Libertatea de exprimare isi are sediul materiei in Constitutia Romaniei, capitolul II Drepturile si libertatile fundamentale , art.

30; in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, articolul 10 si in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, articolul 11. Dac avem în vedere c libertatea de exprimare este reglementat în mai toate Constitu iile statelor lumii civilizate, se poate spune, f r teama de a gre i, c libertatea de exprimare este un drept esen ial atunci când vorbim despre o societate democratic , pentru c el creeaz condi iile necesare exercit rii altor drepturi ale omului. Pentru a putea exprima opinii în cuno tin de cauz , este îns deseori nevoie s ai anumite informa ii. Astfel, dreptul la liber exprimare este strâns legat de un alt drept, i anume acela de a avea acces la informa ie. În acela i timp, trebuie precizat c dreptului persoanei de a primi idei i informa ii îi corespunde obliga ia celui care le transmite de a o face cu bun credin . Libertatea de exprimare apar ine fiec rei persoane în parte, tot astfel cum dreptul de a c uta i de a primi informa ii nu este numai al indivizilor, al publicului, ci si al presei, care trebuie, la rândul ei, s le primeasc i s le transmit publicului. ConstitutiaRomaniei stipuleaza prin articolul 30 urmatoarele: (1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sune te sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisa. (3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii. (4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata. (5) Legea poate impune mijl oacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiil e legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege. Conven ia European a Drepturilor Omului prin articolul 10 proclama principii identice:

10. astfel incit diferite categorii de exprimari nu intotdeauna sunt protejate la acelasi nivel. Frantei (2002). ce comport îndatoriri i responsabilit i. In aceasta privinta Curtea a s tabilit o incalcare a art. Curtea a considerat ca asociatiile. Cu toate ca acest lucru nu intotdeauna este destul de clar. de a lupta impotriva traficului de stupefiante pe teritoriul sau national. de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. integritatea teritorial sau siguran a public . In cadrul acestei ierarhii. inclusive a regelui Hassan al II-lea. protec ia s n t ii sau a moralei. trebuie sa dea dovada de un nivel inalt de toleranta fata de c riticile din partea oponentilor. ap rarea ordinii i prevenirea infrac iunilor. Chiar daca art. comentariile cu privire la probleme de interes public formulate de catre personalitatilor publicilor constituie forme cele mult protejata. poate fi supus unor formalit i.10 al Conventiei nu ofera personalitatilor si persoanelor politice nationale un nivel special de protectie. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit o ierarhie aproximativ a valorilor aparate de art. Stabilind o analogie intre persoanele angajate intr-o dezbatere publica. condi ii. 10 in cauza in care un membru al Parlamentului a fost ac uzat de insulte grave la adresa guvernului(Castells c. Curtea a audiat mai multe cauze in care a asimilat unei incalcari a art. Spaniei (1992)). Prezentul articol nu împiedic statele s supun societ ile de radiodifuziune. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca faptul de a oferi sefilor de stat o imunitate fata de critica . (2) Exercitarea acestor libert i. respective. mai putin protejata. protec ia reputa iei sau a drepturilor altora. care constituie m suri necesare. într-o societate democratic . iar exprimarea commer cial. Curtea acorda o mare importanta exercitarii libertatii de exprimare de catre membrii alesi ai unui corp legislativ si considera ca persoanele vizatate trebuie sa beneficeze de o protectie larga pentru a se exprima asupra subiectelor ce prezinta interes pentru alegatorii sai si pentru public in general. restrângeri sau sanc iuni prev zute de lege. procedand astfel. el nu recunoaste nici un tratament favorabil persoanelor straine. Acest drept cuprinde libertatea de opinie i libertatea de a primi sau de a comunica informa ii ori idei f r amestecul autorit ilor publice i f r a ine seama de frontiere. In cauza Colombiani si altii c.10 din Conventie faptul ca membri eminenti ai guvernului sau reprezentanti alesi cistigasera procese de defaimare in fata tribunalelor nationale. Ea si-a reiteratpozitia intr-o cauza in care un reprezentant ales a constituit obiectul unei hotarari judecatoresti care ii interzicea sa-si repete afirmatiile negative referitoare la o asociatie privata care-si sprijinea activ pozitia intr-o discutie publica controversata(Jerusalem. pentru a împiedica divulgarea de informa ii confiden iale sau pentru a garanta autoritatea i impar ialitatea puterii judec tore ti. Insasi personalitatile publice si politice trebuie sa fie des chise pentru critica din partea mijloacelor mass-media. pentru securitatea na ional . c Austriei(2001)).(1) Orice persoan are dreptul la libertatea de exprimare. r eclamantii au fost invinuiti de ofensare publica a sefului unui stat strain pentru ca publicase un articol care se baza pe un raport elaborat sub auspiciile Uniunii Europene in care Marocul era identificat ca unul din cei mai importanti exportatori mondiali de droguri si erau exprimate indoieli asupra vointei reale a autoritatilor marocane.

Regatului Unit(1998) in care reclamantul a fost urmarit pentru faptul ca a distribuit brosuri inainte de alegeri generale. invitind alte persoane care s-au confruntat cu aceeasi problema sa intreprinda aceleasi actiuni. Cu exceptii foarte rare. Unele din cele mai importante cauze privind articolul 10 se refera la dreptul presei de libertate de exprimare. sau discursuri care a duceau atingere suveranitatii sau integritatii teritoriale a statului. rolul unui ziar este de a publica informatii si idei cu privire la probleme de interes general. atita timp cit reclamantii nu incitau la violenta sau ura. redactor. Curtea a considerat ca aceasta restrictie nu era proportionala. Curtea a examinat un numar sporit de plangeri care alegau o incalcare a art. astfel incalca nd o lege nationala care interzicea difuzarea mai mult de cinci carti pentru promovarea alegerii unui candidat in timpul perioadei prelectorale.doar in baza motivului functiei sau statutului ar fi un privelegiu prea important pentru a fi compatibil cu art. constatand sistematic o incalcare a art. Judecatorii de la Strasbourg de asemenea au stabilit o incalcare in cauza Bowman c. Curtea a stabilit o incalcare a acestei dispozitii in cauza Maronek c. Articolul 10 al Conventiei ofera o protectie atit persoanelor particulare cit si jurnalistilor si personalitatilor. 10 in cauze in care un autor. indivizibilitea sau integritatea statului. Curtea a aparat dreptul individului de a-si exprima opiniile pe care tribunalele nationale l -au limitat. . Astfel reiese ca organele conventiei vor pune in balanta foarte minutios interesele presei de a publica informatii si cele ale statului de a limita obtinerea acestor informatii de catre public. tinand cont de proiectele guvernului in materie de deznationalizare a apartamentelor care apartineau statului.10 atunci cind statele persecutau reclamantii pentru afirmatiile considerate ca fiind amenintari la suveranitatea. Curtea a mentionat ca problemele abordate in scrisoare la moment prezentau interes general.Slovaciei(2001) in care reclamatul a fost co ndamnat pentru defaimare datorita faptului ca a scris o scrisoare deschisa intr-un ziar cu privire la ocuparea ilegala a apartamentului sau. Ca rezultat. director de publicatie sau editor au fost condamnati pentru incitare la ura rasiala sau violenta.10. in masura in care presa putea sa-si exprime pozitia fata de un candidat sau altul si in care partidele politice erau autor izate sa faca campanie in timpul acestei perioade.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful