform rela iei de mai sus.CVC În aceast re ea cristalizeaz cincisprezece metale printre care cele mai utilizate sunt: V.2. Nb. W. Mo. raportul dintre volumul efectiv ocupat de atomii celulei elementare i volumul celulei.4. ª N ! 2™ T 3 3 a 8 3 y deci 68% 13 .. Cr. Fig.

2.74 ™ 100 . dar sunt excelente elemente de aliere. etc. este: ¨ ¸ ©a 2 ¹ 4 © 4 ¹ ! 4™ Tª 3 º ! 3 a 3 y 2 6 Re ea cristalin hexagonal compact .CFC Metalele care cristalizeaz în aceast re ea (fig. . Ti.6 Celula elementar .66. Ni.corela ia dintre raza atomic i parametrul re elei este: 4r ! a 2 . cu influen a hot râtoare asupra caracteristicilor metalului de baz . Co. Conform rela iei men ionate mai sus celula Fig.Re ea cristalin cubic cu fe e centrate . In.HC Aceast re ea cuprinde unele metale de mare utilitate practic cum sunt: Be.num rul de coordina ie este 12 (C 12). Caracteristicile principale ale re elei cubice cu fe e centrate sunt: . Particularit ile geometrice i structurale pentru aceast re ea sunt: Fig. printre cele mai uzuale sunt: Cu. Au. Ag. Al. .spa iul ce revine unui atom în celula elementar este egal cu 5. .2.gradul de compactitate. calculat inând seama de expresia razei atomice i de faptul c celula elementar con ine patru atomi.corela ia dintre raza atomic hexagonal compact i parametrul re elei este: r=a 2. y ¡ ! 0. 2. deci 74% ¢ 14 .r3. Metalele cristalizate în acest sistem se caracterizeaz prin plasticitate redus . Mg. FeK.5) se caracterizeaz prin ductilitate i maleabilitate ridicate.5 Celula elementar elementar a re elei con ine cubic cu fe e centrate patru atomi.

gradul de compactitate.num rul de atomi în celula elementar N.num rul de coordina ie este 12 (C12). în re eaua HC exist doar o singura serie de straturi atomice cu împachetare compact (stratul bazal al prismei). a a cum rezult din fig. între metalele cristalizate în re eaua CFC. Pentru majoritatea metalelor de interes tehnic razele ionilor se afl într-o gam strâns de valori cuprins între 1. exist o mare diferen a de comportare la solicit ri mecanice legate de cele doua re ele.6. calculat inând seama de expresia razei atomice i de cei sase atomi ai celulei elementare.4 ALOTROPIA METALELOR Examinarea structurii cristaline a metalelor scoate în eviden faptul c ele se pot prezenta.633/3 . . în mai multe 15 .45Å .. lucru explicabil având în vedere c cele doua re ele au acela i num r de coordina ie (C12). Astfel. este: 4T ¨ a ¸ © ¹ 3 ª2º 2 3 6™ ! £ a 6 2 8 3a 3 ! T 3 2 ! 0. Parametrul re elei i tipul re elei cristaline se determin prin tehnici de difrac ie (cu raze X sau electronic). în stare solid cristalizata. deci 74% Se constat c gradul de compactitate este la fel ca i în cazul re elei CFC. Aceast particularitate cristalografic explic plasticitatea redus a metalelor din re eaua HC.raportul axial între în ltimea prismei hexagonale c i latura hexagonului bazal a este: c/a =1. De i au aceea i compactitate.74 ™ 100 . este 6 (trei atomi în pozi ii interne. un atom în centrul fe ei bazale i doi atomi în colturile prismei hexagonale): N=12x1 6+2x12+3=6 . 2.2. respectiv HC.2 -1. în timp ce la re eaua CFC exist patru serii de straturi atomice cu împachetare compact (normale la cele patru diagonale ale cubului).

La. lantanide. Acest fenomen se nume te alotropie sau polimorfism. diversele forme alotropice ale aceluia i metal sunt stabile în intervale de temperatur bine determinate. Ni.3 Variet ile alotropice ale unor metale i intervalele de stabilitate termic Aliajele metalelor care prezint transform ri alotropice sunt susceptibile la tratamente termice mai variate datorita posibilit ii de a p stra la temperaturi relativ joase. Co. Ag. actinide: Ti. 16 . Ce. Majoritatea metalelor care prezint transform ri alotropice apar in grupelor secundare ale sistemului periodic ca metale de tranzi ie. printr-o r cire rapid .tipuri de re ele. Mn. 5% prin transformarea fierului K cu re eaua CFC în fier E cu re eaua CVC. În cazul staniului transformarea F în staniu E se face cu o cre tere de volum de 26%. Într-o asemenea stare aliajul este din punct de vedere al constitu iei fazice. starea alotropic de temperatur înalta sau con inutul de elemente de aliere existent în starea alotropic de temperatur înalta.3. W. etc. U. Astfel la c lirea o elurilor densitatea variaz cu cca. în afar de echilibru i poate prezenta propriet i interesante în practic . ceea ce provoac f râmi area staniului cenu iu. Tabel 2. Fe. Th. sunt prezentate st rile alotropice i intervalele de temperatur pentru o serie de metale de important tehnic . Zr. Rh. În tabelul 2.

conform re elei spa iale specifice metalului respectiv. La trecerea din starea lichid în starea solid . Fiecare forma ie solid va prezenta o aranjare ordonat a atomilor. ceea ce are drept consecin o capacitate diferita ale celor doua forme alotropi e de a c dizolva atomi str ini intersti iali.5.Între formele alotropice diferite ale aceluia i metal exist diferen e de dimensiuni ale intersti iilor re elei. ca regula generala.7 Formarea structurii policristaline 17 . 2. procesul aranj rii ordonate a atomilor începe în diferite puncte ale topiturii. Astfel dimensiunea relativ mare a intersti iilor octoedrice din re eaua CFC a fierului K permite dizolvarea carbonului în propor ie mai mare decât a fierului E caracterizat prin intersti ii mai numeroase.a). care se r ce te în jurul unor germeni (centri) de cristalizare (fig.7.5 FORMAREA STRUCTURII MATERIALELOR METALICE 2.1 Structura policristalin a materialelor metalice Orice produs metalic se ob ine. dar mai mici.2. a) b) c) d) Fig.2. prin solidificarea unei topituri. 2. dar orientarea re elelor diverselor forma ii va fi întâmpl toare (fig.b).7.

Forma obi nuita a cristalelor materialului metalic policristalin este dendrita. fapt pentru care ea se nume te structur policristalina. ci dintr-un num r mare de cristale. tratamente termice. 2.c). Rezulta c structura unui metal nu este alc tuit dintr-un singur cristal de dimensiuni mari (monocristal). 2. Se vor ob ine în final cristale de form exterioar neregulat .7. adic agregate compacte de cristale microscopice în contact. impuse de constrângerile exterioare care au loc în cursul solidific rii sau în procesele de prelucrare la cald (deformare plastic . 2. astfel încât pot fi u or observate cu ochiul liber într-o zon de rupere a metalului.d) având m rimea de ordinul zecimilor sau sutimilor de milimetri. pân când cristalele încep s se incomodeze reciproc în cre tere (fig. poliedrice (fig. Uneori cristalele pot fi ob inute i la dimensiuni mai mari. etc. În forma lor de utilizare metalele i aliajele sunt materiale policristaline. Aceste cristale de form neregulat i de m rimi diferite se numesc gr un i cristalini sau cristalite. Cristalele metalice (de metal pur sau solu ie solid ) sunt cristale alotriomorfe ale c ror form exterioar nu prezint caractere geometrice definite. În continuare cre terea se produce pe direc iile libere pân la consumarea ultimelor cantit i de metal lichid.2.7.Fig.8 Scheletul unui policristal dendritic Fig. corelabile cu structura aranjamentului ordonat din re eaua cristalina.9 Structura metalic alcatuit din graun i poliedrici Fiecare forma ie cristalin cre te în jurul germenului.). în 18 . Aceste policristale au forme oarecare.

). cre terea gr un ilor la recoacere. .i mic ora energia superficial un material policristalin tinde s .producerea de piese metalice prin alte procedee ca: sudare. schimbarea formei dendritice în forme poliedrice.producerea lingourilor metalice destinate prelucr rii prin deformare plastic . Forma dendritic sau arborescent a cristalelor metalice solidificate din topitur este o consecin a caracterului nedirec ionat al leg turii interatomice de tip metalic.1 Mecanismul solidific rii Formarea cristalelor la solidificare este rezultatul a doua procese elementare : a) formarea în topitur a germenilor de cristalizare. etc. topire zonal . Procesul de solidificare exercita o influen decisiv asupra structurii i calit ii materialului metalic turnat.8. Tendin a de reducere a ariei limitei de gr unte determin o serie de caracteristici ale structuri metalelor cum ar fi: globulizarea. parametrii de baz ai 19 . Forma dendritic a cristalelor metalice rezultat la solidificare se transform în procesul de deformare plastic la cald sau la reînc lzire (recoacere).i reduc aria limitei de gr unte.9.2.2. prin aspectele fizice prezentate în continuare. lucru posibil când metalul este men inut la temperatur ridicat .5. prin deplas ri ale atomilor din re eaua cristalin prin procese de difuzie. Deoarece mersul solidific rii este determinat de vitezele cu care se desf oar na terea germenilor i cre terea lor. Pentru a. 2.producerea pieselor turnate metalice.5. b) cre terea germenilor forma i. etc.2. .9. lipire.2.) i forma de poliedre neregulate în materialele deformate la cald (fig. în poliedre neregulate a a cum se prezint în fig. 2.2 Structura de solidificare a materialelor metalice Structura de solidificare prezint importan practic pentru trei categorii de aplica ii tehnice ale procesului de cristalizare: .materialele turnate (fig. sinterizare.

în diverse puncte ale lichidului apar simultan germeni de cristalizare. Când topitura este subr cita sub Ts. energia liber a sistemului se modific cu ( F: (F= . Dar 20 .10 Varia ia energiei libere la formarea germenilor de faza nou Reprezentarea grafic a ecua iei de mai sus este dat în figura 2.apari ia unei energii superficiale în suprafa a de separare interfazic dintre germene i topitura.10. Luând în considerare ambii factori la formarea din topitur a unui embrion sferic de raz r.cristaliz rii sunt : viteza de apari ie a germenilor cristalini numit i viteza de germinare i viteza de cre tere a acestor germeni. unde: (Fv-reprezint modificarea energiei libere pe unitatea de volum la cristalizare.2. W . Stabilitatea unui germene cristalin este determinat de doi factori: . Procesul de germinare poate avea loc în condi ii de topitur omogen (metal pur) i eterogen (în prezen a unor incluziuni preexistente în topitura). Fig. Formarea germenilor prin germinare omogen presupune existen a unei subr ciri (T a topiturii sub temperatur de solidificare Ts.energia superficial la formarea unit ii de suprafa . .modificarea energiei libere F la tranzi ia lichid-solid. de unde rezulta c sunt stabile i vor cre te numai particulele de faz solid pentru care r u rc deoarece cre terea acestor particule este înso ita de mic orarea energiei libere Raza critic rezulta din prima derivat a rela iei de mai sus este : rc=2W/ Fv Rezulta astfel c o cre tere a razei critice la germinare este înso ita de mic orarea energiei libere specifice i de cre terea tensiunii superficiale W.4/3Tr3(Fv +4Tr2W.

5.2 Cinetica procesului de solidificare Mersul solidific rii este determinat de viteza de germinare n i de capacitatea de cre tere a germenilor c. Viteza de solidificare atinge valoarea maxim când topitura s-a solidificat 50%. i deci trebuie mic orat tensiunea superficiala. O astfel de germinare se nume te eterogen când germenii cristalini se formeaz pe suprafe e preexistente în topitura. numite germeni bidimensionali.în procesul de cristalizare sunt necesare structuri cu granula ie fin pentru a ob ine propriet i superioare în metalul solidificat. lucru ce se poate realiza prin introducerea în topitur a unor impurit i solubile în cantit i mici (de ordinul zecimilor sau sutimilor de procente).2. mic orând tensiunea superficial pe de o parte i constituind îns i ele germeni de cristalizare. 21 . pe de alta parte. în multe cazuri îns cre terea cristalelor se face la subr ciri mici.11. mai convenabil din punct de vedere energetic. Experimental i teoretic s-a demonstrat c volumul v al materialului solidificat variaz cu timpul dup o curb reprezentat cu linie continua în fig. Cre terea începe mai întâi prin formarea în topitur a unor mici grup ri de atomi de grosime monoatomic . se realizeaz prin intermediul disloca iilor elicoidale care se formeaz în trepte pe suprafa a cristalului ini ial. M rimea vitezei de solidificare dv/dX este determinat de num rul efectiv de atomi care trec în unitatea de timp în faz solid . Cre terea cristalelor continua prin formarea de noi germeni bidimensionali i dezvoltarea lor în structuri atomice. Acest mecanism. Cre terea germenilor cristalini se produce ca rezultat al trecerii atomilor din lichidul subr cit în nucleele cristaline produse la germinare. Cantitatea de particule insolubile active în procesul de germinare eterogen poate fi crescut prin introducerea unor adaosuri insolubile sau care formeaz cu componen ii topiturii compu ii greu fuzibili. Formarea germenilor bidimensionali necesita subr ciri relativ mari.2. în condi ii în care germenii bidimensionali nu se pot forma. Asemenea substan e se numesc modificatori i permit reglarea procesului de cristalizare i finisarea gr un ilor din piesele turnate. 2. Aceste elemente fiind superficial active se concentreaz prin adsorb ie pe suprafe ele de separare dintre faza solid i lichid . stabile din punct de vedere termodinamic.

tensiunea superficial a fe ei cristalului Si .3 Forma cristalelor ob inute la solidificare Cristalele care cresc liber î i dezvolta liber formele exterioare. unde : i . caracterizate prin cea mai mic energie superficial dat de rela ia care satisface starea de echilibru a cristalelor: 7 iSi = minim. Num rul de gr un i N în unitatea de volum este egal cu: ¨n¸ N ! a© ¹ ªcº 3/ 4 X 1-X 0.11 Varia ia volumului de depinde de raportul n/c. O metod frecvent folosit pentru ob inerea unor gr un i fini consta în cre terea vitezei de r cire care conduce la cre terea vitezei de germinare. 22 . a a cum s-a mai ar tat.5.suprafa a fe ei cristaline. . cre tere c este mai mic .2. a. 2.Din curba de varia ie a vitezei de solidificare i a volumului de material solidificat se constat c procesul nu începe imediat ci dup trecerea unui timp X0 numit perioada de incubare. Ob inerea unor gr un i mici se poate realiza. adic a unei substan e introduse în topitura care ac ioneaz ca drept catalizator ai germin rii. 2. cu atât vor fi mai mici gr un i care se ob in. cu material solidificat V i a vitezei de cât viteza de germinare n este mai mare i viteza de solidificare dv/dX cu timpul X. durata transform rii fiind M rimea cristalelor care se formeaz la solidificare Fig. prin utilizarea modificatorilor.constant adimensional . deci cu atât va fi mai mare num rul lor.

2. solidificarea continua prin formarea ramifica iilor de ordin superior pân cân tot d spa iul dintre ramifica ii se umple cu metal solid. cristalul crescând cu cea mai mare vitez de-a lungul direc iei perpendiculare pe fa a cu cea mai mare tensiune superficial (planul cu cea mai mic densitate în atomi). Se dezvolta în acest fel pe interfa a solid-lichid ramuri cristaline foarte lungi numite axe principale . 23 .12 Cre terea dendritic Cre terea unei dendrite are loc pân la întâlnirea ei cu dendritele vecine. Vârful denivel rii cre te cu o vitez mult mai mare decât deplasarea interfe ei în condi ii de subr cire.Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de legea Curie Wolff i arat c viteza de cre tere a unui cristal este anizotropa. Fig. Solidificarea se produce de regul în afara condi iilor de echilibru. Acest proces se produce i la interfe ele dintre axele principale i topitura.2.13). Ca urmare aspectul dendritic dispare i întreaga masa solidificat este format dintr-un conglomerat de gr un i cristalini poliedrici.12). moment în care cre terea axelor primare se opre te. când interfa a lichid-solid nu este perfect neted ci con ine o serie de denivel ri care se formeaz ca urmare a modului de cre tere a fazei solide. Intr-o astfel de interfa a vârful denivel rii se afl într-un lichid subr cit mai puternic decât masa de lichid din vecin tatea interfe ei. ca urmare denivel rile de pe axa principala-topitur vor cre te foarte repede formând o alta familie de axe numite secundare. 2. În mod asem n tor din axele secundare se vor dezvolta axe ter iare i a a mai departe. fiecare dendrita transformându-se într-un gr unte cristalin (fig. Se formeaz astfel un schelet arborescent numit dendrit (fig.

14) cuprinde trei zone distincte: I ± crusta sau zona exterioar a metalului solidificat cu cristale echiaxe mici.14. Macrostructura se caracterizeaz prin varia ia caracteristicilor microstructurale în volumul materialului.2. Microstructura se refer la forma i m rimea gr un ilor i modelul de asociere a fazelor constitutive.13 Structura poliedric a unui metal al c rui graun i au crescut prin mecanismul dendritic în cre terea sa de gr un ii vecini. produce o vitez mare de germinare a cristalelor din topitura. Tipul obi nuit de macrostructur (fig. a a cum se poate constat i din fig. În structura gr un ilor se pot forma i pune în eviden a dendrite libere datorita contrac iei de volum a metalului la solidificare. 2. fe ele lor nu sunt fe e cristalite regulate deoarece fiecare gr unte este împiedicat Fig.5. m rime i orientare. III ± zona central cu cristale echiaxe mari. a a cum se produce la contactul lichidului cu peretele formei. Cristalizarea la grade mari de subr cire a topiturii. 2. II ± zona cristalelor columnare.Gr un ii cristalini variaz ca forma.4 Microstructura i macrostructura metalelor turnate Structura de solidificare este determinat de compozi ia chimic a topiturii i de viteza de solidificare. Crusta sau zona exterioar se formeaz prin germinare eterogen pe peretele formei de turnare . 24 . 2. 2. ceea ce asigur în zona cre terii o granula ie foarte fin .

III. î i continua cre terea doar un num r redus care are axul dendritei în direc ia fluxului termic. produs de impurit ile acumulate în aceasta zon i de fragmentele de dendrite rupte din ramurile cristalelor datorita curen ilor de convec ie din lichid. În zona II. dintr-un num r de gr un i cu orientare întâmpl toare prezen i în crusta. dezvoltarea cristalelor din zona central opre te cre terea cristalelor columnare. c p tând o form columnar . viteza de cre tere a acestor cristale se m re te i dendritele se dezvolta rapid în direc ia axului lor principal. aceasta fiind util în anumite aplica ii speciale. 25 . deci pe direc ia perpendicular peretelui formei. rezultând gr un i echiac i. Gradientul termic fiind foarte mic. Zona III se formeaz printr-o noua germinare în lichidul care are grad mic de subr cire în zona central a lingoului.II I I III I a) b) Fig. În zona central subr cirea necesar pentru germinare este de natur constitu ional . care d materialului solidificat o pronun at anizotropie a propriet ilor.2.14 Formarea zonelor cristaline la solidificarea metalului. dezvoltarea cristalelor se face relativ uniform în toate direc iile. Datorita mic or rii gradului de subr cire a topiturii din zona II. II-zona cristalelor columnare.zona central cu cristale echiaxe mari) b) formarea zonelor cristaline în func ie de regimul tehnic de r cire Cristalele dendritice din aceasta zon au orientare cristalin întâmpl toare fiind provenite dintr-un mare num r de germeni diferi i. în corela ie cu regimul termic a) formarea macrostructurii la solidificarea metalului lichid (I-zona cristalelor echiaxe.

Pe parcursul solidific rii por iunile cu sec iune mare din pies se afl înc în stare lichid . Lungimea dendritelor este determinat de intervalul de solidificare a aliajului: Ts = (TlichidusTsolidus) i de gradientul termic mediu Gm în zona bifazic constituita din dendrite în cre tere i lichidul interdendritic. L! Tlichidus  Tsolidus Gm Exist i al i factori lega i de condi iile de turnare care ac ioneaz în sensul l rgirii zonei cristalelor echiaxe i anume: .5.2. 2. În majoritatea cazurilor se urm re te ob inerea unei granula ii fine în metalul turnat. Când aceste tensiuni sunt mari ele pot provoca ruperea piesei la jonc iunea între dou por iuni de sec iune diferit . care asigur un grad mare de subr cire i prin introducerea de modificatori în topitur .5 Tensiunile reziduale Tensiunile reziduale sunt prezente în piesele turnate datorita diferen elor de masivitate a sec iunii lor. în timp ce por iunile cu sec iune sub ire sunt solidificate i r cite.turnarea în forme de amestec în locul cohilelor. Când se solidific i por iunile masive contrac ia lor solicit la întindere sau comprimare por iunile solidificate anterior.amestecarea topiturii prin vibra ii mecanice sau ultrasonice cu fragmentarea dendritelor i disiparea c ldurii în masa de metal.Întinderea relativ a zonei columnare i a zonei centrale depinde de caracteristicile aliajului i de regimul de r cire. 2. .5. sau ca efect al 26 .6 Porozitatea Porozitatea este un aspect fizic important al micro i macrostructurii materialelor metalice turnate determinat de prezen a discontinuit ilor sau golurilor. . Asemenea defecte pot s apar ca efect al mic or rii de volum care înso e te solidificarea. Por iunile sub iri ale piesei aflate la temperatur mai sc zut nu se pot deforma plastic i ac iunea provocat de contrac ia por iunilor groase se men ine sub forma de tensiuni interne sau tensiuni reziduale în material. lucru care se realizeaz practic prin turnarea în cohile.supraînc lzirea mic a topiturii.2.

2. Rezulta concluzia important c orice por iune de topitur c reia i se întrerupe alimentarea cu lichid în timpul solidific rii. 27 .15 Componentele contrac iei la turnare a metalelor i aliajelor cu formarea retasurii: a) tipuri de contrac ie.2. c) formarea cavit ii de retasur dispersat Contrac ia total (fig.c). Contrac ia total la turnare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts).a).15. Apari ia i formarea cavit ii de retasur este determinat de caracterul concav al frontului de cristalizare izoterm.2. b) formarea cavit ii de retasur închis . Toate metalele cu structur cristalin compact (CVC. Lichidul din zonele de solidificare r mâne izolat de restul masei de lichid i apar cavit i închise sub form de porozit i (fig.15) cuprinde contrac ia lichidului pân la temperatura de început de solidificare (I).2. Cea mai mare parte a contrac iei de turnare apare sub forma cavit ii de retasur . III .15.15. La rândul sau concavitatea este determinat de cantit ile relative de c ldur eliminate în direc ia verticala. I .contrac ia la r cirea topiturii.b). contrac ia în intervalul de solidificare (II) i contrac ia solidului de la temperatura de sfâr it de solidificare (III) pân la temperatura ambiant . respectiv în direc iile orizontale (fig. a) b) c) Fig. 2. CFC i HC) se contract la solidificare.contrac ia la r cirea materialului solidificat. II .contrac ia la solidificare.degaj rii gazelor dizolvate în topitur ori ca efect combinat al ambelor cauze. Dac solidificarea se produce nu numai la baza i la pere ii formei ci i la suprafa a superioar liber a topiturii se formeaz o retasur închis (fig.

sulfuri. Dimensiunile tipice ale porilor sunt între 5 i 10 m în zona cristalelor columnare i de aproximativ 25 m în zona cristalelor echiaxe. Microporozitatea poate fi redus prin turnare sub presiune sau prin degazare în vid.formeaz o cavitate închis (o porozitate) în momentul în care se solidific . silica i. ultimul procedeu este frecvent utilizat la turnarea metalului lichid în lingouri sau piese. etc. particule de zgura) sau de origine endogen (ca urmare a reac iilor chimice rezultate din procesul de elaborare: oxizi.dac frontul de cristalizare se deplaseaz mai lent în acela i timp cu cre terea bulelor. Transportul de mas 28 . etc.dac frontul de solidificare se deplaseaz rapid bulele de gaz sunt închise în materialul solid sub form de sufluri sferice. . Propriet ile de utilizare a materialelor metalice sunt afectate negativ de prezen a incluziunilor. Originea degaj rii de gaze de la solidificare o reprezint fie anumite reac ii chimice în topitura metalic . În procesul de solidificare se produc neuniformit i în distribu ia elementelor chimice numite segrega ii. La interfa a solid . bulele dau na tere la sufluri cilindrice cu axul perpendicular pe frontul de solidificare. prin difuzia gazelor din topitura. În structura pieselor turnate se g sesc anumite cantit i de incluziuni nemetalice sub form de particule de oxizi.lichid de form dendritic elementele de aliere sau impurit ile cu coeficient de distribu ie subunitar sunt rejectate în lichid. Gazele care se degaj la solidificare formeaz sufluri în materialul turnat. Dificult ile de alimentare cu lichid a canalelor interdendritice conduc la apari ia unor goluri de contrac ie de dimensiuni microscopice care constituie microporozitatea. Gazele rejectate din topitur se acumuleaz în lichidul din fa a frontului de solidificare pân ce ating o concentra ie suficient pentru a provoc germinarea de bule. bulele de gaz cresc suficient pentru a se desprinde i a se ridic la suprafa a liber a topiturii unde se elimin în atmosfer .). Comportarea ulterioar a bulelor depinde de viteza de deplasare a frontului de cristalizare. care constituie întreruperi în continuitatea masei metalice. sulfuri. Incluziunile pot fi de origine exogen (resturi de materiale refractate. . astfel: . fie sc derea drastic a solubilit ii gazelor în metalul solid.dac viteza de deplasare a frontului de cristalizare este mai mic decât viteza de difuzie a gazelor din topitur .

Tabelul 2.6 ±1. în mm 43 -147 13-102 13 -127 Gradul de segregare. distan a interdendritic .32 ±1.tratat termic dup turnare. În tabelul 2.longitudinal este de lung distanta.4 Segrega ia elementelor de aliere în o el Material Ni în o elul 40 Mo CN 15 Ni în aliajul FeNi 10 Cr în o el de rulmen i Distan a de la peretele lingotierei. precum i prin reducerea sec iunii efective a piesei metalice.38 3. . Influen a porozit ii este maxim în cazul pieselor turnate utilizate ca atare. Transportul de mas lateral este un transport de scurt distan . Aceast influen se reduce prin efectuarea unei deform ri plastice. Metalul turnat poate fi utilizat în urm toarele st ri: .2 2.9 1.Porozitatea influen eaz negativ propriet ile mecanice pe doua c i: porii ac ioneaz ca ni te concentratori de tensiuni.deformat i tratat termic. 29 .în stare brut turnat . Principalii parametri ai structurii primare care influen eaz propriet ile mecanice ale materialelor metalice sunt: porozitatea.4.7 Influen a structurii de solidificare asupra propriet ilor mecanice a materialelor metalice Structura de solidificare sau structura primar influen eaz propriet ile de utilizare a materialelor metalice indiferent de prelucr rile ulterioare. prezen a fazelor secundare. m rimea de gr unte. care d na tere macrosegrega iei în direc ia de avans a frontului. când porii se sudeaz par ial sau total.5. (GS) 1. . este prezentat gradul de segregare a unor elemente în o eluri aliate.2.8 ±4. care d na tere unei microsegrega ii la nivel de cristal.deformat plastic dup turnare. . .

cum sunt propriet ile mecanice de rezisten i de plasticitate ale metalelor. Aceste abateri de la aranjamentul ordonat al atomilor constituie imperfec iuni sau defecte care provoac modific ri esen iale ale unor propriet i ale metalului. imperfec iunile de re ea reprezint o mic frac iune. Cu toate acestea. . Ca urmare.Mic orarea distan ei între ramurile dendritelor m re te ductilitatea i rezisten la rupere la trac iune.M rimea gr untelui cristalin influen eaz rezisten a mecanic a metalelor. în volumul materialului cristalin.Prezen a fazelor secundare în aliaje (compu i intermetalici i solu ii solide secundare) m resc susceptibilitatea la tratamente termice i contribuie la îmbun t irea tuturor propriet ilor mecanice.limita de curgere. chiar în metalele puternic deformate propor ia atomilor afla i în afara pozi iilor de echilibru este mai mic de 1 la 1000. propriet ile metalelor i aliajelor pot fi împ r ite în dou categorii: ¤ d 30 . în sensul c aceasta cre te cu gradul de finisare a gr un ilor conform rela iei: ¤ ! 0  unde: d ± diametrul mediu al gr un ilor. 2. De exemplu. efectul fiind datorat unei omogeniz ri mai bune pe seama reducerii microsegrega iilor. este considerabil . Ca propor ie. .6 IMPERFEC IUNILE RE ELEI CRISTALINE Un material metalic în stare de lingou. Astfel se estimeaz c rezisten a la rupere a unui monocristal metalic ideal este de 100 pân la 1000 de ori mai mare decât în materialul real. deci predominant r mâne aranjamentul ordonat care caracterizeaz re eaua cristalina. o i K ± constante de material. . influen a exercitat de imperfec iunile de re ea asupra unor propriet i importante. semifabricat sau pies con ine în volumul sau numeroase abateri de la ordinea perfecta a atomilor în re eaua cristalina.

Defectele re elelor cristaline pot fi din punct de vedere geometric: punctiforme. termice (temperatura de topire.6. în timpul deform rii plastice i prin expunere la sarcini ciclice a materialului metalic. nefiind afectate de prezen a i cantitatea imperfec iunilor de re ea. De remarcat este faptul c propriet ile care stau la baza utiliz rii materialelor metalice sunt propriet ile mecanice sensibile la structur .atomi intersti iali stranii p trun i printre atomii ordona i ai re elei. a a cum se prezint schematic în fig.. Pe lâng imperfec iuni.vacan e sau pozi ii neocupate în nodurile re elei. dilatarea). liniare i de suprafa .propriet i independente sau pu in dependente de structura de fond determinat de natura metalului sau aliajului. 31 . care î i schimb valoarea în limite largi în func ie de natura i cantitatea imperfec iunilor de re ea introduse în diversele faze ale procesului de prelucrare. 2.1 Defecte punctiforme Acest tip de defecte apare în celula cristalin sub trei forme. Atomii de substitu ie cât i cei de intersti ie pot provoca deranjamente ale re elei cristaline. c ldura specific . ca i unele propriet i magnetice i electrice. .propriet i dependente de structur . re eaua cristalin poate prezenta i distorsiuni elastice sau tensiuni interne. Propriet ile sensibile la structur includ propriet i mecanice de rezisten i plasticitate.16: .atomi de substitu ie stranii care înlocuiesc atomii proprii din nodurile re elei cristaline. De asemenea difuzia atomilor în stare solid ar fi imposibil f r prezen a în re ea a vacan elor. densitatea). conductibilitatea termic . . Printre acestea se num r : câteva propriet i mecanice (constante elastice. 2. manifestate prin deformarea geometric a acesteia i cre terea gradului de compactitate al re elei. 1%. Printre propriet ile metalelor i aliajelor puternic afectate de prezen a tensiunilor interne se num r rezistivitatea electric i susceptibilitatea la coroziune. electrice i optice. Existen a vacan elor în cristale face posibil autodifuzia atomilor la temperaturi joase. Din aceasta cauz parametrii re elei se abat în zonele tensionate de la valorile ideale cu diferen e în plus sau în minus cu valori de cca. . Vacan ele pot fi create prin r cirea rapid a metalului din starea lichid .

indic prezen a irului atomic cu num r incorect de vecini. Fig 2. 2. care se extinde într-o regiune cilindric cu axa DD¶ i raza de 3 ± 4 diametre atomice.6.16 Tipuri de defecte punctiforme 2. Se disting dou tipuri mai importante de disloca ii: disloca ia pan i disloca ia elicoidal . În fig. ele sunt denumite disloca ii. Disloca ia pan poate fi considerat drept limita a unui semiplan atomic suplimentar existent în por iunea superioar a cristalului.17 prin simbolul B.17 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan B. linia de disloca ie fiind perpendicular pe planul figurii.18 linia de disloca ie MN prezentat în perspectiv într-un cristal.Fig. fiecare atom al irului având un num r de vecini deficitar (un vecin în minus) fa de num rul normal din structura cristalin perfect . 32 . O asemenea disloca ie este indicat în fig. Disloca ia pan const dintr-un ir de atomi. 2.2 Defecte liniare Defectele liniare constau din anomalii de dispunere a unor plane cristaline. 2.

18 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan Fig. Conturul unei disloca ii mixte are o form spa ial complex . 2. care înaintea forfec rii erau orizontale. linia de disloca ie AA¶ delimiteaz zona planului de forfecare. aspect ce caracterizeaz disloca ia tip pan .2. fiecare segment al disloca iei având o component tip pan i o component de tip elicoidal. cu suprafa a liber a cristalului sau la intersec ia cu o alta disloca ie sau la o întâlnire cu un alt atom str in. în care s-a produs deja alunecarea fa de zona nedeformat a cristalului. Vectorul de alunecare b numit vector Burgers este con inut în planul de alunecare xy care este în acest caz perpendicular pe linia de disloca ie. 33 . Disloca ia pan fiind perpendicular pe vectorul Burgers poate lua o alta direc ie în planul normal la acest vector.Fig. în care sferele atomice se afl în stare de compresie (în partea superioar a planului xy) i în stare de dilatare sau întindere (în por iunea de sub planul xy al disloca iei).19 Reprezentarea unui cristal care con ine o disloca ie elicoidal AA¶ Zona disloca iei este o regiune de dezordine atomic . este în acest caz paralel cu linia de disloca ie.19) rezult printr-o forfecare a cristalului în plan vertical. Planele cristaline. acesta este tipul cel mai general de disloca ii. O linie de disloca ie nu se poate opri decât la intersec ia cu suprafa a limitei de gr unte. au form unei suprafe e elicoidale care se înf oar în jurul liniei de disloca ie AA¶. Se remarc faptul c o disloca ie elicoidal fiind paralel cu vectorul Burgers este de regul rectilinie. Disloca ia elicoidal (fig. Deplasarea m surat prin vectorul Burgers b . În cristalele reale disloca iile sunt mixte. 2.

Limitele de gr unte reprezint suprafe ele de separare între gr un ii cristalini din metal. O alt exprimare mai sugestiv arat c densitatea disloca iilor într-un metal recopt este de 1km/cm3 i atinge în metalele deformate la rece valoarea de 107 km/cm3. contribuind la stabilirea echilibrului termic al vacan elor. Aceasta energie acumulat în unitatea de lungime ± numita i tensiune liniar a disloca iei este aproximativ egal cu Gb2 (G . În aceasta zon aranjamentul atomic nu corespunde cu cel al cristalelor vecine. Energia acumulat într-o disloca ie este propor ional cu lungimea ei. 3 eV pe lungimea de disloca ie. Lungimea medie a unui segment de disloca ie din re eaua Frank este cuprinsa între 10-2 ±10-4 cm. Se admite c disloca iile se formeaz la solidificarea metalului pe baza dispari iei excesului de vacan e existent în lichid. variaz între 105-106/cm2 în metalele recoapte. 2. ceea ce conduce la o valoare de cca.Într-un cristal nedeformat liniile de disloca ie sunt legate între ele în puncte numite noduri de disloca ie.modulul de elasticitate transversal al materialului. Viteza de deplasare a disloca iilor în cursul deform rii plastice a metalelor este de ordinul 0. exprimate ca lungime total a disloca iilor din unitatea de volum a materialului sau ca num r de disloca ii ce intersecteaz unitatea de suprafa a. Aceasta poate fi 34 . ci este un aranjament de tranzi ie (fig.20). În deplasarea lor.6. Limitele de gr unte au o reactivitate chimic sporit din cauza concentr rii de defecte de re ea i de impurit i. . cuprins între dou plane cristaline. alc tuind o re ea tridimensional numita re ea Frank.2. limitele de subgr unte. cu un grad pronun at de dezordine. numit limit de gr unte. disloca iile pot juca rol de surse de vacan e cât i rol de zone de anihilare a vacan elor.1 mm/secund . fenomenul fiind înso it de o m rire a energiei libere. Disloca iile se multiplic mai ales prin deformare plastic . Tranzi ia de la un gr unte la altul se face printr-o zon cu grosime de câteva diametre atomice. Densitatea disloca iilor.3 Defecte de suprafa Principalele defecte de suprafa în metale sunt: limitele de gr unte. structura de blocuri mozaic i defectele de împachetare. b este vectorul Burgers al disloca iei). în care este prezent o re ea complicat de disloca ii i vacan e.

1000 ori mai mari decât celula elementar .Defectele de împachetare marcheaz planul de separare între dou por iuni cristaline identice între care s-a produs o alterare a succesiunii normale a structurii atomice compacte.Limitele de subgr unte sunt limite între gr un ii a c ror diferen e de orientare cristalografic este foarte mic . Aceste defecte apar 35 . Gr untele se compune din juxtapunerea unei multitudini de mici blocuri cu structur cristalin perfect având dimensiuni de cca.observat prin microscopie optic pe o proba atacat cu un reactiv chimic corespunz tor.Structura de blocuri mozaic Regularitatea re elei cristaline nu se men ine în tot volumul unui gr unte cristalin. Exista dou tipuri de interfe e: a) interfe e necoerente. s serveasc drept interfa continu între fazele vecine.Suprafe ele interfazice reprezint limitele de separare între gr un ii din faze diferite. ca urmare gr untele se divizeaz în mai mul i subgr un i u or dezorienta i între ei.20 Structura energie i a concentra iei sporite de limitei de gr unte atomi stranii. Subgr un ii apar de obicei în cursul cre terii cristalelor. limitele de gr unte constituie sediul de ini iere a transform rilor în stare solid din metale. b) interfe e coerente la care fazele vecine sunt înrudite ca structur cristalin . . pentru ca interfa a reprezint o tranzi ie între gr un i cu re ea cristalin diferit . Structura acestor suprafe e este mai complexa decât a limitei de gr un i dintr-un material monofazic. care se produce la recoacerea de temperatura joas a metalelor deformate plastic. de exemplu în cupru ea are valoarea de 500 ergi/cm2. . const în distribuirea disloca iilor i gruparea lor în pere i de tip limit de subgr unte. la care nu exista nici o continuitate între re elele cristaline ale celor doua faze i care nu se deplaseaz u or în cazul deform rii plastice.2. ceea ce permite ca anumite plane cristaline. . Poligonizarea. cu aranjamentul atomic comun ambelor re ele. Datorit surplusului de Fig. a a cum este cazul disloca iei tip pan . . Energia superficial a limitei de gr unte este superioar celei corespunz toare altor defecte.

Disloca ie elicoidal .6. punctiforme Defect complex . aceasta limita poate fi considerat ca o interfa a coerent într-un material monofazic.Limita dintre doua cristale intr-un material policristali. Limita de subgr unte . care apar ine în comun cristalelor i maclei.Atom deplasat în pozi ie intersti ial i (defect Frenkel) vacan a asociat pe care o creeaz .irul de atomi în jurul c ruia un plan liniare cristalin normal se desf oar în form de spiral . . Tabelul 2.5 Imperfec iuni în cristale Descriere . cele mai importante influen e asupra comport rii materialelor metalice o au disloca iile.irul de atomi cu care se termin în interiorul cristalului un plan cristalin Defecte incomplet (semiplan).5.Limitele de macl reprezint limita de separare între cristal i macl i consta dintr-un strat monoatomic.Atom absent intr-un punct al re elei. Macla reprezint o por iune dintrun cristal cu alta orientare cristalin decât restul cristalului.în cristalele cu re ea de maxim compactitate (HC i CFC) în cursul cristaliz rii la viteze de solidificare suficient de mari. Tip Denumire Limita de gr unte 2. Vacan . O caracterizare rezumativ a imperfec iunilor din cristalele reale este prezentat în tabelul 2. cca 10 erg/cm2 la cupru i de 100 ±200 erg/cm2 la aluminiu.Atom suplimentar în pozi ie intersti i -al . Energia superficial a defectelor de împachetare este mic .4 Considera ii practice privind imperfec iunile re elei cristaline Dintre imperfec iunile existente în re elele cristaline metalice prezentate. astfel: 36 .Limita dintre doua por iuni de cristal care au succesiunea straturilor schimbat Disloca ie pan . a a cum se întâmpl în practic . În cursul deform rii plastice se produc defecte de împachetare delimitate de disloca ii par iale. Defecte Atom intersti ial . Defect de împachetare .Limita dintre doua por iuni adiacente Defecte perfecte în acela i cristal care se deosebesc plane printr-o mic diferen a de orientare.

Orice defect al re elei cristaline sau neomogenitate constituie piedici în calea mi c rii disloca iilor ca: atomi stranii. limitele gr un ilor.prezen a unei disloca ii într-un cristal provoac deformarea elastic a re elei cristaline în vecin tatea disloca iei. 37 . o ordine la scurt distan de natur topologic i chimic este prezent . De i ordinea de lung distan a. Absen a cristalinit ii în aliajele metalice amorfe conduce la o asociere de propriet i mecanice : ductilitate i duritate. Astfel. Spre deosebire de materialele metalice obi nuite policristaline.în calea disloca iilor în mi care pot apare obstacole care produc blocarea lor. precipitatele microscopice. O consecin a directa a bloc rii disloca iilor o constituie mic orarea plasticit ii materialului (ecruisarea materialelor metalice). . conductibilitate electric i termic ). specific cristalinit ii. re eaua cu disloca ii are o energie intern mai mare decât f r disloca ii. cu propriet ile caracteristice sticlelor (duritate i rezisten la coroziune ridicat ). este absent în sticlele metalice. . 350 da N/mm2 i duritatea Vickers de aproximativ 1000 da N/mm2. dep ind cele mai mari valori ob inute în o eluri. neîntâlnite în materialele metalice cristaline. Astfel. în timp ce în metalele recoapte densitatea disloca iilor este de cca. 106/ cm2.disloca iile se pot multiplica. în metalele deformate plastic densitatea acestora cre te pân la 1012 / cm2.7 STRUCTURI METALICE AMORFE Aliajele amorfe numite i sticle metalice. constituie o categorie de materiale noi care îmbin propriet ile caracteristice metalelor (maleabilitate. În pofida acestei durit i extreme.disloca iile se pot deplasa cu u urin a prin cristale producând deformarea plastic a acestora. cu o distribu ie aproape întâmpl toare a atomilor. metalele i aliajele aflate în apropierea st rii de echilibru au densitatea disloca iilor mai mic . aliajele fierului produse sub form amorf au rezisten a de rupere la trac iune de cca. 2. s-a dovedit experimental ca în procesul de deformare a metalelor densitatea disloca iilor cre te foarte mult.. . sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca i lichidele.

se indic modul cum este generat starea amorf (sau starea lichid ). a) b) Fig.b) în absen a ordinii de lung distan specific cristalelor (fig. prin contrast. 38 .a). b) structura amorf lipsit de ordine la lung distan ob inut prin deplas ri întâmpl toare ale celulei elementare. În acest sens termenul de amorf nu înseamn o lips complet de structura.21. Starea amorf specific materialelor metalice este caracterizat prin lips de cristalinitate sau de ordine la lung distan .21. Aliajele metalice amorfe reprezint constituen i care nu posed o structur cristalin cu ordine de lung distanta. ci o structur caracterizat printr-un tip de ordine a particulelor constitutive manifestat numai la scurt distan (distan considerat ca num r de raze atomice).2. În figura 2. Structura omogen a metalelor amorfe le confer rezisten la coroziune comparabil în unele cazuri cu a platinei i rezisten la oboseal neîntâlnit la aliajele cristaline. cu excep ia st rii gazoase. a a încât cristalinitatea define te automat. ruperea lor fiind precedat de deform ri plastice considerabile.aliajele metalice amorfe sunt materiale tenace i nu fragile. i starea amorf astfel: atomii într-un cristal sunt aranja i într-un model care se repet în trei dimensiuni pe tot cuprinsul cristalului. Ordinea de scurt distan este caracteristic tuturor formelor de agregate (lichide. caracterizat prin prezen a ordinii la scurt distan (2. solide amorfe.2.21. solide cristaline).21 Definirea st rii cristaline i a st rii amorfe pe o structur bidimensional a) structura cristalin cu ordine la lung distan ob inut prin transla ia celulei elementare pe distan e egale cu parametrii re elei.

Chiar dac s-ar forma asemenea defecte.22. Studii comparative efectuate prin metoda anihil rii pozitronilor în aliajele cristaline i amorfe au ar tat c defectele la scar atomic de tipul vacan elor lipsesc în aliajele metalice amorfe. a) b) Fig. Problema de baz în ceea ce prive te omogenitatea structural a aliajelor amorfe este dac aceste materiale con in sau nu defecte punctiforme de tipul vacan elor. de unde se pot concretiza urm toarele aspecte: . . Este cunoscut faptul c pe m sur ce dimensiunea cristalelor într-un material policristalin se mic oreaz . devin din ce în ce mai late. în final imaginea apropiindu-se de cea a unui solid amorf.2.22 Imagini comparative de dispersie a radia iilor x în func ie de tipul de ordine din structura materialului: a) imagine de difrac ie în cristale (ordine la lung distan ).2. 39 .deformarea plastic nu introduce în aliajele amorfe defecte de tipul vacan elor sau alte defecte localizate la scar atomic .maxime de intensitate largi).în aliajele metalice amorfe nu sunt prezente defecte de tipul vacan elor . ele sunt extrem de instabile i se anihileaz rapid.Punerea în eviden a a structurii amorfe în compara ie cu structura cristalin se poate face prin difrac ie cu raze X sau prin microscopie electronic . maximele de intensitate din imaginile de difrac ie (liniile de difrac ie). chiar i în cele deformate plastic. a a cum rezult din fig. b) imagine de difractie în materiale amorfe (ordine de scurt distan .

Gradul de împachetare poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca: volumul specific aparent. Produsele se ob in din pulberi metalice (amestecate uneori i cu pulberi nemetalice) prin procedee de presare i înc lzire f r topire (sinterizare). motiv pentru care produsele metalice poroase sunt larg utilizate ca biomateriale. . g/cm3 . densitatea relativ .8 STRUCTURI METALICE POROASE În tehnica actual sunt utilizate în domenii foarte variate ± inclusiv ca biomateriale ± produse metalice poroase ob inute prin metalurgia pulberilor ori ca materiale compozite. 2.Volumul specific aparent Va este volumul unit ii de mas al pulberii în stare v rsat i este egal cu inversul densit ii aparente: Va ! 1 a . esutul viu se ancoreaz i se dezvolta în condi ii mai favorabile pe suprafe e poroase decât pe cele lustruite i dense.8.1 Modul de împachetare al particulelor în materialele pulverulente Modul de aranjare reciproc în spa iu al particulelor dintr-o pulbere este numit mod de împachetare. caracteristic numita i frac ie de împachetare f: r !f ! a 40 .Densitatea relativ Vr este raportul între densitatea aparent a pulberii i densitatea materialului compact.Densitatea aparent Va este raportul între greutatea unei cantit i de pulbere în stare v rsat i volumul ocupat (care include i porii): ! a . volumul relativ i porozitatea.2. cm3/g .

foite).23. care favorizeaz adeziunea între particule. au o tendin foarte accentuat spre aglomerare i agregare. Formarea agregatelor poate fi împiedicat prin introducerea în amestec a unui lichid lubrifiant care ud particulele de pulbere. ceea ce poate avea ca efect formarea unor aglomerate care la rândul lor se asociaz în agregate (fig. porozitatea atingând valori de 35-45 %. ca urmare fenomenele de frecare i adeziune devin mai accentuate. HC). for ele de adeziune între particulele de pulberi scad . depind de forma i de dimensiunile particulelor. Ca rezultat. acesta se absoarbe la suprafa a particulelor.. ceea ce 41 . modul de împachetare este mai pu in compact.2. înl turând nesaturarea electronic a stratului de atomi superficial al particulelor. Particulele sferice de aceea i dimensiune se împacheteaz în mod compact. suprafa a lor specific se m re te.) Agregatele sunt grup ri de aglomerate slab legate între ele. cu împiedicarea mi c rii reciproce libere. care pot fi dezintegrate u or prin ac iuni mecanice.Porozitatea sau frac ia de goluri reprezint raportul între volumul golurilor Vg i volumul aparent al pulberii Va (care include atât volumul golurilor Vg cât i volumul particulelor de pulbere Vp) : ! Vg Va sau ! 1 r Toate m rimile prezentate. Practic. precum i de starea suprafe ei lor. viteza de curgere se m re te i gradul de compactitate cre te. la fel ca atomii în re ele cristaline de maxim compactitate (CFC. porozitatea teoretic fiind de 26%. care s le permit aranjarea în modul cel mai compact.Volumul relativ Vr este inversul densit ii relative i exprim de câte ori volumul ocupat de materialul pulverulent este mai mare decât volumul ocupat de aceea i cantitate de material compact: Vr ! 1 r ! a . care caracterizeaz gradul de împachetare al particulelor pulbere. Pe m sur ce dimensiunea particulelor de pulbere devine mai fina. Particulele de form neregulat i asimetric (ace. Aceasta discrepant se datoreaz rugozit ii suprafe ei libere a particulelor de pulbere i a reactivit ii lor superficiale.

2 Structura produselor sinterizate Produsele ob inute prin sinterizare se deosebesc fundamental de produsele turnate prin porozitate rezidual i fine ea granula iei. 2.2.împiedic realizarea unei împachet ri compacte. Aceste deosebiri structurale determin i deosebirile de propriet i între cele dou clase de materiale. Raportul dimensional între particulele de m rime succesive trebuie s fie mai mare sau egal cu 7 :1. iar intersti iile dintre acestea din urm s fie ocupate de particule mici. 42 .23 Formarea aglomeratelor i legarea particulelor de pulbere prin for e superficiale de adeziune Pentru a se realiza compactitatea optim este necesar s se aleag în mod adecvat forma i dimensiunile particulelor de pulbere i modalitatea de compactizare (prin vibrare sau presare).8. Porozitatea pentru asemenea pulberi poate atinge valori foarte ridicate. pentru ca p trunderea în intersti ii s fie posibil . pân la 95%. Realizarea densit ii maxime de împachetare reclam utilizarea pân la 4 sorturi de pulbere de dimensiuni diferite. O densitate de împachetare avansat a pulberii poate fi ob inut prin amestecarea unor pulberi de dimensiuni diferite astfel încât intersti iile dintre particulele mari s fie ocupate de particulele de dimensiune medie. Fig.

precum i cu propriet i mecanice superioare. un parametru esen ial care asigur propriet i de excep ie pentru acestea. 2. prin metalurgia pulberilor se pot ob ine pentru unul i acela i material densit i foarte diferite în produsul sinterizat. filtre. 2. Materialele sunt legate pentru a 43 . Toate propriet ile produsului ob inut prin sinterizare variaz în func ie de densitatea acestuia. care au destina ii bine definite ca: organe de alunecare. Astfel se pot ob ine unele aliaje de aluminiu cu o structur superfin . cu pori interconecta i. în func ie de porozitatea remanent a acestuia.24 Microstructura poroas a unui aliaj sinterizat de titan x 50 De asemenea prin metalurgia pulberilor se poate asigura ob inerea produselor cu grad de puritate chimic ridicat . de asemenea. produse care nu s-ar putea ob ine prin alte tehnologii. Fig. a a cum este domeniul biomaterialelor.9 STRUCTURI METALICE COMPOZITE Compozitele sunt definite ca materiale multifazice în care fazele sunt separate printr-o interfa a distincta. În timp ce un metal sau un aliaj ob inut prin topire i turnare are o densitate precis care îi este specific .y Porozitatea în produsele sinterizate este o caracteristic de prim importan care determin i densitatea acestora. cu mare rezisten la coroziune în medii chimice agresive. prin metalurgia pulberilor se pot ob ine piese cu porozitate mare (între 10 i 40%). y Granula ia produselor sinterizate utilizate este. Astfel. precum i p r i active în diverse proteze chirurgicale.

Se poate ob ine în acest mod o combina ie de propriet i superioare ca: duritate.matricea sau faza continua. aflat într-o stare tixotropic .inser ia care constituie ranfortul sau faza dispersat i este înglobat în prima.25 Microstructura compozitului AlSi12. În cazul compozitelor cu matrice metalic . fibre i lamele.1 Compozite cu matrice metalic disperse i inser ia din particule Asemenea materiale compozite se ob in prin tehnica înglob rii în masa matricei metalice. Fig. greutate specific .25. acestea pot avea inser ia format din particule. Gradul de asimilare al particulelor i intensitatea leg turilor particul . a unor particule metalice sau nemetalice. rigiditate.matrice depinde de capacitatea de umectare a particulelor de c tre metalul lichid.) consta dintr-o mas metalic solidificat (matrice) în care sunt prezente ± în propor ii diferite (sub 10%) ± particulele de mas dispers . 44 .se ob ine o combina ie de propriet i care nu exista în materialele individuale.6. Sub aspect structural compozitele sunt alc tuite din doua faze. 2. legate interatomic între ele: . Structura acestor compozite (fig. .Grafit. se prezint natura fazelor pentru compozitele cu particule disperse. 250:1 În tabelul 2. rezisten la coroziune. Propriet ile materialelor compozite sunt determinate de structura lor i de leg turile intime (la nivel atomic sau molecular) dintre matrice i inser ie.9. 2. 2.

2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre Din punct de vedere structural aceasta grup de materiale compozite se caracterizeaz prin compatibilitatea cuplului fibr ± matrice sau compatibilitatea fizico ± chimic a leg turii fibr ± matrice. Al2O3.2.îmbinarea de materiale cu un grad de durificare Wf /W m subunitar nu poate forma un compozit eficient . ansamblul se comport solidar la sarcina aplicat .Tabelul 2. WC Grafit. .pentru realizarea gradului de durificare propus.SiO2 SiC.26 sub forma diagramei Krock i semnific urm toarele aspecte: .îmbinarea de materiale cu un grad de transfer de sarcini Ef / Em subunitar de asemenea nu poate realiza un compozit superior . Al 2 O3. se constat c propor ionalitatea între aceste m rimi depinde de volumul relativ al fibrelor i al matricei (Vf / Vm) din compozit: Wf Ef V ! ™ f Wm E m Vm Rela ia de mai sus este reprezentat grafic în fig. 45 . Definind gradul de transfer al sarcinii ca raportul între modulul de elasticitate al fibrei Ef i al matricei Em. ZrO2. iar gradul de durificare al compozitului ca fiind raportul Wf / Wm între solicitarea mecanic a fibrelor i a matricei.SiO2 SiC. WC 2. TiC.9. propor ia necesar de fibre în compozit trebuie s fie cu atât mai mare cu cât gradul de transfer al sarcinii este mai mic. SiC. grafit. SiC. ZrO2. existând un transfer al sarcinii de la matrice la fibr . i. Într-un compozit cu o leg tur puternic la interfa a fibr ± matrice. CaO. Al2 O3. Mo. . Materialele compozite cu matrice metalic inser ie cu particule Matrice Mg i aliajele sale Ti i aliajele sale Ni i aliajele sale Al i aliajele sale Ag i aliajele sale Inser ie C. TiC.6. BvC i SiC.

numai materialele cu un raport al propriet ilor mecanice care le situeaz în afara zonelor punctate din diagrama Krock. faza minoritar a eutecticului cre te sub form de fibre în direc ia gradientului termic. Se ob ine astfel un compozit perfect cu fibre nealterate la interfa a fibre ± matrice.26 Varia ia gradului de durificare în functie de gradul de transfer al sarcinii pentru diverse valori ale procentului de volum al fibrelor de compozit În concluzie. lichidul dintre fibre depune cealalt faz (matricea).27 Microstructura electronic a unui compozit cu matricea de nichel i fibre de carbon Fig. O structur interesant i foarte eficace de compozite cu fibre se realizeaz prin solidificarea unidirec ional a aliajelor de compozi ie eutectica.Fig.28 Micrografia unui compozit eutectic 46 . 2. Fig. Structura de baz a unui material compozit cu fibre de carbon în matrice de nichel este prezentat în fig. 2. Micrografia structural pentru un asemenea compozit este prezentat în fig.2. În cazul aliajelor eutectice cu microstructur regulat .28. pot forma compozite corecte.27. 2. care încorporeaz automat fibrele. 2.

formând o topitur metalic omogen numit solu ie lichid .atomii A i B se resping ceea ce înseamn c for ele de Fig.10 COMPOZI IA FIZICO-CHIMIC I NATURA FAZELOR DIN ALIAJELE METALICE Aliajele sunt materiale metalice ob inute prin amestecul intim. în care componenta î i pierde individualitatea. 2. de exemplu aliajele din sistemul Cu-Ni con in de la 0 % la 100 % cupru i nichel de la 100 % la 0 %. exista dou posibilit i în stare topit : . În cazul metalelor exista o singur specie de atomi. fiecare strat se solidific separat. Într-un aliaj. în timp ce în primul caz. faza de element pur (metal pur). neavând loc alierea . cele doua specii de atomi î i ajusteaz pozi iile conform unor aranjamente cristaline comune existând trei situa ii : .2. 29). 2. Totalitatea aliajelor alc tuite din aceea i componen i formeaz un sistem de aliaje . aceste amestecuri se realizeaz de cele mai multe ori prin topire i solidificare.29 Distribu ia atomilor atrac ie dintre atomii de acela i fel îintr-o solu ie lichid sunt mai mari decât cele dintre atomii diferi i. atomii lor distribuindu-se dezordonat în solu ia lichid (fig.1 Faze solide în sistemele de aliaje Materialele metalice se împart în metale i aliaje. la scar atomic . constituit de exemplu din dou specii de atomi A i B.cele dou metale se separ în doua straturi dup densit ile lor.cele dou specii de atomi se dizolv una în alta. 47 .10. a unui metal cu alte metale sau metaloide. La solidificare. caracterizat prin faptul c este alc tuit dintr-un singur tip de atomi. caracterizat prin amestecul intim la scar atomic a celor dou metale. Aliajele au propriet i diferite de cele ale elementelor din care sunt constituite. în cel de al doilea caz. . la solidificare se va forma o singur faz . 2.

ea se concretizeaz printr-o re ea cristalin specific .30.30 a). În primul caz. mai pu in plastice i au conductibilitatea electric i termic mai mic decât metalele pure. plasticitate mare i propriet i de rezisten (duritate. rezisten la rupere) relativ scazute. atomii fiec rei specii se grupeaz rezultând un amestec de faze: faza de element pur A i faza de element pur B (fig. prezint paliere la temperatura de solidificare i la temperaturile poliforme.atomii A i B sunt indiferen i.atomi A i B se atrag. În materialele metalice pot fi deci una sau mai multe faze solide: elemente chimic pure (metale tehnic pure).chimice diferite. 2.. ceea ce înseamn c for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel. b). Metalul pur are conductibilitate electric i termic ridicat . 2. Caracteristic pentru un compus chimic este faptul c posed o structur cristalin diferit de a elementelor constituente precum i propriet i fizico . y Elemente chimic pure (metale pure) Faza de metal pur este alc tuit dintr-o singur specie de atomi. formând o faz unic numit solu ie solid (fig. sunt de acela i ordin de m rime cu for ele de atrac ie dintre atomii diferi i. limite de curgere.2. fiecare atom A se va înconjura de un num r mare de atomi B formând o faz unic numita compus chimic sau intermetalic (fig.30 Distribu ia atomilor în fazele solide din aliaje: a)metal pur. 2.c). a) b) c) Fig. În cel de-al doilea caz. cele dou tipuri de atomi se împart ca i cum ar fi o singur specie de atomi. c) compus chimic. limita de curgere i rezisten la rupere). . deci se vor repartiza la întâmplare. b) solu ie solid . curbele de r cire. adic for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel sunt mai mici decât cele dintre atomii diferi i. 48 . în general solu iile solide sunt mai rezisten e (duritate.30. solu ii solide i compu i chimici. În cel de-al treilea caz. Propriet ile solu iilor solide difer de cele ale elementelor componente.

p trunderea atomilor stranii se poate realiza fie prin substituire . fie prin p trunderea în intersti ii. Dac componentul de baz nu poate dizolva decât o anumit propor ie din elementul de aliere. astfel de solu ii se numesc solu ii solide cu solubilitate limitat .31). Fig. atomii p trund în re eaua cristalin în intersti iile dintre atomii componentului de baz . solu iile ob inute în acest caz se numesc solu ii solide de substitu ie (fig. Rezulta deci c o solu ie solid se ob ine prin p trunderea în re eaua unui metal pur a unor atomi stranii. solu iile ob inute astfel se numesc intersti iale (fig.y Solu ii solide Faza solu ie solid este format din mai multe specii de atomi.32.2. 2. 2. Structura cristalin a solu iilor solide este identic cu structura unuia dintre elementele componente. În primul caz.31 Solu ii solide de substitu ie de B în A Fig. numit component de baz . În cel de-al doilea caz.32). amestecate intim la scar atomic . y Compu i chimici (faze intermetalice) Dac într-un sistem binar de aliaje A-B.al doilea element i se pot forma astfel solu ii solide cu solubilitate nelimitat sau serii continui de solu ii solide. 2. to i atomii unui element pot fi înlocui i cu atomii celui de . numai o parte din atomii s i pot fi înlocui i cu atomii stranii. Solu ii solide de intersti ie Dac metalele care formeaz solu ii solide sunt complet solubile în stare solid . aceasta structur con ine atât atomii componentului de baz (dizolvant) cât i atomii celorlal i componen i (dizolva i). este posibil s apar o faz nou intermediar între cei doi componen i i cu o structur prin ad ugarea te limita sa de cu o compozi ie cristalin diferita 49 . componentului B în A într-o cantitate care dep e solubilitate în A. atomii stranii înlocuiesc atomii componentului de baz .

compusul fiind stabil pân la temperatura de topire.compu i de compozi ie constant c rora le corespunde pe axa concentra iei o compozi ie unic : Fe3C. care se topesc la fel ca un metal pur.. etc.10. etc.33 Diagrama de echilibru fazic indicând modul de formare i domeniul de omogenitate al mai multor compu i intermetalici din sistemul Al-Ni 2.compu i cu topire congruent .compu i care nu respecta legile valen ei numi i compu i electronici: CuBe. :Ni2 Al3. Dup comportarea la topire. care se descompun în dou faze diferite. .de cea a componen ilor A i B. Un material monofazic este format din 50 .. de ex. CuZn. MgTe.2 Constituen i metalografici Examinarea microscopic a unui material metalic scoate în eviden aspecte structurale caracteristice numite constituen i structurali sau metalografici.33) .compu i cu topire incongruent . . Dup modul cum se respecta legile valen ei se deosebesc: . Mg2Si.. Fig. compusul NiAl. Cu5 Zn3. compu i se împart în: . de ex. modul de comportare la topire. l rgirea domeniului de concentra ie în care exista ca faz unic . Dup l rgimea domeniului de concentra ie în care exist ca faz unic .compu i cu compozi ie variabil c rora pe axa concentra iei le corespunde un domeniu ca: Cu2 Al. Compu ii chimici se pot clasific dup numeroase criterii ca: modul cum se respecta legile valen ei. compusii chimici se împart în: . NiAl3 (fig. MgS..compu i de valen normal care respecta legile valen ei. Mg2 Ni.. înainte c topirea s aib loc efectiv. 2. . etc. etc. CuZn. 2. de exemplu: Mg2Si. ace tia sunt numi i compu i chimici sau intermetalici. de obicei un lichid i un solid.

solu ie solid i o mic cantitate de amestec mecanic lamelar.). fazele care formeaz un amestec mecanic. solu ie solid . 2. Fig. Aliajele binare bifazice vor fi formate dintr-una din fazele specifice aliajului monofazic (metalul pur. solu ie solid omogen sau compus chimic. b) aliaj format dintr-o re ea de metal pur sau solu ie solid i amestec mecanic punctiform În concluzie rezult c structura metalic a aliajelor este format din 4 constituen i metalografici: metal pur. În majoritatea cazurilor. b) solu ie solid neomogen a) b) Într-un material bifazic. compus intermetalic i amestec mecanic. Acest constituent metalografic se nume te amestec mecanic sau agregat cristalin. Ace ti constituen i se prezint în sistemul monofazic sub form de cristale poliedrice omogene aproape echiaxe (fig. 34. Fig.34 Aspectul schematic al structurii microscopice al materialelor monofazice a) metal pur.2. iar dac se separ din solu ia solid se nume te eutectoid. solu ie solid sau compusul chimic.2. pe lâng unul dintre cei trei constituien i structurali ai materialului monofazic apare al patrulea.2. aspectul microscopic al amestecului mecanic este punctiform sau lamelar (fig. a) b) a) aliaj format din cristale de metal pur. solu ie solid sau compus intermetalic) i un amestec mecanic. dac se separ din solu ia lichid se nume te eutectic.una din cele trei faze prezentate: elementul chimic pur.35).35 Aspectul schematic al structurii microscopice a unor aliaje binare bifazice 51 . format dintr-un amestec intim din cel pu in doua faze.

52 .1 ECHILIBRUL TERMODINAMIC Echilibrul termodinamic în sistemele de metale i aliaje reprezint starea structural care se realizeaz prin solidificare lent sau prin înc lzire în stare solid urmat de r cire lent . starea de echilibru este starea care satisface cel mai bine cele dou tendin e. natura i propor ia fazelor) corespunde energiei libere F minime. energie dat de rela ia: F= U ± TS în care: U ± energia intern a sistemului.CAP. La temperaturi mici. Pentru ca un sistem metalic s se g seasc la o temperatur dat T în echilibru. astfel încât entropia devine un factor important în stabilirea echilibrului. La cre terea temperaturii cre te atât energia intern (agita ia atomilor) cât i produsul TS. S ± entropia sistemului. trebuie s aib o energie intern U cât mai mic i o entropie S cât mai mare. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE 3. factorul al doilea din ecua ia de mai sus este mic i ca urmare atomii vor forma o configura ie caracterizat prin cea mai mic energie intern U. Constitu ia fizico ± chimic pe care sistemul o adopt în aceste condi ii (num rul. T ± temperatura absolut . În acest fel echilibrul este determinat de dou tendin e opuse.

nent care sufer o transÎn cazul sistemelor binare starea formare de faz invariat (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 3. legea fazelor a lui Gibbs se scrie sub forma: v=n+2-N În cazul sistemelor metalurgice. legea fazelor devine: v=n+1-N Considerând un sistem monocomponent (n = 1) gradul de libertate minim (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 2. Curba de Fig. num rul componen ilor i num rul fazelor.2 LEGEA FAZELOR ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Sistemele fizico ± chimice se pot g si fie în stare de echilibru. 3. concentra ie. Prin num rul gradelor de libertate sau varianta se în elege num rul factorilor interni sau externi ca temperatur .3. Deci la aceste sisteme pot exista în echilibru simultan cel mult trei faze pentru o anumita temperatur i concentra ie. presiune. În cazul acestor sisteme o singur faz poate exista într-un interval de temperatur deoarece pentru N = 1 avem v = 1. Dac întrun sistem binar se produc transform ri la care particip trei faze. care pot fi varia i f r a provoca schimbarea num rului de faze. presiunea fiind considerat constanta. cu num rul fazelor i cu v varia ia sistemului. solidificarea i transformarea polimorf se desf oar la temperatur constant . În sistemele monocomponente pot exista deci simultan cel mult doua faze la o anumit temperatur .1 Curba de r cire a r cire pentru un astfel de sistem are unui sistem monocompoaspectul prezentat în figura 3. Ca urmare în cazul metalelor pure i a compu ilor intermetalici procese ca topirea. Condi iile de echilibru ale unui sistem sunt date de legea fazelor care arat dependen a dintre num rul gradelor de libertate ale sistemului. aceste 53 . fie într-o stare în afara echilibrului.1. Notând cu n num rul componen ilor.

pe curbele de r cire ob inându-se paliere la temperaturile de transformare. concentra ia lichidului este numita concentra ie eutectic . 3. b) componen ii insolubili în stare solid cu transformare eutectic . 3.2 Curbe de r cire ale unor aliaje binare a) componen ii solubili în stare lichid i solid . a) b) c) Fig. temperatura la care se produce este temperatura eutectic . c) componen ii solubili în stare lichid i insolubili în stare solide de compozi ie eutectic 54 . eut S1  S 2 O alt transformare invariant o reprezint i transformarea eutectoid care are loc în stare solid la transformarea unui solid de concentra ie S1 în doua solide S2 i S3 conform reac iei: S1 €€€eut pS 2  S 3 temp . € Rezulta astfel c în sistemele binare transform rile eutectice i eutectoide sunt transform ri invariante.2. Ca exemplu de transformare la care particip trei faze se men ioneaz transformarea eutectic . pe curbele de r cire ob inânduse la temperaturile de transformare paliere. În sisteme binare se mai pot produce la r cire i alte transform ri invariante ca: transformarea peritectic : L + S1p S2 .transformarea peritectoid : S1 + S2p S3 Câteva curbe de r cire posibile în sistemele binare sunt prezentate în fig.transform ri au loc la temperatur constant . iar produsul transform rii ± EUTECTIC ± i reprezint un amestec de cristale S1 i S2 conform reac iei eutectice: e €€ €€p temp .transformarea monotectic : L1 p L2+ S .

3. ea st la baza celor mai importante transform ri care se produc în metale i aliaje ca: solidific ri.3 Mecanismele difuziei în solu ii solide de substitu ie a) schimbarea reciroc de locuri între doi atomi vecini. la cre terea temperaturii se m re te viteza de difuzie. Se precizeaz faptul c prin difuzie se în elege nu deplasarea individual a atomilor ci fluxul macroscopic de atomi determinat de aceste deplas ri. b) difuzia prin internoduri.3 DIFUZIA ÎN METALE I ALIAJE Prin difuzie se în elege modificarea pozi iilor atomilor în metale pe distan e mari în raport cu distan ele interatomice.3.difuzia prin deplasarea ciclic a unor grup ri de atomi. . În cazul în care prin difuzie se formeaz noi faze.1 Mecanismele difuziei Difuzia se realizeaz prin salturi atomice care au ca efect crearea unor fluxuri macroscopice de atomi dintr-o parte a metalului în alta.3. transform ri de faz . În solu ii solide de substitu ie pot exista mai multe mecanisme pentru realizarea difuziei (fig.schimbarea reciproc a locurilor între doi atomi vecini. Difuzia se poate produce i în lipsa unei diferen e de concentra ie chimic . 3. Considerând difuzia unui element chimic în altul este posibil s se produc numai modificarea compozi iei chimice ± caz în care difuzia se nume te atomic . d) difuzia prin vacan 55 . caz în care se nume te autodifuzie. a) b) c) d) Fig. tratamente termice. difuzia se nume te de reac ie. Difuzia este un proces de mare importan .difuzia prin internoduri. Difuzia este determinat de agita ia termic a atomilor.3.) ca: . . 3. recristaliz ri.difuzia prin intermediul vacan elor. etc. . c) difuzia ciclic . când se deplaseaz atomii aceluia i element.

În solu iile solide intersti iale de atomi B în A.4 Difuzia într±o solu ie solid intersti ial atomii solu iei solvent A. 3. atomii care difuzeaz B. În acest caz difuzia se realizeaz prin internoduri. Cauzele difuziei sunt agita ia termic i fluctua iile termice.Cel mai probabil mecanism de difuzie în solu i solide este difuzia prin intermediul vacan elor. el const în trecerea unui atom aflat într±un nod al re elei cristaline într±un loc vacant vecin.2 Legile i ecua iile difuziei Difuzia în metalele solide este descris matematic cu ajutorul a dou ecua ii diferen iale numite legile lui Fick. ultimele furnizând atomilor energia necesar pentru ca ei s poat trece prin salturi din pozi ii de echilibru în locuri vacante sau din intersti iile pe care le ocup în intersti ii vecine libere. Prima lege a difuziei descrie viteza cu care se produce difuzia atomilor afla i la concentra ia C într-un volum de material. Fig. În nodul din care a plecat se formeaz o noua vacan care poate fi ocupat de atomul vecin i a a mai departe. Datorit tendin ei de egalizare a con inutului de atomi B în solvent se creeaz un flux de atomi B a c ror concentra ie variaz cu distan a x i cu gradientul de concentra ie dc/dx.4. În acest fel se realizeaz o deplasare continua a vacan elor. a 3.). putând migra cu u urin dintr±o pozi ie în alta (fig. acest mecanism explic valoarea mare a coeficientului de difuzie. 3. Dac se noteaz cu J fluxul de atomi care str bate unitatea de suprafa 56 . Frecven a salturilor f cu care un atom trece dintr-o pozi ie în alta este: ¥ unde: f ! Re  Qa T R ± frecven a de vibra ie a atomilor. atomii elementului B care difuzeaz au diametrul atomic foarte mic i ocup pozi ii intersti iale.3. ± energia de activare a difuziei.

la o varia ie unitar a concentra iei (dc/dx = 1). pe direc ia perpendicular pe axa x. Ecua ia dimensional a coeficientului de difuzie este L2T-1 sau cm2 /s. fluxul se noteaz cu m i este egal cu cantitatea de material (în grame) care trece într-o secund printr-o sec iune egal cu unitatea. Coeficientul de difuzie este egal cu num rul de atomi ce difuzeaz într-o secund . În acest caz prima lege a difuziei se scrie: m! dc dx Legea a doua a difuziei deriv din prima lege i exprim dependen a difuziei de timp. Potrivit primei legi a difuziei fluxul de material este propor ional cu gradientul de concentra ie. ac concentra ia se exprim în g / cm3. egal cu unitatea. potrivit primei legi a difuziei acest flux este: J! dc dx ! 0e  a unde: . avem xc ! “ c xt 57 ¦ .coeficient de difuzie egal cu : RT Semnul minus din rela ie semnific faptul c tendin a de mi care a atomilor este de la concentra ii mai mari c tre concentra ii mai reduse. Pentru difuzia monodimensional aceast lege este dat de rela ia: ¨ xc ! xt x 2c xx 2 Pentru cazul tridimensional legea a doua devine: xc ! x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ ¹ © ¹ ¹ © © xt xx © x xx ¹ xy © y xy ¹ xz © z xz ¹ º º ª ª º ª § § Pentru un mediu izotrop x = y = z = .în unitatea de timp. printr-o suprafa perpendicular pe direc ia fluxului.

1 ± 10 cm2 / sec. Ea ± energia de activare a difuziei. Pentru exemplificare se consider 58 . T ± temperatura absolut . Difuzia în regim nesta ionar ± sistem infinit Solu ia se aplic de exemplu la cementarea în mediul gazos a unei piese din o el pentru carburarea statului superficial. în timp ce în metalele lichide valorile sunt de ordinul 10-5 cm2 / sec. Energia de activare a difuziei prin disloca ii este egal cu difuzia prin limita de gr unte i aproximativ jum tate din difuzia volumic : Edislc § EL § 1/2Ev Solu iile particulare ale ecua iilor de difuzie sunt aplicabile unor cazuri practice de tratamente ale metalelor i aliajelor ca: Difuzia în regim sta ionar Gradientul de concentra ie al substan ei difuzate este constant în xc ! 0 i în consecin : timp xt xc 2 xc ! 0 sau ! const 2 xt xt  Ea RT Solu ia se aplic spre exemplu la difuzia gazelor în metale solide prin aplicarea unei presiuni pe cele doua fe e ale unei table. de concentra ia în solu ie a atomilor care difuzeaz i de prezen a imperfec iunilor în re eaua cristalina. în scopul m ririi rezisten ei la uzura. În metale i aliaje solide coeficien ii de difuzie au valori de ordinul 10-10 cm2 / sec.unde “ este operatorul Hamilton. Valoarea coeficien ilor de difuzie este influen at de temperatura. D0 ± factorul de frecven a independent de temperatura care pentru metale i aliaje solide este cuprins între 0. Varia ia cu temperatura a coeficien ilor de difuzie este o exponen ial de tip Arhenius. dat de rela ia: D ! D0e unde: R ± constanta general a gazelor.

06 C)e  32. în acest caz utilizând func ia eroare se ob ine x / 2 t = 0.4 DIAGRAME DE ECHILIBRU FAZIC ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Propriet ile unui aliaj sunt determinate nu numai de compozi ia sa chimic ci mai ales de constitu ia fizico ± chimic . adic de natura i propor ia fazelor care alc tuiesc aliajul. rela ie valabil pentru orice durat de difuzie. impurit ile prezente i m rimea de gr unte.(C ± C0) / (Cs ± C0) = ½. pentru sisteme complexe (n " 3) nu se pot face decât reprezent ri simplificate ale diagramelor de echilibru fazic. O influen deosebit de puternic asupra coeficientului de difuzie exercita temperatura. Pentru reprezentarea diagramei de echilibru fazic sunt necesare un num r de axe de coordonate egal cu num rul n de componen i ai sistemului i anume 1 axa pentru temperatur i n ±1 axa pentru valorile independente ale concentra iei componen ilor. deci adâncimea de penetra ie x variaz parabolic cu durata de difuzie t.04 t . rezulta x = 1. Coeficientul de difuzie depinde i de concentra ie.52. În cazul austenitei coeficientul de difuzie variaz cu con inutul de carbon conform rela iei lui Mehl: © ! (0.000 T 3. 59 .07  0. diagramele de echilibru fazic ale sistemelor ternare (n = 3) se construiesc în spa iu pe modele. Limitele de stabilitate ale fazelor într±un sistem de aliaje sunt reprezentate grafic în func ie de temperatur i compozi ie prin diagrama de echilibru fazic a sistemului respectiv. Coeficientul de difuzie nu este o m rime constant ci depinde de foarte mul i factori ca: temperatura. La fiecare cre tere cu 200C a temperaturii difuzia se dubleaz . Generalizând rezulta: x = k t . deci o concentra ie C situat la jum tatea intervalului între concentra ia suprafe ei Cs i concentra ia ini ial a miezului presei C0. Rezult c diagramele de echilibru fazic ale sistemelor binare (n = 2) se reprezint grafic în plan. concentra ia. Cre terea coeficientului de difuzie cu temperatura este exponen ial .

de concentra ie electronic ) sunt favorabili i componen ii sunt izomorfi (au aceea i re ea cristalin ). analiza termodiferen ial ). Limitele de transformare fazic se refer atât la transformarea la solidificare cât i la transform rile în stare solid determinate de transform ri alotropice. Ti ± Nb. utilizând rela ia: % Wi 100 Ai % at ! n %W § A i i !1 i Domeniile de stabilitate a fazelor pe diagrama de echilibru sunt separate prin linii de transformare fazic (în diagramele binare) i prin suprafe e de transformare fazic (în diagramele sistemelor multicomponente). varia ii de solubilitate i formarea compu ilor intermetalici. 60 .1 Diagrame de echilibru cu solubilitate complet a componen ilor Solubilitatea complet sau nelimitat a componen ilor sistemului în stare lichid i solid se realizeaz când to i factorii de solubilitate (geometric. Temperaturile transform rilor sunt puse în eviden prin inflexiuni pe curbele de varia ie cu temperatura a propriet ilor aliajelor prin diverse metode ca: analiza termic (metoda curbelor de r cire. analiza dilatotermic . Ag ± Pb. Ag ± Au. Pt ± Cu. 3. Mo ± Ti. etc. Transformarea procentelor de greutate în procente atomice se face pe baza greut ilor atomice A. analiza magnetic . Construirea diagramei de echilibru fazic const în stabilirea tuturor liniilor de transformare din sistemul dat. electrochimic. Co ± Mo. etc. Astfel de diagrame prezint sistemele binare: Cu ± Ni. Ti ± W. cu precizarea pozi iilor acestora în coordonate temperatur ± compozi ie. Mo ± W. În acest caz componen ii formeaz la diverse compozi ii o serie continu de solu ii izomorfe.4.Concentra ia componen ilor în diagrama de echilibru fazic este exprimat în procente de greutate (% W) sau în procente atomice (% at). Stabilirea liniilor de transformare fazic se execut experimental prin urm rirea transform rilor la înc lzire ± r cire în condi ii de echilibru.

3.5) i aliajul c0 care se a) b) Fig. cele doua grade de libertate a sistemului fiind temperatura i concentra ia. Prin r cire temperatura aliajului va sc dea. Pentru ca solidificarea s aib loc temperatura trebuie s scad continuu. Deoarece pân în A1 în aliaj nu are loc nici o transformare. în punctul A1. În intervalul de temperatur MA1 varia ia sistemului este egal cu 2. Compozi ia acestor cristale este dat de intersec ia dintre orizontala de temperatur T1 care trece prin A1 i curba solidus. conform legii fazelor. deoarece aliajul este topit punctul M se afl deasupra curbei lichidus. fiind prezente dou faze: topitura i cristalele de solu ie solid (v =n + 2 ± f = 1 + 2 ± 2 = 1). 3.Fie o diagram binar alc tuita din doi componen i A i B complet solubili în stare lichid i solid (fig. b) curba de r cire r ce te încet. începe formarea primelor cristale de solu ie solid . Starea aliajului se reprezint printr-un punct M situat la intersec ia dintre verticala de compozi ie i orizontala de temperatur . curba de r cire începe s se abat de form exponen ial . În punctul A1 care se g se te la intersec ia dintre verticala compozi iei i curba lichidus. Ca urmare solidificarea are loc într-un interval de temperatur . deci M va cobori pe verticala de compozi ie. atât lichidul cât i solidul având 61 . în urma pierderii c ldurii latente de solidificare.5 Solidificarea unui aliaj solu ie solid în condi ii de echilibru a) diagrama de echilibru. În punctul A1 varianta sistemului este egal cu 1. notând aceasta intersec ie cu B1 compozi ia cristalelor este cs1. curba de r cire va descrie segmentul M'A'1 de form exponen ial . la fiecare temperatur stabilindu-se un echilibru.

ajungând la concentra ia cs2. cu contur geometric neregulat (fig. 3.6). Solidul format la temperaturi mai mari decât T2 i-a schimbat. iar compozi ia solidului pe curba solidus de la B1 spre B2.7 Stuctura solu iei solide neomogene (100:1) 62 . De exemplu.compozi ii omogene. Rezulta în acest fel c în cursul solidific rii compozi ia lichidului s-a deplasat pe curba lichidus de la A1 spre A2. 3. iar solidul compozi ia ini ial c0 a lichidului. La temperatura T3 curba de r cire î i reia aspectul exponen ial. Fig.7) care se poate corecta prin tratament termic de recoacere de omogenizare. compozi ia. solidificarea se termin la temperatura T3 care corespunde intersec iei dintre verticala de compozi ie i curba solidus. 3. Structura care se ob ine ca rezultat al solidific rii în condi ii de echilibru este o solu ie solid omogen cu gr un i omogeni.6 Structura solu iei solide omogene (100:1) Fig. 3. la temperatura T2 se afl în echilibru lichidul A2 de compozi ie cl2 i solidul B2 de compozi ie cs2. ultimele cantit i de lichid care se solidific au compozi ia cl3. prin difuzie între lichid i solid. În condi ii practice de solidificare nu se poate realiza starea de echilibru pentru omogenizarea prin difuzie a compozi iei i deci cristalele de solu ie solid vor fi la începutul solidific rii mai bogate în componentul B care are temperatura de topire mai ridicat . Structura cristalului de solidificare are un aspect dendritic (fig.

8.3. c) varia ia propor iei fazelor cu compozi ia indicat pe diagrama Tammann 63 .Ni. Pt . se prezint diagrama de echilibru fazic pentru asemenea aliaje. Al. etc. Lichidul eutectic solidific la temperatura eutectic TE conform reac iei zero variante: - Fig. sisteme cu transformare peritectic .2.8 Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu prezentarea constituen ilor i a fazelor existente: a) constituen ii metalografici ai diagramei.4.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor Din aceasta categorie de diagrame fac parte trei grupe de aliaje: sisteme cu transformare eutectic . 3. În figura 3. sistem f r transformare eutectic sau peritectic . 3.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic y Dintre sistemele de aliaje care apar in acestei grupe se nominalizeaz sistemele: Ag -Cu. unde compozi ia E reprezint compozi ia eutectic având semnifica ia lichidului cu cea mai joas temperatur de solidificare (respectiv de topire) din sistem.4.Si.Cr. Cr . b) diagrama Tammann de varia ie a propor iei constituen ilor metalografici.

c se prezint într-o diagram Tammann propor ia fazelor în aliajele sistemului la temperatura ambiant . Aliajele din domeniul pe ± E sunt constituite din eutectic i cristale E proeutectice ± denumite hipoeutectice. În fig 3. cantit ile constituen ilor variaz liniar cu compozi ia conform regulii segmentelor inverse. în baghete. Propor ia constituen ilor în diverse aliaje din sistem.8.9 Diagrama de echilibru sistemului sunt bifazice i fazic cu reactie eutectic i con in eutectic în structura absenta solubilit ii în stare solid 64 . globular sau o morfologie neregulat . Diagramele de echilibru fazic ale unui sistem ce prezint transformare eutectic pot lua aspectele prezentate mai jos: y Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu lipsa total a solubilit ii componen ilor în stare solid (fig. este redat în fig. se constat în aliajele bifazice (în gama de compozi ii pe ± te) c fazele se prezint par ial sub form liber de cristale proeutectice i par ial sunt incluse în structura eutecticului. propriet ile mecanice depind de fine ea cristalelor fazelor.b. În fig. la temperatura ambiant . Aliajele cu compozi ia din domeniul A ± pe i te . Morfologia constituentului eutectic poate fi lamelar (lamele alternante ale fazelor E i F ). sunt indica i constituen ii metalografici ai aliajelor solidificate din acest sistem de aliaje.a. sistemul neavând nici un grad de libertate. la sfâr itul cristaliz rii faza lichid dispare i sistemul î i dobânde te un grad de libertate. 3. toate aliajele Fig.3.În cursul cristaliz rii eutectice temperatura r mâne constant .8.8. Aliajele cu compozi ia din domeniul E ± te sunt constituite din eutectic i cristale F proeutectice ± denumite hipereutectice. respectiv solu ii solide E i F. prin diagrama Tammann. 3. 3.9).B sunt monofazice. Propriet ile eutecticului reprezint media propriet ilor fazelor constitutive.

În majoritatea sistemelor de aliaje din aceasta categorie. Fenomenul se explic prin sc derea entropiei la temperaturi joase. 3. care exprim varia ia cu temperatura a limitei de solubilitate în solu ia solid . În fig. a a cum este cazul sistemului Ag ± Cu. 3. În aceasta diagram p0 reprezint compozi ia peritectic având 65 . y Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic cu varia ie de solubilitate în stare solid .4.al turi de componen ii puri A i B. la r cire se constat o sc dere a solubilit ii în solu iile solide din sistem. Se prezint aspectul diagramei cu varia ia solubilit ii în stare solid .2 Sisteme cu transformare peritectic Diagrama de echilibru fazic a unui sistem binar cu solubilitate limitat în stare solid i reac ie peritectic este prezentat în fig. În aceste condi ii linia de delimitare a domeniului solu iei solide nu mai este reprezentat de o vertical pe diagrama de echilibru fazic. Fig.10 Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic i varia ie de solubilitate i stare solid . ci printr-o curb numita curba solvus.11. 10. aspectul structurii aliajelor func ie de compozi ie 3.2. 3.

Transformarea peritectic este o reac ie lent întrucât implic difuzia prin peretele de faz solid . Co-Re. aceast pelicul se îngroa pe m sur ce reac ia progreseaz .2. Din acest sistem fac parte aliajele: Co-Os.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare În numeroase sisteme de aliaje apar. formând un perete ce desparte fazele reactante. în anumite domenii de compozi ii.11 Diagrama de echilibru fazic a unui sistem cu reac ie eritectic i solubilitate limitat în stare soli Transformarea peritectic este descris de reac ia: p0  p2 p t2 Faza rezultat prin reac ia peritectic apare sub forma unei pelicule la limita între fazele existente anterior (lichid + ).3.4.12) se constat prezen a a doua reac ii eutectice: E1 L €€p E  AB E2 L €€p B  F T T 66 .semnifica ia lichidului care se consum prin reac ie peritectic zero varianta i care se produce la temperatur constanta. una sau mai multe faze intermediare AB cu structura cristalin diferita fa de solu iile solide terminale. Fig.3. În diagrama de echilibru fazic al acestui sistem (fig. 3. de unde rezulta i denumirea reac iei. In-Ti etc.

Dac componen ii AB sunt total solubili în stare lichid i par ial solubili în stare solid se formeaz un compus AB cu topire congruenta. cu varia ii de solubilitate în stare solid .metalele pure prezint rezisten la trac iune relativ sc zut . În cazul când diagrama de echilibru fazic a si temului s con ine amestecuri mecanice de cristale i faze diferite (eutectice i eutectoide) no iunile de faz i constituent devin distincte. Constitu ia aliajului stabilita pe baza diagramei de echilibru permite o serie de deduc ii privind propriet ile acestuia.4. 67 . adic natura fazelor care îl alc tuiesc. diagrama de echilibru fazic indic . În acest caz pozi ia compozi iei aliajului pe diagrama de echilibru fazic a sistemului permite determinarea naturii i propor iei constituen ilor aliajului. constitu ia fizico ± chimic a aliajului. dar o plasticitate ridicat .3.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje Diagramele de echilibru fazic reprezint baza studierii ra ionale a aliajelor. pentru orice temperatura. În privin a propriet ilor mecanice diagramele de echilibru dau numeroase indica ii: a) în cazul aliajelor alc tuite dintr-un singur constituent: . Fig. Fiind dat compozi ia unui aliaj. compozi ia acestor faze i propor ia lor.12 Diagrama de echilibru cu care se formeaz compusul intermetalic AB cu topire congruent : a) constituen ii sistemului b) varia ia proportiei constituentilordiagrama Tammann la temperatura ambiant c) varia ia proportiei fazelordiagrama Tammann la temperatura ambiant 3.

aceste propriet i variaz cu compozi ia liniar. duritatea. Legile de varia ie ale propriet ilor fizico ± chimice ± mecanice cu compozi ia sunt cunoscute sub numele de legile lui Kurnakov.propriet ile aliajului sunt reprezentate prin media ponderat a propriet ilor constituen ilor. . alungirea i gâtuirea variaz cu compozi ia dup o curb convex . b) în cazul aliajelor alc tuite din doi constituen i: . d) sisteme de aliaje cu compu i intermetalici 68 . etc.diagramele de echilibru fazic indic temperaturile la care se produc modific rile de constitu ie sau transform rile de faz care stau la baza tratamentelor termice. iar pentru rezistivitatea electric sunt prezentate în figura 3. limita de curgere. iar rezistivitatea electric .13 Varia ia rezistivit ii electrice cu compozi ia: a) sistem de aliaje cu componen i complet solubili în stare lichid i solid .13. Fig. c) sistem de aliaje cu componen i par ial solubili în stare solid ..eutecticul i eutectoidul au propriet i speciale dependente de propriet ile fazelor constitutive cât i de morfologia i fine ea amestecului. dup o curb concav în domeniile eterogene ale diagramelor de echilibru. Propriet ile fizico ± mecanice depind de compozi ia chimic în acela i mod ca i energia liber : în timp ce în domeniile omogene ale diagramelor de echilibru conductibilitatea electric i termic .compu ii defini i i solu iile solide corespunz toare unui maxim pe curba lichidus sunt caracteriza i prin duritate i fragilitate ridicate. 3. . b) sistem de aliaje cu componen i total insolubili i în stare solid .

4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice Sistemele de aliaje prezentate se reg sesc ca utilizare i în domeniul biomaterialelor sub form de proteze ortopedice i diverse dispozitive medicale. y Sisteme de aliaje binare cu solubilitate total a componen ilor în stare lichid i solid sunt reprezentate de c tre aliajele Ag ± Au i Cr ± Mo (fig.15). 3. ele se utilizeaz mai ales în tehnic dentara. Ag Au A Fig. ceea ce înseamn c aceste aliaje au fluiditate bun în stare topita. 3.15.14) pune în eviden un domeniu îngust între curbele solidus i lichidus.3.14 Diagrama de echilibru a sistemului Ag-Au A În figura 3. TEMPERATURA ( C) o Fig. 3.4.3. este prezentat diagrama binar Cr ± Mo de asemenea cu solubilitatea total a componen ilor în stare lichid i solid .14 i 3. Diagrama Ag ± Au (fig.15 Diagrama de echilibru a sistemului Cr-Mo Cr Mo 69 .

La temperatura de 13400C se formeaz din cele doua metale lichide eutecticul solid care con ine 37% Mo.16 Diagrama de echilibru a sistemului binar Co-Mo. În acest sistem de aliaje se constat formarea a doi compu i intermetalici prin reac ie peritectic (fig. 70 . În diagrama binar se pun în eviden doi. stabile de asemenea pân la temperatura ambiant . Mo) respectiv 19030 C pentru Cr i 20250 C pentru Mo.17). compu i intermetalici: Co Mo Fig. precum i compusul MoCo3 format prin reac ie peritectoid la 1020 0C din fazele de solu ie solid . 3. Sunt puse în eviden cele dou verticale de temperatur ale metalelor pure (Cr. CoE i compusul Mo6 Co7. precum i domeniul foarte îngust al intervalului de topire pentru aliajele binare care con in pân la 20% Mo.Diagrama deriv din sistemul ternar de aliaje Co ± Cr ± Mo care a câ tigat mare utilizare în domeniile chirurgiei ortopedice i al implantologiei dentare. 3. . y Sistemul de aliaje binare cu transformare eutectic i solubilitate par ial în stare solid este reprezentat aici de diagrama de echilibru Co ± Mo (fig. Acest sistem de aliaje se caracterizeaz prin foarte bune propriet i de turnare determinate de domeniul îngust solidus ± lichidus. 3.compusul Mo6Co7 format direct din lichid prin reac ie peritectic la 1585 0C care este stabil pân la temperatura camerei. y Sistemul de aliaje binare cu transformare peritectic i formare de compu i intermetalici este reprezentat de diagrama Ti ± Al.16).

Aliajele dinspre titan din domeniul s. eutecticul se nume te ledeburit (în domeniul fontelor).3.s. eutectoidul se nume te perlit . .trei solu ii solide: E .E  ssF €1460€p TiAl € C E  ssK €1340€p TiAl3 € C 0 0 Fig. 6% Al. 71 .17 Diagrama de echilibru termic a sistemului Ti-Al Ambii compu i au stabilitate în stare solid pân la temperatura ambianta. K .austenita i H stabil numai la temperaturi înalte cuprinse între 14000C i 15360C ± temperatura de topire a fierului pur. .transformare eutectoid ± pe linia PSK. y Diagrama de echilibru a aliajelor Fe ±C prezint interes practic pentru gama de o eluri inoxidabile utilizate ca biomateriale în ortopedie i chirurgie.dou transform ri cu varia ia de solubilitate pe liniile ES i P . se utilizeaz ca implanturi ortopedice pân la o concentra ie de cca.un compus definit cementit corespunz tor verticalei DL. .18 de unde rezulta c ea con ine mai multe transform ri. .transformare eutectic ± pe linia ECF. Diagrama de echilibru este prezentat în fig.ferita. 3. faze i constituen i dup cum urmeaz : .

acesta rezulta în urma descompunerii austenitei conform reac iei: 72 .18 Diagrama de echilibru termic Fe-C Liniile continui reprezint diagrama metastabil Fe-cementit .- linia lichidus este ABCD. Fig.domeniul III cuprinde doua faze: austenita i cementita secundar (care se separ în stare solid de-a lungul liniei ES . .19 fiind caracterizat prin urm toarele domenii i zone cu fazele i constituen ii specifici o elurilor: . în care se separ solu ia solid de carbon în fier K denumita austenita.domeniul I. din austenit se separ ferita cu con inut foarte redus de carbon. Liniile disconti-nui reprezint diagrama stabil Fe-C Diagrama de echilibru Fe ± C simplificat se prezint în figura 3. în lungul liniei AC.11%C. Acest domeniu este alc tuit din doua faze: lichid i austenita. între 0 i 2. . variabil cu temperatura. iar linia solidus este AHJECF.8%C) se nume te PERLIT .domeniul II cuprinde o singur faz austenita cu compozi ia chimic .eutectoidul corespunz tor punctului S (0. .domeniul IV delimitat de linia GS ca urmare a transform rii alotropice a fierului K în fier E.3.

3.20 i au urm toarele semnifica ii: Fig. 3. a a cum a fost prezentat . A1 ± transformarea perlitic (7230C). Ar3.20 Punctele i liniile de transformare din domeniul o elurilor A0 ± transformarea magnetic a cementitei (2100C). Arcem.80%) având drept constituen i perlita i ferita. deci nota iile se vor completa cu literele c respectiv r ca de exemplu Ac1. etc.11%) având constituen i sub form de cementita secundar i perlita.19Reprezentarea diagramei Fe ± C simplificat cu faze i constituien ii specifici Diagrama de echilibru.3. Notarea punctelor i liniilor de transformare corespunz toare o elurilor se prezint în fig. în dreapta verticalei eutectoide se afl în zona o elurilor hipereutectoide (C = 0. 73 . I II II IV IV Va Vb IV b IVc VIc VI d Fig. A2 ± transformarea magnetic a feritei (7690C).8 ± 2. A3 ± transformarea austenit ± ferit (linia G ± S). Zonele acestui domeniu din stânga verticalei eutectoide numita zona o elurilor hipoeutectoide (C 0. În sistemul de aliaje Fe ± C exist o diferen între temperatura punctelor de transformare determinate la înc lzire i r cire.domeniul V situat sub linia PSK în care se afl în echilibru doua faze: ferita i perlita. nu corespunde st rii reale când aliajele sunt în afara echilibrului i nu furnizeaz date privind structura aliajelor.austenit p ferit + cementit perlita . Acem ± separarea cementitei secundare (linia SE).

fizice sau tehnologice. Schimbarea propriet ilor materialelor metalice în urma tratamentului termic depinde de modific rile care au loc în structura lor. h X1 X1 ? A în care t0 este temperatura ini ial .21.3. o men inere la temperatur tmax2.5 TRATAMENTE TERMICE APLICATE MATERIALELOR METALICE 3. 3.viteza de r cire vr dat de rela ia: 74 . viteza cu care se face înc lzirea. Orice tratament termic poate fi reprezentat printr-o diagram ridicat în coordonate temperatur ± timp. . În figura 3. timpul de men inere la temperatura maxima 2.21 Diagrama unui ciclu de tratament termic - temperatura maxim pân la care se face înc lzirea (tmax). vinc dat de rela ia: vinc ! t max  t0 tmax 0 } C / min. cu durata 2 i o r cire 3 cu durata 3 Un ciclu de tratament termic este caracterizat prin urm torii parametri (fig.5. în scopul modific rii propriet ilor mecanice. adic temperatura ambianta.3. parametri i clasificarea tratamentelor termice Tratamentele termice sunt procese termice de prelucrare a metalelor i aliajelor prin r cire i înc lzire dup anumite reguli i în condi ii bine determinate.1 Defini ii. este reprezentat o diagram simpl a unui tratament termic constând dintr-o înc lzire 1 cu durata 1.21.): Fig.

) i de dimensiunile i forma pieselor metalice. regenerare (corectare).5. Un regim de înc lzire corect ales trebuie s asigure: atingerea temperaturii de tratament (tmax) în toat masa piesei. evitarea apari iei cr p turilor. pierderi minime de material prin oxidare. CALIREA este un tratament termic de înc lzire a aliajului metalic în domeniul transform rilor de faz în stare solid urmat de r cirea cu vitez mare în scopul ob inerii unei st ri structurale în afar de echilibru.recoacerea cu transform ri de faz ca: regenerarea. detensionare i îmbun t ire a prelucr rii prin a chiere. Durata de înc lzire este un parametru de ordin tehnologic i economic care trebuie corelat cu cele dou cerin e men ionate. 3.vr ! t max  t 0 t max } X3 X3 ? C / min. globulizarea. când materialul este înc lzit peste punctele de transformare în stare solid . normalizarea. . în practic se folosesc urm toarele tipuri de recoacere: de omogenizare. recristalizare. REVENIREA este tratamentul termic care consta în înc lzirea unui aliaj c lit. În func ie de scopul urm rit. deform ri minime ale piesei. În baza acestor transform ri tratamentele termice se pot împ r i în urm toarele grupe: RECOACEREA este un tratament tehnologic. detensionarea i recristalizarea. la o temperatur inferioar celei de transformare în stare solid . utilizat fie pentru a corecta unele defecte provenite din prelucr rile anterioare. dilatare. în vederea ob inerii unei st ri structurale mai stabile. În func ie de transform rile care se produc în structura materialelor metalice recoacerea se clasific în: . fie pentru a preg ti materialul pentru prelucr rile ulterioare. hA 0 Regimul de tratament termic se stabile te în leg tur cu transform rile ce se produc în aliajele solide la înc lzire i r cire. etc. 75 .2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice Înc lzirea materialelor metalice depinde de constantele termofizice (conductibilitatea termic . a a cum este martensita în o eluri i alte sisteme de aliaje.recoacerea f r transform ri de faz ca: omogenizarea.

ap i solu iile apoase. uleiuri. În scopul realiz rii unei protec ii corespunz toare a pieselor în timpul tratamentelor termice se utilizeaz instala ii cu atmosfer controlat (vid. Principalele medii de r cire utilizate în practic sunt: spa iul de lucru al instala iilor de tratament.22 Varia ia vitezei de r cire pentru diverse medii de r cire Viteza de r cire ( C/s) o 76 . aer. Dintre mediile amintite cea mai mare vitez de r cire o asigur solu iile apoase. b ile de topituri de metale sau aliaje. R cirea i mediile de r cire a pieselor înc lzite la temperatura de tratament sunt impuse de tipul tratamentului i constituen ii ce urmeaz a se ob ine. Durata de r cire variaz de la câteva secunde la zeci de ore. .b i de topituri de aliaje metalice. evitarea apari iei fisurilor. atmosfer reduc toare. 3. realizarea vitezei de r cire optime. acestea se recomand mai ales pentru piese mici din materiale neferoase.) trebuie s asigure ob inerea temperaturii dorite finale. Mediile de r cire (fig. .). etc. etc. .cuptoare cu flac r cu combustibil gazos sau lichid.instala ii de înc lzire prin curen i de induc ie.Instala iile i mediile de înc lzire utilizate pentru realizarea tratamentelor termice se clasific în: . b ile de topituri de s ruri. aerul.3.cuptoare electrice cu rezisten . evitarea deform rii metalului peste anumite limite. atmosfer neutra. .22. spa iul de lucru al cuptorului . Fig.b i de s ruri topite. apoi în ordine descrescând uleiul. Instala iile electrice de înc lzire asigur o reglare precis a temperaturii i o protec ie corespunz toare a suprafe ei pieselor.

23) func ie de viteza de r cire. În diagrama de echilibru a aliajelor Fe ± C sunt indicate punctele de transformare A1 i A3 în condi iile unei r ciri foarte încete. Fig. prin înc lzire i r cire. ce con ine carbon între 0.3. 77 . stabil la temperaturi înalte.3 Tratamente termice aplicate o elurilor Tratamentele termice constau în modificarea structurii i propriet ilor o elurilor. 3. În timpul r cirii austenita se descompune formând constituen i i faze specifice condi iilor în care a avut loc r cirea.5.5.23 Influen a vitezei de r cire asupra liniilor de transformare ale diagramei Fe -C În cursul r cirii austenita se descompune conform reac iei în stare solid : FeK FeE + Fe3C Se poate considera ca transformarea austenitei corespunde schimb rii re elei cubice cu fe e centrate în re ea cubic cu volum centrat.3. înso ita de expulzarea atomului de carbon din re eaua FeK.1 Transformarea austenitei la r cire Austenita este o solu ie solid de carbon în fier gama. punctele de transformare A3. cât mai apropiate de starea de echilibru. Dac îns viteza de r cire are valori mai mari. f r modific ri ale compozi iei chimice.8% la 723 grade Celsius i 2. 3.3. Acem i A1 î i schimb pozi ia spre temperaturi mai sc zute (fig.1% la temperatura de 1147 grade Celsius.

intervalul transform rii bainitice (intervalul intermediar). caracterizat prin posibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului.24 Intervalele trans. atât în masa cristalelor de austenita cât i la marginea acestora. care necesita timp pentru a se desf ura. caracterizat prin posibilitatea desf ur rii proceselor de difuzie a carbonului Dc"0 i insuficient desf urare a autodifuziei fierului DFe=0. se disting trei intervale de transformare Fig. O colonie de perlita reprezint un volum în care. În func ie de transformarea austenitei la r cire. Dc = 0). Transformarea perlitic din austenita devenita instabil datorita r cirii sub temperatura punctului de transformare A1.25): 78 . . lamelele de ferita au aceea i orientare i se formeaz astfel (fig.Acest fenomen reprezint un proces de difuzie.intervalul transform rii martensitice. Din acest considerent este de presupus c la subr ciri mari transformarea K E s se poat produce înainte ca atomul de carbon s fi p r sit re eaua cubic cu fe e centrate i deci acest atom va fi prins în interiorul noii re ele (cubic cu volum centrat) ceea ce va duce la deformarea puternic a acesteia din urm .24): . având dimensiuni mai mici ca cei de fier i este influen at de sc derea temperaturii. r cire 3. Dc"0) . caracterizat de existen a celor doua fenomene. Mobilitatea atomilor de carbon i de fier în stare solid este diferita ± atomii de carbon difuzeaz mai u or. cât i de difuzii a carbonului (D Fe"0.3. caracterizat de imposibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului cât i a proceselor difuziei carbonului (DFe = 0. 3.intervalul transform rii perlitice. se manifesta prin apari ia unor colonii de perlite.în care mecanismul transform rii i form rii austenitice la produsele ob inute sunt distincte (fig. În intervalul de temperatur în care se produce transformarea austenitei (sub punctul Ar1) pot exista situa ii în care fenomenele de difuzie i autodifuzie s nu mai aib loc din cauza mobilit ii sc zute a atomilor. odat cu sc derea temperaturii.

Constituen ii forma i prin descompunerea austenitei în intervalul perlitic se deosebesc dup forma i dup gradul de fine e al lamelelor de cementita i perlita i pot fi sub form de: perlita globulara. 3. 3. urmat de apari ia în jurul ei a unei faze s race în carbon ± perlita. Prin acelea i fenomene de difuzie se produce cre terea lamelelor formate cu apari ia de noi lamele în vecin tatea primelor.a). care pot ocupa volumul mai multor cristale de austenita. prin difuzia atomilor de carbon i autodifuzia atomilor de fier.Fig. b)formarea cristalului de perlit În masa austenitei.25 Formarea coloniilor i cristalelor de perlit : a) formarea unei colonii.3. 3. perlita sorbitic -c) i troostita-d). se va dezvolta o noua colonie de perlita în vecin tatea celeilalte (5). se creeaz condi ii favorabile separ rii unei lamele de cementita bogat în carbon.26 Structuri perlitice 79 . a) b) c) d) Fig. a a cum se prezint în fig. odat cu apari ia unei noi lamele de cementita (4). Dezvoltarea coloniilor de perlita duce în final la formarea cristalelor de perlita (fig.b).26.25. perlita lamelara-b).

Bainitele formate în partea inferioar a aceluia i interval (la subr ciri mai mari) se numesc bainite inferioare cu aspect acicular (fig. dar viteza de autodifuzie a atomilor de fier este redus la minim.C suprasaturat în carbon. Transformarea martensitic are loc la temperaturi atât de joase încât difuzia atomilor nu mai este posibil . se descompune într-un amestec de perlit i cementit .a i b). ferita formându-se prin forfecarea re elei gama. cea r mas netransformat va trece la temperaturi mai sc zute în martensit . constituentul respectiv poarta denumirea de martensit . viteza de difuzie a carbonului este înc suficient pentru a se putea precipita cementita. Constituen ii forma i în urma acestei transform ri poart denumirea de bainite i constau dintr-un amestec extrem de fin.27. Austenita. Fig. în aceste condi ii. atomii de carbon r mân prin i în re eaua fierului E . 3.Transformarea bainitic se produce la subr ciri mai mari decât cele necesare transform rii perlitice. Bainitele formate în partea de sus a intervalului bainitic (la subr ciri mai mici) se numesc bainite superioare i au aspect de fulgi. de ferita i carbon de diferite forme. aproape dispers. Se ob ine astfel o solu ie solid de FeE . 80 .27 Aspectul structural al bainitei Transformarea martensitic are loc la subr ciri foarte mari când austenita se descompune dup un mecanism complet diferit de cel al transform rii perlitice. care înc n-au ajuns la forma final Fe3C.3. procesele de difuzie se desf oar mai greu. Caracteristic acestei transform ri este faptul c în unele cazuri nu se transform întreaga cantitate de austenita.

func ie de compozi ia chimic . de transformare martensitic .Formarea martensitei se realizeaz spontan prin forfecarea re elei cristaline a austenitei. 3.1.viteza mare de cre tere a Fig. acestea nu se pot c li. fiind necesar continuarea r cirii pentru reluarea transform rii. E = F = K = 900). Caracteristicile transform rii sunt: . Re eaua cristalin a martensitei este tetragonal (a=bc . Gradul de tetragonalitate variaz în intervalul dat de raportul laturilor celulei elementare: c / a= 1. transformarea începând simultan în diferite puncte ale aliajului în care s-a atins temperatura critic Ms de transformare martensitic . tural al martensitei Martensita reprezint deci un 81 .29) a c rei fine e poate fi în unele cazuri foarte ridicat .28 Influen a continutului de carbon asupra pozi iei punctelor cristalelor de martensit (comparabil cu viteza sunetului). Din figura 3.29 Aspectul strucatomului de carbon.07. .încetarea brusc a procesului de apari ie a noi cristale de martensita atunci când temperatura devine constanta. ob inut prin transformarea K pE. f r eliminarea Fig. aspect care justific deci c în aceste o eluri nu se poate ob ine transformarea martensitic .03«. Se poate considera c re eaua martensitei este de fapt o re ea cubic puternic deformat .28 se constat c la o elurile cu con inut redus de carbon intervalul Ms ± Mf este îngust i situat la temperaturi mai mari. 3. Pozi ia punctelor Ms i Mf este diferit de la o el la o el.lipsa difuziei atomilor de carbon i autodifuziei atomilor de fier. Transformarea martensitic începe la o anumit temperatur devenit punctul Ms i se termin la o temperatur mai coborât devenit punctul Mf. Martensita prezint o structur acicular (fig. 3.

V. 3. Mf Din fig.Structura perlitic globular confer o elului propriet i de plasticitate medii. Cr.1. . Unele elemente de aliere din o el ca Mn. Trecerea de la structura perlitic globular la structura lamelar fin .30 rezult c cu cât con inutul de carbon al unui o el este mai mare cu atât cantitatea de austenita rezidual este mai mare i deci propriet ile o elului respectiv depind de propor ia dintre ace ti constituen i. ea posed fragilitate ridicat i o plasticitate nul .Martensita este constituentul cel mai dur rezultat în urma descompunerii austenitei.1 sunt indicate comparativ. Z). . ultimele. în cazul diagrame TTT pentru o el o elurilor inoxidabile acest constituent poate fi preponderent în structura o elului la temperatur ambiant . duce la cre terea continu atât a caracteristicilor de rezisten (HB. au valori medii pentru duritate i plasticitate.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei .3. r mânând o cantitate oarecare de austenita nedescompus numit austenita rezidual .produs în afara echilibrului ceea ce conduce la existen a unor propriet i deosebite ca duritatea.Bainitele superioare prezint o oarecare sc dere a durit ii i plasticit ii în compara ie cu cele inferioare.3.30 Trasarea unei propor ia de austenita rezidual . 3. din cauza dispersiei i uniformit ii carburilor.5. 82 . Wr. W02) cât i a celor de plasticitate (W. Mo m resc substan ial Fig. Ni. duritate sc zut (tabelul 3.). În tabelul 3. Austenita rezidual se manifest datorita faptului c transformarea martenM sitic nu se produce în toat masa Ms s austenitic . propriet ile constituen ilor ob inu i la descompunerea austenitei.

Dac se reprezint grafic modul în care se realizeaz descompunerea izoterm a austenitei în timp. a a cum se prezint în fig. Fig. 3.3. la anumite grade de subr cire. cu men inerea în continuare la aceast temperatur .31. la o anumita temperatur sub punctul de transformare Ar1 . KCU nul r medie i KCU ridicat Descompunerea austenitei se poate realiza în dou moduri: la temperatur constant (izoterm) sau la r cire continu . iar diagrama care arat modul de descompunere izoterm a austenitei în timp se denume te diagrama TTT (Time. Pozi ia liniilor Ms i Mf nu depinde decât de temperatura.Tabelul 3.31 Diagrama TTT pentru un o el eutectoid 83 . Temperature. în coordonate temperatur ± timp se vor ob ine curbele care marcheaz începutul Ms i sfâr itul transform rii Mf. Descompunerea izoterm a austenitei se ob ine practic prin aducerea rapid a acesteia de la temperatura ini iala. Transformation).1 Propriet ile constituen ilor de descompunere a austenitei Constituentul Perlita Bainita Martensita Austenita Duritatea HB 185 ± 225 400 ± 600 700 300 Alte caracteristici r i KCU medii Compromis între r i KCU r max .

84 . În func ie de viteza de r cire aplicat se pot ob ine transform rile structurale ale austenitei prezentate în tabelul 3. subr cirea provoac o m rire a vitezei de transformare. Folosirea în practic a diagramelor TTT este limitat la tratamentele izoterme ale o elurilor. Se constat din diagram ca la 5500C intervalul de transformare trece printr-un minim al perioadei de incuba ie ± numit cot perlitic ± unde perlita se transform în troosti .3. b i c ± începutul. Pe m sur ce temperatura se dep rteaz de punctul A1. respectiv sfâr itul transform rii perlitice. adic cu varia ia continu a temperaturii în timp. iar mai jos.Pe diagram sunt indicate produsele descompunerii austenitei la diferite temperaturi. dar i o mic orare ca urmare a diminu rii proceselor de difuzie. transformarea martensitic .32. Diagramele CCT indic vitezele de r cire pentru ob inerea unor anumi i constituen i. Toate metalele cu structur cristalin compacta (CVC. a a cum se prezint în fig. d i e ± începutul. La temperaturi inferioare cotului perlitic are loc transformarea bainitic . Contrac ia total la solidificare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts).2.32 Diagrama CCT Curbele existente în aceast diagram reprezint : a ± începutul form rii perlitei preeutectoide. respectiv sfâr itul transform rii bainitice. CFC i HC) se contract la solidificare. Aceste diagrame sunt cunoscute sub denumirea de diagrame C C T (Continous Cooling Transformation). f ± începutul transform rii martensitice (Ms). În practica industrial se utilizeaz cu prec dere tratamente termice cu r cire continu . propor iile i durit ile realizate. Fig.3. adic transformarea la r cire continu a austenitei.

2 Transform rile structurale ob inute prin r cirea continu a austenitei cu diferite viteze Viteza de r cire V < V5 V5 . astfel încât s se accelereze difuzia elementelor din o el. de forma i dimensiunile piesei. Tratamentul este de fapt o recoacere complet i const în înc lzirea în domeniul austenitic Ac3 + (30 ± 500C). troostita.V3 V3 .5.V4 V4 . Este cunoscut faptul c în cursul solidific rii solu iilor solide se produce fenomenul de segregare care duce la neuniformizarea compozi iei chimice.3. deformare plastic . Tratamentul consta în înc lzirea i men inerea o elurilor în domeniul solu iei solide la o temperatur cât mai ridicat posibil. sudare. cu men inerea circa 30 minute i r cire cu vitez mic în cuptor. Recoacerea de normalizare se aplic o elurilor hipoeutectoide care în urma unor prelucr ri la cald (turnare.3 Recoacerea o elurilor Exist mai multe tipuri de tratamente de recoacere: Recoacerea de omogenizare se aplic pieselor turnate din o el în scopul uniformit ii compozi iei chimice. func ie de grosimea pere ilor piesei. Prin acest 85 . men inere la aceasta temperatur func ie de dimensiunile piesei. se urm re te finisarea structurii i eliminarea constituen ilor duri ca martensita. urmat de r cire în aer lini tit. Temperatura i durata men inerii depinde de compozi ia o elului.V2 V > V1 Transform ri structurale A A F+P F+B A F+P+B A F+B+M A M 3. Tratamentul const în înc lzirea piesei la temperatura Ac3 + 20 ± 300C. Temperatura de înc lzire pentru recoacere este practic la valoarea Ac3 + (150 ± 2000C). bainita. În general. iar durata de men inere de ordinul orelor. fenomen accentuat propor ional cu m rirea intervalului de solidificare. Recoacerea complet se aplic pieselor care au fost supuse în prealabil unui tratament termic sau mecanic în scopul îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere sau prin deformare plastic la rece.Tabelul 3. tratament termic) pot s aib structur cristalin grosolan . urmat de o r cire lenta.

3. dispar tensiunile interne i se restabilesc propriet ile ini iale (fig. Recoacerea de detensionare are scopul de a înl tura tensiunile interne existente în piese.33) Fig. fie printr-o serie de înc lziri i r ciri succesive. sud rii sau alte tratamente termice sau mecanice. Recoacerea are loc la temperaturi de 600 ±6500C. în jurul punctului Ac1.3. iar pentru o eluri c lite la 150 ± 2000C. în vederea îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere ± perlita devine globular . ca urmare a solidific rii pieselor turnate.la r cire austenita se transform în ferit i perlit (fig. În urma recristaliz rii edificiul cristalin se reface. Recoacerea de recristalizare se aplic în urma prelucr ri prin deformare plastic la rece când structura este deformat . r cirea pieselor se face în doua trepte: mai întâi cu viteze mici (20 ± 400C/h) pân la 100 ± 2000C dup care se continu r cirea în aer lini tit. ferita i perlita se transform în austenit . Globulizarea se realizeaz fie prin men inerea îndelungat la temperatura sub punctul Ac1.tratament se realizeaz o finisare a structurii ca urmare a unei duble recristaliz ri: .la înc lzire.33 Modificarea structurii o elului prin normalizare Propriet ile mecanice ob inute în urma normaliz ri sunt cele caracteristice structurilor fine i cu grad mare de dispersie: rezilien a i rezisten a la rupere bune.34.). lente. gr un ii fiind alungi i pe direc ia curgerii materialului. iar duritatea satisf c toare. Recoacerea de globulizare se aplic o elurilor carbon de scule sau o elurilor de rulmen i în scopul înmuierii maxime. 86 . dar apropiat de aceasta. .3.

Mediile de c lire 87 . Parametrii de c lire se aleg din diagrame sau tabele pe baza compozi iei chimice.35 Viteza critic r cirea cu o vitez mai mare decât de c lire viteza critic de c lire vcr. Pentru o elurile aliate.4 C lirea o elurilor În mod obi nuit prin c lire se în elege tratamentul termic prin care se urm re te ob inerea unei st ri în afar de echilibru.Fig.3.34 Schema procesului de recristalizare a structurii a) germinarea. Din studiul diagramelor TTT sau CCT rezult c pentru realizarea c lirii este necesar Fig. a formei i dimensiunilor piesei tratate.5. urmat de o r cire rapid . 3.c lirea obi nuit ± c lirea într-un singur mediu const în r cirea rapid a piesei într-un mediu care s asigure o vitez de r cire mai mare decât cea critic . b) cre terea gr un ilor. Realizarea practic a tratamentului de c lire se face prin mai multe procedee: .3.35. fenomen ce necesita o vitez de r cire suficient de mare pentru ca austenita s nu se descompun în perlit sau bainit .3. c) covalescen a 3. temperatura de înc lzire se alege func ie de valoarea temperaturii punctelor Ac1 i Ac3 determinate experimental i de influen a elementelor de aliere asupra capacit ii de c lire a o elului. caracterizat prin prezen a martensitei în calitate de constituent principal ± motiv pentru care se mai nume te i c lire martensitic . prin care s se realizeze transformarea martensitic a austenitei. Prin acest procedeu se ob in rezultate bune la c lirea pieselor mici din o el carbon sau aliat. În esen c lirea unui aliaj de o el const în înc lzirea acestuia astfel încât s se ob in austenitizarea. marcat de curba tangent la cotul perlitic (diagrama TTT) sau domeniul bainitic (diagrama CCT) în fig.

peste cea a punctului critic A 3. Revenirea depinde de trei factori principali: starea ini ial a o elului c lit. aflat total în afara echilibrului. . Prin acest tratament o elul c lit. . Din aceast cauz piesele c lite se supun unui tratament termic. . iar 88 . existând o durat limita de revenire peste care este neeconomic s se continue tratamentul. cu diminuarea fragilit ii. pentru ca temperatura s devin uniform în toat masa piesei. tratamentul numindu-se de c lire izoterm martensitic . cu formarea martensitei în structura. dup care se produce r cirea rapid când are loc transformarea martensitic a structurii.c lirea superficial consta în ridicarea temperaturii stratului superficial al piesei.r cirea lent în aer.în ceea ce prive te durata revenirii se apreciaz c procesele de transformare la revenire sunt active într-un interval de timp (cca 30 min. urmat de o r cire de regul în aer. a durit ii i a rezisten ei la rupere.5 Revenirea o elurilor O elurile c lite sunt de obicei mai dure decât este necesar i în general prea fragile pentru a fi exploatate în condi ii bune.5. În func ie de modul în care se continua tratamentul de r cire exista doua variante: . durat i temperatur .men inerea timp îndelungat al piesei în primul mediu de r cire (ore) dup care urmeaz r cirea în aer sau în apa..). . dup care urmeaz o men inere izoterm pentru o anumita durat (minute).temperatura de revenire are influen pronun at asupra revenirii: pentru revenirea înalt temperatura este de 500 ± 6750C. . denumit REVENIRE ± care const dintr-o înc lzire sub punctul de transformare Ac1. în acela i timp se produce o cre tere a alungirii i rezilien ei.c lirea în trepte sau izoterm ± prin care piesa se r ce te la început într-un mediu capabil s asigure o vitez de r cire suficient de mare pân la o temperatur u or superioar punctului Ms.3.starea ini ial se refer la existen a în o elul c lit a martensitei. care vor suferi varia ii ale dimensiunilor i formei lor.folosite pot fi: ap pentru piesele din o el carbon i uleiuri pentru piesele din o el aliat. Se ob in în acest fel piese cu duritate ridicat în stratul superficial în timp ce miezul r mâne tenace. . 3. tratamentul se nume te de c lire izoterm bainitic . austenitei reziduale i altor constituen i în diverse propor ii. tinde s se apropie de structura de echilibru.

alc tuit dintr-o c lire urmat de o revenire înalta este cunoscut sub denumirea de ÎMBUN T IRE.Cu. iar precipitatul de echilibru U reprezint compusul Al2 Cu cu 89 . etc. prin precipitarea din solu ii solide suprasaturate.36. Al ± Mg ± i. 3. Al . etc. detensionare.). recristalizare.3.aliaje pe baz de nichel binare (Ni ± Cr) i complexe.aliaje pe baz de aluminiu binare (Al .Ag) sau complexe (Al ± Cu ± Mg. Singurul tratament termic care se poate aplica oric rui aliaj neferos este recoacerea (de omogenizare.5.).36 Durificarea prin precipitare a aliajului Al ± Cu În aceste aliaje matricea este o solu ie solid cu solvent Al i re ea CFC. Fig.aliaje pe baz de titan cu aluminiu.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase Spre deosebire de aliajele Fe ± C. etc. 3.). . aliajele neferoase admit o gam mai restrâns de tratamente termice datorit faptului c aceste aliaje prezint transform ri în stare solid mai reduse.5. . vanadiu. Dintre acestea cele mai importante tipuri de aliaje susceptibile la c lire i îmb trânire sunt: . Tratamentul termic complet.1 Durificarea prin precipitare i dispersie Condi ia necesar pentru producerea reac iei de precipitare este sc derea cu temperatura a solubilit ii unei solu ii solide. Al .pentru revenirea joas (cu men inerea unor durit i mari) se va face la temperatur sc zut 150 ± 2500C.Mg.3. Totu i pot fi supuse tratamentelor termice de c lire i revenire un num r însemnat de aliaje neferoase atât prin c lire martensitic cât i pe principiul varia iei de solubilitate în stare solid .4. crom. prezen a unei linii de transformare în stare solid (fig.

).durificarea prin tensiuni interne (mecanismul Mott-Nabaro) ac ioneaz în stadiile ini iale ale îmb trânirii. peste linia de transformare în stare solid . . Mecanismul durific rii prin precipitare se datore te interac iunilor între precipitatele formate în aliaj i disloca iile matricei ± interac iuni care mic oreaz mobilitatea disloca iilor Exist trei mecanisme ale durific rii prin precipitare. La r cirea acestor aliaje cu o vitez mai mare decât viteza critic . se formeaz solu ia solid omogen E. din solu ia omogen se separ (precipita) compusul intermetalic U .Al2Cu). 3. care con in pân la cca.37.durificarea prin dispersie care se produce în condi iile în care precipitatele nu se deformeaz odat cu matricea.re ea tetragonal .Al2Cu. Din figur rezult ca la înc lzirea aliajelor. în stare solid . când în matrice se constituie zonele GP.durificarea chimic are drept cauz modificarea num rului de leg turi interatomice solvent ± element dizolvant în planul de alunecare. Fig. atunci când precipitatele sunt traversate de disloca iile matricei. a c ror prezent creeaz în matrice distorsiuni elastice propor ionale cu concentra ia precipitatelor i cu diferen a dintre parametrii re elei în matrice i în zona GP.37 Mecanismul de durificare prin dispersie În principiu pentru durificarea unui aliaj în mod eficient este necesar s fie posibil apari ia unor precipitate în propor ie i de dimensiuni care s asigure o distan între particule mai mic de un 90 . Prin tratamente de îmb trânire artificial se pot stabiliza fazele dure în compozi ia aliajului sub form de precipitate intermediare (zone GP ± macle) sau precipitate de echilibru (faza U . ci sunt ocolite de disloca iile care se deplaseaz prin matrice (fig. care durific aliajul de structur bifazic (E + U). În func ie de parametrii de c lire (durat i temperatur ) se pot forma precipitate primare i secundare ale fazei U care germineaz pe limitele de gr unte sau pe incluziunile sau defectele prezentate în aliaj. 3. obligându-le s se curbeze sub ac iunea tensiunii aplicate. care constituie obstacole în calea mi c rii disloca iilor: . 6% Cu. Precipitatele ac ioneaz ca puncte de ancorare ale disloca iilor mobile. .

În aceste cazuri transformarea martensitic nu mai pretinde o r cire rapid . prin care se creeaz i se men ine o mare densitate de disloca ii în matrice.05 mm. O alt modalitate de durificare prin dispersie o constituie introducerea în matricea aliajului a unor particule fine de faze secundare insolubile. În acela i timp particulele de precipitat trebuie s fie legate de matrice prin interfe e coerente sau semicoerente. În diversele sisteme de aliaje neferoase. Tehnologia apeleaz la procedee de metalurgie a pulberilor pentru înglobarea în matricea aliajului a particulelor fine de faze secundare. Se utilizeaz de obicei aliaje de aluminiu durificate prin dispersie cu particule de Al2 O3 (aliaje SAP) i aliaje de nichel durificate prin dispersie cu oxizi refractari. De asemenea în aceste sisteme transformarea poate fi reversibil i presupune r cirea continua în mod izoterm.01 ± 0. p strându. în acest din urm caz se men ioneaz procedeul TD (Theoria Dispersed) de durificare a nichelului în care se introduce o dispersie fin de particule de oxid de toriu .ThO2 cu dimensiuni între 0.5.micron. ci se produce i în condi ii de r cire foarte lent .4. Asemenea cazuri se întâlnesc la transformarea martensitic în metale pure (transformarea alotropic prin mecanism martensitic) i în diverse sisteme de aliaje neferoase care manifest transform ri eutectoide. se metalografic al marprezint în microstructur sub forma tensitei în ipci 91 . de obicei oxizi. 3. martensitele se diferen iaz în doua tipuri morfologice: y martensita cu substructur de Fig. Efectele durific rii pot fi considerabil amplificate prin tratamente termomecanice. 3.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase Transformarea martensitic se poate produce în diverse aliaje ale fierului cu metalele de tranzi ie (care nu sunt o eluri) i într-o serie de metale i aliaje neferoase a a cum se prezint în tabelul 3.38) având ca principale defecte o mare densitate de disloca ii. În transform rile martensitice din alte sisteme decât ale o elului. 3. martensita este o faz de echilibru i nu o faz metastabil .i îns modul de cre tere foarte rapid specific transform ri martensitice.3. Aliajele durificate prin dispersie trebuie supuse unor opera ii de deformare plastic i tratamente termice de restaurare a structurii.38 Aspectul ipci (fig.

cu grosimi de la 0. având o mare densitate de disloca ii.1 la câ iva microni. de ordinul 1012 disloca ii / cm2.3 Sisteme cu transformare martensitic CFC (sau TVC) i HC CVC 92 .unor lamele sub iri i lungi (ca ni te ipci). Tabelul 3.

În unele sisteme de aliaje neferoase transformarea martensitic este reversibil . In ± Tl.substructura martensitei este caracterizat prin prezen a maclelor interne. 3. 3. Se constat c i transformarea invers martensita ± faza ini ial se realizeaz prin acelea i mecanisme de cre tere rapid ca i transformarea direct .39 Aspectul morfologic al martensitei aciculare temperatura a cantit ii de martensit .40 Bucle de histerezis la de temperaturi notate As ± Af. 3.39.0 20). Condi iile necesare apari iei acestui tip de martensit sunt: . spre deosebire de o eluri la care aceasta transformare este ireversibil . ea producându-se într-un interval Fig.). cu posibilitatea unei demacl ri cu u urin .distribu ie ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei care nu poate fi distrus prin procesele de distorsionare (alunecare). 3.Al ± Ni) sisteme de aliaje neferoase ca: Ag ± Zn. Cu ± Al ± Ni. Ni ± Ti. Caracterul reversibil al transform rii este pus în eviden în fig. 40 prin curbele de varia ie cu 93 . Fig. . transformarea martensitic Într-un num r limitat de reversibil (aliaj Cu . spre deosebire de martensita din o eluri care se deformeaz termoplastic. .0.y martensita în plachete (sau acircular ) cu macle interne în substructura plachetelor (fig. martensita format are caracter termoelastic. Morfologia martensitelor din aliajele neferoase este mai ales de tipul martensitei în plachete sau acirculare.valoare mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic (cca.

are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care i-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care i-au reluat cre terea când m rimea gradului de subr cire a furnizat o for motrice ( K.mai mare.    94 .05) i o valoare mic a subr cirii (T (histerezis termic redus). unde T o este temperatura de echilibru a transform rii martensitice (temperatura de echilibru între faza ini ial K i martensita). 3.02 ± 0. Fig. 0.20) i prin valori mari ale subr cirii (T = T0 ± s (fig. acest echilibru se stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic i din acest motiv sunt numite martensite termoelastice.41 For a motrice a transform rii martensitice Pentru martensitele termoelastice sunt caracteristice valori mici ale deform rii re elei (0. La aceste martensite cre terea cristalelor martensitice este oprit când energia liber . se poate deduce valoarea energiei libere necesare ca for a motrice. pentru declan area transform rii martensitice: ( K€ €p !( (t hist 2 f Formarea martensitei în aliajele feroase se caracterizeaz prin valori mari ale deforma iei re elei cristaline(cca.41). 3.Din l imea buclei de histerezis (fig. s este temperatura de subr cire la care decurge procesul de transformare martensitic .. Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în trepte deoarece prin r ciri la temperaturi din ce în ce mai joase sub s. Deoarece la aceste austenite deforma ia este mic . 3.40) (Thist. ce ac ioneaz ca for motrice a transform rii este contrabalansat de energia de deformare înmagazinat în austenit .

când se produce transformarea reversibil în . datorit elementelor stabilizatoare. 3. Fig.În aliajele de titan existen a transform rilor alotropice p E st la baza apari iei structurilor martensitice. este greu de f cut diferen a între procesele de transformare martensitic reversibile i cele de transformare prin germinare i cre tere. cu apari ia diverselor faze intermediare.42 Diagrama transform rilor la c lirea aliajelor de titan cu elemente stabilizatoare Mecanismul de transformare martensitic . poate fi schimbat i prin varierea vitezei de r cire. astfel încât peste o concentra ie critic ccr nu se mai formeaz martensita E (fig. se formeaz martensita E cu simetrie mai sc zut .42). Cum fazele intermediare apar în liniile foarte strânse ale condi iilor de transformare. Astfel solu ia solid suprasaturat E cu re ea hexagonal ob inut prin transformarea martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . Temperatura minim de la care prin c lire se formeaz martensita E constituie o temperatur critic Tcr. scade când cre te propor ia de elemente stabilizatoare. Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare p E mic oreaz viteza de transformare. Deci formarea martensitei în aliajele titanului este un proces reversibil (ea se poate dizolva) atâta vreme cât nu apar fazele intermediare prin procese de difuzie. astfel încât în aceste aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice. 95 . Faza intermediar este coerent cu i ea se poate dizolva printr-o recoacere la temperatur înalt . apropiat de re eaua rombic . 3. Când cre te propor ia de faz . Temperatura de început de transformare martensitic Ms.

4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE Metalele i aliajele lor au fost primele materiale utilizate în protezarea uman care al turi de alte materiale anorganice i organice sunt larg utilizate i ast zi.Tensiunea reprezint intensitatea for ei cu care materialul reac ioneaz la sarcinile mecanice ce tind s modifice ordinea structurii 96 . acestea sunt foarte sensibile la efectul procedeelor de fabrica ie. 4.1 PROPRIET I FIZICO-MECANICE Propriet ile mecanice care caracterizeaz comportarea metalelor i aliajelor sub ac iunea unor for e exterioare. caracterizate prin urm toarele aspecte: . În acela i timp propriet ile mecanice intervin ca propriet i tehnologice într-o serie de procedee practice prin care se realizeaz forma produsului metalic i anume deformarea plastic i prelucrarea prin a chiere. stau la baz celor mai importante utiliz ri ale acestora.1 Tensiuni i deforma ii O for aplicat unui material metalic produce tensiuni i deforma i în masa acestuia. Datorit dependen ei de structur a propriet ilor mecanice ale metalelor i aliajelor. ceea ce poate conduce la caracteristici variabile pentru unul i acela i material. Utilizarea materialelor metalice într-un domeniu sau altul al tehnicii depinde de rela ia dintre structura i propriet ile acestora.1.CAP. 4.

lungimea dup deformare. Tensiunea se m soar prin for a care ac ioneaz pe unitatea de suprafa a a planului pe care ac ioneaz conform rela iei : W=F/S unde : W este tensiunea. Fig. S este aria asupra c reia ac ioneaz for a. Deforma ia se exprim în unit i adimensionale sau în procente. de compresiune i de forfecare. spre deosebire de primele doua care se noteaz cu W. de compresiune i de forfecare sau tangen iale. ultimele fiind notate cu litera X. . ± deformarea la întindere sau alungirea relativ .).a. În func ie de modul de aplicare a for ei. F este for a.Deforma ia reprezint alterarea formei i dimensiunilor unui corp ca efect al tensiunilor aplicate asupra sa. L.1 Deforma ii liniare: a) deforma ia de intindere b) deforma ia de compresiune 97 . Corespunz tor celor trei tipuri de tensiuni exist trei tipuri de deforma ii: de întindere. 4.1. . tensiunile pot fi statice (nu se modific în timp) sau dinamice (se modific în timp). 4. Tensiunile dinamice pot fi generate de for e de impact ( ocuri) sau for e alternante (vibra ii). conform rela iei: I tr !  0 0 ! ( 0 unde:L0 ± lungimea ini ial a corpului.deforma ia de întindere sau trac iune se exprim prin cre terea unit ii de lungime (fig. Tensiunile statice pot fi la rândul lor de întindere.sale.

3. 98 .2 Deforma ii unghiulare a) deforma ia de forfecare. 4.1.) K ! tgE ! AB ! Ur Fig.4. pe m sur ce planul alunec (fig.): K ! tgE ! aa ad O deforma ie la forfecare se produce i la r sucirea unei bare cilindrice sub ac iunea unui cuplu de for e tangen iale (fig.a. b) Icp ! 0  0 ! ( 0 Deforma ia la forfecare K se exprim prin tangenta unghiului de alunecare E.2. 4.Deforma ia de compresiune se exprim prin contrac ia unit ii de lungime (fig. b) deforma ia de forfecare prin torsiune Rela iile între tensiuni i deforma iile provocate de acestea sunt reprezentate grafic prin curbele tensiune .2..deforma ie de tipul celor prezentate în figura 4.b. rezultat din schimbarea înclin rii unei drepte ini ial perpendiculare pe plan. 4.

Punctul C al c rui ordonat este egal cu tensiunea necesar pentru a produce o deforma ie permanent egal cu 0.Punctul B pân la care materialul se comport elastic.Punctul A pân la care deforma iile sunt propor ionale cu tensiunile aplicat.4. care precede ruperea.4. reprezint practic tensiunea la care materialul începe s curg .3. b) punctele caracteristice ale curbei conven ionale..3 Curbele de tensiune.) prezint în etapa final . c) curba real (ra ional ) A a cum rezult din curbele tensiune-deforma ie ob inute experimental pentru materialele metalice.a) b) c) Fig.a. care este standardizat cu simbolul Rp0. ordonata acestui punct se nume te limita de elasticitate We Limita de elasticitate tehnic este egal cu tensiunea la care se ob ine o deforma ie permanent de 0.3. adic s se deformeze plastic i acest punct se nume te limita de curgere W c..2 99 . . tensiunea este calculat introducând în rela ia de calcul sec iunea ini ial S0 i nu sec iunea real S a probei la un moment dat al deform rii. 01%. Curba conven ional tensiune-deforma ie (fig. Curba conven ional de trac iune (fig. Acest aspect se explic prin faptul ca în stabilirea coordonatelor curbei conven ionale.4. rela ia între tensiune i deforma ie este liniar în domeniul comport rii elastice i neliniar în domeniul comport rii plastice. 2 %. ordonata punctului A se nume te limita de propor ionalitate Wp .b) are urm toarele puncte caracteristice care sunt utilizate i în tehnic pentru caracterizarea materialelor metalice: .deforma ie a) curba conventionala cu domeniile caracteristice. o aparent descre tere a tensiunii necesare pentru continuarea deform rii (ramura 8 -11).

4. alese conven ional. Liniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice este exprimat prin propor ionalitatea între tensiune i deforma ia elastic (Legea Hooke).). standardizat sub form de Rm.4.). este mai comod s se considere ca deformarea plastic începe la valori ceva mai mari decât Wp. În realitate sec iunea probei se modific treptat. r mânând egal cu sec iunea ini ial S0. Construind diagrama tensiune reala-deforma ie real . notate cu 100 . La deform ri mai mari decât cea care corespunde rezisten ei la rupere Rm.c.1.3.2 Comportarea elastic a materialelor metalice În curba tensiune-deforma ie din fig. Aceast m rime fiind dificil de determinat experimental. Sc derea tensiunii la deform ri mai mari decât cele care corespund punctului D este aparent deoarece s-a considerat ca sec iunea epruvetei nu se schimb în timpul încerc rii. O astfel de curb se nume te curba real tensiune-deforma ie (fig.c. tensiunea aplicat scade ca urmare a începerii gâtuirii probei. Modulul de plasticitate sau coeficientul de durificare sub efort (ecruisaj) se poate defini deci ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice (fig. tensiunea cre te continuu pân la rupere.4.limita de elasticitate sau propor ionalitate. ca urmare tensiunea real cre te tot timpul.3. modul de plasticitate. demarca ia între domeniul comport rii elastice i domeniul comport rii plastice corespunde tensiunii notate cu Wp ..3. modulul de elasticitate poate fi definit ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice a materialelor metalice. materialul rupându-se în punctul E. dar prin analogie se poate defini i în acest domeniu un . În consecin . constanta de propor ionalitate fiind modulul de elasticitate E.Punctul D a c rui ordonat reprezint tensiunea maxim pe care o poate suporta materialul f r s se rup se nume te rezisten la rupere Wlp. Neliniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice nu permite o corelare simpl între tensiune i deforma ia plastic . 4. Utilizarea no iunii de modul de plasticitate permite o diferen iere cantitativ între diverse metale i aliaje din punct de vedere al capacit ii de a se ecruisa sau autodurifica în cursul deform rii plastice.

astfel rezult : . este definit ca raportul între tensiunea tangen ial de forfecare i deformarea prin alunecare rezultat : G! X K .Modulul de forfecare G.Modulul de compresibilitate K.2%.2. compresiune i forfecare). Deoarece exist trei tipuri de tensiuni diferite prin natura lor (întindere. care reprezint acea tensiune care a produs o deformare plastic minim m surabil de 0.a.4. 4. La aplicarea unei tensiuni inferioare limitei de curgere ( punctul 1 din fig. este definit ca raportul între presiunea hidrostatic aplicat asupra materialului i modificarea de volum antrenat : K! W cp presiune ! modificare volum ( / 0 . 02%.Rp0. la îndep rtarea for ei materialul revine în punctul ini ial pe axa deform rii. este definit prin raportul: E! tensiunea de int indere W tr ! alungirea relativa I tr .02 sau Rp0. respectiv de 0. numit modul de elasticitate volumetric. care se definesc scriind legea lui Hooke pentru cele trei tipuri de tensiuni i deforma ii.Coeficientul sau raportul Poisson µ este definit ca raportul între contrac ia lateral (care înso e te o întindere longitudinal ) i întinderea longitudinal : 101 . pentru corpurile izotrope. numit i modul Young sau modul de elasticitate longitudinal.1 Legea lui Hooke.2 . modul de rigiditate sau modul de elasticitate transversal. Module de elasticitate Conform celor prezentate mai sus.3.Modulul de elasticitate la întindere E. vor exista în mod corespunz tor trei module de elasticitate.1.) se produce o deformare elastic cu caracter nepermanent. rezult ca între tensiune i deforma ia elastic exist un raport constant numit modul de elasticitate.

ionice. 32 0.1. 31 0. Constantele de elasticitate depind de intensitatea for elor de leg tur interatomic i în consecin . singura modalitate de a influen a valorile modulelor de elasticitate este texturarea prin deformare plastica. 30 0.1 Valorile modulelor de elasticitate pentru unele metale i materiale Material Nichel O el moale Cupru Titan Aluminiu Sticla Fibre sintetice E daN/mm2 21500 20700 11000 10700 7000 6900 280 G daN/mm2 8000 8200 4400 4187 2500 2200 0.. Pentru materialele metalice. fibrele. metalice) i valori slabe pentru substan ele organice cu leg turi intermoleculare slabe. a a cum rezult din tabelul 4. deoarece valorile intrinseci ale acestor m rimi nu sunt modificate de factori metalurgici ca alierea. prin deformarea plastic aceste materiale devin anizotrope datorit apari iei texturii sau orient rii preferate a gr un ilor.Q! contractia laterala intinderea longitudin ala Pentru corpurile izotrope solide cum sunt metalele. 23 0. anumite mase plastice. Tabelul 4. 40 102 . cele patru constante de elasticitate sunt legate prin rela iile: 1 ! 1 1  9 3G G! 1 2 1 Q ! 1 3 1  2Q Metalele i aliajele policristaline pot fi considerate materiale izotrope datorit num rului mare de gr un i i orient rii cristalografice întâmpl toare. au valori mari pentru leg turile interatomice puternice (covalente. etc. tratamentele termice. 36 0. 26 0.

Din rela iile de defini ie ale constantelor de elasticitate rezult c modulele de elasticitate caracterizeaz rigiditatea materialelor, definit ca reciproc deform rii elastice produs de efortul aplicat. Aceast interpretare a constantelor de elasticitate este deosebit de important pentru proiectarea pieselor i dispozitivelor metalice a c ror condi ie de func ionare este deforma ia elastic admisibil . 4.1.2.2 Efectul termoelastic Acest efect este analogic cu cel al dilat rii termice în care alungirea unui corp (fie prin înc lzire, fie sub ac iunea unei for e mecanice) este înso it de o absorb ie de energie termica. În condi iile de înc rcare i desc rcare lent a sarcinii, procesul de deformare decurge izoterm i are caracter reversibil sub form de histerezis elastic (fig. 4. 4). M rimea i forma buclei de histerezis elastic variaz cu frecven a de aplicare a sarcinii.

Fig. 4. 4 Fenomenul termoelastic în condiii practice 4.1. 2. 3 Comportarea neelastica; materiale fragile, materiale ductile La eforturi ce dep esc limita de elasticitate, în materiale se produc modific ri structurale ireversibile care nu mai dispar la anularea efortului. Dup natura acestor modific ri structurale comportarea materialului la eforturi mai mari decât limita de elasticitate ( în domeniul neelastic) poate fi fragil sau ductila. Comportarea fragil este caracterizat prin modific ri structurale, care conduc la ruperea materialului sub ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate (fig. 4.5). Sticla, oxizii, unele materiale metalice (font alb ) se comport în acest mod. Comportarea ductil este caracterizat prin modific ri structurale care conduc la deformarea permanent sau plastic a materialului sub 103

ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate. Metalele i majoritatea aliajelor sunt materiale ductile, dar i ele în anumite condi ii de solicitare pot manifesta comportare fragila. Ruperea fragil se produce f r deformare plastic sau cu o deformare prealabil neglijabil .

Fig. 4.5 Curba tensiune-deforma ie pentru materiale fragile i ductile

Fractura este ini iat de anumite imperfec iuni existente în material, ca de exemplu fisuri microscopice sau crest ri superficiale care produc local puternice concentr ri ale tensiunilor în material. Dac aceste tensiuni locale ating valoarea for elor de coeziune ale materialului, leg turile interatomice din regiunea respectiv se distrug i fisura, ini ial localizat într-un punct, se propag rapid provocând fractura aproape instantanee a materialului. Metalele i aliajele î i datoreaz utilizarea tehnic caracterului lor ductil, care le permite s suporte solicit ri mecanice importante, f r apari ia fragilit ii. Rezult ca ductilitatea sau capacitatea de a se deforma plastic este o proprietate esen ial a metalelor i aliajelor în comportarea acestora în diverse domenii tehnice. Ductilitatea poate fi apreciat prin alungirea relativ a materialului pân în momentul ruperii (fig. 4.5.) sau prin reducerea sec iunii la suprafa a de rupere (stric iunea). Aceste propriet i nu pot fi îns considerate ca un indiciu suficient al lipsei de fragilitate. O proprietate mai revelatoare în acest sens este tenacitatea materialului, exprimat prin REZILIEN A (rezisten a la oc mecanic). Aceast caracteristic mecanic se m soar prin energia absorbit de material pentru deformarea sa plastic ce precede ruperea. Atât ductilitatea cat i tenacitatea materialelor metalice sunt puternic dependente de defectele din structura materialului i ca atare sunt propriet i sensibile la procedeele de fabrica ie sau sensibile structural. 104

Ductilitatea materialelor metalice se datore te prezentei i mobilit ii disloca iilor din structura cristalin , care fac posibil deformarea plastic a materialului la eforturi ce dep esc limita de elasticitate. Sticla, având o structur amorf , nu beneficiaz de un mecanism de curgere plastic cum este oferit de disloca iile mobile din cristalele metalice. Tenacitatea metalelor i aliajelor este în general ridicat i ruperea lor are un caracter ductil, fiind precedat de deform ri plastice mari. În anumite condi ii de solicitare, de temperatur i de stare structural a materialului, este posibil ca i în metale i în aliaje s se produc ruperi fragile. 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) Pe m sur ce deformarea plastic progreseaz , deformarea în continuare devine din ce în ce mai dificila, pân ce în final înceteaz complet, efortul aplicat provocând ruperea materialului metalic. Aceasta înseamn ca dup un anumit grad de deformare plastic alunec rile pot continua numai dac se aplic un efort din ce în ce mai mare. Aceast comportare a materialelor metalice este numit ECRUISAJ sau durificarea sub efort i este pus în eviden pe curba tensiune-defroma ie a unui material metalic (o el), a a cum se constat în fig. 4.6.

Fig. 4.6 Manifestarea ecruisajului în curba tensiune-deforma ie a o elului carbon

Conform celor prezentate anterior, panta comport rii plastice reprezint modulul de plasticitate sau modulul de ecruisaj. La acela i grad de deformare efectele ecruisajului asupra propriet ilor sunt mai puternice în materialul cu gr un i fini decât în cele cu granula ie groba, în aliaje ce con in atomi str ini dizolva i. De asemenea efectele

105

ecruisajului sunt mai pronun ate în metalele cristalizate în re ea CFC decât în cele cu re ea CVC i HC. Modific rile structurale la nivelul re elei cristaline i a defectelor acesteia produse de deformarea plastic au consecin e practice foarte importante, provocând schimb ri drastice ale propriet ilor mecanice sensibile la structur . În special ecruisajul produce cre terea puternic a caracteristicilor de rezisten mecanic i o diminuare a plasticit ii materialului metalic. Ca ordin de m rime rezisten mecanic ob inut prin ecruisaj este pentru majoritatea metalelor de E/100 pentru limita de curgere. Cele mai mari cre teri ale limitei de curgere se ob in la ecruisajul produs prin trefilarea sârmelor. O caracteristic mecanic corelat cu valorile rezisten ei, care de asemenea cre te prin ecruisaj, este duritatea. Ecruisajul modific i propriet ile fizice ale materialelor metalice ca rezistivitatea electric (care cre te), propriet ile magnetice, etc. Efectele ecruisajului asupra propriet ilor materialelor metalice nu sunt stabile la varia ia temperaturii, ele putând fi eliminate la înc lzirea materialului la temperaturi ce permit difuzia în cristale; asemenea înc lziri se numesc recoaceri de recristalizare. 4.1.4 Ruperea materialelor metalice Prin rupere se în elege fenomenul de fragmentare al unui corp în doua sau mai multe buc i sub ac iunea unor tensiuni interne sau externe. Aspectul metalografic al suprafe elor de rupere pune în eviden caracterul ruperii care poate fi: - Rupere ductil sau prin deformare plastic continua; este caracteristic metalelor care se ecruiseaz pu in (fig. 4.7.a) - Rupere fragil sau prin clivaj se produce f r deformare plastic prealabil i are loc pe suprafe ele de separare normale la planele cristalografice de mare

a)

b) Fig.4.7 Ruperea materialelor metalice: a) ruperea ductil ; b) ruperera fragil sau prin clivaj

106

b)

densitate atomic (fig.4.7.b) În anumite condi ii metalele cu re eaua CVC sau HC se rup în acest mod.. Micrografiile electronice din fig. 4.8. pun în eviden aspectul suprafe ei de rupere prin clivaj (fig.4.8.a) i respectiv ruperea prin deformare plastic (fig.4.8.b).

Fig. 4.8.a Ruperea ductil

Fig. 4.8.b Ruperea fragil

Ruperea intergranular sau prin separare intercristalin se deosebe te principial de tipurile precedente care erau ruperi transcristaline (prin interiorul gr un ilor). În cazul ruperii intercristaline gr un ii nu se fragmenteaz ci se separ între ei. Acest tip de ruperi se produce la temperaturi uzuale când limita de gr unte a fost sl bit prin precipit ri de faze secundare sau prin procese de coroziune (fig.4.9.). În acest din urm caz zonele de la limita de gr unte sunt fie fragilizate (de oxizi, hidruri sau nitruri), fie sl bite prin modific ri chimice sau structurale în cazul coroziunii intercristaline. Fig. 4.9 Ruperea intercristalin Între tipurile extreme de rupere se situeaz o varietate de moduri de rupere observate în materialele metalice, dintre care cele mai importante practic sunt: - Ruperea cup -con, ilustrat în figura 4.7.a, se produce în epruvetele de materiale ductile încercate la trac iune. Gâtuirea care se formeaz în epruveta, ca efect al ductilit ii metalului, introduce o component de rupere fragil în zona A, când suprafa a de rupere este 107

normal pe direc ia efortului de trac iune, în timp ce în zona C în care ruperea a produs deformare plastic (în mod ductil) suprafa a de rupere corespunde planelor situate la 450 fa de efortul de trac iune; - Ruperea la oboseal reprezint o varietate de rupere fragil (fig.4.10), deci neprecedat de o deformare plastic vizibila. Aceast rupere se produce în materiale metalice ductile supuse la solicit ri alternative de întindere i compresiune. Aspectul microscopic al suprafe ei de rupere la oboseal este caracteristic i cuprinde doua zone distincte: Prima zon Fig.4.10 Micrografia suprafe ei are un aspect neted i de rupere la oboseal corespunde propag rii fisurii de oboseal de la punctul de origine al acesteia (de obicei o neomogenitate chimic , structural sau geometric cu rol de concentrator de tensiuni). A doua zon , cu aspect rugos, corespunde ruperii bru te care s-a produs în momentul când fisura de oboseal a redus sec iunea eficace a piesei sub valoarea la care putea s suporte sarcina aplicat . Ruperea la oboseal este transcristalin când se produce la temperaturi joase i devine intergranular când temperatura este ridicat . Efortul necesar de rupere este definit ca rezisten a teoretic de rupere a materialului metalic, care este de ordinul 700-1400daN/mm2 i este caracteristic pentru materialele perfecte (Whiskers). Aceast rezisten teoretic poate fi calculat cu rela ia:
Wt !

E a0

unde: E ± modul de elasticitate longitudinal; K ± energia superficial specific a materialului metalic; a0 ± parametrul re elei cristaline.

108

Rela ia de mai sus arat ca materialele de mare rezisten mecanic trebuie s aib valori ridicate pentru modulul Young i pentru energia superficial i valori sc zute pentru distan a interatomica. Considerând valorile tipice pentru metale: a = 3x10-10 m (~3Å); K = 1J/m2 (103 ergi/cm2 ) i E= 100 GPa (104 daN/mm2 ) , rezult din ecua ia de mai sus ca rezisten a teoretic de rupere este t =18 GPa sau 1800 daN/mm2, deci cca E/6. Rezisten a de rupere pentru materialele metalice reale este cu câteva ordine de m rime mai mica: r = E/1000. În cazul materialelor fragile valoarea sc zut a rezisten ei la rupere se explic prin prezen a defectelor interne sau superficiale care ac ioneaz sub form de concentratori de tensiuni. În cazul metalelor ductile rezisten a sc zut la rupere se explic prin prezen a defectelor de re ea cristalin (mai ales disloca ii), care permit deformarea plastic la eforturi mult mai mici decât cele necesare pentru învingerea for elor de coeziune. Esen ial este ca ruperea materialelor reale se produce secven ial i nu simultan, pe întreaga suprafa a de rupere, a a încât rezisten a teoretic trebuie dep it numai local, efortul mediu aplicat fiind mult inferior rezisten ei teoretice. Majoritatea metalelor i aliajelor sunt materiale ductile, dar în anumite condi ii de solicitare ele pot suferi ruperi fragile. Tipul de rupere care se produce într-un metal depinde de valorile relative ale rezisten ei la forfecare (exprimat prin limita de curgere Rc) i rezisten a coeziv dat de for ele de interac iune dintre atomi. Dac rezisten a coeziv este mai mare decât rezisten a la forfecare, materialul se va deforma plastic i ruperea va fi ductila. Dimpotriv dac rezisten a la forfecare este mai mare decât rezisten a coeziva, nu se va produce nici o deformare plastic înaintea ruperii, aceast rupere va fi fragila. Tranzi ia ductil-fragil este determinat de o serie de factori printre care se men ioneaz : distribu ia eforturilor, dimensiunile piesei, starea suprafe ei, natura i volumul defectelor, prezen a neomogenit ilor chimice sau geometrice ce pot produce Fig. 4.11 Determinarea domeniuefecte de crestare i de lui de tranzi ie ductil-fragil 109

concentrare a tensiunilor, care pot determina o rupere fragil într-un material ductil. Caracterizarea condi iilor de producere a tranzi iei ductil-fragil pentru un anumit material este f cut prin curba temperaturii de tranzi ie (fig.4.11.). Curba înregistreaz în func ie de temperatur , varia ia energiei consumate pân la rupere, m surat prin încercarea de rezilien . Energia consumat pân la rupere este o m sur a tenacit ii materialului i sc derea brusc a valorii sale indic temperatura de tranzi ie de la comportarea ductil a materialului la o comportare fragila. Dac tranzi ia ductil-fragil se produce într-un interval îngust de temperatura, sensibilitatea la crestare a materialului este mai mare. Din punct de vedere tehnic este important, pentru materialele sensibile la crestare ,ca temperatura de serviciu s fie suficient de înalt în raport cu temperatura de tranzi ie, pentru a fi eliminate riscurile de comportare fragil . Influen a factorilor metalurgici asupra tranzi iei ductil-fragil poate fi dedus din ecua ia Cottrell pentru cre terea i propagarea unei fisuri, într-un material cu diametrul mediu al gr un ilor 2d, la aplicarea unui efort egal cu limita de curgere a materialului. Ecua ia Cottrell are forma: (W d1 / 2  B)B ! GK i 

unde: -1/2 WI i B sunt constante din rela ia Petch (Wc=Wi+B ); Wc este limita de curgere; Wi i B sunt constante dependente de material; d - diametrul mediu al gr un ilor; G i K sunt modulul de elasticitate transversal i energia superficial specific a fisurii; este o constant dependent de tipul solicit rii ( =1 pentru încercare la trac iune , =1/3 pentru încovoie sub oc). Când membrul întâi al ecua iei Cottrell este mai mic decât membrul doi comportarea materialului va fi ductil i viceversa. Analiza ecua iei Cottrell conduce la urm toarele concluzii: a) Influen a vitezei de aplicare a sarcinii i a prezentei crest turilor se manifest prin trecerea de la solicitarea static la cea dinamic iar valoarea constantei scade de la 1 la 1/3; 
  

110

b) Influen a granula iei i a compozi iei materialului se manifest prin valoarea critic a diametrului de gr un i sub care materialul va fi ductil i deasupra c reia materialul va fi fragil. Astfel durificarea produs prin finisarea granula iei men ine tenacitatea mate rialului, în timp ce celelalte procese de durificare, m rind numai valoarea i, mic oreaz tenacitatea. Eliminarea cât mai avansat a impurit ilor gazoase din metale (N, H) mic oreaz termenul i i m re te în consecin tenacitatea metalelor, mai ales în prezen a unor elemente de aliere ca: V, Ti, Cr, Mo; c) Influen a tratamentelor termice asupra tranzi iei ductil-fragil se manifest prin finisarea granula iei. De asemenea, unele elemente de aliere (Cr, Ni) prezente în o eluri conduc la ob inerea de structuri fine ca i diminuarea altor elemente care favorizeaz structuri grosolane; d) Influen a ecruisajului se manifest prin aceea ca la deformarea la rece se deblocheaz unele disloca ii care amelioreaz ductilitatea. De exemplu cromul m re te ductilitatea aliajelor la o deformare plastic la 4000C. La grade medii i mari de deformare, ecruisajul are efect negativ, reduce ductilitatea materialului deoarece m re te termenul i din rela ia Cottrell; f) Influen a microstructurii se manifest prin distan a pe care se propag o fisur pe un plan de alunecare. Cu cât aceast distan este mai mic cu atât este mai redus fragilitatea, deci ductibilitatea se poate m ri nu numai prin finisarea granula iei matricei aliajului ci i prin cre terea fine ii amestecului de faze. Uzura mecanic este o alt cauz care scoate din uz un material. În general, rezisten a la uzare cre te cu duritatea materialului, dar aceasta nu poate fi oricât de mare deoarece afecteaz propriet ile de tenacitate. Tratamentele termice care conduc la asocieri optime de duritate i tenacitate produc structurile cele mai adecvate în comportarea la uzare. 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate Durata de exploatare a elementelor de construc ie metalic depinde de corecta proiectare a acestora i de selec ia adecvat a materialelor din care sunt confec ionate. O serie de propriet i mecanice, cum sunt caracteristicile de rezisten ale materialului, intervin direct în calculele de proiectare, dar alte propriet i ca tenacitatea, rezilien a, duritatea, de i nu sunt implicate în aceste calcule, condi ioneaz în mare m sur fiabilitatea în exploatarea produselor 111

metalice i durata lor de via , întrucât intervin în procesele de deformare plastic , de rupere i de uzur mecanic ce conduc la scoaterea din uz a acestor produse. - Tenacitatea reprezint capacitatea materialului de a absorbi energie în procesul de deformare plastic pân în momentul ruperii. În încerc rile mecanice tenacitatea se m soar prin aria de sub curba tensiune-deforma ie, întrucât aceasta reprezint lucrul mecanic consumat pân la ruperea materialului (fig.4.12). Tenacitatea raportat la unitatea de volum reprezint modulul Fig. 4.12 Reprezentarea de tenacitate T al materialului schematic a tenacita ii (energia absorbit de unitatea de volum a materialului pân la rupere). În absen a curbei tensiune-deforma ie modulul de tenacitate poate fi determinat cu rela iile simplificate:
T ! T ! 2 3 

p  2 

care în diagrama tensiune-deforma ie reprezint : Rp ± limita de curgere; Ru ± tensiunea în momentul ruperii; r ± deforma ia pân la rupere. Rela iile de mai sus se aplic materialelor care prezint o form parabolic a curbei tensiune-deforma ie. Din defini ia modulului de tenacitate i din rela iile prezentate se trage concluzia ca materialele cu tenacitate mare trebuie s aib o limit de curgere ridicat i o ductilitate mare; materialele fragile au tenacitatea sc zut pentru c acestea prezint o deforma ie plastic mic înaintea ruperii. Tenacitatea este puternic afectat de viteza de aplicare a sarcinii. Sub solicit ri dinamice de oc se determin tenacitatea dinamic , care este influen at la rândul ei de prezen a crest turilor în materiale. 

u

I r , sau

u r

112

- Rezilien a sau tenacitatea dinamic const în încercarea la încovoiere sub oc, pe epruvete crestate în form de U ± simbolizate KCU, sau în form de V ± notat KCV. Încercarea de rezilien const în ruperea dintr-o singur lovitur , cu un ciocan pendul, a unei epruvete crestate cu capetele rezemate sau încastrate. Rezilien a se noteaz cu K i reprezint energia absorbit în procesul de rupere, care se poate exprim fie prin energia raportat la unitatea de suprafa a epruvetei (daJ/mm2 sau Kgf/mm2 ) sau direct prin energia absorbit la rupere (daJ sau Kgfm). Exist mai multe tipuri de epruvete pentru încercarea la rezilien , acestea sunt standardizate i schematic sunt prezentate în fig. 4.13. Cel mai utilizat aparat pentru determinarea rezilien ei este ciocanul Charpy cu o energie disponibil de 10, 15 sau 30daJ(Kgfm).

Fig.4.13 Epruvete pentru încercarea la rezilien

Fig. 4.14 Schema ciocanului pendul Charpy

Notându-se cu G greutatea ciocanului Charpy, cu W lucrul mecanic consumat în procesul ruperii, cu H i E în l imea ciocanului înainte de c dere i unghiul f cut de el cu verticala, iar cu h i F acelea i m rimi dup rupere rezult conform fig.4.14. W = GH ± Gh H = l (1-cosE) h = l (1 - cosF) W = Gl (cos F - cosE ) Rezultatele încerc rii de rezilien depind de tipul eprubetei i deci este necesar s se precizeze condi iile în care a fost determinat încercarea. Astfel rezilien a determinat pe probe normale Charpy U se

113

Duritatea reprezint rezisten a materialului la zgârierea cu un corp str in sau la p trunderea acestuia în adâncimea sa. KCU15/2 = 7daJ/cm2. 4. este presat pe suprafa a materialului cu o sarcin anumit .noteaz cu KCUnh.15 Amplasarea durit ii materialelor i compararea sc rilor de duritate 114 . Cele mai r spândite pentru metale sunt încerc rile de duritate bazate pe rezisten a la penetra ie în condi ii standardizate. Rockwell sau Vickers. Duritatea materialelor metalice cre te. la fel cu celelalte caracteristici mecanice de rezisten . tratamente termice.4. de ex. ecruisaj. indicele n arat energia disponibil a ciocanului. Penetratorul dur. standardizat sub form de bil din o el c lit.15. con sau piramid de diamant. Prin m surarea ariei amprentei l sate de penetrator sau a adâncimii de penetra ie se atribuie materialului o cifr de duritate pe una din sc rile Brinell. prin aliere. conform scalelor din fig. Fig. provocând o deformare elastic i apoi plastic . iar h semnific adâncimea crest rii. .

6 Alungirea maxim ob inut (%) >1000 2100 2000 1700 Avantajul utiliz rii practice a acestei propriet i îl prezint deformarea sub presiune a aliajelor metalice în form de table sub iri .4.16 Curbele teoretice de ambutisare în stare superplastic pentru aliajul Ti6Al4V cu diametrul piesei de 50mm 115 . Alungirile la rupere manifestate în condi ii optime pentru aliajele superplastice sunt de ordinul sutelor sau chiar miilor de procente.granula ia fin i stabil a gr un ilor. Fig 4.4.16).5Ttop (în grade absolute). f r risc de rupere prematur prin gâtuire. cu o vitez de deformare de 2 ·10-4 sec. la temperatura de 9270C.6 Superplasticitatea metalelor Proprietatea de superplasticitate reprezint capacitatea unor aliaje de a se deforma plastic cu grade mari de deformare. sunt prezentate unele aliaje care manifest superplasticitate. Tabelul 4. În tabelul 4. precum i alungirile maxime ob inute în aceste materiale. sub ac iunea unor eforturi mici.5Zn Mg6Zn0.2 Exemple de aliaje metalice superplastice Aliajul Ti6Al4V Mg33Al(eutectic) Al6Cu0.1. Superplasticitatea se manifest la viteze mici de deformare plastic (de ordinul 10-3/sec.) dac sunt îndeplinite doua condi ii: .temperatura de deformare este de ordinul 0. .2. a a cum este cazul aliajului Ti6Al4V care se poate deforma u or la presiuni mici de deformare (fig.

a a cum au fost prezentate la punctul 2. porozitatea în materiale este o caracteristic nedorit deoarece porii concentreaz tensiunile. sc zând rezisten a mecanica.3. volumul relativ i porozitatea. În alte cazuri porozitatea este ob inut inten ionat în materiale mai ales porozitatea superficial care are un rol activ în legarea esutului viu de protez .Un procedeu de ob inere a comport rii superplastice a aliajelor metalice const în realizarea tratamentelor termo-mecanice de finisare a granula iei aliajelor bifazice. urmat de r cirea în aer.13-0. o constituie aliajele din o el inoxidabil din sistemul FeCrNi.15%C). Din aliajele superplastice biocompatibile (o elul inoxidabil austenitic i aliaje pe baz de titan) se pot ob ine cu u urin a o serie de componente protetice sau instrumentar medical. Densit ile unor materiale utilizate în domeniul ortopedic sunt prezentate în tabelul 4. ca urmare a diferen ei de densitate. la o elurile cu con inut redus de carbon (0. i deci în unele cazuri fenomenul poate da complica ii. f r gâtuire. prin laminare în stare austenitic la temperaturi în apropierea punctului A3 (9000C). V g / cm 3 sau kg/dm 3 Un biomaterial metalic ce înlocuie te un volum echivalent de esut uman poate avea o greutate diferit . În cadrul producerii protezelor metalice. densitatea relativa. Superplasticitatea se ob ine în aceste aliaje prin laminarea la cald la temperaturi de 925-9500C. conform rela iei: V! m . Pe aceast cale se pot ob ine alungiri mari.1. Gradul de împachetare a particulelor ce constituie un material poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca :volumul specific aparent. 4. 116 . cu o vitez de deformare de 10-1 mm/sec. O alt categorie de aliaje cu comportare superplastic ob inut prin tratamente termo-mecanice.8. cu mici adaosuri de titan.7 Densitatea i porozitatea Densitatea V a unui material este definit ca raportul dintre masa i volumul s u.

2 10.5 7. 117 .Densitatea materialelor metalice este un parametru variabil care este influen at de puritatea metalului.06 0. temperatura i modul de prelucrare metalurgica.50 1.93 9.20 18. Pentru materialele poroase ob inute prin metalurgia pulberilor porozitatea este un parametru esen ial care caracterizeaz starea fizic a acestora.50 4.19 1.2.3 Densit ile unor biomateriale Materialul esut deshidratat Silicon PMMA Os compact Sticla Aluminiu Titan O el inox Aliaj CoCr forjat Aur Argint Densitatea solid (g/cm3 ) 1.2 PROPRIET I TERMICE ALE METALELOR I ALIAJELOR 4. Tabelul 4. Metalele prelucrate plastic la cald au densitatea mai ridicat în compara ie cu cele turnate datorit compactit ii mai mari a metalului.99-1.8-2.8 2.4-2.7 4.1 2.01-1.1 Transform ri fazice în metale i aliaje În metale i aliaje pot avea loc o serie de transform ri specifice acestora atât în stare lichid cât i în stare solid .

Transform rile în stare lichid au loc la limita sau deasupra punctului curbei de solidificare i cuprind procesele de topire. proces caracterizat de asemenea prin doi parametri fizici de baz : . Din punct de vedere energetic. în grade Celsius.8 6602 1063 1492 1850 1539 2620 1453 1660 1530 i evaporare Temperatura de evaporare (o C) 2200 2660 2950 2900 2600 3070 4600 2020 3260 3400 118 . cu excep ia aliajelor de tip eutectic sau compus intermetalic. Parametrii fizici de topire i evaporare sunt caracteristici specifice pentru fiecare metal în parte. evaporare i condensare. Pentru metale în stare pur (nealiate) sunt caracteristice temperaturi fixe de topire (respectiv solidificare). pentru metalele mai uzuale ace ti parametri sunt prezenta i în tabelul 4.temperatura ( sau intervalul ) de evaporare. Tabelul 4.4 Valoarea temperaturilor de topire pentru unele metale uzuale Elementul Ag Al Au Cb Cr Fe Mb Ni Ti V Temperatura de topire 960.punctul (sau intervalul) de topire în grade Celsius. adic trecerea vaporilor metalici în stare lichid .4. Rezult deci ca procesul de topire se caracterizeaz prin doi parametri fizici: . Condensarea este procesul invers topirii. Topirea este procesul fizic de trecere a materialului metalic solid în stare lichid . în timp ce pentru aliaje avem intervale de topire respectiv solidificare (cuprinse între curbele solidus-lichidus). care solidific direct din topitur .c ldura latent de topire în KJ/Kg. valoarea lor depinde de for a de coeziune dintre atomii metalului sau aliajului respectiv. . .c ldura latent de evaporare . Evaporarea este procesul fizic de trecere a metalului sau a aliajului lichid în stare de vapori. topirea se caracterizeaz prin c ldura latent de topire (solidificare) care reprezint energia termic necesar pentru a topi unitatea de material metalic solid. în KJ/Kg.

Este cazul des întâlnit în practic tratamentelor de c lire. care au o importan deosebit în ob inerea unor propriet i de exploatare ridicate în metale i aliajele lor. la care se g sesc în echilibru cele doua st ri structurale. referitor la tratamente termice. când transformarea unei faze în alt are timpul necesar s se desf oare în stare de echilibru.2.Transform rile în stare solid care au loc în metale i aliaje. 119 . situa ie în care procesul de difuzie este suprimat. Ea se exprim în diverse sisteme de m sur prin Kcal/atom. . intermediar sau f r difuzie. aspecte ce au fost prezentate în capitolul 3. În func ie de temperatura la care are loc transformarea polimorf poate fi: cu difuzie.Transformarea polimorf reprezint proprietatea unor metale sau aliaje de a cristaliz în doua sau mai multe forme cristaline cu re ele diferite. Transformarea polimorf f r difuzie se produce de regul în cazul efectu rii tratamentelor termice cu viteze mari de r cire. For a motrice a transform ri polimorfe este egal cu diferen a dintre energiile libere ale celor doua modifica ii polimorfice. Transformarea polimorf cu difuzie se întâlne te în cazul r cirii metalelor sau aliajelor cu vitez redus . . la grade reduse de subr cire.g. sub influen a temperaturii. se refer la transformarea polimorf i transform rile structurale la solidificarea aliajelor i la tratamentele termice. 4.Tratamentele termice constituie de asemenea transform ri în stare solid sub influen a temperaturii. Transform rile structurale la solidificare au la baz formarea diverselor faze i constituen i structurali în aliajele metalice. Transform rile polimorfe sunt transform ri heterogene determinate de fluctua iile heterofazice care se desf oar prin germinare i cre tere a noii faze. Transformarea polimorf const în schimbarea structurii cristaline a metalului la o temperatur constant . Aceste transform ri au fost prezentate în capitolul III referitor la termodinamic sistemelor de aliaje.2 C ldura specific C ldura specific este o m rime fizic ce exprim cantitatea de c ldura necesar unit ii de substan pentru a-i ridic temperatura cu un grad. pe baz diagramelor de echilibru termic ale sistemelor de aliaje metalice. la subr ciri mari.8. stabile în anumite domenii de temperatur bine determinate.

grad.12 J/grad K.c2 reprezint c ldurile specifice ale componen ilor. S-a stabilit pe cale experimental ca metalele în stare solid au c ldura atomic egal cu 25. Un element are o c ldur specific cu atât mai mare cu cat greutatea lui atomic este mai mica.17 Varia ia cu temperatura a caldurii specifice a unui corp solid 120 . C ldura specific la temperatura camerei pentru câteva elemente în func ie de densitate i greutatea atomic . K. se prezint în tabelul 4. q2 sunt concentra iile în procente de greutate a componen ilor aliajelor. deci i pentru aliaje. conform unei rela ii de forma : 3 ¨ T ¸ © ¹ unde: c ! 465. de compozi ia chimic i de temperatur . se exprim prin rela ia empirica: c = q1 c1 +q2 c2 în J/gram·grad sau cal/gram·grad unde: q1. Fig. C ldura specific depinde de temperatura la care se afl metalul sau aliajul respectiv. D ± temperatura caracteristic Debye.atom gram.grad. indicând o varia ie a c ldurii specifice cu puterea a treia a temperaturii. C ldura specific a compu ilor reali. specific compu ilor metalici.5 v © ¹ ª º T ± temperatura absolut . C ldura specific a metalelor i aliajelor depinde de natura acestora. c1. Rela ia de mai sus este în conformitate cu experien a practic . Kcal/Kg.4.5.

5 C ldura specific a unor elemente la temperatura camerei Elementul Li Densitate 0.0926 0. b.113 183. Rela ia de mai sus este valabil i pentru determinarea c ldurii specifice medii cpm într-un anumit domeniu de temperatur .98 0.5 0. d au alte valori (tabelul 4. c. c.492 W 19.8 [kcal/kg·ÛC] Al 2.3 Au 19.6 Valorile constantelor a.86 55.214 Fe 7.03 63.Tabelul 4. a. deformare plastic la cald etc.096 d·10-3 - a 0.105 0.4 2.940 C ldura specific 0.096 d·10-3 - Importan a practic a calculului i cunoa terii c ldurii specifice a metalelor i aliajelor se manifest în cazul determin rii cantit ii de c ldur necesare pentru realizarea opera iilor metalurgice ca: topirea i înc lzirea pentru tratamente termice.3 197 0.86 0. c.54 107.7 26.6).208 cpm. d pentru determinarea varia iei cu temperatura a c ldurii specifice pentru unele metale Metalul Al Fe Cu cp.80 7.056 0.85 0. b.03 C ldura specific real a metalelor cp variaz cu temperatura dup o rela ie de forma: c p ! a  bt  ct 2  d .93 Ag 10.105 Cu 8.534 K(kg/dm3) Greutatea atomica 6.105 0.5 0. b. Cantitatea de c ldur necesar înc lzirii unui metal sau aliaj de la temperatura ambiant t1 la temperatura procesului se determin cu rela ia de forma: 121 . d ± constante care depind de natura metalului. kcal/kg·ÛC b·104 c·108 0.104 - a 0.214 0. în kcal/kgÛC t  300 unde: t ± temperatura în grade Celsius. kcal/kg·ÛC b·104 c·108 1 0.214 0. caz în care constantele a.5 0. Tabelul 4.

cp2.3 Conductibilitatea termic Materialele metalice au proprietatea de a transporta energia termica. este propor ional cu gradientul de temperatur i se va exprim prin rela ia: q ! P xt xx unde: t ± temperatura într-un punct x al metalului. Într-un timp d X . t1.temperatura de topire. prin suprafa a dS trece fluxul termic d rela ia: dat de 122 . 4. t4.c ldurile specifice medii ale metalului sau aliajului în intervalele de temperatur date. în kcal/kg t1 t2 t3 t2 t3 t4 unde: Q ± c ldura total necesar înc lzirii unit ii de metal (aliaj) de la temperatura ambiant la temperatura final t4. valorile c ldurii specifice pentru metale la diferite temperaturi. ± coeficientul de conductibilitate termic . m rime care caracterizeaz capacitatea metalului (aliaj) de a transporta c ldura.temperatura ambiant (200 C). atunci când se tope te metalul. t3. sub form de tabele i în consecin a nu se mai calculeaz .. perpendicular pe direc ia fluxului.Q ! ´ c p1 dt  ´ c p 2 dt  ´ c p 3 dt  .temperatura de lucru necesar pentru deformarea plastic . cp3. cp1.. sunt indicate în lucr ri de specialitate. . transformare magnetica). care trece în unitatea de timp. prin cantitatea de energie caloric unitatea de suprafa . t2.temperatura de transformare în stare solid (transformare alotropica. în kcal/kg. În cele mai multe cazuri practice.. Intr-un corp înc lzit neuniform apare un flux termic îndreptat de la partea cald c tre partea mai rece. Conform legii lui Fourier. 2.

001cal/cm grad sec. Transportul de energie termic în re eaua cristalin metalic se produce prin vibra iile ansamblului de ioni care alc tuiesc re eaua. Transportul de energie termic în metal se realizeaz prin dou mecanisme: . Caracteristic pentru metale este valoarea mare a coeficientului de conductibilitate termic . care se transmite în tot corpul prin undele termice.prin gazul de electroni liberi. c ± c ldura specific .18.coeficient de conductivitate termic .3«1 cal/cm grad sec. se indic varia ia conductibilit ii termice cu temperatura pentru metale conform rela iei exponen iale de forma: = 1/T2 În cazul o elurilor inoxidabile  d ! xt dSdX xx sau xx 1 1 xt dS dX 123 . I.025cal/cm grad sec. cu rol principal. grad. 4. Conductibilitatea termic a metalelor i aliajelor este influen at de temperatura. Conductibilitatea termic este un fenomen de transport fiind descris de ecua ia conductibilit ii termice numit ecua ia lui Fourier. Când suprafa a unui corp se înc lze te. Se mai utilizeaz în practic i unit ile: cal/cm·grad·sec i kcal/m·h·grad. compozi ie i structura. cre te amplitudinea de vibra ie a atomilor de la suprafa . J/m. K ± greutatea specific .prin vibra iile termice ale atomilor i moleculelor. în timp ce la nemetale acest coeficient are valori foarte mici (0. care pentru cazul monodimensional are forma: x2t P xt !a in care a! 2 xX cK xx unde: a ± coeficient de difuzivitate termic . .P ! d Dimensiunile conductivit ii termice sunt în S. la sticl 0. În fig. dar J/sec =1watt i deci avem pentru : watt/m grad sau watt/cm grad.). de ordinul 0. .sec .

5). Cea mai mare conductibilitate o au metalele pure. 4.austenitice conductibilitatea termic forma: a ! 10 (s .3  a  (1.2. Solu iile solide.18 Varia ia conductibilita ii termice cu temperatura Un rol important asupra conductibilit ii termice îl are structura metalic ... dilatarea termic este determinat de cre terea acestor distante la înc lzire. Considerând rela ia de definire a coeficientului de dilatare termic liniar E de forma: E! dl 1 ™ xT l iar deforma ia corpului la înc lzire de la 0ÛK la TÛK va fi cuprins între lungimile l0 i respectiv lT ob inem: l l dl I! T 0 ! l0 l0 Din rela iile de mai sus se ob ine: 124 .0.1  b) ™ 10 2 t b ! 1. s! se poate calcula cu rela ia de unde : P ! 13.4 Dilatarea termic Dimensiunile corpurilor solide sunt determinate de distantele dintre atomii lor.0. datorit prezen ei atomilor str ini.15(s . 12 28 55 59 59 96 Fig. %C %Si %Mn %Cr %Ni %Mo       . 4.5). au conductibilitate termic mai mic decât metalele pure.

88 0.70 1. 125 .20 2. În rela ia de mai sus. Cuprul este unul din metalele alese drept etalon de dilatare termic de c tre National Bureau of Standard ± SUA.7.7 Coeficientul de dilatare termic E pentru unele metale Metalul Cupru Argint Aur Aluminiu Coeficientul E10-5/Û C 1. se ob ine valoarea lui E = 10-5/grade C.20 În cazul biomaterialelor metalice este foarte important s se cunoasc valoarea coeficientului de dilatare termic E din urm toarele considerente practice: .dl ! ET l0 sau E! dl 1 ™ l0 T de unde rezult varia ia cu temperatura a coeficientului de dilatare liniar E.36 Metalul Plumb Wolfram O el austenitic Aliaje Al-Cu Coeficientul E10-5/Û C 2. Tabelul 4. E ± modulul de elasticitate.40 2. valoare de acela i ordin de m rime cu cea determinat experimental.43 1. Rela ia care leag dilatarea termic de modulul de elasticitate E al materialului metalic este de forma: E! R 2VE unde: R ± constanta general a gazelor.7.4. se indic pentru câteva metale valoarea coeficientului de dilatare termic la temperatura camerei.V. În tabelul 4.valoarea coeficientului E s fie redus pentru a se men ine constante tolerantele implantului.90 1.E. dac se substituie valorile curente pentru R. V ± volumul atomic .

3. . În tabelul de mai jos sunt indicate câteva propriet i termice ale unor biomateriale metalice.valoarea coeficientului E a implantului metalic s fie corelat cu ale materialelor biologice cu care vine în contact (os. fenomene care au la baz gazul de electroni liberi specific metalelor.87 0. esut. definesc starea metalic prin varia ia cu temperatura a rezistivit ii electrice.4 Argint 960.8 Platina 1773 0.2 Cupru 1083 0.7 68 60.0 384 16. Valorile unor parametri termici pentru unele metale C ldura Coeficient de Temperatura C ldura Conductibilatent de Metalul de topire specific litatea termic dilatare termic topire ÛC J/gk W/mk E10-6/ÛC J/g Mercur -38. placi. 4.134 113 70 - 4. tije).234 108.. al turi de cele termice.coeficientul E s fie apropiat în cadrul diferitelor subansamble ce compun o protez complex ( uruburi.5 0.39 205.1 Conductibilitatea electric Este o proprietate de baz specific st rii metalice i se define te prin rela ia care arat ca intensitatea curentului electric I transportat printr-un metal este propor ional cu diferen a de poten ial E aplicat la bornele conductorului: I = WE 126 .9 421 19.6 Aur 1063 0.0 297 14.138 12.3 PROPRIET ILE ELECTRICE ALE METALELOR I ALIAJELOR Propriet ile electrice. etc).8. Tabelul 4.130 67.

deoarece se m re te num rul de defecte punctuale din re eaua cristalina. Metalele i aliajele sunt materiale caracterizate prin valori ridicate ale conductibilit ii electrice i termice. mai mari decât temperatura Dobye(U D).rezistivitatea independent de temperatura La temperaturi joase la care T U D exist o rela ie de varia ie a rezistivit ii cu puterea a cincea a temperaturii absolute: V ! 497. rezistivitatea variaz liniar cu temperatura. etc. dat de raportul: V! este proprietatea invers a 1 1 ! W n ™e™Q La temperaturi înalte. care reduc mobilitatea electronilor liberi (cu circa 5-6%).6 ™ V 0 T5 5 UD Rezistivitatea metalelor i aliajelor este influen at direct de starea în care se afl acestea: gradul de aliere. aspect confirmat experimental: T . e ± sarcina electronului. Rezistivitatea electric conductibilit ii. unde V ! V0 UD 0 . care depinde de configura ia electronic a atomilor dat de expresia: W =n·e· unde: n ± num rul de electroni din unitatea de volum al metalului. În general rezistivitatea electric cre te la alierea metalelor pure precum i în cazul deform rii plastice la rece. Astfel. din punct de vedere al conductibilit ii electrice materialele se împart în: 127 . gradul de prelucrare metalurgica. ± mobilitatea electronilor re elei metalice.Factorul de propor ionalitate W din rela ia de mai sus reprezint conductibilitatea electric .

izolatori i semiconductori sunt determinate de modul diferit de ocupare a benzilor energetice cu electroni.-1cm-1.01·10-9 ·cm -6 ·cm 273ÛK = 1. T .3·10-7 1.rezistivitatea ideal pentru metalul pur. De exemplu pentru cupru. caracteristic pentru definirea st rii metalice a materialelor este coeficientul de temperatur al rezistivit ii electrice E definit prin raportul: dV i 1 ™ .9 Rezistivit ile electrice ale unor materiale Materialul O el inoxidabil Argint Platina Cupru Rezistivitatea m 7.-1 cm-1.temperatura.izolatori. unde: dT V i i .545·10 4.3·10-7 .-1 cm-1. Tabelul 4.2ÛK În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile rezistivit ii electrice pentru unele biomateriale în compara ie cu unele materiale biologice.7 7. cu conductibilitatea între 103 ± 10-10 . rezistivitatea func ie de temperatur are urm toarele valori: = 1.având conductibilitatea electric cuprins între 106 ± 103 . .semimetalice.7·10-8 Materialul Al2 O3 SiO2 OS nedeshidratat Mu chi nedeshidratat Solu ie salin fiziologic 128 Rezistivitatea m 1012 46 2 0.metalice. A a cum s-a mai ar tat. . cu valori de conductibilitate între 10-10 ± 10-22 . Diferentele de conductibilitate electric foarte mari dintre metale. ÛK E! Acest raport are valori pozitive pentru metale (exprimate în grad-1 ) i cre te propor ional cu temperatura..6·10-8 1.6·10-7 1.

ca urmare a diferentelor dintre poten ialele lor chimice.2 Efecte termoelectrice în metale Efectele termoelectrice reprezint fenomene de transport care apar ca urmare a interdependen ei dintre fenomenele termice i electrice. iar tensiunea care se produce. care depinde de natura materialului.3 Efecte galvanomagnetice Aceste efecte apar când asupra unui metal sau semiconductor ac ioneaz simultan câmpuri magnetice i electrice i sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele electrice i magnetice. 4. for a termoelectric . Efectul i-a g sit o larg utilizare în confec ionarea termocuplelor de contact i a termoelementelor care transform energia termic în energie electric . care ia na tere la jonc iunea a doua metale diferite.19. Dintre aceste 129 . care îndeplinesc condi ia T1{ T2.3.4.19 Circuit format din dou materiale A i B AB . apare o tensiune electromotoare UAB a c rei m rime depinde de temperaturile punctelor de jonc iune i de natura materialelor care formeaz circuitul. 4. 4. tensiunea termoelectric este: T2 U AB ! ´ E AB dT T1 Efectul termoelectric Seebeck este determinat de diferen a de poten ial de contact. Dac temperatura variaz de la T1 la T2.3. Considerând un circuit (fig.coeficientul de propor ionalitate. numit for electric diferen ial .) format din dou materiale diferite cu puncte de contact la temperaturile T1 i T2. Acest fenomen se nume te efect Seebeck. Tensiunea termoelectric produs la o diferen a de temperatur dT între elementele contactelor este: dUAB = AB dT Fig.

. 130 . Tensiunea Hall determinat experimental este de forma: V ! H H I™H d unde: RH ± constanta Hall. a unei diferente de poten ial VH într-o direc ie perpendicular direc iilor câmpului magnetic H i curentului electric J. Efectele termomagnetice constau în apari ia unei diferente de poten ial sau a unei diferen e de temperatur când metalul este str b tut de un flux termic în prezen a unui câmp magnetic.Efectul Ettingshausen apare simultan cu efectul Hall într-o direc ie transversal câmpurilor electrice i magnetice la o diferen de temperatur (T. dat de rela ia: PHI (T ! d unde P .Efectul magnetorestrictiv const în modificarea rezistivit ii electrice a metalelor sub ac iunile unui câmp magnetic H.Efectul Hall const în apari ia în corpul supus ac iunii unui câmp electric E i a unui câmp magnetic H. ele sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele termice i magnetice i pot fi longitudinale sau transversale.fenomene mai importante sunt efectul Hall. efectul Ettingshausen i efectul magnetorestrictiv. d ± grosimea probei. 4. I ± curentul total = JS. S ± sec iunea probei.coeficient Ettingshausen . .4 Efecte termomagnetice Aceste efecte apar în metale i semiconductori când asupra lor ac ioneaz un gradient de temperatur (T i un câmp magnetic H.3.

± for a termoelectric în prezen a câmpului magnetic H. Modificarea conductibilit ii termice. propor ional cu m rimea suprafe ei. în prezen a câmpului magnetic este (efect Seeback magnetic): (E ! E H ™ E unde: H ± varia ia for ei termoelectrice. Stratul superficial se caracterizeaz printr-o energie poten ial de suprafa . la limita de separare matrice-fibr (particule). paralel cu fluxul termic. tensiunea superficial se datoreaz for elor de atrac ie spre interiorul topiturii ce ac ioneaz asupra atomilor din stratul superficial. ± for a termoelectric determinat de fluxul termic. H ± conductibilitatea determinat de câmpul magnetic.1 Energia i tensiunea superficial Conform teoriei atomice. lichidlichid i lichid-solid. Aceast energie-numit energie superficial sau tensiune superficial - 131 . este dat de rela ia: (P ! PH  P P unde: ± coeficientul de conductibilitate termic a metalelor. 4. 4.Varia ia for ei termoelectrice care apare datorit diferen ei de poten ial ce str bate longitudinal metalul. în prezen a unui câmp magnetic.4. în procesele de sinterizare la formarea straturilor metalice poroase i în cadrul proces rii materialelor compozite. Ea apare la zona interfazic lichid-gaz.4 PROPRIET I DE SUPRAFA Propriet ile de suprafa în metale i aliaje se manifest în cazul proceselor de aliere în stare lichid . sub influen a fluxului termic ce str bate metalul.

K ± tensiunea superficiala. deci vor poseda în exces o energie fa de masa lichidului. Fig. 4.89 132 .este con inut într-un strat de la suprafa a topiturii cu grosimea de câteva diametre atomice.75 0. Varia ia energiei liber a suprafe ei unei topituri metalice poate fi exprimat cu rela ia: dG = dW .10 1890 1. Energia superficial i se m soar în dyne/cm sau N/m i pentru unele metale lichide are valorile prezentate în tabelul 4.073 800 0. 4.20 Starea de echilibru la interfe a lichid-gaz Tabelul 4. A ± suprafa a lichidului. Tensiunea superficial se poate defini ca lucrul mecanic necesar pentru a m ri suprafa a lichidului cu o unitate.20) moleculele situate în aceast zon au un exces de energie deoarece nu sunt echilibrate de moleculele vecine.800 1000 1 1100 1.K dA unde: W ± lucrul mecanic necesar pentru m rirea suprafe ei. La suprafa a unei topituri metalice (fig.10. (în compara ie cu apa la 200C).10 Tensiunea superficial pentru materialele lichide Substan a Apa Argint Aur Cupru Platina Temperatura ÛC 20 970 1070 1130 2000 Tensiunea superficiala ( ) dyne/cm N/m 72.

lichidul fiind liber s se deplaseze pân la fixarea sa într-o stare de echilibru conform rela iei: K GS  K LS  K GL cos U ! 0  cos U ! unde: K GS  K L K GL unghiul se nume te unghi de contact.21. KLI ± tensiunea superficial la interfa a lichid-solid.21. gaz) din planul solidului ar trebui s fie egale cu 0.  KGS ± tensiunea superficial dintre suprafa a solid (atmosfera). etc. în procesul de fixare a implantelor cu cimenturi în structuri osoase. Fenomenul de umectare la interfa a lichid-solid a) lichidul ud suprafa a solid . b) lichidul nu ud suprafa a solid Dac pe o suprafa solid este depus o pic tur lichid .dac =0 rezult umectarea complet .21 adic ud sau nu ud suprafa a solid . 4.Tensiunea superficial la interfa a lichid-solid se manifest în cadrul proceselor de producere a materialelor compozite cu matrice metalic lichid i ranfort sub form de fibre sau pulberi. Lichid a) b) Fig. i gazoas Dup valoarea unghiului umectarea unei suprafe e se poate realiz astfel: . La echilibru. 4. solid. 4. KGL ± tensiunea superficial la interfa a gaz-lichid. suma tensiunilor superficiale dintre cele trei faze (lichid. În cazul acestor sisteme între fazele solide i lichide au loc interac iuni de natur superficial prezentate schematic în fig. 133 . aceasta din urm se comport ca în fig.

22 Varia ia tensiunii su. adic s fie perficiale cu concentra ia de cuprins între 0 i 900. aliaje. legarea a dou suprafe e din materiale diferite.dac >900 nu are loc umectarea suprafe ei de c tre pic tura lichid .. . De asemenea dac în metalul (aliajul) topit se adaug unele substan e tensioactive (superficial active) valoarea tensiunii superficiale a topiturii scade (fig.4. A a este cazul umect rii .particulelor de grafit cu cupru sau alte metale pentru ob inerea compozitului metal . substante superficial active Pentru a se îmbun t i propriet ile de umectare între faz solid i faz lichid se pot utiliz substan e tensioactive care scad tensiunea superficial i asigur o bun umectare a particulelor solide de c tre faz lichid . Valorile unghiului de umectare lichid-solid pot fi determinate experimental în procesele de ob inere a diferitelor biomateriale (compozite. Pentru a se ob ine sisteme de materiale de tip compozit sau alte materiale poroase este necesar ca valorile unghiului s asigure umectarea par ial a Fig. lipsit de diferen e structurale.dac 0 < <900 avem umectare par ial . Termenul de adeziune mai poate fi definit ca un mecanism care apare la interfa a de contact a dou materiale aflate în faz condensat . 4.) i în consecin a se îmbun t esc sensibil propriet ile de umectare. 134 .22.2 Adeziunea Adeziunea reprezint în sens fizic. 4. 4. care formeaz împreun o coeziune omogen .fazei solide. Astfel de mecanisme produc o interac iune energetic i structural care asigur rezisten a materialului compus la ac iunea for elor exterioare. etc).grafit.

care reprezint for e de legare dintre electrozii de atomi diferi i. 4. în cazul utiliz rii cimentului acrilic depus pe suprafa a implantului se dezvolt lan uri polimerice care reac ioneaz cu suprafe ele aflate în contact. astfel poate exista: . A doua condi ie necesar pentru realizarea fenomenului de adeziune const în umectarea suprafe elor solide de c tre mediul adeziv. fenomenul de adeziune este utilizat în legarea implantului de suprafa a osoas cu cimenturi acrilice care constituie agentul de cimentare (implant ± os). Pentru materialele metalice acest fenomen se explic prin mobilitatea electronilor liberi ai stratului exterior. . A a de exemplu.În domeniul implantologiei. a a cu grosimea cimentului utilizat ca adeziv cum se constat în graficul din figur . care realizeaz înlocuirea celulelor b trâne cu 135 .wa= KSL(1 + cosU) Fenomenul de adeziune are la baza lui tipuri de interac iuni între adezivul utilizat i suprafe ele adiacente. Pentru a ob ine o rezisten maxim la interfa a dintre straturile legate este necesar ca Fig.adeziune bazat pe interac iunea chimic dintre materialul adeziv i suprafa a aflat în contact.adeziune fizic determinat de for e de interac iune de tip Van der Waals. .adeziune produs de stratul dublu electric determinat de transportul electric de sarcin în materialele aflate în contact. În aplica iile medicale i stomatologice adezivii sunt considera i ca un remediu temporar. pe baza unor atrac ii electrice multipolare produse de interac iuni electrice nesaturate. rezultând suprafe e înc rcate electric (pozitiv sau negativ) care contribuie la realizarea adeziunii. în acest caz valoare energiei de adeziune este dat de rela ia: .23 Varia ia rezisten ei implantului grosimea stratului de adeziv s fie optim . care interac ioneaz cu ionii materialului adeziv.

unele noi. tantalul i niobiul. Toate metalele prezint aceast proprietate ± de a reac iona cu mediul ± dar numai anumite elemente metalice formeaz filme autoprotectoare. zirconiul. . favorizând dezvoltarea esuturilor s n toase i legarea lor de implantul aplicat. Propriet ile de pasivare sunt esen iale în privin a utiliz rii metalelor în domeniul medical i determin decisiv propriet ile de biocompatibilitate.inerte cu mediul (nu d reac ii chimice sau biologice). nepermeabile la ac iunea mediului. realizându-se un sistem viabil între implant i esutul viu. . Aceste elemente fac parte din a a-numita grup a metalelor refractare.dense. 4.autoregenerative. Printre metalele cu propriet i de autopasivare se men ioneaz : titanul.3 Autopasivarea Pasivarea este un proces chimic sau electrochimic caracterizat prin formarea pe suprafa a metalic a unui film proiector care izoleaz metalul de mediul înconjur tor. . Acest fenomen a condus la dezvoltarea implanturilor poroase care permit esuturilor vii s creasc în intersti ii.aderente la metalul de baz . Stabilitatea oxizilor i altor compu i metalici este dat de energia liber de formare a acestor combina ii chimice (tabelul 4. adic formeaz filme superficiale foarte stabile din punct de vedere chimic. pe suprafa a metalelor biocompatibile Compusul chimic Al2O3 BeO TiO2 ZrO2 Cr2O3 CoO FeO NiO TiN TiB2 (GoT KJ / mol -847 -968 -889 -859 -748 -290 -336 -248 -309 -320 136 .4. caracterizate prin urm toarele particularit i: .11 Energia liber de formare a unor combina ii chimice stabile din punct de vedere chimic.11): Tabelul 4.

4. Cr.4. Zr. intensitatea integrat I.5. care de altfel sunt utilizate cu succes ca metale biocompatibile în realizarea diverselor componente protetice i implantologice. Considerând un cristal pe care cade un fascicul de raze X monocromatic. dar cu lungimi de und mult mai scurte i energii mult mai mari. Ti. Printre propriet ile de baz ale acestora se men ioneaz difrac ia i absorb ia. m rimea cristalului i forma egal cu suprafa a de sub curba I=7(2 ) curbelor de difrac ie 137 .1 Difrac ia razelor X La trecerea prin cristale razele X sunt difractate ob inându-se mai multe fascicule în direc iile de difrac ie 1. Ca urmare trasându-se curba de varia ie a intensit ii razelor X difractate cu unghiul 2 rezult o curb care prezint un maxim de intensitate la unghiul de difrac ie 2 numit linie de difrac ie (fig. Acest fenomen este utilizat pe larg la studiul structurii metalelor.5 PROPRIET I DE DIFRAC IE I ABSORB IE A RAZELOR X Razele X reprezint unde electromagnetice similare luminii. 4.24 Raportul dintre Imax.24).intensitatea maxim Fig. O astfel de curb se caracterizeaz prin: . 4. difrac ia se produce când între undele reflectate de dou plane atomice exist o diferen de drum optic egal cu un num r întreg de lungimi de und M rimea unghiului de inciden a care satisface condi ia de difrac ie se noteaz cu 2.Din tabelul de mai sus rezult c cele mai stabile combina ii oxidice le prezint Al. 2« n .

Informa ii calitative cu privire la structur i constituen i se ob in prin microfotometrare când se ob ine curba microfotometric ar tat schematic în fig. b) curba microfotometric Pentru înregistrarea imaginilor de difrac ie se pot folosi i efectele de ionizare caracteristice razelor X. aspect determinat de structura probei examinate. fie prin rela ia: fie ca l imea la jum tatea în l imii B = I/Imax Domeniul unghiular 2 1 -2 2 în care intensitatea undelor difractate este diferit de zero.. Dac în calea fasciculelor de raze X difractate se a eaz o pelicul fotografic . 4. conform rela iei: D! P B cosU B Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de formula lui Scherrer i stabile te leg tura dintre m rimea gr un ilor cristalului i l imea B a liniei de difrac ie. 4. precum i faptul ca aceast l ime depinde de unghiul de difrac ie variind cu 1/cos B. aceasta va fi impresionat de raze. Fig. dar ne d numai informa ii calitative cu privire la intensitatea acestor linii.25 Microfotograma unei roentgenograme a) roentgenograma.l imea B definit maxime. cu cat gr un ii cristalini sunt mai mici cu atât mai mare va fi l imea B a liniei de difrac ie. când se ob in curbe numite difractograme care dau direct intensitatea liniilor de difrac ie (fig. depinde de m rimea D a gr un ilor cristalului. respectiv a unghiului U. formându-se o imagine de difrac ie numit roentgenogram .26) 138 . Metoda fotografic de analiz structural d posibilitatea determin rii rapide a pozi iilor liniilor de difrac ie. 4.25.

efectul fotoelectric în care fotonul razei X incidente este absorbit de un nivel electronic dintr-un atom.26 Schema curbei difractometrice 4. . aspect deosebit de important în contextul vizibilit ii unui implant prin radiofotografiere. eliberându-se un electron.coeficientul de absorb ie a razelor X Absorb ia razelor X de c tre materiale este guvernat de urm toarele dou efecte: .4.eîn care: x I ± intensitatea razelor X la adâncimea x din materialul radiat.efectul Compton conform c ruia razele X sunt impresionate de c tre electronii de valen liberi din material. pentru o energie a razelor X cuprins între 100350 KeV conform rela iei: = N5 · 7/2 139 . Fig. E . Indicele de refrac ie al razelor X în orice mediu este aproape unitar. Contrastul de imagine a razelor X este dat de capacitatea diferit a materialelor de absorb ie a razelor X. Ca urmare ele nu se reflect în totalitate la interac iunea cu metalul solid. Absorb ia datorat efectului fotoelectric este propor ional cu num rul atomic N la puterea a 5-a i cre te cu lungimea de und P (descre te cu energia).2 Absorb ia razelor X Absorb ia reprezint capacitatea biomaterialelor de a absorbi razele X.i deci indica ii privind prezen a i con inutul unor elemente în metale i aliaje. fenomen care se supune legii Beer:  I = Io.5.

Majoritatea tehnicilor radiologice utilizeaz tensiuni cuprinse între 60 i 100 KV. esutul uman con ine o cantitate mare de elemente u oare (hidrogen. c ± vitez luminii.005 nm pentru 200KeV. Energia razelor X este dat de rela ia: E = h = h c/ în care: h ± constanta lui Planck. oxigen) care sunt relativ transparente la razele X. carbon. formând pe filme imagini cu vizibilitate ridicat .1 nm pentru 10 KeV i 0. Oasele datorit con inutului ridicat de calciu i fosfor absorb mai puternic razele X decât esutul fibros. de asemenea implanturile metalice din corpul uman absorb puternic razele X.Echipamentul clinic de diagnostic cu raze X utilizeaz tensiuni de accelerare cuprinse între 20 i 200KV. interval în cadrul c ruia absorb ia prin efectele fotoelectric i Compton este considerabila.12 Coeficien ii de absorb ie masic pentru unele elemente 140 . Este deci evident faptul ca elementele chimice grele absorb puternic razele X (tabelul 4.12). Tabelul 4. Razele X emise au energii (în eV) egale sau mai mici decât cele din tubul de accelerare. ± lungimea de und a razelor X care variaz între 0.

6 PROPRIET I DE MEMORIE A FORMEI ± ALIAJE INTELIGENTE Fenomenul de memorie a formei se manifest în anumite aliaje cu transformare martensitic reversibil în care acest constituent de c lire ± martensita ± are caracter termoelestic. realizate când aliajul se afl în stare austenitic . materialul sufer transformarea martensitic invers .prezen a de macle interne în substructura martensitei i nu dizloca ii (ceea ce înseamn ca i interfe ele din substructur sunt coerente i mobile).i forma liniar pe care au avut-o ini ial. Fig. când sârmele se despiraleaz . La o u oar înc lzire (peste As).27). trecând în austenit . Sârme drepte. reluându.caracterul termoelastic i reversibil al martensitei care const în existen a unor interfe e coerente i mobile la limita interfazic martensit ± austenit . 4. Acest fenomen se manifest spectaculos în aliajul Ni ± Ti numit NITINOL ( i în alte aliaje). 141 .4. Aceast transformare surprinz toare este în contrast cu ireversibilitatea binecunoscut a deform rii plastice a materialelor metalice. . La transformarea invers când martensita se transform în austenit . sunt r cite pân la temperatura camerei (sub Ms) când sufer transformare martensitic (fig. În aceast ultim stare sârmele sunt deformate plastic sub form de spiral . În condi iile prezentate mai sus deformarea plastic aplicat în stare martensitic se realizeaz nu prin alunec ri ale cristalelor i dizloca iilor ci prin demaclarea maclelor interne din martensita. 4.27 Reprezentarea schematic a efectului de memorie a formei Explica ia fenomenului de memorie a formei se bazeaz pe dou caracteristici esen iale ale martensitei din aceste aliaje: .

având o bun biocompatibilitate cu esuturile vii pot fi utilizate ca placi de compresie cu ac iune dinamic pentru fixarea regiunilor de fractur osoas sau ca tij de îndreptare a coloanei vertebrale.1 Efectul de memorie a formei Când un material metalic conven ional este deformat plastic. memorie de form în dublu sens. Aliajele NiTi sunt de asemenea utilizate cu succes în tehnic protez rii dentare. corpul î i reia forma exterioar pe care a avut-o în starea austenitic ini ial .6. aceste aliaje î i pot rec p ta forma ini ial total sau par ial în procesul de înc lzire.regiunile demaclate î i reiau orientarea pe care au avut-o în martensita ini ial . ele î i reamintesc de forma lor ini ial prin înc lzire. Aliajele cu memoria formei se disting de cele uzuale prin aceea c . dup înl turarea for ei. În aceste aplica ii aliajul este programat s . Aplica iile practice ale aliajelor cu memorie a formei se bazeaz pe caracteristic lor esen ial ± reluarea la înc lzire a formei corpului avute înainte de deformarea sa plastic în stare martensitic . materialul poate fi adus la forma original numai printr-o nou deformare plastic . când deformarea plastic se realizeaz prin procese reversibile de demaclare ± maclare i s se evite deformarea plastic prin procese ireversibile de alunecare i deplasare a dizloca iei. dac sunt deformate plastic la cald.i reia forma la o u oar înc lzire în regiunea implantului. Aliajele cu memoria formei NiTi. sub o anumit form . Exista dou tipuri de efecte de memorie a formei: efectul simplu i efectul dublu. Pentru ca efectul de memorie a formei s se manifeste este necesar existen a unei structuri ordonate. Sunt în curs de cercetare realizarea unor fibre musculare artificiale din aliaje NiTi care s serveasc drept element contractil al inimii artificiale. În acest mod tensiunile interne înmagazinate în martensit la deformarea plastic a aliajului ac ioneaz provocând deformarea în sens invers i ca urmare. i apoi sunt r cite i deformate la temperatura ambiant . 142 . În func ie de gradul ini ial de deformare. 4. deformarea are un caracter permanent . dar i pe alte propriet i interesante i anume propriet i elastice neobi nuite (comportare elastic de tip cauciuc). capacitate deosebit de amortizare a ocurilor. la revenirea în stare austenitic .

Fig. aflata la temperatura ambianta (T<Mf). O parte a energiei de transformare la înc lzire este eliberata sub forma de tensiune interna acumulat în material.6.4. în care este memorata numai forma la cald. la lungimea L (curba C-D) 143 . pentru a le fixa ³forma la rece´. care poate produce lucru mecanic. Temperatura de tranzi ie dintre forma la rece i forma la cald este determinat de natura aliajului i de parametrii de procesare.1. Singura restric ie impusa acestei deform ri la rece este ca gradul de deformare sa nu dep easc 8%. aceasta revine la forma avuta la cald. b) schimbarea formei la rece (T< Af) prin reducerea lungimii L (curba A-B) sub ac iunea for ei F. Un efect remarcabil suplimentar care se produce la înc lzirea probei consta în apari ia unei tensiuni externe m surabile în material. când materialul revine la forma avut la cald (fig.28). 4. aliajele cu memoria formei pot fi u or deformate de la forma avut la cald. d) prin înc lzirea probei peste Af. Acest fenomen este numit efect simplu de memoria formei.1 Efectul simplu de memoria formei În stare martensitic la rece. 4. Aceasta deformare plastic aparent la la rece poate fi complet modificat prin înc lzire. c) forma la rece r mâne aproximativ constanta i dup înl turarea for ei F (curba B-C).28 Schema i graficul efectului simplu de memoria formei a) forma probei fixata la cald.

2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice Fenomenul de memoria formei se manifesta în unele aliaje neferoase cu transformare martensitic reversibil în care martensita are caracter termoelastic. În fig. spre exemplu aliajele: Cu-Al-Ni. b) forma ob inuta spontan la r cire (T<Mf).2 Efectul dublu de memorie a formei Efectul dublu de memorie a formei se refera la memorarea în materialul metalic a doua forme.6. Fig. Ti-Ni sau compu ii intermetalici Cu3Al. Ni-Al. f r a fi aplicate forte exterioare de deformare. Efectul dublu de memoria formei se ob ine numai dup un tratament termomecanic special care poate fi aplicat acestor aliaje.6.29 se prezint schema efectului dublu de memorie a formei.martensita este termoelastic . în contrast cu efectul simplu. 4. Forma la rece este ob inuta spontan în perioada r cirii din faza austenitic . f r aplicarea unei forte exterioare (curba A-B).1.29 Schema efectului dublu de memoria formei a) forma materialului. c) forma redobândit (amintit ) la înc lzirea probei în domeniul austenitic (T>Af) peste temperatura Af (curba B-C) 4.4. 4. 144 . a c rui transformare martensitic reversibila se bazeaz pe dou caracteristici esen iale: . f r a fi aplicate forte exterioare. Materialul î i aminte te de forma nedeformat la cald i de asemenea. Au-Cd. . etc. Fenomenul de memoria formei se manifesta spectaculos în aliajul echiatomic Ni-Ti numit NITINOL. de forma deformata la rece.substructura martensitei este caracterizata de prezenta maclelor interne în structura cristalin . ob inut dup deformarea la cald (T>Af).

Transformarea martensitic se produce în metale i aliaje în stare solida. O interfa a de separare necoerent reprezint limita de discontinuitate dintre dou regiuni cristaline distincte din punct de vedere al orient rii cristalografice (fig. f r procese de difuzie. fixarea prin r cire brusc a embrionilor forma i la temperatur înalt .30 a). ob inându-se centre de deformare cu structur apropiat de a martensitei. Fig. pe cale termic . 4. O interfa de separare coerent asigur o îmbinare perfect a planelor cristalografice ale celor dou faze (re ele) vecine. dar în zona interfazic apare o îndoire sau curbare a planelor cristalografice. 4. În toate cazurile nucleele sunt separate de matrice prin interfe e coerente sau necoerente. prin gruparea unor defecte de structur . prin fluctua ii termice. Germenii transform rii martensitice pot fi forma i prin trei procese: germinare clasic omogen sau eterogen . b) coerente ±prin macle 145 . ceea ce induce în aceste zone o energie de deformare elastic important . ea are loc la temperaturi sc zute unde viteza de difuzie i autodifuzie sunt nule.30 Interfe e de separare austenit -martensit a) necoerente ±prin plane de alunecare.

b) aspectul acicular al cristalelor de martensit Modul în care faza veche î i modific structura cristalin pentru a se transforma în martensit poate fi în eles luând ca exemplu formarea martensitei în o eluri. a) b) Fig.31). de regul într-un cristal de faz ini ial se formeaz mai multe pl ci de martensit care se întâlnesc sub diferite unghiuri pe suprafa a cristalului formând un aspect acicular caracteristic (fig.32 se indic modul în care celula elementara cubic cu fe e centrate de austenit (CFC) se transform în celul elementar tetragonal cu volum centrat (TVC) de martensit .4.31 Modificarea formei i structurii la cre terea unui cristal de martensit a) modificarea formei cristalului de austenit . 4. Fig. În figura 4. 4.Cristalele de martensit au form de pl ci care str bat cristalul fazei ini iale de la o limit la alta.32 Mecanismul cristalografic al transform rii martensitice 146 .

el corespunde i celorlalte caractere esen iale ale transform rii martensitice ca absen a proceselor de difuzie i viteza mare de realizare a transform rii.mecanismul implicat în transformare este de fapt o deformare a fazei vechi. Caracterul reversibil al martensitei este pus în eviden în fig. adic la înc lzire martensita se transform în faza ini ial din care a provenit la r cire.33 prin curba de varia ie cu temperatura a cantit ii de martensita transformat . la majoritatea metalelor i aliajelor neferoase transformarea martensitic are caracter reversibil. 147 . martensita având aceea i compozi ie chimic cu a fazei din care provine.6. Acest lucru e posibil numai dac între cele dou fe e cristaline exist o anumit coresponden (numit . bazat pe distorsiunea re elei cristaline a fazei vechi aflat în coresponden cu re eaua martensitei. martensita se transforma din nou în faza ini ial din care s format -a (faza care în mod arbitrar se va numi austenit . în cazul o elurilor. Spre deosebire de o eluri. coresponden Bain). 4. nu i compozi ia chimic . ca de exemplu: .mecanismul modific numai structura. este în corela ie cu aspectele observate experimental. Mecanismul transform rii martensitice. Daca în cazul o elurilor transformarea martensitic are un caracter ireversibil. .3 Transform ri martensitice reversibile În sistemele de aliaje neferoase cu transformare reversibil . Acest fenomen se produce la acele metale polimorfe sau sisteme de aliaje la care nu exist o faz intermediar de echilibru între martensit i faza ini ial stabil la temperatur înalt . ea nefiind prezent în aliajele neferoase). ci în fazele de echilibru ± ferita i cementita.Mecanismul transform rii martensitice pretinde ca o anumit unitate structural din re eaua fazei vechi s devin celula elementar a re elei de martensit . 4. adic la înc lzire ea se transform nu în austenita din care a provenit.

4.34. În acest sistem aliajul de compozi ie echiatomic (50% Ni i 50%Ti) formeaz compusul intermetalic TiNi care la r cire sufer o transformare martensitic prin schimbarea re elei cristaline CFC în re ea rombic . când dispar treptat plachetele de martensita.Fig. (Sf ± varia ia entropiei la transformarea martensitic . (This ± intervalul de temperaturi între transformarea martensitic directa i invers . Din l imea buclei de histerezis (This se poate deduce valoarea energiei libere (( GK-M). Din valorile temperaturilor observate experimental a rezultat ca histerezisul transform rii 148 . ca i transformarea direct . La înc lzirea aliajului echiatomic Ti-Ni are loc transformarea martensitic invers . ea producându-se într-un interval de temperatur cuprins între domeniile As-Af (începutul i sfâr itul transform rii austenitice) i Ms-Mf (începutul i sfâr itul transform rii martensitice). Cel mai reprezentativ aliaj cu aplica ii biomedicale este sistemul echiatomic Ni-Ti prezentat în diagrama de echilibru termic din figura 4. necesare ca for a motrice pentru transformarea martensitic : ( G K  M ! (S f în care: (This 2 ( G ± energia libera a transform rii structurale din faza ini iala K în faza martensitic M. Temperatura Ms de început de transformare martensitic se situeaz aproximativ la temperatura camerei în cazul r cirii lente i la minus 500C pentru r cirea rapid (c lire în ap ).33 Bucla de histerezis la transformarea martensitica reversibil pentru aliajul Cu-Al-Ni Se constat c i transformarea invers martensit -austenit se realizeaz prin acela i mecanism de cre tere rapid .

care nu poate fi distrus prin procese de alunecare.34 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Ni 4. 4. Condi iile necesare pentru formarea acestui tip de martensit sunt: . deforma ia re elei cristaline este redusa. În cazul acestor martensite.4 Martensite termoelastice Într-un num r limitat de aliaje neferoase ca: Ag-Zn. .02-0. martensita are caracter termoelastic.6.valoare redusa a histerezisului (This. a a cum s-a ar tat mai sus. Cu-Al-Ni.distribu ia ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei.substructura martensitei este format din macle interne care are posibilitatea de a se demacla cu u urin . echilibrul transform rii se 149 . .martensitice în acest aliaj este (This al c rui interval are valoarea de 240C.05). . In-Tl Ni-Ti.valoarea mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic direct (0. Fig.

Mf. tensiuni exterioare. deoarece la r cirea aliajului la temperaturi joase are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care si-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care î i reiau cre terea când m rirea gr untelui subr cit a furnizat o for motrice ( GK-M mai mare. Acest aspect se explica prin urm toarele fenomene: . motiv pentru care acestea sunt numite martensite termoelastice.5 Morfologia martensitei Transform rile martensitice pot fi realizate prin schimbarea temperaturii (r cire) i prin solicit ri. 4.5.6.35. . domeniu caracterizat de punctele Ms. Procesul de formare a cristalelor de martensit dispare dac sc derea temperaturii se opre te sau temperatura cre te. 4. As. Transformarea înso it de varia ia temperaturii aliajului este numit transformare termoelastic a martensitei i se caracterizeaz prin domeniul temperaturii de tranzi ie a transform rii martensitice i austenitice.entalpia liber a austenitei i a martensitei precum i echilibrul lor depind nu numai de schimbarea temperaturii i compozi iei ci i de aplicarea unor tensiuni exterioare. Aceste efecte termodinamice i cinetice sunt dependente de direc ia de ac ionare a solicit rii fa de orientarea cristalelor. a a cum se prezint în diagrama din fig. 150 .stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic . Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în mod treptat (sacadat). la aceast temperatur joas cre terea înceteaz din nou.1 Martensita produs pe cale termic Acest tip de martensit este caracterizat prin dependen a sa de sc derea temperaturii aliajului. Af .6. În aceste transform ri esen ial este echilibrul dintre energia chimic a transform rii i rezisten a mecanic a c rei component este acumulat sub forma de energie elastic . 4.procesele de nucleere i cre tere a plachetelor de martensita sunt asociate cu eforturi de forfecare sub ac iunea tensiunilor din re eaua cristalin .

36.sfâr itul transform rii austenitice la înc lzire. Mf . poate fi par ial sau total acomodat la faza ini ial . iar temperatura r mâne constant . rezult tensiuni locale i densit i mari de disloca ii care pot fi constatate în re eaua martensitei.2 Martensita formata sub influenta tensiunilor exterioare Aceast martensit se formeaz continuu la cre terea tensiunii exteriore aplicate i devine reversibil când valoarea tensiunii scade.începutul transform rii austenitice laîinc lzire.începutul transform rii martensitice la r cire. Aceste disloca ii sunt imobile i se numesc disloca ii de acomodare. care s permit relaxarea re elei cristaline.5. 151 . Dac îns se aplic o tensiune uniaxial exterioar . A a cum se constat în graficul de mai sus.35 Transformarea termoelastic a martensitei în func ie de temperatur : A s . martensita indus termoelastic va cre te în grupuri de plachete. ca i martensita indusa pe cale termic . Produsul se nume te martensit termoelastic . care este caracterizat. 4. de asemenea. Diferitele forme de martensit se pot prezenta la examen macroscopic în iruri zig-zag (martensita termic ). viteza de cre tere a frac iei de martensit pare a fi determinat de varia ia temperaturii.Vm V Temperatura Fig. Datorita timpului insuficient de transformare a fazei ini iale. sub influenta excesului de energie interna a re elei cristaline. prin cele patru temperaturi de tranzi ie. a a cum se constata în fig. având forma macroscopic deformat . Vm/V . In absen a tensiunilor exterioare. în plachete (martensita masiv ). 4. 4. Totu i. transformarea martensitic se poate produce i spontan. Martensita termoelastic .frac ia de volum a martensitei produse. ele fiind necesare pentru formarea microre elei deformate. Ms . în grupuri sau în benzi. martensita format pe cale termic este caracterizat de prezen a diverselor pl ci nedeformate. A f .sfâr itul transform rii martensitice la r cire.6.

Influen a stresului exterior asupra transform rii martensitice.36 Transformarea martensitic termoelastic sub ac iunea unei tensiuni exterioare WA-M ± tensiunea la care începe transformarea austenitei în martensit . temperatura de transformarea martensitic Ms este mai mare decât în lipsa stresului. se poate exprima prin temperatura Ms definita ca temperatura la care transformarea martensitic poate avea loc sub o tensiune exterioara aplicata. de limita de curgere a austenitei i de al i factori. Aceasta înseamn c în condi ii de stres. la temperatura Td i daca Af<Td<Md. de felul orient rii structurii cristaline.Fig. Propriet ile func ionale ale aliajelor cu memoria formei sunt rezistenta corespunz toare la coroziune i buna compatibilitate. la temperatura constanta. Daca deformarea sub sarcina se produce la r cirea aliajului. Temperatura maxima Ms=(Ms)max depinde de condi iile de aplicare a stresului. care cere întotdeauna un mod specific de abordare complet diferit de al materialelor conven ionale. Cele mai remarcabile utiliz ri ale acestor aliaje sunt aplica iile medicale bazate pe efectul de superelasticitate. WM-A ± tensiunea la care începe transformarea invers a martensitei în austenit Martensitele vor creste preferen ial sub forma de plachete i vor fi pronun at texturate în condi ii de aplicare a unei tensiuni. nout ile apar în fiecare 152  V V Efort (tensiune) . atunci formarea martensitei din austenita nu mai are loc la încetarea aplic rii tensiunii. în condi iile în care Ms<Td<Af martensita formata sub sarcina r mâne termodinamic stabila i dup eliminarea tensiunii aplicate. Totu i. De asemenea este important de remarcat designul aplica iilor pentru memoria formei. Investiga iile privind utilizarea aliajelor cu memoria formei în domeniul medicinii sunt în plina desf urare. 4.

4. alterarea suprafe ei i sl birea propriet ilor mecanice ale produsului metalic. 4. metalul se corodeaz i uniform.37): Fig.37.). 4. ap . oxigen dizolvat. Coroziunea reprezint degradarea i distrugerea metalului sub ac iunea chimic sau electrochimic a mediului în care este expus. împreun cu uzura mecanic i ruperea prin oboseal .7. principalele cauze de scoatere din serviciu a produselor metalice. corp uman. proteine i diferi i ioni (hidroxid i clorid).7 PROPRIET I DE COROZIUNE I REZISTEN COROZIUNE A METALELOR I ALIAJELOR LA În forma lor de utilizare metalele i aliajele se afl în contact cu diverse medii chimice cu care interac ioneaz (aer.37 Tipuri de coroziune regulat coroziunea uniform (fig. În cazul metalelor i aliajelor degradarea prin coroziune constituie. etc.revista de specialitate i la fiecare sesiune interna ionala de comunic ri tiin ifice din domeniul medical. 4. a).1 Tipuri i mecanisme de coroziune Efectele cele mai sesizabile ale coroziunii sunt modificarea greut ii. Aceste efecte se manifest prin unul dintre cele trei tipuri principale de coroziune (fig. Fluidul tisular din corpul uman con ine ap . 4. iar rezisten a mecanic scade propor ional cu 153 . rezultatul acestei interac iuni fiind coroziunea produsului metalic. ca urmare corpul uman reprezint un mediu foarte agresiv pentru materialele metalice utilizate în fabricarea implanturilor i în consecin a rezisten a la coroziune reprezint un aspect foarte important de biocompatibilitate.

1 Poten iale de electrod Procesul form rii de ioni pozitivi i de electroni creeaz un poten ial electric (exprimabil în vol i) numit poten ial de electrod a c rui valoare depinde de natura metalului i natura solu iei. coroziunea electrochimic este un proces complex de oxidare i dizolvare a unui metal în contact cu un electrolit (solu ie apoas . fluidul tisular. deci cu pierderea de greutate a produsului metalic.).2 Coroziunea electrochimic Ca defini ie.coroziunea uscat sau oxidarea.coroziunea localizat sau de tip ³pitting´ (fig. Ca mecanism. . metalul se corodeaz în profunzime de-a lungul limitelor de gr unte. 154 .b). metalul se corodeaz în puncte sau în striuri. 4. suprafa a produsului devenind rugoas ca de exemplu în cazul atacului fierului sau aluminiului în apa de mare. care este cea mai pronun at în cazul biomaterialelor. Pentru un metal oarecare procesul de oxidare se exprim prin reac ia generala: Me Me+n +n·e- Prin aceast reac ie metalul elibereaz (pierde) electroni.7. Exemplu: atacul aluminiului în sod caustica.coroziunea electrochimica. Efectele asupr propriet ilor mecanice sunt îns dezastruoase.c). 4. coroziunea se poate produce în trei moduri principale: .37. i care va fi tratat detaliat în continuare.2.coroziunea intercristalin (fig.coroziunea prin dizolvare. f r a suferi o pierdere de greutate sensibil i uneori f r a i se altera vizibil suprafa a.37. . etc. iar ioni s i pozitivi intr în solu ie.diminuarea grosimii. 4. 4. .7. produsele de coroziune intergranular provoac un fel de ³decoeziune´ a materialului metalic ceea ce poate conduce la ruperea sub cel mai mic efort. .

De asemenea atomii de la limita de gr unte dintr-un metal se oxideaz i trec în solu ie ca ioni pozitivi cu mai mult u urin decât atomii din volumul cristalelor.38) în care unul din electrozi este electrodul standard de hidrogen. metalele alcaline i alcalino ± p mântoase (grupele IA i IIA din tabelul periodic). Fig.Nu toate metalele se oxideaz uniform conform reac iei de mai sus. În privin a naturii solu iei se constat ca pentru un metal dat reac ia de oxidare atinge echilibrul la o valoare a poten ialului de electrod mai mare dac ionii metalului care intr în solu ie sunt stabili.38 Determinarea poten ialului standard al unui metal în raport cu electrodul normal de hidrogen 155 . 4. Poten ialul de electrod nu poate fi m surat ca atare ci numai diferen a de poten ial fa de un electrod de referin . iar celalalt electrod fiind constituit din metalul imersat în solu ia apoas . care au electroni de valen a slab lega i. Determinarea poten ialului standard de electrod pentru orice metal se efectueaz cu un poten iometru. se oxideaz mai u or decât metalele nobile (grupa IB) sau decât metalele platinice (grupa VIIIB). Acest electrod de referit standard este electrodul de hidrogen pentru care procesul de oxidare este descris de reac ia: H2 2H+ + 2e- Practic electrodul de referin a de hidrogen este constituit dintr-un tub de platin imersat într-o solu ie acid în care activitatea ionilor de hidrogen este egal cu unitatea i care este saturat cu hidrogen la presiune normala. care m soar diferen a de poten ial ce se stabile te între cei doi electrozi ai celulei galvanice (fig. 4.

50 metale nobile 156 . Metalele situate înaintea hidrogenului în seria electrochimic au o tendin a de oxidare (deci de a trece în solu ie sub form de ioni pozitivi) mai mare decât hidrogenul i deci sunt foarte active chimic (potasiul reac ioneaz violent cu apa.44 .69 . cifrele din tabel sunt valori de echilibru.13 Seria electrochimic în raport cu hidrogenul Elemente Litiu Rubidiu Potasiu Calciu Sodiu Magneziu Beriliu Aluminiu Titan Zinc Crom Fier Cadmiu Nichel Staniu Plumb Fier Hidrogen Cupru Oxigen Cupru Argint Mercur Platin Oxigen Aur Reac ia de electrod Li Li + e Rb Rb+ + eK K+ + eCa Ca2+ + 2eNa Na+ + eMg Mg2+ + 2eBe Be2+ + 2eAl Al3+ + 3eTi Ti2+ + 2eZn Zn2+ + 2eCr Cr2+ + 2eCr Cr3+ + 3eFe Fe2+ + 2eCd Cd2+ + 2eNi Ni2+ + 2eSn Sn2+ + 2ePb Pb2+ + 2eFe Fe3+ + 3eH2 (g) ½ (H+ + e-) Cu Cu2+ + 2eO2 + 2H2O + 4e.045 0. În acela i mod se poate conchide ca un metal poate deplasa din solu ie un alt metal dac primul se afl situat înaintea celui de al doilea în seria electrochimic .924 .229 + 1. în toate cazurile se degaj hidrogen.85 . este prezentat seria poten ialelor electrochimice ale metalelor (în raport cu hidrogenul). fierul cu acizii).0.20 + 1.798 + 1.2.1.42 .13.4OHCu Cu+ + eAg Ag+ + eHg Hg2+ + 2ePt Pt2+ + 2eO2 + 4H+ + 4e.0.2. Tabelul 4.797 + 0.1.0.522 + 0.0.2.0.37 .23 .761 .1.63 .401 + 0.50 .000 referin + 0.2.14 .959 .0.925 .71 .763 .În tabelul 4.2.0.13 .337 + 0. magneziul cu aburul.2H2O Au Au3+ + 3e+ - Poten ialul de electrod (V) .2.0. Metalele situate dup hidrogen au tendin e de oxidare mai mic decât aceasta i ca urmare nu-i pot deplasa ionii din solu ie.714 .0.

2 Reac ii la electrozi Acestea sunt reac ii electrochimice care se produc în electrolit la fiecare din cei doi electrozi ai unei celule galvanice: electrodul la care se produce oxidarea (se degaj electroni) se nume te anod.7.2.reac ii în electrolit: Hidroxizii de fier forma i prin reac iile catodice sunt aproape insolubili în ap i precipit constituind rugina.p Fe(OH)3 H2O p H+ + OH1/2O2 +2e.p H2 Fe+2 + 2(OH). etc.p Fe(OH)2 Fe+3 + 3(OH). Rezult deci ca procesul de coroziune se produce la anod. de valoarea pH al acestuia. iar electrodul care prime te electroni reprezint catodul.Reac ia catodic are rol de depolarizare. iar metalul redus se depune pe catod: Me+n +ne.Reac ii în electrolit sunt mai complexe. oxigen. etc.reac ii anodice: . i în care se poate degaj hidrogen. . Un tip special de reac ie catodic îl reprezint depunerea galvanic sau electroplacarea când ionii metalici din electrolit se reduc la catod. . în func ie de natura chimic a electrolitului.4.Reac ia anodic este întotdeauna o reac ie de oxidare a metalului i de dizolvare în electrolit a ionilor pozitivi forma i.reac ii catodice: 2Fe p Fe+2 +2e3Fe p Fe+3 +3e2H+ + 2e.p Me Reac ia de mai sus prezint importan a tehnic deosebit în cadrul proceselor de protec ie anticoroziv i în procesele de rafinare electrolitic a metalelor. . În cazul coroziunii fierului reac iile electrolitice sunt: . ea trebuie s consume electronii elibera i la anod prin reac ia de oxidare a metalului. 157 .+ H2 O p 2(OH)- .

7. . În toate cazurile metalul sau faza negativ mai mare a poten ialului de electrod. La nivel microstructural un aliaj plurifazic reprezint o multitudine de celule de compozi ie întrucât cristalele vecine din dou faze diferite nu au acela i poten ial de electrod. acestea pot fi grupate în trei categorii principale: .) ac ioneaz ca anod i se corodeaz . dar diferen a de poten ial este redus pentru a nu apare fenomenul de coroziune. stratul exterior zincat ac ioneaz ca anod (zincul fiind mai pu in nobil decât o elul). fie datorit prezentei unor faze diferite). situat la începutul seriei electrochimice (tabelul 4.2. Spre exemplu într-o tabl sau într-o sârm de o el galvanizat.3 Originea diferentelor de poten ial.diferen a de compozi ie a electrolitului.4. Conform acestui principiu celulele galvanice pot fi de trei tipuri i anume: Celule de compozi ie care se formeaz atunci când o solu ie apoas (sau chiar atmosfera umed ce poate juca rol de electrolit) vine în contact cu dou materiale metalice diferite prin natura lor.13. Acestea pot fi dou metale sau aliaje diferite sau pot fi dou zone microstructurale ale aceluia i aliaj.diferen a de stare de tensiuni mecanice (aplicate sau reziduale) din materialul metalic. influen a structurii metalice asupra coroziunii electrochimice Diferen a de poten ial într-o celul galvanic în care se produce coroziunea electrochimic poate fi generat de o varietate de cauze care produc eterogenitatea materialului metalic sau a electrolitului. cu compozi ie chimic diferit (fie datorit segrega iei. .diferen a de compozi ie chimic dintre anod i catod. 158 . Este important de accentuat faptul ca într-o construc ie tehnic orice contact între doua materiale metalice diferite ( uruburi de o el în piese de metale neferoase) reprezint surse poten iale de coroziune electrochimic . În acest mod chiar dac stratul de zinc nu este intact el protejeaz de coroziune fierul întrucât dac acesta din urm ajunge în contact cu electrolitul el nu se va coroda deoarece are rol de catod.

13. ceea ce face metalul mult mai nobil decât ar rezulta din seria electrochimic .Tratamentele termice ale aliajelor. 159 .39 se arat influen a tratamentului termic de revenire asupra vitezei de coroziune a aluminiului datorit form rii unui mare num r de microcelule galvanice între fazele rezultate.14 o serie de metale i aliaje tehnice sunt a ezate în ordinea poten ialelor de electrod în raport cu apa de mare. b) influen a tipului de tratament termic Într-o celul de compozi ie se poate estima care din metalele ce formeaz un cuplu galvanic se va coroda (va func iona ca anod) examinând a ezarea lor relativ în seria electrochimic din tabelul 4. În practic majoritatea metalelor i aliajelor sunt acoperite cu un film de oxid. Fig. acest fapt tinde s deplaseze poten ialele de electrod spre valori pozitive. Viteza maxim de coroziune corespunde unor temperaturi de revenire intermediare. pot influen a considerabil viteza de coroziune a materialului metalic. care este mai semnificativ decât seria electrochimic din tabelul 4. În curbele din figura 4. 4. care prezint un film de oxid mai mult sau mai pu in aderent.39 Influen a gradului de dispersie a fazelor prin tratament termic asupra vitezei de coroziune în aliajele de aluminiu a) influen a condi iilor de tratament termic. spre exemplu aluminiul se manifest frecvent ca fiind mai nobil decât zincul de i în seria electrochimic are o valoare negativ mai mare ca poten ial de electrod.13. În tabelul 4. prin modific rile care le produc. Aceast succesiune constituie serie galvanic tehnic . Unele metale formeaz filme extrem de aderente la suprafa a lor. când amestecul de faze este foarte fin.

Tabel 4.14 Seria galvanic a metalelor i aliajelor în raport cu apa de mare Celule de distorsiune elastic O diferen de poten ial se poate stabili chiar i într-un material metalic monofazic i omogen chimic dac acesta prezint zone cu distorsiuni elastice ale re elei cristaline 160 .

Astfel de regiuni anodice susceptibile de a se coroda apar într-un material recopt prin aplicarea unei deform ri plastice locale ca refularea capului unui nit. a dilat rilor i contrac iilor neuniforme la înc lzire i r cire rapid . Foarte frecvent se pot crea zone anodice prin introducerea unor macrotensiuni în material ca urmare a deform rii plastice neuniforme. b) microtensiuni produse prin deformare plastic Celule de concentra ie Se pot manifesta între extremit ile unei buc i de metal (omogen chimic i lipsit de tensiuni) când acesta vine în contact cu un electrolit cu concentra ia diferit de a ionilor metalici. motiv pentru care sunt admise în acest scop numai materialele cu mare rezisten la coroziune. Energia intern din zona distorsionat este mai mare decât în restul materialului i va func iona ca anod. 4. 4.39).(zone cu tensiuni interne). Coroziunea bazat pe formarea acestui tip de celule galvanice se poate produce în cazul dispozitivelor protetice de tip sârme. (fig. a unei agit ri insuficiente a acestuia sau a unei difuzii foarte lente în electrolit a ionilor metalici dizolva i la anod. Fig. îndoirea unei table sau sârme etc. 4. 161 . Asemenea diferente în concentra ia electrolitului se pot realiza ca rezultat al unor diferente locale ale temperaturii în electrolit.39). Regiunile de la limita de gr unte sau de subgr unte con in microtensiuni i se comport anodic în raport cu materialul din volumul gr untelui unde re eaua cristalin este mai pu in distorsionat (fig. materialul nedistorsionat având func ia de catod. ace. uruburi care par ial sunt introduse în corpul uman.39 Influen a tensiunilor interne asupra coroziunii materialelor metalice: a) microtensiuni la limita de gr unte.

valen a ionului metalic. unde varia ia entalpiei libere este dat de rela ia: ( G = .13).ZF(E în care: Z .ZF (Ece ± Eae) < 0 Eae < Ece Rela iile de mai sus arat ca din punct de vedere termodinamic.4.3 Termodinamica coroziunii electrochimice. Eae ± poten ial de echilibru al metalului în electrolit. unde: Ece ± poten ialul de echilibru al reac iei catodice în electrolit . F ± constanta Faraday (96500 coulombi/echivalent gram.7. 162 . T ± temperatura absorbit . (E = Ece ± Eae. Diagrame poten ial-pH Din punct de vedere termodinamic coroziunea unui material metalic într-un electrolit se produce cu o varia ie negativ a entalpiei libere a sistemului ((G < 0). coroziunea unui metal într-o solu ie dat este posibil dac poten ialul reversibil de electrod al metalului este mai electronegativ decât poten ialul reversibil al unui agent depolarizant aflat în solu ie. (E ± tensiunea electromotoare a celulei galvanice în care se produce coroziunea. Din combinarea rela iilor de mai sus rezult : . a ± activitatea ionilor metalului în solu ie. Poten ialul reac iei anodice Eae (reac ie de ionizare a metalului în solu ia dat ) se calculeaz cu rela ia Nernst: E ae ! E 0  RT ln a ZF în care: E0 ± poten ialul metalului în raport cu electrodul normal de hidrogen (tabelul 4. R ± constanta general a gazelor.

40 unde suprafa a diagramei este divizat de dreptele limit în trei domenii: Fig. Depolarizarea se produce i cu oxigen sau cu o substan oxidant oarecare. Rezult c probabilitatea termodinamic a coroziunii electrochimice a unui metal depinde de poten ialul metalului în seria galvanic i de pH -ul solu iei la depolarizarea cu hidrogen. iar T = 293K avem: Ece = 0.059 lg a H+ = -0. Diagrama Pourbaix simplificat pentru sistemul Fe ± H2 O la 250C este prezentat în figura 4. echilibrul în condi ii izoterme între un metal. se ob in diagramele Pourbaix care permit prevederea coroziunii într-un mediu dat.pentru hidrogen avem: a2  T ce ! 2 ln pH H 2 unde: aH+ ± activitatea ionilor de hidrogen din solu ie. pH2 ± presiunea par ial a hidrogenului gazos din solu ie.40 Diagrama Pourbaix pentru sistemul Fe ± H2O pH 163 .poten ialul E.059 pH unde: pH ± logaritmul cu semn schimbat al activit ii (concentra iei) ionilor de hidrogen din solu ie. Dac se consider pH2 = 1at. 4.Poten ialul reversibil al reac iei catodice de depolarizare se calculeaz în func ie de natura agentului de depolarizare: . Reprezentând grafic în coordonatele pH . ionii s i în solu ie i produ ii s i de coroziune.

4. secre ia 164 .Diagonala inferioar (a hidrogenului) reprezint limita inferioar de stabilitate a apei. bila. În regiunea din jurul acestei linii se degaj oxigenul molecular conform reac iei de disociere a apei: 2H2 O p O2 + 4H++ 4eÎn corpul uman aceast regiune este ocupat de saliva.41). În anumite cazuri datele privind poten ialul E i pH -ul este posibil s nu fie suficiente pentru prevederea coroziunii unui metal într-un electrolit. .domeniul condi iilor de imunitate unde reac ia de ionizare a metalului nu este posibil termodinamic. urina.41. a a este cazul cromului a c rui comportare sub form de aliaje. 4.Diagonala superioar (a oxigenului) care reprezint limita superioar de stabilitate a apei i este asociat cu solu iile bogate în oxigen sau cu electroli ii din apropierea materialelor ce se oxideaz . depinde de prezen a sau absen a ionilor Fig.p H2 + 2H2 O Coroziunea apoas este situat în regiunea dintre cele doua linii diagonale ale diagramei Pourbaix.domeniul condi iilor de pasivitate unde ionizarea metalului este termodinamic posibila. . uman 4. În corpul uman. fluidul intracelular i fluidul intersti ial. .. se observ dou diagonale: . În diagrama din fig.41 Diagrama Pourbaix pentru complec i afla i în diferitele crom în prezen a fluidelor din corpul fluide din corpul uman (fig. dar nu se produce din cauz form rii pe suprafa a metalului a unui film pasivant.domeniul condi iilor de coroziune unde ionizarea metalului se produce în solu ia de electrolit. Hidrogenul sub form de gaz molecular se degaj conform ecua iei: 2H3 O++2e. pe lâng cele trei domenii principale.

dar într-o ran acesta poate s scad pân la 3. în vecin tatea electrozilor. 4.42 i fig. În plus pH ul se poate schimb dramatic în esutul v t mat sau infectat. Fig. La închiderea circuitului prin scurtcircuitarea în exterior al 165 . Fenomenele de polarizare a electrozilor unei celule galvanice constituie cauza de încetinire a procesului de cororziune electrochimic i ele apar ca urmare a unor efecte ireversibile ce se produc în electrolit.43 sunt prezentate diagramele Pourbaix pentru aur i titan.0.4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare Viteza unui proces de coroziune electrochimic este determinat de procesele electrochimice care au loc în celula galvanic man ifestate prin: transportul agentului coroziv la suprafa a de separa ie metal ± solu ie.43 Diagrama Pourboix pentru titan 4.42 Diagrama Pourbaix pentru aur Fig. Diagramele Pourbaix.tubului digestiv inferior i secre iile glandelor endocrine ocup regiuni apropiate de linia de hidrogen.5. În fig. For a motrice a coroziunii este reprezentat de diferen a poten ialelor de electrod m surate în circuit deschis (Ec ± Ea). transferul de sarcin electric i transportul produ ilor de reac ie. iar într-o ran infectat pH -ul poate cre te pân la 9. Ca urmare un metal adecvat pentru o parte a corpului (fiind imun sau pasiv) poate suferi o coroziune inacceptabil într-o alt parte a corpului.4. nu descriu suficient de exact rezisten a la coroziune i mai ales vitez de coroziune. de i sunt utile în caracterizarea comport rii la coroziune a unui material metalic. Concluzia reprezent rii diagramelor Pourbaix pentru materialele metalice utilizate ca implanturi este ca diferite p r i ale corpului uman au diferite valori ale pH i diferite concentra ii de oxigen. Un fluid tisular are un pH de aproximativ 7.7. 4. 4. 4.

Reprezentarea grafic a tensiunii i curentului de coeziune (fig. poten ialul catodului devine tot mai anodic.5 Pasivarea electrochimic În anumite condi ii atacul electrochimic al unui metal este încetinit i uneori suprimat prin formarea unui film superficial pe suprafa a acestuia. cu atât curentul de coroziune va fi mai mic i viteza de coroziune mai redus .44) reprezint diagrama Evans. respectiv cu cât sunt mai abrupte curbele de polarizare din diagrama Evans.celor doi electrozi. 4. 4. 4. se produce coroziunea. În acest mod materialul metalic a trecut în stare pasiv i rezisten a sa la coroziune apare mai bun decât ar rezulta din pozi ia metalului respectiv în seria electrochimica. dar totodat apar i fenomene ireversibile care tind s se opun scurgerii curentului i deci electrozii se polarizeaz (pasiveaz ): poten ialul anodului devine tot mai catodic. conform acestei diagrame. Deci polarizarea unui electrod reprezint abaterea poten ialului E de la valoarea de echilibru Ee m surat în circuit deschis. Pe m sura trecerii curentului polarizarea celor doi electrozi ai celulei galvanice se accentueaz pân se atinge starea sta ionar pentru care poten ialul celulei galvanice ia o valoare sta ionar numit poten ial de coroziune Ecr. începe s curg un curent I. aspect pus în 166 .7. iar diferen a dintre ele scade.poten ialelor de electrod în curent deschis (Ece ± Eae) i de caracteristicile rentului de coroziune de polarizare a electrozilor. 44 Diagrama Evans pentru determinarea cu. Curentul corespunz tor poten ialului de coroziune se nume te curent de coroziune Icor i reprezint curentul maxim care poate fi dat de o celula de coroziune în condi ii date. Amploarea coroziunii. Cu cât este mai mare polarizarea anodic sau catodica. depinde de diferen a Fig. Instalarea st rii sta ionare i stabilirea poten ialului de coroziune corespunde momentului când suma tuturor vitezelor reac iilor anodice (de oxidare) devine egal cu suma tuturor reac iilor catodice (de reducere).

Acest strat nu const dintr-o combina ie chimic i ca atare nu este redus de hidrogen i prezint o mare stabilitate. autoregenerator. prin diminuarea diferen ei de poten ial în cuplul galvanic de coroziune. filmul este presupus a fi insolubil. are o bun rezisten la ac iunea acidului sulfuric diluat i aerat. s fie continua. de exemplu.13) i care constituie fenomenul de pasivare. În prezen a oxigenului sau a unui mediu oxidant se formeaz i se autoregenereaz filmul superficial de pe suprafa a metalului. Tabelul 4. Pelicula superficial r spunz toare de apari ia pasiv rii ac ioneaz prin izolarea metalului de contactul cu electrolitul. . Ca mod de realizare. o elul inoxidabil austenitic. titanul i a aliajelor speciale anticorozive (seria galvanica tabelul 4.15) se datoreaz u urin ei cu care acestea formeaz filme superficiale protectoare i caracterului autoregenerator al acestor filme. pasivarea se poate produce chimic sau electrochimic i poate fi natural sau provocat printr-un tratament 167 . neporos.eviden de compararea seriei electrochimice cu seria anodic (tabelul 4. ceea ce asigur pasivizarea metalului în condi ii foarte variate de mediu.al doilea proces const într-o absorb ie a oxigenului pe suprafa a metalului cu formarea unui strat de absorb ie monomolecular de oxigen. asigurându-se comportarea pasiva. În absen a oxigenului multe metale i aliaje trec din starea pasiv în stare activ i se corodeaz rapid. impermeabila. Astfel. Rezisten a la coroziune deosebit a unor metale ca molibdenul. Pentru ca pelicula superficial s asigure o protec ie eficient trebuie ca ea s fie insolubil în electrolit.primul proces const în formarea la suprafa a metalului a unui film de oxid sau sare oxidat cu grosime extrem de mic (de ordinul 0. De asemenea. aderent i s nu fie fragil .01 microni). deci prin accentuarea polariz rii. dar o foarte slab rezisten la coroziune în acela i acid neaerat.15 Seria galvanic coroziune în apa de mare) Ti Al Cr Be Mo în stare pasiva a metalelor (rezisten a la Ni Fe Mn Zn Cd Sn Exist în prezent dou teorii asupra procesului pasiv rii: . pelicula s aib proprietatea de a se regenera în zona în care a fost distrus (autoregenerarea). cromul.

Fig. Pasivarea electrochimic se realizeaz prin aplicarea unui curent exterior care produce polarizarea anodic a metalului supus pasiv rii. în aceast zon numit zon de activitate chimic se produce dizolvarea anodic a metalului. în care metalul devine din nou solubil prin dizolvarea peliculei protectoare.45 Curba de polarizare anodic a unui metal care se pasiveaz Curba con ine mai multe ramuri: .7. . în care curentul de coroziune este neglijabil i independent de poten ial.. fenomenul se produce cu desc rcarea catodic a ionilor OH.i trecerea oxidului metalic la valen a superioar .prealabil al suprafe ei metalului. corespunde form rii unei pelicule protectoare pe suprafa a metalului care opre te coroziunea.45 este prezentat curba de polarizare anodic a titanului.poten ial de ruptur sau transpasivare). Poten ialul EF (poten ialul Flade) la care începe formarea peliculei de pasivare depinde de natura metalului i de puterea oxidant a mediului.zona de pasivitate´. 4.6 Rezisten a la coroziune Evitarea degrad rii i scoaterea din uz a produselor metalice datorit coroziunii constituie o problem complex deoarece rezisten a 168 . .ramura ascendent EA -EF de cre tere rapid a curentului la m rirea poten ialului. 4.ramura vertical EF ± M de mic orare puternic a curentului la o mic cre tere a poten ialului. . În figura 4. tipic i pentru o elurile inoxidabile.ramura ascendent ER-N (ER .ramura orizontal M-ER. Pasivarea chimic este un fenomen de oxidare superficial produs de oxigen sau un agent oxidant. zona reprezint .

presiunea.7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune Intensitatea coroziunii poate fi apreciat pe baz varia iei unor propriet i ale materialului metalic ca de exemplu pierderea de greutate.factori chimici referitori la mediu ca: natura mediului coroziv. Din acest considerent practic. con inutul de oxigen dizolvat. dar i în aceste condi ii o serie de factori metalurgici de fabrica ie i exploatare pot s modifice considerabil calitatea anticoroziv a materialului. modificarea caracteristicilor mecanice sau prin m surarea concentra iei în mediul coroziv a unei substan e (reactant sau produs) ce intervine în procesul de coroziune. în o elurile inoxidabile austenitice cu aplica ii protetice . gradul de puritate. etc.con inutul de carbon se limiteaz la valori mai mici de 0. Carbonul este men inut la valori foarte sc zute de concentra ie în scopul p str rii unei structuri monofazice a o elului (austenita) i de evitare a form rii microcelulelor galvanice de compozi ie pe seama precipit rii carburilor de fier i crom. Cromul asigur pasivarea prin formarea peliculei superficiale de Cr2O3 stabil i rezisten a la coroziune. . puritatea materiei prime. etc. tratamente termice. . care pot fi grupa i în urm toarele categorii: .7. Ace ti factori depind de particularit ile procesului tehnologic de ob inere a produsului metalic finit. vâscozitatea. 4. etc. asigur men inerea unei structuri austenitice la temperatura ambianta. procedee de asamblare. starea suprafe ei sale. temperatura. (elaborare. prezen a microorganismelor.la coroziune este determinat de un num r mare de factori. Un anumit material metalic poate fi considerat rezistent la coroziune numai cu precizarea naturii mediului coroziv i a condi iilor de utilizare. 169 .03%. prelucr ri mecanice. În cazul o elurilor inoxidabile cu con inut de crom i nichel. eforturi mecanice în exploatare. concentra ia pH-ului. modificarea st rii suprafe ei. Nichelul este mai nobil decât fierul. Luând în considerare ansamblul acestor factori se ajunge la concluzia ca nu exist metal sau aliaj perfect inalterabil prin coroziune. se introduce crom între 12 i 27% i nichel între 8 i 10%. constitu ia i structura sa.factori metalurgici referitori la materiale ca: natura aliajului. condi ii de imersie în mediul coroziv.factori dependen i de condi iile de utilizare: forma piesei.).

8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice În principiu efectele coroziunii unui material metalic pot fi men inute în limite acceptabile ac ionând prin urm toarele solu ii: y Selec ia adecvat a materialului metalic pe principiul omogenit ii chimice i al autoprotec iei prin pasivare.16. Aplicarea 170 . rezisten a la coroziune se apreciaz pe baz unei m sur tori mai u or de realizat i anume pierderea în greutate raportat la unitatea din suprafa a i la unitatea de timp. Datorit îns dificult ilor mari în realizarea acestor determin ri.Din punct de vedere al aptitudinii de utilizare a materialelor metalice într-un anumit mediu chimic este evident ca modific rile produse de coroziune asupra propriet ilor mecanice constituie indicele cel mai semnificativ în aprecierea rezisten ei la coroziune. Pe baza acestei determin ri se deduce un indice de coroziune care exprim mic orarea medie a grosimii materialului metalic în condi ii standardizate. la un mod anumit de coroziune.7. se determin când este posibil pe un prototip identic cu piesa testat supus la coroziune. în unitatea de timp (mm/an). indicele de coroziune este corelat cu o scar conven ional de rezisten la coroziune ce cuprinde 10 grupe de rezisten . Stabilirea grupei de rezisten necesar pentru o anumit aplica ie este o problem specific fiec rei utiliz ri. în condi ii identice cu cele de exploatare.16 Indici de coroziune coroziune a materialelor metalice i scara de rezisten la Aprecierea aptitudinii unui material metalic de a rezista în anumite condi ii practice. Tabelul 4. 4. depinzând de importan a produsului metalic i de durata de func ionare cerut . În tabelul 4.

datorit posibilit ii de apari ie a unor celule galvanice de distorsiune elastic i a unor celule de compozi ie. Aceste aliaje ofer pe lâng o ridicat rezisten la coroziune i propriet i mecanice corespunz toare utiliz rii în protetica. . Ta. etc.63V. y Proiectarea i realizarea corect a tehnologiei de fabrica ie a produsului metalic Un material metalic poate prezenta o bun rezisten la coroziune ca piesa individual utilizat în medii corozive. ceea ce îi asigur o pasivare excelent i eficace mai ales în medii oxidante.acestor principii se exemplific prin cele mai importante metale i aliaje utilizate tehnic pentru rezisten a lor la coroziune: . W. Pt. O cre tere suplimentar a rezisten ei la coroziune în medii umede (solu ie acid i medii cu clor) se realizeaz prin adaosuri de molibden în aceste o eluri. Prezen a nichelului în o elurile inoxidabile conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei la coroziune în special în medii slab oxidante. cu poten ial de electrod ± 1. .o elurile inoxidabile î i datoreaz rezisten a la coroziune prin prezen a cromului aflat în solu ie solid în fier. . î i datoreaz rezisten a excelent la coroziune faptului ca este un metal extrem de oxidabil. ce asigur o stare pasiv în numeroase medii chimice.acoperirile metalice utilizeaz metale i aliaje anticorosive sub forma unui strat (fin) foarte sub ire pe suprafa a pieselor confec ionate din aliajele ieftine. y Izolarea produsului metalic de mediul coroziv se poate ob ine prin aplicarea pe suprafa a metalului a unui strat de acoperire nemetalic prin procedee ca: fosfatarea. oxidarea anodic . oxidare chimic . dar î i poate pierde aceast calitate la încorporarea sa într-un ansamblu de piese. Ni. 171 . utilizarea acestora este limitat datorit preturilor ridicate.metalele pure utilizate ca materiale anticorozive sunt în num r redus: Au. Mo. care formeaz un strat superficial de oxid compact i aderent. acoperiri ceramice. etc.aliajele neferoase cu mare rezisten la coroziune sunt pe baz de Ti. De exemplu titanul. Ti. Cr. etc.

care constituie un electrolit. Criteriul de baz pentru caracterizarea biomaterialelor în zona de contact cu esuturile biologice. zirconiul. .8 PROPRIET I DE BIOCOMPATIBILITATE CU MEDIUL BIOLOGIC 4. Starea de echilibru a suprafe ei implantului aflat în mediul biologic se caracterizeaz prin viteze egale de adsorb ie ± desorb ie a ionilor i constituen ilor din matricea extracelular . prin formarea unui film de oxid metalic inert i puternic aderent pe suprafa a metalului. prin reac ii tisulare.esutul format este structurat în concordan cu propriet ile stratului de proteine i celule de pe interfa a aflat în construc ie. 172 . se manifest prin adsorb ia moleculelor polarizate de ap i a macromoleculelor biologice prin for e de atrac ie .celulele recunosc filmul de proteine i reac ioneaz cu acesta.4. adsorb ia diferen ial i cre terea celulelor.respingere i de difuzie când se produce adsorb ia de substan e pe suprafa a implantat . un esut celular închis. Interac iunea implant ± mediu biologic parcurge urm toarele etape cronologice: .1 Considera ii generale Unele metale ca titanul.8. precum i aliajele lor au capacitatea de autopasivare spontan la contactul cu mediul biologic. . Interac iunea dintre suprafa a implantului i mediul biologic. const în reactivitatea fizico-chimic a suprafe ei. care este înconjurat de faz lichid (mediu biologic). Adeziunea celular la implant presupune contactul i r spândirea celulelor peste suprafa a acestuia. În aceste condi ii implantul nu reac ioneaz cu esutul biologic. dar se dezvolt în jurul implantului prin intermediul celulelor mediatice.strat de proteine este adsorbit i structurat în stare de echilibru pe suprafa a în concordan cu propriet ile fizico-chimice ale suprafe ei implant. . niobiul i tantalul. Stratul pasivat de titan de pe suprafa a implantelor prezint propriet i ridicate de osteointegrare.suprafa a implantului produce o interfa specific st rii solide. Celulele se leag de proteinele adsorbite prin transmembrane de adeziune molecular .

4. adic dac vor fi umectate de c tre fluidele biologice din mediul înconjur tor implantului. 173 . Energia de leg tur a moleculelor din stratul superficial. 4.8.Pentru a caracteriza complet interac iunea implant ± mediu biologic. este mai mare decât cea din masa corpurilor.8. Stratul dublu ± electric are un rol dominant în controlul propriet ilor electrice i chimice ale suprafe ei implantului prin reac ii de schimb între ionii solu iei i cei ai stratului solid.2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa Când un biomaterial solid vine în contact cu un fluid extracelular se formeaz o interfa între cele dou medii. ce cuprinde straturi înc rcate pozitiv i straturi înc rcate negativ. Aceast energie este definit ca tensiune superficial i se exprim în J/m2. este necesar s fie definite unele propriet i speciale ale interfe ei existente între implant i mediul înconjur tor.3 Stratul electric superficial al biomaterialelor Dac un material metalic solid este inserat într-un electrolit apos. la interfa se formeaz straturi electrice spa iale.wa = KSL(1+cosU) KSL ± tensiune superficial a fluidelor pe o suprafa U unghiul de umectare dintre lichid i solid solid În baza celor prezentate mai sus rezult c vor putea fi utilizate ca materiale implantabile numai acelea care prezint propriet i de tensiune superficial corespunz toare. ce favorizeaz apari ia în acea zon a unui strat dublu electric. Literatura de specialitate indic o valoare a tensiunii superficiale cuprins între 60 ± 120 mJ/m2 pentru o adeziune corespunz toare a esutului la suprafa a unui corp implantat. iar între acestea se formeaz un câmp electric. Energia de adeziune este notat cu wa i se exprim prin rela ia: unde: . Propriet ile interfe ei sunt diferite de ale celor dou suprafe e vecine.

Prima reac ie conduce la înc rcarea negativ a suprafe ei. ace tia vor fi adsorbi i pe suprafa a metalului.8. Suprafa a înc rcat negativ va acumula un exces de cationi care va îmbun t i procesele de hidratare. pe când a doua conduce la înc rcarea pozitiv . Fig. care la rândul s u este determinat de viteza de adsorb ie a ionilor i de prezen a altor ioni.5).46 Formarea stratului pasiv de TiO2 pe suprafa a titanului utilizat ca implant Ionii de OH. aspect ce poate schimba ponderea sarcinilor electrice în zona interfazic .4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice Când un metal este introdus într-un mediu fiziologic (solu ie de s ruri) în care se g sesc ioni disocia i. 174 . În fig. în timp ce cationii de H+ sunt atra i de cationii de oxigen.5. 4. În cazul înc rc rii cu sarcini pozitive a suprafe ei se va forma un exces de anioni care reduc propriet ile de umectare. Înc rcarea rezultant a interfe ei depinde de pH-ul solu iei. 4. formând un strat pasivat de oxizi. 6.46 se prezint schematic formarea TiO2 pe suprafa a titanului introdus într-o solu ie salin . etc. 4.Interfa a pH-ului mediului respectiv este semnificativ . Gradul de înc rcare cu sarcini spa iale a stratului dublu-electric interfazic este o caracteristic determinat de capacitatea electric (exprimat în coulombi) specific corpurilor solide i care influen eaz propriet ile de biocompatibilitate mai ales în domeniul electrozilor implantabili (vezi cap.sunt atra i de atomii de titan ai stratului superficial.

Mecanismele descrise mai sus sunt prezente sunt prezentate schematic în fig 4. ca de exemplu Cr.8. pasivate i repasivate. 4. Aceste caracteristici sunt prezentate detaliat în capitolele urm toare. Aceste metale produc reac ii imunologice la zona interfazic caracterizate prin. Co.5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor Aproape toate metalele utilizate în implantologie sunt elemente pure sau aliaje ale metalelor de tranzi ie.Metale care produc filme superficiale pasive conductoare i care pot da reac ii redox cu macromoleculele adiacente.47 i sunt caracteristice pentru toate metalele care formeaz înveli uri de oxizi conductoare. y coroziunea proteinelor i legarea produselor de coroziune la ionii metalici prin stratul de coroziune. aflat în contact permanent cu mediul fiziologic. În func ie de posibilit ile de transfer de sarcin în zona interfazic biomaterialele metalice se împart în: .47 Modul de interaciune electrochimic dintre suprafa a implantului si macromoleculele adsorbite la interfa . au influen determinant asupra biocompatibilit ii implantului utilizat. Ni.Caracteristicile fizico-chimice ale peliculei superficiale de oxid metalic. y reducerea biomacromoleculelor. Reac iile electrochimice care au loc la interfa a metal-film interfazic pot fi de oxidare (coroziune) i de reducere. caracterizate prin capacitatea de a forma în mod spontan înveli uri oxidice pasive la contactul cu mediile biologice. Fig 4. oxizi care au compozi ie chimic nestoichiometric .Metale care formeaz filme oxidice superficiale neconductoare sau semiconductoare puternic aderente la metalul de 175 .

Oxizii metalici pentru aceste elemente sunt foarte stabili i se formeaz pe baza legilor valen ei. b) în cazul filmelor oxidice conductoare ale metalelor de tranzi ie 176 . Deoarece conduc ia de sarcini electrice este foarte slab prin aceste filme (stratul de oxizi este foarte stabil chimic i dens).48. coeficien ii de difuzie ai atomilor de metal la suprafa a oxidic i prin film au valori sc zute. 4. Ta. Reac iile de reducere prin interfa film ± electrolit sunt inhibate datorit barierelor de poten ial determinate de transportul slab de sarcini electrice (fig. Nb. Zr. viteza de coroziune a metalului este redus .baz numite i metale refractare ca: Ti.48 Schema desf ur rii reac iilor de transfer la pasivarea metalelor a) în cazul form rii filmelor oxidice neconductoare sau semiconductoare.b). 4. a) b) Fig.

controleaeaz reac iile interfazice implant ± mediu biologic. oferind caracteristici superioare de bio i hemocompatibilitate. la fel ca i la interac iunea cu sângele.monoxidul TiO are propriet i conductive i va facilita transferul de sarcini prin interfa cu substan ele din fluidele biologice. În concluzie se poate preciza c propriet ile de conductibilitate ale filmelor oxidice superficiale. determinate de structura electronic . al turi de macromoleculele biologice.49 se prezint interac iunea os-implant în cazul form rii oxizilor cu propriet i conductive. Fig 4.49 Modul de interac iune electrochimic dintre suprafa a implantului i macromoleculele adsorbite la suprafa Rela ia dintre structura electronic a implantului i biocompatibilitate este esen ial pentru utilizarea biomaterialelor metalice ca implante ortopedice sau dentare. 177 .În schema din fig 4. Bioxidul de titan ± TiO2 este un produs de oxidare cu propriet i puternic semiconductoare i în consecin va inhiba transferul interfazic metal ± mediu biologic. caz în care sunt antrenate în reac ii chimice i proteinele. Sunt considerate materiale biocompatibile acelea care nu reac ioneaz cu macromoleculele biologice. În cazul oxizilor titanului . deci nu produc reac ii imunologice.

în func ie de concentra ie. deoarece s-a demonstrat c aluminiul joac un rol minor în declan area bolii. pentru organismul viu ± numite elemente esen iale ± printre care se amintesc: cobalt. Comportarea celor mai uzuale elemente metalice în medii biologice este prezentat în continuare: y Aluminiul. s ruri. cobalt i crom sunt considerate ca elemente puternic alergice. Dup modul de interac iune biologic .Metale cu poten ial alergic ca nichel. i mai ales sub forma de compu i metalici (oxizi. nichel.9 PROPRIET I DE INTERAC IUNE IMPLANT ± MEDIU BIOLOGIC Metalele. aspect ce conduce la fracturi patologice. efectul citotoxic a fost demonstrat prin sistemul de culturi celulare. etc.9. mangan. dau efecte complexe. în contact cu organismul biologic.. . potasiu.1 Toxicitatea metalelor În medii biologice. de timpul de expunere. etc.) se produc reac ii biologice d un toare pentru organism. O solubilitate sc zut de Al2 O3 nu este toxic i favorizeaz proliferarea celulelor.4.Elemente care produc reac ii toxice pentru organism. . 4. Principalul organ predispus la intoxicare cu aluminiu este creierul. Compu ii de aluminiu sunt rar absorbi i i prezen i în organism. producând o serie de reac ii biologice. metalele se împart în: . etc. în concentra ii reduse metalele nu produc efecte toxice sau alergice. sodiu. ca arseniu. 178 . Intoxica ii cu aluminiu metalic sunt prezente în medicina muncii i la pacien ii supu i dializelor renale. zinc. magneziu. Îmboln virea se pare c este stimulat i de un defect genetic al pacien ilor. Numai în concentra ii mari. cobalt.Metalele i unii compu i metalici prezint efect carcinogenic prin formarea de radicali liberi în contact cu mediul biologic. O anumit cantitate de aluminiu prezent în oase altereaz mineralizarea esutului osos.Elemente metalice necesare în concentra ii foarte mici. iar la concentra ii semnificative se produce frecvent encefalopatia Altzheimer. etc. fier. . dac sunt prezente în concentra ii mai mari.

Este considerat a fi un element esen ial pentru organism. rinichi i oase. Se elimin din organism prin rinichi i are ac iune alergic puternic . care se acumuleaz pe pl mâni. Se g se te de asemenea în unele aliaje dentare i în compozi ia unor electrozi de sudur . Toxicitatea sa depinde de valen a din combina iile oxidice: oxizii superiori de crom sunt mult mai toxici decât oxizii inferiori (valen a III). Beriliul este un agent foarte sensibil i utilizarea sa în teste alergice este interzis .5%) i CoCl2 (18%). Totu i cobaltul determin producerea unei fibroze pulmonare i ocup al treilea loc (dup nichel i crom) printre metalele alergice. P trunde în organism pe c ile respiratorii prin fumat i mediu industrial. Principalele c i de p trundere a beriliului în organism sunt prin piele. cutanate i pulmonare. în concentra ii reduse. Este de asemenea un element esen ial pentru organismul viu fiind un component al sistemelor de enzime pe baz de tirosinaz i citocrom. y Cadmiul. Absorb ia de cobalt în organism se produce pe c i digestive. de unde se elimin în câteva zile prin urin . Cobaltul se depoziteaz în rinichi. uter. fiind re inu i pân în propor ie de 80%. respiratorii i prin piele. ficat i pancreas. Deficitul de cupru în organism induce boala 179 . se acumuleaz în ficat. Cromul este absorbit pe c i gastrointestinale. Pl mânii sunt cei mai expu i la intoxica ia cu cadmiu i compu ii s i (oxizi i sulfuri) care în cazul unor concentra ii mai mari pot conduce la îmboln viri de bron it . Beriliul i compu ii s i sunt carcinogenici. bronhopneumonie i edem pulmonar. Nivelul de re inere al cromului de valen superioar (VI) este mult mai ridicat în compara ie cu cromul de valen III. El se g se te în vitamina B12 sub form de CoO (0. pl mâni i tubul digestiv. conform experimentelor f cute pe animale i în domeniul medicinii muncii. y Cobaltul. Nu exist probe privind efectul cancerigen al cadmiului. Ca i cobaltul este un element esen ial pentru organism. Compu ii beriliului sunt rapid transforma i în ortofosfa i insolubili.y Beriliul. y Cromul. y Cuprul.5Q g/m3. În mediile de lucru cu compu i de beriliu se admite o concentra ie maxim de 0.

Este legat de hemoglobin . i acest element este considerat a fi esen ial. de serul albuminelor i de anumite celule din sânge. Ingestia unor cantit i mari de molibden distruge metabolismul cuprului. i în transportul oxigenului i electronilor în organism. O acumulare peste limita admis a cuprului. aspect ce afecteaz hemoglobina din sânge. De asemenea. în sensul c dac se g se te peste limitele normale în organism. lucru constatat mai ales prin înl turarea particulelor de molibden în cazul muncitorilor expu i la medii toxice de lucru. aspecte ce se manifest prin simptome de grea . El joac un rol central în moleculele de hematin . omul consum zilnic 0. Fierul este toxic numai la con inuturi ridicate. i manganul este un element esen ial în organism având un rol important în activarea unor sisteme de enzime i respira ia mitocondrial . 180 . ficatul (ciroza micronodular ). produs prin degradarea hemoglobinei sau dup o interven ie chirurgical . y Manganul. y Molibdenul. mai ales în ficat. necroza celular a tubului proximal al rinichilor i distrugerea celulelor mucoasei epiteliare. excesul de mangan substituie magneziul în procesul de proliferare a celulelor ADN. fiind total legat de celulele proteice. reduce absorb ia fierului. Cuprul se absoarbe pe cale digestiv i pulmonar . i fierul este un element biologic esen ial pentru organism în concentra ii de pân la 50 ppm. se produce prin transmisie autosomal . poate fi recuperat în timp. care este ereditar . Cuprul nelegat se acumuleaz în bil de unde se elimin rapid prin urin . ionii elibera i prin procesul de oxidare nu se acumuleaz în esut i este imediat metabolizat. Deficitul de fier în organism. mioglobulin i de sistemul de enzime citocromatice. unde faciliteaz sinteza unor celule.1 mg molibden pentru men inerea echilibrului enzimelor active.Menke ± cu eliminarea rapid a cuprului asimilat. pe cale natural . determin boala Wilson. y Fierul. sc derea activit ii pl mânilor. Acumulat în organism peste un nivel normal cuprul produce intoxica ii care pot afecta pl mânii (granulomatoza fibroas ). Manganul are un efect antagonist fa de fier.

mineralizarea osoas i a din ilor. atât în stare pur cât i sub form de compu i chimici.y Nichelul. mutagenic i carcinogenic. Nichelul este asimilat în organism din mediul obi nuit prin digestie. Cel mai evident simptom clinic al intoxic rii cu argint este argiroza. anorexie. semnalat de apari ia unei colora ii gri-bleu pe piele i mucoas . prin infec ii intramusculare i intravenoase i din implantele metalice care con in nichel . în cantit i mari a amalgamelor i a altor compu i cu argint. anemie. Intoxica ia se datoreaz utiliz rii în lucr ri dentare. mai ales cu aur. Este un element toxic. Este considerat un element controversat pentru organism. Dup unii cercet tori. nichelul este elementul cel mai studiat în privin a comport rii fa de mediile biologice. p trunde în organism pe c i digestive i cutanale. y Vanadiul.1 ppm. concentra ia normal în corpul uman este de cca 0. Chiar la concentra ii mari (2000 ppm) n-au fost observate intoxica ii clinice. vanadiul are efecte pozitive în procesele de cre tere prin metabolismul lipidelor. Argiroza poate fi înso it de probleme gastrointestinale. Este un metal seminobil i totu i produce reac ii toxice. etc. alergic. Intoxica ia cu nichel se constat prin prezen a acestuia în urin i sânge. y Titanul. este bine tolerat la concentra ii reduse ± pân la 0. prin pl mâni i prin piele. i se leag de preferin de colagen i alte structuri fibrilare ca mu chi. Dup al i cercet tori. y Argintul. i intr în organism prin inhalare. care constituie rezerva de energie celular . Nichelul este cel mai alergic metal care produce dermatite reac iile sale alergice sunt mai pronun ate decât cele produse de toate metalele la un loc. Compu ii de nichel ca hidrocarbona ii i sulfa ii activeaz sinteza leucinei (aminoacid) i peroxizilor în lipide: astfel se genereaz radicali liberi care sunt factori esen iali în geneza cancerului. deficien e hepatice i insuficien respiratorie. de aceea titanul este considerat un element inert biologic. Argintul metalic i aliajele sale. Are o înalt afinitate fa de celulele mitocondriale i microsomale ale pl mânului. tendoane i nervi.2 ppm. n-au pus în eviden efecte toxice. Acest metal nu este considerat a fi un element esen ial pentru organism. vanadiul este considerat un element foarte 181 . Ca i cromul.

precum i în lucr ri dentare restaurative. i aspecte negative. ca urmare a eliber rii de ioni metalici i a produselor de abraziune (de uzur ). Prezent în mici concentra ii în aliajele chirurgicale (1 ± 4%) ca Ti6 Al4 V. important. motiv pentru care sunt pe larg utilizate în aliajele dentare. iridiu. ca i s rurile lor. prezent în concentra ii mari în organism produce reac ii biologice nedorite. fiind complet biocompatibil.toxic prin efectul s u de interferen cu mai multe sisteme de enzime (A. seleniu i tantal. y Elementele platinice: platina. .9. Este utilizat curent ca un marcator imunologic prin inhibarea enzimelor reversibile. Totu i. rodiu i ruteniu. 182 . Oxidul de zinc ± ZnO are un efect favorabil de cicatrizare a r nilor. y Alte elemente. ). Sunt metale utilizate în producerea unor aliaje speciale. Este un metal nobil. niobiu. foarte stabil din punct de vedere chimic. la temperatura corpului nu d nici un fel de reac ii biologice. iridiu. mai ales în privin a reac iilor toxice cu organismul. ac iune ce poate determina perturb ri psihologice. lucru semnalat mai ales în cazul personalului care lucreaz în industria zincului (temperatura sa de evaporare este relativ joas ± 900 oC). .Galiu. nu s-au observat efecte toxice i reac ii biologice. deficien a sa în organism perturb aproape toate func iile psihologice. 4. . Experiment rile clinice i urm rirea personalului care lucreaz în medii specifice nu au ar tat prezen a efectelor toxice de la aceste elemente sau compu ii lor. Este considerat a fi un element esen ial. Aceste metale. prezint slabe efecte de intoxicare pentru organismul uman. paladiu.Aurul.2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism Utilizarea aliajelor metalice în medicin prezint . pe lâng multitudinea de avantaje oferite de propriet ile fizico-mecanice. inclusiv dac sunt prezente în cavitatea bucal . este utilizat pentru îmbun t irea propriet ilor mecanice ale aliajelor în titan. motiv pentru care este utilizat în fabricarea alifiilor farmaceutice.Zincul.

Gradul de oxidare i de formare a compu ilor metaloorganici poate avea un rol esen ial în acest proces. ceramice. reac ii inflamatorii etc. În domeniul metalelor utilizate pentru implante chirurgicale. Astfel s-a stabilit c în cazul cromului. constituie principala surs de reac ii cu mediul biologic. prin reac iile care le genereaz în cavitatea oral . în timp ce efecte toxice.. Acest proces de coroziune se manifest i în cavitatea oral datorit prezen ei diverselor aliaje dentare în contact cu saliva. cadmiul i beriliul se eviden iaz a fi elemente cu pronun at caracter toxic. inclusiv osteoliza (degradarea structurii normale a oaselor). crom i cobalt. Particulele metalice. ca urmare a procesului de coroziune electrochimic : Me Me+ + e -. Astfel. procesul de eliberare de ioni se manifest mai intens la nichel. Cercet rile efectuate în acest domeniu au condus la concluzia c nu ionii metalici produc în mod direct efecte d un toare în organism. 183 . rezultate din uzarea protezelor articulare. Unele metale utilizate în prepararea aliajelor dentare au fost studiate i clasificate ca toxice. provoac multiple reac ii tisulare. ionii primari elibera i sunt trivalen i.polimerii i ceramicele dau probleme mai complexe decât metalele. în prezen a implantelor. O protez complex . Astfel. S-a stabilit de asemenea c influen a compozi iei chimice a aliajului are mai pu in importan decât structura i caracteristicile fizico-chimice în procesul de eliberare de ioni. cantitatea de ioni eliberat de aliajele CoCr este similar cu cea produs de o elul inoxidabil. Au fost studiate i g site concentra ii mari de ioni metalici. în fluidele i esuturile din jurul acestor implante. . alc tuit din materiale diferite. toate aceste fenomene nedorite determin destabilizarea i chiar pierderea protezei sau implantului. alergice i carcinogene produc ionii hexavalen i prezen i în mediul biologic. polimerice) care se vor comporta diferen iat în zona protezei astfel: .Ionii elibera i de protezele i implantele metalice. ci efectele secundare care se manifest prin metabolismul produs de ioni. reac ii macrofage.marginea i forma particulelor joac un rol important în sensul c cele mici i neregulate ca form sunt mai active decât cele mari i de form regulat . care constituie un electrolit favorabil producerii coroziunii galvanice. granuloma. va produce de asemenea particule diferite (metalice.

4.9. Din punct de vedere al interac iunii biomaterial ± mediu biologic.interac iuni ale biomaterialului asupra mediului biologic manifestate prin: emisie de ioni metalici ca urmare a procesului de coroziune chimic (oxidarea metalelor). în jurul implantului se formeaz esut conectiv care capsuleaz implantul esutul se leag direct la implant prin reac ii tisulare (biologice) esutul în dezvoltarea sa înlocuie te treptat implantul Cea mai frecvent form de lezare a esuturilor în vecin tatea implantelor din aliaje Co ± Cr ± Ni se produce sub forma de granulom. deoarece primele se dizolv continuu în contact cu esuturile i sunt supuse la modific ri chimice cu formare de precipitate sau compu i metaloorganici. precum i emisia de particule metalice cauzat de uzura mecanic .3 Reac ii tisulare În vecin tatea implantelor sau protezelor cu esutul biologic se pot produce reac ii tisulare.17 Interac iuni tisulare care au loc la interfa a cu biomaterialele Efectul biomaterialului TOXIC INERT BIOACTIV BIODEGRADABIL Reac ia tisular Necroza esutului esutul format nu reac ioneaz cu implantul.aliajele cu con inut de CoCrNi dau reac ii mai complexe decât aliajele de titan.. Particulele din aliajele de titan provin din stratul pasivat al implantului deci vor fi oxizi care sunt considera i a fi iner i chimic. conform tabelului 4. 184 .interac iuni ale mediului biologic asupra biomaterialului prin varia ia pH-ului. determinat de inflama ii locale i distrugerea esutului. . se pot clasifica în: . Aceste reac ii dintre biomateriale i mediul biologic.17: Tabelul 4. biomaterialele se împart în patru grupe.

în cazul osteosintezei cu pl cu e s-a observat formarea de noi esuturi osoase. care nu se pot fixa riguros în cavitatea osoas i cap t o anumit mobilitate în timp. La interfa a os ± implant s-au putut constata i fenomene de osteonecroz (distrugerea esutului osos). În scopul de a îmbun t i performan ele implantelor metalice i a protezelor ortopedice trebuie respectate unele criterii esen iale ca: . etc. .5 Reac ii imunologice. ceea ce necesit reinterven ie chirurgical pe implant. Astfel. care se manifest sub diferite forme de inflama ii ale celulelor: histocite.9.În privin a utiliz rii aliajelor dentare din metale nepre ioase s-au constatat.protezele articulare trebuie s fie cimentate. plasmocite. produs mai ales prin scleroza osoas .implantele nelegate trebuie s fie imobile. Un alt tip de reac ie tisular se manifest în modificarea structural a osului. Sensibilitate i alergie Simptomele inflamatorii i imunologice sunt adesea foarte strâns legate între ele. limfocite. fenomene de lezare a mucoasei orale sub form de stomatite. 4.performan a unui implant se caracterizeaz prin absen a simptomelor persistente i reversibile ca dureri. în activitatea chimic . Sunt cunoscute unele metale ca fierul.9. în zona implantat sau protezat .fenomen caracterizat printr-o densitate ridicat a fibrelor de colagen i de prezen a celulelor gigant multinucleate ± MCG. . dup patru ani de expunere. De asemenea s-au constatat fenomene de osteoliz (distruc ia osului) produs de obicei în cazul implantelor necimentate.prezen a reac iilor tisulare s fie slab ( sub 5%). O substan sensibil numit antigen 185 . . Alergia este definit ca o reac ie pronun at a unei substan e când este introdus în organism. etc. infec ii i neuropatii precum i în lipsa reac iilor tisulare. hipertrofii tisulare. Evolu ia granuloamelor poate conduce uneori la blocare protezelor articulare. MGC.4 Reac ii inflamatorii Implantele i protezele metalice pot provoca reac ii inflamatorii cu esutul biologic adiacent. 4. nichelul i cobaltul care au capacitatea de proliferare a limfocitelor. .

îns este recunoscut pe deplin faptul c exist o rela ie între producerea alergiilor i implantele metalice. p r i în esuturile din jurul implantelor. Aliajele dentare pre ioase i semipre ioase sunt în general recunoscute ca inerte i perfect biocompatibile. Sunt semnalate tot mai frecvente cazuri de apari ie a tumorilor maligne la persoane în zona implantelor metalice de lung utilizare. compu ii nichelului. În privin a susceptibilit ii la alergie. 4. în concentra ii mari. p rerile cercet torilor sunt împ r ite.6 Efecte carcinogene Nu s-a demonstrat tiin ific existen a unei rela ii directe între formarea celulelor canceroase i prezen a implantelor în cazul uman. în cazul implantelor ortopedice. unghii. odat introdus în organism. acestea pot produce nu numai reac ii alergice.9. în schimb. apar inând grupei a IV-a de contact. Reac iile alergice determinate de o elul inoxidabil i aliajele Ni ± Co ± Cr dau reac ii numite dermatite de contact. 4. Au fost semnalate cazuri de apari ie a histocitozei fibroase maligne în zona implantelor metalice a pl cilor i uruburilor i altor corpuri str ine (fragmente de obuz). determin formarea de anticorpi sau celule de ap rare.este o molecul sau o celul care. care 186 . cre te riscul de apari ie a cancerului. cobaltului i cromului pot avea efecte genotoxice i mutagenice. sânge. Este demonstrat experimental i recunoscut faptul c pulberile metalice eliberate sub form de ioni modific metabolismul biologic i procesele de oxidare. care se concentreaz în urin . Exist totu i informa ii clare c expunerea îndelungat a corpului uman i animal în medii care con in compu i metalici. Titanul i aliajele sale sunt materiale care r spund cerin elor mecanice chimice i biologice. produs de aliajele utilizate ca implante chirurgicale i ortopedice.9. Nu sunt eviden iate cazuri de producere a cancerului de c tre aliajele dentare. dar i reac ii imunologice i inflamatorii. cu slab putere alergic .7 Concluzii Aliajele chirurgicale i dentare elibereaz în corpul uman ioni i particule metalice.

care sunt inerte fa de organism i uneori chiar pot facilita dezvoltarea celulelor osoase. Unele metale deja sunt considerate prohibite pentru organisme ca beriliul. oxizi sau compu i organici. Nichelul este considerat a fi unul dintre cele mai d un toare metale utilizat ca biomaterial. nichelul i mercurul.elibereaz ioni în concentra ii ridicate. ridicând riscul producerii reac iilor patologice în organism. ace tia din urm constituie elemente poten ial toxice. 187 . este favorizat apari ia unor tipuri de tumori. lucru constatat clinic în mii de cazuri. Din considerentele prezentate la acest subcapitol se justific pe deplin utilizarea de implante i proteze acoperite superficial cu diverse filme protectoare. Este de precizat faptul c nu trebuie confundat metalul ca element chimic cu compu ii s i.

îns când con inutul atinge valoarea de 12%. egal cu -0. în solu ii de s ruri. el cre te brusc la +0. O elurile inoxidabile prelucrate prin deformare plastic sunt de Fig.1 Defini ii i clasific ri O elul inoxidabil este un aliaj fier-carbon aliat cu crom. ci prin salt. de acizi.1 Variaia potenialului de oxidare mai multe tipuri. r mânând ca i la fier. la ad ugarea cromului nu este constanta. Cre terea rezisten ei la coroziune a aliajelor Fe-Cr (diagrama din fig.1.1 O ELURI INOXIDABILE 5.. Rezisten a la oxidare a o elurilor inoxidabile cu crom cre te i mai mult prin aliere cu nichel. adic la coroziune electrochimic . care protejeaz metalul de atmosfera de lucru.CAP. 5. acestea se împart în patru grupe.5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE 5. Rezisten a la coroziune a o elurilor cre te la alierea cu crom i alte elemente prin formarea pe suprafa a metalic a unei pelicule de oxid compacta i aderenta. iar pentru utilizarea în domeniul corpului uman se adaug i molibden (2-4%).). îns la 12% crom.6 vol i. dup standard al aliajelor fier-crom 188 . care posed o mare rezisten la coroziune în atmosfer . aceasta comportare este legat de faptul c pân la 12% poten ialul de oxidare al aliajelor Fe-Cr nu se modific . devenind pozitiv. Pân la 12% crom rezisten a la coroziunea fierului nu este semnificativ .2 vol i. etc. 5.1. ea cre te brusc.

fiind utilizate în industria chimic i medical mai ales ca recipien i.5% Si 23 ± 26 10 ± 14 1.15 max 0.20 0.25 max 0.microstructur -conform AISI (American Institute of Steel and Iron)a a cum se prezint în tabelul 5.5 12 ±14 15 ±17 16 ±18 1. Tabelul 5.1.08 max 0. acestea pot fi durificate prin tratamente termice la cald.20 Cr Ni Alte elem.02% Al max 0. cu crom con in în principal cromul ca element de aliere.07 Grupa III ± O eluri austenitice Cr ± Ni 16 ±18 6±8 max 2% Mn 18 ±20 8 ± 12 max 1%Si 18 ± 20 8 ± 12 max 1% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1. O elurile inoxidabile din aceasta grup nu au suficient rezisten la coroziune.1 Grupele de o eluri inoxidabile deformabile plastic i compozi ia lor chimic Marca cf AISI 410 420 431 440 Compozi ia chimic % C max 0.03 max 0. O i S la m rirea 301 304 304L 310 310X 314 316 316L 317 321 322 max 0.45 max 0.60 ± 0. valve instr.10 max 0.08 max 0.5 max 0. Grupa a II a ± o elurile inoxidabile feritice au o structur format din solu ie solid de Fe i nu pot fi durificate prin tratamente termice. mai ales datorit propriet ilor de duritate ob inute prin c lirea martensitic . cu formarea martensitei.35 ± 0.5 23 ±27 max 0.5 ± 13.5 ± 3% Si 1 6 ± 18 10 ± 14 11 ± 14 11 ± 14 2 ± 3% Mo 2 ± 3% Mo 3 ± 4% Mo 16 ±18 18 ± 20 17 ± 19 8 ± 11 max 4% Ti Grupa IV ± o eluri durificabile prin îmb trânire max 17 max 7 max 0.5% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1. în special la coroziunea sub sarcin .70 max 0. motiv pentru care sunt utilizate în fabrica ia instrumentarului chirurgical.08 max 0.007 % Ti durificabile la efort o el 18-8 special carbon foarte jos o el 25 ± 20 rezisten la cald carbon foarte jos o el cu Si i temperaturi mari o el 18 ± 8 cu Mo pentru implanturi o el cu carbon foarte jos pentru implanturi chirurgicale o el cu con inut ridicat de Mo o el stabilizat cu Ti - 189 . Men iuni turbine.25 N rezisten a temperatura.15 0.25 ± 2.12 max 0.03 max 0. dar în schimb au propriet i mecanice foarte bune.25 max 0.5 - 430 446 Grupa II ± O eluri feritice nedurificabile 14 ±18 max 0. Grupa I ± o eluri inoxidabile martensitice. O elurile acestei grupe au bune propriet i de rezisten la coroziune. am. chirurgice ductilitate înalta foarte dure Grupa I ± O eluri martensitice 11.08 max 0.

elemente care favorizeaz aceasta transformare. o eluri crom-nichel care con in 13% crom i. mai ales m rcile 316 i 316L.2. cu limitarea con inutului de impurit i este prezentat în tabelul 5. Mo. se constat stabilizarea domeniului austenitic de c tre nichel la temperatura ambiant precum i influen a comun a celor doua elemente de aliere. Nb. S-a constatat c prin reducerea con inutului de carbon de la 0. Mn. Si. nichelul fiind introdus pentru stabilizarea austenitei. Compozi ia chimic a celor doua m rci de o eluri inoxidabile austenitice 316 i 316 L. le cre te mult rezisten a la coroziunea prin pitting. iar prin adaosul de 2-3% Mo m rcilor de o el 316 i 317. De aceea standardul american ASTM recomand marca de o el inoxidabil 316 L pentru fabrica ia de implanturi.2 Domeniul austenitic al rezisten la coroziune. 190 . Ti. dar pot fi durificate prin prelucrare plastic la rece. W.Grupa a III a ± o eluri inoxidabile austenitice crom ± nichel sunt cele mai utilizate în implantologie.1% la 0. în mod obi nuit peste 17% crom i la temperatura ambiant peste 8% nichel. Ta. Si. etc.. N. de regul . fiind numite alfagene ca: Cr. o elurilor inoxidabile Cr-Ni O elurile inoxidabile con in în mod obi nuit i alte elemente ca Mn.03% în o elul 316 se îmbun t e e mult rezisten a la coroziune în solu ii de clor ca i în serul fiziologic din corpul uman. aceste o eluri au propriet i moderate de Fig. C. 5. În figura 5. Aceste o eluri nu sunt durificabile prin tratamente la cald. dup modul în care influen eaz transformarea K pE. numite gamagene ca: Ni. care la rândul lor. se împart în : . i elemente care frâneaz transformarea. O elurile austenitice sunt. se indic efectul cromului i nichelului asupra stabiliz rii domeniului austenitic al acestor o eluri cu un con inut de 0.2. Grupa a IV a de o eluri inoxidabile cuprinde o eluri durificabile prin tratamente de îmb trânire la 4505500C. Aceasta grup de o eluri inoxidabile este nemagnetic i posed o foarte bun rezisten la coroziune.1% carbon.

03 max 0.0 max 0.1. = % Cr + % Mo + 1.3 Diagrama structural Schaeffler Din diagrama Schaeffler. = % Ni + 30% C + 0. 191 .75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Influen a acestor elemente asupra structurii.03 max 0.2 Compozi ia chimic complet (conform ASTM) a o elurilor inoxidabile 316 i 316 L Elemente Carbon Mangan Fosfor Sulf Siliciu Crom Nichel Molibden 0.1.5% Mn Crechiv.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Compozi ia chimica 0.03 max 0.316L max 0.5% Nb Fig.03 max 0.03 max 2 max 0.316 max 0.5.08 max 2. ob inute la r cirea în aer a o elurilor este dat de diagrama Schaeffler (fig.5% Si + 0. 5. rezulta c tipul de structur al o elului inoxidabil este func ie de compozi ia chimic i de raportul existent între elementele alfagene i gamagene.Tabelul 5.3) construit în coordonate Ni echivalent i Cr echivalent conform rela iilor: Niechiv.

frezare. etc. ambutisare. Pentru a putea fi asigurate aceste cerin e tehnice. sârm i bare. prelucr ri mecanice de strunjire. Compozi ia chimic i propriet ile acestor semifabricate sunt garantate de produc tor printr-un certificat de calitate.5.1. degazare i aliere. i dizolvare a O elurile inoxidabile austenitice utilizate ca biomateriale metalice trebuie s aib în compozi ia lor chimic con inuturi foarte reduse de carbon i de incluziuni metalice i nemetalice. tan are. dezoxidare. tratamente superficiale de finisare. 192 . a a cum sunt tratate la cap. acoperiri superficiale cu diverse straturi metalice. sterilizare i conservare.2 Principii tehnologice de elaborare. ceramice i polimerice. g urire. tratamente termice de omogenizare structural carburilor metalice. pentru o eluri inoxidabile austenitice. acestea constau în principiu în: prelucrarea la cald sau la rece prin deformare plastic : matri are i forjare. pentru a fi favorizate desf urarea proceselor termodinamice de decarburare avansat . în scopul durific rii structurii i îmbun t irea unor propriet i fizico-mecanice. 6. turnare i prelucrare Toate componentele protetice i implantologice din o el inoxidabil sunt procesate din semifabricate aflate sub form de tabl . Prelucr rile tehnologice ulterioare se refer la opera ii metalurgice i mecanice specifice. o elurile se elaboreaz numai în agregate speciale-cuptoare electrice cu arc sau induc ie-în atmosfer de protec ie (vid) i cu tratamente corespunz toare ale o elului lichid. deformarea plastic la rece. lipirea prin brazare i sudur electric .

consumul de oxigen fiind de cca. Afinarea oxidant ± constituie o faz important de elaborare prin care carbonul i alte elemente prezente în o elul lichid se aduc în limitele prescrise. variind între 0.5-2 ore. 20 Nm3/t. dar în medii de protec ie a topiturii. . 16000C.înc rc tura metalic se compune din de euri de o el carbon.2 / (1+50 [C O]) + 2 [Nm3/t] în care: C ± con inutul de carbon al înc rc turii topite. Min. 193 .5 Nm3/t. .Fazele tehnologiei de elaborare i turnare sub vid constau din: Topirea înc rc turii metalice sub arc electric la urm torii parametri de lucru: temperatura arcului electric 40000C.4 Mn + 17.temperatura b ii metalice la sfâr itul topirii sub arc este de cca. rela ia: oxigenul total necesar decarbur rii i oxid rii este dat de O2=9. Afinarea sau oxidarea se realizeaz sub vid.realizarea unui vid de 0. consum de energie electric la topirea 400 kwh/t. valoarea depresiunii în instala ie va fi moderat . cu aport termic dat de arcul electric.2 at: . procesul se poate desf ur chiar la presiunea atmosferic . în urma topirii rezulta doua produse lichide: baia metalic de o el i zgur . de euri de o el inoxidabil i ferocrom standard pentru con inuturi de crom 10.durata de topire este în func ie de înc rc tur . .0 Si +1.insuflarea oxigenului printr-o lance metalic la presiunea de 9-12 at.15 sau 18%. Topirea se realizeaz în cuptor electric cu arc cu c ptu eal bazic . . 16500C.3 C + 8. la urm torii parametrii: înc lzirea b ii metalice la cca. cu un debit specific de oxigen de 1-1.

Controlul con inutului de carbon i a celorlalte elemente metalice la sfâr itul procesului se face prin analize de laborator. sub vid avansat.oxidarea altor impurit i existente în baia metalic (Al.oxidarea par ial a cromului. Principalele reac ii chimice care au loc la afinarea oxidant a b ii metalice. cu eliminarea par ial a hidrogenului i azotului.) i degazarea o elului lichid. Mn ± con inutul de mangan al înc rc turii i al celui ad ugat la sfâr itul topiturii. etc.. temperatura b ii metalice este de cca. 20%. Ti. ca element principal de aliere.oxidarea siliciului i manganului cu trecerea în zgur produselor de reac ie oxidice: [Si] + [O] = (SiO2 ) [Mn] + [O] = (MnO) . [Fe] + [O] = (FeO) .Si ± siliciul din înc rc tur plus siliciul ad ugat în timpul elabor rii. V. sunt: . func ie de care se desf oar apoi dezoxidarea i corectarea compozi iei chimice. [CO] ± con inutul de carbon la sfâr itul afin rii. asigurându-se o decarburare avansat a b ii metalice. fiind necesar opera ia de reducere a zgurei în vederea regener rii cromului. . [C] + [O] = {C O} oxidarea fierului cu trecerea în zgur a oxidului de fier. 17000 C iar con inutul de crom în zgur este de cca. [Cr] + [O] = (Cr2O3 ) Reac ia de decarburare în condi ii de vid se va deplasa peste limita de echilibru a sistemului C-O. La sfâr itul afin rii.oxidarea carbonului cu degajarea oxidului de carbon. Dezoxidarea i alierea b ii metalice asigur eliminarea oxizilor metalici forma i la elaborare i corectarea compozi iei chimice în limitele prev zute de norme sau standarde i recuperarea cromului din 194 a .

la presiunea de lucru de 2-4 at. o elul se toarn în lingotiere de diferite m rimi. turnarea se face indirect ± prin sifon. Procesul începe cu formarea unei zgure fluide prin adaos de var. 25% i o cre tere important a purit ii în incluziuni nemetalice. Principalele reac ii ale dezoxid rii sunt: 2 (FeO) + [Si] = 2[Fe] + (SiO 2) 2 (Cr2 O3) + 2[Si] = 4[Cr] + 2(SiO 2 ) (FeO) + [Mn] = [Fe] + (MnO) (CaO) + [FeS] = [Fe] + (CaS) reac ia de desulfurare Fig. profile. combinat cu barbotare. etc. sub vid. care curge prin orificiul de turnare. Turnarea o elului inoxidabil lichid Procesul de turnare trebuie realizat în atmosfer de protec ie cu argon a jetului de o el.03%C este de 25 Nm3/t. 5. care constituie materialele metalice pentru ob inerea de dispozitive sau proteze prin prelucr ri metalurgice i mecanice ulterioare.. prin dopul poros de la fundul oalei (fig. Tratarea o elului lichid sub vid. sârme. 5.zgur . fluorur de calciu i elemente de dezoxidare (FeSi i FeMn). Lingourile de o el inoxidabil sunt apoi laminate sub forma de tabla.4 Schema tehnologic a instala iei de eleborare sub vid a o elurilor inoxidabile Procesul de dezoxidare se realizeaz mai avansat i cu viteze mari în condi iile insufl rii de argon.). consumul de argon pentru o elul inoxidabil cu maxim 0.4. permite sc derea con inutului total de gaze în o elul inoxidabil în medie cu cca. 195 .

ca urmare ar trebui s se corodeze puternic în condi iile mediului ambiant.2. formând nitruri i hidruri. rezultând combina ii chimice care formeaz pelicula protectoare. titanul microaliat i aliajele sale sunt superioare celorlalte materiale metalice. La cre terea temperaturii. De asemenea. în realitate acest fenomen nu se manifesta datorit formarii unei pelicule protectoare de TiO2 pe suprafa a sa. viteza de oxidare se intensific existând posibilitatea formarii unor explozii. titanul i aliajele sale interac ioneaz puternic cu gazele din atmosfer .1 Caracterizare general Titanul este un element activ din punct de vedere chimic. asociate cu propriet i mecanice bune. cu o grosime de 20-50 Å. Propriet ile fizice principale ale titanului sunt: y greutatea specific : TiE. a c ror valoare variaz între 15 i 35 daN/mm2. care este superioar o elurile înalt aliate. titanul se combin cu azotul i hidrogenul. ocup în seria electrochimic a metalelor un loc între Mg i Be. având o înalta rezisten raportat la densitate :30-40 daN/mm2. Datorit densit ii mici. La înc lzirea în aer.2 TITANUL I ALIAJE PE BAZ DE TITAN 5.5.

55 g/cm3 TiF.ÛC) .4.

4.la 100ÛC: 8.de topire: 420.E: 112 GPa . mm2/m y modul de elasticitate: .32 g/cm3 y temperatura de transformare alotropic : 882ÛC y temperatura de topire: 1660ÛC y temperatura de fierbere: 3300ÛC y c ldura specific la 20ÛC: 0.la 20ÛC: 8.de fierbere: 771 J/mol y conductibilitatea termic P 0.543 J/g grad y c ldura latent : .152 J/cm grad sec y coeficientul de dilatare termic E: .de transformare alotropic : 2839 J/mol .G: 410 GPa 196 .ÛC) .2 10-6 /grad .9 kJ/kg .3 10-6 /grad y rezisten a electric V.

587. c=4. transformându-se din poliedric în acicular .primul procedeu consta în deformarea la rece la grade de deformare peste 10%. Microstructura titanului recopt în vid la 11000C i r cit lent. 7000C sau recoaceri de scurta durat la limita domeniilor (800-9000C). (fig. cu faz sub forma acicular . la c lirea în domeniul fazei structura se modific brusc. orientat în anumite direc ii cristalografice. Pentru mic orarea gr un ilor grosolani.95Å. având re ea cubic cu volum centrat cu parametrul a=3. care se pot forma datorit supraînc lzirii titanului prelucrat prin deformare. Dac prin c lire se stabilizeaz cele doua faze. acest tratament este caracteristic pentru titan. având re ea hexagonal compacta cu parametri a=2.al doilea procedeu const în deformarea la cald a metalului la temperaturi de 650-8000C cu un grad minim de deformare de 10%. modifica ia cristalin nu poate fi ob inut la temperatura ambiant chiar prin c lire cu viteze de r cire foarte mari. 197 . 5. structura care se ob ine este format din faze primare i martensit secundar . 5.306Å la 9000C. În faz titanul pur. 5. spre deosebire de o eluri. urmate de recoacere în domeniul . sub 8820C. La c lire în domeniul fazei . -TiF: stare stabil la temperaturi înalte.2 Recristalizarea fazic a titanului În titanul pur.2. structura r mâne practic neschimbat . structura apare în microstructur sub forma poliedric .683Å i raportul c/a=1. urmat de revenire la temperaturi imediat sub punctul de transformare. trece în forma ¶ printr-o transformare de tip martensitic.Titanul metalic prezint doua st ri alotropice în stare solid : -TiE: stare stabil la temperaturi joase.5a. urmat de un tratament de recristalizare. . gr un ii poliedrici prezentând margini zim ate. În cazul titanului tehnic i aliajelor slab aliate pe baz de titan. peste 8820C.). adic la cca. se pot aplic doua procedee: . Prin c lire la prezint gr un i poliedrici de faza temperaturi superioare punctului de transformare alotropic (peste 882 0 C) se ob ine o structur de tip martensitic (fig. Cea mai eficace cre tere a rezisten ei i plasticit ii titanului se ob ine prin c lirea peste punctul de transformare alotropica.5b).

a a cum se constat în diagramele de echilibru prezentate în figurile. b) c lit. vanadiul i niobiul formeaz cu titanul sisteme de aliaje binare cu serii continue de solu ii solide în care se g sesc ambele modifica ii alotropice. c) revenit. în timpul c lirii are loc procesul de transformare în Dup influen a asupra temperaturii de martensitic a fazei 198 .6 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Mo Fig.7 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-V Solubilitatea acestor elemente în Ti este limitat ca urmare a diferentelor existente în construc ia re elelor cristaline. i 5. 15%V.5. Dac aceste elemente sunt ad ugate în cantit i mici.3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului Molibdenul.7.a) b) c) Fig.6.5 Microstructuri ale titanului: a) recopt. 5. 5. La c lire în domeniul se poate fixa aceasta structur în propor ie de 100% în aliaje binare care con in 10%Mo. Fig. 5.2. 5.

A a cum se Fig. . Nichelul formeaz cu titanul aliaje speciale cu memoria formei în urma unor tratamente termice i termomecanice martensitice. elementele de aliere ale titanului se împart în trei grupe: . ele scad temperatura de transformare alotropica.transformare alotropica. thoriu. se dizolva în Ti sau formeaz eutectoide. tantal. zirconiu.elementele E stabilizatoare: aluminiu.elemente cu influen redus asupra temperaturii de transformare: staniu. 5. 199 . mangan.). vanadiu. crom. hidrogen. hafniu.5. carbon. molibden. contribuind la îmbun t irea simultan a diferitelor propriet i inclusiv a rezisten ei la coroziune. Dac îns c lirea se efectueaz în domeniul bifazic + se poate fixa faza chiar la con inuturi mai mici ale elementelor de aliere decât valorile critice.elementele F stabilizatoare: niobiu. bor.8. Aceste elemente au un rol de prim ordin în aliajele pe baz de titan. cupru.8 Diagrama de echilibru Ti-Al observa în diagrama de echilibru (fig. ac iunea sa fiind comparat cu adaosul de carbon în aliajele fierului. Aluminiul se consider a fi elementul de aliere principal al titanului. fiind prezent în majoritatea aliajelor acestui metal. ele cresc temperatura de transformare alotropic i se dizolva în Ti . . aluminiul formeaz un domeniu larg de solu ii solide cu titanul. etc. Aluminiu este unul din pu inele elemente de aliere care conduce la cre terea temperaturii de transformare alotropic a titanului. solubilitatea sa fiind de 25% la 14000C i de 6% la temperatura ambianta. azot. oxigen. siliciu. fier.

pentru domeniile biomedicale se impune utilizarea titanului de puritate avansat pentru a se preveni fenomenele de coroziune i alte reac ii nedorite la contactul cu organismul uman. deformare la cald i la rece) prin realizarea acestor opera ii sub vid sau în atmosfera de protec ie (în argon). în practica.4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului Caracteristica de baz a titanului (ca i a molibdenului. 0.5 Aliaje pe baz de titan Clasificarea aliajelor pe baz de titan utilizate în practic se poate face dup mai multe criterii: 200 . .2% în titan i aliajele sale se constat o instabilitate a propriet ilor i mai ales a rezisten ei la coroziune.oxigenul poate fi considerat nu numai o impuritate d un toare ci i un element de aliere dac con inutul s u nu dep e te 0. Din analiza influen ei impurit ilor asupra titanului i aliajelor sale rezulta urm toarele concluzii pentru procesele de elaborare i prelucrare la cald: .carbonul prezent în aliajele titanului se limiteaz la valori sub 0. m rind rezisten a mecanica. 5.2. ca urmare a sc derii solubilit ii în metalul solidificat. mic orând plasticitatea în schimbul cre terii rezisten ei mecanice.2%). de i determin o cre tere mare a limitei de rezisten . .azotul. turnare.2. .5. con inutul lui este limitat sub 0. prin formarea unor hidruri fragile la marginea gr un ilor. dup cum urmeaz : . de pân la trei ori. provoac fragilizarea titanului i din aceasta cauz . motiv pentru care oxigenul este limitat la valoarea men ionat (max.1%. molibdenului) este sensibilitatea mare fa de oxigen i azot.2% din cauz formarii carburilor i a favoriz rii apari iei fragiliz rii. La dep irea valorii de 0. zirconiului. a durit ii i în final a fragilit ii. .hidrogenul se consider impuritatea cea mai d un toare deoarece provoac fragilitatea la rece. elemente care se dizolva u or în metal.2%.evitarea impurific rii cu gaze a metalului în procesele de prelucrare metalurgic (elaborare.

Titanul i aliajele sale sunt susceptibile la toat gama de tratamente termice. . y Dup propriet i : .aliaje cu rezisten foarte bun la coroziune.aliaje suficient de plastice i cu rezisten mare.aliaje cu structur TiE. elementele de aliere se dizolva în E titan.pentru construc ii sudate. . În anexa 7. ca recoaceri i c liri. azot) i cu materiale refractare provenite din forma de turnare. datorit transform rilor structurale determinate de fazele E i F specifice.pentru dispozitive protetice. y Dup domeniul de utilizare: . .aliaje superplastice. . . .aliaje pentru turnatorie.3. oxigen. . y Dup structur se grupeaz în trei categorii: .aliaje deformabile plastic. .aliaje cu structur TiF.aliaje cu memoria formei. . . 201 .pentru avia ie i tehnic spa ial . se prezint compozi ia chimic i procesarea aliajelor de titan prin sudare i prelucr rii mecanice. elementele de aliere stabilizeaz aceasta structur la temperaturi ambianta.pentru industria chimic i instrumental . Titanul i aliajele sale sunt dificil de a fi turnate deoarece au temperaturi ridicate de topire i tendin accentuat de impurificare cu gaze (hidrogen. Deformarea plastic la cald.aliaje cu structur E+F (bifazice).y Dup modul de prelucrare: .aliaje cu plasticitate mare i rezisten medie. Deformarea plastic la rece se realizeaz f r dificult i având în vedere propriet ile de plasticitate ridicate ale acestor aliaje. .aliaje amorfe. prin matri are. Aliajele de titan se deformeaz la cald în domeniul 760 ± 1050 oC. are loc la 650 ± 870 oC pentru calit ile de titan Ti ± 1 i Ti ± 2 i 700 ± 900oC pentru Ti ± 3 i Ti ± 4.

01 0.4 Compozi ia chimic conform ASTM F136 Elemente Al V Fe Alte elemente C N H O a aliajului Ti6Al4V Con inut procentual 5.015 0. admisa.40 Un aliaj pe baz de titan care este larg utilizat în fabricarea implanturilor chirurgicale este simbolizat prin Ti6Al4V.25 0. prezentat din punct de vedere al compozi iei chimice în tabelul 5. % ÎI III IV 0.2.30 0.20 0.6 Compozi ii de titan i aliaje de titan utilizate ca biomateriale Exista patru calit i de titan utilizate ca implanturi chirurgicale prezentate în tabelul 5.3. fierului i azotului.13 202 .5 max 0.05 max 0.25 0.10 0.5 ± 6.08 max 0.50 0.003 0.0125 max 0. Tabelul 5.1 fiecare sau 0.10 0.015 0. Tabelul 5.4.015 0.003 0.5 3.4 total max 0.005 0.30 0.5 ± 4. ASTM F67) Elemente Azot Carbon Hidrogen Fier Oxigen Titan I 0.10 0.10 0.18 Compozi ia max.35 Diferen a 0.Con inutul de impurit i este prezentat în diferite propor ii. acesta trebuie controlat cu aten ie mai ales în privin a oxigenului. Oxigenul are o mare influen asupra rezisten ei i ductibilit ii aliajelor de titan.5.3 Compozi ia chimic a patru calit ii de titan utilizate ca biomateriale (conf.005 0.

6.5. Ti-Al-Sn. 2% Sn i 4% Mo. Ti-Cu-Zr i altele. odat cu mic orarea solubilit ii aluminiului în titan. La temperatura de 11000C are loc reac ia în stare solid : F  E 2 €1100€p E € C 0 iar la temperaturi mai joase. opera ie realizat la 800-9000C. Ti-Al-Sn-Cu. Ti3 Al i Ti2 Al. Aliajele Ti-Al se deformeaz u or la cald i suficient de bine la rece. solu ia E se descompune ap rând în sistem faza E2.2.1 Aliajele de titan cu structura E cuprind urm toarele sisteme: Ti-Al. Conform diagramei de echilibru prezentat în fig. Primul intitulat comercial HILITE 50 con ine 4% Al. Au rezisten 203 . Aliajele din sistemul Ti-Al utilizate curent au în compozi ia lor 2-7% Al. 5. de unde rezult c valori maxime ale acestora se ob in la un adaos de 4-6% Al. 5. Studiile efectuate asupra interac iunii dintre aceste doua metale au dus la concluzia c în sistem pot s apar trei compu i intermetalici: Ti6 Al. Aceste aliaje se sudeaz u or în atmosfera de argon i se prelucreaz u or prin a chiere.În literatura de specialitate sunt men ionate i alte doua aliaje pe baz de titan: TiSnMoAl i Ti13V11Cr3Al. Ti-Al-Zr. Ele nu se durific prin tratamente de c lire i deci sunt livrate i utilizate în stare recoapt . 4 8 12 Al% 4 8 12 Al% Fig.9 Influen a aluminiului asupra caracteristicilor mecanice ale titanului În aliajele de utilitate practic . care con in pân la 10% Al. se formeaz compusul intermetalic Ti6 Al.10. 5. În fig. rest titan se caracterizeaz printr-o rezisten la uzare ridicat .9 se prezint influen a aluminiului asupra propriet ilor mecanice ale titanului. Pot fi prelucrate prin forjare i matri are. aluminiul ridic temperatura de transformare alotropic de la 882 la 11000C cea ce favorizeaz formarea unui domeniu larg de solu ii solide E.

Ti-Al-V.2 Aliajele de titan cu structura E+F au la baz urm toarele sisteme: Ti-Al-Mn.deosebit la coroziune i sunt utilizate în industria chimic i în realizarea diferitelor dispozitive protetice. Ti-Al-Mo-Cr. manganul. conduc la durificarea prin îmb trânire.6. Ac iunea aluminiului în aceste aliaje Ti-Al-element consta în limitarea domeniului solu iei solide F. molibdenul i vanadiul (fig. R. daN/mm 2 % Fig. Ti-Al-Mo. Ti-Al-Mo-V. cromul. Analizând ac iunea concomitent a alierii i tratamentului termic aplicat asupra acestor aliaje se constat c diferitele adaosuri au ac iune complexa asupra propriet ilor mecanice. molibdenului. etc.2. În acela i timp adaosul acestor elemente în aliajele binare Ti-Al elimin fragilitatea. În practic .10. m rirea solubilit ii elementelor F stabilizatoare izomorfe. întrucât se preîntâmpin formarea fazei E2. cre terea temperaturii de transformare alotropica.5. Aceste elemente pot fi staniul. % 204 . 5. zirconiul. Aliajele binare Ti-Al pot fi aliate cu alte elemente metalice în scopul îmbun t irii caracteristicilor mecanice.). Din grupa elementelor F stabilizatoare cea mai puternic ac iune durificatoare o au fierul. men inând caracteristicile de plasticitate în limite rezonabile. p strându-se structura E. printr-un tratament termic adecvat. 5. Tratamentul termic de durificare în cazul aliajelor pe baz de titan cu structura E+F consta în fenomenul stabiliz rii solu iei solide F la descompunerea fazei metastabile E¶ sau E¶¶ În urma tratamentului termic de c lire-revenire se pot asigura în aliajele bifazice rezisten e la ruperea de ordinul 180-200 daN/mm2.10 Influen a vanadiului. niobiului i telurului asupra propriet ilor mecanice a aliajelor cu titan A. sunt larg utilizate aliajele de titan pe baz sistemului stabilizator. cuprul care formeaz cu elementele de baz combina ii intermetalice i care.

Fig.11). aceasta diferen variaz în limitele 11-70 daN/mm2. iar în cazul aliajelor F c lite. Tabelul 5.Gradul de durificare a fazelor E i F în aliajele binare ale titanului cu elemente F stabilizatoare se poate aprecia conform datelor din tabelul 5. sunt cele pe baz sistemului ternar Ti-Al-V.11 Influen a propor iei dintre fazele E+F asupra ezisten ei de rupere la trac iune În prezen a aluminiului aliajele de titan bifazice (E+F) se durific puternic. beneficiind de propriet i mecanice i tehnologice foarte bune. 5. atât în domeniul fazei E cât i al fazei F i deci aceste aliaje au propriet i superioare iar maximul de rezisten se deplaseaz în domeniul aliajelor care con in cantit i mari de faz E. Aceste date arat c diferen a între rezisten a titanului i a aliajelor E în stare recoapt este de 4-21 daN/mm2 . deoarece vanadiul pân la un con inut de 5% 205 .5 Durificarea fazelor i func ie de elementele de aliere Pentru aliajele cu structura E+F rezisten a depinde de raportul existent între cele doua faze (fig 5. atingând un maxim în cazul când cele doua faze sunt în propor ii egale. Aliajele cu cea mai larg utilizare ca biomateriale. Pe m sura cre terii cantit ilor de faz E în matricea F se m re te rezisten a aliajului.5.

cu cea mai larg utilizare medical . Rezisten a aliajelor poate fi îmbun t it prin tratamentul termic de c lire în domeniul solu iei E+F i îmb trânire la 450-5500 C. concomitent cu m rirea refractarit ii i rezisten ei la coroziune.12.12 Influen a vanadiului asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor Ti-Al Fig. procesul de c lire i recoacere se va realiza în vid. De altfel.5. se recomand urm torul ciclu de tratamente termice: c lire la 9500C timp de o or . Fig.13 Influen a vanadiului asupra caracteristicilor mecanice ale aliajului Ti6Al4V (calire la 8500C. rezisten a sudurii ajunge la 90% din valoarea materialului metalic. Pentru aliajul Ti6Al4V. Toate aliajele din acest sistem sunt u or deformabile la cald. fiind superplastice la peste 900 0C. influen a vanadiului ca element F stabilizator în aliajele binare Ti-Al în stare normal (recoacere la 8000C timp de o or i r cire lent la 6000C. r cire în apa. 5.5. Aliajul posed rezisten foarte bun la coroziune în diferite tipuri de solu ii corozive i propriet i mecanice ridicate (fig. care afecteaz direct propriet ile mecanice.13 ). Aceste aliaje sunt foarte sensibile la ac iunea incluziunilor nemetalice. sudarea se poate realiza în atmosfer de argon. Pentru aceste aliaje se recomand recoacerea la 8500C. r cirea în cuptor pân la 7500C i men inerea la aceasta temperatur timp de 30 minute i r cirea în aer. îmb trânire la 5000C timp de 24 ore) 206 . recoacere la 6000C timp de 30 minute i r cire rapid ) este prezentat în fig. r cire în ap i îmb trânire la 450-5000C timp de 8 ore. 5.c în aliajele binare Ti-Al le m re te plasticitatea.

eav de ap . 12.15. i proprietatea de a se dilata în mod neobi nuit ± pân la 200%. 13.3 Aliaje de titan cu propriet i speciale .vizor. 3.electrod r cit cu ap .6.5. i 50% Ni (Nitinol) posed .camer racit cu ap . 18.evacuarea argonului.introducerea apei. 4. 11-piese din alam . 17. executa i din titan 207 .Aliaje cu înalt rezisten la coroziune ca Ti6 Al4 V i Ti20 Al6Zr. 9.introducerea argonului.2.16. Cuptoarele electrice cu arc sunt prev zute cu electrozi de wolfram i creuzet din cupru r cit cu ap precum i cu instala ii de producere a atmosferei de protec ie (fig. intensitatea 300-600 A.5.vârf de wolfram.14.).Aliaje cu memoria formei compuse din 50% Ti.7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale Datorit propriet ilor specifice ale titanului i aliajelor sale. 19 .garnitur de cauciuc. 10.creuzet.izola ie.2. 14. . 5 . 5.evacuarea apei.Aliaje superplastice. ca temperatura ridicat de topire precum i cre terea brusc a activit ii chimice cu temperatura. 6. Parametrii de lucru pentru cuptorul cu arc sunt: tensiunea 25-36 V.capace de alam . numai în atmosfer de protec ie cu vid sau gaze inerte Fig. 8. Pentru topirea înc rc turii se pot utiliza i electrozi cu arc consumabil.legare la p mânt.dispozitiv de înc rcare. .presgarnitur . acestea se elaboreaz în cuptoare electrice cu arc i prin induc ie. lungimea arcului 5-12 mm. 7. 2. 5.14 Schema cuptorului electric cu arc sub vid 1. care în anumite condi ii au alungirea la trac iune de peste 100%.

func ie de tipul de cuptor.lingotier de degaz rii sub vid. fie prin arc electric.La elaborarea în cuptoare cu induc ie de înalt frecven (fig. 5. aliaj ce se elaboreaz .sistemul de vidare trebuie s asigure o presiune remanent în timpul topirii sub arc de peste 10 mm Hg. pure i de euri de titan de compozi ie 3.ameste. Pentru majoritatea aliajelor pe baz de titan este necesar o dubl topire. cu eliminarea impurit ilor volatile.dispozitiv de ridicat respectarea urm torilor parametrii de lucru: . La sfâr itul elabor rii. în propor ie corespunz toare i elementele de aliere necesare pentru marca de aliaj elaborat Se poate folosi i o înc rc tur Fig.15 Schema cuptorului electric cu inductie sub vid combinat între elementele metalice 1-vizor.împing tor. acesta este înfundat cu burete de titan pe durata elabor rii. în atmosfer de argon.grafit 5. 2.bunc r de inc rcare. Pe baza practicii elabor rii i 8.15.tub de cuar . deoarece una singur nu asigur o compozi ie omogen a lingourilor. La a doua topire.cunoscut i corespunz toare m rcii de c toare.i mai face efectul de topire. se utilizeaz creuzete din grafit sau oxid de thoriu. se urm re te realizarea densit ii maxime a aliajului. 4. indiferent de tipul cuptorului. sub aceasta valoare are loc efectul de desc rcare luminiscent i arcul nu. buretele de titan se tope te fie prin induc ie. 9. se impune grafit. 208 . 10. 6. comunic cu lingotiera în care se toarn arja. Orificiul din partea inferioar a creuzetelor. o suprafa bun a lingoului i diminuarea proceselor de segregare chimic i fizic în structura lingoului. 7 ±inductor( eav de cupru r cit cu ap ).). Înc rc tura metalic poate fi constituit din burete de titan de puritate avansat .buc de grafit. La prima topire trebuie s se asigure solubilizarea elementelor de aliere i distribu ia mai uniforma a lor în baia metalic precum i degazarea acesteia. 5.

permite reglarea vitezei de topire.se determin compozi ia chimic a aliajului. se prezint con inutul de gaze i caracteristicile mecanice ale titanului elaborat prin cele doua procedee prezentate.productivitatea instala iei de vidare trebuie s fie de minimum 50 dm3/h. .5 mm Hg) deci aliajul va fi mai pur. Mg.se continua r cirea semifabricatului turnat în condi ii de vid pân ce temperatura coboar sub 2000C.pornirea pompei de vid dup etan area cuptorului. .se poate topi sub vid mai înaintat (0.4-0. . fenomen ce este favorizat când vidul este avansat (sub 5-6 mm Hg). unde atmosfera este controlat în prezen a argonului sau sub vid. Procesul de topire sub arc în vid se conduce pe baz experien ei specifice pentru fiecare instala ie i cuprinde urm toarele faze tehnologice: . . se r ce te topitura i se elimin zgura format pe suprafa a metalului solidificat în creuzet.se reporne te topirea sub arc în vid.evitarea pierderii prin volatilizare a elementelor de aliere cu tensiune mare de vapori la temperatura de elaborare (Al. 209 . O instala ie moderna pentru elaborarea aliajelor de titan este cuptorul cu plasma cu cristalizator r cit cu ap ..aliajul elaborat se toarn sub forma de lingou sau pies în cochilia aflat în incinta etan a instala iei.). etc. .controlul temperaturii b ii metalice se poate face cu ajutorul unei sonde--termocuplu care se imerseaz în baia de metal sau pe baz de experien practic . se face corec ia compozi iei chimice prin ad ugarea de metale în creuzet.6. Desc rcarea luminiscent a arcului poate conduce la declan area exploziilor în incinta instala iei de elaborare.înc rcarea în creuzetul din materialul refractar a buc ilor cânt rite de metale i aliaje supuse topirii. . se ia proba din prima topitur (cu ajutorul unei sonde aflat în incinta instala iei). .men inerea arcului electric pân la topirea întregii înc rc turi metalice.declan area arcului electric între electrod i înc rc tur când valoarea vidului a atins cca. . 100 mm Hg.dac se elaboreaz aliajul cu doua topiri. . . care prezint urm toarele avantaje în compara ie cu arcul electric sub vid: . În tabelul 5. .

94.temperatura de topire: 1495oC.02 0.6 Calit i de titan ob inute prin topirea sub arc electric în vid i în cuptor cu plasma Vid realizat. Transformarea FpE are loc printr-un mecanism de forfecare structural .5 0. .006 0. . Propriet i fizice ale cobaltului: .3.80 g/cm3 pentru CoE. unele proprietari sunt prezentate în tabelul 5.2 134 63.8 29 112 70.4 58. cu o c ldur de transformare (H=450J/at .4 45.09 0.07 H2 0. 210 .02 Caracteristici mecanice în stare deformat RdaN/ A% HB N% 2 mm 57 23.st ri alotropice: CoF cu structur hexagonal compacta stabil pân la 420oC i CoE cu structur cubic cu fe e centrate stabil la temperaturi de peste 4200C.7 Tipul de cuptor cu arc cu arc cu plasm cu plasm 5. al turi de Fe i Ni.3 Con inut de gaze % O2 0. .7.02 0. CoF are densitatea 8.gram i o varia ie de volum de 0.1 0.3 27.Utilizarea titanului i aliajelor sale în domeniile tehnologiei protetice se face în stare prelucrat plastic la cald prin laminare i matri are urmat de tratamente termice corespunz toare.003 N2 0.85 g/cm3 i 8. Propriet ile mecanice sunt func ie de puritatea metalului i de starea structural în care se afl . având deci propriet i generale apropiate de ale celor doua metale. Tabelul 5.03 0.36%.2 127 61.8 23.012 0.08 0.1 Propriet i generale ale cobaltului Cobaltul face parte din grupa a VIII a tabelului periodic.004 0.densitatea cobaltului este func ie de starea alotropica: la 0 25 C.3 COBALTUL I ALIAJELE SALE 5. mmHg 75 75 0. în consecin a lingourile ob inute prin procedura prezentat mai sus vor fi supuse opera iilor de deformare plastic la cald.6 47.masa atomic : 58.8 121 72.

211 .2 daN/mm2 14 19. cobaltul este deosebit de ductil i poate fi cu u urin a prelucrat prin deformare plastic . caracterizat printr-un coeficient de dilatare liniar de 12.1.dilatarea termic .4 - Duritatea cobaltului cu titlul de 99.6x10-6/0C pentru o puritate a metalului de 99.8 68. aceasta valoare este inferioar fa de un metal mai pu in pur.8 84.2 Aliaje de cobalt pentru uz medical Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic. Propriet ile termodinamice ale cobaltului se refer la: .3.3 Rezisten a la compresiune daN/mm2 85.magnetizarea cobaltului se caracterizeaz prin propriet i feromagnetice la temperatura ambianta. . K.9J/at.7%.9 99.2 26 70 96. Cobaltul este foarte pu in ductil la temperatura ambianta.7 Caracteristicile mecanice ale cobaltului Starea metalului Topit ± turnat Recopt Sinterizat Deformat plastic i recopt Titlul % 99. punctul Curie se situeaz la 11210C.855 W/cm 0C la 1000C. de exemplu pentru puritatea de 99. mai ales când are un grad de puritate sc zut. 5. atât prin turnare cât i prin deformare plastic .conductibilitatea termic a metalului este de 0. . .98 Rezisten a la rupere Rm daN/mm2 24. E=21x10 3 kg/mm2. La temperaturi ridicate între 900-12000C.95% este E=13x10 3 daN/mm2.capacitatea caloric masic a cobaltului este cp= 0 24. este 155 unit i Vickers.88% la 250C i prezint o varia ie liniar cu temperatura. aspecte tratate la cap 6. prezentând anomalii la transformarea alotropic FpE (4200C) i la transformarea feromagnetica-paramagnetic (1120-11430C).gr. Tabelul 5.9 99.6 30.Modulul Young pentru cobaltul de puritate 99.9 99.5 Limita de curgere Rp0. elaborat în cuptor electric cu arc i recopt.

5. 7 ± anexe).17 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-molibden Prin ad ugarea de molibden în aliajele Co-Cr în propor ie de câteva procente se influen eaz favorabil finisarea gr un ilor în materialul turnat sau forjat. sudare. Solubilitatea în stare solid a cromului în cobalt are valoarea de 39% la 14000C.16 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-crom Fig. dintre care numai acela care prezint interes pentru domeniul protetic vor fi tratate în continuare. tratamente termice secundare. Fig. Sistemul de aliaje cobalt-crom se prezint în fig. Temperatura de transformare FpE se m re te la ad ugarea cromului.5. Cobaltul formeaz cu diverse metale mai multe sisteme de aliaje binare i ternare. În final sunt lefuite. Din diagrama se constat posibilitatea realiz rii domeniului bifazic de transformare structural în aliaje la temperatura ambianta. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap. lipire. deci durificarea acestor aliaje prin tratamente termice. 5.16. formându-se o solu ie solid K care con ine 38% crom. care se mic oreaz la 36% la 9600C. La aceasta temperatur solu ia solid E (cubic cu fe e centrate) reac ioneaz cu fazaH.componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere. 212 .

5 ± 3..8. Conform ASTM sunt recomandate 4 tipuri de aliaje pe baz de cobalt pentru domenii protetice ale c ror compozi ie este indicat în tabelul 5.15 max 0.3. 5.75 max 0. indic formarea compusului intermetalic la MoCo3 la 24% Mo care la temperaturi mai mici de 10200C se descompune punând în solu ie faz I.5 33-37 max 1 max 0. Tabelul 5.025 max 0. ultimul este utilizat mai nou în realizarea tijei femurale. Structura fragil a fazelor de carbur de crom i molibden i a fazelor 213 .05 max 0.35 max 1 max 1 Co Ni Cr Mo forjat F562 19 ± 21 9-10.015 max 0. Aliajele Co-Cr-Mo se toarn în domeniul de temperaturi cuprins între 1350-14500C. Au fost f cute numeroase studii pentru a se identifica i îmbun t i natura fazelor structurale din piesele turnate.15 max 1 max 2 14 ± 16 Co Ni Cr Mo W Fe forjat F563 18 ±22 3±4 15-25 4-6 max 0.010 max 1 Co Cr W Ni forjat F90 19 ± 21 9-11 max 3 0.010 0.05 ± 0.17). În prezent 2 din cele 4 sisteme de aliaje sunt larg utilizate în fabrica ia de implanturi i anume aliajul în stare turnat CoCrMo i aliajul în stare forjat CoNiCrMo. Aliajele ternare i cuaternare pe baz de cobalt din sistemele CoCrMo i CoNiCrMo sunt cele mai utilizate în domeniul protez rii medicale.8 Compozi ia chimic a aliajelor pe baz de cobalt utilizate în protezare -conform ASTM Elemente Cr Mo Ni Fe C Si Mn W P S Ti Co Cr Mo turnat F76 27-30 5-7 max 2.5 max 0. care poate finisa i durifica structura aliajelor din acest domeniu.15 max 0.50 max 1 3-4 max 0.2. pentru a se ob ine dimensiuni precise i calitate superioar a suprafe ei pieselor turnate. în proteza articula iei de old.Sistemul de aliaje Cobalt-Molibden (fig.1 Aliajele Co-Cr-Mo Producerea componentelor protetice prin turnare este o practic atractiv deoarece se pot ob ine forme de complexitate ridicate cu opera ii i costuri minime. turnarea se face de regul prin procedee speciale de formare-turnare.5 5.

Tratamentul de recoacere la temperaturi înalte poate declan a începutul topirii interdendritice cu apari ia fazei lichide de-a lungul limitei dintre gr un i. De asemenea aceste aliaje sunt susceptibile i la alte tratamente ca microalierea în faz de elaborare (aliajul Muller).5 17 24 26 Compozi ia eterogen a structurii turnate (fig. r cit în apa Recoacere i îmb trânire la 6500C / 20 ore Turnat i extrudat la 1200 0C.9. De asemenea neomogenitatea structural a pieselor turnate afecteaz rezisten a la coroziune. Tabelul 5.19).. afecteaz toate propriet ile mecanice i rezisten la coroziune.5. laminat la cald la 1175 0C + laminat la rece (10% reducere sec iune). cu posibilitatea de fragilizare a structurii metalice. 214 . Pentru îmbun t irea tuturor caracteristicilor mecanice i de rezisten la coroziune aceste aliaje. a a cum sunt prezentate în tabelul 5. a matricei (fig. 5. i r cit în aer Limita de curgere [M P a] 430 ± 490 450 ± 490 444 ± 509 945 1100 1640 Rezisten a la rupere [M P a] 716 ± 890 731 ± 889 747 ± 952 731 525 690 Alungirea [%] 5±8 11 ± 17 10 ± 13. recopt la 11000C / 2 ore Aliajul Muller turnat. tratamente termomecanice prin deformare plastic i altele. recopt la 8150C / 4 ore + c lit la 12250C / 4 ore i r cit în solu ie salina Turnat i forjat. c lit la 1050 0C / 40 min. Primul tratament termic consta dintr-o recoacere la 12300 timp de o or urmat de r cirea for at în aer sau ap .9 Caracteristicile mecanice ob inute în aliajele Co-Cr-Mo în urma aplic rii unor tratamente termice i termomecanice Tratamentul aplicat Aliaj turnat netratat Recoacere la 1230 0C timp de o ora. dup turnare. se supun la diverse tratamente termice de recoacere i îmb trânire în scopul cre terii omogenit ii chimice i structurale. Cu acest prim tratament se ob ine o cre tere sensibil a plasticit ii aliajului manifestat prin dublarea alungirii (de la 5-8% la 11-17% dup recoacere). Rezultatul tratamentului const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor i a fa zelor intermetalice H în faz K.intermetalice precum i distribu ia lor sunt responsabile de ductilitatea redus (alungirea 5-8%) a acestor aliaje în stare brut turnat . în consecin a aliajul dup turnare se supune tratamentelor termice.18).

Prin aplicarea unor tratamente de îmb trânire a aliajului turnat. când structura C. i aceste aliaje sunt apoi tratate termic prin recoacere- 215 .9). urmat de o normalizare la 12250C timp de 4 ore.1 %. Fig.C. Recoacerea la temperaturi înalte are scopul de a realiza punerea în solu ii a carbonitrurilor formate în structura aliajului. Tratamentul termic al acestor aliaje consta dintr-o îmb trânire artificial la 8150 C timp de 4 ore.5. cu formare de benzi metastabile.C. . s-a reu it s se ob in o structur mai omogen în aliaj. cu ameliorarea propriet ilor de rezisten i ductilitate.care poate favoriz fisurarea sub sarcin .18 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo turnat (netratat) Fig. dup recoacerea la temperaturi înalte.5. B. cu r cire rapid .2%) a aliajului. Nb. conduce la formarea de carbonitruri intragranulare i precipitate de faz K (diagrama Co-Cr).19 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo dup tratamentul de recoacere la 12300C Tratamentul de îmb trânire are loc la cca. Ti. stabil la peste 890 0 C se transforma în structur H.F. timp de 20 de ore. conduce de asemenea la cre terea ductilit ii i rezisten ei aliajelor. Aceste aliaje studiate de Muller poarta denumirea comercial de ENDOCAST i se caracterizeaz prin propriet i de rezisten i tenacitate ridicate (tabelul 5. 0.microalierea cu azot (max. Zn în propor ie de max. în care precipit carburile complexe de tipul M 23 C6. 0. 6500C. Ta.microalierea cu Al. Îmbun t iri sensibile ale tuturor caracteristicilor mecanice în aliajele CoCrMo turnate se pot ob ine (a a cum rezult din tabelul 10) prin urm toarele tratamente: .

deformarea plastica cald a aliajelor turnate asigur de asemenea înalte propriet i de rezisten i tenacitate. sub temperatura de 8700C nu este recomandat deoarece la temperaturi mai joase se pot produce fisuri în material.C. în matricea deformarea plasti (x 650) 216 .0.5. .20 Microstructura aliajului H.3.F. Aliajele CoCrMo. Prelucrarea prin deformarea plastic . la temperaturi ridicate.9.F. Aliajele din acest sistem au structura C. 5. în H.C.05%).C. a lingourilor turnate. formându-se benzi de Co-Ni-Cr-Mo ob inut dupa structur H.5% fa de 2730% în aliajul standardizat turnat. Forjarea i matri area acestor aliaje este posibil la 12000C când se produce fragmentarea i distribu ia carburilor rezultate la turnare i a re elelor intermetalice. prin r cirea înceat la temperatura camerei. o structur fibroas i orientat .C.. trebuie s aib con inut sc zut de carbon (max. rezulta cre terea semnificativ a propriet ilor de rezisten mecanic i coroziune pentru aliajele Co-Cr-Mo turnate i deformate plastic la cald în compara ie cu cele numai turnate. de asemenea con inutul de crom trebuie s fie limitat la 26. Natura lent a transform rii C. Dup forjarea la cald. Din tabelul 5.îmb trânire pentru punerea în solu ie a carburilor formate prin microaliere cu elemente carburigene. care limiteaz apari ia i formarea carburilor fragile în structur metalic . prelucrate prin deformarea plastic la cald.C. Prelucrarea prin deformarea plastic la 0 temperatur sub 425 C determin transformarea limitat a structurii Fig. împiedic formarea complet a structurii H.2. Ca rezultat al opera iilor de deformare plastic se ob ine o granula ie fin .2 Aliajele din sistemul Co-Ni-Cr-Mo (MP35N) Aliajele sunt utilizate în stare forjat la cald la temperatura de cca. 11200C. aliajul poate fi prelucrat suplimentar atât la cald cât i la temperaturi foarte joase. de fapt rezisten a mecanic ridicat se ob ine prin prelucrarea la temperaturi joase.C. deci dup ce structura brut de turnare a fost schimbat . structura de echilibru sub 4250C este hexagonal compacta.

C. 217 . domeniu în care formarea structurii hexagonal compacte i ecruisarea materialului influen eaz puternic rezisten a mecanic . Tabelul 5. în matricea C. 5.F. duritatea aliajului depinde de temperatura de forjare i de coroiajul realizat.F.forjare la temperaturi de peste 6500 C în domeniul structurii C. Rezisten e suplimentare ale aliajului se ob in prin tratamente de îmb trânire între 540-5900C (prin existen a celor doua faze H. În tabelul 5.C.10. Asigurarea propriet ilor mecanice prin tratamentele aplicate pentru diverse produse se poate realiza prin: .) timp de 4 ore urmate de r cirea în aer.10 Propriet ile mecanice ale aliajelor din sistemul Co Ni Cr Mo forjate Tratamentul Recopt la 10500C Forjat la temperaturi joase de 6500C cu reducerea sec iunii cu 50% Forjat la temperaturi joase ca mai sus i îmb trânit Forjare la cald peste 6500C Limita de curgere [M P a] 300 650 2000 Tensiunea de rupere [M P a] 800 1000 2068 1300 Alungirea [%] 40 20 10 - Pe durata tratamentului de îmb trânire r mân zonele de structur H.C. . 400 MPa.recoacerea de recristalizare la 10500C timp de o or . când se ob ine o sc dere a limitei de curgere la cca. Acest tratament de îmb trânire conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei i la sc derea ductilit ii (tabelul 5. propriet i finale determinate de temperatura de prelucrare i gradul de deformare. Aceasta structur multifazic este caracterizat prin rezisten i ductilitate ridicate.C.F.C.C. .forjare la rece sub temperatura de 6500C.).F. (fig. în schimb rezulta o înalta ductilitate a materialului prin cre terea alungirii cu 70%.20). se constat benzi de structuri H. dar sub temperaturi de recristalizare (9500C).C.C. i C.10 se indic efectele temperaturii de prelucrare prin deformare plastic asupra propriet ilor mecanice..F. prin tratamente de recoacere la peste 6500C. Transform rile structurale la temperatur ridicat stabilizeaz structura C. care fixeaz propriet ile de compus intermetalic Co3 Mo.metastabil a fazei C.

5. Denumirea de metale nobile este caracterizat de faptul c au rezisten la coroziune foarte bun i î i men in culoarea metalic str lucitoare în timp.3. 5. În stare pur aurul 218 . 5. În final componentele ob inute sunt lefuite. limita de curgere este ~ 2400 MPa dar alungirea de numai 4%. platina. 7 ± anexe). implantelor.4.forjarea la rece. când se ob in rezisten e ridicate nominalizate prin limita de rupere ~2550 MPa. unele aspecte tehnologice sunt tratate la capitolul 6. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap.4. iridiul. fiind utilizat cu succes în producerea lipiturilor i aliajelor nobile. acoperiri superficiale i lucr ri dentare restaurative.. în schimb este inclus în grupa metalelor pre ioase. Componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere.1 Caracterizare general Metale nobile sunt considerate a fi aurul. care are o culoare galben-intens i un luciu metalic puternic.4 METALE I ALIAJE NOBILE 5. Metalele i aliajele nobile sunt utilizate cu succes în producerea electrozilor. osmiul i rhuteniul.3 Principii de elaborare.2 Aurul i aliajele sale Aurul pur este un metal moale maleabil i ductil. paladiul. turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic atât prin turnare cât i prin deformare plastic . rhodiul. lipire i tratamente termice secundare. sudare. urmat de tratamentul de îmb trânire. Argintul nu face parte din categoria metalelor nobile.

69 + 12. 219 .grad coeficientul de dilatare termic : E = 45. a a cum se prezint în tabelul 5.000 0.583 Aurul metalic de puritate comercial ridicat are slabe propriet i mecanice.66 583.10-4 T. Aurul poate fi purificat prin rafinare.10-6 / K temperatura de topire: 1063. Puritatea aurului comercial se exprim în carate (k) sau în Äfine e´.6 microni. fosfor i sulf.19 Q.66 833. precum i ale aurului prelucrat în foi e micronice. el poate fi laminat în foi e sub iri cu grosimea de 0.33 750.este cel mai ductil i maleabil metal.33 Frac ii 1.750 0.0 66.cm y Propriet i chimice i electrochimice Aurul.916 0.00 916.12 se prezint unele propriet i fizice i mecanice ale aurului turnat ca metal pur i aliat.11 Compozi ii de aur exprimate în carate.Kcal/at. practic nu se oxideaz în atmosfer de oxigen.9999% Au).3 75. halogeni usca i.7 83.11. H2SO4. Tabelul 5. procente i fine e Caratajul [k] 24 22 20 18 16 14 Cantitatea de aur con inut [x/24] 24/24 22/24 20/24 18/24 16/24 14/24 Greutatea procentual a aurului [%] 100. De asemenea nu se dizolv în solu ii de acizi diluate sau concentrate (HCl.833 0. În tabelul 5.00 666.9oC temperatura de fierbere: 2710oC tensiunea superficial la temperatura de topire este 1128 rezistivitatea electric este redus : V = 2.269 kg/cm3 c ldura specific : cp = 23. dyne/cm y Propriet ile fizico-mecanice ale aurului: sistemul de cristalizare: CFC densitatea: 18.0 91.3 Fine e P r i/1000 1000.7 58. pân la un grad foarte înalt de purificare (99.666 0. motiv pentru care în majoritatea aplica iilor tehnice i medicale se utilizeaz aliaje pe baz de aur. Se poate dizolva într-un amestec de acid azotic i clorhidric (ap regal ). HNO3 ).23. când formeaz AuCl3.

a a cum se men ioneaz mai jos: .0 40.0 Cu 10.5 10.1 76.13 Compozi ia chimic tipic pentru aliajele nobile i seminobile.0 47. prin ad ugarea de noi elemente metalice care s le îmbun t easc propriet ile rezultând astfel aliaje complexe. aliajele binare cu aur au fost modificate structural.4 Sn 1. . a a cum sunt prezente în tabelul 5. Tabelul 5.5 11.0 20.0 56.Tabelul 5.1 0.5 3.12 Unele propriet i fizico-metalice ale aurului sub diverse forme de prelucrare Starea fizic Aur turnat de 24 K Aur turnat de 22 K Aur pentru monede Aliaj reprezentativ de aur turnat (cu 75% Au) Foi de aur produs prin deformare plastic Densitate [g/cm3] 19.3 15.13.1 Duritate HV [kg/mm2] 28 60 85(HB) 135 60 Rezisten a la trac iune [MPa] 105 240 395 425 250 Alungirea [%] 30 22 30 30 13 Literatura de specialitate precizeaz de altfel care sunt cerin ele unor aliaje metalice pentru a fi utilizate în domeniul medical.rezisten a la coroziunea chimic i electrochimic în mediul fiziologic în care lucreaz .0 75.0 1.9 0.8 3.3 220 .1 25.0 1.8 Pd 2.rezisten a mecanic .7 69.0 25. .0 Ag 11.4 5.6 19.8 7.0 38.0 21.0 Pt 9.interval de topire redus. în procente de greutate Aliajul NOBIL AuAgPt Au-CuAgPd-I Au-CuAgPd-II SEMINOBIL AuCuAgPd ± III AuAgPdIn PdCuGa AgPd Au 78. În scopul asigur rii cerin elor men ionate mai sus. manifestat prin gruparea curbelor solidus-lichidus pe diagrama de echilibru.5 15.5 Ga = 10.7 1.3 Alte metale In = 16.0 4. duritate i alungire corespunz toare ca valori.1 In = 2.

proprietate pentru care sunt recomandate ca aliaje stomatologice. Compozi ia chimic în procente de greutate pentru asemenea aliaje prezentat în tabelul 5. iridiul ± Ir.14 Aliaje dentare pe baz de aur Compozi ia chimic (%) Ag + alte Au + Pt metale 75 75 30 70 86-89 79-83 Rest 78-81 75-79 75 25 100 97 3 62 33 63 37 72 28 67 33 Duritatea HB Stare moale 156 118 40 85 115 145 172 140 155 84 130 Stare dur 223 225 222 270 240 180 240 - Aliajul Aur colorat Aur alb Aur turnat Denumirea 18k Palliag Moale ½ tare Dur Foarte dur Degular Permador Degudent Duallor k Duallor g Degular I Degular II Aur pentru lucr ri speciale Aur pentru lipit 5.14. Platina este un element de aliere esen ial pentru aliajele cu aur.3 Platina i metale platinice Platina este un metal alb-alb strui. Metalele platinice se caracterizeaz prin rezisten a ridicat la coroziune i activitate catalitic . c ruia îi îmbun t e te duritatea i elasticitatea. rutheniul. 221 .45 g/cm3.Ru. aceste metale sunt utilizate ca elemente de aliere în aliajele nobile i seminobile. Tabelul 5.Aliajele dentare pe baz de aur constituie o categorie distinct fiind utilizate în restaur ri dentare. este un metal cu o anumit duritate. având punctul de topire de 1772 oC i densitatea 21. ad ugându-se în aceste aliaje pân la 10%. propriet i mecanice ridicate i rezisten a excelent la uzur . i poate fi tras în folii sau în fire.4. ductil. i maleabil. Din grupa elementelor platinice mai fac parte: paladiul-Pd. i rhodiul ± Rh.

p.4 daN/mm2. Au i Ag. cupru. Argintul metalic este situat în grupa I a tabelului lui Mendeleev.m. cm. rezistivitatea electric 1. elemente platinice (Pd.platina chimic pur cu titlul 99. În stare lichid . al turi de aur i cupru.platina fizic pur cu titlul 99.88.8«14. argintul dizolva o cantitate mare de oxigen.m.59x10-6. având densitatea 7. temperatura de fierbere 21950C. în aliaje cu aur.9%. temperatura de topire 960. . Argintul rafinat sub forma de lingouri i granule de puritate ridicat are compozi ia chimic prezentat în tabelul 5.7 KJ/Kg. Au. Modulul de elasticitate E=8160 daN/mm2. a a cum sunt prezentate în tabelul 5. care se depune pe suprafa a metalului aflat în medii biologice. Argintul ca metal pur nu este utilizat în domenii medicale i stomatologice (în special) datorit form rii sulfurii de argint (Ag2S) de culoare neagr . Ag i alte metale. argint.5 W/ 0Cm. rezisten a la rupere la trac iune Hr de13. nu se utilizeaz în stare pur în protezare.99% având ca impurit i numai metale platinice.4 Argintul i aliajele sale Argintul face parte din grupa metalelor pre ioase i constituie un important metal de aliere cu aurul i paladiul.6 g/cm3). care con ine 500 p.14 g/cm3. . Ir.p.5% având ca principale impurit i metale platinice. Rh) i 500 p.3«9. formând oxidul Ag2 O care cristalizeaz în re eaua cubica.Se disting urm toarele calit i de platin : .06x10 -5/ 0C la 200 C. conductibilitatea termic 418.50C. coeficientul de dilatare liniar 2.platina tehnic pur cu titlul 99.5 g/cm3 (la 10000 C densitatea este de 9. i are urm toarele caracteristici fizico-mecanice: masa atomic 107.4. 222 . c ldura latent de topire 105. densitatea la 200C este 10. alungirea relativ A=48«50%.15. Datorit durit ii sale reduse i a faptului c este atacat de saliva din cavitatea bucal i de elementele serului fiziologic (hidrogen sulfurat). duritatea Brinell HB=25 daN/mm2. Principalele aliaje cu elemente platinice sunt cele utilizate în domeniul dentar.

duritate mare i plasticitate redusa. aliaje de lipit.A. Pb. în % argint i impurit i S.5 10.16.Tabelul 5..4 10..20mm pentru utiliz ri medicinale lingouri de 28-30 kg i granule 1.9 7Cu.4 10.01 S.15. Tabelul 5.15 AgPd AgPd30 AgCu20 223 . Fe. Puritatea i domeniile de utilizare ale argintului rafinat Marca Sortimentul i domeniul de utilizare lingouri 5. Pd = 0. Fe. Bi.. Te = 0. Compozi ia chimic i unele propriet i ale acestor aliaje sunt prezentate în tabelul 5..017 Aliajele de argint Aceste aliaje se clasific dup domeniile de utilizare în urm toarele categorii: aliaje pentru contacte electrice. mm2 900 54 865 51 779 50 779 49 960 58 5 1160 6. rezisten bun la coroziune.9 ElectroPunct de topire conductibilitatea la 0 C 200C m/. Principalele aliaje pentru contacte electrice fac parte din sistemele Ag-Cu. Aliajele pentru contactele electrice se caracterizeaz prin conductibilitate electric ridicat .40 Pd 30 10. Ag-Ni i Ag-Pd.15 Pd 18.20 mm pentru aliaje de mare puritate Con inutul.8kg i granule 1.3 10.-2 99.5 Marca Ag Cu3 AgCu5 AgCu10 AgNi0. Te= 0.2 10. aliaje pentru bijuterii.A.980 7 Pt.-1 99.002 7 Cu.16 Compozi ia chimic i câteva caracteristici ale aliajelor de argint pentru contacte electrice Compozi ia Densitatea % rest Ag g/cm3 Cu 3 Cu 5 Cu 10 Cu 20 Ni 0. Pb. aliaje dentare i aliaje pentru monede. Bi.

Tabelul 5. 12 Zn.18.3 Cu. .aliaje nobile (high ± noble). aliaje Ag-Cu-Sn.2 Li 45 Ag. 7.5 Re 0-1 0-6 25-60 0-2 În 0.5 65-75 Au Rest 8-10 0-45 38-42 Compozi ia procentual Sn Pd Cu Alte elem.Aliajele pentru lipit fac parte din sistemele: Ag-Cu. 10 Sn Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucrari dentare sub forma de amalgam (cu mercur) sau pentru proteze dentare.1-4 Zn 0-1 29-35 28-42 29-34 19 29. 13 Mn 60 Ag. Compozi ia chimic i unele domenii de utilizare sunt indicate în tabelul 5.5 Ag. Tabelul 5. cu un con inut de metale nobile • 60% (procente gravimetrice). 224 . etc. AgCu-Zn..18 Compozi ia i utiliz rile aliajelor dentare pe baz de argint Ag 60 62-73 69. Ag-Mn. câteva compozi ii de aliaje sunt prezentate în tabelul 5.17.9 26 Fe 0-2 Ir 0-0.aliaje seminobile (noble). 30 Cu.5 Rest 15-45 18-25 24-45 51..5 Aliaje nobile pentru turnare Standardizarea american pentru aliaje stomatologice ± ADA ± împarte aliajele dentare în trei clase: . cu un con inut de metal nobil cuprins între 25 ± 50%.17 Compozi ia unor aliaje de lipit pe baz de argint Denumirea aliajului SILVALOY 100 105 254 Compozi ia chimic în % 92.4. 30 Cu. Rest Mn 2-15 Rest 26. 0.5 0-5 Caracteristici i utiliz ri Amalgam dentar Idem Idem Idem Tratament termic prin c lire la 9500C 15 minute r cire în apa i îmb trânite la 350 4000C Pentru proteze dentare HB = 143-286 Amalgam dentar cu 44% Hg Amalgam dentar cu 50% Hg 5.

20. Structura aliajelor prelucrate prin deformare plastic este superioar aliajelor turnate.19.6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic Aceast grup de aliaje se g se te în comer sub form de semifabricate laminate sau trase în sârm . Tabelul 5.8 350/600 SEMINOBIL 12.19 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor nobile Limita curgere moale/dur [MPa] Duritatea Vickers moale/dur [kgf/Qm2] 175/195 135/195 175/260 125/215 135/190 425 140/155 Aliajul Tsolidus Tlichidus Culoare [o C] [oC] Densitate [g/cm3] Alungirea moale/dur [%] 15/9 30/12 30/10 27. band .4 10. Compozi ia aliajului determin culoarea astfel: dac paladiul este mai mare de 10%.4. sau pot fi înglobate într-un aliaj turnat. conform specifica iei ADA..6 325/520 300/370 1145 260/320 Galbenstr lucitor 1190 Alb 1100 Alb 5.aliaje nenobile (predominantly base metal) cu un con inut de metale nobile < 25%. În rest aliajele au culoarea galben cu diverse nuan e. culoarea va fi gri-metalic ca în cazul aliajelor PdCuGa i AgPd. Aliajele deformabile sunt utilizate în protezarea dentar prin lipire pe o lucrare preexistent .4 420/470 15. 225 .4 11.6 10. Compozi ia chimic pentru aliajele nobile (maleabile) este prezentat în tabelul 5.5/10 12/8 8 10/8 AuAgPt 1045 AuCuAgPd-I 910 AuCuAgPd-II 870 AuCuAgPdIII AuAgPdIn PdCuGa AgPd 865 875 1100 1020 1140 965 920 925 1035 Galben Galben Galben Galben NOBIL 18. etc. Propriet ile fizico-mecanice ale aliajelor nobile pentru turnare sunt prezentate în tabelul 5.6 270/400 13. prin fine ea i orientarea cristalelor i prin fibrajul rezultat în urma deform rii plastice.

i galben pentru cele cu cupru ridicat. În tabelul 5. alungirea. curba solidus.4.5 14 18. Culoarea metalic alb este dat de con inutul de platin i paladiu pentru aliajele cu cupru sc zut. dar este utilizat în lucr ri dentare al turi de cele nobile Propriet ile aliajelor deformabile se refer la culoare.5 39 a aliajelor dentare metalice în Cu 10 9 12 16 Pd 27 15 5.Tabelul 5.7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile 226 .5 5 43 Pt 45 24 16 14 1 Alte elemente 1. Tabelul 5. sunt prezentate principalele propriet i ale aliajelor dentare maleabile.21.5% Zn - * Nu este un aliaj nobil. etc. limit de curgere.21 Unele propriet i fizico-mecanice ale aliajelor dentare maleabile Temp solidus [oC] 1500 1400 1045 935 875 1060 Limita curgere Alungirea Duritatea Vickers moale/dur moale/dur moale/dur [MPa] [%] [kgf/Qm2] 750 450 400 450/700 400/750 515/810 14 20 35 30/10 35/8 20/12 270 180 190 190/285 170/260 210/300 Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd PdAgCu Culoare Gri-metalic Gri-metalic Gri-metalic Galben Galben Gri-metalic 5. punctele de pe curba solidus trebuie s aib valori ridicate pentru a nu se topi în procesul de lipire a sârmelor sau a ceramicii.i men ine structura cristalin . precum i pentru a.0% Ir 1.20 Compozi ia chimic procente de greutate Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd *PdAgCu Au 27 60 60 63 63 Ag 8.

9 65. În tabelul 5. ori utilizând aparatur modern cu raze infraro ii emise de o lamp cu incandescen .8 8-12 10.0 1. procesul se nume te lipire moale sau lipire.0 2-3 2.22 Compozi ia chimic pentru aliajele de lipit din aur i temperatura de fuziune Compozi ia chimic în % greutate Aliajul Aliaj 1 Aliaj 2 Aliaj 3 Aliaj 4 Aliaj 5 Aliaj 6 Au 80.1 12-22 15-20 Sn 2.1 3-8 12. care sunt solidarizate prin lipire.22.Unele lucr ri dentare se realizeaz prin dou sau mai multe componente. cu flac r sau cuptor. Dac sunt necesare temperaturi mai mari de 425 oC opera ia se nume te lipire tare sau brazare.0 60.7 2-3 2-3 Zn 2.0 72. cu filament de wolfram.0 13. În lucr ri stomatologice sunt utilizate dou clase de aliaje de lipit: aliaje din aur pentru lipirea coroanelor i pun ilor dentare.0 45. cu utilizarea unor aliaje de lipit. Dac asamblarea se poate realiza pân la temperatura de 425oC.1 2-4 2.0 Ag 8. 227 . cu putere de 1000 wa i.9 80.3 12-32 30-35 Cu 6. i aliaje din argint utilizate pentru aplica ii ortodontice.1 16. Tabelul 5.9 2-4 2-4 Temp de fuziune [oC] 868 746-861 835 799 724-835 691-816 Opera ia de lipire se poate realiza prin metode manuale.3 3. sunt prezentate compozi iile tipice i temperatura de fuziune pentru aliaje de lipit cu aur.

cu con inut redus de oxigen i alte gaze. Pierderile de metale depind de urm torii factori: .8. i . . Se recomand în cazul acestor cuptoare ca atât elaborarea cât i turnarea metal lui u (aliajului) s se fac sub vid.4.4. fondan i.1 Tehnologii i instala ii pentru elaborarea i turnarea metalelor i aliajelor pre ioase Pentru elaborarea acestor sisteme metalice se recomand utilizarea cuptoarelor electrice cu induc ie în creuzet deschis sau sub vid. cu presiuni remanente sub vid de1 mmHg. 228 . fluxuri de protec ie. Cuptoarele deschise se folosesc în special pentru elaborarea unor cantit i mici de metale i aliaje pe baz de argint i aur. turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile Datorit rezisten ei ridicate la oxidare metalele nobile se pot elabora i turna cu pierderi mai reduse decât alte metale.densitatea metalelor i aliajelor (cu cât densitatea este mai mic cu atât gradul de oxidare i volatilizare este mai ridicat). pierderi prin volatilizare. afinitatea metalelor fa de oxigen.raportul dintre temperatura de înc lzire la topire turnare i temperatura de fierbere. c ptu eal cuptorului. 5. Avantajele elabor rii în cuptoare sub vid constau în ob inerea materialului metalic cu densitatea mai mare. se mic oreaz pierderile de metale în zgur .8 Elaborarea. Cuptoarele se construiesc la capacit i mici pân la 5 kg.5. se ob in aliaje cu o compozi ie chimic precis i cu propriet i fizice i mecanice îmbun t ite.durata topirii i turn rii (cu cât aceasta este mai mare cu atât se m resc pierderile prin oxidare i volatilizare). Pierderile de metale nobile la elaborare i turnare pot fi sub forma de: . Cuptoarele cu vid se utilizeaz mai ales pentru elaborarea platinei i aliajelor platinice.pierderi cu zgur .

metalele i aliajele nobile se elaboreaz în condi ii de protec ie a topiturii contra oxid rii i dizolv rii gazelor prin utilizarea mediilor i fluxurilor de protec ie. .46 volume de hidrogen atomic i 33«46 volume de oxigen. . Argintul de exemplu având temperatura de topire 960. în buc i de 10-20 mm. Cantitatea de borax utilizat reprezint 1% din masa înc rc turii.. începe s se volatilizeze în vid înc de la temperatura de 8500 C. când are loc dezoxidarea topiturii i zgurificarea oxizilor forma i conform reac iilor: C + O2 = CO2 C + 2MeO = CO2 + 2Me Na2 B4 O7 + MeO = 2NaBO2 + Me(BO2 )2 229 .8 p r i aer la 1000 p r i metal. La ridicarea temperaturii peste 10550C pierderile de argint cresc brusc prin volatilizare. Ca fluxuri de protec ie (care sunt mai ieftine i u or de procurat i utilizat) se folosesc: . argonul. cu un strat de protec ie de 10-15 mm. Ca medii de protec ie pot fi utilizate: vidul.. Din considerentele tehnice prezentate mai sus. heliul i azotul.boraxul Na2 B4O7 în stare uscat cu eliminarea apei de constitu ie (5 molecule de ap ) la 4500C. el se utilizeaz în stare combinat de culoare ro ie. Metalele i aliajele nobile în stare lichid au tendin a de dizolvare a gazelor. Metalele pre ioase se volatilizeaz la temperaturi sub cea de fierbere iar uneori sub temperatura de topire.amestec de borax i mangal în propor ie de 1:1. pierderile de metal se datoreaz formarii oxizilor la temperaturi ridicate (mai ales în cazul argintului).c rbunele de lemn (mangalul) care este un bun izolator i reduc tor fa de oxigen.La elaborarea metalelor i aliajelor pre ioase este necesar s se in seama de gradul de volatilizare care poate conduce la pierderi importante de metal. De exemplu aurul lichid poate dizolva pân la 7. De asemenea un volum de aur lichid poate dizolva 37.50C i de fierbere 21950C. În lipsa protec iei metalului lichid.

8. când se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 3050% fa de starea turnat recoapt . Cuprul fosforos este cel mai utilizat dezoxidant pentru aliajele de metale nobile. Dezoxidarea aliajelor nobile se realizeaz prin precipitare cu fosfor. cadmiu. Aliajele dentare Au-Ag-Cu-Pd-Pt se c lesc la 700-8000C apoi se supun îmb trânirii la 250-4500C. tratamentul termic care se aplic este de recoacere.Na2B4 O7+Me2 O = 2NaBO2 + 2MeBO2 . de recristalizare. 5. pentru ob inerea maleabilit ii maxime.2 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor nobile Argintul. litiu. timp de 30 minute. se pot deforma plastic atât la rece cât i la cald. Acest dezoxidant se poate utiliza numai în cazul aliajelor care con in cupru în compozi ia lor conform reac iilor: 5[Cu2 O] + 2Cu3P = 16[Cu] + P 2 P2O5 + Cu2 O = 2 CuPO3 Cuprul fosforos se introduce în topitur în stare uscat în buc i. Turnarea protezelor dentare se efectueaz în forme uscate i calcinate la 400-7000C din amestecuri de gips + cuar sau gips + cristobalit. în por ii: 75% la topire i 25% înainte de turnare. zinc. Tratamentul termic cel mai des folosit fiind recoacerea de 230 .amestec de carbonat de sodiu i borax în propor ie de 1:1. Platina i aliajele sale cu structuri de solu ii solide continue izomorfe.4. Aliajele aurului sunt susceptibile la durificarea structural prin tratamente de c lire-revenire. etc. Sub forma turnat sunt utilizate aliaje din aur i argint pentru bijuterii i proteze dentare. aurul i aliajele lor de tip solu ie solid sunt caracterizate prin bune propriet i de deformare plastice la cald i la rece.4 în stare calcinat . Cea mai mare parte a produc iei de metale i aliaje nobile se toarn în lingouri în vederea deform rii plastice.

. procedeul tehnologic consta în a supune pulberea metalic influen ei presiunii i temperaturii ceea ce conduce la ob inerea unor compozi ii structurale cu propriet i ce nu pot fi ob inute prin metodele conven ionale de topire i turnare. porozitatea se reduce semnificativ. tratament ce are loc la o temperatur mai sc zut decât temperatura de topire a componentului principal. care sunt aplicate pe suprafe e metalice suport.5. În esen . prin sinterizare. i 231 . etc. impregnare.recristalizare când nu se îmbun t esc caracteristicile mecanice. Opera iile tehnologice principale de realizare a metalelor straturilor metalice poroase sunt: ob inerea pulberii sau fibrelor metalice. sub form de straturi sau piese. Pentru ob inerea produselor sau straturilor poroase se fac amestecuri omogene din pulberi care sunt apoi compactate prin presare într-o matri i legate fizic prin opera ia numit sinterizare. Metalele poroase se ob in din pulberi metalice. realizându-se cre terea propriet ilor de rezisten . dar se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune.1 Generalit i Biomaterialele metalice poroase sunt utilizate în protezare ca straturi superficiale ce se depun pe suprafe e metalice rigide în scopul facilit rii ancor rii i dezvolt rii esutului viu pe suprafa a implantului. În ultimii ani s-au cercetat i elaborat tehnologii de realizare a suprafe elor poroase pe baz de fibre metalice. 5. În cursul sinteriz rii particulele metalice se sudeaz superficial.5 TEHNOLOGII DE OB INERE A MATERIALELOR I STRATURILOR METALICE POROASE 5. Sinterizarea este apoi urmat de opera ii finale ca: tratamente termice sau termodinamice. prelucr ri mecanice.

5. prelucr ri metalice.Procedee fizico-chimice ca electroliz solu iilor apoase. Ag. cu fine e reglabil . tratamente superficiale (impregnare) i finisare. de obicei foarte fine (0.2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice Pulberele metalice se ob in prin diverse procedee speciale printre care se men ioneaz : .Procedee chimice ca de exemplu precipitarea din solu ii apoase pentru ob inerea pulberii de Cu. Sn. cu descompunerea carbonililor metalici i condensarea vaporilor metalici rezulta i. conform reac iilor: Fe (CO)5 Fe + 5CO Ni (CO)5 Ni + 5CO Pulberile ob inute prin aceste procedee sunt foarte pure. reducerea cu hidrogen la temperaturi înalte a oxizilor sau oxala ilor pentru ob inerea pulberii de Fe. Ni. 5. a s rurilor topite. 232 ..opera ii finale ca: tratamente termice. etc.1-10Q m) i cu aptitudine bun de presare. folosind ca reduc tor hidrogen sau un metal reactiv (Al. comprimare la rece i sinterizare la cald. Co. moi i cu tendin a de aglomerare.prelucrarea pulberii sau fibrelor compozite prin dozare. Cu. . Ni. . Zn) conform reac iei: Me+n + n ½ H2 Me + nH+ Pulberile ob inute prin metode chimice sunt foarte fine.

Procedee fizico.. Fibrele metalice p streaz propriet ile metalelor i aliajelor din care provin cu eventuale modific ri determinate de procesele de prelucrare. Propriet ile produselor ob inute prin metalurgia pulberilor sunt determinate de caracteristicile dimensionale i de forma particulelor de pulbere.3-4. etc. Pulberile ob inute prin aceasta metod au forma apropiat de cea sferic . aer comprimat sau abur.M Aluminiu Argint Cobalt O el inox 95-99 Al.5 < 200 m Fibrele metalice pentru realizarea compozitului suport metalicfibros. granula ia fiind de ordinul zecilor de microni i suprafe e pu in oxidate superficial. Prin aceasta metod un jet de metal lichid ie it dintr-o duz fin este divizat în pic turi fine care apoi se solidific rapid sub ac iunea unui curent de gaz.mecanice dintre care metoda cea mai des utilizat pentru ob inerea pulberilor metalice este tehnica atomiz rii sau pulveriz rii.9 oxid sau oxalat reducere granular poroasa 1. cobalt. titan.7-99.23: Tabelul 5.7 150-450 18/8 o el lichid pulverizare sferoidala 4.2-1. Ele se prezint sub 233 . se ob in direct din metale i aliaje ca o eluri inoxidabile.8-1. argint lichid electroliz . metale pre ioase. nichel.9 solu ii s ruri.5 < 100 99. Aceste caracteristici determin suprafa a specifica i reactivitatea fizico-chimic m rit a materialului pulverulent.1 < 300 99.23 Caracteristicile pulberlor metalice Natura pulberii Caracteristici Compozi ie chimic Materie prim Metode de ob inere Forma geometric particulei Densitate aparenta Dimensiune medie a % ± ± ± g/cm 3 i metodele de ob inere ale U. lichid pulverizare rotunjit 0. Caracteristicile unor pulberi metalice sunt prezentate în tabelul 5. precipitare dendritic neregulata 1.

. amestecul 234 .1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice Amestecul de pulberi sau de fibre se dozeaz din punct de vedere al naturii i al granula iei particulelor i apoi este omogenizat uniform în volumul de material supus pres rii. g/mm3 7.5.9 4.3 - 5. daN/mm2 20000 10340 34480 32000 Greutatea specific . r. Propriet ile mecanice ale unor fibre metalice utilizate pentru ob inerea de straturi superficiale poroase sunt indicate în tabelul 5. daN/mm2 210 220 380 525 Modulul de elasticitate E.05mm Titan Wolfram J < 0.24 Propriet ile unor fibre metalice Rezisten a mecanic specifica. dar ele pot fi executate i simultan prin presare la cald sau sinterizare sub presiune.tehnologii de solidificare din stare lichid a unui jet de metal sau solidificarea unidirec ional . tehnologii de filare din topituri metalice.5.3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase Structurile metalice poroase se ob in prin opera ii de presare la rece i sinterizare la cald când amestecul neconsolidat de pulberi se transforma într-o pies sau o suprafa compacta i rezisten .025 mm Molibden Limita de rupere la trac iune.24 Tabelul 5. În mod obi nuit. fibre continui i es turi.5 19.forma de fibre t iate. Prin presare.3.tehnologii de tragere din bare metalice pe principiul trefil rii sârmei. J = 0. Se men ioneaz câteva tehnologii de ob inere a fibrelor metalice care constau în: . 5. / daN/mm2 30 50 20 - Natura materialului fibrei O el inoxidabil 18/8. cele doua opera ii tehnologice se execut succesiv.

particulele i fibrele î i p streaz individualitatea lor. . Presarea pulberilor metalice la presiuni de ordinul 1000-20000 daN/cm2 asigur consolidarea acestora i realizeaz comprimatul la forma i dimensiuni stabile. r ina) sau a lubrifian ilor (uleiuri.25. etc. precum i o anumit rezisten a mecanic necesar manipul rilor ulterioare. Presarea se execut în matri e metalice.Reorientarea particulelor sau fibrelor prin alunecarea lor reciproc i umplerea golurilor dintre ele.de granule sau fibre se transforma într-un comprimat care are forma viitoarei piese sau suprafe e. Introducerea în amestecul ini ial de pulberi sau fibre a lian ilor (ceara. Presiunile necesare pentru diferite pulberi metalice în procesul de presare la rece sunt prezentate în tabelul 5. acid stearic. glicerin . impuse de tehnologie. În aceasta etap tehnologica. În cursul opera iei de presare au loc urm toarele procese în volumul pulberii sau a fibrelor: . Aria suprafe ei pe care se realizeaz sudura între particule depinde de presiunea aplicat P i de tensiunea critic de deformare plastic sau limit de curgere Wc a materialului particulelor.) mic oreaz frec rile între particule sau fibre i favorizeaz o presare uniforma.Deformarea plastic a particulelor individuale i a fibrelor cu sudarea lor superficial prin presare. sub presiunea realizat de o pres hidraulic . Prin sudarea sub presiune a particulelor sferice sau poliforme se realizeaz nu numai cre terea densit ii componentului ci i consolidarea sa. se asigur prin aceste procese împachetarea cea mai des posibil la dimensiunile i forma dat acestora. 235 . Datorit ecruisajului (durificarea în cursul deform rii plastice) tensiunea critic de deformare nu este constant ci cre te în timpul pres rii. întrucât zonele de leg tur între particule sunt stabile i au rezisten a stabil caracteristic materialului compact. parafina. Volumul specific aparent i porozitatea amestecului scad iar densitatea cre te.

m rirea suprafe elor de contact între particulele comprimatului.25 Presiunile necesare la presarea pulberii în matri Presiunea efectiv pentru ob inerea densit ii la val.5. În mod curent sinterizarea se execut în atmosfer de hidrogen care prezint avantajul c asigur reducerea peliculelor de oxizi de pe suprafa a particulelor i fibrelor comprimatului asigurând astfel suprafe e curate ob inute prin difuzie conform reac iei: MeO+H2 pMe+H2 O(v) Procesele prin care se realizeaz consolidarea particulelor în opera ia de sinterizare sunt procese de difuzie la suprafa a de contact între particule i pori.2 Tehnologia de sinterizare Sinterizarea este procesul prin care particulele consolidate prin presare se transforma în corpuri masive.Tabelul 5. Eliminarea acestui exces de energie liber se face prin procese de difuzie i anume: . prin procese de sudare prin difuziune. For a motrice a transform rilor care se produc în cursul sinteriz rii o reprezint excesul de energie superficial prezent în comprimatul de granule sferice sau filiforme în compara ie cu un monocristal de aceea i compozi ie. Înc lzirea pentru sinterizare se execut la temperaturi cuprinse între 0.3. iar uneori în vid.8 din temperatura de topire a constituentului cel mai greu fuzibil din amestecul granular. Pentru a preveni oxidarea intern a comprimatului în cursul înc lzirii i sinteriz rii. sub influen a temperaturii. ½ din materialul compact e= Natura particulelor Aluminiu<150 m Argint Cupru electrolitic Nichel electrolitic Crom electrolitic Molibden Presiunea minim MN/m2 15 15 39 23 248 62 1/2 c 115 78 116 78 387 155 5. 236 . i procese de curgere plastic produse de tensiunile interne. opera ia se execut în atmosfer reduc toare sau neutra.7 i 0.

dar ele pot fi sintetizate prin teoria pun ilor.diminuarea porozit ii.etapa intermediar în cursul c reia pun ile se l rgesc (fig 5. având doar puncte de contact (fig 5. . La începutul sinteriz rii particulele sunt neconsolidate suficient. 5. La temperaturi ridicate atomii primesc o mobilitate suficient pentru a difuza dintr-o particul în alta stabilind pun i de leg tur între particulele comprimatului (fig 5. - a) b) c) Fig.etapa ini ial în cursul c reia pun ile de leg tur între particule au caracter uniform (fig 5. iar particulele individuale r mân indivizibile. c).21 c). recristalizarea i cre terea gr un ilor. Prin formarea acestor pun i particulele se sudeaz . iar volumul porilor scade.21 a). eliminarea gazelor. 5. are loc o contrac ie prin apropierea centrelor între particule.21 b). iar porii formeaz o re ea de canale intercomunicante. care au ca efect consolidarea i cre terea compactit ii piesei. .21 a). porozitatea nu se modifica.etapa final în cursul c reia porii devin izola i (fig. lubrifian i). descompunerea i vaporizarea substan elor introduse la presare (lian i. În paralel cu aceste procese fazice. .reducerea peliculelor de oxizi. ilustrat schematic în fig. Gradul de densificare la sinterizare este exprimat prin rela ia 237 .21.21 Etapele consolid rii particulelor în cursul sinteriz rii Din punct de vedere al distribu iei porilor în cursul sinteriz rii se disting trei etape: .21 b. în cursul sinteriz rii se produc i interac iuni chimice care au ca efect: . 5.alierea prin difuzie a componen ilor proveni i din particule de materiale diferite cu formare de solu ii solide i compu i intermetalici. Detaliile procesului de sinterizare sunt complexe.

argon 238 . de sinterizare 0 C 1000-150 1100-1290 840-900 1100-1200 i durata sinteriz rii pentru câteva Durata sinteriz rii min. exogaz idem idem H2.V0  Vs ! Kt n Vs  Vf unde: V0 = volumul ini ial al comprimatului înaintea sinteriz rii. se realizeaz densitatea propus în produsul sinterizat.2%). p r i din proteze se urm re te o densificare redus cu p strarea interconectivit ii porilor (porozitate mare : 30-40%). acesta depinde de destina ia produsului sinterizat.26. Vs = volumul piesei sinterizate dup o durat de sinterizare dat t K = constanta dependen a de temperatura. amoniac. Parametrii sinteriz rii pentru unele materiale metalice sunt prezentate în tabelul 5. Pentru piese solicitate mecanic se urm re te o densificare maxim cu porozitate redus (0. În mod conven ional se define te drept temperatura de sinterizare acea temperatur la care.1-0. 30-45 60-120 12-45 30-45 Atmosfera protectoare H2.26 Temperatura materiale metalice Materialul metalic Nichel O el inox Cupru Cobalt Temp. În privin a gradului de densificare propus. dup o durat dat de înc lzire. pentru suprafe e poroase ca filtre. Din rela ia de mai sus rezulta c asigurarea unui grad înalt de densificare la sinterizare se realizeaz prin m rirea temperaturii i duratei de sinterizare. Temperatura de sinterizare se define te în func ie de destina ia produsului i de gradul de densificare ce trebuie realizat. Vf = Volumul materialului masiv. n = constanta dependen a de mecanismul transportului atomic în cursul sinteriz rii. complet densificat. Tabelul 5.

Condi iile de sinterizare depind de tipul fibrei i de m rimea lor. 5. Temperatura de sinterizare a fibrelor asigur legarea acestora de suprafa a stratului solid. ca de exemplu tija femural din articula ia de old.4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan Sinterizarea granulelor de aliaje pe baz de titan are loc la temperaturi de 1200-14000C când pulberile de aliaj se leag prin procese de difuzie în stare solid . cu o durat de sinterizare de 2 ore sub vacuum avansat (10-4 mmHg). pe un substrat de Co-Cr-Mo turnat. Straturile poroase pe baz de titan se pot ob ine i din fibre care asigur o suprafa flexibil ce faciliteaz fixarea i dezvoltarea esutului viu. când se realizeaz aderen a între microsfere prin topirea superficial a fazelor eutectice. Temperatura de sinterizare este peste punctul eutectic.5. Pentru fibre cu diametrul de 0. Prima categorie de materiale face parte din domeniul compozitelor cu matrice metalic i inser ie de 239 .6 TEHNOLOGII DE OB INERE A COMPOZITELOR CU MATRICE METALIC Cele mai utilizate materiale compozite metalice în domeniul medicinei sunt: compozitele dentare pentru plombe i suprafe ele poroase pentru implanturi ortopedice. limita de tranzi ie situa ie în care stratul ob inut se supune unui tratament de recoacere de omogenizare.3.3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo Straturile poroase din aliajele Co-Cr-Mo sunt depuse pe suprafe ele metalice compacte din acela i aliaj.5. Sinterizarea are loc la temperatura de 1200-13000C timp de 1-3 ore.5.300 microni. Aceste straturi sunt create prin sinterizarea unor microsfere cu diametrul de între 100.3. Deoarece temperatura este peste se ob ine o structur lamelar grosolan ( + ). 5.19 mm din titan este necesar o temperatur de 10930C.

Fig. Un lichid metalic este r cit pân când se solidific aproximativ 50% din volumul sau. Principal cerin impus biomaterialelor compozite este aceea c fiecare constituent al compozitului s fie biocompatibil. în timpul acestei solidific ri el este puternic agitat pentru a rupe dendritele care se formeaz în topitur .1 Tehnologia COMPOCASTING Tehnologia COMPOCASTING se bazeaz pe comportarea tixotropic a unui aliaj metalic aflat într-o stare intermediar între cea solid i cea topit . este amestecat continuu pentru a-i rupe re eaua de dendrite. b) în aceast faz se introduc particulele. de la cele tradi ionale la cele standard.6. 240 .22 i const din urm toarele faze: a) aliajul în curs de solidificare adus în stare tixotropic . interfa a dintre constituen i s nu fie degradat de mediul corpului uman. c) starea tixotropic a compozitului. care constituie faza dispersa a compozitului.1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule 5. când el nu curge aflându-se în stare p stoasa.pulberi.22 Schema tehnologiei Compocasting adic pasta se comporta ca un solid (nu curge) când asupra sa nu ac ioneaz nici o for a. iar a doua categorie apar ine domeniului de compozite cu inser ie de fibre metalice. Tehnologiile de ob inere a compozitelor sunt foarte variate. 5. 5.6. a a cum se constat din figura. Rezulta astfel o past cu propriet i tixotrope. 5.1. iar mai recent au ap rut o serie de tehnologii avansate ca depunerea chimic din vapori i altele. dar curge atunci când pasta este presat i obligat s umple un anumit volum.

acestea se vor distribui uniform în masa metalic . .amestecarea mecanic a topiturii cu un agitator (procedeul Vortex).d) aplicând o for a de presare asupra amestecului solid-lichid. 241 . se pot aplica diverse tehnologii ca: . etc.dispersarea particulelor în matricea metalic cu ajutorul ultrasunetelor.) într-o matrice metalic format din aluminiu. etc. acesta este obligat s curg i s umple matri a. Prin aceasta tehnologie se pot ob ine compozite cu particule fine formate din oxizi (Al2 O3) sau carburi (SiC..dispersarea prin mi care centrifugal a particulelor în matricea lichid . . . TiC. când for ele de tensiune superficial particule-aliaj p stos sunt diminuate. un compozit cu matrice metalic având faz dispers format din particule (metalice sau nemetalice).pasta care con ine particule disperse se introduce într-o matri unde este presat cu un piston. .aliajul lichid elaborat se r ce te într-un creuzet pân în apropierea temperaturii lichidus. Pentru a se realiza totu i umectarea i încorporarea particulelor în masa topit . .injectarea particulelor cu ajutorul unui gaz purt tor inert (argon. heliu). Imersarea particulelor în matricea metalic p stoas este o opera ie dificil datorit for elor de tensiune superficial care au tendin a de a nu umecta particulele de c tre masa metalic lichid . magneziu. se ob ine în urm toarea succesiune de opera ii tehnologice: .se introduc particule solide în pasta agitat mecanic. . .agitarea electromagnetic a topiturii i ad ugarea concomitent a particulelor solide.producerea particulelor chiar în masa matricei metalice prin cunoa terea i ac ionarea asupra sistemelor de echilibru chimic. .injectarea particulelor în jetul metalic în momentul turn rii în form . Conform schemei prezentate.aliajul r cit este agitat mecanic pentru a se omogeniza din punct de vedere termic i fazic. .

sinterizarea amestecului de pulberi cu ajutorul temperaturii ridicate i a mediului inert. ca titanul i aliajele sale.2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre Aceste tipuri de materiale compozite sunt alc tuite dintr-o faz dispers . .26 Materiale compozite cu matrice metalic ranforsate cu particule Matricea metalic Aliaje Ni-Al Aliaje de Nichel Titan în aliaje cu Ti Aliaje Al-Mg Faz dispers (particule) Ni3 Al MiC SiC.omogenizarea particulelor de compozi ii diferite.6.1. Al 2O3.26 sunt prezentate câteva sisteme de materiale compozite metalice cu particule i unele propriet i ale acestora.2 Tehnologia de SINTERIZARE Tehnologia de sinterizare a particulelor solide constituie o alta metod important de producere a compozitelor metalice cu particule solide.producerea pulberii care constituie faz dispersa a compozitului. sub form de fibre.presarea amestecului de pulberi în matri . Tabelul 5.6.3 Tehnologia REAC IEI IN SITU de ob inere a materialelor compozite cu particule consta în introducerea unui gaz (de exemplu gaz metan) într-o topitur metalic .6. 242 . sudabilitate i deformare plastic Rezisten a la coroziune Superplasticitate 5. TiO2.1-3. 5. SiO2 SiC Propriet i Rezisten a mecanic ridicat Propriet i anticorozive Propriet i de lubrifiere i anticorozive Rezisten a mecanic rid icat Propriet i elastice. aflat într-un creuzet vidat. În tabelul 5. Procedeul a fost pe larg prezentat la capitolul de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase care cuprinde în esen opera iile: .5. . fixat într-o matrice metalic moale i ductil .0 microni care sunt uniform distribuite în structura metalic solid . Prin acest procedeu se pot ob ine particule de TiC cu diametrul cuprins între 0. .1.

fibre scurte având l/d = 10 i având l = 300Q m i J = 3Q m. metale pre ioase. de cobalt.fibre lungi care au l/d = 300 ±1000.). . .23. titan. . fibre continue i es turi. 5. Aceste fibre metalice sunt disponibile sub forma de fibre t iate. . 243 .5.fibre continui cu valoarea raportului l/d > 1000.23 Pozi ia i orientarea fibrelor în structura materialului compozit a) fibre continui i aliniate.tehnologia de solidificare directa a unui jet de lichid. aliaje de aluminiu.tehnologia de laminare. .tehnologia de tragere din bare metalice pe principiul trefl rii sârmei.tehnologia fabric rii ÎN SITU când fibrele se nasc chiar în masa matricei i se ob in prin solidificarea dirijat a eutecticelor.tehnologia de filare din topituri. monocristale filiforme pure numite Whiskers. aliaje de nichel. c) fibre discontinui i nealiniate Orientarea fibrelor în materialele compozite poate fi în mai multe moduri.fibre discontinui foarte scurte. etc. Fibrele metalice se ob in prin câteva tehnologii specifice ca: . similar cu fabrica ia compozitelor cu particule disperse. aceasta influen eaz propriet ile compozitului (fig. Fibrele metalice se pot ob ine din numeroase metale i aliaje ca: o eluri inoxidabile.fibre discontinui care se împart în: .Dup valoarea raportului lungime/diametru fibrele se împart în: . . Fig. . b) fibre discontinui i aliniate.

2. aceasta fiind o problem dificil mai ales în cazul utiliz rii fibrelor de carbon sau ceramice într-o matrice metalic . alinierea i distribuirea uniforma a acestora. titanul i aliajele sale.6. solicit rile mecanice sunt suportate de fibre. etc. În aceasta direc ie exista tehnologii de acoperire a fibrelor nemetalice într-un înveli metalic pe baz de titan. aurul. a lovirii. Tehnologiile de realizare a compozitelor cu fibre se împart în doua mari grupe: .tehnologii de încorporare direct .tehnologii de încorporare indirecta a fibrelor. fierul i aliajele sale.Infiltrarea care consta în alinierea fibrelor într-o forma corespunz toare piesei i printre fibre se infiltreaz . În realizarea tehnologiilor de fabrica ie a compozitelor. 5. a coroziunii. molibden. i a frec rii. A doua problem consta în încorporarea corecta a fibrelor în matrice i ea trebuie s r spund la trei exigente fundamentale: distribu ia uniform a fibrelor. prima problem o constituie alegerea componentelor care trebuie f cut în func ie de condi iile de utilizare. modificându-le propriet ile. Dificultatea const în asigurarea umect rii fibrelor de c tre matrice. sau prin utilizarea unei matrice cu tensiune superficial mic în raport cu fibrele. Este important de re inut faptul c întrun compozit. Propriet ile superioare ale acestor aliaje (rezisten a mecanic i la oxidare ridicat ) se datoreaz precipit rii fazei TiAl3 cu sistem tetragonal de cristalizare. cu con inut ridicat de titan. dup care ele sunt încorporate în matrice prin una din urm toarele metode: . argintul. etc. sub vid sau sub 244 . Un procedeu în cursul c ruia matricea este pus în situa ia de a coroda ea îns i fibrele este un procedeu incorect.. Aliajele aluminiului cu titanul sunt des utilizate pentru realizarea de compozite cu matrice metalic . alinierea acestora într-o direc ie comun i în crearea unei leg turi intime între fibre i matrice.Matricea metalic se poate ob ine din diverse metale i aliaje ca: aluminiul i aliajele sale. ca de exemplu aliajele Ni-Ti.1 Tehnologiile de încorporare indirecta a fibrelor constau în principiu în prepararea separat . f r a se forma la interfa straturi care s altereze fibrele. rolul matricei fiind de a proteja fibrele contra oxid rii. Este evident c procedeele de fabrica ie trebuie s asigure exercitarea acestui rol al matricei înc din momentul formarii compozitului. .

sau a unei matrice de molibden pe fibre de carbur de siliciu. În practic este dificil s se distribuie uniform fibrele în matricea pulverulent i s se evite contaminarea atmosferic a particulelor de pulbere.presiunea unui gaz inert. . 5.Depunerea chimic prin cementare în b i de s ruri sau în mediu gazos.Metalurgia pulberilor realizeaz dispersarea fibrelor în pulberea metalic ce va constitui matricea. matricea nu se mai ob ine compacta. .Depunerea electrolitic a matricei în jurul fibrelor este o metod avansat întrucât se efectueaz la temperaturi joase i se evit astfel atacul fibrelor de c tre matricea metalic .24 Sec iune prin compozitul cu fibre de carbon i matrice de nichel ob inut prin electrodepunere . respectiv de matrice în folie. care se consolideaz prin sinterizare în stare solid sau lichid . 5. . se aplic 245 . Metoda este comod dar rezultatele nu sunt întotdeauna corespunz toare: matricea metalic lichid atac fibrele deoarece difuzia se produce la interfa a lichid-fibra chiar la un timp de contact foarte scurt.matrice este puternic i deteriorarea fibrelor de c tre matricea lichid este minim . materialul matricei în stare lichid . O compactizare ulterioar se poate realiza prin presare la cald.24) Fig. .Tehnologia de încorporare a fibrelor prin deformarea plastic a matricei consta în presarea la cald a unui sandwich construit din straturi alternative de fibre. c ci la propor ii mari. când se poate depune o matrice metalic (de ex. a a cum este cazul tehnologiei de ob inere a compozitului cu fibre de carbon în matrice de nichel (fig. Sinterizarea în faz lichid prin înc lzire peste temperatura de topire a pulberii. titan) pe monocristale filiforme de oxid de aluminiu. are acelea i dezavantaje ca i infiltrarea i anume distrugerea integrit ii fibrelor prin dizolvarea acestora sau prin formarea unor zone fragile la interfa a. Metoda poate fi îns aplicat numai la încorporarea unei frac ii în volume mici de fibre.Depunerea matricei în jet de plasm este o metod modern de realizare a matricelor cu fibre în care leg tura fibre .

la solidificare eutectic unidirec ional interfa a fibre . în care sunt prezentate curbele de rezisten la trac iune pentru eutecticul Al-Al3 Ni dup turnarea obi nuit . când compusul intermetalic Al3 Ni cre te sub forma de fibre. 5. Curbele rezisten ei la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni dup turnarea obi nuit i dup solidificarea unidirec ional Cu toate caracteristicile superioare ale compozitelor ob inute prin aceasta tehnologie.matrice (fig. Solidificarea unidirec ional produce un gradient termic care creeaz un front de cristalizare plan i perpendicular pe direc ia de solidificare. ofer posibilitatea real de a orienta fazele în momentul solidific rii prin r cire dirijat . 5. Faza minoritar a eutecticului cre te sub forma de fibre în direc ia gradientului termic. Utilizarea extruziunii ca procedeu de deformare plastic are avantajul c la trecerea simultan a matricei i a fibrelor printr-o filier produce o curgere paralel a matricei.Solidificarea unidirec ional a aliajelor eutectice. aliniere a fibrelor i problemele de interfa fibre-matrice. Se ob ine astfel un în matrice Ni-W ob inut prin compozit ideal. cu o structur plurifazic .2 Tehnologii directe de încorporare a fibrelor În cadrul acestor tehnologii. 5. ea prezint posibilit i limitate de realizare datorit complexit ii fenomenelor ce au loc la solidificarea aliajului lichid. în compara ie cu durificarea unidirec ional . aspect ce evit fenomenele dificile de manipulare.25).25 Micrografia unui faz .în tehnic pentru ob inerea compozitelor cu fibre de bor în matrice de aluminiu. formarea fibrelor i a matricelor sunt procese simultane.6. 246 . a a cum se constat i din diagrama prezentat în fig.2. cu fibre nealterate. Efectul durificator al fibrelor formate prin solidificare dirijat este considerabil.matricea . Formarea simultan a fibrelor în matrice se poate realiz prin urm toarele procedee: .26. ce asigur o leg tur perfecta cu fibrele. care creeaz la interfa a cu fibrele o suprafa curat .care încorporeaz compozit cu fibre de wolfram automat fibrele. lichidul dintre fibre depune cealalt Fig 5.

Tehnologia de formare ³ÎN SITU´ a compozitului prin deformare plastic se realizeaz prin deformarea plastic unidirec ional a unui aliaj cu structura bifazica. 5.26 Curbele de rezisten a la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni Fig.5.27 Micrografia unui compozit cu fibre de crom în matrice Ni-Al (x2000) O îmbun t ire a tehnologiei consta în utilizarea eutecticelor pseudobinare. este cazul compozitului cu fibre de crom în matricea NiAl (fig. din aliajele ternare i complexe prin a c ror solidificare unidirec ional se pot ob ine compozite superioare.28 Transformarea wolfram în fibre prin deformare granulelor de wolfram în fibre plastic la rece a compozitului ob inut prin deformare plastic la rece prin infiltrarea aliajului lichid Ni-Cr în a compozitului W-NiCr pulbere de wolfram. 5.28 sunt ilustrate etapele transform rii particulelor de Fig. În fig. 5.27) . cu un control mai riguros al parametrilor de realizare.Fig. 5. 247 . dac gradul de deformare plastic este suficient. Fenomenul de alungire a gr un ilor duri în direc ia deform rii plastice conduce la formarea unui veritabil compozit cu fibre discontinui. care con ine o faz cu modul de elasticitate ridicat i o a doua faz ductil i rezistent la oxidare.

astfel încât materialul metalic s nu fie alterat din punct de vedere al compozi iei chimice i al propriet ilor structurale. metalurgia pulberilor i acoperiri superficiale prin diverse procedee.CAP. În toate cazurile de procesare se are în vedere. ambutisarea. care asigur pieselor forme i dimensiuni precise. Cele mai utilizate tehnologii de procesare a biomaterialelor metalice se refer la: turnarea de precizie. forjarea în matri . f r a mai fi necesare prelucr ri ulterioare 248 . Preocup rile recente în domeniul utiliz rii materialelor metalice în protezare s-au îndreptat în direc ia g sirii de noi materiale cu propriet i superioare i perfec ionarea tehnologiilor de procesare. protec ia materialului metalic împotriva interac iunii cu atmosfera nociv a agregatelor industriale (mai ales la temperaturi ridicate). în primul rând. 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE Utilizarea materialelor metalice pentru implanturi i proteze este limitat la un num r redus de grupe de materiale.1 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN TURNARE Un num r limitat de aliaje metalice utilizate în protetic poate fi procesat prin procedee speciale de turnare. 6. prelucrarea la cald (uneori i la rece) a acestor materiale se face numai în condi ii de protec ie a spa iului de lucru cu gaze inerte sau sub vid. rezisten ridicat la coroziune i o bun biocompatibilitate. datorit condi iilor deosebite impuse acestora ca: rezisten a mecanic i ductilitate. Din considerentele prezentate mai sus.

.grosimea minim de perete care s asigure umplerea cu material lichid a formei în timpul turn rii. Opera iile tehnologice men ionate sunt prezentate detaliat în continuare.proiectarea tehnologiei de turnare.1. cu treceri geometrice corespunz toare de la un perete la altul. .asamblarea modelului i a garniturii de turnare. de aceea se execut cu raze de racordare i treceri progresive.execu ia formei de turnare. . .uscarea i asamblarea formei. cu încadrarea în normele i standardele de specialitate privind adaosurile de contrac ie i tehnologice. . . . Construc ia tehnologic a piesei turnate se refer la: . Proiectarea elementelor tehnologice de turnare se refer la urm toarele aspecte: . . cu raze de racordare.intersec ia de pere i i nervuri constituie noduri termice în piese. Sunt aplicate dou procedee de turnare de precizie pentru biomaterialele metalice i anume: turnarea în forme coji cu modele fuzibile sau amestecuri termoreactive i turnarea în forme metalice (cochile).confec ionarea modelului piesei i al re elei de turnare. suprafa a ce urmeaz a fi prelucrat va fi la partea superioar a formei.importante.alegerea pozi iei piesei în forma de turnare se face având în vederea urm toarele criterii: sec iunea mare a piesei va i situat la partea superioar a formei unde se amplaseaz i maselotele (rezerva de metal lichid pentru compensarea contrac iei la solidificare).uniformitatea grosimilor de perete i paralelismul între fe ele peretelui. 249 . în ordinea tehnologic de realizare. Procesul tehnologic de formare-turnare cuprinde urm toarele opera ii principale: .turnarea metalului sau aliajului în form . 6.1 Proiectarea tehnologiei de turnare Piesa ce urmeaz a fi executat prin turnare trebuie s corespund unor reguli determinate de domeniul i condi iile de utilizare ± deci s corespund scopului pentru care a fost destinat . Procedeul de turnare const în principiu în umplerea unei cavit i (forma de turnare) cu metal sau aliaj lichid.precizia dimensional a piesei turnate trebuie s corespund scopului i destina iei piesei.

dimensionarea i amplasarea re elei de turnare care constituie totalitatea canalelor i cavit ilor executate în forma de turnare. pâlnie.solidificarea metalului în form se va face în mod dirijat. 250 .0. piciorul pâlniei. 3.1): pâlnie de turnare. re eaua de turnare este format din urm toarele elemente: pâlnie de turnare. Ks ± debit specific de metal în sec iunea alimentatorului. în kg.8 ± 1. în scopul dirij rii curgerii metalului lichid.alimentatori . .sec iunea alimentatorilor se calculeaz cu rela ia: §S unde: a ! mp L ™ Ks ™ t p [cm2] mp ± masa piesei turnate. 6. . în kg/cm2·s L ± coeficient de corec ie între 0.re eaua de turnare este format din urm toarele elemente (fig. pentru umplerea formei i alimentarea cu metal lichid în timpul solidific rii. 4. func ie de gradul de aliere a aliajului. picior. Fig.1 Elementele re elei de turnare 1.canal distribu ie. canalul de distribu ie i alimentatori. de la pere ii sub iri c tre pere ii cu sec iune mare. 6. 2. canal de distribu ie i alimentatori. picior.

calculat cu t p ! n mp unde: n ± coeficient func ie de densitatea relativ a piesei determinat cu rela ia: Vr ! mp Vg .1 1.1-7 1. Corela ia dintre parametrii de turnare Densitatea relativ [kg/dm3] 2.2 pentru unele aliaje. având valorile prezentate în tabelul 6. în kg/dm3 în care Vg reprezint volumul gabarit al piesei turnate.8 0.9 1.1-2 0.1. în secunde. a c rui valoare depinde de natura aliajului.rela ia: tp ± durata optim de umplere a formei. tabelul 6. care are rolul de a alimenta piesa cu metal lichid pe durata solidific rii acesteia.95 1.0 1.1 r i Ks este prezentat în Tabelul 6. Coresponden a dintre parametrii n.1-6 1.3 1.30 r Parametrii n Ks 0-1 0.1-4 4. Ea se amplaseaz în zona cu sec iunea maxim a piesei.50 .4 1. c.2 1.1-5 1. în dm3 251 . acolo unde solidificarea are loc cel mai târziu.15 1.0 5.20 1.1-3 3.40 6. Volumul maselotei se calculeaz cu rela ia: Vm = Vp · unde: Vp ± volumul piesei turnate c ± coeficient de contrac ie volumic de solidificare în %.calculul maselotei: maselota reprezint un rezervor de metal (aliaj) lichid amplasat în forma de turnare.

.. adaosuri de contrac ie. . la care se adaug i alte elemente ca: adaosuri de prelucrare mecanic i tehnologic . Ansamblul de elemente care asigur forma i dimensiunea piesei turnate. stabilirea planului de separa ie. care este compus de regul din urm toarele p r i: 252 .1. Ea se calculeaz teoretic cu rela ia: ! p ™ ™ t Td 2 2gH .5«. d ± diametrul orificiului oalei de turnare.5«. etc.0«.Tabel 6.viteza de turnare sau de umplere a formei cu metal (aliaj) lichid.1 4. stabilirea locului de amplasare a miezurilor.2 Valorile coeficien ilor de contrac ie volumic pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri Aliaje de aluminiu Aliaje de magneziu Aliaje de titan Parametri tehnologici Coeficient de contrac ie volumic .temperatura de turnare este parametrul care trebuie s asigure o fluiditate optim a lichidului pentru umplerea corespunz toare a formei de turnare i are valori cuprinse între 100±120°C peste temperatura lichidus a aliajului. .2«. precum i canalele de alimentare cu metal (aliaj) lichid constituie garnitura de model. 6.7 5. a m rcilor.4 de turnare se refer la: .% 0.2 Dimensionarea i executarea modelului Pentru realizarea pieselor turnate este necesar proiectarea i execu ia unui model care s corespund cu forma i dimensiunile piesei.densitatea metalului (aliajului) lichid. în kg/sec 4 unde: Kp ± coeficient de pierdere de presiune a metalului lichid în oala de turnare. care depinde la rândul sau de densitatea aliajului i de dimensiunile piesei turnate.6 2. H ± în l imea metalului lichid în oal . func ie de compozi ia sa chimic i de m rimea piesei.

modelul propriu-zis al piesei.adaosul de prelucrare care reprezint un surplus dimensional prev zut pe suprafe ele care urmeaz a fi prelucrate prin a chiere. Tabel 6. .2 se prezint modelul unei piese simple executat din doua p r i. separate simetric printr-un plan de separa ie. . k ¸ ¨ d m ! d p ©1  ¹. . valorile adaosului de prelucrare sunt standardizate.cutia de miez. k ± coeficient de contrac ie liniar . nervuri care s consolideze piesa. iar dimensiunile geometrice sunt superioare piesei.modelul re elei de turnare.. ª 100 º unde: dp ± dimensiunea piesei turnate.. .modelul maselotelor. Modelul pentru pies are configura ia geometric a piesei turnate.0 1.2.8«.1.adaosul de contrac ie reprezint un surplus dimensional prev zut pe model.3 În figura 6..3 Valorile medii ale contrac iei liniare pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri carbon Aliaje de aluminiu Aliaje pe baz de magneziu Aliaje pe baz de titan Contrac ia liniar 0. etc. Dimensiunea liniar a modelului va trebuie s fie conform rela iei. în scopul 253 .2 1. în %. . sporuri pentru înclinarea pere ilor.1«.1.adaosurile tehnologice care reprezint surplusuri de material prev zute pe unele suprafe e ale pieselor turnate i constau în: adaosuri pentru fixarea piesei la prelucrarea mecanic . cu scopul de a compensa contrac ia la solidificarea piesei.3.1. dimensiuni determinate de: .5«.4 1.0«. Valorile contrac iei liniare pentru unele aliaje sunt prev zute în tabelul 6.

) în diverse propor ii (8-10%). pentru extragerea u oar a miezului cilindric format din amestec de miez. se execut din p r i demontabile lemn. în timpul asambl rii formei. Miezurile sunt fixate în forma de turnare în loca uri speciale numite m rci.3 Cutia de miez format din dou Garnitura de model. de regul se utilizeaz doua rame ± una superioar i una inferioar ± desp r ite printr-un plan de separa ie în cazul formei asamblate.3 este prezentat o cutie de miez din lemn prev zut cu plan de separa ie. 6.1. 6. Marc Fig. etc.form rii în dou rame. 254 . Pentru realizarea formei de turnare se utilizeaz ca materie prim un amestec de formare constituit din nisip cuar os i un liant (argil . Modelul con ine i m rcile necesare fix rii miezului în forma de turnare. care s conduc metalul lichid în form i în maselote. format din mai multe piese. r ini sintetice. 6. Formarea se execut de obicei în rame de formare metalice. func ie de num rul de piese care se toarn . metal sau mase plastice. Modelul re elei de turnare i al maselotelor asigur realizarea cavit ilor necesare în forma de turnare. În fig.3 Executarea formelor i a miezurilor Realizarea formelor de turnare poart denumirea tehnic de ³formare´ i constituie opera ia principal de ob inere a pieselor turnate. 6.2 Configura ia unui model din lemn prev zut cu plan de separa ie si m rci Cutiile de miez au scopul tehnologic de formare a miezurilor care asigur golurile în piesele turnate. a a cum s-a ar tat. Fig.

Execu ia miezurilor const în principiu în introducerea amestecului de miez în cutia de miez.fixarea modelului re elei de turnare i al maselotelor în palc de model. .umplerea ramei cu amestec de formare. 6. numite m rci. .fixarea miezurilor în cavitatea semiformei inferioare. 6. Fig. 255 .4 Faze tehnologice de realizare a formei de turnare 6.pentru semiforma superioar : .îndesarea amestecului de formare peste model i umplerea ramei.pentru semiforma inferioar : .întoarcerea ramei cu 1800 i extragerea modelului din forma executat . .fixarea modelului pe o plac metalic .vopsirea suprafe ei formei i a miezurilor.4 Asamblarea formei de turnare Aceast faz tehnologic are scopul de a închide forma de turnare în vederea introducerii metalului (aliajului) lichid i const în urm toarele opera ii: . .uscarea natural sau for at a semiformelor i a miezurilor.4): . .fixarea ramei metalice (semirama inferioara) pe aceea i plac de model.1. .fixarea semimodelului piesei pe plac de model.Executarea formei de turnare cuprinde urm toarele faze tehnologice (fig. îndesarea amestecului i extragerea miezului format prin dezasamblarea cutiei de miez. . în loca urile special realizate. .umplerea formei i extragerea modelelor. .

. Parametrii tehnologici de turnare.5 Sec iune prin ansamblul formei de turnare pentru o piesa tubulara cu dou flan e 6. care se refer la viteza de umplere a formei i la temperatura aliajului lichid.fixarea semiformei superioare peste semiforma inferioar . pân la umplerea complet a formei cu metal lichid. care const în t ierea re elei de turnare i a maselotelor i îndep rtarea amestecului de formare care a aderat la suprafa a metalic .5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form Faza tehnologic de turnare constituie punctul final în procesul de realizare a componentelor metalice prin acest procedeu. i consolidarea formei.1. 6. efectuarea tratamentului termic i apoi 256 . adus la temperatura de turnare cu ajutorul oalei. Maselot Pâlnie alimentare Fig. . 6. sunt func ie de m rimea piesei turnate i de natura aliajului lichid.1.6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia Dup turnare în form i r cire sub temperatura de 200oC componentele metalice se extrag. inclusiv a maselotelor. apoi se supun opera iei de cur ire primar . prin deschiderea sau distrugerea formei. 6. Metalul lichid. se toarn în cavitatea formei prin pâlnie i re eaua de turnare. Forma astfel preg tit se prezint ca în fig.fixarea pâlniei de turnare pe semiforma superioar . ace ti parametri sunt indica i in literatrura de specialitate pentru fiecare tip de metal sau aliaj. Urmeaz prelucrarea suprafe ei metalice prin polizare.5 i este gata pentru turnarea metalului lichid. prin centrarea acestora cu ajutorul unor bol uri i urechi de centrare.

. 6.placa model se înc lze te la 250-300°C într-un cuptor cu rezistori. 6. . timp de 6-8 minute.turnarea în forme coji executate din amestecuri termoreactive. prin topirea r inii sintetice pe suprafa a modelului se formeaz o coaj de amestec de formare. folosind cutii de miez metalice în care se introduce amestec termoreactiv. Procedeele de turnare de precizie utilizate în domeniul de activitate men ionat se refer la: .se introduce peste modelul preînc lzit amestecul de formare într-un strat de 8-10 mm.cojile astfel ob inute sunt extrase de pe placa model i asamblate într-o ram de formare care este apoi umplut cu amestec de formare obi nuit în vederea consolid rii exterioare a formelor coji. se aplic procedee de turnare de precizie a pieselor.1. Miezurile din amestec termoreactiv se ob in prin acelea i faze tehnologice. . astfel încât piesa turnat s necesite un volum redus de prelucr ri ulterioare. Executarea opera iei de formare prin acest procedeu presupune realizarea în prealabil a amestecului termoreactiv nisip-r in sintetic . conform procedurii prezentate.7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor În scopul ob inerii componentelor protetice metalice. 257 . . având ca liant o r in sintetic termoreactiv ca bachelita sau novolacul. . dup care se execut urm toarele opera ii tehnologice: .turnarea în forme metalice (cochile). prin lefuire.opera iile de prelucrare final conservare.6. ambalare si 6.7.turnarea în forme coji realizate cu modele u or fuzibile.1. Prin înc lzire la 80-90ÛC aceste r ini se topesc iar la temperaturi de 150-180ÛC se solidific cu formarea unei cruste (coji) în jurul modelului. sterilizare. Fazele tehnologice ale procedurii sunt prezentate în schema din fig. prin polimerizarea cojii.procesul de înt rire. are loc la temperatura de 300-350°C într-un cuptor electric. Forma i miezurile astfel ob inute sunt asamblate într-o form de turnare în care se toarn aliajul lichid.1 Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive utilizeaz un amestec alc tuit din nisip cuar os de granula ie fin .

. În acest mod se pot ob ine mai multe piese printr-o singur opera ie de turnare.2 Turnarea în forme coji cu modele fuzibile Este de asemenea un procedeu de turnare de precizie la care.introducerea ciorchinelui într-o solu ie de clorur de amoniu care favorizeaz precipitarea unui gel de silice pe suprafa a modelelor fuzibile. 6.6 Fazele tehnologice ale formarii cu amestec termoreactiv 6.Fig.1. . c) Executarea formelor coji cuprinde urm toarele faze de lucru: . b) Înciorchinarea modelelor fuzibile prin asociere într-o re ea de turnare comun .degresarea prin introducerea ciorchinelui într-o baie de apa cald cu 5% s pun.7. formele coji ob inute nu au plan de separa ie i se pot ob ine piese de complexitate foarte ridicat . 2 minute se deschide matri a i se scot modele care sunt r cite for at pentru a se înt ri. Dup cca. Procesul tehnologic de ob inere a pieselor turnate prin acest procedeu const din urm toarele faze tehnologice: a) Executarea modelelor u or fuzibile prin presarea amestecului fuzibil într-o matri a metalic având configura ia piesei. conform reac iei: Na2O · mSiO2 + 2NH4Cl m SiO2 + 2NH3 + H2O + 2NaCl Gel 258 . spre deosebire de procedeul precedent. în scopul m ririi aderentei vopselei refractare pe modele.scufundarea ciorchinelui într-o vopsea refractar coloidal alc tuit din 50% nisip fin granulat i 50% silicat de sodiu ca liant.

7 Schema tehnologic de ob inere a formelor±coji cu modele u or fuzibile a) matri a de turnare care con ine modelul fuzibil. 6. Schema procesului tehnologic de formare în forme coji cu amestec u or fuzibil este prezentat în fig. inclusiv re eaua de turnare.7. 6. Fig. elaborarea aliajului i turnarea se realizeaz în instala ii cu atmosfer controlat (vid sau argon) i deci 259 . pentru a se realiza grosimea necesar a formelor-coji. d) forma coaja preg tit pentru turnare În cazul turn rii elementelor metalice pentru proteze. timp de 6-10 ore. când sunt impuse restric ii severe de puritate. când amestecul fuzibil se tope te i se recupereaz . dup care formele coji se usuc în curent de aer cald. func ie de natura aliajului. timp de 2-3 ore.. la temperaturi de 180-200°C f) Împachetarea i calcinarea formelor-coji se face pentru consolidarea formelor i const din introducerea acestora în rame metalice cu nisip. 700°C la parametrii prestabili i. b) modelul fuzibil rezultat. e) Uscarea formelor coji. ciorchinele se acoper cu 3-5 asemenea straturi refractare prin repetarea scufund rilor în vopsea. c) modelele fuzibile asamblate în ciorchine. Calcinarea are loc într-un cuptor electric la temperaturi de 900°C în scopul arderii urmelor de amestec fuzibil i finaliz rii opera iei de înt rire a cojii. g) Turnarea aliajului se face în formele înc lzite la cca. d) Eliminarea modelelor fuzibile din formele-coji prin introducerea acestora într-un mediu cald (abur sau aer).Ciorchinele s-a acoperit astfel cu un prim strat refractar.

h) Dezbaterea i cur irea pieselor turnate are loc dup r cirea aliajului turnat când formele-coji se distrug în scopul extragerii pieselor i cuprinde opera iile: . pentru a se topi i turna u or în cochil i apoi pentru a se evacua din forma coaj . . pentru a nu se altera la manipul ri.turnarea. în incinta instala iei de topire în care este introdus forma de turnare. lefuite i preg tite pentru utilizare în protezare.golirea nisipului de împachetare în scopul refolosirii pentru o nou formare. . se face direct din creuzetul cuptorului. Tabel 6. .cur irea pieselor ob inute în scopul elimin rii re elei de turnare i a aderen elor de amestec de formare. % 6 40 30 25 5 7 70 20 10 8 38 4 40 18 9 15 15 55 10 10 10 5 55 30 10 11 10 10 15 10 12 80 20 13 4 22 74 14 27 68 5 - 260 .4 Compozi ia unor amestecuri de materiale pentru modele fuzibile Denumire mat.rezisten mecanic suficient dup solidificare. în acest caz.verificarea dimensional a pieselor ob inute. .temperatura de topire joas . .cost cât mai redus. Materialele utilizate la confec ionarea modelelor u or fuzibile trebuie s îndeplineasc anumite condi ii tehnice. Amestec Stearin Parafin Cear de albine Cear montan Cerezin Colofoniu Polistiren expandat Celuloz etilic 1 50 50 2 40 60 3 75 25 4 65 35 5 90 10 Compozi ia amestecului. cele cu defecte se repar sau sunt dirijate la o noua topire. ca: . piesele bune sunt cur ite avansat.4. Compozi ia unor amestecuri utilizate pentru realizarea modelelor u or fuzibile sunt prezentate în tabelul 6. .s nu con in impurit i care ar putea fi antrenate în piesele turnate. .dezbaterea ciorchinelor de piese i recircularea amestecului de formare.coeficient de contrac ie la solidificare i r cire cât mai redus.

6.1.6.3 Turnarea în forme metalice este un procedeu modern, care se recomand a fi practicat în cazul fabrica iei de piese în serie mare. Acest procedeu prezint câteva avantaje majore, în compara ie cu procedeele de turnare în amestec de formare, i anume: - sunt eliminate opera iile de formare; - structura pieselor turnate este mai fin datorit vitezei mari de r cire a aliajului în cochil ; - ciclul de fabrica ie este scurt; - indicele de utilizare a metalului lichid este superior procedeelor de turnare în amestec. Forma metalic numit în practica turn rii cochil , se execut din diverse metale (aliaje) ca o el, font , aliaje de aluminiu, prin opera ii de turnare, forjare i prelucr ri mecanice. Dimensionarea i realizarea cochilei se face în func ie de piesa ce urmeaz a fi turnat , conform datelor de mai jos (tabelul 6.5) prezentate pentru grosimea pere ilor: Tabelul 6.5 Corela ia dintre peretele piesei turnate i peretele cochilei
Grosimea de perete, mm Piesa turnat (x1) Cochila (x2) Pân la 20 25 Între 20-50 30-40 Peste 50 Egal cu x1

În construc ia formei metalice, elementele constructive se refer la urm toarele aspecte: - dimensionarea grosimii pere ilor; - evacuarea aerului i gazelor din form ; - închiderea i deschiderea semiformelor; - extragerea piesei turnate i a miezurilor. Dimensiunile de gabarit ale cochilei sunt determinate de dimensiunile piesei turnate, la care se adaug grosimea pere ilor dat conform tabelului de mai sus. Evacuarea gazelor din cochil , având în vedere c aceasta nu este permeabil la gaze, se realizeaz prin canale de aerisire practicate în pere ii formei. Sec iunea canalelor de aerisire se determin practic cu rela ia:
Sc ! Gm , în m2 Wg

261

unde: Gm ± debitul de metal turnat în form ; Wg ± viteza gazelor evacuate pe durata turn rii, dat de rela ia: Wg ! Q 2g
(p , în m/s, unde: Kg

± coeficient de debit evacuare gaze (0.8 - 1.0) g ± accelera ia gravita ional , în m/s2; p ± diferen a dintre presiunea gazelor din form i presiunea atmosferic egal cu cca. 1/10 din presiunea hidrostatic a aliajului turnat; K g ± greutatea specific a gazelor calde. Închiderea i deschiderea formelor metalice se asigur în planele de separa ie ale cochilei, cu ajutorul unor dispozitive specifice, ca: tifturi, cleme, uruburi sau contragreut i. Construc ia re elei de turnare în form metalic trebuie s asigure acelea i func ii ale procesului ca i în cazul altor procedee de turnare, i anume: - repartizarea optim a aliajului în cavitatea formei; - eliminarea gazelor din form i re inerea zgurei; - asigurarea debitului i vitezei de turnare pentru umplerea constant a formei. Re eaua de turnare se realizeaz prin acelea i procedee ca i cavitatea cochilei, în plus canalele re elei se protejeaz cu materiale refractare, pentru prevenirea erod rii termice de c tre aliajul turnat i pentru men inerea în stare lichid a aliajului în re ea, pân la solidificarea piesei turnate. Pentru realizarea efectiv a turn rii în forme metalice se recomand utilizarea unor nomograme i rela ii stabilite empiric, în scopul asigur rii parametrilor optimi de turnare. Astfel timpul de turnare se calculeaz cu rela ia:
t t ! (0,5...0,8) unde M ± masa piesei turnate, în kg.

, în sec.

262

Sec iunea canalului alimentator de intrare a metalului în cavitatea formei se determina cu rela ia: Sa ! unde: Wa ± viteza de curgere metal în form , în m/s; 3 m ± greutatea specific a metalului în kg/m ; t ± timpul de umplere a formei, în secunde. , în m2

Wa ™ V m ™ t

Fig. 6.8 Elementele componente ale unei cochile de turnare 1. pâlnie; 2. picior; 3. alimentator; 4. cavitatea formei; 5. maselota; 6. r sufl tori

În fig. 6.8 se prezint schema unei forme metalice cu elementele sale componente Piesele turnate în forme metalice se caracterizeaz prin structur i propriet i mecanice superioare celor turnate în amestecuri de formare, datorit în primul rând vitezei mai mari de r cire a aliajului turnat în form , având în vedere conductibilitatea termic mare a pere ilor cochilei. Procedeul este des utilizat în practica fabric rii elementelor protetice metalice.

6.2 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTIC
6.2.1 Teoria deform rii plastice Când asupra unui corp metalic ac ioneaz o for , forma i dimensiunile acestuia se modific , fenomenul este numit deformare. 263

Dac dup încetarea ac iunii for ei corpul revine la forma i dimensiunile ini iale, acesta s-a deformat ELASTIC, proces descris de legea Hooke:
I! W P ! E SE

unde: W - tensiunea de deformare; E - modul de elasticitate; P - for a de deformare; S - sec iunea corpului supus deform rii. Efortul unitar (tensiune) corespunz tor deform rii, peste care corpul metalic nu se mai comport elastic, se nume te limit de elasticitate, iar peste aceast limit , acel corp începe s se deformeze PLASTIC. În acest ultim caz nu mai exist o direct propor ionalitate între tensiune i deforma ie, deci modulul de plasticitate nu este o m rime constant . Deformarea plastic poate avea loc la rece sau la cald. Deformarea plastic la rece are loc la temperatura inferioar temperaturii de recristalizare ( de refacere a structurii metalice deformate) i este înso it numai de procesul de ecruisare (cre tere a durit ii i propriet ilor mecanice prin deformare plastic ). Deformarea plastic la cald se produce la o temperatur superioar celei la care structura corpului deformat se reface printr-un proces de recristalizare. Pentru majoritatea materialelor metalice, temperatura la care are loc procesul de recristalizare este aproximativ 0,4 din temperatura de topire, pentru metalele de înalt puritate este 0,2 Ttop., iar la solu iilor solide de 0,5-0,6 Ttop. Deformarea plastic la cald are deci loc la o temperatur superioar celei de recristalizare, este înso it de dou procese ce au loc simultan: ecruisarea i recristalizarea. y Mecanismul deform rii plastice a metalelor i aliajelor. Acest mecanism const în alunecarea unor zone fa de altele, de-a lungul unor plane cristalografice cu densitate maxim de atomi, numite plane de alunecare. În timpul alunec rii, atomii se deplaseaz cu un num r întreg de distan e atomice în lungul planului de alunecare pân ocup o nou pozi ie de echilibru, ca rezultat al deplas rii disloca iilor pe planul de alunecare. Deformarea plastic poate avea loc i prin mecanismul de MACLARE, adic de trecere a unei por iuni a metalului 264

într-o nou pozi ie simetric fa de materialul nedeformat. Planul de simetrie dintre por iunea deformat i cea nedeformat se nume te plan de maclare. Maclarea poate fi produs printr-o deformare mecanic (sub ac iunea unei for e) sau printr-un tratament termic dup deformarea plastic . y Legile principale ale deform rii plastice: - Legea eforturilor tangen iale arat c deformarea plastic într-un corp metalic cristalin este condi ion de prezen a unor tensiuni tangen iale sub ac iunea c rora se produce alunecarea pe planele cristalografice. Pentru ca deformarea plastic s poat avea loc, valoarea tensiunilor tangen iale, (care depinde de temperatur , viteza de deformare i schema de tensiuni aplicate) trebuie s dep easc rezisten a intern de pe planele de alunecare. - Lege prezen ei deforma iei elastice la deformarea plastic arat c orice deformare plastic este precedat i înso it de o deformare elastic a corpului metalic, a c rei valoare este propor ional cu tensiunea aplicat conform legii Hooke. - Legea volumului constant: în timpul deform rii plastice a corpurilor metalice, volumul acestora dup deformare este egal cu volumul ini ial supus deform rii. De exemplu în cazul unui corp paralelipipedic cu dimensiunile ini iale H, B, L1 i dimensiunile dup deformare h, b, L2, legea volumului constant se exprim prin egalitatea: H B L1 = h b L2 - Legea rezisten ei minime: la deformarea plastic , cu posibilit i de deplasare liber a materialului metalic în diferite direc ii, fiecare particul se va deplasa în direc ia în care întâmpin rezisten a cea mai mic . În consecin , la comprimarea unor epruvete de diferite sec iuni, aplicându-se grade de deformare din ce în ce mai mari, se constat c forma sec iunii dup deformare tinde spre forma cilindric . - Legea similitudinii stabile te c m rimea lucrului mecanic consumat pentru deformarea unor corpuri metalice asemenea din punct de vedere geometric, i cu aceea i compozi ie chimic i structural , este în acela i raport ca i volumele acestor corpuri. De asemenea, for ele necesare pentru aceea i deformare a unor corpuri metalice sunt propor ionale cu sec iunile transversale ale acestor corpuri. Legea are mare importan pentru simularea proceselor tehnologice de deformare în condi ii de laborator.

265

y Plasticitatea i rezisten a la deformare a metalelor i aliajelor. Plasticitatea reprezint , a a cum s-a mai ar tat, capacitatea metalelor i aliajelor de a se deforma plastic sub ac iunea unor for e exterioare, f r a- i distruge integritatea structural . Plasticitatea depinde de mai mul i factori, care se pot împ r i în dou grupe: - factori care caracterizeaz natura materialului metalic supus deform rii (compozi ia chimic i structura); - factori care caracterizeaz condi iile de deformare (temperatura metalului în timpul deform rii, viteza de deformare, starea de tensiune i starea de deformare). În privin a naturii materialului metalic supus deform rii s-a constatat c metalele pure au o plasticitate mai mare decât aliajele lor, plasticitatea scade cu cre terea gradului de aliere. De asemenea metalele i aliajele în stare turnat au plasticitatea mai redus decât acelea i materiale în stare deformat , ca urmare a neomogenit ii structurale mai mari pentru starea turnat . Temperatura de deformare (pân la o anumit limit ) contribuie în general la îmbun t irea plasticit ii materialelor metalice ca urmare a cre terii mobilit ii atomilor în re ea i a mic or rii for elor de coeziune dintre atomi, ceea ce u ureaz procesul de deformare prin alunecare. Viteza de deformare, care reprezint varia ia gradului de deformare în unitatea de timp, influen eaz plasticitatea în mod diferit, în func ie de natura materialului i temperatura la care are loc deformarea plastic . Rezisten a la deformare reprezint tensiunea cu care se opune materialul metalic deform rii sale de c tre for ele exterioare. Cu alte cuvinte, rezisten a la deformare este egal i de sens contrar cu presiunea medie necesar efectu rii deform rii plastice. Rezisten a la deformare p este format din dou componente, conform rela iei:

p=k+q unde: k ± rezisten a natural la deformare a materialului metalic; q ± componenta rezisten ei la deformare datorat efectului frec rii la suprafa a de contact dintre materialul metalic supus deform rii i sculele de deformare.
y Deformarea plastic la rece provoac în materialele metalice importante modific ri structurale cum ar fi: schimbarea

266

formelor i dimensiunilor gr un ilor, schimbarea orient rii spa iale a gr un ilor, schimbarea structurii fine a fiec rui gr unte. La grade mari de deformare, în urma proceselor de alunecare i maclare, gr un ii cristalini î i modific forma i dimensiunile. Ca regul general , cristalele din constituen ii deformabili plastic (de exemplu ferita din o eluri) se vor alungi în direc ia principal de întindere i se vor turti i l i, în conformitate cu schema deforma iilor principale. Cristalele din constituen ii fragili (cementita din o eluri) vor fi sf râmate, sf râm turile urmând alunecarea materialului. Cu cre terea gradului de deformare la rece, gr un ii se alungesc tot mai mult, c p tând aspectul unor fibre, motiv pentru care structura se nume te fibroas , la grade de deformare de peste 50% (fig. 6.9)

a)

b)

c)

Fig. 6.9 Influen a gradului de deformare la rece asupra structurii o elului cu 0,1% C. a) o el normalizat; b) o el deformat 20%; c) o el deformat 65% Prin deformare plastic la rece în metale se formeaz importante tensiuni interne care determin modificarea tuturor propriet ilor fizicomecanice. Astfel, prin deformare plastic la rece, cresc sensibil rezisten a la rupere, limita de curgere i duritatea, iar plasticitatea se mic oreaz . Deci prin deformare plastic la rece, metalele se înt resc, devin mai rezistente, mai dure, mai pu in plastice. Acest fenomen este numit durificare prin deformare sau ecruisare. Capacitatea de ecruisare a unui material metalic se caracterizeaz prin coeficientul de ecruisare care este egal cu panta curbei reale tensiune-deforma ie, acest fenomen se mai nume te i modul de plasticitate. În diagrama din fig. 6.10 se indic dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare pentru duraluminiu i alam .

267

Fig. 6.10 Dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare la rece
y Deformarea plastic la cald a metalelor asigur de asemenea o ecruisare care îns , datorit vitezei mari de difuzie este înl turat prin recristalizare, iar materialul r mâne în stare plastic . În cadrul acestui proces are loc compactizarea materialului metalic prin sudarea golurilor provenite din turnare i însemnate modific ri structurale, ca: f râmi area gr un ilor, formarea texturii cristaline i a structurii fibroase, f râmi area unor faze fragile i distribuirea lor mai uniform . Exist o evident deosebire între structura fibroas a unui metal prelucrat plastic la rece i structura fibroas a aceluia i metal deformat plastic la cald. În metalul prelucrat la rece, fibrele reprezint gr un ii metalului puternic întin i în direc ia de deformare. În materialul prelucrat la cald nu exist asemenea gr un i deoarece ei sunt recristaliza i i transforma i în gr un i m run i, nedeforma i, ca într-un metal recopt. Structura fibroas de prelucrare la cald este determinat de incluziunile i de impurit ile solubile care provoac segrega ii dendritice puternice. Incluziunile fragile sunt sf râmate i distribuite în iruri în direc ia curgerii principale, incluziunile plastice alungindu-se în aceea i direc ie. Simultan se produce îns recristalizarea care transform gr un ii deforma i, neac ionând îns asupra formei i distribu iei incluziunilor. Rezult astfel o structur format din fibre metalice separate prin iruri de incluziuni i segrega ii, a a cum se observ în fig. 6.11.

Fig. 6.11 Structura în iruri determinat de prezen a segrega iilor nemetalice în metalul deformat plastic la cald (50:1) 268

se aplic o serie de opera ii. asupra semifabricatelor laminate sau turnate. înso it de curgerea lui pe diferite direc ii.forjarea în matri (matri are). prin care acesta î i m re te sec iunea transversal în detrimentul în l imii.forjarea liber . for ele care ac ioneaz asupra semifabricatelor. ele se aplic lent. iar deformarea se mai nume te static . ce se aplic cu viteze mari. crestarea. g urirea. . y Refularea este opera ia de comprimare a unui semifabricat în direc ia axei lui principale. Deformarea semifabricatului nu se produce uniform. în volumul materialului apar zone unde curgerea se produce diferit (fig. ca: refularea. îndoirea. sub ac iunea unor lovituri succesive sau prin presare. sunt for e de oc. asigur i îmbun t irea apreciabil a propriet ilor mecanice ale materialului metalic.1 Forjarea liber Forjarea liber este procedeul de deformare plastic a materialului metalic prin lovire sau presare. Fig. curgerea materialului este liber . În func ie de modul cum are loc curgerea metalului.2. 6. Când deformarea se realizeaz prin lovire. se deosebesc dou procedee de forjare: . întinderea. Opera iile men ionate pot fi executate manual sau mecanic cu scule specifice sau cu ma ini de forjat.2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic la cald ce const în modificarea formei unui semifabricat sub influen a unei st ri tensionale în volumul materialului metalic.2.2. Dac for ele sunt de presare. deformarea f cându-se într-o cavitate a unei scule denumit matri . 6.12 Schema distribu iei deforma ilor i a tensiunilor la refulare 269 . Pentru ob inerea pieselor forjate liber. r sucirea. curgerea fiind limitat . pe lâng faptul c permite ob inerea unor piese cu forme i dimensiuni variate. Forjarea liber i în matri .12).6. debitarea i uneori sudarea. 6.

zona I din imediata apropiere a contactului cu sculele. suprafa a Sz poate fi explicitat prin rela ia: în timpul unde: 270 . la care în sec iunea longitudinal se disting câteva zone: .zona II în care materialul sufer cele mai mari deforma ii. au valori mai ridicate.13. 6. tensiunile au valoarea rezisten ei la curgere Rc a materialului. curgerea materialului s fie frânat . iar spre axa central . fenomenul conduce la transformarea formei cilindrice ini iale într-o form butoiat . i odat cu aceasta.13 Elementele geometrice ale semifabricatului supus reful rii Fz = Sz · Rdm Sz ± suprafa a de contact între scule i semifabricatul refulat de la h0 la hz. ca efect al p trunderii conului cu deforma ia minim . cre te i rezisten medie la deformare. În condi iile existen ei for elor de frecare.13): Fig. În timpul reful rii. cu baza aproximativ egal cu suprafa a de contact a semifabricatului cu nicovala.zona III a deforma iilor medii.Factorul principal care influen eaz distribu ia neuniform a deforma iilor este frecare dintre sculele cu care se realizeaz refularea i suprafe ele semifabricatului care vin în contact cu ele. datorit m ririi raportului d/h. conform diagramei din fig. zona are forma unui con. Cum volumul materialului r mâne constant deform rii. . 6. pe suprafa a de contact cu sculele. iar deformarea s se produc mai intens în partea central . Acest fapt determin ca în zona de contact dintre scule i semifabricat. unde deformarea are valori minime. sec iunea transversal a semifabricatului cre te. tensiunile se repartizeaz diferit. Cu cât coeficientul de frecare este mai mare. Deoarece for a de deformare cre te cu m rirea suprafe ei de contact. cu atât for ele de frecare T. Rdm ± rezisten a la deformare a materialului metalic. valoarea necesar pentru refularea de la h0 la h. În spa iu. La periferia contactului. valorile cresc treptat. va fi (în corela ie cu fig. în care materialul curge liber. . 6.

6. care pot fi de diverse profiluri (plane. în l imii h0. În func ie de raportul dintre lungimea de prindere între scule l0 i l imea b0 se poate influen a cinematica deform rii semifabricatului (fig. U. Cinetica deform rii prin întindere presupune aplicarea unor reful ri succesive în lungul semifabricatului. func ie de semifabricat (turnat sau laminat). lungimea l0 se transform în l (l > lo) iar b0 în b (b > b0). va fi: h h 1d ! S 0 0 dm ! S 0 0 d (1  Q ) h h 3h y Întinderea prin forjarea liber este opera ia care realizeaz mic orarea sec iunii transversale a semifabricatului în avantajul alungirii sale. i sec iunea final S. prin dou sau mai multe treceri (C = S0/S). Fig.14).h0 hz S0 ± suprafa a ini ial de contact Sz ! S0 Deci valoarea for ei necesar pentru refularea semifabricatului de la h0 la h. Dup deformarea pe o latur a semifabricatului cu reducerea h=h0 ± h. 6.14 Elementele geometrice ale semifabricatului supus întinderii între scule plane 271 .5 ± 5. Pentru exprimarea gradului de forjare la întindere. corespunde l imii b0. etc). între valoarea 1. Succesiunea reful rilor par iale aplicate pe o latur i pe cea adiacent a întregului volum de material poart denumirea de trecere . Sculele mecanice cu care se execut întinderea se numesc nicovale. Volumul par ial care se deformeaz la o lovitur de ciocan sau curs a presei. 6. se utilizeaz no iunea de coroiaj care exprim raportul dintre sec iunea ini ial S0 de la care se porne te întinderea. Valoarea coroiajului se impune la forjarea liber pentru asigurarea unei structuri corespunz toare (fibraj).14). V. i lungimii l0 (fig.

în daN/mm2. Dac îns la acela i grad de reducere h. 6. y G urirea este opera ia de forjare prin care se realizeaz perfor ri în semifabricatele forjate i este o faz preg titoare în vederea realiz rii de piese tubulare sau discuri g urite.Cu cât l0 este mai mare decât b0. dup care perforarea g urii continu pe partea opus a semifabricatului. Rezisten a la g urire se poate calcula cu rela ia simplificat : 272 .15 Schema tehnologic a g uririi cu dornuri Dornul are o înclina ie de 5 ± 11 mm la 1 m lungime. lungimea de prindere l0 este mai mic decât b0 atunci materialul va curge mai intens în lungul axei i mai pu in intens în l ime.4 « 0. materialul s nu sufere deterior ri puternice ale formei. poate fi exprimat prin rela ia: unde: F = Rdx · l0 · b0 Rdx ± rezisten a opus de material la întindere în sec iunea x. ( fig. se recomand ca raportul l0/b0 s fie cuprins între limitele 0. 6. Pentru conducerea corect a procesului de alungire a semifabricatului. Fig. For a de întindere F. b0 ± lungimea i l imea ini ial a semifabricatului forjat. l0. curgerea materialului va fi mai intens în direc ia perpendicular pe axa semifabricatului decât în lungul axei acestuia. Dornul trebuie s p trund pân la dou treimi din în l imea semifabricatului. pentru a se facilita extragerea sa din materialul supus forj rii.15. pentru ca prin g urire. G urile se execut cu scule numite dornuri ale c ror diametru d nu trebuie s fie mai mic decât o treime din diametrul d0 al semifabricatului.6. ca parametru principal al procesului de forjare la prese hidraulice.).

(daN). y Îndoirea este opera ia care transform semifabricatul cu axa dreapt într-un semifabricat curb.16. pe axa semifabricatului.5 a2 · Rc.pentru sec iuni rotunde: F = 0. ea r mânând la lungimea ini ial L0. exist o ax numit fibr neutr .rezisten a la curgere a materialului metalic. care în timpul îndoirii nu sufer deformare.pentru sec iuni p trate: F = 0. În zona îndoit . sec iunea transversal p trat sau rotund . 45d ) [m] 360 unde: d ± diametrul sau latura semifabricatului. Lungimea por iunii curbate a semifabricatului se calculeaz cu rela ia: 2TE L c ! ( R i  0. iar cea rotund în eliptic .Rd = 4 · Rc în care Rc . bara se va curba conform schemei din fig. For a de deformare la îndoire se stabile te func ie de forma sec iunii transversale a semifabricatului: . . 6.16 Deformarea semifabricatului la îndoire. (daN). Aceast deformare a sec iunii este cu atât mai pronun at cu cât sec iunea este mai mare i raza de îndoire Ri mai mic .25 d2 · Rc. 273 . Dac o bar metalic se supune unor for e exterioare perpendiculare pe axa longitudinal . Fig. în momentul când se dep e te rezisten a la curgere Rc a materialului. î i va denatura forma : sec iunea p trat trece în trapezoidal . 6. Prin aceast curbare. ± unghiul de îndoire în grade.

2.18) : semimatri a superioar i semimatri a inferioar . 6. 6. Planul care delimiteaz cele dou semimatri e se nume te plan de separa ie. Sculele cu care se execut debitarea se numesc d l i. materialul în stare plastic se deformeaz astfel încât prin a ezarea lui în cavitatea semimatri ei inferioare Fig. Matri a se compune din dou p r i (fig.17 Schema debit rii semifabricatelor forjate Crestarea este o opera ie asem n toare debit rii îns p trunderea sculei are loc la adâncimi limitate astfel încât s se asigure continuitatea materialului.2. 6. 274 . La forjarea în matri . care ulterior se îndep rteaz . În matri e se execut una sau mai multe cavit i care corespund formei semifabricatului sau piesei matri ate ce trebuie realizat . formând bavura. 6.y Debitarea i crestarea semifabricatelor la forjare se execut când dintr-un material se ob in mai multe piese sau când se îndep rteaz surplusul de material. ia forj riiîn matri forma i profilul loca ului matri ei.17 ). Dac fa de masa piesei forjate. 6. plusul de material curge în afara acesteia. Fig.2. semifabricatul ini ial a fost mai mare. Opera ia de debitare se execut prin ap sarea sculei pe materialul metalic dintr-o singur direc ie sau din dou direc ii (fig. atunci dup umplerea formei cavit ii. Forjarea în matri (matri area) Matri area este procesul de prelucrare a metalelor i aliajelor în stare plastic prin care semifabricatul se deformeaz între scule numite matri e.18 Principiul i ap sarea cu cea superioar .

În acest din urm caz opera iile se numesc preg titoare sau de prematri are i pot fi executate separat sau direct pe matri a de forjare. Matri area închis este procedeul prin care piesa se ob ine f r bavur . procedeul este numit Fig. se pot preg ti direct în cavit ile matri ei sau se preg tesc la o form cât mai apropiat de cea a piesei matri ate. care trebuie s fie la valori optime. Buc ile de material necesare execut rii pieselor. în ea se practic alte cavit i în care are loc deformarea.Pentru matri are se utilizeaz semifabricate în stare laminat sau turnat sub form de piese. 6. . construc ia matri ei.19 Matri a cu matri are bilateral . iar cealalt are rol numai de scul de presare. debavurarea i prelucrarea piesei matri ate. In cazul în care deformarea are loc numai într-o singur semimatri .Se stabilesc razele de racordare de la un perete la altul. astfel încât matri a s nu fie 275 .4 mm. y Tehnologia proiect rii piesei matri ate se stabile te plecându-se de la piesa finit i cuprinde urm toarele opera ii: . 6. loca uri multiple Corespunz tor utilajelor la care se realizeaz . forjarea în matri cu preforjare i forjare. care se formeaz în planul de separa ie i la periferia conturului piesei. procedeul se nume te de matri are unilateral .se stabilesc înclin rile pere ilor interiori i exteriori ai piesei matri ate astfel încât piesa s nu se blocheze în matri .se stabile te planul de separa ie al piesei i deci pozi ia bavurii i grosimea acesteia. Matri area se poate executa închis sau deschis. const în: proiectarea piesei matri ate. Când preg tirea semifabricatului se execut pe matri . Dac deformarea are loc în ambele semimatri e. limitele valorice ale grosimii bavurii variaz între 1. matri are pe prese i matri are pe ma ini i instala ii speciale. pere ii exteriori pot avea înclina ii mai mici (cca 7Û) iar cei interiori valori mai mari (cca 10Û). O astfel de matri se nume te matri cu loca uri multiple (fig. .19). Succesiunea de opera ii tehnologice pe care le implic deformarea plastic prin matri are. matri area se împarte în: matri are pe ciocane.

. y Opera ii tehnologice la forjarea în matri Ob inerea prin forjarea în matri a pieselor presupune trecerea semifabricatului printr-o serie de opera ii i faze a c ror ordine trebuie s reprezinte o succesiune logic pentru ob inerea piesei propuse. 6.2 ± 1.înc lzirea matri elor la 200 ± 300º C i ungerea suprafe elor active de lucru cu un amestec de ulei i grafit. muchia de centrare Pentru a preveni deplasarea în plan orizontal a celor dou matri e în timpul matri rii. 6. cavitatea semimatri ei. 5. orificiu de manipulare. Pentru aliajele neferoase contrac ia poate fi de 1. . Corpul matri ei are practicate cozi de rândunic (fig. Cavitatea matri ei are dimensiuni mai mari.înc lzirea buc ilor debitate la temperatura de forjare în cuptoare electrice sau cu gaze. 7. contrac ia oscileaz între limitele 1.5%.debitarea în buc i corespunz toare piesei matri ate i adaosului necesar form rii bavurii. Pentru piesele din o el. oglinda matri ei.debavurarea în scopul elimin rii surplusului de material i eventual perforarea piesei matri ate.20) care-l fixeaz în berbecul sau sabota utilajului de matri are. 276 .5 % din dimensiunile nominale în stare rece. 3. acestea sunt prev zute cu elemente de ghidare sub form de bol uri sau umeri. 6. 2. Semifabricatul laminat sub form de bar parcurge urm toarele etape: .20 Elemente constructive ale matri ei finisoare 1. bol uri de ghidare.forjarea în matri sau preforjarea liber sau în matri e cu loca uri preg titoare. corespunz tor contrac iei piesei i a adaosurilor de prelucrare. 6. .suprasolicitat din cauza concentratorilor de tensiune care se formeaz în timpul pres rii materialului în matri . . coad de rândunic . a a cum se vede în fig. Fig.20. canal pentru bavur . 4. y Construc ia matri ei are la baz desenul piesei matri ate.

bavura care se formeaz trebuie s posede o rezisten a mai mare la deformare decât materialul din interiorul cavit ii.). care s asigure propriet i mecanice ridicate piesei. 6. l ire. 6. 4.realizarea unei economii de material metalic. canal de bavur obi nuit. etc. lucru care se realizeaz prin practicarea de striuri în zone de formare a bavurii (fig. cât i în cea inferioar (fig. Prima faz const în preforjarea în matri cu loca uri multiple. rezolvarea ei corect depinde de experien a în proiectarea matri ei i în cunoa terea factorilor care influen eaz procesul tehnologic de matri are ca: natura materialului 277 . Pentru realizarea acestui scop. 6.realizarea în piesa matri at a unui fibraj corespunz tor. b. semifabricat Prin m rirea frec rii se for eaz curgerea în cavit ile matri ei a materialului pân ce acesta umple complet matri a. 2. 3. A doua faz tehnologic o reprezint matri area în cavitatea final a matri ei.striuri cu dou praguri de frânare. Deformarea metalului în cavitatea matri elor este o problem complex pentru fiecare tip de pies . unde materialul metalic trebuie s curg în a a fel încât s înainteze în cavit ile adânci i s completeze orice gol.21. Opera iile de preforjare au urm toarele trei scopuri: . cavitatea adânc a matri ei. .mic orarea rezisten ei la deformare a materialului în faza de matri are final . Fig. îndoire. întindere. unde semifabricatul este supus unor opera ii preg titoare de forjare ca: profilare. orificiu de evacuare gaze.21 Reprezentarea curgerii materialului în cavit ile matri ei 1 .21). 5. semifabricatul supus matri rii parcurge dou faze tehnologice principale.În realizarea pieselor matri ate mici (a a cum este cazul elementelor protetice metalice). iar surplusul de metal va ie i în bavur pân când semimatri ele se închid. . atât în semimatri a superioar .

r > 10s. etc. 6.3 Procesarea tablelor prin deformare plastic Aceste tehnologii au ca rezultat deplasarea unei p r i a semifabricatului în raport cu cealalt parte. 6. în care eforturile sunt nule.22.1 Îndoirea tablelor Îndoirea este opera ia de prelucrare prin deformare ce const în modificarea formei unui semifabricat prin încovoiere plan în jurul unei muchii rectilinii. prese cu fric iune sau hidraulice. în materialul supus deform rii apar eforturi de întindere la exterior i de compresiune la interior. Opera ia de îndoire se face la rece.2.supus matri rii. rezisten a la deformare. printre acestea se amintesc: ciocane pneumatice. schema st rii de tensiune. temperatura de înc lzire. În cazul îndoirii cu raz de curbur mare. 6. f r distrugerea acestuia i f r eliminarea de material metalic. deformarea realizându-se cu ajutorul unui dispozitiv profilat ce are p r ile active construite func ie de profilele de îndoit. prese cu excentric. plasticitatea. folosind ca semifabricate table i benzi metalice.22 Schema îndoirii în matri În timpul deform rii sub ac iunea for ei exterioare.3. Între cele dou zone supuse unor solicit ri opuse apare un strat neutru. etc.. Opera ia de matri are se poate realiza cu diverse utilaje i instala ii care asigur for a de presare pe cele dou semimatri e. Schema acestei opera ii este prezentat în fig. raza de curbur se determin cu rela ia: 278 . 6.2. Fig. deform rile plastice sunt mici i stratul neutru se men ine la mijlocul sec iunii s.

raza de curbur fiind dat de rela ia: V ! rm EF în care: .24): 279 .V ! r  s 2 În cazul îndoirii cu raze mici (r < 10s).23. În timpul îndoirii. iar rezultatele sunt prezentate în grafice. pentru îndoirea tablelor din o el. au loc deform ri plastice mari. respectiv l imii semifabricatului. cu rela ia (fig. Fig. Încerc rile de îndoire a semifabricatelor metalice se fac prin metode standardizate. în material apar deforma ii plastice iar deforma iile elastice dispar.1 se determin prin încerc ri experimentale pentru materialul supus deform rii. rm ± raza fibrei neutre dup îndoire. ceea ce duce la o destindere a piesei îndoite.23 Arcuirea elastic i determinarea ei Pentru ca în semifabricatele îndoite s nu apar fisuri. În determinarea lungimii semifabricatului plan. 6. 6. 6. fenomen numit arcuire elastic . ± coeficien i determina i de modificarea grosimii. înso ite de mic orarea grosimii materialului i deplasarea stratului neutru. se ia în calcul lungimea por iunilor drepte i a celor îndoite pe fibra neutr . va fi necesar s se execute îndoirea la un unghi 1 < astfel încât s se compenseze efectul arcuirii elastice. Unghiul de arcuire . necesar ob inerii unei piese îndoite. asem n tor celui din fig. Pentru a ob ine o pies îndoit sub un anumit unghi . îndoirea nu se va face sub o anumit raz minim admisibil .

2.3. iar pentru a se evita formarea unor ondula ii în zona dintre poanson i matri . 6.) care apas asupra materialului în timpul deform rii. Semifabricatul de la care se pleac este de regul un disc.3.! l1  l2  l3  l4  l5  TE 1 V  T V  T V  TE2 V 180 1 2 2 2 3 180 4 6.2 Roluirea tablelor Opera ia const în curbarea unei table în scopul ob inerii unei suprafe e cilindrice sau conice. acesta se debiteaz dup opera ie de ambutisare.24 Cotarea unei piese îndoite în scopul determin rii lungimii semifabricatului. sau în m rirea adâncimii unui semifabricat.25a).  Fig. cu sau f r modificarea grosimii pere ilor. se utilizeaz un inel de re inere (fig. Semifabricatul plan destinat ambutis rii se ob ine prin decupare.3 Ambutisarea tablelor Ambutisarea const în modificarea formei unui semifabricat tabl . 6. atât produsul cât i matri a sunt prev zute cu raze de racordare rp respectiv rm. 6. 280 . 6. Pentru ca semifabricatul s nu fie t iat. Piesa ambutisat are cap tul exterior deformat.25b.2. Deformarea semifabricatului se realizeaz prin trecerea sa for at printr-o matri . sub ac iunea uni poanson (fig. Deformarea se realizeaz cu ajutorul unor cilindri sau conuri care execut mi c ri de rota ie . de la forma plan la cea cav .

când între poanson i matri a exist un joc egal cu grosimea semifabricatului. În cazul ambutis rii adânci. dn-1 .26).diametrul presei. D .Fig.diametrul semifabricatului Fig.26 Schema treceri. etc.diametrul piesei la o anumit trecere. dup fiecare trecere se mic oreaz ambutis rii adânci diametrul semifabricatului i cre te în l imea h a piesei ambutisate (fig. Dac se noteaz cu D diametrul semifabricatului ini ial 281 . 6. 6.25b. 6. astfel: . Schema ambtis rii d . 6. de tipul sculelor.diametrul piesei la trecerea precedent .25a. Valoarea coeficientului de ambutisare m este subunitar i depinde de natura i grosimea materialului supus deform rii. Schema ambutis rii cu utilizarea inelului de re inere Ambutisarea se poate realiza. este necesar ca ambutisarea s se execute din mai multe Fig.f r sub ierea pere ilor. când diametrul poansonului nu asigur joc între acesta i materialul supus ambutis rii. pentru a se evita ruperea materialului. reducerea de diametru se stabile te cu ajutorul unui coeficient de ambutisare definit de rela ia: m! dn d n 1 în care: dn .cu sub ierea pere ilor. Pentru fiecare trecere. în func ie de deformarea grosimii semifabricatului. .

se folosesc semifabricate în form de disc.(disc) i cu d1. 2«« n.13 p [mm] La ambutisarea pieselor de revolu ie mai complicate . tiind c m1 = 0. exist rela ii de forma: mt ! d1  . grafice i grafo-analitice. As ! Ap . iametrele intermediare se determin cu rela iile: d1= m1 D. mn ! dn d n 1 mt = m1 ·m2·m3 ««mn-1·mn În baza rela iei de mai sus se stabile te num rul de treceri.metoda egal rii ariilor ce const în determinarea diametrului D al semifabricatului. Pentru piesele ambutisate de alt form geometric .6. diametrul semifabricatului se determin cu rela ia: 282 . Dintre metodele analitice se men ioneaz : . mn= m = 0. iar m2 = m3= «. d2= md1««« dn = mdn-1 O problem tehnic important în procesul de ambutisare o constituie determinarea formei i dimensiunilor semifabricatelor ini iale. Pentru piesele ambutisate de form cilindric . coeficientul total de ambutisare mt va fi dat de rela ia: mt ! dn Între coeficientul total de ambutisare mt i coeficien ii de ambutisare la fiecare trecere (m1 « mn).45«0. semifabricatele au conturul ce depinde de forma pieselor respective. m2 ! d2 d1 . d2 «dn diametrele intermediare ale piesei supus ambutis rii (dn.care se pot descompune în mai multe suprafe e geometrice simple 1.diametrul piesei finite). ! 1.65-0. deci egalarea ariei semifabricatului As cu aria piese ambutisate Ap.80. T 2 4 ! p . Determinarea dimensiunilor semifabricatului în astfel de situa ii utilizeaz metode analitice.

sau pentru a restabili starea mai ductil dup prelucr rile prin deform ri plastice la rece. Tratamentul termic de c lire. în func ie diagrama Fe-Cr-Ni-C de con inutul de carbon. 6.3. Sec iunea politerm prin diagrama sistemului cuaternar Fe-Cr-NiC la con inuturi constante de 18%Cr i 8%Ni (fig. arat c înc lzirile i r cirile lente între curbele SE i SK ± Fig. cu volumul piesei Vp. produc precipitarea 283 . ! 1.13 p s sau ! 1. la un con inut redus de carbon (sub 0.27). de punere în solu ie (hiperc lire) se aplic o elurilor austenitice în scopul dizolv rii carburilor secundare precipitate în cursul prelucr rii la cald. conform rela iilor: Vs ! Vp .27 Sec iune prin respectiv între 600ºC i 1000ºC. 6.ca i sta ion rile la 18%Cr i 8%Ni în acest interval.1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice O elurile austenitice nu sunt susceptibile la c lire din cauza structurii monofazice stabil în domeniul de prelucrare la cald pân la temperatura ambiant .1%).metoda egal rii volumelor const în egalarea volumului semifabricatului Vs.3 TRATAMENTE TERMICE I TERMOMECANICE APLICATE PRINCIPALELOR GRUPE DE BIOMATERIALE METALICE. T 4 2 S! p.n D ! 1.13 § i !1 Ai .13 n § i !1 i s 6. prelucr ri care m resc considerabil propriet ile de rezisten ale o elurilor. 6.

2%. R cirile foarte lente. este insuficient pentru a preîntâmpina precipitarea carburilor. ceea ce are ca efect cre terea sensibil a propriet ilor mecanice. Tratamentul trebuie urmat de recoacere de 284 .Fe)23C6 din masa austenitic . În consecin . Problema se poate rezolva prin utilizarea o elurilor inoxidabile stabilizate structural cu titan sau niobiu. prelucrarea termomecanic prin deformare la rece (sub temperatura de recristalizare) contribuie la cre terea important a propriet ilor de rezisten . pot s provoace separarea de ferit . O metod practic de tratament pentru o elurile inoxidabile austenitice se refer la recoacerea acestora în atmosfer de azot. Utilizarea r cirii mai lente în ulei sau aer. (Cr. urmate de r ciri rapide. Pentru a se ob ine rezisten a maxim la coroziune intercristalin . astfel încât cromul r mâne dizolvat i nu mai poate precipita sub form de carburi. Aceasta conduce îns la deform ri din cauza tensiunilor termice produse. înc lzirile trebuie s se fac la temperaturi de 1050 ± 1100ºC pentru o elurile inoxidabile cu max. precipit practic numai carbura de titan. apa. pentru grosimi reduse de pere i (pân la 6 mm). care const în înc lzirea o elului la temperatura de 850 ± 900ºC. care consum carbonul de la limita gr un ilor. aceasta trebuie s se fac foarte rapid. 0. Acest tratament se poate aplica i atunci când se urm re te recristalizarea produselor deformate la rece. timp de 3-5 ore. sub linia SK. În privin a r cirii. tratamentul o elurilor stabilizate cu titan sau niobiu poate fi realizat prin recoacere de stabilizare. Tratamentul de stabilizare se realizeaz în cursul deform rii plastice i poate fi urmat în final de recoacere de detensionare la 650 ± 750ºC. care m re te suplimentar rezisten a general la coroziune. prin utilizarea ca mediu de r cire. pentru evitarea separ rii de carburi ca i pentru dizolvarea celor eventual separate. dup care urmeaz r cirea în ap sau aer for at (ventilat). care leag carbonul în carburi mai stabile i cu tendin mai redus de precipitare.1%C. au ca efect re inerea de ferit . care difuzeaz în stratul superficial al produsului pân la o concentra ie de 0. astfel c se favorizeaz fenomenul de coroziune intercristalin .carburii complexe. pe când supraînc lzirile peste linia NJ. ceea ce face posibil r cirea în ulei sau chiar în aer. Esen a acestui tratament const în aceea c la 850 ± 900ºC. De asemenea. care ar reduce deformarea.

28. cu men inerea timp de 30 minute la aceast temperatur . O aten ie deosebit trebuie s se acorde mediilor de înc lzire. În tabelul 6. Microstructura monofazic a o elului austenitic este prezentat în fig. 1 min/mm grosime. precum i structura ob inut prin deformare la rece (fig.28 Microstructura implanturilor din o el inoxidabil 316 L a) forjat la cald.6.6. iar eventuala carburare favorizeaz coroziunea intercristalin . 6..6 se indic propriet ile mecanice ale o elurilor inoxidabile pentru implanturi chirurgicale. se recomand durata medie de cca. dup care se face r cirea în aer. R cirea se face în camere speciale cu ap sau cu curent for at de aer. iar atmosfera de protec ie se introduce din momentul începerii înc lzirii. pân ce temperatura în produs coboar sub 200ºC.recristalizare pentru refacerea structurii i eliminarea tensiunilor din produs în scopul atenu rii coroziunii intercristaline. greu de eliminat prin decuparea ulterioar .28. cât i eventuala carburare au efecte negative asupra comport rii produselor în corpul uman: oxidarea produce un film sub ire de oxizi. Ca atmosfere protectoare se folosesc hidrogenul sau amoniacul disociat. 285 .b). Produsele se introduc în cuptorul de tratament perfect degresate i uscate. ob inute dup diverse tratamente la cald i la rece. deoarece atât oxidarea. a. Duratele de men inere la tratament depind de grosimea produselor. b) dup deformare la rece (m rire x100) Pentru o elurile stabilizate cu titan se poate aplica recoacerea de stabilizare prin înc lzire la 860-900ºC. a) b) Fig.

Tabelul 6. 6. Recoacerea titanului i aliajelor sale dup deformarea plastic la rece are ca scop fie numai înl turarea tensiunilor i refacerea structurii. c lire martensitic i de punere în solu ie. Cre terea gr un ilor cristalini la recoacerea titanului dup deformarea plastic . este influen at de gradul de deformare i de temperatura de înc lzire peste pragul de transformare .3.29. a a cum se observ în diagrama din fig. Fig.5 ore Deformarea la rece urmat de recoacere Deformarea la rece f r recoacere Recoacere în atmosfer de azot Limita de curgere (MPa) 211 689 1160 380 Limita de rupere (MPa) 645 862 1256 700 Alungirea (%) 68 12 6 46 6.29 Diagrama de recristalizare a titanului pentru o durat de recoacere de o or 286 . ob inut printr-o recristalizare complet .6 Influen a tratamentelor asupra propriet ilor mecanice ale o elurilor inoxidabile Tratamentul Recoacerea la 1050ºC/0. 6.. fie revenirea la starea de plasticitate mare. revenire i îmb trânire.2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan Complexitatea aliajelor cu baz de titan face posibil aplicarea întregii game de tratamente termice: recoaceri cu i f r transform ri de faz .

287 Aliaje cu structur + .5 ±1.30). ci ea are loc printr-o rea ezare a atomilor din re eaua C. sunt prezenta i în tabelul 6. nu apar germeni cristalini noi. A a de exemplu. urmat de îmb trânire. Cinetica i mecanismul transform rii depinde de compozi ia chimic . Astfel adaosul de Al de la 1 la 4% m re te temperatura de recristalizare de la 575ÛC la 700ÛC. s-au constatat mai multe st ri intermediare cu re ele cristaline diferite (fig.5V Detensionare 600ÛC/1 or /aer Recristalizare 750ÛC/10 ore/aer Durificare - Ti-6Al-4V Ti-7Al-4Mo 550-650ÛC/1-2 725-780ÛC/30 min-2 ore/aer ore/aer 400ÛC/24 ore ± 800ÛC/1 or /aer + 800ÛC/1 or /aer 475ÛC/8 ore/aer 400ÛC/8 ore/aer 450-650ÛC/2 680-760ÛC/1-2 ore/aer ore/aer 700-800ÛC/1-8 820-950ÛC/10 min-1 480-650ÛC/1-4 ore/cuptor 550ÛC + or /ap + 480ore/aer aer 550ÛC/4-8 ore/aer 775-800ÛC/1-8 900-950ÛC/0. Tratamentul de c lire.7. în aliajele care con in elemente stabilizatoare. de temperatura de transformare. de punere în solu ie. cu precipitarea fazelor secundare se aplic aliajelor de titan care prezint fenomenul de sc dere a solubilit ii solu iei solide cu temperatura. astfel încât în asemenea aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice. Existen a transform rii alotropice st la baza apari iei structurilor martensitice. Spre deosebire de transformarea alotropic a fierului.5S Ti-2. Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare .V. de recristalizare i de durificare pentru unele aliaje ale titanului. Parametrii recoacerilor de detensionare. în H.7 Parametrii tratamentelor termice aplicate aliajelor cu baza de titan Aliajul Aliaje cu structur Ti-5Al Ti-5Al-2.C. de propor ia de impurit i. etc. la transformarea alotropic a titanului. 6. mic oreaz viteza de transformare .C.Elementele de aliere influen eaz mult condi iile de recristalizare ale titanului. Tabelul 6.5Cu Ti-3Al-2.5 480-700ÛC/1-3 ore/cuptor 550ÛC/ ore/ap + 480ore/aer aer 600ÛC/4-10ore/aer în titan i aliajele sale.

iar la temperaturi situate sub Tcr. faza rezidual se mic oreaz i devine mai s rac în elemente de aliere. Martensita ¶ are re ea hexagonal . cu atât propor ia de martensit ¶ în structur este mai mare. sunt de asemenea men ionate în fig. pentru a se men ine granula ia fin . structura va fi ¶+ . structura de c lire este format numai din ¶. astfel încât peste o concentra ie critic Ccr. cu simetrie mai sc zut . Temperatura minim de la care. Dup c lirea acestor aliaje în domeniul de temperaturi deasupra lui T1.30 Diagrama transfor. prin c lire. structura va fi ¶+ + . parametrii ei fiind dependen i de gradul de suprasaturare în elemente de aliere. Domeniile de concentra ii în elementele de aliere i de temperaturi la care apar fazele men ionate mai sus. Pân la concentra ia c1 de elemente betastabilizatoare. care influen eaz transform rile urm toare.. Cu cât temperatura de înc lzire este mai mare decât Tcr.30. temperatura de înc lzire a Ti-4Al nu trebuie s dep easc 900ÛC. m rilor la c lirea aliajelor de Procesele de descompunere titan cu elemente stabilizatoare a solu iei solide subr cite. În domeniul temperaturilor de transformare / + se pot forma stratific ri de faz mai s race sau mai bogate în elemente de aliere. s nu se dep easc 1000ÛC. datorit elementelor stabilizatoare. la c lirea în intervalul T1-Tcr.loc. în cursul c lirii aliajelor de titan. iar a aliajelor cu mai pu in de 4%Al. 6. când se produce transformarea reversibil în . Când cre te propor ia de . Faza intermediar este coerent cu faza i ea poate fi dizolvat în solu ie printr-o recoacere la temperatur ridicat . + .Astfel. Solu ia suprasaturat ¶ ob inut prin transformare martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . 6. deci structura va fi transformarea structural nu are Fig. constituie o temperatur critic Tcr . 288 . Temperatura de început de transformare martensitic Ms scade atunci când cre te propor ia de elemente stabilizatoare. se formeaz martensita ¶. apropiat de re eaua rombic . nu se mai formeaz martensita ¶. se poate forma martensita ´.

C.5 1036 1147 12. la care formarea separ rilor la revenire men ine orientarea dup structura acicular de c lire. ± Recopt Ti 6Al 4V ± Recopt în domeniul (1030ÛC) r cit în cuptor la 800ÛC. confer aliajelor cea mai bun stabilitate structural datorit form rii unui mare num r de particule fine i uniform distribuite în matricea . cu formarea structurilor + apropiate de Descompunerea fazei echilibru. sau s r cite fin dispersate. Ti 6Al 4V deformat la 650-750ÛC. ceea ce mic oreaz propriet ile mecanice. apoi cu separ ri de îmbog ite. dar propriet ile de plasticitate sunt superioare. Tabelul 6. conduce la o durificare accentuat a aliajelor. la m rirea densit ii defectelor i la distribu ia lor uniform .8 sunt prezentate propriet ile mecanice ale titanului i aliajelor sale.5 Obs.influen eaz mult propriet ile mecanice ale aliajelor de titan. Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor de titan.P ± titan de puritate comercial 289 . conduc la finisarea structurii. apoi în aer. apari ia fazei intermediare duce la fragilizarea lor. determin o modificare mai redus . la cre terea modulului de elasticitate i a durit ii. fa de tratamentul dublu de c lire i revenire. recopt la 700ÛC Limita de curgere (MPa) 385 838 Rezisten a la rupere (MPa) 530 948 i aliajelor Alungirea (%) 23 12.P. Dezvoltarea transform rilor intermediare ale fazei metastabile cu formarea martensitei ¶. func ie de tratamentele termice i termomecanice aplicate în d iverse domenii de stabilitate a fazelor componente. Tratamentul izoterm are avantajul ob inerii unei structuri neorientate. În acest caz. pentru eliminarea acestei faze fie se prelunge te revenirea pân la formarea fazei fie se repet revenirea în domeniul + . cu ameliorarea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune. În tabelul 6.8 Unele propriet i mecanice ale titanului bifazice pe baz de titan Tratamentul Titan C. dar la mic orarea plasticit ii. la suprimarea recristaliz rii. La durificarea prin tratament termic a aliajelor de titan cu structura sau + . ceea ce intensific descompunerea uniform a fazelor metastabile. C lirea izoterm a aliajelor de titan la temperaturi care asigur viteza maxim de transformare.

b) amestec globular de faza hexagonala cu faza cubica cu volum centrat dupa forjarea la cald aliajului Protasul 10 6. 6.31 indic fazelor i în aliajele Ti-Al-V forjate.1. 6. Cr i C.3.33). 6.3. Structura tipic pentru aliajul turnat Co-Cr-Mo este prezentat în fig.3.31 Microstructuri de aliaje Ti-Al-V forjate a) amestec de faze i cu structura lamelara dupa forjarea la cald a fazei . au scos în eviden faze de carburi complexe de tipul M23C6. pentru identificarea fazelor prezente în structura turnat . Aliajele Co-Cr turnate au o structur neomogen în care se remarc zone interdendritice bogate în elemente de aliere ca Mo. faze îmbog ite în Cr i Mo i matricea de faz . 6.3 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de cobalt 6.Microstructurile prezentate în fig. a a cum se constat i în diagrama de echilibru termic a sistemului binar Co-Cr (fig. 290 .32. distribu ia a) b) Fig. Studiile efectuate.

Pentru a îmbun t i structura este necesar efectuarea tratamentului termic de omogenizare prin recoacere la temperatura de 1220 ± 1230ÛC. Efectul acestui tratament const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor complexe i a fazelor intermetalice în matricea .Fig. În fig.34 Microstructura de recoacere a aliajului Co-Cr-Mo turnat Înc lzirea aliajului la temperaturi sub 1230ÛC. cu men inere la aceast temperatur timp de o or dup care aliajul se r ce te rapid pân la temperatura ambiant . 291 . se prezint structura specific a acestui aliaj. prin cre terea duratei de men inere la temperatura de omogenizare pân la 24 de ore.32 Microstructura aliajului turnat Co-Cr-Mo Compozi ia heterogen a structurii de turnare afecteaz sensibil propriet ile mecanice i rezisten a la coroziune a acestor aliaje. 6. rezultat în urma tratamentului de recoacere men ionat.33 Diagrama binar a sistemului Co-Cr Fig.9). îns propriet ile de plasticitate cresc. 6. 6. (tabelul 6.34. în care se constat prezen a unui anumit grad de neomogenitate structural . 6. Fig.

Tabelul 6. recopt la 1050ÛC/40 i r cire în aer Limita de curgere (MPa) 430-490 450-492 444-509 600 731 876 690 Rezisten a la rupere (MPa) 716-890 731-890 747-952 1000 945 1360 1640 Alungirea (%) 5-8 11-17 10-13. este caracterizat prin propriet i de rezisten i ductibilitate ridicate datorit prezen ei unor carbonitruri intragranulare i a precipitatelor de faz .conduce la o solubilizare complet a carburilor i a fazelor intermetalice. timp de 4 ore. s-a constatat o ameliorare a propriet ilor mecanice. . prezen a unui eutectic care poate conduce la apari ia fazei lichide la limita gr un ilor.C. În acest fel se poate ob ine o îmbun t ire sensibil a tuturor propriet ilor mecanice ale aliajului turnat. transformarea structurii C. De asemenea. prin înc lzirea la temperatura de 890ÛC se ob ine o omogenizare mai avansat a structurii aliajului turnat. structura este hexagonal compact H.C.9 Influen a tratamentelor termice i termomecanice asupra propriet ilor aliajelor turnate Co-Cr-Mo Tratamentul Aliajul în stare tu rnat Recoacere 1230ÛC/1 or /r cire ap Recoacere + îmb trânire la 650ÛC/20 ore Aliajul Muller Aliajul turnat i extrudat + recopt la 1100ÛC/2 ore Aliajul turnat i forjat la cald. prin realizarea unui tratament de îmbun t ire a structurii. Prin combinarea tratamentului de recoacere prezentat mai sus. la temperaturi mai mari de 890ÛC. urmat de o alt recoacere la 292 . în H. La temperatura de peste 1235ÛC s-a constatat în sistemul ternar Co-Cr-Mo.2% azot iar tratamentul termic const într-o recoacere complet la 815ÛC. iar la temperaturi mai sc zute.C. pe seama transform rilor structurale care au loc la aceast temperatur : aliajul Co-Cr-Mo are structura C. i în consecin poate conduce la apari ia fisurilor în aliaj. cu unul de îmb trânire la 650ÛC.C. Aliajul con ine cca 0. în matricea metastabil C. motiv pentru care înc lzirea pentru recoacere se recomand a se limita la temperaturi sub 1230ÛC. apoi laminat Aliajul cu con inut redus de carbon.C.5 25 17 19 26 Aliajul turnat Co-Cr-Mo numit ENDOCAST sau Muller. este lent i la o r cire for at în ap sau aer ventilat se formeaz benzi de H. prin formarea de precipitate alungite de-a lungul limitei gr un ilor.C.F.F.F. timp de 20 de ore.

2 Aliajele prelucrate prin deformare plastic pe baz de cobalt.C.C. în condi ii de r cire for at . împiedic .15%) în compozi ia aliajelor turnate asupra propriet ilor acestor aliaje dup prelucrare prin deformare la cald i la rece. au propriet i mecanice superioare fa de cele turnate. const în microalierea cu elemente ca: Al.. Prin acest tratament se ob ine precipitarea unor carbonitruri sub form de benzi cu structura H.8. Ta. B.F. Nb.C. Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor turnate Co-Cr-Mo conduc la îmbun t irea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune prin fragmentarea accentuat a carburilor în re eaua intermetalic deformat plastic. într-o matrice cu aglomer ri de defecte cu re ea H. prin forjare rezult o structur fibroas i orientat care asigur îmbun t iri sensibile a plasticit ii aliajelor. laminare. 6.C. în H. elemente limitate la urm toarele propor ii: C max. astfel c . Ca rezultat al con inuturilor limitate în cele dou elemente.C. Aliajul are structur cubic cu fe e centrate C. sunt susceptibile la o serie de tratamente de compozi ie chimic . utilizat în stare forjat (prin matri are) la cald. A a cum rezult i din tabelul 6.C. se ob ine o cre tere a rezisten ei la rupere la 1000 MPa i o cre tere a alungirii la 25%.F.F. în matricea metastabil de C.1225ÛC tot cu o durat de 4 ore. extrudere. urmate de tratamente de îmbun t ire. în urma tratamentului termic al aliajului Muller. urmat de forjare la cald i tratamente de îmbun t ire prin c lire martensitic în urma c rora se ob in precipitate C. 0.5%.F. formarea structurii H. Natura lent a transform rii C. Aliajul reprezentativ din aceast categorie este Co-Ni-Cr-Mo.. tratamente termice i termomecanice care le asigur propriet i îmbun t ite impuse de standardele de calitate specifice domeniilor de utilizare medical . 26. structura devine hexagonal compact sub 425ÛC. cu r cire rapid în ap . Tratamentele termomecanice constau în prelucrarea la cald a aliajelor turnate prin: forjare.C. etc.C. Din cele prezentate mai sus rezult c aliajele turnate Co-Cr-Mo utilizate ca implanturi chirurgicale. A fost de asemenea studiat influen a con inutului redus de carbon (max 0.3..3. prin r cire lent . A fost cercetat i influen a compozi iei aliajelor Co-Cr-Mo turnate care au con inut sc zut de carbon i crom. constatându-se o cre tere accentuat a tuturor propriet ilor în compara ie cu aliajul turnat clasic. printr-un tratament adecvat 293 . Un alt procedeu de îmbun t ire a propriet ilor aliajelor turnate pe baz de cobalt.05% i Cr max. la temperatur de deformare plastic ± 1125ÛC i.

persist i asigur locuri pentru precipitarea compusului intermetalic Co3Mo.F.C. (x 615) În tabelul 6. cu o durat de 4 ore. în func ie de tratamentele aplicate Tratamentul Recoacere la temp >1050ÛC timp de o or Forjare (matri are) la rece cu 50% reducerea sec iunii Forjare la rece 50% reducere sec iune + îmb trânire la 538ÛC/4 ore Forjare la cald la temp > 650ÛC Limita de curgere MPa 300 650 2000 Rezisten a la rupere MPa 800 1000 2068 1300 Alungirea % 40 20 10 20 294 .10 Propriet ile mecanice ale aliajelor Co-Cr-Ni-Mo.10 este prezentat influen a diferitelor tratamente termice i termomecanice asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor pe baz de cobalt.. În cursul tratamentului de îmb trânire. Tabelul 6.F. într-o matrice metastabil de C. Fig. Din tabelul men ionat rezult i influen a suplimentar asupra propriet ilor tratamentului de îmb trânire la temperaturi cuprinse între 540-590ÛC.C.C. urmat de r cire în aer. zonele cu structura H.C. b) matricea de faz C.35). 6. 6. (fig.se ob ine o structur în benzi de faze cristalizate în H. Aceste multifaze structurale sunt caracterizate de propriet i de rezisten i ductilitate ridicate.35 Microstructura aliajului Co-Cr-Ni-Mo deformat plastic la temperaturi joase: a) benzi de faze cu structura hexagonal compact .

Aliajele dentare se c lesc la 700-870ÛC i apoi se supun îmb trânirii 30 minute la 250450ÛC. ca de exemplu Au-Ag-Cu. Multe din aliajele aurului sunt susceptibile la durificare structural prin c lire urmat de îmb trânire. Pentru a împiedica precipitarea fazelor secundare.forjarea la rece sub temperatura de 650ÛC conduce la cre terea accentuat a propriet ilor de rezisten mecanic prin ecruisare i formarea fazei dure cu structura H. se pot deforma i apoi recristaliza pentru ob inerea maleabilit ii maxime.Tratamentul de recoacere la temperatura de 1050ÛC. Aliajele Ag-Cu prelucrate prin laminare sunt recoapte la 650-740ÛC în atmosfere protectoare sau în b i de s ruri topite.realizarea recoacerii complete la temperaturi de 1050ÛC timp de o or . dar în schimb scad drastic propriet ile de ductilitate. dar sub temperatura de recristalizare (950ÛC). acesta nu asigur formarea precipitatelor de Co3 Mo. . Pd-Pt. etc. trebuie recopt pentru recristalizare la 300ÛC. Cu. conduce la diminuarea propriet ilor de rezisten . Argintul pur recristalizeaz chiar la temperatura ordinar . iar argintul tehnic. timp de 1-2 ore. aliaje dentare Au-Ag-Cu. Aurul i aliajele sale ca: Au-Pt. Au-Pt-Pd cu adaosuri de Ag.forjarea la cald deasupra temperaturii de 650ÛC în domeniul structurii C. se recomand r cirea în ap a aliajelor recoapte.C.F.3. 295 . asigur cre terea propriet ilor de duritate func ie de gradul de deformare. cu scopul men inerii unei plasticit i ridicate. se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 30-50% fa de starea turnat recoapt . Influen a tratamentelor asupra propriet ilor aliajelor deformate plastic din sistemul Co-Cr-Ni-Mo se poate rezuma la urm toarele aspecte privind procesarea acestora: .3. deformat plastic. Ni.C. astfel c tratamentul termic care se poate aplica este recoacerea de recristalizare.1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint Aceste materiale metalice sunt caracterizate prin propriet i ridicate de deformare plastic la rece i la cald.. 6. . asigur rezisten a sc zut i ductilitate ridicat a aliajului.4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase 6..4.

se poate aplica tratamentul de c lire bazat pe existen a unor transform ri în stare solid de tip ordine ± dezordine structural . cre terea i dezvoltarea esutului la interfa a cu proteza. 6. cu structuri de solu ii solide continui izomorfe. tratamentul termic cel mai utilizat fiind recoacerea la recristalizare. cu materiale ceramice.1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice Comportarea unui implant metalic depinde în mare m sur de interac iunea sa cu esutul viu adiacent. acoperiri galvanice. f r a fi diminuate propriet ile de biocompatibilitate. etc. la coroziune i la oboseal . Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii i materiale de acoperire superficial printre care se men ioneaz : acoperiri cu carbon.4 TEHNOLOGII DE MODIFICARE ASUPRAFE EI COMPONENTELOR METALICE Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament al suprafe ei dispozitivelor i protezelor conduce la îmbun t irea rezisten ei la uzare. aspect esen ial pentru aceste aliaje. Pt-Ni. se pot deforma plastic. implantul necesit o interac iune fizic cu esutul pentru a se realiza o leg tur puternic cu acesta din urm . Rezult c osteointegrarea implantului este influen at în principiu de doi factori i anume structura i compozi ia suprafe ei sale. au valori mai sc zute ale rezisten ei mecanice. de a favoriza ancorarea protezei de esutul viu. atât la rece cât i la cald. Pt-Ir. Pentru unele aliaje ale platinei.6.4. Astfel aliajele Pt-Ir recristalizate. prin sinterizare izostatic . 296 .4. în schimb se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune. pentru a se realiza o bun osteointegrare. 6. Toate aceste procedee au scopul de a îmbun t i propriet ile de biocompatibilitate ale dispozitivelor proteice.3. În timp ce acesta nu trebuie s reac ioneze cu sângele (hemocompatibilitate).2 Aliaje de platin Platina i aliajele sale: Pt-Rh.

1 Influen a structurii suprafe ei implantului Suprafa a implantului are influen hot râtoare în ancorarea i adeziunea esutului viu la acesta.36 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului asupra rezisten ei la rupere în zona de contact os-implant O suprafa poroas a implantului conduce la cre terea celulelor osoase în porii s i.37) 297 . asemenea efectului de urub (fig 6. valoarea for ei de ancorare depinde de calitatea suprafe ei implantului i de timp (fig.4.6.1. aspect ce are influen favorabil asupra solicit rilor mecanice la care este expus zona implant. A a de exemplu solicitarea la forfecare.esut osos. prezent în zona implantat este determinat de rugozitatea suprafe ei. Un implant cu suprafa neted va avea o zon de contact redus cu esutul viu i deci se va lega slab de acest implant.36) Fig 6. Legarea esutului de implant necesit desigur i un anumit timp determinat de cre terea i dezvoltarea celulelor vii la suprafa a sa de contact. Cu cre terea rugozit ii suprafe ei implantului se m re te aderen a esutului viu i în consecin rezisten a la smulgere cre te datorit suprafe ei specifice mai mari a implantului în zona de contact esut-implant.6. aspect demonstrat practic prin experiment ri clinice.

37 Influen a rugozit ii de suprafa asupra distribu iei solicit rii de forfecare la interfa a os-implant Fig. mai ales în privin a fenomenului de forfecare i a modulului Young. prin depunere de calciu în porii de suprafa .38 între un implant cu suprafa a neted i unul cu suprafa a poroas . Varia ia modulului de elasticitate E în zona interfazic este prezentat comparativ în fig. ob inute prin diverse tehnici. sinterizarea. 6. În urma unor asemenea procese la interfa a implant ± os. poart denumirea de suprafe e structurate. tratament în plasm . s-a ajun la concluzia c implantele trebuie s fie cementate pe o suprafa rugoas realizat prin diverse procedee tehnice ca turnarea. spre deosebire de sc derea brusc a acestui modul în cazul suprafe ei netede. adâncimea porilor de suprafa pe implante poate atinge valori de 3-4 mm. se îmbun t esc propriet ile mecanice ale zonei de contact.38 Varia ia modulului de elasticitate între implant i os în cazul suprafe elor netede i poroase Din constat rile practice clinice. 6. Se constat din schemele de mai sus o varia ie treptat (gradual) a sc derii modulului E de la implant la os. 298 . în cazul suprafe ei poroase.Fig. etc. care faciliteaz cre terea celulelor osului în formare. 6. Asemenea suprafe e poroase.

Realizarea unor asemenea interfe e implant-os. determin reducerea simultan a rigidit ii i a modulului Young. fixat pe suprafa a implantului. Un astfel de implant asigur un transfer de sarcin . realizat din aliajul Ti6Al4V. aspect ce asigur o puternic aderen la suprafa a aliajului. cu consecin e favorabile asupra diminu rii tensiunilor locale în zona implantat . a a cum se indic în tabelul 6. Stratul poros sinterizat. Prin aceste tratamente se reduce starea de stres prin oboseal cu aprox. precum i diminuarea sensibil a modulului Young i a solicit rilor de compresiune.12. De asemenea prin c lire sau deformare plastic în domeniul F se modific structura prin formare de gr un i F care diminuiaz starea de tensiune. 75%. Pentru a preveni acest fenomen aceste aliaje sunt supuse unui tratament de producere a unui strat poros prin sinterizare. în zona implantat . Aliajele de titan sunt cunoscute ca fiind sensibile la efortul de forfecare.000 oC i pulberea depus va fi par ial topit . Pe tija protezei de old. pe toat suprafa a de contact material-os. rezultând astfel un material compozit metal-os sau ceramic -os în zona implantat . cu o porozitate deschis de cca. se formeaz industrial un strat superficial poros prin procedeul VPS ± Vacuum Plasma Spraying ± când temperatura local poate atinge 20. deci eforturile unitare de solicitare vor fi diminuate sensibil. în timp ce în aliajele Co-Cr acest efect este cuprins între 3 ± 30%. a condus la conceptul de implant izoelastic care se caracterizeaz prin pori deschi i. Aliajul utilizat pentru implante dentare ± Ti30Ta se poate transforma într-un material izoelastic prin tratamente termice în domeniul de faz F i prin depunerea unui strat superficial sinterizat prin procedeul VPS. Prin aceste tratamente se poate regla porozitatea în limite largi (12 ± 30%). 40%. motiv pentru care se pot deteriora sub solicit ri dinamice alternative. pe care cresc i se dezvolt celulele osoase. 299 .

0 41.4 30.3 24.39 Varia ia unor propriet i mecanice ale aliajului dentar Ti30Ta cu porozitatea M rimea porilor i dimensiunea pulberii din stratul superficial poros au influen important asupra caracteristicilor mecanice ale implantului.4 50. Fig.3 25. este prezentat în figura 6. la o porozitate de cca 30%.5 81.39.3 12. 300 .5 23.4 i a porozit ii asupra Rezisten a la compresiune (MPa) 2501-300 610 598 520 515 365 378 203 189 Modulul Young (GPa) 10.4 30.6 Din tabelul de mai sus se constat c unele propriet i mecanice ale aliajului pot fi aduse la valorile specifice osului cortical (20-30 GPa) cu o comportare izoelastic specific aliajelor metalice.5 63.7 59.Tabelul 6. 6. Influen a porozit ii asupra propriet ilor mecanice ale stratului superficial de pe aliajele Ti30Ta. Astfel dimensiunea medie a porilor trebuie s fie cuprins între 50-100 microni.8 35.12 Influen a microstructurii propriet ilor aliajului Ti30Ta Starea aliajului Titan Ti30Ta (EF  Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Porozitatea (%) 12.4 24.

40 Particularit i caracteristice ale implantelor dentare a) Miez compact din Ti30Ta cu strat superficial poros b) Idem cu strat superficial din bucle spiralate de sârm de titan M sur torile efectuate in vitro au demonstrat c implantele cu bucle spiralate pe suprafa a exterioar au propriet i de elasticitate superioare.Designul implantului dentar este de asemenea foarte important la solicit rile din cavitatea bucal . Astfel s-a 301 . 6. Fig. 6.40). 6. a a cum se prezint în fig. Astfel implantul dentar cu suprafa a spiralat are o comportare mai performant în compara ie cu implantul cu suprafa a poroas sinterizat (fig 6.41. a) b) Fig. primul tip se apropie de caracteristicile osului cortical.41 Influen a designului implantului asupra caracteristicilor mecanice Starea suprafe ei influen eaz de asemenea dezvoltarea i orientarea celulelor esutului viu în jurul implantului. apropiate de ale osului cortical.

aspect ce trebuie avut în vedere atunci când se alege un implant sau altul.42) Fig. 6.4.demnostrat c pân la un anumit nivel gradul de orientare longitudinal a celulelor fibroblaste cre te cu rugozitatea (fig.1. Un experiment interesant privind influen a naturii chimice a implantului a constat în cultura de celule fibroblaste pe probe din diverse materiale implantabile.42 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului de titan asupra orient rii celulelor fibroblaste Din cele prezentate mai sus se constat faptul c o bun legare a implantului de esutul viu i dezvoltarea esutului pe acest implant depinde de o serie de parametri din zona interfazic implant ± esut. Factorul de form al acestor celule are valori diferite pentru diverse materiale. 6. 6. acest factor este dat de rela ia: Hf ! 1 2 T unde: C ± circumferin a celulelor orientate A ± aria medie a celulelor fibroblaste 302 .2 Influen a compozi iei suprafe ei implantului Natura chimic a suprafe ei implantului are influen direct asupra interac iunilor esut ± implant aspect demonstrat prin numeroase experimente efectuate Äin vitro´.

76 în timp ce pe aliajul Ti6Al4V acest factor are valori subunitare (celulele de form sferic au factor de form zero). se arat influen a filmului superficial protector.43 se prezint varia ia factorului de form al celulelor fibroblaste cultivate pe diverse implante. 303 .efectuarea de tratamente termice superficiale de recoacere la 400-600oC.44.acoperirea implantului cu un film protector de nitrur de titan ± TiN. Astfel prin depunerea unui film sub ire de TiO2 i prin diverse tratamente superficiale se poate reduce sensibil cantitatea de ioni metalici elibera i.depunerea unui film dens de TiO2 pe suprafa a implantului prin diverse procedee tehnice.În fig. depus pe aliajul Ti6Al4V asupra procesului chimic de eliberare de ioni de titan într-un mediu biologic (ser de bovine). dup 14 zile de la cultivare. Fig. 6. 6. se pot efectua diverse tratamente de suprafa pentru a reduce reactivitatea chimic cu esutul viu. . prin procedeul PVD. În graficul prezentat în fig. Astfel de tratamente constau în: .43 Factorul de form al celulelor fibroblaste dezvoltate pe diferite materiale Din grafic se constat c factorul de form al celulelor orientate (alungite) pe probele de titan i aliaj Ti30Ta are valori cuprinse între 1. Pe acela i aliaj (Ti6Al4V cu factor de form redus. 6.58 i 1. .

4. în scopul valorific rii unor propriet i speciale date de cele dou materiale i anume: . de natur chimic i de natur electric (strat dublu electric).2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica 6. sau 304 . 6.4. .Fig.1 Considera ii tehnologice Exist numeroase domenii tehnice i medicale care utilizeaz pe scar larg materiale metalice lipite sau acoperite cu ceramic . al turi de depunerea straturilor poroase care faciliteaz ancorarea i dezvoltarea celulelor i a esutului viu.ceramicele asigur înalt rezisten la uzare i o foarte bun biocompatibilitate.metalele asigur propriet i mecanice superioare caracterizate în special prin tenacitate i elasticitate.44 Influen a acoperirii superficiale cu TiO2 a aliajului Ti6Al4V asupra nivelului de eliberare de ioni de titan Rezult c utilizarea diverselor procedee de pasivare a suprafe ei implantelor au influen benefic asupra biocompatibilit ii acestora.2. Interdifuzia materialelor are la baz fenomenul de adeziune la interfa care pot fi de natur fizic (Van de Waals). Cerin ele de baz pentru o bun leg tur metal-ceramic constau într-o interdifuziune fizico-chimic între cele dou materiale i în producerea unei tensiuni reziduale minime la interfa a ceramic . Tensiunile reziduale care apar în zona interfazic de contact se produc în timpul leg rii ceramicii pe metal i sunt date de urm toarea ecua ie empiric : W r ! E ( T (E m  E c ) . 6.

de unde se constat o diferen mare între coeficien ii E ai celor dou materiale.2 8.13 Valoarea coeficien ilor de dilatare termic altor propriet i fizice pentru unele biomateriale i ai Material O el inoxidabil 316L Co25CrMO Cp .W r ! E ™ (T ™ (E în care: E ± modulul de elasticitate al interfe ei.4 3.6 5. KAlSi2O6. etc. Din ecua ia de mai sus se constat c pentru a se ob ine o tensiune rezidual minim în zona interfazic este necesar ca diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic s fie minim .6 15. (T ± diferen a dintre temperatura de legare a ceramicii i temperatura analizat .13.9 11.3 9.1 13. Pentru diminuarea acestor diferen e în materialele ceramice se adaog o serie de oxizi sau combina ii oxidice ca K2 O.9 3.1 4.5 5.0 7.2 10.6 5.K-1 ) (m-1. În tabelul 6.9 12. w temperaturii 3 (g/cm ) (oC) (10-6.5 7.3 7.k-1 ) (oC) 1677 2615 1455 2960 2900 2700 3140 1900 2030 2800 7. Tabelul 6.titan Ti6Al4V Molibden Nichel TiO2 ZrO2 TiN SiC TiC Si3N4 Al2O3 MgO Temp de Coef de dilatare Conductivitatea Domeniul Densitatea topire termic termic . EmEc ± diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai materialului metalic i ceramic.5 8.2 4.3 7.2 4.9 5.2 2. se prezint valorile coeficien ilor de dilatare termic pentru unele materiale metalice i ceramice utilizate ca biomateriale.0 3. (E .0 3.9 4.6 78 22 137 89 19 17 50 36 17 35 62 70-300 300-600 20 20-30 20-50 20-50 300-500 300-500 300-500 - 305 .

astfel: . În cazul glazur rii (email rii) suprafe elor metalice se produc interac iuni la interfa a metalic solid cu o mas sticloas ceramic lichid .legarea prin difuzie (sudare) 6.Exemple de aplica ii ale leg turilor metal-ceramic se întâlnesc i sunt utilizate în multe domenii tehnice i medicale ca: l mpi cu incandescen . implante etc. Deci valoarea unghiului U de umectare s fie mai mic de 90o. La baza procesului de glazurare stau o serie de fenomene fizice i chimice care se manifest în func ie de caracteristicile suprafe elor ce vin în contact. condi ie care determin valoarea stresului rezidual dintre stratul glazurat ceramic i suportul metalic. precum i a diverselor dispozitive medicale i sanitare.2 Glazurarea suprafe elor metalice Glazurarea este cea mai veche tehnic de acoperire a suprafe elor metalice în scopuri diverse ca protec ia contra oxid rii.complex) i oxidul metalic al suportului. A doua condi ie esen ial pentru o bun legare a stratului de glazur la metal const în existen a unei diferen e cât mai mici între coeficien ii de dilatare termic a celor dou materiale. a recipien ilor metalici. proteze articulare i fixe. Tehnicile utilizate pentru legarea ceramicii la metal sunt clasificate în esen dup principiile fizico-chimice de realizare a zonei interfazice. Fenomenul de umectare se poate îmbun t i sensibil dac suprafa a umectat metalic este acoperit în prealabil cu un substrat de oxid metalic aderent. deci au loc fenomene în sistemul lichid-solid. Prima condi ie pentru o bun glazurare o constitue umectarea suprafe ei metalice de c tre masa ceramic topit . se alege o combina ie de oxizi metalici care s asigure o valoare a coeficientului E pentru masa de glazur cât mai aproape de coeficientul E al suportului metalic.legarea prin lipire. diverse dispozitive medicale i în lucr rile dentare i restaurative. izolarea electric i mai recent glazura sticloas constituie matricea multor materiale compozite. pe baza experien ei i a datelor tehnice cunoscute. .2. în tot domeniul de temperatur . aspect ce favorizeaz interac iunea fizico-chimic dintre sticla ceramic topit (E . .4. stimulatoare cardiace i neurologice. Acest aspect constituie o problem de practic unde. Cele mai largi utiliz ri ale glazur ri constau în emailarea vaselor metalice.legarea prin glazurare. 306 .

tehnologia de lipire a ceramicii pe suporturi metalice prin brazare cuprinde dou etape principale i anume: . În func ie de natura chimic a materialelor de lipit au fost experimentate i sunt utilizate trei grupe principale de aliaje de lipire a ceramicii pe metal.etapa a doua de lipire a ceramicii de suportul metalic prin intermediul filmului interfazic format în prealabil. Deci. acestea sunt: . spre deosebire de glazurare care se refer la straturi ceramice sub iri.3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare Acest procedeu se refer la legarea unor straturi de material ceramic (1-2 mm) de un suport metalic. y Materiale reactive utilizate pentru lipirea ceramicii pe metale prin brazare (lipire tare) În procesul de lipire cu metalele un rol determinant îl prezint propriet ile de umectare a ceramicii de c tre materialele utilizate. i în aceste procedee tehnice de lipire sunt valabile acelea i principii de baz privind umectarea stratului ceramic i apropierea coeficien ilor de dilatare termic a celor dou materiale. pentru o mai bun aderen la esutul viu.aliaje argint-cupru cu con inut redus de titan. aspecte întâlnite curent în tehnic i în medicin .6.aliaje nichel-crom-molibden. .etapa depunerii unui film interfazic pe suportul metalic. Specific acestor procedee de lipire este faptul c toate condi iile fizico-chimice i termodinamice cerute procedeului se refer numai la zona interfazic metal-ceramic . proces în care este necesar s fie îmbun t it reactivitatea chimic a interfe ei. În baza celor prezentate mai sus. În acest scop.4. În medicina stomatologic se utilizeaz curent lipirea lucr rilor dentare ceramice de implantul metalic fixat în osul maxilar sau gingival. în acest caz avem de lipit componente ceramice pe suporturi metalice. . Astfel de exemple se întâlnesc la acoperirea componentelor protetice cu ceramic . .2.aliaje de aluminiu. 307 . literatura i practica de specialitate ofer mai multe materiale metalice utilizate ca straturi interfazice reactive. deci o zon îngust ± submilimetric în rest materialele î i p streaz toate caracteristicile lor specifice metalice sau ceramice.

5Ti Temperaturi caracteristice [ oC ] Solidus Lichidus 970 970 770 810 780 805 780 795 950 960 730 760 605 715 În cazul lipirii ceramicii aluminoase pe metal.14 Cele mai utilizate aliaje sunt Ag-27Cu-2Ti i Ag-24Cu-15In1. în condi ii de temperatur relativ joas . Aceste aliaje pot fi utilizate i pentru lipirea pe metale a carburii de siliciu SiC. 308 .14 Aliaje binare i complexe cu titan utilizate pentru lipirea ceramicii pe metal Aliajul Ag-4Ti (eutectic) Ag-35Cu-1. care constituie stratul interfazic metal-ceramic . sub form de band sub ire. SiO2.65. CVD etc. a ceramicii pe baz de ZrO. a a cum sunt prezentate în tabelul 6.5Ti Ag-27Cu-3Ti Ag-27Cu-2Ti Ag-1In-1Ti Ag-20Cu-5In-3Ti Ag-24Cu-15In-1. aliajele cu titan pot dezvolta reac ia de formare a carburii de titan TiC la temperatura de cca 1100 oC.). a unor nitruri ca AlN i Si3 N4. Tabelul 6. prin utilizarea aliajelor reactive cu con inut de titan. Acelea i principii sunt valabile i în cazul lipirii ceramicii cu con inut de nitruri ca Si3 N4. iar raportul C/Ti este mai mic de 0. are loc reac ia interfazic : 3Ti + Al2 O3 3TiO + 2Al Monoxidul de titan format este foarte stabil i prezint unele caracteristici metalice cum ar fi conductibilitatea electric bun i propriet i de umectare ridicate. Aliajele argint-cupru cu titan sunt sisteme ternare cu con inut limitat de titan (maxim 3-4%).Aliajele de mai sus pot fi utilizate în procesul de lipire a ceramicii pe metal sub form de band sub ire. sub form de pulbere metalizat sau depunerea prin procedee speciale (PVD. Dac materialul ceramic con ine carburi. AlN i altele.5Ti care au devenit materiale comerciale. BeO.

depunerea filmului interfazic de lipire pe suprafa a metalic prin diverse procedee. .Utilizarea de tehnologii care reduc temperatura de umectare cu ajutorul aliajelor cu siliciu. trebuie s preia i diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ale celor dou materiale (metalic i ceramic) într-un domeniu larg de temperatur dat de intervalul termic dintre temperatura de procesare i temperatura ambiant .Aliajele crom-nichel pot fi de asemenea utilizate pentru lipirea ceramicii. În sisteme complexe Al-Al2 O3. care constituie agentul de lipire. . Acest sistem este recomandat în acoperirea cu strat ceramic a implantelor din aliajul Ti6Al4V. când procesul implic dizolvarea limitat a ceramicii.Aliajele cu con inut de titan i aluminiu au de asemenea bune propriet i de umectare a ceramicii la temperaturi sub 900oC. în aer sau în mediu controlat. de la cele clasice ca pensulare i pulverizare în cazul pulberilor metalice.. care m resc fluiditatea zonei interfazice.oxidarea suprafe ei metalice. cu formarea oxidului de crom. pân la tehnici 309 . studii de laborator au demonstrat lipirea ceramicii aluminoase de c tre aluminiu prin metoda Äpic turii sesile´ la cca. utilizate în protezele articulare.y Alte sisteme de aliaje utilizate ca materiale reactive în procesul de lipire prin brazare ceramicii pe metale . precum i a vaporilor de magneziu care distrug suprafa a oxizilor forma i la lipire.realizarea prin diverse proceduri (sablare. etc. la fixarea benzii de lipire. electrocoroziune etc. Etapa de preg tire a suprafe elor de lipit i depunerea stratului interfazic const în: . legarea acestor suprafe e printr-un strat interfazic metalo-ceramic care s adere puternic la ambele materiale. Stratul de oxid format (mai ales în cazul când suportul metalic este din aliaje cu titan) favorizeaz aderen a materialului interfazic. . în vid. prin înc lzire la o anumit temperatur . y Tehnologia lipirii ceramicii pe metale prin brazare La baza procesului de lipire st fenomenul de umectare a suprafe elor care se pun în contact. . Stratul interfazic.cur irea suprafe elor metalic i ceramic . 700oC în vid înaintat (10-5 ± 10-7 mbar). coroziune chimic . .) a unei anumite rugozit i pe cele dou suprafe e care s îmbun t easc umectarea i aderen a stratului interfazic. în plus.

Pentru acest sistem se recomand aliajul de lipit multicomponent cu Ag-Cu-In-Ti. SiO2. . Filmul interfazic va fi constituit din aliaje metalice reactive. astfel încât s se asigure înc lzirea zonei interfazice în domeniul cuprins între curbele lichidus-solidus ale aliajului . urmeaz procesul de lipire efectiv a materialului ceramic. prin asigurarea parametrilor fizici de lipire i depunerea stratului interfazic pe suprafa a metalic suport. etc.14.sistemul suport metalic din aliaje de titan cu ceramici oxidice pe baz de Al2 O3. jet de electroni etc. CaO. . Se men ioneaz i aici faptul c natura chimic a stratului interfazic de lipire este func ie de natura chimic a celor dou straturi de lipit. Viteza de înc lzire pentru ansamblul de înc lzire se indic a fi de cca 10 oC /min pân la curba solidus i de cca 3oC în domeniul solidus-lichidus. . por elan dentar. func ie de natura materialelor i poate varia între 10-30 minute. Parametrii tehnologici de lucru se refer la condi iile care trebuie asigurate în cuptorul utilizat pentru topire i anume: atmosfera din spa iul cuptorului.foarte performante ca PVD. a a cum au fost prezentate mai sus. plasma spray. se recomand ca stratul intermediar de lipire s fie constituit din aliajul eutectic argint ± cupru. prin vidarea spa iului de lucru la valoarea de 10-3 ± 10-4 mbar. În privin a parametrilor tehnici de lipire din instala ia specific pentru aceast opera ie se men ioneaz urm toarele: .durata procesului este cuprins în limite largi. a a cum au fost prezentate în tabelul 6.în incinta cuptorului de lipire se va asigura o atmosfer inert sau u or reduc toare.temperatura i gradientul termic în incinta instala iei sunt func ie de natura aliajului de lipit. pentru diferite combina ii de materiale metalice i ceramice se recomand urm toarele aliaje interfazice de lipit: . Astfel. Practica procedeului de lipire se desf oar în urm toarea succesiune tehnologic : 310 . y Practica tehnologic de lipire a ceramicii pe suprafa a metalic suport Dup etapa de preg tire a suprafe elor. CVD. temperatura procesului de lipire i durata de înc lzire ± lipire.sistemul suport metalic din aliaje crom ± nichel pe care se depune ceramic format din nitruri i carburi de siliciu.

Durata procesului de îmbinare prin difuzie poate fi cuprins în limite largi. cu respectarea gradientului i a temperaturii prescrise.4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie y Principii tehnologice Sudarea prin difuzie este un proces de îmbinare în stare solid a materialelor de natur chimic diferit . fiind influen at de temperatura de topire a metalului (curba solidus pentru aliaje) de natura materialului ceramic. materialul ceramic pe suprafa a suport. practic aceast varia ie a presiunii este cuprins între 10 ± 100 MPa.2.5 ± 0. în limitele (0. în care nu trebuie s se produc un volum mare de microfisuri la înc lzire i r cire. . fiind în corela ie cu presiunea la care se produce îmbinarea. Temperatura de îmbinare prin difuzie a ceramicii pe metal este cuprins între temperatura de recristalizare i cea de topire a metalului respectiv.. presiunea i durata (timpul). ea scade cu temperatura din zona interfazic i cu timpul. . astfel c parametri de baz ai procesului sunt: temperatura.95) Ttop.se fixeaz prin presare.r cirea incintei se va face cu men inerea vidului în instala ie pân la cca.se preg tesc suprafe ele metalice i ceramice prin decapare i asigurarea rugozit ii cerute. 6. 6.4. .45). .se depresurizeaz spa iul cuptorului pân la valoarea vidului de min 10-3 mbar. .se introduce ansamblul de lipit în cuptorul de lucru. . Sudarea prin difuzie se realizeaz în timp (a a cum se desf oar toate procesele bazate pe difuzie).se înc lze te incinta cuptorului (electric).se men ine ansamblul de lipit cca 5-10 min la temperatura maxim . func ie de tehnica de depunere disponibil . Calitatea lipirii se verific prin încercarea la forfecare pe probe sau chiar pe materialul lipit. Domeniul restrâns al acestui interval este specific pentru fiecare tip de metal sau aliaj. care se produce sub efectul combinat al presiunii i temperaturii ridicate în zona suprafe ei de contact. Presiunea poate varia în limite largi (fig. .se depune aliajul de lipit pe suportul metalic printr-unul din procedeele men ionate. Ca i 311 . 100oC. pe care în prealabil s-a fixat stratul de aliaj intermediar de lipit.

KS2 . De asemenea presiunea poate fi diminuat . viteza de înc lzire cire -r poate fi realizat la valoarea de 10 ± 12oC/min. dac timpul de difuzie este mare. dac temperatura este ridicat . Deci parametrii procesului pot varia în limite largi. f r a fi afectate procesele de difuzie. pentru fiecare tip de materiale trebuie s se stabileasc parametrii efectivi de lucru. Pe lâng parametrii de baz prezenta i. 6. 6.energia suprafe elor aflate în contact KS1S2 .45 Schema de interac iune dintre parametrii procesului de sudare prin difuzie Din graficul prezentat se constat c la o for de presare dat . timpul de difuzie poate descre te. Fig. Energia de adeziune este dat de rela ia: wad = KS1 + KS2 + KS1S2 . unde KS1 .în cazul înc lzirii prin brazare (lipire tare).energia stratului interfazic Rela ia dintre cei trei parametri de baz ai procesului de sudare prin difuzie este prezentat în graficul din fig.45. procesul de sudare prin difuzie este condi ionat i de al i factori importan i ca: 312 . când sunt activate energiile superficiale ale suprafe elor aflate în contact (ceramic i metalic ). Energia necesar în procesul de sudare prin difuzie este asigurat de temperatura din zona interfazic .

În acest caz se utilizeaz ca implante dentare aliaje de titan cu tantal.15 Parametrii procesului de sudare a ceramicii pe metale prin difuzie Parametrul Presiunea Timpul Temperatura Rugozitatea suprafe ei Mediul de lucru U.7 ± 0. care ar compromite materialul ceramic la presiunea de lucru impus . care constituie un film interfazic reactiv. În sintez . leg tura metal-ceramic se face direct.46 313 .prin contactul direct al suprafe elor metalice i ceramice care trebuie sudate prin difuzie. Sudarea prin difuzie prin contactul direct între suprafe e Acest procedeu se poate aplica atunci când între materialul metalic i ceramic exist o diferen relativ redus a coeficien ilor de dilatare termic . o C Qm Valoarea 10 ± 100 100 ± 10. parametrii principali ai procesului de sudare prin difuzie sunt prezenta i schematic în tabelul 6. Tabelul 6.. . Astfel în domeniul implantelor dentare.9 Ttp Ra < 1. leg tura dintre aliajele de titan utilizate ca implant i por elanul dentar utilizat ca din i sau coroane dentare.M. MPa Sec.rugozitatea i planeitatea suprafe elor care urmeaz a fi legate prin difuzie trebuie s asigure o zon activ .prin intermediul unui strat metalic interfazic ductil foarte sub ire (câ iva microni).mediul de lucru (atmosfera din zona interfazic ) trebuie s fie neutr din punct de vedere chimic. .000 0. care reduc sensibil diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai titanului i por elanului.5 Gaz inert pur y Tehnica sud rii prin difuzie Sudare prin difuzie se poate realiza în mod practic în dou variante astfel: . f r denivel ri. condi ie realizat prin vidare sau protec ie cu gaze inerte. aspect prezentat grafic în figura 6.15.

5 microni la 900-1000 oC. TiTa-Al2 O3 i TiNb-Al2 O3. 6. cupru.Fig. În acest caz sunt recomandate benzi metalice sub iri din metalele sistemului c. aur. Sudarea prin difuzie cu utilizarea unui strat metalic intermediar Procedeul se aplic în cazul existen ei unei diferen e mari între coeficien ii de dilatare termic ai metalului i ceramicii. 2. 314 . etc în condi ii de puritate ridicat . Grosimea stratului interfazic de reac ie depinde de temperatura de lucru i variaz liniar de la 2. Astfel de metale pot fi: aluminiu. Sudarea interfazic se produce în vid înaintat. Sunt utilizate în practica dentar de sudare prin difuzie a implantelor metalice cu alumina sistemele Ti30Ta-Al2 O3.c. ca de exemplu sistemul aluminiu-siliciu-magneziu. nichel. la temperatura de 900 ± 1300oC. care realizeaz difuzia interfazic la temperaturi i presiuni relativ joase.. când se ob ine o structur F cu propriet i mecanice îmbun t ite.f. pân la 12 microni la 1400oC. sub o presiune de 4 MPa.10-5 mbar timp de 1 or . Se pot utiliza i benzi metalice din aliaje complexe.46 Varia ia coeficien ilor de dilatare termic ai aliajelor TiTa în compara ie cu titanul i por elanul Con inutul de elemente de aliere în aliajele titanului variaz între 20-40%. care sunt caracterizate prin ductilitate ridicat i deci vor închide perfect prin difuzie intersti ial metal-ceramic .

fiecare dinte acestea necesit dotarea i experien a realiz rii proceselor. în zona interfazic . Astfel.3. prin acest procedeu se depun straturi micronice de carbon pe componentele protetice din o el inoxidabil. 6. f r a fi diminuate propriet ile mecanice i de biocompatibilitate.3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament superficial al dispozitivelor i implantelor metalice asigur îmbun t irea rezisten ei la uzare. prin înc lzirea electric controlat a zonei de difuzie. Procesele fizico-chimice care au loc la interfa a de difuzie sunt complexe. cu formarea în faza solid a unor compu i chimici complec i care s realizeze o legare puternic a celor dou materiale de natur chimic diferit . aspecte prezentate în continuare. din aliaje pe baz de titan i pe capul sferic al tijei femurale turnate din aliajul Co-Cr-Mo(Vitallium). Tehnologia de sudare prin difuzie se realizeaz practic în instala ii speciale care pot asigura respectarea parametrilor tehnologici specifici procesului. reac iile chimice care au loc conduc la formarea nitrurii de crom ± CrN.4. de natur fizic i chimic . 315 .1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon Tehnologia de acoperire cel mai des utilizat se bazeaz pe procedeul depunerii carbonului în stare de vapori sub vid ± CVD. Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii moderne de acoperire superficial a componentelor metalice. care asigur sudarea puternic a ceramicii pe metal.4. realizarea presiunii de lucru prin mijloace mecanice (presarea materialelor de sudat) i etan area avansat a incintei instala iei în scopul cre rii vidului avansat sau a protec iei cu gaze inerte la temperatura ridicat a procesului.Prin acest procedeu tehnic se pot realiza cu succes i îmbin ri (suduri) între metale i ceramici sub form de carburi i nitruri prin alegerea naturii aliajului utilizat ca strat intermediar. 6. Astfel ca exemplu în cazul sud rii prin difuzie a aliajelor crom-nichel cu ceramica pe baz de nitrur de siliciu. la coroziune i la oboseal .

Stratul superficial de tip compozit se caracterizeaz prin câteva propriet i de excep ie în compara ie cu stratul de carbon i anume: 316 . la temperatura procesului. iar propriet ile chimice vor fi cele ale carbonului.2 g/cm3 . formeaz un strat compozit specific sistemului carbon-carbur de siliciu. Preforma metalic pe care se depune carbonul.rezisten a la oboseal dinamic : 106 cicluri. Procedeul s-a extins i în domeniul protezelor articulare de genunchi. Avantajul realiz rii i utiliz rii unor asemenea straturi superficiale const în faptul c produsul va avea propriet i mecanice ridicate specifice metalului. Con inutul procentual de siliciu ad ugat în strat poate fi de 5-12%.4.densitatea: 1. În aceste condi ii vaporii de carbon rezulta i prin disociere vor condensa i se vor ata a prin adeziune la componenta metalic cu temperatur mai joas . f r a fi afectate propriet ile mecanice. prin condensare. prin acoperirea platoului tibial. total inerte.5-2. pe diverse componente protetice.De asemenea se fac depuneri de straturi de carbon pe protezele dentare subperiostale i pe r d cina endosoas a din ilor. se men ine prin r cire for at sub temperatura atmosferei gazoase din reactor. pl cu ele din o el inoxidabil acoperite cu carbon au avantajul biologic dat de carbon. Caracteristicile stratului de carbon depus în stare de vapori sunt: . Procedeul acoperirii superficiale cu carbon se aplic i în domeniul dispozitivelor de fixare a fracturilor. Componenta metalic de acoperire se introduce într-un reactor în care temperatura de lucru este de 1200-1500 oC. Cel mai utilizat element de adaos este siliciul.2 Depunerea straturilor superficiale complexe Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când. al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburi. sub atmosfer controlat .3.duritatea: 150-250 HB .modul de elasticitate: 14-21 GPa . Procesul are la baz tehnologia CVD prin care carbonul este adus în stare de vapori i apoi se depune sub vid. Materia prim utilizat pentru producerea carbonului gazos const din hidrocarburi gazoase u or disociabile. care în prezen a carbonului. 6.

sunt acoperite cu materiale ceramice. 6.4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm Dispozitivele protetice metalice performante. Tehnologia cea mai indicat pentru depunerea pulberilor ceramice pe metale este tehnica plasmei. de asemenea de aproape dou ori fa de valorile stratului de carbon vitros sau pirolitic. 6.13 g/cm3 fa de 1.3. în atmosfer de gaz ionizat. Prin acest procedeu se acoper de exemplu tija femural a protezei de old cu un strat ceramic format din pulbere de alumin .4.47). 6. 317 .3 g/cm3 a stratului de carbon.47 Schema constructiv a unui presostat 6. etc.4. care faciliteaz fixarea i ancorarea tijei în osul femural. care sunt construc ii metalice carcasate.3. care utilizeaz plasmatroane în care se produc temperaturi de câteva mii de grade. Straturile superficiale carbonice depuse pe suprafa a dispozitivelor protetice reduc substan ial coeficientul de frecare între componentele protezei aflate în mi care. ceea ce m re te considerabil durata de exploatare a acesteia în organismul viu. de hidroxiapatit .05-2.3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare Prin acest procedeu tehnologic se depun straturi sub form de pulberi pe suprafa a diverselor dispozitive protetice. Recipient de presiune Rezistori de Kanthal Dispozitiv de inchidere Capacul cuptorului Conducta pentru argon Supapa vacuum de Carcasa metalica racita cu apa Fig.densitatea este de 2. capabile s lucreze în condi ii grele de temperatur i presiune ridicat .2-1. pentru a crea o suprafa superficial poroas . care s permit mai bine ancorarea esutului viu de aceasta Procesarea se realizeaz prin sinterizarea izostatic a pulberilor metalice sau ceramice în instala ii speciale numite PRESOSTATE (fig. utilizate azi în protezare. iar duritatea stratului compozit este de 230-370 daN/mm2.

318 .În aceste instala ii componenta protetic de acoperit constituie suportul. cu un anumit grad de rugozitate. Geometria stratului ceramic este func ie i de calitatea suprafe ei suport. i se depun pe suportul metalic r cit for at. ale c rui propriet i pot fi reglate în limite largi prin varia ia parametrilor de lucru. Avantajele procedeului constau în realizarea de filme protectoare pe suprafa a componentelor protetice metalice. strat care este sudat prin difuzie pe suprafa a suportului protetic. Avantajele procedeului sol-gel constau în: . rezult astfel un strat superficial ceramic cu o anumit rugozitate i porozitate. ceramica depus în stare topit se pulverizeaz pe suprafa a metalic . În func ie de debitul de material ceramic introdus în instala ie se realizeaz un amestec omogen de ceramic topit cu ceramic pulverulent . aderen bun la suportul metalic i printr-un anumit grad de porozitate care poate fi reglat prin varia ia parametrilor jetului plasmatic. rugozitatea acesteia din urm se transmite i filmului de strat ceramic. La temperatura înalt a plasmei. în timp ce particulele ceramice se introduc într-un jet de gaz purt tor.5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOL-GEL Acest procedeu reprezint cea mai avansat tehnic de depunere a straturilor superficiale pe componente protetice i are la baz propriet ile compu ilor complec i metalo-organici de a se polimeriza în condi ii moderate de temperatur ± în solu ii apoase.4.puritatea foarte ridicat a stratului superficial ceramic. . f r a fi necesar o instala ie complex i performant .3.realizarea unor straturi superficiale ceramice cu o compozi ie chimic foarte precis . Configura ia stratului metaloceramic se caracterizeaz printr-o grosime foarte mic (film ceramic micronic). Procedeul realizeaz un strat de gel ceramic micronic pe suprafa a suport.posibilitatea depunerii filmului ceramic la temperaturi relativ joase. care devin astfel total inerte chimic. 6. . f r a fi alterate propriet ile mecanice ale suportului metalic.

Prin acoperirea implantelor de titan cu un strat de hidroxiapatit . p r i de dispozitive metalice sunt acoperite cu un strat ceramic care îmbun t e te propriet ile metalului ca rezisten a la coroziune. etc. implantarea de ioni. prin utilizarea de acoperiri cu hidroxiapatit pur în compara ie cu tricalciu fosfat (TCP) i tetracalciu fosfat (TETRACP). etc.6. perioad în care osul se ancoreaz puternic de porii implantului. dup care urmeaz un tratament de recoacere a stratului depus. Au fost f cute cercet ri privind influen a raportului Ca/P asupra leg turii interfazice metal-ceramic . 6.4.4. rezisten a la uzare sau asigur propriet i biologice speciale ca dezvoltarea i ancorarea celulelor vii pe stratul ceramic constituit de exemplu din hidroxiapatita. timp în care protezele articulare. sau depunerea de staturi pe baz de carbur de siliciu ± SiC cu efect antitrombogenic. 100 zile. de exemplu.1 Compozite titan-hidroxiapatit Implantele din titan i aliajele sale se caracterizeaz printr-o leg tur puternic cu celulele osoase care cresc i se ancoreaz de cavit ile suprafe ei implantului. Au fost studiate i aplicate diverse tehnologii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor metalice ca plasma spraying. În scopul realiz rii unei leg turi puternice la interfa a metal-ceramic prin leg turi chimice.4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie Sistemele de suprafe e metalice acoperite cu materiale ceramice fac parte din domeniul materialelor compozite metalo-ceramice cu aplica ii speciale în domenii de vârf ale tehnicii.4. într-un interval de temperatur variind între 400-1100oC. 20 zile. care posed propriet i osteoconductive. care s protejeze suportul metalic de fenomene de coroziune. în plus. care în cazul titanului necesit o perioad de vindecare de cca. durata de vindecare scade la cca. Rugozitatea stratului ceramic a fost de 11-12 microni. în anumite cazuri. nu pot fi solicitate mecanic. Rezult c suprafa a implantului are un rol esen ial în realizarea unei leg turi puternice os-implant. La fel ca în cazul acoperirilor prin brazare sau difuzie i în acest caz se cere o puternic legare a stratului ceramic de suportul metalic. depuse pe aliajele Ti6Al4V. În aceste aplica ii. prin formarea unor leg turi chimice cu hidroxiapatita. cele mai multe procedee se bazeaz pe depunerea în jet de plasm ± plasma spraying. 319 . se cere o densitate maxim a stratului de acoperire.

49. În fig. 6. Prin utilizarea unor aliaje de titan cu un con inut de 6-8% mangan s-a reu it reducerea acestei diferen e la numai 20%. leg tur care se bazeaz pe reac ii chimice biologice între esut i implant.48 Comportarea la forfecare a leg turii os-implant în func ie de compozi ia stratului i durata de implantare Din figura de mai sus se observ c cea mai bun legare a celulelor osoase se produce pe implantul acoperit cu hidroxiapatit pur . În tehnica acoperirii implantelor metalice cu hidroxiapatita.48. a a cum se constat din graficul prezentat în fig. 320 . sunt prezentate comparativ varia ia rezisten ei la forfecare a leg turii implant-os în func ie de durata de implantare i compozi ia suprafe ei implantului.în timp ce probele de titan utilizate comparativ au avut rugozitatea de 4 microni. 6. 6. o problem esen ial o constituie diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic E ai metalului suport i ai stratului ceramic. Fig. diferen care în cazul sistemului titan-hidroxiapatit este de 40% (titanul are valoarea E mai mic cu 40% fa de a hidroxiapatitei).

conform schemei prezentate în fig. alcool i hidroxiapatit . i în final este înc lzit la 600 oC ± 15 min. 321 . apoi uscat la temperatura ambiant . y Al doilea procedeu se realizeaz prin tehnica sol-gel plecând de la o solu ie de CaO în amestec cu un compus organic ± trietilfosfat PO(OC2 H5)3 sau trimetilfosfat ± PO(OCH3 )3.50. 6.49 Varia ia comparativ a coeficientului de dilatare termic cu temperatura pentru titan. Suspensia este depus pe suportul metalic.. 6.Fig. apoi la 60oC ± timp de 15 min. stratul de hidroxiapatit se fixeaz definitiv printr-un tratament de recoacere la 1200 oC. butil. cu sau f r utilizarea unui material de legare. hidroxiapatit i aliajele titan-mangan În practic sunt utilizate dou procedee tehnice de acoperire a aliajelor de titan cu hidroxiapatit : y Prima procedur const în sinterizarea direct a hidroxiapatitei pe suprafa a componentelor din aliaje de titan. Hidroxiapatita poate fi constituit dintr-o suspensie ce con ine 10% acid fosforic.

Fig. Fig. ansamblul este uscat la 130 oC timp de o or .51 Micrografia electronic a hidroxiapatitei depus pe aliajul Ti6Mn cu un agent de legare i tratat la 1200 oC. 6. iar apoi este recopt la 600-800 oC timp de 5-15 minute.51 este prezentat micrografia electronic a stratului de HA depus pe aliajul Ti6Mn prin sinterizare. În fig. 6. 322 .50 Schema tehnicii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor protetice prin procedeul sol-gel Dup depunerea stratului. 6.

iar raportul C/P poate fi variat în anumite limite.2 Ti6 Mn 18.16 se prezint valorile for ei de adeziune ale stratului de HA depus pe componente din Ti6Mn prin procedeul sol-gel.În tabelul 6.5 Prin utilizarea procedeului sol-gel aderen a stratului de HA la suportul metalic este mai puternic (cca 70 N/mm2 ). aspect ce îmbun t e te procesul de proliferare a celulelor osoase.7 10. N/mm2 Cp-Ti 9. În tabelul 6. Tabelul 6.16 Valorile adeziunii hidroxiapatitei pe suportul metalic din Ti6Mn.15 Valorile rezisten ei la forfecare ale stratului de HA depus pe titan i pe aliajul Ti6Mn Stratul Un strat de HA Dou straturi de HA Rezisten a la forfecare.8 21.15 se prezint valorile rezisten ei la forfecare pentru straturile de HA depuse pe titan i pe aliajul Ti6Mn. Tabelul 6. utilizând procedeul sol-gel Compusul organic utilizat Trimetilfosfat Tributanfosfat Idem Grosimea stratului ceramic .

este necesar ca interfa a electrod ± esut viu s r spund la dou cerin e esen iale: . în construc ia electrozilor stimulatoarelor cardiace.2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale În construc ia stimulatoarelor electrice sunt cerute materiale cu propriet i speciale din punct de vedere electric i al biocompatibilit ii. 323 .4.097 Tratament termic dup depunere temperatur Timp o ( C) (min) 400 400 400 30 30 30 For a de adeziune (N/mm2 ) >70 >70 > 40 6. Astfel.s conduc impulsurile electrice de la stimulator la inim .Q g) 0.043 0.4.043 0.

0 14.cm) 41.17 se prezint rezistivitatea electric pentru câteva materiale utilizate ca acoperiri poroase pe suprafa a electrozilor.17 Valorile rezistivit ii electrice pentru unele materiale utilizate ca straturi poroase Material Ti TiO2 Ir IrO2 TiB2 TiN Rezistivitatea electric (Q. unde se produce un strat dubluelectric. Electrozii utiliza i pentru construc ia stimulatoarelor se execut din aliaje de titan.6 5. Tabelul 6. motiv pentru care capetele electrozilor stimulatoarelor se execut din materiale poroase cu suprafa a sporit .s sesizeze semnalele intercardiace i s le transmit la generatorul de impulsuri.3 49. În tabelul 6. TiB2 sau pulberi metalice. constanta dielectric a electrodului.8 10. aria suprafe ei electrodului. suprafa a electrozilor se acoper cu pulberi ceramice pe baz de TiN.esut biologic. grosimea stratului capacitiv. Din rela ia de mai sus se constat c aria suprafe ei electrodului influen eaz în mod direct capacitatea. Capacitatea interfe ei electrodului cu esutul poate fi descris de rela ia: C ! II 0 unde: I I A d d - constanta dielectric a electrolitului. iar pentru a îmbun t i sensibil conductivitatea electric . Performan ele de producere i sesizare a impulsurilor electrice pot fi îmbun t ite prin ajustarea parametrilor fizici i electrochimici ai interfe ei electrod.0 324 .4 25.. ale c rui caracteristici sunt determinate de capacitatea Helmholtz i de impedan a Faraday.

Procedeul tehnic cel mai utilizat pentru formarea de straturi poroase pe electrozii stimulatoarelor const în nitrurarea termic a aliajului Ti5Al2,5Fe la 900-1000 oC, într-un timp cuprins între 1-10 ore. Dup formarea stratului poros nitrurat, componentele au fost supuse recoacerii la 900oC când s-a format o structur E + F. În fig. 6.52 se prezint varia ia grosimii stratului nitrurat cu timpul, pentru titanul pur i aliajul Ti5Al2,5Fe

Fig. 6.52 Varia ia grosimii stratului nitrurat în func ie de tipul de tratament Straturi ceramice poroase cu rezistivitate sc zut se pot ob ine i prin borurarea sârmelor din aliaje de titan, a a cum rezult din tabelul 6.17 compusul TiB2 are cea mai sc zut valoare a rezistivit ii electrice. Dezavantajul principal al straturilor poroase de TiN i TiB2 îl constituie slaba stabilitate termodinamic în compara ie cu TiO2 , dar pentru aplica ii biomedicale, care se desf oar la temperatura ambiant , straturile ceramice poroase manifest propriet i corespunz toare. 6.4.4.3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare Majoritatea materialelor metalice utilizate sub form de componente protetice manifest slab rezisten la uzare (excep ie fac aliajele CoCr turnate care se pot c li prin precipitarea carburilor). În cazul utiliz rii sub form de componente pentru construc ia articula iilor, aceste materiale trebuie acoperite superficial pentru a li se 325

îmbun t i rezisten a la uzare prin frecare; în acest scop se pot utiliza mai multe tehnici cunoscute i aplicate.
y Tehnica implant rii de ioni îmbun t e te sensibil rezisten a la uzare i coroziunea aliajului forjat CoCr au fost sensibil îmbun t ite prin implantare de ioni de nitrur de titan ± TiN. Aceea i tehnic se poate utiliza i pentru aliajele de titan, cu implantarea superficial a ionilor de azot, cu formarea nitrurii de titan, prin implantarea superficial a ionilor de azot; aliajul a manifestat o cre tere semnificativ a propriet ilor mecanice i a rezisten ei la uzare prin formarea nitrurii de titan în stratul superficial. Nitrura de titan manifest , la anumite solicit ri, o slab for de adeziune la metal datorit tensiunilor reziduale interfazice. O mai bun comportare la uzare o prezint oxinitrurile de titan i niobiu precum i oxizii de titan i zirconiu. y O metod simpl de durificare a componentelor din titan i aliajele sale o constituie oxidarea superficial controlat . Stratul superficial de oxid este apoi înc lzit la 850-900oC i r cit în ulei cu parafin , când se produce o c lire a stratului superficial, cu formarea de constituen i duri de TiO2 i Ti. În graficul din fig. 6.53 se prezint varia ia momentului de fric iune cu sarcina aplicat , pentru aliajele de titan durificate prin oxidare i tratament termic de suprafa .

Fig. 6.53 Varia ia comparativ a momentului de frecare cu sarcina aplicat pe aliaje de titan tratate superficial i ceramica de Al2 O3 326

Din graficul de mai sus rezult , pe baza datelor experimentale efectuate, c prin acoperiri superficiale cu diverse straturi ceramice se pot îmbun t i sensibil unele propriet i mecanice i de coroziune, pân la nivelul realizat de materialele ceramice dure i inerte.
y Procedeul depunerii de straturi complexe (compozite) Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburim, a a cum s-a prezentat la 6.4.3.2.

6.5 PROCESAREA PRINCIPALELOR COMPONENTE I DISPOZITIVE PROTETICE I IMPLANTOLOGICE METALICE
6.5.1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice Metalele i aliajele lor folosite în fabricarea implanturilor ca: Fe, Cr, Ni, Ti, Mo, Al, etc, pot fi tolerate de corpul uman i uneori sunt esen iale ± în cantit i mici ± în formarea globulelor ro ii din celule (Fe) sau în sinteza vitaminei B12 (Co), dar nu pot fi tolerate în cantit i mari. Biocompatibilitatea metalelor utilizate ca implanturi este o proprietate esen ial deoarece metalele pot fi corodate de mediul agresiv al corpului uman, i în consecin implantul obose te i- mai grav ± produsele de coroziune sunt eliberate în esuturile vii ± ceea ce afecteaz negativ func iile vitale ale organismului. 6.5.1.1 O elurile inoxidabile 316 i 316 L (conform ASTM), utilizate ca implante chirurgicale, au propriet i mecanice corespunz toare dar rezisten a la coroziune în corpul uman ± în timp ± este relativ . Utilizarea acestor materiale este acceptabil în confec ionarea dispozitivelor chirurgicale temporare i a instrumentarului chirurgical. Coroziunea o elurilor inoxidabile se poate produce din urm toarele cauze:

327

- Compozi ia chimic este necorespunz toare sau prelucrarea acestora s-a f cut în condi ii metalurgice inadecvate ca: tratamente termice efectuate necorespunz tor, starea de tensiune a structurii este mare, etc. De i adaosul de molibden cre te rezisten a la coroziune în solu ii saline, în multe cazuri se poate forma faza care conduce la f râmi area aliajului. Faza este dur , formând un compus intermetalic fragil, la aproximativ 480ÛC care este solubil pân la 820ÛC (diagrama Fe-Cr). Formarea carburii de crom intergranulare poate cauza o deficien a cromului la limita gr un ilor, proces cunoscut sub numele de sensibilizare structural , care poate conduce la apari ia coroziunii la limita gr un ilor cristalini. Solu ia tehnic pentru diminuarea acestui fenomen const în utilizarea o elului inoxidabil marca 316 L cu carbon foarte jos (0,03%) cu realizarea tratamentului termic de dizolvare a carburilor formate, prin înc lzirea o elului peste domeniul temperaturii de stabilizare a carburilor (600-950ÛC) la peste 900ÛC, când are loc difuzia carbonului în solu ia solid . Acest procedeu poate constitui un tratament final pentru orice component de implant din o el inoxidabil. - Selec ia improprie a implantului metalic, aspect ce se poate produce datorit multitudinii de componente disponibile pentru realizarea implantului. De exemplu, un catalog al unei companii produc toare con ine 11 tipuri de pl ci de fixare a fracturilor din o el inoxidabil, 6 tipuri de uruburi intramedulare i 25 de tipuri pentru componentele articula iei de old. Procesarea implantelor se poate realiza dintr-un mare num r de produse i posibilit i de combinare a componentelor metalice, aspect ce poate avea consecin e negative, ca de exemplu: componentele s nu fie compatibile împreun i procesul de fabrica ie s nu fie cel mai indicat, rezultând o structur necorespunz toare scopului propus. - Asamblarea neadecvat a componentelor implantului (protezei), lucru ce se întâlne te frecvent în practica protetic multicomponent . În asemenea cazuri, la asamblarea necorespunz toare a pl cilor cu uruburi se poate produce uzura, fisura sau coroziunea galvanic ; ultima poate apare datorit diferen ei de compozi ie chimic a dou componente ale protezei, de i se g sesc în categoria metalelor biocompatibile, dar difer procesele de fabrica ie. Prelucrarea la rece i tratamentele termice la cald ale o elurilor inoxidabile, pot schimba sensibil propriet ile mecanice. În scopul prevenirii coroziunii galvanice i a celei fisurante în func ionarea implantului multicomponent, s-a constatat din practica 328

protetic faptul c este indicat ca între dou componente metalice în mi care, s se interpun un material polimeric; de exemplu în cazul protezei de old, între capul tijei femurale i cupa acetabular se interpune un strat de uzur confec ionat din polietilen de mare densitate. În procesarea implantelor din o eluri inoxidabile, trebuie s se in seama de propriet ile specifice ale acestor materiale i de influen a diferitelor tratamente efectuate la rece i la cald, aspecte care se sintetizeaz în urm toarele: - o elurile inoxidabile austenitice, de i nu se durific prin tratamente termice, ele se durific foarte bine prin deformare plastic la rece, opera ie ce se realizeaz numai cu tratamente intermediare la cald care trebuie s evite formarea carburilor de crom la limita gr un ilor, fenomen ce ar putea cauza coroziunea în timpul exploat rii implantului. - tratamentele termice de înc lzire pot cauza distorsionarea componen ilor structurali ai o elului dac înc lzirea nu este uniform pe sec iunea piesei metalice. De asemenea, la înc lzire se pot forma oxizi superficiali ai elementelor metalice componente care pot p trunde pe o anumit adâncime în metal, cu afectarea propriet ilor de rezisten la uzare. Se impune în consecin înc lzirea în medii protectoare i eventual îndep rtarea oxizilor care s-au format prin procedee de lustruire ( lefuire). O elurile inoxidabile sunt recomandate a fi utilizate în implantologie numai ca semifabricate deformate plastic la cald ca: laminare, forjare, ambutisare. Ob inerea diverselor elemente de protezare se face plecând de la semifabricate laminate (table sau bare) care pot fi prelucrate prin matri are, ambutisare, tan are etc.. 6.5.1.2 Aliaje pe baz de cobalt, sunt materiale frecvent utilizate în tehnica protetic . Standardele interna ionale recomand patru tipuri de aliaje pe baz de cobalt, din care dou sunt curent folosite în fabrica ia de implanturi: aliajul turnat CoCrMo i aliajul deformat plastic CoNiCrMo. Cele dou elemente de baz ale acestor aliaje, cobaltul i cromul, formeaz solu ii solide pân la limita de 35%Cr. Molibdenul se adaug pentru finisarea structurii în scopul cre terii rezisten ei mecanice dup turnare sau forjare. Una dintre cele mai mari promisiuni pentru tehnica protetic , o reprezint aliajul deformat plastic la cald CoNiCrMo, simbolizat MP 35N, care con ine 35%Cr i 35%Ni. Aliajul a fost dezvoltat de Smith, 329

având un grad ridicat de rezisten la coroziune în medii umede saline, sub sarcin . Propriet ile de uzur abraziv ale aliajelor turnate i forjate sunt similare (0,14 mm/an); totu i, aliajul turnat CoCrMo nu este recomandat pentru suprafe e articulate din cauza propriet ilor de fric iune slabe cu el însu i sau cu alte materiale. Valorile ridicate la oboseal i tensiunea de rupere ale aliajului CoNiCrMo deformat plastic la cald îl face apt pentru aplica ii protetice, conferindu-i durat lung în exploatare, f r uzur avansat sau rupere. Un aspect interesant al propriet ilor mecanice al acestor aliaje îl constituie faptul c modulul de elasticitate nu se schimb la varia ia tensiunii de rupere; seria de valori cuprinse între 220-234 GPa sunt mai mari decât la alte materiale metalice, cum ar fi o elurile inoxidabile (200 GPa). Procesarea aliajelor CoCrMo se face prin turnarea componentelor, prin procedee speciale de precizie, în modele fuzibile sau în amestecuri termoreactive. Aliajele turnate pot fi utilizate f r prelucr ri mecanice importante, tratamentul termic de omogenizare structural fiind obligatoriu dup turnare. 6.5.1.3 Aliajele pe baz de titan se utilizeaz înc din 1930 în implantologie deoarece sunt bine tolerate de organismul uman. Densitatea lor redus , combinat cu propriet ile mecanice i de rezisten la coroziune ridicate, le recomand ca excelente materiale pentru tehnica protetic . Adaosul selectiv de elemente de aliere în titan, are influen puternic asupra propriet ilor mecanice ale acestuia, astfel: aluminiul ca principal element de aliere stabilizeaz faza ; prin cre terea temperaturii de transformare vanadiul, cromul, cuprul, molibdenul, stabilizeaz faza , coborând temperatura de transformare . , au o singur faz metalografic în Aliajele cu structur microstructur , cu bune propriet i de rezisten mecanic i mai ales de plasticitate. Aceste aliaje nu pot fi durificate prin tratamente termice deoarece sunt monofazice i nu sufer modific ri structurale. Adaosul controlat de elemente stabilizatoare (în special adaosul de vanadiu i molibden), determin cre terea propriet ilor de rezisten i coboar temperatura de transformare , în sistem existând dou faze + , care pot fi stabilizate prin tratamente termice de c lire i revenire joas . Ciclul tratamentului de c lire-îmb trânire determin 330

precipitarea particulelor fine de faz din faza metastabil , durificând aliajul bifazic ( + ). Prin rezisten a lor specific (rezisten a raportat la densitate), aliajele pe baz de titan dep esc toate celelalte materiale metalice, motiv pentru care sunt utilizate în domenii de vârf a tehnicii. Totu i, aliajele pe baz de titan au slab rezisten la forfecare i nu sunt, în consecin , utilizate în confec ionarea uruburilor i în alte aplica ii similare. De asemenea aceste aliaje au comportare modest la frecare prin contact direct sau cu alte metale, aspect care le limiteaz utiliz rile. Aliajele pe baz de titan au în schimb excelente calit i anticorosive, prin proprietatea de a forma pelicule aderente de oxid protector. În condi ii de utilizare în ³vivo´ oxidul de titan Ti O2, pe lâng faptul c este foarte stabil la agen ii chimici, este aderent i pasiveaz aliajul. Procesarea aliajelor de titan se face prin opera ii de prelucr ri plastice la cald i rece, urmate de tratamente de recristalizare, c lire i îmbun t ire. În ultimul timp au fost studiate aliajele din sistemele TiMo, Ti-Mo-Zr, caracterizate prin valori reduse ale modulului de sau ¶ de tip martensitic i elasticitate (50-70 GPa), care au structur excelente propriet i de rezisten în mediu biocorosiv i cu rezisten îmbun t it la uzare; aceste aliaje sunt numite ³aliaje de genera ia a doua´, caracterizate prin: biocompatibilitate sporit i module de elasticitate reduse, metastabil sau ¶+ având structura format din solu ii de faz martensitic . rezisten a la uzare a aliajelor de titan , este îmbun t it în compara ie cu aliajele cu structur + . 6.5.1.4 Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucr ri stomatologice de restaurare dentar i pot fi clasificate dup utilizare astfel: - coroane i leg turi din aliaje turnate; - aliaje metaloceramice, aliaje pe care se depune por elan; - sârme metalice; - danturi par iale din aliaje metalice; - aliaje pentru implante; - aliaje pentru sudur . Dup compozi ia chimic exist peste 1000 de aliaje cu aplica ii dentare, care pot fi clasificate în cinci clase: - aliaje pre ioase care con in: aur, platin , argint i metale platinice; 331

- aliaje semipre ioase cu con inut redus de aur i paladiu care con in: paladiu, argint, aur, platin i cupru; - aliaje nepre ioase ca o eluri inoxidabile, aliaje CoCr i NiCr; - aliaje pe baz de titan; - amalgame dentare. În tabelul 6.18 sunt prezentate unele caracteristici ale materialelor metalice utilizate ca implante ortopedice. Tabelul 6.18 Caracteristici ortopedice ale unor materiale metalice
Specifica ia Standarde interna ionale Principalele elemente de aliere în % Avantaje O eluri i noxidabile ASTM F-138 316 L (prelucrate pla stic) Cr = 17-20 Ni = 12-14 Mo = 2-4 -cost redus; -procesare si mpl -durat scurt de utilizare; -module ridicate. -dispozitive temporare Aliaje pe baz de cobalt ASTM F-75 ASTM F-799 ASTM F-1537 (turnate i forjate) Cr = 19-30 Ni = 0-37 Mo = 0-10 -rezisten la uzare; -rezisten la coroziune; -rezisten la oboseal . -module ridicate; -biocompatibilitate modest . -dentistic ; -tije în protezare. Titan i aliaje pe baz de titan ASTM F-138 ASTM F-136 ASTM F-1295 (prelucrate plastic) Al = 6 V=4 Hb = 7 Mo = 5-15 -biocompatibilitate; -modul elasticitate redus; -rezisten la oboseal . -rezisten la uzare; -rezisten la forfecare -componente în proteza femural ; -dispozitive ortopedice permanente.

Dezavantaje

Utiliz ri

6.5.2 Dispozitive metalice de fixare intern Tehnicile chirurgicale folosesc diverse dispozitive de fixare a fracturilor sub form de sârm , ace, tije, uruburi, etc. care au constituit primele implante metalice, de la cele mai simple forme (ace) pân la cele mai complexe ( uruburi, tije). Aproape toate aceste dispozitive sunt confec ionate din materiale metalice biocompatibile. 6.5.2.1 Sârmele sunt folosite pentru fixarea i refacerea fragmentelor de oase. Sunt de asemenea utilizate pentru reata area marelui trohanter în protezele de old sau în fixarea fracturilor de oase 332

54 0.203 0.2.06 0. Tabelul 6. Vârful tijei este destinat s penetreze u or osul.54.102 0.19.3 uruburile sunt dispozitivele cele mai utilizate pentru fixarea oaselor în mod individual sau cu ajutorul pl cilor metalice.102 0.038 0. 6. tijele pot avea por iuni filetate.05 6. ale c ror configura ie se prezint în figura 6. acestea sunt executate prin opera ii de trefilare (tragere) metalurgic . prin strângere cu ajutorul unor piuli e.lungi ap rute la nivel diafazar. 6.54 Tipuri de tije Steinman sunt de tip Steinman.152 0.076 0. iar filetul poate fi în form de V sau cu um r. Ac iunea comun legat de rezisten a la oboseal . 333 . 0.076 0.27 0.152 0. Se utilizeaz dou tipuri de uruburi i anume: cu autofiletare i normale.051 0.025 0. utilizate în chirurgie.013 0.051 0. este prezentat în tabelul 6.55.025 Tensiunea de strângere în nod [Kgf] 0.82 0.5. pentru fixarea mai stabil a buc ilor de oase fracturate în pozi ia lor natural . având forma i unghiurile realizate dup un design corespunz tor. Clasificarea sârmelor din o el inoxidabil.5.2. Elementele componente ale unui urub cu autofiletare sunt prezentate în fig. Cele mai utilizate tije Fig. max. mai ales în cazurile în care pl cile sunt dificil de aplicat sau când stabilitatea osului nu se poate realiza prin alte solu ii.2 Tijele sunt de asemenea implanturi adesea folosite în fix ri interne. 6.19 Nomenclatura sârmelor chirurgicale Dimensiunea suturii [cm] 0-4 0-5 0-6 0-7 0-8 0-9 0-10 Diametrul sârmei [mm] min.11 0.16 0. La cap tul opus vârfului. coroborat cu coroziunea metalelor pot sl bi durata de serviciu a sârmelor în corpul uman.031 0.

Efectul de strângere i de urubare este un factor important în selec ia designului urubului. 6. Fig.57. esuturile adiacente urubului. 6.Unghiul de strângere (de atac) al muchiei t ietoare este un factor important în designul urubului. Exist mai multe tipuri i dimensiuni de pl ci.5. 6. 6.2.57 Tipuri de pl ci pentru fixarea voaselor a) efortul este uniform distribuit pe lungimea pl cii ± placa Richards.4 Pl cile de fixare a fracturilor sunt dispozitive utilizate uzual în vindecarea oaselor fracturate. dar asigur o strângere mai stabil în compara ie cu strângerea negativ . 6. 6. esutul se reface în scurt timp. adesea necrozeaz ini ial.56). dar dac acestea sunt fixate corect. Unghiul de strângere poate fi negativ. a a cum se constat din fig.56 Unghiurile de strangere ale uruburilor chirurgicale Unghiul de strângere pozitiv necesit o for de strângere mai mare.55 P r ile componente ale unui urub cu autofiletare i configura ia filetelor Fig. neutru sau pozitiv (fig. b) placa Sherman mai flexibil decât placa Richards a) b) 334 . Fig.

În procesarea pl cilor.5 Dispozitive intramedulare sunt utilizate pentru fixarea fracturilor de-a lungul osului. 6.59.Deoarece for ele generate de mu chi în membre sunt mari. sau tan are urmate de tratamente termice de recoacere i în final prelucr ri mecanice ca lefuire (lustruire).6. 6. dispozitivele intramedulare pot pozi iona mai bine osul fa de 335 . a a cum se prezint în fig. În fig. se pleac de la semifabricate laminat sub form de tabl care se debiteaz la dimensiunile impuse de gabaritul matri ei prin opera ii de tan are. unghiul de rota ie i lungimea indicat a pl cilor de fixare.2. Aceste tipuri de implanturi trebuie s posede o anumit elasticitate în cavitatea osului.5. care s previn rotirea i s asigure fixarea rigid a fracturii. Moment de incovoiere Fig. prin inser ia acestora în cavitatea intramedular . care pot sl bi apoi fixarea fracturii. În compara ie cu fixarea prin pl ci. pl cile trebuie s fie foarte puternice i flexibile. Majoritatea pl cilor metalice se execut din o el inoxidabil i aliaje Co-Cr prin opera ii tehnologice de matri are la cald. distribuite într-o gam larg de valori. a a cum este cazul pl cilor pentru fixarea femurului i a tibiei.58 sunt prezentate corela iile dintre momentul de încovoiere. 6. Odat cu opera ia de matri are se execut i tan area golurilor circulare sau ovale din plac .58 Alegerea lungimi pl cilor func ie de momentul de încovoire si unghiul de rota ie Unghi de rotatie În opera ia de fixare a pl cilor cu uruburi este foarte important valoarea for ei de strângere: o strângere prea tensionat poate provoca necrozarea osului i deformarea uruburilor de strângere.

59 Schema fide fixare intramedular .61. 6.5. 6. Incovoiere Moment de rotatie . adic un cap t al dispozitivului r mâne în exterior. func ie de valoarea momentului de încovoiere i a deform rii produse în os 6. ceea ce faciliteaz extrac ia dup vindecarea fracturii. Totu i. iar în alegerea sec iunii adecvate a dispozitivului. 6.2.solicitarea de încovoiere i mai ales în fixarea central-axial a osului. deosebirea între x rii intramedulare a ele constând în forma geometric a capului femural sec iunii lor. pot fi utilizate dispozitive intramedulare mai simple. Pentru eforturi mai mici. motiv pentru care utilizarea acestor dispozitive este limitat .60 Schema de alegere a sec iunii dispozitivului intramedular. Dispozitivele de fixarea intramedular se execut prin extruziune la cald.60 specific pentru fixarea fracturii capului femural. rezisten a la torsiune este mai slab decât în cazul fix rii prin pl ci. se poate utiliza diagrama moment de încovoiere-deforma ie. care asigur prin prelucr ri metalurgice un canal axial ce permite ghidarea dispozitivului în timpul introducerii în cavitatea medular .6 Dispozitive de fixarea spinal se utilizeaz pentru corectarea curburii spin rii. din o el inoxidabil sau aliaje Co-Cr. unul dintre cele mai reprezentative este tija Harrington prezentat în fig. Problema principal pentru aceste 336 . ca tije i uruburi. 6. Un alt avantaj major al dispozitivelor de fixare intermedular const în aceea c rana nu necesit a fi închis . plecând de la semifabricate tubulare ( eav ). de exemplu în cazul fix rii fracturilor de falang . Sunt mai multe tipuri de dispozitive Fig. prezentat în fig. kg cm Incovoiere Fig.

61 Schema de corespunz tor dimensionate i pasivate amplasare a tijei spina.pentru a se preveni coroziunea în timpul le Harrington utiliz rii. nearticulate. . Fiecare tip de clip are aplicatorul s u specific. urmate de lefuire i finisare. O prim clasificare a clipurilor se poate face dup forma constructiv în: .62a). numai uruburile de fixare a capetelor sunt introduse intravertebral în corpul uman i în consecin aceste uruburi vor fi Fig. principiul constructiv i clasificarea Clipurile sunt dispozitive medicale metalice. cu scopul de a scoate din circula ia sanguin anevrismele (malforma ii vasculare) cerebrale. prin opera ii de a chiere mecanic .dispozitive const în posibilitatea de ajustare (extensie) astfel încât coloana vertebral s fie ferit de tensiuni care pot provoca necroze în zona de fixare.3 Clipuri anevrismale 6. Tijele sunt prev zute la capete cu pl ci de fixare între vertebrele irei spin rii i cu posibilitate de reglare a lungimii sale.3. Tijele spinale sunt confec ionate din o el inoxidabil. alc tuite dintr-un singur element metalic (fig 6.5. fiind realizat din materiale metalice. pozi ionarea i strângerea (fixarea) lor pe anevrism (fig 6.5. utilizate în neurochirurgie. În cazul tijei Harrington.1 Utilizarea medical .62b). 6. Clipurile autostatice se fixeaz pe anevrism (în timpul interven iei chirurgicale) cu ajutorul unor aplicatoare. 6.clipuri autostatice articulate.clipuri fixe. prev zute cu un mecanism cu resort care permite redeschiderea. 337 .

determinat de progresul clip rii microchirurgicale. clipurile articulate se compun din urm toarele p r i (fig. Fig. .articula ia clipului la cap tul bra elor. 338 . perpendicular pe lungimea bra elor ± clipul Heiftz-Weck.a) b) Fig. 6. sprijinit pe acestea ± clipul Sundt. .62 Exemple de clipuri fixe (a) i clipuri articulate (b) Ast zi sunt rar utilizate clipurile fixe.63) .arc ata at între bra ele cozii. .resort multispiralat la nivelul cozii. 6.bra ele clipului. Din punct de vedere constructiv. 6. cu fe ele interioare active i vârful neted. .coada clipului. în schimb cele articulate au cunoscut o evolu ie rapid .63 P r ile constructive ale clipului articulat Fiecare din elementele constructive men ionate se poate realiza în mai multe variante printre care se men ioneaz : y Dup tipul mecanismului resort: .arc ata at în jurul axului de pivotare al bra elor. bra ele fiind perpendiculare pe axa spiralei ± clipul Scoville .

a ) tip Mayfield Ya argil.64. curbe.66. sau în curbur dubl (fig.c). angulare.65 Tipuri de clipuri func ie de geometria bra elor active Lungimea bra elor active ale clipurilor.cu resortul dublu spiralat inversat. 6.65) Fig. clipurile pot fi: drepte. 6.b). romboidal i trapezoidal . 6. a) b) c) Fig.64. tip baionet i fenestrate. 6. Deschiderea bra elor clipurilor poate fi angular sau paralel . 6. Manevra de deschidere a bra elor nu se face prin comprimare ci prin distensia bra elor cozii (clipul Perneczky).64): . plasat între cele dou bra e ale cozii. 6.Clipurile moderne sunt concepute în dou variante ale mecanismului resort (fig. De asemenea forma geometric a bra elor poate fi lamelar .) 339 . (fig.64. (fig. m surat între punctul de încruci are i vârf. triunghiular . în func ie de geometria sacului anevrismal (fig. 6. . acolo unde bra ele se curbeaz i se unesc unul cu cel lalt. în apropierea punctului de încruci are al acestora (articula ia bra elor). realizate în curbur simpl . aceasta din urm este preferabil (fig. variaz între 7 i 11 mm.64 Tipuri moderne de mecanism resort pentru realizarea clipurilor y Dup geometria bra elor active.cu resortul amplasat la nivelul cozii. 6.

articula ie încruci at localizat între coada i partea activ a bra elor (fig.66 Modul de deschidere ale bra elor active a clipului Suprafa a interioar a bra elor clipurilor poate fi prev zut cu stria ii fixe sau ondula ii. .articula ie tip pivot la care bra ele separate se articuleaz prin intermediul unui ax pivot (fig. unde se r sucesc cu 360o.67c.67 Tipuri constructive de articula ii ale clipurilor Printre îmbun t irile aduse clipurilor moderne se men ioneaz : . 6.).67b).3. 6. care previne alunecarea lateral a bra elor pe suprafa a vascular . 6.clipuri cu fenetra ie realizat între bra ele active. în scopul prevenirii alunec rii clipului pe suprafa a anevrismului.clipuri prev zute cu posibilitate de securizare a articula iei.Fig. a) b) c) Fig. 6.articula ie f r încruci are la care bra ele sunt paralele între ele pân la nivelul cozii. au fost standardizate 340 . . . 6. în apropierea articula iei . acestea se clasific în: . y Dup articula ia clipurilor. 6.2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale În scopul alegerii corecte de c tre medicii neurochirurgi a clipurilor corespunz toare pentru un anevrism dat. odat sau de mai multe ori (fig.67a).5.

20 Caracteristici constructiv .deschiderea maxim a bra elor în mm.3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale Procesarea clipurilor cuprinde o serie de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice.3.func ionale ale unor clipuri anevrismale Tipul de clip Ya argil Sugita Sugita Aliajul Co. astfel încât s fie evitate reac iile i fenomenele secundare negative. Momentul de strângere trebuie s asigure atât obturarea circula iei sanguine în zona clipat cât i prevenirea alunec rii clipului. aceast caracteristic variaz între 3-20 mm. exprimat în gram-metru.4 Lungime bra [mm] 3-25 5-40 5-30 L ime bra [mm] 1. .2 6.0 1. sunt prezentate caracteristicile func ionale pentru trei tipuri de clipuri moderne. se impune ca metalele utilizate s îndeplineasc toate condi iile de biocompatibilitate i de propriet i fizico-mecanice.l imea i grosimea lamelor bra ului în mm.5 1. Principalele caracteristici ale clipurilor anevrismale se refer la: .5. În tabelul nr. .0 5. specifice pentru producerea de dispozitive medicale din materiale metalice. Ti Co Ti Momentul de strângere [gm] 110-120 100-200 150-200 Deschiderea [mm] 3.2-13. Deoarece în acest caz dispozitivele sunt utilizate în domeniul neurologic. 6.20. Tabelul 6.3-10.momentul de strângere mediu între bra ele clipului. pe baza caracteristicilor constructive i func ionale. de lungimea bra elor i de distan a de la punctul de articula ie.i clasificate principalele tipuri de clipuri articulate. Momentul de strângere pentru clipurile standard (tip Ya argil) se m soar la 1/3 din lungimea bra ului (de la vârf) i are valori cuprinse între 150-200gm. Pentru clipurile temporare acest parametru are valoarea de 90-130 gm. Deschiderea bra elor clipului este func ie de tipul constructiv. 341 .3 4-19.

precum i sculele i dispozitivele necesare 342 . 5 i anexa 7. care au avantajul c sunt mai stabile chimic decât o elul inoxidabil i pot fi c lite. . bare i sârme. . 316L i 317 (conform ASTM) caracterizate prin con inut foarte sc zut de carbon (max 0. .2. ceea ce îi permite s se acomodeze u or cu esutul viu.Proiectarea tehnologiei de procesare a clipului. i aceste aliaje se g sesc în comer . y Tehnologiile de procesare a clipurilor anevrismale constau dintr-o succesiune de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice. inclusiv în realizarea clipurilor moderne. aceste aliaje trebuie s posede o elasticitate controlat .y Materialele metalice utilizate în procesarea clipurilor anevrismale Metalele utilizate sunt cele impuse de standardele de specialitate pentru domeniul medical i anume: o el inoxidabil austenitic. f r a distruge celulele i esuturile din zona în care a fost aplicat clipul. .O elul inoxidabil austenitic este utilizat sub form laminat . utilizat pe scar larg i în protezele ortopedice. aspect asigurat prin prezen a structurii austenitice. Acest aliaj are un modul de elasticitate relativ redus. Pe lâng condi ia de perfect biocompatibilitate cu esuturile neurologice. care prin prelucr ri mecanice i metalurgice pot fi procesate în vederea producerii de clipuri anevrismale.3. Cel mai reprezentativ aliaj al acestei grupe este marca Ti6Al4V caracterizat prin excelente propriet i de autopasivare i de posibilitatea de a fi tratat termic.1%) i total nemagnetice. plecând de la semifabricate comerciale laminate sub form de table. Compozi ia chimic i propriet ile acestor aliaje sunt prezentate la cap. pentru a asigura for a de strângere cerut în tehnica de clipare. care cuprinde toate opera iile tehnologice. Caracteristicile chimice mecanice i metalografice ale aliajelor cu titan sunt prezentate la cap. Opera iile tehnologice principale care se execut în procesarea unui clip sunt prezentate în continuare în succesiunea lor. 5 i anexa 7. aliaje pe baza sistemului Co-Cr i aliaje de titan.Aliaje laminate CoNiCrMo (F562 ± conform ASTM) de puritate ridicat . sub form de table i bare.Aliaje de titan sunt materiale metalice din ce în ce mai mult utilizate în procesarea componentelor protetice. Clasele de calitate de o el inoxidabil care pot fi utilizate sunt 316. în band lat sau sârme de diverse diametre. cel mai indicat este aliajul numit Vitallium. în stare laminat . pentru a li se asigura elasticitatea cerut . Dintre aliajele pe baz de cobalt.

precum i dot ri tehnice i experien necesare. articula ii. Deci procesarea clipurilor reclam personal de specialitate. . Realizarea produc iei de clipuri anevrismale necesit dot ri i experien de specialitate în domenii de prelucr ri mecanice i metalurgice precum i în domeniul determin rii i verific rii caracteristicilor specifice în laboratoare de specialitate.5. a cozilor i a sistemului de arcuire. plecând de la semifabricat pân la produsul finit.5.Prelucr ri mecanice prin a chiere ale unor p r i metalice ca suprafa a interioar a bra elor.pentru realizarea opera iilor prev zute a fi executate. . precum i întocmirea fi ei tehnice a produsului. acesta are o structur compozit . . .Îndoirea bra elor clipului i a p r ii articulate sub form de arc simplu sau dublu. sterilizarea i ambalarea produsului final ob inut. .Prelucrarea la cald prin matri are pentru unele tipuri de clipuri cu geometrie mai complex . realizarea straturilor pe suprafa a bra elor i în final. care cuprinde toate caracteristicile fizico-mecanice specifice clipului realizat. coad ). Îndoirea se face prin presare la rece (pentru bra e) sau cu ajutorul unor dispozitive speciale pentru realizarea arcului. în domeniul mecanic.Finisarea. Elementul principal care asigur articularea corpilor vertebrali între ei este discul intervertebral. pe fiecare faz de fabrica ie.Tratamente termice de c lire i revenire pentru asigurarea tensiunii de strângere i a caracteristicilor de rezisten mecanic . lefuirea. În cadrul acestei opera ii se realizeaz forma i dimensiunile bra elor. metalurgic i medical. .1 Considera ii anatomo-func ionale Coloana vertebral este constituit din 24 vertebre mobile (5 lombare.4. alc tuit dintr-o parte central cartilaginoas numit nucleu pulpos i o parte 343 . 6.4 Proteza de disc intervertebral 6. sus inerea corpului i protec ia m duvei spin rii. 12 toracale i 7 cervicale) legate între ele prin articula ii care îi asigur mobilitatea. zona de articulare.Debitarea materialului metalic laminat cu ob inerea unui semifabricat brut. realizarea dimensiunilor finale ale p r ilor componente (bra e. la dimensiuni tehnologice care cuprind adaosurile de prelucrare ulterioar . Tehnologia trebuie s con in documenta ia scris i desenat .

68).înlocuirea total a discului degenerat.68 Schema anatomic a articula iei coloanei spin rii Datorit solicit rii fiziologice la care este supus coloana spinal i respectiv discurile intervertebrale. Fig. eforturile suplimentare în acest caz vor fi preluate de c tre inelul fibros.4.2 Proteza de disc intervertebral Tehnica protez rii discului intervertebral urm re te refacerea structurii naturale a discului i asigurarea unei durate de utilizare a implantului de cel pu in 40 ani. plegia. 6. etc. 344 . Suprasolicitarea acestuia în asemenea situa ii. i se poate realiza în dou variante prin: .periferic . con inutul de nucleu pulpos poate s scad .înlocuirea numai a nucleului pulpos. poate genera fisuri în peretele inelului. 6. 6. .5. cu efecte care determin apari ia durerii i formarea unor afec iuni neurologice ca pareza. format din fibre cartilaginoase. concentrice care constituie nucleu fibros (fig. care poate conduce la pierderea în exterior a nucleului pulpos (proces numit hernierea discului).

unele din aceste solu ii sunt prezentate în fig.Cerin ele principale impuse protezei de disc intervertebral se refer la urm toarele aspecte esen iale: .4. corespund unor asemenea solicit ri. . 6.3 Proteze de disc din materiale metalice Studiile f cute în domeniul protezei de disc intervertebral (Hellier i Hedman) au scos în eviden faptul c materialele utilizate în producerea protezei de disc trebuie s se caracterizeze printr-o înalt rezisten la oboseal dinamic . 6.6.5.69 c). echivalent cu o durat de utilizare de 40 ani.69 a). durabilitate i caracteristici mecanice corespunz toare. .6.69 i constau în principiu din: y sisteme articulate tip balama (fig. . y suprafe e de alunecare cu fric iune redus (fig. ceea ce ar corespunde la 107 cicluri de extensie-flexie. care satisfac i restul de condi ii pentru a fi utilizate în protezare. În evolu ia conceptului i designului protezei de disc intervertebral a fost utilizat o larg varietate de solu ii bazate pe concepte fiziologice i mecanice. Metalele i mai ales materialele compozite cu matrice metalic .69 Variante constructive ale protezei de disc intervertebral 6.materialele utilizate s aib propriet i de biocompatibilitate.biocompatibilitatea între diversele materiale utilizate.fixarea cât mai bun a implantului cu vertebrele învecinate s n toase. Materialele metalice utilizate în proteza de disc sunt cele cunoscute în general ca biocompatibile i anume aliajele Co-Cr. y sisteme tip camer cu lichid (fig.69 d).6. etc. 345 .6.designul protezei s asigure dinamica natural a discului. titanul i aliajele de titan. y discuri din cauciuc sau polimeri (fig.69 b). a) b) c) d) Fig.

6.4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice O astfel de protez perfec ionat tip CHARITE III este produs de compania Waldemar Link ± lider european în proteze articulare. 346 . Fig. pl cile au pe suprafa a exterioar pinteni de fixare în esutul osos adiacent. 6. Urechile i balamaua sunt aplicate prin sudur . Între pl ci se g sesc dispuse dou arcuri din aliaje de titan.4. Pl cile metalice se proceseaz prin opera ii de matri are la cald. Dezavantajul principal al protezei Hedman const în distrugerea esutului fibros în zona arcurilor.5. proteza tip Hedman (fig. care este ajustat perfect cu spa iul concav interior al pl cilor metalice (fig.70) const din dou pl ci metalice unite printr-o balama. Între pl cile metalice se afl un disc din polietilen de mare densitate. fixate prin uruburi. 6.Astfel. în atmosfer de argon. în cadrul matri rii se realizeaz i pintenii de fixare. care furnizeaz o elasticitate corespunz toare asigur rii mobilit ii anatomice a coloanei. Arcurile sunt executate din sârm de aliaj de titan cu structura F fiind supuse tratamentului de c lire pentru a le asigura elasticitatea necesar .71). Proteza este constituit din dou pl ci concave din aliaj Co-Cr-Mo.70 Vedere asupra protezei de disc tip Hedman Pl cile metalice se fixeaz de esutul vertebrelor învecinate prin patru perechi de pinteni i dou urechi tip plac . din table laminate din aliaje de titan (Ti6Al4V). care la rândul lor sunt realizate prin ambutisare la rece din acela i aliaj. 6. matri ate la cald din tabl laminat .

Prin studii i experiment ri biomecanice au fost testate caracteristicile de rezisten la solicit ri dinamice ale protezei.) la care pl cile metalice sunt confec ionate din aliaj Co-Cr-Mo prin matri are la cald. Fig. Proteza Charite III perfec ionat asigur executarea de mi c ri articulare f r restric ii. Discul central polimeric are form biconvex i margini plane cu guler.71 Vedere de ansamblu a protezei Charite III O variant de ultim genera ie a acestei proteze de disc const în acoperirea suprafe elor metalice exterioare cu un strat submilimetric de hidroxiapatit care îmbun t e te fixarea i dezvoltarea celulelor osoase pe suprafa a implantului. perfec ionat 347 .Fig. iar cea exterioar u or convex . cu suprafa a interioar concav . prevenind ejec ia printre pl cu ele metalice. confirmându-se caracteristici superioare de comportare. asigur o fixare bun între suprafe ele interne. asigur fixarea mai bun de vertebrele adiacente. Pe suprafa a exterioar se afl dispu i 6 pinteni precum i acoperirea cu un strat de HA. Depunerea stratului de HA se poate face prin sinterizare sau prin procedeul sol-gel. elemente care permit o ancorare puternic la esutul osos vecin.72. O asemenea protez de disc (fig.72 Vedere de ansamblu i elementele componente ale protezei de disc tip Charite III. concave ale pl cilor metalice . 6. 6. 6.

6. Toate articula iile posed suprafe e cartilaginoase. pentru om. De exemplu. func ie de gradele de libertate ale mi c rilor i de modul de îmbinare a oaselor componente. în timp ce genunchiul i cotul au articula ii tip balama. mai ales prin posibilit ile de apari ie a infec iilor în zona protezelor articulate. ca de exemplu mi carea oldului i um rului. articula ie diatrodial . numite i încheietur . Articula iile sunt de mai multe tipuri.articula ie de alunecare la care particip suprafe e osoase juxtapuse. aspecte ce complic preluarea i transferul dinamic de sarcin . mai mult sau mai pu in plane. ca de exemplu: . caracterizat de prezen a unui strat cartilaginos.5 Proteze articulare ortopedice Articula iile anatomice sunt zone de contact între dou sau mai multe oase. Încheieturile articulare ridic probleme suplimentare în compara ie cu fracturile de oase ca uzura i coroziunea. For ele din articula ii sunt variate în func ie de domeniul de activitate fizic . .articula ie tip balama care permite o mi care redus (dus ± întors) ca de exemplu articula ia falangian . .articula ie rotativ în care un os cilindric pivot se rote te într-un inel osteofibros. în timpul mersului. de exemplu articula ia radioulnar proximal .5. este denumit i articula ie sinoxial sau mobil . care sunt lubrifiate de fluidul tisular ce reduce frecarea dintre elementele articula iei. mai ales prin prisma utiliz rii de materiale mai performante (compozite) i un design mai adecvat. precum i produsele lor. . oldul i um rul au articula ii sferice. care acoper suprafa a articular a oaselor i existen a unei cavit i între oase. aspect ce permite efectuarea de mi c ri de extensie în toate direc iile. for ele de 348 .permite o mi care relativ liber .articula ie sferic . denumit i articula ie pivot. ca aceea dintre suprafe ele vertebrelor. .Ca i în cazul altor tipuri de proteze.este identic cu cea cotilic . i proteza de disc intervertebral este susceptibil la îmbun t iri func ionale.articula ie cotilic în care cap tul sferic al unui os p trunde în cavitatea cervical a altui os.

9 2.9 5.compozite. capul femural.8 7.aliaj Co-Ni-Cr-Mo forjat . componente tibiale.6 4.aliaj Co-Cr-W-Ni forjat Titan i aliaje pe baz de titan .9 2. straturi poroase.aliaj Co-Cr-Mo turnat . Tabelul 6.5Fe i Ti-6Al-7Nb Aplica ii protetice Tij femural . pe domenii de activitate Activitatea În mers: .polimerice. capul femural.7 4. Straturi poroase.metalice.21. 349 . Tija femural . Materialele metalice folosite în procesarea componentelor articulate sunt prezentate în tabelul 6. Tija femural .normal .ceramice. capul femural. componente femurale. capul femural Tij femural . .7 5.4 7.1 4.înc rcare se pot amplifica pân la valoarea de 8 ori din greutatea corpului.21 Valorile maxime de eforturi în articula iile de old i genunchi.for at Ridicatul în picioare Statul jos Urcare Coborâre For a maxim în articula ie (care se multiplic cu greutatea corpului) old Genunchi 4. acoperiri poroase. faze secundare în compozite ceramice i polimerice.4 Materialele utilizate pentru realizarea protezelor articulare sunt clasificate în patru mari grupe: .2 4. mi c ri care necesit eforturi diferite în articula ii.9 3. componente femurale.3 7.aliaj Ti-6Al-4V .titan de puritate chimic .22 Tabelul 6.22 Metale utilizate frecvent în articula ii protetice Metalul sau aliajul O eluri inoxidabile 316 Aliaje pe baz de cobalt: . . componente tibiale.încet .aliaje Ti-5Al-2. a a cum se prezint tabelul 6.1 4. .

având func ia sus inerii corpului i executarea mi c rilor de mers.6. 5) os coxal 350 . care se mai nume te i coxo-femural .5.74. face leg tura dintre femur (partea superioar a piciorului) i osul coxal.5. cu o durat de utilizare de 20-30 de ani.74 Vedere de ansamblu a tehnicii chirurgicale 1) cap sferic. Aceasta este o articula ie sferic . 2) tija femural . prin chirurgia ortopedic a protezei de old este prezentat în fig. mai grav.73 . Cele mai frecvente accidente ale articula iei de old anatomice constau în desprinderea articula iei. prin ie irea capului femural din cupa osului coxal precum i. 6. O vedere de ansamblu a modului de fixare. a a cum se constat în fig. din punct de vedere anatomic. 4) os femural. Fig.1 Proteza articular de old Articula ia de old. în ruperea capului femural. 6. 3) cupa acetabular . 6. 6. Fig.73 Sec iune i vedere a articula iei coxo-femural anatomic Proteza total de old constituie solu ia chirurgical de înlocuire a articula iei coxo-femurale care asigur pacientului grade de mi care apropiate de cea anatomic .

3 i 3a ± ciment acrilic. Fig. 6. . 351 .Componentele metalice ale protezei totale de old sunt tija femural .componenta metalic a protezei (tija i capul femural). Cea mai important clasificare din punct de vedere constructiv a protezei de old const în modul de asamblare a capului sferic cu tija. astfel pot exista: . capul femural sferic. 4a ± sus inerea metalic a cupei acetabulare.proteze modulare (fig.76 b) la care capul sferic este realizat separat de tij i se asambleaz fie prin filetare fie prin presare între suprafe e tronconice.proteze monobloc (fig. cupa acetabular i suportul cupei acetabulare. 2 i 2a ± osul trabecular. 5 ± cupa acetabular dn polietilen de mare densitate A a cum se constat din figurile de mai sus exist mai multe variante tehnice de realizare a protezei de old. 6. acestea au evoluat în timp odat cu cre terea performan ei materialelor i a solu iilor oferite de biomecanica mi c rilor în articula ia sferic .76 a) la care tija face corp comun cu capul sferic. 6. 4 . Elementele constitutive ale protezei totale de old sunt prezentate în fig.os cortical.75.75 Elementele componente ale protezei totale de old 1. 6.

acest aspect este pus în eviden de momentul de frecare în articula ie. 6. prezentat în graficul din fig. 6. 6.76 Tipuri de proteze monobloc i modulare Realizarea articula iei sferice dintre capul femural sferic i cupa acetabular din combina ii de aliaje metalice cu materiale nemetalice (polimerice sau compozite) constituie solu ia cea mai indicat în tehnica protez rii. deci i al frec rii scade sensibil în cazul utiliz rii combina iei de elemente metalice i polimerice în realizarea articula iei protezei.77.77 Diagrama de varia ie a momentului de torsiune func ie de sarcina aplicat în articula ie i de natura suprafe elor de frecare Cel mai ridicat moment de torsiune în articula ia protezei apare în cazul realiz rii acesteia sub forma metalica (capul i tija). Fig.a) b) Fig. 352 .Valoarea momentului de torsiune.

6.78. 6. 353 . mai ales prin opera ii de matri are la cald.78 Variante de tije protetice modulare .a) tija Duh. b) tija cu pivot. pivotul pentru fixarea capului sferic. 6. Tija Duh este construit din mai multe elemente care se asambleaz între ele.79 se prezint tije monobloc moderne.Elementele componente ale tijei de old se realizeaz de c tre firme specializate. trunchiul tijei acoperit cu material ceramic. a) b) Fig. Tijele moderne se execut modular în diverse variante constructive de tipul celor prezentate în fig. din aliaje CoCrMo i Ti6Al4V. În fig. y Tija femural se proceseaz numai din materiale metalice. acestea de asemenea se pot realiza în diverse variante constructive. acestea fiind: tija propriu-zis . într-o gam variat de designuri i materiale. unele dintre acestea sunt prezentate în continuare.

Capul femural metalic se execut prin opera ii de matri are la cald. b) tija Hinekhip. din aliajele men ionate mai sus. a a cum se constat i în fig.81. aspecte prezentate în fig.79 Tije monobloc moderne . 6. 6. b) sfere metalice. dup care urmeaz opera ii de prelucr ri mecanice. 6. cele dou componente având suprafe e conice ajustate corespunz tor. 6.a) tija Thomson.a) b) c) Fig. a) b) Fig. c) tija Taperfit y Capul femural sferic constituie elementul esen ial al articula iei protezei de old.80. Capul modular se fixeaz prin presare pe pivotul tijei femurale. acesta poate fi realizat din materiale metalice sau ceramice. 354 .a) sfera ceramic . tratamente termice i de finisare.80 Variante constructive ale capului femural sferic .

a) b) Fig. b) tija Cti. Cupa metalic se realizeaz din tabl laminat .a) tija Cenator. 6. În fig 6.81 Modul de asamblare a capului sferic. 355 . prin opera ii de ambutisare i prelucr ri mecanice.83) i anume: .82 Designuri de cupe acetabulare . Cupa acetabular modern este acoperit pe suprafa a exterioar cu straturi ceramice pentru o mai bun aderen i fixare în cavitatea coxo-femural (acetabulara). din aliaje de titan i cobalt.82 se prezint variante constructive ale cupei acetabulare.a) cupa realizat din polietilen de mare densitate. b) cup metalic acoperit cu pulbere ceramic Cupele acetabulare moderne sunt procesate din dou elemente componente (fig. 6. 6. c) tija cu cap ceramic y Cupa acetabular constituie al doilea element al articula iei sferice în care se rote te capul sferic.elementul de frecare cu capul femural realizat din metal sau polietilen de mare densitate.a) b) c) Fig. Cupa poate fi realizat din materiale metalice sau polimerice. cu pivotul tijei femurale .

o el inoxidabil matri at. molibdenul i titanul..a) cupa ceramic fixat în carcas metalic .aliaje Co-Cr matri ate sau turnate. a) 356 . . b) c) Fig. care aleg cele mai bune materiale pentru producerea i design-ul implantului. care se interpune în timpul interven iei chirurgicale. precum i straturile superficiale au câ tigat teren în realizarea articula iilor artificiale. 6.aliaje pe baza de titan matri ate în combina ie cu cupa din polietilen de mare densitate. .os. cromul. Materialele folosite pentru realizarea protezei pot fi clasificate în urm toarele variante constructive: .elementul de fixare în osul coxo-femural realizat din metal acoperit cu pulbere ceramic . . precum i de desprinderea cimentului de fixare proteza .aliaje Co-Cr pentru capul tijei i capul femural combinate cu cupa acetabular din polietilen de mare densitate. i care mic oreaz spa iul os-ciment pe durata polimeriz rii cimentului. nichelul. În ultimi anii combina iile dintre metale. c) cup polimeric fixat în carcas metalic Neajunsul esen ial al articula iei de sold consta în desprinderea cupei acetabulare de capul femural. masele plastice i ceramice. Alte studii atribuie desfacerea articula iei de sold formarii unui strat de cheag de sânge.83 Cupe acetabulare moderne . b) cup polimeric fixat în carcas ceramic . Siguran a i durata în func ionare a implantului sunt preocup ri majore comune ale produc torilor i chirurgilor. fenomen ce poate fi determinat de aspecte biomecanice sau cauze accidentale produse de pacient. Elemente metalice de importan strategica pentru aceste articula ii sunt cobaltul.

sub form de bare cu 357 . . turnat în amestec termoreactiv y Procesarea prin matri are utilizeaz semifabricate laminate din sistemele de aliaje pe baz de cobalt (tab. În fig.84 se prezint schema de extragere din forma de turnare a unei tije femurale standard. în condi ii de atmosfer protectoare. Fig.proiectarea i realizarea modelului tijei. care se refer la tija femural : .executarea modelului fuzibil din amestecuri termoreactive.realizarea tratamentului termic de recoacere în cuptoare electrice sub atmosfer de protec ie. . .asamblarea formei de turnare.proiectarea i executarea matri ei în cazul utiliz rii tehnologiei de turnare în forme coji. . 5.finisarea prin lustruire.Tehnologia de procesare metalurgic a protezei totale de old se poate realiza prin dou procedee principale: prin turnare i prin matri are. compozi ia din sistemul Co-Cr-Mo prezentat în tabelul 5. . se utilizeaz ca aliaj de turnare.dezbaterea formei i extragerea piesei turnate.84 Extragerea din forma de turnare a protezei de old standard. . . 6. 6. marcarea i conservarea piesei finite.cur irea i debavurarea piesei turnate. .10 (aliajul F-76 conform ASTM ). Conform tehnologiei prezentate.elaborarea aliajului metalic în cuptoare electrice sub vid.2). .turnarea piesei în forma de turnare. . y Procesarea prin turnare impune utilizarea procedurilor speciale de realizare a tehnologiei în forme coji sau în amestecuri termoreactive i const din urm toarele opera ii tehnologice.executarea formei de turnare fie cu model fuzibil sau pe modelul metalic (eventual lemn).

cu punerea în eviden a celor dou oase principale. Fig.5. 6. 6. Aceast articula ie este mai complex decât cea de old datorit geometriei mai complicate i a biomecanicii mi c rii. Procesarea elementelor metalice ale protezei de old necesit dot ri tehnologice corespunz toare pentru realizarea tehnic a acestora. Opera iile tehnologice principale de realizare a protezei sunt: . de asemenea tehnologia i produsele necesit a fi omologate i atestate din punct de vedere tehnic i medical. . În fig.5.sec iune circular . sterilizare.efectuarea tratamentelor termice de recoacere i c lire revenire. . .prelucrarea la cald în matri (se utilizeaz matri area cu dou semimatri e). pe care se construie te i proteza de genunchi. genunchiul este definit ca fiind articula ia dintre femur i tibie. etc). g urire. .proiectarea i realizarea matri ei. .debavurarea i prelucrarea mecanic a elementului de protez (strunjire.2 Proteza articular de genunchi Din punct de vedere anatomic.debitarea semifabricatului laminat.85 Scheme anatomice ale articula iei genunchiului 358 . femural i tibial. 6.prelucrarea final prin lefuire.înc lzirea semifabricatului la temperatura de deformare plastic (cca 1100ÛC). asamblare.85 se prezint articula ia anatomic a genunchiului. marcare. .

86. 6. .86 Vedere general a protezei articulare de genunchi Din punct de vedere al concep iei articula iei. a) b) Fig.componenta superioar care se fixeaz la cap tul inferior al osului femural. 6. 6.a) articula ie rabatabil (tip balama). protezele de genunchi se clasific în dou grupe principale: . unde se constat c articula ia este format din dou elemente principale: .87 se prezint cele dou tipuri constructive de baz ale articula iei protezei de genunchi.cu articula ie complex sferocentric . O vedere general a protezei de genunchi este prezentat în fig. 6.cu articula ie rabatabil tip balama.87 Scheme constructive ale articula iei protezei de genunchi .componenta inferioar fixat pe cap tul superior al osului tibial. . În fig. b) articula ie sferocentric 359 .Proteza articular de genunchi înlocuie te articula ia natural a genunchiului prin tehnici chirurgicale specifice (ortopedice). Fig.

88 i constau dintr-un platou metalic.Selec ia utiliz rii unui anumit tip de protez este f cut de medicul chirurg ortoped. 360 . este articulat prin diferite procedee cu platoul tibial. între acestea se interpune un strat din polietilen de mare densitate sau pentru protezele moderne. 6. 6. acestea din urm sunt acoperite cu straturi superficiale de materiale poroase. 6. în func ie de starea de s n tate a genunchiului. Fig. Componentele metalice ale protezei de genunchi sunt procesate din aliaje cobalt ± crom sau din aliaje pe baz de titan. a a cum se prezint în fig.89.88 Elementele componente ale protezei articulare de genunchi Pentru a reduce frecarea dintre componentele articula iei protetice. sinterizare etc. stratul de uzur este acoperit cu carbon sau compozite pe baz de carbon. Elementele componente ale protezei articulare ale genunchiului sunt prezentate în fig.. prin tehnici specifice ca: plasma spray. cu o parte implantat în cavitatea osului tibial. de tipul bolii i de gradul de activitate al pacientului (dependent de vârsta acestuia). componenta superioar fixat de osul femural. urmate de tratamente termice. prin procedee de matri are la cald. În scopul unei mai bune fix ri a tijelor implantabile în cavitatea osoas i a dezvolt rii esutului osos pe componentele implantabile.

. proiectarea tehnologiei de matri are.3 Proteza articular de glezn Glezna anatomic este articula ia dintre picior i gamb .Procesul de uzur se produce accentuat între platoul tibial i componenta femural a articula iei. În figura 6. sterilizare etc. ca de exemplu polietilena de mare Fig.durificarea prin tratamente termice i termomecanice a suprafe ei componentei metalice superioare. Se prezint schema anatomic a articula iei de glezn . prelucr ri mecanice specifice etc. în ansamblul ei. fibula (lateral i medial ) i talusul. finisare.5. motiv pentru care se utilizeaz solu ii tehnice de a reduce uzura cum ar fi: . format prin articularea osului tibial inferior cu talusul. 6. Proteza de genunchi.89 Acoperiri superficiale densitate sau carbonul pirolitic. 361 .5. realizarea componentelor protetice metalice prin matri are la cald. 6. Glezna este constituit din trei componente articulate între ele: tibia distal . Realizarea elementelor poroase pe componentele implantabile ale protezei de metalice ale protezei necesit faze de proiectare i procesare specifice genunchi ca: proiectarea matri ei metalice.90. se realizeaz în laboratoare echipate cu ma ini de prelucrare la cald i la rece.utilizarea de straturi rezistente la uzare depuse pe suprafa a platoului tibial. personal de specialitate calificat pentru activit ile specifice de prelucrare.

componenta inferioar fixat pe osul talusului. Din punct de vedere al concep iei func ionale protezele articulare de glezn sunt de dou tipuri: congruente i incongruente.Fig. Fig. cu un unghi de pân la 14o. . 6.91. 6. 362 .91 Schema cineticii articula iei de glezn Proteza articular de glezn este conceput i realizat în principiu din dou componente aflate în contact: .componenta superioar fixat în cap tul inferior al osului tibial.90 Vedere lateral a articula iei anatomice de glezn Cinetica mi c rii articula iei de glezn este prezentat în figura 6. osul tibial se sprijin i se rote te pe talus.

93 sunt prezentate trei tipuri de proteze incongruente de glezn : trochilear. cu deosebirea c suprafe ele de contact între componente se reduc la o linie. un punct. În fig. concav-convex . Aceste tipuri de proteze au o suprafa de frecare mai redus între componente. 6. 6. i convex-convex. cu suprafa a redus de frecare.92 Tipuri de proteze de glezn congruente Protezele articulare de glezn incongruente sunt similare cu cele congruente.Protezele articulare congruente se remarc prin faptul c geometria suprafe elor de frecare este identic pentru cele dou componente i se a eaz pe toat suprafa a de frecare. în timp ce pentru protezele incongruente contactul dintre componente este limitat la o linie sau chiar un punct. dar sunt mai instabile din punct de vedere func ional. tip conic tip cilindric tip sferic tip sfe roidal Fig. sferoidale.93 Tipuri de proteze articulare de glezn incongruente 363 . fiind de patru tipuri constructive din punct de vedere al suprafe elor de contact: sferice. 6. Fig. Protezele articulare congruente sunt prezentate schematic în fig. 6. conice i cilindrice.92. Aceste tipuri de proteze au o stabilitate mai ridicat în articula ie i reduc efectul de concentrare a efortului datorit suprafe elor de contact mai mari în compara ie cu protezele incongruente.

Materialele utilizate în realizarea protezelor de glezn sunt aliajele Co-Cr în combina ii cu polietilena de mare densitate (UHMWPE).5. pentru componenta tibial . În conceperea i realizarea protezei articulare de cot s-a plecat de la construc ia anatomic Äbazat pe existen a celor dou oase lungi´: humerus Fig.5.4 Proteza articular de cot Cotul reprezint din punct de vedere anatomic articula ia dintre bra i antebra (sau dintre osul humerus i cel ulnar). dup aceea i procedur ca i la celelalte tipuri de proteze articulare. Fig. 6. 6.94 Scheme anatomice ale articula iei de cot Protezele cotului sunt concepute pe principiul articula iei rabatabile tip balama.95 Seciune prin proteza de cot tip Dee 364 . care permite efectuarea mi c rilor de flexie i extensie. 6. Procesarea componentelor metalice se realizeaz prin opera ii de matri are.94. prelucr ri mecanice i tratamente termice. Componentele moderne ale protezei sunt realizate din materiale compozite formate polietilen ramforsat cu fibre de carbon. a a cum se prezint în schema simplificat prezentat în fig. unele modele mai perfec ionate pot efectua i alte mi c ri mai complexe (policentrice). 6.

una pentru osul humeral i alta pentru osul ulnar. ( old i um r). Componentele metalice sunt prelucrate sub form de tije prin tan are i matri are. care const în esen din dou tije implantabile articulate. precum i modul de fixare în cavitatea modular a osului. În tabelul 6. Tabelul 6.95 se prezint o sec iune lateral prin proteza de cot tip Dee. cu combina iile de materiale indicate pentru fiecare din componentele principale. plecând de la semifabricate sub form de tabl i bare laminate din aliajele men ionate. tip polietilen de mare densitate. 6.23 Variante constructive pentru proteza de cot Autorul Attenborough Dee Coverdish Engelbrecht Ewald Gschwend Lowe Prichard Roper Scales Tipul Component a humeral Mod fixare Componenta ulnar Mod fixare Balama liber Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama îngust Înlocuitor de suprafa Balama rigid Aliaj Co-Cr Metal O el inoxidabil Metal + HDPE Metal Metal + HDPE HDPE HDPE Metal Co-Cr-Mo + HDPE Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Dou tije în canalul medular Tij intramedular Tij intramedular cu calote Ciment Tij lung intramedular Ciment Tij intramedular Polietilen HDPE Metal + HDPE HDPE Caps metalic HDPE Metal Aliaje de titan Aliaje Co-Cr-Mo Materiale plastice Co-Cr-Mo Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Tij intramedular tift intramedular Tij intramedular Ciment Tij intramedular Ciment Tij intramedular Materialele metalice utilizate în procesarea componentelor protezei de cot sunt aliajele Co-Cr. o elul inoxidabil i aliajele de titan. datorit mi c rilor mai simple pe care le asigur i a facilit ilor anatomice date de cele dou oase lungi care constituie articula ia anatomic a cotului. Proteza de cot este mai simplu de procesat i implantat în compara ie cu protezele articulare sferice. În fig.23 sunt prezentate diverse tipuri de proteze de cot. Componenta ulnar poate fi realizat i din materiale polimerice. 365 .i radius (respectiv ulna).

6. 6.5 Proteza articular de um r Articula ia sferic de um r asigur mobilitatea dintre capul proximal hemisferic al humerusului (bra ul) i cavitatea glenoidal din omoplat. Mai simplu. b) Fenlin.5. 6.5.96 Structura anatomic a articula iei de um r Protezele articulare de um r sunt realizate pe principiul articula iei sferice (cap sferic-cup ) asem n toare articula iei de old. a a cum se prezint schematic în fig. Fig.6.96 se prezint construc ia anatomic a articula iei de um r.97 Tipuri de proteze articulare de um r a) Stanmore. În fig. 6. legate printr-o capsul articular . aceast articula ie este denumit regiunea unde se întâlnesc bra ul i trunchiul. aceasta fiind realizat din articula ia osului scapular i a humerusului.97 Glenoid Os scapu (omoplat) Humerus a) b) Fig. 366 .

6. dup rezec ionarea capetelor articulare.6 Proteze articulare ale falangelor mâinii Articula iile interfalangiene ± proximal . cauzat de dimensiunea redus a osului i de sarcina mare la care este expus proteza. sunt de cinci tipuri. Procesarea componentelor metalice ale articula iei protetice de um r se realizeaz practic pe baza concep iei articula iei de old: elementele componente principale fiind tija humeral cu cap sferic i cupa. dar problema delicat r mâne solu ia de fixare în cavitatea glenoidal .98 Imagini schematizate ale unor tipuri clasice de proteze interfalangie a) rezec ia artroplastic b) protez tip balama c) protez tip balama policentric d) protez tip distan ier dinamic e) artroplastie tip hemisec iune 367 . pe lâng o mare mobilitate. Implantele articulare care pot fi folosite. care se fixeaz în glenoid. media i distal ± asigur prin intermediul ligamentelor i tendoanelor. i rezisten la compresiune foarte mare.5. dar cu reducerea în acela i timp a mobilit ii i diminuarea stabilit ii i a rezisten ei articulare.5. cu dispari ia în acest mod a deforma iilor i durerii. Materialele metalice utilizate în procesarea articula iei protetice sunt aliajele Co-Cr i cele de titan. sau cup metalic pe care s-a depus un film din material carbonic (grafit).Tipurile de proteze gleno-humerale moderne sunt mai anatomice. 6. Tratamentul clasic pentru artrozele interfalangiene este rezec ia capului articular i solidarizarea resturilor ramase. a a cum sunt prezentate în fig. 6. Fig.98. îmbinate printr-o cup realizat din polietilen de mare densitate.

5. motiv pentru care trebuie s îndeplineasc o condi ie suplimentar în compara ie cu materialele biocompatibile i anume s aib i propriet i de hemocompatibilitate.99. discul valvei este realizat din materiale metalice (fig.6 Proteze cardiovasculare Materialele utilizate în protezele cardiovasculare sunt în contact permanent cu sângele.100). 6. Cele mai utilizate metale sunt aliajele pe baz de titan bifazice (Ti-Al-V) i aliajele pe baz de cobalt (Co-Cr-Mo).5. a) b) c) d) Fig. 6. De asemenea. George c) protez Stefee d) Protez Colman-Nicole 6.Exist i alte tipuri mai perfec ionate de proteze articulare interfalangiene.99 Tipuri mai perfectionate de proteze falangiene a) protez Schultz b) protez St. câteva din acestea sunt prezentate în fig 6. 6. Metalele utilizate în protezele de valve cardiace constituie suportul rigid al valvei inelare artificiale.1.6. Încerc rile mecanice efectuate pe componentele metalice ale valvelor recente au pus în eviden faptul c zona slab a componentei se situeaz în punctul de sudur a barelor de inelul metalic 368 .

Ele au bune performan e mecanice.1 Platina i aliajele sale sunt cele mai utilizate pentru confec ionarea de bioconductori. care con ine bateria i circuitul generatorului de puls.Fig.7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice 6.7. aspect ce elimin deficien a semnalat mai sus. Îmbun t irea rezisten ei la coroziunea electrochimic a acestor componente s-a realizat prin acoperirea suprafe ei metalice cu un strat de carbon pirolitic.100 Reprezentarea schematic a zonei de utilizare a suportului metalic pentru valva inimii artificiale Mai recent. tehnica de procesare realizeaz barele i inelele dintrun singur corp metalic.C. 6. excelent biocompatibilitate.6. 6. Acestea sunt preferate pentru înalta lor biocompatibilitate i rezisten la coroziunea galvanic .5. electrocoroziune foarte redus .Platina i aliajele de platin (Pl-Ir) sunt utilizate pentru confec ionarea electrozilor stimulatorului cardiac. Sudura sub laser a casetei de titan elimin fenomenele de fisurare i perforare a acesteia. 6. .5. aspecte întâlnite la stimulatoarele mai vechi. Titan) este materialul principal folosit la confec ionarea carcasei stimulatorului.Titanul de puritate comercial (P. i mecanisme de transfer de sarcin care permit trecerea reversibil a 369 .5.2 Metale utilizate în structura stimulatoarelor cardiace sunt: .

s-a constatat experimental o vitez de dizolvare de dou ori mai mare. De asemenea. când este str b tut de curent. de exemplu. pelicule) prin pulverizare. Totu i. Sârmele din aur sunt utilizate într-un domeniu larg de diametre i purit i. platina are proprietatea de a suporta o anumit densitate de curent. 6. Particularitatea specific a platinei const în mecanismele reversibile de oxidare electrolitic (dizolvare) i de electrod inert (f r dizolvare). în condi ii similare de medii corosive. 370 . Suprafa a electrozilor de platin poate fi îmbun t it prin acoperirea electrolitic cu un strat poros de platin (platinizare). prin procedee de pulverizare. Procesul de oxidare (anodic) poate conduce la deteriorarea rapid a stratului superficial de oxid format pe suprafa a dispozitivului din o el.3 O elul inoxidabil este utilizat ca material pentru electrozi de stimulare datorit excelentelor propriet i mecanice i rezisten ei ridicate la coroziune i ca implanturi pasive în diverse medii biologice. aurul este utilizat sub form de straturi superficiale.7. 6. Mecanismul transferului de sarcin electric prin suprafa a o elului inoxidabil este în principal de reducere/oxidare.7. Deoarece platina pur este prea moale. determinând extinderea coroziunii. aliajele care con in 80% Pt i 20% Ir sunt mai des utilizate în aplica ii în care rezisten a mecanic se cere mai ridicat . tehnici de evaporare sau ca depozite electrochimice. Ca i alte metale. care nu produce reac ii toxice i nici produse de coroziune în contact cu esutul viu.5.5. Aceste materiale sunt recunoscute ca fiind singurele utilizate în aplica ii clinice sub form de diverse dispozitive stimulatorii în neurochirurgie i inimi artificiale. Platina i aliajele sale sunt utilizate sub form de sârme (conductori) cu sau f r strat de acoperire (filme.curentului electric. motiv pentru care acest aliaj are aplica ii limitate. sau ca depozite prin procese electrolitice prin solu ii. depus pe diverse dispozitive implantabile.2 Aurul este de asemenea un metal nobil ca i platina. utilizat ca electrozi implantabili. în compara ie cu platina. fiind adesea utilizat ca electrod de referin (de hidrogen) în confec ionarea electrozilor în celulele electrolitice i a componentelor electronice. aurul sufer o coroziune rapid ± în anumite medii corosive ± mai mult decât alte metale nobile.

24 Unele propriet i mecanice ale materialelor utilizate ca electrozi implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Pt-10%Ir Pt-20%Ir Tantal Aur Carbon vitros Iridiu Limita de curgere [MPa] 620 150 300-600 600-1000 200-700 140 140 600-1200 Modulul Young [GPa] 200 145 190 75 27 520 Densitate [HV] 150-190 40-100 120-160 170-240 70-200 25 200-600 371 .5.271  0. i în cazul acestor aliaje s-a determinat varia ia poten ialului maxim de protec ie cu rela ia: ¨ dV ¸ Ep ! 0.4 Aliajele Co-Cr-Ni-Mo (MP35N) sunt caracterizate ca materiale cu rezisten mecanic ridicat i o foarte bun rezisten la coroziune. Tabelul 6. care poate fi diminuat prin utilizarea unei protec ii catodice. Pentru o elul inoxidabil austenitic 316L s-a stabilit o rela ie între poten ialul anodic maxim care previne fenomenul de coroziune prin pitting i viteza de schimbare a poten ialului voltaic.081© ¹ ª dt º 1/ 3 6. la valori mari ale tensiunii electrice pozitive se produce coroziunea prin pitting.La un anumit poten ial pozitiv (câ iva vol i) definit ca Ep. De aceea. stratul de oxid pasiv poate fi distrus.24. Ca i la o elurile inoxidabile. Materialele care au fost testate pentru a fi folosite ca electrozi implantabili sunt prezentate în tabelul 6. de forma: ¨ dV ¸ Ep ! 0.7. rezisten a la coroziune este atribuit stratului de oxid pasivat format la suprafa a metalului.386  0.081© ¹ ª dt º 2 Aliajele MP35N sunt indicate pentru confec ionarea electrozilor de stimulare neuromuscular i ca electrozi în stimulatoarele cardiace.

deoarece ambele componente ale sistemului ± freza i implantul ± au compozi ie identic i sunt biocompatibile. fiind un material ideal de utilizare în acest domeniu. faz catodic 6. În sistemul de realizare a implantului se recomand a se utiliza. astfel încât în acest mod s fie exclus riscul bimetalismelor. 372 . se poate confirma cu siguran calitatea de osteointegrare a implantelor de titan. primul puls cu faza catodic Bifazic. la excavarea cavit ii osoase. pulsul catodic de la electrodul anodic Idem Bifazic. sunt prezentate caracteristicile de capacitate electric pentru unele materiale utilizate ca electrozi implantabili: Tabelul 6.În tabelul 6. primul puls se începe cu faza catodic Bifazic.8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic Din suita de materiale metalice experimentate i utilizate pân în prezent în confec ionarea implantelor stomatologice. primul puls cu faza anodic Bifazic Monofazic.25 Caracteristici de sarcin capacitiv pentru unele materiale utilizate la fabricarea electrozilor implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Aur Carbon Ta/Ta2O5 Iridiu activat Sarcina capacitiv [QC/cm2] 120 50 < 50 20-30 40 QC/mm2 3500 2100 1000 Semnal de stimulare Bifazic. Plecându-se de la demonstra ia lui Branemark conform c reia stratul de oxid de titan ce acoper implantul stabile te o leg tur bivalent la nivel molecular cu elementele esutului osos care înconjoar implantul. Cercet rile i rezultatele practice ale utiliz rii titanului în implantologia endoosoas stomatologic au stabilit c acest metal întrune te calit ile cele mai înalte în compara ie cu alte metale. freze tot din titan sau aliaje pe baz de titan.25. cele care s-au impus categoric sunt titanul i în ultima perioad zirconiul.5. primul puls cu faza anodic Bifazic.

cilindrice i în form de lam .implant spiral . .implant lam . Dintre tipurile men ionate. depinde de puritatea titanului utilizat. Biocompatibilitatea titanului ca material implantologic este dat de proprietatea oxidului de titan care se formeaz la suprafa a metalului i care. cu formarea unui film protector. care pot asigura osteointegrarea complet i perfect a implantului. .oxidarea în jet de plasm de oxigen. ea permi ând apari ia unor nuclee de hidroxiapatit în jurul implantului. Astfel. se poate realiza prin urm toarele procedee tehnice: . . Tratamentul suprafe elor implantului de titan. care este tratat superficial în plasm .implant arc. . Aceast proprietate este deosebit de util . cele care s-au impus în ultimul timp în tehnica implantologic sunt implantele cu urub. 373 . micronic. În studiul i ob inerea unor suprafe e inerte pe implantele metalice se pot utiliza i alte tehnologii de tratament superficial. care-i confer propriet i ideale de osteointegrare. În fig. 6. .implant degetar.implant în form de diapazon.În plus. când se formeaz o pelicul aderent i compact de TiO2.101 sunt prezentate câteva tipuri de implante cilindrice tip Core-Vent.implant cu urub.implant în form de arc z vorât.tratamentul prin evaporarea unor atomi metalici de suprafa . cu durabilitate ridicat în timp. cu fante de diferite dimensiuni în care p trunde osul nou format i care asigur o reten ie foarte bun a implantului. la ora actual majoritatea implantelor osteointegrate se execut din titan pur.oxidarea anodic pe cale electrolitic . . titanul ac ioneaz în cavitatea osoas ca un catod (-) i tinde s atrag ionii de calciu (Ca2+) în jurul lui. cu formarea unui strat de TiO2. implantele metalice endoosoase se împart în urm toarele tipuri: . pentru a-i îmbun t i proprietatea de biocompatibilitate. la rândul s u. de oxizi de titan sau de hidroxiapatit . . . Dup forma lor.

Diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic dintre metal i materialul ceramic trebuie s fie minim pentru a nu se produce tensiuni la interfa a ceramic ± metal. Unele propriet i ca luciul metalic.101 Implante Core-Vent de diferite lungimi 6.102.5. ca i intervalul lichidus-solidus a aliajelor metalice reprezint caracteristici tehnice importante care determin u urin a lor de a fi topite. propriet i de topire i turnare. compatibilitatea cu suportul ceramic etc.9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare Selec ia aliajelor dentare pentru coroane i danturi par ial fixe sau amovibile se bazeaz pe propriet ile specifice cerute acestora. Rezisten a la uzare determinat de solicitarea la contactul de strivire în mastica ie este o caracteristic important a aliajelor metalice folosite în fixarea i realizarea par ial a danturii. 6. ca: biocompatibilitate. turnate i lipite. Câteva compozi ii de aliaje dentare utilizate în tehnica fix rii par iale a danturii de por elan pe suportul metalic sunt prezentate în fig. greutatea specific redus i propriet ile mecanice ridicate recomand aliajele metalice ca materiale ideale în restaurarea dentar . 374 . 6. aspecte esen iale pentru fixarea lor de suprafa a ceramic i în realizarea cadrului metalic. Temperatura de topire. rezisten a la coroziune ridicat . propriet i fizice i chimice.Fig.

d). Rezisten a la coroziune a aliajelor cu con inut ridicat de aur este foarte bun . dar au modul de elasticitate mai ridicat. Aliajele Au-Pd (fig.102. 6. In i unele materiale oxidice asigur o bun leg tur dintre metal i faza ceramic . Cu este maximum 15%. Aliajele sunt mai greu de topit i de turnat în compara ie cu cele prezentate mai sus. Dezavantajul utiliz rii acestor aliaje const în posibilitatea schimb rii culorii por elanului. 20-30% Pd i 10-15% Ag. Aliajele Au-Pd-Ag (fig. b) con in 55-70% Au. Pt. Aliajele Pd-Cu (fig. 6. iar diferen a de 10% este realizat din adaosuri de Ag. Cu. Turnarea acestor aliaje se face în modele fuzibile.a) con in 80-85% Au. având coeficien i de dilatare termic apropia i. Cu. Modulul Young al acestor aliaje este mai ridicat Fig. 6. Avantajele oferite de aceste 375 . restul fiind adaosuri de Ag. 6. Rezisten a la dantura ceramic coroziune i luciul sunt corespunz toare. 6.102 Compozi ia unor aliaje decât al celor care con in dentare utilizate ca suport pentru peste 80% Au.102. c) con in 55% Au i 40% Pd. Dezavantajele acestor aliaje constau în costul ridicat i modulul de elasticitate sc zut. Aliajele Pd ± Ag con in 50-60% Pd i 40-50% Ag i au rezisten la coroziune i luciul metalic corespunz toare (fig. Mici adaosuri de Sn.Aliajele cu con inut ridicat de aur (fig. aspect determinat mai ales de argint. Pd. Sn etc.102. 6.102. Aceste aliaje au o bun compatibilitate interfazic metal-ceramic .102. e) con in de regul 70-80% Pd.

aceast valoare este pozitiv . Tendin a de oxidare a aliajelor dentare în atmosfer de oxigen în timpul topirii i turn rii este dat de poten ialul termodinamic al reac iei de formare a oxizilor metalici. Aliajele Ni-Cr au adaosuri de Co i Fe sunt larg utilizate în dentistic (fig. conform rela iei:  ( Gr0 = (G0 . lucru explicabil prin caracteristicile peliculei de oxizi formate. dar con inutul de Ni i Be afecteaz într-o oarecare m sur propriet ile de biocompatibilitate. metalele din capul tabelului nu se oxideaz puternic în realitate. lucru ce împiedic difuzia oxigenului la metal. acestea din urm au temperatur de topire mai ridicat i un grad de oxidare mai ridicat în procesele de topire i turnare. Fe. 6. în cazul aurului. În schimb. care este aderent i protectoare la suprafa a materialului. Aliajele metalice prezentate mai sus se toarn prin procedee de precizie în forme cu modele fuzibile (tehnologie prezentat la cap 5).26 sunt prezentate valorile poten ialului de oxidare ( GT (în kJ/mol) la 273 K pentru metalele utilizate în aliajele dentare prezentate mai sus. Mo. În compara ie cu aliajele pe baz de metale nobile. f). ! 376 . Totu i. iar cele mai mici le au Au i Ag. Din tabel rezult c cele mai mari afinit i fa de oxigen le au: Ti. Cr. e-( /RT) în care (G0 ± poten ialul de oxidare standard ± energia de activare a oxid rii R ± constanta general a gazelor T ± temperatura la care se produce oxidarea În tabelul 6.102.aliaje constau în pre ul mai sc zut i în lipsa fenomenului de decolorare a por elanului din ilor. Aceste aliaje sunt utilizate pentru coroane i pun i dentare. care prezint valori ale ( G aproape de zero sau. Introducerea beriliului în propor ie de 2% i a nichelului m re te fluiditatea în timpul topirii i turn rii. aceste aliaje sunt mai dure i au caracteristici mecanice mai ridicate comparativ cu sistemele de aliaje pe baz de aur i paladiu.

5 + 80 În tabelul 6.848 .1 mm Metalul Au Ag Sn Pt Cr Ni Cu Fe Co Ti Mo Timpul de formare a peliculei de oxid de 0.534 .701 .27 Compara ie între diversele metale în privin a duratei (în ore) de formare a stratului de oxid de 0. Tabelul 6.Tabelul 6.500 .1 mm la temperatura de oxidare de 0.10-5 1600 600 25 24 7 <6 Foarte scurt 377 .422 .508 .8.160 .27 se prezint durata în timp necesar pentru formarea unei pelicule de oxid metalic cu grosimea de 0.254 .7 din temperatura de topire în aer.1 mm (ore) Infinit Foarte lung Foarte lung 1.26 Compara ie între valorile energiei de formare a oxizilor metalici pentru unele metale dentare Metal Ti Cr Mo Fe Sn Ni Co Cu Pt Ag Au Oxidul format TiO Cr2O3 MoO2 Fe3 O4 SnO NiO CoO CuO PtO2 Ag2 O Au2 O3 Energia de oxidare (GT [în kJ/mol] .439 .

Co-Cr-Mo (10-60% Co. 70% suma celor dou metale. Duallor cu densitatea 11. se pot clasifica în urm toarele grupe: .m tuirea: manifestat prin decolorarea sau formarea unei pelicule de oxizi sau de sulfuri pe suprafa a aliajului. . biocompatibilitatea: manifestat prin toleran a general a organismului. Fe-Cr (59% Fe i 26% Cr). Aliajele dentare fac parte dintr-o categorie aparte de materiale biocompatibile.4 g/cm3 378 . care distruge materialul i determin fenomene de toxicitate. aspect foarte important în ceea ce prive te rezisten a la coroziune pentru implanturile metalice. con in 55% Au. iar împreun 70-90%.coroziunea: determinat de ac iunea biologic . i în special electrochimic .Durata de formare a stratului de oxid depinde de rezisten a metalului la oxidare i de propriet ile filmului de oxid format. în acceptarea implantului. Compozi ia chimic i duritatea aliajelor nobile sunt prezentate în tabelul 6.abraziunea: apare ca uzur a suprafe elor metalice cu formare de particule metalice care pot migra în organism. care sunt: . care precede coroziunea. 10-15% Pd i adaosuri de argint. care prin propriet ile lor trebuie s sigure o rezisten la fenomenele patologice din mediul oral. au culoare galben pal i sunt înlocuitoare ale aliajelor nobile.1-14. cu pericol de apari ie a toxicit ii. 2-80% Ni.aliaje slab nobile: Ag-Pd cu 50-60% Pd. cu min. etc.28. Aliajele seminobile pe baz de Au-Pd. .aliaje nobile: Au-Pt cu 80% Pt. Co-Cr (40-70% Co i 20-30% Cr). . Cu-Al. . zirconiu. 10-30% Cr). Ti-Cu. Stabilor NF. Din aceast categorie fac parte aliajele pe baz de Au-Pt-Ag ca: Stabilor G.aliaje seminobile: Au-Pd cu 50-60% Au. Aliajele dentare utilizate curent. acestea sunt tot mai rar utilizate datorit pre ului de cost ridicat. . chimic . cupru. cu peste 90% elemente nobile.aliaje nenobile: Ni-Cr (75-80% Ni i 11-15% Cr).

5-10% Cu. Tabelul 6. 379 . limit la curgere bun (360-590 N/mm2) i alungirea cuprins între 3-24%. rezisten a la rupere foarte bun (400-1137 N/mm2 ). au o culoare alb cenu ie-argintie i au o stabilitate electrochimic inferioar aliajelor nobile i seminobile.28 Aliaje dentare nobile Aliajele slab nobile pe baz de Ag-Pd con in 20-25% Pd.29 Aliaje dentare slab nobile Aliajele nenobile dentare sunt folosite pe scar larg în ultimul timp.Tabelul 6. densitate relativ mic (7.2 g/cm3). Astfel. aliajele Ni-Cr au conductibilitate termic redus . datorit rezisten ei bune la coroziune. Compozi ia chimic i propriet ile mecanice ale unor aliaje slab nobile utilizate în SUA. sunt prezentate în tabelul 6. 50-65% Ag. rigiditate bun .29. luciu metalic caracteristic.8-8. biocompatibilit ii ridicate i pre ului de cost redus. duritate corespunz toare (200-270 HV).

Wiron 88. de provenien german i româneasc . Rezisten la coroziune în mediul oral i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile Ni-Cr. Gemini. în tabelul 6. Aliajele Co-Cr de tipul Wisil. etc. Vipl . Aliajele Guador i Vipla (10Ti Ni C 180) sunt ro mâne ti. Remanit. Micromium. Wironium.30. ele fiind materiale sigure pentru s n tate. a c ror compozi ie chimic este prezentat în tabelul 6. etc. Wiron S.30 Aliaje nenobile Ni-Cr i Co-Cr Obs. cu temperatura de fuziune de 1340-1426ÛC. 380 . Ultratek. sunt comparabile cu ale aliajelor nobile sau seminobile.32. iar propriet ile câtorva aliaje. au propriet i asem n toare aliajelor Ni-Cr.. în tehnica dentar au ap rut aliaje nenobile complex aliate. Compozi ia aliajelor dentare nenobile pe baz de Ni-Cr i CoCr. Ronetecos. Niranium. Witalium. În ultimul timp. este prezentat în tabelul 6. Gisadent. NP2.31. Tabelul 6.Aceste aliaje sunt cunoscute sub denumiri comerciale ca: Guador.

32 Propriet ile mecanice ale unor aliaje dentare nenobile Rezisten a la coroziune i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile sunt asigurate de prezen a cromului între 15-32% i a altor elemente ca Ni.Tabelul 6. Co. Nb.31 Compozi ia chimic a unor aliaje dentare nenobile Tabelul 6. 381 . Aliajele nenobile nu sunt standardizate pe plan mondial. elasticit ii foarte mari. Ce. densit ii mici i rezisten ei la coroziune i biocompatibilit ii mari. cu toate c au o larg aplicabilitate datorit pre ului de cost sc zut. Ta.

0 e 1.0 e 2.0 e 2.045 S e 0.07 e 0.1.0-2.03 e 0.1.5-13.5-18.045 e 0.15 Cr Ni Si e 1.0-4.045 e 0.5-18.5 10.03 e 0.1 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA.2 Compozi ia chimic a o elurilor inoxidabile austenitice.0 e 2.5 10.4449 Anglia / BSI 316S16 315S11 316S61 S317S12 S17S16 Simboluri: X = con inut carbon x 100 L = con inut foarte sc zut de carbon N = con inut de azot Tabelul 7.03 e 0.4404 1.0 ± < 0.0-2.5 3.045 e 0.045 e 0.03 e 0.0 e 1.03 e 0.7 ANEXE ANEXA 7.045 e 0.0 e 1.0-0.5-13.2 ± ± Ti e 5 x %C ± X2CrNiMoN 17122 X5CrNiMo 18164 X2CrNiMo 18164 X6CrNiTi 1810 X12CrNi 177 16.5 10.0 P e 0.4438 1.0-4.5 2.5 Mn e 2. PROPRIET ILE I PROCESAREA O ELURILOR INOXIDABILE CHIRURGICALE Tabelul 7.08 Alte elemente ± ± N = 0.1 Standarde i simboluri pentru o eluri inoxidabile austenitice (DIN 1997) O elul X5CrNiMo 17122 X2CrNiMo 17132 X2CrNiMoN 17122 X2CrNiMo 18164 X5CrNiMo 1713 USA / ASTM 316 316L 316LN 317L 317 ara / standarde Germania / DIN 1.03 e 0.5 16.0 3.08 e 0.4404 1.5-13. în procente de greutate (dup DIN 1997) Simbol o el X5CrNiMo 17122 (316) X2CrNiMo 17132 (316L) C < 0.03 e 0.0 e 2.015 Mo 2.02 e 0.045 e 0.03 e 0.CAP.0 e 2.08 e 0.5-18.5 2.5 16.0 e 1.0 e 1.5 18-20 11-15 18-20 11-15 17-19 9-12 16-18 6-9 382 .0 e 2.0 e 1.4404 1.0-2.

men inere la 1050oC/30min cu r cire în ap o Condi ii de testare dK mediu 1 Aer Aer 1 Solu ie 30%NaCl Rezisten a la oboseal 220-550 265 216 Tabelul 7.Îndep rtarea tunderului .forjat i c lit 550-700 240-255 43-45 ± X5CrNi 1810 .forjat i c lit 515 205 40 50 X2CrNiMo 18164 .prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 1713 . Deformare la rece fie aplicate recoaceri intermediare la 750-800o C.o elurile fentice se deformeaz la 100-300oC.durificat la rece i recopt 620 310 40 50 .men inere la 1050 C/30min cu r cire în ap . [MPa] 225 831 1036 1169 1204 Tabelul 7.recopt 585 240 55 65 Simbol o el Condi ii de tratament Tabelul 7.1.6 Condi ii de procesare prin deformare la cald a o elurilor inoxidabile Procesarea 1. .cur ire cu solu ii acide diluate ca 10%H2SO4 sau (oxizilor de suprafa ) 1. .1.durificat la rece i recopt 620 310 30 40 X5CrNiMo 17122 . . . 383 . . [%] 0 31 50 63 70 Limita de rupere la trac iune.3 Propriet i mecanice ale unor o eluri inoxidabile austenitice (ASTM 1992) Rezisten a Alungirea Limita de rupere la trac iune Reducerea sec iunii la rupere la rupere [ MPa ] [%] [ MPa ] [%] .pentru deformare cu grade ridicate este necesar s 3.sablare cu nisip.4 Propriet i mecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice X2CrNiMo (17133) în func ie de gradul de deformare la rece (DIN 1997 d) Grad deformare la rece. 2. .domenii de înc lzire 925 ± 1100o C.1.f r restric ii pentru o eluri cu carbon redus.5-2% NaOH.o elul martensitic trebuie r cit încet la 590 oC.Tabelul 7.1.prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 17133 . [MPa] 584 912 1138 1255 1344 Tensiunea de rupere la trac iune. Deformare la cald (forjare ± matri are) Parametrii tehnologici .lubrifiant: ulei mineral cu grafit sau MoS 2.5 Rezisten a la oboseal ciclic (10 7 cicluri + rotire / încovoiere) Simbol o el X5CrNi 1810 X5CrNiMo 17133 Tratament la cald .

2.5-4.0-32.2 Compozi ia chimic a unor aliaje Co ±Cr turnate conform DIN 1980 i ASTM 1992 ( % greutate) Aliajul Co Cr Mo Ni Co29Cr5Mo Diferen a 26.0 15.5 e 2.8 o eluri inoxidabile Marca o el X20Cr13 X12CrMo17 X5CrNiMo17133 X2CrNiMo17133 X5CrNi1810 X6CrNiTi1810 Recomand ri pentru tratamente la cald ale unor Recoacere de înmuiere [ oC] 750-780 800-850 ± ± ± ± Durificare [o C] 950-1000 1020-1050 1050-1100 1000-1100 1000-1050 1020-1070 Mediu de r cire Ulei Ulei Apa.5 < 5.1.5 e 0.0 e 0.0 e 1.5 CoCrMo ± 33.5 ± ± 3.1. aer Apa.7 Compozi ia chimic a sârmelor i domeniul de temperatur pentru brazarea o elurilor inoxidabile cu utilizare medical Aliajul AgCu Ag55Sn Ag56InNi AgCuZn AgCuZnCd AgCuZnMn Ag 53-59 54-57 55-57 20-70 30-50 20-50 Cu Rest 20-23 Rest 20-40 14-35 15-40 Zn Cd Ni Sn Mn ± ± ± ± ± 1. aer Apa.0 Mn e1 e1 Ti e5 384 . aer Apa.5 ± 14-40 ± < 3.5 13-25 12-25 ± ± 21-37 ± < 2. aer Revenirea [o C] 650-700 550-600 ± ± ± ± Recoacere de detensionare [ o C] 540-900 540-590 540-590 540-900 540-900 540-900 ANEXA 7.0-7.5 4.5-8 In ± ± 13-15 ± ± ± Domeniul temperaturii de brazare [o C] 765-980 650 730 650-870 620-840 700-870 ± ± ± ± Rest ± ± 2.0 uz dentar Fe C Si e 1.5-7.0-75.25 e 1.055 e 1.5-30.0 4.2 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR COBALT ± CROM Tabelul 7.1 Compara ia între standardele interna ionale pentru aliajele cobalt ± crom Aliajul Co29Cr5Mo (turnat) Co29Cr5Mo (forjat) Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo Turnat / Forjat ISO Interna ional 5832-IV 5832-V 5832-VI 5832-VII ASTM SUA F 75 F 90 F 562 F 1058 DIN Germania 5832-4 5832-5 5832-6 5832-7 BSI Anglia 7252-4 7252-5 7252-6 7252-7 Tabelul 7.0 e 2.2.Tabelul 7.5 ± Tabelul 7.

5 33-37 18.fcp [oC] [o C] 1235eutectic 1300-1400 1315-1427 1315-1427 890 650 650 Co20Cr5Mo turnat Co20Cr15W10Ni Co20Cr35Ni10 Mo 8.3 Compozi ia chimic a unor aliaje Co-Cr forjate. de Conductib.2% [MPa] 450-650 1180 300 650 1000 240-450 450 1300 1400 276 Alungirea [%] 30-60 22 40 10 10 50 65 8 1 50 Reducerea sec iunii [%] 65 Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo 385 .5 Propriet ile mecanice ale aliajelor CoCr turnate i produse prin metalurgia pulberilor (DIN/ISO 1980 i ASTM 1992) Aliajul Co29Cr5Mo CoCrMo ± din pulberi Starea Turnat Presat izostatic la cald Limita de curgere [MPa] u 665 1277 Tehnica de rupere 0.5-3.Tabelul 7.4 Unele propriet i fizice ale aliajelor CoCr (DIN / ISO 1980) Aliajul Densitatea Coef.2.5 e0.04 e0.91 0.5 e0.0 1-2.015 e0. de topire hacp .2.1 8.43 Tabelul 7.0 e0.5-8 14-18 Co20Cr20Ni5Fe3Mo3W Rest 18-22 3-4 15-25 Aliajul Co20Cr15W10Ni Co20Cr35xLi10Mo Co Rest Rest Cr Mo Ni Fe e3 e1 Rest 4-6 C Si Mn P S W Ti e0.Recopt .1 420 384 390 0.03 210-230 225 235 Interval Temp transf.05 e0.8 10.2 12. ASTM 1992 (% greutate) 19-21 9-11 19-21 9-10.K] [E 10 /K] 14.3 13. -6 [W/m.89 1.2 11.Deformat la rece 15% Recopt Deformat la rece 50% Durificat Omogenizat la cald Recopt Prelucrat la rece 30% Tratat la cald Recopt Limita de rupere [MPa] 950-1200 1350 800 1000 1200 790-1000 550 1450 1650 600 Tehnica de rupere 0.6 Propriet ile mecanice ale aliajelor forjate CoCr (DIN/ASTM 1992) Aliajul Co20Cr15W10Ni Starea de tratament . conform DIN/ISO 1980.2% [MPa] u 450 841 Alungirea [%] u8 14 Reducerea sec iunii [%] u8 - Tabelul 7.1 14.m] [MPa] .03 14-16 e0. C ldura Rezistivit.010 e1.010 3-4 0.15 e1.15 e0.2.025 e0.15 e0.0 e2.5 Tabelul 7.5Co20Cr16Ni16Fe7Mo 39-42 21.4 9. Modulul dilatare termic la specific electric Young termic 20oC [J/Kg .2.2-8.5 6.015 e0.15 e0.15 e0.K] [Q.05 e1.

02 < 0.05 386 .2.5-8.02 < 0.5% .9 Parametrii de procesare metalurgic a aliajelor Co-Cr Procesarea Turnare Matri are la cald Metalurgia pulberilor Deformare plastic la rece Condi ii de procesare .05 < 0.35-0.7 Rezisten a la oboseal ridicat Wf i la oboseal prin rotire Wr pentru unele aliaje CoCr Aliajul Co29Cr5Mo Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr15W10Ni Co29Cr5Mo Starea Turnat Turnat Forjat Presat izostatic la cald Wf 200-300 200-300 540-600 370-430 Wr 300 500 725 Tabelul 7.Recoacere de solubilizare (1230o C/1h) c lit în ap .8 Influen a tratamentelor la cald asupra rezisten ei la oboseal (107 cicluri) dinamic pentru unele aliaje Co-Cr Aliajul Co29Cr5Mo Tratamentul la cald .5 ~1.Forjat la cald i recopt .05 < 0.10 Compozi ia chimic a sârmei de aliaj pentru brazarea aliajelor Co-Cr Co Rest Cr Ni Sr W Fe B C P S Al Ti Zn 18-20 16-18 7.Deformat la rece 17.2. în vacuum la temp.Matri at la cald Rezisten a la oboseal [MPa] >200 220-280 280-350 490 587 440-450 520 Co20Cr15W10Ni Co20cr35Ni10Mo Tabelul 7.Tratament de punere în solu ie a carburilor la 12001250oC .Amestecuri cu modele fuzibile.2.Presare izostatic la cald la 1100 oC/1000 bar .0 0.Între 970-1125oC .5 3.5-4.2. 1350-1450o C .Recopt la 1170o C i r cit în aer .Deformat la rece 44% .Turnat i lefuit .9 0.7-0.45 < 0.F r restric ii pentru structura aliajelor cfc Tabelul 7.Tabelul 7.

013 < 0.8 m/mm ANEXA 7.3 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR CU TITAN Tabelul 7.3.6 mm Argon.3.p.35 a titanului de puritate Procente puritate O N ~ 0. Heliu 130 ± 160 A 22 ± 25 V 0.013 < 0.2 Compozi ia chimic comercial c.30 < 0.20 < 0.1 Compara ie între standardele interna ionale pentru titan i aliajele sale Metal / Aliajul c.2.07 C < 0.7 ± 0.5Fe Ti6Al7Nb Organiza ia interna ional de standardizare ISO 5832 / II 5832 / III 5832 / X 5831 / XI USA ASTM F67/1 F 13. Titan Ti6Al4V Ti5Al2.10 H < 0.Tabelul 7.10 < 0.08 < 0.013 < 0.10 < 0.25 < 0.20 < 0.05 ~ 0.6 F1295 Germania DIN 5832-2 5832-3 5832-10 5832-11 Anglia BSI 2TA 1 2TA 10 - Tabelul 7.1 ± 1.06 ~ 0.11 Recomand ri pentru parametrii de sudare în arc electric a aliajelor Co-Cr Parametrii Sursa de putere Diametrul electrod Gaz de protec ie Curentul electric Tensiunea Viteza de sudare Valoarea Transformator de sudur 1.25 < 0. (DIN 1990) Metalul Titan 1 Titan 2 Titan 3 Titan 4 Ti Rest Rest Rest Rest Fe < 0.013 387 .08 < 0.06 ~ 0.30 < 0.p.

3 Compozi ia chimic pentru aliajele de titan E + F (DIN 1990) Aliajul Ti Al V Fe Nb Ta Omax Nmax 5.45 110-116 950 9.2 0.3 4.05 Ti6Al7Nb Rest 5.5Fe Rest 4.5-7.3 64-83 - Densitatea g/cm 4.m 1.5 2-3 0.56 specific Rezistivitatea Q.2 0.015 0.4 Propriet ile fizice ale aliajelor de titan (DIN 1990) Propriet i UM 3 Ti6Al4V Ti5Al2.05 Ti5Al2.52 110 1010 5.5 0.5-5.75 3.5Fe Ti6Al7In Ti12Mo6Zn2Fe Ti13Nb13Zn 4.25 6.5-6.5-6.8 5.009 Tabelul 7.5 Propriet ile mecanice ale tablelor i rolelor de titan (DIN 1990) Metalul Grad 1 Grad 2 Grad 3 Grad 4 Limita de rupere [MPa] 290-410 390-540 460-590 540-740 Tens de rupere [MPa] 200 250 320 390 Alungirea de rupere [%] 30 22 18 16 Reducerea sec iunii [%] 35 30 30 30 Duritatea Vickers 120 150 170 200 388 .66 electric Tabelul 7.3.015 0.5 < 0.6 termic E C ldura KJ /Kg .3 Ti6AlLiV Rest 0.43 Modulul GPa 100-110 Young Temp o transformare 990 C Ep F Coeficient de dilatare 10-6 / K 8.K 0.03 0.0 74-85 744 8.2 0.3.03 0.5 < 0.3.03 0.05 Cmax Hmax 0.Tabelul 7.5-4.5 0.

urmat de r cire în aer. maxim 4 ore cu r cire înceat . Înc lzire la 700-800oC.5 Reducerea Duritate sec iunii Vickers [%] 25 310 20 25 310 24-44 40-55 26 360 Tabelul 7.3. cu r cire în ap .6 EF (DIN 1990) Aliajul Ti6Al4V Ti5Al2.Omogenizat i recopt .Tabelul 7.5Fe Ti5Mo5Zn3Al Condi ii de încercare .5Fe Ti6Al7Nb Ti6Mn Extrudat Forjat la cald Condi ii pentru tabl i band Recopt Omogenizare Propriet ile mecanice ale aliajelor de titan Limita de rupere [MPa] 920 1140 860 890-1000 870-1000 1095 Rezist la rupere [MPa] 830 1070 780 800-950 940-1000 1058 Alungirea [%] 8 8 8 7-13 11-16 11.Recopt .8 Recomand ri pentru tratamentul la cald a titanului i aliajelor sale Aliajul Titan I ± IV Ti6Al4V Ti5Al2. timp de 15-60 minute.7 Energia de rupere pentru aliajele de titan Aliajul Ti6Al4V Ti15Al2. 389 .3.Omogenizat i recopt la 900oC i r cit în ap . Înc lzire la 700-850oC.5Fe Recoacere de detensionare Înc lzire la 450oC timp de 0. timp<60 min. Recoacere de înmuiere Înc lzire la 650-750oC pân la 6 ore. Înc lzire la 500-600oC timp de max 4 ore în r cire cu aer.5 ± 2 ore cu r cire în aer. 4 ore. Înc lzire la 500-600oC pân la max. Înc lzire la 800-900oC.Recopt la 700oC i r cit în aer . Recoacere de omogenizare Înc lzire la 820-950oC. maxim 4 ore cu r cire latent . cu r cire în ap .3.Omogenizat la 740o C Energia de rupere [N/mm3/2] 1740 2020 1225 1785 4580 Tabelul 7.

0 Sn 5 4 Ti 48 60-70 Zn 48 - Tabelul 7.3.5 A 0. func ie de grosimea materialului de sudat Argon sau heliu 20 ± 42.5 3.11 Parametri recomanda i pentru sudarea titanului i aliajelor sale Parametri specifici Sursa de putere Diametrul electrod Gaze de protec ie Curentul electric Viteza de sudare Valoarea Transformator sudur 1 ± 4 mm.15 m/mm 390 .3.10 Compozi ia chimic brazarea titanului i aliajelor sale Aliajul 1 2 3 4 5 6 7 Al 67 77 5 Ag 82 95 90 Be 4 Cu 3 16 15-20 Ga 9 Ni 0-2 15-20 Pd 9 10 a unor aliaje pentru Si 3.3.Tabelul 7.9 Parametrii de procesare prin deformare plastic a titanului i aliajelor sale Procesul Deformare plastic la cald Deformare plastic la rece Parametrii Ti ±1 i Ti ± 2: 650-800oC Ti ± 3 i Ti ± 4: 700-930oC Aliaje de titan: 760 ± 1059oC F r restric ii pentru Ti ±1 i Ti ± 2 Condi ii moderate pentru Ti ± 3 i Ti ± 4 Agent lubrifiere: grafit sau MoS 2 Tabelul 7.

4 STANDARDELE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA I PROPRIET ILE METALELOR I ALIAJELOR NOBILE Tabelul 7.8 18.1 Propriet ile fizice ale aliajelor dentare pre ioase (Degussa 1993) Aliajul HGC ±1 HGC ±2 HGC ±3 HGC ±4 HGC ±1C HGC ±2C HGC ±3C HGC ±4C AgPd ± 4 Pd ± 4C Densitatea [g/cm3 ] 17.8 14.6 17.5 16.2 16. dilatare termic .2-12.4-19.1-16.7 14.1-14.6 14.2-14.4.6-15.2 Intervalul temp.4 Modul Young [GPa] 92-95 98-109 100-105 102-113 122-126 Tabelul 7.6-11.0-16.4 15.7-18.0-15.3-18.3 18.1 11.4.1 10.8 13.aliaje dure 391 . E [10-6/K] 14.aliaje moi h.8 15.6-16.2 Propriet ile mecanice ale aliajelor dentare turnate (Degussa 1993) Aliajul HGC ± 1 HGC ± 2 HGC ± 3 s h HGC ± 4 s h HGC ± 1C s h HGC ± 2C s h HGC ± 3C s h HGC ± 4C s h Limita de rupere [MPa] 170 370-390 460 550-590 500-580 710-880 220-280 230-300 400 410 460-515 530-590 530-580 550-650 Tensiunea la rupere [MPa] 80 180-240 330-350 350-390 300-420 540-780 90-130 105-140 230 240 370-420 470-490 380-480 470-600 Alungirea la rupere [%] 45 35-45 35-40 20-23 15-37 5-18 29-38 27-38 20 18 8-15 6-9 7-14 3-6 Duritatea [HV] 55 95-110 145 170-190 155-195 225-295 60-75 70-90 105 125 150-160 185-200 150-200 220-230 s. de topire [o C] 1030-1080 900-1040 900-975 800-1000 1090-1370 1285-1370 1045-1220 900-1260 950-1150 1100-1290 Coef.ANEXA 7.

8-8.10-6 255-800 3-25 160-325 Tabelul 7.4.4 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor NiCr utilizate în restaurarea dentar Proprietatea Interval de topire Modul Young Densitatea Coeficient de dilatare termic Tensiunea de rupere Alungirea la rupere Duritatea UM o C GPa .g/cm3 1/K MPa % HV Valori specifice 940-1430 170-220 7.5-16 0-7 0-1.5 Tabelul 7. conform ISO 1559 Amalgamul pulbere LCS HCB HCSS. HCB ± con inut ridicat de particule lamelare de cupru.5 0-7.5.9-1.4.10-6 23 > 60 u 300 <1 392 .K MPa MPa N/mm3/2 Valoarea 25. 5.3 Compozi ia chimic a aliajelor Ni-Cr utilizate în restaurarea dentar Ni 58-82 Co 0-2 Fe 0-9 Cr Mo Nb Ti 0-3 W 0-4 Be Ga Si 0-3 C u 0. HCSL ± con inut ridicat de particule sferice. respectiv lamelare de cupru. HCSL Ag 66-73 69 40-60 Sn 25-29 17 25-30 Cu <6 13 15-30 Zn <2 1 Hg 0-3 - LCS ± con inut redus de pulberi de cupru sferice.4.5 12-26 0. Tabelul 7.6 13.6 Propriet ile fizico-mecanice ale amalgamelor cu con inut ridicat de cupru Proprietatea Coeficient de dilatare termic Conductivitatea termic Limita de rupere la trac iune Limita de rupere la compresiune Energia de rupere UM 1/K W/m.Tabelul 7.5 Compozi ia chimic a amalgamelor dentare cu mercur.4. HCSS.

Tabelul 7.0 HGC-C 700-1200 50-73 e 1. Pd 760-820 73 0.Temperatura de lipire 800-900oC 2. . la presiunea de 2 bari .0 - 393 .1 13.0 0. Turnarea Parametrii tehnici .4. LGC 700-840 50-70 e 19 e 1. Lipirea cu ceramica Tabelul 7.0 e 0.0 12-14 e 2.0 e 0.Sablare cu pulbere de alumina de 100-150 Qm.1 LGC-C P4C 1030-1120 50-73 e 1.4. .9 1.0 e0.1 8-28 0-9 6-14 e 2.1 Ag. Tratamente termice la cald 3.Recoacere 10 min/980 oC .5.9 e 1.8 Compozi ia chimic a aliajelor pentru brazarea aliajelor nobile dentare Temp de Compozi ia aliajului pentru brazare în % greutate Aliajul de brazare brazat Au Pt Pd Ir Ag Cu Zn In Re [oC] HGC.Amestecuri cu modele fuzibile.0 < 0.1 10-28 0.Recoacerea de înmuiere timp de 15 minute: HGC: 700-800oC HGCC: 950 oC LGC: 700-800 oC LGCC: 850 oC PdC: 950 oC .Durificarea prin precipitare timp de 15 minute: HGC: 400 oC HGCC: 500-600 oC LGC: 400-500 oC LGCC: 600 oC AgPd: 550 oC PdC: 600 oC .Topirea în creuzete din grafit sau materiale ceramice refractare.Cur ire cu aburi .9 e 1. .Înc lzirea prin induc ie.0 10-28 3-5 12-14 e 2.7 Parametrii tehnologici recomanda i pentru procesarea metalelor pre ioase Faza tehnologic 1.0 12.

.. An Introduction. S... 2001 Brossa. Bucure ti. D. M. W. Biomaterials. Revista Biomedical Materials nr. Bulancea. Bucure ti.. D. vol.. Aliaje neferoase. Jr. C. 15 Callister.. New York ± Basel ± Cambridge ± Tokyo. Nocivin.. Protopopescu. Bucure ti 2003 Craig.. New York. C. new York.. R. F. implantologie i protezare medico-chirurgical . New York. Editura Tehnic . G. Brev. B. W. Editura Tipografic ... Science and Technology of Surface Coatings. Cojocaru. Inc. Editura Stef. R.. Metal and Ceramic Biomaterials. L. Materiale biocompatibile. V. 3/1993 Bunea.. Editura Didactic i Pedagogic . P. 1995 Cahn. 1997 Brook. Anderson.BIBLIOGRAFIE 1 Alexandru. Editura All Educa ional.. C lin. Adhesion Properties of Plasma Sprayed Hidroxylapatite Coatings Orthopaedic Prostheses... Alegerea i utilizarea materialelor metalice. Bucure ti 1970 Ducheyene. 2002 Collins. 2001 Dobrescu.. I. V.. A.... Editura VCH. Palosanu.. I. Cigada. Editura Academiei. Baciu. 1995 Gadea. J. Boca Raton. Richard. Chiesa. I. Alexandru. H. Florida. Carcea. Springer Edition. Ia i.. 1975 394 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 . Weinheim.. John Wiley & Sons Inc.. CRC Press. Biomateriale. 1993. N. Materiale dentare restaurative. Dic ionar medical ilustrat. M.. 4th edition. 1986 Chiri . Processing of Metals and Alloys. J. Editura tiin elor Medicale. Academic Press. Fenomene de suprafa la metale i aliaje.. Poeata. R. W. Hastings.. M.. I. Materials Science and Engineering. 1997 Casabo. Processing of Ceramics. G. A. Bucure ti. 1997 Chapman.. A.

M... Bucure ti. 1979 Gadea. Gh.. P... Metalurgia fizic i studiul metalelor. Joon Bu. Petrescu.. Williams. C. Biomaterials Science and Engineering. Editura tiin ific i Enciclopedic . Gh... Teoria structural a proprie ilor metalelor. Editura Tehnic . John Wiley & Sons Ltd. Neurochirurgie i elemente de bioinginerie neurochirurical .. Bucure ti. London.. An Introduction. IOS Press. 1984 395 . Panait. Editura Tehnic ± Info. New York. D. Petrescu. Editura Didactic i Pedagogic . Bucure ti. 1980 Haris.... Plenum Press.. P. K. 1988 Park. Elaborarea i turnarea aliajelor neferoase speciale. Joon Bu. R. M. Editura Tehnic ± Info. Teoria proceselor metalurgice. Tehnologia tratamentelor termice.. S.A. 1981 Geru. N. 1985 Helsen J. Editura Didactic i Pedagogic . M.. P. 2001 Pop. Metalurgie fizic . 20/1999 Kumar. Bucure ti. N. Metals as Biomaterials. M. 1988 Geru. G.. Powder Metallurgy Composites. 1996 Poeat . Editura Tehnic . H.. Titanium Alloys in Total Joint Replacement ± A Materials Science Perspective.. Chi in u. T. Ia i. M. Carcea.. M. 1998 Hastings. Edition Wiley. New Biomedical Materials. 19/1998 Marian. I. Editura Didactic i Pedagogic .. 2000 Pop. Bucure ti. 2002 Pop. New York. Williams. Chi inu. A. T. 1988 Long.. P. editura Tehnic ± Info. 2001 Popescu. Mechanical Properties of Biomaterials. Williams. Materiale compozite anorganice. Aliaje amorfe solidificate ultrarapid.. F.. Bucure ti. Biomaterials. 1988 Oprea.. Metale de înalt puritate. G. Vedula. T. 1982 Khan.. I.15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Gadea.... Warrendale. Editura Didactic i Pedagogic .L. Buzatu. M. Bucure ti. I. Rack.. Chiri . D. Editura Tehnopress. Revista Biomaterials nr... S. Editura Didactic i Pedagogic . F. Ritter. D. Moldovan. Vitanescu.. Biomateriale metalice.F. A. M. N. The Metallurgical Society.. The Corrosion Behaviour of Ti-6Al-4V in Protein Solution. Revista Biomaterials nr. Chi in u. 1993 Ienciu. W. Gh. Materiale Bioceramice. 1992 Park. Plenum Press.

F. Journal of Applied Biomaterials. F. Bucure ti. F. Medical and Dental Materials. VCH Editure. Materiale compozite.. Chester. nr 4/1994 Will. Evolution of the Soft Tissue Iterface at Titanium Implants with Different Surfaces Trataments. Revista Biomedical Materials and Engineering.. G... Society of Biomaterials. D. Tehnomic Publishing Company. Deffinitions in Biomaterials. A. 1990 Williams.35 36 37 38 39 40 41 42 Ratner.. Surfaces Characterisation of Biomaterials. O. F. Definitions in Biomaterials. 1996 Strong.. Pt. Materialele Viitorului se fabric ast zi. Editura Didactic i Pedagogic . 1993 tef nescu. England. High Performance Engineering Thermoplastic Composites. B.. 1987 Williams. Neafu. 1992 396 .. 1996 Ungerrsbok. Editura Elsevier. European Society for Biomaterials. A.. D. 1986 Williams. Amsterdam. D. B. J. Editura Elsevier. Pohler. Lancaster..

Introducere în biofizica molecular i citotisular . Monica Pop Rostami .În colec ia BIOINGINERIE MEDICAL Au ap rut: .Sisteme de eliberare a substan elor bioactive. Florin Topoliceanu. I Mihai Chiri Rodica M. Isac. Aplica ii biomedicale Mihai Chiri ISBN 9975-63-067-7 ISBN 9975-63-071-5 ISBN 973-9333-38-9 ISBN 973-702-008-1 .Biomateriale utilizate în chirurgia plastic i reconstructiv Lucian Popa 397 .Materiale compozite anorganice Gheorghe T. Pop. Corneliu Paiu . Pop În preg tire: .Celoloz . Gheorghe T. vol.Biomateriale i componente protetice metalice Gheorghe T.Substituen i oso i Mihai Chiri .Biomecanic ortopedic locomotorie Paul Botez . produse din lemn.Sângele i substitu ia sanguin Mihai Chiri .Substituen i sanguini vol. Chiri . M.Materiale bioceramice ISBN 973-98865-2-3 Gheorghe T.English for Medical Bioengineering Radu Cozmei . Paul Botez. Ion Poeat .Biopolimeri i compozite naturale Mihai Chiri ISBN 9975-63-065-0 ISBN 9975-63-057-X .Biomateriale metalice Gheorghe T. I ISBN 9975-63-066-9 Mihai Chiri . Pop . Creang . Pop . Dorina E. Pop.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful