HERNII

HERNII

- Hernia = iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea continatoare. Ex: hernii abdominale musculare, pulmonare, cerebrale. - Hernia abdominala: iesirea partiala sau totala a unui viscer (care “ia in cap” peritoneul) din cavitatea abdomino-pelvina printr-un traiect sau orificiu preexistent = punct slab al abdomenului. - Eventratia (hernia incizionala) = cand iesirea organului (care “ia in cap” peritoneul) se face printr-un orificiu de cauza traumatica sau operatorie. - Evisceratia = cand iesirile viscerelor abdominale se instaleaza imediat dupa o operatie sau un traumatism (visceral eviscerat trece şi prin breşa peritoneului parietal şi iese inafara cavitatii abdominale) .

HERNII
Clasificare Hernii abdominale: 1. Functie de localizare: - ale peret ant-lat. al abdom: inghinale., crurale, ombilic, ale liniei albe, ale liniei Spiegel (hernii Spiegeliene); - ale peret poster. al abdom: lombare; - ale peret super. al abdom: diafragmatice (hiatale); - ale peret infer. al abdom: pelviperineale (obturatorii, ischiatice).

2. Functie de momentul aparitiei (si natura traiectului/orificiului herniar): - congenitale (prezente la nastere); - castigate (hernii de efort) care apar in cursul vietii. 3. Functie de tabloul clinic si evolutie: - simple - reductibile - complicate - ireductibile de ordin - acut (strangulate,…) -cronic (incarcerate - aderă la sac) 4. Functie de natura continutului : intestinul subtire, epiploon, intestin gros, corn de vezica urinară, trompe, ovar, diverticul Meckel (hernie Littrè), apendice (copil). 5. Varietate specială: Exista hernii interne: un organ din cavitatea abdominala se angajeaza in diferite fosete ale cavitatii peritoneale. Ex: hernie retro, para-duodenala (realizata in fosetele juxtaduodenale de pe lângă segm IV duodenal), retrocecala, etc., constituind cauza mecanica a ocluziilor prin hernie internă. ETIOPATOGENIE - factori determinanţi: efortul fizic (efort mare, efortul susţinut, eforturi mici dar repetate... care induc creşterea presiunii intraabdominale); - factori favorizanti: - congenitali: persistenta canalului peritoneovaginal; - patologici: (induc slabirea peretelui abdominal in „zonele herniare”: fosete inghinale, inel ombilical, inel crural, etc..): - cord pulmonar cr.(tusit cr), hipotiroidie - cancer: pulmonar, gastric, colon-rect - casexie, denutritie, obezitate - af. urinare: adenom prostata, strict. uretrale; - constipatie cronica (in spec la batran) - varsta, sex, profes.(efort fizic mare: suflatori, hamali) Frecventa mai mare la barbati (B/F = 3/1); barbati = 3-6%

ANATOMIE PATOLOGICA Unei hernii i se descrie: - traiectul anatomic - invelisurile herniare - continutul herniei I. Traiect anatomic - poate fi: - veritabil traiect = in hernia inghinala: - orificiu profund (extern) la niv. fosetelor inghinale - traiectul inghinal propriu-zis (cu 4 pereti) - orificiu superficial (intern) delimitat de pilieri. - inel musculo-aponevrotic: hernia Spiegel - inel aponevrotic: hernia crurala, ombilicala,a liniei albe. OBS: In raport cu situatia herniei functie de locul organ herniat in traiectul herniar anatomic exista: 1.- punct herniar: hernia se afla la nivelul orificiului profund; 2.- hernie interstitiala: hernia se afla intre cele 2 orificii; 3.-hernie inghinopubiană (bubonocel): hernia (fundul sacului herniar) se află chiar la nivelul orif. inghinal superficial. 4.- hernie completa: hernia a depasit orificiul superficial. La barbat poate fi: - inghino-funiculara (ocupa funiculul spermatic) - inghino-scrotala (a ajuns in scrot). La femei: inghino=labială II. Invelisurile herniei: - sacul herniei - invelisurile externe a) sacul = (elementul comun al tuturor herniilor), este format de peritoneul parietal luat “in cap” de organul herniat prin orificiul herniar. Este format din: gât (in raport cu orificiul de ieşire din abdomen) corp si fund (zona de sac ce vine in raport cu planurile superficiale) OBS:

1°- Hernii castigate =sacul e format in timpul hernierii - prin luarea in cap a peritoneului parietal (initial normal situat) de organul care herniaza. - Hernii congenitale = sacul preexista momentului hernierii prin persistenta neobturata a unui punct (inel, canal) slab al abdomenului pe care peritoneul parietal il tapeteaza formând un adevarat ”diverticul” al cavitatii peritoneale, diverticul (sac) in care va hernia un organ “in timpul sau imediat dupa nastere”; ex. persistenta canalului peritoneo-vaginal (vaginala testiculara) determina hernia inghinoscrotala congenitala. 2°- Sacul poate lipsi - partial: - hernia vezicii urinare - hernia colonului (prin alunecare) - total: - hernii ombilicale embrionare (produse inainte de a se forma seroasa peritoneala) - Exista hernii cu saci multipli = ex. Hernia Hesselbach, hernie in bisac (Astley-Cooper), hernia Berger (distensia stinghiei)... 3°- Sacul fara continut – poate deveni chist sacular prin umplere cu lichid. (poate sa fie si separate de cavitatea peritoneala prin membrane – punti Ramonede). b) Invelisurile externe = (functie de planurile regiunii herniare); mentionam grasimea din fata sacului → poate devein lipom preherniar. III. Continutul herniei: - orice organ din cavitat. abdomino-pelvina fără duoden si pancreas - frecvent herniază: 1.epiploon (cel mai frecvent), 2.intestin subtire, ambele, colonul… Patogenie Aparitia herniei este determinata de dezechilibrul dintre: a) presiunea intraabdominala pozitiva b)”presa”abdominala: - muschii peretelui anterolateral al abdomenului - muschii diafragmei - muschii ridicatori anali

. PALPARE Dacă hernia este redusă.scaderea tonusului si troficitarea musculaturii peretelui abdominal . constipatie.OBIECTIV: INSPECTIE .durere – accentuate de efort: mers..batrani . Dacă hernia este exteriorizată. Tegumente suprajacente sunt de aspect normal in herniile necomplicate. efortul susţinut. efort (tuse=prez.Cauze: a) . se apreciază: . invitând bolnavul să tuşească.) b) .situatii patologice: tuse.prezenta unei formatiuni “pseudotumorale” in zonele herniare . care induc creşterea presiunii intraabdominale). greutate in mictiune (af ale prostat. fie provocat. eforturi mici dar repetate. palparea corectă se face cu indexul mâinii drepte care pătrunde în orificiul inghinal superficial (începând de la baza scrotului – la bărbat).senzatia de greutate . mergând ascendent. operatorii…(hernii incizionale) -factori generali: . ortostatism prelungit… . organul herniat retrăgându-se (spontan la inspectie) sau fiind impins (de manevrele de reducere la palpare) inapoi in abdomen.cicatrici traumatice. . la palpare prin manevre de reducere. superior şi lateral. Obs.formaţiunea diminuă (chiar dispare) in clinostatism fie spontan.SUBIECTIV .”EXPANSIUNE LA TUSE”) .hernie cu volum mare .creste in ortostatism.insuficienta tiroidiana → distrofii ale peretelui abdominal Clinica .conditii de viata si de munca: efortul fizic (efort mare.factori locali: .

daca org herniat este intestin. . Hernia simplă permite reducerea acesteia: .Diafanoscopie (importanţă istorică): . Obs. Endoscopic (inclusiv Cistoscopia).prezintă pedicul ce se prelungeste in cavitatea abdominala printr-un inel aponevrotic (sau canal musculoaponevrotic).rezistenta inelului aponevrotic .si controlul orificiului herniar: . cand organul herniat este epiploon.suprafata neregulata. sau Ex.hidrocelul = transparent .suprafata neteda.Ex.) ASCULTATIE Se pot percepe zgomote hidroaerice (spontan sau in mom reducerii) daca org herniat este intestin. RMN aduc date in ceea ce priveste continutul herniei sau precizeaza existenta altor boli suspectate la examenul general al aparatelor si sistemelor. Ex. nedureroasa. evidentiind o “pseudotumora” intr-o zona herniara care diminua sau “dispare “ in clinostatism. consistenta moale. Este obligatorie examinarea clinica a tuturor zonelor herniare. Ex.tumora herniara = opaca . nedureroasa. La palpare formaţiunea este reductibilă şi . Echografic.se reduce si . (“pe gol” sau irigoscopia). elastica. Diagnosticul Este clinic.T.sonoră (continut: anse intestin. La inspectie prezinta “expansiune la efortul de tuse”. Paraclinic: . Rx.reductibilitatea ne permite perceperea pedicolului herniei iar dupa reducere evidentierea “IMPULSIEI LA TUSE”.dimensiuni .. prin care hernia (“formaţiunea”). C.rezistenta peretilor canalului musculo-aponevrotic PERCUTIE Pseudotumora herniara poate fi – mată (continut: mare epiploon) .

traumatismele herniilor . tumora a partilor moi. acute . ce NU prez caract.subocluzia .TBC si tumorile sacului herniar . La percutie poate prezenta matitate (epiploon) sau sonoritate (intestin). Tratament: T.. La ascultatie poate prezenta zgomote hidroaerice in momentul reducerii (intestin). Complicatii rare: .corpi straini intrasaculari Obs. etc. COMPLICATIILE HERNIILOR a.peritonita herniara b. Evolutie: . cronice: încarcerarea (ireductibilă prin aderenţe la sac) c.: herniile la copil → vindecare: .ortopedica → pot recidiva la adult Prognostic: -F.herniile cresc de volum si se pot complica.Accidente asemanatoare strangularii: . batrani = cu contraindicatie operatorie . ORTOPEDIC: la copii.recidiva .in hernia inghinala = 3-4%.spontana . abces rece. bun in tratament corect si respectarea indicatiilor postoperatorii . Diagnostic diferential: este al unei tumori intr-o zona herniara (punct slab al abdomen): adenopatii. unei hernii.Strangularea (ireductibilă prin strangulare) .prezintă “impulsie la efortul de tuse”.

CHIRURGICAL (singurul tratament care vindecă hernia) Parcurge trei timpi principali: I. hernii inghinale..tratarea continutului: ..refacerea peretelui abdominal Contraindicatii: copii sub 3 ani si batrani cu risc chirurgical crescut. etc) .ligatura si rezectia sacului III.punerea in evidenta a sacului.boli vezico-prostatice . batrani cu risc chirurgical crescut (ce prez. II.-Foloseste bandaje: . .bronsita cronica . .scleroemfizem pulmonar .moi (centuri) = pernute pline.disectia si deschiderea acestuia..boli bronho-pulmonare: .TBC pulmonar activ.rigide = semicerc de otel cu doua pernute la capete ptr. pneumatice (sac de piele) → copii (cu hernii ombilicale).Contraindicatii generale: . T. fibroza pulm intinsa . hernii voluminoase inghinoscrotale). Contraindicatii locale: inlaturale prin folosirea – procedeelor aloplastice (plase de material plastic: teflon.boli cardiace decompensate .reducerea organ herniat daca e indemn sau .cord pulmonar cronic . precum si . vicryl.rezectia acestuia daca e lezat.

. superior de fibrele arciforme si inferior de pilierul posterior (Colles) al musch.90% din hernii si se produc prin traiectul inghinal = clivare a planurilor musculo aponevrotice in regiunea inghinoabdominala a peretelui anterolateral al abdomenului.inghinal Poupart). Este format din 4 pereti si doua orificii. .superior: tendonul conjunct format prin unirea muschiului mic oblic si transvers la nivelul marginii inferioare. Herniile inghinale Reprezinta 80 . medial de ligamentul lui Henle. . Mare oblic de partea opusă. Peretii: .posterior: fascia transversalis intarita lateral de ligamentul Hesselbach.superficial (medial) delimitat lateral de pilierul extern.profund (lateral) situat la nivelul fosetei inghinale externe. repliu intarit de marginea laterala a ligam. Orificiile: .inferior: arcada crurala (ligam. adica inafara repliului peritoneal determinat de artera epigastrica inferioara. . este situat deasupra arcadei crurale (care se proiecteaza la niv tegum pe linia lui Malgaigne) si contine cordonul spermatic la barbat sau ligamentul rotund la femeie. medial de pilierul intern. .Varietati topografice ale herniei 1. lui Hesselbach.anterior: aponevroza muschiului mare oblic. Are o lungime de 5-6 cm.

.

vestigiile arterei ombilicale intarita de lig Henle.OBS: Privit din abdomen pertele anterior al abdomenului prezinta trei repliuri care delimiteaza trei fosete inghinale.artera epigastrica inferioara intarita de lig Hesselbach. . .uraca situate pe linia mediana. dinauntru inafara repliurile sunt date de: . .

de herniile directe).foseta inghinala interna (respons. situata intre repliul art. situata intre repliul vestig.Intre aceste repliuri se afla: . . epig. art. vestig. art.vez-ombilic. .foseta inghinala mijlocie (respons. de herniile oblice interne). si repl. de herniile oblice externe).foseta inghinala externa (respons. . si repliul dat de uracă. situate inafara repliului art epigastrice infer. vez-ombilic.

.

traverseaza traiectul inghinal si prin orif superf al acestuia coboara in scrot. Functie de pozitia organului herniat se descriu mai multe variante de hernia oblice externe: -punct herniar: organul herniat se afla la nivelul orificiului inghinal profund (foseta inghinala externa). -hernia inghino-funiculara: organul herniat se afla in funiculul spermatic la baza scrotului. . traverseaza traiectul inghinal din care iese prin orif superficial-medial. invelit de fibroasa comuna a acestuia. Hernia inghinala oblica externa (de efort. -hernia inghino-scrotala (inghino-labiala): organu herniat se afla in scrot (sau in labile mari – la femeie). Acest sac format din conductul peritoneo-vaginal (la femei exista canal Nǔck) este situat la barbat intre elementele cordonului spermatic.Obs: Persistenta conductului peritoneo-vaginal (care porneste de la nivelul fosetei inghinale externe. -hernia interstitiala: organul herniat se afla in traiectul inghinal (intre orificiile prof si superficial) -hernia inghino-pubiana (bubonocel): organul herniat şi fundul sacului herniei se află chiar la nivelul orificiului inghinal superficial. de forta) Organul herniaza prin foseta inghinala externa.al acestuia si coboara in scrot la nivelul complexului epididimo-testicular) induce aparitia herniei congenitale prin coborarea unui organ abdom de-a lungul acestui conduct care astfel devine sac herniar.

.

senzatie de tractiune cu arsura in hernia inghino-scrotala.expansiune (la inspectie) si impulsie (la palpare) la efortul de tuse. hernia peritoneo-inghinala: . 3.testicul ectopic .tumori solide . hernia peritoneo-funiculara: inchiderea printr-o punte Ramonède a conductului peritoneo-vaginal = deasupra vaginalei testiculului care astfel separa hernia de complexul epididimo. epigastrice.chist dermoid .chist de cordon . 4. hernie inghino-interstitiala: sacul se dezvolta intre planurile peretelui abdominal (micul si marele oblic) 3. invelit de fibroasa comuna a acestuia. Diagnosticul clinic pozitiv prezinta semnele descrise: . Cand sacul herniar coexista cu anomalii de migrare a testiculului exista: 1. Acest sac format din conductul peritoneo-vaginal (la femei exista canal Nǔck) este situat la barbat intre elementele cordonului spermatic. hernia funiculara cu chist al cordonului: intre fundul de sac herniar si vaginala testic. Hernia oblica externa castigata Sacul herniar coboara prin foseta inghinala externa Pediculul herniei este totdeauna inafara repliul art. comunicant). .testicular. . Hernia oblica externa congenitala poate fi: 1.Hernia congenitala oblica externa: Persistenta conductului peritoneo-vaginal (care porneste de la nivelul fosetei inghinale externe. hernia vaginala inchistata = coexista: hernia si hidrocelul de aceeasi parte.conduct peritoneo-vaginal este permeabil in totalitate si continutul sacului (organul herniat vine in raport direct cu complexul epididimo. mare oblic. Diagnostic diferential: . se interpune un chist al cordonului format intre 2 punti Ramonède OBS.interstitiala. inghino-funiculara ↔ .reductibila (frecvent spontan cu zgomote hidroaerice = intestin. 2. hernie inghino-properitoneala: sacul are un segment in traiectul inghinal iar altul intre peritoneu si fascia transversalis.testicular invelit de seroasa vaginala proprie . hernie inghino-superficiala: sacul depaseste orificiul superficial si se angajeaza intre piele si aponevroza musch. 2. traverseaza traiectul inghinal din care iese prin orif superficial-medialal acestuia si coboara in scrot la nivelul complexului epididimo-testicular) induce aparitia herniei congenitale prin coborarea unui organ abdom de-a lungul acestui conduct care astfel devine sac herniar.hernia inghino.

inghin(Distensia stinghiei .Favre) Evolutie-complicatii: . . subocluzia herniei Hernia directa (de slabiciune) . Nicolas . rar inelul . nu se reduce. neta) 4. nu exista expansiune.adenite inghinale 8.hernia inghino-scrotala: 1..orhita pe test..nu coboara niciodata in scrot .Berger) 6. (cand hernia comunica cu hidroc se reduce de jos in sus) 2. 5. inghino-pubiana ↔ hernia directa ↔ hernia crurala (pedic hern.(nereductibile.ligament Henle = intern .se afla sub linia Malgaigne) la femei ↔ lipom al buzei mari . 3. nu doare) .varicocelul = masa neregulata (“punga cu rame”) in scrot.este adesea bilaterala .limfogranulomatoza inghinala subacuta (B.apare dupa 20 ani MFP: . transparent la iluminare. ectopic (ectopie testic=cunosc din antecedente) 7. limita superioara se percepe net la palpare.hernia inghino-funiculara. profund al herniei) ...ligament Hesselbach = extern ..R.arcada crurala (ligam.hernii crurale asociate cu h..abces rece osifluent (TBC)..contuzia.hernia ovarului (T.chist al canalului Nǔck . nu exista impulsie.nereductibilitate = hernie voluminoasa .tumora testiculara – benigna. maligna (limita super. exista la barbati inalti.strangularea = gatul sacului.tendon conjunct = superior . se percepe coarda anexiala) la fetite . si art.hidrocelul: renitent..zona herniara: ∆ slab al lui Hesselbach: (repr orif. epigastrica).organul herniaza prin foseta inghinala mijlocie (dintre art vezico-ombilic. Poupart) = inferior .

sacul: coletul sacului herniar se afla intern de art. epigastrica.epigastrice Frecvent = exista lipom preherniar Hernia inghinala oblică internă Foarte rară (exceptională) = există la batrani = distrofie accentuata musculo-aponevrotică.tulb mictionale) .apare dupa 20 ani → perete abdominal slab.tonificarea musculaturii peretilor abdominali: .bilaterala adesea . . coexista cu alte hernii .se palpeaza intern de pulsul art. se reduc .combaterea cresterii presiunii intraabdominale: (trat. Diagnostic clinic: . corn al vezicii urinare. constip.Tratament profilactic: .continut: .Sacul herniar coboara prin foseta inghinala interna Tratament: .formatiune tumorala = deasupra 1/2 arcadei crurale .cele voluminoase = nu coboara in scrot. bronsitei.epiploon.. intestin.cultura fizica .

starea musculaturii abdomen). . 2.grasoase la nivelul inelului crural.tratam. Hernia crurala (femurala) Definitie: Hernierea organelor din abdomen pe sub arcada crurala (prin inelul crural) in ∆ lui Scarpa. sacului (ligat la baza si rezectia acestuia) . plase din teflon. continutului (reintegrarea organ herniat daca e indemn) . Shouldice… Proced aloplastice (Lichtenstein): utiliz.. Ocupa locul 2 ca frecventa (dupa hernia inghinala). sarcinilor repetate. fiind mai des intalnita la femeia adulta datorita: bazinului mai larg (diametrul transvers al bazinului la femeie este mai mare). obezitatii precum si metaplaziei conjunctivo. vicryl… Obs. Toate proc au in vedere desfiintarea zonei slabe si calibrarea corecta a orif inghinal prof (neoformat). retrofunicular (Juvara). .refacerea peretelui inghino-abdominal: Proced. mater plastice (plasate properitoneal) care intaresc peret inghino-abd in zonele slabe.anatomic (Bassini). muschi – muschi sau utiliz.Bassini). Se sutureaza tesuturile identice: aponevroza – aponevroza (tend conj la arcada crurala si lig Cooper = proc.tratam.Tratament curativ: este chirurgical (singurul care vindecă hernia) (Ex clinic apreciaza marimea inelului.

. .MFP -inelul crural: . vena femurala-medial.: Bandeleta ileo-pectinee delimiteaza foramen neuro-musculare (lateral) de foramen vasculare (medial-denumita si lacuna vasculara) care contine artera femurala-lateral. despartita de ligamentul Gimbernat (situat intern) de infundibulum crurale.medial: marginea externa. OBS.cranial: fascia transversalis acoperita de peritoneul parietal infer. . ocupat de ganglionul limfatic Cloquet. .dorsal: eminenta ileo-pectinee acoperita de ligamentul Cooper.caudal: sept crural. concava a ligamentului Gimbernat. .ventral: arcada crurala. -lateral: bandeleta ileo-pectinee flancată medial de artera şi vena femurală. fascia cribriformis.

herniat se afla sub fascia cribriformis. Functie de dezvoltarea herniei: 1. inelului crural.celul.hernie crurala interstitiala org. .hernie crurala in afara vaselor . .. 3. ..hernie crurala completa organul herniat se afla in tes.punct herniar organul herniat se afla la niv. II.subcutanat. Functie de localizare: 1.hernie crurală (clasică) 2. 2.Varietati MFP: I.hernie crurala exterioara intre artera si vena femurala 3..

3.chist preherniar Diagnostic diferential: . bine delimitată..acop de tes. femurale.senzatie de greutate. durere locala.Hernie Berger=Distensia stinghiei:hernie crurala si hernie inghinala (coexista) Sacul : -de obicei este mic precedat frecvent de lipom (X3 mai voluminos) -format din peritoneu.-hernie multidiverticulara (Hesselbach): sacul herniar este polilobat trimitand prelungiri in orificiile fasciei cribriformis (ciuruite).aderentelor . – hernia lui Laugier (prin ligament Gimbernat) III.Hernia crurala ireductibila: ↔ lipom in reg inghinala . de consistenţă moale sau renitent-elastică. epiploon.4. OBIECTIV: . impulsie si expansiune la ef de tuse). 2.formatiune pseudotumorala rotunda/ovalara. .subperit. vezica. dureroasa datorită: . intern de pulsul art.hernie in bisac (Astley-Cooper): o punga deasupra / o punga sub fascia cribriformis (lama ciuruita) 4.lipom preherniar . rar reductibilă (cand e reductib.tulburari dispeptice vagi (greturi). cu pedicul sub arcada crurală Devine rapid ireductibilă.hern=in teaca musch pectineu.colici abdominale. prez. fascia transversalis Continut: → intestin subtire.Hernie crurală nestrangulată ↔ dilatatia varicoasa a crosei safene interne ↔ anevrismul arterei femurale ↔ abces rece (osifluent) → adesea in bisac . cec.celul...-hernia femuro-pectineala(Clocquet):sac. Cand exista anomalii de traiect: 1. puţin dureroasă/nedureroasă. . anexe genitale → lichid serocitrin (cand sacul nu e locuit) → Hernia Richter (sacul herniar conţine intestin pensat lateral) cu evoluţie fără tratament → peritonita herniara → flegmon piostercoral → Hernia Maydl (sacul herniar conţine mai multe anse subţiri) DIAGNOSTIC CLINIC SUBIECTIV: -semne functionale: . apendice.

ligatura si rezectia cat mai inalta a sacului . inel rigid→staza ven.tratam continutului (reintegr daca org e indemn sau rezectie daca ac e lezat) .inchiderea perfecta a inelului (canalului) crural.→edem→ischemie (50%) încarcerarea = ader. lui Clocqnet ↔ la barbati: ↔ orhita pe un testicul ectopic femural ↔torsiunea unui testicul in ectopie femurala Evolutie. Complicatii: Ireductibilitate prin (50%) strangularea = gatul ingust.arcada crurala → aponevroza pectineala . formând dubla perdea (Delagenière): .↔ adenopatia inghinala . reacţie lichid sero-citrina = dilatatia varicoasa a crosei venei safene interne Tratamentul este chirurgical: (obligatoriu şi în regim de urgenţă în hernia strangulată) .tendon conjuct → ligament Cooper .Hernia crurala strangulata: ↔ tromboflebita crosei venei safene interne ↔ adenita acuta a ggl. contin (epipl) la sac.

intestin subtire. =gâtul sac = adera strans de inelul ombilical inextensibil → strangulare.la adult B.foetale B. HERNIILE OMBILICALE CLASIFICARE: A. frecventa fiind crescuta la femei.Hernii ombilicale castigate: 1. fie inferior. .la copil 2..embrionare 2.Hernii ombilicale de forţă: presiunea crescuta intraabdominala → angajarea organului herniat prin canalul ombilical. -continut=epiploon.. CLASIFICARE 1.3.. ..sacul este subtire = se rupe = organ herniat venind contact direct cu pielea. .Hernii ombilicale de slabiciune → organul herniat ia in cap peritoneul. MFP: La nivelul inelului ombilical pielea vine in contact si adera intim de peritoneu. in spatele inelului exista fascia ombilicala a lui Richet care formeaza un canal deschis fie superior. 2..Hernii ombilicale congenitale:1.2 Hernii ombilicale castigate la adult Ocupa locul 3 (10%) dintre hernia.. colon transvers→ ireductibil (aderent) .

classic) fie orizontal “in feston” (Op.:(efort). Strangularea .DIAGNOSTIC CLINIC SUBIECTIV: colici abdominale + tulburari digestive (pensarea filetelor nerv vegetat din ligamentul rotund al ficatului) OBIECTIV: . EVOLUTIE: → devine voluminoasa.cr.Quenu…) sau aloplastic. aparand complicatii: Complicatiile herniei ombilicale: 1.→aderente = org. vicryl…) dupa procedee aloplastice. foarte rar continut abdominal) prin gaurile de iesire a filetelor nervoase intercostale la nivelul liniei (bandei) albe (formate din filetele conj. nereductibila. Herniile liniei albe (2%) Hernierea grasimii subperitoneale (rar peritoneu.piele subtire. Mayo. hern devine ireduct.inflam.peritoneul se sutureaza orizontal .tumora ombilicala (+ tulburari mecanice secundare) cu contur neregulat: . 4. Ruptura spontana a invelis. ulceratie a pielii→urgenta chirurgicala 3. Subocluzia: hernii voluminoase → strangulare TRATAMENT Tratamentul este chirurgical: proc classic (th. = suprimarea ombilicului + punga herniara (sac + continut) = refacerea peretelui abdominal: .hernii mari: aderente intrasaculare = insiduos 2. drept abdominal.vertical sau orizontal. violacee dat. . ale aponevrozei musch mare oblic si transvers) pe linia mediana intre tecile musch. = incizie eliptica: .planului musculo-aponevrotic se sutureaza (proc.hernii mici: inel fibros = brutal . Mayo) fie vertical (cu deschiderea tecii dreptilor) sau utilizand materiale sintetice (plase teflon.

aponevrotic prin sutura tecii dreptilor.refacerea plan.CLASIFICARE: . 2.exista forma dureroasa: senzatie de greutate cu dureri si iradiere spre ap..hernii subombilicale Hernii epigastrice MFP: .descoperirea si disectia lipomului ( +/-sacului) care se rezeca.orificiu la 2 cm deasupra. Hernii juxtaombilicale . . . fie sunt tulburari reflexe la distanta prin pensarea nervilor ligamentului rotund al ficatului.hernii epigastrice (cele mai frecvente hernia ale liniei albe) . stomac. colon transvers ligamentul rotund al ficatului DIGNOSTIC CLINIC: 1. (dedesubtul) ombilicului .cand este implicat ligam.lipseste de regula: franjur grasos = lipom = cireasa .continut: epiploon. xifoid si hipocondrul drept → legate de pranz – insotita de greturi.cand exista: → gol. rotund =acesta se reface fara a fi prins in sutura. cancer). sau . intestin..orificiu paramedian = inel fibros .hernii juxtaombilicale .sacul: .exista forma nedureroasa: tumoreta epigastrica cu crestere continua. ± reductibila EVOLUTIE: → strangulare TRATAMENT: → chirurgical in forma dureroasa: . varsaturi fie datorita existentei de leziuni gastrice (ulcer.

drepti abdom (linia ce separa corpul muscular de aponevroza de insertie a m. Hernii perineale mediane (Hedrocel. Hernii obturatorii 4. Hernii SPIEGEL 1º.drepti (post partum). Inelul este fibros → stangulari frecvente .Herniile rare nu se exteriorizeaza sub piele – raman intre planurile itermediare musculare. . Hernii rare 1. Elitrocel) si laterale 1. Hernii Spiegel 2.exista la nivelul orificiului de iesire a pachetului vasculo-nervosintercostal 2º.diferential: eventratia prin diastazis al m. 5. transvers) . .exista pe linia lui Spiegel = la marginea exterioara a tecii m.Prezinta un orificiul la 4 cm sub ombilic.Hernii subombilicale = exceptionale ptr-ca subombilical muschii drepti continuti in tecile proprii vin margine la margine.Diagn. Hernii lombare 3. Hernii ischiatice 5.

supero-extern: m.Sacul poate lipsi cand hernia intereseaza un organ retroperitoneal: . transv.Petit = format intre m.abces osifluent Tratament = chirurgical ± auto.intern: marginea laterala a masei musc. aloplastie (in defecte parietale mari) .antero-inferior: m. ↓ ∆ J.L.rinichi .marginea exterioara a masei musculare commune lombare.Clinic: ≈ hernii epigastrice: foarte dureroasa = cu tulburari dispeptice Tratament: excizia sacului si suprimarea inelului muscular (cand este larg = plastie cu materiale plastice: nylon.inferior: creasta iliaca planseu . Hernii lombare .colon Diagnosticul Clinic: formatiune nedureroasa cu impulsie si expansiune la efortul de tuse. lombare ↓ .ultima coasta . mare dorsal si creasta iliaca. Patrulaterul Grynfelt (Krause): .3º. vicryl…) 2.lipom subseros . m. mare oblic. mic dintat posteroinferior (aponevroza posterioara a musch.) . mic oblic ↓ . Diagnoastic diferential: .Apar in regiunea lombara: creasta iliaca .

in hernia completa: tumora mica. Exista hernii supraspinoase = prin marea scobitura sciatica (ocupata de m. nerv) ↓. foarte dureroasa. (Rez. nervul mare sciatic (Repere anatom care treb protej. epiploon. CLASIFICARE: 1. Hernii obturatorii Organul din cavitatea abdomino-pelvina (intestin.A.. .3. Hernii ischiatice Frecventa crescuta la femei.. suprapiramidale: au vasele fesiere = supero-intern. trompa uterina) herniaza prin canalul obturator (sub pubian): (sacul = gat lung). → H. hern este intestin) . nereductibila. TRATAMENT Tratament este chirurgical: .au lateral vase ischiatice. la radacina coapsei . inelul de strangulare. subpiramidale: . necesit sectionarii inelului in jos.hernie incomplete: organul herniat se afla intre cele 2 membrane obturatorii DIAGNOSTICUL CLINIC: . inafara) →H.incizie abdominala (pentru ocluzie acuta) . Organele pelvine herniaza – deasupra marelui ligament sacro-sciatic prin marea si mica scobitura ischiatica: → in regiunea fesiera Clasificare: . deasupra micului ligament sacrosciatic. ovar.incizie abdomino-obturatorie ( se impune rezectia sacului herniar) 4. cand se section.se pune in forma strangulata (complicata) = tablou clinic de ocluzie intestinala (cand org.hernie completa: hernia ajunge in regiunea obturatorie = la radacina coapsei 2. pyramidal al bazinului).au medial pachetul rusinos intern (vase.semne de compresiune pe obturator → flexie si rotatie externa a coapsei accentueaza durerea.

DIAGNOSTIC CLINIC 1: hernia simpla.Organul abdomino-pelvin herniaza prin mica scobitura sciatica: sub micul ligament sacrosciatic (intre marele si micul ligament sacrosciatic) 2. Exista hernii subspinoase MFP: 1.abces rece Tratament: chirurgical = radical = incizie fesiera (rar abdominala) 5.. hernia strangulata: sindrom de ocluzie intestinala + dureri vii tip sciatic Diagnostic diferential: . tumoreta reductibila cu impulsie la tuse in regiunea fesiera 2. Hernia are extern pachetul vasculonervos rusinos intern → Rez. Sunt: . Herniile perineale Exista la femeie de obicei.hernie perineala laterala . necesit sectionarii inelului herniar inauntru.lipom .mediane .B.

exista elitrocelul: impinge peretele posterior al vaginului → ± prolaps genital MFP: . Diagnostic diferential: . anexe DIAGNOSTIC CLINIC: .tumora reductibila in buza anterioara a anusului .tumori ale septului rectovaginal.prolaps genital.rectala a sacului Douglas.laterale a) Herniile perineale mediane De cauza congenitala = persistenta fundului de sac Douglas primitiv (lipsa de coalescenta) Clasificare . TRATAMENT Tratamentul este chirurgical: abordul pe cale abdomino-perineala → miorafia m.chist vaginal.(desfiintarea sacului herniar).intre muschii ridicatori anali si ischiococcigieni .jena permanenta + tulburari mictionale .sac: fund de sac Douglas – larg.elitrocel: . cu impulsie la efortul de tuse.hedrocel: . utero.prolaps anorectal . conic . ridicatorianali. → sutura etajata vagino-rectala. reductibil. .intre muschii ischiococcigieni si coccis in groapa ischiorectala . .continut..exista hedrocelul (proctocelul): impinge peretele anterior al rectului → + prolaps anorectal . b) Herniile perineale laterale Organele herniaza prin: -fante (preexistente sau create traumatic) intre muschii ridicatorilor . colon. epiploon.tuseu vaginal: percepe tesut moale sau combinat. intestin subtire.

tulburari mictionale: disurie . continut: intestine (produse printer muschii ridicatori anali si ischiococcigieni) → (la barbati = lateral de bulbul uretral = baza bursei) .abces rece Tratament: este chirurgical = abord pe cale perineala 6.durerea si tumora diminua si dispar in timpul mictiunii Diagnostic diferential: .MFP: -hernii anterioare: → ocupa partea mijlocie a labiei mari.chist al glandei Bartholin . → para comisura posterioara vaginala. (produse prin o fanta ridicatorilor anali).A. congenitale 2.B.tumora reductibila partial cu impulsie la tuse. continut: vezica urinara. traumatice . efort . Hernii diafragmatice Hernierea organelor din cavitatea abdominala in cavitatea toracica prin orificii (fante) preexistente sau nou create ale diafragmului: Herniile diafragmatice .cand sacul herniar contine vezica urinara: .chist dermoid .hernii posterioare = apar lateral de orificiului anal DIAGNOSTIC CLINIC: . netraumatice 1.lipom . castigate .tendinta la incarcerare .

format din musculatura normala – atrofiata. Akerlund: .A-2.tipul II = esofag normal. tuberozitate = in torace = paraesofagian .produse prin orificiul esofagian in mediastiu posterior si hemitoracele stang.de la 3 latimi de deget la o palma . cardia intra-toracic . colon si splina → de obicei libere in sac Clasificare: 1. Hernii diafragmatice castigate Herniile hiatale Herniile hiatale cele mai frecvente . metaplaziata Continut: → esofag si stomac.tipul I = brahiesofag. cardia = intra-toracic .tipul III = esofag lung. Inelul: . cardia situata = normal (in abdom): M.

toracica.cresc la bauturi alcoolice .sunt intermitente → dau reflux esofagian → ulcere → hemoragii → anemii Patogenie: .arsuri epigastrice: .varsaturi + striatii sanguinolente .nu au sac peritoneal .iradiate retrosternal .esofagite de reflux → hematemeza → melena La adult = sindrom hiatal .largirea congenitala sau castigata a inelului hiatal . tuberozitate in torace Particularitati ale herniei prin alunecare: .pneumopatii acute = de aspiratie .hernia prin alunecare: cardia + M.frecvent crescuta la copii = varsaturi frecvente . M.nu se stranguleaza niciodata .slabirea mijloacelor de fixare cardio-tuberozitare: .cedeaza la alcaline . tuberozitate = intra. paraesofagian. .volum redus .ligament gastro-frenic stang CLINICA: La copil: .hernii paraesofagiene: cu cardia subdiafragmatic.2. Actual: .membrana Laimer-Bertelli-Juvara .hipersalivatie = si in ortostatism .

continut: colon transv.de marginile plagii . hipersalivatie. B.deplasare mediastinala .atelectazii pulmonare . ↓ aderente: . Herniile diafragmatice traumatice Traumatisme inchise → ruptura . disfagie .sacul = de regula lipseste .+ regurgitatii: . freno-frenica .. hemoragii digestive) rezistenta la tratament medical care cedeaza dupa interventia chir..epipl. MFP herniei traumatice: .inchiderea partiala a inelului esofagian: .dreapta = 10-15% .plaga diafragmatica = margini neregulate → fibroza cicatriciala (favorizeaza strangularea) . tor-pulm= cedeaza dupa varsatura Obs.intestin.de organele toracice ↓ + Modificarile organelor toracice: .reflux gastro .mai frecvent pe stanga (85%) .fibrotorax posttraumatic . de compres.esofagian +fen. lob stg hepatic.foarte rar = bilateral PATOGENIE: ruptura diafragmatica permite hernierea imediata sau progresiva prin aspirare datorita presiunii (+) intraabdominale si presiunii (-) intratoracice. In faza anemica: exista anemie hipocroma (prin denutritie.stomac. TRATAMENT: se impune in = formele cu suferinta clinica evidenta = formele anemice = formele hemoragice ↓ = formele trombotice .splina.reintegrarea continutului abdominal herniat .dezinsertia freno-costala.varsaturi intermitente .pe cale abdominala (Jacob) sau toracica (Delsey).greturi.

radiologic (date despre org herniat) EVOLUTIE: → latenta → manifesta simptom.zgomote hidroaerice ce inlocuiesc murmurul vezical Ex paraclinice: ecografia. hipocondrul stang)(poate dispare in anumite pozitii .tulburari digestive: greata.durere (epigastrica.hernii traumatice = inelul gros inextensibil .calus. palpitatii →sincopa (legate de mese. pahipleurite . de iritatie peritoneala Impune interventie in urgenta ptr rezolvarea plagii diaphragm.sau mixta (abdomino-toracica) OBS: cand exista contraindicatii chirurgicale = prevenirea strangularii: .= strangulare = . crize anginoase. stare de subocluzie . balonari.= perforatie viscerala si pleurezie purulenta consecutiva + peritonita generalizata TRATAMENT: chirurgical:→cale abdomin. obiectiv:-semne ale traumat. Depistata izolat se intervine la 1-3 luni de la traumatism b) hernii vechi .simptom.hernii congenitale = rasucirea viscerelor herniate ↓ netratat → moartea: (sincopa cardiaca sau asfixie) 2.scaune regulate . abdominala: .CLINICA: a) in momentul traumatismului → stare de soc = modificari ventilatorii = hemoragii ↓ = sdr. varsaturi. caracteristica toraco-abdominala → complicatii 1. varsaturi) Ex.evitarea eforturilor fizice Eventratia diafragmatica (relaxarea diafragmatica) DEFINITIE = Pozitie inalta permanenta a diafragmului cu ascensiunea organelor abdominale → torace Frecventa crescuta pe stanga . de anumite pozitii. ex.dispnee → senzatie de sufocare.regim alimentar adecvat . vechi:cicatrici.fibrotorax.simptom cardio-pulmonara: .

prin leziuni ale nervului frenic .castigata: . de aspect diverticular .dispnee . atrofii .Simptom.palpitatii .disfagie .ETIOLOGIE: . lipsita de complicatii TRATAMENT: chirurgical in forme simtomatice . CLINICA: .greata dupa mese . peritoneu) .modificari ale muschiului: .congenitala: hernia diafragmatica (stanga) = lama fibroasa = acoperita de 2 seroase (pleura.exista eventratii: .dureri la baza hemitoracelui stang .dureri epigastrice .tuse Ex.ectopii ale organelor abdominale: stomac. Paraclinic: radiologic.metaplazii. MFP: . colon stang.Simptom abdominala: . toraco-pulm: .peritonita diafragmatica (induce relaxarea diaphragm).prin degenerescenta nervoasa .partiale = diaphragm.varsaturi . splina.totale = hernia diafragmatica stg → coasta a II-a .CT (rel despre org herniate si starea lor) EVOLUTIE: = lunga. ecografic.

determinanti .constrictia pedicolului vasculonervos → gangrena organului herniat. (copil → frecventa crescuta) = la sugar=usor rezolvab=baie cu apa calda sau (antalgice .crurale-se strangul usor-sunt mai frecv) .efortul = sub toate aspectele . HERNIA STRANGULATA Este prima si cea mai frecventa complicatie a herniilor: . OBS: 1.Cooper/bandeleta ileo-pectinee/ligament Gimbernat) .hernii ombilicale = 2% .anestezice) 1°Proc de strangulare:. strangulate intrasacular. + oprirea tranzitului ptr materii fecale si gaze [cand organul herniat este intestinul]. Frecventa: .1.inelele fibroase .constrictie brusca si permanenta instalata brutal .intrasaculare = diafragme.exista la adulti. ETIOPATOGENIE -F.sac = hernii inghinale .ex = hernie crurala = inel inextensibil: (arcada crurala/ligam.hernii inghinale = 2% 2°-Strangulare:-prim simtom=hernii mici(Astley Cooper) cu inel fibros inextensibil -complicatie=h.adera la inel . batrani.hernii crurale = 9% .mai frecventa la femei (ptr ca hern.) -F favorizanti (predispozanti) . aderente intre anse (inflamat.gatul sac = prin transformarea sa scleroasa .vechimea herniei: veche → aderente intrasaculare = strangulare .manevra de reducere a herniei = imposibila si foarte dureroasa .volumin cu inel larg.volumul herniei: cu cat e mai redus = cu atat strangularea e mai frecventa .

dezechilibrul hidroelectrolitic / MFP invelisuri .sediul: frecventa crescuta cele care au pedicul lung .sacul: .fetid = gangrena org.intestinul subtire (mai rar gros) .+ perforatia = puroi + materii intestinale + gaze = flegmon piostercoral → poate lipsi = hernie uscata: . gangrena org herniat FZP frecventa crescuta = epiploon şi intestin: ↓ .perete ingrosat. herniat .lungime: 10-20 cm → 1 m . PATOGENIE efort → hernierea unei anse mai voluminoase dincolo de inel → in sac → jena in circulatia de intoarcere = congestie.lichid .globulos.secundare bandajelor herniare → aderente intrasaculare. congestie cu zone hemoragice continut: .. violaceu inchis ∙∙∙∙∙→ gangrena: invelisuri cu edem.oprirea (brusca) a materiilor fecale si gazelor \ = sindrom ocluziv . edem (determ marirea volumului org herniat)→ jena progresiva in circulatia arteriala →ischemie.culoare rosie. aderent . destins .de reactie: serocitrin (aseptic) →sero-sanghinolent→tulbure.

Strangulare laterala (ciupire) (frecvent: hernie crurala) → H. negru.evolutie spre gangrena – fara semne clinice de ocluzie acuta . Richter .in lumen ↓ .absenta suprimarii tranzitului intestinal . fetid A.zone hemoragice sub seroase .deasupra strangularii = ansa . Intestin = negru cu pete galben-verzui (frunza moarta). hernia Richter) a) in perioada de congestie: jena circulatiei de intoarcere → staza venoasa (peristaltism pastrat) intestin = .. lichid = tulbure.ciupire laterala (hernie mica.ansa rosie violacee . Leziunile intestinului Leziunile intestinului: .ingrosata . tulbure c) perioada de gangrena si perforatie =leziuni ireversibile (si dupa infiltratie cu ser fiziologic caldut). turtita .lichid in sac = hemoragic -leziuni reversibile (→ rar posibil infarct intestinal dupa integrare) ( =prevenit cu anticoagulante =) b) perioada de echimoze = suprimarea circulatiei arteriale peristaltism abolit (dischinezie arteriala + tromboza venoasa) → fenomene ischemice: echimoze sub seroase intestinale ↓ ansa = culoare violaceu inchis → false membrane → la nivelul gatului = peretele format doar din seroasa (leziuni maxime) mucoasa = ulceratie circulara → lichidul = hemoragic.sub strangulare = ansa palida.peritoneu fara luciu (aport peritoneal prezent): hipersecretie si transudare: .destinsa (control minutios al ansei aferente) = se rezeca (10-15 cm deasupra leziunii intestinului la suprafata acestuia) Lichidul din cavitatea peritoneala = trebuie considerat septic = antibiotice Forme particulare de strangulare .intre anse apare santul de strangulare (leziuni mai inaintate) .

dureri abdominale .“tumorii” herniare (max la nivel pedic.durere intensa la niv.tulburari de ritm cardiac .herniar). Leziunile mezenterului si epiploonului .oprirea completa a tranzitului intestinal: . greturi.congestie . mic .colici abdominali. .pielea: normala → edematoasa.clasice: impulsiune si expansiune la tuse nu mai exista + Semne generale: . B. impunand controlul atat a ansei aferente cat si a celei eferente ptr-ca ansa din sacul herniar poate fi aparent nemodificata.5-1.abdomen retractat → animat de miscari peristaltice (foarte rar) Palpare:-“tumora” este dura.respiratii superficiale. sunt la niv ansei intermed.poate insela: scaun din portiunea terminala a intestinului .dezechilibre neuro-vegetative .exista in hernii mici (hernii crurale) .mai intinse decat ale intestin→impun rezectie mai larga . max.Maydl). Examen fizic: Inspectie =tumora ovalara (rotunda) in zona herniara. dureroasa Examen general: St. risca dezinsertia de pe ansa intest fara hemoragie.temperatura scade sub normal .ireductibilitatea herniei spontana sau la palpare . rosie . lez.dispar semn. apoi →tablou de ocluzie intestinala: .ciupire laterala (H.leziunile mezenter.frecv: ileon si cec).Strangulare retrograda Exista la ansa in W (lung: 0.poate lipsi . . agitatie. dureroasa Percutie: matitate locala. sub presiune. varsaturi aliment → fecaloide. greturi. scurte . varsaturi. mezenter.se manifesta clinic prin diaree.edem → tromboza vasculara (impunand manevre blande ptr-ca friabilit. generala buna la inceput.. ireductibila.5 m.puls frecvent. tahicardie.pentru leziuni mai reduse ale mezenterului intestinal se va folosi tratament anticoagulant postoperat. . dureroasa .Richter) . ce exista in abdomen (H. CLINICA Instalare brusca dupa un efort la un purtator de hernie.

mai mica→vindecare spont.exista ~ reductibilitate . TRATAMENT 1.intrasacul.forma latenta = la batrani si tarati: tulb.Torsiune de organ herniar.(prin bride.La sugar = se asteapta 1/2 ora efectul unei bai calde (exceptional la sugar se inlatura strangularea unei hernii = in primele ore dupa instalare cu o baie calda = 20 min.peritonita generalizata Except→evol catre flegmon piostercoral→abcedare. ocluzie = frusta Impastarea herniara pe aderenta intrasaculara: . functionale sterse.cu strangul.varsaturi rapid fecaloide ..deshidratare masiva → diaree continua . Diagnosticul diferential: .).nu exista durere pe pedicul . aderente) .oligoanurie + forma eclamptica (+ contracturi tetaniforme si delir) . volumin.durere vie . Forme clinice: . .Exista hernii nereductibile = “hernii simptomatice” in cadrul ocluziei intestinale de alta cauza. Obs.Hernii cu dureri atipice localizate =“strangulate” simptomatic.soc ocluzional .Ocluzie abdominala + hernie inghinala simpla .forma acuta ↑(descrisa classic) . impunand trat chirurg.compresiune vascul. .forma supaacuta: „holera herniara”: . Diagnosticul herniilor strangulate Hernie ce devine brusc ireductibila si dureroasa.varsaturi: alimente → bilioase → fecaloide Fara tratament bolnavul devine anxios.alterarea starii generale . facies peritoneal (se instaleaza peritonita peste ocluzie) si in 2-3 zile → moarte .forma subacuta:in h.

drenajul colectiei dublat de alt abord abdom ptr trat. hidro-electrolitice. 2.leziuni indoielnice = atitudine de la caz la caz (functie de exp. 2. lez organ captiv-intestin.apendicita herniara . respire.Taxisul (manevra de reducerea unei hernia strangulate) este proscris.infiltratie cu novocaina 1% (ser fiziologic caldut) in mezenter→ revenire completa a intest herniat = pastrare (reintegrare).cedeaza la o clisma sau purgativ (altfel se opereaza) b) Peritonita herniara (peritonita determinata de continutul sacului) . Tratamentul herniei strangulate este – chirurgical (obligatoriu şi în regim de urgenţă). epiploonectomie… . periculoasa intru-cat poate reduce in abdom un organintestin-lezat care va induce evolutia unei peritonite sec. ...tratarea continutului: rezectia ansei intest lezate. proteice.chirurgic) 4.in hernia strangul.descoperirea si tratarea cauzei strangularii .cura radicala a herniei = Aprecierea leziunilor intestinale (dupa rezectia inelului de strangulare): 1. asociat cu tratament medical: CHIRURGICAL . TA. puls. sedative. febrei.flegmon piostercoral = incizie. Accidente asemanatoare strangularii a) Subocluzia herniara (exista o pseudostrangulare) → exista in herniile colice prin acumulare de materii stercorale .Prez interes istoric (nu se mai practica = malpraxis).tratam dezechilibr acido-bazice. cand reuseste este f.intestin complet devitalizat → rezectie 3. transit intest. reanimare = .antialgice.Obs. hernie cu dublu sac properitoneal – atentie – trebuie verificati ambii saci . .monitorizarea diurezei.antibioterapie. 2.intestin: . − combaterea starii de soc.punerea in evidenta a sacului..aspiratie digestiva. ..(“dublu abord”). . MEDICAL = de asociere.

Ireductibilitatea a) prin pierderea dreptului la domiciliu (Hernii inghinale.prin strivire intre 2 planuri dure .traumatisme mici si repetate . Complicatii rare a) Traumatismele herniilor: (contuzia si ruptura traumatica) .primitiva ..pneumoperitoneu (aer.inflamatorii = hernii vechi si voluminoase . . 4.perforatii prin corpi straini .factori inflamatori / Tratament = chirurgical (exceptii: modificari locale si generale care impun abstentia chirurgicala).exista la herniile voluminoase .factori mecanici = bandaje herniare \ metaplazii locale . O2 ) insuflat progresiv in peritoneu.de cauza genitala = continut = trompa uterina 3. ombilicare. Tratament: .80% = in cadrul peritonitei TBC Diagnosticare: laparascopie ± biopsie c) Tumori herniare . = voluminoase = modificarea presiunii intra-abdominale nou create → cu repercursiuni cardio-pulmonare grave.ale musch abdominali .reflex.Mecanism: . b) prin aderente (intre sac si continut) = Încarcerare herniară .cura chirurgic aloplastica a herniei (utilize de mater sintetice ptr rez defect parietal.prin explozia ansei herniate = contract.naturale (hernii cu colon alunecat) Cauze: .rezectie (abdominala a epiploonului – epiploita) .reducere treptata (Trendelenburg) a contin herniar.Tratament: reprezinta o urgenta chirurgicala b) TBC herniara .epiploon = epiploita . .

adult si batran Eventratia spontana la noul-nascut = agenezii ale peretelui abdominal (se produc. fragmente de os… EVENTRAŢII (HERNII INCIZIONALE) Slabirea peretelui abdominal urmata de iesirea viscerelor acoperite de peritoneul parietal sub piele.de cauza congenitala = absenta dezvoltarii peretelui abdominal intre teaca m. eventratii spontane prin hipotrofie musculara. drepti abdominali l . -B.fara tendinta la strangulare. continut intestin.intrasaculari = surpriza = . .in cursul vietii intrauterine) = adesea incompatibile cu viata Eventratia din perioada copilariei .lipsa de dezvoltare a peretelui abdominal \ castigate 2. / congenitale.de cauza poliomelitica=abdom.tumori ale invelisului: .Eventratiile spontane CLASIFICARE 1.specifice continutului . (au baza larga .flasc→protruzia viscerelorla efort. Etiologie: -A.solide = ex.de cauza rahitica: abdomen flasc + diastazis al m.din perioada copilariei .migrate din intestin: samburi.chistice . -C.la nou-nascuti . eventratia .: lipoamele d) Corpi straini .epiploon) . calcare . eventratii traumatice: accidentale sau postoperatorii (hernii incizionale). drept si masa lombara / rebord costal→ creasta iliaca.. eventratii obstreticale = (frecventa la multipare) A.formatiuni proprii = fibroame.

metaplazia fibro-atrofica a muscul.1/2 din peret.paralizie / gimnastica medicala . CLINICA 1° .ale tecii dreptilor).deformarea reductibila a peretelui abdominal la efort .electrofizioterapie \ bandaj . Solar) .tulburari de tranzit 2° . distensie .chirurgical / sutura plan cu plan \ homo (hetero) plastie (utilize mater sintet) . subombilical .rahitism / tratare rahitism \ gimnastica medicala . Se prod. abdom.diastazis: cura chir.xifoombilical.diastazis .asimetrie abdominala in eventratii paralit.se evidentiaza contractand muschii drepti (ridicand trunchiul fara sprijinul membrelor superioare) EVOLUTIE: / stabilizare \ marire a leziunilor sub presiunea presei abdominale TRATAMENT: functie de cauza .int. .dureri locale – iradiante spre epigastru (plex.“laparocel” . peret.senzatie de tractiune.ce cupr. MFP: .a diastazis (sutura margin. anterolateral 3° .Eventratia la adult = hipotrofie musculara de cauza paralitica: (tabes.degenerascenta scleroatrofica a tesutului musculoaponevrotic → viscerele sub presiune ridicata (intraabdominal) la efort determina boltirea peretelui abdominal → destinzandu-l. guta…) Eventratia batran = apar in conditiile casecsiei cu tulburari metabolism proteic. antero-lateral al abdom.

Clinic .Eventratiile traumatice B-1.varsaturi . reductibila.sec. Eventratii traumatice propriu-zise Apar in urma contuziilor si plagilor accidentale peretelui abdominal ce determina distrugeri anatomofunctionale ale chingii fibro-musculare abdominale.distensie (meteorism) .pulmonare (tuse) . MFP: 1°. Eventratii traumatice propriu-zise (accidentale) B-2.greseli de tehnica: .B. Eventratiile postoperatorii (hernii incizionale) B-1. de continuitate parietala).reactivitate = scazuta .tumora reductibila frecvent cu zgomote hidroaerice sub o cicatrice (semn de traumatism) palpandu-se si inelul fibros (sol. circumscrisa.locale: . Evolutie: cele traumatice → strangulare Tratament: chirurgical B-2. nu se stranguleaza.o afrontare incorecta . superficial → sub piele.defect parietal musculoaponevrotic prin care patrunde epiploonul apoi intestinul subtire ± peritoneu (depinde daca a fost sau nu lezat) → disociaza pl.abdominale:.denervare parietala (lezare a cel putin 3 nervi intercostali) = musculatura este flasca.supuratia plagii operatorii . denutriti.drenaj larg si prelungit .material de sutura necorespunzator . hipoproteici .generale: .eventratie paralitica: deformatie pe flanc/fosa iliaca.dezechilibre hormonale = hipotiroidieni . . subtire = degenerescenta atrofica a muschilor.ileus paralitic .astenici. unor afectiuni: . Eventratiile postoperatorii (hernii incizionale) Sunt cele mai frecvente: complicatii ale laparatomiilor ETIOPATOGENIE: Cauze .terenul: . 2°.

generale: . .eventratii mari. invelisuri: = piele ce prezinta o cicatrice vicioasa.MFP orificiu = inel fibros inextensibil = aderent de masa musculara vecina.interventia = la cel putin 6 luni de la terminarea procesului supurativ. multiple . 2. Local: .depresibila.afectiuni cardio-vasculare .unic (uneori punctiform-Ø 10-15 cm-) sau multiplu sacul: → complet = ca la hernie → se opreste dincolo de inel . corecta a petretelui abdominal utilizand materiale corespunzatoare.durere abdominala difuza .eventratii paralitice 3.epiploon. . subtiala aderenta de planuri profunde CLINICA Apare postoperator . Complicatii → ireductibilitate → strangulare TRATAMENT: 1.stare generale alterata .formatiune pseudotumorala . .chirurgical: . adesea se reduce = se palpeaza inelul (aprec dimens) . Tratament ortopedic: bandaje abdominale in contraindicatiile tratam. luni) dupa efort.interventia = sub protectie de antibiotice = pentru contracararea unei eventuale infectii latente. intestin.se opereaza numai cu echilibru proteic corespunzator. la sac.se mareste la efort (prez expansiune la tuse in cele diverticulare) S. larga. stomac → aderente –intre ele. . Profilactic: tratament chirurgical: refacerea chirurg.dupa un interval (saptamani.afectiuni renale . inel. peritoneu parietal (→ fac organ din sacul de eventratie nereductibile) → pot evolua spre complicatii: strangulare.tulburari de tranzit . Tratament chirurgical: .senzatie de tractiune EVOLUTIE.continuandu-se cu tesut cicatricial ce inglobeaza aponevroza si pielea (atentie in timpul abordului chirurg – pentru a nu deschide intestinul) → poate fi multicliverticular. cu organele continute aderente continut: .

diastazis .).purtarea de bandaje abdominale (burtiera) 6 luni →1 an . Exista 2 metode: 1. plan aponevr…) → sutura “in bloc” (plan peritoneofibros.chirurgical: la femei tinere cu perete abdominal rezistent . plan musc. respirat. . naylon.material de sutura rezistent cu rezorbtie lenta: catgut crom.interzicerea eforturilor mari Operatia: .eventratie larga subombilicala = Pielea apare in exces cu circulatie colaterala venoasa. . . teflon.cardio-vasc. Eventratiile obstreticale . Cura extraperitoneala: refacerea peretelui abdominal fara deschiderea peritoneului (ptr eventrat mici) 2.hemostaza perfecta .Exista la marile multipare. vicryl.refacerea peretelui abdominal. Cura intraperitoneala (ca si la o hernie) → sutura plan cu plan (plan perit.) 3. sintetice (plasa vicryl. nylon… Postoperator: .ortopedic: la femei batrane. pl musculo-aponevrotic.Intraoperator: . cu perete slab (in contraindic trat. C. Cura aloplastica: utiliz.renale.. chirurg. Tratament: .. (af.supraombilical (al dreptilor) .subombilical .Sunt 2 forme: .rezectia sacului de eventratie si tratarea continutului. mater.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful