PROIECT MODEL

CU SOLUTII TEHNOLOGICE SI CONSTRUCTIVE PENTRU FERMA DE CAPRINE 1500 cap.

1. Date generale In present , cresterea si exploatarea caprinelor cunoaste o dezvoltare ascendenta datorita particularitatilor lor biologice si economice valoroase fapt pentru care aceasta specie a capatat o larga raspandire pe intreaga suprafata a globului. In ultimile decenii, concomitent cu sporirea lor numerica, s-au ameliorat o serie de rase autohtone si creat altele noi, specializate atat pentru productia de lapte, cat si pentru productia mixta, anume de lapte – carne, cu prolificitate ridicata, si de lana- puf si carne. De asemenea, s-au elaborat si lansat o serie de metode si tehnologii eficiente privind valorificarea maximala a potentialului productiv in diferite sisteme de intretinere si exploatare. De aceea, specia caprina , datorita insusirilor de a se inmulti rapid, potentialului superior de productie si cheltuielilor reduse de exploatare (urmare a rusticitatii si valorificarii eficiente a furajelor celulozice ) , se bucura in continuare de multa importanta, atat in randul crescatorilor, cat si al diferitelor organisme internationale, ca de exemplu FAO ( Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura – ONU ) si FEZ ( Federatia Europeana de Zootehnie ). In conditiile aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana , se impune ca o necesitate absoluta, sa fie redus sistemul actual, al productiei de subzistenta, si inlocuirea acestuia cu ferme de dimensiuni care sa permita livrarea pe piata a produselor realizate. Un astfel de tip de ferma, posibil de realizat din punct de vedere tehnico – organizatoric si cu mari sanse de reusita din punct de vedere economico – financiar, este cel pentru cresterea rationala , interna a caprelor.

Prezentul studiu isi propune sa fundamenteze necesitatea si oportunitatea realizarii unei ferme de 1500 cap. pentru cresterea caprelor, cu urmatoarele caracteristici : = sistemul de crestere este de 155 zile in stabulatie si 210 zile la pasune folosindu-se furaje de cea mai buna calitate, conditii de crestere specifice caprelor in ceea ce priveste hranirea, adaparea si climatizarea. =integrarea fermei fie intr-un grup cooperatist , fie intr-o forma asociativa sau pe langa un integrator care sa-i asigure preluarea produselor cat si sa-i apere interesele; = posibilitatea existentei terenului necesar pentru asigurarea bazei furajere in proprietatea fermierului sau alte forme : concesiune , arenda si totodata producerea si obtinerea furajelor la un prêt de cost cat mai redus. 2. Elemente functionale in proiectarea adapostului In faza de proiectare a adapostului destinat cresterii si exploatarii caprinelor trebuie sa se tina seama de interactiunea unor factori care influenteaza conditiile de confort, in asa fel incat animalele sa-si manifeste intreg potentialul productiv pentru ca exploatarea lor sa devina rentabila. Din punct de vadere tehnic, gradul de mecanizare a proceselor de munca influenteaza modul de proiectare a adapostului si a instalatiilor aferente, cu efect benefic asupra nivelului de productie. La stabilirea caracteristicilor primare al fermei se pleaca de la :  numarul de capre  numar iezi  tineret  numar tapi  sistemul de exploatare  orientarea productiei : lapte, masculi pentru carne si tineret femel de reproductie pentru inlocuirea matcii si vanzare  tipul de furajare  sistemul de adapare  organizarea interioara, precum si dotarile aferente.

Dimensiunea fermei , in general, si al adapostului , in particular , structura elementelor de inchidere ( pereti, acoperis, pardoseli ) , modul de compartimentare interioara , se aleg in asa fel incat sa asigure desfasurarea proceselor de productie in conditii impuse si sa ofere animalelor o ambianta sanatoasa, respectand normele legale in vigoare. Pe langa respectarea normelor in vigoare se va tine seama si de comportamentul animalelor, de necesitatea de-a putea efectua un control igienico- sanitar, de marimea loturilor, asigurandu-le un spatiu corespunzator ( spatiu fizic si social ) pentru odihna si miscare. 2.1. Conditii ambientale Conditiile ambientale alaturi de o furajare corespunzatoare, permit realizarea unui randament productiv optim. Acest obiectiv, impune ca pe langa spatiile necesare intretinerii animalelor sa se ia in considerare toti factorii care asigura o stare corespunzatoare climatica a mediului ambient cum ar fi : temperatura, umiditatea relativa, iluminarea, viteza curentilor de aer. 2.1.2 Parametrii ambientali pentru caprine Categoria de animale Temperatura interioara iarna C 3-5 8- 10 8 - 14 12 3 - 5 vara C 15 - 21 18 - 21 18 - 21 15 - 21 15 - 21 % 70 - 80 60 - 70 60 - 70 60 - 70 70 - 80 m / cap 2,5 -4 3-5 1,5 - 2 1,5 - 2 3 -5 m/s < 0,5 0,2 0,2 0,2 < 0,5 Umiditate Volum relativa aer Viteza aerului

Capre de reproductie Capre in maternitate Iezi- in prima luna de viata - in luna a II a Tapi

. Caprele sunt foarte risipitoare scot afara din gratare mai mult decat pot consuma .1. late de 30 – 35 cm. Fiind animale jucause se recomanda amplasarea in interiorul spatiului de odihna a unor bancute din lemn cu dimensiuni de 80 – 90 cm. 50 – 60 cm. pentru a fi usor de manipulat. Ieslele – gratar sunt prevazute cu jgheaburi pentru colectarea florii de fan. jgheaburi dreptunghiulare cu sectiunea de 30 x 15 cm ( latimea x adancimea ). precum si suculente si concentrate. Hranitorile traditionale constau din gratare simple pentru fibroase.00 m. odata cu acumularea asternutului. la care se adauga si unele cantitati de furaje concentrate. sau duble. odata ce furajul a ajuns pe pardoseala este imprastiat pesate tot . celulozice. motiv pentru care se recomanda inchiderea accesului la gratare utilizand o plasa deasa sau un alt material. doar iarna petrec o buna parte din timp in interiorul adapostului. latime. a frunzelor si a altor parti valoroase detasate din masa furajului in timpul manipularii si a consumarii lui. pentru ca animalele sunt foarte pretentioase refuzand sa consume furaje in care s-a impregnate mirosul de animal sau furajele mucegaite. care trebuie sa fie la dispozitia animalelor. a caror latime ajunge la 50 – 60 cm. sau trapezoidale. sau duble cu latimea de 80 – 100 cm. baza mica (fundul ) de 22 cm. avand baza mare de 50 cm. inaltime. cu acces bilateral. lungime. pentru a fi utilizate pentru joaca si odihna. Furajele se vor pastra in conditii de igiena severe.50 – 4. . daca nu exista alte tipuri de jgheaburi destinate pentru acest scop. in majoritatea fermelor. In astfel de iesle se pot pune bulgarii de sare.3 Echipamente de furajare Caprinele fiind animale ierbivore valorifica foarte bine furajele verzi si furajele voluminoase. Se recomanda ca lungimea maxima a unui alimentator pentru fibroase sau concentrate sa nu depaseasca 2.. ceea ce face ca. 30 – 40 cm. cu acces unilateral. Rusticitatea pronuntata le face rezistente la conditiile aspre de mediu. Pentru administrarea concentratelor ( furaj unic sau granulat ) se utilizeaza hranitoare automate simple.2. cu latimea de 60 – 75 cm. baza de nutritie sa o constituie masa verde si furajele fibroase.

1.5 50 . pentru caprine Denumirea Cantitatea de apa necesara pentru 24 h consumatorului L / cap Capre adulte Tineret caprin Laptarie . structura si compozitia ratiilor furajere.5 1.12 3 . . apa in cantitate suficienta.4. precum si consumul de apa. pentru pregatirea hranei. curatirea adaposturilor si spalarea instalatiilor. asigurand.4 4 . in acelasi timp. de suprafata spalata Mecanizarea procesului de alimentare cu apa reduce consumul de munca.3.5 .60 2 L / m. insusirile fizice si chimice ale apei cat si frecventa si sistemul de adapare. Amplasarea adapatorilor impune existenta unui sistem de aductiune care sa asigure alimentarea continua cu apa si pot sa fie cu supapa sau cu nivel constant. Necesarul si consumul zilnic de apa depind de scopul exploatarii si nivelul productiv al animalelor.I  rezerva de apa in caz de defectare a instalatiilor Consumul de apa in l / zi . Necesarul de apa se stabileste in functie de :  numarul de animale  categoria de varsta  normele de consum pentru 24 de ore  cantitatea de apa stabilita prin normele P.p. factorii de microclimat.2. Adaparea caprinelor In fermele de crestere si exploatare a caprinelor se consuma cantitati mari de apa pentru adapat. la 1 l de lapte Pentru prepararea nutreturilor Pentru ingrijitori Pentru spalare ( 7 ) – 10 .S.

a unei alei de furajare lata de 2. un spatiu destinat recoltarii spermei. mana de lucru este parametrul care defineste marimea acesteia . spatii corespunzatoare de cazare a reproducatorilor proprii. la varsta de 35 – 45 de zile. precum si pentru cei ce urmeaza a fi vanduti. Spatiul construit respecta procesul tehnologic fiind dimensionat. Mecanizarea furajarii.30 – 3. iar din punct de vedere constructiv. iar investitia sa fie minima.  vanzari de material seminal.  sacrificarea tapilor pentru productia de carne.In generai. Astfel. prin folosirea unei remorci tehnologice si evacuarea gunoiului cu ajutorul unui tractor dotat cu o lama. in ferme cu caracter familial.00 m . Un laborator dotat cu aparatura necesara.5. . deservite de doi mulgatori.1. sala masinilor . precum si montarea unor usi largi de 3. prevazuta cu un flotor pentru pastrarea nivelului constant. laptarie. sala de asteptare ). care au o carcasa in care se afla cuva de apa . incat sa asigure un confort fizic si social. in general. depozitarii si expedierii se amenajeaza in imediata apropiere a boxelor de cazare a reproducatorilor. prin volumul pe cap de animal si printr-o ventilatie corespunzatoare. daca ferma are material biologic de valoare.00 m. pentru caprine se folosesc adapatori cu nivel constant. Sistemul de intretinere – seminintensiv Sistemul seminintensiv este utilizat in exploatatiile de caprine . La un efectiv de 1500 capete se recomanda ca sala de muls sa fie cu 32 posturi.00 – 4. in asa fel incat sa fie utilizate eficient. precum si calitatea aerului. impune existenta in adaposturile de cazare . in asa fel. 2. Obtinerea unei productii mari de lapte impune construirea unui grup de muls (sala de muls. cu personal de intretinere calificat in domeniu. fapt ce presupune existenta unor preocupari privitoare la ameliorarea speciei. Locurile din sala de muls se calculeaza ca numar. pentru productia de lapte. spatiile construite sunt in concordanta cu obiectivele urmarite :  obtinerea unei productii mari de lapte prin mecanizarea mulsului.  vanzari de reproducatori. Deoarece se cere o mare responsabilitate in itretinerea turmei .

1.0 m. pentru mulsul caprelor. centralizat . sau la pasune.45 cm. se dimensioneaza in conformitate cu marimea lotului. Sala de asteptare a animalelor. intre 0. Mulsul centralizat ofera o ambianta salubra. micsoreaza durata mulsului. Cel mai eficient sistem constructiv si functional este sala de muls in spic sau bradulet deoarece manevrarea animalelor se face in grup. sa fie in contact direct cu exteriorul. timpul alocat operatiei de muls. avantaje care conduc la obtinerea unor produse de calitate superioara. Mulsul mecanic se poate efectua in adapost. la un prêt de cost redus ( utilizand personal calificat productivitatea muncii creste de 2 -4 ori ). avand o iluminare si o ventilatie corespunzatoare.2.p. Instalatiile. asigurand. respectand functionalitatea adapostului si bunastarea animalelor. locurile de muls sunt ocupate succesiv. Grupuri de muls Mulsul mecanic. in sali speciale amenajate in acest scop. pastrarea laptelui si spalarii ustensilelor de muls. de regula. nivelul productiei de lapte. usureaza munca ingrijitorilor. Cel mai simplu grup de muls trebuie sa cuprinda doua incaperi: sala de muls si laptaria. numarul de operatii efectuate in sala de muls. o productie de lapte mare. transportul facandu-se prin conducte. pot fi montate pe platforme fixe sau pe platforme mobile. se determina luand in considerare numarul de capete. climatic si social. Instalatiile de muls pot sa fie fixe sau mobile . Laptaria este locul rezervat in exclusivitate pentru colectarea.40 si 1. in functie de gradul de mecanizare. Sala de muls este locul destinat realizarii mulsului. Sistemul obliga asezarea oblica a animalelor. in canistre sau in tancuri. incaperi in care se monteaza si instalatiile aferente. racirea. numarul maxim de capete care se mulg in unitatea de timp. urmarind ca mulsul sa se desfasoare in conditii optime. .6. loc in care numarul de locuri si tipul salii. conditii de confort fizic. Dirijarea catre locurile de muls se poate face manual sau automat. dinaintea mulsului. / cap. creste productivitatea muncii. Forma in plan si dimensiunile acesteia se aleg in concordanta cu instalatia care se monteaza. Se recomanda ca aceasta sala sa se amplaseze in asa fel incat laptele sa poata fi usor preluat de un mijloc de transport. Latimea platformei se reduce la 65 – 70 cm. prin porti mobile care deplaseaza animalele. cu colectarea laptelui in bidoane. la care se adauga cea a jgheabului de 40 . dupa un unghi de 45 – 60 grade fata de jgheabul de furajare. imbunatateste igiena recoltarii laptelui.

la partea inferioara 9 cm.2 40 .p.0 m.5 30 .6 – 4.5 – 2./ cap. 1.45 lungime jgheab .0 – 1.5 40 .40 Capre cu iezi : 2. / cap cm / cap Capre adulte 1.5 – 8. Un laborator.2 – 0.iezi in lactatie artificiala 0. .2.3 .0 40 .5 .5 o cupa la 10-20 capete.in lactatie naturala 1.00 m Spatiile libere intre grilaje ( pozitia deschisa ) . un vestiar si un punct sanitar completeaza ansamblul unui grup de muls.in lactatie artificiala 1.6 20 Tapi : 12 cm / cap sau o cupa / boxa .0 50 Alte elemente : Depozit de furaje .6 – 1.45 Tineret 1. in soproane acoperite Depozit de paie .7.5 suprafata interioara .iezi pana la 1 an 0. 2. Inaltimea podinei de stationare la furajare 35 – 65 cm.4 – 0.3 15 .1.4 .p.p. / cap Padocuri exterioare 2 – 2. sau 8 – 12 .la partea superioara 18 – 22 cm .3 – 1. Si aceasta sala se recomanda sa se amplaseze in asa fel incat sa se poata ventila si ilumina direct din exterior. Elementele dimensionale pentru stabulatia caprinelor Suprafata Front de : Categoria de animale furajare adapare m.45 cm / cap .in boxe individuale 4.8 m. dotare cu alimentatoare si adapatori Inaltimea grilajului separator dintre zona de odihna si hranire 1. 1.1.2.in boxe colective (2-3 cap) 3.0 50 .Sala masinilor contine aparatura utilizata la transportul si depozitarea laptelui.

/ cap .0 m. cu suprafata variabila . miscare si joaca . / cap.p.0 – 5. O parte din suprafata se paveaza cu caramida pe lat .0 – 8. cu sau fara umbrare .0 m.c.  Grupuri de muls. pentru 100 capete. pentru depozitare si 7.p / cap. cu bolovani de rau . O parte ramane cu pamant pentru a permite odihna ongloanelor.00 m. destinate fermelor de crestere si exploatare a caprinelor Amenajarile si constructiile anexe destinate fermelor de crestere si exploatare a caprinelor sunt :  tarcuri . sau se asfalteaza. utilajele si instalatiile aferente ( 1. ocoale.  padocuri pentru insorire.0 – 2. Volum construit 4. 1.p.8 Amenajari si constructii anexe.veterinar ( pentru 5 % din efectiv )  punct de insamantari artificiale  incaperi pentru prepararea si depozitarea produselor . pentru a evita mocirlirea . sau la nevoie .20 m Distanta minima dintre podina si perete 1. Se recomanda ca suprafata lor sa fie de doua ori mai mare decat suprafata interioara a adapostului.0 m. 2.1.  Spatii pentru depozitarea si pregatirea furajelor.50 m Grup de muls ( valori orientative ) .sala de asteptare – dimensionata pentru un lot . cu . amplasate pe pasune . in functie de locul unde se amenajeaza. pentru prepararea hranei ) .  pavilion sanitar.Lungimea podinei la furajare 1. care servesc strangerii caprelor in orele de odihna .

Osatura este bine dezvoltata . membrele fiind puternice .3 . maturitatea sexuala instalandu-se la 7 – 8 luni. salele si crupa inguste. Este o rasa precoce. Conformatia este caracteristica animalelor tardive : talie mijlocie.5 – 4. Glanda mamara prezinta in general o buna dezvoltare . Capra Carpatina produce in medie 240 – 260 l lapte pe lactatie cu maxima de 800 l si procent de grasime 3. 3. Talia este de 69 cm in medie cu variatii intre 58 – 78 cm iar greutatea medie este de 45 Kg . Reproductia : fecunditatea este de 100 % iar prolificitatea variaza intre 135 – 160 %. alba. . spinarea ascutita . in forma de para iar sfarcurile au o dezvoltare mijlocie pretabile la mulsul mecanic.3 % . capul este mic cu aspect fin si uscativ. Productia de lapte este in medie de 500 l cu variatii intre 300 si 900 l pe lactatie. de marime mijlocie spre mare si se preteaza foarte bine la mulsul mecanic. Greutatea corporala la adulte este de 50 .2. iar prolificitatea ajunge pana la 200 % . Rasele de caprine 3. piept stramt.60 Kg la femele si 80 – 90 Kg la masculi.1 Rasa Carpatina Detine o proportie de cca 80 % din efectivul total de caprine din Romania. Forma capului este caracteristica animalelor de lapte cu capacitate mare de productie . Culoarea dominanta este gri de diferite nuante cum ar fi : roscata. neagra si baltata. corp alungit. Rasa Alba de Banat S-a format si s-a consolidat in zona Banatului de unde ulterior s-a extins si in alte regiuni. membre rezistente si cu musculatura slab dezvoltate. uscative si cu aplomburi normale. Ugerul este bine dezvoltat . iar culoarea este alb uniform.

Prolificitatea este intre 150 – 170 % si s-au obtinut rezultate foarte bune prin incrucisarea cu rasa Carpatina. consideram ca pentru conditiile tarii noastre ar fi indicata pentru ameliorarea caprinelor autohtone. Prolificitatea este de 130 % . Rasa Alpina franceza Originara din muntii Alpi unde s-a format din incrucisarea raselor locale cu rasa Saanen.3 Rasa Saanen Originara din Elvetia . greutatea corporala variaza intre 50 . Productia medie de lapte este de 600 l pe lactatie cu un procent de 3. Glanda mamara este voluminoasa si bine prinsa de abdomen.2 % grasime iar recordul rasei fiind de 2200 l lapte. fiind foarte bine pretabile pentru mulsul mecanic. 3.70 Kg la femele si 80 – 100 Kg la masculi. .7 % proteina. Ugerul este bine dezvoltat cu sfarcurile mijlocii inclinate inainte . Are o talie de 80 – 90 cm la masculi si de 74 – 84 cm la femele iar greutatea corporala intre 50 – 55 Kg la femele si 70 – 80 Kg la masculi . Talia este de 70 – 80 cm . parul scurt de culoare variata de la roscat la negru.4. datorita rusticitatii rasei . Productia de lapte este de 740 l in 270 zile cu maxima de 1800 – 2000 l cu un procent de grasime de 3. sfarcurile mijlociu dezvoltate si indreptate inainte.2 % si 2. metisii rezultati avand caractere mult superioare rasei materne.3. facand parte din rasele specializate pentru productia de lapte .

. care stimuleaza activitatea sexuala in aceasta perioada cu durata scurta de lumina . de care activitatea sexuala este dependenta. prin realizarea sincronizarii caldurilor . Reproductia la caprine La caprine.. . genetica .. care declanseaza secretia de melatonina . repartizarea la monta timpurie a tineretului femel . durata zilei lumina . efectuarea pasunatului pe malurile umbrite ale apelor . In afara de calea naturala . generalizarea insamantarilor artificiale cu sperma congelata . organizarea fatarilor in extrasezon. fotoperiodismului . acestea repetandu. prin intretinerea caprelor o parte din zilele de vara in adaposturi semiintunecate sip e asternut de nisip usor umectat cu apa. care a pus bazele unei tehnologii speciale de intensivizare a functiei respective . Temperatura .se la 17 zile. alimentatia si relatiile sociale ( comportamentul omului fata de animale ) pot avansa sau intarsia inceputul si sfarsitul sezonului de reproductie. liziere etc. prin intermediul ochilor. La caprine se recomanda efectuarea dirijata a montei individuale . existand o stransa corelatie cu durata zilei de lumina cand aceasta este mai redusa. se ppoate desezoniza ciclul si prin folosirea . toamne simulate .. itensitatea maxima a caldurilor este in octombrie – noiembrie. Se stie ca temperature ridicata si luminozitatea crescuta pot mari sau chiar diminua pana la disparitie dorinta de impreunare a partenerilor si reduce ritmul de dezvoltare a celulelor sexuale. transplant de embrioni etc. in paduri . intensivizarea reproductiei constituie o importanta preocupare de specialitate . Actualmente in unele tari cu capricultura avansata .. de depistare . Intensitatea maxima a caldurilor este in lunile octombrie – noiembrie . activitatea de reproductie are un caracter sezonier. Astfel. grupare si inmultire a caprelor cu activitate timpurie de reproductie . caldurile la majoritatea caprelor declansandu-se toamna. la mana . sau a insamantarilor artificiale in vederea unei selectii corespunzatoare . Durata caldurilor este de 36 – 48 de ore . excitatia luminoasa sau fluxul respective ajunge la epifiza.4 . pe baza organizarii de . repartizandu – se un tap la 30 – 40 capre..

mijlocii si zburati. la memele cu gemeni . Fatarea se observa prin inflamarea si congestionarea vulvei . fara curenti si umezeala cu asternut curat si bine uscat . cu o stare buna de intretinere si la cele care fata iedute. In general. Fatarea are loc in 20 – 25 de minute iar in decurs de doua ore sunt eliminate invelitorile fetale . Dupa perioada colostrala caprele se pot mulge in vederea preintampinarii mamitelor. pet imp friguros . Tehnologia cresterii si intarcarii iezilor Dupa 20 minute de la fatare se sectioneaza . Starea de gestatie se cunoaste dupa absenta caldurilor si dezvoltarea treptata a abdomenului care devune asimetric si proeminent in partea dreapta . In functie de marimea turmei si de extinderea perioadei de fatare . pentru preintampinarea pierderilor prin strivire . Absolut necesar . iezii sunt intretinuti in boxe separate. indeosebi a celor mici . Acest repaus mamar este absolute necesar pentru a pregati o noua perioada de lactatie. adancirea flancurior . Gestatie . 6. in felul acesta se elimina meconiul si se mareste imunitatea organismului . iedul trebuie sa consume in prima ora de viata o cantitate de colostru . varsta mamei . iezii se repartizeaza in trei grupe : cruzi . Cel putin cu patru saptamani inainte de fatare. numarul si sexul produsilor precum si nivelul de intretinere. se impune crearea si mentinerea unui microclimat corespunzator in adapost cu o temperatura de 14 – 15 grade C .5.fatare Gestatia la capra dureaza in medie 150 de zile cu variatii cuprinse intre 145 – 158 zile in functie de precocitatea rasei. marirea ugerului si aparitia primelor picaturi de colostru. este mai scurta la primipare . . In situatia in care fatarile au loc iarna . dezinfecteaza si se leaga ombilicul la o distanta de 3 – 4 cm de abdomen. mulgerea trebuie intrerupta la caprele cu o durata a lactatiei de peste 10 luni.

ceea ce-i impiedica sa consume laptele matern. In exploatarea semintensiva iezii raman la mame pana la varsta intarcarii la cca doua luni . in felul acesta se goleste ugerul prin mulgere si mai ales la caprele cu productii mari de lapte.. favorizand . fara curenti si umezeala. adapostul trebuie sa fie calduros . Consumul zilnic de nutreturi concentrate pentru un ied este de 20 – 30 grame si in plus fan de leguminoase la discretie . iar coeficientul de luminozitate de 1/10 – 1/12 . Tehnologia cresterii semintensiva La varsta de 12 – 15 zile . vantului . luminos.In prima saptamana . aparitia masiva a morbiditatii si mortalitatii. De aceea . determina inapetenta si trtemuraturi . Periodic se verifica ugerul mamelor . in schimb. Conditiile de microclimat reprezinta grupul de factori cel mai important care conditioneaza starea de sanatate a iezilor si ritmul lor de crestere si dezvoltare. In acest compartiment trebuie sa se gaseasca furaje fibroase de buna calitate. cu temperature de 8 – 10 C in compartimentul caprelor mame si minimum 15 C in cel al iezilor . . Macinarea prea fina a concentratelor nu este recomandabila . iar la 4 – 5 sapatamani cantitatea ajunge pana la 1 Kg. iezii pot suge de 20 – 30 ori pe zi o cantitate de 700 – 800 grame . ploilor . In felul acesta iezii se obisnuisc sa consume de timpuriu furaje. ceea ce favorizeaza dezvoltarea tubului digestiv. bronhopneumonii etc. concentrate macinate si apa potabila la discretie. in primele trei saptamani de viata . dupa care se poate diminua la 8 -12 C . Actiunea comuna a frigului . deoarece grabeste tranzitul intestinal si deci duce la diminuarea procesului de asimilare. Incepand cu varsta de 2 saptamani se amenajeaza un compartiment aparte cu astdernut curat despartit de restul adapostului de un grilaj prin care au acces numai iezii. cu 65 % umiditate . iezii pot merge in aer liber cu mamele la pascut sau se scot in padoc cand temperatura le permite. 7.

sau se trec pe cele mai bune pasuni . Caprele nu sunt pretentioase insa lacome cu pronuntat simt preferential la arbusti. Necesarul de furaje depinde de productia de lapte urmarita de starea de intretinere sau fiziologica a anumalelor si de calitatea furajelor. tain/zi 1 150 5 1-3 200 4 4-6 350 3 7-8 250 3 9 . prin reducerea numarului de mese la doua pe zi . Intarcarea se face in functie de obiectivul principal de exploatare – obtinerea unei cantitati mai ridicate de lapte comercilizabil sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacrificare.12 150 3 8 . timp de o saptamana. Prin natura specificului biologic si cerintele organismului . indifferent de sistemul de intretinere si exploatare. Pentru preintampinarea deranjamentelor tubului digestive . Cantitatea necesara de lapte pentru iezi in perioada 0 – 3 luni Varsta ( saptamani ) Cantitatea de lapte (g/tain) Nr. Concomitent . Alimentatia caprinelor O particularitate biologica si implicit economica a caprelor o reprezinta valorificarea superioara a tuturor categoriilor de nutreturi. inainte de a iesi pe pasune . dupa care administrarea laptelui se intrerupe definitive. capra reclama in permanenta schimbarea regimului de alimentatie avand nevoie deci de o furajare cat mai variata . iezii consuma cantitati sporite de fan de lucerna de buna calitate . muguri de arbori. frunzari. apoi una la 4 zile si in final una la 2-3 zile . cu sau fara supliment de furaje concentrate. ei trebuie sa consume in prealabil cantitati reduse de fan sau masa verde ofilita .Trecerea de la regimul lactate la cel de furaje solide se face treptat . .

preferinta fata de diferite stadii de vegetatie este legata de gustul diferit determinat de o anumita compozitie chimica a acesteia . Alimentatia caprinelor in stabulatie . orz. Fiind un animal cu temperament vioi . proportia este de 70 % graminee si 30 % leguminoase . data fiind valoarea nutritive redusa a vegetatiei lemnoase preferata de ele. Pentru eficientizare . 8. masa verde consumata este de 8 – 10 Kg pe zi la adulte .Nivelul de consum al furajelor depinde si de varsta de vegetatiei . in care intra si timpul rezervat pentru muls. In cazul folosirii pajistilor cultivate . are un consum mai mare de energie . fapt pentru care necesarul de substante nutritive este mai ridicat decat la oaie . cu furajare dirijata pe baza de norme si ratii . De aceea in alimentatia lor trebuie introduce nutreturile concentrate indeosebi : ovaz. Este si normal daca tinem seama ca este supusa acelorasi legi biologice si deci cerinte fiziologice . cu atat mai mult cu cat indeosebi de la rasele perfectionate .2. parcelarea se poate face cu garduri permanente sau mobile. turte. 8. sub forma macinata . cantitatea totala de samanta fiind de 30 – 35 Kg / ha. respective de continutul in substanta uscata ( SU). se cere o cantitate de lapte de 20 ori mai mare decat propria-I greutate corporala si o productie de iezi de peste 155 % . mazare . Cu toate acestea . 4 – 5 Kg la tineret peste sase luni si 2 – 3 Kg pe zi la iezi . in celuloza si materii azotate.1. Alimentatia in perioada de pasunat Timpul de pasunat este de aproximativ 10 – 12 ore pe zi . mai ales daca tinem seama si de capacitatea lactogena si prolificitatea superioara.tarate. capra s-a adaptat si conditiilor de stabulatie permanenta la adapost . Se recomanda ca terenul sa fie impartit in 5 – 6 parcele in felul acesta pasunatul se face rational revenind pe aceeasi sola dupa 40 de zile .

situatia economica si suprafata de teren aferenta bazei furajere. In aceasta perioada caprinele se hranesc in mod traditional cu diferite fanuri. In perioada de stabulatie cand temperatura ne permite . Substantele energetice in cantitate redusa din furajele administrate in ultimile 2 saptamani de gestatie pot produce toxiemie de gestatie care conduc la avorturi. Hranirea se face pe baza de norme si ratii furajere . caprele se mai pot scoate in camp pentru valorificarea resturilor vegetale de pe diferite suprafete. concentrate .Stabulatia la caprine dureaza aproximativ 150 de zile in functie de durata sezonului de iarna. grosiere . . capacitatea de ingestie variaza in raport cu stadiul fiziologic in sensul ca minima este la sfarsitul gestatiei si maxima intre 6 si 10 saptamani de lactatie. suculente etc. Sistemul de furajare depinde de cel de exploatare. Trebuie evitata administrarea deodata a unei cantitati prea mari de concentrate deoarece poate perturba procesul de rumegare si reduce procesul de digestie la capre . iar nivelul de ingestie este legat de greutatea corporala si mai ales de nivelul productiv.

0 0.4 0.Kg Iarna 2.1 Vara 8.0 4.0 0.1 Ratii furajere pentru capre in lactatie Cantitatea de lapte pe zi .2 Kg Varianta I Nr.8. Crt. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Sfecla furajera Tarata grau Sroturi Vara Masa verde Cantitate .4 .3 Norme si ratii pentru caprine 8.3.

Varianta II Nr.0 3.2 Kg Vara 8.4 Kg Varianta I Nr. Crt.0 2.7 Vara 10.2 0.3 0.0 1.0 Tarata grau 0.4 Cantitatea de lapte pe zi .0 0. crt. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Borceag Sfecla furajera Tarate grau Vara Masa verde Cantitate .0 0. 1 2 3 4 5 Specificare Iarna Fan leguminoase Sfecla furajera Orz uruit Mazare Vara Masa verde Cantitate Iarna 2.7 .Kg Iarna 1.

0 2.7 Cantitatea de lapte pe zi .4 0.0 1.0 1.Varianta II Nr.6 Kg Varianta I Nr.Kg Iarna 2.0 Tarate grau 0. Crt.0 0.5 Vara 12.5 3.0 1.0 . 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Sfecla furajera Tarata grau Orz uruit Vara Masa verde Cantitatea .0 0. Crt. 1 2 3 4 5 6 Specificare Iarna Fan leguminoase Frunzar Siloz Srot Ovaz Vara Masa verde Cantitate .2 Vara 10.Kg Iarna 2.

Kg Iarna 2.0 Ratie furajera .0 Vara 12.7 0.5 3.3 Vara 10. Crt.Varianta II Nr.0 0. Crt.0 1.0 0.5 .tapi de reproductie Nr.0 1.5 3. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan leguminoase Siloz Tarata grau Ovaz Vara Masa verde Cantitate .0 1. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Siloz Porumb Orz Vara Masa verde Cantitatea .Kg Iarna 2.

0 0.N.000 270. Specificare Cantitate .0 1.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Morcov Srot Fan de leguminoase Ovaz Otava Structura efectivelor de animale Nr. Specificare Crt.0 0.500 135.tapi de reproductie Nr.5 3. Efective 1500 2250 1125 50 Nr. zile 365 60 240 365 ZAF 547. 1 Capre 2 Iezi 3 Tineret femel 4 Tapi M. Crt.3 2.5 4.Kg Pregatire pentru monta Masa verde Fan leguminoase Orz uruit Porumb uruit Pentru monta 8.250 .5 0.000 18.0 0.Ratie furajera .

p.5 = 1125 m.7 Kg = 220.150.p 0.p .tineret .0 m.p Suprafata adapost – capre 1500 x 1.capre in lactatie Sezon de vara Masa verde Tarate grau 1500 x 210 x 10 Kg = 3.Parametrii functionali in cresterea caprelor Suprafata de cazare a unei capre Ied Tapi tineret = = = 1.p .p 50 x 4.0 = 200 m.iezi 2250 x 0.0 – 5.0 = 1125 m.500 Kg x 0.tapi 1125 x 1.5 = 2250 m.5 -2.000 1500 x 210 x 0.5 – 0.000 Kg x 0.p.02 = 63. TOTAL = suprafata adapost = 4700 m.p 3.4 = 88.p = 1.0 m.200 lei .7 m.0 m. Cheltuieli de exploatare .200 Total cheltuieli = 151.

fan de leguminoase .5 = 2625 50 x 210 x 0.500 Kg x 0.250 1500 x 155 x 0.5 Kg = 5250 Kg x 0.ovaz 1500 x 155 x 2.0 Kg = 232.25 =23.500 Kg x 0.600 Kg x 0.625 1500 x 155 x 0.000 Kg x 0.srot .0 Kg = 10.25 = 788 Total cheltuieli = 12.srot 50 x 100 x 3.siloz .3 Kg = 3150 Kg x 0.250 Total cheltuieli = 104.502 Kg x 0.ovaz .2 = 2100 Morcov .0 Kg = 15.5 = 23.3 = 4500 50 x 210 x 0.02 = 2100 -fan leguminoase 50 x 210 x 1.502 Kg x 0.500 1500 x 155 x 2.2 Kg = 46.113 lei .4 Kg = 93.2 = 46.05=11.000 Kg x 0.Perioada de stabulatie : .masa verde 50 x 210 x 10 Kg = 105.0 Kg = 232.625 lei Cheltuieli exploatare tapi de reproductie Perioada de vara .

siloz .0 Kg = 23.7 Kg = 5425 Kg x 0.3 Kg = 2325 Kg x 0.3 = 1628 50 x 155 x 0.4 = 930 Total cheltuieli = 6046 lei .orz 50 x 155 x 2.Perioada de iarna : .375 Kg x 0.fan natural .12 = 2325 50 x 155 x 3.5 Kg = 19.250 Kg x 0.porumb .05 = 1163 50 x 155 x 0.

0 6.5 TOTAL 167. Tineret femel Total Masa verde 3150 Tarate grau 220 Fan legume.0 15.0 1.0 Ovaz 16.0 10.0 283.0 15.0 29 16.0 3.0 3. Morcov Concentr Suprafata de teren necesara pentru baza furajera Categorii Cantitatea Productia Revin / ha furaje necesara medie to / ha Masa verde 4436.0 1.0 3.0 5.0 111 Fan 283.0 50.0 Morcov 15.0 19.0 7.0 7.0 35 leguminoase Siloz 233.5 UN / ha 4800 3840 6500 1600 3000 1350 1400 .5 29.0 Orz Fan nat.0 105 1181 4436 220 10.0 40.0 5.0 8.0 Siloz Srot 233 22 Ovaz 10.0 3.0 2. 233 4.5 233 2.0 Fan natural 19.0 2.TOTAL CONSUM FURAJ Tone Categoria Capre lactante Iezi 21 – 30 zile Iezi 31 – 60 zile Tapi reprod.5 8.0 Orz 3.0 5.0 19.0 6.

200 Costul Iluminatului 30 becuri x 100 w x 5 h x 365 x 0.4 = 1200 19000 x 0.2 = 56.000 x 0.5 = 8000 3000 x 0.720 283500 x 0.02 = 88.3 = 4500 220000 x 0.12 = 2280 15000 x 0.1650 RON / Kwh = 903.Costul furajelor – total animale Masa verde Fan leguminoase Siloz Ovaz Orz Fan natural Morcov Tarata grau Sroturi Concentrate TOTAL 4436000 x 0.37 Cheltuieli cu combustibilul 15 l motorina ( consum estimat ) x 3.3 x 365 = 18.25 = 7250 7000 x 0.4 = 88.068 lei RON Cheltuieli sanitar .05 = 11650 16.veterinare 1500 x 12 = 18000 2250 x 8 = 18000 1125 x 6 = 6750 = 42750 Capre Iezi Tineret TOTAL .700 233000 x 0.7 = 4900 273.000 29000 x 0.

0 lei / litru = 1200.005 = 13687.000 RON . Evaluarea productiei de carne 1.Costul apei pentru animale 3 – 5 l / cap / zi 5 l / cap / zi x 1500 x 365 x 0.262. Evaluarea productiei de lapte 1500 cap x 800 l / cap x 1.5 VENITURI 1.005 = 4725 TOTAL = 20437.000 RON 2.0 lei / Kg = 18000 2 . 150 capre x 40 Kg x 3.005 = 2025 4 l / cap / zi x 1125 x 210 x 0. 560 iezi + iedute x 80 lei / cap = 44800 TOTAL = 62800 TOTAL VENITURI = 1.5 3 l / cap / zi x 2250 x 60 x 0.000 RON ASIGURARI – cota parte ( 8 % ) din valoarea animalelor 350 RON / cap x 8 % = 28 RON / animal /an 1500 capete x 28 RON = 42.

AMORTISMENT Animale Valoarea unei capre = 350 RON Revine / cap / an = 70 RON 1500 cap x 70 RON = 105.358.87 RON TOTAL VENITURI = 1262000 RON .000 RON TOTAL CHELTUIELI = 397.

martie iezi intarcati cresa TINERET DE PRASILĂ Tineret INGRĂŞARE-152 zile Q=330 t/an GRAJD 1 Q= 13 t/an Capre gestante MONTĂ septembrie.FLUXUL TEHNOLOGIC SCHEMA GENERALĂ A FLUXULUI TEHNOLOGIC FURAJARE GRAJD 2 Reţea exterioară GRAJD 2 Alimentare cu apă Q=673 mc Q=18mc iezi MATERNITATE ianuarie.noiembrie Capre de reproducţie GESTATIE CAPRE 150 zile TAPI LIVRARE IEZI .

SCHEMA GENERALĂ A FLUXULUI TEHNOLOGIC DEPOZIT CEREALE A CASTEL APĂ DEZINFECTOR MAŞINI FS FILTRU SANITAR BIROU FARMACIE GRAJD 2 Sală muls Maternitate Ingrăşare GRAJD 1 TANC RĂCIRE Rampa A = reţea alimentare apa FS = fosa septică BN = bazin de neutralizare Montă Gestatie Creştere tineret Livrare .

la 4-5 luni tineretul femel se selectioneaza pentru prasilă. se populează sectorul pe principiul 'totul plin . se foloseşte un MONTĂberbec la 25.totul gol'.30 oi.FLUXUL TEHNOLOGIC monta se efectuează în septembrie.noiembrie. SECTORUL MATERNITATE SECTORUL CREŞTERE TINERET SECTORUL INGRĂŞARE . GESTAŢIE gestaţia durează în medie 150 zile . înţărcarea se efectueaza la 60 zile. se livrează la greutatea de 30-33 kg. SECTORUL sistemul de montă utilizat este cel in libertate. se îngraşă 152 zile. fătărea durează 20-25 de minute. furajare corespunzatoare cu fân de buna calitate. temperatura 16-20º C în maternitate. iezii sunt transferaţi în sectorul de tineret. înaînte cu o săptămână se tranferă în maternitate. cu variaţii cuprinse intre 145158 zile.

14 — alimentare exterioară. 9 —iesle comună. 6 — punct tuns. 5 — punct depozitare lapte.Planul general pentru o fermă de caprine : 1 — adăposturi capre: 2 — maternitate. 12 — compartiment capre. 10 — alee de serviciu: 11 — alee centrală. 15 — alimentare interioară. 3 — adăpost tineret femel de prăsilă.8 — staţie de preparare si distribuire a furajelor. 4 . 13 — construcţii auxiliare şi anexe.grup de muls. . 7.

1 .

Hrănitor pentru capre Hrănitor semiautomat pentru administrarea amestecului unic de furaje tocate 2 .

3 .

4 .

SALA DE MULS 5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful