Nutriţia copiilor 1-3 ani

mici
43

70% dintre copiii de 1-3 ani din România mănâncă alimente nepotrivite vârstei lor 1
Unele alimente pentru adulţi nu sunt recomandate în alimentaţia copiilor până la 3 ani (nu au sistemul digestiv pregătit). Specialiştii recomandă ca părinţii să nu neglijeze acest aspect şi să le ofere un meniu corect şi adecvat nevoilor copiilor şi după vârsta de un an. Copiii au alte nevoi faţă de adulţi şi, astfel, alimentaţia lor necesită încă multă atenţie.

Alimentaţia copilului din primii trei ani influenţează sănătatea lui pentu toată viaţa. Chiar şi atunci când copilul are între 1 şi 3 ani, meniul său nu este identic cu cel al adulţilor.

44

1. Studiu privind obiceiurile nutriţionale ale sugarului şi copilului mic, realizat de GfK România în perioada martie - aprilie 2010, pe un eşantion reprezentativ naţional pentru mămicile cu copii până în 3 ani care nu mai sunt alăptaţi exclusiv.

“Alimentaţia sănătoasă e un concept care se respectă în familie, iar puterea exemplului funcţionează mai bine decât alte constrângeri. Cu perseverenţă şi răbdare, copiii pot fi obişnuiţi de mici să mănânce corect, iar iubirea se demonstrează altfel decât prin “îndopare”. Orice efort va fi răsplătit mai târziu, iar formarea unor obiceiuri alimentare corecte se face în primii ani de viaţă, urmând ca apoi echilibrul să fie păstrat cu uşurinţă”. Dr. Mihaela Bilic Medic Primar diabet, boli de nutriţie şi metabolism

45

Alimentele pentru adulţi nu sunt toate potrivite pentru copiii mici de 1-3 ani
Studiu GfK martie - aprilie 2010*

Dintre alimentele pentru adulţi, aproximativ jumătate din mame au dat deja copiilor care au alimentaţia diversificată cartofi prăjiţi sau cremvurşti, iar mezelurile sau brânza topită au fost introduse la aproximativ 40% dintre aceşti copii. Aceste tipuri de alimente sunt introduse în alimentaţia copiilor, în medie, la vârsta de un an şi 2-3 luni. Sarea este adăugată în alimentele care se dau copiilor sub 3 ani într-o proporţie foarte ridicată, iar zahărul este prezent în alimentaţia a jumătate dintre copii. De asemenea, 1 din 5 copii de 2-3 ani a primit cel puţin o dată sucuri acidulate. Din mesele pe care le primesc copiii de 1-3 ani, aproximativ o treime sunt feluri de mâncare pregătite pentru toată familia şi nu mâncare special pregătită pentru ei. Cu toate acestea, de multe ori copii mănâncă singuri la masă, o situaţie oarecum naturală în cazul sugarilor, dar nu şi în al celor mai mari. Astfel, copiii între 2 şi 3 ani mănâncă singuri la două treimi dintre mesele de la micul dejun, acelaşi lucru întâmplându-se şi la mai mult de jumătate dintre mesele de seară. O situaţie mai bună este în cazul meselor de prânz, când, mai mult de jumătate dintre mese sunt în compania întregii familii sau, măcar, a celorlalţi copii din familie sau de la gradiniţă.
46
* Studiu privind obiceiurile nutriţionale ale sugarului şi copilului mic, realizat de GfK România în perioada martie - aprilie 2010, pe un eşantion reprezentativ naţional pentru mămicile cu copii până în 3 ani care nu mai sunt alăptaţi exclusiv la sân.

Protejarea familiei este una dintre valorile cele mai importante pentru români, asigurarea unei alimentaţii sănătoase pentru copii fiind unul din mijloacele de atingere a acestui ţel. Pentru a se informa despre alimentaţia copiilor, potrivit rezultatelor studiului, mamele se adresează în primul rând doctorilor, apoi prietenilor şi altor membri ai familiei. Mămicile sunt cele care se ocupă în aproape toate cazurile de pregătirea mesei pentru copiii lor. Dupa vârsta de un an, copiii încep să mănânce din ce în ce mai multe mese alături de toată familia, astfel încât în cazul copiilor între 2 şi 3 ani, jumătate din mesele pe care le primesc sunt în compania familiei sau a fraţilor şi surorilor lor, dar şi a altor copii atunci când iau masa la creşe / grădiniţe.

Starea de sănătate
Atunci când un bebeluş mănâncă tot ce i se oferă, mămicile consideră că el este sănătos. Un copil bine hrănit este un copil care se simte bine, zâmbeşte, este vesel şi jucăuş, plin de viaţă. Fiind foarte preocupate de stare de sănătate a copiilor lor şi ţinând cont de rolul pe care îl atribuie alimentaţiei, mămicile au declarat că pregătesc ele însele aproape toate mesele pe care le primesc copiii de 1-3 ani. Principala grijă a mamelor este ca starea de sănătate a copiilor să fie bună sau foarte bună. Modul de manifestare a diverselor tulburări digestive (diaree, constipatie, colici) nu este întotdeauna bine cunoscut şi de aceea, în multe situaţii, mămicile schimbă alimentaţia copiilor sau consultă doctorul, ori cer sfatul farmacistului chiar dacă aceştia nu suferă nicio tulburare digestivă.

Nutriţia copiilor mici

47

Prietenii alimentaţiei celor mici
Legumele şi fructele nu trebuie să lipsească din meniul copiilor fiind alimente complementare de diversificare însă acestea trebuie abordate diferit . Legumele au un rol major în dezvoltarea copiilor şi constituie baza pentru mâncare putând fi combinate cu făinoase, carne sau brânză. Consumul de legume la copii nu trebuie limitat ci, din contră, diversificat, pe lângă clasicul morcov şi cartof putând fi folosiţi dovleceii, conopidă, broccoli, ardeiul gras, spanacul, sfeclă. Fructele sunt desertul ideal şi delicios care satisface din plin nevoia de dulce a celor mici. Pentru ca micuţul să ia tot ce este mai sănătos din fructe, acestea trebuie consumate ca atare, proaspete, sub formă de piure sau în compot. Transformarea în suc, chiar dacă este preparat în casă, micşorează calităţile nutritive ale fructelor şi poate duce la obezitate. Sucul de fructe nu satură, iar organismul îl percepe ca pe un lichid şi nu ca aliment hrănitor. Fructele sunt desert, iar copiii trebuie să le consume zilnic, dar în cantitate limitată.

48

Nutriţia copiilor mici

De ce suntem diferiţi?
Copiii mici, cu vârste între 1 şi 3 ani, au nevoi nutriţionale mult mai mari decât noi adulţii pe kg corp, pentru ca au un ritm de creştere şi dezvoltare mai accelerat. De exemplu, pe kg corp copiii mici au nevoie de o cantitate dublă de calciu, de 5 ori mai mult fier, de 3 ori mai mult iod şi cu 50% mai multe proteine decât adulţii.

Nutriţia copiilor mici

49

De ce are nevoie copilul mic în alimentaţia sa?
Alimentaţia este foarte importantă pentru creşterea şi dezvoltarea optimă a copilului mic şi trebuie să acopere necesarul zilnic de substanţe nutritive:
• glucidele lente (carbohidraţii complecşi) provin din legume şi făinoase, stau la baza dietei celor mici şi reprezintă sursa de energie a organismului. Laptele este şi el o sursă de glucide; • glucidele rapide sunt zahărul, mierea şi fructoza din fructe. Cu excepţia fructelor care conţin şi alte substanţe nutritive (fibre, vitamine, minerale), în zahăr şi miere există doar calorii “goale” care nu contribuie cu nimic la creşterea sănătoasă a copiilor, ci duc la obezitate. • proteinele reprezintă materia primă din care se formează şi cresc toate celulele. Proteine de calitate înaltă există în ou, carne, peşte, brânză slabă. Alimentaţia copiilor trebuie să conţină carne de porc slabă, carne de curcan, carne de vită şi peşte de minim 2 ori pe săptămână. • grăsimile sunt esenţiale pentru dezvoltarea copiilor mici, pe lângă aportul de energie acestea intră în structura creierului care este format în principal din lipide. Dieta copiilor trebuie să conţină acizii graşi esenţiali omega-3 (peşte gras) şi omega-6 (ulei vegetal).
50

Nutriţia copiilor mici

• vitaminele necesare copiilor pot fi asigurate printr-o dietă diversificată. Foarte importante sunt vitaminele A şi D care se găsesc în laptele integral, unt şi ficat. • mineralele esenţiale la copii sunt calciul şi fierul. Creşterea şi consolidarea sistemului osos se face printr-un aport optim de calciu şi cea mai bună sursă este laptele. Copiii trebuie să bea minim 500ml de lapte în fiecare zi. Fierul este elementul responsabil de hrănirea tuturor celulelor. În dieta copiilor sursele optime de fier sunt produse animale (ficat, carne slabă de porc sau de vită, pulpă de curcan). • apa trebuie să fie consumată din abundenţă de copii. Metabolismul lor accelerat are nevoie de apă şi ea nu poate fi inlocuită cu suc de fructe sau lapte.

Nutriţia copiilor mici

51

Pe lângă produsele alimentare de bază, important pentru alimentaţia celui mic este şi modul de preparare al acestora.
VARIANTE PRIETENOASE ŞI SĂNĂTOASE DE GĂTIT: • mezelurile pot fi înlocuite cu carne gătită la cuptor sau la grătar, care poate fi folosită şi rece, tăiată în felii subţiri • ierburile aromate, usturoiul şi ceapa trebuie să înlocuiască alimentele sub forma de praf, cu multe E-uri, sare şi zahăr. Alimentele naturale au suficient gust, ele nu trebuie îmbunătăţite sau intensificate cu ajutorul condimentelor. • mâncarea gătită la cuptor, înăbuşită sau fiartă este la fel de gustoasă ca cea prăjită, însă se digeră mai uşor şi este mai sănătoasă. Uleiul eliberează produşi toxici prin prăjire şi are un aport mare de calorii. Lichidul în care a fiert carnea sau legumele trebuie consumat şi el deoarece este bogat în minerale şi vitamine. • ciorba este ideală pentru copii, conţine toţi nutrienţii necesari unei alimentaţii sănătoase (glucide, proteine, vitamine, minerale şi apă) iar asocierea acestora într-un singur fel de mâncare le sporeşte efectele benefice. • chiar dacă necesită puţin efort, iaurtul cu fructe, orezul cu lapte sau compoturile sunt mai gustoase şi mai sănătoase dacă sunt pregătite în casă. • mămăliga este sănătoasă şi hrănitoare, poate fi o alternativă perfectă pentru pâine. • uleiul de măsline şi untul sunt grăsimile recomandate copiilor, ele vor fi adăugate în mâncare după ce aceasta a fost luată de pe foc (trebuie consumate “crude ”, nepreparate termic).

52

Nutriţia copiilor mici

Duşmanii alimentaţiei celor mici
Am fost crescuţi cu convingerea că un copil gras este obligatoriu frumos şi sănătos, iar mămicile sunt fericite atunci când cel mic mănâncă tot din farfurie. Prezenţa dulciurilor în alimentaţia copiilor este considerată nu doar necesară ci obligatorie pentru a satisface aşa-zisele pofte ale celui mic. Obiceiurile moştenite şi tradiţiile ţin de trecut, însă este momentul să recunoaştem că un copil “bine crescut” trebuie să aibă o greutate normală, să mănânce echilibrat, să fie învăţat să-i placă ceea ce este sănătos, să facă mişcare în aer liber şi să fie iubit şi răsplătit, altfel decât cu dulciuri.
Nutriţia copiilor mici
53

Sunt multe produse “capcană” pe care le oferim celor mici, fără să fim conştienţi de conţinutul lor mai puţin benefic în alimentaţia unui copil. Astfel de produse neprietenoase sunt: • iaurtul cu fructe cumpărat din comerţ, datorită conţinutului crescut de zahăr, este mai degrabă un desert decât un produs lactat • mezelurile au un conţinut crescut de grăsime şi nu trebuie folosite pe post de carne. Cantitatea de proteină din salam, cremvuşti şi alte tocături este redusă, ingredientul de bază fiind slănina • carnea de pui este inferioară din punct de vedere nutritiv celei de porc, vită sau curcan deoarece puii sunt crescuţi intensiv, cu mulţi hormoni. Reduceţi consumul de carne de pui, dacă nu sunt crescuţi în condiţii naturale • caşcavalul şi brânza topită conţin multă grăsime (25-45%) şi sunt bogate în calorii. Laptele integral şi brânzeturile slabe sunt sursele de calciu pentru copii • Fulgii de cereale şi biscuiţii ascund, sub aspectul de produse făinoase, un conţinut mare de zahăr. Limitaţi aportul de zahăr din alimentaţia copiilor şi nu folosiţi mierea pe post de îndulcitor. Evitaţi să îndulciţi mâncarea copiilor adăugând zahăr sau miere. Sfaturile v-au fost oferite de Dr. Mihaela Bilic
54

Nutriţia copiilor mici

Nutriţia pentru începători
Cu toţii obţinem beneficii dacă avem o dietă sănătoasă şi echilibrată însă în cazul sugarilor şi copiilor mici alimentaţia corectă, adecvată are un rol esenţial în creşterea şi dezvoltarea lor. Micile lor corpuri au nevoie de toţi nutrienţii în proporţiile corecte pentru a putea deveni adolescenţi şi, mai târziu, adulţi sănătoşi. Principalii nutrienţi alimentari sunt glucidele, proteinele, grăsimile, vitaminele şi mineralele. Aici vei găsi elementele de bază pe care trebuie să le cunoşti despre fiecare categorie de substanţe nutritive. În ce produse alimentare se găsesc şi care este cantitatea în care trebuie consumate pentru a obţine o dietă echilibrată. Niciun aliment nu acoperă de unul singur tot spectrul nutrienţilor, în consecinţă o alimentaţie sănătoasă se bazează în primul rând pe diversitate, varietate şi asocieri între produse.
Nutriţia copiilor mici
55

Glucide (Carbohidraţi)

Glucoza este singura sursă de energie pe care celulele o pot utiliza, întregul organism funcţionează consumând glucoza. Glucidele sunt cel mai adesea formate din lanţuri mai lungi sau mai scurte de glucoză, iar alimentele bogate în glucide sunt cerealele şi făinoasele, legumele şi fructele. Aportul caloric al glucidelor este de 4 kilocalorii/gram.
Glucide
Simple (formate din 1-2 molecule de glucoză)

Cum acţionează
Se absorb rapid, eliberează o cantitate mare de energie într-un timp scurt Se absorb lent, asigură un aport de energie de intensitate medie dar cu durată prelungită Îmbunătăţesc tranzitul intestinal

Alimente
Zahăr de orice culoare sau provenienţă, miere, fructoză din fructe Pâinea, cerealele, pastele făinoase, orezul, mămăliga, cartofii, fasolea boabe, mazărea Legume, fructe, tărâţe sau cereale integrale

Complexe (formate din lanţuri lungi de glucoză numite amidon) Fibre (glucide complexe care nu pot fi digerate de organism)

Proteine

Proteinele sunt materia primă din care se formează, cresc şi se repară toate celulele şi ţesuturile din organism. Rolul lor principal este acela de structură, însă au şi aport energic 1 gram proteine = 4 calorii. Proteinele sunt formate din aminoacizi şi o parte dintre ei nu pot fi sintetizati în corpul uman şi trebuie aduşi prin alimentaţie de aceea se numesc aminoacizi esenţiali.
Proteine
De origine animală

Ce sunt
Proteine de calitate înaltă, care conţin toţi aminoacizii esenţiali Proteine incomplete fără unul sau mai mulţi aminoacizi esenţiali

Alimente
Ouă, carne (porc, vită, miel, curcan, pui), peşte, lapte şi brânzeturi Cereale (grâu, porumb) şi legume (fasole, mazăre, linte, soia, ciuperci)

De origine vegetală

56

Nutriţia copiilor mici

Grăsimi

Grăsimile alimentare reprezintă un concentrat de energie (9 calorii/gram) şi sunt formate din acizi graşi de 2 feluri: saturaţi sau nesaturaţi. Grăsimile saturate consumate în cantitate mare cresc riscul de boli cardiovasculare şi se găsesc în produsele animale (slănină, unt, brânză) în timp ce grăsimile nesaturate sunt sănătoase şi provin din uleiuri vegetale. Singura excepţie este grăsimea de peşte, o grăsime nu doar nesaturată dar şi bogată în acizi graşi esenţiali.
Grăsimi
Saturate

Acţiuni
Consumate în exces duc la boli cardiovasculare, diabet, obezitate, colesterol crescut în sânge. În grăsimea saturată se află depozitele de vitaminele A şi D ale corpului . Rol protector cardiovascular Acizii graşi esenţiali omega 3 asigură dezvoltarea cerebrală şi buna funcţionare a întregului organism Acizii graşi esenţiali omega 6 consumaţi în exces cresc inflamaţiile şi riscul de boli

Alimente
Carne împanată, tocături, mezeluri, pielea de pui şi de curcan, lapte, unt, smântână, brânzeturi, ouă, ciocolată) Ulei de măsline, avocado, alune, nuci Peşte gras (somon, ton, sardine, macrou, hering) şi laptele matern Ulei de floarea soarelui, maioneză, margarină, produse de patiserie şi cofetărie

Mononesaturate Polinesaturate de origine animală Polinesaturate de origine vegetală

Nutriţia copiilor mici

57

Vitamine

Vitaminele pot fi solubile în grăsime (liposolubile) sau solubile în apă (hidrosolubile). Vitaminele liposolubile (vitamina A,D,E) se pot acumula în depozitele de grăsime din organism. Vitaminele hidrosolubile (vitamina C şi grupul de vitamine B) nu au risc de supradozare pentru că se dizolvă în apă, iar excesul ajunge în urină. Vitaminele sunt de obicei sensibile la aer (se oxidează sau se râncezesc) şi la căldură (temperatura ridicată le distruge).
Vitamine
A D

Ce acţiuni are!
Susţine sănătatea ochilor, a pielii şi mucoaselor, a oaselor şi dinţilor, creşte rezistenţa la boli Asigură mineralizarea oaselor şi dinţilor şi susţine absorbţia calciului din alimente Efect antioxidant, scade procesele nocive din organism şi creşte rezistenţa la boli Participă la sinteza de colagen din piele, oase, vase de sânge, este antioxidantă, creşte imunitatea şi absorbţia fierului din alimente Participă la sinteza de colagen din piele, oase, vase de sânge, este antioxidantă, creşte imunitatea şi absorbţia fierului din alimente Susţine metabolismul energetic, asigură sănătatea ochilor şi a pielii Susţine metabolismul energetic, asigură sănătatea ochilor şi a pielii Susţine metabolismul energetic, asigură sănătatea ochilor şi a pielii, susţine formarea hemoglobinei Participă la sinteza de celule noi, asigură creşterea şi dezvoltarea ţesuturilor şi în special a sistemului nervos Împreună cu acidul folic, participă la sinteza de celule noi şi susţine sănătatea nervilor

Alimente
Fără legume verde închis Peşte gras. Expunerea la soare stimulează sinteza de vitamina D în piele Ulei vegetal Toate legumele şi fructele proaspete (este distrusă prin gătit) Produse fainoase, carne de porc, mazăre, cartofi Lapte, ficat, brânză proaspătă, carne de porc, spanac Ficat de pasare, ton, carne de porc, cereale, cartofi Ficat de pasare, ton, carne de porc, cereale, cartofi Ficat, fasole, linte, sfeclă, spanac, cereale îmbogăţite Ficat, sardine, carne roşie (porc, vita), ton, brânză proaspătă

E C

B1 (tiamina) B2 (riboflavina) B3 (niacina) B6 Acid folic (B9)

B12 (ciancobalamina)

58

Nutriţia copiilor mici

Minerale

Mineralele majore (calciu, magneziu, potasiu, fosfor) sunt folosite de organism in cantitate mare. Mineralele minore (fier, zinc, cupru) sau oligoelementele sunt necesare in cantitati foarte mici.
Minerale
Calciu

Acţiuni
Asigură mineralizarea oaselor şi a dinţilor, participă la contracţia tuturor muşchilor (inclusiv a inimii), asigură funcţionarea nervilor şi creşte apărarea în faţa bolilor Împreună cu calciu întăreşte oasele şi dinţii, asigură funcţionarea membranelor celulare şi participă la sinteză de material genetic nou Participă la mineralizarea oaselor, la sinteza de proteine, asigură contracţia musculară, funcţionarea sistemului nervos şi întăreşte imunitatea Menţine echilibrul de lichide din corp şi schimbul de substanţe între celule, asigură transmiterea impulsului nervos şi contracţia muşchilor, participă la sinteza de proteine Face parte din hemoglobină, pigmentul din globulele roşii ale sângelui. Asigură aportul de oxigen şi nutrienţi la toate celulele din corp. Asigură sinteza de hormoni, enzime, proteine şi material genetic. Întăreşte imunitatea şi participă la dezvoltarea aparatului genital la băieţi Împreună cu fierul intră în structura hemoglobinei care transportă oxigenul la celule

Alimente
Lapte şi produse lactate, peşti mici cu tot cu oase (sardina), broccoli, apă minerală, fasole boabe, mazăre Produse de origine animală

Fosfor

Magneziu

Cereale integrale, legume cu frunze verzi, nuci, alune, cacao, ciocolată Carne, lapte , fructe, legume, cereale integrale

Potasiu

Fier

Carne de porc, vită, miel, pulpe de pui şi curcan, legume cu frunze verzi Carne, peşte, lapte, cereale integrale

Zinc

Cupru

Organe (ficat), carne, peşte, nuci, seminţe

Nutriţia copiilor mici

59

Alţi nutrienţi importanţi
Probabil aţi auzit despre fitonutrienţi şi antioxidanţi. Aceşti compuşi beneficiază din ce în ce mai mult de atenţie deoarece cercetările arată că au multe beneficii asupra sănătăţii. Nu sunteţi sigur ce sunt? Iată o scurtă prezentare:
Nutrienţi
Fitonutrienţi

Ce sunt
Substanţe existente în plante, despre care se crede că pot preveni cancerul şi pot scădea riscul bolilor de inimă Vitamine (vitamina A-C-E), minerale (seleniu, zinc, etc) care previn bolile şi cresc imunitatea

Alimente
Toate fructele, legumele, cerealele

Antioxidanţi

Fructe, legume, cereale, alimente îmbogăţite

Unele din alimentele menţionate ca surse de nutrienţi sunt destinate copiilor mai mari şi pot fi alergenice sau pot prezenta riscuri de sufocare pentru sugari. Consultaţi medicul pediatru înainte de a începe să hrăniţi copilul cu un nou aliment.

60

Nutriţia copiilor mici

Ce probleme pot apărea în nutriţia sugarilor şi copiilor mici?

Dacă mâncarea nu este adecvată nevoilor şi capacităţii digestive a copilului pot apărea o serie de probleme, dintre care cele mai frecvente sunt constipaţia şi diareea. Aceste tulburări pot fi foarte îngrijorătoare, chiar istovitoare pentru părinţi şi pot face viaţa grea pentru întreaga familie: nopţi nedormite şi bebeluşi agitaţi care refuză să mănânce sau care au o digestie dificilă.

61

Constipaţia
Constipaţia este una dintre cele mai frecvente tulburări digestive la copii şi poate determina disconfort sugarului. Problemele care apar nu se referă neapărat la numărul de scaune pe care le are sugarul într-o zi, întrucât acestea diferă de un copil la altul. Este mai degrabă o tulburare a aspectului scaunului: materii fecale foarte ferme sau dure, asociate cu un tranzit intestinal lent. Un copil care are această problemă poate fi uşor observat prin încordarea sau prin semnele de durere pe care le arată atunci când are scaun.

Un scaun tare poate produce răni, iar copilul poate perpetua starea de constipaţie datorită dorinţei de a evita durerea!

62

Cum poţi alina un sugar care suferă de constipaţie:
• încurajarea activităţii fizice a copilului prin mişcarea picioarelor ca şi cum ar pedala, atunci când stă întins pe spate sau prin încurajarea lui de a se târî mai mult • masarea blândă a burticii, cu mişcări circulare, timp de câteva minute • sporirea cantităţii de fibre din alimentaţie (cereale, portocale, caise, varză, spanac) • reducerea cantităţilor de alimente care încetinesc tranzitul intestinal (morcovi, orez, banane) • asigurarea unei cantităţi suficiente de lichide (apă, suc de pere sau prune)

63

Cum poţi alina un sugar care suferă de constipaţie:
Dacă copilul este constipat un timp neobişnuit de lung sau dacă se observă semne repetate de durere, atunci este importantă o discuţie cu medicul. Nu trebuie niciodată încercat un remediu nerecomandat medical, nici dacă este unul naturist!

64

Diareea
Diareea se caracterizează prin scaune frecvente şi anormal de moi sau chiar lichide. Copii care suferă de această tulburare se pot deshidrata rapid şi, de aceea, este importantă monitorizarea cantităţii de lichide pe care o bea. Medicul trebuie consultat rapid dacă se observă semne ale deshidratării cum ar fi gura uscată sau absenţa urinării timp de 6-8 ore.

Cum poţi alina un sugar care suferă de diaree: • suplimentarea lichidelor pentru a impiedica apariţia deshidratării • oferirea de alimente care încetinesc tranzitul intestinal (morcovi fierţi, banane, orez) • evitarea alimentelor care duc la accelerarea tranzitului intestinal (prune, portocale, spanac) • evitarea băuturilor îndulcite şi a sucurilor de fructe nediluate

65

Când trebuie consultat medicul?
Dacă starea sugarului nu este pasageră şi nu se ameliorează rapid, trebuie consultat medicul pentru depistarea diareei de cauza infecţioasă şi pentru prevenirea agravării acestei tulburări.

Comportamentul alimentar al copilului şi, implicit, al viitorului adult este cel cu care îl obişnuiesc părinţii săi. Gustul se educă în funcţie de obişnuinţe, iar cel mic îşi va dezvolta preferinţa pentru mâncarea sănătoasă dacă avem grijă să îi oferim tot ce este mai bun atunci când are nevoie.

66

Împreună pentru o generaţie mai sănătoasă

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful